, ,

. \ (_ \ . \[) li: 1.\ H (X\ L-'\,'\,\
INSTITUTUL DE Ă
"lORGU IORDAN"
A IA "..
al" ., o
« » sunt
A
INDREPTAR
ORTOGRAFIC,ORTOEPIC
SI DE PUNCTUATIE
, ,
univers enciclopedic
ACADEMIA Ă
INSTITUTUL DE Ă "IORGU IORDAN"
ÎNDREPTAR
ORTOGRAAC, ORTOEPIC
Ş DE Ţ
ţ a V-a
Redactor: MARINA R Ă D U L E S C U
Coperta: VENIAMIN & VENI AMIN
ISBN 973-96989-8-0
ACA[)EMRA Ă
v
INSTITUTUL DE LINGVISTICA
"IORGU IORDAN"
ÎNDREPTAR
ORTOGRAFIC, ORTOEPIC
SI DE PUNCTUATIE
, ,
ţ a V-a

univers enciclopedic
ş ,1995
© Toate drepturile prezentei e d i ţ i i rezervate
Editurii Univers Enciclopedic
Îndrcptarul ortografic, ortoepic ş de ţ a ă într-o ă
ţ în anul 1960 ţ a II-a, în 1965; ţ a III-a. în 1971), fiind
realizat prin fuziunea a trei ă nonnative anterioare: Mic ţ
ortografic ţ 1, 1953), ţ ortoepic (1956) ş Îndreptar de
ţ (1956). ţ a IV-a, ă ă în anul 1983, a fost ă de
acord cu ţ ortografic, ortocpic ş morfologic a/limbii române
- DOOM(1982).
ţ de ţ ă în care se ă ă a ă generale a
Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" ş
"sunt" în grafia limbii române", a fost ă la Institutul de
ă "Iorgu Iordan" din ş Lucrarea a fost ă de
Consiliul Ş ţ al institutului, în ş ţ sa din 16 ianuarie 1995,
precum ş de ţ de Filologie ş ă a Academiei Române, în
ş ţ sa din 3 1 ianuarie 1995.
5
ACADEMIA Ă
Ă
ă generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993,
privind revenirea la "â" ş "sunt" în grafia limbii române
Adunarea ă a Academiei Române, ă în ziua de
17 februarie 1993. în conformitate cu art. 4 din Statutul Academiei
Române, ă ă ş
1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul
cuvintelor ş a formei sunt (suntem, ţ în conformitate cu ă
rârile adoptate de Academia ă înainte de 1948, ţ ă a unui
îndelungat proces istoric.
2. Modul de aplicare a ă de la pct. 1 va fi stabilit de Prezidiul
Academiei Române.
3. Pentru celelalte reguli ortografice se cere Comisiei de cultivare a
limbii române, institutelor de ă ale Academiei Române ă ă
acele propuneri pe care le ă necesare ca urmare a dezbaterilor ş
propunerilor care au avut loc în Adunarea ă a Academiei, la
întrunirile ş ş în ă Aceste propuneri vor fi supuse ţ
de Filologie ş ă a Academiei, care le va înainta, cu eventuale
amendamente. ă generale a Academiei Române, spre dezbatere
ş aprobare.
ş Academiei Române,
academician Mihai ă ă
(Monitoml Oficial al României, Partea 1, nr. 51, H martie 1993)
7
REGULI DE ORTOGRAFIE
SI DE ORTOEPIE
,
1. ALFABETUL
§. 1. Alfabetul limbii române este ă din 31 de litere, a ă
ordine este ă
a,
A (a) i, (i) r, R (re)
ă Ă ă î, Î (î din i) s, S (se)
â, Â (î din a) j, J Ue)
ş Ş ş
b, B (be) k, K (ca) t, T (te)
c, e (ce) 1, L (le) ţ Ţ ţ
d, D (de) m,
M (me) u,
U
(u)
e, E (e) n, N (ne) v, V (ve)
f, F (fe) o, O (o) w, W (dublu ve)
o-
G (ghe) p, P (pe) x, X (ics)
b'
h, H (ha) q,
Q
(kii sau chIu) Y, Y (i grec)
z, Z (ze)
Nota 1. Literele mari ă lui ii, il, Î. ş ţ scriu ş ele cu semnele
caracteristice: Ă Â. î, Ş Ţ
Nota 2. În abrevieri simboluri, unele litere au variante de citire consacrate
În uz, de obicei ă model ă f (ef), g (ge). h (ha,:;), I (el), m (em). n (en),
r (er). ,foi (es). z (zet).
Nota 3. Scrierea ă mai ş În redarea unor nume proprii ă
ş a unor cuvinte noi ne adaptate , litere cu diverse semne diacritice: ii, C, ă i ş
(vezi * 16X).
În general, scrierea ă ă fiecare sunet printr-o ă
Uneori ă ş sunet este redat prin litere diferite, ş ă ă
9
sunete diferite, un grup de litere poate reda un singur sunet sau o ă
ă poate reda un grup de sunete, de exemplu:
- literele â ş îredau ş ă [îl: blând, rând, coborî, înger,
ţ etc.;
- litera k ş grupul de litere ch, când sunt urmate de esau i, redau
ş ă [I<]: chel, chimie, kenyan, kilometru etc.;
- litera x ş grupul de litere cs redau ş grup de sunete, [cs]:
ţ ticsit etc.;
- literele c ş g, când sunt urmate de esau i, redau consoanele
africate [e] ş cer, ă etc.,iar când sunt urmate de a, ă â,
o, u sau de o ă precum ş la ş de cuvânt, redau consoanele
[k] ş [g]: cap, ă cuc, gând. greu, mag etc.;
- grupurile de litere ch ş gh (urmate de e, i) redau câte un singur
sunet, [I<] ş Lg]: chem, chimir, ghem, ă etc.;
- litera x ă un grup de sunete, fie [cs]: exclus, explozie etc., fie
[gz]: examen, exemplu etc.
II. FONETICA Ş PROBLEMELE DE
ORTOGRAFIE Ş DE ORTOEPIE
VOCALELE
A
§ 2. Se scrie ş se ţ ă a, nu ea, ă literele Ş ş ă ă
cuvântului: ş ş ş ş deja, ă jale, jar (nu ş ş
ş ş ă
ă în mod ş e ă cu ea: ş - ă leg - ă
potrivit cu regula de mai sus se ş ă ţ e - a ă ş în ă ă
cuvântului, în formele flexionare ale adjectivelor ş verbelor: de:;;ert - ş ă
(nu de:;;caltii), ş - ă (nu ş ă ş - ş ă (nu ş ă ş -
(nu ş
§ 3. Substantivele cu ă ă ă în Ş ş când sunt articulate,
se scriu ş se ţ ă cu a, nu cu ea: coaja, ă ş ş (nu coajea,
ă ş ş
10
Ă
§ 4. Se scrie ş se ţ ă li. nu e, ă ş la nominativ-acuzativul
ş vocativul singular al substantivelor ş adjectivelor feminine de
declinarea 1: ş ă ă ş ă ş ă ş ă ă ă ă ş ă (nu
ş ă ş etc.); de asemenea, la persoanele 1 plural ş a III-a
singular ş plural ale indicativului prezent ş la persoana a III-a singular
a perfectului simplu: ă ă ţ ş ă ş ă ş ă ş
ă ş ă ş ă ş ă (nu angajem. ă ş etc.).
ă Pluralul substantivelor adjectivelor ă ă ă ş ă etc.
se scrie se ţ ă cu e: ş ă ş ş
§ 5. Se scrie ş se ţ ă ă nu ă ş la pluralul substantivelor
terminate în -are: ă ţ ş ă (nu ă ţ ş angajen) , ţ
-are altemând cu ă
§ 6. În sufixele -iltor, ă se ă ă ă ş ă ş ş ă
ă ş ş ă ş (vezi ş § 134).
Â
§ 8. Se scrie â, nu î, în ţ ă în toate cuvintele (coborâsem,
gând, ă pâine, scânteie, ţ etc.), cu ţ cuvintelor compuse
sudate în care al doilea cuvânt începe cu î ţ oriîncotro,
semiîntuneric etc.) ş a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt
care începe cu î (neînvins, preîntâmpina, ţ etc.).
§ 9. Se scrie ş se ţ ă â, nu ă în cuvinte ca: întâi, ă (nu ă
ă ă vezi Indexul de cuvinte).
§ 10. Se scrie ş se ţ ă â, nu ă în sufixul verbe lor derivate din
onomatopee care au âîn ă ă ă de felul lui cârâi, mârâi, ţ vâjâi,
zbâmâi (nu ă ă ă ă ă ţ ă ă ă ă ă etc.; dar: ă
§ 11. Se scrie ş se ţ ă -ând (nu -ind) în gerunziile verbelor de
conjugarea I ă consoanele Ş ş j: ă ţ ş ă ş angajând (nu
ă ţ ş ă ş angajind). De asemenea, gerunziul verbe lor a agrea,
a crea este agreând, creând (nu agreind, creind).
§ 12. Se scrie ş se ţ ă -ind (nu -ând) în gerunziile verbelor de
conjugarea I a ă ă ă ă se ă în i: apropiind, muind, ă
11
E
§ 13. Se scrie ş se ţ ă e, nu ă ă literele ş în ă ă
cuvântului: ş ş ş ă jelanie, jelui (nu ş ă ş ă
ş ă ă ă ă ă Fac ţ unele cuvinte ca derivatele
lui jar ă ă ă ă ă respectiv derivatele lui ş ă ş ă
ş ş ă ţ ş ţ ş ă ţ ş ş ă ţ ţ ş ş ş ă ş ă ă ă ş ă ţ ă
ă Trebuie ă scrierea ş ţ ă a pronumelui reflexiv ,o;e: ,o;e
duce. ă ,o;e ă (nu ă duce. , .. ă ă ă
Trebuie ă de asemenea scrierea ş ţ ă ă ci1trii a
ţ de, pe ş ci1tre.
§ 14. ţ din cuvintele eu, el, ea, ei, ele, ş este, e. eram, erai,
era, ţ erau, ş se ş ie, se scrie e, potrivit cu ţ ă
§ 15. În neologisme, e ţ se scrie ş se ţ ă e, nu ie: ecran,
ecualor, ă ă eroism, evident, examen, explozie (nu iecran,
iecuatoretc.).
De asemenea, e la început de ă precedat de ă în
neologismele de tipul aed, alee, ţ ă idee, poem, poet se scrie ş
se ţ ă e, nu ie.
ă De la ă ă fac ţ verbele a ă ă ă ă se ă
În i (atribui, con.o;titui), care se scriu ş se ţ ă la persoana a III-a cu ie:
atribuie, con. .. tituie.
§ 16. În formele verbale agreez, creez, scrierea ş ţ cu e
sunt justificate morfologic prin ţ ţ -ez ă ă la
ă ă ă ă în e (agre-ez, cre-ez).
§ 17. Se scrie ş se ţ ă (al) meu, (ai) mei (nu mieu, miei).
§ 18. Se scrie ş se ţ ă e la ş cuvintelor formate cu
sufixul ţ ţ ţ ţ ţ (nu ţ ă ţ ă
ţ ă ţ ă care sunt rostiri regionale).
§ 19. Este ă ţ ă a lui e accentuat
înaintea unei silabe ţ un e: crede, fete, iele, vede, vedere, verde
etc.
De asemenea, în cazurile în care ă ţ ă în
ţ între ş ă ă consoanele ţ s, z, ş ş uneori r, se scrie ş
se ţ ă e: ţ ţ ă mese, sete, tuse, ă lucreze, zece, ş
12
ş ţ ă ă ş (nu ţ ă ţ ă ă ă ă ă ă ă
ă ş ă ş ă ţ ă ă ă ă ş
1
§ 20. Se scrie ş se ţ ă i. nu â, ă ţ s, z.j ş ă grupul stîn
ă ă cuvintelor ţ singur. zic, ş ă ş jir, stinge (nu
ţ sângur. stângeetc.).
Notii. Se scrie ş se ţ ă i. nu il, în ţ din, prin, dintre. printre
(nu diln,pân. dântre,pântre).
§ 21. La ş unor pronume ş adverbe: ş ş ş
ş ă ş ş ş ş ă ş ş se scrie i ş se ţ ă i scurt.
nesilabic.
§ 22. Se scrie ş se ţ ă i, nu e, în sufixul -atic: îndemânatic,
tomnatic (nu îndemânatec, tommltec).
§ 23. La ş de cuvânt, în pluralele de tipul francezi, ş ţ
vreji ş în fonnele de persoana a II-a singular, indicativ prezent. de tipul
cutezi, ţ ş etc., se scrie i ş se ţ ă i scurt, nesilabic.
Î
§ 24. Se scrie î(nu â) în ţ ţ ă sau ă (înger, întâi; coborî,
pârî etc.) în toate cuvintele, precum ş în ţ ă în cazurile
ţ la § 8. Scrierea cu î în ţ ă în loc de â, este
ă ş în numele proprii de familie, ă ţ ă lor (veZI
ş § 168, Nota 1).
u
§ 25. Nu se scrie ş nu se ţ ă ula ş cuvintelor tenninate
în diftongii ai, âi, ei, ii, oi, ui ş în consoanele K, g ş c urmate de i
nesilabic: tai, luai, ă mei, auzii, pietroi, cui; ă ochi, vechi,
unghi, arici, bici, cârmaci (nu taiu, luaiu, ă meiu, auziiu,pietroiu,
cuiu, ă ochiu, vechiu, unghiu, ariciu, biciu, cânnaciu).
13
VOCALE ÎN HIAT
A-E
26. Se scrie ş se ţ ă a-c. nu aie. în cuvântul aer ş în
derivatele aerian. aerisi, aerodrom, aeroport etc.
E-A
§ 27. Cuvintele hore"l, cereale, ideal ţ hiatul c-a, rostit deci în
ă silabe, nu diftongul ca.
§ 28. Se scrie ş se ţ ă crea. crearc, ţ agrea, impemleabil
(nu creia. creiare. ţ agreia. impermeiahil sau impermiabiI).
E-E
§ 29. Se scrie ş se ţ ă e-e. nu eie, în alee. idee. licee: agreez,
creez (nu aleie. ideie.liceie: agreiez. creiez. vezi §§ 15.16).
I-E
§ 30. Se scrie istorie. vie (nu iiul1iliie. istoriie. viie).
I-A
§ 31. Forma ă de nominativ-acuzativ a substantivelor
feminine terminate în i-e se scrie cu i-a. nu cu iia sau cu iea: f'.1miJiel. ia,
istoria, rochia. via (nu familiia, iia, istoriia, rochiia. viia sau fmniJiea. iea.
istoriea. rochiea, viea).
1-1
§ 32. Se scrie ş se ţ ă i-i, nu i, în: ţ ă (fi + suf. ţ ă ş ţ ă
ş + suf. ţ ă ş ţ ă (con- + ş ţ ă ă (fi + -ind + ă ă
(nu ţ ă ş ţ ă ş ţ ă ă ă
14
Notii. Se scrie ă ş se ţ ă ţ nu ţ deoarece acest
cuvânt este un derivat de la a cu sufixul -intii (ca ş ţ din crede
ţ de asemenea ţ nu ţ fiind derivat de la
ţ
O-E
§ 33. Se scrie ş se ţ ă o-c. nu oie, în poem. poet. poezie (nu
poiem, poiet. poiezie; vezi § 15).
o-o
§ 34. Se scrie ş se ţ ă o-o, nu o, în (agro)zootehnie. alcool.
ţ coopta. epizootie, zoologie (nu (agro)zotehnie, alcol,
ţ copta, epizotie. zologie).
U-E
§ 35. Se scrie ş se ţ ă u-e. nu uie, în duel. duel. menuet.
perpetuez (vezi § 15).
DIFTONGII
ÂI
§ 36. Se scrie ş se ţ ă âi, nu â, în cuvintele câine, mâine. pâine
(nu câne, mâne, pâne).
EA,IA
§ 37. Se scrie ş se ţ ă ea. nu ia. ă ă acea, aceasta.
cea, ceai, ă ceas, deal, geam, leac, ă ţ ă ţ ă ţ
dai, dial, }iacetc.).
15
§ 38. ă b, p, m, t: V se scrie ş se ţ ă ia, nu atunci când
diftongul ă cu ie: ă - ă -pietre, ă - pierde,
ţ ă - ţ ă - amiezi, ă - miez, ă -
dezmierd, fiare - fier, ţ ă - ţ
§ 39. Se scrie ea, nu ia. ă ch, gh când ă forme alternante cu
e: ă - blochez, cheag - închega, ă -chem, tinichea -
tinichele; ă - ghete. ţ ă - ţ ţ ă - ţ
ă - veghez ( nu chiag, ă etc.).
§ 40. Se scrie ia, nu ea, ă ch, gh când nu ă forme alternante:
chiar. ghiaur.
§ 41. ă consoane, când ţ ă ă ă cu
-esc, -ez, se scrie ş ţ ă ea, nu ia sau a: ă - în tineresc ,
ă - întâlnesc, ş ă - ş ă - agreez,
ă - angajez, ş ă - ş (nu ă ă
ă etc.).
§ 42. Se scrie ş se ţ ă ea, nu a, ă ş în cuvintele formate
cu sufixele ă -ean, ţ ă ş ă ă ş ă ş
clujean; ş ţ ă (nu ş ă ă ş ă ş clujan; ş ţ ă
(vezi ş § 133).
§ 43. Formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale
substantivelor ş adjectivelor feminine terminate în e, precum ş ale unor
substantive masculine terminate tot în e. se scriu ş se ţ ă cu ea:
alee - aleecl, mare - marea, ă - ă ureche - urechea,
veghe - veghea, veche - vechea: bade - badea, nene - nenea.
§ 44. Formele articulate ale ă nume de zile se scriu ş se
ţ ă cu ea, nu cu ia: lunea, ţ miercurea, vinerea (nu Iunia.
ţ miercuria, vineria).
ă Se scrie ş se ţ ă ă
§ 45. În numerale ordinale ca: al treilea, al patrulea, al cincilea, a
cincea, a ş etc .. se scrie ş se ţ ă ea, nu ia. Face ţ de la
ă ă forma ă a treia.
§ 46. Se scrie ş se ţ ă ea la pluralul pronumelor ş adjectivelor
demonstrative feminine acelea, acestea; de asemenea se scrie ea la
singularul pronumelui ş adjectivului feminin aceea.
§ 47. La imperfectul verbelor de conjugarea a II-a, a III -a ş a IV-a
se scrie ş se ţ ă ea: ă ă ţ
16
Natii. La verbele a ă ă ă ă se ă În i, imperfectul se scrie se
ţ ă cu ia, nu Cll ea: griiiam, trebuia.
§ 48. Se scrie ş se ţ ă ea, nu ia, la ş adverbelor sau
ţ adverbiale (chiar la cele care au variante în -i): ,lsemenea,
ş aiurea, de asemenea etc.
§ 49. Se scriu ş se ţ ă cu ea, nu cu a, cuvintele ă ă
se'lrb,'id. ţ ă ţ ă ă (nu ă ă ă ţ ţ zamJ).
§ 50. Se scrie ş se ţ ă cu ea pronumele ş adjectivul posesiv
(a) mea.
§ 51. Se scrie ş se ţ ia. nu ea, ă vocale. când ă forme
alternante cu ie: ă ă - t;:'iiere, ă ţ
§ 52. ă vocale, când ţ ă ă ă cu -iese,
-iez, se scrie ş se ţ ă ia, nu ea: ă - croiesc, ă -
ă ă - întemeiez.
§ 53. ă vocale, când sufixele -iahi, -ian ă cu -ieli. -ieni,
se scrie ş se ţ ă ia, nu ea: cheJtuiaM - cheltuieli, ă -
îndoieli, vasluian - vasluieni.
§ 54. Se scrie ş se ţ ă ia la ş pluralului masculin al
pronumelor ş adjectivelor aceia, ş ţ
lE
§ 55. Se scrie ş se ţ ă ie, nu e, la început de cuvânt sau la
începutul unei silabe care ă ă o ă ied, ieftin, iepllre,
ş baie. ă ţ cheie, claie, cuie, femeie, ploaie, ş proiect,
statuie, voie; atribuie, trebuie, treier.
Nota 1. Fac ţ cuvintele de la ** 14, 15 16.
Nota 2. Vezi ş ţ de la ** 29 ş 30.
§ 56. ă consoane, acolo unde în limba ă se ţ ă ie, se
scrie ş se ţ ă ie, nu e: miei (subst. pl.), miercuri, fier, pier, piept,
pierde, ţ
IO,EO
§ 57. Se scrie io, nu eo, în cuvinte ca: ş ciorchine, ghio/,
ă se scrie ş se ţ ă eo, nu io, în cuvintele ă
17
OA
§ 58. Se scrie oa, nu ua, în cuvintele cu ţ o - oa ş oa - o: col
- coate. moad - mori. poartil - ţ de asemenea, se scriu ş se
ţ ă cu oa, nu cu Ui:l, cuvintele dom'Ui) ş foarte.
UA
§ 59. Se scrie ş se ţ ă ua, nu Oii, când nu ă forme cu
ţ o - oa: piua. roua. sacaua, steaua. ziua: a doua, a noua.
Ă
§ 60. Se scrie ş se ţ ă wlîn cuvintele: piu;."i, rowl, ziwl; douil,
ă p!OU<l.
TRIFTONGII
EOA
§ 61. Se scrie ş se ţ ă eoa, nu ioa, în ă (nu ă
EAU, IAU
§ 62. Se scrie ş se ţ ă eau, nu iau, în: ş beau, vreau (nu
ş biau, vriau),
§ 63. Se scrie ş se ţ ă iau, nu eau, în: iau. miau, suiau, ă
IAI
§ 64. Se scrie ş se ţ ă iai, nu eai, în: îndoiai, suiai, ă (nu
îndoeai, sueai, ă
18
CONSOANELE
B
§ 65. Se scrie ş se ţ ă b, nu v, în numele lunilor: februarie.
septemhrie, octombrie, noiembrie. decembrie (nu fevruaric. septemvrie,
octomvrie. noiemvrie, decemvrie).
C
§ 66. Se scrie c ş se ţ ă c în cuvintele: aprecia, cifnz, cilindru.
ciment, civil, ă viciu (nu ţ ţ ţ ţ fivil,
ţ ţ
H
§ 67. Se scrie ş se ţ ă h, nu ch, în cuvintele: arheolog, arhitect.
psiholog, tehnic ş în derivatele lor (nu "rcheoJog, architect, psicholog,
technic).
§ 68. Se scrie ş se ţ ă h în cuvintele: hegemon, hexLlmetru.
hibrid, hidrogen, hipodrom, hotel (nu egemon, exametru, ibrid, idrogen,
ipodrom. otel).
Notii. Se scriu se ţ ă ă ă h cuvintele: coerent, coeziune, ipocrit,
ă umor(vezi Indexul de cuvinte).
G
§ 69. Se scrie g ş se ţ ă gîn cuvintele: cortegiu, naufragiu,
omagiu, nlvagiu, solfcgiu etc. ş în cuvintele derivate: naufragiat,
omagial etc. (nu cortej, naufrajetc.).
J
§ 70. Se scrie ş se ţ ă j în cuvintele fonnate cu sufixul -aj:
abataj, ş aliaj, foraj, instructaj, mesaj, pasaj, peisaj, personaj.
19
ă În familia unor cuvinte ă formele cu j ă de cele cu ge, gi:
carti/a} - carti/agino,o;, mesa} - me,o;ager, pa,o;aj -pa,o;ager. dirUa - dirigcnt,
diriginte.
s
§ 71. Înainte de l, m, n se scrie ş se ţ ă s, nu z, în cuvintele
disnicie, ş ă sminti, smuci, ă trosni (vezi ă § 80
ş Indexul de cuvinte).
§ 72. Se scrie ş se ţ ă s, nu z, în neologismele terminate în
ă -ismli ş în derivatele lor: hmtasmJ, fantasmagoric, marasm,
ă pleonasm, prismcl, prism a tic , sarcasm (nu hmtazm,l, marazm,
pleonazm, sarcazm etc.).
§ 73. Se scrie ş se ţ ă s, nu z, în cuvintele formate cu sufixul
-ism: ţ diletantism, sofism (nu ţ diJetantizm,
sofizm).
§ 74. Se scrie ş se ţ ă s, nu z, în cuvintele ă
chintcscn{,1. disident. ţ ă ă sesiune (nu ă
ţ ă dizident, ţ ă grimazi.l, premizil, seziune).
§ 75. Se scrie ş se ţ ă s în cuvintele cens, sens ş în derivatul
sensibil, dar se scrie ş se ţ ă z în cenzitar, ţ senzorial,
senzitiv, senzual.
§ 76. Se scrie ş se ţ ă s, nu ş în cuvintele deschis. ă
schimba, ă (nu ş ş ă ş ş
ş
§ 77. Se scrie ş se ţ ă ş ş ş (nu obicinuit,
pacinic, vecinic).
20
x
§ 78. Se scrie x ş se ţ ă cs în cuvinte ca: exacerba, ţ
explozie,hexametm,oxid etc. Se scrie ş se ţ ă cuvinte ca:
exact, examen, exantematic, exemplu, exil etc.
z
§ 79. Înainte de b, d, g, v se scrie ş se ţ ă z, nu s: azvârli,
ă zbor, zgomot. Fac ţ unele neologisme ca: aisberg,
glasbeton-, ţ
§ 80. Înainte de 1, m, n se scrie ş se ţ ă z, nu s, în cuvintele
ă ă iz1az, ă zmeu, zmeurli, nu ă ă islaz, ă
smeu, ă (vezi ă § 71 ş Indexul de cuvinte).
§ 81. Prefixul des- înainte de b, d, g, 1, m, n, r, v ş înainte de vocale
se scrie ş se ţ ă dez-: dezbatere, dezdoi, dezgropa, dezlega,
dezmierda, deznoda, ă ă dezve1i, ă dezarma, dezumfla
(nu desbatere, desdoi, desgropa, deslega, desmierda, desnoda,
ă ă desveli, ă dcsamla, des umfla ) (vezi ş § 142).
§ 82. Prefixul trans-, de ă mai ă ş ă ă în scris ş în
ţ forma ă cu s ş când e urmat de b, d, 1, m, v sau de
ă transatlantic, transborda, transdanubian, translator, transmite,
transversal (nu tranzborda, tranzdanubian etc.) (vezi ş § 145).
§ 83. Se scrie ş se ţ ă bez, iz, ă înainte de b, d, g, 1, m, n ş
v: bezmetic, ă izbi, izgoni, ă ă ă ă ţ ă ă
(nu besmetic, ă isbi, isgoni, ă ă ă ă ţ
ă ă (vezi ş § 144).
§ 84. Se scrie ş se ţ ă zîn cuvintele derivate cu sufixul -nic
care au ă ă ă în z: groaznic, obraznic, paznic (nu groasnic,
obrasnic, pasnic).
§ 85. Se scrie ş se ţ ă z, nu s, în ă cuvinte: bazin,
cenzitar, ă dizolvare, furniza, furnizor, regiza, regizor, tranzitiv,
ă (nu basin, censitar, ă disolvare, furnisa, furnisor, regisa,
regisor, transitiv, ă
21
CV, CU. CH
§ 86. Se scrie ş se ţ ă cv în cuvintele: aCVelriU. cvintet (nu
aquariufll, quintet); se scrie ş se ţ ă cu în cuvintele acuare];J.
ţ ecuator (nu aquan:];J. ţ equator, nici ă ţ
ecvator); se scrie eh ş se ţ ă kîn cuvintele: chintnl, ţ (nu
quinti./l. ţ nici c\linial, ţ ă chirurg, ă ş
de'rivatde lor (nu hinlrg, orhcstn1); de asemenea chirilic (nu cirilic).
GV,GU,GH
§ 87. În împnul1uturi recente se scrie ş se ţ ă gvîn lingvistic.1.
gu în lingual, gh ţ g) în drogherie.
CONSOANELE DUBLE
§ 88. Consoancle duble se scriu numai acolo unde redau o realitate
ă Astfel, în accelera. ncccnt, primul c ă sunetul k, iar al
doilea sunetul c.
Notii. Se scrie se ţ ă bacil. sugera, suge,"itie (nu baccil. ,"illggera.
,"illgge,,'tie).
§ 89. Se scriu ş se ţ ă consoane duble în cuvintele formate cu
prefixe când consoana ă a prefixului e ş cu consoana ţ ă
a ă ă
Se scrie ş se ţ ă nn în derivatele formate cu prefixul în- când
cuvintele de ă încep cu n: înnodn, înnoptn. înnoi (vezi § 138).
Notii. Se scrie un singur n În: îneca. Înota, deoarece nu se mai simt
elementele componente (nu înneca, Înnota). De asemenea, se scrie Înainte
(compus din În + aintehi Înalt (nu Înnainte, înnalt). Vezi ş 13R.
Se scrie ş se ţ ă n-în cuvintele formate cu prefixul inter- când
cuvintele de ă încep cu r: inten-egn.
Se scrie ş se ţ ă ss în derivate cu prefixul tnms- ale ă
cuvinte de ă încep cu s: transsiberian (vezi ş § 145).
§ 90. Se scrie ş se ţ ă un singur s în cuvintele ă ă ă
indiferent de sensul lor (nu se scrie ă ă ă
§ 91. Se scrie ş se ţ ă ă nu cellall.
22
Ţ UNOR SUNETE
§ 92. În vorbirea ă nu se ţ ă J al articolului masculin (am
ă Jupu). Se ă ă ţ acestui sunet în exprimarea
ă într-o ţ ă într-un curs universitar etc.
Este ă ţ ţ prin,printre cu omiterea lui
r (pin, pintre).
ACCENTUL
§ 93. În limba ă accentul nu are un loc fix, în sensul ă locul
lui nu este determinat cu necesitate de structura ă a cuvântului. De
aceea nu se pot da, pentru limba ă reguli de accentuare. Se pot
face ă unele ţ privitoare la locul accentului, bazate pe
cercetarea ţ diferitelor tipuri de accentuare.
Accentul ă în mod frecvent pe una dintre ultimele ă silabe ale
cuvântului. De obicei. cuvintele terminate în ă sunt accentuate
pe ultima ă (feJin;Jr) , iar cuvintele terminate în ă sunt
accentuate pe silaba ă femeie). Atunci când ultimul sunet al
cuvântului este el (cu ţ cazurilor în care a este articol, ca în casa),
accentul cade pe ultima ă (musaca, tremura).
Cuvintele accentuate pe silaba ă sunt mult mai ţ
frecvente, iar cele accentuate pe cea de-a patra ă începând de la
ă sunt extrem de rare: ţ ă ţ ă ţ ă ţ ă
ţ ţ ţ ă ş ţ ţ ă
Sufixele limbii române sunt, în majoritatea cazurilor, accentuate;
doar un ă mic de sufixe sunt neaccentuate. Câteva sufixe pot fi ş
accentuate ş neaccentuate: -ete (foamete, dar scumpete), ş ş
dar ş ţ ă ţ ă dar ţ ă
Un sufix ă dintr-un ă mai mare de silabe este de cele mai
multe ori accentuat, în ţ cu un sufix ă dintr-un ă
mai mic de silabe. Astfel, sufixc1e formate din trei silabe sunt totdeauna
accentuate. Sufixele monosilabice sunt de cele mai multe ori
neaccen tuate.
Atunci când ă forme duble de accentuare, limba ă ă
în general, forma în care accentul este mai apropiat de finala cuvântului.
23
Astfel, se va accentua: bolnav, caracter, ă ş fenomen,
ianwirie, ă regizor, sector, ş (nu bolnav, caracter, ă
ş fenomen, ianuarie, ă regizor, sector, ş
ă Se va accentua ă ă ă ţ ă ţ ă (nu ă ă ţ ă ţ ă
În morfologie, accentul are uneori rolul de a ţ formele
gramaticale: ă - cânti. La prezentul indicativ. conjugarea a III-a
ă de conjugarea a II-a prin modul de accentuare: mergem - ă
De aceea trebuie ă accentuarea ş ă care duce la confuzia dintre
cele ă ă deci se va rosti: ţ ţ ţ ţ
ţ ă ţ ă ţ (nu ă ţ ţ ă ţ ţ ţ
ţ ţ În aceste cazuri trebuie ă ca ă ă
ă la persoanele 1 ş a II-a plural ale indicativului ş conjunctivului
prezent, precum ş la persoana a II-a plural a imperativului, la conjugarea
a II-a accentul ă pe sufixul ă (-e-), iar la conjugarea a III-a pe
ă
Morfologia numelui nu pune, în general, probleme din punctul de
vedere al ă deoarece accentul ă la marea majoritate a
cuvintelor, invariabil în cursul flexiunii (farmacie, farmaciei, farma-
ciilor).
În scris, accentul cuvintelor nu se ă de ă Notarea
accentului, sub forma accentului ţ ('), este ă în ţ în care
se simte nevoia de evitare a confuziei Între cuvinte, forme sau variante
omografe ca modele - modele, Încuie··--Încuie, intim - intim.
III. GRAMATICA Ş PROBLEMELE DE
ORTOGRAFIE Ş DE ORTOEPIE
SUBSTANTIVUL Ş ADJECTIVUL
§ 94. Unele substantive au mai multe forme de plural; forme literare
sunt:
masculine: ă (parte a corpului) - umeri (nu umere);
24
feminine: ă ş ă ş ă ă
reguli, ă - republici (nu coale, ş pagine, regule, repubJice);
ţ ă ţ ş ţ ă ş ţ ş ţ ă ş ţ (nu ţ
ş ţ ş ţ balama-balamale (nu ă ă ă
neutre: chibrit -chibrituri (nu chibrite) , pârâu -pâraie (nu pârâuri,
nici ă Zero ş radio au pluralul zerouri, radiouri (nu zeruri,radiuri;
vezi Indexul de cuvinte).
ă La unele substantive se ă literare câte ă forme de plural;
de exemplu: (feminine) poieni ş poiene. râpe ş râpi. vremuri ş vremi; (neutre)
chipie ş chipiuri, tuneluri ş tunele. ,.;eminarii ş . .;emimlre.
Substantivele terminate în -aj (vezi § 70) fac pluralul în -aje:
masaj-masaje, pasaj-pasaje, peisaj-peisaje, personaj-personaje
(nu masagii, pasagii, peisagii, personagiJ).
§ 95 .În unele grai uri ă ţ d - j, ţ ă de ţ d - z
din limba ă ea trebuie ă Se va ţ ş se va scrie: brad
-brazi (nu brajl) , crud-cruzi (nu CrujI).
§ 96. ţ z - j din cuvintele mai vechi (breaz -- brejI) nu a
cuprins ş cuvintele noi. În limba ă se scrie ş se ţ ă chinez
- chinezi,francez - francezi, irlandez -irlandezi (nu chineji,franceji,
irlandejl).
§ 97. Într-o serie de cuvinte mai noi nu se ă ţ a - ă
Se va scrie ş se va ţ ă - fabrici, ţ - ţ (nu ă
ă ţ
ă Trebuie ă ş unele rostiri dialectale. Pluralul substantivelor
albie, arie. ă albii, arii, aripi, ş (nu ă ă etc.).
§ 98. Adjectivul masculin nou are pluralul noi (nu noUl), femininul
ă are pluralul noi (nu ă
§ 99. Pluralul substantivelor ş adjectivelor masculine terminate în
x (cs) se scrie ş se ţ ă cu ş fix - ş ortodox - ş (nu
fixi,ortodoxl).
§ 100. Substantivele feminine terminate la nominativ singular în -ee
(coree, dispnee, logoree) ş -e ţ ţ care nu se folosesc la
plural fac genitivul în -ee, articulat -eei, respectiv -e, articulat -ei: (unei)
coree, coreei, (unei) dispnee, dispneei, (unei) logoree,logoreei; (unei)
ţ ţ (unei) ţ ţ
§ 10 1. ţ o accentuat - oa, care ţ ă substantivele
ş adjectivele masculine de formele feminine, nu apare în unele cuvinte
25
mai noi. Deci se scrie ş se ţ ă baroc - ă (nu baroacli),
echivoc - ă (nu echivoac,l) , pedagog - pedagog,,1 (nu
ă .
ARTICOLUL
§ 102. Substantivele masculine a ă ă ă de plural
se ă în -ii (de exemplu copil) se scriu la forma ă a
pluralului cu iij (trei 1): cafegiu - cafegii -cafegiii, copil - copii -
copiii, fiu - fii - fiii,geamgiu -geamgii - geamgiii. ş ă
se ă ş în scrierea adjectivclor masculine terminate în -iu:
- mUlocii ş - ş - ş
§ 103. Forma de genitiv-dativ articulat a substantivelor ş
adjectivelor feminine de tipul cas,I, ă ă ă scânteie, mare se
ă ă articolul i la forma de genitiv-dativ nearticulat:
ă unei case - casei (nu casii), ă unei gramatici -
gramaticii (nu ă unei ă ă (nu ă
scânteie, unei scântei - scânteii (nu scânteiei) , valurile albastrei ă
- valurile m,lrii albastre, unei mari ţ a globului - marii ă ţ a
globului.
§ lO4. Fac ţ substantivele ş adjectivele tenninate în -ie în
hiat: vie, unei vii - viei, regiune pustie, unei regiuni pustii - pustiei
regiuni (nu viii,pustiil).
Substantivul piele (pielea omului) are forma ă pielii (nu
pieil) , ş genitiv-dativullui nearticulat este unei piei.
NUMERALUL
§ 105. Deoarece numeralele ordinale sunt formate cu ajutorul
numeralelor cardinale precedate de articolul proclitic al, a, se scrie ş se
ţ ă clasa a doua,partea a treia (nu clasa doua, partea treia).
§ 106. Numeralul întâi nu este fonnat, ca celelalte numerale
ordinale, cu ajutorul articolului proclitic al, a; el se ă ca un
adjectiv cu o ă ţ clasa întâi, Întâia ă rândul întâi,
întâiul deci nu clasa întâia sau clasa a Întâia.
26
PRONUMELE
§ 107. În pronumele demonstrativ feminin singular aceea, ş
se scrie ea, spre deosebire de formele de plural aceia, ş
în care se scrie ia.
§ 108. Pronumele de ă însumi se ş potrivit cu
persoana. cu genul ş cu ă cuvântplui pe care îl ă
pers.l singular: eu, mie, pe mine însumi (când vorbitorul este de sex
masculin) sau eu, pe mine ă mie însemi (când vorbitorul este de
sex feminin);
pers. 1 plural: noi, ă pe noi ş (masculin) sau însene
(feminin);
pers. a II-a singular: tu, ţ pe tine ţ (când i se ş unei
persoane de sex masculin) sau tu, pe tine ă ţ ţ ţ (când i se
ş unei persoane de sex feminin);
pers. a II-a plural: voi, ă pe voi ş ă (masculin) sau ă
(feminin);
pers. a III-a singular masculin: el, al lui, lui. pe el ş
pers. a III-a singular feminin: ea,pe ea ă ş al ei, ei ş
pers. a III -a plural masculin: ei, al lor, lor, pe ei ş ş
pers. a IIl-a plural feminin: ele, al lor, lor, pe ele ş sau însele.
VERBUL
§ 109. V crbcle de conjugarea a IV -a ca acoperi, suferi se scriu ş se
ţ ă la indicativ prezent: (eu) ă (eu) ă (el, ei) ă (el,
ei) ă (nu acoper, sufer, acopere, sufere), iar la conjunctiv prezent:
(el, ci) ă acopere, (el, ei) ă sufere.
§ 110. Unele verbe intrate recent în ă se scriu ş se ţ ă ă ă
ţ 0- oa în conjugare: invoc - ă ă invoce (nu ă ă
invoace), abrog - ă ă abroge (nu ă ă abroage). Se scrie
ş se ţ ă ă convoc - ă ă convoace; provoc -
ă ă provoace.
§ 111. Se ţ ă cu accentul pe prima ă batem, ţ facem,
ţ ă batem, ă ţ ă facem, ă ţ (nu se ţ ă ş nici nu
se scrie ă ă ţ ă ţ
27
§ 112. Verbul a scrie, fiind de conjugarea a III-a, se scrie ş se
ţ ă la persoana 1 ş a II-a plural a indicativului ş conjunctivului
prezent: scriem, ţ ă scriem, ă ţ iar la persoana a II-a plural
a imperativului: ţ (nu scrim, ţ de asemenea la infinitiv: a scrie
(nu a serJ).
§ 113. FOffilele de indicativ prezent pers. I sg. ş 1, a II-a, a III-a pl.
ale verbului a fi se scriu: (eu, ei) sunt, (noi) suntem, (voi) ţ
§ 114. Verbele de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv în -î, ca
ă posomorî, se scriu ş se ţ ă la indicativ prezent: (eu, ei)
ă (nu ă (tu) ă ş (nu ă ş (el) ă ă ş (nu
ă ş iar la conjunctiv prezent: (el, ei) ă ă ă (nu ă
ă ă
§ 115. Unele verbe ca aprinde, arde, auzi, ă etc. se scriu ş se
ţ ă la persoana I sg. a indicativului prezent ş la persoana a III-a sg.
ş pl. a conjunctivului prezent: aprind, ă ă ard, ă ă aud, ă
ă cad, s;;l ă etc. (nu aprinz, ă ă arz, ă ă auz, ă ă
caz, ă ă
§ 116. Unele verbe ca ă spune, ţ se scriu ş se ţ ă la
persoana I sg. a indicativului prezent ş la persoana a III-a sg. ş pl. a
conjunctivului prezent: ă ă ă ă spun, ă ă ţ ă ţ ă (nu
ă ă n'imâie; spui, ă spuie; ţ ă ţ
§ 117. Unele verbe ca pieri, ă se scriu ş se ţ ă la persoanele 1
ş a II-a sg. ale indicativului prezent ş la persoana a III-a sg. ş pl. a
conjunctivului prezent: pier, pieri, ă ă sar, sari, ă ă (nu piei, ă
pieie; sai sau ă ă saie).
§ 118. Sunt la fel de corecte formele verbului a vrea ca si cele ale
verbului a voi (vezi Indexul de cuvinte).
Sunt neliterare formele: a vroi, eu vroi sau vroiesc, tu ş am
vroit etc, ca ş formele de imperfect vroiam, vroiai etc.
§ 119. Verbul a trebui se ţ ă corect, ca impersonal, cu
forme numai pentru persoana a III-a sg.: ind. prez. trebuie (nu ş
imperf. trebuia, viit. va trebui, conj. ă ă (nu ă trebuie); când
nu este impersonal, ci se ş cu subiect, are forme ş pentru pers.
a III-a pl.: ă ţ acestea îmi trebuiau ă ă vor trebui),
ă ţ acestea ţ trebuit.
28
§ 120. Imperfectul verbelor de con jugarea a II-a, a III -a ş a IV -a (în
-i), cu ţ celor cu ă ă în -i, v. § 121, se scrie ş se ţ ă
ă ă duceam. duceai; primeam. primeai, iar al verbelor de
conjugarea a IV -a în -Î, la fel cu al verbelor de conjugarea 1: hotilram,
ă ă etc. (nu ă etc.).
§ 121. Imperfectul verbelor a ă ă ă ă se ă în -i se scrie
ş se ţ ă cu i: scriam. suiam etc.
§ 122. Imperfectul verbelor a a sta se scrie ş se ţ ă diJdeam.
di.ldeai; sti.ltei.lIn, ă (nu dedeam. dedeai; steteam. steteal).
§ 123. Verbele de conjugarea a IV-a tenninate în -i se scriu ş se
ţ ă la persoana I a perfectului simplu (eu) ş venii, iar la
persoana a III-a (el) ş veni.
§ 124. Conjunctivul prezent al verbului a avea se scrie ş se ţ ă
la persoana a III-a singular ş plural ă ă (nu ă aibe).
§ 125. Auxiliarul persoanei I singular al modului ţ optativ
se scrie ş (nu ş eu ş citi.
§ 126. Imperativul negativ al verbelor a duce, a face, a zice se scrie
ş se ţ ă nu duce. nu t:1ce, nu zice (nu: nu du, nu ă nu Z1), dar
imperativul pozitiv: du. ă zi.
§ 127. Imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i: nu
fi supiirat; imperativul pozitiv se scrie cu doi i: fii atent.
§ 128. Se scrie ş se ţ ă la infini ti v: a ci/dea, a piirea, a ă
a prevedea (nu a cade. a pare. a place, a prevede), iar la viitor ş
ţ VeI ă (nu va cade. arcade etc.).
§ 129. Formele tuturor verbe lor de conjugarea a IV-a terminate la
infinitiv în îse scriu:
-fie cu litera Î, ă sunetul respectiv apare la finala cuvântului,
deci la infinitiv prezent: a ă la viitor: voi(vei, va, vom, ţ vor)
ă la ţ prezent: ş ar, am, ţ ar) ă la
imperativ negativ, persoana a II-a singular: nu ă ş la perfect
simplu, persoana a III-a singular: (el, ea) ă
- fie cu litera â, ă sunetul respectiv apare în interiorul
cuvântului. deci la indicativ prezent, persoanele I ş a II-a plural: (noi)
ă (voi) ă ţ la perfect compus: am(ai, a, am, ţ au) ă
la perfect simplu - cu ţ persoanei a III-a singular -: (eu) ă
(tu) ă ş (noi) ă ă (voi) ă ă ţ (ei. ele) ă ă la mai
mult ca perfect: (eu) ă (tu) ă ş (el, ea) ă (noi)
ă ă (voi) ă ţ (ei, ele) ă ă la viitor anterior: voi
29
fi (vei fi, va fi, vom fi, ţ fi, vor fi) ă la conjunctiv prezent,
persoanele 1 ş a II-a plural: (noi) ă ă (voi) ă ă ţ la
conjunctiv perfect: (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) ă fi ă la
ţ perfect: ş fi (ai fi, ar fi, am fi, ţ fi, ar fi) ă la
imperativ persoana a II-a plural: (nu) ă ţ la infinitiv perfect: a fi
ă la gerunziu: ă la participiu: ă ă ă ţ
ă ş la supin: de ă
§ 130. Se scrie, de asemenea, cu â gerunziul format cu sufixul -ând:
cântând, având, ă coborândetc.
Ţ
§ 131. Se scrie ş se ţ ă de, pe, din, prin, dintre,printre, ă
ă ă (nu ă dân, pân, pin, dântre, pântre, pintre, dupe, ă ă
ă ă vezi ş §§ 13,20,92).
IV. FORMAREA CUVINTELOR Ş
PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE Ş DE
ORTOEPIE
SUFIXE Ş PREFIXE
§ 132. Sufixele ă -erie. Trebuie ă se ă ţ între aceste
sufixe, cel dintâi fiind legat de sufixul -ar: bere - berar - ă (nu
bererie), iar ă legat de sufixul -ersau independent:frizer-frizerie,
loterie (nu ă ă
§ 133. -ean, ă ţ ă Sufixele -ean (fem. ă ă ă
ţ ă se scriu ş se ţ ă cu ea ă consoane, chiar ă ş ş
ş ă clujean (nu ş ş ă clujan), ca ş
muscelean; ş ă ă (nu ş ă ă ş ţ ă (nu ş ţ ă
(vezi ş § 42).
ă vocale, sufixele -ean, ă se scriu ş se ţ ă -ian, ă
buzoian (nu buzoean), ă (nu ă (vezi ş §53).
30
§ 134. ă Sunetul ă se ă ă ş în derivatele de la cuvintele
a ă ă ă ă se ă cu ş ă ş ă (nu ă ş (vezi ş
§ 6).
Se scrie ş se ţ ă ţ ă (nu ţ ş ă ţ ă
ă ţ dat fiind ă aceste cuvinte s-au format ă modelul
derivatelor de la verbele de conjugarea 1: ă ţ ă ă
§ 135. ţ ţ Pentru scrierea ş ţ cu ţ sau cu
ţ se va avea în vedere criteriul istoric ş ţ ă
Se va scrie ş se va ţ ţ ţ ţ explozie,
iluzie, ţ dar ţ ţ ţ pasiune.
Nu sunt recomandate formele: ţ ficlie, ţ
Numai când motive semantice au ă ţ cele ă tipuri
de cuvinte se vor folosi scrierea ş ţ atât cu ţ cât ş cu
ţ divizie (unitate ă ş diviziune ă ţ ţ
ă ş ţ ă ţ (de mâncare) ş ţ (de
teren), ţ ă ş ţ ă
Notii. Se ţ ă ţ ( 2 sil.), ţ (3 si1.) , nu ţ ( 1 sil.), ţ
ne (2 sil.).
§ 136. ex-. Prefixul ex- cu sensul "fost" este singurul prefix ale
ă derivate se scriu totdeauna cu ă între prefix ş cuvântul de
ă ex-director, ex-ministru.
§ 137. ne-, re-o Derivatele cu prefixele ne-, re- urmate de o ă
care începe cu î- se scriu cu ă când vocala îeste ă ne-nfricat
ţ ă de neînfricat), re-ntoarce ţ ă de reîntoarce).
§ 138. în-o ţ prefixului în- impune scrierea cu nn când se
ă ă la cuvinte care încep cu n: înnoda (derivat de la nod), înnoi
(derivat de la nou), înnora (derivat de la nor).
Când ă derivate de la cuvinte care încep cu b sau p, în-
devine îm- prin asimilare: îmboldi (de la bold), ă ţ (de la parte).
Se scrie înalt, înainte, înapoi (nu înnalt, înnainte, înnapOl), aceste
cuvinte fiind compuse din în + alt, în + ainte, în + apoi.
Se scriu ş se ţ ă cu un singur n cuvintele în care nu se simte
ţ cuvântului primitiv ă cu n: ă ş îneca, înota.
§ 139. în- ş in- (i-). Se scrie ş se ţ ă încasa (nu incasa), dat
fiind ă acest cuvânt s-a format în limba ă cu ajutorul prefixului
în-o Se scrie ş se ţ ă incarna, intitula, nu încarna, întitula, pentru
ă sunt cuvinte împrumutate.
31
ă Se scrie imbold (nu îmbold), deoarece avem a face cu un cuvânt
format ă modelul lui implll .....
În unele cuvinte recente se ş se scrie prefixul în-: înlu111inat
(sau inluminat). Potrivit cu rostirea ă acest cuvânt trebuie scris iluminat.
§ 140. între-o Se scrie ş se ţ ă întreprindere (nu intreprindere).
§ 141. con- ş co-. Prefixul con- apare în ă ţ con ă ş
cu schimbarea lui 11 în 111 prin asimilare, în compatriot, compillimi. Se
scrie ş se ţ ă ă ţ corupt (nu ţ COl1rupl): din
cauze fonetice COI1- a devenit CO-, prefix existent ş în derivate de la
cuvintele ă cu ă coexista, coopera.
§ 142. des-o Prefixul des- a devenit dez- în derivatele de la cuvintele
ă cu b, d, g, v,m, 11, l, r sau cu ă (vezi § 81). Se scrie ş
se ţ ă deci: descoase, desfilce, desh,.l111a, ţ des troieni , dar:
ă dezdoi, dezgoli, dezveli, ţ deznoda, dezlega,
dezn'idlicina, dezaJm'igi, dezaproba, dezechilibra, dezul1i.
Nota 1. În derivatele de la cuvintele ă cu s, prefixul des- s-a
redus la dc-: des,'ira, desi.1rcina, dejup.;.1. Se scrie ş se ţ ă dezice, dar
desz:Jpezi, deszifvorî.
Nota 2. Se scrie ş se ţ ă deschide, ţ nu dc::;chide, ţ
§ 143. dis-o Se scrie ş se ţ ă ţ (nu ţ distructiv (nu
destructiv) , p .. ml1el cu ţ dislmge.
§ 144. dis-o Prefixul ă a devenit dz- în derivatele de la cuvintele
ă cu b, d, g,j, n (vezi ş § 83). Se scrie ş se ţ ă deci:
rlisalalu.'iieri, ri.'iscoace, n'isfoi, ă dsturna, nlszice, dar ă
nlzbuna, FClzda, nlzgândi, dzjudeci.l, ă
§ 145. trans-. Prefixul tnms- ă neschimbat, indiferent de
sunetul ă al cuvintelor la care se ş ă transatlantic,
transborda, transfigura (vei § 82).
NotJ. În tranzitiv. ţ cuvinte neanalizabile, s-a produs transformarea
lui .'ii în z, ă înaintea vocalei.
ă prefixului trans- la cuvinte care încep cu s impune
scrierea cu ssîn derivate ca transsaharian, transsiberian, ţ
(dar nu ş în transcrie) (vezi ş § 89).
§ 146. ante- ş anti-. Trebuie ă se ă ţ între aceste ă
prefixe, dintre care cel dintâi e legat de ideea de "înainte", iar ă de
ă Se va scrie ş se va ţ deci: antediluvian,
antepenultim, dar antipoetic. antisocial, antitific.
32
ă Se scrie ş se ţ ă ă ă potrivit cu forma acestui
cuvânt În limba de unde a fost împrumutat.
§ 147. Formele negative ale participiului ş gerunziului care au
adverbul mai intercalat între prefix ş verb se scriu într-un cuvânt:
nemaiauzit. nemaipomenit. ă nemaiavând, ş
§ 148. Derivatele de la cuvintele compuse din abrevieri literale se
scriu cu ă înainea sufixului: 1. T.B.-isl.
SCRIEREA ClJVINTELOR COMPUSE
§ 149. Se scriu ă ţ
a. ţ compuse: de la, de lângii, de peste, de dupli, de prin,
de pe, de ă de sub: pe la, pe lângii, pe sub: de pe la, de pe ă etc.
b. ţ ţ din cauza, ţ ă de, de ţ cu, din susul
etc.
c. ţ ţ ca ş cum, pentru ca ă cu toate cii,
din cauzii c,i, pentru c,i, de când. de pe când, pâmi unde, pânii pe unde,
ori de câte ori, ă cum etc.
d. ţ adverbiale: cu anevoie, dejllr împrejur.pânii una alt",
pe de o parte, pe de altii parte, pe ici pe colo. de ţ de ă etc.
e. Numele proprii de ă ţ compuse dintr-un substantiv urmat
de un adjectiv, de alt substantiv în genitiv, de un substantiv sau adverb
cu ţ Baia Mare; Gura Humomlui; BoJintinul din Deal,
ă de Sus etc.
§ 150. Se scriu cu ă ţ ă de unire):
a. Substantive1e comune compuse din ă substantive în nomi-
nativ: dUne-lup, zi-muncii, vagon-cistem;i, ş ă ă ş
ş ş
b. Substantivele comune compuse dintr-un substantiv ş un adjectiv
care ă sau ă substantivul: ă ţ ă ă ţ ă
argint-viu etc.; dintr-un substantiv în nominativ ş un substantiv în
genitiv: f7oarea-soarelui, gura-leului etc.; din ă substantive legate
prin ţ ă drum-de-fier etc., atunci când ă ţ
componente ş ă ă individualitatea ă ţ
ţ drumul-de-fieretc.).
33
c. Numele proprii de ă ţ compuse din ă substanth:e în
nominativ: ş ş etc.
d. Substantive le compuse din verb + substantiv sau din substantiv +
verb: târâie-brâu, ă ă ă ă ă ă
Lemne etc.
e. Adjectivele compuse din ă adjective întregi, cu sau ă ă ă
de ă ă literar-muzical, ş ţ (inclusiv din ă
adjective-nume de culori sau dintr-un adjectiv-nume de culoare ş unul
care ă ţ ş ş ă ă galben-deschis,
ş etc.; dintr-un adverb ş un adjectiv: ş sus-numit etc.;
dintr-un substantiv ş un adjectiv: nord-american, sud-american,
vest-german etc.; din ă adjective-nume de popoare sau numai dintr-o
ă ş un adjectiv de acest fel: englez-francez, ţ etc.
ă Adjectivele dacoromân, i,4itroromân, macedoromân, meglenoromân
se scriu într-un cuvânt.
f. ţ ă de-a din ţ ca: de-a berbeleacul, de-a
binelea, de-a ş de-a ş de-a dreapta, de-a dreptul, de-a
dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi ş din numele de
jocuri: de-a puia-gaia, de-a uliul ş porumbeii etc.
ă Se scrie ă (cu) ă ă fiind ţ ca format
din ă
g. ţ adverbiale formate din adjectivul demonstrativ ă
cu sensul "imediat ă + substantiv: ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă etc.
h. ţ advcrbiale formate din ţ ă ş un
substantiv: ă ă ă etc.
§ 151. Se scriu într-un cuvânt ă categorii de cuvinte:
a) Pronumele, adjectivele ş adverbele ă formate cu ori-,
oare-, fie-: oricine, orice, oricare, oricând, oricum, oricât, oriunde etc.;
oarecine, oarece, oarecare, oarecând, oarecum, oarecât, oare unde etc.;
fiecare, fiecine, fiece etc., ca ş ş ş ş ş
etc.; ş etc.; ş ş etc.
ă Se scrie ă ori de câte ori, ori cu cine, ori de unde.
b. ţ ţ ş adverbele compuse în care fuziunea
ă ţ componente e de mult ă ş ă înspre, dinspre, despre,
împotriva, împrejurul, ă etc.; ş întrucât, ă etc.;
34
dincolo, astfel, deasupra, ă ă ă ă ă ă
dedesubt, dinainte, dinapoi, dincoace, ă ă încoace, încolo, încotro,
ă pretutindeni, ă demult (în ţ de demult, mai
demult), ă desearci, ă ă ă totdeauna,
uneori, alteori ă ă spre deosebire de alte ori "alte ă ţ
adeseori, deseori, arareori, rareori, ă ă ă ă spre
deosebire de ă ă "în ă împrejurare"), devreme, ă
ă înadins, dinadins etc.
c. Substantivek compuse în care ă ţ componente ş mai ă
ă individualitatea ă audiovizual, ă ţ ă ă
Câmpulung, untdelemn (gen.-dat. art. ă ţ ă ă
Câmpulungului, untdelemnulU1) etc.
d. Adjectivele compuse ţ terminologiei tehnice, formate
dintr-unul sau mai multe elemente care nu ă independent în vorbire
ş unul care ă ş independent: balneoclimateric, electromccanic,
electromagnetic, electrotehnic, gastrointestinal, otorinolaringologie etc.
v. SCRIEREA CU LITERE MAJUSCULE
§ 152. Se scrie cu ţ ă ă primul cuvânt al ă text;
de asemenea, se scrie cu ţ ă ă primul cuvânt ă semnele
de ţ care ă ş unei ă
a) ă punct: ă ă iar încet. Frigul ş o ă cu
lumina. SADOVEANU, D. Î. 238;
b) ă semnul ă Ce ă ă La ş cu cioburi de
ă nu putea merge. ă ă Unde ă se ă ă ă la
ă ă ... CARAGIALE, 0.1 133;
c) ă semnul ă Patria ă ă Nu mai pot sta un
moment! ... Plec!!! CARAGIALE, O. VII 114;
d) ă ă puncte:
35
- când începe vorbirea ă Dl.Goe este foarte impacient ş cu
ton de ă zice Încruntat: - Mam-mare, de ce nu mai vine?
CARAGIALE, O. I 267;
- când începe un citat: Deschise cartea ş citi: "Omul cu nevoile lui
stel În centrul ţ noastre";
e) ă punctele de suspensie: Aici nu-i nevoie de baba ţ ...
Noroc ă deie Dumnezeu! SADOVEANU, O. 1 49.
Nota 1. ă semnul ă ă semnul ă ă punctele de
suspensie ă ă puncte, când acestea nu ă ţ
primul cuvânt se scrie cu ţ ă ă
Nota 2. Se scrie de obicei cu ţ ă ă primul cuvânt al ă
vers, indiferent de ţ
§ 153. Se scriu cu ţ ă ă numele de persoane,
pseudonimele ş poreclele.
Notii. Articolul particulele numelor proprii ă se scriu de obicei cu
ţ ă ă bei. de. der. el, la. van etc.: când acestea sunt ă incluse în nume,
se scriu cu ţ ă ă La Fontainc. Mile Donald, O 'Hara, Van Dyck. De
ă numele de ă se reproduc cum sunt scrise de ă lor (vezi
16X).
La numele numele individual de ă format din ă silabe
se transcrie într-un singur cuvânt: Li Daibo, Guo Momo. Numele de persoane
coreene, vietnameze, birmane indoneziene se scriu cu ţ ă ă la
toate particulele componente: Aung Con. Kode Hmeng. UNu Ko Tun, UNu
Mung.
§ 154. Numele de personaje literare, când se folosesc pentru a
denumi tipurile ş ă se scriu cu ţ ă ă
donjuan, gobseck, harpagon etc. În ş ţ sunt numele de ţ
mitice, când se folosesc ca nume comune: e1fi, ie1e, nimie, rusaJce, satin.
tro}j etc. De asemenea, se scriu cu ţ ă ă numele unor obiecte,
ş ţ etc. care au fost denumite cu numele inventatorului sau
al creatorului lor: ford ă ohm (unitate de ă ă
§ 155. Se scrie cu ţ ă ă primul cuvânt al formulelor de
ţ de tipul: Domnia sa, ţ ă ă ta etc.
§ 156. Denumirile ţ de stat, politice ş militare se scriu cu
ţ ă ă deputat, domn (domnitor), general, han, ministru, ş ă
ş prim-ministru, rege, secretar, senator, ş voievod, ă etc.
36
ă Se scriu cu ţ ă ă cuvintele de acest tip care ă în
compunerea unor nume proprii de persoane: Ali-Patja, Negru- ă
§ 157. Titlurile oficiale ş onorifice, numele ordinelor ş medaIiilor
de stat se scriu cu ţ ă ă la toate cuvintele care ă în
compunerea lor (cu ţ cuvintelor ă Meritul Ş ţ
Ordinul "Mihai Viteazul".
§ 158. Se scriu cu ţ ă ă numele proprii mitologice ş
religioase: Alah, Buda, Cristos, Dumnezeu, Iehova, Jupiter,
ţ Venera, Zeus etc. De asemenea, numele personajelor de
basm: ţ Dioscurii, ţ ParceJe, ă
ă etc.
§ 159. Se scriu cu ţ ă ă numele proprii date animalelor:
Azor, Gri vei , Ursu (câini); Murgu, Zefir (cai); Joian, ă (boi).
§ 160. Se scriu cu ţ ă ă numele ş ş al
ţ Carul-Mare, Marte, Venus etc.
ă Luna, ă Soarele se scriu cu ţ ă ă când sunt
considerate nume proprii de
§ 161. Numele geografice ş teritorial-administrative se scriu cu
ţ ă ă la toate cuvintele componente (în ă de cuvintele
ă Capul Bunei ţ Capul Verde, Dardanele, Delta
ă Marea Alb;J, Marea Egee, Marefl Mânecii, Marea ă
ţ ă Nei.lgr;J, ţ Apuseni, ţ Orientali, ţ
Meridionali, Oceanul ţ de Nord, Pamir, Ţ ş
Numele generice deal, fluviu, ă lac, munte, ă nÎu, vale
etc., când nu fac parte din denumire, se scriu cu ţ ă ă f7uviul
ă râul Jiu, râul Olt etc.; dar: Balta ă (lac ş localitate), Dealul
Spirei, Capul Rediului (sat).
Denumirile oficiale ale statelor se scriu cu ţ ă ă la
fiecare cuvânt (cu ţ celor ă care ă în ţ lor:
Regatul Unit al Marii Britanii ş al Irlandei de Nord, Republica ă
ă ă Statele Unite ale Americii etc.
ă Se scriu cu ţ ă ă numele punctelor cardinale: e .... t, ve.'it, .'iud,
nord ă ă apus, ă ă când au sensul de toponimice, acestea
se scriu cu ă
Tu te lauzi ă Apu.mlînainte ţ s-a pus? ...
Ce-i mâna pe ei în ă ce-au voit acel Apus?
EMINESCU,O. I 147.
37
Abrevierile punctelor cardinale se cu majuscule (vezi * l XO,e).
§ 162. Denumirile evenimentelor se scriu cu ţ ă ă la
toate cuvintele, cu ţ celor ă Comuna, Reforma,
ş Unirea Principate1oretc.
Notii. Denumirile epocilor istorice geologice care nu au ţ unor
evenimente se scriu cu ţ ă ă antichitatea, capitali,<;f1ll1l, evul mediu,
feudalismul. lumea anticii, mezozoicul, palcozoicul etc.
§ 163. Se scriu cu ţ ă ă toate cuvintele, cu ţ
celor ă din denumirile ă ă (calendaristice, ţ
etc.) : Anul Nou, Întâi Mai sau l Mai, Ziua Victoriei, Ziua ţ ă
a Femeii
§ 164. Denumirile oficiale ale organelor ş ţ de stat ş
politice, ţ ş ţ ale întreprinderilor, ţ ş
ţ de ă se scriu cu ţ ă ă la toate cuvintele
care ă în ţ lor, cu ţ cuvintelor ă Guvernul
României, Parlamentul României, Marele HuraI Popular, Adunarea
ţ ă ă Camera Lorzilor, C(!!W"Ta Comunelor, Facultatea
de Limba ş Literatura Român;'l, InstitutlIl de Economie Mondiahl,
Inslitutul de ă "Iorgu Iordan ", Muzeul Literaturii Române etc.
Nota 1. Abrevierile numelor de ţ se scriu de asemenea cu ă
R.A. T.B. (Regia Autonomii de
Nota 2. Se scriu cu ţ ă ă denumirile organelor politice
administrative când au valoare de nume comun.
§ 165. Numele de popoare se scriu cu ţ ă ă american,
francez, român, rus etc.
§ 166. Titlurile ţ se scriu cu ţ ă ă numai la
primul cuvânt: România libenl (ziar).
§ 167. Scrierea cu ţ ă ă se poate folosi în scopuri
stilistice, când autorul vrea ă ă în ţ ă anumite cuvinte,
persoane, idei etc.
VI. SCRIEREA Ş Ţ
LOR PROPRII Ş COMUNE Ă
§ 168. Numele proprii ă se scriu cu ortografia limbilor
respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux,
38
Munchcn. Pct6fi. Racine, Shakespeare, Yale, Wall Street. Quintilianus
etc., ş se ţ ă ca în limba din care provin (de exemplu: Rasin,
Ş ă Cvinlilianus etc .).
Nota J. Ş numele ş de persoane se redau ş cum sunt scrise de
ă lor: Con.'itantin V. A Jec."imdri. Cezar Bol/iac, George
B.P. Ha.'ideu. C. MilIe. Anton Pann. V. Piirvan. A. Rw.;.'io, C. Negruzzi.
G. TopÎrceanu.
Nota 2. Unele nume proprii ă care au intrat de mai ă vreme în
cultura ă se scriu cu grafia ţ ă Londra, Mo.'icova. Praga.
Viena etc. (nu Londor.. MO.'ikva. Praha. War.'izawa, Wien etc.). Se admite
scrierea acestor nume cu grafia ă numai în ă de specialitate (în
ţ bibliografice, ă ţ în studiile de ă etc.).
Nota 3. Numele proprii ă din statele care ă alte caractere de
scriere decât cele latine ş chirilice se rcdau în transcrierea ă a statului
respectiv: Bangkok. BeUing. Marrakech. Okinawa.
§ 169. Cuvintele ă se scriu potrivit cu vechimea ă lor în
ă cele vechi ş cu o ţ mai ă se reproduc fonetic: fotbal,
lider. miting; cele mai noi ş de ţ mai ă se scriu ş se
ţ ă ca în limba de origine: cow-boy ă de vite în S.U.A.",
loes ă ă
SCRIEREA NUMELOR PROPRII
Ş Ş Ş VECHI
§ 170. Toate numele ş ş ş vechi care nu au intrat într-o
ă ă în uzul1iterar se scriu ca în limbile respective (cu rezerva
ă alfabetului grec): Quirinius, Pyrrha.
Nota J. Numele ş care apar în texte ş vor fi folosite deci în
forma lor ă Longu.'i; numele ş care apar în texte ş vor
ă grafia din textullatinesc: Phaedimus.
Nota 2. Numele ş de ă vor fi folosite în forma lor ă
ori de câte ori ele sunt ţ în întregime (praenomen - nomen - cognomen-
agnomen sau numai ă dintre ele); Cezar, dar C. luJiu.'i Ci:lesar: Ovidiu, dar
39
P. Ovidiu.') Nasa; Liviu, dar Titu,., Livius; ţ dar Jmp. Cae,.,. C. Aureliu,.,
Valeriu,., Diocletianu,., AuguMu....
§ 171. Alfabetul grec se va translitera în felul ă
A, a a
B,
B
b
r, y g, dar n inainte de ă
6., o d
E, E e
Z, ( z
H, 1) e
e, 8 th
1, i
K, K c, dar ch înainte de e, i: Chere, Diche, Niche
A, A I
M,
Il
m
N, v n
-,
x
0, o o
n, TI p
P, p r
L, as s
T, T
Y, u y
<1>,

