You are on page 1of 7

EVOLUŢIA FENOMENULUI TURISTIC PE LITORALUL ROMÂNESC

Carmen Camelia Rădulescu, profesor, Grup Şcolar ,,C. A. Rosetti” Constanţa

Rezumat: Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă o zonă de importanţă majoră pentru turismul din România. Primele stabilimente apar pe litoral încă de la sfârşitul secolului XIX şi sunt rodul unor acţiuni particulare. Cele mai ample lucrări de amenajare, cu individualizarea staţiunilor turistice, se realizează după anii 1960-1970. Cuvinte cheie: litoral, turism, amenajare, staţiuni.

Unul din punctele forte ale turismului în România îl constituie litoralul Mării Negre, zonă cu vocaţie turistică deosebită, conferită în egală măsură de situarea sa geografică şi de profilul cultural-istoric al regiunii. Din punct de vedere al valorificării turistice, exceptând zonele din Delta Dunării, litoralul românesc este amenajat şi exploatat în scopuri turistice doar pe o distanţă de circa 82 km, de la Capul Midia şi până la frontiera cu Bulgaria. Calităţile apei mării, ale soarelui, dar şi ale izvoarelor şi lacurilor cu ape dulci sau sărate din lungul litoralului au fost remarcate şi folosite încă din antichitate. O dovadă materială o constituie mărturia în piatră a unui guvernator din timpul lui Antonius Pius, care a înălţat la Tomis un altar de marmură prin care invoca divinitatea pentru ca ,,băile să-i aducă sănătate”. Izvoarele minerale sulfuroase de la Mangalia au fost de asemenea cunoscute şi apreciate din vremuri străvechi, fapt certificat de diferitele inscripţii epigrafice, altare votive dedicate lui Esculap, zeul tămăduirii sau Hygicii, zeiţa sănătăţii. În evoluţia fenomenului turistic şi a amenajărilor turistice în acest areal geografic se pot identifica trei faze distincte: ● faza de pionierat (având ca punct terminal anul 1930 – caracterizată prin apariţia de construcţii relativ mici, izolate, care ulterior s-au constituit în nucleele primelor staţiuni destinate exclusiv elitei societăţii, persoanelor cu posibilităţi financiare mari)

Turiştii au început să apară prima dată la Constanţa după plecarea turcilor din 1878 şi inaugurarea podului de la Cernavodă în 1895.● faza de urbanizare a litoralului (între anii 1930-1960/1970 – fază în care au apărut amenajări similare cu cele ale spaţiilor urbane.2).com) O a doua plajă a fost amenajată lângă hotelul Carol (actualul sediul al Amiralităţii) astăzi cunoscută drept plaja . Fig..La Vii” (prelucrare după o carte poştală din 1895.1). care a împletit dezvoltarea turistică cu cea economică şi socială. Ltd. ridicate pe şine de fier fixate pe fundul mării.La Vii” (fig. Primele stabilimente realizate în scop balnear au fost amenajate pe litoral la sfârşitul secolului al XIX-lea. de microclimatul local. plajă la care se ajungea cu trenul ce pleca din gara situată în dreptul fostului sediu al Tribunalului. La sfârşitul secolului al XIX-lea. odihnă şi tratament). Instalaţiile erau improvizate. ..1.skyscrapercity. sursa: www. amplasată pe faleza sudică a oraşului. Plaja . de infrastructura de circulaţie. de configuraţia ţărmului. Organizarea fiecărei staţiuni a fost influenţată de relieful specific. După 1960 la baza dezvoltării litoralului a stat un plan general de sistematizare. iar fenomenul turistic a înregistrat o puternică extindere peste barierele sociale. de dimensiunea plajelor naturale sau a celor nou create..Modern”. fiind reprezentate de două barăci de lemn (fig. de către societatea britanică Danube and Black Sea Railway Co. punându-se bazele turismului de masă) ● faza amenajărilor de mare amploare (declanşată în anii 1960-1970 şi caracterizată prin individualizarea staţiunilor de pe litoral cu capacităţi de cazare ridicate şi dotate cu echipamentele necesare unui turism de recreere. băile de mare se făceau la Constanţa pe plaja .

