ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. atât ca iniţiere. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. şi există. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. Contabilitatea ca disciplină de studiu. complex de studiu şi obiect serios de activitate. În lipsa unei experienţe. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. Efortul vizează şi latura juridică. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. contabilitatea a fost subiect distinct. unei practici adecvate. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. De asemenea. cu caracter permanent şi. 7 . De asemenea. cât şi ca aprofundare. este imposibil de realizat. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. de reglementare. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. dificultăţile se amplifică. au existat. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. sau vizionarea programelor TV. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. fenomene. în prezent. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. Ca ştiinţă şi practică. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. De la simple însemnări. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. cu intensificarea schimbului de activităţi. Dedicarea generaţiilor trecute. ulterior. ca însuşire. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului.

contabilitatea este o disciplină interesantă. administrare. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). uneori. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. distincte de celelalte discipline. o profesie folositoare şi. întrebuinţării. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. starea. folosinţă a bunurilor. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. înlocuirii acestora. ca avere mobilă şi imobilă. ca obiecte de studiu. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. precum şi afacerile mari şi mărunte. Sub aspect economic. cu ce se ocupă acestea. 8 . proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. pe de altă parte. cu procedee şi instrumente proprii. Astfel. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. geometria. În această concepţie. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. Astfel. contabilitatea. în ordinea în care acestea au avut loc”. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. 1. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. economic şi financiar. bine remunerată. Ca teorie şi practică.2. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. capital propriu. Ca reflectare în contabilitate.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. transformarea capitalului. al consumului. comensurabile în bani). şi mai ales când acesta este testat. atras). Altfel. Sub aspect juridic. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. atras etc.

ca activitate specializată în măsurarea. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. furnizorii. prelucrarea. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. datoriilor şi capitalurilor proprii. după caz. costul programelor aprobate prin buget. clienţii. cunoaşterea. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. La rândul lor. mişcării şi transformării resurselor economice. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. respectiv contabilitatea financiară şi. 82/1991. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . evaluarea. clienţii. atât pentru cerinţele interne ale acestora. Parlamentul. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. În această concepţie. rezultatul execuţiei bugetare. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. creditorii. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. contabilitatea de gestiune. Legea contabilităţii. stării. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. prelucrarea. execuţiei bugetului public naţional. nr. probată în bilanţul contabil. gestiunea şi controlul activelor. rezultatul patrimonial (economic). cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. Contabilitatea. calculul. băncile. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional.Sub aspect financiar. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. patrimoniul aflat în administrare.

municipiul Bucureşti. alte autorităţi publice.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. . instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. municipiile. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. aprobată cu modificări şi completări. Conturile contabile trebuie să fie conforme. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. planul de conturi cuprinde: . precum şi instituţiile din subordinea acestora. În aplicarea prevederilor de la pct. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). instituţiile publice autonome. indiferent de modul de finanţare a acestora. a) şi c). indiferent dacă veniturile au fost încasate. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. oraşele. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. judeţele. Administraţia Prezidenţială. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. 500/2002. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. 45/2003. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. b) contabilitatea trezoreriei statului. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. cu personalitate juridică. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. iar cheltuielile plătite. ministerele.bugetului de stat. sectoarele municipiului Bucureşti.

şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. . 1. . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. respectiv în momentul creării. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. . a unei creanţe sau unei obligaţii.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. În acest sens. .clasa 2 „Conturi de active fixe”.1. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 4 „Conturi de terţi”. Ordonatorii de credite 11 . Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.3.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.3. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. .execuţie a bugetului.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). 1. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. Cu ajutorul acestor conturi.

G. 2005. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. b. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare.U. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde.O. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. comisii. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. „influenţe”. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. în termeni juridici. 116 din 4 feb. c. 115/1999 privind 12 . Un ordonator de credite. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. Legii nr. La rândul lor. fără „acoperiri”. nr.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. ai 3 O. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. subordonate ordonatorilor secundari. ordonatori principali: sunt miniştrii. nr. Calitatea de ordonator de credite. M. In ierarhia arătată. întreagă. alte organisme colective. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. subordonate ordonatorilor principali. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. „determinări obiective” etc. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. indiferent de rang: principal. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate.

. Dintre atribuţii menţionăm: . acestea sunt retrase. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. aşa cum s-a arătat mai sus.a.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop.. 500/2002. Prin lege. De asemenea. luni. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. 13 .îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. repartizarea creditelor bugetare.F. . de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. .deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. trimestre. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează.realizarea veniturilor bugetare. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. sunt refuzate (de M.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. . se aprobă se execută şi se raportează bugetul. .). Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. capitole etc.P. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. 5 Calendar bugetar: etapele. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori.

fără prevederi în exces şi fără omisiuni. ordonatorii principali de credite. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. 1.va deveni un buget realist. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . de regulă. dacă este cazul.3. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.F. . .2. M. de ordonatorii principali de credite. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. în condiţiile legii. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . iniţial. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. în compartimente distincte. conduse de către directorul economic. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului.P. sunt formulate. potrivit legislaţiei în vigoare. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. a specificului instituţiei.Dintre atribuţii. Un proiect de buget fundamentat temeinic. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză).

Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. după caz. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate.cheltuielilor sau. conform legii. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. spre 15 . astfel cum a fost modificată şi completată. mai întâi în Italia şi. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. potrivit legii. Legea contabilităţii nr. păstrarea documentelor justificative. depunerea la termen a acestora la organele în drept. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. 1. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . 82/1991. Un agricultor. a registrelor şi situaţiilor financiare. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate.4. şi în alte ţări din Europa occidentală. potrivit legii. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. în condiţiile legii. ulterior.

valorii. altădată singurul în funcţiune.241. Enache – Bazele contabilităţii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. sămânţa. orz ş. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. implicit. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile.). p. 16 . atât în debit cât şi în credit. Bucureşti. Valorile se înregistrează. de virtuţile. pentru fertilizare. casării. Prin sine însăşi. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. aşa cum s-a arătat mai sus.. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. completarea de noi registre. porumb. Ca urmare. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. treptat. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. precum şi de longevitatea acesteia. pentru piaţă. pentru sămânţă. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. magaziei (gestionarului). cantităţii. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. Proportioni et Proportionalita. nu serveşte. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea.exemplu. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. Geometria. la preţurile trecute în documentele justificative. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. care cultivă cereale: grâu. a rezultatelor financiare. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. decât secvenţial. s-a impus întocmirea de noi documente. potrivit naturii şi destinaţiei lor.a. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. Contabilitatea în partidă dublă. lipsurilor de inventar etc. erbicidare etc. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. fapt dovedit. dar şi a formelor de evidenţă economică. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. în mod distinct. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. 6 Gh. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare.

iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Contabilitatea în partizi multiple. p. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. 1972. Prin asimilare. 17 . Bucureşti.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. în secolul XX. imprimatelor. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. dar şi a globalizării relaţiilor economice.G. filialele. utilizării metodelor matematice moderne. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. şi a altora în acel timp. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. în creditul altui cont. sucursalele. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. C. concomitent.Apariţia acestei lucrări. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. fiecare fond având o gestiune proprie. – Istoria contabilităţii. 7 Demetrescu. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. registrul-inventar ş. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. registrul-jurnal. Editura Ştiinţifică. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică.a. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare.68. Este de dată mai recentă.