ph
X,
X
ch
\}1,

ps
n, w o
'(spiritul aspru) se transcrie p se transcrie rh-, iar pp sau pp se
transciu rrh-.
Spiritul lin ' ,iota din diftongii improprii ş accentele nu se transcriu.
§ 172. Numele ş ş ş vechi consacrate în uzul literar au
fost incluse în Index (p. 267).
Nota 1. Un ă foarte redus de nume apar numai pentru a se evita
ţ ă sau grafii eronate (ZeuHnonosilab; Jupiter, nu Jupiteretc.).
40
Nota 2. în versuri, pentru ritm sau ă pot fi folosite, pe ă formele din
Index, alte forme, originare sau consacrate în uzul literar (Ahile Ahi/,
HeclIba Hecabe, Joeetc.).
§ 173. Indexul de cuvinte nu cuprinde ă categorii de
nume:
- nume de popoare: ţ lestrigoni.peligni etc.;
- numele grupurilor de ţ mitice: ţ egipani, hama-
driade, satiri, silvani; Eumenidele, Graie1e, Harpiile, Heliadele, Moirele,
Sirene1e etc.
- patronimicele: A1cmeonizi, Heraclid, -izi, Lagizi, Aleuazi, Atrizii
= Agamemnon ş Menelau, Alcidul = Hercuk etc.;
- numele triburilor atice: ACi:unantid, Hipotoontid etc.;
- numele care ă în ţ denumirilor geografice, reale
sau mitice: Câmpii le Elisee, CâmpiiIe Flegree, Insulele FarmacL1se,
Lacul Meotic, Marea ă Stâncile Cianee etc.;
- numele de ă ă Bacanale, Tesmoforii, Panatenee etc.
Categoriile de nume de mai sus se ă scrierii ş chiar
ă sunt derivate ale unui nume ţ în Index.
Titlurile operelor mai ţ cunoscute pot fi adaptate prin analogie
(EoliceJe, Focaida etc.).
§ 174. Procedeele uzuale de adaptare ă ş ă sunt
ă
- simplificarea geminatelor: Calliope > Caliope ş a aspiratelor:
Marathon > Maraton, Paphos > Pafos, Ia fel Rhodos> Rodos; velara
ă din ş nu poate fi ă la fel în toate ţ
Archilochos > ArhiJoh, Charon > Caron, Chersonesos> Chersones;
- monoftongarea diftongilor în i ş e: Aisopos> Esop (ai ă
ă când e redat ş ş în ă de exemplu Aiax), Cheiron> Chiron,
Eileithyia > Ilitia, Oidipus> Edip, Praeneste > Preneste;
- înlocuirea lui u (y) cu i: Scylla> Scila.
Trebuie ă ţ în hiat a diftongilor eu (Zeus monosilab)
ş au (Augustdisilab; ţ Epidaur, Minotaur, Plaut).
Grupul ea este diftong numai în ţ eea, altfel se ţ ă în
hiat: Enea.
În cuvintele ş i ă se ă întotdeauna i, nu j:
Seian, nu Sejan.
41
§ 175. Numele feminine ş ş ş terminate în -a ş -e se
ă ca în ş Minerva. Minervei; Niobe, Niobei (ca Zoe,
ZOC1). Pentru celelalte se ă formarea genitiv-dativului de la
tema cazurilor oblice: Artemis, Artcmidei; Ceres, Cererei; Demeler,
Demetrei; Dido, Didonei; Habrotonon, Habrotonei; Pallas. Palladei;
Philocomasium, Philocomasici; Venus, Venerei. ă ă ş
substantive masculine sau neutre, în special nume geografice, care,
ă la nominativ forma ă la genitiv-dativ pot avea flexiunca
ca în limba ă Asopos, Asopului; Eurus, Eurullli; Latillm, ţ
etc.; c ă ă peri fraza: ţ din Latillm, adierile vântului
ElIrlls etc. De altfel, perifraza e singura ţ ă la numele
feminine în -o ş la unele în -is: poetei Safo, nimfei Calisto, frumoasei
Calipso, parcei Lachesis, ţ Nemesis etc.
TRANSCRIEREA NUMELOR Ş A CUVINTELOR
DIN LIMBILE CARE FOLOSESC
ALFABETUL CHIRILIC
A. LIMBA Ă
§ 176. Nonnele de transcriere a numelor si cuvintelor din limba ă
în limba ă au în vedere mai cu ă criteriul grafic. Astfel,
indiferent de rostirea lui o, el se transcrie o: )]OMOHOCOB - Lomonosov,
BOPOllHH - Borodin, nOTOJIOK - potolok, - ş
literele e ş 3 se redau prin e: EBpona - Evropa, CPellop - Fedor,
no€ Ma - poema. Potrivit cu ortografia ă se ă prin ia la
început de cuvânt ş ă ă prin ea ă ă RJITa - lalta,
KpaCHO.HpCK - Krasnoiarsk, .H3:bIK - iazâk, KOJI.H - Kolea, BOJIOll.H
- Volodea, M.HCO - measo.
ă în texte ş ţ ţ bibliografice, studii de ă se admite
ş folosirea sistemului ţ de ţ a alfabetului chirilic.
42
TABLOU DE Ţ
Litera Corespondentul Exemple de transcrire
ă românesc
Aa a AJIeKCaHllp - Aleksandr;
a30YKa - azbuka
B o b BaKY - Baku; oYMara - bumaga
B B v Bl>IOOpr - Vâborg; BepHo - vemo
r r g înainte de a, o, KaJIyra - Kaluga; HOBropoll
u ş înainte de - Novgorod; rpoM - grom
consoane
gh înainte de e, i repaCHMoB - Gherasimov;
rnraHT - ghigant
LIll
d LIoopoJIJOooB - Dobroliubov;
llaJIeKO - daleko
E e e Erop - Egor; MeJIeXOB -
Melehov; eCTeCTBO - estestvo
E e io
IIeTp <IIeTp) - Piotr; CaMOJIeT
- samoliot; 4lellopoB - Fiodorov;
IIIHlIIMapeB - Ş ş
)K)K
)KllaHoB - Jdanov;
rpa)KllaHHH - grajdanin
3 3 Z Ka3aHb - Kazan; 3aBOll - zavod
I1H I1BaHOBO - Ivanovo;
THMHpR3eB - Timireazev
fiH MY3eH - muzei; MY)KCKOH - mujskoi
I1fi HH ii KJIHMaTHtIeCKHH - klimaticeskii;
paOOtIHH - rabocii
43
la numele proprii qepH:bIlli eBcKHH - ş
ţ -HH
se transcrie i
K k k, cu ţ unor KHPOB - Kirov; KY3Heu..R
JIJI
MM
H H
00
II II
P P
C C
T T
Yy
x X
cuvinte în care, -- ţ KOMCOMOJI
ă uzului, - Comsomol
s-a fixat transcri-
crierea lui k prin c
m
n
o
p
r
s
u
f
h
J10MOHOCOB - Lomonosov;
JIeCOBO.llCTBO - lesovodstvo
MaKapeHKO - Makarenko;
IIpOOJIeMa - problema
HeKpaCOB - Nekrasov; HaYKa - nauka
OHera - Onega; OTeu.. - otet
IIOJIeBOH - Polevoi;
IIHTHJIeTKa - peatiIetka
POCTOB - Rostov; pO.llHHa - rodina
CMOJJeHCK - Smolensk;
CeMHJIeTKa - semiIetka
TOJICTOH - Tolstoi;
TOJIKOBaHHe - tolkovanie
- ş
ytIHTeJICTBO - ucitelstvo
4>a.lleeB - Fadeev;
CPH3KY JIbTypa - fizkuItura
qexoB - Cehov; xapaKTep - harakter
I1;HOJIKOBCKHH - Ţ
MOJIo,lleu.. - ţ
44
q tI
IIIm
b b
hI bI
c înainte de e, i
ce înainte de a
ci înainte de 0, U,
consoane ş
la ş de
cuvânt
ş
ş înainte de e, i
ş înainte de a
ş înainte de 0, U
ş la ş de
cuvânt
nu se transcrie
â
qeTBepTHHOB - Cetvertinov;
qHtIHKOB - Cicikov;tIHCJIO - cislo
qaIIaeB - Ceapaev; rOHtIapOB
- Goncearov; tIac - ceas
ITetIopa - Peciora; qy5aKoB - Ciubakov;
qKaJIOB - Cikalov; llOtIKa - docika;
IIOtITa - pocita; ytITHBO - ucitivo;
ytIpe)KlleHHe - ucircjdenie; BpatI - vraci
III OJIOXOB - Ş llIHHeJI - ş
- Ş nr.eKa - ş
nr.HIItIHKH - ş
nr.aBeJIb - ş
nr. YKa - ş TOBapHnr. - ş
OTbe3ll - otezd
BbIBaJIOB - Bâvalov; llaBbIlloB - Davâdov;
CaJITbIKOB - Saltâkov; 5bICTPO - bâstro
b b i (nu se ă AcpaHaCbeB - Afanasiev;
3 3
1010
decât înaintea lui TypreHbeB - Turgheniev; TpeTb51 - tretiia;
e ş 51 ş ă tI) petIb - reci
e
iu
a3pOIIJIaH - aeroplan; 3IIoxa - cpoha;
3TOT - etot; II03Ma - poema
IOpa - Iura; qeJIIOCKHH - Celiuskin;
ClOlla - siuda
5I 51 ia ţ ş ă 5IKOBJIeB - lakovlev; 3051 - Zoia;
ă eJIerH51 - eleghiia
ea ă ă qeJI515HHCK - Celeabinsk;
BaH51 - Vanea; M51CO - measo
45
B. LIMBA Ă
§ 177. Transcrierea numelor proprii ş comune din limba ă
ă regulile stabilite pentru limba ă cu ă ţ
ă
r r înainte de b
K K înainte de b

b ă consoa-
nele r, K, C
urmat de o
b b
ă Exemple
gh rbOJI - ghiol: rbOH - ghion
ch KbopaB - chiorav
ş a - ş - ş ţ
- ş
ă
rbOJI - ghiol; CbOMra - siomga:
KbopaB - chiorav
JIbPT - ă llb}Kll - ă Mb}K
- ă brbJI - ă ă
VII. Ă Ţ CUVINTELOR ÎN
SILABE
§ 178. Când un cuvânt nu se ă într-un rând, se vor trece în
rândul ă numai silabe întregi. ă ţ în silabe a cuvintelor se
face astfel:
a) ă vocala e ă de o ă ă aceasta trece la silaba
ă le-ge, ă
b) dintre ă vocale succesive (în hiat), prima ţ silabei
dinainte, a doua celei ă ce-re-a-Ie, lu-a; i ş u semivocale, între
ă vocale, trec la silaba ă ba-ia. ă
c) ă vocala e ă de ă sau mai multe consoane, prima
ă ţ silabei dinainte, ă - sau celelalte - silabci
ă ţ se vor vedea mai jos): ac-tiv, ă mul-te, os-
cior; as-pnl, con-tra: mon-stru;
46
d) când prima ă este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este 1
sau r, ă consoanele trec la silaba ă a-bre-vi-a. a-cru,
co-dru, a-fhl, a-gro-nom, ă su-plu, a-tlet, li-tm, de-vre-mc:;
e) gmpurilc ct, ţ ş ţ de consoane se despart: onc-tu-
os, [Junc-taj, ţ ţ sompt-tu-os; ţ
f) cuvântul jertfl! se desparte în jert -f..7:
g) la cuvintele compuse ş la cele derivate cu prefixe, precum ş la
unele derivate cu sufixe (derivate de la teme terminate în grupuri
consonantice cu sufixe care încep cu o ă ă ţ în silabe
se face, de ţ ă ţ seama de ă ţ componente, atunci
când cuvântul e analizahil: de-spre (nu des-pre), drept-unghi (nu drep-
tunghi), in-egal (nu i-negal), ne-stabil (nu nes-tabil), sub-linia (nu su-
blinia), vârst-nic (nu vâr-stnic).
VIII. ABREVIERILE
§ 179. Pentru o cât mai ă folosire a scrisului ca mijloc de
comunicare. nu se vor folosi ă de cuvinte care pot face lectura
ă Nu se va scrie f. în loc de foarte,p. sau pt. în loc de pentru, as. în
loc de 'lsupra.
§ 180. Se stabilesc ă categorii de abrevieri:
a) simbolurile în chimie, ă ă Hg = mercur, Mg =
magneziu, O = oxigen, 1 = lllngime, n = ă întreg;
b) ă m = metm, kg = kilogram, km = kilometru, A = amper,
V = volt;
c) prenumele de persoane: 1. L. Caragiale = Ion Luca Caragiale;
d) ţ bibliografice: art. = articol, cap. = capitol, cf = confer
ă f sau l = folio, ib. sau ibid. = ibidem, ido = idem, lua. cit. =
lucrarea ă op. cit. = opera ă p. sau pag. = ă pass. = passim
"în diverse locuri", r. = rând, r (la ă cifrei) sau t
J
= recto, urm. =
ă V. = vezi, v (la ă cifrei) sau V
O
= verso, vol. = volum;
e) numele punctelor cardinale: N = nord, S = sud, V = vest, E = est,
47
f) N.B. = nota bene ţ prin care se atrage în mod deosebit
ţ P.S. = post-scriptum ţ prin care se ă ă ă
semnarea unei scrisori ă un
g) titlurile academice: acad. = academician. arh. = arhitect. dr. =
doctor, ing. = inginer, praf = profesor;
h) gradele militare: lt. = locotenent, serg. = sergent;
i) formulele de adresare: d-ta = dumneata, dv .. dvs. sau ă =
dumnea ă
j) alte abrevieri: a.c. = anul curent. cca = cin·;I .. aproximativ", d.a. =
ă d.e. sau de ex. = de exemplll, e.n. = al erei noastre (anul
sau secolul erei noastre), etc. = etcaetera ş celelalle", Î.a. = înainte de
amiazli,î.e .n. = înainte de era noastâ/, nr. = numiirul, obs. = ţ etc.
PUNCTUATIA
,
INTRODUCERE
În vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintac-
tice ş ţ care ă ă ţ aparte din punctul de vedere al
ţ Pentru a exprima aceste raporturi, vorbirea ă
ş în ă de procedeele gramaticale, pauzele, ţ ş
întreruperea ş ă
Exprimarea în scris ă ţ unor mijloace grafice cu
ajutorul ă ă ă fi redate aceste din ă procedee. Astfel se
ă crearea ţ - un sistem de semne ţ care au
rolul de a marca în scris pauzele, ţ întreruperea cursului vorbirii.
Semnele de ţ au caracter ţ pentru ă forma lor
nu e ă de natura ţ exprimat. De altfel, ţ câteva
dintre ele puteau fi folosite unul în locul altuia. Încetul cu încetul s-a
ajuns ă la generalizarea ţ ă unui anumit semn de ţ
pentru o ă ţ ă prin ţ folosirea semnelor de
ţ cu valori bine precizate, a devenit ă pentru ţ
cei care vor ă ş exprime clar gândurile în scris. ă se ă ş
o oarecare ă de ţ ă în folosirea lor, aceasta se ş
faptului ă uneori, procedeele gramaticale sunt suficiente pentru a
exprima raporturile dintre ă ţ de ţ ale vorbirii. În general ă
folosirea ş ă sau omiterea semnelor de ţ duce la confuzii ş
la denaturarea ţ ă
Necesitatea de a exprima cât mai clar ideile în scris, pentru ca ele ă
fie mai ş ş deplin ţ a ă ă ă în ultima vreme interesul
pentru stabilirea normelor de folosire a semnelor de ţ
49
ş tuturor ţ în care se impune folosirea unui
anumit semn de ţ duce Ia stabilirea unor reguli de ţ
de elaborarea ă se ă capitolul de ţ ă
Uneori semnele de ţ pot fi ţ pentru a scoate în
relief anumite valori stilistice. În asemenea cazuri nu se pot da reguli,
folosirea semnelor de ţ ă Ia aprecierea celui care scrie.
Este obligatoriu ş ca semnele de ţ cu ţ ă ă
nu ă regulilor bazate pe ă ţ gramaticale.
*
Semnele de ţ au fost folosite, Ia început, pentru a marca
limita dintre cuvinte. Le întâlnim, cu ă valoare, în documente
epigrafice foarte vechi. Pe tablele eugubine
1
, în partea ă cu caractere
etrusce, fiecare cuvânt este urmat de ă puncte (:); în partea ă cu
caractere latine, cuvintele sunt ă ţ prin punct (.).
Forma semnelor de ţ a variat foarte mult de-a lungul
timpului. într-o ţ din Atena (450 Le.n.), cuvintele sunt separate
prin câte trei sau patru puncte. Aceste puncte sunt ş în linie ă
ă (.), în triunghi ( ... ), în careu (: :) sau în romb ( ... ). În alte
ţ ş în locul punctelor apar diverse figuri arbitrare:
romburi, ramuri, inimi, cruci. ă sigle (litere care ă o
prescurtare) apare adesea un romb sau un X.
În ţ latine, cel mai frecvent semn de ţ este
punctul rotund (.). Cel mai vechi ă este punctul de ă ă ă (.).
Alte semne de ţ care apar sunt: ţ îngrijite), / (mai
rar), ş desene în ă de ţ (începând din epoca lui August
ş ă într-o ă destul de ă ş în mod ş semne de
o ă cu totul ă ca, spre exemplu, o ă în felul acesta,
semnele de ţ au ajuns ă fie un mijloc de ţ de aceea
se puneau uneori ă fiecare ă
Cel mai folosit semn de ţ a fost punctul alb (o) sau negru
(.), care putea fi ţ ş ca semn de abreviere, ă ţ unui
prenume sau ă un cuvânt prescurtat prin una ori mai multe litere.
lTable de bronz,datând aproximativ din secolul al VII-lea Le.n., ă În localitatea
Eugubio din Italia.
50
în general, toate aceste semne de ţ indiferent de ă
aveau rolul de a ă ţ între ele cuvintele (întregi sau prescurtate). Spre
deosebire de celelalte, punctul, ş cum am ă mai sus, era
ţ ş ca semn de abreviere.
Aristofan din ţ (secolul al II-lea î.e.n.) este primul care a folosit
semnele de ţ pentru a delimita ă ţ de ţ punctul
perfect (-), ă punctului nostru, subpunctul (.), marcând
suspensia unei fraze neterminate, ş punctul mediu (.), ă
virgulei noastre.
Sistemul lui Aristofan din ţ a avut o ă ă dar nu
s-a generalizat. ş a început ă se ţ în ş ţ lui a fost
ţ ă în ă ş nu o foloseau.
Primele manuscrise care au semne de ţ ă
aproximativ din secolul al VIII-lea e.n. Semnele de ţ au
continuat ă ă fie variate, atât ca ă cât ş ca ţ
Abia o ă cu descoperirea tiparului s-a ă ţ ă
cu semnele pe care le folosim ş azi: punctul, virgula, punctul ş virgula,
semnul ă ş semnul ă Aceste semne s-au generalizat în
scrierea tuturor limbilor, cu câteva ţ De ă în texte scrise în
limba ă veche ş ă se folosesc, între altele, ă
semne: punctul superior( .), care are valoare de punct ş ă sau de
ă puncte; punctul ş virgula, care corespunde semnului ă din
sistemul nostru.
*
Ca ş în alte scrieri, cel dintâi semn de ţ folosit în scrisul
românesc este punctul. El apare în cele mai vechi texte scrise la noi cu
chirilice, atât în limba ă cât ş în ş
La început, punctul nu marca numai ş de ă ci separa ş
ţ din interiorul unei fraze, uneori chiar grupuri de cuvinte ş
cuvinte izolate. Virgula apare sporadic, cu ţ pe care o are
ă din secolul al XVI -lea, confundându-se ă uneori cu punctul.
Tot în secolul al XVI-lea începe ă ă ă modelul scrierii
ş semnul ă redat prin punct ş ă ă
particularitate ă ă în pragul secolului al XVIII-lea, dar între
timp, ă din secolul al XVII-lea, se introduce ş semnul ă
51
ă ă cu cel de ă În unele ă cele ă semne de
întrebare ă
Faptul ă semnul ă se pune ahia la ş ţ ş
al frazelor interogative ă ă ţ pen(lU cititor. Când cineva ş
ă gânduri le în scris. sensul interogativ al ţ este prezent
în mintea lui ă de la începutul ţ sau al frazei. ţ se
ă ă când altcineva ş ă ţ Pentru a remedia
acest neajuns, în scrierea ă în ă de semnul ă pus la
ş ţ ş al frazelor interogative, se pune unul ş la
început, de ă ă în ţ ă ă Ş în scrierea ă semnul
ă înainte de ţ interogative apare sporadic în câteva
texte din secolul al XX-lea, ca unnare a ţ spaniole.
ă puncte încep ă ă în secolul al XVII-lea, fie pentru a
ţ o ci tare , fie pentru a introduce o enumerare sau o ţ
Semnele ă de tip actual se întâlnesc întâi în ă ardelene
ale secolului al XVII-lea; în principate se folosesc, în ş ă
pentru a cuprinde citarea, parantezele. Acestea ă au ş ţ
parantezelor de azi: ţ cuvinte incidente, ţ bibliografice.
ţ ă ş cum se ş ă apare abia la
începutul secolului al XIX-lea, mai întâi în ă ţ ă în Transilvania
ş apoi în cele din principate. Sub ţ ă ţ
ajunge ă fie ă apoi ş în scrisul de ă
PUNCTUL
§ 181. Semnul grafic numit Il u n c t ă pauza care se face
în vorbire între ţ sau fraze independente ca ţ El se pune
de asemenea la ş unor fraze ş ţ independente, grupuri
de cuvinte sau cuvinte izolate care ă cu ţ
independente ş ă care vorbirea nu mai ă
ă pornirei iar încet [.]1. Frigul ş o ă cu lumina [.J
Printre gnlmezi de nouri. se vedea luna în aburi ţ [.J
SADOVEANU,D. Î. 238;
Iîntrc paranteze drepte se dau semnele de ţ care ă ţ
discutate.
52
Sfântul Petrea ă ă
- Cine-i acolo?
- Eu [.]
- Cine eu?
- Eu [.] Ivan [.]
- Ş ce vrei?
- Tabacioc este?
- Nu-i [.]
- Votchi este?
- Nu-i[.]
- Femei sunt?
- Ba [.] Ă P. 308.
§ 182. Punctul apare ş înaintea ţ sau a frazelor
independente introduse prin ţ ş când aceasta nu are rolul ei
ş de ţ coordonatoare, ci ă succesiunea
ă a unor ţ (Cu acest rol ţ ş apare mai ales în
stilul narativ).
ţ i-a dat cuvânt ă ş are ă fie [.] Ş a venit ş ziua ţ
GALACTION,O. I 173.
ă Unii scriitori, spre a reproduce un anumit fel de a vorbi în care se fac
pauze ă fiecare ţ ă fraza, punând punct ă fiecare
dintre ţ care o compun. Prin acest procedeu se ă o mai mare
ţ ă ă membru al frazei, accentuându-i-se ţ de ţ ă
ă ţ frazei apare atât în cadrul ă cât ş al
su ă
în cazul ă poate fi ă fraza ă din ă
ţ principale:
Bravo! ă ă mesenii din toate ă ţ ă din palme [.] Iar
ţ râdea ă ă mine. SADOVEANU, O. III 97
sau din mai multe ţ subordonate de ş fel, care depind de
ş ă
Eu ă duc ş cu nevasta asta [.] ă ţ de urât [.] ă ă unde-i
casa comunei [.] ă ă ş ea un avocat ş martor. SADOVEANU, B.
190.
Tot astfel, orice ă poate fi ă de regenta ei prin
punct:
53
ţ ă pentru ţ ş pace [.] Ca ă ă în ş ă
neamurile ă ş ă fiecare tributul de bine la progresul ă ţ
SADOVEANU,E. 32.
Punctul se ş în ă ţ
§ 183. ă ţ ţ
a) independente:
Era ş ă ă ă 1.] GALACTION, O. 1
b) ă fraze ă din ţ ţ care se ă în
raport de coordonare:
El ă din ă ţ ă desprinse caii pe de ă ş ă spre ţ r.]
SLA VICI, O. 1 215;
c) ă fraze formate din ţ ţ care se ă în raport
de subordonare:
Ca ă nu mai riimâie repetent ş anul acesta, mam-mare, ţ ş
tanti ţ au promis ă Goe ă ă ş [.]
CARAGIALE,O. I 267.
§ 184. La ş unei ţ optative sau la ş unei
ă din ţ dependente de o ă când tonul nu
exclamativ:
Floricica mac ului ,
ş ş n-am cui [.] TEODORESCU, P.P. 279.
§ 185. ă ţ dubitative ţ
Vor fi fost ţ în ţ lor[.] SADOVEANU, N.P. 146.
§ 186. La ş unei ţ imperative sau al unei fraze
dependente de o ă când acestea sunt rostite pe un ton neutru,
care le ă caracterul imperativ:
ţ în vârfuri de catarg
Ş ţ steagul de plecare [.] MACEDONSKI, O. 1 59;
Spune-ne povestea cu ă ă ă [.] SADOVEANU, O.
VIII 398;
Vino-n codru la izvorul
Care ă pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund [.] EMINESCU, O. 1 75.
§ 187. La ş unei fraze ă dintr-o ţ ă
ă de ţ subordonate - întrucât ă la ş frazei tonul
exclamativ se pierde:
54
Ce ş fi dat ă ă lase profesorii în pace, ca ă Învârtesc degetele
mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai
încet, dupli cum ţ curgea mai repede sau mai pe gândite [.]
DELAVRANCEA,H.T.55.
§ 188. La ş unei ţ interogative indirecte:
Tata a întrebat ă câte exemplare vom trage [.1 CAMIL
PETRESCU, P. 197.
Notii. Unii scriitori pun ă punct ă o ă în interiorul ă
se ă o ţ ă ă
Codrllle, ţ
Ce mai faci. ţ
Cii de când nu ne-am viizlIt
MlIltii vreme ali trecllt
Ş de când lJl-am depiirtat
MlI/tii/lImeamÎmblatl.1 EMINESCU,O. I 123.
ţ aceasta e ă de faptul ă ţ ă a
Ce mai faci. ţ se pierde ă la frazei. Cele patru
ţ care ă sunt rostite pe un ton ţ ca atare, e firesc ca
ă ele ă se ă punct.
§ 189. În ceea ce ş ţ grupurilor de cuvinte, a propo-
ţ ş a frazelor care se ă in ă se disting ă ţ
a) Când paranteza intervine la ş unei ţ sau fraze,
punctul se pune ă ă
NLlmeralul ordinal ş totdeauna articolul posesiv: a cincea
sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) r .]
b) Când o ţ ă sau o ă se ă în întregime în
ă punctul se pune in interiorul parantezei:
Unele substantive au o foml,1 ă ş pentru vocativu/ singular:
în -e sllbstantivele masculine ş în -o cele feminine. (Alteori ă forma
de vocativ este ă cu cea de nominativ-acLlzativ: frate, ă [.])
§ 190. Nu se pune punct ă titlurile de ă ţ de opere literare,
muzicale. De asemenea nu se pune punct nici ă formulele de adresare
(din scrisori, ă etc .); în asemenea formule, substantivele fiind În
cazul vocativ, ă ele se ş virgula sau semnul ă
§ 191. Se pune punct ă ă abrevieri: abrevierile
formate din prima ă de la începutul cuvântului (O[.]N[.]U[.],
S[.]U[.]A[.]), precum ş cele fomlate din prima ă a cuvântului plus
55
consoana sau grupul de consoane cu care începe silaba a doua (cap[.]
pentru capitol, op[.] citI.] pentru opera ă vezi § 180). În aceste
cazuri, punctul nu mai este un semn de ţ deoarece nu
ă o ă EI este un semn ortografic, pus în locul mai multor
litere care nu se scriu.
§ 192. Nu se pune punct ă abrevierile formate din prima ş
ultimele litere ale cuvântului (d-ta), nici ă abrevieri ca Tarom.
Romarta, pentru ă ele s-au asimilat substantivelor.
De asemenea, simholurile ş ă în chimie. ă
ă (O. H. km./. kg). ca ş punctele cardinale (N, S, E. \1), se
scriu ă ă punct, conform ţ (vezi § 180).
SEMNUL Ă
§ 193. Sem nul î n 1 re h ă r i i e folosit în scriere pentru a marca
ţ ţ sau a frazelor interogative.
Se pune semnul ă ă cuvintele, grupurile de cuvinte,
ţ ş frazele care au un caracter interogativ ş care sunt ă
directe:
- Aha, da! cel?J povestea[?] cine[?J care poveste [?J
SADOVEANU,O. VIII 400;
- Ei, ă de pe unde [?J ... Ce viinturi[?]. .. Pe la noi ... ai!?]. .. ş
de ce[?J ... DELAVRANCEA, H.T. 5.
§ 194. Se pune semnul ă la ş unei ţ
interogative directe:
Da ă nu-i în pod!?] unt nu-i[?J ă nu-s!?] Ă P. 9.
§ 195. Se ş semnul ă ă un pasaj interogativ în
care se redau spusele cuiva în vorbire ă ă ă a se folosi verhe de
ţ ş ţ (procedeu denumit vorbire ă ă
Se ă sticlele ş acum se scurgea ă ş ţ vinului. Ce ă
ă La ş cu cioburi de ă nu putea merge. ă ă Unde
s,1 se duc,I!?] ă ă la ă ă ... CARAGIALE. O. I 133.
ă Este ă folosirea semnului ă ă ţ
interogative indirecte, cum apare În exemplul ă
Se-ntre:JbJ ce ă ă TOPÎRCEANU, P. 139.
56
§ 196. Semnul ă se pune la ş unei fraze compuse din
ţ dependente de o ţ ă ă care se ă la
începutul frazei:
Iar vrei ă te pupe cucul annenesc ş sli tt> JjJurce. ca sii ţ mearg,'
hine ă ziua[?] ... Ă A. 52;
De ce hoala .5i moartea ă fie partea voastdi.
C:Înd ei în ţ cea ă ş vastii
Petrec ca în ceruri. n-au timp nici de-a nwri[?] EMINESCU . O. 1 59.
§ 197. Se pune semnul ă ă ţ interogative
retorice:
Care c mai mândn1 dec<Ît tilJe Între tOi.lte ţ ă sem,lnate de Domnul
prc p,lm<Înt[?j RUSSO, S. J 25.
Notii. Este ă folosirea punctului în asemenea ţ
Vezi? Nu ţ .'puseu d tutunul nue lucru bun /./CARAGIALE,O. I 277.
§ 198. Semnul ă se pune la ş ţ
interogative ClI caracter dubitativ-deliberativ:
Cum adiciI:' Sel nu pot eu ţ visez ori sunt trcazl?1
CARAGIALE, O. II 264;
Oare Sel se Însoare. ori ă nu se însoare [?] NEGRUZZI, I 71.
§ 199. Se pune semnul ă ă o ţ ă
ă ă într-o ţ ţ ă sau între ă
ţ ţ ş ă de restul frazei prin pauze:
I-a ă ş un copil. o ţ care - cum ă spun[?] -. care e un fel
de ghimpe Între ei ... lin copil. vai! destul de ă crescut. SADOVEANU,
D.M.4;
Atunci treci, ţ ă pe la nenea Zaharia ă ş ă vorb,l
coanei ţ - nu-i ş nene Zahario [?] - ă fie ş de ă ă nu
se supere ă om Înt<Îrzia de la dejun ... avem ceva politic" de vorbit
Între ă ţ CARAGIALE, O. VI 83.
§ 200. Când comunicarea este ă ş ă în ş
timp, se pune semnul ă ţ de semnul ă
- Pe mine, fata lui Hagi ţ ă ă ş tu sli m" ţ
ă ă ş râiosllle [!?] ... CARAGIALE. O. II 228;
- Tu ş ă tragedianule [?!] GALACTION, O. I 131;
57
A! de ce mai d" Dumnezeu omului fericire. ă e ă i-o ia îna-
poi [?!J De ce nu moare omul ccÎnd e fericit [?!j De ce am ă eu s-ajung
la ş ceva [?!] CARAGIALE, O. VI 24.
§ 201. ă Într-o ţ unul dintre interlocutori ia atitudine
la un moment dat numai prin ă ş gesturi (exprimând diferite
sentimente), replica aceasta e ă În scris prin semnul ă când
mimica ă o nedumerire sau prin semnul ă când mimica ţ
locul unei ă (vezi ş Semnul ă § 211).
- Ei, da! ş ă ...
- [?J ...
- ă ... CARIAGIALE,O. 1300.
În cazul când ţ are caracter interogativ ş exclamativ În ş
timp, se pun ambele semne de ţ
Patroana (cu ochii calzi): Ş de ce ă ş
Mi ă ă ă [ ! ! !?]
Patroana ă furioas(1): ţ sau nu ţ .. CAMIL
PETRESCU, T. 1 567:
ă Acum în urm", c{ind am fost la d-ta... Nu ş ce s-a
întâmplat cu mine atunci ...
Patroana: [?!]
ă Nu ş ... CAMIL PETRESCU, T. I 562.
Notii. Se ă uneori ca replica ă numai pe ă ă fie ă
de exprimarea prin cuvinte a ă surprinderii, nedumeririi interlocutorului.
De exemplu:
- A iubit, de altfel, domnule, o altii femeie, nu pe aceastii doamnii Maria
Miine.'icu.
-/ !?/ Totll!ji i-a adresat .'icrisoare, În clipa .'iinllciderii, ariitând ă echivoc
cii din pricina ei se omoarii ... CAMIL PETRESCU, P.
§ 202. Titlurile care au caracter interogativ ă ă ţ
diferite:
a) Când sunt considerate ţ interogative indirecte,depinzând
de o ă ă nu primesc nici un semn de ţ (vezi
Punctul, § 188):
Cum am ă ţ ş (titlul unei povestiri de C.
b) Când sunt ţ interogative directe, se spune la ş lor
semnul ă
Ce-i de ă [?J (titlul unui roman de ş
58
§ 203. Se pune semnul ă între paranteze rotunde pentru a
ă ă autorul are rezerve sau îndoieli ţ ă de o ţ ă
Dar era un fel de ă ă ca ş când cuvintele cU" fi fost tocite
de sens ş trebuiau umflate:
"G. D. Ladima un stnllucit talent" sau "a fost unul dintre cei mai
ă ţ [(?)J ţ de azi". Una vorbea chiar de "o mare pierdere pentru
literatura ă CAMIL PETRESCU, P. 373.
SEMNUL Ă
§ 204. Sem nul e xcI am ă r i i ă grafic ţ
frazelor ş a ţ exc1amative sau imperative.
Semnul ă se pune de asemenea ă ţ ş
vocativele care ă ă afective ş sunt considerate cuvinte (sau
ă ţ de ă independente.
§ 205. Se pune semnul ă ă o ţ ă
care poate fi ă sau ă de predicat:
Ce ochi ş avea Margareta în sara aceea Ţ Ă 65;
ă mare ă ă [!] SADOVEANU, O. 1 152.
Notil. Este ş ă folosirea punctului în asemenea ţ
Vom merge pe lIrmil/a teatru. E o pie ... il de {IT/moasil/.' Ţ Ă N. 31.
Într-o ş de ţ se pune semnul ă ă
fiecare termen al ş ă se ă asupra ă
ţ în drept[!] ă eminent f!] irezistibil orator f!] caracter
mare [f] idei generoase f!] ... Desigur, mi-am zis eu, ă un ă ţ de
mare viitor. CARAGIALE,O. 1 249.
§ 206. Se pune semnul ă ă o ţ ă
ă sau ă de predicat:
În ă pace ă în ă ă dintre ţ ă de
chipul ş de aleanul soarelui, pocni ă ă ă ţ [!]
ţ [!]GALACTION,O. 1 160;
La ş [fJ ş mai iute [f]CARAGIALE,O. II 130.
§ 207. Se pune semnul ă ă o ă care se ă cu o
ţ cu caracter exc1amativ sau imperativ:
Nu ş ţ cum sunt, dar eu, când ă gândesc la locul ş mele,
la casa ă ă din ş la stâlpul homului, unde lega mama
59
o ş ă cu motocei la ă de ă ţ jucându-se cu ei, la pri-
chiciul vetrei cel humuil, de care ă ţ când începusem a merge
ă la cuptiorul pe care ă ascundeam, când ne jucam noi ă ţ
de-a mijoarca, ş la alte jocuri ş ă pline de hazul ş farmecul copi-
ă ă ă ş acuma inima de bucurie Ă A. 33.
§ 208. Se pune semnul ă ă ţ exclamative
incidente. Aceste ţ sunt închise între paranteze sau pauze:
Iar Caraiman ... - apoi las pe el [!] - credeai ă apucat de friguri.
SADOVEANU,O. 1 73;
Încet, prin întuneric, ş tras fusta de ă s-a ă bine c-o
ţ ă veche de ă de ani (unde mai ă ş acu ş ţ [!]),
s-aîmbrobodit ş s-a cinchit înaintea vetrei. SADOVEANU, O. I 329.
§ 209. Se pune semnul ă ă ţ
A[!] a ă un ghiveci cu flori. CAMIL PETRESCU, P. 203;
Ei [!] acuma, unde mergem? îl ă ă CARAGIALE, O. II
215.
Atunci când se ă o ţ ş fiecare membru al ţ este
independent, ă ă rostirea lui se face o ă ă se pune semnul
ă ă fiecare ţ
A[!] a[!] a[!] mi-a scos alta! ă ă CARAGIALE, O.
VI 204.
De asemenea, Într-o serie de ţ diferite, se pune semnul
ă ă fiecare ţ
U[!] O[!] Pi[!] Bre[!] Ce seandal!NEGRUZZI, I 228;
N-apue ă ă domnule, ş ş part[!] trose[!] pleose[!] patru
palme: îmi ş ă ă ş mi-o ă cât colo. CARAGIALE, O. VI
202.
Atunci când prin repetarea ţ se ţ o ţ care
ă o unitate, iar Între membrele ţ nu se fac pauze, se pune
semnul ă ă ultima ţ între diversele elemente
punându-se ă sau ă
Hei, hei[!] Nu ş ţ ă ee poam-a dracului e Harap-Alb
aista. Ă P. 230;
He-he-he[!] râse jupân ă s-au trecut acele vremuri!
SADOVEANU,O.I286.
60
ă ţ face parte dintr-o expresie ă se pune
semnul ă ă întreaga expresie:
Vai de mine[f] nu-i ă asta! CARAGIALE, O. II 70.
Când ţ are în ş timp sens exclamativ ş interogativ,
semnul ă este ţ de semnul ă
Mioara ă ă acesta fiind felul ei de receptivitate
ă normal: A[f?] Dl. ă PETRESCU, T. II Il.
Se pune ă de obicei ă ă ţ ă aceasta e ă
de un substantiv în vocativ:
0[,] ă dulce ă din ă de vremi
Pe ă de frunze la tine tu ă chemi. EMINESCU, O. 1 129.
Nu se pune nici un semn de ţ ă ţ urmate de
un vocativ cu care ă o unitate în rostire (vezi § 229).
§ 210. Se pune semnul ă ă ţ redate prin
substantive la cazul vocativ, izolându-se astfel de restul ţ sau
al frazei printr-o ă
Doamne [f] ţ mai ş ş ă ă ş una de-a noastre.
Ă 129.
Atunci când un vocativ se ă ş intensitatea tonului ă
ş se pune semnul ă ă fiecare vocativ:
- O, ţ mei ţ ia ţ ă în oglinda asta, ţ ă la
ă ţ ş ş ă ţ ce ă Doamne [f] Doamne [f] ce ă
facem? CARAGIALE, O. 1 121.
Se poate pune semnul ă ă titlul- exprimat printr-un
substantiv la cazul vocativ - al unui apel, manifest, discurs sau
scrisoare:
Domnilor [f]. .. Onorabili ă ţ [!] ... ţ [f] ... (plânsul i1
ă ţ ă ţ ă sunt ş CARAGIALE, O. VI 141.
§ 21l. Într-o ţ interlocutorul se poate dispensa la un
moment dat de cuvinte, luând atitudine numai cu ajutorul mimicii, al
gesturilor, care pot ă exprime surpriza, ţ nedumerirea. În scris,
aceste replici care constau numai din ă se redau prin semnul
ă ă mimica ţ locul unei ă sau prin semnul
ă ă mimica ă o nedumerire (vezi ş Semnul ă
§ 201):
- Nu vrea ă intre în ţ ... ă ... Cât n-am stat de capul
lui! ... Nu vrea ş pace! ...
61
- [!] CARAGIALE, O. I 300.
Atunci când replica ă prin ă ş gesturi are, în ş
timp, caracter exclamativ ş interogativ, se folosesc ambele semne de
ţ
- Nu ş ... ş putea ţ explic. M-a impresionat gestul de a-mi
da cheia ... A dizolvat totul În mine ...
- [?!JCAMIL PETRESCU,P.
- Nu-i sunt ă domnule, ă omul ş
- [!?J
- ... Suntem camarazi ... CARAGIALE, O. 1 245.
§ 212. Pentru a se marca ş ă a ă ţ vocii. se
folosesc mai multe semne de exclamare, ă lor fiind în raport cu
ş caracterului emotiv al ă
Ajunul postului[!] ... redus[!!J
Lui Teleor îi ă buza[!!!J
Atunci[!!!!] e-ngrozitorde spus{!!!!!] CARAGIALE, O. IV 339.
a) La ş de ţ
Patria ă .. Nu mai pot sta un moment[!!]. .. Plcc[!!!J
CARAGIALE, O. VII 114;
- ş În salon.
Mosalirul ă Peste un moment ă ş doamna ... Dumnezeule, tu
ţ ă ă
Cine era?
Infamul!
- ş
- Doamna mea, am sii ies ă ce v,1 voi da o ă ţ ...
- ş
- ă datoresc ...
- ş
- Ş mii de franci, pe care ă rog ă ţ CARAGIALE, O.
II 423.
b) ă vocative:
- Ionel[!J Ionel[! fJ Ionel[!!!] Du-te dincolo, ă spargi urechile
dumnealui!CARAGIALE,O. I 274;
Ce-o fi ş ă se aude o ă ă ş chiote prelungite;
coana ţ sare jos ş ă ă ă În picioare, ascultând: o
ă ă ş ă Leonido[!] (zgomotul se ă Leonido[! !] ă
62
zgomotul se ă cu putere: cucoana se repede peste un scaun cu
exasperare, se împiedicel ş cade peste patul lui Leonida) Leonido[!! IJ
CARAGIALE, O. VI 65.
c) În locul replicilor date prin ă ş gesturi:
- Mie, ce ă ţ spui? mi-e ă al dracului. Mi se-ntâmpl<l câteodatli
ă am sume mari cu mine ... ă ca acuma ....
-- [!]. ..
- GIUlml e ă ă arz::l ă cu o avere de om ...
-···I!!!/·
-- Patruzeci de mii de franci ! ...
- ... [!!!] CARAGIALE, O. I 200.
§ 2 n. Se pune semnul ă închis în paranteze atunci când
autorul ş ă îndoi al a sau ironia ţ ă de cele afirmate în ţ
În acest caz, semnul ă ţ locul lui sic (cuvântul latinesc sic
"chiar ş
Am scris lui Barbu în ş [(!)J ca ă felicit pentru discursul
ă CARAGIALE, O. VII 114.
VIRGULA
§ 214. V i r g ula ă grafic unele ţ în cadrul
frazei ş unele ă ţ de ţ în cadrul ţ Virgula ă felul
în care fraza ş ţ se despart în elementele lor constitutive, pe
baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este ţ ă a
virgulei.
În ă ă cu ţ ă se pot da reguli precise. Ele ă
când este obligatorie ş când nu este ă ă folosirea virgulei. Aceste
reguli se ă pe felul în care se ă ţ logic ideile în succesiunea
lor. De aceea, între modurile de folosire a virgulei în limbi diferite nu
ă deosebiri ţ
§ 215. Virgula ă grafic anumite pauze scurte ă în
cursul rostirii unei ţ sau fraze. În felul acesta virgula, ă de
alte semne de ţ ş la redarea ă a ritmului vorbirii
ş a ţ
63
Virgula se ş pentru a reda grafic pauzele scurte, ori de câte
ori marcarea lor este ă ă de ă autor. În vorbire,
asemenea pauze sunt folosite în mod ţ în ă ţ
a) pentru a grupa la un loc cuvintele ş grupurile de cuvinte care
ă ă ţ de ţ ş a le ă ţ în felul acesta, de restul frazei
sau al ţ
b) pentru a atrage ţ în mod deosebit asupra unor cuvinte, prin
ă ţ lor de restul frazei.
ÎN Ţ
§ 216. Se pune ă între ă ţ de ţ de ş fel, când
nu sunt legate prin ş copulativ ori prin sau.
a) Subiecte, unnate sau nu de ă
Chipul rumen[,] gura fraged;J[,] apele ochilor ş focul ă
spuneau atâta ţ ă ş iritant;J. GALACTION, O. I
133-134.
b) Nume predicative, unnate sau nu de ă
Era ă ă ţ în ă
c) Atrihute de ş fel (suhstantivale, adjectiva1e, pronominale,
verbale, adverbiale), unnate sau nu de ă
Ascundeam în mine () ţ stnlin;'i ţ hJand;;lf ,j
ă ţ ă DELA VRANCEA, H. T. 171.
d) Complemente de ş fel (directe, indirecte, de agent sau
ţ de ş fel), unnate sau nu de ă
ţ muzical,] ă
Pe acestea ă EMINESCU, O. I 102;
ş în ş ei cu doi cai la arat[,] la secerat[,] la ş ă
SADOVEANU,O. vin 409.
§ 217. Nu se despart prin ă ă ţ de ţ de ş fel
când sunt legate prin ş copulativ ori prin sau:
Câte-un vârtej de aer se ă pe ă lm'itunînd praful,
ridicându-l ş aruncându-l pe trotuare. REBREANU, R. I 43:
Nll mai ţ minte care ş sall care ş ă ă din vechime se
întreba ş discllw ă femeia are sau nll un suflet. GALACTION. O. I 96.
ă Se despart prin ă ă ţ de ţ de fel când sunt
legate prin ş adverbial.
64
§ 218. Nu se desparte prin ă subiectul de predicat:
a) subiectul poate ă ă ă ă
ă se uita la gura ei cu ţ SADOVEANU, O. V 377.
b) subiectul poate fi ţ de ă (un atribut detenninativ
sau o ţ ă ă
Unii mai ş îmi zvârleau câte o ă SADOVEANU. O. 1 55;
Câinele care ă nu ş ă
§ 219. În locul unui verb (predicativ sau auxiliar) omis prin ă
se poate punc ă
Adesea, puse ,1h1tUri, caietul lui ai fi zis ă este modelul de caligrafie
ă iar modelul de caligrafie[,J scris de ă CARAGIALE. O. II 68.
§ 220. Se desparte prin ă un substantiv de o ţ
ă ă ă ţ ă ă parte de ţ ţ
se ă între virgule:
Zeus[,J feciorul lui Cronos{,J ă semn din ă c,l ş
ODOBESCU, I 280.
§ 221. Complementele directe ş indirecte ş ă predicat nu
se despart prin ă
El a ă pc ă ă un om bun ş harnic. Ă P. 294;
Se duce acascl ş ş spune nevestii tot amarui. SADOVEANU. O. V 481.
§ 222. Între predicat ş un complement ţ ş ă
el, în genere nu se pune ă
Animalul se apropiase flinl7.gomot de noi ş ă ocolul ă
SADOVEANU,O. V 216.
§ 223. ţ gerunziale ş participi ale . cu sau ă ă
ă ş la începutul frazei, se dcspart prin ă indiferent
de ţ ă pe care o au:
Fiind mediocru ş ca ă ţ ă ă ş ca ţ ă n-a putul ă
ă II 113;
Ajuns ă la ă ă ă vorbea frumos ş cu ă în mijlocul
ă ş ă DELAVRANCEA, H.T. 16.
§ 224. Se pun de obicei între virgule complementele ţ
ş între subiect ţ sau nu de ă ş predicat, dar numai
când subiectul e ş înainte de predicat:
Povestea ă ă în ă ţ codrului[,J aduce ă pe chipurile
lor trudite. SADOVEANU, O. 1 283;
Grigore[,J abia ă ş revolta[,] întrerupse vehement pe
ş REBREANU, R. 1
65
Maria ş Ioana, înainte de aflarea rezultatului final, nu ă a fi
prea optimiste.
ă subiectul e ş ă predicat, complementele circum-
ţ se ă între virgule numai când autorul vrea ă ă
ţ asupra lor:
S-au urcat pe ă noastre ţ STANCU, D. 145;
A ars repede curtea ă ST ANCU, D. 147;
A venit[,] pe ş toamna.
§ 225. Se ă între virgule un complement ţ
ş înainte de locul pe care îl ă în ordinea ă a comple-
mentelor. ă schimbare de ă are rolul de a atrage ţ în
mod deosebit asupra acestui complement ţ De ă
Acesta e autorul pc C,1re l-eli citit[.] cu atâta ă ă ă
ă acum ţ ,mi? GALACTION, O. I 487
spre deosebire de:
Ş ziua ş noaptea lungit moale pe covoare. ODOBESCU, m 203.
§ 226. Se despart prin ă de restul ţ cuvintele ş
ţ cu topica ă sau incidente:
Ş iatel cum[,] ţ ă atotputerniciei ă de minuni a
prosopului meu[,] ş din o ş ă ş grea ă Ş
M.N.95;
Subt ţ mahometane ş ţ ş chiar[,] poate[,] sub
clima ... ă ODOBESCU, 1 389.
§ 227. Se pune ă ă adverbele de ţ ş de ţ
când acestea sunt echivalente ale unei ţ
Desigur[,] e amorezat. DELAVRANCEA, H.T. 186;
Da[,] fac ă
ă moartea pentru mine e dreaptii ă ă CARAGIALE O. VI 256;
Nu[,] nu mai [ac. CARAGIALE, O. VI 30.
ă ă un adverb din ă categorie ă o ţ
ă ă prin ă folosirea virgulei nu mai este ă ă
Desigur ă normele sunt o adaptare a speciei, au de scop, în ă
ă Sel prezerve ţ În lungime. Ă S. 184.
§ 228. Se despart de obicei prin virgule de restul frazei substantivele
în cazul vocativ:
Cucoane Matei[,] dumneata nu ş cine-i ţ care a trecut.
SADOVEANU,O. V 104;
66
Am trei copii[,] ă CARAGIALE, O. II 42.
§ 229. Se despart prin ă de restul frazei ţ
Ei[,] ce veste ne mai aduci de pe la târg? Ă P. 44;
Ha[,] ce este? .. S-a întâmplat ceva ? DELA VRANCEA , H. T. 103.
ă ţ se poate pune ă ş semnul ă dar când
acestea sunt urmate de un vocativ cu care ă în rostire o unitate
nu se pune nici un semn:
Ei ă ă acu-i acu
Ca ă ţ încerci norocul. EMINESCU, O. I 174;
O Doamne! Da greu somn am dormit. ISPIRESCU, L. 119;
Du-te, ă ă SADOVEANU, O. 1 290;
Bre Ilie, ă SADOVEANU, O. I 301;
Nu se ă ă ţ când substantivul în vocativ
este de genul femininin:
O ă ă ă ă noi, abia ne ţ ă ş treci cum
au trecut iluziunile noastre. NEGRUZZI, I 97.
ţ ia nu se desparte de verbul ă cu care ă o
unitate:
Ia ă ă ş O. II 57;
Ia fii bun d-ta ş pune imediat la loc. CARAGIALE, O. II 60.
§ 230. ţ ă deci ş adverbul ş ş în interiorul
unei ţ nu se despart prin ă
Din partea ă a fc1miliei ş Cantacuzenul ă o mult
mai vie împotrivire. ODOBESCU, I 151;
Numai în cugetele cele mai eminente ale veacului ă ă ă ă
ca nimeni ă ă ă amurgul contimporan avea tonuri ş ă ţ
GALACTION, O. I 341;
Era deci ă o ă nevoie de un spirit critic. Ă
SP.CR.21;
Ş vezi, eu ş am venit. REBREANU, R. I 244.
§ 231. ţ ş ş ţ ţ ă prin umlare,
ş în interiorul unei ţ se pun între virgule:
ă ă ş de la amiazi, ă aceste doamne încep
ă se ă ă de plecare. CARAGIALE, O. II 1;
La eal,] ş nu poate fi deloc vorba de ă de
discontinuitate. Ă S. 187;
Trebuie[,] prin urmare[,] prealabil ă fiu infomlat despre: ce fel de
vreme e pe la dv. CARAGIALE. O. VII 31.
67
ÎN Ă
Coordonarea
§ 232. Se pune ă Între ţ coordonate juxtapuse, fie
ă sunt, fie ă nu sunt determinate de alte ţ
Mi-ai Dicut un bine[.] ţ l-am li'icut ş eu. EMINESCU, N. 20;
Ca sli ajungi scriitor[.] ca ă le impui opiniei pubJice .. ţ trebuie un
singur lucru. GALACTION, O. 1 486;
S-a sculat ş a strâns ă drojdie se mai g:Jsea pe fundul
hlzii[.] s-a dat jos la grajd. CARAGIALE, O. II 232.
§ 233. Se pune ă Între coordonatele de orice fel:
a) Între copulative, când sunt legate prin nici, nu numai, ci ş
Nu caut vorbe pe alest,]
Nici ş cum ş Începe. EMINESCU, O. I 173;
b) Între coordonate adversative:
Tata a jucat ... degetele mâinii stângi[,j iar Nae Gheorghidiu a
c];Jtinat din cap. CAMIL PETRESCU, P. 254;
Ise ă ă nu fuger.] ci cade din Înaltul ceriului. EMINESCU,N. 23;
/Lfusc mai ÎnlLÎi pc popa N,lstase[.j dar iute îl ă Ş
DR. 150;
Boii ă ş caii
Care va ă ă s,l intri dumneata În ă la mine cu pumnalul, cu
toporul, cu ţ cu complowri ş asasinaturi[,] ş eu s,l stau cu
mâinile În ş CARAGIALE, O. II 57;
c) Între coordonate disjunctive, când Încep ă cu ba, când.
fie, ori sau sau:
Nu ş cum s-a ă ă ori chersinul a ă ori ă a
ă Ă P. 24;
Sau ă strada aceea nu mai ester,] sau ă amintirea mea a ă
Într-o lume ă GALACTION, O. I 503;
d) Înainte de o ă ă
ă ... se alegea totdeauna printre ş satului[,] ş ă
ă nu era ţ MACEDONSKI, O. III 139.
§ 234. Coordonatele legate prin ş copulativ ori prin sau nu se
despart prin ă
68
Turcul se apropie tacticos. ă de pe cal ş ă {râul în mâinile
ciobanului. GALACTION, O. I 287:
ţ ţ din mormânt
De sunt eu om sau nu sunt. ALECSANDRI, P. II 25.
Notii. În stilul narativ se întâlnesc grupuri de mai multe ţ
coordonate care încep toate cu copulativ. În asemenea cazuri se ş
virgula:
Ş de drag semiina/ ,/
Ş CLI drag secera /.1
Ş face stog În prag /./
Ş Îmbliiti CLI drag / ,/
Ş cerne prin sprilncene /./
Ş friimilnta-n inele/.I
Ş da inimei mele.
JARNfK-BÂRSEANU, D. X.
Suhordonarea
§ 235. ţ subiective ş predicative nu se despart de ă
prin ă indiferent de locul lor ţ ă de ă
Nici vorb::'i ă ar râde cine i-ar ş aceste gânduri. MACEDONSKI,
O. III 28:
Ce ţ era di... va intra Într-un necunoscut ă
MACEDONSKI, O. III 22.
§ 236. ţ ă
a) Atributiva ă ă se desparte prin ă de
cuvântul pe care îl ă
Mesrur a dus pe Abu-Hasan ă odaie[.J unde ş o droaie
de ă ţ CARAGIALE, O. II 268.
b) Atributiva ă ă nu se desparte prin ă
de cuvântul pe care îl ă
El putea ă fie ă ş cu un om care ar fi primit o ă ă
lovitunl În ş capului. MACEDONSKI, O. III 81;
Într-un sclltar, acolo mai avem ş chei pe care ş fi putut
ţ VIII 418.
Regula se ă ş când ţ ă un grup de cuvinte
(substantiv + atribut):
69
... Genele n!sfrânle li s-au albit de pulberea ă ă din bolovanii de
piatn! în care izbesc de ţ ă scara. DELA VRANCEA,O. 1 225.
§237. ţ completive directe ş indirecte se despart de obicei
prin ă când sunt ş înaintea regentei:
Ce ş nu vreau S,! ţ secret. Ş B. I. 61;
Cui e ş cu mersul trenurilor[,} o oprire în de cele
prev;Tzute i'n itincrart' îi d<T de gândit. CARAGIALE. O. I 294.
Compktivele directe ş indirecte ş ă ă nu se despart
prin ă de aceasta:
D. Georgescu nu ia seanw ă muzica a plecat. CARAGIALE, O. II 5.
§ 238. ţ completive de agent în general nu se despart prin
ă de regenta lor:
Am procedat, mai întâi, la examinarea resturilor de limbi:! ă ş
ă insistând asupra ţ ce trebuie luate de cine opereazil cu
elemente de limb,1 nesigure. AL. ROSETTI, Istoria limbii române, voI.
al II-lea (1962), p. 127.
§ 239. ţ ţ ă de loc se desparte prin ă când
e ş ă înaintea regentei ş când nu se ă în mod deosebit asupra ei:
Când a început iapa a fugi, unde pica nuca!,J pica ş din Ta1pa-
ladului ţ Ă P. 101. dar:
Unde mi-ai poruncit ă duc ţ nu în ă parte).
ş ă ă ă ea nu se desparte prin ă
Ş ţ ş acolo unde ă începe. MACEDONSKI, O.
III 74.
§ 240. ţ ţ ă de timp ş ă înaintea regentei
se desparte prin ă când nu se ă în mod deosebit asupra ei:
Când îmi coborâi ochii[,J ă Pantelimon zâmbea.
SADOVEANU,O. V 507;
C,înd vreau eu o S,! vin ţ nu când vrei tu).
ş ă ă ă ea nu se desparte prin ă
Frica i se risipi când îi vc!zu ş ă ă de ş ş de
singuri. SADOVEANU, O. VIn 367.
Când ţ ă e ş ă ă o ă care cuprinde
un complement ţ sau o ţ ţ ă ea se
desparte prin ă
Nevasta a murit de mu1t[,J de pe când eram om ă
SADOVEANU,O. V 530;
70
L-am observat de departe[,] pe când eram în dreptul ă
SADOVEANU, O. VIII 419.
§ 241. ţ ă se desparte de regenta ei prin ă
indiferent de locul pe care îl are în ă
ă ziua aceea era cea din ă zi de târg[,] ţ care se ă
în Râllreni atâtea zile se readunase îndrârjit,l. GALACTION, O. I
La ă lumea pllicea[,] ă era om ş ş blând.
CARAGIALE, O. II 223.
ă ă prin formularea cauzalei autorul ţ ă arate ă ea
ă singura ă (sau singurele cauze) care ă ţ din
ă cauzala nu se mai desparte prin ă indiferent de locul ei
ţ ă de ă
Te cert atât de aspru pentru ă n-ai ţ ţ nu pentru ă
nu ş sau pentru alt motiv);
Pentru ă n-ai ă ţ te cert ţ nu pentru alt motiv).
§ 242. ţ ă se desparte de obicei de ă prin ă
când se ă înaintea acesteia:
Ca ă ajungem la epoca instituirii ei[,] trebuie ă suim ă aproape
de ă bisericii. CARAGIALE, O. II 174.
ă ă ţ ă se desparte prin ă numai când
vrem ă subliniem ă ea nu-i un element ţ în ă
Se duce drept la ă ca ă ă bucuria. Ă P. 44.
ţ finale introduse prin ţ de nu se despart prin
ă
În toate zilele se ducea el la un ţ de aducea ă pentru ă
ISPIRESCU, L. 386.
§ 243. ţ ţ ă de mod se desparte prin ă
când e ş ă înaintea ţ regente ş când nu se ă în mod
deosebit asupra ei:
ă ă ă se turbure cât de cât de neajunsuri[,] Pandele ă întâia
ă pe calea ş ţ înalte. MACEDONSKI, O. III 57;
Ca ş cum ar fi lunecat înadins pe ă punctul meu de întrebare[,]
se ă în mod foarte firesc. Ş M.N. 102, dar:
Cum ai vrut tu s-a întâmplat ţ nu cum am vrut eu).
ă ă ţ ă se desparte prin ă când nu se
ă asupra ei:
71
Copacii ş cât ş casele de pe ţ din vale, ă
întunericLll cu ă ţ ş lor!,] dup,1 cum ă vlintul. MACEDONSKI.
O. III 56.
§ 244. Subordonatele consecutive se despart în genere prin ă
de ă
Încep a i se încurca ă ă încât nu se mai pricepe ... încotro ă
apuce. Ă 201;
I-oi face eu cum,ltrului una!,] de ş ş labele. Ă P. 29.
ş imediat ă predicatul regentei. consecutivele introduse
prin de nu se despart prin ă
Clonc,lnirile ă ă ale ş ă de luau auzul.
MACEDONSKI, O. III 50.
§ 245 SubordonateIe concesive, ş înainte sau ă ă se
despart întotdeauna prin ă
Cu toate ă întunericul s-a ă deplin!,] ş vede.
SADOVEANU,O. III 173;
Cetatea n-avem gând ă i-o ă cu una cu ă ă ă nu sunt
în ea nici averi, nici merinde. NEGRUZZI, I 172.
§ 246. ţ ţ când nu se ă în mod deosebit
asupra lor (vezi ţ date pentru ţ ă § 241), se
despart prin ă
ă ar fi fost dup,l Georgescu[,] nici Virgiliu, nici ţ n-ar fi
fost în facultate. CARAGIALE, O. II 31;
ş fi ajuns cu ţ la ă celalt al ă ă ă nu ă
oprea la timp ă meu ă ă Ş M.N. 125.
§ 247. ţ ţ ş cumulative se despart prin ă
de regenta lor:
ă ă fiul se ş cu mofturi[,] în loc ă ţ carte.
CARAGIALE, O. V 323;
Pe ă ă era curat[.] apoi ş ă se îmbrace foarte elegant.
CARAGIALE,O. I 307.
§ 248. ţ instrumentale, sociative, de ţ ş predi-
cative suplimentare în general nu se despart prin ă de regenta lor:
Cu ce arde acolo ş c-ar fi ă ş un an de zile tot satul.
REBREANU,R. II 109;.
Fugeau ţ în toate ă ţ cu ce apuca a lua. GHICA, S. 319;
72
N-a stat mult la gânduri spre a vedea ă alta nu-i mai ă decât
ă spele ă putina. CARAGIALE, O. II 232;
Ipate se ş într-o zi cu ă ă vine ş ă la nunta
unui frate al femeii sale. Ă P. 169.
§ 249. ţ de orice fel, intercalate în ţ ă se
despart prin virgule:
În cap mergeau[,] ca ă deschid,l drumul[,] ţ ClI gârbace.
ODOBESCU,I 73 ă
ă era ş ş ţ ă ă ar deschide gura[,] l-ar
ă ă plilnsul. REBREANU, P. S. 83 l ţ ă
§ 250. Considerate incidente, ţ intercalate Într-o ă sau
într-o ţ ă în vorbire ă (sau care ă unei astfel de
fraze sau ţ se pun între virgule sau linii de ă (vezi ş § 281):
- la ş ş mie[,} zise ţ ă cLlm ă cu ţ sus ş
ă ă ă ce prostie ai scris. Ş DR. 27;
- Am ă trimetL'] ă ea scurt. Ş DR. 80;
Iar pe 1<. ci.'p5tul ţ am ă câteva rubiele, puse de turci[,} se
vede[,} la l-'apuf copilei. Ă A. 21.
PUNCTUL Ş VIRGULA
§ 251. Pun c t u I ş v i r g ula este semnul de ţ care
ă o ă mai mare decât cea ă prin ă ş mai ă
decât cea ă prin punct.
O astfel de ă este adesea ă pentru a ă ţ ţ
sau grupuri de ţ care ă ă ţ relativ independente în
cadrul unei fraze. Fraza ş ă astfel în claritate ş se ă legarea
ş ă a unei subordonate dinaintea pauzei marcate prin punct ş ă
de ţ imediat ă Alteori, punctul ş virgula corespunde
unei pauze pe care vorbitorul o face pentru a ă ă partea de ă care
ă e o întregire, o ţ sau o concluzie a celor afirmate
anterior.
§ 252. ţ separate prin punct ş ă sunt mai mult sau
mai ţ legate între ele prin ţ lor de idei, iar natura acestei
ă este uneori ă ş prin structura lor ă Ele pot
face parte din povestirea de mai mare întindere a unui fapt, din descrierea
73
unui peisaj. În asemenea cazuri. semnul punct ş ă desparte de
obicei ţ echivalente cu ş coordonate copulative (uneori
determinate, fiecare în parte. de alte ţ Dar aceste ţ pot
fi legate ş prin raporturi sintactice conclusive, cauzale, concesive.
Aceste raporturi se deduc din succesiunea ideilor din structura
ă a ţ iar punctul ş virgula nu face decât ă le
accentueze, deci corespunde unor ţ stilistice. În genere, pauza
ă prin punct ş ă nu este absolut ă omiterea sau
înlocuirea ci cu virgula sau cu punctul nu duce la denaturarea sensului
frazei.
§ 253. ă ţ când structura frazei nu permite ă omitere
sau înlocuire.
De ă în exemplul ă ţ ă Între ă ş
punct ş ă rupe complet ă dintre ă ş subordonata
ă Spre a se restabili ă ă ă trebuie ă fie ă ţ ă
printr-o ă mai mare de ţ ă care îi ă
Nici un pedestru nu era pe ţ ă de fanaragiii Celre strigau
regulat raita[;] pentru ă lei 1827 septemvrie, nime nu s-ar fi riscat a
merge pe jos singur pc ţ ă ce înnopta. NEGRUZZI, 1 15.
Între ţ ă ă de fanaragiii care strigau regulat
raita) ş subordonata ă (pentru ă ... nime nu S-'lr fi riscat...) nu se
poate pune decât punct ş ă ca în citatul nostru, sau punct. Altfel,
cauzala ar putea fi ă la predicatul atributivei (strigau) ş fraza n-ar
mai avea nici un sens.
§ 254. Punctul ş virgula fiind mai mult un mijloc stilistic decât
gramatical, folosirea lui e ă de ţ celui care scrie textul.
§ 255. În textele ă din fraze lungi, punctul ş virgula apare
mai des. Astfel de fraze trebuie fragmentate, pentru a putea fi ă te
cu ş ţ ă la citit. Ele cuprind un ă mare de ţ mai mult
sau mai ţ legate între ele prin diverse raporturi sintactice. Gruparea
acestor ţ în ă ţ sintactice relativ independente, în cadrul
frazei, e ş ă de folosirea semnului punct ş ă
Nici n-a apucat ă sa a porunci pahamicului ă umple cupa, ca
ă ă gândi mai bine[;] ş nici chemarea ă adunarea sfetnicilor de
ă nu ş când Ş cea ă a ă ă ş
ă ţ ă ş i se ă sânul ca de un vifor al durerii. SADOVEANU.
D.P.87.
74
Aici punctul ş virgula ar fi putut foarte hine ă fie Înlocuit cu
virgula. ă ă ca sensul frazei ă sufere. Punctul ş virgula este ă
preferabil. pentru ă fraza este ă ş pauza astfel ă mai mare
decât aceea ă prin ă ş ă ţ textului la ă
§ 256. Punctul ş virgula desparte de multe ori ţ sau grupuri
de ţ Între care ă raporturi de coordonare sau de subor-
donare. În asemenea cazuri. valoarea punctului ş virgulei e ă cu
a punctului când ă ă ţ frazei, ca procedeu stilistic. la
unii scriitori (vezi PunctuL § 182):
a) ţ adversative:
M;J-nchin fc.1n1-ndoiaHi 1-'lceast;.1 teorie{;]
Victoria în parle-mi cred îns.1 c-o s.1 fie
În lupta întreprins,1 cu ş ş MACEDONSKI, O. II
b) ţ conc1usive:
O lupt.l-i ţ deci te lupt.l
Cu dragoste de eil, cu dor. Ş F.T. 10;
c) o ţ ă de regenta ei:
Nu era un iaz ca ş pentru c,1 pe f..1{d lui nu se izvodea,
niciodatli, nici o und<1. GALACTION. O. 1 44:
Pe ă aceasta, mai ave.l strânse ş ţ alhe pentru zile
negre[:] c,ici lega panlll<l cu zece noduri ş tremura dupi1 han.
Ă
d) o ţ ă de regenta ei sau de ă ă ă
de alte ţ care o ă
Cu toate c,1 ţ de a avea aproape ţ iuhitli, când ţ
naturii face pe om s,1 se simt,1 mai singur, poate s-o ă oricine{:] cu
toate c,1 "paserile" (= ,.nÎndunelele'') apar la Eminescu abia în ultima
redactare a poeziei sale (,1 cincea)[;] ş forma strofei sale, acel "De
ce nu-mi vii" ca concluzie a sosirii toamnei, ă prin ă
frunze/or ş plecarea paserilor, e un argument destul de l'alabil ca ă
admitem ă Eminescu a cunoscut cântecul unguresc (de la vreun
ardelean) ş s-a inspirat de el pentru prima strofc.1. Ă ST.
222-223.
§ 257. Punctul ş virgula apare uneori. în dialog, ă adverhe de
ţ ş de ţ sau ă unele adverbe de mod:
Nu[:] nu te las, pentru ă te iubesc. CARAGIALE, O. VI 201;
Bine{;] ă steagâdea ş ă ş ascutli sabia.SADOVEANU,D. P. 190.
75
§ 258. Punctul ş virgula apare de multe ori în texte care cuprind
redarea unei vorbiri directe, ş anume Între ţ ă
prin care se dau ţ asupra celui care ş ş comunicarea
ă
ş dar ţ n'ispunse ă ş cu sânge rece{:] s,'i omori o
ţ de oameni pentru un om, nu ar 11 ă I 155.
Ă PUNCTE
§ 259. Do u ă pun c te ţ ă vorbirea ă sau o enumerare,
o ţ o concluzie ş ă ă o ă în genere mai
ă decât pauza ă de punct. Ele se pun atât la ş unei fraze,
cât ş în interiorul ei.
Erau În casa aceea trei oameni[:] Busuioc, Iorgovan, Sofron.
SLA VICI, O. I 269:
Umblând b;lba. de colo-colo, rebegitli frig, vede pc fccioru-sliu
li.lzimat cu ş de-o stâncii ş prinde a-i ă "Aba, Dragomire ă
lumea se ş de frig. ş tu stai ş ţ din fluier!" Ţ Ă
O. A. 41l.
ă puncte se pun:
§ 260. Înaintea unei vorbiri directe:
a) ă un verb de ţ
Dl. Goe este foarte impacient ş cu ton de ă zice Încruntati:]
- Mam-mare. de ce nu mai vine? CARAGIALE. O. I 267;
b) ă un verb de ţ ţ
Ş dupli ce ă ţ ă cu Îngrijire, ă eu ş ţ
la un loc aveam tocmai ş picioare de ă scosei 15 bani ş dându-i
somnorosului meu individ[:] - Ţ prietene: iaca 15 bani. Ş
M.N.56;
c) ă un substantiv care ţ ă vorbirea ă
În minutul acesta, ă .. Foc! (Wm foc la ă ... ", repetat
de mai multe sute de glasuri, fl'icu pe ă ă ş ă cu totul ţ
ODOBESCU, I 90.
§ 261. ă verbul care ţ ă reproducerea unor zgomote sau
sunete:
76
Clipitanul ţ ă ă pe vine ş întorcând spre und;, cupa
ispolului, a b;ltut o datiJ{:] cJonc! ca ş cum ar fi ă o ă din cele
mari în ă SADOVEANU. N. P. 182.
§ 262. Înaintea ă unui text. a unui proverb. a unei zicale, a unui
principiu:
O altiJ idee ţ ă a lui Eminescu din aceast:l ă e
preocuparea ... de valoarea ă a operei de ă
"Voim ca piesele. de nu vor avea valoare ă mare, cea ă ă
sii fie ă ... nu numai Sil placil. ci S,l !()loseasc", ba înainte de toate
sii ă Ă SP. CR. 168.
§ 263. Înaintea unei ă în descrieri sau ţ
ă ţ ce-au scris o limb" ca un de miere[:]
Cichindeal guni de aur, Mumu/can glas cu durere. EMINESCU, O.
1 3l.
Când cuvintele sau ţ care ţ ă enumerarea se ş ă la
ş ei, se pun ă puncte enumerare:
Un mintean negru cu ă de fir, cioareci la fel. cu pajeri pe
genunchi, o mantie scurt;l pe umeri, cizme-nalte în picioare. cu pinteni
de argint; la cmlps" un ş scurt ş drept ş în ă o ţ ă de sanwrcu
surguci{:] iaUl ă ă sa. ODOBESCU, 1 112.
§ 264. Înaintea unei ţ sau a unei ă cu privire la un
obiect, la un fenomen:
ă e ă n.1sposatul[:] când se aprinde c vai de om,
nu te ţ apropia c,lle d-o ş când vrea ceva, apoi vrea, nu se ă
de se mânie. apoi nu mai vede înaintea ochilor. DELA VRANCEA, S. Il.
De obicei aceste ţ ş ă sunt ţ apozitive,
care se ă la o ţ ă întregindu-i ţ
În mijlocul acestei buiguieli, un singur lucru era ă în gândul
lui{:] ceJ trebuie ă se ţ dac" e ori nu un cazan cu ă
acolo. SLAVICI, O. 1 318;
ă eli numai atâta ş vrea ă ş ce ş Varvara
asupnl mea acuma. SADOVEANU, O. VIII 231.
Se pot pune ă puncte ă cuvinte ca (de) exemplu, astfel,
,mume. ă care ţ ă ă ă ă ă de
vorbitor la ceea ce s-a spus mai înainte:
77
Apoi o ă un torent de invective la adresCl ă ţ care e
ă din ş din zbiri complici cu briganzii! exemplul:J d.
inspectorcMe s-a-nvoit cu ţ CARAGIALE, O. 1 158;
Astfel[:J ă Clpogeul la CMe sufletul atinge,
Când pOMlil cântece-ntre Mipi ă ş la ă
Se poate crede ă ă ce e foc sacru se va stinge ... ?
MACEDONSKI, O. 1 162;
Iat<:1-1[:J preocupat ş grav. ă ş ş ă ţ spre ţ
Ţ Ă
§ 265. Se pun ă puncte înaintea unei ţ care ă o
concluzie sau o ţ ă
ă ţ cobora coast<l în s,11tclturile roibului. Poarta ţ era
ă ă .. SADOVEANU,O.I369.
§ 266. În ţ în care verbul nu e exprimat, cele ă puncte
ă locul verbului. În astfel de ţ în locul acestui semn de
ţ se poate folosi virgula sau pauza (vezi §§ 219 ş 282):
Sur1etul vostru[:J un înger. inima voastnl[:] o ă .. EMINESCU, O.
1 35;
În ş amvonului[:] draci cu gheare de trei ori mai lungi ca degetul,
oameni cu ă vulvoi. DELA VRANCEA, H. T. 7.
§ 267. Uneori ă puncte apar ş între ţ principale. De
exemplu, între ă principale dintre care a doua are sens cauzal, pentru
a accentua raportul de cauzalitate dintre cele ă ţ
Nu voi, ă ă usuce
Al meu ă vesel[:]
Eu iubesc v,lnatul,jocul;
Traiul lumii ţ lese-l. EMINESCU, O. 1 65;
ţ privighetoClreCl ă ş liliacul e-nflorit! MACEDONSKI,
0.162.
ă puncte nu se pun între toate categoriile de coordonate
principale; în exemplul:
Basmul meu e CClm ă d,lr pMe-mi-se ă nu e tocmai ă ă
defolos.ODOBESCU, III 175,
folosirea acestui semn de ţ (în loc de ă între ă
ţ adversative nu este ă
78
SEMNELE Ă (GHILIMELELE)
§ 268. Sem n ele cit ă r ii sau g h i 1 i meI ele (" ... " ori « ... »)
sunt semne grafice care se ţ ă atunci când reproducem
întocmai un text spus sau scris de cineva.
§ 269. Semnele ă se pun la începutul ş ş unei ă
Închizând vorbirea ă
A doua zi nepocw1-sa îl ă ă ţ Abia putu ă ă
[,.] Lcano, foc ă mor["] ş îi întinse un ţ de mIr, închizând ochii.
DELA VRANCEA, H. T. 36.
În ă ţ se disting mai multe cazuri de folosire a
ghilimelelor, ă cum ţ pe care o ţ ă e ş ă la ş
la începutul sau ă vorbirii directe.
a) Când reproducerea merge în continuarea cuvintelor care o ţ ă
ea este ă de ă puncte ş începe cu ă (vezi Scrierea
cu litere majuscule, § 152).
Când ă vorbirea ă pune punct, semnele ă pot sta atât
înaintea punctului, ă ă intervine în cursul unei
ţ sau fraze, cât ş ă punct, ă vorbirea ă constituie o
ţ sau o ă ă
Aceast,1 stare sociale1 e apoi caracterizat,l, cum constatli ş Eminescu,
[,.]prin dezvMirca ţ lipsei de ş de convingeri, de ş ţ ă
la partidele noastre politice[']. Ă SP. CR. 200.
ă vorbirea ă se ă cu semnul ă sau al
ă atunci ghilimelele se pun ă aceste semne:
ţ ă se gândea la badea ţ ă Botgros ş la ă ţ popii ş ş zicea:
"Uite ursi ta omului... Cine ş ă ne-om mai vedea!["]
SADOVEANU, O. 1 119;
Au început s,1 ă caii ş ş ă urechile înspre partea de
unde venea zgomotul. ă zice: "Ce ă fie?["] ă nu se vede nici o
ş în iarba ă a ş CARAGIALE, O. 1 117;
Cineva ă ă de ă ş zise, ă ă pe amândoi obrajii:
"lorgule, Iorgule, plângi, Iorgule, pe acela care nu se va mai întoarce!["]
DELAVRANCEA,H.T.53.
b) Când cuvintele care ă cui îi ţ vorbirea ă stau ă
aceasta, semnele ă se pun imediat ce se ă vorbirea ă ş
se ă de restul ţ prin ă sau ă
79
.. Baba asta îmi ş taina["], s-a mirat mezinul. SADOVEANU,
N. P.
ă ţ ă ce livede e aSla?["] - îl întrebam, trecând pe ş ş de
ă ODOBESCU, III 173.
c) ă cuvintele care ă cui îi ţ vorbirea ă se ă în
mijlocul acesteia, atunci ele se despart prin virgule sau pauze. În acest
caz nu se pun semnele ă înainte ş ă intercalare:
[,,] Ş asta-i o minune a vremii de-acuma, gândea în sine ă ţ
ca ş minunea stelei ce a ş în cer; nu vrea ă ă din ţ
vântul cu nici un chip. Se vede ă ă trebuie ă ă lucrarea ce
avem noi aici, la ş ... ['] SADOVEANU, N. P. 375.
Când reproducem un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu
constituie o ţ aceste cuvinte se pun între ghilimele:
De-mi zici[,,]drag,l["] , râd cu hohot,
Ascunzând obrajii mei. Ş P.
ş sta glinditor, luminat de foc ş ş n1stimpul când
[,,]c1opotuJ ş cum îi spunea el, ş
SADOVEANU,N. P. 180.
§ 270. Semnele ă se pun înainte ş ă reproducerea unui text:
Frate-meu mC.1 ţ s;1 citesc ca pe apeJ în cartea de citire.
L<I[.,]când cu Ciuma lui Caragea se nlspfindeau ş prin sate ş
ă prin pustii['], nu m-ar fi oprit nimeni din ă
DELAVRANCEA,H.T.90.
§ 271. Semnele ă pot exprima ironia ţ ă de cel care ş
cuvântul sau grupul de cuvinte reprodus:
Prietenii ţ s,l at1e pentru care afacere [,,]foarte ă ,1 venit
în ă munteanul lor. CARAGIALE, O. II 44.
§ 272. Se pot închide între semnele ă cuvintele asupra ă
vorbitorul vrea ă insiste, ă ă ţ în mod deosebit sau ă le dea
o mai mare ţ ă decât au în realitate:
Brânzovenescu. - Nu pricepi, neic,l Zahario, vorba ă ă
[,,]noi[''j,partidul nostru, pentru cine vot,Jm noi, pentru cine ă noi?
Noi ă nu ş ... CARAGIALE, O. VI 1Ol.
§ 273. Se pot pune între semnele ă titlurile operelor literare,
artistice sau ş ţ ş ale ţ atunci când aceste titluri sunt
reproduse într-o ă
80
Eram În gimnaziu când am citit primele poezii ale lui Eminescu ş
fantastica lui ă { .. ]Sifrmanul Dionis{"]. Ţ Ă O. A. 441.
§ 274. În ă de ă se ş ş ca traducerea, sensul
unui cuvânt, ă se dea între ghilimele:
Aceste nume de locuri au la baz" cuvintele ş dohotar care
Însemna { .. ş ă prin distilare dohot (pi:lcunl, catran), din
lemn de me8teac;cln sau ţ copacirJ, ş ă ţ primitivi:l.
o simphl groap" pentru distilarea dohotului{"]. STUDII Ş Ă
LINGVISTICE, 1954, nf. 1-2, p.27.
Când în cadrul unui citat intervine un alt citat. este nevoie de ă
rânduri de ghilimele. Pentru o mai mare claritate. e hine ca în astfel de
cazuri ă se ă amhele feluri de ghilimele. ş anume ghilimelele
« ... )} se ş ă în interiorul textului cuprins între ghilimelele " ... ":
{,,]Spiritul i-a nlmas limpede ă la ă {«] M-au uitat
prietenii !{» J spunea cu am,ln1ciune celor ţ ş petreceau
câteodati:l timpul lângil ţ lui.{«] Sunt ţ ce ş ă
vremea cu un bolnav !{» } ă apoi singur, cu ţ
M. SEVASTOS, Amintiri de la ţ ă 1956, p. 312.
LINIA DE DIALOG Ş DE Ă
§ 275. ş semn de ţ ( -) are ă ţ cu totul
diferite: 1 i ni ade dia log ă începutul vorbirii ă persoane
care ia parte la o convorbire, iar 1 i ni ade pau z ă ă ca ş
alte semne de ţ pauza dintre diferitele ă ţ ale ţ
dintre propozi ţ sau fraze.
§276. Linia de dialog:
Domnul se uit,l lung la un pahclr ce ă pe ă aproape gol. ş din
care a ă impiegatul.
[-} ă rog, ă nu v;l ă ţ ţ apel?
{-]Da.
{-J Erece?
{-] ă
[ - ] Nu-i ţ ţ ă
{-] Hada.
{-} ş îi ţ ţ ă
81
[ - ] ş
[-] E flir ... e firi? lista ...
[-] Da, avem filtm.
[-] ş te superi dac,,1 te-oi ruga jJl'ntru un pahar de apli?
CARAGIALE, O. II 35.
Este ş ă folosirea semnelor ă ă cu linia de dialog,
ş cum apare în exemplul:
[- .. ] ă vreme'. In[li biîiete!" [- ,,] ţ voinic sln/in!".
EMINESCU. O. I 84.
(Pentru ţ când pasajele în vorbire ă sunt încadrate între
ghilimele, vezi Semnele ă § 269.)
§ 277. Lin jad e pau z ă se ş în interiorul ţ sau
al frazei, pentru a delimita cuvintele ş ţ intercalate sau
ţ explicative:
ş nostru [-} Ilie Aldea a lui Ion [-] era om vechi.
SADOVEANU.O. V 50.
În acest exemplu, ţ ă poate fi ă ţ de restul
ţ atât prin linia de ă cât ş prin ă
Se ă linia de ă acolo unde ţ ă are în
interiorul ei una sau mai multe virgule. Topica ă este astfel
ă pentru cititor, ş ş ă ţ frazei:
Toate tipurile din comediile lui Caragiale [ -] din ţ
lor neserioase. adicc.l ă ă cu ă ţ ă ale ţ { -]
sllfc.lr de accastii goliciune de suf1et. Ă S. 66.
Uneori ţ ă este ă ţ ă de restul frazei atât
prin linia de ă cât ş prin ă În astfel de cazuri, virgula e
ş ă întotdeauna înaintea primei linii de ă ş ă cea de-a doua.
Linia de ă ă ţ ă de restul frazei, iar
virgula are aici rolul de a ă ţ anumite ă ţ de ţ sau
ţ care ar fi fost ă ţ prin ă chiar ă nu ar fi
intervenit ţ ă
Cât a linLIl calea [,-] vro ş ore { -,] ţ nu i-a ă
ODOBESCU, III 173:
În Iorgu de la Sadagura[,- J ă manifestare ă a lui
Alecsandri {-- ,] el a criticat aproape tol ce avea ă critice în ţ sa.
Ă SP. CR. 142.
82
§ 278. De multe ori pauza ă de o atitudine ă a
vorbitorului. de o ţ ă este ă prin linia de ă
Astfel, în:
B,Jlrâna trecu Înainte ş pe ţ {-] o ă
SADOVEANU,O. I 46,
pauza ş ă înaintea unei ţ atrage ţ asupra ei ş
ă ă o schimbare a ţ Toate aceste ţ nu
le poate îndeplini, în cazul de ţ ă virgula.
§ 279. Uneori se pune linie de ă înaintea unei ţ care
nu e ă printr-un adverb (de obicei ca). Astfel de ţ se
numesc asindetice:
Pe pod, morarul fereca piam.l: Barb,J ă sprâncene de ş
uscat. nasul {-] cioc de cucuvaie. GALACTION, O. I 47.
§ 280. ţ autorului în cursul vorbirii directe sau la ş
ei se pune fie între virgule, fie între linii de ă (vezi ş § 250):
Hoti:lrâl {-] îmi zisei eu [- ă acest diavol de Magda nu ă
ş nici În lumea aceasta. Ş M. N. 59;
Las' ă l-am prins [-] ă Briceag, pornind si, ă Cli mai
mult,l încredere. REBREANU, 1. I 25.
Folosirea liniei de ă ţ de ă este ă în
asemenea ţ
- Cam ş dar iar nu prea [, - ] Îmi nlspunse mllnteanul.
ODOBESCU, III 196.
§ 281. Se ă folosirea liniei de ă ă semnul ă
sau al ă când acestea se pun ă un pasaj în vorbire ă ş
sunt urmate de ţ autorului:
- ă ă ţ de maica mea! [-] ă din ă inimei Bisoceanul.
ODOBESCU, II 189.
§ 282. Linia de ă ă în ţ eliptice, lipsa
predicatului sau a verbului copulativ:
În stânga {-] margine de pi:ldure, ă în râpa unui ă
SADOVEANU,N. P. 166.
§ 283. Linia de ă poate preceda o ţ având ş
ţ ca ă puncte (vezi § 259):
- Cum te ă mm copile? - Ca pe ă {--] ă
EMINESCU,O.I84.
83
PARANTEZELE
§ 284. Par a n te zel e ro tun d e () sau d r e p t e [] ă un
adaos în interiorul unei ţ sau al unei fraze.
§ 285. Parantezele rotunde cuprind o ţ o precizare ori un
ă care ă ţ ţ ţ sau al frazei de care sunt
legate. În acest sens, parantezele au ş ţ ca linia de ă
sau virgula, când acestea cuprind ă care ă sau întregesc
ţ sau fraza în interiorul ă se ă
Ca ă ai ă ţ limbii ş literaturii, tot la popor [(] la
limba, spiritul ş ţ lui[)] ş la istorie [(] la ţ ă ş la limba
cronicarilor [)] trebuiau ă se adreseze. Ă SP. CR. 94.
Parantezele închid fie un cuvânt, fie o ţ sau o ă
Ziua ă ca o zi de ă ă ş malurile Gltului amestecau
verdele cu galbenul ş ş [(] ş [)] în fel ş fel de potriviri
ă I 263;
Nastratin era lIn hogea [(] ă sau ă ţ ă
Care a ă de basmu ă ă tutulor. PANN, N. H. 3;
ă ş ziua a treia ş în seara acestei zile [(] ă ce ă ă ă
drumul ş nu-l mai ă decât o ă cu ş [)] ă încet-încet
ă la ş GALACTION, O. 1 278.
Uneori, ţ din ă este subtitlul sau titlul unei ă
Din dureâle lumii[(] Nuvele[)]. Ţ Ă O. A. 93;
Bâjbâind merse la patul lui, ş aprinse lumânarea la ă ă se
ă ţ ă ... ş scoase de sub ă o carte, pe care abia o începuse
ţ de Turgheniev[)]. Ţ Ă O. A. 106.
§ 286. Se pun între paranteze rotunde cuvintele sau ţ care
ă atitudinea vorbitorului ţ ă de cele spuse înainte:
Ş ă Neculai Isac, ă de mazâJi de la ă ă ă ş [(] ce
nume! ce titlu! ce ă face parte din ţ acelora care în vremuâ
legendare se ă cu ă ş cu ş Ă S. 15;
in ş nu e numai un ă spiritual, inteligent ş umblat în lume
[(] observi ce ă am devenit cu epitetele?[)], darpare ă fie om activ
ş cu ţ ă CEZAR PETRESCU,Î. II 67;
L-am strâns ă o ă în ţ ş l-am ă ă plece în fuga mare
ă o ă ş un birjar, ai ă cai ă [(]sic[)] cu cutia.
CARAGIALE,O. VII 526.
84
§ 287. În piesele de teatru se dau între paranteze rotunde ţ
scenice:
Ipingescu [a ă Spiridon, ă din picior[)]: Urgent!
[(]Spiridon iese ă în stânga[)]. CARAGIALE, O. VI 4t
Eu am promis? [(]repede[)] când am promis? cui am promis? ţ am
promis? [(] ş ă A! CARAGIALE, O. VI 169.
Astfel de ţ referitoare la gesturile ş ş ă personajelor
se dau între paranteze uneori ş în scrieri literare care ţ altor genuri:
Ş ţ ă ţ ... [(] noi, în picioare, nu ne ş ă ... aveam ş eu un
ă [(] în ochii lui ă lacrimi [)] ... ar fi fost acum ca tine ... [(] ş
ă pe nea ă ă DELA VRANCEA, H. T. 281.
Cuvintele sau ţ închise între paranteze constituie o
ţ (respectiv ă de sine ă ă din punct de vedere
gramatical sau fac parte din ş ţ sau ă ca ş grupul
sintactic al ă ţ îl ă În primul caz, cuprinsul parantezei e
ă ţ prin punct (semnul ă semnul ă atât de grupul
sintactic anterior, cât ş de cel care ă Punctul (semnul ă
al ă al doilea se pune înaintea ultimei paranteze (vezi Punctul,
§ 189, b).
Bunicul are mâinile ă de puncte ş ca la ă ă [(]Nume1e
acela de ş care i-i drag, îl ţ minte bine Puiu[.)] SADOVEANU,
O. III 236.
În al doilea caz, între ţ sau fraza ă ş adaosul
cuprins între paranteze nu trebuie ă ă nici un semn de ţ
altfel, ă dintre cele ă grupuri sintactice n-ar mai fi ă
ş grafic. De exemplu, în citatul ă folosirea virgulei e ă
ă dovada instinctelor eroice de copil!... Coiful de cruciat[,]
[(]pune coiful de cruciat pe cap[)], sabie cu ă de damasc[,] ă
ă ţ de ă CEZAR PETRESCU,Î. 1 201.
ă fraza se încheie o ă cu ţ dintre paranteze, se pune
punct (semnul ă al ă ă ultima ă (vezi
Punctul, § 189, a). Când fraza ă trebuie ă virgula ă
ultima ă în toate ţ în care, ă n-ar fi parantezele, s-ar
pune ă
ş de prima lui nenorocire [(] boala de care acum ă [)] [,] dar
nu ş de a doua ă ă de care nu putea ă mai scape[)].
GALACTION,0.I609.
85
§ 288. Parantezele drepte se folosesc cu scopul de a închide un adaos
ă de noi într-un text citat. Ele ă deci la separarea spuselor noastre
de ale altuia, ori de câte ori este nevoie ă intervenim cu o ă
[[JOltul [J] va continua ă ă ş printre brazi, ă ă ca în acest
timp ş vreun afIuent ă i se ă pe maluri. BOGZA, C. 0.89;
Am ă de ţ ă ă te poftesc [[J la praznic [J] ş pe d-ta.
Ă P. 31.
Se închid de asemenea între paranteze drepte cuvintele sau semnele
de ţ asupra ă vrem ă atragem ţ cititorului ş cum
s-a procedat în lucrarea de ţ ă
D. Goe este foarte impacient ş cu ton de ă zice încruntat[:]
- Mam-mare, de ce nu mai vine ? CARAGIALE, O. I 267 (exemplu
dat la capitolul ă puncte, § 260).
PUNCTELE DE SUSPENSIE
§ 289. Pun c tel e des u s p e n s i e ă o ă mare în cursul
vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu ă
ş unei ţ sau al unei fraze, ci ă în general. o
întrerupere a ş vorbirii.
Comunicarea care e ş ă înaintea pauzelor redate în scris prin
punctele de suspensie are întotdeauna o ţ ă când
pauza este ţ ă ţ este ă iar când pauza este
ţ ă ţ ă este ă
§ 290. ţ ă a punctelor de suspensie este de a ă o
întrerupere a vorbirii. Întreruperea vorbirii se poate face ă orice parte
a ţ sau a frazei:
Într-o zi [. .. ] ă un ă cu surtuc de Nankin ş cu picioarele
goale [. .. ] Figura lui nu-mi ă ă [ ... ] o privesc cu lua-
re-aminte [. .. ] Ce ă ă [. .. ] Porojan! [. .. ]Cine poate spune bucuria
mea! [. .. ] ă ş meu de ă ă ş [ .. .] ă [. .. ] ă
plângând ş ă mâinile [. .. ] Nu ş ce ă dau ca ă fac
ţ ă ... ALECSANDRI, la GHICA, S. 83-84.
Adesea vorbitorul se ş imediat ă ce a rostit ţ care
introduce o ţ ă sau ă
Ai ă bine ă i-ai ă pentru ă [. . .] NEGRUZZI, I 153.
86
Punctele de suspensie apar ş între ţ coordonate:
Se ş ă fata [ ... ] ş din ochi {. .. ] ş ă mâna la frunte [ ... ]
ş ă frumos ă într-o parte {. .. ] ş . .] se ă .. .
CARAGIALE,O.I 12l;
ă nu mi s-or mai întoarce feciorii, ne-om duce ş noi, eu ş cu
baba ş unde se duc toate[. . .] unde se duc ş frunze de frasin
zburatc de vlint ... SADOVEANU,N.P. 8
sau ă ţ interogative ori exc1amative:
Am ţ ... Nu ţ spus eu! {. .. ] ghicisem. CARAGIALE, O.
I 286;
SplIne: ă ă ă ş ă ă ţ {. .. ] ă ă {. . .] ţ ă de
lIn biet ă ă ă CARAGIALE, O. I 49.
Între fraze:
Eu atunci iute ă ă într-un picior, fac vro dou;.'i ă mai
potrivite, ă azvârl peste gard de ă nici nu l-am atins ş pierd
urma, ă ă ş fiind foarte cuminte în ziua aceea {. .. ] Dar
mai ă ă ş ş Vasile, cu vornicelul ş paznicul ş ă pe
tata la ă Ă A. 50.
Punctele de suspensie pot ă ţ de restul frazei cuvintele sau
ţ explicative:
ă .. ] prea arare{. .. ]
A târziu când arde lampa,
Inima din loc îmi sare,
Când aud ă ă cleampa. EMINESCU, O. I 106.
§ 291. Întreruperea vorbirii poate fi ă sau ă
Vorbitorul ş poate opri pentru un moment expunerea, înaintea unei
ţ care ă surprinderea. Pauza ă ă într-o astfel de
împrejurare ă ş efectul ă de vorbitor:
Îmi pun mâinile la ochi ş trec repede peste acest ş de ani, în care
Eminescu ş dat cea mai ă ş mai ă parte din ţ ş
ţ lui pentru {. . .] o ă ă ţ ă de pâine. Ţ Ă
O. A. 237.
Întreruperea ă a vorbirii apare ori de câte ori vorbitorul nu
vrea ă ş exprime ă la ş gândirea, considerând restul ş de
ţ sau recurgând la ă ş gesturi. Comunicarea ş ă astfel
în expresivitate:
87
- Dai cartea asta, ă ţ ă este vreo ă de
împotrivire[. .. ]
- Nu poate fi nici o împotrivire, ă ta. SADOVEANU, N.P. 175.
Întreruperea se poate datora ţ ş a unui
interlocutor:
- Ba s,1 nil te amesteci, Ionel, ş ţ vezi de necazuri, eli avem
destule, c,1 pc urJnlî iar (} ă zicl'î boierii c,1 ţ partea oamenilor ş o sli te
asupn:asc,1 ş iar! ... ]
- Bine, hine, ţ ă pace acuma! REBREANU, R. 1 102.
§ 292. Punctele de suspensie apar în povestire fie pentru a marca
pauzele lungi pe care le face vorbitorul, ă cuvintele, expresiile cele
mai potrivite, fie pentru a sugera ritmul lent cu care ş
povestitorul:
- Eril ă .. ] începu b,ltnÎnu; era odat,1. mlli ă ţ r . .] o ă . .]
Ce v,1 spun cu e o poveste ca toate ş .. ] Era o ă frumoas,1 coz.
SADOVEANU,O. III 154.
§ 293. În dialog, punctele de s, :spensie ă întârzierea ă
pe care trebuie ă dea cel întrebat:
- ţ
- Prezent!
-- ţ domni a avut Ţ Româneasc,l?
- ţ domnule.
- ţ ţ da ţ neghiobule!
- [. .. ] ţ domnule? CARAGIALE, O. 1 131.
§ 194. Punctele de suspensie ă ş o vorbire ă
Ce este gramatica, rom ,Îmi , este [. .. ] ce este, este {. .. ] este arata {. .. ]
nu arata; 'irtea{. .. ] artea[. .. ] ce[. .. ] ce {. . .] ce ne ţ ă ţ {. .. ]
ţ ă .. ] ce ne ţ ă .. ]; LI vorhi[. .. ] bi[ .. .] bi[. .. ] ce ne ţ ă [. .. ] ce
este, este [. . .] este arata, uite dracu! nu arata, artea ce ne ţ ă {. . .] ce este
este {. .. ] ş tot ş ă foarte ă ă ş ani pic de
cugetare, pânli la "a scrie într-o limb,1 corect" rar ajungea, ă
Ă A. 89-90.
§ 295. În citate, punctele de suspensie ă lipsa unor pro-
ţ sau a unor fraze:
Acolo-n ochi de ă [. .. ]
Vom ş în foi de mure. EMINESCU, O. I 54, în loc de:
Acolo-n ochi de p,ldure,
88
ă trestia ce" ă
Ş sub bolta cea ă
Vom ş în foi de mure.
§ 296. Unii scriitori pun puncte de suspensie ă titluri de poezii
când acestea sunt formate din primul vers sau din primele cuvinte ale
versului cu care încep poeziile:
ă ... JEMINESCU,O. I
Departe sunt de tine[. .. J EMINESCU, O. I
Sh'îvite versul [. . Ţ Ă 58.
§ 297. Când o ă este ă sau autorul nu vrea ă o scrie în
întregime se pun puncte de suspensie în locul ă ţ care lipsesc:
Într-o scrisoare din 184[' .. J zice corespondentul si/LI. Ă
SP. CR.
În epistola ta din [. . .] 1883 îmi ş de regretatul nostru amic,
c<'îpitanul Laurent. GHICA, S. 361.
§ 298. Când Într-o convorbire, persoana ă nu ă sau
ş ă numai prin ă mirarea, surprinderea ţ ă de cele auzite,
atitudinea ei este ă în scriere, prin puncte de suspensie, uneori
ţ de semnul ă sau al ă
- Am râs ă cu el la ContinentaI1 ...
- 1 1[. . .]
- Era ş Barbu ...
- DI. De1avrancea?
- Da ... ş Nicu ...
- DI. Filipescu?
- Ei, da! ş ă ...
- ? [. . .]CARAGIALE, O. I 300.
§ 299. În ţ eliptice, punctele de suspensie ţ uneori locul
predicatului sau al verbului copulativ omis:
- Ei, ă ă de pe unde? [' .. J Ce vânturi? r . .] Pe la noi ... ai?
DELAVRANCEA,H.T.
ă noi? noi, epigonii? [. . .] ţ reci, harfe zdrobite. EMINESCU,
0.135.
89
CRATIMA Ţ DE UNIRE
SAU DE Ă Ţ
§ 300. Ca semn de ţ c r ati m a (l i n i u ţ ade uni re
sau de ă ţ ş
1. În ţ când cu\';lntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb,
ţ ă o unitate:
Gfinduri[-Jgânduri ... treceau prin cugetul lui Dlinihl. GALACTION,
O. I 167;
La început nu v,lzu nimic. apoi încet{- Jîncet începu s,1 vad,l.
GALACTION,O. I 322:
He{-Jhe{-]he[-J he! c,1 bune ţ ai mai avut! SADOVEANU,
D.Î.203.
Natii. În ă ţ este ă folosirea virgulei:
Începu a se strânge în cete, cete ş a se înlreb,lllnii pe allii ce sii ceadi.
NEGRUZZI, I 154.
2. În interiorul unor expresii formate din substantive. un
substantiv ş un adverb, din ă adverbc sau din ă ţ de
exemplu: calea[-]valea, ş ici[-]colo, nilam{-]nisam,
ş ş ş lrosc[-Jpleosc elco
Pe cer nouri: ici[-]colo cJipesc slele. SADOVEANU, O. VI 282.
3. Între ă numerale, pentru a ă ă ţ ă e
ă
Numni când silea pe Sull<lnica s,1 meslecc doi[-Jtrei dumicali, se
socotea în rai. DELA VRANCEA , S. 50.
Natii. În ă ţ este ă folosirea virgulei:
Ce focul. bade, te ţ
De nu vii seara la mine
Batur la dOllu/.! trei zile?
JARNfK-BÂRSEANU, D. 237.
4. Între cuvinte care ă limitele unei ţ ale unui interval de
timp:
Ş ş ş
I Pentru a se evita confuzia dintre ă ş linia de ă cele ă semne de
ţ trebuie deosebite atât în scrisul de ă cât ş în cel de tipar; linia de ă este
mai ă decât cratima.
90
Perio,lda 1 ianuarie[-]31 martie.
1[-J250 km.
E bine ă se scrie orele 14[-J16 sau între orele 14 ş 16.
Formula între orele 14[-J16 este ş ă
SEMNELE ORTOGRAFICE
Semnele ortografice sunt înrudite cu semnele de ţ Uneori
chiar semnele de ţ se folosesc ca semne ortografice. De
exemplu, punctul ă de obicei abrevieri le . Semnele ortografice
propriu-zise sunt cratima ş apostroful.
§ 301. Cratima ă rostirea ă a ă sau mai multe
cuvinte, fie ă lipsesc sunete, în care caz ş apostroful din
vechea ortografie, fie ă nu lipsesc:
1[-}am citit, s,lf-Jmi ţ s[-Ja dus, 111[-Ja dusu[-Js[-Ja, v[-Ja
scris. într[-Jo zi, ţ nl-Jof-/mprumut.
Cratima se ş ş la scrierea unor cuvinte compuse (vezi r'1ai
sus § 150).
Cratima se ţ ă la ă ţ cuvintelor în silabe (vezi
mai sus § 17R).
Cratima se mai ş Între ă numerale (vezi mai sus §300,
pct. 3).
§ 302. Apostroful ă ţ ă în rostire a unor
sunete:
Las[,J pe mine. Un['J te duci? Da['] cine ţ voi? Dom['J1e.
Odat[,J. Pân[ '].
Ă DE ABREVIERI
adi·
= adjectiv Meteor. = meteorologie
Adm. = ţ MiI. ă
adv. = adverb Mineral. = mineralogie
Anat. = anatomie Mit. = mitologie
Arhit. = ă Muz. = ă
art. = articulat n. =neutm
Astron. = astronomie neg. = negativ
Biol. = biologie nehot. = ă
Bot. = ă num. = numeral
Chim. =chimic opt. = optativ
cit. = ş Opt. = ă
con). = conjunctiv ord. =ordinal
Econ. =: economie Omit. = omitologie
f. = feminin part. = participiu
fig.
= figurat
perf.
= perfect
Fin. = ţ perf: C. = perfect compus
Fiz. = ă
perf ......
= perfect simplu
gen. = genitiv pl. = plural
Geogr. = geografie pr. =prollume
Geol. = geologie prez. = prezent
Geom. = geometrie pron. = ţ
ger. =gerunziu ref].
= reflexiv
Gram. = ă li"
'0'
= singular
Iht. = ihtiologie Sericic. = ă
imper. = imperativ .... il. = ă
impcrf. = imperfect .... ub ... t. = substantiv
ind. = indicativ ş = ş altele
in var. = invariabil Tehn. = ă
Jur. = ş ţ juridice Telef. = telefonie
m. = masculin Tipogr. = tipografie
m.m.c.perf. = mai mult ca per- V. =vezi
fect Vân. = ă
Mar. = ă vb. = verb
Mat. = ă viit. = viitor
Mec. = ă vac. = vocativ
Med. = ă 2001. = zoologie
92
IZVOARE
ALECSANDRI, P. Il. Vasile Alecsandri. Opere complete. VoI. II.
ă ă ă Editura ă Socec ş Comp., ş 1875.
ALECSANDRI, T. Vasile Alecsandri. Opere complete. Partea întâi
Teatru. VoI. 1. ţ comice, scenete ş operete; voI. II.
Vodeviluri; voI. III. Comedii. Editura ă Socec & Comp.,
ş 1875.
Ă O. 1-11 N. ă Opere. VoI. 1. Studii ş articole; voI.
II. Istoria românilor sub ă Viteazul. Editura Academiei
Republicii Populare Române, ş 1953.
BOGZA, C.O. Geo Bogza. Cartea Oltului. Editura pentlU ă ş
ă ş 1945.
CARAGIALE,O. 1- VII IL. Caragiale. Opere. VoI.I. Nuvele ş ţ
Ed. "Cultura ţ ă ş 1930; voI. II. Nuvele ş ţ
Ed. "Cultura ţ ă ş 1931; voI. III. ţ ş
ţ critice. Ed. "Cultura ţ ă ş 1932; voI. IV.
ţ critice, ă ş versuri. ţ pentru ă ş ă
ş 1938; voI. V. Articole politice ş cronici dramatice.
ş 1938; voI. VI. Teatru. ţ pentru ă ş ă
ş 1939; voI. VII. ţ ă ţ pentru ă
ş ă ş 1942.
Ş George ş Balade ş idile. Editura ă Socec
& Comp., ş 1893.
Ş F. T. George ş Fire de tort. Versuri. ţ a II-a.
Editura ă Casa Ş C. Sfetea, ş 1898.
93
Ş P. George ş Poezii, Editura de Stat pentru ă
ş ă ş 1952.
Ă A. Ioan ă Scrierile lui... VoI. II. ş 1892.
Ă P. Ioan CreanglL Scrierile lui ... VoI. I. ş ş 1890.
DELA VRANCEA. H.T. B. DeJa vrancea. Hagi-Tudose. Tipuri ş
moravuri. Editura ă Socec & Comp .. ş 1903.
DELAVRANCEA, O. B. VeJa\'rancea. Opere, VoI. L II. Editura pentru
ă ş ă ş 1954.
DELAVRANCEA, S. B. Dehl\'Ti.lncca. ă ş 1855.
DELA VRANCEA, T. B. Dehwrancca. Trubadurul. Ed. Ig. Haimann.
ş 1887.
EMINESCU. N. M. Eminescu. Nuvele. Editura ă Ş
ţ Ş ş La.
EMINESCU, O. 1 M. Eminescu. Opere. ţ ă ă de
Perpessicius. VoI. I. ţ pentru ă ş ă ş
1939.
GAL'\CTION. O. J Gala Galaction. Opere. V01. 1. Editura pentru
ă ş ă a ă ţ Scriitorilor din R.P.?., ş 1949.
GHEREA, ST. CR. I-III 1. Gherei./ (C'. Dobrogeanu). Studii critice.
Vol.I. ţ a III-a. Editura ă .. Universala" Alcalay &
Comp. ş voI. Il. ţ a IT-a .. ţ ă
ş 1923: vol.III. ţ a IIT-a. Ed. ţ ă
GHICA, S.Ion Ghici.!. Scrisori ă V. Alecsandri. ş 1940.
GRAM. ROM. I-II, Gramaticii limbii romi.Îne, VoI. I-II, ţ a II-a
ă ă ş ă ă ş 1963.
Ş DR. C. ş Pe drumuri de munte. ă ţ ş diverse.
ţ pentru ă ş ă ş ] 947.
Ş M. N. Calistrat ş În ţ ţ ţ a III-a,
Editura "Cartea ă ş (1937).
Ă S. G. ă Scriitori români ş ă Editura
ţ ă ş 1926.
Ă SP. CR. G. Ibnlileanu. Spiritul critic în cultura
ă Ed. a II-a. Editura ţ ă ş 1922.
Ă ST. G. ă Studii literare. Ed. a III-a. Editura
"Cartea ă ş ] 93 1.
ISPIRESCU, L. P. Ispirescu. Legende sau basmele românilor. Adunate
din gura poporului, ş 1892.
94
JARNfK-BÂRSEANU, D. Dr. Ioan Urb,m Jarnik ş Andrei Bârseanu.
Doine ş ă din Ardeal. Date la ă de ... ţ
Academiei Române, ş 1885.
MACEDONSKI, O. I-III Alexandru Macedonski. Opere. ţ ă
cu studiu introductiv, note ş variante de Tudor Vianu. VoI. I-III.
ţ pentru ă ş ă ş 1939.
NEGRUZZI, I Constantin Negruzzi. Scrierile lui ... Vol.I. ă
ţ ă Socec & Comp., ş 1872.
ODOBESCU, I-III A.I. Odobescu. Scrieri literare ş istorice. VoI. 1-II1.
Editura ă Socec & Comp., ş 1887.
PANN, N.H. Anton Pann. ă ă ă lui Nastratin Hogea. Culese ş
versificate de ... Tipografia lui Anton Pann, ş 1853.
P ANN, P.V. 1 Anton P€mn. Culegere de proverburi sau Povestea vorbii.
În tipografia lui Anton Pann. Vol.I. ş 1852.
CAMIL PETRESCU, P. CamiI Petrescu. Patul lui Procust. Roman. Ed.
a II-a. Editura ţ a" S. Ciomei ş f.a.
CAMIL PETRESCU, T. I-III CarnII Petrescu. Teatru. ţ pentru
ă ş ă ş VoI. I-II, 1946; voI. III, 1947.
CAMIL PETRESCU, U.N. Camil Petrescu. Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de ă ţ pentru ă ş ă ş
1946.
CEZAR PETRESCU,Î. I-II Cezar Petlescu. Întunecare. Roman. Partea
I-II. Scrisul Românesc, Craiova, 1928.
CEZAR PETRESCU, S. R. Cezar Petrescu. Scrisorile unui ă ş
Cultura ţ ă ş 1922.
REBREANU, 1. I-II Liviu Rebreanu. Ion. Roman. VoI. 1-11. Edit. "Cartea
ă ş 1939.
REBREANU, P.S. Liviu Rebreanu. ă ţ Roman.
Editura "Cartea ă ş 1922.
REBREANU, R. I-II Liviu Rebreanu, ă Roman. VoI. I-II.
Editura ă ş (1932).
RUSSO, S. Alecu Russo. Scrieri. Publicate de Petre V. ş ţ
Academiei Române. Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl",
ş
SADOVEANU, B. Mihail Sadoveanu. Baltagul. Roman. Editura
"Cartea ă ş 1930.
95
SADOVEANU, D. Î. Mihail Sadoveanu. Dureri ă ş Editura
"Minerva", ş 1904.
SADOVEANU, D. M. Mih::lil Sadoveanu. Dumbrava ă Editura
"Cartea ă ş 1933.
SADOVEANU, D.P. Mihail Sadoveanu. Divanul persian. Poveste
ă Editura "Cartea ă ş 1940.
SADOVEANU, E. Mihail S"ldoveanu. ă E.S.P .L.A. ş
1954.
SADOVEANU, F. J. I-III Mihail Sadoveanu. ţ Jderi. Roman istoric.
VoI. I-III. ş (1942-1943).
SADOVEANU, H. A. Mihail Sadoveanu. ţ Roman. ţ
a V-a. Editura "Cartea ă ş (1947).
SADOVEANU, N.P. Mihail Sadoveanu. ă ă Povestire
ă Editura Tineretului, ş 1952.
SADOVEANU,O. I-VIII Mihail Sadoveanu. Opere. VoI.I-VIII. Editura
de Stat pentru ă ş ă ş 1954-1959.
SLAVICI, N. I-II Ioan Slavici. Nuvele. VoI. I-II. Edit. ă Socec
& Comp., ş Ig92-1896.
SLA VI CI , 0.1 Ioan Slavici. Opere. VoI. 1. Nuvele. Editura de Stat pentru
ă ş ă ş 1952.
STANCU,D. Z::lharia Stancu. ţ Editura de Stat, ş 1949.
TEODORESCU, P.P. G. Dem. Teodorescu. Poezii populare române.
Tipografia ă Grigorie Luis, ş 1885.
TOPÎRCEANU, P. G. Topîrceanu. Poezii. ţ ă ţ ă ş
bibliografie de Al. ă E.S.P.L.A. ş 1953.
Ţ Ă N. A. ţ Nuvele. Stabilimentul Grafic Socec &
Teclu, ş 1886.
Ţ Ă O. A. Alexandru ţ ă Opere alese. Editura de Stat,
ş
INDEX DE CUVINTE*
A,cit.a
aba jur, pl. abajururi
aban6s
abataj, pl. abataje
abat6r, pl. abatoare
abces, pl. abcese
abdomen, pl. abdomene
ţ pron. ţ gen. ţ
abecedar,pl.abecedare
ţ pron. ţ gen. ţ
abia (2 ,,,il.)
abil, pl. abfli; f. ă pl. abIle
abilita
abi6tic, pron. -bi-o-
abfs, pl. abfsuri
abisal
ţ ţ gen. ţ
ţ ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
aborda, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ă
abordaj
aborigen
abraziune, pron. -zi-u-
abrdZfv
abnaz6r,pl.abrazoare
abrevia, pron. -vi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. abreviem,pron.
-vi-em, 2 pl. ţ ger. abre-
vifnd; part. abreviat, pron. -vi-at
ţ pron. ţ gen.
ţ
abreviere, pron. -vi-e-
* ţ ă de ţ ă în Index s-au ă - ă DOOM - toate cuvintele
care se scriu cu litera Î în ţ ă compusele sudate de tipul altÎncotro,
autoÎncântare, semiÎntunericetc. ş derivatele cu prefixe de tipul neÎmblânzit, neîndoielnic,
preÎntâmpina, reÎntâlnire, ţ etc., iar la verbele de conjugarea a IV -a tenninate la
infinitiv în -Î s-au ă fonnele de perfect simplu, persoana a III-a sg. ş pl., de gerunziu
ş de participiu (de ex. coborf, imperf. 3 sg. cobora; perf. s. 3 sg. coborf t 3 pl. cobodrl;
ger. coboclnd; part. coborit), spre a se ţ faptul ă fonnele acestor verbe se scriu
fie cu litera Î (când sunetul respectiv apare în ţ ă fie cu litera â (când sunetul
respectiv apare în ţ ă
97
abroga, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
canj. abr6ge