astfel încât din 1892 a fost amenajat un casino.skyscrapercity. fapt care a impus găsirea unui nou amplasament pentru o plajă a oraşului. Kogălniceanu. Din anul 1899 începe pe faleza sudică construcţia portului maritim. M. o modestă aşezare de pescari. Edilii oraşului s-au preocupat şi de asigurarea mijloacelor de divertisment. Plaja amenajată lângă hotelul Carol (actuala plajă Modern) (prelucrare după o carte poştală din 1895. La acea epocă Constanţa primise statutul de staţiune şi era vizitată de diferite personalităţi politice. Din 1906. economice şi culturale ale vremii (M. la capătul căruia se aflau casele rare ale satului Mamaia.2.com) Barăcile includeau 21 de cabine în pavilionul bărbaţilor şi 10 cabine în cel al femeilor. De asemenea. Sursa: www. staţiunea mai avea în dotare 45 de gherete mobile pentru bărbaţi şi 35 pentru femei. începe configurarea construcţiilor ce vor individualiza Mamaia. Aici se desfăşurau piese de teatru. cu dune ce atingeau chiar şi înălţimi de 5-7 m. când două trenuri au străbătut drumul de la Constanţa până la Mamaia într-o oră şi jumătate (se construise şi o cale ferată ce lega oraşul de Mamaia. Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906. avea aspectul unei case de munte şi cuprindea două pavilioane lungi. Eminescu etc. Gr. Acesta era ridicat din lemn. M. în principal prin înălţarea stabilimentului pentru băi. Mamaia era un perisip pustiu. Planurile de parcelare a plajei şi de sistematizare a terenului sunt încredinţate arhitectului Ed Redon. prevăzute cu câte un foişor. Ca urmare se hotărăşte amenajarea plajei din nordul oraşului. Cantacuzino. gara fiind situată în zona complexului Tic-Tac). numit Cazin sau Kursaal (pe amplasamentul actualului Cazinou). fiecare aripă adăpostea câte 56 de cabine. Coborârea în apă se făcea prin intermediul scărilor. o construcţie de paiantă căptuşită la exterior cu scândură. dar până la primul război mondial nu apar decât câteva vile şi Pavilionul de Băi (distrus de un incendiu .). Şutzu.Fig. actuala staţiune Mamaia. care a apărut deci din necesitatea ca oraşul Constanţa să aibă o plajă modernă. La vremea respectivă. concerte şi baluri de binefacere.

.amar” sau .. Techirghiol. localitatea este declarată oficial staţiune.techir” care înseamnă . la care se adaugă în 1913 un mic parc amenajat.3. În 1899 această societate inaugurează clădirea primului spital de recuperare balneară. datează ca loc de tratament încă din secolul al XIX-lea. Iniţial au fost înălţate în jurul Pavilionului Regal şi al Cazinoului (construit în 1935) circa 35 de vile. datorită faimei nămolului şi a avalanşei de turişti. interesaţi de calităţile terapeutice ale lacului. prin inaugurarea . În paralel cu dezvoltarea staţiunii Mamaia.băi reci”) au fost construite în 1891 (fig. cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. vila . .sărat”. În 1894 Ministerul Agriculturii şi Domeniilor vinde Societăţii de binefacere . Primele amenajări (un hotel şi un stabiliment de ..Azilului maritim Techir-Ghiol”.com) În perioada 1925-1938 se construiesc cele mai multe clădiri. .perla litoralului românesc”.. În 1973 este inaugurat sanatoriul balnear.Albatros”.. staţiunea Mamaia începe.„Grand Hotel Rex”. de către Hagi Pandele. iar între 1936-1938 se construieşte primul hotel .. conceput de arhitectul Petre Antonescu. treptat.Băilor” Mamaia (prelucrare după o carte poştală din 1908. În acelaşi an.Eforia Spitalelor Civile” din Bucureşti 100 ha de teren la marginea lacului. În 1934 este înălţată prima vilă cu regim de hotel. După al doilea război mondial şi mai ales după 1960. să capete înfăţişarea de astăzi. rămânând mereu cea mai mare staţiune.în 1920). sursa: www.. Denumirea localităţii provine de la cuvântul turcesc . Techirghiol devine o destinaţie a oamenilor din lumea bună.4).. Plaja . proprietarul terenurilor..skyscrapercity. Fig.

Construcţiile realizate de Ion Movilă marchează vatra staţiunii Eforie Sud. Extinderea staţiunii are loc după 1920. Urmând exemplul lui Hagi Pandele.Fig.com) Ulterior mai construieşte trei hoteluri şi un stabiliment de băi. Hotelul şi Băile Movilă (sursa: www. Delfinul şi Steaua de Mare.Eforia Spitalelor Civile”.Eforie Sud (în 1927).. un alt proprietar de terenuri. în 1899. Ion Movilă. Dar majoritatea hotelurilor sunt construite după 1958. Numele staţiunii provine de la . În 1972 este inaugurat sanatoriul balnear şi complexul Meduza. În 1966 cele două aşezări . primul său hotel cu 40 de camere şi o anexă de 50 de cabine pentru băi (fig. Primul hotel şi stabiliment de băi reci din Techirghiol (1891) (sursa: www. Fig.techirghiol. cu 90 de cabine la parter şi 50 de camere la etaj.5.4. inaugurează.techirghiol. în partea de sud a lacului Techirghiol. Aceasta s-a numit iniţial Movilă. când personalităţi ale vremii îşi construiesc aici vile. Accesul în zonă este favorizat şi de construirea liniei ferate Constanţa .com) Existenţa staţiunii Eforie Sud este legată tot de acţiunile unui întreprinzător particular. pentru ca în 1928 să fie declarată oficial staţiune cu numele de Carmen Sylva. Societatea de binefacere din Bucureşti care a amenajat aici în 1901 primul stabiliment de băi de nămol.5). Şi apariţia staţiunii Eforie Nord este strâns legată de construcţia Băilor Movilă.

Nucleul staţiunii a fost construit în 1949 când a fost amenajată în jurulLacului Costineşti prima tabără de vacanţă pentru elevi cu o capacitate de 310 locuri. 1996 . Sub denumirea de Mangalia (Pangalia). în zona unde se afla pădurea şi mlaştina Comorova.840 locuri. cu numele inspirat de zeiţa frumuseţii.381 locuri în spaţii construite. Cerbatis. Oraşul a fost întemeiat la începutul secolului VI î. Staţiunea Olimp este considerată cartierul nordic al staţiunii Neptun. Cele şase staţiuni înşirate de-a lungul unui ţărm dantelat. căsuţe. 500 de locuri în căsuţe şi circa 1. când sunt date în folosinţă primele hoteluri împreună cu primele căsuţe ale Satului de vacanţă . situată la 44 km de Constanţa. Începând cu 1956 se dezvoltă aici o tabără naţională şi internaţională a studenţilor. În sezonul 1978 staţiunea dispunea de 4. ca staţiuni funcţionând însă separat. formând un ansamblu cunoscut sub numele de Mangalia-Nord: Neptun şi Olimp sunt cele mai elegante şi mai luxoase staţiuni din sudul litoralului românesc. Este cea mai sudică staţiune. P. iar Eforie Sud dispunea de 12. Bucureşti. fiind inaugurată la 1 iulie 1973. un teatru în aer liber şi alte spaţii de cazare şi agrement.. au fost amenajate în perioada 1965-1973. Numele staţiunii Costineşti provine de la generalul Emil Costinescu care a cumpărat de la Vasile Kogălniceanu (fiul lui Mihail Kogălniceanu) o suprafaţă de teren foarte aproape de ţărmul Mării Negre. pe locul unei aşezări autohtone mai vechi. de către coloniştii greci veniţi din Heracleea Pontica. Editura Carro. Staţiunea Venus. Jupiter intră în circuitul turistic în iulie 1968. Saturn este cea mai sudică staţiune sezonieră a litoralului. Geografia turismului.. Mangalia este o staţiune balneoclimaterică permanentă. dar mai ales odată cu construirea salbei de staţiuni de pe litoralul românesc. localitatea este menţionată în secolul al XII-lea într-o hartă realizată la Pisa.000 de locuri în popasuri turistice.043 de locuri în spaţii construite.Zodiac”.655 de locuri. Cocean.Hr. între Lacul Tatlageac şi Mangalia.000 de locuri din care 12. Cap Aurora este cea mai mică staţiune din salba de staţiuni Mangalia-Nord. din care în spaţii construite 8. aflată în prelungirea oraşului Mangalia. a fost inaugurată în 1972. la aceeaşi latitudine ca oraşul francez Nisa. Bibliografie 1. Construcţia staţiunii a fost finalizată în 1972. Ca staţiune se dezvoltă după al doilea război mondial. pe o distanţă de 8 km. sub numele de Callatis. căreia i s-au adăugat ulterior o tabără de copii. Este intrată în circuitul turistic din vara anului 1971.(Eforie Nord şi Eforie Sud) au fost reunite administrativ în oraşul Eforie. La începutul sezonului 1978 staţiunea Eforie Nord avea o capacitate de circa 15. Staţiunea Neptun a fost inaugurată în 1967.

G. Lăpuşan A.. Erdeli. *** www. Constanţa. Constanţa. Ielenicz. Ş. *** www. Amenajări turistice. Constanţa.. Pompei. Lăpuşan.. Bucureşti. Geografia generală a turismului. România potenţial turistic.. B. Geografia municipiului Constanţa.techirghiol... 2006 3. Editura Muntenia. Gheorghilaş. 1997 5.. vol. Editura Universitară. 2006 4. Comănescu. Bucureşti. Zotta.2. G. 1995 7. 2005 6.I 1878-1940.. Vlăsceanu. Editura Universitară..skyscrapercity. Negoescu.com .com 8. M. A. Bucureşti.. B. C. L. Editura Meteor Press. Memoria oraşului. Editura Muntenia.