. 18 .1. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). formulare şi documente contabile corelate între ele. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. bunuri. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. cartea-mare şi balanţa de verificare. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. La data întocmirii situaţiilor financiare. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. La instituţiile publice. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.6. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. la cursul INFO–euro. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. registrulinventar. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". sub diverse forme: disponibilităţi. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). creanţe şi datorii. comunicat de Banca Naţională a României. servicii. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. ISPA etc. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective.5. 1. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. cât şi în valută.

atunci când este necesar. vizat şi aprobat. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. În acest caz.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. cu orice titlu. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". 1. fişe şi alte documente contabile după caz. titluri de valoare.7. precum şi efectuarea de operaţiuni economice.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul).numărul documentului şi data întocmirii acestuia. . constituie contravenţii la Legea contabilităţii. să fie considerate infracţiuni.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".denumirea documentului. după caz. . precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. . Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. fără să fie înregistrate în contabilitate.denumirea şi. temeiul legal al efectuării acesteia. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. după caz.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. . potrivit legii. . . de bunuri materiale. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). sediul unităţii care întocmeşte documentul.numele şi prenumele. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".

după ce a fost numerotat. după caz. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Se întocmeşte zilnic sau lunar. denumit jurnal-auxiliar. după caz.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. fără ştersături şi spaţii libere. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". registrul-inventar şi cartea mare. şnuruit. realizate în acelaşi loc de activitate. 20 . Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. în orice moment. . iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. în conturi sintetice şi analitice. Operaţiunile de aceeaşi natură. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. prin înregistrarea cronologică. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. privind activitatea financiară şi contabilă. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. foi volante sau listări informatice. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. după caz.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. situaţia încasării-achitării facturilor etc. divizării sau încetării activităţii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. În această situaţie. cu ocazia fuziunii. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. În acest registru se înscriu. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. după ce a fost numerotat. într-o formă recapitulativă. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. 21 . după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. elementele inventariate după natura lor. prin regruparea conturilor. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. registrul-jurnal se editează lunar. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. şnuruit. la un moment dat. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. preluate din aceste jurnale. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. decontările cu furnizorii. în mod cronologic. inventariate potrivit legii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar.

Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. La instituţiile publice. au evoluat. pe măsura înregistrării operaţiunilor. iar balanţele de verificare analitice . procedeele. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. lunar. şi evoluează. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. soldurile finale debitoare şi creditoare. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). 22 . după caz.9. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. în ordinea înscrisă în planul de conturi. convenţiile contabile. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică.8. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. 1. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. rulajele curente debitoare şi creditoare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. totalul sumelor debitoare şi creditoare. 1. Principiile şi convenţiile contabile Principiile.

Concluzia este că. Principiul permanenţei metodelor. în cazul Uniunii Europene. La rândul lor. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. utilizate în practică. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Sistemul unitar de norme. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. unele în mod cutumiar. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. 2. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. riscuri previzibile. conturi de rezultat. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. sunt şi principii contabile nereglementate. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. sau. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Principiile contabile. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. trebuie să se ţină seama de incertitudini. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Principiul prudenţei. naţional. În cazul instituţiilor publice. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor.Contabilitatea. inclusiv transferuri. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. subvenţii efective. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. constituite în principii şi convenţii contabile. De asemenea. bilanţuri contabile etc. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Stabilitatea 23 . N-au fost niciodată aceleaşi. şi în contabilitatea publică. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Sunt principii contabile reglementate explicit. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Pe lângă acestea. care trebuie avute în vedere.

a. coincide cu anul calendaristic. precis determinată. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). eventual. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. care. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. de calcul. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. Se individualizează. prin comparare. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. în primul rând. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. Ca urmare. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. execuţia şi raportarea bugetară. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. Permite. eventual a patrimoniului. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. de prezentare a rezultatelor etc. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). 3. situaţia patrimonială. cu exerciţiile anterioare.). colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. sau an bugetar.a. Or. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. în România şi în ţările membre UE. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. Principiul continuităţii activităţii. 4.

determinată. Potrivit acestui principiu. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Principiul necompensării. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. a fluxurilor monetare. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. Potrivit acestui principiu. 7. Principiul intangibilităţii. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. 5. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. 8. este una din aplicaţiile cutumiare. cele care compun postul respectiv. Cum o compensare poate ascunde ceva. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. deci o determinare obiectivă. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. 25 . bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. precum şi între venituri şi cheltuieli. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. 6. implicit. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Principiul costului istoric. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora).

În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite.10. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. nu numai forma lor juridică. Ca urmare. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). şi b) credibile în sensul că: 26 . Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Prin contrast.9. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. 10. se impune o selecţie a faptelor. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. De exemplu. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. 1. prin situaţiile financiare. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. sursele din care se efectuează acestea). dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile.

ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.11. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice.. Informaţii şi proceduri utile 1. . 82/1991. . şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă.sunt prudente. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 2. Momentul înregistrării. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. 3. Eventualele erori constatate în contabilitate.sunt neutre. 1. în situaţia comasării prin absorbire. în starea în care se găseşte la data comasării. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. În cazul comasării prin absorbire. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Operaţiile care trebuie efectuate. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. republicată. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. . Predarea-primirea activelor 27 .sunt complete sub toate aspectele semnificative. Corectarea erorilor contabile.

d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii.pentru bunurile produse în instituţie. 4.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. 6. 28 . elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. . Pentru bunurile care au valoare de piaţă.a. denumită valoare contabilă (costul istoric).şi pasivelor instituţiei absorbite. respectiv valoarea de inventar. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. denumită valoare de inventar. care se stabileşte astfel: . manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. În acest scop.la cost de achiziţie . Evaluarea. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale).la cost de producţie . cheltuielile de transport. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element.la valoarea justă . starea acestuia şi preţul pieţei. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. cheltuieli cu montajul. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. 5. . Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. probe tehnologice ş.

în baza unor contracte de prestări servicii. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. de către alte persoane juridice române. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. În cazul în care pierderea. Orice persoană care constată pierderea. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris.1. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. 29 . precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. după caz. care dispun de condiţii corespunzătoare. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. a celorlalte documente contabile. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". potrivit legii. Arhivarea. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Arhivarea registrelor de contabilitate. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". cu titlu oneros. care se păstrează timp de 50 de ani. cu excepţia statelor de salarii. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. în termen de 24 de ore de la constatare. întocmite sau reconstituite. În caz de încetare a activităţii. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.12.

potrivit reglementărilor legale în vigoare. potrivit legii. 1. cu excepţia primului an de activitate. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. de regulă.14. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente.1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.13. 30 . La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. coincide cu anul calendaristic. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). prin donaţii. 1 (p. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Imobilizări necorporale. intrări din producţie proprie. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. 31 . transfer ş. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. În unele situaţii (de exemplu donaţii. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Ieşirile au loc prin casare. de intrare (contabilă). intangibile. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Valorile de intrare sunt diferite. respectiv costul de achiziţie. privită ca sistem. sponsorizări. potrivit specificului modului de dobândire. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. ca urmare. transferuri ş. Evaluarea iniţială.a. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. ca şi cea la data bilanţului. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. vânzare.a.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Intrările au loc prin achiziţionare. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. În fig. sponsorizări. Sunt active fixe necorporale. Acestea sunt evaluate la costul de producţie.

respectiv primite cu titlu gratuit). Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. constate pe piaţă. c) proiectarea. în concordanţă cu natura activului respectiv. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. mărci comerciale. brevete. sculelor. drepturi şi active similare”. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. creşterea performanţelor acestuia. b) proiectarea uneltelor. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. 32 . licenţe. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. au sold final debitor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . înaintea începerii producţiei de serie. matriţelor care implică tehnologie nouă. se creditează cu valoarea ieşirilor.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Când sunt cumpărate. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. ş. Contul 205 – „Concesiuni. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. Când nu este cazul a unei procurări. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. când acestea sunt efectuate.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare.

Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. regresivă. integral. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. 33 . (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. lucrări muzicale. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. O valoare reziduală. se recomandă metoda amortizării liniare. care nu poate depăşi 5 ani. evenimente sportive.E.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. În cazul nerecuperării integrale. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). Programele informatice create de instituţiile publice. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). 2909/2000 al C. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. relativă. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Amortizarea se înregistrează lunar. lucrări literare. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Pentru serviciile şi activităţile economice. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. cu aprobarea ordonatorului de credite. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. accelerată. la momentul scoaterii în funcţiune. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. În Regulamentul nr. alta decât zero. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). progresivă. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). programe de radio sau televiziune. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.

din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. deci. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . sau odată la 5 ani. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Evaluarea. ca şi reevaluarea. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. o pierdere sau o echivalenţă. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. Periodic.Scoaterea din uz a unui activ – şi.

brevetelor. brevete. mărci comerciale.etc. brevetelor.... brevetelor. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.etc.etc. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. licenţe. brevetelor.. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .... brevete etc... scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. brevete.etc.etc. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor..: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.etc.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.etc. brevetelor. licenţe. mărci comerciale..etc.. „Amortizări privind brevetelor. brevete. brevete.. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.....” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.

subgrupe. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. Fiecare obiect singular. aparatură birotică. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. Instalaţii tehnice. Imobilizări financiare.Imobilizări corporale. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. subgrupe.a. terenuri cu construcţii/fără construcţii. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Mobilier. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. echipamente de protecţie ş. la lucrări de acces. Terenurile nu sunt supuse amortizării. clase şi subclase. De exemplu. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. clase şi subclase. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. sau complex de obiecte. mijloace de transport. clase şi subclase. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. terenuri cu zăcăminte ş. tangibile. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. În contabilitatea analitică. subgrupe. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). Sunt active fixe corporale.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. cu împrejmuiri etc. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. silvice.

sau produs. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. care sunt conservate în vederea vânzării. Activele circulante. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. a căror utilizare nu este restricţionată. potrivit legii. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). • terţii. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. 37 . La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. producţia neterminată. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. sau utilizării în producţie. • investiţii financiare pe termen scurt. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. instituţiile publice deţin şi active circulante. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată.

a. dispozitivele. aparatele de măsură şi control. S. piesele de schimb. furajele. bugetul asigurărilor sociale de stat. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. clienţii. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . sportiv. indiferent de durata lor de serviciu. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. nu sunt mijloace fixe. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. ambalajele. indiferent de valoarea lor. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. Prin caracteristicile lor. bugetele locale. materialele sanitare ş. sunt înregistrate ca documente de inventar. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. asigurările sociale. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. ş. uzate fizic sau moral.a. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. de regulă. medicamentele.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. bugetul statului.. personalul. care au statut de bunuri culturale comune.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. combustibilii. de lucru. verificatoarele –. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. în produsul finit.a).D. seminţele şi materialul de plantat.V-urile – sculele. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. sau cu o durată mai mică de un an. îmbrăcămintea specială. fără a se regăsi.

212 – „Construcţii” . cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . aparatură birotică. echipamente de protecţie.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. alte active fixe corporale”. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.404 = 512.. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . animale şi plantaţii” .1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. mijloace de transport. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.213 – „Instalaţii tehnice.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).214 – „Mobilier.1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: ..

1. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. La rândul său. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. activele fixe corporale şi activele financiare (v. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe.a.1. 2. acţiuni ş. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. sau infracţiuni. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. Legea contabilităţii nr. mijloace băneşti.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. fig. Activele fixe includ activele fixe necorporale. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. cu modificările şi completările ulterioare. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt.1. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. 2. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . obiecte de inventar. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. Deţinerea. 82/1991.1). prevede la art.

cheltuieli de dezvoltare.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. lucrări literare. de evaluatori autorizaţi. sponsorizări). pentru cele procurate cu titlu oneros. . . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. evenimente sportive. . Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . . pentru cele construite sau produse de instituţie. respectiv primite cu titlu gratuit).concesiuni.alte active fixe necorporale. brevete. lucrări muzicale. licenţe. drepturi şi active similare. . artistice ori recreative efectuate pe pelicule. programe de radio sau televiziune.costul de achiziţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. . sau pe baza unor evaluări efectuate. cu excepţia celor create intern de instituţie.costul de producţie. mărci comerciale. 41 . donaţii. de regulă.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. benzi magnetice sau alte suporturi. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie..

1. benzi magnetice. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. de prod.a. miniere. petrolifere programe software opere artist. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. construcţii maşini. (orig. depozite la terţi) terenuri.Fig. echipamente animale (de muncă. ş. amenajări terenuri clădiri. garanţii..

66 x 6000 lei = 999. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. cu aprobarea ordonatorului de credite.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. mărcile comerciale. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. programe de radio sau televiziune. brevetele.6 lei Amortizarea lunară: 999. 100 Cota de amortizare: = 16. şi/sau ajustări provizorii. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. lucrări literare. stabilite la data bilanţului. în funcţie de caracterul permanent. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. drepturile şi activele similare. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. licenţele. al deprecierii activelor fixe necorporale. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.6 lei : 12 = 83. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. denumite şi amortizări. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Amortizarea se înregistrează lunar. după caz. lucrări muzicale. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Amortizarea.30 lei Concesiunile.66 6 Amortizarea anuală: 16. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. denumite şi ajustări pentru depreciere. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. sau provizoriu. evenimente sportive. .

achiziţionate sau dobândite pe alte căi. pe calea amortizării.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. 44 . valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . cu aprobarea ordonatorului de credite.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. . 2.2. destinat să îndeplinească în mod independent. o funcţie distinctă.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat.Programele informatice create de instituţiile publice. pe seama cheltuielilor. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. pag. . prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. În cazul nerecuperării integrale. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Reevaluarea. în totalitate.1. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. Ajustări pentru depreciere. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. ajustarea trebuie majorată. . iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. . integral. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune.

Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.Activele fixe corporale cuprind: .costul de achiziţie. activele fixe sunt evaluate la: .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. . animale şi plantaţii.costul de producţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. sponsorizări). Evaluarea. aparatură birotică. piscicol 211. pentru cele procurate cu titlu oneros. Iniţial. .mobilier.instalaţii tehnice. .1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. respectiv primite cu titlu gratuit. . donaţii. . Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211.construcţii. mijloace de transport.terenuri şi amenajări la terenuri.

Evaluarea la data bilanţului. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Cheltuieli ulterioare. denumite şi ajustări pentru depreciere. În cazul clădirilor. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. după achiziţionarea. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Amortizarea. denumite şi amortizări. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. stabilite la data bilanţului. La expirarea contractului de închiriere. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. sau a agentului economic. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. potrivit contractelor încheiate. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. după caz. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. creşterea potenţialului de servicii furnizate. 46 . investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. şi/sau ajustări provizorii.

a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. Reevaluarea. În cazul în care. la momentul scoaterii din funcţiune. pe seama cheltuielilor. În cazul nerecuperării integrale. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. integral. Astfel stabilită. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Ajustări pentru depreciere. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. membrii ai unui organism profesional în domeniu. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. determinată în urma reevaluării. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. ajustarea trebuie majorată. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate.La încetarea contractului. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. În astfel de cazuri. de profesionişti calificaţi. după caz. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. pe calea amortizării. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. de regulă. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. 47 .

în funcţie de subordonare. În acest caz. de evaluatori autorizaţi. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Ca procedură. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. indiferent de durata de folosinţă. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. sau pe baza unor evaluări efectuate. Transmiterea. 48 . Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. după caz. având cel puţin aceeaşi parametri. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. de regulă. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. Potrivit prevederilor legale în vigoare. similare. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. după caz.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. după caz. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. potrivit reglementărilor în vigoare. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. fără plată.

alte creanţe imobilizate. Activele financiare cuprind: . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. b.titluri de participare. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. potrivit legii.3.2. a. un drept contractual. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a.creanţe imobilizate. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. 49 . Iniţial. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.alte titluri imobilizate. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. pe seama cheltuielilor. ajustarea trebuie majorată. . mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. împrumuturi acordate pe termen lung şi b.1. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . .

Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. 2. ambalajele. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei.2. 3. materialele de natura obiectelor de inventar. animalele şi păsările. Sunt incluse. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. . produsele.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare.2. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. materialele consumabile.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.2. 4. casa şi conturi la bănci. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. stocuri. sau c) sub formă de materii prime. după caz.1. 2. investiţii pe termen scurt. costul de producţie sau valoarea justă. Activele circulante (curente) cuprind: 1. mărfurile. de asemenea. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. . creanţe. 50 .

în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. pe seama cheltuielilor. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. atât cantitativ. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Costul de producţie. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. şi anume: materiale directe. energie consumată în scopuri tehnologice. atunci când este cazul. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. determinat pe baza inventarierii. Scăderea din gestiune a stocurilor.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. precum şi regiile corespunzătoare. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. fiind recunoscute în costul activului. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. În acest scop. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. De asemenea. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . sau de prelucrare a stocurilor. cât şi valoric. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. ajustarea trebuie majorată. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. În acest caz. şi costurile estimate necesare vânzării. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă.

). prelucrare. 2. a altor valori de trezorerie. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.2. 2. uşor convertibile în numerar.4.3. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. 2. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). În scopul asigurării surselor de finanţare. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. Pentru instituţiile publice. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. respectiv principal sau secundar. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.2. ministerele stabilesc limite proprii. În acest scop.a.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv.2.2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. după caz. a disponibilităţilor 52 . cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii.

instituţiile publice. Banca Naţională a României. în condiţii de siguranţă. cheltuieli şi disponibilităţi. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . băncile comerciale şi în casierie. bugetul asigurărilor sociale de stat.existente în conturi la trezoreria statului. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. potrivit bugetului aprobat. bugetele locale. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.bugetul de venituri şi cheltuieli. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. bugetele fondurilor speciale. finanţate integral din venituri proprii. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. 53 .

7.). Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. disponibil al bugetelor(4. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.8. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. după caz.3.5. acreditive (4. h) dobânzile de încasat.1.). c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.4. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. în cursul exerciţiului financiar.). Dobânzile de plătit şi cele de încasat. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. g)dobânzile de plătit. faţă de cele de plătit.).).9. viramente interne (4.6. fonduri externe nerambursabile (4. 3. se înregistrează într-un cont distinct.). 54 .2. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. i) împrumuturi pe termen scurt primite. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. casa şi alte valori (4.).).1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.). conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. se ţine distinct în lei şi în valută. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.

La finele perioadei. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. depozite pe termen scurt în valută. după caz. valabil pentru această dată. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. 55 .disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul din sume colectate pentru bugete. Disponibil al bugetului de stat. 3.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). . corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). comunicat de Banca Naţională a României. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. . la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.2. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită.

comunicat de Banca Naţională a României.3. reprezentând drepturi de personal. biletele cu valoare nominală. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. potrivit legii. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. biletele de tratament şi odihnă. bonurile valorice pentru carburanţi auto. după caz.3.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 3. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. după caz. ale bugetelor locale. bugetelor fondurilor speciale. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. tichetele de masă. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. precum şi a altor reglementări în domeniu. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora.64/1976. deschise la trezoreria statului. Buletinul Oficial nr. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. La finele perioadei. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil.4. 56 . tichetele şi biletele de călătorie. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. alte valori etc. aprobat prin Decretul nr. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar.209/1976.

Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice.5. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. 57 . 3. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct.6. se înregistrează în contabilitate distinct. în lei sau în valută. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. se încasează. constituite în condiţiile legii. în favoarea acestora. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. se administrează. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul fondului de risc. respectiv: disponibilul din taxe speciale. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. 3. Sumele în numerar. în limita sumelor primite de la acesta. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.

după caz. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". 3.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .7. 3. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. .8. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . şi din casieria instituţiei.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj.9.

E. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. la bănci comerciale. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. după caz.a. trezoreria statului sau. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. Totodată. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.scopul în care au fost acordate. precum şi. după caz. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. trezoreria statului sau. sunt purtătoare de dobândă. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic.F. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României.E. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. 59 . Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. În prezent. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania.). ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. la bănci comerciale. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.F. memorandumurile. Fonduri structurale. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Fonduri de coeziune. acordurile. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. conform instrucţiunilor emise de donator. după caz. Portugalia. M. unele landuri din Germania de est ş. memorandumurilor de finanţare. în faza de proiect. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.P. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale.P. avizează. M.

Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. 60 . reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. în limita sumelor eligibile transferate.

iar în cadrul acestora pe termene de plată. 4. decontările între instituţii publice (5.).2.9. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.). bugetul asigurărilor sociale de stat (5. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. Bunurile cumpărate.G.).).1.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. clienţii (5. ISPA.). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. comunicat de Banca Naţională a României. republicată.) (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.5.3. la data efectuării tranzacţiei. cât şi în valută.6. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. 4. lucrările executate şi serviciile prestate. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. nr.O.109/2004. asigurări sociale.8.). debitori şi creditori ai bugetelor (5. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. bugetele locale. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE.1. personalul (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). 61 .). la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.4. SAPARD etc. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. nr. criteriilor. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).). bugetul statului. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. 9 Potrivit H. M.7.2.).264/2003. cu debitorii şi creditorii diverşi. protecţie socială (5.

ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. premiile. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. deschis pe fiecare persoană. se evidenţiază distinct în contabilitate. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. cuvenite pensionarilor conform legii. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. îngrijirea copilului. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.3. 4. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. nu se suportă din fondul de salarii. potrivit legii. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. cât şi în valută. datorate terţilor 62 . comunicat de Banca Naţională a României. sporurile. la data efectuării tranzacţiei. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. Bunurile vândute. potrivit reglementărilor în vigoare. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.

Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. datorate bugetului statului potrivit legii. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. impozitul pe clădiri. bugetele locale. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. impozitul pe venituri de natură salarială. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. 63 . taxe şi vărsăminte asimilate. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Alte impozite. amenzi şi penalităţi. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Bugetul statului. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. calculate potrivit legii.4. precum şi debitele provenite din pagube materiale. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. pensii alimentare şi altele). precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. sumele datorate creditorilor. plusul de numerar din casierie. potrivit legii. prescrise. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii.(popriri. 4.

accidente de muncă şi boli profesionale. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.E. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.2.instituţii publice . provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.6.pentru asigurări sociale de stat. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.1. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . asigurări pentru şomaj. Contribuţiile statelor membre la bugetul U.4. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.sume de primit şi datorii sume de plată. Statele membre U. asigurări sociale de sănătate. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. • contribuţii din taxe vamale. SAPARD etc.E.E. 4. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . contribuie. • contribuţii din T. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. ajutoare sociale. ISPA. Decontări cu Comunitatea Europeană 4.6. ISPA.A. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. PHARE. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii.6. la constituirea bugetului U. 4. Asigurări sociale. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.V. Decontări cu bugetul U.E.5.

altele decât personalul propriu şi clienţii. bugetelor locale. pentru închiderea contului de cheltuieli. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. pe structura clasificaţiei bugetare. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. se înregistrează ca şi creditori diverşi. Debitori şi creditori diverşi.” bugetul de stat” 3.E. Achitarea obligaţiei de plată. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.” 4. bugetul local. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat.7. în contul de rezultat patrimonial: 121.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U.” 2.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1.E. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. altele decât personalul propriu şi furnizorii.E.E. la cererea acestora sau din oficiu. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Înregistrarea. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. 1917/2005. 65 . se înregistrează ca şi debitori diverşi. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.E. bugetului asigurărilor sociale de stat. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 10 OMFP nr.” bugetului U.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. pe structura clasificaţiei bugetare. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.

abonamente la instituţiile de spectacole. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. la venituri în avans (venituri din chirii. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. potrivit legii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. 4.8. asigurări. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. atât în contabilitatea unităţii debitoare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite.bugetul asigurărilor pentru şomaj. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. într-un cont distinct. fonduri cu destinaţie specială. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. precum şi dobânzile aferente acestora. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. 66 . 4. abonamente la publicaţii. se înregistrează distinct în contabilitate. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans.9. provizoriu. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. alte venituri realizate în avans). din fonduri speciale. se înregistrează. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. la cheltuieli în avans (chirii. după caz. abonamente publicaţii. alte cheltuieli efectuate în avans). după caz. se înregistrează distinct în contabilitate.

Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.2. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale.1. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. denumită şi datorie curentă. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. prime privind rambursarea obligaţiunilor. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. 5. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Datorii 5. care este încheiat înainte de data bilanţului.1. 67 . alte împrumuturi şi datorii asimilate.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.1. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. conform acordului de împrumut. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.1. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.

numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. în numele statului. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. 5.5. de pe pieţele financiare. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. după caz. după caz. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. prin Ministerul Finanţelor Publice. în numele României. pe de o parte.1. pe de altă parte. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.2. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.1. la un moment dat. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. 5. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. 68 . provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.1. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. la care se adaugă datoria publică locală. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.3.3.3.

contractate în scopuri prevăzute de lege. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. garanţii de stat. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. persoane juridice române sau străine. 5. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. respectiv din bugetele locale. mediu şi lung. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. instituţii financiare internaţionale. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. împrumuturi de stat de la bănci. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. la un moment dat. sau de la alte organizaţii internaţionale. se constituie fondul de risc. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice.1. în 69 . Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale.4. de la alte instituţii de credit. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.

sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. alte vărsăminte. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. se constituie fondul de risc. pe termen scurt. Provizioanele nu pot depăşi. 70 . judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Consiliile locale. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.scopurile prevăzute de lege. taxe. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv.2. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. contribuţii. 5. după caz. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. din punct de vedere valoric.

în limitele şi în condiţiile legii.litigiile. rezultatul reportat. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. rezervele din reevaluare. fondul activelor fixe necorporale. 5.alte provizioane. despăgubirile. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. . Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. declarate ca atare prin lege. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.3. . folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. amenzile şi penalităţile. 5.3. exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fonduri în afara bugetelor locale etc. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. daunele şi alte datorii incerte.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor.1. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. cele exemplificate în anexa la Legea nr. potrivit legii sau prin natura lor. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . rezultatul patrimonial.

În lipsa acordului menţionat. în condiţiile legii. Bunurile din domeniul public al localităţilor. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. a consiliului judeţean. după caz. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. ele pot fi date numai în administrare. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. prin hotărâre a Guvernului. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. după caz. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Bunurile din domeniul public pot fi date. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. de ministere. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. concesionare sau închiriere. dacă legea nu dispune altfel. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual.judeţean. Domeniul public al comunelor. după depunerea situaţiei financiare anuale.

după caz. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar.2. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. prin hotărâre a consiliului judeţean. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. mai degrabă. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. La începutul exerciţiului. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. prin hotărâre a Guvernului. a consiliului judeţean. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. la cererea Guvernului. se are în vedere. 73 . 5. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Dreptul de proprietate publică încetează.3. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.judeţean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. prin hotărâre a Guvernului. prin urmare.

în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. dacă nu a existat o descreştere anterioară.3. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. din cadrul capitalurilor proprii.3.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. la valoarea justă. În astfel de cazuri.5.ca o creştere a rezervei din reevaluare.3.4. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. aceasta se tratează astfel: . valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. din cadrul capitalurilor proprii. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. 5.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. aceasta se tratează astfel: . determinată în urma reevaluării. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.ca o scădere a rezervei din reevaluare. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. Reevaluarea acestora se face. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. în condiţiile legii. . după caz. În cazul în care. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. .

Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. . Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat).03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.131. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. .131.131.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.

Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Fondul de rezervă pentru sănătate.1. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. din fondul de rezervă. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. necheltuite. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Contului 131. ca fond. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). potrivit legii. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. potrivit legii. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521).01). pentru utilizare ca fond de rulment. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.curent.01 = 131). Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Sumele constituite ca fond de rezervă. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). în continuare.1. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. 95/2006 privind reforma în 76 . Este un cont de activ.

Fondul de risc. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. ca surse de finanţare. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. după caz. pentru garanţii la împrumuturi externe. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. la unităţile trezoreriei statului. aprobă taxe speciale. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. respectiv. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. prin tarif sau preţ potrivit legii. consiliile locale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Se păstrează într-un cont distinct.domeniul sănătăţii. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. 77 . înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Taxe speciale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135.

Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. Contul 1391 este un cont de pasiv. Acesta este un cont de activ. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Fondul de tezaur. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. iar în debit. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. deschis în afara bugetului local. 78 . Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. necesară desfăşurării activităţii spitalului.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. la sfârşitul anului. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). Fondul de dezvoltare a spitalului. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Soldul debitor al contului 468. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi din cele casate. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare".

aferente unei perioade de timp. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic.4. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. prime. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. transferuri. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. după caz. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. precum şi subvenţii. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. contribuţiile aferente acestora. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. curente şi de capital. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. interne şi în străinătate. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. 79 . Alte transferuri. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. asistenţă socială acordate. al 13lea salariu. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată.5.

. cheltuieli cu alte impozite.salariile personalului. . cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. . . amortizări şi provizioane.materii prime.alte cheltuieli operaţionale. materiale nestocate. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . materiale de natura obiectelor de inventar. . cheltuieli financiare. alte stocuri.4. conform legii. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice.1. Cheltuieli cu alte impozite.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. 80 . . . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. taxe şi vărsăminte asimilate.alte servicii executate de terţi. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.pierderi din creanţe şi debitori diverşi.transportul de bunuri şi personal. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . materiale consumabile. detaşare. cheltuieli de capital. alte cheltuieli finanţate din buget. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.energie şi apă. Cheltuielile cu personalul includ: . transferări. după natura şi destinaţia lor. Alte cheltuieli operaţionale includ: .asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.prime de asigurare. . cheltuieli cu personalul.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.protocol.întreţinere şi reparaţii. cheltuieli extraordinare. asigurări sociale de sănătate. alte cheltuieli operaţionale.comisioane şi onorarii. accidente de muncă şi boli profesionale. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Acestea includ: . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. .deplasări. asigurări de şomaj. ambalaje. mărfuri.servicii bancare şi asimilate. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. .drepturi salariale în natură.5. . reclamă şi publicitate. animale şi păsări.chirii. detaşări. taxe şi vărsăminte asimilate. .indemnizaţii de delegare. . .

. .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. . . 1. facturii fiscale.V.ajutoare sociale. ISPA.transferuri în străinătate.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.dobânzi. SAPARD. .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. .diferenţe de curs valutar.subvenţii.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. . . ISPA.alte pierderi . . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. ISPA.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. 81 . pentru procurarea unei truse medicale (auto). SAPARD.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. SAPARD.transferuri interne.1 100 lei 2. Angajatul C. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . .asigurări sociale.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.pierderi din creanţe imobilizate. . conf.cheltuieli neeligibile: PHARE. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.V.

corespunzătoare naturii. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. şi numai în al doilea rând un document financiar. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare.a. . între alte funcţii. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene.pierderi din calamităţi.alte cheltuieli. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.4. In consecinţă. Cheltuieli de capital. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. economic. ca şi veniturile. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume.cheltuieli operaţionale privind amortizările. Cheltuielile bugetului de stat.cheltuieli financiare privind amortizările. Cheltuielile. acţiunilor. Dacă bugetele publice. Cheltuieli extraordinare includ: . Un buget public este în primul rând un document politic. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. .cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. fără deosebiri. şi pe aceea de elaborare şi 82 . Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. nu se deosebesc între ele. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.2. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. amortizări. In aceste situaţii. . programatic. în succesiunea lor. . dacă sunt orientate şi executate la fel. apoi. de apărare şi ordine publică ş. caracterului şi aspiraţiilor sale. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. utilizate potrivit altei proceduri. au legătură cu programul de guvernare.. provizioane şi ajustări includ: . programelor. 5.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. odată constituite/încasate. Astfel. oricare este acesta.

b. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M.. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. 83 . Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat.P. c. prin trezoreria statului. respectiv se pot angaja. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. pe exerciţii bugetare. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.F.De asemenea.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol.

în cadrul acestora pe capitole. subcapitolul. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. titlul.bugetul fondurilor externe nerambursabile. capitole. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.F.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. prin M. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. . capitolul.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal.P. 84 . respectiv: .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.bugetele locale. 3..3. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. 6. articole şi alineate. . permanenţi şi temporari. subcapitole. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. 5. 4. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. . sursă de finanţare a cheltuielii.bugetul asigurărilor sociale de stat. In consecinţă. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.4. după natură şi destinaţie.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Structura contului contabil va fi următoarea: 1.bugetul de stat.bugetul asigurărilor pentru şomaj. . 2. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. Numărul de salariaţi. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. 5. articolul. . . pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. simbolul contului (din planul de conturi). .

aferente unei perioade de timp. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. după caz. proiecte.5. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. studii. concursuri artistice. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. veniturile reprezintă impozite. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. Grupele de venituri 85 . Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate.5. 5.1. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. subalineatul (paragraful). creanţelor şi datoriilor. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. publicaţii. organizarea de manifestări culturale şi sportive. 5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. alineatul.7. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. prestaţii editoriale. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. 8. în roşu. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. taxe. prestări de servicii şi altele asemenea. În contabilitate. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite.

venituri fiscale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . 86 . La rândul lor.venituri din activităţi diverse. . venituri nefiscale.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. fonduri cu destinaţie specială. . venituri din provizioane. .venituri din vânzarea produselor reziduale. Chiria lunară este de 9 lei / m.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. venituri din contribuţii de asigurări. . . venituri din producţia de active fixe.variaţia stocurilor.venituri din vânzarea semifabricatelor.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. . Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.venituri din vânzarea produselor finite. după natura şi sursa lor. 1. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. finanţări.venituri din vânzarea mărfurilor.p. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.p. transferuri. venituri financiare.alte venituri operaţionale.. venituri extraordinare. alte venituri operaţionale.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. . veniturile din activităţi economice includ: .venituri din chirii. . Potrivit prevederilor contractuale. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.venituri din studii şi cercetări.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. subvenţii.

impozit pe salarii.venituri din producţia de active fixe necorporale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. . Venituri din contribuţii de asigurări. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Veniturile financiare includ: 87 . profit şi câştiguri din capital. Venituri nefiscale. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.impozite şi taxe pe proprietate. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Grupa "Venituri fiscale" include: .alte impozite şi taxe fiscale.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. recunoscute la momentul constatării. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. De regulă. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Venituri fiscale.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. . Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. .venituri din producţia de active fixe corporale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.alte impozite pe venit.venituri din proprietate.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii.Venituri din producţia de active fixe includ: . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.impozit pe venit. Grupa "Venituri nefiscale" include: . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.impozit pe venit. . . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: .

venituri din dobânzi. de înfăptuire a justiţiei. sponsorizări. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. bugetele locale. ISPA. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale.integral din bugetul de stat. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. . Sunt. transferuri.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .venituri din diferenţe de curs valutar. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş.alte venituri financiare. Din această sursă. . instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. ISPA. subvenţii. bugetul asigurărilor sociale de stat. Finanţări. bugetul asigurărilor sociale de stat.venituri din investiţii financiare cedate.PHARE.5.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . . în funcţie de subordonare. 5.integral din venituri proprii.venituri din creanţe imobilizate. Când există surse duble de finanţare. şi alte surse de finanţare: pe programe. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. bugetele fondurilor speciale. . din donaţii. Între sursele de finanţare. după caz.a. SAPARD.PHARE.. bugetele locale. Sub aspectul surselor de finanţare. . după caz. dar şi din celelalte. SAPARD. se finanţează acţiuni social – culturale. însă. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. bugetele fondurilor speciale.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. . .2. . Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. 88 .

de capital ş. în acelaşi fel. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. Clasificaţia bugetară.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. Potrivit clasificaţiei bugetare. 89 . Cifrele nu au fost contestate oficial. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. Astfel. număr cu care ţara ocupa un loc de top. potrivit bugetului aprobat. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora.). Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. pentru a nu deforma. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. la începutul anului 2008. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. Astfel. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. de apărare şi siguranţă naţională etc. lucrări executate şi servicii prestate. In schimb. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. In ce priveşte cheltuielile bugetare. dar nici nu există o listă publică. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. ca venit. exhaustivă. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. ulterior. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. reprezintă plăţi de casă. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. de infrastructură.a.). pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. materiale.

ca resurse financiare ale acestora. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. respectiv: transferuri. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. după caz. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. .. după caz. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Această grupă include: . Sume/cote defalcate. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. .finanţarea în baza unor acte normative speciale. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. In situaţiile în care. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. au loc treceri de unităţi. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. subvenţii. Aceste 90 . .venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. . .de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. fonduri externe nerambursabile.fonduri cu destinaţie specială. M.P. începând cu întocmirea proiectului de buget. Spre exemplu.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. pe baza dispoziţiilor legale.finanţarea de la buget. la data plăţii salariului.F. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . . o cotă la bugetul de stat. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat.venituri din subvenţii. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Transferuri.

prin poştă.venituri din valorificarea unor bunuri. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. 91 . Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. după care se înregistrează ca încasări. sau prin ordin de plată peste această sumă. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. 5. . inclusiv. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. taxă sau alte obligaţii fiscale. inclusiv. Veniturile extraordinare provin din: . sau la agenţii fiscali. la virare. Este de 0. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează).5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere.venituri din despăgubiri şi din asigurări. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). în principal. distinct pe fiecare impozit.5.3. cu înregistrările aferente în contabilitate). potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate.

îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.F. Autoritatea de specialitate din subordinea M. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.N. Stabilirea obligaţiilor de plată.NA. elaborează.P. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. restituiri. A.F. şi A.F. A. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.. De asemenea.Eventualele înlesniri. compensări şi amânări la plata impozitelor.A. 92 . pe lângă alte funcţii. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. taxelor.N. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.N.A. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.5. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. ordonatorii de credite (principali.N. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.F.F. bugetului asigurărilor de şomaj. reprezentând impozite. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. în baza dispoziţiilor legale. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M.4. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.A.. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Printre alte obiective.F.A. 5. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. In legătură cu veniturile bugetare. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.)¹. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.F. datorate de plătitori. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. persoane juridice şi persoane fizice. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor.F.P. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.P.

în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. . primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. . . simbolul contului (din planul de conturi).bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri.5. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. .5. Cu aceste 93 .bugetul asigurărilor sociale de stat. .bugetul fondurilor externe nerambursabile. facturi. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. În cadrul instituţiilor publice. 2. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. după natură şi sursă. capitolul. 3. subcapitolul. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. paragraful.bugetul de stat. bugetul căruia îi aparţine venitul: . 5. .bugetele locale. în roşu. avize de expediţie.5. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. efecte scontate neajunse la scadenţă. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. precum şi alte valori. chirii şi alte datorii asimilate. 94 . În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.6. active fixe luate cu chirie. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. urmăriţi în continuare. în păstrare sau custodie. 5. debitori scoşi din activ. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului.

note explicative. Pentru instituţiile publice.27 (3): . O. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.E. • situaţia fluxurilor de trezorerie. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.note explicative. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. • anexe la situaţiile financiare. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr.1. nr. respectiv în lei.cont de profit şi pierdere . 6.cont de profit şi pierdere . • contul de execuţie bugetară. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. care includ: politici contabile şi note explicative. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.bilanţ .politici contabile . se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.situaţia fluxurilor de trezorerie .politici contabile . Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. care se compun din: . • contul de rezultat patrimonial.E. fără subdiviziunile leului. art. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.situaţia modificării capitalului propriu . 82/1991.bilanţ .G.

se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Ministerele. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. subordonate instituţiilor publice din România. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. alte autorităţi publice. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. Unităţile fără personalitate juridică. 96 . a soldurilor conturilor de disponibilităţi. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. fără a întocmi situaţii financiare. la termenele stabilite de acesta. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). datoriilor. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. după caz. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. după caz.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. subordonate instituţiei publice.

1. Schematic. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. mărime. Bilanţul 1. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. unul deosebit de important. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii.M. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Definiţie. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. generalizată. 2005. sintetică. 97 . Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. situaţia financiară şi rezultatele obţinute.1. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă).279. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. indiferent de obiect. C.6. p. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. proprietate sau complexitate.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. – Contabilitatea instituţiilor publice. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare.

) curente ş. disponibilităţi băneşti ş.. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat.A. Teoretic. 16 Călin O. Ristea M. 1997. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale.. ca provenienţă. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. Activele – datorită diversităţii.a. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. Neamţu H. ca pasive – în partea dreaptă. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.. • Active circulante (stocuri.35. Bazele contabilităţii..).. Văduva I. stocuri. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. inclusiv în bilanţ.a. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. respectiv ca surse de formare. 98 . Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. iar pasivul. mijloace fonduri imobilizate. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice.. „.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. p. R. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). efectuării plăţii/încasării ş. fonduri de trezorerie. creanţe etc. În practică însă.. complexităţii. Editura Didactică şi Pedagogică. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării.a. corporale. Bucureşti.

105/2007. mijloace de transport. materiale (consumabile).G. ca active circulante. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. sau curente. ziduri de sprijin ş. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. acreditivele şi avansurile de trezorerie. sportiv. indiferent de valoarea lor contabilă. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. Stocurile. Activele imobilizate. de lucru. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Exemple de active imobilizate: clădiri. sau fixe. Datorită acestor particularităţi. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). De asemenea. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. construcţii speciale ca poduri. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. ambalaje etc. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. 17 99 . Spre deosebire de activele fixe. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. creanţelor. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. Activele circulante. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. imobilizări. sunt. nr. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. sculele şi verificatoarele ş. evident. disponibilităţilor băneşti.a. respectiv bunuri imobile.a. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare.

Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu).a. administrator.a. operaţii de regularizare ş. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. care reflectă situaţia de fapt. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. şi necurente – de peste un an). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. până în momentul plăţii lor. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). Ca sursă de finanţare. împrumutate ş. sub diferitele sale forme. Pe lângă resurse proprii. surse atrase. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Rezultă că. 100 . reevaluarea. Toate aceste lucrări. şi altele.propriu. Capitalul. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. din care rezultă obligaţii de rambursare. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului).a.). În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. decontări cu persoane fizice. prin componenţa sa. juridice etc. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. pe salarii etc. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. şi invers.

00 9 000.00 P 15 000.00 . mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 8 000. maşini. 1. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. fonduri .00 12 200.00 11 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .40) Bilanţ contabil la 31.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. p.00 11 500.. ACTIV ASIV I.00 12 000.00 . 20 000. 63 800. clădiri.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.12..00 2 000. .00 1 Rezerve.

00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.Disponibil în casă Total Active II .00 0.00 7 500.00 87 500.00 102 . Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. Notele explicative se prezintă sistematic.angajamente legale . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.prevederi bugetare iniţiale. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: .plăţi efectuate . pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.angajamente bugetare . Pentru elementele prezentate în notele explicative. se va prezenta. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. 6. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.5.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.angajamente legale de plătit .încasări realizate . 106 . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. după caz.cheltuieli efective (costuri.drepturi constatate . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. credite bugetare definitive . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. în structura în care a fost aprobat bugetul. de regulă. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. consumuri de resurse).1.credite bugetare iniţiale. prevederi bugetare definitive . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.

02 Rezultatul patrimonial .02 Rezultatul reportat . sănătate) 121. sănătate.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.03 Rezultatul reportat .instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. brevete.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. local.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.01 Rezultatul patrimonial . drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. asigurări. mărci comerciale. licenţe.1 Terenuri 211.01 Rezultatul reportat .bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. animale şi plantaţii 214 Mobilier. mijloace de transport. aparatură birotică.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. asigurări sociale. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . şomaj. local.bugetul local 117. şomaj) 117.

1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . SAPARD. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.E. ) 459 Sume datorate bugetului U.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. ISPA etc.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.

5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .E. detaşări.PHARE. SAPARD. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.

traducere. 2005.2005.  Morariu. Noua contabilitate publică. Nişulescu. Editura CECCAR.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. nr.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.186 bis din 29.  IPSASB.Bibliografie selectivă  Dascălu. I. Suciu G. Bucureşti. A. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. A. 110 . Of.12. M... 2004. Contabilitatea instituţiilor publice. Ştefănescu. 1. 1.. C. Bucureşti. Editura InfoMega.. Editura Universitară. 2005.