abscfsA,pron. sci
abscizidne, pron. -sCÎ-zi-u-
absent
absfdA, pl. abside
absidiaI, pron.
absfnt, pl. absinturi
absoldt
absolutfsm
absolvf, ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl.
absolvesc "termin un an ş ş
3 .<;g. ş pl. ă ş de
ă
absorbf
ţ pron. ţ gen. ţ
abstin6nt
abstnk:t
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
absdrd, pl. absurzi; f. ă pl.
absurde
ţ pl. ţ
ţ ind. prez. 1 .'ig ş 3 pl. ţ
canj. ţ ă
abdIic (Med.)
abulfe (Med.), gen. abulfei
abunda, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
abundentA
abur, pl. aburi
abdz, pl. abuzuri
abuzfv
ă
academician,pron. -ci-an
academfe, gen. academiei
acajd
acalmfe, gen. acalmiei
acantac6e,pron. -ce-e (nu: -ce-ie)
acantA
acaret, pl. acareturi
98
acatfst
acAt&ii
acceleni, pron. ac-ce-
ţ pron. ac-ce-, ţ gen.
ţ
acc6nt, pron. ac-cent
accentua, pron. ac-cen-tu-a; ind. prez.
3 .'ig. ş pl. ă
acc6pt, pron. ac-cept; pl. accepte
accepta,pron. ac-cep-; ind. prez. I sg.
accept, 3 .'ig. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen.
ţ
acc6s (Med.), pron. ac-ces; pl. accese
acres "intrare", pron. ac-ces
acces6riu, pron. ac-ce-, -riu
accident, pron. ac-ci-; pl. accidente,
(Muz.) ţ
acea (f..'ig.; acea ă a-cea
aceasta (f . . 'ig.), pron. a-ceas-
ac6ea (f. .'ig.; casa aceea), pron. a-ce-ea
ş (f . . 'ig.), pron. ş
ac6ia (m. pl.)
ş (m.pl.),pron. ş
ş (m . . 'ig.), pron. ş
ac6lea (f. pl.)
ş (f. pl.),pron. ş
aceleia (f. gen.),pron. a-ce-le-ia
ş (f. gen.), pron. ş
ac6luia (m. gen.), pron. a-ce-lu-ia
ş (m.gen.),pron. ş
ş (m. pl.),pron. -tia ş -ti-a
acetil6nA
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pran. ţ
aef
acioaie, pron. -ci-oa-
aciua, pron. -ciu-a; ind. prez. 1 .'ig.
aciuez, 1 pl. ă ger. aciuând
aclama, ind. prez. 1 .fig. aclam, 3 sg. ş
pl. ă conj. aclame
ţ pron. ţ ţ
aclimatiza
acnee, pron. -ne-e (nu: -ne-ie);gen.
acneci
ă pl. acolade
ac6lo
acompania, pron. -ni-a; ind. prez. 3.fig.
ş pl. ă 1 pl. acom-
paniem, pron. -ni-em; ger.
acompanifnd
ac6nt, pl. aconturi
ă pl. ă
acoperi, ind. prez. 1 .fig. ă 3 sg. ş
pl. ă canj. acopere
ş pl. ş
acorda, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ă face acordul gramatical" ş
ă (un instrument)
acorde6n, pron. -de-on; pl. acor-
deoane
acordeonist, pron. -de-o-
acord6r, pl. acord6ri ă ş
acordoare (instrument)
ţ gen. ţ
ă
acrostfh, pl. acrostfhuri
actfnie (Zool.), pron. -ni-e; gen. actf-
niei
actfniu (Chim.), pron. -nlu
act6r
ţ ă
actual, pron. -tu-al
actualmente, pron. -tu-al-
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ă pron. a-cua-
acuitate, pron. -cu-i-
acum ş acuma
acumulat6r, pl. acumulatoare ş acu-
mulatori
acuplaj, pl. acuplaje
99
ţ
ă gen. acusticii
ă pron. -ci-an; pl. acusticieni
acu ş ş ş
ţ pron. ţ gen. ţ
acvaf6rte, in var.
acvamarfn
acvariu, pron. -riu; pl. acvarii
acvatic
acvifer
ă
acvilfn
adagio (Muz.), pron. -gi-o
adagiu "dicton" ,pron. -glu; pl. adagii
adaos,pron. -da-os; pl. adaosuri
ă ind. prez. 1 ă
ă ind. prez. l sg. ad5st
ă pron. ă ind. prez. 1 .fig.
adaug, 1 pl. ă ă canj. adauge;
ger. ă part. ă
adecvat
ademeni
adera, ind. prez. 3 .fig. ş pl. ă
adesea
adeseori
adezidne, pron. -zi-u-
adeziv
ad-h6c
adia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
adfe; ger. adifnd
adiacent, pron. -dia-
ă ş ă
ă
adineauri,pron. -nea-uri ş adineaori,
pron. -nea-ori, adinioarea, pron.
-ni-oa-rea
ad-fnterim
adfo
ţ (Chim., Mat.) , pron. ţ gen.
ţ
ţ ţ
adjectiv
adjunct
adjutmtt
ad lftterclJTl
ţ pron. ţ gen. admi-
ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
admisiune, pron. -Si-ll-
admfte
admonesta
ţ pron. ţ gen. ţ
adolesccSnt, pron. sce
adopta, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
con j. adopte
ţ ţ gen. ţ

adresant

ţ pron. ţ gen. ţ
aduce, imper. 2 ,'ig. adu (dar: ad-o),
neg. nu aduce
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
adulmeca
adulter
adverbiaJ., pron. -bi-al
aM, pron. a-ed (nu: a-ied)
aier, pron. a-er (nu: a-ier)
aeraj, pron. a-e-
aerian, pron. a-e-ri-an
pron. a-e-
aerisl, pron. a-e-
aer6b,\pron. a-e-
aerodinamic, pron. a-e-
aerodr6m, pron. a-e-; pl. aerodromuri
aerogam, pron. a-e-; pl. aerogUri
aerolft, pron. a -e-
aerom0d8,pron. a-e-; pl. aeromodele
aeronaut, pron. a-e-
aeronautid, pron. a-e-; gen. aerona-
uticii
100
pron. a-e-; pl. aeronave
aeroplan, pron. a-e-; pl. aeroplane
acrop6rt, pron. a-e-; pl. aeroporturi
pron. a-e-; pl. aeroscoape
aeros61, profl. a-e-; pl. aerosoli
aerostat, pron. a-e-; pl. aerostate
ţ ţ gen. ţ
afazle, pron. -zi-e; gen. afazfei
afecta, ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. ă
conj. afecteze
afectu6s, pron. -tu-os
ţ pron. ţ
afet, pl. afeturi
afilia,pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă 1 pl. afiliem,pron. -li-em;
ger. afilifnd
ţ pron. ţ ţ
atin ă
afin ă f. ă
(fruct)
afi6n, pron. -fi-on
ţ pron. ţ gen. ţ
ş ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. ş ă
J pl. ş ger. ş
ş pl. ş
ş "cadru pe care se ş ă
pron. ş pl. ş
ş ă care ş ă
afluent, pron. -flu-ent (nu: -flu-ient)
aflux, pl. afluxuri
af6n, pl. afoni; f ă pl. afone
aforism
afrodiziâc, pron. -zi-ac
W,pl.afte
afuma, ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. ă
conj. afume
afurisenie,pron. -ni-e; gen. afuriseniei
agape
agat ă ţ ă
pl. agi, aga, pl. agale
ţ (nu: ă ţ , ind. prez. J sg. ţ
2 ."g. ă ţ 3 ."g. pl. ţ ă
ă ,pl. ă ţ ă
agendli
ţ gen. ţ
agheasmli
aghiotant, pron. -ghio-
-ghi-u-
agO
agio, pron. a-gi-o
ţ pron. ţ gen. ţ
aglfeli, pl. aglfce
ţ pron. ţ gen. aglo-
ţ
agnosticfsm
agora

agramat
agrea, pron. -gre-a; ind. prez. J sg.
agreez, 3 sg. pl. ă J pl.
agreUm; ger. agreand; part. agreat
agreabil, pron. -gre-a-
agregat (obiect), pl. agregate
ţ pron. ţ gen. ţ
agrement, pl. agremente
agresiune, pron. -si-u-
agrieult6r
agrieultl1m, gen. agriculturii
agrimensum
ş pl. ş
agrobiol6g, pron. -bi-o-
agromCnim
agrotehnieli, gen. agrotehnicii
agrozootehnie, pron. -zo-o-
agrozootehnCe, pron. -zo-o-
agrozootehnieian, pron. -ZO-O-, -ci-an
aguridli
ahtiat, pron. -ti-at
aibA, v. avea
aCei ş aCeea
aCdoma, pron. a-i-
101
aievea
aisberg (nu: iceberg), pl. aisberguri
aiura
aiurea
ajur, pl. ajururi
ajustaj
ajutaj, pl. ajutaje
alai, pl. alaiuri
alaltmeri, pron. ă
alaltliseam
alamli, gen. alamei; pl. ă
(obiecte de ă
alambCe, pl. alambfcuri
alandata
alarmli, gen. alarmei; pl. alarme
alaun, pron. -la-un
allitura, ind. prez. J ."g. ă
ş
albanez, pl. albanezi
albastru, pl. ş
albatr6s, pl. ş
albbtreaIli
alblistrlu, f. ă pl. m. ş f. al-
ă
alblistrui, f. ă pl. m. ş f. al-
ă
albie, pron. -bi-e; pl. albii
album, pl. albume
albumen
alburiu, pl. alburfi; f. alburfe, pl. al-
burfi
ş pl. ş
alclituC, ind. prez. J sg. ş 3 pl. al-
ă conj. ă ă
alelituialli, pl. ă
alchimCe, gen. alchimfei
alchimCst
alcool, pron. -co-ol; pl. alco61uri
"spirturi, ă alco61i (Chim.)
alcoolic, pron. -co-o-
alcoolfsm, pron. -co-o-
alcoolmetru, pron. -co-ol-; pl. ako-
olmetre
alc6v, pl. alc6vuri
pl. ă
4lde
ă
aldfn, f. ă
alean, pron. a-lean
aleat6riu, pron. -le-a-, -rIu
alee,pron. -le-e- (nu: -Ie-ie); pl. alei
ţ pron. ţ gen. ţ
alegorie, gen. alegorfei
aleh1ia
alene
alezaj, pl. alezaje
alez6r, pl. alezoare
alfabet, pl. alfabete
ă gen. algei; pl. alge
alia, pron. -li-a; ind. prez. J pl. aliem,
pron. -li-em; ger. aliînd
aliaj, pron. -li-aj; pl. aliaje
ţ ă pron. -li-an-
alibf, pl. alibfuri
ă ş alfce, pl. alfce
ă pl. alidade
aliena (JUL), pron. -li-e-
alienat, pron. -li-e-
ţ pron. -li-e-, ţ gen.
ţ
aligat6r
alimentat6r, pl. alimentatoare
ţ pron. ţ gen. alimen-
ţ
alina, ind. prez. 3 .... g. pl. ă con).
alfne
alineat, pron. -ne-at; pl. alineate
alinia, pron. -ni-a; ind. prez. 1 .... g.
aliniez; ger. alinifnd
aliniament,pron. -ni-a-
aliniere, pron. -ni-e-
ali6r ă pron. -li-or
102
Aliotman, pron. -li-ot-
ş ş
ţ pron. ţ gen. ţ
alizee, pron. -ze-e (nu: -ze-ie)
allegretto
allegro
almanah, pl. alman:.'muri
al6
aloca, ind. prez. 3 .... g. pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
al6curi ş al6curea
ţ pron. ţ
al6e
alogen
ă pl. al6nje
alotropfe, gen. alotropfei
alpaca (animal), pl. alpacale
alpestru, pl. ş f ă pl.
alpestre
alpinfsm
ă ă ă
ă ă "în ă împrejurare", pl. alte
ă ţ
4ltceva
4ltcineva
4ltcum
4ltcumva
4lteori
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
alterna, ind. prez. 3 sg. pl. ă
alternativ
alternat6r,pl. alternatmire
ţ ă pl. ţ
ţ ă (temlen de adresare)
4ltfel ,,<lltminteri"
alt fel "nu ş fel"
altîncotr6
altmfnteri ş altmfnterea, altmfntrelea
alt6i, pl. altoaie
altof, ind. prez. J ş 3 pl. altoiesc;
conj. ă

altrufsm
altundeva
aluat, pron. -Iu-at; pl. aluaturi
alumfniu,pron. -nlu
aluneca, ind. prez. 3 ."g. ş pl. ă
ş pl. ş
ş pl. ş
alurll, pron. -lIu-
aluviaI, pron. -vi-al
aluvionar, pron. -vi-o-
aluviune, pron. -vi-u-
aluzie, pron. -zi-e; gen. aluziei
alveolar, pron. -ve-o-
pron. -ve-o-
ţ ă
amalgam, pl. amal game
amanet, pl. amanete

pl. ă
ami1rllciune

ammiu, f. ă
amm-f, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
imperf. 3 ."g. ă perf .. ". 3 sg.
ă 3 pl. ă ă conj. ă
ă ger. ă part. ă
amâna, ind. prez. 1 sg. arnan; conj.
ama ne
amând6i, gen. amândurora (când
unneazii ă substantiv ,,,au îi ţ
locul), amânduror (când ă
substanti vul)
amânduror, v. amând6i
amândt1rora. v. amând6i
ambalaj, pl. ambalaje
ambarcader, pl. ambarcadere
ţ pron. ţ gen. ambar-
ţ
103
ambiant, pron. -bi-ant
ţ ă -bi-an-
ambfguu, pron. -gu-lI; pl. ambfglli,
pron. -gui; f. ă pron.
ă pl. ambIgue, pron. -gll-e
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ş ş
ambreia, ind. prez. 3 sg. ş pl. ambre-
ă imperf. 3 ,"g. ambreia; conj.
ambreieze; ger. ambrefnd, pron.
-bre-ind
ambreiaj, pl. ambreiaje
ambr6zie,pron. -zi-e; gen. ambr6ziei
ambulat6riu, subst., pron. -riu; pl.
ambulat6rii
ambulat6riu, f. ambulat6rie
ă pl. ambllscade
ameliora, pron. -li-o-
amenaja, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă J pl. ă ger.
amenajfrnd
amenajare, pl. amenajUri
amenzi
ţ ind. prez. J ,"g. ţ
3 sg. ş pl. ţ ă
amentacee,pron. -ce-e (nu: -ce-ie); pl.
amentacee
ameriza
amestec, pl. amestecuri
amesteca
ametfst, pl. ametfste

amffbiu, pron. -biu
amfibrah
amfiteatru, pron. -fi-tea-; pl. amfi-
teatre
amfitri6n, pron. -tri-on
3rnforll
ş amiant, pron. -mi-
pron. a-mia-; pl. amiezi
amfbl,pl. amfbe
ţ pron. ţ gen. ţ
amigdall, pl. amigdale
amIn
amiral, pl. amirali
amnezfe, gen. amnezfei
ă pron. -ti-a; ind. prez. 1 pl.
amnistiem, pron. -ti-em; ger.
amnistifnd
amnistfe, gen. amnistfei
ă -ni-ac
am6r
amortism6nt, pl. amortismente
ă
amortiz6r, pl. amortizoare
ţ ă
ă pl. ampenaje
amperm6tru, pl. ampermetre
amp6r-6m, pl. amper-ere
amperorm6tru
amplasam6nt, pl. amplasamente
ă ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
amplificat6r, pl. amplificatoare
amplom-e, gen. amplerii
ă
amprentl, pl. amprente
ă ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă con). amputeze
ă ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
anacohlt, pl. anacolUte ş anacoluturi
anacre6ntic, pron. -cre-on-
ă (raport), pl. anaforale
anaf6m ă de stil), pl. anafere
ă ă
ă
anahoret
ă numai pl.
analizat6r, pl. analizatoare
anal6g, pl. anal6gi; f. ă pl.
analoage
ă -ghi-e;gen. ananghiei
anap6st, pl. ş
ă
anarhfe, gen. anarhiei
anarhfsm
anarhosindicalfsm
anas6n
ă ş anat6ml
anatomopatol6gic
anchetat6r
anchil6zl
ă pron. -ci-e; pl. ancii
ă pl. ancoraje
ă pl. ancore
andezft
ă pron. -drea; pl. andrele
androc6u, pl. androcee, pron. -ce-e
(nu: -ce-ie)
anelfd, pl. anelfde
ă pron. -mi-a; ind. prez. 1 pl.
anemiem, pron. -mi-em; ger. ane-
mifnd
anemom6tru, pl. anemometre
anerofd,pl.anerofde
anestezfa, pron. -zi-a; ind. prez. 1 pl.
anesteziem, pron. -zi-em; ger.
anesteziind
anev6ie
anexhlne,pron. -xi-u-
ă
ă ind. prez. 3 sg. ş pl. anga-
ă 1 pl. ă ger. angajând
angajm-e, pl. ă
ă pl. angarale
anghinm-e
anghfnl ş angfnl
angiosp6rm, pron. -gi-o-
anglicanfsm
ang6ra
ă pl. angrenaje
angr6
104
angstrom (Fiz.)

anima, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
animalier, pron. -li-er
ţ ţ gen. ţ
animfsm
anina, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ani6n, pron. -ni-on; pl. ani6ni
aniversare, pl. anivers5ri
anonmil
an6st ş anost
anotimp, pl. anotfmpuri
ansamblu, pl. ansambluri
antagonfsm
antarctic
anteb6lic
antedata
antediluvian, pron. -vi-an
antemeridian
antepemlltim
anteproi&t, pl. anteproiecte

anteri6r, pron. -ri-or
anterfu, pl. anterfe
pl. anteturi
antet."ren
ţ
antevorbit6r
antiaerian,pron. -a-e-ri-an
antialc06lic, pron. -ti-al-co-o-
antibi6tic, pron. -bi-o-
antic, f. ă
anticamerll
anticar ă (nu: antiquar)
anticariat, pron. -ri-at
antichitate
anticicl6n, pl. anticicloane
anticipa, ind. prez. 1 fig. anticipez ş
antfcip, 3 .'ig. ş pl. ă ş
ă
105
ţ pron. ţ gen. antici-
ţ
antic6rp, pl. antic6rpi
antid6t, r'. antid6turi
pron. -ti-e-
antifascfst, pron. sci
antihrfst "eretic, nemernic"
antiimperialfst, pron. -ti-im-, -ri-a-
antim6niu,pron. -niu
antinomfe, gen. antinomfei

antip6d, pl. antip6zi
antispasm6dic
ş ţ
antitffic
anton(m, pl. antonfme
antonimfe, gen. antonimfei
antonomasfe, gen. antonomasfei
antnict, pl. antracte
antrax
pl. antrenamente
antrep6zit, pl. antrep6zite
antrepren6r
antreprfzl
ant."reu, pl. antreuri
antric6t, pl. antricmlte
anturaj, pl. anturaje
anual, pron. -nu-al
anuar,pron. -nu-ar; pl. anuare
anuitate, pron. -nu-Î-
ţ pl. ţ
pl. anvel6pe
anxietate,pron. -xi-e-
pron. a-o-leu, ş aole6, pron.
a-o-leo,
aorfst, pl. aorfste

apanaj, pl. apanaje
aparat, pl. aparate
aparataj, pl. aparataje
ţ ţ gen. ţ
apartament, pl. apartamente
aparte
ţ ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ţ con). ţ ă
ă (obiect), pl. ă ă
ă ind. prez. J pl. ă viit. 3
.'ig. va ă cond. ar ă
ă ind. prez. J .'ig. apUs; con}. apese
apeduct, pl. apeducte
apel, pl. apeluri
apendice "adaos", pl. apendice
apendice tji apendfce (Anat.)
ţ pron. ţ gen. apcr-
ţ
apetft, pl. apetfturi
apfcol
apicult6r
aplauda, pron. -pla-u-; ind. prez. J pl.
aplaudUm
aplauze, pron. -pla-u-, nunwi pl.
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
ap6d
apogeu, pl. apogee, pron. -ge-e (nu:
-ge-ie)
ă pron. -gi-a-
ap6i
apolitfsm
apologfe, gen. apologfei
apometru, pl. apometre
apoplexfe, gen. apoplexfei
ap6rt, pl. ap6rturi
apostazfe, gen. apostazfei
a posteri6ri,pron. -ri-o-ri
apostr6f, pl. apostrofuri
ă pron. -te-o-; gen. apote6zei
ţ pron. ţ gen. ţ
aprecia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 .'ig. ş
pl. ă pron. -ci-a-, J pl.
apreciem, pron. -ci-em; ger. apre-
cifnd
106
apreciere,pron. -ci-e-
aprehensiune, pron. -si -u-
apret, pl. apreturi
ă pl. apretliri
aprig
aprf1ie, pron. -li-e
aprfnde, ind. prez. l ,'ig. ş 3 pl. aprfnd;
conj. ă
a pri6ri, pron. pri-o-ri
apri6ric, pron. -pri-o-
apr6d
apropia "a fi sau a ajungc aproape",
pron. -pi-a; ind. prez. J ,'ig. apr6pii;
ger. apropifnd
aprop6
apropria "a facc propriu, ş ş ,
pron. -pri-a; ind. prez. J ,'ig. apro-
priez, pron. -pri-ez, 3 ,'ig. ş pl.
ă pron. -pri-a-, J pl.
apropriem, pron. -pri-em; ger.
aproprifnd; part. apropriat
aproviziona, pron. -zi-o-
ţ pron. ţ gen. aproxi-
ţ
ă (Astron.)
apter (Zoo\.)
apune, con). ă
apusean
ardbesc, pl. arabescuri
arde, pl. araci
aragaz, pl. aragazuri (sobe)
ă pl. arahfde
ă pl. arahnfde
ă
ă gen. aramei
aranja, ind. prez. 3 ,'Ig. ş pl. ă
1 pl. aranjUm; ger. aranjand
aranjare
ă
arareori
ă
arIDnfu, f. ă
amta, ind. prez. 1 sg. ă 2 .'ig. ă ţ
3 .'ig. ş pl. ă conj. arate
arbitraj, pl. arbitnlje
arbitrBl "de arbitru"
arbitrar ă bunul plac"
arbftru, pl. arbitri, art. arbitrii
arbore
arborescent, pron. sce
arboret ă pl. arborcturi
arbust, pl. ş
arc (Geom.), pl. arce
arc "resort", pl. arcuri
arcadl1, pl. arcade
arcan, pl. arcane
archebuzl1
archebuzier, pron. -zi-er
arctic
ş pl. ş
arde, ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl. ard; conj.
ă (dar ă focul)
ardei
ardeia, ind. prez. 3 ."g. ş pl. ă
1 pl. ardeiem; ger. ardefnd
ardeleancl1
ardezie, pron. -zi-e; gen. ardeziei
ş
arendl1, pl. arenzi arende
ş f. ă ş ă
areometrfe, pron. -re-o-; gen. areo-
metrici
areometru, pron. -re-o-; pl. areometre
areopag, pron. -re-o-
arest, pl. aresturi
argl1seaIl1
argea,pron. -gea
argentifer
argfll1, pl. argf)e
arginta, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
conj. arginteze; ger. argintând
argintl1rfe, gen. ă
107
argintfu, pl. argintfi; f. argintfe, pl.
argintfi
argfnt-vlu
argonaut
arg6u, pl. arg6uri
ţ pron. ţ gen. argu-
ţ
arhaic
arhafsm
arhaizant
arheol6g, pron. -he-o-
arhetfp, pl. arhetfpuri
arhidiacon,pron. -di-a-
arhiepfscop, pron. -hi-e-
arhiereu, pron. -hi-e-
arhipelag, pl. arhipelaguri
arhitect, pl. ţ
arhitravl1
arhivar
arhfvl1
amon
arhondarfc
arh6nte
arian,pron. -ri-an
ariceaIl1
arfei
arfd
arie,pron. -ri-e; gen. ariei, pl. arii
ariergardl1,pron. -ri-er-; pl. ă
arfn
aripl1 ş arfpl1, pl. aripi ş aripi
aripioam, pron. -ri-pioa-
aristocratfe, gen. ţ
arit:meticl1, gen. aritmeticii
aritmogrM, pl. aritmografe
aritmometru, pl. aritmomctre
arlechfn, pl. arlechfni "personaje
comice" ş arlechfne "culise"
arman,pl. armane
arrnatUrl1 (Muz.), pl. armaruri
arml1sar
ă (Tehn.; nu: ă
ă
armie, pron. -mi-e-; gen. armiei
annenden "pom, crengi verzi"
ţ pron. ţ pl. ţ
ă gen. annonicii; pl. armonici
annonee,gen. armonIei
annoni6s, pron. -ni-os
arm6niu, pron. -nlu: pl. armonii
annurn, gen. annurii; pl. armuri
annurier, pron. -ri-er
ameci, pl. arnfciuri (soiuri)
aroga, ind. prez. ] ... g. ş pl. ă
conj. aroge
aromatizii
ă
aroman
ă
aromânesc
ş
ş
arpagfc
arp6giu, pron. -glu; pl. arpegii
arsenal, pl. arsenale
ş pl. ş
ş ţ ă pl. ş ţ
arterial, pron. -ri-al
ă pron. -ri-o-
artezian, pron. -zi-an
articol, pl. artfcole
ţ pron. ţ gen. ţ
artificial, pron. -ci-al
artificier, pron. -ci-er
artificiu, pron. -clU
artilerie, pron. -ri-e; gen. artileriei
artizan
artrftic
artritism
artrop6d,pl.artropode
ţ
ţ ă
108
ă
arvune
asambhij, pl. asamblaje
ţ ă pron. sce
pron. sce, -si-u-
ascens6r, pron. see; pl. ascensoare
pron. -pi-ad
ascunde, ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl.
ascund; conj. ă
ţ ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl. ascut;
conj. ă
ţ ş pl. ţ ş
ţ
a'iearn
asedia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. asediem, pron.
-di-em, 2 pl. ţ ger. asedifnd
aliediere, pron. -di-e-
-dlu
ă ind. prez. 1 sg. ă 2 sg.
asemeni, 3 ... g. ş pl. ă ă
conj. asemene
aliemenea
asemue, ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl. ase-
muiesc; conj. ă
ţ pron. ţ
asexuat,pron. -xu-at
asfalt, pl. asfalturi
alifixia, pron. -xi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. asfixiem, pron.
-xi-em; ger. asfixifnd
asfixfe, gen. asfixfei
asiatic, pron. -si-a-
asiduitate, pron. -du-i-
aseduu, pron. -du-u, pl. aSIdui; f. asf-
ă asfdue
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
asen
asindet!;ii as{ndeton
asirian,pron. -ri-an
asista, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
asistent
ţ ind. prez. J ş 3 pl. asmut;
con}. ă
asocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 ş
pl. ă I pl. asociem, pron.
-ci-em; ger. asociind
ţ pron. ţ gen. aso-
ţ
asociere, pron. -ci-e-
asolament, pl. asolamente
asortiment, pl. asortimente
a'ipect, pl. aspecte
aspectu6s, pron. -tu-os
a'ipira, ind. prez. I aspir; con}.
asplre
ţ pron. ţ gen. ţ
aspru, pl. aspri
astll datll (În ţ de ă ă

astll-noapate
astll-searn


astllzi

asterie (Zool.), pron. -ri-e; gen.
asteriei
attterfsc, pl. asterisc uri
attterofd, pl. asterolzi
astfel
ş astm
atttragaI, pl. astragale
ă
atttringent
astrolab, pl. astrolabi
astru, pl. ş ş astre
asuma, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
asupra
ş (verb auxiliar)
a5 ţ
109
ş
ş
a5a-numCt
a58-
zfs
&5Chie, prun. -chi-e; pl. ş
ş ind. prez. J ş 3 sg. ş pl.
ş
ş ş ş
a5teme, con}. ş ă
ataca, ind. prez. J sg. atac; con}. atace;
ger. atadnd
ş pl. ş
ata5a, ind. prez. 3 ş pl. ş ă
J pl. ş ger. ş
ata5are, pl. ş ă
atavfsm
nllmai: atât... cât ş ... )
adv.
atata atat ad}., pr.
ţ
atefsm
atelaj, pl. atelaje
atelier,pron. -li-er
ă pl. atenanse
ateneu, pl. atenee, pron. -ne-e (nll: -ne-
ie)
ţ pron. ţ gen. ţ
atenua, pron. -nu-a; ind. prez. J
atenuez, 3 sg. ş pl. ă J pl.
atenu5m
aterizaj, pl. aterizaje
atesta, ind. prez. J sg. atest, 3 .fig. ş pl.
ă
atestat, pl. atestate
ateu, pl. atei; f. atee, pl. atee, pron.
-te-e (nu: -te-ie)
arie (Arhit.), pl. atice
aticfsm
atlas (Geogr., Anat.), pl. atlase
ă ă
at61, pl. at6li
atotcuprinzru6r
atotputernic
ş
atotvWt6r
ţ pron. ţ gen. ţ
atnige, perf. .'i. I sg. ă
atribuC, ind. prez. 3 sg. pl. atribuie
atribllt, pl. atribute
ţ pron. ţ gen. ţ
ă ă prun. -tri-u(m)
atr6ce, adj. invar.
atrofia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 .'ig. ş
pl. ă I pl. atrofiem, pron.
-fi-em; ger. atrofifnd
atll, pl. atu uri "elemente care ă
cuiva un avantaj sau o ş ă în
plus"; atuuri ş atale "culoare la
jocul de ă ţ
atUnci ş atIlncea
atâta, ind. prez. 3 sg. pl. ţ ţ ă
ţ ind. prez. I .'ig. 3 pl. ţ con}.
ţ ă ger. ţ
ţ
ţ ind. prez. I .... g. ş 3 pl. ţ
aIld, v. auzf
ă v. auzf
audia, pron. a-u-di-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. audiem, pron.
-di-em; ger. audifnd
pron. a-u-di-en-
audiere, pron. a-u-di-e-
audiometru,pron. a-u-di-o-
auditCv,pron. a-u-
audit6r ă care ă
ă pron. a-u-
audit6riu ă public ă
pron. a-u-, -riu
ţ pron. ţ gen. ţ
augmentatCv, pron. aug-men-
augUr (preot),pron. au-; pl. auguri
4ugust (luna),pron. au-gust
augllst, adj .. pron. au-gust
ă a-u-
auleu, V. aolel!
4ur,pron. a-ur
ă pron. a-u-re-o-
auricul ,.compartiment al inimii",
pron. a-u-; pl. aurfcule
aurifer,pron. a-u-
auriu, pron. a-u-
ă pron. a-lI-
ausculta (Med.), pron. aus-; ind. prez.
3 .... g. ş pl. ă
auspCciu, pmn. a-us-, -ciu
auster,pron. a-us-
australian, pmn. a-us-, -li-an
austriac, pron. a-us-tri-ac; pl. austrieci
4ustru, pron. aus-tru, ş allstru, pron.
a-us-
ş pron. a-u-
aut (Sport; I sil.)
autentic, pron. a-u-
autentifica, prun. a-u-; ind. prez. 3 .... g.
ş pl. ă
autoadministrare, pron. a-u-to-ad-
autoapW'3re, pron. a-u-to-a-
ă a-u-
autobiografCe, pron. a-u-, -bi-o-; gen.
autobiograffei
autobt1z, pron. a-u-; pl. autobuze
autocami6n, pron. a-u-, -mi-on
ă pron. a-u-
autoconserva,pmn.a-u-;ind.prez. I sg.
autoconserv; con}. autoconserve
autocontr61, pron. a-u-
aut0cr4t, pron. a-u-
ţ prun. a-u-; gen. ţ
ă pron. a-u-
autodafe, pron. au-; pl. autodafeuri

autodidact,pron.a-u-
autog4rll, pron, a-u-; pl. ă
110
autograf,pron.a-u-
autoht6n, pron. a-u-
autoimpunere, pron. a-u-
a-u-
autoîncântare, pron. a-u-
ţ pron. a-u-
automat, .'Iub.'It., pron. a-u-; pl. automate
automatiza, pron. a-u-
automobil, pron. a-u-
automot6r,pron. a-u-
auton6m, pron. a-u-
autoport:ret, pron. a-u-
autopsfe, pron. a-u-; gen. autopsfei
aut6r, pron. a-u-
autorapfd, pron. a-u-
autoritate, pron. a-u-
ţ a-u-, ţ gen. auto-
ţ
autost:r8!m, pron. a-u-; pl. ă
autosugestie, pron. a-u-, -ti-e; gen.
autosugestiei
autoturism, pron. a-u-
autovehfcul, pron. a-u-
auxiliar, pron. a-u-gzi-Ii-ar
auzf, pron. a-u-; ind. prez. l .'Ig. ş 3 pl.
aud; conj. ă
ş pl. ş
pl. ă
avanp6st
avanpremiem,pron. -mi-e-

avantaj, pl. avantaje
avantaja, ind. prez. l pl. ă
3.'1g. ş pl. ă ger. avan-
tajând
avantaj6s
avantren
avaria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'Ig. ş pl.
ă l pl. avariem, pron.
-ri-em; ger. avariind
avarle,gen.avarfei
111
avatar, pl. avatare ş avataruri
avânta, ind. prez. l .'Ig. avânt; conj.
avânte
avea, perf. .'1. J sg. avui aVllsei,
m.m.c.perf. J sg. avusesem; conj.
ă
avea a face ş avea de-a face
aventurier, pron. -ri-er
aversitlne,pron. -si-u-
avertiz6r, pl. avertizoare
aviat6r, pron. -vi -a-
ţ ţ gen. ţ
avicult6r
avfd
avi6n, pron. -vi-on
avfz, pl. avize
avocat
avucibil, pron. -vu-a-
ax, pl. (Tehn., Anat.) axuri ş axe,
(Mat., Fiz.) numai axe

pron. -xi-o-
axi6n, pron. -xi-on
azalee, pron. -Ie-e (nu: -Ie-ie); pl. azalee
azbest
azi


azuriu
azvârH, ind. prez. J sg. azvarl, 3 .'Ig.
ă ş azvarle, 3 pl. ă ş
azvfirl; conj. azvarle
w
ă
&a,gen. Uluia
iillalt, f. ă
ă
Ustuia
f. ă ă
A
A, cit. â (din a)
B, cit. be
baba-oama
babilonfe, gen. babilonfei
bab6rd, pl. bab6rduri
ţ
baealaureât, pron. -la-u-re-at
baeanalA, pl. bacamlle
b;1cA, pl. b:ke
baehelftl
baei (l ,.;il.)
baefl
ş ş pl. ş ş
baeterian, pron. -ri-an
bacterie, pron. -ri-e; gen. bacteriei
bacterlol6g, pron. -ri-o-
badijon4
bag4
bag4j, pl. bagaje
bagatelA
b4mc
bwe
bwem, pl. b5ieri
baioncStl, pron. ba-io-
bainim, pron. bai-; pl. bainimuri
bait (1 ,.;il.)
balalmcA, pron. ă pl. balalaici
balam4, pl. balamale
balWts
balan84
balansier, pron. -si -er
balansocir, pron. -soar
ţ
balastiem, pron. -ti-e-
bal4ur, pron. -la-ur
baldachfn
balei4j, pl. baleiaje
balenierA, pron. -ni-e-
balet, pl. baiete
baligA, pl. baligi
balfsticA, gen. balfsticii
baliz4j, pl. balizaje
ş
balnecir, pron. -ne-ar
balneoc1imateric, pron. -ne-o-
balneoI6g,pron. -ne-o-
balneologfe, pron. -ne-o-; gen. bal-
neologfei
balneoterdpfe, pron. -ne-o-; gen. bal-
neoterapfei
bal6t, pl. bal6turi
balot4j, pl. balotaje
bals4m, pl. balsamuri
balt4g, pl. baltage
balustnicm, pl. balustrade
ballistru, pl. ş
b4mbus, pl. ş
bananier,pron. -ni-er
bancaizAn
banchet, pl. banchete
bancn6tl
band4j, pl. bandaje
bandaj4, ind. prcz. 3 ,.;g. ş pl. ban-
ă 1 pl. ă ger. ban-
dajtlnd
bandajcire, pl. ă
bandA, pl. bande "grupuri" benzi
ş
bandierA,pron. -di-e-
bandulA (Mar.)
bandulierA, pron. -li-e-
bandlirA (instrument muzical), pl.
banduri
ţ pl. ţ
banj6, pl. banj6uri
bantl, pl. ţ
baobab
baracA, pl. bar5ci
112
baraj, pl. banije
barajfst
barbar
ă pl. ă
barcagiu, pl. barcagii
barcaz, pl. barcazuri
ă pl. ă
barem, pl. bareme
barem,adv.
ş bamet
ă pl. baricade
ă pron. -ri-e-
barfl, pl. barlli
ş
barit6n (instrument), pl. baritmine
barit6n ş barfton ă ţ pl.
barit6ni ş barftoni
banu, pron. -riu
bar6c, f. ă
b8f6s, pl. baroâse
bar6u, pl. bar6uri
ă berze
bas (instrument), pl. bâsuri
bas ă ţ , pl. ş
ă ă pl. ă ş
baschet
ă
basm
basma, pl. basmale
pron. -li-ef; pl. basore-
liefuri
bastingaj, pl. bastingaje
basti6n, pron. -ti-on; pl. bastioane
ş
batali6n, pron. -li-on
batard6u, pl. batard6uri
ă pl. batce
bate, ind. prez. 1 pl. batem, 2 pl. ţ
viit. va bate; imper. neg. 2 .fig. nu
bate
baterie, gen. bateriei
113
batic, pl. batfcuri
batjocori
ă pl. batj6curi
bat6g
bat6n, pl. batoane
batracian, pron. -ci-an; pl. batracieni
ă pron. ba-u-
bazac6nie, pron. -ni-e; gen. baza-
c6niei
baz8lt, pl. bazalturi
bazar, pl. bazaruri
b8zedov (Med.)
bazic
ă pl. bazllici
bazfn, pl. bazine
ă ă gen. ă ă
ă ă (3 sil.)
ă pl. ă ţ
bllleri, v. ă
ă ţ
ă ţ ă
ă
ă
ă -ni-e; gen. ă
ă t: ă
ă ă ă
ă ă
ă ă
ă
ă ă ţ
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
conj. ă ă
ă ă pl. ă
ă ţ ă
ă -bi-er
ă
ă ă
ă ş ă pl. ă ş
ă ş ţ ă
ă ş ş f. ă ş ş ă pl. ă ş ş
ă

pl. ă
ţ gen. ă ţ
pron. ă
bâiguf, ind. prez. 1 .... g. bâiglli, 3 sg. ş
pl. bâiguie
pl. bâigllieli
bâjbâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. bâjbâie
bâlbâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. bâlbâie
ă pl. bâlbâieli
bâlci (J sil.)
bântuf, ind. prez. 3 sg. ş pl.
conj. bântuie
bât1cin
bâzâf, ind. prez. 1 sg. bâzâi, 3 sg. ş pl.
bazâie
bea, ind. prez. J .... g. ş 3 pl. beau, 2 sg.
imperf. J sg. ş pl. beam (J
sil.), 2 .'ig. beai (J .... il.); perf .. 'J. J .... g.
ă part. ă
beatificci, pron. be-a-
beatitUdine, pron. be-a-
becar, pl. bec ari
ţ ă
ţ ă ţ
bechfe
beci (J sil.)
becfsnic
bedufn
beg6nie, pron. gen. beg6niei
beilfc, pron. bei-lic
beizadea, .... ub .... t. f.,pron. bei-za-dea
belciug ,pl. belciuge
beldie, pron. gen. beldiei
bele-arte
ş
bem61, pl. bem6li
benchetui, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
conj. ă
beneficia, pron. ind. prez. 3 .... g.
ş pl. ă pron. -ci-a-, 1 pl.
beneficiem, pron. ger.
beneficiind
beneficiu, pron. -clU
benghi (J .... il.)
ţ v. ban ă
benzi ş v. ă
benzoat, pron. -zo-at
benz6ic, pron. -zo-ic
bemrie, gen. ă
berbec
bere,gen. bCrii
ă pl. beregate
ă
ă ă
beri-beri (4 sil.)
beril (Mineral.)
beriliu (Chim.),pron. -Hu
besactea
bestial, pron. -ti-al
bestie, pron. gen. bestiei
beteag, pl. f. ă pl.
betege

beteji, conj. ă
betelfe, gen. betelfei
bet6n
betonierll, pron. -ni-e-
bezmetic

bianual,pron. bi-a-nu-al
bibe16u
bfber
biberon, pl. biberoane
biblioffl, pron. -bIi-o-
bibliografie, pron. gen. bibli-
ograffei
biblioraft, pron. pl. bibli-
orMturi
-bli-o-
bicarbonat, pl. ţ
biceps, pl. ş
114
bici (J sil.), pl. bfce
biciuf, ind. prez. 1 sg. 3 pl. bicuiesc;
con). ă

bic6m, pl. bic6muri
bidinea
bidivfu
ă pron. bi-e-
bielorus,pron. bie-lo-
biemU, pron. bi-e-
biet, f. ă
bfftec, pl. bfftecuri
bifurca, ind. prez. 3 sg. pl. ă
bfgi-bigi (4 sil.)
bijutier, pron. -ti-er
bilabiaI, pron. -bi-al
ţ pl. ţ
biliar, pron. -li-ar
biliard,pron. -li-ard
bilingv
bili6n, pron. -li-on
bimensuaI, pron. -su-al
bine crescut "Înalt; bine educat"
bfne cunoscut
binecuvânta, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
binefacere
ţ "desigur"
bfne ţ ţ bine"
binemerita
bine mirosit6r
ţ
binevenft
binevoi, ind. prez. 1 ,{jg. ş 3 pl.
binevoiesc; conj. ă
bin6clu, pl. bin6cluri
bin6m, pl. binoame
biobibliograffe, pron. bi-o-, -bli-o-;
gen. biobibliograffei
biochimie, pron. -bi-o-; gen. bio-
chimiei
115
biograffe,pron. bi-o-; gen. biografiei
biologie, pron. bi-o-; gen. biologfei
biosfem, pron.
bioxfd, pron. bi-o-

biplan, pl. biplane
birefringent
pl. birje
birocrat
ţ gen. ţ
bir6u
birui, ind. prez. 1 sg. birui, 3 sg. ş pl.
biruie; conj. biruie
ţ ă pl. ţ
bisect
bisectoare, pl. bisectoare
bisexuat,pron. -xu-at
bismut ş bfsmut
bisturiu, pl. busturie
bitUm
bitUmen
pron. bTu-re-
ţ ă
bivuac, pron. -vu-ac; pl. bivmicuri
ţ pl. ţ ţ
biz6n
bizuf, ind. prez. 3 sg. ş pl. bizuie
blacheu, pl. blacheuri
blajfn
pl. "scânduri" ă "piei pre-
lucrate", ă ş ă (haine)
ă
blaz6n, pl. blazmtne

ţ ţ
bleojdf, pron. bleoj-di
blestem, pl. blesteme
blestema, ind. prez. 1 sg. blestem ş
blestem
blestemat
bleu, pron. ă
bleumarin, pron. blomarin (nu: blO-
maren)
blid, pl. blfde
ş pl. blindaje
bloc, pl. bl6curi
bloca, ind. prez. 3 .\g. pl. ă
blocaj, pl. blocaje
blocn6tes, pl. blocn6tesuri
bluf, pron. ă
bhlming
b6a, prun. bo-a
ă pl. boli (În expr.!;ii boale: a
ă În boale)
bober
bobinaj, pl. bobinaje
b6bslei (2 sil.)
bocanc, pl. bocanci
boccea,pron.boc-cea
ă ind. prez. sg. ş 3 pl.
ă
boem,pron. bo-em
bogdapr6ste
boi, ind. prcz. I sg. ş 3 pl. boiesc;
con). ă
boia
ă pl. boieli
boiangiu
boicota, pron. boi-co-
boier
ş
b6iler, pron. boi-Ier; pl. b6ilere
ş pron. ş
ă ă pl. bojdeuci
boj6c
bolborosi
boldei
boler6 (dans spaniol), pl. boler6uri
boler6u (ilic),pl. boler6uri
bolnav
b61t!, pl. ţ
bombardier, pron. -di -er
ă
ă ind. prez. ş 3 pl.
ă
ă
bomboniem, pron. -ni-e-
bomfaier, pl. bomfaiere
bompres, pl. bomprese
bond6c
bonier, pron. -ni-er
bonifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
b6rax
bordei, pl. bordeie
border6u, pl. border6uri
bord6
boreaI, pron. -re-al
borh6t
ş ă
ă
b6rviz
boschet, pl. boschete
bosniac, pron. -ni-ac
bost6n ş b6ston "vals,joc de ă ţ
b6ston ă ă
bosumfla
botgr6s ă
ş
bouar
b6ur,pron. bo-ur
bovind6u
boxer
braconier, pron. -ni-er
bract6e, pron. -te-e (nu: -te-ie); pl.
bractee
brc:lgagfu
brahiaI, pron. -hi-al
brahicefal
brancardier, pron. -di -er
brandenburg
br3nhie, pron. -hi-e; pl. branhii
ş ă ş
bras (Sport)
116
ă
ă pron. -si-e-
ş
bravo
ă
ă ă pl. ă ţ
ă
brâie, v. brâu
brânci (1 sil.)
ş ă ş
ă gen. brfrnzei
ă pl. brânzoaice
brllu ă parte a corpului, ş
ornament", pl. br&ie
brllu "dans", pl. br&uri
ă
brec, pl. brecuri
brel6c, pl. brelocuri
ş
bretea (la ă ă
breviar, pron. -vi-ar
ă pron. bri-an-
brici (1 . .,iI.), pl. brfce
bridge, pron. brigi (1 sil.)
ă pl. ă
bridagier, pron. -di -er
briliant,pron. -li-ant
ş ă bri-o-
ş ă pl. ş
brocart, pl. brocarturi
ă
ă pl. bromuri
bronhiaI,pron. -hi-al
br6nhie,pron. -hi-e; gen. br6nhiei; pl.
br6nhii
bronhopneumonfe, gen. bronhopne-
umonfei
ş ă
brontozaur
brosc6i
ş ind. prez. 3 sg. ş pl. ş ă
1 pl. ş ger. ş
ş ă pl. ş
bruftui, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
bruftuiesc; con}. ă
brui6n
ă
brusc, pl. ş f. ă pl. ş
ţ
brusture
bruto
bubui, ind. prez. 3 sg. ş pl. bubuie
ă pl. ţ
buciUaie, adi. f.
bucea
buche, pl. buchi
bucium
ş pl. ş f. ş ă
pl. ş
ş ă pl. ş
budoar, pron. bu-doar
bufet, pl. bufete
bufetier, pron. -ti-er
bufni, ind. prez. 1 ."g. ş 3 pl. bufnesc;
con}. ă
ţ ă pl. ţ
buged, adj.
buget, .mbst., pl. bugete
buhai "taur" ,pl. buhai
buhai (instrument), pl. buhaiuri
ă
buiandrUg
buiestru
buimki, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
bujie, gen. bujfei
ă
buld6g
buld6zer, pl. buld6zere
bulevard, pl. bulevarde
bulgl1re ş ă
117
bulfnii bulIne
buli6n (de culturi de microbi), pron.
-li-on; pl. bulioane
buli6n (preparat culinarl,pron. -li-on;
pl. bulionuri
bul6n, pl. buloane
bulumac, pl. bulumaci
bulz, pl. bulzi
bumerdIlg, pl. bumeranguri
Buna-Vestire
ţ gen. ţ
ţ gen. bunei -cu vii ţ
huniioard
buniistare, gen. ă
buniiv6ie, gen. ă
ţ gen. ă ţ
buncM
bundii, pl. bunde
bunget, pl. bungeturi
bun-gust, gen. bunului-gust
ţ gen. ţ
buratic
burduf, pl. burdUfuri
ş conj. ă
burghez, pl. burghez.i
burghfu, pl. burghfe
burfu, pl. burie
bursier, pron. -si-er
burtiiverde
burtierii, pron. -ti-e-
buruianii, pl. buruieni
burzuluf, ind. prez. I sg. 3 pl.
burzuluiesc; con). ă
burzuluiaIii
busui6c
ş ind. prcz. I ."g. 3 pl.
con). ă
ş con). ă ă
bute, pl. ţ
butelie, pron. -li-e: gen. buteliei
but6i, pl. butoaie
118
but6n "comutator", pl. butoane
but6n "nasture", pl. butoni
butonierii, pmn. -ni-e-
butUc, pl. butuci
buturugii, pl. buturugi
buzer
buzdugan, pl. buzdugane
buzna
buzunar, pl. buzunare
C,cit.cc
cabalfn
cabanier, pron. -ni-er
caban6s
cabaret, pl. cabarete
cabinet, pl. cabinete
cablogrdITlii
cablu, pl. cabluri
cabotaj, pl. cabotaje
cabotier, pron. -ti-er
cabotinfsm
cabrioIetii, pron. -bri-o-
cacao, pron. -ca-o:art. cacaua
cac6m
cactee, pron. -te-e (nu: -te-ie); pl.
cactee
cad, cadii, v. ă
cadii, pl. ă
cadmiu, pron. -mIu
cadriIat
cafea
cafegfu
cafefnii .'fi cofefnii, pron. -fe- i-
cafenea
cafenfu
caftan, pl. caftanc
caia, pl. caiele
caiac, pl. cai,ke
cafc, pl. cafce
cmer
caiet
caimac, pron. cai-mac
caimacam
caiman, pron. cai-man
cainoz6ic (Geol.), pron. cai-, -zo-ic
cafs
ă
calaican,pron. ca-Iai-
calambur, pl. calambururi
calap&
calap6d, pl. calapoade
calc, pl. calcuri
calcan (Arhit.), pl. cabine
calcan (Iht.) , pl. calcani
calcar câlcar, pl. calcare ş calcare
calchia,pron. -chi-a; ind. prez. 3 fig. ş
pl. ă I pl. ca1chiem, pron.
-chi-em; ger. ca1chifnd
calcifia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 fig. ş
pl. ă 1 pl. calcifiem,pron.
-fi-em; ger. calcififnd
calcifica, ind. prez. 3 fig. ş pl. ă
calcifiere, pron. -fi-e-
câlcio-vecchio
calcft
câlciu, pron. -clU
calcograffe, gen. calcograffei
ă
câlcul (Mat.), pl. câlcule
calcul (Med.), pl. calculi
caldarfun, pl. caldaramuri
câlea-valea
ş pl. ş
caleidosc6p, pron. -lei-; pl. calei-
doscoape
calendar
calfbru, pl. calibre
calfciu, pron. -clU; pl. calfcii
califica, ind. prez. 3 ,..;g. ş pl. ă
caligrafia, pron. fi-a; ind. prez. 3 ,..;g. ş
pl. ă 1 pl. caligrafiem,
pron. -fi-em; ger. caligrafifnd
calomffr, pl. calomffri
calomnia, pron. -ni-a; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă 1 pl. calomniem,
pron. -ni-em: ger. calomnifnd
calorifer, pl. calorifere
calorimetru, pl. calorimetre
ş
calup, pl. calupuri
calvinfsm
cambie, pron. -bi-e; gen. cambiei
camee, pron. -me-e (nu: -me-ie); pl.
camee
camele6n, pron. -Ie-on
camelie, pron. -li-e; gen. cameliei
camerier, pron. -ri -er
camert6n, pl. camert6nuri
camfor
camgarn
cami6n, pron. -mi-on
camionagfu, pron. -mi-o-; pl. cami-
onagîi
camionaj,pron. -mi-o-; pl. camionaje
ă pron. -mi-o-
camiz61, pl. camiz6le
campanie, pron. -ni-e; gen. campaniei
campi6n, pron. -pi-on
camuflaj, pl. camuflaje
canadian.pron. -di-an
canM, pl. canafuri ş canari
canafeis
canal, pl. canale, (Geogr.) canaluri ş
canale
canalie, pron. -li-e; gen. canaliei
canapea, pl. canapele
canat (în ă pl. camite
canat "parte a ş pl. canaturi
canava, pl. canavale
canii (vas), pl. ă (l ,..;il.)
119
cancelarie, pron. -ri-e; gen. cancelariei
ă pl. candele
candfd
candidat
canea, pl. canele
ă pl. caneh.1ri
canevas (desen), pl. canevasuri
cange, pl. ă
ă
ă
can6e (Sport),pron. -no-e (nLl: -no-ie);
pl. canoe
can6nic
ă pron. -ni-e-
canotaj
ă -ti-e-
canot6r
cantaragfu
cantinier, pron. -ni-cr
cantonier, pron. -ni -er
ţ ă
ă
caoHn
cap "parte a corpului; individ; extre-
mitate; motiv; capitol", pl. capete
cap ă pl. capi
cap (Geogr.), pl. capuri
capac, pl. capace
ă pron. ă gen. capaucei
ă
ă pl. capele
capelmaistru, pron. -mais-tru
ă
ş pl. ş
capital, pl. capitaluri
ă
capitalfsm
ă ţ ă pl. ă ţ
capitel, pl. capiteluri
capftol, pl. capitole
capftul (BOL),pl. capitule
ţ pron. ţ gen. ţ
capiu, pron. -PIU
ă
ă pl. capodopere, art. capo-
doperele
caponil
cap6t
caprici6s, pron. -ci-os
capriciu, pron. -clU; pl. caprfcii
caprif6i
ă pl. capsule
capta1an
capucfn
ţ
car (vehicul), pl. care; (Zoo!.) pl. cari
(1 .'Iii.)
carabinier, pron. -ni -er
ţ ă pl. ţ
caracter, pl. caractere
caracteristic, adj .. pl. m. caracteristici,
pl. f. caracteristice
ă ,mbst .• pl. caracteristici
car'dCul
ă !ii ganffil, pl. carafe !ii garafe
ţ ă
car'dghi6s, pron. -ghios
car'dghioslâc
caramb6l, pl. caramboluri
caramel ă ars, ă
ă ă pl. caramele
ă
carapace, pl. carapace
caras
carat, pl. carate
ă pron. -ra-lI-
ă pl. caravane
caramb, pl. carambi
carbfd
carbonar
ţ pron. ţ gen. ţ
carbUrli ... pl. carburi
120
carcerli, pl. carcere
cardil1c, pron. -di-ac; pl. cardiaci
cardiogrM, pron. -di-o-
cardiologfe, pron. -di-o-; gen. car-
diologfei
cardiovasculru-, pron. -di-o-
care,gen.c5mi(a), f. c5rei(a); pl. m. ş
f. care, gen. e5ror(a)
carenit, pl. carene
caretll
careu, pl. careuri
careva
care va sit zfdl
cargob6t, pl. cargob6turi
caria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'Ig. ş pl.
ă
cariatfcUi, pron. -ri-a-
carie, pron. -ri-e; gen. cariei
carierli, pron. -ri-e-
carierfsm,pron. -ri-e-
cari6psit, pron. -ri-op-
carlfngit, pl. carlfngi
carnaj, pl. carnaje
pron. -si -er
ţ pron. ţ gen. ţ
carnaval, pl. carnaval uri
caro, pl. carale
carosier, pron. -si-er
carot4j, pl. carotaje
carou, pl. car6uri
carpen
cart
c3rtll "manifest, act fundamental" (nu:
ă pl. carte
cru-te (de citit, ş ă de ă pl.
ă ţ
cartel, pl. carteluri
cartelit, pl. cartele
cru-ter (Tehn.)
cartezian, pron. -zi-an
cartier, pron. -ti-er
121
cartilagin6s
cartilaj, pl. cartihije
cartiruf, ind. prez. 1 .'Ig. ş 3 pl.
cartiruiesc; conj. ă
cart6f, pl. cartOfi (nu: ă
ă pl. cart6fe, cartoafe)
cartografia,pron. -fi-a; ind. prez. 3.'ig.
ş pl. ă 1 pl. carto-
grafiem, pron. -fi-em; ger. carto-
grafifnd
cartonaj, pl. cartonaje
cartotecit, pl. cartoteci
ş pl. ş
ş pron. ş pl. ş
casap

ţ (Jur.), gen. ţ
c3si1 (nu: ă
cascit, pl. ă ş

casier, pron. -si -er
casierfe, pron. -si-e-; gen. casierfei
casnic
casoletll
castanl, pl. castane
castanietll, pron. ă
castel, pl. castele
castravete
ş (în farmacie), pl. ş
ş gen. ş
ca ş cum
ş ş (sorturi)
cataclfsm, pl. cataclfsme
catadicsf
catafalc, pl. catafalc uri
catagraffe, gen. catagraffei
catahrezl
cataff, pl. cataffuri
catalfge, numai pl.
catalizat6r, pl. catalizat6ri
cataIfzl
catal6g, pl. cataloage


pl. catapulte
catir, pl. cataruri
pl. catarame
catirg, pl. catarge
catastff, pl. catastffe
categorie, gen. categorfei
cateh(sm
catehtlmen
caterpilar, pl. caterpilarc
catgut
catifea, pl. catifele
cati6n, pron. -ti-an
catolicfsm
catran
ţ
pl. ţ
cadc (potcap), pl. cauce
caucazian, pron. ca-u-, -zi-an
caucitlc, pron. ca-u-ciue
catlstic, pron. ca-us-
cauOOr, pron. ca-u-
cauteriza, pron. ca-u-
ţ pron. ţ
cauza, pron. ca-u-
cau7A,pron. ca-u-
caval (fluier),pl.cavale
caval ş ă ţ ţ pl. caval uri
cavaMrie (Mil.), pron. -ri-e; gen. ca-
valeriei
cavalerism
(Muz.)
caviar, pron. -vi -ar
cazang(u, pl. cazangfi
pl. ă
-ze-i-
pl. cazemate
cazier, pron. -zi -er
cazin6u
cazma, pl. cazmale

cazual, pron. -zu-aJ
cazuar, pron. -zu-ar
d1dea, ind. prez. I sg. ş 3 pl. cad, J pl.
ă viit. va ă con). ă
cond. ar ă
ă ind.prez. 3 sg. ş pl.
ă ă

ă

ş pl. ă ă ş
pl. ă
ţ
ş pl. ă ş
ş
pl. ă
ş pl. ă ă ş
ţ
pl. ă
ţ ă ă ă pl.
ă
ă ă horn; ă
ă pl. ă
ă ă
ind. prez. J .'ig. ş 3 pl.
ă ă con). ă ă ă

pl. ă ă ţ

-ni-e; gen. ă
ţ
pron. -pi-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă ă ger. ă
ţ ă ţ
-pri-oa-
pl. ă
ş (fruct), pl. ă ş
ş
122
ş ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl. ă
ş imperf. 3 ă ş canj.
ă ş ă
ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
canj. ă ă
ş (Bot., Zoo!.) , pl. ă ş
pl. ă
ă pl. ă ă
ă

ş pron. ă gen. ă ă ş
ş v. ă ş
cW"piln6s
ş pl. ă ş
ţ gen. ă ţ
gen. ă
pl. ă
ş ă gen. ă ş ă

pl. ă


pl. ă
ş ă pl. ă ş
ind. prez. I .'ig. ţ ă 2 !>'g.
ţ ă 3 .fig. ş pl. ţ ă ă
ţ
ş ă pl. ă ţ ş
ţ gen. ă ţ i
ş pl. ă ş
pron. ă ind. prez. 1 sg. caut,
pron.ca-ut
chnf
carne
câine-lup
câmpean
cândvl1
ş
cântar, pl. cântare
cântec
cârâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. cfu-âie
123

cârait6r,pron. -râ-i-
cârc6ie ă de ă ă pl. cârcCie
ş cârcCi
cârc61 (Med., Bot., ZooI.) , pl. cârcei
cârciogar
cârciumar
pl. drciumi
ş ş gen. ă ş ş
ă ă ş
pl. dirje
cârlfg, pl. cârlfge
ţ pron. ţ
ţ -li-on-
cârmaci
cânnl, pl. carme
cârmf, ind. prez. I .fig. ş 3 pl. cârmesc;
canj. ă
cârmuC, ind. prez. I .... g. ş 3 pl.
cârmlliesc; canj. ă
cârn4t ş ţ
cârpl1ci (2.fiil.)


ţ ă pl. ţ
ş ţ ă
ş (1 sil.)
ş
(a)cSta,pr. f., adj. (nu: Ca) catea)
câteod4tl "uneori", pron. câ-teo-
ş pron. ş
catfme
ş (2 .... il.)
citva, pl. ţ
cea
ceacar
ceMl, gen. cefei; pl. cefe
ceai
ce4inic, pl. ceainice
ceafr, pl. ceafruri

ceapi1, pl. cepe
ceapraz, pl. ceapnlzuri
ceaprc:W1r
cearn, gen. cerii
ceru-din
ş pl. ş
ş pl.
gen. certei; pl. certuri
ceas
pl. ceaslmlve
ş pl.
ceatii
ă pl. ceatlaie ceatlftie
ţ ă gen. ţ pl. ţ
ceaun, pl. ceaune
ş
cec (Anat.) (nLl:cecum)
cedru
crea ce
cefalop6d, pl. cefalop6de
cefalonlhidian, pron. -di-an
ceferist
cegi1, pl. ccgi
celi1lalt
celuli1, gen. celulei; pl. celule
celulofd
celul6rll, pl. celul6ze
cenaclu, pl. cenacluri
cens
centezimaI
centfmi1 (nu: ă
centimetru ă de ă pl.
centimetre
centimetru (unitate de ă ă pl.
centimetri
centiron, pl. centiroane
centralfsm
centrifUgi1, pl. centrifuge
centrip6t, ad). m .. pl. ţ f. .'ig.
ă pl. centripete
centrfsm
centru (punct central, localitate, insti-
ţ pl. centre
centru (punct anatomic, ă
sportiv), pl. centri
cent6rn, gen. centurii; pl. centuri
centurie, pron. -ri-e; gen. ccntliriei
centuri6n, pron. -ri-on
ş gen.
ş
ş
ş ţ ă
ş
cenzitar
cenzor
cenzurn
cep, pl. cepuri
ceramici1, gen. ceramicii
cerber
cerbfce
cercevea, pl. cercevele
cercuf, ind. prez. / .'ig. ş 3 pl. cer-
cuiesc; con). ă
cerdac, pl. ccrdace !fi ccrdacuri
cere, ind. prez. 2 ."g. ceri; conj. ă
cereaIi1, pron. -rc-a-
cerealier, pron. -re-a-li-er
cerebrospinaI
ceremoniaI,pron. -ni-al
ceremonfe, gen. ceremonIei
ceremoni6s, pr:on. -ni-os
cerere
ceriu (Chim.), pron. -riu
cerne
cemeali1 ţ ă gen. cernelii; pl.
cerne! uri (sorturi)
cemozi6m, pron. -ziom; pl. cerno-
zi6muri ă ţ de sol)
ş
certifica, ind. prez. 3."g. ş pl. ă
ceruf, ind. prez. 1 ,"g. ş 3 pl. ceruiesc;
conj. ă
124
ă pl. ceruieli
cerumen
ă
ceruzlt
cesiona, pron. -si-o-
resiu, pron. -slu
cesiune, pron. -si-u-
ă
cetac6u, pl. cctacee, pron. ce-e (nu:
-ce-ie)
ă ţ ă ă ţ ă
ă ţ
ă ţ
ă pl. cetini
ă pron. -ti-oa-
ă
ceva
ce va ă
cezar ă
ă pron. -ri-a-
ă cezuri
cheag (1 ,0;;1.)
ă v. chema
chebap
cheffr
chefuf, ind. prez. 3 sg. ş
con). ă
chei, art. cheiul; pl. cheiuri
ch6ie
chel, pl. chei; t: ă pl. cheIe
ă ă ind. prez. 3 sg. ş pl. cheld-
ă con). ă
ă
chelfe, gen. chelfei
ch6lner
ţ ă
chelonian (Zool.), pron. -ni-an
cheltuf, ind. prez. J ,o;g. 3 pl.
cheltuiesc; con). ă
ă pl. cheltuieli
cheltuit6r, pron. -tu-i-
125
chema, ind. prez. 3 ,o;g. pl. ă
ă
chenar, pl. chenare
ă ind. prez. 3 ,o;g. ă ş
con). ă ă
ă pl. chenzIne
cheotoare, pron. che-o-; pl. cheotari
chep6ng, pl. chepenguri
cherci (J ,0;;1.)
cherem
cherestea
cherestegfu
cherhana, pl. cherhanale
ă
ches6n,pl.chesoane
chesoni6r, pron. -ni-er
chestiona, pron. -ti-o-
chestionar, pron. -ti-o
chestiune, pron. -ti-u-
ş pl. f. ă pl.
ş
ă ş gen. ă
ă ş ind. prez. 1 ,o;g. ş 3 pl.
ă ş con). ă ş ă
chiabur
chiar
chiasm ă de stil) (1 sil.)
chibrft, pl. chibrIturi
chibzuf, ind. prez. J sg. 3 pl. chibzu-
iesc; con). ă
chibzuiaHl, pl. chibzuieli
ă gen. chfciurii
chicotf
chiftea
ă ind. prez. J ,o;g. 3 pl.
ă con). ă ă
chihlimbar, pl. chihlimbare, (sorturi)
chihlimbamri
chilfm
ă pron. -li-oa-
chilipfr, pl. chilipiruri
ţ
chfmen
chimi6n,pron. -mi-on
chimfr, pl. chimfre
chimon6u, pl. chimon6uri
chimval, pl. chimvale
chindfe, gen. chindfei
chinez, pl. chinezi
chinezoaidl
ă pl. chingi ( I .'iil.)
ă (Chim.)
chinor6z
chinovial, pron. -vi-al
chin6vie, pron. gen. chin6viei
chintal, pl. chintale
ţ
chinuf, ind. prez. I .'ig. ş 3 pl.
chinuiesc; con). ă
ă
chiorllf ş ghiorllf, ind. prez. 3 .'ig. ş pl.
ă ă
ă /;ii ă
ş
chiorf, ind. prez. l .'ig. ş 3 pl. chior5sc;
perf. .'i. 3 .'ig. chior1, 3 pl. ă
con). ă ger. chiorand; part.
chiorat
ş (1 ."il.)
chfot (2.'iil.)
chiotf,pron. chi-o-
ă
chipar6s "arbore"
chipfu, pl. chipie ş chipfuri
chiriarh, pron. -ri-arh
ş pron. ş pl. ş f.
ş ă pl. ş
chirigfu, pl. chirigfi
chirflic
ţ gen. ţ
chirpfci
chirurg
chise4, art. chiseaua
ţ
chisnovât
chist, pl. chfsturi
ş ţ pl. ş ţ
ş
ş "muc de ţ ă pl. ş
ţ ţ
chitmii, pl. chitare
chituf, ind. prez. I .'ig. ş 3 pl. chituiesc;
con). ă
chitlf, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ţ ă
con). ţ ă
ţ ş pl. ţ ş
chiuf, pron. chi-u-; ind. prez. l .'ig.
chfui, 3.'ig. ş pl. chiuie
chiuft, pron. chi-u-it
chiuiblrn, pron. -u-i-
chiulangfu, pron. chiu-lan-
chiulf, pron. chiu-li
chiup (1 .'iil.), pl. chiupuri
ă pron. chiu-rc-
ă pron. chiu-ve-
ă
ă pl. chivemiseli
chfvot, pl. chfvoturi !:ii chfvotc
chix
ă (Chim.),pron. ci-an
cianhfdric, pron. ci-an-
ciant1rn, pron. ci-a-
ă
cicatrice, pl. cicatrfce
ă
ă ă
cicer6ne ă ă ă pl. ciccr6ni
ă (Bot.)
cic1fsm
cic10cr6s
cic1oidal, pron. -clo-i-
cic16n, pl. ciclmme
cic1otr6n, pl. ciclotrmine
126
cicoare
cfdru
cffrll, pl. cffre
cffru, pl. cffruri
ciliar, pron. -Ii-ar
cilibfu
ci1fndru (corp geometric), pl. cilfndri
ciment
cimenta
cimilitum
cimitir
cim6tie, pron. -ti-e; gen. cim6tiei
cimpanzeu
cimp6i, pl. cimpoaie
cimpoier
cinabru
cfnii, pl. cfne
cincantfn
(a)cfncea
cinchf
cincfla v. ş ş ă
cfncisprezece
(aI) cfncisprezece1ea
cinci sute
cincizeci
(a) cincizecea
(aI) cincizecilea
cineast, pron. -ne-ast
cinegetic
cinel-cineI
cinematogrdfia, pron. -fi-a; ind. prez.
3 sg. ş pl. ă l pl.
cinematografiem, pron. -fi-em; ger.
ci nematografi ind
cinesc6p, pl. cinescoape
cineticii
cineva
cingi1toare
cinfsm
cfntezii
cintez6i
cinzeacii, pl. cinzeci
cioad, pl. ciori
cioareci
cioolii, pron. ă gen. cimitei
ciocan ă ă ă pl. ciocane
ciocan ş pl. ciocani

cioci1nitoare, pl. ă
ciochfnii
ciocnf
ciocolalii, gen. ciocolatei
ciomag, pl. ciomege
ciomiigealii
ciondi1nealii
ţ
ţ
ciop6r, pl. ciopmire
ciorap
ciorchfne, pl. ciorchini
ci6mii, pl. ci6me
ciorovi1f, ind. prez. J sg. ş 3 pl. cioro-
ă canj. ă ă
ciorovrualii, pl. ă
ciorsiif, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
127
canj. ă
ciot, pl. ci6turi
ciotur6s
ciovfcii, pl. ciovfci
ciozvârti1
circuit, pl. circuite
circula, ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă
circulad, pl. circulare
circulat6r
ţ ţ gen. ţ
ţ
circumflex
ţ pron. ţ gen. cir-
ţ
ţ pron. ţ gen. cir-
ţ
circumscris
circumsp&;t
ţ ă
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. cir-
ţ
cireadii, pl. cirezi
ş ă pl.
cir6zi1
cisticerc (Zool.), pl. cisticerci
cistosc6p, pl. cistoscoape
ş
ţ pron. ţ gen. ţ
citi
citit6r
citronadâ
ciublÎr, pl. ciubcre
ciubotar
ciub6ti1
ciubuc ă ornament", pl. ciubuce
ciubuc pl. cillbucuri
ciucure
ciuf ă ă pl. ciuti
ciuf "smoc de ă pl. ciUfllri
ciufulf, ind. prcz. J .'ig. 3 pl. ciufll-
Iese; con). ă
ciumMaie
ciunt (J sil.)
ciunti
ciupecilii
ciupC, ind. prez. J sg. 3 pl. ciupesc;
con). ă
ciur,pl. ciururi
ciurdii, pl. ciurde
ciuruC "a se ă a trece prin ciur",
ind. prcz. J sg. 3 pl. ciuruiesc;
con). ă
ciuruC, ind. prez. 3 .'ig. pl. ciuruie
(curge cu zgomot)
ciuruicilii
ciut ă ă coarne"
ciutum, pl. cit.1turi
128
civfi
civilfe, gen. ci vilfei
ţ pron. ţ -e; gen. ci ţ

cizela
cizmar
ă pl. cfzme
claie
ă pl. clame
ţ ă pl. ţ
clarifica, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
clarinet, pl. clarinete
clarobscur
clarvWt6r
clarviziune, pron. -zi-u-
ă pl. clase
clasicfsm
clasifica, ind. prez. 3 sg. pl.
ă con). clasffice
clas6r, pl. clasoare
claustra, pron. cla-us-
clauzi1, pron. cla-u-
claviatum, pron. -vi-a-; gen. cla-
viaturii
clavCculii
clax6n, pl. claxoane
cli1mpi1nC
ţ ă
cli1tina, ind. prcz. 1 .'ig. clatin
cleflU, ind. prez. 3 sg. pl. ă
clei
clenci (J sil.)
clepsfdri1
clericalfsm
ş pl. ş
clfcii, pl. clici
client, pron. cli-ent
climateric
c1imatologfe, gen. climatologfei
clin, pl. clini clfnuri
clinii ă pl. clfne
clindmf, ind. prez. 3 ."g. ş pl. ă
c1fncher
clingherft
clfnidi, pl. elfnici
clinician, pron. -ci-an; pl. cIinicieni
clipeâUl
clipoceâUl, pl. cIipoceli
clipocf, ind. prez. 3 ."g. ş
con). ă
clfring
clfsmii
ş pl. ş pron. ş (nu:
ş
clivaj, pl. cIivaje
cloacii, pron. ă pl. cImice
cloceâlii
cl6cot, pl. c16cote
clondfr, pl. c10ndfre
cl6pot, pl. c16pote
pl. ţ
clorhfdric
clorofilianii, pron. -li-a-
cloroformiza
cloromicetfnii
clon1m, pl. eloruri
closet, pl. c10sete
ş pl. ş
clovn
clujean
cneaz (1 sil.); pl. cneji
cn6caut, pron. cnoc-aut (pre."curtat:
k.o.)
cn6cdaun,pron.cnoc-daun
coabita, pron. co-a-
coacW, pron. ă
coace, ind. prez. 1 pl. coacem
coacuzât, pron. co-a-
coadii, pl. cozi
coafa, pron. coa-
coafezii, pron. coa-; pl. coateze
coaf6r, pron. coa-
coafum, pron. coa-; pl. coafuri
coagula, pron. co-a-
coajii, pron. ă pl. coji
coalii, pl. coli
ţ pron. co-a-, ţ gen. ţ
coârdii, pl. coarde, ă parte a
ă ă coarde corzi
coase, ind. prez. l sg. ş 3 pl. cos, l pl.
coasem; imperf. l pl. coseam; conj.
ă
pron. co-a-, -ci-at
coate-goale
coaut6r, pron. co-a-u-
cobai, pl. cobai
cobâlt ş c6balt
c6be
c6bilii cobflii

ş pl. ş
coborf, imperf. 3 sg. cobora; perf: s.
3 ."g. cobori, 3 pl. ă ger.
coborand; p.trt. coborit
cobur
cocafnii
cocainoman, pron. -ca-i-
cocârdii, pl. cocarde
c6cii "copil; aluat"; gen. ă
cocârjat
c6ccis, pron. coc-cis
cocean
cochflie, pron. -li-e; gen. cochfliei
c6cinii, pl. c6cini
coci6rvii
coclauri, pron. -ela-uri, numai pl.
ş pl. ş
ş pl. ş ş ş
coc6r, pl. coc6ri
ş (la anne, ciocane), pl. ş
ş ă miez de pepene; boxer" ,
ş
129
ş ind. prez. 3 .'Ig. ş pl. ş ă
1 pl. ş ş
cocotier,pron. -ti-er
ţ ind. prez. 1 sg. ţ 3 .'ig. ş
ţ ă
cocs
cocsagaz
cocserfe, gen. cocserfei
c6cteil (2 .'iil.), pl. c6cteiluri
c6da(Muz.)
c<XMlb
ş ş f. ş ă pl. ş
cordAl-Il! ş codfrUl, pl. codâr1e ş co-
dfrle
c6dice, pl. c6dice
codicfi, pl. codicf1e ş codicf1uri
ă ind. prez. 3.'ig. ş pl. ă
c6dinl
ş pl. ş
ă pl. codobaturi
coechipier, pron. -pi-er
coeficient, pron. -ci-ent; pl. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
coerede, pron. co-c-
coerent, pron. co-e-
ă pron. gz
ţ pron. gz
coeziune, pron. co-e-zi-u-
cofefnl v. ă
cofrc1j, pl. cofraje
cofret, pl. cofrete
ă pron. -gea-mi-
coincfde, pron. co-in-
ţ pron. co-in-
cointeres', pron. co-in-
ă
cojf, con}. ă
coj6c, pl. cojoace
c6la
ţ pron. ţ -0-
ă pl. colaci
colaps, pl. colapsuri
ţ ă pron. ţ
ţ ţ

colbM, ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl.
ă con}. ă ă
colcM, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
ă
cole' ş c6lea
ă ş
colect6r (obiect), pl. colectoare
colect6r ă pl. colectori; f . .'Ig.
ş pl. colectoare
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
coleg
ă pron. -gi-al
colegiu, pron. -giu
coleopter, pron. -le-op-
coleric
colet "pachet" ,pl. colete
coletlrfe, gen. ă
colibrf
c6licl, pl. colici
colier,pron. -li-er
colilfe, gen. colilfei
ă -ni-ar
coliziune, pron. -zi-u-
colnfc, pl. colnfce
c6lo
col6cviu, pron. -viu
col6diu, pron. -diu
colof6niu, pron. -niu
cologarftm
colofd, pl. colofzi
colonel ţ pl. colonei
ă pron. -ni-al
coloniallsm, pron. -ni-a-
colontitlu (Tipogr.)
col6s, pl. ş ş col6suri
ă
130
colblc, pl. coltuce
ţ "dinte", pl. ţ
ţ "unghi, extremitate", pl. ţ
ţ ă ţ ă echer", pl. ţ
c6ma(Opt.)
pl. comenzi
coma.t;me
c6ml (Med., Muz.)
comiblac
combinat6r, pl. combinatoare
ă ţ pron. ţ gen. combi-
ţ
pl. combfne

combinez6n, pl. combinezoane
combustibil, pl. combustibili
combtlstie, pron. -ti-e; gen. com-
bustiei
ă pron. -di-an; pl. comedieni
ă pron. -di-ant; pl. co-
ţ
comeelfe ă de teatru), gen.
comedfei
"întâmplare ă pron.
-di-e; gen. comediei
comensun1bil
ă pron. -riu; pl. comentarii
ă pron. -CÎ-ant
ţ
comes6m, pron. -me-sean; pl. comeseni

cominat6riu, pron. -riu
c6mis (rang boieresc)
comis "angajat comercial", în expr.
comfs-voiaj6r
ă pron. -ri-at
comfsie, pron. -si-e; gen. comfsiei
comisi6n, pron. -si-on
ă pron. -si-o-
comis6riu (Jur.),pron. -riu
131
comitagfu
cormn6do (Muz.)
ţ pron. ţ gen. ţ
companfe ă ă ş societate", gen.
companIei
ă (MiL), pron. -ni-e; gen.
companiei; pl. companii
comparat6r, pl. comparatoare
ă ţ pron. ţ gen. com-
ţ
pl. compartimente
ă pl. compasuri
compasitlne, pron. -si-u-
compatri6t, pron. -tri-ot; f. com-
ă
ă ind. prez. 1 pl. ă
viit. va ă

(rezumat),pron. -dTu
ă ţ pron. ţ gen. com-
ţ
competent

competit6r
ţ pron. ţ gen. com-
ţ
ă ţ ţ gen. ţ
ă v. ă
(Gram., Mat.), pl. com-
plemente
ă

ă ind. prez. l.'tg. completez
completme
adj.. pl. ş f.
ă pl. complexe
subst., pl. complexe ş (con-
ţ complexuri
compleunt

ţ pron. ţ gen. com-
ţ
complfce, pl. complfci; f. complfce, pl.
complfce
"cuvânt de ă pl.
complimente
compoJtl, ind. prez. 3 ,'ig. pl. com-
ă conj. comporte
pron. -ti-e-
compozee,pron. -ze-e (nu: -ze-ie); pl.
compozee
compozit
ţ pron. ţ gen. com-
ţ
comprehensiune, pron. -si-u-
ă
compresiune, pron. -si-u-
compres6r, pl. compresoare
comprimli, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă conj. comprfme
compromis, ,mbst., pl. compromfsuri
compromite, ind. prez. J sg. 3 pl.
compromft
compune, ind. prez. J ,'ig. 3 pl. com-
pun; conj. ă
ă pl. comtÎne
ţ pron. ţ gen. comu-
ţ
comun{sm
comuniune, pron. -ni-u-
ă ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. ă
conj. cornute
comutat6r, pl. comutatoare
conlic, pl. comice
ţ pron. ţ
conrede, ind. prez. J .'ig. ş 3 pl.
conced, 3 sg. concede; conj. con-
ă
concedili, pron. -di-a; ind. prez. 3, .. g.
ş pl. ă 1 pl. concediem,
pron. -di-em; ger. concedifnd
pron. -di-e-
conrediu,pron. -dlu
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
pl. concepte
conceptual, pron. -tu-al
ţ pron. ţ gen. ţ
conrem, pl. concerne

conresie ă ţ ă pron. -si-e;
gen. concesiei
concesionli, pron. -si-o-
concesiune "drept de exploatare",
pron. -si-u-
ă ţ
conchide, ind. prez. 3 .... g. conchfde;
conj. ă ger. conchizand;
part. conchfs
conchistad6r
conci (1 , .. il.)
concilili, pron. -li-a; ind.prez. 3 sg. ş
pl. ă J pl. conciliem,
pron. -li-em; ger. concilifnd
conci1ilibul, pron. -li-a-; pl. conci-
liabule
conciliat6r, pron. -li-a-
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ă
concfzie, pron. -zi-e; gen. concfziei
conclusiv
conclllzie,pron. -zi-e; gen. concluziei
ă ind. prez. 3 ,'ig. ş pl.
ă
ţ pl. ţ
ţ pron. ţ
pl. condeie
condensat6r, pl. condensatoare
condens6r, pl. condensoare
pl. condimente
ţ pron. ţ gen. ţ
132
ţ ţ
ţ numai pl., pron. -le-an-
condimfniu, pron. -nTu
condotier,pron. -ti-er
conduct6r (aparat), pl. condllctm1re
conduct6r ă pl. condllctari
conduftll, pron. -du-i-
conect6r,pl. (Mat.) conectari, (aparat)
conectmtre
conexiune, pron. -Xi-ll-
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. ţ
pl. ţ
confesiomU, pron. -si-o-
confesiune,pron. -Si-ll-
confes6r
confeti (3 I.;il.), numai pl.
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. confi-
ţ
confirma, ind. prez. 3 , ... g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. confla-
ţ
confluent, pron. -f1u-ent
pron. -f1u-en-
conforma, ind. prez. 3 .... g. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
conformfsm
conf6rt
confortabil
confunda, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
confUzie, pron. -zi-e; gen. confuziei
congestie, pron. -ti-e; gen. congestiei
congestiona, pron. -ti-o-
conglomerat, pl. conglomerate
ţ pron. ţ gen. congre-
ţ
congruent, pron. -gm-ent
coniac, pron. co-niac
conifer, pl. conifere ă de arbori)
ă ă pl. conjecturi
conjunctiv
conjuncti vftll
conjunct6r, pl. conjunctoare
ă "împrejurare"
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. con ţ
conlocuit6r, pron. -Cll-i-
conopfclll, pl. conopfde
consacra, ind. prez. 3 .... g. ş pl. con-
ă con}. consacre
consangvfn

pl. ţ
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
consecvent

consemna, ind. prez. 3 .fig. ş pl. con-
ă
consens
conservat6r ţ pl. conser-
vatoare
133
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă con}. ă ă
ţ pIOn. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. gen.
consilia, pron. -li-a
consfliu, pron. -nu; pl. consilii

ţ ind. prez. 1 ,"g. ş 3 pl. con-
sfmt; canj. ă
consista
consistent
ă
consonantism
ţ pron. ţ
conspiIâtie, pron. ţ gen. con-
ţ
consta, ind. prez. 3 ,sg. ă ş
ă 3 pl. constau ş ă
canj. constea ş conste
ţ pron. ţ gen. conste-
ţ
constipape, pron. ţ gen. ţ
ă "referitor la ţ
pron. -tu-ant
constitu6nt "constitutiv" ,pron. -tu-ent
constituf, ind. prez. 1 ... g. constftui,
3 ... g. ş pl. constftuie
constitUtie, pron. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. ţ
constrict6r
ţ pron. ţ
constructor, ,.,ub ... t.
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
c6nsul
const1lt, pl. consul turi
consulta, ind. prez. 1 ... g. consult
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. ţ gen. con-
ă ţ
ş ş
ş pron. ş
ş pron. ş
ş pron. ş pl. ş ţ
contabil
contact, pl. contacte
contact6r, pl. contactoare
contagia, pron. -gi-a, ind. prez. 3 fig. ş
pl. ă 1 pl. contagiem,
pron. -gi-em; ger. contagifnd
contagi6s, pron. -gi-os
contagiUne, pron. -gi-u-
conteiner,pron. -tei-
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
contemporan
contemporaneitate, pron. -ne-i-
contenci6s,pron. -ci-os
contesta, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
contiguitate, pron. -gu-i-
contiguu, pron. -gu-u
conting6nt
continua, pron. -nu-a; ind. prez. 1 ... g.
contfnuu, 2 ,"g. continui
continuat6r, pron. -nu-a-
continuitate, pron. -nu-i-
continuu, pron. -nu-u, pl. continui;
f. ă pl. continue
contond6nt
cont6r, pl. contoare
contorsionat, pron. -si-o-
contorsitlne, pron. -si-u-
contraamiraI, pron. -tra-a-
contraatâc, pron. -tra-a-
contrabas, pl. contrabasuri (instru-
mente muzicale)
contrabas, pl. ş "contra-
ş
contract, pl. contracte
contract-tip
contractual, pron. -tu-al
ţ pron. ţ gen. ţ
contradict6riu, pron. -riu
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
134

contraf6rt, pl. contraf6rturi
ţ pron. ţ gen. con-
ţ

ă ă
cont:ralto (voce)
contrcunai stru

pl. contrapagini
contrap6ndere, pl. contrap6nderi
contraproiect
contrapunct
contrar, adv., adj. m., pl. contrari; f.
ă pl. contrare
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ţ pron. ţ
contraria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. contrariem,
pron. -ri-em; ger. contrarifnd
contrariu, subst. n., pron. -riu
contraspionaj, pron. -spi-o-
contrast, pl. contraste
contratimp
contrcltorpil6r
contravaloare
contravenient, pron. -ni-ent; pl. con-
ţ
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
ă
contribuabil, pron. -bu-a-
contribuC, pron. -bu-i; ind. prez. 1 sg.
contribui, 3 sg. ş pl. contn'buie
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
contr61, pl. controale
contumacCe, gen. contumacfei
contUr, pl. contururi
contUzie, pron. -zi-e; gen. contuziei
contuziona, pron. -zi -0-
ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ţ
con). ţ ă
pron. sce
conveier, pl. conveiere
pron. -ni-en-; gen. con-
ţ
ţ pron. ţ -e; gen. ţ
ţ ţ
converge
ţ pron. ţ gen. con-
ţ
conversiune, pron. -si-u-
convertiz6r, pl. convertizoare
convex, pl. ş f. ă pl.
convexe
ţ ţ
ţ ţ
convoca, ind. prez. 3 ş pl. con-
ă
conv6i, pl. convoaie
convulsie,pron. -si-e; gen. convulsiei
convulsiona, pron. -si-o-
coopera, pron. co-o-; ind. prez. 3 .'ig. ş
pl. ă

cooperat6r, pron. co-o-
ţ pron. co-o-, ţ gen. co-
ţ
coopta, pron. co-op-
coordona, pron. CO-Of -; ind. prez. 3 .'ig.
ş pl. ă
coordonare, pron. co-or-
ă pron. co-or-
coordonat6r, pron. CO-Of-
copaie, pl. copdi
135
ş
ă ă pl. copci
pron. co-pei-; pl. copeici
pl. coperte
-pi-a; ind. prez. 3 ,'ig. ş pl.
ă 1 pl. copiem, pron.
-pi-em; ger. copifnd
c6pie, pron. -pi-e; gen. copiei, pl. copii
copiere,pron. -pi-e-
copo, pl. copfi, pl. art. copfii
c6pil, pl. copiIi ă
c6pil, pl. copile copiIi "cuie"
copi6s, pron. -pi-os
cop6i
coproprietar, pron. -pri-e-
corabie, pron. -bi-e; gen. ă ş
conibiei, pl. cordbii
corai (culoare), invar.
coni1, pl. corale "cântec religios"
coni1, pl. corali ă
cora1ier, pron. -li-er
corap6rt, pl. corapoarte
corasUi
coriibier,pron. -bi-er
ş pl. ş
cordiat,pron. -di-al
corector ă
corect6r (aparat)
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
coreean, pron. -re-ean
coregrM
coregrclffe,pron. -fi-e; gen. coregraffei
ţ pron. ţ gen. ţ
pron. -gi-o-
corepetit6r
corespondent
ţ
coriandru, pron. -ri-an-
corid6r, pl. coridoare
corigent
corigfbil
ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
1 pl. corijftm; ger. corijând
corintian, pron. -ti-an
cormanii
corn (Bot.), pl. corni
corn (Muz.), pl. corni
corn (Zool.), pl. coarne
corn, pl. cornuri ţ ă
cornee, pron. -ne-e (nu:-ne-ie); gen.
corneei, pl. cornee
cornet, pl. cornete
ş pl. ş
cor6i
corofrlii, pl. corofde
ş ţ pl. ş ţ
corosfv
coroziune, pron. -zi-u-
corp, pl. corpuri, (Chim., Fiz.) corpuri
ş corpi
corpolent
ţ pron. ţ gen. ţ
c6rpus, pl. corpusuri
corpuscul, pl. corpusculi ş cor-
puscule
pl. corsaje
cortegiu,pron. -g'iu; pl. cortegii
corupe
corupt
ţ pron. ţ gen. ţ
ş corvoadii, pl. corvezi
cos, v. coase
c6sinus, pl. cosinusuri
ă pl. cosit6ri
cosmeticii, gen. cosmeticii
cosmetician, pron. -ci-an
c6smic
cosmopolitfsm
ş pl. ş
costrei
costUm, pl. costume
ş pl. ş "hornari"
ş pl. ş ţ de
nuiele"
ş pl. ş
136
ş ă
ş ă pron. -gea-mi-
ş pl. ş
ş pl. ş ţ
cot (parte a corpului), pl. emite
cot (unitate de ă ă pl. ţ
cot, pl. c6turi "unghi, ă
ă gen. ă ţ pl. c6-
ă ţ
cotcodac
cotei
ş
ţ pl. ţ
adj. pron. -di-an, pl. coti-
dieni; f. ă pl. cotidiene
pron. -di-an; pl. coti-
diene
cotigar
ă pl. cotfgi
cotili6n, pron. -li-on
pron. ţ gen. ţ
cot16t, pl. cotlete
cot16n, pl. cotloane
cot6i, pl. cot6i "motan"
cotrobM, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă conj. ă ă
cotropi
cohlm, pl. cott1rni
ţ ă pl. ţ
coul6mb, pron. cu-
ă pl. ţ
ă ă
c6vercot, pl. c6vercoturi
cov6rtlt, pl. coverte
coxalgie, gen. coxalgfei
cozor6c, pl. cozoroace
ă pl. ă
crah, pl. crahuri
crai
craid6n,pron. crai-
crailâc, pron. crai-
137
pron. -ni-an
cniniu,pron. -n'iu
CIClter ş crater, pl. cratere ş cratere
ă
pl. ţ
ţ ă pl. ţ ă
cIClul (Sport) (1 sil.)
ş ind. prez. 3 sg. ş pl.
ş ă 1 pl. ş ă ger.
ş
ă ş
ă pl. cravate
ă ă pl. ă
ă pl. ă
crlU6sc
ă ind. prez. 1 sg. ă conj. crape
crâmp6i, pl. crâmpeie
crasnic, pl. crasnice ă de pes-
cuit)
crasnic, pl. crasnici "paracliser"
ş ă ş
ind.prez.l sg.creez,
3 sg. ş pl. ă 1 pl. ă ger.
creand; part. creat
ă V. crede
pron. cre-an-
crel1re, pron. cre-a-
creat6r, pron. cre-a-
ă pron. cre-a-
pron. ţ gen. ţ
creând, V. crea
crede, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. cred;
conj. ă
credit, pl. credite
credit6r

cre6z, V. crea
creier (AnaL), pl. creieri
creier ă pl. creiere
crei6n, pron. cre-ion; pl. creioane
ţ pron. ţ pl. ţ
cremaliem, pron. -li-e-
cremat6riu,pron. -rIu; pl. crematorii
ţ pron. ţ
cremene, gen. cremenii
crenel, pl. creneluri
ş pl. ş
cre6I, pron. cre-oI
creolfnii, pron. cre-o-
creoz6t,pron.cre-o-
crep ă nLl: crepe)
crepuscul, art. crepuseulul; gen.
crepuscul ului, pl. crepuscule
crescendo,pron. see
ţ gen. ţ
ş pl. ş
ş pl. ş
cretaceu, f. cretacee, pron. -ce-e (nLl:
-ce-ie)
cretil, pl. crete
cretinfsm
creuzet,pron. cre-u-; pl. creuzete
crevetil, pl. crevete
crichet (Sport)
criolft, pron. cri -0-
criptogamii (Bot.)
criptogn1mii "scriere ă
ă
ţ pron. ţ gen. ţ
cristal (Mineral.), pl. cristale
cristal, pl. cristaluri "obiecte de cris-
tal"
cristalofd, pl. cristalofzi ş cristalofde
cristei ş criste1, pl. cristei
criteriu, pron. -rlU
critic, pl. crftici, f. ă pl. crftice
criticii, .mb.'it., pl. crftici
crivat, pl. crivaturi
ţ
crizantemii

croaziem,pron. croa-zi-e-
crochet
crochetil, pl. crochete
crochfu, pl. crochfuri
crof,pron. cro-i; ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl.
croiesc; con}. ă ger. crofnd
croialii, pl. croieli
croit6r, pron. cro-i-
crom
cromatfsm
cromatograffe, gen. cromatograffei
cromofotognrlIe, gen. cromofoto-
graffei
cromolitognlffe, gen. cromolitograffei
cromosfem
cromotipfe, gen. cromotipfei
cromoz6m, pl. cromozomi
cronci1nf, ind. prez. 3 sg. ă ş
cronic, pl. cronici, f. ă pl. cro-
nice
cronicii, .mbst., pl. cronici
cronograf (scriere), pl. cronografe
cronograf, pl. cronogrMi "autori de
cronici"
cronologfe, gen. cronologfei
cronometmr, pl. cronometrori
cronometru, pl. cronometre
cros
crosii
crosnii
ş pl. ş
ă pron. -ci-a-
crucial, pron. -ci-al
cruciat, pron. -ci-at
crucifix, pl. cruciffxe ş cruciffxuri
ş pl. ş f. ş ă pl. cru-
ş
ş pl. ş ă
crud, ro. pl. cruzi
crupier, pron. -pi-er
crustaceu, pl. crustacee, pron. -ce-e
(nLl: ce-ie)
138
ctf'tor
cu4ntll, pron. ă
cu4ntum, pron. cuan-tum
cuartet (pron. cuar-) ş cvartet, pl.
cuartete ş cvartete
ţ (J
cuaternm-, pron. cua-ter-
cubaj, pl. cubaje
cubil6u
cubfsm
cl1bitus
cuco4nA
cuc6n
pl. cuconeturi
ţ
cucl1i, pl. cucuie
cucuiat
cl1cum, pl. cucure
cucurbitace5e,pron. -ce-e (nll: -ce-ie)
cucuruz "porumb, con de brad", pl.
cucuruzi
cucuruz ş pl. cucurUze
cuct1tll, pl. cucute
cucuvea, pl. cucuvele
cu de-amAnl1ntul
cu de-a sfla
cufunda
ct1hnie,pron. -ni-e; gen. cuhniei
cui, pl. cuie

cuirasat, pron. cu-i-
cuinisl, pron. cu-i-
ş pron. cu-i-
cl1jbA
culasA (Tehn.)
culbut6r, pl. culblltoare
ş pl. ş
culi6n, pron. -li-on; pl. culimlne
ţ pron. ţ gen. cul-
ţ
culoar, pron. cu-Ioar; pl. culoare
culoare, pron. cu-Ioa-; pl. cul6ri
cultiva, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
cumltru, VOC. cumetre
cumAs
cumetrfe, gen. cllmetrfei
cuminica
pron. -ni-e; gen. cllmin-
ţ
cl1mpAnA, pl. cumpene
cumpAneaIA
cumpAnf
cumsecade, adj. ş adv.
ct1mul, pl. cumul uri
cl1mulus (Meteor.)
cumva
cuneif6rm, pron. -ne-i-
ş ţ pl. ş ţ
cunl1nA, pl. cununi
pl. cupeuri
cuplaj, pl. cuplaje
cuprinde, conj. ă
cupt6r, pl. cuptoare
curaj
curaj6s
curat6r (Jur.)
cumta, ind. prez. 2 ţ conj.
ţ
curbilfniu, pron. -nlu
curcub6u, pl. curcubeie
curea, pl. curele
ş pl. ş
curent (de aer), pl. ţ
curent (literar, de idei), pl. curente
curenta
cWie,pron. -ri-e; gen. curiei
curie (unitate de ă pron. cii-rf
curier,pron. -ri-er
curi6s, pron. -ri-os; f. ă
curiozitate, pron. -ri-o-
curmei, pl. curmeie
cl1rpen
139
curs6r, pl. clirsoare
curtezan
curtier, pron. -ti-er
curtoazfe, gen. clirtoazfei
cusiitoreasii
cusiitUrd
cust6de, pl. custazi
custodfe, gen. clistodfci
ş pl. ş
ş ş
ş
cutaneu, pl. clitamSi, 1: sg. ş pl.
cutanee, pron. -nc-e (nu: -nc-ie)
cute "grcsie", pl. cute
cuter
cu toate cii
cutreiera,pron. -trc-ie-; ind. prez. 3.'ig.
si pl. ă
cutremur, pl. cutremure
ţ
cuviinci6s, pron. -vi-in-cios
ţ pron. -vi-in-
cuvi6s, pron. -vi-os
cuzinet, pl. ţ
cvadrdgenar
ă pl. ţ
cvadrat
cvadrdtUrn
cvadruman
cvadrupla
cvadrUplu
cvartal, pl. cvartâle
cvartii
cvartet, v. cuartct
cvartfr, pl. cvartfruri
cvas
cvasiunanfm, pron. -si-u-
cvfntl1, pl. cvfnte
cvintet, pl. cvintete
D,cit.de
da, ind. prez 1 pl. ă 2 pl. ţ
imperr. ă perI: s. ă
m.m.c.perf. ă con). dea
dacapo
dacii
dacoromân
dacb1, pl. dactfli
dactilografia, pron. -fi-a
dactilografiere, pron. -fi-e-
dadafsm
dafin
daghereotfp, pron. -rc-o-; pl. daghe-
rcotfpuri
daghereotipfe, pron. -re-o-; gen. da-
ghercotipfei
dairea, pron. da-i-; urt. daireaua
dajdie, pron. -di-e; pl. d5jdii
ă ai-l ama
dalie, pron. -li-e; gen. daliei, pl. dâlii
ă pl. ă ţ
daltonfsm
dambla
damigeanii, pl. damigene
ţ pron. ţ
ă dansing; pl. dancinguri
dandana
danez, pl. danezi
danie, pron. -ni-e; gen. daniei, pl.
danii
dans
dantUrn
danubian, pron. -bi-an
dam, urt. daraua
darac, pl. darace
dardVern, pl. daraveri
ă darmite
darwinfsm
datinii, pl. datini
140
datora daton, ind. prez. 3 ... g.
ă ş ger. dato-
rand datorfnd
pron. da-u-
ă
v.da
v.da
v. da
ind. prez. 3 ... g. ă ş
ddinllie; conj. ă ă ddinuie
cOOcMc
dIDtui, ind. prez. 3 ... g. ă ş con).
ă ă
pl. ă ă
ind. prcz. J .... 'g. ă ă
3 ... g. ş pl. ă ă ă conj. ă
rapcne
ă ind. prez. J ... g. ă I pl.
ă part. ă
dru'ui, ind. prez. J ... g. ş 3 pl. ă
con). ă ă
pron. ă
dârl1, pl. dare
dârdâi, ind. prez. J ... g. dardâi, 3 ... g. ş
pl.dardâie
pl. dârdâieli
pl. dârjale
dârl6g, pl. dârl6gi
dan, pl. dârji
dârzenie, pron. -ni-c; gen. dârzeniei
dea,v.da
de-a berbeleacul
de-abia
de-a binelea
de-a ş
deacrea
de-a ş
de-a dreapta
de-a dreptul
de-adurd
de-aface
141
de-a fir-a-pw-
de-agata
de afci de ac{ de-afci, de-acO
de ajuns de-ajuns
de-atatul
de-alde
de-al d6ilea de al d6ilea
de alt fel "În alt chip"
de altfel "dc altmintcri"
de altminteri .';ii de altminterea, de
altmintrelea
de-a lungul
ă
de aproape de-aproape
de-a puia-gaia
de-a pururi de-a pururea
de-arândul
de-a rostog6lul
de asemenea de asert:\eni
de-a saa
deasupra
de-a surda
de-a valma
debara
debarca, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
deba
debit, pl. debitc
debit6r
debleu, pl. deb1euri
debloca, ind.prez. 3 ... g. ş pl. deblo-
ă
debreia, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă J pl. debreiem; ger.
debrefnd
debreiaj
ş pl. ş ş
decadentfsm
decaedru, pron. -ca-e- (nu: -ca-ie-); pl.
decaedre
decalaj
decalcifh1, pron. -fi-a; ind. prez. 3 ."g.
ş pl. ă part. decalcifiat
decalcifiere, pron. -fi-e-
decalibn1
decalftru, pl. decalftri
decantare
decapitare
decap6d,pl.decap6de
decarbun1
decatl6n, pl. decatloane
decat(mai bine azi,decât mâine)
de cât (de cât timp)
dece
decembrie, pron. -bri-e
decemvfr
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
deceptionfsm, pron. ţ
decerna, ind. prez. 3 ... g. ş pl. de-
ă !fi ă con}. decer-
neze !fi ă
deces, pl. decese
decilftru, pl. decilftri
decima, ind. prez. 3 ."g. ş pl. de-
ă
decimaI
decimetru, pl. decimetri
decisfv
decizie, pron. -zi-e; gen. decfziei
declama, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
declamat6r
ţ pron. ţ gen. decla-
ţ
ş ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ş ă ger. ş
ş (Tehn.), pl. ş
ş (Tehn.), pl. ş
ţ pron. ţ gen. ţ
declfc (Tehn.), pl. declfcuri
declfn, pl. declfnuri
dcclinat6riu, pron. -riu
ţ (Fiz.), pron. ţ gen.
ţ
dec6ct, pl. dec6cturi
ţ pron. ţ gen. ţ
decolon1
decolteu, pl. decolteuri
deconsiliere, pron. -li-e-
deconta
ţ pron. ţ gen .. ţ
decortica, ind. prez. 3 ."g. ş pl.
ă
decova, pl. decovfle !fi decovfluri
descrescendo, pron. sce
decreta, ind. prez. 3 ... g. ş pl. de-
ă
decupaj, pl. decupaje
de curând (de când?)
decurie,pron. -ri-e; gen. decuriei
decuri6n, pron. -fi-on
de cu sead
decuvaj
de cu vreme
dedaI, pl. dedaluri
de demult
dedesubt
dedica, ind. prez. J ."g. dedfc, 3 ,"g. ş
pl. ă conj. dedfce
ţ pron. ţ gen. ţ

ţ ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
defalca, ind. prez. 3 sg. ş pl. de-
ă
defavoare
defllima, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă ă
defect, pl. defecte
defectosc6p, pl. defectoscoape
defectu6s, pron. -tu-os
defectuozitate, pron. -tu-o-
ţ pron. ţ
142
defel
defa "deloc"
defensev
defens6r
ţ ă
defen (Jur.)
defertiliz4
defetism
deficient, pron. -ci-cnt
ţ -ci-en-
deficCt, pl. deficfte
defileu, pl. dcfileuri
definit6riu, pron. -riu
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
deforma
ţ pron. ţ gen. defor-
ţ
defrauda, pron. -fra-u-
ş ind. prez. 3 sg . . pl. ş ă
l pl. ger.
ş pl.
degaja, ind. prez. 3 ... g. pl. ă
/ pl. degajdm; con). dcgajeze; ger.
degajftnd; ("a r.1spândi, a
ind. prez. 3 .... g. pl. ă con).
degaje)
degajare, pl. dcgajdri
degeaba
degenera
ţ pron. sce
deget
degete
l
deghiza
ţ pron. ţ gen. ţ

degresa
degreva
degusta, ind. prez. 3 sg. pl. ă
dehiscent (Bot.), pron. sce
deesm
143
ţ
ţ
deja
dejalen, pl. dejalcnuri
ţ pron. ţ gen. ţ
dejuca
dejuga
dejuna, ind. prez. 3 .... g. pl. ă
de jur împrejur
dela
delat6r
ţ pron. ţ
deleatur, pron. -Ie-a-
delega, ind. prez. 3 sg. pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
delicatese, pl.
ţ
delici6s, pron. -li-cios
deICciu,pron. -clu
delictu6s, pron. -tu-os
delicvescent, pron. sce
delimita, ind. prez. 3 sg. pl.
ă
delincvent
deICrium (Med.), pron. -ri-um
de loc "originar"
del6c "nicidecum"
demachiere, pron. -chi-e-
demagnetiz4
demaraj, pl. demaraje
ţ pron. ţ gen. demar-
ţ
demar6r, pl. demaroare
ind. prez. 3 .... g. Ş pl.
ă con).
dematerializat, pron. -ri-a-
demâncare, sub ... t.
demfsie, pron. -si-e; gen. demfsiei
demisiona, pron. -si-o-
demis61
demfte
demfu, pl. demfuri
demiurg, pron. -mi-urg
demivoleu (Sport)
demobiliza
democratfsm
democrdtfe, gen. ţ
demonetiza
demon
demoniac, pron. -ni-ac
ţ pron. ţ gen. demon-
ţ
demonta
de mult (ri1. .. punde la Întrebarea: de
când?)
demult ă ... punde la Întrebarea: când?)
denazificli, ind. prez. 3 ... g. ş pl. de-
ă
dendrfUl
denie,pron. -ni-e; gen. deniei
denota, ind. prez. 3 .fig. ş pl. ă
densimetru, pl. densimetre
dentfst
ţ ţ gen. ţ
ţ (Geol.), pron. ţ gen.
ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
deoarece
deobicei
ş
deocamrlliUl, pron. deo-cam-
deocheli,pron. de-o-; ind. prez. 3 sg. ş
pl. deoache; ger. deochfnd
de6chi
deodliUl,pron.deo-da-
de o plirte (OpU,fi lui: de ă parte)
deoplirte "izolat, la o oarecare ă
tare", pron. deo-par-

deosebf,pron. de-o-
deosebfre, pron. de-o-
depan6r (Tehn.), pl. depanoare
deparazita
ind. prez. 1 .fig. ă 3 ... g. ş
ă ă
depe
de pela

ş pl. ş
depilli
depilat6r, pl. depilatoare
deplasament, pl. deplasamente
depUn
depopulli
dep6u
dep6zit, pl. dep6zite
ţ ţ gen. ţ
deprecili, pron. -ci-a; ind. prez. 3 ... g. ş
pl. ă 1 pl. depreciem,
pron. -ci-em; ger. deprecifnd
depreciere, pron. -ci-e-
depresiune, pron. -si-u-
deraili, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
1 pl. deraiem; ger. derafnd
deranjli, ind. prez. 3 .fig. ş pl.
ă 1 pl. ă ger.
deranjand
deranjament, pl. deranjamente
deI"apli, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
deratiza
ş pl. ş
ş pl. ş f. ş ă pl. ş
deretica
ţ pron. ţ gen. ţ
deriz6riu, pron. -riu
dermat6:di

derogli, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
derogat6riu, pron. -riu
ş
ş deslig, pl. desagi
ind. prez. 3 ,fig. ş pl. ă ă

144
ş con). ă ş ă
descalificci, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă
descru.ecci, ind. prez 1 ... g. descalec
ţ
ţ
ş ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă ş ă J pl. ă ş
ger. ă ş
descitzdt
descendent, pron. sce
descentni, pron. sce
descentralizci, pron. sce
descheici, ind. prez. 1 sg. deschei, 3 sg.
ş pl. descheie, 1 pl. descheiem;
ger. deschefnd
deschfde, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
deschid; con). ă
deschingci, ind. prez. 3 , .. g. ş pl.
ă 1 pl. desching5m
descifrci, pron. sci
descfnde, pron. sci
descfnge, pron. sci
descleici, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă 1 pl. descleiem
descleiere
ş ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ş ă
descocise, ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl.
descos; con). ă
ă
descoH1cf
descompletci
desconcentni
descongestionci, pron. -ti-o-
desconsidem
descoperi, ind. prez. 1 .fig. ă
3 sg. ş pl. ă con). desco-
pere
desc6s, v.descoase
descovoicit
145
descreiemt
descne, ind. prez. 1 pl. descrfem, 2 pl.
ţ
descuamci, pron. -cua-
descui ci, ind. prez. 1 sg. descui, 3 ... g.
ş pl. descuie, 1 pl. descuiem; ger.
descuind
descurajci, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă 1 pl. descuraj5m;
ger. descurajand
desecim ş disecim ă ă
de secim (masa de ă
desernnci "a indica"
desen, pl. desene
desen ci "a face un desen"
deseori
desert, pl. deserturi
desesizci
desetfnli desetinli
desfl1cci, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
ş ind. prez. 1 sg. ş 2 ... g.
ş 3 sg. ş pl. ş ă 1 pl.
ă ş ger. ă ş
ş ind. prez. 1 ... g. ă ş
3 ... g. ş pl. ă ş ă
desfl1tci, ind. prez. 1 sg. ă ş
ă 3 sg. ş pl. ă ş
ă ă
ţ ind. prez. 3 sg. ş pl. ţ ă
desferecci, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ
desfoicit
desfrâu, pl. desfrauri
deshmnci
deshidratci
deshumci
desigilci
desfgur

de sfne
desista
ş con). ă
desolidari za
despacheta
ă ger. ă
ă
ă
ă ţ
ă ş ă
despecetIuf ind. prez. 3 .'ig. despece-
tluiet'te; con). ă
despera ş dispera, ind. prez. I sg.
desper ş disper
desperare ş disperare
de sperechea , ind. prez. 3 sg. pl.
ă I pl. dcsperechem;
ger.desperechfnd
despiedica
despleti
despodobf
desp6t ş despot
despotcovf
despotism
despotmolf
ă
despre
desprejmuf, ind. prez. I sg. 3 pl.
desprejmuiesc; con). desprejmu-
ă
despresura, ind. prez. I .'ig. despres6r,
3 .<;g. pl. ă
ă ă
despriponf
despuia, ind. prez. I .<;g. desp6i, 3 sg. ş
pl. despoaie, I pl. despuiem
ă ind. prez. I sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ţ ţ gen. ţ
destituf, ind, prez. I ."ig. destitui, 3 .<;g ş
pl. destituie
ă ind. prez. I sg. destram
destroienf
destruct6r
ţ
de sub
desuet, pron. -su-et
desuetUdine, pron. -su-e-
desufleca
desulfurare
ă
ă ind. prez. I sg. ă
perf. s. 3 .'ig. ă 3 pl. ă
ă con). ă ă ger.
ă P:1rt. ă
ş ă v. ş ş
ş ă ţ
ş ind. prez. I sg. ş 3 .'ig.
pl. ş ă
ş :1d)., pl. ş ţ f. ş ă pl.
ş
ş .mbst., pl.
ş ind. prez. 3 .<;g. pl. ş ă
con). ş
ş ă
ş pl. ş
ş pron. part.
ş
ş
detaliat, pron. -li-at
detaliu, pron. -nu; pl. detalii
ş ind. prez. 3 .<;g. ş pl. ş ă
1 pl. ş ger.
ş pl. ş ă
detectiv
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
deteriora, pron. -ri-o-
determina, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
determinfsm
detesta, ind. prez. 1 sg. detest
detonat6r, pl. detonatoare
146
de tot
detract6r
de ă
ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ţ
con). ţ ă
ă pron. ă
devale "În jos"
de vaIe "referitor la vale"
developat6r, pl. developatmire
devenf, ind. prez. I sg. ş 3 pl. devIn;
con). ă
dever
devers6r, pl. deversoare
devia,pron. -vi-a; ind. prez. 3.<;g. ş pl.
ă I pl. deviem, pron.
-vi-em; ger. devilnd
deviat6r,pron. -vi-a-
ţ pron. ţ gen. ţ
deviere, pron. -vi-e-
devfz (Fin.), pl. devIze
devora, ind. prez. I .... g. devorez
ţ pron. ţ
devreme
de vreme ce
dexteritate
dezabona
dezac6rd
dezadapta
dezagreabil, pron. -gre-a-
dezagrega, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ă ş ă
dezagrement, pl. dezagremen te
ă
ţ
dezaproba
dezarma
dezarticula
ţ pron. ţ gen. dezasi-
ţ
pron. -tru-os
dezavantaj, pl. dezavantaje
147
dezavantaj6s
dezavua, pron. -vll-a
dezaxa
dezbate
dezbatere
ă
ă
dezbina
dezbobina
ă
dezbrobodf
ă
dezdof, ind. prez. 3 sg. ş pl. dezdoâie
dezechilibra
dezechipa
dezerta
ţ
ţ ind. prez. 3 .... g. ş pl. dcz-
ţ ă
dezghioca, pron. -ghio-
dezgolf
ă
dezgropa
dezgust
dezfce
deziderat, pl. deziderate
deziluzie, pron. -zi-e; gen. deziluziei
deziluzionat, pron. -zi-o-
dezinfecta
dezinfectant
ţ pron. ţ gen. dezin-
ţ
dezintegrci
dezinteres
dezintoxica, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ă
ă
ă ţ ind. prez. I ,<;g ţ
3 ,<;g. ş pl. ţ
dezlânat
dezlega
dezlipf
ţ
dezmânhi
dezmembrii
dezmeticf
dezmierda, ind. prez. 3 ,-;g. pl.
ă
ţ
ş
dezmormânta
ţ
ş
ţ pron. ţ
ind. prez. I sg. 3 pl.
ă ă con). ă ă
ă
deznooa
deznodomant
ş ind. prez. I 8g. 3 pl.
con).
ă
dezonora
dez6rdine
dezorganiza
dezorientat, pron. -ri-en-
dezoxidii


dezrobf
dezumaniza
dezumfla
dezunf
ă ind. prez. ,-;g. dezvilui,
3 sg. pl. dezv51uie
ţ
dezvelf
ţ
dezvolta
diabet, pron. di-a-
diab6lic, pron. di-a-
diac, pron. di-ac; pl. dieci
diacon, pron. di-a-
148
diacritic, pron. di-a-
diacr6nic, proJl. di-a-
pron. di-a-
diafan, pron.
prv .. -li-:l_; pl. diafragme
diagn6stic, pron. di-ag-; pl. diag-
nostice
diagnostician,pron. di-ag-, -ci-an
pron. di-ag-
pron. di-a-
pron. di-a-
dialect, pron. di-a-
pron. di-a-; gen. dialecticii
dialectician, pron. di-a-, -ci-an; pl.
dialecticicni
dialectol6g, pron. di-a-
dialectologfe, pron. di-a
pron. di-a-
dial6g, pron. di-a-; pl. dialoguri
diamant, pron. di-a-; pl. diamante
diametral, pron. di-a-
diametru, pron. di-a-; pl. diametre
diapaz6n, pron. di-a-; pl. diapazoane
diapozitfv, pron. di-a-
diaree, pron. di-a-re-e (nil: -re-ie)
pron. di-a-
pron. di-a-
diatermfe, pron. di-a-
pron. di-a-
pron. di -a-
diavol, pron. dia-
pron. dia-
dibaci
dibuf, ind. prez. 1 sg. dfbui ş dibuiesc,
3 sg. dfbuie ş
dichfs, pl. dischfsuri
dictat6r
dictatorial, pron. -ri-al
dict6n, pl. dictoane
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ -u-
didacticfsm
diecel, pron. di-e-
ă pron. di-e-
diedru, pron. di-e-
ă pron. di-e-
dfesel (Tehn.), pron. dfzel
ă pron. di -c-
dietetic, pron. di-e-
diez, pron. di-ez; pl. diezi
diferend, pl. diferende
ţ ă
ţ pron. ţ ind. prez. 3,-;g.
pl. ţ ă J pl. diferen-
ţ pron. ţ ger. ţ
ţ pron. ţ
diferf "a se deosebi"
dif6rm
diformitâte
ţ ţ gen. ţ
difterfe, gen. diferfei
ă
difuziune, pron. -zi-u-
digera, ind. prez. 1 sg. diger
digestic, pron. -ti-e; gen. digestiei
ţ pron. ţ gen. ţ
digresiune, pron. -si-u-
dih6r !;t'i dihor
dihotomfe
ă
dijmuf, ind. prez. 1 ,'ig. 3 pl.
dijmuiesc; con}. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
diletantfsm
dilua, pron. -lu-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
diluvian, pron. -vi-an
dimensiomi, pron. -si-o-
dimensiune, pron. -si-u-
dimerlfe, gen. dimerl fei
ţ ă pl. ţ
diminua,pron. -nu-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă
149
ă
dimprejur
ă
din
dinadfns
din afara
ă v. pe ă
din ă "din exterior"
dinafnte
dinam, pl. dimlmuri
dinamfsm
dinap6i
ă pl. dfne
ă
dfncoace "în ă parte, aici"
dincoace "din ă parte, de aici"
dfncolo "acolo"
dinc6lo "de acolo"
dincotr6
ă
dineu, pl. dineuri
dinoteriu, pron. -riu
dinozaur, pron. -za-ur
dfnspre
ă
dintotdeauna
dintr-adfns
dfntre
dfntr-o
dfntr-o ă
dfntr-un
di6ic, pron. di-o-ic
dionisiac, pron. di-o-, -si-ac
dioptrfe, pron. di-op-; gen. dioptrfei
ă ă pron. di-o-
ă
diptlc
directoare, sub,'it.. pl. directoare
director, subst.
direct6r, adi.
directori aI , pron. -ri-al
ţ pron. ţ gen. ţ
dirigent
ţ gen. ţ
diriginte
diriguit6r, pron. -gu-i-
dirija, ind. prez. 3 sg. pl. ă
l pl. dirijUm; ger. dirijfrnd
dirijabil, pl. dirijabile
dirijare, pl. dirijUri
dirij6r
ă pron. sce
disceme,pron.sce
disciplfnii, pmn. sci
discIpol, pron. sci
discontinuu, pron. -nu-u
disc6rdie, pron. -di-e; gen. discardiei
discredita
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
discriminat6riu, pron. -riu
disculpa, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ă
diseca, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
disensiune,pron. -si-u-
ţ pron. ţ gen. ţ
disident
ţ
ţ pron. ţ gen. disi-
ţ
disjunctiv
disjunct6r, pl. disjunctoare
disloca, ind. prez. I.'ig. disl6c, 3 ."g.
pl. ă
disocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 ."g. ş
pl. ă l pl. disociem, pron.
-ci-em; ger. dosociind
disociativ, pron. -ci-a-
ţ pron. ţ gen. diso-
ţ
disociere, pron. -ci-e-
ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
dispiirea, v. ă
dispecer
dispensar
dispersie, pron. -si-e; gen. dispersiei
displiicea, v. ă
dispnee, pmn. -nc-c (nu: -ne-ie)
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ
ţ ind. prez. l ."g. ş 3 pl.
ţ con). ţ ă
ţ pron. ţ gen. dispro-
ţ
ţ pron. ţ
dispune, ind. prez. l sg. ş 3 pl. dispun;
con). ă
disputa, ind. prez. l sg. disput
distih, pl. distfhuri
distila, ind. prez. l .'ig. distilez, 3 .'ig. ş
pl. ă
distilerfe, gen. distileriei
ţ pron. ţ gen. ţ
distorsiune, pron. -si-u-
ţ pron. ţ gen. ţ
distribui, ind. prez. l sg. distribui,
3 fig. pl. distribuie
distribuit6r, pron. -bu -i-
ţ pron. ţ gen. ţ
districtuaI, pron. -tu-al
distructiv
distrUge
ditiramb, pl. ditirambi
diuretic, pron. di-u-
diurezii, pron. di-u-
dit1mii, pron. di-ur-
ţ pron. ţ gen. ţ
divan, pl. divane divanuri
ţ
diversionist, pron. -si-o-
150
diversiune, pron. -si-u-
divertisment, pl. di vertismente
divide (nu ,.;e ţ ă la tim-
purile trecute)
d!vizie, pron. -zi-e; gen. divfziei
divizi6n, pron. -zi-on
divizionar, pron. -zi-o-
diviziune, pron. -zi-u-
ţ
dizenterie, gen. dizenterfei
dizeur, pron. dizor
pron. ă
ţ pron. ţ ind. prez. 3 sg. ş
pl. ţ ă I pl. ţ
pron. ţ ger. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
dizolva
dizolvare
pl. doage
doar
pl. dobanzi
dobândi, ind. prez. I ,.;g. ş 3 pl.
dobândesc
doborf, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
perf. ,.;. 3 ,.;g. dobori, 3 pl. ă
con} doboare; ger. doborand; part.
dobodt
dobrogean
docar, pl. docare
docher
d6ctor
doctorie, gen. doctorfei

doctrinar
document, pl. documente
ţ pron. ţ gen. docu-
ţ
dodecaedru, pron. -ca-e- (nu: -ca-ie-);
pl. dodecacdre
gen. ă
151
d6ge, pl. dogi
dogmatism
dogori, ind. prez. 3 sg. ş
dogorit6r
d6hot
doi, f. ă
(al) d6ilea, pron. doi-lea do-i-Iea
pron. ă gen. d6inei
d6isprezece
(al) d6isprezecelea
pl. dojeni
doI, pl. doluri
dolar
d6ldorc:l
ţ ă pron. -le-an-; pl. ţ
dolihocefaI
d6liu, pron. -nu
dolman, pl. dolmane
dolmen, pl. dolmene

dom, pl. d6muri
domeniu, pron. -nlu
domicilia, pron. -li-a; ind. prez. I sg.
domiciliez, pron. -li-ez, 3 sg. ş pl.
ă I pl. domiciliem,
pron. -li-em; ger. domicilifnd
domicfliu, pron. -nu
ţ pron. ţ -e; gen. ţ
domini6n, pron. -ni-on
d6mino (joc)
domin6 ă pl. domin6uri
Domnia ta (sa, lui,ei, ă
ţ pron. ţ gen. ţ
donchihotfsm
ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
nesc
ţ ă pl. ţ
donj6n, pl. donjmlne
donjuan, pron. -ju- ş -hu-
pl. ţ
ă
ţ
d6snic
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
(a) ă
ă
ă
(al) ă
ă ş unu
dozaj
ă
drag, adj., pl. dragi, f. ă pl. dragi
dragaj
ă (aparat), pl. drage
ă
drag6n
dragoste, pl. dragoste
ă
drajeu, pl. drajellri
dramatfsm
ţ ă pl. ţ
drapel, pl. drapele
ă ind. prez.l sg. ş 3 pl. ă
ă ă ş pron. -ni-e; gen. ă ă
ă ş
ă ă
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
mlliesc
ă
drege
drenaj, pl. drenaje
dreptunghi
dresaj
ă pl. drezfne
ă (Mito1.),pron. dri-a-
drfbling
dric, pl. dricuri
ş ind. prez. 1 fig. ş 3 pl.
ş con). ş ă ger.
ş
droaie
drogherie, gen. drogherfei
droghfst
dr6jdie, pron. -di-e; gen. dr6jdiei
dromader, pl. dromaderi
dr6pgol (Sport)
dr6pie, pron. -pi-e; gen. dr6piei
dropi61, pron. -pi-oi
ş pl. ş
drug ă parte a ă de ţ
pl. drugi
drum-de-fier
drumeag, pl. drumeaguri
ş ă pl. ş
dualfsm, pron. du-a-
dualitate, pron. du-a-
dubi6s, pron. -bi-os
dubiu, pron. -blu
dublaj
duble "metal aurit"
dublet, pl. dublete
dublu
dublu-decalftru, pl. dubli-decalftri
dublu-decimetru
dubluru
dublu-ster, pl. dublu-steri
ducat ă pl. ţ
duce
ducipal
pl. dudaie
ă pl. duduci
duduf, ind.prez. 3 sg. ş pl. duduie
duel, pron. du-el (nu: du-ieI)
duet, pron. du-et (nu: du-iet) ,pl. duete
ă
ş
ă pl. dulame
dulap ă pl. dulapi
dulap ă pl. dulapuri
dulceag
ţ ă pl. ţ (preparate
alimentare) ş ţ (lucruri
ă
dulgher
152
dulfe, gen. dulfei, pl. dulfi
ă
ebuliometru, pron. -li-o-; pl. ebu-
Iiometre
dumerf, ind. prez. 1 ş 3 pl. ţ pron. ţ gen. ţ
ecarisaj dumeresc
dumica, ind. prez. l.'ig. dumÎc dumic
dumicat, pl. ţ
ă
dumisale, v. dumneasa
dumitaIe, v. dumneata
dumneaei
dumnealui
dumneal6r
gen. dumisale
dumneata, gen. dumitale
ă
dumping
ă pl. dungi
duo
duodecimal, pron. du -0-
duoden, pron. du-o-
ă
ă ă
ă ă
ă ă
ă
dUîdlumrniu, pron. -nlu
duramen, pl. duramenuri
durdulfu
ş
ş
du-te-vrno
ă pl. duze
ă pl. duzini
E,cit.e
ea,pron. ia; pl. ele,pron. ie-Ie
eben "abanos"
ă
ş ă pl. ş
ebrietate, pron. -bri-e-
echer, pl. eClIere
echilatercil
echilibr6r, pl. echilibroare
ţ ţ
ţ pron. ţ
echipaj, pl. echipaje
echipament, pl. echipamente
echipier,pron. -pi-er
ţ pron. ţ gen. ţ
echiv6c, f. ă
eclectfsm
ecleziarh, pron. -zi-arh
ecleziastic, pron. -zi-as-
ă (Tehn.)
ecloziune, pron. -zi-u-
ă pl. ecluze
econ6m, f. ă
economfsm
economiz6r, pl. economizoare
ecosez, adj. invar.
ec6u
ecrdIl, pl. ecrane
ecru adj. in var. , pron. ecrii
ecruisaj, pron. -cru-i-; pl. ecruisaje
ectenie, pron. -ni-e; gen. ecteniei
ecuat6r, pron. -cu-a-
ecuatorial, pron. -cu-a-, -ri-al
ţ pron. -cu-a-; gen. ţ
ecvestru
ă
edec
edem (Med.)

153
edCcul
ediffciu,pron. -clU
edfl
edit6r
editorial, pron. -ri-aI
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
efect, pl. efecte
efectua, pron. -tu-a; ind. prez. 3 .'tg. ş
pl. ă
efendi
ţ ă
eficace, adi. invar.
eficient, pron. -ci-ent
ţ ă pron. -ci-en-
effgie, pron. -gi-e; gen. efîgiei
ţ ă pron. sec
efluviu, pron. -VIU: pl. ctllivii
efor
eforfe, gen. eforfei
ţ pron. ţ gen. ţ
efuziune, pron. -zi-u-
egalitarfsm
ă pl. egfde
egiptean
gen. eglogei
egocentrfsm
egofsm
egotfsm
ă
egumen
eject6r, pl. ejectoare
ţ pron. ţ gen. ţ
el,pron. ieI; pl. ei, pron. iei
elan, pl. elani (cerbi)
elan, pl. elanuri (avânturi)
electrician, pron. -ci -an; pl. electricieni
pmn. -tro-a-
pron. -di -0-
electrocauter, pron. -ca-u-
electrochfmic
electrocuta
electrodimim, pl. electrodinamuri

electrof6r
electrogen
electromagnet, pl. ţ
electromagnetic
electromagnetfsm

electromot6r
electrosc6p, pl. electroscoape

electrotehnic
gen. electrotehnicii
electrotempfe, gen. electroterapfei
elefantiazis, pron. -ti-a-
elegiac, pron. -gi-ac
elegfe, gen. elegfei
element, pl. elemente
elen
elenfsm
elevat6r, pl. elevatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
e1fce, pl. elfce
elicoidal, pron. e-li-co-i-
elicopter
elida, ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. ă
part. elid • .lt
elimina, ind. prez. 3 .'tg. ş pl. ă
eliminat6riu, pron. -rIu
elipsofd, pl. elipsofde
elipsoidaI, pron. -so-i-
elixfr, pron. gz, pl. elixfre
elizeu, pl. elizCe,pron. -ze-e (nu:-ze-ie)
eliziune, pron. -zi-u-
ţ pron. ţ
elocvent
ţ ă
elogia, pron. -gi-a; ger. elogifnd
elogi6s, pron. -gi-os
el6giu, pron. -glu; pl. elogii
ţ pron. ţ gen. elucll-
ţ
eluda, ind. prez. 3 , .. g. ş pl. ă
ţ pron. ţ
email,pron. e-mail
154
emaihi,pron. -mai-
emaiI6r,pron. -mai-
ţ ţ gen. ţ
emancipa, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
embarg6, pl. embargouri

embriologfe, pron. -bri-o; gen. em-
briologfei
embri6n, pron. -bri-on; pl. embrioni
emergent
emerf

emfizem, pl. emfizeme
ţ pron. ţ gen. ţ
eminescian, pron. -ci-an

emisiune, pron. -si-u-
emistfh
emolient, pron. -li-ent
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ţ
empiriocriticfsm, pron. -ri-o-
empirfsm
emul, pl. emuli
ţ pron. ţ gen. ţ
emulsie, pron. -si-e; gen. emulsiei
emulsiona, pron. -si-o-
emuls6r, pl. emulsoare
encfclidl, pl. encfclice
enciclopedfe, gen. enciclopedfei
pl. enclave
endocrinoterapfe, gen. endocrino-
terapiei
endoderm, pl. endoderme
englez, pl. englezi
pron -zoai-; pl. engle-
zo<iice
enologfe, gen. enologfei
ş pron. ş
enterocolftli
155
entuziasm, pron. -zi-asm
enumera, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă con). enumere
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ -a-
eocen, pron. e-o-
eolian, pron. e-o-li-an
eolftic, pron. e-o-
eparhial, pron. -hi-al
pl. epave
epicurian, pron. -ri-an
epicurfsm
epidemiologfe, pron. -mi-o-; gen.
epidemiologfei

epidiasc6p, pron. -di-a-; pl. epidia-
scoape
epil6g, pl. epiloguri
episc6p (Tehn.), pl. episcoape
epfscop "rang bisericesc", pl. epfscopi
epis6d, pl. episoade
epistat, pl. ţ

epitaf, pl. epitafuri
epitalam, pl. epitalamuri
epitelial, pron. -li-al
epiteliu, pron. -nu
epftrop
epizootfe, pron. -zo-o-; gen. epizootfei
epocii
epolet, pl. ţ
ep6nj ţ ă ă
epopee, pron. -pe-e (nu: -pe-ie), pl.
epopei
epos, pl. eposuri
eprubetli
epuiza, pron. -pll-i-
ţ pron. ţ gen. ţ
ep11d, pl. epure
eram, enii, era, ţ erau, v. fi
eratli
em,pl.ere
erbacee, pron. (nll: -ce-ie)
erbicfd
erbiv6r, pl. erbivare
eres, pl. eresuri
eretic
ş pl. ş
ş pron. -ti-on; pl. ş
ş
ş v. fi
erija, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
ş pron. ş ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ş ă
etaj, pl. etaje
1 pl. erij.1m; gel'. erijfrnd
eritem
erizipel
ennetic
ennetism
ermitaj
eroic6mic, pron. -ro-i-
eroism
erotism
eroziune, pron. -zi-u-
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pl. ţ
escl1drl1
ă
escadr6n
escamota
eschim6s, pl. ş
escorta
ă
escr6c
ţ pron. ţ
eseu, pl. eseuri
ă pl. esplanade
est
este, v. fi
ă gen. esteticii
estetician, pron. -ci-an
ţ pron. ţ gen. ţ
estonian, pron. -ni-an
est:nkm, pl. estrade
estropiat, pron. -pi-at
estuar,pron. -tu-ar
ş pl. ş
etaja, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
I pl. etajdm; gel'. etaj&nd
etalaj, pl. etalaje
etal6n, pl. etaloane
ş pl. ş f. ş ă pl. ş
ş
ş pron. ş
etc., pron. et cetera
eter (Chim.), pl. eteri, (fig.) etemri
eterie, gen. eterfei
eteroclft heteroclft
eterod6x heterod6x, pl. ş ş
ş
eterogen
eterogenitate
ă gen. eticii
ă
etimologfe, gen. etimologfei
etiologie, pron. -ti-o-; gen. etiologfei
etiopian, pron. -ti-o-pi-an
eu, pr., pron. ieu
eucalipt, pron. e-u-
eudiometrfe, pron. e-u-di-o-; gen.
eudiometrfei
eufemfsm, pron. e-u-
eufonfe, pron. e-u-; gen. eufonfei
euforie, pron. e-u-; gen. euforfei
eugenie, pron. e-u-; gen. eugcnfei
euharistie, pron. e-u-; gen. euharistfei
eunuc, pron. e-u-
euritmic,pron.e-u-
euritmfe, pron. e-u-; gen. euritmfei
156
european, pron. e-u-, -pean; pl.
europeni; t: ă pl. euro-
pene
ev, pl. evuri
pIOn. -cu-a; ind. prez. I sg.
evacuez, 3 ,"ig. ş pl. ă
evalua, pron. -Iu-a; ind. prez. 1 ,"g.
evalucz, 3 ,"ig. ş pl. ă
evangheliar, pron. -Ii-ar; pl. evan-
gheliare
evanghelic
evantai, pl. evantaie
evapora, ind. prez. 3 ,"ig. ş pl. ă
ş ă
evazare
evazionfst, pron. -zi-o-
evaziune, pIOn. -zi-u-
evazfv
eventual, pron. -tu-al
ţ ţ
evident
ţ pron. ţ ind. prez. 1 pl.
ţ pron. ţ ger. evi-
ţ
ţ pron. ţ
eviscera, pron. sce
evlavie, pron. -vi-e; gen. evlaviei
evlavi6s, pron. -vi-os
evolua, ind. prez. 1 sg. evoluez, 3 sg.
ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ţ
evreiesc, f. ă
evrica
exact, pron. gz
pron. gz
exala, pron. gz
pron. gz; ind. prez. 3 ,fig. ş pl.
ă
ţ pron. gz, ţ gen. ţ
pron. gz
157
exantematic, pron. gz
ex4rh,pron. gz
exaspera,pron.gz
excavat6r, pron. ecs-ca-
ţ pron. ecs-ca-, ţ gen.
ţ
excedent,pron.ecs-ce-
pron. ecs-ce-
ţ ă ecs-ce-
excentric,pron.ecs-cen-
ţ pron. ţ gen.
ţ
ţ pron. ţ
exces,pron.ecs-ces
excesfv, pron. ecs-ce-
pron. ecs-ci-
ţ pron. ecs-ci-, ţ gen.
ţ
pron. ecs-cla-; ind. prez. 3
sg. ş pl. ă
pron. ecs-cIa-, ţ gen.
ţ
exclusfv, pron. ecs-clu-
exclusivfsm

ţ ă pron. sce
ţ pron. ţ gen.
ţ
excursie,pron. -si-e; gen. excursiei
excursionfst, pron. -si-o-
execrabil
pIOn. gz
execut6r,pron.gz
execut6riu (Jur.), pron. gz, -riu
ţ pron. gz, ţ gen. ţ
exemplar, pron. gz
exemplu, pron. gz
pron. gz
ţ pron. gz, ţ
pron. gz
exfoliere, pron. -li-e-
exhaustiv, pron. -ha-lls-
ţ pron. ecs-hi-. ţ gen.
ţ
exhuma, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă
ţ ă
exil, pron. gz: pl. exî!uri
exista, pron. gz
ţ ă pron. gz
ţ pron. gz, ţ -a-
exînscrfs, adj. n., f. ă pl.
exÎnscrise
ex6d
exorbitant
ex6rdiu, pron. -dIll
ex6tic, pron. gz
exotfsm, pron. gz
expansionfsm, pron. -si-o-
expansiune, pron. -Si-ll-
expatria, pron. -tri-a
expatriere, pron. -tri-e-
expectatfvii
ţ pron. ţ gen. expec-
ţ
expedia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă J pl. expediem,
pron. -di-em; ger. expedifnd
expedient, pron. -di-ent
expedit6r
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron, ţ
ţ ă pron. -ri-en-
experiment, pl. experimente
exphi,pron. -pi-a
expiat6r,pron. -pi-a-
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
explica
ţ pron. ţ gen. ţ
exploata, pron. -ploa-
exploatat6r, pron. -ploa-
exploda
expI6zie,pron. -zi-e; gen. exploziei
explozfv, pl. explozIve
exponent, pl. ţ
exporta, ind. prez. 1 ... g. export
expozant
ţ pron. ţ gen. ţ
expres, ad}., pl. ş f. ă pl.
exprese
expresie, pron. -si-e; gen. expresiei
expresionfsm, pron. -si-o-
exprima
expropria, pron. -pri-a; ind. prez. 3 ... g.
ş pl. ă I pl. expropriem,
pron. -pri-em; ger. exproprifnd
expropriere, pron. -pri-e-
expulsie, pron. -si-e; gen. expulsici
expulza
expune, ind. prez. J sg. ş 3 pl. expun;
con}. ă ger. cxpunand
exsicat6r
ţ pron. ţ gen. ţ
extazia, pron. -zi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. extaziem, pron.
-zi-em; ger. extazifnd
extemponi1
extensiune, pron. -si-u-
extens6r, pl. extensoare
extenua, pron. -nu-a; ind. prez. 1 sg.
extenuez,3 sg. ş pl. ă
extenuant, pron. -nu-ant
extenuat, pron. -nu-at
exteri6r, pron. -ri -or
158
exterioriza, pron. -ri-o-
exteritoriaI,pron. -ri-al
extennina, ind. prez. 3 ş pl. exter-
ă
extinct6r, pl. extinctoare
ţ pron. ţ gen. ţ
extfnde
extirpa, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
extrabugetar
extract
ţ pron. ţ gen. ţ
extraordinar
extras, pl. extrase
ş
extraurban
extrauterln
extravagant
extriida
extrem
extremfsm
extrinsec, pl. extrinseci; f. ă
pl. extrinscce
exuberant
exulta, pran. gz
ezita, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ezoteric
F, cit. fe (În .'iimbaluri ş ef)
ţ pron. ţ gen. ţ
fabricii, pl. fabrici
face, ind. prez. I pl. facem, 2 pl. ţ
imper. neg. nu face
fachfr
facial, pron. -ci-al
facies, pron. -ci-es; pl. faciesuri
facfl
facsimO ş facsfmil, pl. facsimfle ş
facsîmile
factaj
factice, adj. invar.
factor
factorle, gen. factorfei
fact6tum
facturier, pron. -ri-er
ţ pron. ţ
fading, pron. feding
faet6n, pron. fa-e- (nu: fa-ie-); pl.
faetoane
fagocit, pl. fagocfte
fag6t, pl. fag6turi
fagure
ţ gen. ţ
pl. faime
pl. falange
falanster, pl. falan<;tere
faldi, gen. fftIcii
fald, pl. falduri
falezii
falie, pron. -li-e; gen. faliei
faliment, pl. falimente
fals, adj., pl. ş f. ă pl. false
fals, sub.'it., pl. falsuri
falsifica, ind. prez. 3."g. ş pl. ă
falsitate
familial "de familie" ,pron. -Ii-al
familiar "prietenos; ş pron.
-li-ar
familiarfsm, pron. -li-a-
famOie, pron. -li-e; gen. familiei
fanari6t, pron. -ri-ot
fanfam, pl. fanfare
fanfar6n
fani6n, pron. -ni-on
fantasmag6ric
fantasmii
fantii (Tehn.), pl. fante
fantezfe, gen. fanteZIei

ş pl. ş
farfurioam, pron. -ri-oa-
faringian, pron. -gi-an
farisefsm
fannaceutic,pron. -ce-u-
farmaceuticii, pron. -ce-u-; gen. far-
maceuticii
farmacodinarnfe, gen. farmacodi-
namlei
farmacopee,pron. -pe-e (nu: -pe-ie)
fannacoterapfe, gen. farmacoterapfei
159
farmec, .mb. .. t., pl. farmece
farniente, pron. -ni-en-
fars6r
fascfcul (Opt.),pron. sci; pl. fasclcule
ă ţ pron. sci; pl.
fasclcule
fascie, pron. fas-ci-e
pron. sci
fali61e, gen. fas6lei
fas6n
fastu6s, pron. -tu-os; f. ă
pron. -tu-oa-
fasung (Tehn.), pl. fasunguri
ş ă pl. ş
fatalfsm
fatuitate, pron. -tu-i-
ţ ă pl. ţ
ţ ă
ă pron. fa-u-
favoare, pron. -voa-; gen. fav6rii, pl.
fav6ruri
favorit, subst., pl. ţ
favoritfsm
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă ă
luiesc; conj. ă ă ă
fl1clfe, gen. ă
ş pl. ă ş
ă ind. prez. I .'ig. ş 3 pl.
ă ă con). ă ă ă
ă ă pl. ă ă
ă gen. ă
ă pron. ă
ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă ţ
con}. ă ţ ă
fliptuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
tuiesc; con}. ă ă
ş pl. ă ş
ă ă
ă ind. prez. 1 .\'g. ă 1 pl.
ă
fl1râmici6s
ţ
ţ ă
ş
ă
ţ ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl. ă ţ
con}. ă ţ ă
ţ ă pl. ă ţ
fliuri, pron. ă
fâlfâf, ind. prez. 3 ."g. ş pl. fdlfâie
ţ pl. ţ ţ
ă pl. fântftni
fârtat
fâsâf
ş ind. prez. 3 sg. ş pl. ş con}.
ş
ş
ţ ind. prez. 3 sg. ş pl. ţ
febrifUg, pl. febrifuge
februarie, pron. -bru-a-ri-e
feci6r
ţ pron. ţ gen. fecun-
ţ
ş pl. ş ş
ţ ă ă (F.S.M.)
ţ pron. ţ gen. ţ
federvais
feeric,pron. fe-e- (nu: fe-ie-)
feerie, pron. fe-e- (nu: fe-ie-); gen.
feerfei
ţ ă
feldlipat, pl. ţ
felegean, pl. felegene
ş
felicita, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
feHe, gen. feHei
felinar
femeie, gen. femeii
femeiesc, f. ă
feminfn
fenician, pron. -ci-an
fenix, pl. ş
160
fenomen
(Sport), pl. fente
(în: cale ă
ă ă pl. ă
ş pl. f. ă pl.

ferchezuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ferchezuiesc; con). ă
ă pl. ferestre
fereca
ferestruf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
ferestruiesc; con). ă
ferestruie
ţ ă
ţ ind. prez. I ,"'g. 3 pl.
ţ
ferib6t (Mar.), pl. fcrib6turi
ferfce, ad). in var .. ,'iub,'it. f.
ă pl. fcrigi
fermeca, ind. prez. I sg. farmec, 2 ,'i2o.
farmeci, 3 sg. pl. ă I pl.
fermec5m; con). farmece
ţ pron. ţ gen. fermen-
ţ
fermier,pron. -mi-er
fermoar, pron. fer-moar
feroce, adi. invar.
feromagnetic
feromagnetfsm
feroviar, pron. -vi-ar
festfn, pl. festfnuri
ş V. ş ă
ş ă pl. ş
ş pl. ş
ş
fetru
fetus, pl.
feudal, pron. fe-u-
feudalfsm, pron. fe-u-
ă pron. fe-lI-
fi, ind. prez. I sg. ş 3 pl. sunt, 2 sg.
ş pron. ş 3 ,.,t!. este, pron.
161
ieste, J pl. suntem suntem, 2 pl.
ţ ş ţ imperf. enlm,
enli, era, eram, ţ erau, pron.
ie-; con). 2 sg. fii; imper. afirmativ
fii, imper. neg. nu fi
fiacru,pron. fi-a-
ă pron. ă pl. fiare
ă V. fiese
fiasco, pron. fias-co
fi astru , pron. fi-as-
fibr6m, pl. fibroame
ă
ficat, pl. ţ
ş v. fix
ţ ţ
fidefsm
ffder (nu: feeder)
fiduciar,pron. -ci-ar
fiecare, gen. fiec5rui, fiedruia, f. fie-
c5rei, l'iedÎreia
fiece
fiecfne,gen. fiecui
fiecum
fief, pron. fi-ef
fier, pl. fiâre
fierar
fierbe
fierbfnte
fiere
fiert (J sil.)
ă
fiesc, pron. fi-esc, f. ă pron. fi-as-
ş
ţ ţ gen. ţ
ă pl. figuri
fii, V. fi
ă pl. fifce
ă ţ
ţ ă
filament, pl. filamente
ă gen. fiIarm6nieii
ă pl. ffIe
ş
file (carne), pl. filclIri
filet, pl. filete (Med.)
filet, pl. fileturi (Tehn.)
fileu ă ţ pl. fileuri
filfiz6n
filial,pron. -li-al
ă pron. -li-a-
ţ pron. ţ gen. ţ
filiem, pron. -li-e-
filigrein, pl. filigrane
ă pl. filmoteci
filodendron
fil6n, pl. filoane
filoz6f
filozofIe
ffltru, pl. ffltre
final, pl. fimlle
fina1fsm
financiar, pron. -ci-ar
finet
ţ
finisaj, pl. finisaje
finis6r ă pl. finisoare
finis6r (muncitor), pl. finis6ri; f fini-
soare, pl. finisoare
ă pron. fi-o-
fi6r, pron. fi-ar
fi6rd, pron. fi-ord
fiorfn, pron. fio-
fiorit11rn, pron. fio-
fior6s, pron. fi-o-
firav
frrfirfc
ă pl. firfde
firimitUrn
firman, pl. finnane
ffrnis
(de telefon etc.)
fiscalfsm
fisiona, pron. -si-o-
fisiune, pron.
fistic
fistichfu

fisurn, pl. fisuri
ş ă (de hârtie etc.), pl. ş
ş pron. ş
ş
fitfl, pl. fitfluri
fitopatologfe, gen. fitopatologfei
fitotehnfe, gen. fitotehniei
fitoterapfe, gen. fitoterapfei
fitot6xic
ţ ă pl. ţ
fiu, pl. fii, art. ffii
fix, pl. ş
ă gen. ffzicii
fizician, pron. -ci-an; pl. fizicieni,
pron. -ci-eni
fiziocrat, pron. -zi-o-
fiziol6g, pron. -zi-o-
fiziol6gic, pron. -zi-o-
fiziologfe pron. -zi-o-; gen. fiziologfei
fizionomfe, pron. -zi-o-; gen. fiziono-
miei
fiziopatologfe, gen. fiziopatologfei
fizioterapfe, gen. fizioterapfei
ă ă pl. fi dc ă
flac6n, pl. flacoane
flagel "bici, calamitate", pl. flageluri
flajolet
flambaj
flamfngo, pl. flamfngi
flâmurn, pl. flamuri
ă pl. flanele
ş ă pl. ş
flaut, pron. fla-ut; pl. tlaute
ă ă ş ă ă
ă ă
ă ă
ă
fleandurn, pl. flendllri

162
flec, pl. tlecuri
fler
ş ind. prez. I ... g. ş 3 pl. ş
ă
ş ă
flexh1ne,pron. -xi-u-
flig6m, pl. tlig6rnuri
flirt
floarea-soarelui, gen. tl6rii-smirelui
ţ pron. ţ gen. ţ
flot6r, pl. f1otoare
fluctua, pron. -tu-a; ind. prez. 3 .'ig. ş
pl. ă
ţ pron. ţ gen. fluc-
ţ
fluid, pl. tlulde
fluiditate, pron. tlu-i-
fluier
fluierar
ş
flu6r, pron. tlu-or
fluorescent, pron. tlu-o-, sce
fluorhfdric
ă
ş
fluture
fluviaI, pron. -vi-al
fluviu, pron. -vru
flux, pl. fluxuri
fluxiune,pron. -xi-u-
foaie
foaier, pron. foa-ier
foamete
foarfece, pl. foarfece
foburg, pl. fobUrguri
ă pl. foci
foehn,pron. fan
ă pl. foteze
ă
foilet6n, pron. fo-i-; pl. foiletoane
foiletonist, pron. fo-i-
163
ş pron. fo-i-
folcl6r
foHcul (Anat.), pl. fo1fcuIi
ă (Bot.) , pl. folfcllie
f6lio, pron. -li-o
ă pron. -li-o-
fol6s, pl. foloase
fondat6r
fonetician, pron. -ci-an
fonetfsm
fonf
ă
ă pl. ă
foraj
f6rceps, pl. f6rcepsuri
forestier, pron. -ti-er
ă
f6rint
forja, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
1 pl. for:.jim; ger. forjand
ă pl. f6rje
formaHsm
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
ă ţ ă
fortifica, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
ţ pIOn. ţ gen. forti-
ţ
fortfssimo
f6sfor
fosforescent, pron. see
ă pl. fosfle
f6tbal
fotoc6pie, pron. -pi-e; gen. fotoc6piei
fotoelectric
fotoelement
fotogrdtia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. fotografiem,
pIOn. -fi-em; ger. fotografifnd
fotogrammetru (aparat), pl. fotogram-
metre
fotolitogrctffe, gen. fotolitograffei
fot61iu, pron. -nu; pl. fotolii
ţ ă pron. sce
ă
fotometrfe, gen. fotometrfei
fotomontaj, pl. fotomontaje
fot6n, pl. fotoni
fotoreportaj
fotorep6rter
ă
fototelegraffe, gen. fototelegraffei
fototerapfe, gen. fototerapfei
fototipfe, gen. fototipfei
fotozincograffe, gen. fotozincograffei
fox, pl. ş
foxterier, pron. -ri-er
f6xtrot
ţ (Mat.),pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ pl. ţ
ă (fruct), pl. fragi
freigcd
fragil
fragment, pl. fragmente
frc:tht, pl. frahturi
franc, adj.
franca, ind. prez. 3 .'ig. pl. fran-
ă
francez, pl. francezi
ţ
francmas6n
franj, pl. franjuri
fratricfd
ă pron. fra-u-
frazeologfe, pron. -ze-o-; gen. frazeo-
logfei
ă ţ ţ
ă pl. frâne
frânghfe
frânghier, pron. -ghi-er
frâu, pl. (parte a hamului) fraie,
(conducere ă frUne
ă pl. ă
frecvent
ă pl. fregate
ă pl. fresce, pron. sce
frez6r ă pl. frezoare
frez6r ă pl. frezori
ă gen. frfcii
ţ pron. ţ (nu: ţ
ţ pron. ţ
ă
frigian,pron. -gi-an
frigfd
frigider, pl. frigidere
friza
frizer
frizerfe
frizurn
ă pron. -ti-e-
frontispfciu,pron. -clu; pl. frontispfcii
front6n, pl. frontoane
ă pron. -ti-e-
ă
fructu6s, pron. -tu-os
ţ
ş pl. f. ă pl.

frunzar, pl. frunzare
ş pl.
frust, pl. (J sil.); f. ă pl.
frustc
frustra, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ftiziol6g, pron. -zi-o-
ă gen. fucsfnci
fugf, imperf. 3 sg. fugea
fulguf, ind. prez. 3 .'ig. ş
ţ pron. ţ gen. ţ
fUlie (Bot.),pron. -li-e; gen. fuliei
fulmicot6n
ă ă
164
ţ pron. ţ gen. ţ
fumoar,pron. -moar
fumurfu
funciar, pron. -ci-ar
ţ (Mat. ă ă rol,
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ ţ pron.
ţ (Chim., Gram., Med., conta-
bilitate, filozofie, ă
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ v. ţ
funda
fundal, pl. fundale fundaluri
fundament, pl. fundamente
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pl. funde
funeralii, numai pl.
funerar, ad}., pl. funen1ri, f. ă
pl. funerare
funicular
fUnie, pron. -ni-e; gen. funiei
funfngine, gen. funfnginii
furaj, pl. furaje
furajer
ţ ă pl. ţ
fUrie,pron. -ri-e; gen. furiei
furier, prun. -ri-er
ş ind. prez. 3 .'ig. pl. ă
1 pl. ger. ş
furnal, pl. furmlle
furnicar ş pl. furnicare
furnfr, pl. fumfre
fumiruf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
furniruiesc; con). ă
furniza
fumiz6r, r fumizO<lre
furs&:, pl. fursecuri
furtUn, pl. furtunuri
furtunatic
165
ă pi. furtuni
furuncul, pl. furuncule
fus (de tors), pl. fuse
fus (Med., Tchn.), pl. fusuri
fuscel, pron. sce; pl. fuscei
fusif6rm
futurfsm
fuzelaj, pl. fuzelaje
fuziona, pron. -zi-o-
fuziune,pron. -zi-u-
G, cit. ghe (În abrevieri ş ge)
gabarft, pl. gabarfte
gabie,pron. -bi-e; gen. gabiei
gabier, prun. -bi -er
gabi6n, pron. -bi-on
ă pl. gadine
ă pron. ă pl. ă
gaie, pl. ă
ţ ă ga-i-; pl. ţ
galanterfe, gen. galanterfei
galant6m I:.i galant6n
galben
galerie, gen. galeriei
ş pl. f. ă pl.
galicfsm, pl. galicfsme
galimatias, prun. -ti-as
galinacee, pl. galinacee, pron. -ce-e
(nu: ce-ie)
gali6n, pron. -li-on
ţ ă pl. ţ
ţ ă pron. ţ
gal6n, pl. gahine
galvanocauter, pron. -ca-u-
galvanocromfe, gen. galvanocromiei
galvanometru, pl. galvanometre
galvanoplastfe, gen. galvanoplastfei
galvanosc6p, pl. gal vanoscoape
galvanotehnid1
galvanoterapfe, gen. galvanoterapfei
galvanotipfe, gen. galvanotipfei
gambft, pl. gambfturi
ă pl. gamele
ă gen. gangei, pl. gange
gangli6n, pron. -gli-on; pl. gangli6ni
gangster,pron. gang-
ă v. ă
garaj. pl. garaje
ţ gen. ţ
ă pl. ă
garder6b "dulap pentru haine", pl.
garder6buri
ă pl. garder6be
garderobier, pron. -bi-er
gardiân, pron. -di-an
ă pl. gardini
gargara
ţ ă pl. ţ
ă pl. gamizoane
ă pron. -ni-e-
gasterop6d gastrop6d

gastrointestimil
ş ă pl. ă
gater
ă pron. ga-u-
gauss ( 1 .'Iii.), pl. ş
gavan6s, pl. gavanmlse
gaz, pl. gaze
gazbet6n
gazeI, pl. gazeluri
ă pl. gazele
gazifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
gazometru, pl. gazometre
ă ş ă pron. ă pl. ă
ă pron. ă pl. ă
ă ă gen. ă ă
ă ă pron. -gi-os
ă ă gen. ă
ă
ă
ă ă "paliditate", pl. ă
ă ă "vopsea ă pl.
ă
ă ş pl. ă ş
ă
ă pron. -bi-or
ă pl. ă f. ă pl. ă
ă pl. ă ţ
ă
ă ş ă pl. ă ş
ă pl. ă
ă ă ţ ă
ă ă
ă pl. ă
ă
ă pron. ă
ă pron. ă
ă pl. ă
ă
ă ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ă conj. ă ă
gade, art. gadea gadele, gen. art.
gadei gftdelui; pl. gâzi
gâdila
gâdilfci
gâfâf, ind. prez. 3 ş pl. gafâie
gâgâlfce, pl. gâgâlfci
ă pl. gâlci
gâlceavii, pl. gâlcevi
gaIgâf, ind. prez. 3 .4ig. ş pl. galgâie
gaImii, pl.galme
gânganie, pron. -ni-e; pl. gângdnii
gângurf
gârbaci
gamov
gârIrci
ţ ă ţ
gascii, pl. ş
gâtlan
gâtlej, pl. gâtlejuri
166
gâtui, ind. prez. 1 sg. gâtui, 3 sg. ş pl.

geaba
gealeit, pl. ţ
pl. gealdie
geam (l sil.)
ă pl. geamanduri
geamantan
ă pl. gemeni; f. ă ă pl.
gemene
ă pl. gemete
ş
geamblac, pl. geamblacuri
geamgiu, pl. geamgii
geamparaIe
ă ă pl. ţ
gelui "a da Ia rindea", ind. prez. 1 ."g.
ş 3 pl. geluiesc; con). ă
gem (nu: jam), pl. gemuri
ţ ţ gen. ţ
genealogfe, pron. -ne-a-; gen. genea-
logiei
general-colonel
genemlfsim
genenU-Iocotenent
genenU-mai6r
generatoare (nu: generatrice), pl.
generatoare
generdt6r, pl. generatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
genial, pron. -ni-al
genitiv
geniu, pron. -nIu
ţ
ţ ă pron. ţ
genuflexiune, pron. -xi-u-
genunchi
ă pron. -chi-e-
genune
geocentric,pron.ge-o-
geochimfe, pron. ge-o-; gen. geochimiei
167
geodezfe, pron. ge-o-; gen. geodeziei
ă pron. ge-o-
goegraf,pron.ge-o-
goegraffe, pron. ge-o-; gen.geografiei
geofd, pron. ge-o-
geol6g, pron. ge-o-, r. ă
geologfe, pron. ge-o-; gen. geologiei
geometrfe, pron. ge-o-; gen. geometriei
georgian, pron. geor-gi-an
ă
geosinclinal, pron. ge-o-
ă pron. ge-o-
geotermfe, pron. ge-o-; gen. geoter-
miei
geotropfsm, pron. ge-o-
gem "a administra"
genint "administrator"
germen ş germene (în ţ
numai germene: în -),pl. germeni
ţ pron. ţ gen. germi-
ţ
gemf, ind. prez. 3 .<;g. ş con).
ă
ă
gerunziu, pron. -ZIU
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. gesti-
ţ
gestionar, pron. -ti-o-
gestiune, pron. -ti-u-
get-beget
ă
ă pl. ghete
ţ ă gen. ţ pl. (întinderi de
ţ ă ţ
ş ind. prez. 3 sg. ş pl. ghe-
ş ă 1 pl. ş ă ger.
ş
ă pron. ghe-e- (nu .... ghe-ie-)
ş ă pron. ş ă
gheizer, pron. ghei-zer
ghem, pl. gheme
ghemot6c, pl. ghemoto:ke
ghemuf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
ghemuiesc; con). ă
gherdap, pl. gherdapuri
ă
gherghef, pl. gherghefuri
ă
gher6c, pl. gher6curi
ghes (În: a da ghes)
ghet6u, pl. ghet6uri
ă pl. ghetre
ghiaur
ghid, con). ă
ghid (carte), pl. ghiduri
ghid ă pl. ghizi
ghidaj
ghid6n, pl. ghidoane
ghiftuf, ind. prez. 1 ... g. 3 pl. ghiftu-
iese; con). ă
ghilimele, numai pl.
ghilosf
ghilotina
ghimber ghimbfr
ghimirlfe, gen. ghimirlfei
ghfmpe
ă pl. ghfnde
ghini6n, prun. -ni-on
ghint, pl. ghinturi
ghintuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ghintuiesc; con). ă
ă pron. ă
ghi6c (l3ot.),pron. ghi-oc; pl. ghi6ci
ghi6c (Zool.), pron. ghi-oc; pl.
ghi6curi
ghiol ( i sil.)
ghionoâie, pron. ghi-o-; pl. ghion6i ş
ghion • .)aie
ghiont (1 sil.), pl. ţ ş ghi6nturi
ă \'. ă
ă ă v. ă ă
168
ş ă pron. ghi-o-
ă pron. ghio-
ghiozd3n,pron.ghioz-dan
ghips
ă pl. ghirhlnde
ş pl. pron.
(nu:
ghiuden, pron. ghill-den; pl. ghill-
denuri
ghiveci (de flori), pl. ghivece
ghiveci (mâncare), pl. ghiveciuri
ghivent, pl. ghiventllri
ghizd, pl. ghIzduri
ghfzdav
ghizdei
gib6n
gigant
gimmist, pl.
gimnaziaJ,pron. -zi-al
gimnaziu, pron. -zlu
gfnere, art. ginerele
ş pl. ş r. ş ă pl.
ş
gingfe, gen. ginglei
ă pl. ţ
giol (1 ... il.), pl. gio:.He ş gi61uri
gira "a garanta"
ă pl. girafe
girant ă care ă
ă ă de paie"
girosc6p, pl. giroscoape
giubea
giulgiu (2 sil.), pron. -glll
giuvaier, pl. giuvaiere
giuvaiergfu, pl. giuvaiergii
glacial, pron. -ci-al
ă (Oeol.), pron. -ci-a-
gladiat6r, pron. -di-a-
ţ ă pron. -di-o-
glag6re
ă
glasbeton
glaspapir
ghisvand, pl. ghisvanduri
glauc6m, pron. glau-com
glazurn, gen. glazurii
gU1sci6r, pron. scio
ă ind. prez. I .<;g. 3 pl.
ă con). ă ă
ă
ă gen. glicerfnei
ă
glfe, gen. glfei
glisiern, pron. -si-c-
glob (AnaL), pl. globi
glob, pl. globuri
glodur6s
ţ pl. ţ
gl6rie,pron. -ri-c; gen. gloriei
glorifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
glori6s, pron. -ri-os
ă
glucfniu,pron. -nlu
ă pl. glugi
gnais (1 .<;il.), pl. gnaisuri
gnoseologee, pron. -se-o-; gen. gno-
seologfei
goblen, pl. goblenuri
godfn ă pl. godfnuri
ă pron. go-e- (nu: go-ie-)
ş pl. (obiecte) ş ş
ş (minciuni) ş
gogoman
ţ
gol, pl. goi, f. ă pl. goale
gol (Sport) (nll: goal) , pl. goluri
gol ş , pl. ş f. ş ă pl. ş
gond6111, pl. gondole
gondolier, pron. -li-er
goniometrfe, pron. -ni-o-; gen. go-
niometrfei
169
goniometru, pron. -ni-o-; pl. goni-
ometrc
gorgan, pl. gorgane
gorflll, pl. gorfle
gorun
gospodar
gospodllrfe, gen. ă
ş ă
g6tcll, pl. gotce
goz, pl. gozuri
graben, pl. grabene
gmd,pl. grade
ţ pron. ţ gen. ţ
gradel
grelden, pl. gradenuri
grdfician, pron. -ci-an
grafol6g, f. ă
grc:tfometru, pl. grafometre
grahmn "pâine"
grdi, pl. graiuri
graifer, pl. gniifere
grdjd
gramaticll, gen. gramaticii, pl. gra-
matici
grdminee, pl. graminee, pron. -ne-e
(nu: -ne-ie)
grc:ll1lof6n, pl. gramofoane
granat ă ţ ă pl. granate
granat (BoL), pl. ţ
granatll "rodie"
grandilocvent
grandi6s, pron. -di-os
grangur
ţ pl. ţ
granulat6r, pl. granulatoare
ţ ţ gen. ţ
granulll
granu16m, pl. granulmime
grc1pll, pl. grape
gratie, pron. -ti-e; pl. gratii
gratifica, ind. prez. 3 ,fig. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. grati-
ţ
ţ pron. ţ ind. prez. 3 sg. ş pl.
ţ ă J pl. ţ pron. ţ
ger. ţ
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
graur
gravitate, gen. ţ
ţ gen. ţ
ă ă gen. ă
ş
ă ind. prez. J sg. ş 3 pl. ă
con). ă ă
ă ă pl. ă
ă ă ă
ă ind. prez. 3 .... g. ş pl. ă ă
ă
ă pl. ă
ă pl. ă ţ
ă ţ ă m<ti ale .... la pl. ă ţ
grâne, numai pl. "cereale"
grâu, pl. grftie "lanuri de grâu"
gr"au, pl. grauri ă ţ de grâu"
ţ pron. grâ-u-
ă pl. grebcne Iji grebeni
ţ ă pl. ţ
grebla, ind. prez. 3 sg . . pl. ă
greder, pl. gredere
grefier, pron. -fi -er
greier
ă "proiectil"
grenadier, pron. -di-er
gre6i, pl. greoi; f. greoaie, pl. greoaie
grep, pl. grepuri grepfrut, pl.
grepfruturi)
gresie, pron. -si-e; gen. gresiei
ş pl. ş
ş ă pl. ş
ş con). ş ă
170
ţ pron. gre-u-
ş pron. gre-u-
greutate, prun. gre-u-
gri
grijanie, pron. -ni-e; gen. grijaniei
ă pl. griji
griji, conI ă
grijulfu
grilaj, pl. grihije
ă pl. grfle
ă
grimeur, pron. -mor
ă pl. grinzi
grindei, pl. grindeie
ă pl. grfndinc
ş
grizu, art. grizuul
groaznic
grobian, pron. -bi-an
ă ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
ş pl. ş
grom6vnic, pl. gromovnice
grosci6r,pron. scio
ă pl. grote
grotesc, f ă
grui, pl. gruiuri gruie
grumaz, pl. grumaji
grund, pl. gnînduri
grunz, pl. grunji Iji grunzuri
grunzur6s
grup, pl. grupuri
ă pl. grupe
guano, pron. gua-
guard (J ... il.)
ş ă pron. gua-; gen. ş
gubernie, pron. -ni-e; gen. gubemiei
gudr6n, pl. gudroane
ş
ţ prun. gu-i-
ţ ă ă pron. gu-i-
ş pl. ş
ş pl.
gulfe, g.en. gul fei
gun6i
gunof, ind. prez. I .... g. 3 pl. gllno-
iese: conj. ă
gunoier
gUra-leului
ă ă
ş pl. t: ă pl.
gurgUi,pl. gurguie
ş ă pl.
ă
gutUi
gutUie
guturdi, pl. gutuniiuri guturaie
guzgan
ă (Muz.)
H, cit. ha (În abrevieri
habar
ţ
hagiografic, pron. -gi-o-
haide
haihui
haimana, pl. haimanale
hafn, pl, ha/ni: f. ă pl. haine
ă .... ub, .. t.
hainf, pron. ha-i-; ind. prez. J sg. ş
3 pl. hainesc
ă pl. haite
halaj
halat, pl. halatc
ă pl. ă
ă pl. halebarde
halebardier, pron. -c!i-er
halima, pl. halimale
hal6, pl. hal6uri
halogen
ă pl. hCtlte
171
ă (Sport)
ţ pron. ţ gen. ţ
halva
hamac, pl. hamacuri hamaee
hambar, pl. hambarc
hamei
hamsfe, gen. hamsfei, pl. hamsfi
han ă pl. hani
han, pl. hanuri
handbal
handicap, pl. handicapuri
hangar, pl. hangare
hanger
ă
hantru, pl. hantri
haos
haplea
hapsan
haraba, pl. harabale
ă
harabagfu, pl. harC:lbagîi
harabaie. pl. ă ă
hardChfri, pron. -ehi-ri
ă "tribut" (2 sil.)
harapnic
harbuz, pl. harbuji
ă
hardughle, gen. hardllghfei
harem, pl. haremuri
ş
harpag6n
ă Iji hartl
harpfe ş harpie, gen. harpfei ş harpiei
hartan, pl. hartane
hartof, ind. prez. J ,"ig. ş 3 pl.
hartoiese; conj. ă
ţ ă
ţ (1 sil.)
ţ pron. ţ
haspel, pl. haspeluri
hatar, pl. hadruri
hatman !;ii hatman

havuz, pl. havuzuri
hazard
hazHu
hazna
ă ă
ă ind. prez. J sg. 3 pl. ă
ă ă
ş pron. ă
ă pron. ă ind. prez. J sg.
3 pl. ă con). ă ă
ă pron. ă
ă ă ind. prez. I sg. ş 3 pl.
ă ă con). ă ă ă
ă ă ind. prez. 3 , .. g. pl. ă
ă ă
ă
ă
ă ă ind. prez. J , .. g. 3 pl. ă ă
ă
ă ă
ă ţ ind. prez. J sg. 3 pl.
ă ţ conj. ă ţ ă
ă ţ ă
ă ţ ş pl. ă ţ (cai)
ă ţ ş pl. ă ţ ă ţ ă ă
ă ţ ind. prez. J ."g. ş 3 pl. ă ţ
con). ă ţ ă
pron. ă
hârâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. hftrâie
ă pl. hârâieli
hârbuf, ind. prez. 1 ,"'g. 3 pl.
hârblliesc; con). ă
hârcâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. hftrcâie
ă pl. hârcâieli
ă pl. hârdaie
ţ
hârsf
ş ind. prez, I sg. ş 3 sg. ş
pl.
hârtie, gen. hârtfei
hârt6p, pl. hârtoape
ţ ă pl, ţ
hârz6b, pl. hârzoabe
ş ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ţ
hebdomadar, pl. hebdomad,ire
ă
hectolftru
hegelian, pron. he-ghe-li-an
hegem6n
hegemonfe, gen. hegemonfei
ş pl. ş
heliocentrfsm, pron. -li-o-
heliogrâf, pron. -li-o-; pl. heliografe
pron. -li-o-
heliometru, pron. -li-o-
heliostat, pron. -li-o-
helioterapfe, pron. -li-o-; gen. heli-
oterapfei
heliotr6p, pron. -li-o-
heliotropfsm, pron. -li-o-
heliu, pron. -Hu
hematft
hemat6m, pl. hematoame
ă
hematozoar,pron. -zo-ar
hemicfclu
hemiplegfe, gen. hemiplegfei
ă
hemoptizfe, gen. hemoptizfei
hemoragfe, gen. hemoragfei
hemoroidaI, pron. -ro-i-
hemorofzi, numai pl.
ă
ţ (Sport)
hepatic
ă
heptag6n, pl. hcptagoane
herâldic
herculean, pron. -le-an
172
herghelfe, gen. herghelfei
bering
hennafrodft
ă pron. -nell-
ă
hemfe, gen. hernfci
hertziene (unde hertziene),pron. ţ
heteroclft, eteroclft
heterod6x, v. eterodox
heter6zis
hexaedru, prun. -xa-e-
hexag6n
hexametru, pl. hexametri
hexap6d
hiacfnt, pron. hi-a-; pl. hiacfnturi
hhit, pron. hi-at: pl. hiaturi
hibrid
ţ pron. ţ gen. ţ
hid6s
hidraulic, pron. -dra-lI-
ă
hidroavi6n, prun. -dro-a-vi-on
ă
hidrocefal
ă
ă
hidroelectric, prun. -dro-e-
hidroffl
hidrof6b
hidrogen
ă
hidrometru, pl. hidrometrc
hidropizfe, gen. hidropizfei
hidrotehnician, pron. -ci-an
ă pron. hi-e-
hieratic, pron. hi-e-
higrosc6p
hilar (AnaL), pl. hilari, f. ă pl.
hilare
ă
hingher
173
ă
hiperb6lic, f. ă
hi pennetr6p
ţ pron. ţ gen. hiperse-
ţ
hipertensiune, pron. -si-lI-
hipertroffe, gen. hipertroffei
hipfsm
hipnotfsm
hipnotiza
ă
hipoc6ndru (Anat.), pl. hipocondrc
hipodr6m, pl. hipodromuri
ă
hipopotam
ă (Med.)
hipotensiune, pron. -si-u-
ţ pron. ţ
hirotonisf
histologfe, gen. histologfei
histri6n, pron. -tri-on
ă pl. hlamfde
hlei ă
ă pl. hoarde
h6bot, pl. hobote
h6chei
hodor6g
ă
hodorogf
hodor6nc-tr6nc
h6ge, pl. hogi
hogeag
h6hot, pl. hohote
hol, pl. holuri
holba, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ă pl. holde
ă pl.
h6Imiu (Chim.).pron. -miu
holocaust, pron. -caust
holorurie (Zao!.), pl. haloturii
holtei
homâr
homeopat,pron. -me-o-
homeric
honved
h6rll, pl. hare
ă ind. prez. 1 sg. ă 3 sg. pl.
ă
ă pl. harbote
horcM, ind. prez. l , ... g. ă 3 , ... g.
pl. ă
ă pl. ă
horm6n, pl. hormani
horn, pl. harnuri
horosc6p, pl. horoscoape
horst, pl. harsturi
hortensie, pron. -si-e; gen. hortensiei
ă ind. prez. l sg. 3 pl. ă
imperf. 3 .... g. ă perf. , .... 3 sg. ho-
ă 3 pl. ă ă con). ă ă
ger. ă part. ă
hotel, pl. hoteluri
hotelier,pron. -li-er
ţ pl. ţ f. ţ ă pl. ţ
ţ
ă gen. hranci
hrean (l sil.)
hris6v, pl. hrisoave
ş ă
ă pl. hrube
huc (nu: hook)
huci (( 1 .... il.)
ţ ă pl. ţ
huhurez
huiduf, ind. prez. l sg. 3 pl. huidu-
iese; con). ă
ă pron. hu-i-
ă pl. hule
huligan, pl. huligani
hulpav
ă
ţ
ă gen. humei
ă
hurduca
hurie, gen. hurfei
hurmuz
huruf, ind. prez. 3 sg. ş pl. huruie
ă
husar
ă
husitlsm
ş numai pl.
huzuri
lcit.i
ia, v.lua
iaca ă
ă ă
iacobfn
ş
iahnfe, gen. iahnfei
iaht
ianuarie, pron. -nu-a-ri-c
iar ă
ă

ă pl. (buruieni) ierburi
iard, pl. iarzi
iarmar6c, pl. iarmaroace
ă v.
iasomfe, gen. iasomfei
iatac, pl. iataeuri
iatagan, pl. iatagane
iau, v.lua
iaurgfu, pl. iaurgfi
ă pl. iezme
ibfdem
fbis, pl. ş
ibric, pl. ibrfce
ş pl.
ici-c6lo ici, c6lo
icnf
iconosc6p, pl. iconoscoape
174
iconostas, pl. iconostase
fcre, numai pl.
fcter, pl. fctere
ideal, pron. -de-al
idealfsm, pron. -de-a-
ţ pron. ţ
idee, pron. -de-e (nil: -de-ie)
fdem
identic
identifica, ind. prez. 3 .... g. pl.
ă
identitate
ideografic, pron. -de-o-
ă pron. -de-o-
ideologfe, pron. -de-o-; gen. ideologIei
idilfsm
idi6m, pron. -di-om; pl. idiomuri
idiosincrasfe,pron. -di-o-; gen. idiosin-
cmslci
idi6t, pron. -di-ot
idiotfsm, pron. -di-o-
fe,pl. ii
ied
iederl, gen. iederei; pl. iedere
ieftin
ieftinf
iei, \'.lua
iele
ienibahar
ienicer
ă
ă pl. ienupcre
iepure, art. iepurele
ş ă
ierarhfe, gen. ierarh fei
ierbar
ă pron. -mi-a-
ieri
ieri-noapte
ă
ierna
175
iernatic
ieromonah
ierta
ă
ă
iesle, pl. iesle
ş
ş ind. prez. 3 .... g. iese; con). ă
ş
ă ă
iezer
iezuft
ffos
ă pron. -gi-e-; gen. igienei
igienfst, pron. -gi-e-
ţ ă
ign6bil, pron. ig-no-
ignora, pron. ig-no-; ind. prez. 3 .'ig.
pl. ă !;ii ă
ignonint, pron. ig-no-
ignlsfe, gen. igrasfei
ignlsi6s, pron. -si-os
ihtiofag, pron. -ti-o-
ihtiologfe,pron. -ti-o-; gen. ihtiologfei
ihtiozaur, pron. -ti-o-za-ur
ilar
ilariant, pron. -ri-ant
ilaritate
pl. ilaie
ilegftim
ilfc, pl. ilfce
ilizfbil
il6t
iluminat
ţ pron. ţ gen. ţ
iluminfsm
ţ pron. ţ gen. ţ
iluzie, pron. -zi-e; gen. iluziei
iluziona, pron. -zi-o-
iluzionfsm, pron. -zi-o-
iluz6riu, pron. -riu
ţ pron. ţ gen. imagi-
ţ
imagine, gen. imaginii. pl. imagini
imambaiald f
ş pl.
imaterial, pron. -ri-al
imberb
imb6ld (dar: îmboldf)
imediat, pron. -di-at
imemorial, pron. -ri-al
imersiune, pron. -si -u-
ţ ţ gen. ţ
iminent
imita, ind. prcz. 3 .,og. pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
imixtiune, pron. -ti-u-
imn, pl. Imnuri
imobfl, adi.
im6bil, ,'.;ubst.
ă (Bot.)
impacienta, pron. -ci-cn-
ţ pron. ţ
impediment, pl. impedimente
ţ prun. ţ
imperial,pron. -ri-al
imperialIsm, prun. -ri-a-
imperi6s, pron. -ri-os
imperiu, pron. -riu
impenneabil, pron. -me-a-
imperturbabil
impetu6s, pron. -tu-os
impiegat, pron. -pie-gat
impieta, pron. -pi-c-
implica
ţ
importa
important
importuna
ţ pron. ţ gcn. impre-
ţ
imprecfzie, pron. -zi-e; gen. imprc-
cfziei
impregna, pron. -preg-na
impresar
impresie, pron. -si-c; gcn. impresiei
impresiona, pron. -si-o-
impresionant, pron. -si-o-
impresionfsm, pron. -si-o-
imprimeu, pl. imprimeuri
impr6priu, pron. -PrlU
ţ pron. ţ gcn. impro-
ţ
impuber
impuls, pl. impulsuri
impulsie, pron. -si-e impulsiune,
pron. -si-u- (Med.); gen. impulsiei
impulsiunii
impune, ind. prcz. 1 sg. 3 pl. impun;
con}. ă
imputa, ind. prez. 3 sg. pl. ă
ţ pron. ţ gcn. ţ
imuabil, pron. -mu-a-
inactual, pron. -tu-al
inadecvat
inalienabil, pron. -li-e-
inamfc
ţ pron. ţ gen. ţ
inapreciabil,pron. -ci-a-
ţ ă (Bot.)
inaugura, pron. i-nau-
inavuabil, pron. -vu-a-
incandescent, pron. sec
incama
incaso (Fin.)
incendia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ... g.
pl. ă 1 pl. incendiem,
pron. -di-cm; ger. incendiind
incendiar, pron. -di-ar
incendiat, pron. di -at
incendiat6r, pron. -di-a-
incendiere, pron. -di-c-
incendiu, pron. -dlu
176
incestu6s, pron. -tu-os
inchizitorial, pron. -ri-al
ţ pron. ţ gen. ţ
incinera
ă pl. incfnte
incipient, pron. -pi-ent
incisfv
incita, ind. prez. 3 .'oig. pl. ă
incfzie, pron. -zi-e; gen. inclziei
inclusfv
incluziune, pron. -zi-u-
incoatfv, pron. -co-a-
incoerent, pron. -co-e-
ţ ă pron. -co-e-
inc6gnito, pron. -cog-ni-
incognoscfbil, pron. sci
incomensurabil
ţ ă
incomplet
incomprehensfbil
inconciliabil, pron. -li-a-
inconsecvent
ş pron.
ş ţ ă pron.
inconvenient, pron. -ni-cnt
incorigfbil
incoruptIbil
incrimina
incriminare
incrusta
ţ ţ gen. ţ
ţ ţ gen. ţ
incumibul
incursiune, pron. -si-u-
in-cvarto
indecent
indelebil
ţ
ţ pron. ţ gen. indem-
ţ
independent
indescifrabil,pron. sci
177
indescriptibil
indestructibil
fndex ă pl. fndexuri
indezirabil
indian, pron. -cii-an
fndic, ţ
indicat6r, pl. indicatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pl. Indici
indiciu, pron. -clU
ţ ă
indigestie, pron. -ti-e; gen. indigestiei
indig6
ă pron. sc i
ţ pron. ţ gen. indis-
ţ
ţ pron. ţ gen. indis-
ţ
indispune, ind. prez. 1 .'ig. 3 pl.
indispun; con}. ă
fndiu (Chim.),pron. -dlu
individual, pron. -du-al
individualfsm, pmn. -dll-a-
indiviziune, pron. -zi-lI-
indo-european, pron. -pean
induct6r
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ă
ţ pron. ţ gen. ţ
industrial, pron. -tri-al
industrializa, pron. -tri-a-
ş pron.
industrie,pron. -tri-e; gen. industriei
inechitate
ţ gen. ţ
inepuizabil, pron. -pu-i-
ţ gen. ţ
inerva (Anat.)
inexact, pro Tl. g z
inexistent, pron. gz
inexorabil, pron. cs
ţ ă pron. -ri-en-
infailfuil, pron. -fa-i-
infanterie,pron. -ri-c; gen. infanteriei
infatuat, pron. -tu-at
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
inferi6r, pron. -ri-Of
ţ pron. ţ gen. ţ
infinitezimal
infinnerie, gen. infirmerlei
infinnier,pran. -mi-er
ţ pmn. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ j;cn. ţ
ţ pran. ţ
inflexiune, pron. -xi-u-
ţ ă pmn. sec
ţ ă pmn. -llu-en- (nu: -Ou-ien--)
in-f6lio, pmn. -li-o
ţ pran. ţ j!en. infor-
matiei
infmacustic
ţ pron. ţ
inframicrobiologfe, pron. -bi-o-: gen.
inframicrobiologlei
ş
infrastrucrurd
infructu6s, pran. -tu-os
infUzie, pron. -zi-e: gen. infuziei
infuz6r (Tehn.), pl. infuzoare
infuz6r <ZooI.), pl. infuzari
ingeni6s, pmn. -ni-os
ingenuitate, pron. -ntl-i-
ingenuu, pron. -nu-u
inghimll
inginer
ingredient, pron. -di-ent
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
inimii, pl. inimi
ţ pron. ţ gen. ţ
ş
178
ţ pron. ţ ind. prez. 3 ,"g. pl.
ţ ă I pl. ţ ţ
gen. ţ
ţ pran. ţ
ţ pmn. ţ
ţ pran. ţ
inject6r, pl. injectoare
ţ pran. ţ gen. ţ
injuri6s, pran. -ri-os
ţ
in-octavo
inopinat
inospitalier, pran. -li-er
ţ pran. ţ gen. ţ
ţ pran. ţ
ţ pran. ţ gen. ţ
in sensfuil
insera
ţ pron. ţ gen. ţ
insesizabil
insidi6s, pron. -di-os
ă pl. insIgne
insignifiant; pron. -sig-ni-fi-ant
insinuant, pron. -nu-ant
insista, ind. prez. J sg. insIst
insociabil, pron. -ci-a-
ţ pron. ţ gen. ţ
insolft
inspectoare
inspector
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
instantaneu, adj., pl. instantanei, f.
instantanee, pl. instantanee, prun.
-ne-e (nu: -ne-ie)
instantaneu, SUb,'it., pl. instantanee,
pran. -ne-e (nu: -ne-ie)
instaurare, prun. -sta-u-
ţ prun. ţ gen. ţ
ţ prun. ţ gen. ţ
instinctUiil, pron. -tu-al
instituf, ind. prez. 1 ,\'g. instftui, 3 ,<;g. ş
pl. instftuie
institlÎt, pl. institute
institut6r
ţ pron. ţ gen. ţ
instructaj
instructor
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ţ pron. ţ
instruf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
instruiesc; con}. ă
insuficient, pron. -ci-ent
ţ pron. ţ gen. ţ
insulta, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen, ţ
ţ pron. ţ
integrat6r, pl. integratoare
intelectual, pron. -tu-al
intelectualitate, pron. -tll-a-
ţ ă
inteligfbil
intemperfe, gen. intemperfei
intendent
ţ ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
intenlliat,pron. -li-at
interalitral
interconexiune, pron. -xi-lI-
ţ pron. ţ gen. ţ
interes, pl. interese
interi6r, pron. -ri-or
ţ ţ gen. ţ
intermediar, pron. -di -ar
intermediu, pron. -dlll
intermezzo, pron. ţ
intermini steri al , pron. -ri-al
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
interoga, ind. prez. 3 sg. pl. intero-
ă
interogat6riu, pron. -rIu
ţ pron. ţ gen. inter-
ţ
ţ pron. ţ gen. interpo-
ţ
interregn, pl. internSgnuri
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
interval, pl. intervale
intervenf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
intervfn; con}. ă
ţ pron. ţ gen. inter-
ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
intervieva, pron. -vi-c-va
intervfu, pl. interviuri
intim intfm
intitula, ind. prez. 3 sg. pl.
179
ă
intona
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. intoxi-
ţ
intra
intramuscular, pron. sc
intransigent
ţ ă
intranzitfv
intrepfd
ă pl. intrigi
intrinsec, f. ă
introduce
ţ ţ gen. ţ
intruziune (Mineral.), pron. -zi-lI-
intuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. intuiesc;
con}. ă ger. intufnd
intuitfv,pron. -tu-i-
ţ pron. ţ gen. ţ
inuman
inunda, ind. prez. 3 .<;g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
invariabil, pron. -ri-a-
invazie, pron. -zi-e; gen. invaziei
inventa, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
inventar
inventaria, pron. -ri-a; ind. prez. 3.<;g.
ş pl. ă 1 pl. inven-
tariem, pron. -ri-em; ger. inventa-
rifnd
ţ pron. ţ gen. ţ
mvers
inversiune, pron. -si-u-
investi (Eeon.)
ţ pron. ţ gen. inves-
ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
inveterat "învechit'
invidia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ,"g. ş
pl. ă J pl. invidiem, pron.
-di-em; ger. invidifnd
invidi6s, pron. -di -os
invioIabil, pron. -vi-o-
ţ pron. ţ gen. ţ
invoca, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
con}. invoce
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ă gen. ă
ă io-
i6n (Fiz.), pron. i-on
ionian "din Ionia", pron. i-o-ni-an
i6nic (Fiz.), pron. i-o-
i6nic "din Ionia", pron. i-o-
ionizare,pron. i-o-
ionosfem, pron. i-o-
iod ş iot (i consonantic; 1 ,<;il.)
iotacfsm, pron. io-
ă
ipocrft
ipohondrfe, gen. ipohondrfei
ipoh6ndru
ă
ipoteca, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ipote-
ă
ă
ă
ipotetic
ă
fpsos
ircid.ia,pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă ger. iradifnd; part. iradiat,
pron. -di-at
ţ pron. ţ gen. ţ
iradiere, pron. -di-e-
irdscfbil, pron. sci
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ -0-
ireal, pron. -re-al
irealizabil, pron. -re-a-
ireconciliabil, pron. -li-a-
ircdent
iredentism
iremediabil, pron. -di-a-
ţ ţ
irezistfbil
irfdiu, pron. -dlU
iriga, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
fris (Anat.), pl. frisuri
fris "stânjenel", pl. ş
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
irlandez, pl. irlandezi
irm6s, pl. irmoc.tse
in1pe
ţ pron. ţ gen. ţ
ischi6n (Anat.), pron. -ehi-on
islamfsm
islandez, pl. islandezi
is6n
isoscel, pron. sce
ă ş con). ă ş ă
180
pl. ă
isterie, gen. isterfei
ist6rie, gen. istoriei
pron. -ri-oa-
istoriogn1f, pron. -ri-o-
istoriograffe, pron. -ri-o-; gen. isto-
riografiei
istorism
istroromân
ş pl. lfce
italian, pron. -li-an
italienfsm, pron. -li-e-
itinerar
ţ ă pl. ţ
iugru-
iugoslav
iulie, pron. -li-e
iuncher
iunie,pron. -ni-e
ş
ţ
fvru-, pl. ă
iv6riu, pron. -rtu


ă pl. izbanzi
izbândf
ş
izbf
izbucnf
izbutf
izgonf
ă pl. izlazuri

izmenft


izocr6n

ţ pron. ţ gen. ţ
izom6r
izom6rf
181
izomorffsm

izot6p
izotr6p
izv6d
izv6r
izvorf, ind. prez. 3 pl. izvorftsc,
imperf. izvora; perf. 8. 3 ,"g. izvorÎ,
3 pl. ă conj. ă ger.
izvorand; part. izvorat
"
1 cit. î (din i)
imbarca, ind. prez. 3 8g. ş pl. ă
ind. prez. 3 sg. ş pl. ă ă
l pl. ă
imbmera, ind. prez. 3 ,"g. pl.
ă conj. îmbaiere
imbmsmna
imbâcsf
ş
imbia, ind. prez. 1 ,"g. îmbfi, 3 8g. pl.
Îmbfe; ger. îmbifnd
imbiba, ind. prez. 3 ''''g. pl. ă
imbiet6r, pron. -bi -e-
imbina
pl. ă
imblânzf
imbobocf
ţ
imboldf (dar: imbold)


gen. ă ă
ţ ş ind. prez. 3 sg. pl. ă
ţ ă l pl. ă ţ ş ger.
ă ţ
ţ ş pl. ă ţ ş
imbrâncf, conj. ă
imbrobodf
imbuca
ă
îmbuiba
îmbujora
ă
îmbulzf
îmbuna, ind. prez. 3 sg. -:;i pl. îmbu-
ă
ă ă ţ
îmburghezf
împacheta
ă ind. prez. 2 sg. împaci; con).
împace
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă ă ă
ă pron. -ciu-i-
ă
ă ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ă ă
1 pl. ă ger. ă
ă
ă
ă
ă
ă ă ţ gen. ă ă ţ
ă ţ ă
ă ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. împart;
con}. ă ger. ă ţ
ă ţ
ă
ă ind. prez. 1 sg. Ş 3 pl.
ă
ă pron. ă
împânzf
ţ
împerechea, ind. prez. 3 ,"g. ş pl.
ă 1 pl. împerechem:
ger. împerechfnd
ţ
împiedica,pron. -pie-di-
împietrf, pron. -pie-
lmpila, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ă
împfnge
împlânta
împleti
împleticf
împlinf
împodobf
ţ
împotmolf
împotrfva, prep.
ă
ă ş pron. -ti-a; ind. prez. ,1 sg.
ş 3 .'Og. ş pl. ă ş
pron. -ti-e, J pl. ă ş ger.
ă ş
împrejmuf, ind. prcz. 1 sg. ş 3 pl.
împrejmlliesc; ă
împrejur, adv.
împrejurul, prep.
împresura, ind. prez. 1 .'Og. împres6r,
3 ,<;g. ş pl. ă con}.
împresoare
împreuna, ind. prcz. 3 sg. ş pl.
ă ă con).
împreunezc împreune
ă
împricinat
împrietenf
ă pron. -pri-e-
împuia, ind. prez. 3 .'Og. ş pl. ă
1 pl. împlliem; ger. împuînd
ş ă ă
împutemicf
ţ
înadIns
în ă
înafnte, adv.
înafntea, prep.
ă
înalt
înap6i, adv.
înap6ia, prep.
182
înapoia, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă J pl. înapoiem; ger.
înapofnd
ă ş ă
ă ş ind. prez. J sg. ş 3 ,<;g. ş
pl. ş ă con}. ş
ă
ă ş con}. ă ş ă
ă
în ă ţ
ă adv.
ă prep.
încadra
încaier, v. ă
încaItea ,5i încaIte
încapsula
încartiruf, ind. prez. J sg. 3 pl.
încartiruiesc; con}. ă
încalia
ă ind. prez. J sg. încaier, 3 "i!,
ş pl. ă
ă
ă ţ ă gen. ă ţ ă
ă ă ţ
ă ă ţ
ă ind. prez. 1 ,"'g.. ş 3 pl. încap,
2 .'ig. încapi
ă
ă ţ
ă ş ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă ş ă J pl. ă ş ă ger.
ă
ă ş pl. ă ş
ă
încâlcf, con}. ă
încârduf, ind. prez. J sg. ş 3 pl.
încârduiesc; con}. ă
în cât (în cât ti mp)
încât (atât de mult -) ă de"
încercuf, ind. prez. J ,<;g. ş 3 pl.
înCerClliesc; con}. ă
încetini, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
încetinesc
închega, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
încheia, ind. prez. 1 ,<;g. închei, 3 sg. ş
pl. încheie, J pl. încheiem; ger.
închefnd
ă
închfde, ind. prez. I ,'tg. ş 3 pl. închfd;
con}. ă
închipuf, ind. prez. 3 sg. ş pl.
închfpuie
închiria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. închiriem,pron.
-ri-em; ger. închiriind
închiriere, pron. -ri-e-
închista
ă pl. ă
încleia, ind. prez. 3 ,'tg. ş pl. ă
I pl. încleiem; ger. înclefnd
încleiere
înclina, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
ţ pron. ţ -e; gen. ţ
încoace
înc610
încondeia, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă I pl. încondeiem; ger.
încondefnd
înc6njur
înconjura, ind. prez. 1 sg. înconjur ş
înconjor
încontinuu, pron. -nu-u
încorpora
ş ă
încotro
încovoia, ind. prez. 1 sg. încovoi, 3 .'tg.
ş pl. încovoaie, J pl. încovoiem;
ger. încovofnd
încrâncena, ind. prez. 3 .... g. ş pl.
ă ş ă
încrede, ind. prez. J sg. ş 3 pl. încred;
con}. ă
183
încrengl1t11rl1
ş ind. prez. 3 sg. ş pl.
ş ă J pl. ş ger.
ş
ş pl. ş
încuia, ind. prez. J sg. Încui, 3 ,<;g. ş pl.
încuie, J pl. încuiem
încuiba, ind. prez. 3 ,<;!.!. Ş pl.
ă
încuietoare
încumeta, ind. prcz. 3 sg. ş pl.
ă
ş ţ
încununa, ind. pra. 3 sg. ş pl.
ă
încuraja, ind. prcz. I pl. încurajim;
ger. încuraj:1nd
ă
ţ
îndatora
ă
îndeajuns
îndeaproape
îndemânatic
îndemna, ind. prcz. 3 sg. Ş pl.
ă
ş pron. -de-ob-
îndeosebi, pron. -de-o-
îndiguf, ind. prez. J sg. ş 3 pl.
îndiguiesc
îndof "a dubla", refl. ,,<1 avea o
ă ind. prez. I sg. ş 3 pl.
îndoiesc: con). ă
îndoI "a încovoia", ind. prez. J sg.
înd6i, 3 sg. ş pl. îndoaie
ă pl. Îndoieli
îndoielnic
ă pron. -do-i-
îndolia, pron. -Ii-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. îndoliem, pron.
-li-em; ger. îndolifnd
ă ă
ă
îndrituf, ind. prez. J sg. ş 3 pl.
îndrituiesc
ş ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ş ă J pl. ş ger.
ş
ş ă
înec, pl. înecuri
îneca
înec ă
ă ind. prcz. J sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ă ş ind, prcz. J sg. ş 3 sg. ş pl.
ş ă 1 pl. ă ş ger. ă ş
ă ş ind. prez. J sg. ă ş
ă ţ ş ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ă ţ ş ă J pl. ă ţ ş ger.
ă ţ ş
ă ţ ş pl. ă ţ ş
înfeuda, pron. -fe-u-
înfia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă 1 pl. înfiem, pron. -fi-em;
ger. înfiind
înfiera,pron. -fie-
înfierbânta
înfiere, prun. -fi-e-
ţ pron. -fi-in-
înfiora, pron. -fi-o-; ind. prez. 1 ,<;g.
înfior, 3 sg. ş pl. ă
ă -fi-o-
înfiripa, ind. prez. 1 sg. înfiripez ş
înfirfp
înfoia, ind. prez. 1 ,<;g. Înf6i ş înfoiez,
3 ,<;g. ş pl. Înfoaie ş ă 1 pl.
înfoiem; ger. înfofnd
înfoiere
ş ind. prez. 3 ,"'g. ş pl.
ş ă 1 pl. ş ger.
ş
ş ă
184
ţ
înfrupta, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
înfuleca, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
înfunda, ind. prez. 3 ,<;g. ş pl. ă
înfuria, pron. -ri-a; ind. prez. l sg.
înfurii, l pl. înfuriern, pron. -ri-em:
ger. înfurifnd
ă ind. prez. I sg. îngiidui, 3 sg.
ş pl. îngftduie
ă ă pl. ă
ă prun. ă ind. prez. J sg.
îngftirn, 3 sg. ş pl. ă con}.
îngairne
ă ind. prez. 3 sg. ă ş
îngramfa, ind. prez. 3 ,'g. ş pl. ă
ă
îngenunchea, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă l pl. îngenun-
chem; ger. îngenllnchfnd
înghesuf, ind. prcz. J sg. înghesui,
3 sg. ş pl. înghesuie
ă pl. înghesuieli
ţ ind. prcz. 3 sg. ş pl. ţ ă
ţ ă pl. ţ
înghioldf
ţ ind. prcz. I sg. ş 3 pl. înghft;
con}. ă
ă ş ind. prez. I sg. ş 2 sg.
ş 3 sg. ş pl. ş ă I pl.
ă ş ă con}. ş ger.
ă ş
ă ş ă pl. ă ş ă
ţ ş ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ţ ş ă I pl. ţ ş ger.
ţ ş
îngreuia, pron. -gre-u-; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă ger. îngreufnd
îngrijf, con}. ă
ş ind. prez. 3 sg. ş pl. ş ă
l pl. ş con}. ş ger.
ş
185
ş pl. ş
ă pran. - ă
ă ind. prcz. l sg. Înharn
înhuma
înjgheba, ind. prcz. 3 sg. ş pl.
ă ş ă
ă ă ţ
înjunghia, pron. -ghi-a; ind. prez. J sg.
Înjunghii, I pl. înjunghiern, pron.
-ghi-em; ger. înjunghifnd
înjunghieturn, pran. -ghi-e-
ă
ă ţ ind. prcz. J ,"g. ţ 3 sg.
ş pl. ţ
în ă
înlesru
înlocuf, ind. prez. J sg. ş 3 pl. înlo-
cuiesc; con}. ă
înmagazina
ă ind. prez. 3 ,<;g. ş pl.
ă ă I pl. ă
chem; ger. ă
ă ş
ă
înmâna
înmift
înmiresmat
ă pron. -di-a; ind. prc/,. 3 sg. ş
pl. ă ă ger. ă
înmonnânta
înmugurf
ă
ă
ă
înnebunf
înnegri
înnegura
înnobila
înnoda
înnof, ind. prez. l sg. ş 3 pl. Înnoiesc;
con}. ă
înnopta
înnom
înnorof
în6t
înota
ă
în preajma
înrl1f, ind. prez. 1 ,o;g. 3 pl. ă
ă ă ţ pron. ă
ş conj. ă
ă ă
ă ş con). ă ă ă
ă ş
ş (f. sg.)
înscena, pron. sce
înscrie, ind. prez. 1 pl. înscrfem, 2 pl.
ţ ger. Înscrifnd
însemn
însemna, ind. prez. 3 .'g. pl.
ă ş ă
însenina, ind. prez. 3 sg. ă
ş ind. prez. 3 sg. pl. inse··
ş ă l pl. ger. înse-

în ş
înspwmânta, ind. prez. l ,'g. ă
mant, 3 ,o;g. pl. ă ă
fnspre
înstrwna
.
lllSUITIl
ş (m. sg.)
ş ind. prez. 3 sg. pl. ş ă
ş
ş
ş pron. ş ind. prez. 3 ,o;g. ş
pl. ş ă pron. ă ger.
ş pron. -uând
ş ind. prez. J ,'1;. ş
ş ind. prez. 1 sg. 3 sg. ş
pl. ş
ş ţ
ş ind. prez. 3 sg. pl.
ş ă
întl1râ.ta, ind. prez. 1 sg. ă
întâi in var. ă nume: volumul întâi,
partea întâi; dar: întâiul volum,
Întâia parte)
întâietate
întâmpina, ind. prez. 3 .o;g. ş pl.
ă
întârzia, pron. -zi-a; ind. prez. l ,o;g.
întarzii, 1 pl. întârziem, pron.
-zi-em; ger. întârzifnd
întârziere, pron. -zi-e-
întemeia, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă 1 pl. Întemeiem; ger.
Întemefnd
întemeiere
întemeiet6r
întinde, ind. prez. 1 .',&. ş 3 pl. întfnd;
con). ă
întineri
înt6cmai
întortocheat
întortochere
întotdeauna
ş con). ă ă ş ă
într -adev iir
într-adIns
într'djutorare
într'Mipat
întredeschfde
fntre timp
întref, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. întrciesc;
conj. ă
întrema, ind. prez. 3 ,',g. ş pl. între-
ă
întrepiitrUnde
întreprinde
întreprindere
întretWa, ind. prez. 3 sg. ş pl. întreruie,
l pl. ă ger. ă
]86
ă
ţ ind. prez. l sg. ş 3 pl.
ţ con). ţ ă
întrevedere
întrista
intr-o
întroienC, ind. prez. 3 . .;g. ş
întrona
intru
întrucât "deoarece"
intru cât "în ă în care"
întrucâtva
intru t6tul
intr-un
întn1na "mereu"
întuneric
ţ ă ind. prez. l . .;g. ţ
ţ
ţ
ţ ind. prez. 3 sg. ş pl. ţ ă
ă
ă ă ş con). ă ă ş ă
ă ind. prez. l sg. ă 3 . .;g. ş
pl. învdluie
ă ă ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă ă ă l pl. ă ă ger.
ă ă
ă ţ ă
învârsta
invârtC, ind. prez. 1 . .;g. ş 3 pl.
învârtesc învart
ş ind. prez. 3 . .;g. ş pl.
ş ă l pl. ş ger.
ş
învechf, ă
invederat "vizibil"
invelf
ş pl. ş
învelitoare, pl. învelitari
ş
învestf"a acorda un drept"
învestitUd
ş ind. prez. 3 sg. ş pl.
ş ă
învia,pron. -vi-a; ind. prez. 3 .'ig. ş pl.
învie; ger. înviind
inviere, pron. -vi-e-
înviforat
invinuC, ind. prez. l .'ig. ş 3 pl.
învinuiesc; con). ă
inviora, pron. -vi-o-
învoC, ind. prez. l sg. ş 3 pl. învoiesc;
con). ă
ă pl. învoicli
înv6lt, f. ă
în zadar
ă
ă
înzestra
J,cit.je
jab6u, pl. jabauri
jac (Telef.)
ă
ă pl. jachete
jad
jaf
jaguar,pron. -guar
ă pl. jalbe
jale
jaluzea, pl. jaluzele
ă pron. ja-mai-
ă pron. -bi-e-; pl. jambiere
jamb6n, pl. jamboane
jandarm, pl. jandarmi
jandannerie, gen. jandarmeriei
ă (auto)
japonez, pl. japonezi
jar
ă pron. -ni-e-
187
jarg6n, pl. jargmine
jartiern, pron. -ti-e-
jasp
jaz, pron. jaz
ă
ă ă
ă ind. pro. I ,.;g.. 3 ă
ă ă
ă
jefuf, ind. prcz. I sg.. 3 pl. jefuiesc;
conj. ă
jeg
jelanie, pron. -ni-e; gcn. jelar.iei
jeIeu, pl. jeleuri
jelf
jeluf, ind. prcz. 1 sg. 3 pl. jcluiesc:
ă
jerseu, pl. jcrseuri jersee
ă pl. jertfe
jertff
jgheab, pl. jghcâburi
jicl6r, pl. jicloare
pron. -ni-e; gcn. jigftniei, pl.
jigrmii
ă
jignf
jig6die, pron. -di-e; g.cn.jig6dici
jOav
ă pl. jilctci
ă
jinduf, ind. prez. l ."g. 3 pl.
jinduiesc; con). ă
ţ ă
jintuf, ind. prez. l .'g. 3 pl.jintuicsc;
ă
ă
jir
jirebie, pIOn. -bi-e; gen. jircbiei
ă
jftie,pron. -ti-e; gen.jftiei
jitnicer
ţ ă
pron. ţ
ă pl. jivfne
jivraj
ă pl. jnepeni
ş pl.
ă pl. ă
ă pl. joarde
joben, pl. jobcnuri
jocheu, pron. jo-cheu
joi, arC. joia
ă ţ ă
joimfr (2 sil.)
ă pl. jonci
ţ prun. ţ
jongler
jonglerie, gen. jonglerfei
jos
j6snic
joule, prun. glul jul
jovial, prun. -vi-al
jubileu, pl. jubilee, pron. -le-e (nu:
-Ie-ic)
jubiliar, pron. -Ii-ar
ă gen. ă
ă ă -ri-oa-
ă ş pl. ă r ă ă pl.
ă
jude
judeca
ă pl. ţ
ţ pl. ţ
judiciar, pron. -ci-ar
judici6s, pron. -ci-os
jugastru, pl.
juisa, pron. jll-i-
jujeu, pl. jlljeie
jumard, pl. jumftri
ă
jumulf, ind. prcz. 1 sg. 3 pl.jumlllesc
ă pl. junci
188
ţ
junghi (1 sil.), pl. junghiuri
junghia, pron. -ghi-a; ind. prez. 1 sg.
junghii, I pl. junghiem, pron.
-ghi-em; ger. junghiind
ă pron. -ghi-e-
ă (2 .'IiI.)
juni6r (Sport),pron. -ni-or
ă pron. hun-
jupân
ă
jupuf, ind. prez. 1 sg. jllpoi, 3 sg. pl.
jupoâie; ger.jupllind
ă
jupufre

ă pl. ă
jurisconsult
ţ ţ ţ
ţ pron. ţ -0-
juriu, pron. -rlU
jurnal, pl. jllrnâlc
juruf, ind. prez. I sg. ş 3 pl.juruicsc
ţ
justifica, ind. prez. 3 sg. pl. ă
ţ prun. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ă ţ pl. ţ
juvenfl
ă !;ii ă pron. j,
-ni-a- -ne-a-
ţ pron. j, ţ gen. juxta-
ţ
juxtapune, pron. j
juxtapus, pron. j
ă pron. j
K,cit.ca
kakf
kaIiu,pron. -nu
189
kantian, pron. -ti-an
kantianfsm, pron. -ti-a-
kieselgur, pron. chiz
kilocalorfe, gen. kilocaloriei
kilogram
kilogrammetru
kilolftru
kilometraj
kilometru, pl. kilometri
kilowatt, pl. ţ
ă
kript6n
L, cit. le (În simboluri el)
ă pl. hibe
labiaI, pron. -bi-al
labiat, pron. -bi-at
labfl
labiodental, pron. -bi-o-
labiovelar, pron. -bi-o-
labirfnt, pl.labirfnturi
laborat6r, pl. laborato:ire
labori6s, pron. -ri-os
ă pl. ă
ă pl. l:krimi
lacrimogen
lactee,pron. -te-e (nil: -te-ie)
ă
lacustru, pl.
ă pl.lagune
lai, adj.. f. hiie
laic, pron. la-ic
laiciza, pron.la-i-
laitmotiv, pron. lait-mo-; pl. lait-
motive
lama (preot budist)
ă pl. lâme
lamelibranhiat, pron. -hi-at
ţ pron. ţ ţ
lamin6r, pl.laminoare
lampagfu, pl. lampagfi
pl. Iampasuri
himpii, pl. ă (1 sil.)
lampi6n,pron. -pi-on
lancasterian, pron. -ri-an
lance, pl. ă (J . .;il.)
lanceohit, pron. -ce-o-
lantemii, pl. lanterne
laohiltii
laoparte
lapislazt11i (5 si\.)
ţ ă
lapsus, pl. lapsllsuri
larghetto (Muz.)
ţ
larga (Muz.)
lari, numai pl. (1 .,il.)
laringaI
laringe
laringian, pron. -gi-an
laringosc6p, pl. laringoscoape
lascfv
ş pl. t: ă pl.
latifundiar, pron. -di-ar
latift1ndiu, pron. -dT u
lMum, art.latura; pl. laturi
laureat, pron.la-ll-re-at
lavab6u
lavaliem, pron. -li-e-
lavandi1, pl.lavande
ţ ă pl. ţ
lavoar, pron.la-voar
lazaret,pl.lazarete
ş ă ă ş ă
liicrima, ind. prez. 3 . .;g. ş pl. ă
ă
H1crimioam, pron. ă
Ulcul, ind. prez. J sg. 3 pl. ă
ă ă
li1ct1stii, pl. ă
ţ ă ă ţ
ă ind. prez. l .'ig. ş 3 ă ă
ă ă ă ă ă
lrucer, pron. ă liivicer
li1mâie
li1mpa5, pl. ă ş
H1ncier, pron. -c i -er
ă ind. prcz. l .'ig. 3 pl.
ă ă ă
U1sa, ind. prez. J ."g. las, 2 sg.
conj.lase
ă pl. ă ţ pl. ţ
ă pl. ă
ă
liitura5, pl. ă ş f. ă ă pl.
ă
liitUri, nllmui pl.
liiuda, ă
ă pron. ă
IMntric, ă
ă ă
IMtii, ă pl. ă
ă pron. ă
ă ,,1ânaoiJor"
lânii,gen. Hlnii,pl.linuri ă ţ de
ă
lâncezeaIii
lângoare, v.lingoare
lem, pl. lefuri
leagi1n, pl. ă
leah "polonez",
leal, pron.lc-al
lec1ndru, pron. le-an-
v. ă
ş ş ă
ă pl. Iese
ţ ţ
ă pl. lebede
ş
ă
ţ pron. ţ gen. ţ
190
lecuI, ind. prez. 1 sg. 3 pl. lecuiesc;
ă
lefegIu, pl. Icfegfi
lefterie, gen.leftcrfci
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pl. ă
ă ind. prez. 1 ă ă
2 sg. legcni, 3 sg. pl. ă ă
conj.legene
leghe, pl. leghc
ţ pron. ţ gen. ţ
legitim
ţ pron. ţ ţ
legiuf, ind. prez. l ... g. ş 3 pl.legiuicsc;
conj. ă
ă pl. legume
lehamite
leIt, pron.le-it
lejer
lenaj, pl.lenajuri
ş pl. ş f ş ă pl.
ă
lenjerie (nu: lingerie), gen.lenjerfei
lenjuri, numai pl.
lento
ă pron. -oai-
ă ă
leonfn, pron.le-o-
leopard, pron.lc-o-; pl.leoparzi
leorcM, pron.leor-; ind. prez. J sg.
3 pl. ă ş ă conj.
ă ă .'fi ă
leorpM,pron.leor-
ă ind. prez. 1 ... g. ă 3 sg. ş
pl. ă ă conj.lepede
leprozerie, gen.leprozerfei
lesne
ş pl. ş
ş ind. prez. 1 ş 3 ... g. ş pl.
ş ă
ţ ţ
191
ţ ă
ă ă
leucemfe, pron.le-lI-; gen. leucemîei
leucocftli, pron. le-u-
leuc6m, pron.le-u-
leucoree, pron.le-lI-, -re-e (nu: -rc-ie)
ş pron. le-lI-: ş ş
ş pron. ş
leva ă pl. lcve
ă ţ ă
lexic6n, pl.lcxicoane
leziune, pron. -zi-lI-
lezmaiestate
ă pron.li-a-
liant, pron.li-ant
ţ pron. ţ ţ
libeluH1,pl.libelule
liberalfsm
lfber arbftru
Ifber-cugetlit6r, ă
lfber-profesionfst, pron. -si-o-; pl.

lfber schimbfsm
libertinaj
libret, pl. librete
lfcru-
ă ind. prez. 3 ă ş
licean, pron. -cc-an
ţ pron. ţ ind. prez. 3 ... g. ş
ţ ă 1 ţ
ţ ţ
liceu, pl. licee, pron. -cc-e (nu: -ce-ie)
lichefia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 .... g. ş
ă ger.lichefifnd
lichen, pl. licheni
lichId, pl. lichfde
lichi6r, pron.li-chior; pl.lichi6ruri
ţ ţ ţ
licurici
lider (nu: kader)
lied, pron. lid
ligament, pl. ligamente
lighean, pron. -ghean; pl. lighene
ă pron. -ghi-oa-; pl.lighioane
lihnft
liliac, pmn. -Ii-ac; pl. lilieci
liliacee,pron. -li-a-ce-e (nu: -ce-ie)
liliachfu, pron. -Ii -a-
liman, pl. limanuri
limbaj, pl. limbaje
ă
ă pl. Ifmfe
ă pl.l!monadc
limonagiu, pl. limonagfi
ş pl. ş
ă pl. limuzine
ă
lineal,pron. -ne-al
linear (.,rectiliniu", Mat.),pmn. -ne-ar
linearitate, pron. -ne-a-
Hnge-blfde
lingoare Iji lângoare
lingual, pron. lin-gual
Hngurn, pl. linguri
lingur6i, pl. linguroaie
ş ă
ş ş ă
lingvfst
ă gen. lingvisticii
liniar "din linii", pron. -ni-ar
linioarn, pron. -ni-O<l-
ţ ă -ni-u-
linoIeum
linotip, pl. linotipuri
ş ind. prez. 3 .'ig. ş ş ă
ş ş
Hnte, gen. lfntei
ţ ă pl. ţ
ţ pron. -nu
linx, pl. ş
ă pron. li -0-
ă ind. prez. I .'ig. ă 3 sg. ş pl.
ă
lipfci
lipfe
lipitoare (Zool.), pl. lipit6ri
lipovean
ă pl. lfpsuri
lipsf, ş
lirism
ş ţ ă pl. ş ţ
literal "cuvânt cu cuvânt"
literar
lftern, pl. lftere; art. lfterele
ă <Med.), pmn. -ti-a-
ă pron. -ti -e-
litigi6s, pron. -gi-os
litigiu, prol1. -glu; pl.litfgii
lftiu, pmn. -tIu
litografia,pron. -fi-a; ind. prez. 3 .'ig. ş
pl. ă 1 pl. litografiem,
pron. -fi-em; ger. litografiind
litoral, pl. litoraluri
lftru, pl.lftri
liturghfe, gen.liturghici
ă pl. livezi
livresc, f. ă
livret, pl. livrete
lizfbil
liziern, pron. -zi-e-
local, .mbst., pl. locâluri
ă Iji ă pl. locante
locande
ş pl. ş
ţ pron. ţ gen. ţ
locomobfl
locomot6r
ţ ţ ţ
locotenent
ş Iji ş
ţ pron. ţ
locuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. locuiesc;
ă
locuit6r
192
ţ pron. ţ
locvoce, adj. invar.
16den
loess, pron. ă
logarftm, pl. logarftmi
16gidi, gen. logicii
logician, pron. -ci-an
ă
logoree,pron. -re-e (nu: re-ic)
16gos, pl. l6gosuri
loial, pron. lo-ial
16itrll, pron. ă
ă pl. loji
lonjeron, pl. lonjermlne
ă pron. ă
lomi6n, pron.lor-nion
ă pl.lotci
loterie, gen. loterfei
16to
ţ pron. ţ
ă pl. lozfnci (2 sil.)
lua, pron. lu-a; ind. prez. J sg. ş 3 pl.
iau, 2 sg. iei, 3 .5g. ia, J pl. ă
pron. ă m.m.c.perf. luasem,
pron.lu-a-; con}. ia; imper. ia; ger.
luand; part. luat
Im1re-amfnte, pron.lu-a-
ţ ă
librifiant, pron. -fi-ant
luceatm', pron. -cea-; pl. luceferi
ă
lucf, con}. ă
luci6s, pron. -ci os
luciu, pron. -clU
lucra, ind. prez. 1 lucrez; con}.
lucreze
lugojeana (dans)
h1jer, pl. lujeri
lulea
lumânare
lumen
193
lumina, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ă pl.lumfni
ă pl. ă
luminescent, pron. sce
ţ ă pron. sce
ş ş
ţ ă ţ
luminozitate
lumpenproletariat, pron. -ri-at
lunatic
lunea, v. luni
luneca, ind. prcz. 3 .'ig. ş pl. ă
ş ş
ţ ţ ţ ă
ţ
luni, art.lunea
luntre, pl. luntre
luping (nu: looping)
lustragfu, pl.lustragfi
lustrfn
lustru
lustruf, ind. prez. J sg. ş 3 pl. lus-
truiesc; con}. ă
ă
lutercmfsm
ţ pron. -tIU
lutru
lux (Fiz.), pl. ş
ţ pron. ţ ţ
luxuriant, pron. -ri-ant
M, cit. me (în simboluri, abrevieri
ş
macadcim, pl. macadamuri
macagfu, pl. macagfi
macaragfu, pl. macaragfi
macat, pl. macaturi
macaz, pl. macazuri
macedoromân
ţ pron. ţ pen. ţ
machia, pron. -ehi-a: intf. prez. 3 .<;g.
pl. ă l pl. machicrn, prun.
-chi-em: per. machifnd
machiaj, pron. -chi-aj: pl. machiaje
machiavelic, prun. -ehi-a-
machior, pron. -ehi-or
macrobi6tic, pron. -bi-o-
macroc6sm
madipol6n
madrep6r, pl. madrepori
madrigal, pl. madrigjle madrigaluri
maestrd, pron. ma-cs-
maestru, pron. ma-es-: pl.
magazimij
magaziner
ţ ă pl. ţ
maghiar
maghinln
magician, pron. -ci-an
magiun
magnet, pl. ţ
magnetfsm
magnetft
magnet6u
magnczft
magneziu, pron. -ZIU
magn6!ie, pron. mag-no-li-c; gell.
magn6lici
mahala, pl. mahalale
maharajah
mahomedan
mai (luna); dar: I Mai
maia, pl. maic!c
maidan, pron. mai-dan: pl. maidane
mai demult ă
mai de mult ,.de mai mult timp"
maiestate
maiestu6s, pron. rna-ies-tu-os
mai-marele
ţ ă
ă pron. ma-io-
maiou, pron. ma-iou
maistru, pron. mais-tru; pl.
ă pl. ă
ă
majord6m
ă
malac6f, pl. malaeoMc malae6furi
malal-tft
malaiez
malaric,pron. -ri-e; gen. mahirici
malax6r. pl. malaxoarc
ă
maleabil, pron. -le-a-
malignitate, pron. -lig-ni-
ţ prun. ţ
ţ pron. ţ
ţ
malvacee, prun. -cc-c (nu: -ce-ic); pl.
malvacce
mamifer
ă pl. mancc
manciurian, pron. -ciu-ri-an
ă
ă
ă
ă (Bot.), pl. mandragore
manechfn, pl. manechfne
manej, pl. manejuri
mangaI, (vase) pl. mangaluri
manganft, pl. ţ
maniac, pron. -ni-ac
ă prun. -chiu-
manierat,pron. -ni-c-
ă pran. -ni-c-
manifest, pl. manifeste
194
manifesta, ind. prez. 3 sg. pl.
ă (la ţ
manifesta, ind. prcz. 3 sg. pl.
ă ă
ţ pron. ţ gen. mani-
ţ
manfla
mani6c,pron. -ni-oc
manometru, pl. manometrc
mansw-cU1, pl. mansarde
ş ă pl. ş
ş pl. man:jOane
pl. mantale
mantie, pron. -ti-e; gen. mantiei
mant6u, pl. mantollri
manual,pron. -nu-al; pl. manuale
manufactUrn, pl. manufacturi
manufacturier, pron. -ri-er
manuscris, pl. manuscrfse
mapam6nd, pl. mapamonduri
ă pl. mape
ă pl. marame
ş
marasm
marat6n
marca, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
marcaj, pl. marcaje
marcasft
ă pl. ă
marchfz, pl. marchfzi
marchizet
pl. marcotaje
mw-e, adj., gen. f. marii; pl. m. ş f.
mari
mw-e-Iogot1t
mw-e-v6rnic
maree, pron. -re-e (nu: -re-ie); pl.
maree
mart11,gen. mrlrfii;pl. mrlrfuri
ă (t1oare)
marginalia,pron. -li-a
margine, art. marginea; pl. margini
ă -ri-o-
marftim
ă
195
marmoraj, pl. marmoraje
marmorean, pron. -re-an
mru-murn, pl. marmllri
mar6
marochfn
marochinWie, gen. ă
marsupial,pron. -pi-al; pl. marsupiali
ş pl. ş
mru-tie, pron. -ti-e; dar: X Martie
ă pl. martingale
martiraj, pl. martinije
mw-ror
ţ (la jocul de table)
ţ art. ţ
ţ pron. ţ
marxfsm-Ieninfsm
masaj, pl. masaje
ă (de oameni), pl. mase
masca, ind. prez. 3 sg. ş pl. mas-
ă
ă pl. mascanide
mascul
ă
masfv, subst., pl. masIve
maslu, pl. masluri !;Oi mas le
mas6r
ţ ţ gen. ţ
ă pron. -to-i-
ş ţ pron. ţ gen. ş ţ
ş ă ă gen. ş
pl. ş
ş
ş ă !;Oi ş
ă pl. matahale
ă pl. ă
ă pl. matematici
matematician, pron. -ci-an
material, sub.'it., pron. -ri-al; pl. mate-
riale
materialfsm,pron. -ri-a-
materializa, pron. -ri-a-
materie, pron. -ri-c: gen. materiei
matineu (spectacol), pl. matinee, pron.
-nc-c (nu: -nc-ic)
matisa
matostat, pl. mato .... lâte
matriarhat, pron. -tri-ar-
matrice (l\lat.). pl. matrice
matrice "utcr"
ă pl. matrÎColc
matrimonfal, pron. -ni-al
ţ
matr6z, pl. matrOzi
matur, f. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ frf pte
ţ
ţ ţ
maur, pron. mu-ur; f. mauru
mausoleu, pron. ma-u-; pl. mausolcc,
pron. -Ic-c (nu: -Ic-ie)
maxim, sub ... t.
maximum, adv.
mazagran, pl. muzu-
grâne
ă numai sg.: ,!;!cn. ă
mazll
ă pl. mazurci
ă
ă ă
ă ă ind. prcz. 3 sg. pl. ă
ă ă pron. ă pl. ă
ă
ă ş ă pron. -ce41-; pl. ă
ă pl. ă
ă ş pl. ă
ă ş pl. ă
ă ă pl. muciuci
ă ş
ă pl. ă
ă ă gen. miduvei
ă ă
ă ă ţ ă ă ă ţ ă
pl. mdguri
mruesm,: pmn. ă gen. ă
trîei
ă pron. ă
ă pl. f. ă ă pl.
muiestrc
ă
ă ru ş
ă ă ţ
ă
ă ă !;ii ă ă
ă ă ă
ă v. mfmca
ă (2 sil.), pl. ă
ă ş ă pl.
ă ş ă gen. ă ă
ă
ă ă pl. ă ă ni
ă ă ş pl. ă ă
ă
ă ă ă pl. ă ă
ă !)'i ă ă
ă
ă ş ă pl. ă
ă ş pl. ă ş f. ă ă
pl. ă
ă ş ă ind. prez. J ,'1g. ş 3 pl.
ă ş ă
ă Tlumai pl.
ă ţ ş
ă ă (3, ... i1.)
ă
ă ţ ă
ă
ă ă
ă
ă ind. prcz. J sg. ş 3 pl.
ă con}. ă ă ger.
ă
196
ă ind. prcz. l sg. ă
ă pron. -ni-c; gen. ă pl.
ă ă
ă gen. ă (sorturi) pl. ă
ă
miÎtuîd, pl. mituri
ă pl. ă
ă ş ă pl. ă
ă ă
mâi, v. mânca
mSie, \1. m[mea
mSine, pron. mfli-ne
mâna, ind. prez. 3 .'ig. pl. ă con).
mine
ă pl. mâini
ă v. ă ă
ă ă pl. ă
mânca, ind. prez. 3 .'ig. pl. ă ă
l pl. mândm; ger. mfindnd
ţ gen. ţ i
mândru, pl. mindri
mânea, Înd. prc/. l .'ig. m[li ::.'i mân;
conj. miie ă
ă
mângâia, pron. -g[l-ia; ind. prC7. I .'ig.
mingfli, 3 ,'ig. pl. mângâie,pron.
-gâ-ic; ger. m[mgâfnd
mângâiere
mânia, pron. -ni-a; ind. prez. ISi!.
minii
ă
mânjf, conj. ă
mânji, v. mânz
mântui, ind. prcz. I ,"-g. mântui, 3 .'ig. ş
pl. mintuie
ă
mânuf, ind. prcz. l .'ig. ş 3 pl. mânu-
iesc; conj. ă
mânz, pl. mânji
mâraf, ind. prez. 3 sg. ş pl. mirâie
ş
197
ş ă gen. ş ă
ţ ş pl. ţ
ă
ă ind. prez. l ,'ig. 3 pl.
ă
ă ă
meandru, pron. mc-an-; pl. meandre
meat (Anat.), pron. me-at; pl. mcâturi
ă gen. mecanic i i
mecanicfsm
mecanfsm, pl. mecanisme
meci (J sil.) (nu: match)
medâIie, pron. -li-e; gen. mcdâliei
medali6n,pron. -li-on
medial, pmn. -eli-al
median, pron. -eli-an
ă (Muz.),pron. -di-an-
mediat6r, pron. -di-a-
ţ ţ ţ
medicament, pl. medicamente
ţ ţ gen. ţ
medico-farmaceutic
medico-legaJ
medico-militir
mcdico-sanitar
medico-veterinar
medie, pron. -di-c; gen. medici
medieval, pIOn. -di-e-
mediocru, pron. -di-o-; f. ă
meditat6r
ţ pron. ţ gen. ţ
mediteranean, pron. -ne-an
mediu, pron. -diu
megalft, pl. ţ
megalomanfe, gen. megalomaniei
megateriu, pron, -rIu
ş pron. ş pl. ş
meglenoromSn
mei
melanc6lic
melancolfc, gen. mclancolîci
mele ş meleu (Sport)
melesteu, pl. melesteie

melodfe, gen. melodfei
melodi6s, pron. -di-os
mel6n, pl. meloane
melopee, pron. -pe-e (nu: -pe-ie); pl.
melopei
membru, pl. membre (ale corpului)
membru, pl. membri, art. membrii
(persoane)
memon1ndum
memorial, pron. -ri-al; pl. memoriale
mem6rie, pron. -ri-e; gen. memoriei
mem6riu, pron. -riu
memij, pl. menajuri
menaja, ind. prez. 3 sg. ş pl. mena-
ă J pl. menajftm; ger. mcna-
jtlnd
menajare, pl. menajftri
menajerfe, gen. mena jerfei
ă pl. menghine
menhfr, pl. menhfre
meningian, pron. -gi-an
ă
menfu, pl. menfuri
mensual, pron. -su-al
ă
mentor
ţ ind. prez. J sg. Ş 3 pl.
ţ con). ţ ă
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
menuet, pron. -nu-et (nu: -nu-iet); pl.
menuete
mercantilfsm
mercurial, pron. -ri-al
merge, ind. prez. 1 pl. mergem; con).
ă
meridian,pron. -di-an; pl. meridiane
meridional, pron. -di-o-
198
merin6s, adj. invar.
merita, ind. prez. 3 .<;g. ş pl. ă
merit6riu, pron. -riu
meritu6s, pron. -tu-os
mesager
mesagerfe, gen. mesageriei
mesaj, pl. mesaje
mesean
ş pron. ş
Mesfa
mesianic, pron. -si-a-
mesteadln, pl. mesteceni
mesteca
ă ş pl. ă ş
ş ă pl. ş
ş ă pl. ş
ş ă ş
metabolfsm
metacarpian, pron. -pi-an
metafizician, pron. -ci-an
ă
metal, pl. metale
metalofd, pl. metalofzi
ă
ă
metazoar, pron. -zo-ar
ă pl. metehne
ă
mete6r,pron. -te-or
meteorft, pron. -te-o-
meteorologfe, pron. -te-o-; gen. mete-
orologIei
meterez, pl. metereze
metflic
metfs
met6c, pl. metocuri ş metoace
ă
metodfsm
metraj, pl. metraje
metron6m, pl. metronoame
ă
metr6u
meu (nu: mieu)
ţ ă pron. -li-an-
mezanfn, pl. mezanfne
mereI, pl. mezeluri
mezenter (Anat.)
mezacarp
mezoderm, pl. mezoderme
mezoz6ic, pron. -zo-ic
mezzo-f6rte, pron. ţ
ă pron. me- ţ
ă pron. mi-as-
ă v. mieuna
ă
ă
mica5fst, pl.
ă (Mineral.), gen. mfcii
mic-burghez, pl. mic-burghezi, f.
ă pl. mic-burgheze
miciurinfsm
microbian, pron. -bi-an
microbiol6g, pron. -bi-o-
microbiologfe, pron. -bi-o-
microc6sm
microfilm, pl. microfflme
microf6n, pl. microfoane
microfotoradiograffe, gen. micro-
fotoradiograffei
microlft, pl. microlfte
micrometru (instmment), pl. microme-
tre
microorganfsm
microradioscopfe, gen. microrddio-
scopfei
microsc6p, pl. microscO<lpe
microsi6n, pron. -si-on
microzoare, pron. -zo-a-
ă
ş
ş
mfdie, pron. -di-e; gen.mfdiei
199
mied (lsiJ.)
miel, pl. miei
(al) mfelea (referitor la 10(0), pron.
mi-e- (de ex. al (o) mielea om)
ă pron. mi -e-
miercuri, pron. mier-; art. miercurea
miere
ă
mierl6i, pron. mier-loi
mieuna, pron. mie-u-; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă pron. mia-u-
miez (J ,.,il.)
ă
migrat6r
ţ pron. ţ
(al) 1 ... lmfilea (referitor la 2000,3000
etc.), pron. mi-i- (de ex. al trei
miilea om)
mijf, conj. ă
mfjloc miJl6c, pl. mIjloace mijloace
"procedee, resurse, utilaje"
mijl6c, pl. mijl6curi "talii"
ş pl. ş f. ş ă
pl. ş
mijlocfu
miIeniu,pron. -nlu
milesian
miliamper,pron. -li-am-
miliard, pron. -li-ard
milionar, pron. -li -0-
militar
militarism
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
miluf, ind. prez. 1 ,"g. ş 3 pl. miluiesc;
conj. ă ger. milufnd
mimetism
ă gen. mfmicii
ă
minaret, pl. minarete
mincin6s
mindfr, pl. mindfre
miner, slIbst.
mineral
minereu, pI. minereuri
mfnge, gen. (unei) mingi (! sil.), pl.
millgi (1 sil.)
miniatural, pron. -ni-a-
miniarurl, prof: -ni-a-
minier, ad)..pron. -ni-cr
mfnim, subst.
mfnimum, adv.
minister
ministerial, pron. -ri-al
mfniu,pron. -n'fu
minotaur,pron. -ta-ur
mintal
mint6s
ţ ind. prez. / ... g. 3 pl. mint;
con). ă
minuna, ind. prez. 3 sg. pl. ă
minune
minuscul
minut, pl. minute
minutar
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
mio::lrl,pron. mi-oa-
miocard, pron. mi -0-
ă pron. mi-o-
miocen,pron. mi-o-
miograf, pron. mi-o-; pl. miografe
mi6p,pron. mi-op
miopfe,pron. mi-o-; gen. miopfei
ă ind. prez. 1 sg. ă
ă
ţ ă mi-o-
ă ind. prez. 3 sg. pl. ă
ă pron. mi -0-
mioz6tis, pron. mi-o-
mira, ind. prez. 1 sg. mir, 3 sg. ş pl.
ă con). mire
200
miracol
miraj, pl. mirajc
ă pl. mirc
ă
mi riametru, pron. -ri-a-
miriap6d,pron. -ri-a-; pl. miriapode
ş pl.
miroase ,.condimentc'·, numai pl.
mir6s, pl. mirosuri
mirosf, ind. prez. 1 ... g. miros, 3 sg.
miroase, 3 pl. miros ş miroase;
con). ă
mirtacee, pron. -cc-e (nu: -cc-ie)
mimf, ind. prez. J sg. ş 3 pl. miruiesc;
con). ă
miscelaneu,pron. sce; pl. miscelanec,
pron. -nc-e (nu: -nc-ie)
misionar, pron. -si-o-
misiune, pron. -si-u-
misogfn
mister, pl. mistere
misteri6s, pron. -ri-os
misticfsm
mistifica, ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. misti-
ţ
mistrfe, gen. mistrfei
mi stuf, ind. prez. / ... g. mfstui, 3 sg. ş
pl. mfstuie, pron. -tu-ie
ş ă ă în ţ ier-
bivorc1or"
ş ş
ş ind. prez. 3 ... g. ş pl. ă
mfting (nu.meeting)
mitologfe, gen. mitologiei
mitralia, pron. -li-a; ind. prez. 3 ... g. ş
pl. ă 1 pl. mitraliem,
pron. -li-em; ger. mitralifnd
ă pron. -li-e-
mitrali6r, pron. -li-or
mituf, ind. prez. 1 ... g. ş 3 pl. mituiesc
mixt, pl. (1 sil.); f ă pl.
mIxte
mIzer,ad).
mizerie,pron. -ri-e; gen. mizeriei
ş ă pl. ş
ă pron. -di-a; ind. prez. l sg.
ă pron. -di-ez, 3 sg. ş pl.
ă ă ger. ă
mI ă pron. -di-e-
ă pron. -di-os
ă ţ ă pl. ă ţ
ş ă pl. ş
mfJbfl, ad).. pl. mobfli; f. ă pl.
mobflc
mobfl, .mbst., pl. mobile ş mobllllri
ă subst., pl. mobile
mobiliâr,pron. -li-ar
mobilier, pron. -li-er
ă ind. prez. 3 sg. ă ş
ă ş
model, pl. modele
modelaj, pl. modehije
moderato (Muz.)
ţ ţ gen. ţ
modernIsm
modest, f. ă
m6dic "neînsemnat"
ă ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ ţ gen. ţ
mofluz, pl. mof1uji ş mof1uzi
ţ ă
mohorf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. moho-
risc; perfs. 3 sg. mohorf, 3 pl.
ă con). ă ger.
mohorand; part. mohorat
ă pron. ă
molatic
molau, f molftie
m6lcom
moldovean
201
ă pl. molecule
ş ă
ş con). ş ă
ă ::. LJn. -ti-e-
ă ind. prez. 3 sg. ă
ă ş
molibden, numai sg.
molfd
m6lie,pron. -li-c; gen. moliei
ă pl. malime
ă
ă pl. ş
momftie
ă pl. momeli ş momele, în
expresia: cu ş ş cu )
ă
monârh
mondial, pron. -di -al
ă pl. monede
ă gen. ă
monIsm
mon6clu, pl. monacluri
monocotiledonat
ă
monol6g, pl. monoloage ş mono-
l6guri
monologa, ind. prez. 3 ş pl.
ă
mon6m, pl. monoame
monoteIsm
monstru6s, pron. -stru-os
monstruozitate, pron. -stru-o-
montaj
mont6r
ă
monument, pl. monumente
mops (câine), pl. ş
morat6riu, pron. -riu; pl. moratarii
morbld
ă pl. ţ
morfofiziologle, pron. -zi-o-; gen.
morfofiziologiei
morgana (În expr. fata morgana)
ş pl.
mormM, ind. prez. I .... g. ă 3 .... g.
pl. ă pron. ă
pl. ă
mormant, pl. morminte

mortier, pron. -ti -er ş ă pron.
-ti-e-
ţ pron. ţ gen. mor-
ţ
mortuar, pron. -tu-ar
mosc
moschee, pron. -che-e (nu: -che-ie);
pl. moschci
ă
ş
ş gen.
ş pron.
m6to, pl. motauri
motocompres6r, pl. motocompresmire
motomecanizare
pl. motomlve
mot6r, adj., pl. motari
mot6r, .<;ub .... t .• pl. motoare
motrice, adj.
ţ ă ind. prez. I .... g. ţ ă 3 .... g. pl.
ţ ă

ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
pl. movf1e
mozaic, ad) .• pron. -za-ic
mozafc, .... ub .... t.. pron. -za-ic; pl.
mozaicuri
pron. ă pl. mreje
ă pl. mrene
muced
mucegai
mucegM, ind. prez. 3 .... g. ă
con). ă ă

muchie, pron. -chi-e; pl. muchii
muche, pl. muchi
muchier, pron. -chi-er
muciIagiu, pron. -glu
muezln, pron. mu-c- (nu: mu-ie-)
mugi, ind. prez. 3 .... g.
mugur
muia, pron. mu-ia; ind. prez. J 2 .... g.
moi. 3 .... g. ş pl. moaie, J pl.
muiem, 2 pl. ţ ger. muind
muieratic
muiere
mujdei
mulaj, pl. mulaje
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. multi-
ţ
ş pl. (nu: ţ
ţ
ţ
mumle, pron. -mi-e; gen. mumiei
mumifica, ind. prez. 3 .... g. pl.
ă
muncel, pl. muncele
municfpiu, pron. -PIU
ţ pron. ţ gen. ţ
ă ă
murdar
ş
muribund
mUrmur, pl. murmure
murmum, ind. prez. 3 sg. pl.
ă
murseca, ind. prez. 3 .... g. ş pl. ă
murul, ind. prez. I sg. ş 3 pl. muru-
iesc; con). ă

musaca
202
musafir
muscal
muscel, prun. see; pl. musee]c
muschetar (nu:
ă
muscular (nu:
ă
muscul6s
ă
ţ ă pl. ţ
mustra, ind. prez. 3 sg. pl. ă
mustuf, ind. prez. 1 ,'>g. ş 3 pl.
mustllicsc; conj. ă
ş ind. prcz. 1 sg. ş 2 sg.
ş conj.
ş (J ,,>il.)
ş ţ
ş ţ ă
ş pl.
ş prun. pl.
ş ind. prez. J sg. ş 3 pl.
conj.
ş ind. prez. J ,"g. 3 pl.
con}. ă
ş pl.
ţ ţ gen. ţ
ş
mutfsm
mutual, pron. -tu-al
ţ pron. -ni-c; gen. ţ
ţ
ă
muzeologfe, pron. -zc-o-; gen. mllzco-
logfei
muzeu, pl. muzee, pron. -ze-e (nu:
-ze-ic)
ă gen. muzicii
muzician, pron. -ci-an
203
N , cit. ne (În simboluri en)
ă pl. naeele
ă pl. naue "momeli", nadc ă
ă
nadfr (Astron.)
nai
naivitate, pron. na-i-
ă pl. milbe
ă pl. namile
nanchin
naos, pl. naosllri
ţ pron. ţ
ă pl. ă
ă pl. narclse
narghilea, gen. narghilclci, pl. narghi-
lele
nall, pl. naSl1ri
nasture
ş ă gen. pl.
ţ ţ gen. ţ
natriu, pron. -trlu
ţ
naturalfsm
ţ pron. ţ
ţ ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
naufragia, pron. na-ll-, -gi-a; ind. prez.
3 sg. pl. ă 1 pl.
nallfragiem, pron. -gi-em; ger.
nallfragifncl
naufragiu, pron. na-lI-, -glll; pl.
nallfnigii
nautic, pron. na-ll-
nautfl, pron. na-lI-
ă pl. nave
naviga, ind. prez. J sg. navighcz, 3 ,'>g.
pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
nazal
ă pIOn. -gi-an
ă
ţ de piele de ă
ind. prez. 3 ă ă ş conj.
ă ă ă
ind. prez. / ş 3 pl.
ă ă conj. ă ă ă


ş
ş con j. ă ş ă
ă

nrumf, pron. ă
pl. ă
nmtete, pl. ă ţ
nmt61, pl. ă
ă ş ă ş
pl. ă ş ă ş
ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă ă conj. ă ă ă
ă
ă
nw-av, pl. ă
ş pl. ă ă ş f. ă ă ş ă pl.
ă ă ş
nMuf, ind. prez./ sg. ă 3 sg. ş pl.
niÎruie
nhmfe, gen. ă ă
ş
nMt


ă
ă ind. prez. 3 sg. ă ş
ă ă ş
nbbatie,pron. -ti-e; gen. ă
ă
ă gen. ă ă ă
nhuf, ind. prez. / sg. ş 3 pl. ă
conj. ă ă
ţ pl. ă ţ
nea, art. neaua, pron. nea-ua
pron. ne-a-
ă
ş pron. ş pl. ş f.
ş ă pl. ş
nebunatic
necaz
conj. ă ă
necheza, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ pron. ţ
necrol6g, pl. necro16guri
ţ gen. ţ

nectar
nec6m
ţ pron. -ni-e; gen. necu-
ă ţ
necuviincios, pron. -vi-in-cios
ţ
nedeie
ţ
nedezlipft
ţ
nedumerit
ţ
negativfsm
ţ pron. ţ gen. ţ
gen. neghinei
negiobfe, pron. -ghio-bi-; gen. ţ
biei
neglija, ind. prez. 3 ş pl.
ă 1 pl. ă ger.
neglijând
neglijent
neglijeu, pl. neglijeuri
204
negocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 .... g.
pl. ă I pl. negociem,
pron. -ci-em; ger. negocifnd
negociere, pron. -ci-e-
neglis
negust6r
negustorie, gen. negllstorfei
neidentificabil, pron. ne-i-
neiertat
neîm ... (în tempo lent) ş ne-m .. (în
tempo rapid)
neîmblânzit
ă
neîmplinft
neîn ... (în tempo lent) ş ne-n ... (în
tempo rapid)
neînceplit
neîncetat
neînchipuft
neîncredere
ă
neîndemânare
neîndemânatic
neîndemW
neîndestuU1t6r
neîndoielnic
neîndoi6s
neînduplecare
neînduplecat
neîndur3re
neîndumt
neîndumt6r
neînfrânt
neînfricare
neînfricat
ş
ă
neîngrijf
neîngrijfre
neînsemnat
ţ
205
neîntârziat
neîntemeiat
neîntinat
neînt6rs
neîntrecut
neîntrerupt
ţ
ţ
ţ
neînvfns
nelal6cul lui ctc.)
nemaiauzit
nemaiavând
nemaiîntâlnit
nemaipomenit
ş
nemaivuând
nemaivulit
nemernic
ţ
ş pron. ne-o-
neoclasicfsm, pron. ne-o-
pron. ne-o-
neofft,pron.ne-o-
ţ
neolatin, pron. nc-o-
neolftic, pron. ne-o-
neologfsm, pron. nc-o-
ne6n,pron. ne-on
neosalvarsan, pron. ne-o-
neoz6ic, pron. ne-o-
nepierit6r
nepotism
nepricopsft
neptunian (Geol.),pron. -ni-an
neptunfsm (Geol.)
neptt1niu (Chim.), pron. -nTu
ţ ă pl. ţ
ner6d
neroz{e, gen. nerozfei
ă pl. nervuri
nesq
ă ţ ţ
ă
ş ţ ă
netezf
neto
ţ ă
ţ ă
ă pron. neu-
neurastenic, pron. nc-u-
neuroar.emfe, pron. ne-u-ro-a··; gen.
l1euroa;lemfei
neurochirurgfe, pron. ne-u-; gen. neu-
rochirurgfei
neurol6g, pron. ne-u-
neur6n,pron. nc-u-
neutralitate, pron. ne-u-
neutr6n,pron. neu-
neutru neutru, pron.
ă ă pl. nevi:isttiici
nevof, ind. prez. J ."g. 3 pl. nevoiesc;
canj. ă
ş
nev6ie
newton, pron. nlu-ton
nezdruncinat
ă nicruerea
nichelaj, pl. nichclajuri
nicicând (2 ",il.) ă
nici când (nici când a venit)
nicicât (2 . .,-il.) "deloc"
nici cât (nici cât negru sub unghie)
nicicum (2 .'iil.) "deloc"
nici cum (nici cum ai spus)
nicidecât (3 ",il.) "deloc"
nici de cât (nu nici de cât a
suferit)
nicidecum (3 .'iil.) "deloc"
nici de cum (nu nici de cum
a ver.it)
nici o, adj.
ă
206
nici ă (nici ă nici acum)
nici o ă (nici o ă nici de ă
ori)
nici un, ă
nici una, pr.
nici unul, pr.
ă pl. nicovalc
nihilfst
nimb, pl. nfrnburi
nfmeni nfmenea
nimerf
ă
nimfc
nimicft
ni6biu (Chim.),pron. ni-o-blll
nfscai !ji niscai
niscaiva
nisfp
nisip6s
ş ă pl.
ş
nitam-nisam
ă
ni ă
nituf, ind. prez. J .... g. 3 pl. nituicsc;
canj. ă
nivel ă ţ stadiu", pl. niveluri
ă nivel (instrument), pl. nivele
niznai
noaten,pron. noa-ten
n6bil
nobiliar, pron. -li-ar
ţ
noctambul
nodul, pl. noduli
nodur6s
noi, v. nou
noian, pl. noiane
noiembrie, pron. -bri-e
ţ ă pl. ţ
nomina1fsm
nonsens
noptatic
noptierli, pron. -ti-e-
nor
n6rli, gen. nurorii; pl. nurori
nord
nord-american
nord-est
nord-vest
nor6c, pl. normlce
ă
nor6i
norof, ind. prez. l sg. ş 3 pl. noroiese
nor6s
norvegian, pron. -gi-an
n6stru, pl. ş
pron. -ri-at
ţ pron. ţ gen. ţ
notorietate, pron. -ri-e-
not6riu,pron. -riu
ţ ţ
nou, pl. noi; f. ă gen. noii,pl. noi
ă ă
ă
(al) ă
ă
ă
ă pl. ă ţ
noutate,pron. no-u-
ţ ă nu-an-
nubfl
nucet, pl. nuceturi
pron. -ele-ar
nucle6n (Fiz.),pron. -ele-on
nucleu, pl. nuelee, pron. -ele-e (nu:
-ele-ie)
pl. nugale
pl. nuiele
ş ă pl. ş
nu mai (el nu mai vine)
numai, adv. (am primit numai o carte)
numaidecât, adv. "imediat"
207
numai de cât (a vorbit numai de cât a
cheltuit)
ă (Bot.)
ţ ţ gen. numero-
ţ


ă gen. numismatieii
ţ pron. ţ
ţ pron. -fiu; pl. ţ
ţ pron. ţ
nurd, gen. nureii; pl. nurei
nur6ri, v. ă
ţ pl. ţ
nutria (Zool.), pron. -tri-a
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
nuvelfstic
0, cit. o
ş pl. ş f. ş ă pl.
ş
owe, art. oaia
adj.invar.
oarecând
oarecât
oarece
oarecfne
oarecum
ş
ş
oareunde
pl. ţ
ş
ă pron. ă
ă pl. obezi
ş pron. ş gen. ş
ă pl. obcini (2.o;il.)
ţ ă pron. -di-en-
6berliht, pl. oberlihturi
obez, pl. obezi
obicei, pl. obiceiuri
obiect, pron. -bicct
obiectfv, pron. -bicc-
obiectivfsm, pron -biec-
ţ pron. ţ geTI.
ţ
obijduf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
obijduicsc: ă
ş ind. prez. 1 sg. 3 pl.
conj. ă
ş
ă ind. prez. 1 ,<;g. 3 pl.
ă con). ă ă
ţ (lht.), pl. ţ
obligat6riu, pron. -rTu
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pl. obIojeIi
oblojf, con). ă
ob6i, pl. oboaie
ob61 ţ pl. ob61uri
obor6c
obraz, pl. obraji
obraz, pl. obn!zc "persoane"
obraznic
obscen, pron. scc
obscur
obscurantfsm
observa, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
observat6r
ţ pron. ţ gen. ţ
obsesie, pron. -si-e; gen. obsesiei
obsidian, pron. -di-an
obstacol
ă gen. obstetricii
obstina, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ -0-
ş pl. (l sil.)
obtumt6r, pl. obturatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
208
obtUz
ţ ind. prez. 1 sg. 3 pl. ţ
con). ţ ă
ţ
obuzier, pron. -zi -cr
oca, art. ocaua, pron. -ca-lIa; pl. ocâle
ocar-d, pl. odri
ă pl. ocarîne
ocazie, pron. -zi-e; gen. ocâzici
ocazional, prolJ. -zi-o-
ă ind. prez. 1 sg. 3 pl. ă
imperf. ă perf..<;. 3 sg. ă
3 pl. ă ă con). ă ă ger.
ă part. ă
occident, pron. oc-ci-
occipitaI, pron. oc-ci-
ocean,pron.o-cean;pl.oceanc
oceanic,pron. -cea-
oceanograffe, prolJ. -cea-; gen. ocea-
nograffei
ă -chea-
ochean, pron. o-chean; pl. ochc;ine
ă (lht.), pron. -chea-
ochelari, numai pl.
ochf, con). ă
ochi (Anat.), pl. ochi
ochi (dc Ia ă dc ă la o
ă Ia ă mâncare), pl.
ochiuri
6chiul-b6ului (Bot.)
oclusiv
ocluziune,pron. -zi-u-; gen. ocluzidnii
oc61 ţ delimitat; gard; ă
pl. ocoale
oc61, pl. ocoluri
octaedru, pron. -ta-e-; pl. octaedre
octet, pl. octete
octog6n, pl. octogoane
octofh, pl. octofhuri
oct6mbrie, pron. -bri-c
ocultfsm
ţ prolJ. ţ gen. ţ
odaie
ă pl. odalfsce,pron. scc
ă ă cândva" (a fost
ă
o ă ă o ă SilU o ă promis)
o ă ce
o ă cu
(x.Hljdii, numai pl.
odg6n
odicol6n
ă
ă pron. -ni-oa-
odi6s, pron. -di -os
odisee, pron. -sc-e (nu: -se-ie)
odolean, pron. -Iean
ofen, ind. prez. 1 sg. ofer, 3 sg. pl
ă con). ofere
oficia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. pl.
ă / pl. oficiem, pron.
-ci-em; ger. oficifnd
pron. -ci-al
oficializa, pron. -ci-a-
oficiant, pron. -ci-ant
oficiere, pron. -ci-e-
ă
ofici6s, pron. -ci-os
offciu,pron. -clU
ţ
ă pl. ofnlnc\e
6fsaid (nu: off-side)
6fset
ă
ofusca, ind. prez. -' sg. ş pl.
ă
ă pl. ogl fnzi
ogof, ind. prez. / sg. 3 pl. ogoiesc;
ă
ogorat
ă pl. ogrftzi
ohm, pron. om; pl. ohmi
ohmmetru, pron. om-me-
ofdium,pron.o-i-di-um
209
oier
ă pron. ă
ş pron.
ă
oj6g
olan ă de ă ă pl. olane
olandez, pl. olandezi
ă
oleagin6s, pron. -Ie-a-
gen. oligarhfei
ă pron. -pi-a-
ă pron. -pi-an-
omagia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg.
ă / pl. omagiem, pron.
-gi-em; g.::r. omagifnd
omagial, pron. -gi-al
omagiu, pron. -glu; pl. omagii
pl. om5turi
ombilfc,pl.ombilfcuri
ă pl. omlzi
omilfe, gen. omilfei
omisiune, pron. -si-u-
omogenitate
omol6g, pl. omol6gi; f. ă pl.
omoloage
omologa, ind. prez. 3 ,"g. pl.
ă
omoplat, pl. ţ
omorf, imperf. omor;j; perf. s. 3 sg.
omori, 3 pl. ă ger.
omomnd; pilrt. omorit
om-zf, pl. om-zOe
onctu6s, pron. -tu-os
onctuozitate, pron. -tu-o-
ondulat6r (aparat), pl. ondulatoare
ondulat6riu, ad)., pron. -rIu
ţ pron. ţ gen. ţ
onfx 6nix
onoare, gen. onoarei
ă gen. onomastic ii
onomatopee, pl. onomatopee, pron.
-pe-e (nu: -pe-ie)
on6r,pl.onaruri
onorariu, pron. -rIu
oolftic, pron. 0-0-
OOSfeîd, pron. 0-0-
ţ pron. ţ pl. ţ
opal, pl. opale
ţ ă pron. see
ţ pron. ţ gen. ţ
opCnie, pron. -ni-e; gen. opfniei
6pis, pl. apise
6piu, pron. -PIU
oportunCsm
op6sum
ţ pron. ţ gen. ţ
opreg, pl. oprcge
opresiune, pron. -si-u-
opr6briu, pron. -brlu
6ptidi, gen. apticii
optici an , pron. -ci-an; pl. opticicni
optimfsm

(al)
opt sute
(al) 6ptulea
optzeci
(al) optzecilea
ţ pron. ţ
opune, ind. prez.1 ... g. 3 pl. opun;
ă
6pus (MlIz.)
opuscul
or ă
onkol
oninj
oîdlljacm, pl. oranjade
orar
orat6riu (MlIZ.), pron. -rIu
ţ pron. ţ -e, gen. ţ
6rn
ă ind. prez. 3 sg. pl. ă
ă pl. ă ă
ă ş
ă ş ă ă
ă pron. -ni-e; gen. ă
ă
orânduC, ind. prez. l ... g. ş 3 pl.
orânduiesc; conj. ă
ă ind. prez. I ... g. 3 pl.
ă ă ă
ţ pron. ţ gen. orches-
ţ
ă
orchestri6n, pron. -tri-on
6rdie, pron. -di-e; gen. ardiei
6rdine, gen. ardinii
ă (MiL), pron. -re-a-
orei6n, pron. -re-ion
organdf
organCsm
ţ ţ Unfte (O.N.U.)
ţ pron. ţ gen. orga-
ţ
ă gen. orgii, pl. orgi
orgoli6s,pron. -li-os
org6liu, pron. -nu
orhidee, pron. -de-e (nu: -de-ie); pl.
orhidce
ori "sau"
oricare, pron. ori-
oricartd, pron. ori-
oricât, pron. ori-
orice, pron. ori-
oricfne, pron. ori-
oricum, pron. ori-
ori de câte ori
6rie, pron. -ri-e, gen. ariei
orient,pron. -ri-ent
orienta, pron. -ri-en-
orientaHst, pron. -ri-en-
orifrciu, pron. -clu
original "care nu e imitat"
originar "de loc din"
origine, art. orIginea; pl. orfgini
oriîncotr6, pron. ori-în-
210
ş pron. ori-
ş pron. ori-
ş pron. ori-
ş
ş pron. ori-
ş pron. ori-
ş pron. ori-
oriunde, pron. ori-
oriz6nt
ţ pron. ţ gen. orna-
ţ
ortod6x, pl. ş
ortoepfe, pron. -to-e-pi-e; gen. orto-
epfei
ortogrc:tfia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă 1 pl. orto-
grafiem, pron. -fi-em; ger. ortogra-
fifnd
ortogrelffe,pron. -fi-e; gen. ortografiei
osârdie, pron. -di-e; gen. osârdiei
oscilat6r (aparat), pron. sci; pl. osci-
latoare
oscilat6riu, adj., pron. sci, -riu
ţ pron. sci, ţ gen. ţ
osifica, ind. prcz. 3 ."g. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
6smiu, pron. -mIu
ă

ţ
ospfciu, pron. -citi
ospitalier,pron. -li-er
ostatic
f. ă ş ă
ţ pron. ţ gen. ţ
osteologfe, pron. -te-o-; gen. oste-
ologfei
pron. -te-o-mi-e-
6stie, pron. -ti-e; gen. 6stiei
ostof, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ostoiesc;
con}. ă
ostr6v, pl. ostroave
211
osuar, pron. -su-ar
otlc, pl. otfce
otorinolaringologfe, gen. otorino-
laringologfei
pl. otdvuri
ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ţ ă
impcrf. ţ ă pcrf. s. 3 sg. ţ ă
3 pl. ţ ă ă con}. ţ ă ă ger.
ţ ă part. ţ ă
ţ
ţ
ţ
OU, pl. ă art. ă gen. ă
Oua
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ

ovoidal, prori. -vo-i-
ovosc6p, pl. ovoscoape
ovul, pl. ovule
oxaleit, pl. ţ
oxiur, pron. -csi-ur

P, cit. pe
pace, gen. picii
pacheb6t, pl. pacheb6turi
pachet, pl. pachete
pacient, pron. -ci-ent
pron. -ci-en-
pacffic
pacifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
paciffsm
pacoste, gen. pacostei
pact, pl. pacte
pl. padini
pafta, pl. paftale
pag, pl. pagi; f. ă pagc
ţ pron. ţ gen. ţ
pl. pagini
ă pl. pag6dc
pahar, pl. pahare
pahidenn
pai, pl. paie
ă
pair,pron. per; pl. pairi,pron. peri
paisprezece
(al) paisprezecelea
paj
ş pl.
pl. pajuri
paladiu, pron. -dlu
pl. palllnci
palat (Arhit.), pl. palate
ă pl. palavre
pl. paie
paleograffe, pron. -Ic-o-; gen. paleo-
grafici
paleolftic, pron. -Ie-o-
paleontologfe, proll. -Ie-on-; gen.
paleontologfei
paleoslav, prol1. -Ic-o-
paleoteriu, pron. -Ie-o-, -riu
paleoz6ic, pron. -Ie-o-zo-ic
paliativ, pron. -li-a-; pl. paliatfvc
palid
palier, pron. -li-er
palmares
pl. pal me
palmier, pron. -mi-er
paloare, gen. palarii
ş pl.
palpita, ind. prez. 3 sg. pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
paltin
paludfsm
pahlstru, pl. f. ă pl.
palustre
pamflet, pl. pamflete
pampas, pl. p,impasuri
212
panaceu, pl. panacee, pron. -cc-e (nu:
-ce-ie)
panama, pl. panamale
ă (defect), gen. pcnei; pl. pene
ă
pancreas, pron. -cre-as
pancreatic, pron. -cre-a-
pandecte, numai pl.
ş
panegfric, pl. panegfricc
panel, pl. panele
paner, pl. panere
ă pl. panglici
ă
ţ pron. ţ gen. pani-
ţ
pan6ptic, pl. panaptice
ă gen. panoramei; pl. pano-
rame
pansea, pl. pansele
ă pl. pante
pantefsm,pron. -te-ism
pante6n, pmn. -te-on
panunional, pron. -ni-o-
papagal, pl. papagali
ş
ă gen. paparei !;ii paphri i
ă
papaveracec, pron. -cc-c (nu: -('C-ic)
ă gen. papei
ă
ă gen. ă
ă pl. papfle
papi6n, pron. -pi-on
ă -pi-o-
papfrus, pl. papfrusuri
ş
papuc
ă gen. papurii
ă
parab6lic
paraclIs, pl. paraclfse
paracliser
ă pl. parade
paradiziac, proJl. -zi-ac
parad6x, pl. paradoxuri parad6xe
ă pl. parâfc
ă gen. paraginii
paragraf, pl. paragrafe
parale1ipiped, pl. paralelipipcde
parametru, r.' parametri
paran6ic, pron. -no-i ...
ă pl. paranteze
parapet, pl. parapcte
parastas, pl. parastase
ş ă
ă
paravan, pl. paravanc
parazitlsm
parbriz, pl. parbrfzc
parcaj
ă
parchet, pl. parchete
parcimoni6s,pron. -ni-o,>
parcurge
pardesIu, pl. pardesfc !)'i pardcsfuri
pardos
ă
paria, proll. -ri-a; ind. prez. 3 sg. pl.
pariaza, 1 pl. pariem, pron. -ri-em;
ger. parifnd
parietal, proll. -ri-c-
pariu, pl. pariuri
parizer
parizian, prun. -zi-an
parmaclSc, pl. parmaclftcuri
pannezan
parna'iian, pron. -si-an
parodia, pron. -9i-a; ind. prez. 3 sg . .
pl. ă 1 pl. parodiem,pron.
-di-em; ger. parodifnd
parohial, pron. -hi-al
213
paronomasfe, gen. paronomasfei
paroxfsm
partaj, pl. partaje
parter
participa, ind. prcz. 3 .\g. pl.
ă
ţ pron. ţ gen. parti-
ţ
participial,pron. -pi-al
particfpiu, prun. -PIU
ă
ă pl. partide
ă (Econ.), pl. partfzi
partfnic
ţ prol1. ţ
ţ pron. ţ
parvenf, ind. prcz. J sg. 3 pl. parvfn;
conj. ă
pa'iager
pasaj, pl. pa,>aje
ă
ă (nu: ă pl. pasc
ă
ă pl. ă
ţ ă prol1. -si-cn-
pasiona, proll. -si -0-
pa'iionant, prun. -si-o-
pa'iiune, proll. -si-u-

pasPOal,proll. -poul; pl. paspoaluri
pastel, pl. pastel uri
pasteuriza, pron. -tO-ri-
ş ind. pre7-. 3 sg. pl.
ă J pl. ger.

ş ă pl.
pastor
ă gen. pastramci
pa5ap6rt, pl.
ş ă ş
ş
ş (1 sil.) ş ă ă
patalama, pl. patalamale
pateu, pl. pateuri
ă pl. patimi
patinaj
patinoar, pron. -noar
patriarhal, pron. -tri-ar-
patrician, pron. -ci-an
patrimoniaI,pron. -ni-al
patrim6niu, pron. -nlu
patri6t, pron. -tri-ot, pl. ţ r
ă pl. patri6te
patriotism, pron. -tri-o-
patronaj
patru sute
patruzeci
(al) patruzecilea
patvagon
pauperizare, pron. pau-
paupettite, pron. pau-
ş pa-u-
ă pron. pa-u-
pavaj,pl. pavaje
ă ă
pavea, pl. pavele
pavian, pron. -vi-an
pavili6n, pron. -li-on; pl. pavilioane
pavlovfsm
pavoaza, pron. -voa-
pavoazâre, pron. -voa-
paznic
ă
ă ă
ă ă (3 sil.)
ă ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă ă con). ă ă ă
ă
ă
ă ş pl. ă ş f ă ş ă pl.
ă ş
ă pl. ă
214
ă ş
ă ă
ă ă ă gen. ă ă
ă ă gen. ă ă
ă ă pron. -ri-er
ă ă ă con}. ă ă ă ă
ă pl. ă
ă ş pl. ă ş f. ă ş ă pl.
ă ş
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ă ă pl. ă ă
ă
ă ş ă pl. ă ş
ă ş pl. ă ş
ă ş ă pl. ă ş
ă ş ă pl. ă ş
ă ş
ă ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă ă con}. ă ă ă
ă ă
ă ind. prez. 1 pl. ă viit. va
ă cond. prez. ar ă
ă ş pl. ă ş f ă ş ă pl.
ă ş
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
con}. ă ă
ă ă pl. ă
ă pl. ă
ă
ă
ă ă
ă ind. prez. J .<;g. ş 3 pl. ă
con}. ă ă
ă ă
ă ş ă ş ă
ă ă -ni-e; gen. ă ă
pl. ă ă
ă ş pl. ă ş f. ă ş ă pl.
ă ş
ă ă
ă ă
ă pl. ă
ă
ă pl. ă
ă ţ pron. -ni-e; gen. ă ţ pl.
ă ţ
ă ţ ind. prcz. I ... g. 3 pl. ă ţ
ă ţ ă
ă ţ ă pron. ă
pâcâi, ind. prez. 3 sg. pl. pacâie
plline
pâlnie, pron. -ni-e; gen. palniei
pâlpâi, ind. prcz. 3 ... g. pl. palpâie
ă
ă la
ă unde
pântece
ă pl. pare
pârâi, ind. prcz. 3 ."g. pl. parâie
pârâi ş
pârâu, pl. pâraie
ă
pârdaInic
pârghie, pron. -ghi-e; gen. parghiei
pârgui, ind. prcz. 3 ... g.
con}. ă
ă
pârf, ind. prez. 1 sg. 3 pl. padsc;
perf ,.,. 3 sg. pâri, 3 pl. ă con).
ă ger. pâr&nd; pilrt. pâr&t
pârleaz, pl. pâr1eazuri
ă pl. pârloage
pârnaie
pârtie, pmn. -ti-e; gen. partiei
ă
pe aiei pc-afci)
pe al6curi ş pe-alocuri)
pe aproape ş pe-aproape)
pe atunci pe aruncea ş pe-atUnci,
pe-atuncea)
pecete, pl. ţ
215
pecetlui, ind. prez. I ... g. 3 pl.
pecetJlIiesc; conj. ă
pechinez, pl. pechinezi
pecie, pron. -ci-e; gen. pCcici
pecingine, gen. pecfnginii
pecuni::ir,pron. -ni-ar
pedag6g
ă
ă pl. pedale
pedantfsm
pe de ă parte
pe de departe
pe de ă
pe de o parte
pe de rost
pedestru, pl.
pediatrfe, pron. -di-a-; gen. pediatrfci
ă pron. -chiu-
pedfcul, pl. pedîclllc
pe dinafru-d
pe dinainte
pe din dos
pedol6g
peduncul, pl. peduncllii
pegas
ă
pe ici pe c6lo
peiorativ, pron. pe-io-
peisagfst, pron. pe-i-
peisaj, pron. pc-i-; pl. pcisâje
pela
ă
pelerinaj, pl. pelerin::ije
ă pl. pelerfne
ă gen. pelfclllei; pl. pelfculc
peltea
peltfc
ă pl. peluze
penaj, pl. penaje
penaliUite (Sport)
penar
pendul, pl. pendule
ă (ceas), pl. pendule
penel, pl. penel uri
ţ pron. ţ gen. ţ
penitenciar, pron. -ci-ar
pensie, pron. -si-e; gen. pensiei
pensi6n, pron. -si-on; pl. pensioane
pensionar, pron. -si-o-
pensiune, pmn. -si-u-
ă pl. pensule
pent:aedru, pron. -ta-e-
pentruca ă
ă
pentru ce
penurie, gen. penurfei
ă pron. -ni-e-
pepft, a(Y. invar.
percept6r ţ care Încasa im-
pozitele"
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. perchc-
ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
perdM, pl. perdafuri
ţ pron. ţ gen. ţ
pereche
perempt6riu, pron. -riu
ţ pron. ţ
perete
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ă v. ă
peria, pron. -ri-a; ind. prez. 1 ş 2."ig.
perii, 1 pl. periem, pron. -ri-em;
ger. perifnd
pericol
pericul6s
perie, pron. -ri-e; gen. periei
perimetru, pl. perimetre
peri6dic, pron. -ri-o-
peri6st, pron. -ri-ost
ţ gen. ţ
peritoneu
ţ pron. -ri-u-
ă
permanent
permeabil, pron. -me-a-
permfs, pl. permfse
permfsie, pron. -si-e; gen. permfsiei
ţ pron. ţ gen. permu-
ţ
ă
pernici6s, pron. -ci-os
ţ pl. ţ
per6n, pl. peroane
peroneu, pl. peronee, pron. -ne-e (nu:
-ne-ie)
ţ pron. ţ gen. ţ
perpetua, ind. prez. 3 ."ig. ş pl.
ă
perpetuu, pron. -tu-u
perpetuum, pron. -tu-um
perplex, pl. ş f. ă pl.
perplexe
persan
ţ ţ gen. ţ
ţ
persista, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
personaj, pl. personaje
personifica, ind. prez. 3 ."ig. ş pl.
ă
perspicace, ad). in var.
persuasiune, pron. -su-a-si-u-
ţ pron. ţ gen. pertur-
ţ
ă pl. pen:ici
peruchier,pron. -chi-er
peruvian, pron. -vi-an
peruzea, pl. peruzele
pe'rvaz, pl. pervazuri
216
pescuf, ind. prez. J sg. 3 pl.
pescuiesc; con). ă
pesemne
pesimfsm
pesmet
ţ pron. ţ
ţ
pe sub
ş ă
petarcm
petic, pl. petice
peticf, con). ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
petrecanie,pron. -ni-e; gen. petrecaniei
petrifica, ind. prez. 3 ,o;g. pl. ă
petrograffe, gen. petrograffei
petrolier (vas petrolier),pron. -li-er
petrolifer (regiune ă
petUnie, pron. -ni-e; gen. petuniei
ţ pron. ţ
pe ă
pian, pron. pi-an; pl. piane
ă pron. pi-a-
pianfssimo, pron. pia-
piano,pron. pia-
ă ă v. ă
ă v. pierf
ă v. pierde
piastru, pron. pi-a-
ă pron. ă pl. pietre
ţ ă pron. ţ ă pl. ţ
pic pfcur, pl. pfcuri
picaj, pl. picaje
pici6r, pl. picioare
pfck-up, pron. pfcap
ă ş ă
ţ ă
ă pl. picul fne
pfcur, v. pic
picura, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ă
217
piedestal, pron. pie-des-; pl. piedes-
taluri ş piedestale
ă
piei, v. pierf piele
piefre
piele, gen. pielii ş (la animale) piCii;
pl. piei
ţ ă
piept
ă ind. prez. I ,o;g. ă 2,o;g.
piepteni, 3 .o;g. pl. ă ă con).
pieptene
pieptene, pl. piepteni
pierde, ind. prez. J .... g. ş 3 pl. pierd;
con). ă
ă
pieri, ind. prez. 1 ,o;g. ş 3 pl. pier, 2 .... g.
pieri; con). ă imper. piei
ă pl. piersici
pierzanie, pron. -ni-e; gen. pierzâniei
ă pron. ă
pietate, pron. pi-e-
piet6n, pron. pi-e-
pietrar, pron. pie-
ş pron. ş
pietr6i, pl. pietroaie
pietruf, ind. prez. J .... g. ş 3 pl.
pietruiesc; conj. ă
ş pl. ş f. ş ă pl. ş
pigment, pl. ţ
pijama, pl. pijamâle
pilaf, pl. pilMuri
ă pl. pf1de
pil6n, pl. pil6ni
pilotaj
ă
ă pl. pilule
ă pl. pinacoteci
pingea
pingufn,pron. -gu-in
pini6n, pron. -ni-an; pl. pinimlne
pfnten
piolet, pron. pi-o-
pi6n,pron. pi-on
pionier, pron. pi-o-ni-er
pipM, ind. prez. J ş 2 '<.g. ă 3 ... g. ş
pl. ă
pipera
pir6gl1, pl. pir6gi
pirostrfe, pl. pirostrfi
ş pl. ş
pirotehnfe, gen. pirotehnfei
pirpirfu
pisanie, pron. -ni-e; gen. pisaniei
piscfcol, pron. sci
piscfnl1, pron. sci
piscuf, ind. prez. 3 :.;g. ş .'fi
pfscuie
pis6i
pistfl, pl. pistfluri
pist61 ă aparat), pl. pistoale
pitoresc, f. ă
pitula ş tupila, ind. prez. 3 ş pl.
ă ş ă
pitulfce, pl. pitulfci
ţ
ţ
piuar, pron. pi-uar
pful1, pron. ă pl. pfve
piuf,pron. pi-u-i; ind. prez. 3 sg. ş pl.
pfuie
piulftlt, pron. pi-u-; pl. ţ
piunezlt (nu: ă pron. plu-ne-
pfve, v. ă
pfvnitlt, pl. ţ
ş pl. ş f. ş ă pl.
ş
pizmuf, ind. prez. J sg. ş 3 pl.
pizmuiesc; con). ă
pizzicato (Muz.), pron. ţ
placa, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
placardl1, pl. placarde
218
plachfe, gen. plachfei
plaf6n, pl. plafoane
plagl1, pl. ă
plagia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă J pl. plagicm, pron.
-gi-em; gel". plagifnd
plai
plajl1, pl. plaje
planetariu, pron. -riu
planetlt, pl. planete
planifica, ind. prez. 3 ... g. ş pl. planf-
ă
planisfern
planorfsm
ş pl. ş
ş pl. ş pron. ş (nu:
ş
ţ pron. ţ gen. ţ
plapuml1,pl. pl5pumi
plasl1 ă ă ţ adminis-
trati ă ă ş pl. plase
plasml1, pron. s (nu: z)
pIasticl1, gen. plasticii
plastifiant, pron. -fi-ant
pla"tilfnl1
plastografia,pron. -fi-a
pla"tr6n, pl. plastroane
plasture
platcl1 (la haine), pl. ă
platinl1
platonfsm
ş pl. ş
plauzfbil, pron. pla-u-
plavie, pron. -vi-e; gen. plaviei, pl.
plavii
pHtcea, ind. prez. 1 pl. ă viit. va
ă cond. ar ă
pll1cfntlt, pl. ă
ş
pll1sea, pl. ă
ind. prez. I sg. 3 pl.
ă con). ă ă
ă pl. plesne
plebe, gen. plebei
plebeian, pron. -be-ian
plebeu, pl. plebei; f. plebee, pl. plebee,
pran. -be-e (nu: -be-ie)
plebiscit, profl. sci; pl. plebiscftc
pledoarfe,pron. -doar-ri-; gen. pledoariei
ă "grup de oameni, ansamblu de
elemente"
ţ pmn. ţ -ar
ă pron. ă
pleonasm, pron. ple-o-
pleosc (/ sil.)
ş pron.
plescM, ind. prez. 3 ,.;;g. pl. ă
pron. ă
plesiozaur, pron. -si -0-
plesni
plet6rd
ă pron. ple-u-
pleurezie,pron. ple-u-; gen. pleurezfei
ă pron. ple-u-
ş ă gen. .'ji
plex
plexiglas
pliant,pron. pli-ant
plictis
plimba
pliocen, pron. pli-o-
ă pl. plfte
ploaie, gen. ploii
ploc6n, pl. plocmine
gen. plombagfnei
plonj6n, pl. plonjoane
plop
pl. ş (1 sil.)
ş pl. ş ţ
ploua, ind. prez. ă con). ă
ger. plouAnd, pron. plo-uând
219
plumbui, ind. prez. I ,.;;g. 3 pl.
plumbuiesc; con). ă
plural, sub.,·t., pl. plurale
plusprodus
plusvaloare
ş pron. (mi:
plut6n
plutonier, pron. -ni-er
pluviaI, pron. -vi-al
pluviognif, pron. -vi-o-
pluviometru, pron. -vi-o-
pneu, pl. pncuri
pneumatic, pron. pne-u-
pneumonfe, pron. pne-tt-; gen. pne-
umoniei
pneumotorax, pron. pne-u-
poansona, pron. poan-so-
poanter, pron. poan-
ă pl. ţ
poeM, ind. prez. J sg. 3 pl ă
p6cher (joc de ă ţ
pod, ă
pocin6g, pl. pocinoagc
ă
podbeaI !ji podbaI
podg6rie, pron. -ri-e; gen, podgoriei
podidf
ş pl. ş
p6dium, pron. -di-um; pl. podiumuri
poem, pron. po-em (nu: po-iem)
poet, pron. po-et (nu: po-iet)
poetic, pron. po-e- (nu: po-ic-)
poetiza, pron. po-c- (nu: po-ie-)
poezie, pron. po-e- (nu: po-ie-); gen.
poeziei
pogr6m, pl. pogromuri
pl. poieni ş poiene
ă ă pl. ţ
ţ ă
p6imâine
ţ ă
ţ ă
ţ pron. ţ gen. pola-
ţ
polei, .... ub,-;t.
polei, ind. prez. l .... g. ş 3 pl. polciesc;
con). ă
ă pl. poleieli
ă pl. polemici
polemiza
poleniza
poliandrfe, pron. -li-an-; gen. poliandrfei
poliedru, pron. -li-e-; pl. poliedre
poliloghie, gen. poliloghfei
polin6m, pl. polinoame
poliomielftl1, pron. -li-o-mi-e-
ă gen. politehnicii
politeism
ţ gen. ţ
ă gen. polfticii
politician,pron. -ci-an; pl. politicieni,
pron. -ci-eni
ţ ă pl. ţ
poliz6r, pl. polizoare
polob6c, pl. poloboace
polonez, pl. polonezi
polonic, pl. polonfce
pol6niu, pron. -nlu
ă pl. pomezi
ţ numai pl.
pompier, pron. -pi -cr
p6nce,pron. ponce (nu: pons)
p6ndere, pl. ponderi
p6nei
pontaj
pont6n, pl. pontoane
pontonier, pron. -ni-er
ă gen. popii
poplfn
pop6tl1
ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
porffr ă
porfirfu, adi.
porozitate
portal, pl. portal uri
portalt6i, pl. portaltoaie
portavi6n
portbagaj
portdrapel
ă
portic, pl. portfcuri
portiern, pron. -ti-e-
portmoneu, pl. portmonee, pron. -ne-e
(nu: ne-ie)
portocaliu
portofel, pl. portofele
portof6liu, pron. -nu; pl. portofolii
porta-franco
portret
ţ pl. ţ
portughez, pl. portughezi
portvizit, pl. portvizfte
ţ
ţ (de mâncare), pron. ţ gen.
ţ
ţ "fragment", pron. ţ
porumbel
porunci, con). ă
poseda, ind. prez. 3 ,-;g. ş pl. ă
con). posede
posesiune, pron. -si-u-
poses6r
posomorf, ind. prez. l ,-;g. ş 3 pl.
posomoriÎsc; imperf. posomora;
perf . ..... 3 .... g. posomorf, 3 pl. poso-
ă con). ă ger.
posomorând; part. posomorat
pospai
ă ă
postament, pl. postamente
postav, pl. postavuri
220
postbelic
ţ pron. ţ gen. postcal-
ţ
postdata
postdiluvhm, pron. -vi-an
posteri6r, pron. -ri -or
posbneridian, pron. -di-an
post-m6rtem
postpus
post-restant
post-scriptum (prescurtat p.s.)
ă
postverbal
ş f. ş ă
ş pron. -li-on
ş ş
ş ă
pot, v. putea
potaie
potasiu, pron. -siu
potârnfche, art. potârnichea, gen.
potârnfchii, pron. -chii; pl. potâr-
nichi
potcap, pl. potcapuri
potedI, pl. poteci
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ă
poticnf
potl6g
pot6u
potpuriu
ă
potrivnic
ţ pron. ţ
ă pl. poveri
ţ ă pl. ţ
ă ţ ind. prez. 1 ."g. ş 3 pl.
ă ţ con}. ă ţ ă
ş pl. ş
pozitivfsm
221
ţ ţ gen. ţ
ş pl. ş f. ş ă pl.
ş
ă
ă gen. practicii
pnt.ctica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
practician, pron. -ci-an; pl. practicieni
ă pl. ă
pragmatism
pramatie, pron. -ti-e; gen. pramatiei
prapur, pl. prapuri
ş ă pl. ş
ş pron. -ti-e; gen. ş pl.
ş
ă pl. pravile
prdZ, pl. praji
praznic, pl. praznice
ă ş conj. ă ş ă
ă ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
con}. prade
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă conj. ă ă
ă ă
ă ă
ă con}. ă ă
ă ă pl. ă
ă pron. -ti-e; gen. ă
pl. ă
ă ş ă ş ă
ă ş pl. ă ş
ă ă ind. prez. 3 ă ă ş
ă ind. prez. l sg. ş 3 pl.
ă con}. ă ă
prâslea
prâsnel
preabun, ad}., pron. prea-
preacinstit, adj.
preacurnt, adj.
preaiubft, ad}.
preaînaIt, adj., pron. prea-î-
ă ţ
ţ
ă ţ
preahibil, pron. pre-a-
preambul, pron. pre-am-; pl. pream-
buluri
preapJ(n, .'iub.'it .. pl. preaplfnuri
preaputemic, adj.
prealifânt, adj.
preavfz, pron. pre-a-; pl. preavfze
precar
precaut, pmn. -ca-ut
ţ pron. ţ gen. ţ
preceda, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
conj. ă
precept, pl. precepte
precept6r "profesor"
precesie,pron. -si-e
precipita, ind. prez. 3 .'ig. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. pre-
ţ
precfzie, pron. -zi-e; gen. preciziei
prec6ce, adj. invar
precum
predeces6r
ţ pron. ţ gen. pre-
ţ
predicat, pl. predicâte
ă pl. predici
ţ pron. ţ gen. pre-
ţ
ţ pron. ţ gen. pre-
ţ
predispune, conj. ă
predomina, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. pre-
ţ
predoslovfe, gen. predoslovfei
preelectoraI, pron. pre-e-
ţ pron. ţ
preexistent, pron. gz
ţ ă pron. gz
pregeta
preia, v. prelua
preiei, v. prelua
preist6rie, pron. -ri-e; gen. preistoriei
ă
ă
ă
preînnof
preînnofre
preîntâmpina
preîntâmpinare
prejudicia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă l pl. prejlldiciem.
pron. -ci-em; ger. prejudicifnd
prejudfciu, pron. -clU
prelua, pron. -Iu-a; ind. prez. 2 sg.
preiei, 3 sg. preia, l pl. preluftm,
pron. ă 2 pl. ţ conj.
preia
preludiu, pron. -dTlI
prematUr
premia, pron. -mi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. premiem, pron.
-mi-em; ger. premifnd
premiern, pron. -mi-e-
ă
prenume
preopinent, pron. pre-o-
ţ pron. ţ gen. ţ
prepeleac, pl. prepelcci
ţ ă pl. ţ
preponderent
ţ ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ -0-
prerfe, gen. prerfei
preromantfsm
presaj
presmc1, ind. prez. l .'ig. presâr
222
preschimba, pron. schi
prescrie, ind. prez. l pl. prescriem,
2 pl. ţ viit. va prescrie;
ger. prescriind
ţ pron. ţ gen. pres-
ţ
ţ ind. prez. l sg. ş 3 pl.
presimt; con). ă
presiune, pron. -si-u-
pres6r, pl. presoare
ţ pron. ţ gen. ţ
prestidigitat6r
ţ prun. ţ gen. presti-
ţ
prestfgiu, pron. -glu
presupune, ind. prez. l ,<;g. ş 3 pl.
presupun; con). ă
presus
ş ţ gen. ş ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
pretor
pretorhin, pron. -ri-an
pret6riu, pron. -rIu
pretutfndenea pretutfndeni
ţ pron. ţ
ţ ind. prez. l sg. ş 3 pl.
ţ conj. ţ ă
prevedea, ind. prez. l pl. prevedem;
viit. va prevedea
prevedere, pl. prevederi
prevenf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. prevIn;
con). ă
prevent6riu, pron. -rIu
ţ pron. ţ gen. ţ
previziune, pron. -zi-u-
prezbft
prezbiterian, pron. -ri-an
prezbitfsm
ţ gen. ţ
223
prezenta, ind. prez. l sg. prezint, l pl.
ă 3 ,<;g. ş pl. ă
ţ pron. ţ
prezfdiu, prun. -diu
ă
prezumtfv
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
pribeag
pribegf, con}. ă
prib6i, ,<;lIbst.
prichfci (2 sil.)
ă pl. prfcini
pricinuf, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
pricinuiesc; con). ă
ă v. ă
pricopsf, v. procopsi
pridv6r, pl. pridvoare
prieten, pron. pri-e-
prieten6s, pron. pri-c-
prif, ind. prez. 3 sg. ş con).
ă
priinci6s, pron. pri-in-
prilejuf, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
prilejuiesc; con). ă
prim ajut6r
ă ă
ă ă
primejdie,pron. -di-c; gen. primejdiei
primejduf, ind. prez. 1 ,"g. ş 3 pl.
primejduiesc; con). ă
primenf
primitivfsm
prim-minfstru, art. prim-ministrul ş
prfmul-ministru
primordial, pron. -di-al
primprejUr
prim rang ş loc. adj.
ă
prfmus, pl. primusuri
prin
principe
principial, pron. -pi-al
princfpiu, pron. -PIU
prinde, ind. prez. I sg. 3 pl. prind;
con). ă
prin6s, pl. prin6suri
printre
prin unmire
prioritate, pron. pri-o-
ă ş con). ă ă
prip6r, pl. pripoare
ă pl. prisftci
ă pron. s (nu: z)
prismatic
pris6s, pl. pris6suri
prist61, pl. prist6luri
ş ţ pl. ţ
ă
pritocf
ţ pron. ţ
priveghea, ind. prez. 3 sg. pl.
ă I pl. privcghem; ger.
priveghfnd
priveghi (2 sil.)
ş
privighetoare, pl. privighet6ri
privilegia, pron. -gi-a
privilegiat, pron. -gi-at
privilegiu, pron. -glu
prizonier, pron. -ni-er
probat6riu, pron. -riu
ă
ă
proboscidian, pron. -ci-di-an; pl.
proboscidieni, pron. -di-eni
procedeu, pl. procedee, pron. -de-e
(nu: -de-ie)
procent, pl. procente
procentaj
procentual, pron. -tu-al
proces, pl. procese
procesiune, pron. -si-u-
proces-verbal
ţ pron. ţ gen. procla-
ţ
ă ă
procopsf pricopsf
procrea, pron. -cre-a; ind. prez. 3 sg.
pl. ă I pl. procrdm; ger.
procreftnd; part. procreat
ţ pron. ţ gen. pro-
ţ
procur6r
prodigi6s, pron. -gi-os
pron. ţ gen. ţ
produs, pl. produse
proeminent, pron. pro-e- (nu: pro-ie-)
profera, ind. prez. 3 sg. pl.
ă ă
profesional, pron. -si-o-
profesionfsm, pron. -si -0-
profesiune, pron. -si-lI- profesie,
pron. -si-e
proffl, pl. proffluri
profft, pl. proffturi
profuziune, pron. -zi-u-
ă
prognostfc pronostfc (Med.)
progresie, pron. -si-e; gen. progresiei
pron. ţ gen. ţ
proiect
proiecta
proiectfl, pl. proiectile
proiect6r
pron. ţ gen. ţ
proletariât, pron. -ri-at
prolfx, pl. f. ă pl.
prolfxe
pro16g (parte ă pl.
prol6guri
promiscuitate, pron. -cu-i-
promisiune, pron. -si-u-
224
promont6riu, pron. -rIu
promot6r
ţ pron. ţ gen. ţ
prompt
promptitl1dine, gen. promptitudinii
pronostfc ă pl. pronostlcuri
ţ pron. ţ gen. ţ
ă ş con}. ă ă
propfce, ud}. im'ar.
propilee, numai pl .. pron. -le-e (nu:
-le-ie)
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ă ind. prez. l sg. 3 pl.
ă con}. ă
ă
ţ ţ gen. ţ
proprietar, pron. -pri -e-
proprietate,pron. -pri-e-
pr6priu, pron. -prlu
pr6priu-zfs, pl. f. pro-
ă pl. pr6priu-zlse
proptea
proptllsie, pron. -si-e; gen. propulsiei
propuls6r, pl. propulsoare
propune, ind. prez. l sg. propun; con}.
ă
ă ă
pror6c
ă
proroga, ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. pros-
ţ
ţ pron. ţ
prostov61, pl. prostovoale
ţ pron. ţ gen. ţ
protect6r, ud}.
protect6r protector, subst.
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
225
proteja, ind. prez. 3 sg. pl.
ă 1 pl. ă ger.
projetand
protest, pl. proteste
ă pron. -to-a-
protoc61, pl. protocoale
protoiereu
ă pron. s (nu: z)
protozoar, pron. -zo-ar
ţ pl. ţ
ă v. ă
ţ ă pron. -ni-en-
ă (limba)
ţ pron. ţ
provincial, pron. -ci-al
provincialfsm, pron. -ci-a-
provfzie, proll. -zi-e; gen. provlziei
proviz6riu, pron. -rIu
provoca, ind. prez. 3 .'ig. pl.
ă
prozaic,pron. -za-ic
prozelft
prozodfe, gen. prozodiei
prozopopee,pron. -pe-e (nu: -pe-ie)
prusian, pron. -si-an
psalmodia, pron. -di-a
pseudonfm, pron. psc-u-
pseudop6d,pron. pse-u-
ş ţ ă pron. pse-u-
ă
psihiatrie, pron. -hi-a-; gen. psihiatrlei
psihiatru, pron.
psfhic
psihol6g, f. ă
psihologfe, gen. psihologiei
psihomot6r
puber
ţ ţ gen. ţ
puc (nu: puck)
ă pron. -dri-e-
ă pron. pu-e- (nu: pu-ie-)
pueril, pron. pu-e- (nu: pu-ie-)
puOO, ind. prez. I sg. ă 3 sg. pl.
ă
puhav
puh6i, pl. puhoaie
pui
puiet
pul6ver, prun. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
pumnal, pl. pumnale
punct
punct ş ă <trt. punctul virgula
puncta
ţ pron. ţ gen. punc-
ţ
ţ ţ gen. ţ
pune, ind. prez. 1 .... g. 3 pl. pun; con).
ă ger. punind
ă ă pl. pUpCI.C
purgat6riu, prun. -rIu
purica, ind. prez. 1 .... g. puric
purice
purifica, ind. prez. 3 sg. pl. purifictt
purfsm
puritanfsm
pur6i
ă gen. purpurii
pursânge
pururea pururi (2 sil.)
puseu, pl. puseuri
pustif, ind. prez. 1 sg. 3 pl. pustiesc;
con). ă ger. pustifnd
pustiire
pustiu
pustnic
ş ă pl.
putea, ind. prez. 1 ,'g. 3 pl. pot, 2,.,g.
ţ 3 sg. poate; con). ă
ă pl. putini
putinei, pl. putineie
ţ ă pl. ţ
ţ pron. ţ gen. pt:!ft:>-
ţ
putregai, pl. putregaiuri
puzderie, prr:-:. -ri-e; gen. puzderiei
Q, cit. kU !ii chIU
R, cit. re (în simboluri !ii: er)
rabiat, pron. -bi-at
rabie (Med.), pron. -bi-e; gen. rabiei
rabin
rablagit
rabotaj
ă
rabot6r
rachiu
ă pl. racile
radar
ă pl. râde
rade, ind. prez. J sg. 3 pl. rad, I pl.
r;1dem; con). ă
radia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ,"g. ş pl.
ă J pl. radiem,pron. -di-em;
ger. radifnd
radial, pron. -di-al
radiant, pron. -di -ant
radiat6r, pron. -di-a-; pl. radiatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pron. -di-e-
radio, pron. -di-o; art. radioul; pl.
radiouri
radioactiv, pron. -di-o-ac-
radiodifuziune, pron. -di-o-, -zi-u-
radioemisiune, pron. -di-o-, -si-u-
radioficare,pron. -di-o-
radiograffe, gen. radiograffei
radiojumal
226
ţ pron. -di-o-, ţ gen.
ţ
ţ pron. -di-o-, ţ gen.
ţ
ţ pron. -di-o-, ţ gen.
ţ
radi6s, pron. -di-os
radiotelegraffa, pron. -di-o-, -fi-a
radiotransmisiune, pron. -di-o-, -si-u-
radiu, pron. -dTu
radius (Anat.),pron. -di-us
nffie, pron. -fi-e; gen. rafiei
ă gen. ă
rafin6r
ă pl. ragile
raglan, pl. raglane
rahianestezfe, pron. -hi-a-; gen. rahi-
anestezfei
rahidian, pron. -di-an
rahftic
rahitfsm
raid (1 ,'ii/.)
rajah
ralia, pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă J pl. raliem, pron. -li-em;
ger. ralifnd
ă pl. rame
rambleu, pl. rambleuri
ţ pron. ţ gen. raml-
ţ
ă pl. ramuri
ă pl. ă
ă
ţ ă pl. ţ
ranunculac6e, pron. -ce-e (nu: -ce-ie)
rapace
ţ ă
rap6rt, pl. rapoarte "documente ofici-
ale, câturi între ă ă
rap6rt, pl. rap6rturi ţ
raporta, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. rapor-
ă ş ă "aduce venit" ş
ă ă un raport"
rarefiat, pron. -fi-at
rareori
rarfsim
ş pl. rari ş
ţ ă pl. ţ
ă (nu: ras ă
ra..,ial, pron. -si-al
rasfsm
rastel, pl. rastele ş rastel uri
ş pl. ş
ş pl. ş
ratifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ţ ă pl. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ravagiu, pron. -gTu; pl. ravagii
razachfe, gen. razachfei
227
ă pron. -zi-e; gen. razi ei
nizna
ă ind. prez. 1 .'ig. rabd, 2 sg. rabzi
ă pl. ă
ă ă
ă ă pl. ă
ă con). ă ă
ă
ă ş ă pl. ă ş
ă ă ă pl. ă ă
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
con). ă ă
ă ă pl. ă
ă ă ă

ă ş ă
ă ş conj. ă ş ă
ă ind. prez. / sg. ş 3 pl. ă
conj. ă ă ger. ă
ă
ă ind. prez. 3 .'oi/;. ş pl. ă
ă ă (3 sil.)
ă
ă ind. prez. 1 s/;. 3 pl. ă
con). ă ă
ă (2 , .. il.)
ă pl. ă
ă ă
ă ă ind. prez. / , .. g. ş 3 pl. ă
2 sg. ă
ă ă
ă ă pl. ă
ă ind. prez. / sg. 3 pl.
ă conj. ă ă
ă
ă ind. prez. / , .. g. ş 3 pl. ă
con). ă ă
ă
ă ţ
ă pron. -ti-e; gen. ă
ă ă pl. ă ţ
ă
ă ind. prez. J ,'ig. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ă
ă pl. ă
ă
ă ă
ă con). ă ă
ă ă pl. ă
ă ş -ehi-a; ind. prez. 3 s/;. ş
pi. ă ş ă pl. ă ş pron.
-ehi-em; ger. ă ş
ş ă pl. ă ş
ă pl. ă
ă ţ ,.,ubst.
228
ă ţ ind. prez. l , .. g. ş 3 pl. ă ţ
con). ă ţ ă
ă ă pl. ă ă ă
ă ă
ă ă pron. ă ,-cios
ă pl. ă
ă ş pl. ă ş
ă ă ş ă
ă ă ş con). ă ă ş ă
ă ă ă pl. ă ă
ă
ă ,owbst.
ă ind. prez. / ,'ig. ş 3 pl. ă
boiesc; con). ă ă
ă
ă
ă
ş
ă ind. prez./ sg. ă 3 , .. g. ş
pl. ă
ă
ă ţ
ă ţ
ă
ţ ă pl. ţ
ă pl. ă
ă ind. prez. / sg. ş 3 pl. ă
con). ă ă
ă ă
râcM, ind. prez. l , .. g. racâi, 3 ,'ig. ş pl.
racâie
ă
râde, ind. prez.1 sg. ş 3 pl. râd; conj.
ă
râgM, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ragâie
râie, gen. diei
ă
rânduf, ind. prez. 3 ,'ig. ş pl. rânduiesc;
con). ă
ă pl. rânduieli
ă pl. rândunfci
rânjf, con). ă
ş pl. ş
rapit, pl. rape râpi
râs, pl. rasuri ţ
râs (Zoo!.), pl. ş
râset, pl. rasete
ş
ravnf
reabilita, pron. re-a-
ţ gen. ţ
reactfv, pron. re-ac-
react6r, pron. re-ac-
reactualiza, pron. re-ac-tu-a-
ţ (Chim.), pron. ţ gen.
ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
readapta, pron. re-a-
readuce, pron. re-a-
reafirma, pron. re-a
real, pron. re-al
realege, pron. re-a-
realimenta, pron. re-a-
realipf, pron. re-a
realfsm, pron. re-a-
realitate, pron. re-a-
realiza, pron. re-a-
reamintf, pron. re-a-
reangaja, pron. re-an-; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă I pl. ă
ger. reangajfrnd
reangajare, pron. re-an-; pl. ă
ţ pron. re-a-, ţ gen. rea-
ţ
reavi1n, pron. ă pl. reveni; f.
ă ă pl. revene
ţ gen. ţ
reazem, sub.o;t., pl. reazeme
reazem, Y. rezema
229
rebegft
recMea, yiit. va ă cond. ar
ă
rece
recensi1mant, pl. ă
recenza
recenzent
recenzie, pron. -zi-e; gen. recenziei
receptacul, :1rt. receptaculul, gen.
reccptaculului; pl. receptacule
recept6r, pl. receptoare (Tehn.) ş
receptari (Bio!.)
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
rechema, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
rechizfte, num:1i pl.
rechizit6riu, pron. -riu
ţ ţ gen. ţ
recff, pl. recffe
recipient, pron. -pi-ent
recipfsit
recita, ind. prez. 3 ... ;g. ş pl. ă
recitf
ţ pron. ţ gen. recla-
ţ
recluziune, pron. -zi-u-
recomanda, ind. prez. 3 .o;g. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. reco-
ţ
reconciliere, pron. -li-e-
ţ pron. ţ
reconstituf, ind. prez. I .o;g. reconstitui,
3 sg. ş pl. reconstituie
ţ pron. ţ gen. recon-
ţ
reconstruf, ind. prez. I .o;g. ş 3 pl.
reconstruiesc; con). ă
rec6rdman, ,mbst., pl. recardmeni; f.
ă pl. recardmene
recrea, pron. -cre-a; ind. prez. l sg.
reereez,3 ."'g. ş pl. ă l pl.
reerdm, 2 pl. ţ
ţ pron. ţ gen. recrc-
ţ
recrut
rect
rectifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
rectiHniu,pron. -nlu
recto, art. rectaul
ţ pron. ţ
recul, pl. reeuluri
ş ţ ă gen. ş ţ
recuza

recviem, pron. -vi-em; pl. reeviemuri
redactor
ţ pron. ţ gen. ţ
redres6r, sllbst .. pl. redresoare
reduct6r, adi.
reduct6r, reductoare (Tehn.)
.<ji reductari (Chim.)
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ă
ţ pron. ţ gen. redupli-
ţ
reedita
reeduca
reeligfbil
reevalua, pron. -lu-a
reexamina, pron. gz
referendum
referi, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
reflecta, ind. prez. 3 ş pl. ă
ş ş ă "gân-
ş
ţ ţ gen. ţ
reflex, adj.. pl. ş f. ă pl.
reflexe
reflex, .mbst., pl. reflexe
reflexie, pron. -xi-e; gen. reflexiei
reformfsm
ţ pron. ţ gen. ţ
refren, pl. refrene
refugia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 !"'g. ş
pl. ă l pl. refugiem, pron.
-gi-em; ger. refugifnd
refUgiu, pron. -glu
regfm, pl. regfmuri
regiment, pl. regimente
pl. regfne
regionaI,pron. -gi-o-
regionalfsm, pron. -gi-o-
regfstru, pl. regfstre
regiune, pron. -gi-u-
regiza
regiz6r
reglaj, pl. reglaje
regresiune, pron. -si-u-
regulament, pl. regulamente
regulat6r, pl. regulatoare
pl. reguli
reia, V. relua
reiau, v. relua
reiei, V. relua
ş ind. prez. 3 sg. reiese; imperf.
ş con). ă
reincamare
ă


ţ
ţ

reînarma
reînarmare
ţ ă
ţ ă
reîncadra
reîncadrare
reîncIDzf
reîncIDzfre
230
reîncepe
reîncepere
reînchega
reînchegare
reînchfde
reînchfdere
reînchiria
reînchiriere
ţ
ţ
reîncorpora
reîncorporare
ş
ş
ţ
ţ
reînflorf
reînflorfre
reînnof, ind. prez. 3 .'ig.
reînnofre
ă ă ş
ă ă ş
ă
ă
ţ
ţ
reîntâlnf
reîntâlnfre
reîntinerf
reîntinerfre
reîntoarce
reîntoarcere
reîntregf
reîntregfre
reîntrema
reîntremare
reîntrupa
reîntuma
reintumare
reînverzf
reinverzfre
231
reinvia, pIOn. -vi-a; ind. prez. 3 ,"'g.
pl. reÎnvfe; conj. reÎnvfe
reinviere
reinviet6r
ş (nu: relache)
relativfsm
ţ pron. ţ gen. ţ
releu, pl. relee, pron. -le-e (nu: -le-ie)
releva, ind. prez. 3 ''''g. pl. ă
ă
relief, pron. -li-ef; pl. reliefuri
relfgie, pron. -gi-e; gen. relfgiei
religi6s, pron. -gi-os
relua, ind. prcz. J sg. 3 pl. reiau,
2 ,"f!.. reici, 3 reia, J pl. reluUm,
pron. ă con). reia; ger.
reluand, pr(]n. -lu-ând
remaia, ind. prez. 3 pl. ă
J pl. remaicm; ger. remafnd
ă
remania, pron. -ni-a; ind. prez. 3 .'Jg.
pl. ă 1 pl. remanicm,
pron. -ni-em; ger. remanifnd
remaniere, pron. -ni-e-
remedia,pron. -di-a; ind. prez. 3 sg.
pl. ă J pl. remediem,
pron. -di-em; ger. remedifnd
remediu,pron. -dlu
ţ ă pron. sce
remorca, ind. prez. J sg. remorchez,
3 sg. ş pl. ă
ă pl. remorci
remunera
ţ pron. ţ gen. remu-
ţ
renghi (1 sil.)
ă
reniu, pron. -nlu
ţ pron. ţ gen. ţ
rentier, pron. -ti-er
reostat, pron. re-os-
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
repatria, pron. -tri-a
repatriere, pron. -tri-e-
repaus, pron. -pa-us
repauza, pmn. -pa-u-
repede
repej6r
reper, pl. repere
repercusiune, pron. -si-u-
repercuta
repert6riu (nu: repertoar), pron. -rtu
repetit6r
ţ ţ gen. ţ
repezf
replica
ă pl. replici
reportaj, pl. reportâje
rep6rter
represalii, numai pl.
represiune, pron. -si-u-
reprezentant
ţ pron. ţ gen. repre-
ţ
ţ pron. ţ gen. repro·
ţ
ş ind. prez. 3 .'ig. pI.
ă 1 pl. ger.

ă gen. republicii. pl. republici
repudia, pron. -di-a; ind. prcz. 3 sg.
pl. ă 1 pl. repudiem, pron.
-di-em; ger. repudifnd
repulsie, pron. -si-e; gen. repulsiei
repurta
ţ pron. ţ gen. ţ
resentiment, pl. resentimente
ţ ind. prez. J .'ig. 3 pl. resfmt
ţ pron. ţ gen. ţ
res6rt ă ţ ă pl.
resoârte
res6rt (arc), pl. resorturi
respectu6s, pron. -tu-os
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ ţ
restaura, pron. -ta-u-
ţ pron. ţ gen. resta-
ţ
resteu, pl. resteie
restituf, ind. prez. 1 sg. restftui, 3 .'ig.
pl. restftuie
ţ pron. ţ gen. ţ
ş
ş ţ ă
ş
ţ pron. ţ gen. ţ
retevei, pl. reteveie
retez, pl. reteze
reteza, ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. pl.
ă
reticul, pl. retfcule
ă gen. retInei, pl. retfne
retor
retorfsm
retransrnfsie, pron. -si-e; gen. retrans-
mIsiei
ă ind. prez. J sg. 3 pl. ă
con). ă ă
retribuf, ind. prez. 1 .";g. retribui, 3 sg.
pl. retrlbuie
ţ pron. ţ gen. ţ
retroactiv, pron. -tro-ac-
retrocesiune, pron. -si-u-
retroversiune, pron. -si-u-
retUr
ş pl.
ş ind. prez. 3 sg. pl. ă
1 pl. ger.
ţ
ţ ă
232
ţ ind. prcz. 1 ."g. 3 pl. ţ
1 pl. ţ con}. ţ ă ger.
ţ
ţ
reumatfsm, pron. re-u-
reuniune, pron. re-u-ni-u-
ş re-u-; con). ă
ă v. revedea
ş ind. prcz. 3 sg. pl.
ă J pl. ş ger.

ş ă pl. ş
ă ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă
revedea, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. revftd;
con}. ă
ţ pron. ţ gen. revelatiei
reveli6n, pron. -li-on
revendica, ind. prez. 3 sg. pl.
ă
revendicare, pl. revendicdri
ă
revenf, ind. prez. J ,"g. 3 pl. revin;
con}. ă
rever, pl. revere
ţ pron. ţ gen. revcr-
ţ
ă
ţ pron. ţ
revers, pl. reversuri
revfzie, pron. -zi-e; gen. revfziei
revizionfsm, pron. -zi-o-
reviz6r
revizuf, ind. prez. 1 sg. 3 pl.
revizuiesc; con). ă
revoca, ind. prez. 3 sg. pl. ă
con). revOce
revolta, ind. prez. 1 sg. rev61t
ţ ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
revolver
233
revulsie, pron. -si-e; gen. revulsiei
ţ pron. ţ gen. ţ
rezema, ind. prez. J .... g. reazem
ţ pron. ţ gen. ţ
rezerv6r
rezidual, pron. -du-al
rezfduu, pron. -du-u; pl. reziduuri
rezilia, pron. -Ii-a; ind. prcz. 3 sg. pl.
ă J pl. reziliem, pron.
-li-cm, 2 pl. ţ ger. rczilifnd;
part. reziliat
reziliere, pron. -li-e-
ţ pron. ţ gen. ţ
rezolva
ţ ă
rezonat6r, pl. rezonatoare
rezuma, ind. prez. 3 sg. t'i pl. ă
ă
ş pl.
rfctus, pl. rfctusuri
ridica
ridfche, art. ridfchea; pl. ridichi
ridIcol
ridiculiza
rihtuf, ind. prcz. J sg. 3 pl. rihtuiesc;
con}. ă
rindea
rinCchi (2 sil.)
ă
rfsling
ritual, pron. -tu-al; pl. ritualuri
riz6m, pl. riz6rni
roade, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. rod; conj.
ă
ă (cerc), pl. ţ (În cxprc .... ii
roate)
robcici robcice
robinet, pl. robinete
ţ
ă pl. rocade
ă pl. roci
r6chie, pron. -chi-e; art. rochia, gen.
rochiei; pl. rochii
rochftll, pl. ţ
rod, pl. roade
rodaj, pl. rodaje
r6die, pron. -di-e; gen. radiei
rOdiu, pron. -dill
rogojfnli, pl. rogojfni
rog6z
roi, subst.
rof, ind. prez. J sg. ş 3 pl. roiesc; con}.
ă
r6initll, pl. ţ
rom
romancier, pron. -ci-er
romantism
ţ pron. ţ
roman
ş
romand
româncutll
românesc

românfme
românfst
româniza
romboedru, pron. -bo-e; pl. rombo-
edre
romboidaI, pron. -bo-i-
rond
rondel,pl. rondeluri
rond6
rontgenterapfe ş roentgenterapfe,
pron. ront-ghen-
ţ ind. prez. 1 ."ig. ţ ă 3 sg. ş
pl. ţ ă
r6pot, pl. ropote
r6sbif, pl. rosbifuri
rostog61 ş ă pl. rosto-
goluri
rostogolf
rostuf, ind. prez. J ."g. ş 3 pl. rostuiesc;
con}. ă
ş
ş con}. ş ă
ş pron. ş pl. ş f.
ş ă pl. ş
ş pron. ş
ş pl. ş f. ş pl. ş
rotacfsm
ţ pron. ţ gen. ţ
rotoc61, pl. rotocoale
rotofei
rotUlli, pl. rotUle
rotUnd, ad}. ill., pl. rotunzi; f. ă
pl. rotunde
rotunjeaIli
rotunjf, con}. ă
rotunjfme
ă pron. ro-u-
rovfnli, pl. rovfne
roz
rozacee,pron. -ce-e (nu: -ce-ie)
rozmarin
rubiacee, pron. -bi-a-ce-e (nu: -ce-ie)
rubfdiu, pron. -diu
rubin, pl. rubfne
rubinfu
ă pl. rubrici
rucsac, pl. rucsacuri
ă pl. rude
rudenie,pron. -ni-e; gen. rudeniei
rugbi
ă pl. rugini
ruginfu
ă pron. ru-i-; pl. ruine
ruj
ă
ă pron. -je-o-
rulaj
rulment
rul6u
234
rumen
rummy,pran. r6-mi
rupie, pran. -pi-c; gen. rupiei
rusaIie (Bot., Mit.), pl. rusalii
RusaIii ă ă
rut:eniu, pron. -niu
rutier, pran. -ti-er
rutinier, pran. -ni-er
S, cit. se (I'n simboluri !ji: es)
sabie,pran. -bi-e; gen. sabiei,pl. sllbii
sabotaj
sabot6r
saca, art. sacaua
sacagfu, pl. sacagfi
sacerd6t
ş ă ş
sac6u
sacrifica, ind. prez. 3 ş pl. ă
sacriffciu, pran. -clU
sacrilegiu, pran. -giu
sacrosanct
sadfsm
saffr, pl. saffre
saftea
saftian, pran. -ti-an
sagotier, pran. -ti-er
saia, pl. saiele
saivan,pran. sai-; pl. saivane
salam
salamandm
salaria, pran. -ri-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. salariem, pran.
-ri-em; ger. salarifnd
salariu, pran. -riu
ă pl. salate
ă pran. -ti-e-
ă pl. ă
ă pl. salbe
235
salcie, pran. -ci-e; gen. salciei, pl.
ă
saleu
ţ pran. ţ gen. ţ
salpetru
ă pl. salve
saIvie, pran. -vi-e; gen. salviei
samoed, pl. samoezi
samovar
samurai
ă
sanatorial, pran. -ri-al
sanat6riu,pran. -riu
sanctuar, pran. -tu-ar
ţ pran. ţ
ţ pran. ţ
ă pl. sandale
ş !ji sandvici, pl. ş
sandviciuri
sangvfn
sanie,pran. -ni-e; gen. saniei,pl. ă
santal (Bot.)
ă
sap, v. ă
ă pl. sape
sar, v. ă
ă pl. sarabande
sarailfe, pran. -ra-i-; gen. sarailfei
ă saramurii
ă v. ă
sarcasm
ă gen. sarcinii; pl. sarcini
sarcofag, pl. sarcofage
sarc6m
sari, v. ă
ă pl. sarici
sarma,pl. sarmale
ş f. ş pl. neart. ş art. m.
ş art. f. ş
satâr, pl. satare
satfn, pran. -tin (nu: -ten)
satir
ă ă
ţ pron. ţ -e; gen . ţ
ţ pron. ţ gen, ţ
Satumalii
ţ
saxof6n, pl. saxofmine
ă ă ş ind. prez. I sg. 3 pl.
ă ă conj. ă ă ă
ă
ă ă gen. ă ă
ă ă pron. -ciu-ne
ă f. ă pl. m. t: ă
ă ind. prez. 3 sg. pl. ă
ă ţ ă pl. ţ
ă ş pron.
ă ind. prez. I ,<;g. sap, ;2 sg. sapi
(1 sil.); conj. sape

ă ind. prez. I sg. ă
ă
ă
ă ind. prez. I sg. 3 pl. sar, 2,\·g.
sari (1 ,<;il.); ă
ă ind. prcz. I sg. satur, 3 ,\g. pl.
ă
ă ţ ţ
ă ş conj. ă ă
sâcâf, ind. prez. 3 sg. pl. sacâie;
con}. sfrcâie; ger. sâcâind
ă
sâmbure
sân
ţ ă pron. -nea-; pl. ţ
ă (Bot.), pron. -zi-a-; pl. sân-
ziene, pron. -zi -e-
sârguf, ind. prez. J ,<;g. 3 pl. sâr-
guiesc; con}. ă
sâsâf, ind. prez. I ,<;g. sfrsâi, 3 sg. ş pl.
sfrsâie
ă
scabie, pron. -bi-e; gen. scabiei
scafandrier, pron. -dri -er
scai
scaiete
ă pl. scale
scandiu (Chim.),pron, -dlu
scap, Y. ă
ţ
scarifica, ind. prez. 3 sg. pl. ă
scatfu
ă ind. prez. I ,<;g. ş 3 pl. scad;
yiit. va ă con). ă
ind. prez. 1 sg. scap, 2 ,<;g. scapi
(1 ,<;il.); con}. scape
ă ă ă ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă ă
ă ă ind. prez. I ,<;g. ă
scannene
scâlcia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. scâlcicm, pron.
-ci-em; ger. scâlciind
scâncf, ă
scânteia, pron. -te-ia; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. scânteiem,pron.
-te-iem; ger. scânteind
scânteie, pron. -te-ie; gen. scânteii
scâmav
ţ ind. prez. I sg. ţ 3 ,<;g. ş
pl. ţ conj. ţ
scelerat, pron. sce
scenariu, pron. sce, -rIu
ă pron. sce
sceptic, pron. sce
scepticfsm, pron. sce
sceptru, pron. sce
scheci (J ,<;il.)
schelet, pl. schelete
schematfsm
ă
ă (Muz .), pmn. ţ
scMrzo (Muz.),pron. ţ
236
scheuna, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă pron. schea-ll-
schi
schia, pron. schi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă I pl. schiem, pron.
schi-em; ger. schifnd
schif (Sport)
ă pl. schfje
schflav
schfmb,pron. schi
schimba,pron. schi
schfmnic
schimonosf
schingiui, ind. prez. I sg. ş 3 pl.
schinguiesc; conj. ă
schi6r, pron. schi-or
ă
ă pron. sci-a-; gen. sciaticii
scinda,pron. sci
sciziune, pron. sci-zi-u-
sclavagfsm
sclavaj
ă
scoate, ind. prez. J sg. ş 3 pl. scot;
conj. ă
scociorf, ind. prez. J ,<;g. ş 3 pl.
scociodsc; perf. ,<;. 3 sg. scocior1,
3 pl. ă conj. ă
ger. scociodnd; part. scociorat
scoIastic
sconcs (Zool.), pl. ş
scont
sconta
ă
scorbur6s
scorbut
scormonf
ă
scorojf, conj. ă
sc6rpie, pron. -pi-c; gen. scorpiei
scorpfon, pron. -pi-on
237
ş ă pl. ş
scot, v. scoate
ţ pron. ţ
ă pl. scoverzi
scrânciob, pl. scrancioburi
scrilntf
ş
screper (Tehn.)
scrie, ind. prez. J pl. scrfem, 2 pl.
ţ imper. ţ ger. scriind
scriere
scrijelf scrijeh1
scrin, pl. scrfnuri
scripete, pl. ţ
scripte, numai pl.
ă (Med.), pl. scr6fule
scrumbfe, gen. scrumbfei
ă pron. -mi-e
scrupul, pl. scrupule
scuar (J , .. il.),pl. sCllaruri
scuipa, pron. scui-pa
scul, pl. sculuri
sculptor
ă
scurtcireuft
scutec
scuter
scutier,pron. -ti-er
ă
ă semen, pl. semeni
ă ă v. ă
ă pl. seri
ă pl. serbezi; f. ă ă pl.
serbede
sebaceu, pl. sebacee, pron. -ce-e (nu:
-ce-ie)
seboree, pron. -re-e (nu: -re-Îe)
sec, f. ă pl. m. ş f. seci (1 .'Iii.)
seca, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
secarn, gen. secarci
ă ă
seciituf, ind. prez. 1 3 pl.
ă con). ă ă
secera
secem
ş pl.
secetii
sechestru
secol, pl. secole
secret
secretariat, pron. -ri-at
ţ pron. ţ gen. ţ
sect6r
ţ (subunitate ă
pron. ţ gen. ţ
ţ (Geom.), pron. ţ
secui
secuiesc
secunda
secundar
secure
sedt1ii
sediment, pl. sedimentc
sediu, pron. -dlu
segrega, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
ţ ţ gen. ţ
seif (1 .. nu: safe)
sefm, pron. se- i m
seimen, pron. sei-
seismognif, pron. se-is-
seismogramii, pron. se-is-
ţ "alegere", pron. ţ gen.
ţ
ţ pron. ţ
ţ (MlIz.),pron. ţ
seleniu, pron. -nlu
selfact6r, pl. selfactoare
ţ pron. ţ gen. selfin-
ţ
semanticii, gen. semanticii
semW, ind. prez. 1 sg. ă 3 sg.
pl. ă ă
238
ţ
semetf
semicerc
semicircular
semicolonial, pron. -ni-al
semif6nd
semiîntuneric
semilunii
seminar, pl. seminare seminarii
ţ v. ă ţ ă
ţ gen. ţ
semiologfe, pron. -mi-o-; gen. scmio-
logfei
semn
semnal, pl. semnale
semnalment
semnifica, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. semni-
ţ
senat6r
semn
seni6r,pron. -ni-or
sens
sensfbil
sensibilitate
ţ ţ
ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
senzitfv
senzorial, pron. -ri-al
senzual, pron. zu-al
senzualfsm, pron. -zu-a-
ţ pron. ţ gen. ţ
sepia (vopsea), pron. -pi-a
sepie ă -pi-e
septembrie,pron. -bri-e
septentrional, pron. -tri-o-
septuagenar, pron. -tu-a-
ser
serai, pl. serai uri
serba
serena<m, pl. serenade
sergent
seri, v. ă
serie, pron. -ri-e; gen. seriei
seringl1, pl. serfngi
serj
sertar
servaj
serviabil, pron. -vi-a-
servfciu, pron. -clU
servietl1, pron. -vi-e-
servilfsm
sesiune, pron. -si-u-
sesiza
sesizare
sete
seu
sever
sex, pl. sexe
sexuaI,pron. -xu-al
sez6n,pl.sezoane
sezonier,pron. -ni-er
sfl1râma, ind. prez. J sg. ă 3 ."g.
ş pl. ă ă
sfl1râml1tl1m
sfl1râmici6s,pron. -mi-cios
st'l1tuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
con}. ă ă
sfârâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. sfarâie;
con}. sfarâie
sfârâiaIl1
ş
ş con}. ş ă
sfârtica
ş pron. ş ind. prez. J ."g.
ş 3 .'g. ş pl. ş l pl.
ş ş ger. ş
ş pron. ş
sfecll1
239
sferofd, pl. sferofde
sferoidal, pron. -ro-i-
sfert
ş
ş pron. -ni-e; gen. ş
sfiaIl1, pron. sfi-a-
sfiici6s, pron. sfi-i-cios
sfiiciune, pron. sfi-i-ciu-
sfinx, pl. ş
sfoam
sforl1f, ind. prez. J ."g. ă 3 .... g. ş
pl. ă
sforl1iaIl1, pl. ă
sforzando (Muz.),pron. ţ
sfredel, pl. sfredele
siamez, pron. si-a-
sibarft
siberian, pron. -ri-an
sic "Întocmai"
sicriu
sideffu
siestl1, pron. si-es-
ş (dat.)
sigfliu, pron. -nu
sfgur
sfhll1
sflex, pl. sflexuri
silfciu, pron. -clU
silftrl1
silogfsm
sil6z
situf, ind. prez. 1 ."g. ş 3 pl. siluiesc;
con). ă
silurian (Oeol.), pron. -ri-an
simbi6zl1, pron. -bi-o-
simb6l, pl. simboluri
simbolfsm
simfonfe, gen. simfonfei
simigfu, pl. simigfi
siminichfe, gen. siminichfei
simin6c
simplificâ, ind. prez. 3 ,'ig. ş pl.
ă
simplfsm
simplu
simp6zion simpozi6n, pron. -zi-on
simpt6m, pl. simptome
ţ pl. ţ ă
ţ ind. prcz. J sg. 3 pl. simt;
con}. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
simultaneiteite, pron. -ne-i-
sincer
sincretism
sincronism
sindicalism
sindr6m, pl. sindroame
ă
ă pl. sinecuri
ă
ş (ac.)
singumtic
sinilfu
sin6d, pl. sinoade
sintâctic
ă
sinu6s, pron. -nu-os
sinuozitâte, pron. -nu-o-
sinusoidâl, pron. -so-i-
ă
sipet, pl. sfpete
siriân, pron. -ri-an
sir6co
sirop
sirop6s
sistem, pl. sisteme
ă (Anat.)
ă
situâ, pron. -tu-a; ind. prez. l sg.
situez, 3 sg. ş pl. ă
ţ pron. ţ gen. ţ
slab
240
slâlom (Sport)
ă pl. ă
ă
ă ă gen. ă
slei, ind. prez. J ,'ig. ş 3 pl. sleiesc;
con}. ă
slip
sl6bod, adj.
slobozf
sloi
sluger
ă
slujf, con}. ă
ţ pron. -ni-c; gen. ţ
ţ
smaraId
ă ţ ind. prez. J sg. 3 pl.
ă ţ con}. ă ţ ă
ă
smârc, pl. smarcuri
smârcâf, ind. prez. J ,'ig. smarcâi, 3 ,'ig.
pl. smarcâie
smeâd
smerenie, pron. -ni-e; gen. smereniei
smiceâ, pl. smicele
ă gen. smintelii
sminti
smintit
ă
ă
smoc
ă
sm6ching
smucf, con}. ă
smulge
ă
snob
snobfsm
snop, pl. snopi
snopi
some-apune
ă
ă gen. ţ i
sobrietate, pron. -bri-e-
social, prun. -ci-al
social-democrat, pron. -ci-al
social fsm, pron. -ci-a-
societate, pron. -ci-e-
sociologie, pron. -ci-o-; gen. socio-
logiei
socoti, ind. prez. l ,<;g. 3 pl. socotesc
s6diu, pron. -diU
sofa, pl. sofale
sofism
ă (Fiz.)
soi
s6ia, gen. s6ici
solanacee, prun. -ce-e (nu: -ce-ie)
solanee,pron. -ne-e (nu: -ne-ie)
solariu, pron. -riu
solfegia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă J pl. solfegiem,
pron. -gi-em; ger. solfegiind
solfegiu, pron. -glu
solicita, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
solidifica, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
ţ ă
s610, pl. sol6uri
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ prun. ţ
somatie, pron. ţ gen. ţ
somiern, pron. -mi-e-
somn (Iht.), pl. somni
somnor6s
somptu6s, pron. -tu-os
sondaj, pl. sondaje
ă
sond6r
sonerie, gen. soneriei
sonet, pl. sonete
241
sopran, f. ă
ă gen. surorii, (personal sanitar)
sorei; pl. surori
sorbf, ind. prez. l sg. ş 3 pl. sorb
sor6c, pl. soroace
sos
ă pron. -si-e-
sote, pl. sote uri
ţ gen. ţ
ă pl. spade
spaghete, ă pl.
spalier,pron. -li-er
ă pl. ă
spani61, pron. -ni-oi
sparanghel
spasm, pl. spasme
spasm6dic
spate
ţ pron. ţ ind. prez. 3 sg. ş pl.
ţ ă l pl. ţ pron.
ţ ger. ţ
ţ pron. ţ
ţ pron. ţ
spânatfc
spânz, pl. spânzi
special, pron. -ci-al
specialfst, pron. -ci-a-
specie, pron. -ci-e; gen. speciei
specifica, ind. prez. 3 ,<;g. Ş pl.
ă
specimen, pl. specimene
spectacol
spectrosc6p, pl. spectroscoape
spectru, pl. spectre
speculant
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
speologfe,pron. spe-o-; gen. speologfei
spera, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă conj.
spere
speria, pron. -ri-a; ind. prez. l sg.
sperii, l pl. speriem, pron. ri-em;
ger. sperifnd
ă pron. -ri -e-
ţ
speze, numai pl.
spic, pl. spfce
spfcher (nu:
ţ (nu: ţ ă
spicuf, ind. prez. I sg. 3 pl. spi-
cuiesc: con). ă
spilcuf, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
spilcuiesc; con). ă
spin, pl. spini
spinteca
spi6n,pron. spi-on
spionaj,pron. spi-o-
spiritual,pron. -tu-al
spirochet, pl. ţ
spirt
spirt6s
spital, pl. spitale
ţ gen. ţ
splai
splendid
spof, ind. pre7. l sg. ş 3 pl. spoiesc;
con). ă
ă
spolia, pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. pl.
ă l pl. spoliem, pron.
-li-em; ger. spolifnd
ă
spongier, pron. -gi-er
spongi6s, pron. -gi-os
spontaneitate, pron. -ne-i-
sporange (BoL)
ă ind. prez. I ... g. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ă ă ă
sp6rtsman, pl. sp6rt,meni
spovedf
242
ă
sprijinf, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
con). sprfjine
sprinten
ţ
ă pl. spume
spune, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. spun;
con). ă ger. spunand
spurcat
ă
sta, impar ă perf. s. ă
con). stea; imper. stai
stabfl
staccato (Muz.)
stacojfu
stadi6n,pron. -di-on; pl. stadioane
stadiu, pron. -diu
staffe, gen. staffei
stagiar, pron. -gi-ar
stagiu, pron. -giu
stagiUne, prun. -gi-u-
stai, v. sta
ă
ă
ă
ă pl. stane
ă pl. ă
stand (nu: ş
standard (nu: stindarde
stani61,pron. -ni-oi
staniu, pron. -niu
ţ
staret
st:aroste
start (l/1I: ş
starter
stat (de ă pl. state (nu:
ă gen. statistici i
statistician, pron. -ci-an; pl. statis-
ticieni
statfv "suport", pl. ,tatlvc
stative (de ţ numai pl.
stat-maj6r
stat6r (Tehn.), pl. statoare
statornicf
statua,pron. -tu-a; ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă I pl. statuftm
statuar,pron. -tu-ar
ă pron. -tu-e-
statUie, gen. statuii
statu-qu6, pron. -cvo
ţ (a unui vehicul), pron. ţ gen.
ţ
ţ pron. ţ
ţ ă ă
pron. ţ
staul,pron. sta-ul
ă pl. stavile
stavrfd (Iht.) , pl. stavrfzi
ă ind. prez. I sg. ă 3 sg. ş pl.
ă
ă ă
ă ţ ă pl. ă ţ
ă v. sta
ă v. sta
ă
stâlcf, con). ă
stâlp
ă pl. stane
ă
stângaci (2
stânjen
stânjenel
stârpf
stea, v. sta
stea, pl. stele
ă pron. stc-a-
stejar
ă ş
stelaj
stenografia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă 1 pl. steno-
243
grafiem, pron. -fi-em; ger. steno-
grafifnd
stentor
stereocinematograffe, pron. -re-o-;
gen. stereoc inematograffei
stereosc6p, pron. -re-o-
stereotfp, pron. -re-o-
stereotipfe, pron. -re-o-; gen. ste-
reotipfei
stern
sterp
stetosc6p, pl. stetoscoape
stfbiu, pron. -biu
ă
sticlete
stigmat, pl. stigmate
stigmatfsm
stihfe, gen. stihfei
ă gen. stilfsticii
stil6u
stimulent
stindard, pl. stindarde
stinge
stinghie, pron. -ghi-e; gen. stfnghiei
stipendia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg.
ş pl. ă 1 pl. stipendiem,
pron. -di-em; ger. stipendifnd
stipendiu, pron. -diu
ţ pron. ţ gen. ţ
stivuf, ind. prez. I sg. ş 3 pl. stivuiesc;
con}. ă
stoc (nu: ş
stocaj
st6fl1 (nu: ş ă pl. stofe
stoicfsm, pron. sto-i-
stomac, pl. stomacuri
strdbfsm
ă pl. str5chini
ă pl. ă
strai, pl. straie (haine)
strai, pl. strai uri (parâme, la catarg)
ă pl. ă
ă pl. stnlne
stnmguIa
ţ pron. ţ gen. stran-
ţ
straniu, pron. -nlu
ş
strat, pl. straturi
ă pl. stratageme
stratifica, ind. prez. 3 sg. pl.
ă
ţ pron. ţ gen. stra-
ţ
ă ă pl. ă
ă pron. -ni-e; gen. ă
pl. ă
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă con}. ă ă
ă pl. ă f ă ă pl. ă
ă ă pron. ă
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă
ă con). ă ă
ă ş ă pl. ă ş
ş pl. ă
ă ş f ă ă
ă ş gen. ă
ă (2 ... il.)
ă
strâmtora
ş ă pl. ş
streche
strecura, ind. prez. I sg. strecor
strecumtoare, pl. ă
strepezf
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pron. -c1u-
ă
ţ
stridie, pron. -di-e; gen. strfdiei
strig6i
244
strobosc6p, pl. stroboscoape
ţ pron. ţ
structuralfsm
strUgure
strujan
strujf, con). ă
ă pl. strune
ţ
stuc (nu: ş
student
studia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg.
pl. ă I pl. studiem, pron.
-di-em; ger. studifnd
studi6, pron. -di-o; pl. studiouri
studi6s, pron. -di -os
stl1diu, pron. -diu
stuf
ă gen. ă
ţ pron. ţ gen. stupe-
ţ
stupefiant, pron. -fi-ant
stupefiat, pron. -fi-at
sturi6n, pron. -ri-on
suav, pron. su-av
sub
subchirurg
subdirector
subdiviziune, pron. -zi-u-
subiect, pron. -biect
subiectivfsm, pron. -biec-
subintitula
ă ţ
ă ţ
subînchiria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg.
pl. ă 1 pl. subîn-
chiriem, pron. -ri-em; ger. subîn-
chiriind
subînchiriere
ă ă
subîntfnde
subîntfndere
ţ
ţ
subjonctiv
ţ pron. ţ gen. subli-
ţ
sublinguaI, pron. -gual
sublinia, pron. -ni -a; ind. prez. 3 ,'oig.
pl. ă l pl. subliniem,
pron. -ni-em; ger. sublinifnd
submersibil
submersiune, pron. -si-u-
ţ pron. ţ gen. sub-
ţ
subordona
subordonare
ă ă
subscrie, ind. prez. 1 pl. subscrfem,
2 pl. ţ ger. subscrifnd
ţ pron. ţ gen. subscrfp-
ţ
subsecretariat, pron. -ri-at
ţ pron. ţ gen. ţ
sub semnat
subsidiar, pron. -di -ar
subsfdiu, pron. -dTu
subs61
subspecie,pron. -ci-e; gen. subspCciei
ţ ă
ţ pron. ţ
substituf, ind. prez. 1 sg. substitui,
3 .'ig. pl. substItuie
ţ pron. ţ gen. ţ
substrat
subsuoarn, pl. subsu6ri
subtensiUne, pron. -si-u-
subterfUgiu, pron. -gTu
subtI1
subtitlu
subtropicaI
245
ţ pron. ţ ind. prez. 3 ,'ig. pl.
ţ ă 1 pl. ţ pron.
ţ gen. ţ
ţ
ţ
suburbfe i)'i suburbie, pron. -bi-e; gen.
suburbfei ş suburbiei
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ
subzista
ţ ă
succeda, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
succes, pl. succese
succesiune, pron. -si-u-
succes6r
succfnt
sucf, con). ă
sucomba, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă
sud
sud-african
ă pl. suddlmi
ţ pron. ţ gen. ţ
ă
sud-est
sud6r
ţ ă
suduf, ind. prez. 1 ş 2 sg. sudui, 3 sg.
ş pl. suduie; ger. sudufnd
sud-vest
suedez, pron. su-e-
suferi, ind. prez. 1 sg. ă 3 sg. ş pl.
ă conj. sUfere
ş
suficient, pron. -ci-ent
suffx, pl. sufixe
sufleca, ind. prez. 1 .'ig. suflec
sufleor, pron. -fl6r
sufleu
sufoca, ind. prez. 3 ."g. ş pl. ă
sufragiu "vot" ,pron. -gTu
sugaci (2 sil.)
sugera
sugestie, pran. -ti-e; gen. sugestiei
sugestiona, pran. -ti-o-
ţ ind. prez. 1 sg. ţ
sugruma
suf, ind. prez. 1 ,<;g. sui, -' sg. pl. suie
sui-generis, pran. su-i-
suitoare "galerie într-o ă pran.
su-i-; pl. suitari
ă
sulimenf
ţ ă pl. sul ţ
suman, pl. sumane
sumbru
sunt v. fi
suntem, v. fi
ţ v. fi
superficial, pran. -ci-al
superfluu !fi superfluu, pran. -fIu-u
ă
superi6r, pran. -ri -or
ţ pran. ţ gen. ţ
supeu
ă pran. -pi -e-
supleant, pron. -ple-ant; pl. ţ
ţ gen. ţ
suplfciu, pran. -clU; pl. sllplfcii
sup6rter
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. -pra-a-, ţ
gen. ţ
ţ pron. -pra-a-, ţ
gen. ţ
ă ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ţ pran. ţ gen. supra-
licitatiei
supraomenesc,pron. -pra-o-
suprapresiune, pron. -si-u-
ţ pron. ţ gen. su-
ţ
suprapune, ind. prez. 1 ,<;g. -' pl.
suprapun; con). ă
suprarealfsm, pran. -re-a-
ţ pron. ţ gen. supra-
ţ
ă
supratensiune, pron. -si-u-
supraveghea, ind. prez. -' ,<;g. pl.
ă 1 pl. supraveghem
ţ ind. prez. 1 ,<;g. -' pl.
ţ con). supravie-
ţ ă
ţ gen. ţ
supune, ind. prez. 1 ,"g. -' pl. supun;
con). ă ger. supunand
ţ pron. ţ gen. ţ
ş pron. -ni-e; gen.
surâde, ind. prez. 1 ,<;g. -' pl. surad;
conj. ă
surcea
suresciteit, pran. sci
ţ pron. sci, ţ gen.
ţ
surfila
surghiun
surmenaj
surogat, pl. surogate
sur6ri, \1. ă
surpa, ind. prez. -' !';g. pl. ă con).
246
surpe
surprinde, con). ă
surtUc, pl.
surzenie,pron. -ni-e; gen. surzeniei
susru
susceptJbil, pron. sce
suscita, pron. sci
sus-numft
pron. -si-e; gen. suspensici
suspens6r, pl. suspensmlre (bandaje)
suspens6r, pl. suspens6ri ş
suspiciune, pron. -ci-u-
ţ prun. ţ gen. susten-
ţ
ţ ind. prez. I sg. ş 3 pl. ţ
con}. ţ ă
ţ
susuni
(al) (referitor la 100, de ex. al
(o) ă om)
(al) 1 .•• 1 sutelea (referitor la 200,300
etc., de ex. al ă sutelca om)
sutien, pron. -ti-cn
suveidl, pl. suveici
suvenfr, pl. suvenfre
swing, pron. slJing (1 .<;il.)
Ş ş
ş art. ş gen. ş pl. ş
ş pl. ş ă
ş pl. ş
ş v. ş
ş
(al) ş
ş
(al) ş
ş pl. ş ă
ş
ş -ni-e; gen. ş
ş
ş
ş
ş -ti-er
ş pl. ş
ş pl. ş
247
ş
ş pron. -fi-a; ind. prez.
3 .... g. ş pl. ş ă J pl.
ş pron. -fi-em; ger.
ş
ş
(a) ş
(al) ş
ş
(al) ş
ş
ş
(al) ş
ş ind. prez. 3 .... g. ş pl. ş ă
I pl. ş ger. ş
ş ă pl. ş
ş
ş pl. ş
ş
(a) ş
(al) ş
ş sute
ş pl. ş
ş
ş ă pl. ş
ş
ş pl. ş
ş ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ş 3 .... g.
ş con). ş ă
ş ţ pl. ş ţ
ş ş
ş ş ş
ş
ş
ş pl. ş
ş pl. ş uri
ş
ş pl. ş
ş v. ş
ş
ş ind. prez. 1 _"g. ş 3 pl.
ş con}. ş ă
ş
ş
ş
ş pron. -vi-ot
ş Iji ş
ş pl. ş
ş (J sil.)
ş ind. prez. l sg. ş 3 pl.
ş con}. ş ă
ş (2 sil.)
ş
ş pl. (sorturi) ş
ş pron. -ni-er; pl. ş
ş
ş
ş pl. ş
ş
ş ş ş cincfla (Zool.)
ş
ş pl. ş
ş pl. ş
ş pl. ş
ş pl. ş
ş pron. -ni-e; gen. ş
ş
ş pl. ş
ş ind. prez. J sg. ş 3 pl. ş
con}. ş ă
ş
ş ş
ş
ş pl. ş
ş
ş ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ş
con}. ş ă
ş
ş
ş
ş ţ pl. ş ţ
248
ş
ş ţ
ş
ş ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ş con}. ş ă
ş pl. ş
ş
ş
ş
ş
ş
ş
ş pl. ş
ş (2 sil.)
ş
ş ţ
ş
ş ş
ş -ti-e; gen. ş
ş ind. prez. 1 sg. ş ă 3 _"g. ş pl.
ş ă
ş pl. ş ă
ş
ş
ş
ş pl. ş
ş ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ş ă con}. ş ă ă
ş
ş ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ş ţ con}. ş ţ ă
ş ţ (1 sil.)
ş ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ş ţ con}. ş ţ ă
ş ţ ind. prez. 1 _"g. ş 3 pl.
ş ţ con}. ş ţ ă
ş (Sport), pl. ş
ş
ş (1 _'ii}.)
ş
ş
ş ţ ă (Tehn.)
ş ă ţ ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ş ă ţ con}. ş ă ţ ă
ş ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ş con}. ş ă
ş -vi-e; gen. ş
ş pl. ş
ş ţ ă pl. ş ţ
ş
ş pl. ş
ş
ş pron. ş
ş
ş
ş pl. ş
ş
ş pron. -ni-e; gen. ş
zeniei
ş ţ
ş
ş
ş
ş
ş pl. ş
ş pl. ş
ş ţ ă
ş
ş pl. ş
ş
ş ţ
T,cit. te
tabach6m, pl. tabachere
tabagfsm
tabiirn, pl. tabere
tabel,pl. tabele
tabi6t, pron. -bi -et
taburet
tacMt (Tehn.), pl. ţ
249
tacticii, gen. tacticii
tactician, pron. -ci-an; pl. tacticieni
tafta
tahignif (Tehn.), pl. tahigrafe
tahim6tru, pl. tahimetre
taie, v. ă
taifas, pron. tai-
taifUn, pron. tai-fun; pl. tai fu nuri
taiga, pron. tai-ga, art. taigaua, gen.
taigalei; pl. taigale
tai6r
talangii, pl. ă
ş
talaz, pl. talazuri
talie, pron. -li-e; gen. taliei
tali6n, pron. -li-on
talisman, pl. talismane
taliu (Chim.),pron. -nu
ş ş
talmudfsm
tal6n, pl. taloane
talpii, pl. ă
talt1z,pl. taluzuri
tambt1chi (Mar.; 2 .'iil) , pl. tambuchiuri
tambt1r (Tehn.), pl. tambure
tam-nisam
tam-tam
tand6m, pl. tandemuri
ţ
tangaj
ţ pron. ţ
tang6u
tanti6mii, pron. -ti-e-
tapaj, numai ."ig.
tap6t, pl. tapete
tapi sa "a tapeta; a ă o ă
cu un material"
tapiserie ţ ă ă gen. tapiserfei
ţ "a ă o ă cu un
material"
ţ (meserie), gen. ţ
tanibii, pl. tarabe
taraf, pl. tarafuri
tarif, pl. tarife
ţ ă pl. ţ
tarsian, pron. -si-an
tartâj trntaj, pl. tartaje !,i ă
tartnij
tatua, pron. -tu-a; ind. prcz. 3 .'ig. ş pl.
ă
tatuaj,pron. -tu-aj
taur
tautologfe, pron. ta-u-; gen. tauto-
logfci
tavii, pl. ă
taxf, pl. taxiuri
tiibiicealii
ă con;. ă ă ă
tiibiirf, ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă ă
perf . . 'i. 3 sg. ă ă ., pl. ă ă ă
con). tabere; ger. ă ă part.
ă ă
tiicea, ind. prez. 1 pl. ă 2 pl.
ă ţ impcr. ă ţ
tikiune,pron. -CIU-
tiigiiduf, ind. prez. J sg. 3 pl.
ă ă con). ă ă ă
ă ă
ă ind. prez. J sg. tai, 3 sg. pl. taie,
J pl. ă ger. ă part. ă
ă
ă
ă
ă ţ ş ă ţ pron. ă ă
ă ind. prez. I sg. 3 pl.
ă con). ă ă
tiiliizuf, ind. prez. 3 sg. ă ă ş
con). ă ă ă
ă (2.'iil.)
ă con). ă ă ă
ă pl. ă
tlflpuf, ind. prez. 1 sg. 3 pl. ă
con). ă ă
tiim!1duf, ind. prez. J .'ig. ş 3 pl.
ă ă con). ă ă ă
tiimâia, ind. pre,". J SJ!.. ă 3 sg.
ş pl. ă ă ger. ă
tiimâie, gen. ă

tiiriigWia
ă pron. -ni-e; gen. ă ă
tiiram, pl. ă
ţ pl.
tiirbiicf, con). ă ă ă
tiircat
tiiun
tiivii1ug
tâlcuf, ind. prez. J ,'ig. ş 3 pl. tâlcuiesc;
con). ă
tâniir, pl. tineri
tânguf, ind. prez. I sg. ş 3 pl.
tânguiesc; con). ă
tânjaIii, pl. tânjeli
tânjf, con). ă
taraie-brâu
ţ
ş
târf, ind. prez. J ,'ig. ş 3 pl. târUsc, 2 sg.
ş 3 ,o;;g. ş perf.s. 3 sg.
târ1, 3 pl. ă ger. târand; paft.
târat
târlfci, numai pl.
târniic6p, pl. ă
târnuf, ind. prez. J sg. 3 pl.
târnuiesc; con). ă
ş ind. pfez. 3 sg. ş pl. ş
con).
teatni1, pron. tea-
teatru (2.'iil.)
tedeum
tehnic
tehnicii, gen. tehnicii
250
tehniciân, pron. -ci-an; pl. tehnicieni
tehnol6gic
tei
tejghea, art. tejghealla
ţ pron. ţ gen. tele-
ţ
telegrafia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg.
pl. ă l pl. telegrafiem,
pron. -fi-em; ger. telegrafifnd
telegraffe, gen. telegraffei
teleobiectfv, pron. -Ie-o-biec-
teleologfe, pron. -Ie-o-; gen. teleolo-
gfei
telesc6p, pl. telescoape
televiziune, pron. -zi-u-
telur (Chim.)
teluric
tembelfsm
temei
temere
templier,pron. -pli-er
tempo, art. tcmpolli tempoul
tenace
tencuf, ind. prez. J sg. 3 pl.
tcncuiesc; con). ă
ă
ţ pron. ţ
ţ pmn. ţ
ţ ă
tend6n, pl. tendmlne
tenie, pron. -ni-e; gen. teniei
tenis
tensiune, pron. -si-u-
tentacul, pl. tentacule
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. -te-o-; gen. ţ
teodolft, pron. te-o-; pl. teodolfte
teologfe, pron. te-o-; gen. teologfei
ă pron. te-o-
teoreticiân, pron. te-o-, -ci-an; pl.
teoreticieni
251
teorie, pron. gen. teorfei
teoz6f, pron. te-o-
ă
terclpeUtiC, prun. -pe-u-
ă
terbiu, pron. -blu
terchea-berchea
terci (J sil.)
terciuf, ind. prez. 1 sg. 3 pl. terciu-
iese; con}. ă
ă
terestru
terezfe, gen. terezfci
terier (câine), pron. -ri-er
teritorial, pron. -ri-al
terit6riu, pron. -rIu
termen
termina, ind. prez. l .fig. termin; con).
termine; imper. ă
ţ ţ gen. ţ
ă ă
termocauter,pron. -ca-u-
ă
termochimfe, gen. termochimfei
termos, pl. termosuri
termostat, pl. termostate
terorism
ţ
ţ ţ
tescuf, ind. prez. J sg. 3 pl. tescu-
iesc; con}. ă
ă
testaceu, pl. testacee, pron. -ce-c (nll:
-ce-ie)
testea
testemeI
ş con). ă
tetânos
tetrdedru, pron. -tra-e-
tetrnevânghel, pron. -tra-c-
teu, pl. teuri
teut6n, pron. te-u-
pron. -tu-al
tezaur, pron. -za-ur
tiam, pron. ti-a-
tibia, pron. -bi-a
tidlf "a face tic-tac". ind. prez. 3 ."ig. ş
pl. ă
ă "a se ă ind. prez. J .... g. ş
3 pl. ă con). ă ă
ticluf, ind. prez. J .... g. ş 3 pl.
con). ă
ticsf
ticsft
tifdruc
tifos
tigaie
tighel, pl. tigheluri
tignafes
tigvl1
tfhnl1
tihnf
tijl1, pl. tfje
tilfncl1
timonier, pron. -ni-er
tinctt1rn
ă pl. tinde
ţ gen. ţ
pl. tinichele
tinichigerie, gen. tinichigerfei
tinichigfu, pl. tinichigfi
tinij, pl. tiraje
ş pl. ş
pron. -ro-i-di-an
titirez, pl. titirezi ş titireze
tizânl1
pron. to-a-
toarui, pl. toarte ş ţ
toast (/."iil.)
pron. toas-
t6bl1
pl. tobogane
(Muz.)
t6cl1, pl. toci
tocfll1, pl. toclle
t6cmai
pl. tocmeli
tocmf
t6gl1, pl. togi
toi
toiag, pl. toiege
t6lbl1

tomber6n, pl. tomberoane
t6mboll1
tomnatic
tonaj
topaz, pl. topaze
ş
toread6r,pron. -re-a-
torent, pl. torente
ţ pron. ţ
t6riu, pron. -riu
torpedo (Tehn.),pl. torpedouri
torr (Fiz.)
torsiometru (Tehn.), pron. -si-o-
torsiune,pron. -si-u-
tort
t6rtl1, pl. ţ
totali tarlsm
totdeauna, pron. -dea-u-
totem, pl. totemuri ş totemi
toval, pl. toval uri
totodatl1, adv.

t6tuna (a-i fi cuiva totuna)
ş
ş pl. ă ş
ş pl. ă ş
trdbuc, pl. trabUcuri
ţ pron. ţ
252
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ prea. ţ
tntforaj
tragedhin, pron. -di-an
tmgicomedfe, gen. tragicomediei
tragic6mic
trc:lhc5e, pron. -he-e (nu: -he-ie)
trai
traiect
tmect6rie, pron. -ri-e; gen. traiectoriei
traistll, pl. tnliste
ă
tramvai
trdIldafirfu
trdIlsalpfn
trdIlsatIantic
trdIlsborda
trdIlscendent, pron. sce
transcrfe, ind. prez. l pl. transcriem,
2 pl. ţ imper. ţ
ger. transcrifnd
trdnscrfere
ţ pron. ţ gen. transcrfp-
ţ
trdnsdanubian, pron. -bi-an
trdnsfer, pl. transferuri
transfera, ind. prez. 3 sg. ş pl.
ă conj. transfere
trdIlsfigura
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
trdnsformat6r, pl. transformatoare
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
trdIlsfUzie, pron. -zi-e; gen. transfuziei
ţ ă
trdnslator trdnslat6r
ţ pron. ţ -e; gen. ţ
ţ pron. ţ gen. transli-
ţ
trdnslucfd
253
trdnsmisiune (Mil.,Jur., Tehn.),pron.
-si-u- trdIlsmfsie (Tehn.), pron.
-si-e
trdnsmfte
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
trdIlSp6rt
trdIlsport6r (aparat), pl. transportoare
transpune, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
transpun; conj. ă
transsiberian, pron. -ri-an
ţ pron. ţ gen. trans-
ţ
transvaza
trdIlsversaI
ş ind. prez. 3 sg. ş pl. ş ă
pl. ş ă ger. ş
ş ă pl. ş
ş pron. ş (nu: ş pl.
ş
ţ pron. ţ gen. ţ
tranzit
tranzitfv
trdnzit6riu, pron. -rIu
ţ pron. ţ gen. ţ
trapez "patru 1 ater ,aparat", pl. trapeze
trapez ş pl. trapezi
trapezoidal, pron. -zo-i-
trdseu, pl. trasee, pron. -se-e (nu:
-se-ie)
ţ pron. ţ gen. ţ
traumatfsm, pron. trau-ma-
traversa
ă
ă ind. prez.l ,<.;g. ş 3 pl. ă
conj. ă ă
ă
trgsnet
trnsni
trntaj, v. tartâj
trartdav
treabit, pl. treburi !ii trebi
treacit-meargit
trebui, ind. prez. 3 ."g. trebuie; imperf
trebuiâ; con). ă ger.
trebuind
trei
treier
treiera
ş
(al) treilea, pron. trei-lea trc-i-lea
treisprezece
(al) treisprezecelea
trei sute
treizeci
(al )treiz6cilea
tremit, pl. treme
tremolo, pl. tremol6uri
tremura
tremurici (3 .... il.)
trenci (J .... il.)
trening
ţ pron. ţ gen. ţ
ţ pron. ţ gen. ţ
trepied, pron. -pi-ed; pl. trepiede
trepieduri
trestie, pron. -ti-e; gen. trestiei
tretin !ii tretin
trezorier, pron. -ri-er
triaj,pron. tri-aj
trianglu, pron. tri-an-; pl. triângluri
triasic, pron. tri-a-
triat16n, pron. tri-a-tlon; pl. triatl6nuri
trib6rd, pl. trib6rduri
ţ pron. ţ gen. ţ
tribumll, pl. tribunâle
trichinit, gen. trichinei
tricol6r
tricotaj, pl. tricotaje
tric6u, pl. tric6uri
trident, pl. tridente
trienal, pron, tri-e-
trif6i
trig6n, pl. trigoâne
trihotomfe
trilogie, gen. trilogfei
trimestrial, pron. -tri-al
trimite, ind. prez. J .... g. 3 pl. trimft;
con). ă PLlrt. trimIs
trio
tri6r, pl. trioâre
tripoli, pron. -pa-li
triptic, pl. triptfce
ţ gen. ţ
ş pl.
triumfa, ind. prez. 3 ."g. pl. ă
triumvirat, pron. tri -um-
triunghi (2 .... il.)
trivial, pron. -vi-al
troacit, pl. troâce
trofeu, pl. trofee, pron. -fe-e (nll:
-fe-ie)
trohaic, pron. -ha-ic
troheu, pl. trohei
troian
tr6icit, pl. troici
troieni
ţ pron. tro-i-
troleibuz, pl. troleibuze
troleu, pl. trolee, pron. -le-e (nll:
-le-ie)
tr6liu, prof}. -nu
tronc6nic
tropM, ind. prez. 3 ."g. pl. ă
con). ă
tr6snet
trosni
trotuar, pron. -tuar
truc, pron. u (nll: li)
254
ş pl. t: ă
trunchi (1 ... i1.)
trunchia, pron. -ehi-a; ind. prez. 3 .... g.
pl. ă 1 pl. trunchiem,
pron. -ehi-em; ger. trunchiind

trus6u
trust
trUstman
truver
tubercul (BoL, Anat., Med.),pl. tuberculi
ă
tuci (1 ... i1.)
tuciuriu, t: tuciurie: pl. tuciurii
ş
tul ţ ă ă pron. tii!
tulbura
tUlbure
tulei, pl. tuleie
tulpan, pl. tulpane
ă pl. tulpini
ţ pron. ţ gen. tumc-
ţ
tumefiat, pron. -fi-at
tumoare, pron. tu-moa-; gen. tumarii
tumultu6s, pron. -tu-os
tUnde, ind. prez. I ... g. 3 pl. tund;
con). ă
tunel, pl. hmeluri tunele
tUngsten
ă
tupila, v. pitula
ţ pron. ţ gen. ţ
tUra-vurd
turba, ind. prez. 3 .... g. pl. ă
ă pl. turbine
turbocompres6r, pl. turbocompre-
soare
turbogenerdt6r, pl. turbogeneratoare
turboinject6r, pl. turboinjectoare
turbomot6r, pl. turbomotoare
255
turbopropuls6r, pl. turbopropulsoare
turboreact6r, pron. -re-ac-; pl. tur-
boreactmhe
turboreactip, -re-ac-; gen. turbo-
ţ
turcfsm
ă
turism
turneu, pl. turnee, pron. -ne-e (nu:
-ne-ie)
turnurn, pron. u (nu: ii)
turnf, ind. prez. 3 .... g. pl. turuie
tUse, art. tusea, gen. tusei
tustrei
ş ă pl.
ş ă pl.
ş con). ă
ş pron.
tuteIaj
tutoare
tut6re ş tut6r
tutuf, ind. prez. I sg. 3 pl. tutuicsc;
con}. ă
tutUn
tutungfu, pl. tutungfi
Ţ ţ
ţ pl. ţ
ţ pl. ţ
ţ ă pl. ţ ă
ţ ţ pl. ţ ţ f. ţ ţ ă pl.
ţ ţ
ţ ă
ţ ă "ogor", pl. ţ
ţ ă pl. ţ ă
ţ ă ă pl. ţ ă !;ii ţ ă
ţ ă ă gen. ţ ă
ţ ă ind. prez. J .... g. 3 pl. ţ ă
cuiesc; con). ţ ă ă
ţ
ţ ş pl. ţ ă
ţ
ţ ţ
fârâf, ind. prez. 3 ,'ig. pl. ţ
ţ ş
ţ ţ ind. prez. 3 ,'ig. pl. ţ ţ
ţ ţ ă
ţ ă pl. ţ ţ
ţ ă
ţ ă pl. ţ
ţ
ţ ă ă pl. ţ
ţ ă ă nelucrat", pl. ţ
ţ
ţ ş ă pl. ţ
ţ ă pl. ţ
ţ ă gen. ţ ă
ţ ind. prez. I ,'ig. 3 pl. ţ con).
ţ ă
ţ
ţ ţ ă
ţ
ţ
ţ
ţ ..
ţ ă ţ ă
ţ ă ş ă
ţ ă
ţ
ţ
ţ ind. prez. I ,'ig. ş 3 pl. ţ I pl.
ţ 2 pl. ţ ţ con). ţ ă ger.
ţ
ţ
ţ pron. -ta-u-
ţ
ţ
ţ ind. prez. I ,'ig. 3 pl. ţ
con). ţ ă
ţ ă
ţ pron. -ni-e; gen. ţ
ţ
ţ ind. prez. I ,'ig. 3 pl. ţ
conj. ţ ă
ţ
ţ ţ
ţ ind. prez. 3 ,'ig. pl. ţ
ţ
ţ (Tehn.),pl. ţ
ţ pl. ţ
ţ ă ind. prcz. 3 sg. pl. ţ ă
ţ ind. prez. I sg. ţ !;ii ţ
3 ,'ig. pl. ţ ă ţ I pl.
ţ ger. ţ
ţ ş pl. ţ
ţ
ţ ţ
U.cit.u
ubicuitate, pron. -cu-i-
ucenfc .
ş pl. ş f. ş ă pl.

ă
uger, pl. ugere
ucrnine3n, pron. -cmi-nean; pl.ucmineni
uium, pl. uiumuri
ulcea, pl. ulcele
ş ă
ţ pron. ţ gen. ţ
ă pl. ulcele
ulei
ulei6s, pron. -le-ios
ţ ă pl. ţ
uliu (2 ,'iil.), pl. ulii. art. uliii
ulteri6r, pron. -ri-or
ultimatum
256
ultrdgia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. ş
pl. ă 1 pl. ultragiem, pron.
-gi-em; ger. ultragifnd
ultraj, pl. ultraje
ultrd111icrosc6p, pl. ultramicroscoape
ultraviolet, pron. -vi-o-
ultle "jgheab", pl. lIh:ice
ă ă pl. uluci
uluf, ind. prez. l sg. ş 3 pl. uilliesc;
conj. ă
uman
umanfsm
umanfst
umanitate
ă "parte a corpului uman, ajugu-
lui", pl. umeri
ă ş pl. umere
umbelifem
umbla
umerar
ş ş
umfla
ţ ă ţ
umoare, pron. u-moa-; gen. umarii
um6r
umorist
umple, ind. prez. l pl. umplem, 2 pl.
ţ viit. va umple
umplere
unchi (J sil.)
ş pron. ş
uncie, pron. -ci-e; gen. unciei
uncr6p
undeva
ţ ă pl. ţ
unduf, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
unduiesc; conj. ă
ă pl. unelte
une6ri, pron. u-ne-ori
ungher
unghi (1 sil.)
257
unghie,pron. -ghi-e; pl. unghii
Unic
unifica, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
unional, pron. -ni-o-
unionfst, pron. -ni -0-
uniune, pron. -ni-u-
univers, pl. universuri
universitate
unsprezece
(al) unsprezecelea
untdelemn
untiem, pron. -ti-e-
upercut, pl. upercuturi
ă
uraniu, pron. -nlu
urâci6s, pron. -cios
urâciune
ţ pron. -ni-e; gen. ţ
urbanfsm
urci6r "vas; ţ a pleoapei"
ş pl. ş
ş pl. ş
ureche, art. urechea
ă ind. prez. 3 .... g. ş pl.
ă 1 pl. urechem; ger.
urechfnd; part. urecheat
ă
urecheat
ş ă pl. ş
uree,pron. -re-e (nu: -re-ie)
ă pl. uretre
urgent
ş pron. ş pl. ş f. ş ă
pl. ş
urf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ă
perf .. .,. 3 sg. uri, 3 pl. ă ger.
urand; part. urat
url6i
urluf, ind. prez. 1 ."g. ş 3 pl. urluiesc;
con). ă
ă
ş pl. f. ş ă pl.

ursuz, pl. ursuzi
urtic8rie, pron. -ri-e; gen. lIrticariei
ă
usca, ind. prez. I ... g.lISUC, 2 ... g. usuci.
3 ... g. ş pl. ă conj. usuce
ustensfle
usturoi
ş pl. ş t: ş ă pl.
ş

ş ă
ş pron. ş
ş (Ia ş ă nu: ş
ş adj. (nu: ş
ş
utilaj, pl. utilaje
utopie, gen. utopfei
ut:renie, pron. -ni-e; gen. utreniei
ă pl. uverturi
uzaj, pl. uzajllri
ă pl. uzfne
pron. -Zl\-al
uzufructuar, pron. -tu-ar
uzurpa, ind. prez. 3 ... g. pl. ă
V,cit.ve
ă
vaccfn, pl. vaccfnuri
ţ ţ ţ
vacs
vacuum, pron. -cu-um
ă
vadrll, pl. vedre
vagab6nd
vagabondaj
ă
vagonet, pl. vagonete
258
vaiet, pl. vaiete
vajnic
ă pron. -ri-a-
valfd
valoare, gen. val6rii
valorifica, ind. prez. 3 ... g. pl.
ă
vals
valtrap, pl. valtnipuri
valt (Tehn.)
valvârtej
ă
vanadiu, pron. -diu
ă pl. vane
vandalism
vanflie, pron. -li-e; gen. vanf1iei
vap6r ă pl. vapoare
vap6ri ţ ă în stare ă
numai pl.
vam(anotimp),pl. veri
ă ă gen. verei; pl. vere
ă pl. vergi
varia, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'\g. ş pl.
ă I pl. variem, pron. -ri-em,
2 pl. ţ ger. varifnd; part.
variat
ţ ţ gen. ţ
varfce
varietate, pron. -ri-e-
varieteu, pron. -ri-e-; pl. varieteuri
ă pron. -ri-o-
ă pl. ţ

ă
ţ pron. ţ gen. va-
ţ
ţ pron. ţ gen. vaso-
ţ
vasomot6r vasomot6riu, pron. -riu
ă pl. vatale
ă gen. vatei
v. ă ă
vatman
vAcsul, ind. prez. l sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
vksuit6r
vAd, v. vedea
vÂduvA, pl. vllduve
v Aic Arl, ind. prez. l ... g. 3 pl.
ă ă
vAita, ind. prez. l ... g. vait, l pl. ă
vAlAtlic, pl. ă ă
ş
ţ ind. prez. l ... g. ş 3 pl. ă ţ
con}. ă ţ ă
vAmul, ind. prez. l ... g. ş 3 pl.
ă con). ă ă
vApaie
vAnilie
pl. ă ţ
vArsAmant, pl. ă ă
vArul, ind. prez. l sg. ş 3 pl. ă
con}. ă ă

vAtM, pl. ă
ind. prez. l ... g. ă 3 ... g. ş
pl. ă ă
vAtrai, pl. ă
vAtlii, sub ... t.
vAtul, ind. prez. l ... g. ş 3 pl. ă
con}. ă ă
vâjM ind. prez. 3 ... g. ş pl. vajâie
vâjâiaIA
vâlcfcA
ş pl. ş
vâlvAtaie
vâlvM, ind. prez. 3 ... g. ş pl. valvâie
vâlv6i
vaM,pl. vfne (nu: vâne)
vânAtaie
vând, v. vfnde
van<lli, v. vfnde
vântumtic
vantum-Itlme
vârcolac
vârf
vârful, ind. prez. l sg. 3 pl. vârfuiesc
vârf, imperf. vâra; perf . .... 3 sg. vârf,
3 pl. ă ger. vârand; part. vârfrt
ă (timp)
ă ă ă
vârstnic
ş pl. ş
vart6j, pl. vârtejuri
ş pl. ş
vâsc
vâsc6s
veac, pl. veacuri
vecernie, pron. -ni-e; gen. vecerniei
vechi, f. veche, art. vechea; pl. vechi
vect6r, pl. vectori
vectori aI , pron. -ri-al
vecul, ind. prez. l ... g. ş 3 pl. vecuiesc;
con}. ă
vedea, ind. prez. l sg. ş 3 pl. ă con).
ă
vedenie, pron. -ni-e; gen. vedeniei
vedere
vedetfsm
vegetarian, pron. -ri-an; pl. vege-
tarieni
ţ ţ gen. ţ
veghe, art. veghea
ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă l pl. veghem; ger.
veghfnd; part. vegheat
vehlcul, pl. vehfcule
vei6zA
veleitate, pron. -le-i-
velicorus
pl. ţ
velociped, pl. velocipede
vel0dr6m, pl. velodromuri
259
ve1ur
ţ pron. ţ gen. ţ
venetfc
venf, ind. prez. 1 ... g. 3 pl. vin; con).
ă ger. venind
venozitate
ventilat6r, pl. ventilatoare
ţ pron. ţ gen. ţ
ventricul, pl. ventriculc
ventril6c (nu: ventrilog)
ă
verdfct, pl. verdfcte
vergea
ş ş
verff
verifica, ind. prez. 3 .'ig. ş pl. ă
gen. vcrigii
verfsm
vermut vermut
vemier, pron. -ni-er; pl. vemierc
vemisa
vemisaj
verosimil
versant, pl. versante ş ţ
verset, pl. versete
versifica, ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă
ţ pron. ţ gen. versi-
ţ
versiune,pron. -si-u-
verso, art. versoul
verzUi, f. verzuie; pl. verzui
vest
vestiar, pron. -ti-ar
vestibul ă pl. vestibul uri
vestibul (Anat.), pl. vestfbuluri
vestfgiu, pron. -g'fu
ş pl. ş
ş
ş
vetust, pl. ş f. ă pl.
vetuste

ţ
viabil, pron. vi -a-
viaduct, pron. vi-a-; pl. viaducte
viager, pron. vi-a-
ţ ă pron. ţ ă gen. ţ
vibrat6r ş ă aparat), pl. vibra-
toare
vibmt6r, ad)., pl. vibratori; t: ... g. ş pl.
vibratoare
ţ pron. ţ gen. ţ
vibri6n,pron. -bri-on
vicariat, pron. -ri -at
viceamin1l, pron. -ce-a-
vicec6nsul
ş
viceversa
vicia,pron. -ci-a; ind. prez. 3 ... g. ş pl.
ă 1 pl. viciem,pron. -ci-em;
ger. vicifnd; part. viciat
vici6s, pron. -ci-os
vfciu,pron. -clU; pl. vfcii

vict6rie, pron. -ri-e; gen. victoriei
victori6s, pron. -ri-os
vfe, ... ub.'it., gen. viei
vienez,pron. vi-e-
vier (Zoo!.) (/.<;il.)
vier "îngrijitor de vie", pron. vi-er
vierme
viermuf, ind. prez. 3 .'ig. ş
con). ă
viespar, pron. vies-; pl. viespare
viespe, pron. vies-; pl. viespi
vieteite,pron. vi-e-
260
ţ ţ ind. prez. 1 ... g. ş
3 pl. ţ con). ţ ă
viezure,pron. vie-
vifon1tic
viit6r
vijelfe, gen. vijeliei
vilbrochen (Tchn.)
ă pron. -gi-a-
vimimll
vin, v. venf
ă v. venf
vinci (Mec.) (1 sil.), pl. vfnciuri
vIndu, pl. vfncluri
vInde, ind. prcz. I ,"g. ş 3 pl. vând:
conj. ă
vindeca, ind. prcz. 3 ,"g. pl. ă
vindicativ
vIneri, art. vinerea
vingaIac (Tipogr.). pl. vingalace
vinietll, pron. vi-ni-e- (nu: ă
vinifica, ind. prcz. 3 sg. ş pl. ă
vinificatie, pron. ţ gen. ţ
ă pl. vi6ri
vioiciune, pron. vi-o-i-cill-
violacee,pron. vi-o-,-ce-e (nu:-ce-ie)
violet, pron. vi-o-
violoncel, pron. vi-o-
violonIst, pron. vi-o-
viorea ş ă pron. vi-o-
ă
ş ă pl. ş
viraj, pl. viraje
vinunent, pl. viramente
virgfn
virtual, pron. -tu-al
virtu6s, ad)., pron. -tu-os
virtu6z (artist), pron. -tu-oz
vIrus, pl. vIrusuri ş
vis, pl. vIsuri vIse
vIscere, pron. sce
vIscol, pl. vfscole
viscozitate
vist (joc de ă ţ
vistier, pron. -ti-er
vistierie, pron. -ti-e-; gen. vistierfei
261
vistiemic, pron. -ti-er-
ş ă pl. ş
ş
vitejIe, gen. vitejfei
ă
vitraliu, pron. -nu; pl. vitralii
vItreg
vitregfe, gen. vitregfci
ă pl. vitrfne
vitri61, pron. -tri-ol
ţ
ţ ş ă pl. ţ ş
vivace, adj. invar.
vIvat, interj.
ţ pron. ţ gen. ţ
vizavI
ă pron. -zi -e-
viziona, pron. -zi -0-
vizionar, pron. -zi-o-
vizitiu, pl. vizitfi
viziune, pron. -Zi-ll-
viz6r, pl. vizoare
vizual, pron. -ZlI-al
ă
ă ă
vUlguI, ind. prez. l ,"g. ş 3 pl.
ă con). ă ă
ă ă
voal (1 si1.)
voalat, pron. voa-
vocalIsm
ţ pron. ţ ţ
vodevfi, pl. vodevfluri
vOI (v .. a vrea), ind. prez. 1 ."g. ş
3 pl. voiesc, 2 sg. ş 3 sg.
ş l pl. vofm; imperf.l sg. ş
pl. voiam; con). ă ger.
vOInd: part. VOIt
voiaj, pl. voiajuri ş voiaje
voiaja, ind. prez. 3 sg. ş pl. ă
1 pl. ă ger. voiajând
voiaj6r
v6ie, art. voia
voiev6d
ţ ă gen. ţ
volan, pl. vohine
ă
v6lei (Sport)
voleu
ţ pron. ţ
vol6c
volteij
volt-amper, pl. volt-amperi
pl. voltfje
volum, pl. volume
voluptu6s, pron. -tu-os
voma
vopsea
vopsf
ă ţ

vrabie, pran. -bi-c; gen. vrabiei. pl.
vrUbii
vraci (Isi/,)
vraf
ş


pl. vrane
ă pran. -bi-oa-
ă con}. ă ă
ă ş pl. ă ş f. ă ş ă pl.
ă ş
vrastli, v. ă
vrea (v. ş a vOI), ind. prez. I t .. g.
vreau, 2 .... g. vrei, I pl. vrem, 3 pl.
vor; imperf. I .'ig. ş pl. vream
(1 sil.); con}. vrea; part. vrut
vrednic
vrednicfe, gen. vrednicfei
vrej, pl. vrejuri vreji
vreme, pl. vremuri vremi
vremuf, ind. prez. 3 sg. ş
con}. ă
vreo (1 sil.)
vreodatli, pran. vre-o- vreo-
vreun, pran. vre-un vrTun
vreuna, pran. vrc-lI- vrTu-
vreunul, pran. vre-lI- vrTu-
vuf, ind. prez. 3 .... g. ş con}.
ă
vuiet
vulgarfsm
vulp6i
vultein
vUltur
W,cit.dublu ve
warant, pran. varant; pl. warante
waterpolo (Sport), pran.il6terpolo
watt, pron. vat; pl. ţ
weber (Fiz.),pmn. vebcr
whfsky,pran.lÎis-chi
white-spfrit, pran.iiait-spfrit
w6lfnul1, pran. volfram
X,cit. ies
xen6n
xiIen (Chim.)
xiIof6n, pl. xilofoanc
ă pl. xilogravuri
y, cit. i grec
Z, cit. ze (în formule, expre .... ii ş zet)
za,pl. zale
262
ă
zadar
zadarnic
ă pl. zade
ţ ă pl. ţ
ă
zaiafet, pl. zaiafeturi
zalhana, pl. zalhanale
zapis, pl. zapise
zaporojean
zar"df, pl. zarafi
ă
ţ
ă
zavfstie, pron. gen. zavfstiei
ă ă pl. ă
ă ă pl. ă ,';ii ă
ă pl. ă
ă ă pl. ă ă
ă J ş 3pl.zac, J pl.
ă viit. va ă
ă ă ind. prez. J ,"g. ş 3 pl.
ă ă imperf. ă ă pcrf. ,"I.
3 sg. ă ă 3 pl. ă ă ă con).
ă ă ă ger. ă ă part.
ă ă
ă ă con). ă ă ă
ă
ă ă ind. prez. J ,'g. ş 3 pl. ă ă
zuiesc
ă pl. ă ă
zmruslf
ă
ă ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă ă
ă pl. ă
ă ş ă
ă ş con). ă ş ă
263
ă con). ă ă
ă
ă pl. ă
ă pl. ă
ă ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ă imperf. ă perf. ,".
3 sg. ă 3 pl. ă ă con).
ă ă ger. ă part.
ă
ă pl. zane
zâzanie, pron. -ni-e; gen. zâzaniei
zâzâf, ind. prez. 3 sg. ş pl. zazâie;
con). zazâie
zbanghfu, f. zbanghfe; pl. zbanghfi
ţ
zbate, ind. prez. I pl. zbatem, 2 pl.
ţ viit. va zbate
ţ ind. prez. 3 sg. ş pl. ţ
ă pl. zbârceli
zbârcf, con). ă
zbârci6g
zbârlf
zbârlft
zbârnâf, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. zbarnâie;
con). zbarnâie
zbârnâitoare, pron. -nâ-i-
zbenguf, ind. prez. 3 sg. ş pl. zbCngllie
zbicf, con). ă
zbiera, ind. prez. 3 ,"g. ş pl. ă
zbieret, pl. zbierete
ţ
zbir
zbor
ş con). ş ă
zbucium
ă
zbura
ă ă
zburda
ă
ă

ţ
ţ ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl.
ţ con}. ţ ă
zdrobf
zdrumica, ind. prcz. 3 .'ig. ş pl.
ă
zdruncina
ă gen. zemii
zece
(al) zecelea (referitor la 10)
(al) 1 ... 1 zecilea, (referitor la 20, 30
etc., de ex. al ă
ă pron. -c1u-
zeffr(vânt),pl. zeffri
zeffr ţ ă ă pl. zeffruri
zeghe
zeitate, pron. ze-i-
zem6s, f ă
zemuf, ind. prez. 1 .'ig. ş 3 pl.zemuiesc
zeppelfn ş zeppelin, pron. ţ pl.
zeppelfne zeppeline
zer
zero, pl. zerouri
zetar
ţ ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. ţ
con). ţ ă
ă
ă pl. ă
zgâf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl. zgâiesc;
con}. ă
ţ ind. prez. 1 sg. ţ 3 sg. ş
pl. ţ
ă ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ă
zgârcenie, pron. -ni-e; gen. zgârceniei
zgârci, sub,'it. (l .'iil.)
zgârcf, con}. ă
zgârcit
264
zgâria, pron. -ri-a; ind. prez. 1 ş 2 sg.
zgarii, 3 sg. ş pl. zgârie, J pl.
zgâriem,pron. -ri-em; ger. zgârilnd
zgârie-brânz!, pron. -ri-e-
ă pron. -ri-e-
zglobfu, f. zglobfe; pl. zglobii
zg6mot
ă ţ ă pl. ă ţ
ţ ă ind. prez. 3 sg. ş pl.
ţ ă ă
zgribulf, ind. prez. J .'ig. ş 3 pl.
zgribulesc
ţ
ţ
zguduf, ind. prez. J sg. zgudui, 3 sg. ş
pl. zguduie
ă
ă
zi, art. ZIua, pron. zi-ua; gen. zf1ei
ziarist, pron. zi-a-
zfce, ind. prez. J ... g. ş 3 pl. zic, 1 pl.
zicem; con}. ă imper. 2 sg. zi,
neg. nu zice
zigzag, pl. zigzaguri
ziler
ţ pl. ţ
ţ ind. prez. J sg. ş 3 pl.
ţ con}. ţ ă
ă pl. ă
zinc
zincogrdfia, pron. -fi-a
ă
zincuf, ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
zincuiesc; con). ă
zirc6n (mineral)
zirc6niu (Chim.), pron. -nlll
ă
ă
zIot
ă ind. prez. 1 sg. ş 3 pl.
ă con). ă ă
zmeu ( Mito!.), pl. zmei
zmeu ă pl. zmeie
zmeurli,pron. zme-u-
zome
zodiac, pron. -di-ac
z6die, pron. -di-e; gen. zodiei
zoi6s
zoom, pron. zo-o-; pl. zooffte
zoologie, pron. zo-o-; pl. zoologfei
zoomorffsm, pron. zo-o-
zootehnic, pron. zo-o-
zootehnician, pron. ZO-O-, -ci-an
zomM, ind. prez. 3 sg. pl. ă
zugrav
zuIiar,pron. -li-ar
zurbagfu, pl. zurbagfi
zurg11l3u, pl. ă ă
zuruf, ind. prez. 3 pl. zuruiesc ş
zuruie; con). ă zuruie
ă
zvacnet
zvâcnf
zvânta, ind. prez. 3 sg. pl. ă
zvântunitic
zvârcolf
zvârlf, ind. prez. I .,'g. zvârl, 3 sg.
ă !:ii zvarle, 3 pl. ă
zv:lrl; con). zvarle
ă
zvelt
ţ
zvon
NUMELE GRECO-LATlNEI CARE SE SCRIU
CONFORM Ă Ţ
Absfrt Alcmena Andr6cle Argos
Acamienii (5) Alcmeon Androgeu Argus (zeu)
Acast Alexandria Andromaca Archelau (3)
ţ Alfeu Andromeda Arheptolem
Acrocorfnt Aloeu (3) Anteu Arhil6h
Acr6pole, -ej3 Alteea Antiboreu Arhimede
Acteea Amalteea Antffon Ariadna (4)
Acteon Amarunt Antig6na Arian (3)
Admet Anfianasa (5) Antil6h Ariobarzane (6)
Adrast Amfianax (4) Antimah Ariovfst(4)
Adrian (3) Amficrate Antin6u (3) Aristarh
Aelo (3) Amfil6h Anti6h (3) Aristeu
Afrodfta Amfimah Anti6hia (5) Aristfde
Agat6cle
Amfimede (f.) Anti6pe (f.; 4) Aristfp
Agesihiu Amfin6m Antistene Aristobul
Agrigent Amfin6me (f.) Ant6niu (4) Aristodem
Agripfna AmHon (3) Apian (3) Aristofan
Ahaia Amfistene Ap6lo Aristotel
Ahfle
Amfitrion (4) Apolod6r Artaxerxe
Ahi/eida (5) Amfitrfte (f.) Apollod6r Artemid6r
Alalcomene (f.) Amian (3) Apol6nia (5) Ascaniu (4)
Alaric ş Amuliu (4) Arcadiu (4) Asclepiade (5)
Alcamene Anaxagora Arcesilau (4) Asclepiod6r (5)
Alceu Anaximandru Areopag (4) Asclepiod6t (5)
Alcibiade (5) Anaximene Aretusa Asfria
Alcffron Anceu Argeu Asteropeu
Alcin6u (3) Anchfse Argo (nava) Astiage (4)
Alci6na (4) Andocfde Argolfda Astfanax (4)
1 Titlurile tie opere au fost mareate în ă cu caractere cursive. Cifrele din ă ă
ă tie silahe.
:! Vezi ** 170-175.
3 Nume wmun: ă -c.
267
Astipaleea Calcfdica Cheroneea Constantin
Atal::inta Caldcea Chersones Corcîra
Atanasiu (5) Calid6n Chîlon C6re
Atena Calimah Chfos Corint
Atenod6r
Cali6pe (f.;4) Chfron Coriol::in (4)
Atica
Calfpso Cirele (f.) Coroneea
Atîla
Calistene Cicl6pi
4
Cnitil
Atlantfda
Calfsto Cidfpe (f.) Cresus
Atos
Cambfse Cilene Cretcu
Atreu
Capaneu Cfntia (3) Crisfp
Atropos
Capad6cia (5) Cirpian (3) Crisost6mul
Augias (3)
Capitolfn Cipriile Critobul
August (2)
(muntele) Cirene Critolau (3)
Augustfn (3)
Capit6iu Cirîl Cr6nos
Aulfda (3)
Carfbda (3) Ciropedia Ctesfp
Aurelian (4)
Carmide Cims ţ ţ
Aventfn
Cameade (4) Citera
Avem
Caron Citer6n DMne
Cartagina Cizfc DMnis
Babil6n
Casandra Claudian (3) Damasfp
Babil6nia (5)
Casandm Claudiu (4) Dam6cle
Bachilfde
Casiod6r (4) Claudius (3) Danae
Bactriana
Casiopeea (5) Clazomene Darius (3)
Batrahomio-
Catilinarele Cleante (3) Deceleea
mahla (X)
Catul Clcarh DedaI
Belerof6n
Cecub Cleobul (3) Deianfra(4)
Belizariu (5)
Cefalenia (5) Cleomede (4) Deif6b (3)
ţ (4)
Cefeu Cleomene (4) Delfi
Bitfnia (4)
Ceffs Clistene Demade
ţ
Cefisia (4) CI i temnestra Demarh
Boristene
Cefisodem Clit6fon Demeter ş
Briareu (3)
Cefisod6r Clittimn Demctra
Buccfal
Cefisod6t CI6e Democrft
Buc61icele Celeno Cl6to Demod6c
Celesfria (5) Cn6sos Demostene
Cadmeea Cerber Cocft Dexfp
Caferell Cezareea Colhfda Dicearh (3)
Cafstm (3) Chere Colisell Dfche
Calced6n Cherefon Colof6n Dido ş Did6na
4 Nume comun: cicJop,-Î
268
ţ (5) Enea (3) ElIm6lp (2) Filadelfia (5)
ţ (5) Eneida
Euri,H (3) Fileb
Diod6r (3) Enipell
Euric1eea (4) Filemon
Diofant (3) E61
Euridfce (4) Fflip
Diogene (4) E6lia (4)
ElIril6h (3)
Filfpicele
Diogene ţ Epamin6nda
Eurimah(3) Filocrate
Diomede (4)
Epictet
Eurin6m (3) Filoctet
Dionfsiu (5)
Epicur
Eurin6me (f.;4)
Filodem
Dionisod6r (5)
Epidaur (4)
Eurfp (2)
Filomela
Dioscorfde (5)
Epihann
Euripfde (4)
Fflon
Dioscuri (3)
Epimenfde
Euristene (4)
Filostrat
Diotfma(4)
Epimeteu
Euristeu (3)
Fineu
Dod6na
Epfr
Eusebiu (4)
Fleget6n
ţ (4)
Eratostene
Eutidem (3)
Florfdele
Eutffron (3)
Foceea
Dorfda
Ereb
ţ
Focfda
Erehtell
Eutr6piu (4)
Foc i lfde
Hac (2)
Eridan
Evadne
F6cion (3)
Eagru (3)
Erfnii
Evandru
F6rcis
Ebal
Erimant
Evant
Foroneu
Echinade
Eschfl
Frfgia (3)
Edfp
Eschfne
Faeton
Ftfa
Efes
Esculap
Faetusa
Ftiotfda (4)
Efialte (4)
Es6p
Falaris
Furii
Egate
Esquilfn
Falern
Egeon
Ete6cle
Faleron
Galateea
Egeu
Et6lia
Farnace
Galen
Egfna
Eubeea (3)
Farsalia (4)
Galia
Egfst
Eubul (2)
Fastele
Galileea
Ehalfa
Euc1fdc (3)
Febc
Ganimede
Elada
Eudem (2)
Febus
Garamant
Elagabal ş
ElIelpfde (4)
Fedon
Geea
Eliogabal (5)
Euf6rb (2)
Fedra
Ge6rgicele (5)
Eleea
Euf6rion (4)
Fedru
GerCon (3)
Elena
Eufrat
Ferccfde
Gigantomahia (6)
Elenicele Euhemer (3)
Ferecnite
ţ

Elfda Eumene (3) Festos Gorg6na
Emped6c1e ElImenfde (4) Ffdias (3) Gortfna
Endfmion (4) Eumeu (2) Fidipfde Gortfnia(4)
5 Nume comun: gigant, ţ
269
Gdie (2) Himeneu lugurta Macrobiu (4)
Grigorie din Himera Iunona ş luno Magnezia (4)
Nazianz (4) Himet Iupiter (3) Maraton
Hiparh Iustfn (2) Marte
Hagnunt Hiperfde Iustinian (4) ţ (3)
Halicamas Hiperion ş Iuvenal(3) Mausol (2)
Halimunt Hiperfon ţ (4)
Hanibal Hipermestra Lacedemona Maximian (4)
Hanon Hipocrate ţ (4) Meandru (3)
Haos Hipodamfa Laerte Mecena
Harite Hipolft Lampsac Medeea
Harpfi Hipomene Laodamfa Meduza
Harpocrate Histaspe Laodfce Megarfda
Hecateu Hoef6rele Laodiceea Megastene
Hecatonhfri Homer Latona ş Uto Megera
Hecuba Hon6riu (3) Leandru (3) Melanfp
Hefaistos (3) ţ (3) Leocrate (4) Meleagru (4)
Hefestia (4) ţ ţ Leonfda (4) Me1icerte
Hegcsfp Ute Memfis
Helesp6nt Ianfcul(muntele) Leudda(3) Menal (muntele)
Heliod6r (4) Iapet Leucfp (2) Menandru
Hemon Icar Libia (3) Menecrate
Hem6nia !caromenip Licabet Menedem
Heraclfd (3) Idomeneu (4) Licia (3) Menelau
Heraclft Idoteea Lic6fron Menexen
Hercule Idumea Licurg Menfp
Hermi6na (4) Iffcle Lidia Me6nia(4)
Hermfp Ificrate Linceu Mercur
He rmoc rate lfigenia (5) Lisfas Mesalfna
Hermocrit Ilhida (4) Li sic rate Mesenia(4)
Hermogene Ilfria (4) Lisimah Metap6nt
Hermolau Ilitfa Lisfp Metmna
Herodian (4) Iocasta (3) Lisistrata Met6diu (4)
Herod6t [socrate Liviu (3) Metrod6r
Heroidele Iseu Locrfda Micene
Herostrat Isid6r din Sevf11a Longfn Milet ş
Hesi6d (3) Ismena Lucan Miltiade (4)
Hiacfnt (3)
l"tmicele Lucian (3) Mimnerm
Hibla fstru ă Lucfliu (4) Minotaurul (5)
Hfdra Itaca ţ (4) Mirfna
Hieronfm (4) Iulian Apostatul Miron
270
MIsia (3) Olfnt Pelopfda Polifem
Mitilene OlfnticeJe Pelopones Polign6t
Mitridate Opian (3) Penel6pa Polfmnia (4)
Mnesil6h Opunt Peneu Polinfce
Mnesteu Oreste Pentelfc Polixena
M6ire (2) Ore,'itfa Pentesileea Pompei (2)
Morfcu Orfeu Penteu Pompeii (3)
Muzeo
Origene Pe6nia (4) ş
Ori tia Peribla (4) P6nticele
NarcIs Or6nte Pergam P6ntul Euxfn (3)
Nausicaa (4) Ortfgia (4) Periandru (4) Poseidon (3)
Nazianz (3) Ovfdiu(4) PerIcle Posidfp
Nearh(2) Persef6na Posid6niu (5)
Neleu Pact61 Perseu Portideea
NemeeneJe Paflag6nia Pesinunt Praxitele
Neoptolem (4) Pafos Petr6niu (4) Preneste
Neptun Palamede Pfdna Priam (2)
Nereu Palatfn Pigmation (4) Priap
Nicandru (muntele) Pilade Priscian (3)
Niceea Palinur Pfndar Procust
Nfche Pallas Atena Pfram Promctcu
Nicomah Palmfra Pireu ţ 4)
Pamfflia (4) Pirgopol infce Propilee
Ocipcte Pangcu Pirit6u Propontfda
Octavian (4) Parce Pfrus (regele) Protagora
Ode6n (3) Parmenfde Pisistrate Protesilau
Odiseea Pamas Pitagora Proteu
Odiscu Parten6n Pftia(3) Ptolemcu
Odoacru (4) Parten6pe (f.) Pfticele Pt.inicele
Ogigla Partenopeu Plateea
Oileu (3) Pasifae (4) Plaut (2) Quintilian (4)
Olfmp (muntele) Patr6clu Plfniu (3) Quirinal (3)
Olfmpia (4) Pausania (4) Plistene
Olimpiada Pean (2) Plotin Radamante
(mama lui Peanfa(4) Plutarh Rod6pe (f.)
AlexandnI) (5) Pegas Polfbiu (4) ROdos
Olfmpicele Pelasgiotlda (6) Policlct Rubic6n
Olimpiod6r (5) Peleu Policrate
(, Nume comun: ă
271
saro Stesfhor Teogonfa (5) Trasimede
Sagunt Stimfal Teop6mp (3) Trasimen
Salamfna Stix Teramene Trebonian (4)
Salmonell Stob611 ţ (4) Trifflia(4)
Sal6na Strepsiade (4) Tere li Triptolem
Salustiu (4) StrÎmon Termod6nt Trft'itele
Saturn Suet6nill (4) Termopîle Troada (3)
Saturmiliile (6) Slllm6na Terpandru TllcidÎde
Scamandru Terpsih6ra Tw;cuhinele
Seîla Tacit (i."itoricul) Tersft
Seian (2) TUfos Tertlliian (4) Ulise
Selinunt Taiget (3) Tesalia (4) Ulpian (2)
Semiramfda Tales Tesalonîc
Seneca Talia Teseu (2) Valentinian (5)
Sfinx Taliarh (3) Tesprotfda Venus !ji Venera
Sibaris Taltibiu( 4) Tiberiu (4) Vergîliu !ji
Siblla Tantal Tibul Virglliu (4)
Sigell Tamiris Tideu VerfneJe
Sihell Tarent Tieste (3) Vespashin (4)
Sila Taryufniu (4) Timagene Vimiml!
Silen Tars Timocrâte Vitruviu
SI7vele Tartar Tfndar Vulcan
Sim6is (3) Tasos Tir
Simonfde Taurfda (4) Tirfnt Xantîp
Siracuza Teba Tirteu Xantfpa
Sirene
7
Tebafda(4) Tisafeme Xenofan
Sfrte Teetet Tfsbe Xenof6n
Sfsif Telemah Tisif6ne Xerxe
Smfrna Temis Titanil<
SocnJ.te Temist6cle Titanomahfa Zacfnt
Sof6cle Tenar Titon Zenod6t
S6fron Teocrft (3) Tlepo1elJl Zeus (1)
Sosigene TeOdoric (4) TrahinieneJe (6) Zeuxfp
Sotade Teod6siu (5) Traian Zofl (2)
Sperhell
Teoffl (3) Trapezunt Zoroastru (4)
Spellsfp (2) Teofrast (3) Trasiblil
Stagfra Te6gnis (3) Trasimah
7 Nume l'omun: ă
8 Nume l'omun: titan,-i
272
CUPRINSUL
Pag.
Reguli de ortografie de ortoepie ................................................................... 9
1. Alfabetul ................................................................................. 9
II. Fonetica problemele de ortografie de ortoepie .............. 10
Vocalele ................................................................................ 10
Vocale în hiat ........................................................................ 14
Diftongii ............................................................................... 15
Triftongii .............................................................................. \ X
Consoanele ...................................................... , .................... 19
Consoanele duble .................................. " ............................. 22
ţ unor sunete ........................................................... 23
Accentul ............................................................................... 23
III. Gramatica ş problemele de ortografie de ortoepie ............ 24
Substantivul adjectivul ...................................................... 24
Articolul ............................................................................... 26
Numeralul ............................................................................. 26
Pronumele ............................................................................ 27
Verbul ................................................................................... 27
ţ ........................................................................... 30
1 V. Formarea cuvintelor ş problemele de ortografie
de ortoepie ......................................................................... 30
Sufixe ş prefixe .................................................................... 30
Scrierea cuvintelor compuse ................................................ .33
273
Pag.
V. Scrierea cu litere majuscule .................................................. 35
VI. Scrierea ş ţ numelor proprii comune ă .. .3X
Scrierea numelor proprii ş vechi ............... 39
Transcrierea numelor a cuvintelor din limbile
care folosesc alfabetul chirilic .......................................... .42
A. Limba ă ....................................................................... 42
Tabloul de ţ .................................................... .43
B. Limba ă .................................................................. 46
VII. ă ţ cuvintelor în silabe .......................................... .46
VIII. Abrevierile ......................................................................... 47
ţ ...................................................................................................... 49
Introducere ........................................................................... 49
Punctul .................................................................................. 52
Semnul ă .................................................................. 56
Semnul ă ................................................................ 59
Virgula .................................................................................. 63
Punctul virgula .................................................................. 73
ă puncte .......................................................................... 76
Semnele ă (ghilimelele) ................................................ 79
Linia de dialog ş de ă .................................................... X 1
Parantezele ........................................................................... X4
Punctele de suspensie ........................................................... X6
Cratima ţ de unire ş de ă ţ ............................. 90
Semnele ortografice ....................................................................................... 91
ă de abrevieri ........................................................................................... 92
Bibliografie .................................................................................................... 93
Index de cuvinte ............................................................................................. 97
Numele grcco-Iatine care se scriu conform ă ţ ............... 267
274
Tehnoredactare ă Popa Vlad
Coli de tipar: Il j
Format: 24170x 100
ă 1995
ă la:
Imprimeria ,,Ardealul" Cluj

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful