ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

şi există. ulterior. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. contabilitatea a fost subiect distinct. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. atât ca iniţiere. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. cu intensificarea schimbului de activităţi. Ca ştiinţă şi practică. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. dificultăţile se amplifică. De asemenea. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. complex de studiu şi obiect serios de activitate. de reglementare. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. 7 . cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. ca însuşire. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. cu caracter permanent şi. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. În lipsa unei experienţe. au existat. Efortul vizează şi latura juridică. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. cât şi ca aprofundare. fenomene. De la simple însemnări. Contabilitatea ca disciplină de studiu. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. este imposibil de realizat. De asemenea. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. unei practici adecvate. Dedicarea generaţiilor trecute. sau vizionarea programelor TV. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. în prezent. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic.

furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. comensurabile în bani). administrare. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. Ca teorie şi practică. o profesie folositoare şi. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Altfel. al consumului. întrebuinţării. economic şi financiar. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. contabilitatea. folosinţă a bunurilor. Sub aspect juridic. înlocuirii acestora. 1. cu ce se ocupă acestea. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. contabilitatea este o disciplină interesantă. bine remunerată. Astfel. Sub aspect economic. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. atras). Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. precum şi afacerile mari şi mărunte. în ordinea în care acestea au avut loc”. capital propriu. transformarea capitalului. În această concepţie. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. ca avere mobilă şi imobilă. Astfel. starea. atras etc. Ca reflectare în contabilitate. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. uneori. pe de altă parte. cu procedee şi instrumente proprii. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. şi mai ales când acesta este testat. distincte de celelalte discipline. geometria. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică.2. ca obiecte de studiu. 8 . În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant).

mişcării şi transformării resurselor economice. Legea contabilităţii. La rândul lor. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). rezultatul patrimonial (economic). Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. rezultatul execuţiei bugetare. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. nr. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. după caz. ca activitate specializată în măsurarea. Parlamentul. probată în bilanţul contabil. În această concepţie. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. clienţii. datoriilor şi capitalurilor proprii. contabilitatea de gestiune. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. respectiv contabilitatea financiară şi. 82/1991. Contabilitatea. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. patrimoniul aflat în administrare. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. creditorii. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. stării. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. prelucrarea. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. gestiunea şi controlul activelor. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. execuţiei bugetului public naţional. clienţii. costul programelor aprobate prin buget. băncile. prelucrarea. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . atât pentru cerinţele interne ale acestora. calculul. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. cunoaşterea. furnizorii.Sub aspect financiar. evaluarea.

a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. . d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. 500/2002. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. Administraţia Prezidenţială. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. sectoarele municipiului Bucureşti. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. oraşele. a) şi c). 45/2003. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. ministerele.bugetului de stat. În aplicarea prevederilor de la pct. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. precum şi instituţiile din subordinea acestora. municipiile. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. alte autorităţi publice. indiferent dacă veniturile au fost încasate. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. b) contabilitatea trezoreriei statului. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. iar cheltuielile plătite. indiferent de modul de finanţare a acestora. planul de conturi cuprinde: . instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). instituţiile publice autonome. aprobată cu modificări şi completări. Conturile contabile trebuie să fie conforme. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . judeţele. cu personalitate juridică. municipiul Bucureşti.

instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. Ordonatorii de credite 11 .clasa 4 „Conturi de terţi”. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. a unei creanţe sau unei obligaţii. În acest sens.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. . ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. . Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. Cu ajutorul acestor conturi.3. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.clasa 2 „Conturi de active fixe”. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. . 1.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. .3.1.execuţie a bugetului. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. . . Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . respectiv în momentul creării. 1.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general.

subordonate ordonatorilor principali. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. 2005.U. b. La rândul lor. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. 116 din 4 feb. fără „acoperiri”. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. c. indiferent de rang: principal. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. nr. în termeni juridici. întreagă. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. comisii. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. 115/1999 privind 12 . ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. nr. Un ordonator de credite. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. In ierarhia arătată.G. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. subordonate ordonatorilor secundari. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. alte organisme colective. ai 3 O. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. „influenţe”. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia.O. ordonatori principali: sunt miniştrii. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. Calitatea de ordonator de credite. Legii nr. M. „determinări obiective” etc.

Dintre atribuţii menţionăm: . Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. acestea sunt retrase.. . aşa cum s-a arătat mai sus. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. .căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. De asemenea. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.). de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. . 13 . secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. luni. 5 Calendar bugetar: etapele.F. trimestre. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii.realizarea veniturilor bugetare. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. .P. 500/2002. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. . repartizarea creditelor bugetare. capitole etc.a.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. . sunt refuzate (de M. Prin lege. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse.

în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.2. conduse de către directorul economic.3.F.Dintre atribuţii. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. de ordonatorii principali de credite. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. . Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . în condiţiile legii. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . potrivit legislaţiei în vigoare. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. 1. dacă este cazul. iniţial. în compartimente distincte. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. de regulă. ordonatorii principali de credite. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. sunt formulate.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. .va deveni un buget realist. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. M. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Un proiect de buget fundamentat temeinic. a specificului instituţiei.P.

spre 15 . Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. după caz. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. astfel cum a fost modificată şi completată. mai întâi în Italia şi. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. potrivit legii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. 82/1991. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. potrivit legii. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare.4. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. şi în alte ţări din Europa occidentală. în condiţiile legii. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. depunerea la termen a acestora la organele în drept. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. Un agricultor. a registrelor şi situaţiilor financiare. ulterior. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . păstrarea documentelor justificative. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. 1. Legea contabilităţii nr.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii.cheltuielilor sau.

magaziei (gestionarului). dar şi a formelor de evidenţă economică. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. Ca urmare. 16 . pentru fertilizare. în mod distinct. fapt dovedit. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. orz ş. implicit. 6 Gh.exemplu. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora.. casării. Enache – Bazele contabilităţii. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. aşa cum s-a arătat mai sus. porumb. nu serveşte.a. pentru piaţă. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. Geometria. atât în debit cât şi în credit.241. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. Contabilitatea în partidă dublă. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. la preţurile trecute în documentele justificative. completarea de noi registre. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. Bucureşti. lipsurilor de inventar etc. de virtuţile. a rezultatelor financiare. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. p. s-a impus întocmirea de noi documente. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. decât secvenţial. care cultivă cereale: grâu. treptat. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. valorii. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. Valorile se înregistrează. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. altădată singurul în funcţiune. erbicidare etc. potrivit naturii şi destinaţiei lor. cantităţii. sămânţa.). Proportioni et Proportionalita. Prin sine însăşi.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. precum şi de longevitatea acesteia. pentru sămânţă. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi.

17 . concomitent.Apariţia acestei lucrări. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi.G. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. registrul-jurnal. fiecare fond având o gestiune proprie. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. şi a altora în acel timp. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Contabilitatea în partizi multiple. p. 7 Demetrescu. în secolul XX.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. sucursalele. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. 1972. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. utilizării metodelor matematice moderne. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale.a. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. C. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. Este de dată mai recentă. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. registrul-inventar ş. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. filialele.68. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. Prin asimilare. în creditul altui cont. imprimatelor. – Istoria contabilităţii. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă.

comunicat de Banca Naţională a României. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". servicii. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. formulare şi documente contabile corelate între ele. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională.1. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n).6. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. ISPA etc. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. la cursul INFO–euro. registrulinventar. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). 18 . bunuri. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. sub diverse forme: disponibilităţi. La instituţiile publice. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.5. cartea-mare şi balanţa de verificare.. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. cât şi în valută. creanţe şi datorii. 1. La data întocmirii situaţiilor financiare. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare.

La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".7. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". În acest caz. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. după caz. . . . cu orice titlu. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. fără să fie înregistrate în contabilitate. să fie considerate infracţiuni. sediul unităţii care întocmeşte documentul. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. de bunuri materiale.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . numerar şi alte drepturi şi obligaţii. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. vizat şi aprobat.numele şi prenumele.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. . deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. 1. fişe şi alte documente contabile după caz. . Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. potrivit legii. . după caz.denumirea documentului. atunci când este necesar.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. temeiul legal al efectuării acesteia. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare".denumirea şi.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". titluri de valoare. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare.

parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. după caz. în conturi sintetice şi analitice. 20 . în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. şnuruit. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. în orice moment. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. după ce a fost numerotat. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. după caz. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. fără ştersături şi spaţii libere.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. privind activitatea financiară şi contabilă. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. Se întocmeşte zilnic sau lunar. după caz. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. . Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. foi volante sau listări informatice. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Operaţiunile de aceeaşi natură. prin înregistrarea cronologică. denumit jurnal-auxiliar. registrul-inventar şi cartea mare. realizate în acelaşi loc de activitate. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale.

precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. 21 . după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. divizării sau încetării activităţii. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. inventariate potrivit legii. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. la un moment dat. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. În această situaţie. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. într-o formă recapitulativă. În acest registru se înscriu. în mod cronologic. registrul-jurnal se editează lunar. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. şnuruit. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. cu ocazia fuziunii. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. situaţia încasării-achitării facturilor etc. decontările cu furnizorii. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. prin regruparea conturilor. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. preluate din aceste jurnale. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. elementele inventariate după natura lor. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor.

Principiile şi convenţiile contabile Principiile. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. pe măsura înregistrării operaţiunilor. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). La instituţiile publice. 1. şi evoluează. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. soldurile finale debitoare şi creditoare. rulajele curente debitoare şi creditoare.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. 1. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. după caz. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.8. iar balanţele de verificare analitice . lunar.9. totalul sumelor debitoare şi creditoare. convenţiile contabile. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. au evoluat. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. procedeele. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. 22 . ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.

Aceasta este reflectată în situaţii financiare. unele în mod cutumiar. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Sunt principii contabile reglementate explicit. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. În cazul instituţiilor publice. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. La rândul lor. Pe lângă acestea. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Concluzia este că. riscuri previzibile. 2. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. utilizate în practică. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. în cazul Uniunii Europene. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. subvenţii efective. Principiul permanenţei metodelor. conturi de rezultat. asigură prezentarea fidelă a realităţii. inclusiv transferuri. N-au fost niciodată aceleaşi. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. sunt şi principii contabile nereglementate. care trebuie avute în vedere. sau. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). naţional. Sistemul unitar de norme. Principiul prudenţei. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. de experienţa personalului implicat în actul de conducere.Contabilitatea. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. constituite în principii şi convenţii contabile. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Stabilitatea 23 . trebuie să se ţină seama de incertitudini. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. bilanţuri contabile etc. şi în contabilitatea publică. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Principiile contabile. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. De asemenea.

a. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. de prezentare a rezultatelor etc.). execuţia şi raportarea bugetară. Or. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Se individualizează. eventual a patrimoniului. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. Ca urmare. Permite. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. precis determinată. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). cu exerciţiile anterioare. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. situaţia patrimonială.a. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. coincide cu anul calendaristic. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. prin comparare. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. sau an bugetar. Principiul continuităţii activităţii. de calcul. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. 4. în primul rând. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. în România şi în ţările membre UE. care. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. eventual. 3. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil.

Principiul costului istoric. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. cele care compun postul respectiv. 6. precum şi între venituri şi cheltuieli. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării).determinată. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. 8. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. 5. 25 . ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. a fluxurilor monetare. Principiul necompensării. implicit. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Potrivit acestui principiu. Potrivit acestui principiu. Cum o compensare poate ascunde ceva. 7. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. este una din aplicaţiile cutumiare. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Principiul intangibilităţii. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. deci o determinare obiectivă. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric.

pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. nu numai forma lor juridică. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. sursele din care se efectuează acestea). şi b) credibile în sensul că: 26 . De exemplu. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Ca urmare. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). prin situaţiile financiare. se impune o selecţie a faptelor.10. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile.9. Prin contrast. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. 10. 1.

pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. Eventualele erori constatate în contabilitate.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. 82/1991. . în situaţia comasării prin absorbire. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.sunt complete sub toate aspectele semnificative. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. Corectarea erorilor contabile. republicată. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii.11. . Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. . 3.sunt neutre. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Informaţii şi proceduri utile 1.. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. În cazul comasării prin absorbire. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. în starea în care se găseşte la data comasării. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice.sunt prudente. 1. Momentul înregistrării. Operaţiile care trebuie efectuate. Predarea-primirea activelor 27 . ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. 2.

În acest scop. 6. respectiv valoarea de inventar. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. cheltuielile de transport.şi pasivelor instituţiei absorbite.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. denumită valoare de inventar. starea acestuia şi preţul pieţei. cheltuieli cu montajul. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. probe tehnologice ş. 4.la valoarea justă . către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. denumită valoare contabilă (costul istoric). d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. 5. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Evaluarea. . 28 . Pentru bunurile care au valoare de piaţă. . pusă de acord cu rezultatele inventarierii.a.la cost de achiziţie . elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar.la cost de producţie . Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. care se stabileşte astfel: .pentru bunurile produse în instituţie. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii.

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. potrivit legii. În caz de încetare a activităţii. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT".12. după caz. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. cu titlu oneros. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. întocmite sau reconstituite. care se păstrează timp de 50 de ani. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 29 . În cazul în care pierderea. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. cu excepţia statelor de salarii. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Arhivarea registrelor de contabilitate. de către alte persoane juridice române. în termen de 24 de ore de la constatare. Arhivarea. a celorlalte documente contabile. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.1. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. în baza unor contracte de prestări servicii. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Orice persoană care constată pierderea. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală.

1. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. potrivit reglementărilor legale în vigoare.14.1. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. potrivit legii. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. coincide cu anul calendaristic. cu excepţia primului an de activitate. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. de regulă. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile.13. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. 30 .

1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale.a. transfer ş. În fig. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). sponsorizări. Evaluarea iniţială. de intrare (contabilă). vânzare. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). privită ca sistem. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. sponsorizări. Intrările au loc prin achiziţionare. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Valorile de intrare sunt diferite. prin donaţii. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. potrivit specificului modului de dobândire. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. În unele situaţii (de exemplu donaţii. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. ca şi cea la data bilanţului. 31 . respectiv costul de achiziţie. ca urmare. intrări din producţie proprie. Ieşirile au loc prin casare. 1 (p.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. intangibile. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Sunt active fixe necorporale. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. transferuri ş.a. Imobilizări necorporale. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială.

care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. au sold final debitor. sculelor. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. 32 . când acestea sunt efectuate. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. înaintea începerii producţiei de serie. creşterea performanţelor acestuia. licenţe. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. respectiv primite cu titlu gratuit). Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Când sunt cumpărate. b) proiectarea uneltelor. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. Contul 205 – „Concesiuni. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. mărci comerciale. drepturi şi active similare”. în concordanţă cu natura activului respectiv. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. c) proiectarea. se creditează cu valoarea ieşirilor. Când nu este cazul a unei procurări. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. ş. brevete. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. constate pe piaţă. matriţelor care implică tehnologie nouă. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.

regresivă. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. evenimente sportive. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă).Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. se recomandă metoda amortizării liniare. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. În cazul nerecuperării integrale. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. 2909/2000 al C. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Pentru serviciile şi activităţile economice. relativă. Programele informatice create de instituţiile publice. lucrări literare. programe de radio sau televiziune. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. progresivă. O valoare reziduală. cu aprobarea ordonatorului de credite. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. accelerată. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Amortizarea se înregistrează lunar.E. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. la momentul scoaterii în funcţiune. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. 33 . Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). integral. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). În Regulamentul nr. lucrări muzicale. care nu poate depăşi 5 ani. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. alta decât zero.

Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. ca şi reevaluarea. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată).Scoaterea din uz a unui activ – şi. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. o pierdere sau o echivalenţă. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Evaluarea. sau odată la 5 ani. Periodic. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. deci. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării.

mărci comerciale.... brevetelor.etc. brevetelor.etc. brevete. „Amortizări privind brevetelor.etc. brevete..: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.. brevetelor. brevete. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .etc.. licenţe... brevetelor.etc.etc...: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni... licenţe. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. brevete etc. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor....d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. brevetelor.. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.. mărci comerciale..etc. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. brevete. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.

De exemplu. clase şi subclase. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. Mobilier. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. Imobilizări financiare. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. aparatură birotică. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. la lucrări de acces. clase şi subclase. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Fiecare obiect singular.Imobilizări corporale. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112).a. Sunt active fixe corporale. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. cu împrejmuiri etc. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. Terenurile nu sunt supuse amortizării. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. mijloace de transport. subgrupe. Sunt recunoscute şi ca active financiare. subgrupe. În contabilitatea analitică. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. Instalaţii tehnice. terenuri cu zăcăminte ş. tangibile. subgrupe. echipamente de protecţie ş. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. sau complex de obiecte. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. silvice. terenuri cu construcţii/fără construcţii. clase şi subclase. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii.

Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. producţia neterminată. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. 37 . care sunt conservate în vederea vânzării. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). produse finite şi bunuri destinate vânzării. sau utilizării în producţie. Activele circulante. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. instituţiile publice deţin şi active circulante. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. sau produs. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. a căror utilizare nu este restricţionată. potrivit legii. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). • terţii. • investiţii financiare pe termen scurt. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă.

a. piesele de schimb. îmbrăcămintea specială. personalul. Prin caracteristicile lor. fără a se regăsi. seminţele şi materialul de plantat. sau cu o durată mai mică de un an. de regulă. de lucru.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. bugetul asigurărilor sociale de stat. asigurările sociale. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. care au statut de bunuri culturale comune. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. indiferent de valoarea lor. verificatoarele –. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. bugetele locale. uzate fizic sau moral. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. clienţii. sportiv.. ambalajele. furajele. combustibilii.V-urile – sculele. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt.D. dispozitivele. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. medicamentele. nu sunt mijloace fixe. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. S. sunt înregistrate ca documente de inventar. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. aparatele de măsură şi control. bugetul statului. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. în produsul finit. materialele sanitare ş.a). operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş.a. indiferent de durata lor de serviciu. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. ş.

cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. echipamente de protecţie. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie..211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . animale şi plantaţii” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.214 – „Mobilier. mijloace de transport. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .404 = 512.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . aparatură birotică..212 – „Construcţii” .213 – „Instalaţii tehnice. alte active fixe corporale”.

cu modificările şi completările ulterioare. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. mijloace băneşti. Legea contabilităţii nr.1). Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel.1. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. acţiuni ş. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . La rândul său. Deţinerea. fig.1. activele fixe corporale şi activele financiare (v. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. Activele fixe includ activele fixe necorporale. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. obiecte de inventar.a. sau infracţiuni. 82/1991. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. 2.1. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. 2. prevede la art. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii.

avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. lucrări literare.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. programe de radio sau televiziune.cheltuieli de dezvoltare. . pentru cele procurate cu titlu oneros. pentru cele construite sau produse de instituţie. . finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit.. donaţii. evenimente sportive. drepturi şi active similare. . . sau pe baza unor evaluări efectuate. licenţe. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. de evaluatori autorizaţi. de regulă. lucrări muzicale.costul de achiziţie.costul de producţie. sponsorizări). benzi magnetice sau alte suporturi. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. 41 . mărci comerciale. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. . respectiv primite cu titlu gratuit). .concesiuni.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex.alte active fixe necorporale. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . brevete. cu excepţia celor create intern de instituţie.

) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. miniere. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . petrolifere programe software opere artist. de prod. depozite la terţi) terenuri. construcţii maşini.Fig. benzi magnetice. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.a. echipamente animale (de muncă. garanţii. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. ş.1. amenajări terenuri clădiri.. (orig.

indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. 100 Cota de amortizare: = 16. mai puţin ajustările cumulate de valoare. drepturile şi activele similare.30 lei Concesiunile.6 lei Amortizarea lunară: 999. programe de radio sau televiziune. şi/sau ajustări provizorii. licenţele. mărcile comerciale.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. în funcţie de caracterul permanent. denumite şi ajustări pentru depreciere. evenimente sportive. după caz. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. . lucrări literare. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare.6 lei : 12 = 83.66 x 6000 lei = 999. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Amortizarea. stabilite la data bilanţului. lucrări muzicale. cu aprobarea ordonatorului de credite. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale.66 6 Amortizarea anuală: 16. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. brevetele. sau provizoriu. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. al deprecierii activelor fixe necorporale. denumite şi amortizări. Amortizarea se înregistrează lunar. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.

atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. integral. 2. 44 . În cazul nerecuperării integrale.2.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. pe seama cheltuielilor.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. .Programele informatice create de instituţiile publice. o funcţie distinctă.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Ajustări pentru depreciere. destinat să îndeplinească în mod independent. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. pag. ajustarea trebuie majorată. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. pe calea amortizării. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. . prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. . Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Reevaluarea. achiziţionate sau dobândite pe alte căi.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.1.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. cu aprobarea ordonatorului de credite. în totalitate.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ.

animale şi plantaţii. piscicol 211. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.mobilier. pentru cele construite sau produse de instituţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. mijloace de transport. Evaluarea.instalaţii tehnice.costul de producţie.terenuri şi amenajări la terenuri. activele fixe sunt evaluate la: . aparatură birotică. .1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj.Activele fixe corporale cuprind: . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. . . . Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie. .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . respectiv primite cu titlu gratuit. sponsorizări). Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 .construcţii. pentru cele procurate cu titlu oneros. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. donaţii. Iniţial.

potrivit contractelor încheiate. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Amortizarea. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Evaluarea la data bilanţului. după achiziţionarea. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. În cazul clădirilor. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. La expirarea contractului de închiriere. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. 46 . sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. sau a agentului economic. denumite şi amortizări. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. denumite şi ajustări pentru depreciere. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. după caz. Cheltuieli ulterioare. şi/sau ajustări provizorii. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. stabilite la data bilanţului. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale.

atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Reevaluarea. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. În astfel de cazuri. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. pe calea amortizării. după caz. pe seama cheltuielilor. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. 47 . valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. de regulă. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. ajustarea trebuie majorată. În cazul nerecuperării integrale. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. membrii ai unui organism profesional în domeniu. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. integral. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). de profesionişti calificaţi. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. la momentul scoaterii din funcţiune. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Astfel stabilită. determinată în urma reevaluării.La încetarea contractului. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. În cazul în care. Ajustări pentru depreciere.

precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Transmiterea. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. 48 . de evaluatori autorizaţi. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. după caz. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Potrivit prevederilor legale în vigoare. sau pe baza unor evaluări efectuate. având cel puţin aceeaşi parametri. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Ca procedură. de regulă. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. în funcţie de subordonare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. indiferent de durata de folosinţă. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. potrivit reglementărilor în vigoare. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. similare. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. În acest caz. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. după caz. după caz. fără plată. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare.

1. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. 49 . a. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. potrivit legii.creanţe imobilizate. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi .titluri de participare. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. Activele financiare cuprind: . alte creanţe imobilizate. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. Iniţial. ajustarea trebuie majorată. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. b. . Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.alte titluri imobilizate.2. . Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. pe seama cheltuielilor. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. un drept contractual.3.

producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. investiţii pe termen scurt. produsele. 2. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. materialele de natura obiectelor de inventar. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii.2. sau c) sub formă de materii prime. după caz. casa şi conturi la bănci. de asemenea. ambalajele. animalele şi păsările. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. 4. creanţe. Sunt incluse. stocuri. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. . Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. . costul de producţie sau valoarea justă. mărfurile.1. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională.2.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. 50 .este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. materialele consumabile. 2. Activele circulante (curente) cuprind: 1.2. 3. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. ajustarea trebuie majorată. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. cât şi valoric. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. determinat pe baza inventarierii. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. şi anume: materiale directe. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. atunci când este cazul. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. energie consumată în scopuri tehnologice. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. Costul de producţie. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. atât cantitativ. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. şi costurile estimate necesare vânzării. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. Scăderea din gestiune a stocurilor. fiind recunoscute în costul activului. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. În condiţiile folosirii inventarului permanent. precum şi regiile corespunzătoare. În acest scop. De asemenea. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. pe seama cheltuielilor. În acest caz. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. sau de prelucrare a stocurilor.

ministerele stabilesc limite proprii.).2. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. În scopul asigurării surselor de finanţare. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). prelucrare. 2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv.a. a disponibilităţilor 52 . Pentru instituţiile publice. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.2. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. după caz. 2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. În acest scop. uşor convertibile în numerar.2. a altor valori de trezorerie. respectiv principal sau secundar. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.3.4. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. 2. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice.2.

cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. potrivit bugetului aprobat. 53 . bugetul asigurărilor sociale de stat. în condiţii de siguranţă. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. finanţate integral din venituri proprii. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. cheltuieli şi disponibilităţi. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. bugetele locale.existente în conturi la trezoreria statului. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. instituţiile publice. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri.bugetul de venituri şi cheltuieli. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. Banca Naţională a României. bugetele fondurilor speciale. băncile comerciale şi în casierie. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice.

Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.9.8. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.1.4. h) dobânzile de încasat. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. fonduri externe nerambursabile (4. viramente interne (4. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.6.2.). d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. se ţine distinct în lei şi în valută. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4.7. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.5. 54 . se înregistrează într-un cont distinct.). pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.).). Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. faţă de cele de plătit.). i) împrumuturi pe termen scurt primite. b) valorile de încasat sub forma cecurilor.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. disponibil al bugetelor(4. după caz. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. g)dobânzile de plătit.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.). casa şi alte valori (4.3. 3.).). în cursul exerciţiului financiar.1. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. acreditive (4. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.

Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat.2.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul din sume colectate pentru bugete. valabil pentru această dată. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. după caz.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). depozite pe termen scurt în valută. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". Disponibil al bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. 3.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 55 . disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. . disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. La finele perioadei. .

aprobat prin Decretul nr. La finele perioadei. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. bugetelor fondurilor speciale.64/1976.3. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.209/1976. precum şi a altor reglementări în domeniu. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. bugetului asigurărilor sociale de stat. 56 . biletele cu valoare nominală. tichetele şi biletele de călătorie. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. 3. tichetele de masă. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. biletele de tratament şi odihnă. Buletinul Oficial nr.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. deschise la trezoreria statului. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. comunicat de Banca Naţională a României. ale bugetelor locale. bonurile valorice pentru carburanţi auto.4. după caz. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. reprezentând drepturi de personal. potrivit legii. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. alte valori etc. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. după caz.3.

În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci.5. în favoarea acestora. constituite în condiţiile legii. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. 3. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. 57 . în lei sau în valută. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. 3.6. disponibilul fondului de risc. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. în limita sumelor primite de la acesta. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. Sumele în numerar. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. se încasează. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. se înregistrează în contabilitate distinct. respectiv: disponibilul din taxe speciale.

Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . şi din casieria instituţiei.9. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".8. după caz. 3. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. 3.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.7.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. . 3.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

F. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). în faza de proiect. sunt purtătoare de dobândă. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.P. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. trezoreria statului sau.). 59 . memorandumurile.E. Fonduri de coeziune.P. M. la bănci comerciale. trezoreria statului sau. conform instrucţiunilor emise de donator. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană.a. după caz. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. după caz. Portugalia.E. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate.scopul în care au fost acordate. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. după caz. precum şi. la bănci comerciale. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. unele landuri din Germania de est ş. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. avizează. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. acordurile. În prezent. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. M. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. memorandumurilor de finanţare. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale.F. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Fonduri structurale. Totodată. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă.

reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. în limita sumelor eligibile transferate. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. 60 .

asigurări sociale. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.5.). ISPA. clienţii (5. cât şi în valută.O. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. cu debitorii şi creditorii diverşi. nr.).1.2. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. bugetul statului.7. lucrările executate şi serviciile prestate. 4. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei. 4. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. republicată. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE.1. nr.109/2004.). M.).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Bunurile cumpărate.3. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.).). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. criteriilor. decontările între instituţii publice (5. SAPARD etc.G.).9. personalul (5. comunicat de Banca Naţională a României.8.) (5.2.).4. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. 61 .). bugetul asigurărilor sociale de stat (5.264/2003. debitori şi creditori ai bugetelor (5. 9 Potrivit H. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).6. iar în cadrul acestora pe termene de plată. protecţie socială (5. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. bugetele locale.

iar în cadrul acestora pe termene de încasare. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Bunurile vândute. 4. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. potrivit reglementărilor în vigoare. cuvenite pensionarilor conform legii. se evidenţiază distinct în contabilitate. comunicat de Banca Naţională a României. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. îngrijirea copilului. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. potrivit legii. deschis pe fiecare persoană. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. nu se suportă din fondul de salarii. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). premiile. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. cât şi în valută. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. la data efectuării tranzacţiei. sporurile. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. datorate terţilor 62 . În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate.3. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. pensii alimentare şi altele). Alte impozite.(popriri. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. amenzi şi penalităţi. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. precum şi debitele provenite din pagube materiale. plusul de numerar din casierie. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. potrivit legii. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. calculate potrivit legii. taxe şi vărsăminte asimilate. prescrise.4. 4. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. impozitul pe venituri de natură salarială. datorate bugetului statului potrivit legii. Bugetul statului. impozitul pe clădiri. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. bugetele locale. sumele datorate creditorilor. 63 . Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele.

SAPARD etc.V. ISPA.sume de primit şi datorii sume de plată. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.4.E.1. Asigurări sociale. 4. ISPA.5. asigurări sociale de sănătate.6. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor .instituţii publice . indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.pentru asigurări sociale de stat. Decontări cu bugetul U.6. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. la constituirea bugetului U. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. 4.E. PHARE. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. contribuie. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. asigurări pentru şomaj.E. • contribuţii din T. ajutoare sociale. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane.E.2.A. accidente de muncă şi boli profesionale. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. Statele membre U. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.6. • contribuţii din taxe vamale.

Debitori şi creditori diverşi. se înregistrează ca şi creditori diverşi. la cererea acestora sau din oficiu.” 2.” bugetului U.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete.E. 65 .E.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. Înregistrarea.E. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.E.7. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U.” bugetul de stat” 3. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. bugetului asigurărilor sociale de stat. pe structura clasificaţiei bugetare.” 4. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.E. bugetelor locale. 10 OMFP nr. în contul de rezultat patrimonial: 121. se înregistrează ca şi debitori diverşi. pe structura clasificaţiei bugetare. Achitarea obligaţiei de plată. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. bugetul local. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. altele decât personalul propriu şi furnizorii.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. pentru închiderea contului de cheltuieli. altele decât personalul propriu şi clienţii. 1917/2005. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.

potrivit legii. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. abonamente publicaţii. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. abonamente la instituţiile de spectacole. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. precum şi dobânzile aferente acestora. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină.9. din fonduri speciale. alte venituri realizate în avans). iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. după caz.8. fonduri cu destinaţie specială. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. asigurări. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. la venituri în avans (venituri din chirii. se înregistrează distinct în contabilitate. abonamente la publicaţii. după caz. într-un cont distinct. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. 66 . atât în contabilitatea unităţii debitoare. 4. alte cheltuieli efectuate în avans). Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. la cheltuieli în avans (chirii. se înregistrează. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. se înregistrează distinct în contabilitate. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. provizoriu.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.2. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. 5. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.1. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. care este încheiat înainte de data bilanţului. conform acordului de împrumut. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. 67 .1. Datorii 5. denumită şi datorie curentă. prime privind rambursarea obligaţiunilor. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. alte împrumuturi şi datorii asimilate.1.1.

3. la un moment dat. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. după caz. 5.1. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.2. de pe pieţele financiare. prin Ministerul Finanţelor Publice. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. la care se adaugă datoria publică locală. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. după caz.1.5. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern.1. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.3. 5. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.1. în numele României. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. în numele statului. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. pe de altă parte. pe de o parte. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. 68 . Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. prin Ministerul Finanţelor Publice.3.

respectiv din bugetele locale. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. sau de la alte organizaţii internaţionale. împrumuturi de stat de la bănci. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. la un moment dat. în 69 . Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. persoane juridice române sau străine. 5. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. se constituie fondul de risc.4. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. instituţii financiare internaţionale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. mediu şi lung. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. de la alte instituţii de credit. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.1. contractate în scopuri prevăzute de lege. garanţii de stat. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă.

Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.2. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Provizioanele nu pot depăşi. 5.scopurile prevăzute de lege. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. din punct de vedere valoric. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. după caz. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. taxe. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. Consiliile locale. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. se constituie fondul de risc. pe termen scurt. 70 . Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. alte vărsăminte. contribuţii. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit.

daunele şi alte datorii incerte. potrivit legii sau prin natura lor.1. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. 5. fonduri în afara bugetelor locale etc. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . . 5. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.alte provizioane. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezervele din reevaluare. exemplificate în anexa la Legea nr. amenzile şi penalităţile. . rezultatul reportat. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. cele exemplificate în anexa la Legea nr.3.3. rezultatul patrimonial. despăgubirile. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. în limitele şi în condiţiile legii.litigiile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. declarate ca atare prin lege. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. fondul activelor fixe necorporale.

se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. de ministere. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . prin hotărâre a Guvernului. dacă legea nu dispune altfel. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. Bunurile din domeniul public al localităţilor. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. după caz. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. după depunerea situaţiei financiare anuale. ele pot fi date numai în administrare.judeţean. Bunurile din domeniul public pot fi date. în condiţiile legii. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. a consiliului judeţean. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. În lipsa acordului menţionat. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. după caz. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. concesionare sau închiriere. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Domeniul public al comunelor.

73 . respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. după caz. la cererea Guvernului. prin hotărâre a Guvernului. La începutul exerciţiului. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.judeţean. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. prin hotărâre a consiliului judeţean. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. prin urmare. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. prin hotărâre a Guvernului. Dreptul de proprietate publică încetează. mai degrabă. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. după caz.3. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. se are în vedere. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. 5. a consiliului judeţean. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.2. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face.

din cadrul capitalurilor proprii. În astfel de cazuri. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. . .4. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. la valoarea justă.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Reevaluarea acestora se face. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.ca o creştere a rezervei din reevaluare. după caz. aceasta se tratează astfel: .3. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete.3.3. determinată în urma reevaluării. dacă nu a existat o descreştere anterioară. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În cazul în care. din cadrul capitalurilor proprii. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.5. aceasta se tratează astfel: .ca o scădere a rezervei din reevaluare. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. 5. în condiţiile legii. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ.

.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .131. .131.131. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.

Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. necheltuite. din fondul de rezervă. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. 95/2006 privind reforma în 76 . Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii.1.01 = 131). potrivit legii.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522).curent. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”.1. în continuare. pentru utilizare ca fond de rulment. Sumele constituite ca fond de rezervă. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. potrivit legii. ca fond.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Este un cont de activ. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Fondul de rezervă pentru sănătate. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Contului 131.01). În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222).

judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. după caz. prin tarif sau preţ potrivit legii. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. la unităţile trezoreriei statului. Se păstrează într-un cont distinct. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.domeniul sănătăţii. Fondul de risc. Taxe speciale. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. aprobă taxe speciale. pentru garanţii la împrumuturi externe. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. 77 . consiliile locale. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. ca surse de finanţare. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. respectiv. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. create în interesul persoanelor fizice şi juridice.

Fondul de tezaur. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Acesta este un cont de activ. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). Fondul de dezvoltare a spitalului. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". la sfârşitul anului. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. deschis în afara bugetului local. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. precum şi din cele casate. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. iar în debit.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Contul 1391 este un cont de pasiv. Soldul debitor al contului 468. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. 78 . Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator.

cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. al 13lea salariu. aferente unei perioade de timp. Alte transferuri. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. transferuri. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. curente şi de capital. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. contribuţiile aferente acestora. după caz. asistenţă socială acordate.5. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării.4. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. interne şi în străinătate. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. prime. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. precum şi subvenţii. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. 79 .

alte stocuri.protocol. .deplasări. .comisioane şi onorarii.transportul de bunuri şi personal. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. alte cheltuieli operaţionale. . materiale nestocate. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. cheltuieli extraordinare.energie şi apă. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. . accidente de muncă şi boli profesionale. . 80 . cheltuieli cu personalul.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. alte cheltuieli finanţate din buget. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . . animale şi păsări. Alte cheltuieli operaţionale includ: . asigurări sociale de sănătate.prime de asigurare. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. . materiale de natura obiectelor de inventar. cheltuieli cu alte impozite. cheltuieli de capital.salariile personalului.servicii bancare şi asimilate. . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. detaşare.alte cheltuieli operaţionale.4.5. ambalaje. .asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. Acestea includ: .drepturi salariale în natură. . cheltuieli financiare. detaşări. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. Cheltuielile cu personalul includ: . transferări.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. taxe şi vărsăminte asimilate.întreţinere şi reparaţii.alte servicii executate de terţi. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. asigurări de şomaj. materiale consumabile. după natura şi destinaţia lor.1. reclamă şi publicitate. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . conform legii. . taxe şi vărsăminte asimilate. mărfuri. Cheltuieli cu alte impozite. .indemnizaţii de delegare. . .chirii. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.materii prime. amortizări şi provizioane.

asigurări sociale.alte pierderi . ISPA.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. 1.dobânzi. 81 . . SAPARD.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.pierderi din creanţe imobilizate. facturii fiscale.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. .diferenţe de curs valutar. .1 100 lei 2. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. .subvenţii. pentru procurarea unei truse medicale (auto). La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .V.V. conf.transferuri în străinătate.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. ISPA. .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. SAPARD. . . .transferuri interne. . Angajatul C.ajutoare sociale. SAPARD. . . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.cheltuieli neeligibile: PHARE. ISPA. .

potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. în succesiunea lor. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. Cheltuieli extraordinare includ: . In aceste situaţii. programatic. 5. apoi. caracterului şi aspiraţiilor sale. In consecinţă. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. Astfel. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. provizioane şi ajustări includ: . vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. au legătură cu programul de guvernare. fără deosebiri. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. . Cheltuieli de capital. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. .. ca şi veniturile. odată constituite/încasate. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. programelor. Cheltuielile. Un buget public este în primul rând un document politic. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. oricare este acesta. Dacă bugetele publice. Cheltuielile bugetului de stat. acţiunilor. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. dacă sunt orientate şi executate la fel. şi numai în al doilea rând un document financiar. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social.4.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. de apărare şi ordine publică ş.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale.alte cheltuieli. nu se deosebesc între ele. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. amortizări.a. . între alte funcţii.cheltuieli financiare privind amortizările. corespunzătoare naturii. .pierderi din calamităţi. şi pe aceea de elaborare şi 82 . obiectivelor şi sarcinilor prioritare.cheltuieli operaţionale privind amortizările. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.2. utilizate potrivit altei proceduri. economic.

lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. respectiv se pot angaja. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale).De asemenea. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. b.P. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. c. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. pe exerciţii bugetare. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat.. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.F. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. 83 . în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. prin trezoreria statului. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a.

4. capitolul. după natură şi destinaţie. subcapitolul.bugetul de stat. 5.3. 2. 84 . Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. 4.F. . în cadrul acestora pe capitole. Numărul de salariaţi. articolul. 3. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. prin M. . articole şi alineate. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. titlul.bugetul asigurărilor sociale de stat. . . Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. 5. . contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. simbolul contului (din planul de conturi). respectiv: . Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern.. permanenţi şi temporari.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. capitole. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. sursă de finanţare a cheltuielii. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. . .P. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. In consecinţă. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. subcapitole. 6.bugetele locale. Structura contului contabil va fi următoarea: 1.bugetul fondurilor externe nerambursabile.bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. 8. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. aferente unei perioade de timp. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. 5. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători.5. organizarea de manifestări culturale şi sportive. 5. prestaţii editoriale. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. creanţelor şi datoriilor. studii. concursuri artistice. publicaţii. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. proiecte. Grupele de venituri 85 . valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. subalineatul (paragraful). În contabilitate. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. prestări de servicii şi altele asemenea. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. veniturile reprezintă impozite. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică.5. în roşu.7. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. după caz. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. taxe. alineatul.1. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate.

Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.p. . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. după natura şi sursa lor. .venituri din vânzarea mărfurilor.venituri din vânzarea semifabricatelor. . venituri din provizioane. . . fonduri cu destinaţie specială. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.venituri din vânzarea produselor finite. venituri extraordinare. subvenţii.venituri din activităţi diverse. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. . venituri financiare. venituri din producţia de active fixe.p.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: .. transferuri.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. veniturile din activităţi economice includ: . finanţări.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi.variaţia stocurilor. Chiria lunară este de 9 lei / m.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. Potrivit prevederilor contractuale. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.venituri din vânzarea produselor reziduale.alte venituri operaţionale. La rândul lor. venituri fiscale. 86 . chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. 1.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531.venituri din studii şi cercetări. venituri din contribuţii de asigurări. alte venituri operaţionale.venituri din chirii. . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. . . Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. venituri nefiscale.

profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.venituri din proprietate. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.impozit pe venit. . . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Grupa "Venituri fiscale" include: . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. . Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.venituri din producţia de active fixe corporale.alte impozite şi taxe fiscale.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". recunoscute la momentul constatării.impozit pe venit. .Venituri din producţia de active fixe includ: .impozit pe salarii.venituri din producţia de active fixe necorporale. . . Venituri nefiscale. Grupa "Venituri nefiscale" include: . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Venituri fiscale. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. profit şi câştiguri din capital.alte impozite pe venit. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale.impozite şi taxe pe proprietate. Venituri din contribuţii de asigurări. . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Veniturile financiare includ: 87 . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. De regulă. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

Din această sursă. ISPA. Când există surse duble de finanţare. se finanţează acţiuni social – culturale. 5. ISPA. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. de înfăptuire a justiţiei. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. sponsorizări. .PHARE.PHARE. Finanţări.venituri din investiţii financiare cedate. 88 . bugetele fondurilor speciale.venituri din diferenţe de curs valutar. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . dar şi din celelalte.venituri din creanţe imobilizate. transferuri.2. .din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. după caz. însă. SAPARD. . .integral din venituri proprii. SAPARD. bugetele fondurilor speciale. . evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. din donaţii.a. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. . bugetul asigurărilor sociale de stat. subvenţii. în funcţie de subordonare. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. bugetele locale.. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. bugetul asigurărilor sociale de stat.alte venituri financiare. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. Între sursele de finanţare. . .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . şi alte surse de finanţare: pe programe.venituri din dobânzi. Sunt. Sub aspectul surselor de finanţare. după caz.5.integral din bugetul de stat. bugetele locale.

număr cu care ţara ocupa un loc de top.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. 89 . de capital ş. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. materiale. de apărare şi siguranţă naţională etc. ca venit. Cifrele nu au fost contestate oficial. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. potrivit bugetului aprobat. de infrastructură. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Potrivit clasificaţiei bugetare. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. dar nici nu există o listă publică. lucrări executate şi servicii prestate. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. reprezintă plăţi de casă. exhaustivă. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97.). In schimb. pentru a nu deforma.). este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. la începutul anului 2008. Clasificaţia bugetară. Astfel. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. în acelaşi fel.a. ulterior. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Astfel. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi.

o cotă la bugetul de stat. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. M.F. la data plăţii salariului. ca resurse financiare ale acestora. . Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului).venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. începând cu întocmirea proiectului de buget. . după caz. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. după caz.finanţarea de la buget. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. Această grupă include: . o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. subvenţii. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. au loc treceri de unităţi.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. Aceste 90 . . Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. . In situaţiile în care. Sume/cote defalcate. respectiv: transferuri. .P. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare.finanţarea în baza unor acte normative speciale. . se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe..venituri din subvenţii. fonduri externe nerambursabile. Transferuri.fonduri cu destinaţie specială. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . pe baza dispoziţiilor legale. Spre exemplu.

sunt evidenţiate distinct în contabilitate. distinct pe fiecare impozit.venituri din despăgubiri şi din asigurări. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. inclusiv. inclusiv. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti.venituri din valorificarea unor bunuri. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Este de 0. 5. sau la agenţii fiscali. . prin poştă. sau prin ordin de plată peste această sumă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens.3. la virare. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). cu înregistrările aferente în contabilitate). Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor).5. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. după care se înregistrează ca încasări.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). în principal.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. taxă sau alte obligaţii fiscale. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Veniturile extraordinare provin din: . 91 .

A. persoane juridice şi persoane fizice. bugetului asigurărilor de şomaj. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.A.. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.F.A. 5. Printre alte obiective.F. datorate de plătitori. în baza dispoziţiilor legale. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. A.A. 92 .F.)¹.N. şi A. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.NA.P. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.P. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. Stabilirea obligaţiilor de plată. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.F. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. In legătură cu veniturile bugetare.Eventualele înlesniri. compensări şi amânări la plata impozitelor. restituiri. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. De asemenea. pe lângă alte funcţii. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.F.F.5.N. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. elaborează. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.F. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.N.4.N. reprezentând impozite. taxelor.P. Autoritatea de specialitate din subordinea M.F. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.. ordonatorii de credite (principali. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.A.

bugetul asigurărilor pentru şomaj. 3. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). 4. după natură şi sursă. bugetul căruia îi aparţine venitul: .5. în roşu.5. simbolul contului (din planul de conturi).bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. subcapitolul. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. .bugetele locale. . În cadrul instituţiilor publice. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. Cu aceste 93 . . În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. 5. . . Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. capitolul. paragraful. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.bugetul de stat. . facturi. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul fondurilor externe nerambursabile. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. avize de expediţie. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice.bugetul asigurărilor sociale de stat. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 2.5. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. .

6. urmăriţi în continuare. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. efecte scontate neajunse la scadenţă. active fixe luate cu chirie. 5. în păstrare sau custodie. chirii şi alte datorii asimilate. 94 . Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. precum şi alte valori. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. debitori scoşi din activ. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii.

Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.27 (3): .note explicative. art. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. nr. care se compun din: .cont de profit şi pierdere .E.situaţia fluxurilor de trezorerie .bilanţ . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • contul de execuţie bugetară. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.1.cont de profit şi pierdere . Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .situaţia modificării capitalului propriu .Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v.politici contabile . Pentru instituţiile publice. O.note explicative.politici contabile . se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. 82/1991. • anexe la situaţiile financiare. • contul de rezultat patrimonial. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. care includ: politici contabile şi note explicative. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. 6. fără subdiviziunile leului. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • situaţia fluxurilor de trezorerie. respectiv în lei.bilanţ . Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.E.G.

potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. datoriilor. fără a întocmi situaţii financiare. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. subordonate instituţiilor publice din România.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. după caz. Unităţile fără personalitate juridică. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. 96 . celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. Ministerele. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). subordonate instituţiei publice. alte autorităţi publice. la termenele stabilite de acesta. după caz. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă.

precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.1. indiferent de obiect. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. proprietate sau complexitate. Schematic. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. 97 .M. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. C. mărime. Bilanţul 1.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. unul deosebit de important.279. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). – Contabilitatea instituţiilor publice. sintetică. generalizată. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare.1. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele.6. Definiţie. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. 2005. p.

a. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. 98 . cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. Activele – datorită diversităţii.a. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. p. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. corporale. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. R. inclusiv în bilanţ. 1997. fonduri de trezorerie. ca provenienţă.. Neamţu H. „. complexităţii. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. 16 Călin O. respectiv ca surse de formare.. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii.a. Bucureşti.) curente ş. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”.. mijloace fonduri imobilizate. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. Bazele contabilităţii.. creanţe etc. Teoretic. disponibilităţi băneşti ş. Editura Didactică şi Pedagogică. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului.A. stocuri.. • Active circulante (stocuri.).. ca pasive – în partea dreaptă. iar pasivul. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). efectuării plăţii/încasării ş.35. Ristea M.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. Văduva I.. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. În practică însă.

a. sunt. mijloace de transport. 17 99 . respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. ambalaje etc. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. disponibilităţilor băneşti. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. de lucru. creanţelor. Activele imobilizate. sportiv. sculele şi verificatoarele ş. sau fixe.G. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). respectiv bunuri imobile. acreditivele şi avansurile de trezorerie. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. materiale (consumabile). ziduri de sprijin ş. Stocurile. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. Datorită acestor particularităţi. nr. sau curente.a. ca active circulante. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică.105/2007. evident. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Spre deosebire de activele fixe. Exemple de active imobilizate: clădiri. construcţii speciale ca poduri. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. Activele circulante. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. indiferent de valoarea lor contabilă. De asemenea. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. imobilizări.

100 . şi necurente – de peste un an). operaţii de regularizare ş. din care rezultă obligaţii de rambursare. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Rezultă că. juridice etc. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). administrator. pe salarii etc.a. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). prin componenţa sa. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. şi invers. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare).a. şi altele. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă.propriu. Capitalul. Ca sursă de finanţare.). contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. sub diferitele sale forme. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). care reflectă situaţia de fapt. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). datorii fiscale (impozite datorate pe profit. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. reevaluarea. Toate aceste lucrări.a. decontări cu persoane fizice. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. împrumutate ş. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. până în momentul plăţii lor. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. Pe lângă resurse proprii. surse atrase.

00 1 Rezerve.00 .00 .00 11 000.00 2 000.40) Bilanţ contabil la 31.. clădiri.00 12 000.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. ACTIV ASIV I. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 11 500.12.00 P 15 000. 1. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 12 200. .00 8 000. 63 800. maşini.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. 20 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 9 000.. p. fonduri .

Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.Disponibil în casă Total Active II .00 87 500.00 0.00 102 .00 7 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

plăţi efectuate . după caz. credite bugetare definitive . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. Pentru elementele prezentate în notele explicative. consumuri de resurse). pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .încasări realizate . Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.angajamente legale de plătit .angajamente bugetare . în structura în care a fost aprobat bugetul. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. prevederi bugetare definitive . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. de regulă.angajamente legale . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.cheltuieli efective (costuri.5. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).drepturi constatate . se va prezenta.credite bugetare iniţiale. Notele explicative se prezintă sistematic.prevederi bugetare iniţiale. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. 6.1. 106 .

bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. licenţe.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.03 Rezultatul reportat .01 Rezultatul reportat . aparatură birotică.02 Rezultatul reportat .1 Terenuri 211. local. mijloace de transport.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. mărci comerciale. brevete. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.bugetul local 117. sănătate. sănătate) 121. local.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. şomaj) 117. şomaj.02 Rezultatul patrimonial . asigurări. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . animale şi plantaţii 214 Mobilier.01 Rezultatul patrimonial . asigurări sociale.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.

salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. SAPARD. ISPA etc.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .E.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ) 459 Sume datorate bugetului U.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.

detaşări.E.PHARE. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. SAPARD.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .

.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.12. 2005. M.  IPSASB.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr.Bibliografie selectivă  Dascălu.2005. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Nişulescu. Bucureşti. traducere. nr. A. A... Editura Universitară. Noua contabilitate publică. Editura InfoMega.  Morariu. 1. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. C. 110 . I. Suciu G. Contabilitatea instituţiilor publice. Ştefănescu.. 2005.186 bis din 29. 1. Bucureşti. Editura CECCAR. Of. 2004.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful