ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. fenomene. este imposibil de realizat. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. contabilitatea a fost subiect distinct. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. Efortul vizează şi latura juridică. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. 7 . Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. în prezent. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Contabilitatea ca disciplină de studiu. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. În lipsa unei experienţe. dificultăţile se amplifică. cât şi ca aprofundare. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. atât ca iniţiere. cu caracter permanent şi. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. au existat. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. cu intensificarea schimbului de activităţi. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. şi există. ca însuşire. ulterior. sau vizionarea programelor TV. Ca ştiinţă şi practică. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. De asemenea. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Dedicarea generaţiilor trecute. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. De la simple însemnări. de reglementare. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. De asemenea. unei practici adecvate. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă.

Sub aspect economic. o profesie folositoare şi. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. administrare. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. precum şi afacerile mari şi mărunte. folosinţă a bunurilor. ca avere mobilă şi imobilă. contabilitatea este o disciplină interesantă. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. distincte de celelalte discipline. în ordinea în care acestea au avut loc”. cu ce se ocupă acestea. Altfel. 8 . contabilitatea are metodă şi obiect proprii. Ca teorie şi practică. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. ca obiecte de studiu. Astfel. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Astfel. comensurabile în bani). sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. întrebuinţării. starea. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. şi mai ales când acesta este testat. uneori.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. 1. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. pe de altă parte. bine remunerată. geometria. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. al consumului. înlocuirii acestora. Ca reflectare în contabilitate. capital propriu. atras etc. Sub aspect juridic. În această concepţie.2. transformarea capitalului. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. cu procedee şi instrumente proprii. contabilitatea. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). atras). economic şi financiar.

performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. băncile. cunoaşterea. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. contabilitatea de gestiune. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. Legea contabilităţii. creditorii. după caz. costul programelor aprobate prin buget. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. ca activitate specializată în măsurarea. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. stării. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. rezultatul patrimonial (economic). probată în bilanţul contabil. La rândul lor. Contabilitatea. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. calculul. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). respectiv contabilitatea financiară şi. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. 82/1991. prelucrarea. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. mişcării şi transformării resurselor economice. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. Parlamentul. prelucrarea. furnizorii. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . clienţii. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate.Sub aspect financiar. clienţii. evaluarea. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. execuţiei bugetului public naţional. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. rezultatul execuţiei bugetare. nr. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. datoriilor şi capitalurilor proprii. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. atât pentru cerinţele interne ale acestora. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. În această concepţie. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. gestiunea şi controlul activelor. patrimoniul aflat în administrare. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice.

indiferent de modul de finanţare a acestora. . alte autorităţi publice. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. municipiul Bucureşti. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite.bugetului de stat. oraşele. indiferent dacă veniturile au fost încasate. judeţele. Conturile contabile trebuie să fie conforme. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. iar cheltuielile plătite. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. instituţiile publice autonome. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. planul de conturi cuprinde: . În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. 500/2002. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. 45/2003. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. precum şi instituţiile din subordinea acestora. municipiile. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Administraţia Prezidenţială. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. b) contabilitatea trezoreriei statului. a) şi c). contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. cu personalitate juridică. ministerele. sectoarele municipiului Bucureşti. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. În aplicarea prevederilor de la pct. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. aprobată cu modificări şi completări. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora.

Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. În acest sens. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . 1.clasa 2 „Conturi de active fixe”.3. .execuţie a bugetului. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. . respectiv în momentul creării. .clasa 4 „Conturi de terţi”.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.1. Cu ajutorul acestor conturi. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. . cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. . Ordonatorii de credite 11 . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. 1. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. . Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. a unei creanţe sau unei obligaţii. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.

ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). ai 3 O. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. „determinări obiective” etc. nr. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. comisii.G. în termeni juridici. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. subordonate ordonatorilor principali. „influenţe”. La rândul lor. 115/1999 privind 12 .O. subordonate ordonatorilor secundari. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare.U. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. M. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. In ierarhia arătată. ordonatori principali: sunt miniştrii. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. întreagă. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. 116 din 4 feb. b. Calitatea de ordonator de credite. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. 2005. alte organisme colective. Legii nr. Un ordonator de credite. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. c. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. indiferent de rang: principal. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. nr.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. fără „acoperiri”.

în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. . trimestre. . De asemenea. aşa cum s-a arătat mai sus. se aprobă se execută şi se raportează bugetul.P. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. repartizarea creditelor bugetare. .. Dintre atribuţii menţionăm: . . Cererile de finanţare de la bugetul de stat. . secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.F.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora.a.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Prin lege. luni. sunt refuzate (de M. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.realizarea veniturilor bugetare. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. 5 Calendar bugetar: etapele.). 13 . Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. capitole etc. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. 500/2002.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. . acestea sunt retrase. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr.

cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. sunt formulate. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . în compartimente distincte. Un proiect de buget fundamentat temeinic. potrivit legislaţiei în vigoare. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. conduse de către directorul economic. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . M.3. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă.Dintre atribuţii. în condiţiile legii. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. . dacă este cazul. ordonatorii principali de credite. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.F.va deveni un buget realist. iniţial. fără prevederi în exces şi fără omisiuni.2.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. 1. .P. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. a specificului instituţiei. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. de ordonatorii principali de credite.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. de regulă. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare .

Un agricultor. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Legea contabilităţii nr. mai întâi în Italia şi. potrivit legii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. 82/1991. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. a registrelor şi situaţiilor financiare. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. depunerea la termen a acestora la organele în drept. 1. astfel cum a fost modificată şi completată. şi în alte ţări din Europa occidentală. păstrarea documentelor justificative. în condiţiile legii.4. ulterior. spre 15 . conform legii.cheltuielilor sau. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . potrivit legii. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. după caz. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului.

care cultivă cereale: grâu. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă.exemplu. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. atât în debit cât şi în credit. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. completarea de noi registre. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. cantităţii. aşa cum s-a arătat mai sus. casării.). Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. dar şi a formelor de evidenţă economică. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. 6 Gh. porumb. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. precum şi de longevitatea acesteia. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie.241. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Valorile se înregistrează. Enache – Bazele contabilităţii. fapt dovedit. orz ş. Ca urmare. pentru fertilizare.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. magaziei (gestionarului). nu serveşte. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. de virtuţile.a. pentru sămânţă. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. altădată singurul în funcţiune. lipsurilor de inventar etc. Geometria. implicit. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. s-a impus întocmirea de noi documente. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. sămânţa. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. Proportioni et Proportionalita. Prin sine însăşi. decât secvenţial. 16 . Bucureşti. valorii. treptat. potrivit naturii şi destinaţiei lor. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. a rezultatelor financiare. pentru piaţă. în mod distinct. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. la preţurile trecute în documentele justificative. erbicidare etc. Contabilitatea în partidă dublă. p.

Contabilitatea în partizi multiple. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. în creditul altui cont. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. registrul-inventar ş. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. 1972. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. 17 . imprimatelor. utilizării metodelor matematice moderne. sucursalele. şi a altora în acel timp. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. registrul-jurnal. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică.68. concomitent. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. fiecare fond având o gestiune proprie.G. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Editura Ştiinţifică.a. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli.Apariţia acestei lucrări. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. Bucureşti. în secolul XX. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. – Istoria contabilităţii.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. filialele. Este de dată mai recentă. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. p. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. C. Prin asimilare. 7 Demetrescu. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora.

comunicat de Banca Naţională a României. creanţe şi datorii. bunuri. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). servicii. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. la cursul INFO–euro. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. cât şi în valută. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. 1. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah".1. formulare şi documente contabile corelate între ele. 18 . La data întocmirii situaţiilor financiare.6. registrulinventar. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. ISPA etc.5. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. cartea-mare şi balanţa de verificare. sub diverse forme: disponibilităţi. La instituţiile publice. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare.

atunci când este necesar. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. . potrivit legii.denumirea şi. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". să fie considerate infracţiuni. .numărul documentului şi data întocmirii acestuia.7. . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . . fişe şi alte documente contabile după caz. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. titluri de valoare. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. . În acest caz. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. după caz. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. sediul unităţii care întocmeşte documentul. temeiul legal al efectuării acesteia. 1.numele şi prenumele. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". fără să fie înregistrate în contabilitate. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".conţinutul operaţiunii economico–financiare şi.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). Evidenţa analitică a creditelor bugetare. constituie contravenţii la Legea contabilităţii.denumirea documentului. după caz.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). . ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . cu orice titlu. de bunuri materiale. vizat şi aprobat.

Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. şnuruit. în conturi sintetice şi analitice.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. pot fi recapitulate într-un document centralizator. . Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. denumit jurnal-auxiliar. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. după caz. Se întocmeşte zilnic sau lunar. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. realizate în acelaşi loc de activitate. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. registrul-inventar şi cartea mare. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. după caz. 20 .alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. privind activitatea financiară şi contabilă. în orice moment. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. foi volante sau listări informatice. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". după caz. Operaţiunile de aceeaşi natură. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. fără ştersături şi spaţii libere. după ce a fost numerotat. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. prin înregistrarea cronologică. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor.

decontările cu furnizorii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. divizării sau încetării activităţii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. registrul-jurnal se editează lunar.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. situaţia încasării-achitării facturilor etc. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. după ce a fost numerotat. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. şnuruit. prin regruparea conturilor. elementele inventariate după natura lor. În acest registru se înscriu. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. 21 . Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. într-o formă recapitulativă. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. inventariate potrivit legii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. la un moment dat. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. cu ocazia fuziunii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. preluate din aceste jurnale. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. în mod cronologic. În această situaţie. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic.

Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. La instituţiile publice. procedeele. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. soldurile finale debitoare şi creditoare.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar.8. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. totalul sumelor debitoare şi creditoare. şi evoluează. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. 1. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. pe măsura înregistrării operaţiunilor. lunar. 22 . după caz. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. rulajele curente debitoare şi creditoare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. în ordinea înscrisă în planul de conturi.9. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. convenţiile contabile. au evoluat. 1. iar balanţele de verificare analitice .cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Principiile şi convenţiile contabile Principiile.

La rândul lor. Concluzia este că. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În cazul instituţiilor publice. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). riscuri previzibile. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. în cazul Uniunii Europene. sunt şi principii contabile nereglementate. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. conturi de rezultat. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. N-au fost niciodată aceleaşi. Stabilitatea 23 . inclusiv transferuri. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. sau. naţional. Principiul prudenţei. bilanţuri contabile etc. unele în mod cutumiar. şi în contabilitatea publică. Sistemul unitar de norme. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe.Contabilitatea. asigură prezentarea fidelă a realităţii. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. Principiul permanenţei metodelor. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Principiile contabile. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. constituite în principii şi convenţii contabile. De asemenea. Sunt principii contabile reglementate explicit. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Pe lângă acestea. subvenţii efective. care trebuie avute în vedere. 2. utilizate în practică.

Principiul continuităţii activităţii. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. coincide cu anul calendaristic. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii.). sau an bugetar. în primul rând. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. eventual. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). Or. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. Permite. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor.a. Se individualizează. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. Ca urmare. eventual a patrimoniului. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. care. 4. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. de calcul. situaţia patrimonială. precis determinată. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. 3. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. cu exerciţiile anterioare. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. în România şi în ţările membre UE. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. prin comparare. de prezentare a rezultatelor etc. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. execuţia şi raportarea bugetară. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar.a.

Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). a fluxurilor monetare. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. 5. Principiul necompensării. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Principiul intangibilităţii. 6. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Principiul costului istoric. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv.determinată. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Potrivit acestui principiu. Cum o compensare poate ascunde ceva. 7. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. 25 . se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. este una din aplicaţiile cutumiare. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Potrivit acestui principiu. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. precum şi între venituri şi cheltuieli. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. deci o determinare obiectivă. cele care compun postul respectiv. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. 8. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. implicit. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora).

Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. se impune o selecţie a faptelor. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. 1. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. Ca urmare. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. şi b) credibile în sensul că: 26 . 10.9.10. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Prin contrast. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. sursele din care se efectuează acestea). nu numai forma lor juridică. prin situaţiile financiare. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. De exemplu.

. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. republicată. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. în starea în care se găseşte la data comasării. 3.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. Predarea-primirea activelor 27 . Corectarea erorilor contabile. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. în situaţia comasării prin absorbire. . vor fi corectate în anul în care acestea se constată.sunt complete sub toate aspectele semnificative. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. Eventualele erori constatate în contabilitate. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. 1. 2. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Momentul înregistrării. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv.sunt prudente.11.sunt neutre. Informaţii şi proceduri utile 1. Operaţiile care trebuie efectuate. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. 82/1991. În cazul comasării prin absorbire. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. .

către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. denumită valoare de inventar. care se stabileşte astfel: . cheltuielile de transport. 28 . valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. denumită valoare contabilă (costul istoric).la cost de achiziţie .a. starea acestuia şi preţul pieţei.pentru bunurile produse în instituţie. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. cheltuieli cu montajul.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. probe tehnologice ş. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.la cost de producţie . 6.la valoarea justă . d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. 5. . situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. .pentru bunurile procurate cu titlu oneros. În acest scop. 4. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Evaluarea. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. respectiv valoarea de inventar. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.şi pasivelor instituţiei absorbite.

cu excepţia statelor de salarii. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate.12.1. cu titlu oneros. Arhivarea registrelor de contabilitate. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Arhivarea. În cazul în care pierderea. a celorlalte documente contabile. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. în baza unor contracte de prestări servicii. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. Orice persoană care constată pierderea. întocmite sau reconstituite. în termen de 24 de ore de la constatare. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. potrivit legii. În caz de încetare a activităţii. care se păstrează timp de 50 de ani. după caz. de către alte persoane juridice române. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". 29 .

30 . potrivit reglementărilor legale în vigoare. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. de regulă.14. potrivit legii. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne.1. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. cu excepţia primului an de activitate. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. coincide cu anul calendaristic. 1.13. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi.

Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. 31 . Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. În unele situaţii (de exemplu donaţii. În fig. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. intrări din producţie proprie. ca şi cea la data bilanţului. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). de intrare (contabilă). Intrările au loc prin achiziţionare. 1 (p. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. Imobilizări necorporale. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. potrivit specificului modului de dobândire.a. Valorile de intrare sunt diferite.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. intangibile. Sunt active fixe necorporale. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. prin donaţii. Ieşirile au loc prin casare. Evaluarea iniţială.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. vânzare. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). sponsorizări.a. transferuri ş. respectiv costul de achiziţie. privită ca sistem. ca urmare. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. sponsorizări. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. transfer ş.

Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. matriţelor care implică tehnologie nouă. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Când nu este cazul a unei procurări. drepturi şi active similare”. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. Contul 205 – „Concesiuni. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. înaintea începerii producţiei de serie. sculelor. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. se creditează cu valoarea ieşirilor. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. creşterea performanţelor acestuia. în concordanţă cu natura activului respectiv. c) proiectarea. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. constate pe piaţă. licenţe. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. respectiv primite cu titlu gratuit).a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. au sold final debitor. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . 32 . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. când acestea sunt efectuate. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Când sunt cumpărate. b) proiectarea uneltelor. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. brevete. ş. mărci comerciale. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali.

Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. care nu poate depăşi 5 ani. lucrări literare.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. lucrări muzicale. programe de radio sau televiziune. 33 . Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. În cazul nerecuperării integrale. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. integral. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. progresivă. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. alta decât zero. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Amortizarea se înregistrează lunar.E. evenimente sportive. relativă. Pentru serviciile şi activităţile economice. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. 2909/2000 al C. În Regulamentul nr. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. regresivă. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). accelerată. la momentul scoaterii în funcţiune. cu aprobarea ordonatorului de credite. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. O valoare reziduală. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. se recomandă metoda amortizării liniare. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). Programele informatice create de instituţiile publice. Înregistrările de reprezentaţii teatrale.

Evaluarea. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. o pierdere sau o echivalenţă. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific.Scoaterea din uz a unui activ – şi. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Periodic. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . deci. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. ca şi reevaluarea. sau odată la 5 ani.

brevete. brevete etc. mărci comerciale... brevetelor.. brevetelor. brevetelor...etc.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevete.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 . licenţe. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.etc. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.. brevetelor... brevete.etc. licenţe.etc.etc.... „Amortizări privind brevetelor.etc.. brevete. mărci comerciale. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.etc. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor..: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.... brevetelor..

În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. subgrupe.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. Fiecare obiect singular. În contabilitatea analitică. clase şi subclase. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. echipamente de protecţie ş. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. cu împrejmuiri etc. Sunt active fixe corporale. clase şi subclase. clase şi subclase. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . la lucrări de acces. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Imobilizări financiare. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. terenuri cu construcţii/fără construcţii. Sunt recunoscute şi ca active financiare. tangibile. aparatură birotică. subgrupe. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. mijloace de transport. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Instalaţii tehnice.Imobilizări corporale. sau complex de obiecte. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. silvice.a. Terenurile nu sunt supuse amortizării. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. terenuri cu zăcăminte ş. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. subgrupe. Mobilier. De exemplu. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112).

depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. potrivit legii. instituţiile publice deţin şi active circulante. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. 37 . Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. • terţii. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). a căror utilizare nu este restricţionată. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. producţia neterminată. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). sau produs. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Activele circulante. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. care sunt conservate în vederea vânzării. • investiţii financiare pe termen scurt. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. sau utilizării în producţie. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora.

operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş.. asigurările sociale.a. în produsul finit. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. dispozitivele. piesele de schimb. indiferent de durata lor de serviciu. fără a se regăsi. uzate fizic sau moral.a. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. îmbrăcămintea specială. sportiv. Prin caracteristicile lor. ambalajele.a). [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. medicamentele. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. nu sunt mijloace fixe. S. aparatele de măsură şi control.V-urile – sculele. bugetul statului. verificatoarele –. care au statut de bunuri culturale comune. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. seminţele şi materialul de plantat. de lucru. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. bugetele locale. combustibilii. sunt înregistrate ca documente de inventar. de regulă.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. bugetul asigurărilor sociale de stat. materialele sanitare ş. personalul. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. furajele. ş. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . sau cu o durată mai mică de un an.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. clienţii. indiferent de valoarea lor.D.

mijloace de transport.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .404 = 512.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.213 – „Instalaţii tehnice. echipamente de protecţie. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . alte active fixe corporale”.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.214 – „Mobilier... potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).212 – „Construcţii” .104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . aparatură birotică.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. animale şi plantaţii” .

„Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. prevede la art. Deţinerea. activele fixe corporale şi activele financiare (v. Activele fixe includ activele fixe necorporale.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. sau infracţiuni. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii.1. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. La rândul său.1. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe.1).a. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. cu modificările şi completările ulterioare. 82/1991. mijloace băneşti. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Legea contabilităţii nr. fig.1. acţiuni ş. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . 2. obiecte de inventar. 2.

.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. cu excepţia celor create intern de instituţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. pentru cele procurate cu titlu oneros. benzi magnetice sau alte suporturi. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . drepturi şi active similare. sponsorizări). 41 . Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. programe de radio sau televiziune.costul de achiziţie. donaţii. . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. . finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. brevete. lucrări muzicale. sau pe baza unor evaluări efectuate.cheltuieli de dezvoltare. lucrări literare.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. de evaluatori autorizaţi.alte active fixe necorporale. . licenţe. evenimente sportive.costul de producţie. de regulă. mărci comerciale. .concesiuni.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. .. respectiv primite cu titlu gratuit).

Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung.. depozite la terţi) terenuri.1. (orig.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.Fig. ş. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . amenajări terenuri clădiri. petrolifere programe software opere artist. miniere. benzi magnetice. garanţii.a. echipamente animale (de muncă. construcţii maşini. de prod.

mărcile comerciale. licenţele. al deprecierii activelor fixe necorporale. . indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. stabilite la data bilanţului. drepturile şi activele similare. programe de radio sau televiziune. sau provizoriu. mai puţin ajustările cumulate de valoare. lucrări literare.66 x 6000 lei = 999. denumite şi ajustări pentru depreciere.30 lei Concesiunile. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. lucrări muzicale.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. cu aprobarea ordonatorului de credite. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. după caz. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.6 lei Amortizarea lunară: 999. brevetele. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. 100 Cota de amortizare: = 16. evenimente sportive. în funcţie de caracterul permanent. şi/sau ajustări provizorii. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Amortizarea. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Amortizarea se înregistrează lunar. denumite şi amortizări.6 lei : 12 = 83.66 6 Amortizarea anuală: 16. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin.

pe calea amortizării.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. cu aprobarea ordonatorului de credite. integral. pe seama cheltuielilor. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.2.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. destinat să îndeplinească în mod independent. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. . Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. . Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. ajustarea trebuie majorată. o funcţie distinctă. În cazul nerecuperării integrale. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. 2. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Reevaluarea. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. pag. 44 . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.Programele informatice create de instituţiile publice. . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Ajustări pentru depreciere.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.1. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. . în totalitate.

.Activele fixe corporale cuprind: . . .mobilier. aparatură birotică. pentru cele construite sau produse de instituţie.instalaţii tehnice. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. pentru cele procurate cu titlu oneros. Evaluarea. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . . sponsorizări).costul de producţie. animale şi plantaţii. piscicol 211.terenuri şi amenajări la terenuri. respectiv primite cu titlu gratuit.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării.costul de achiziţie.construcţii. activele fixe sunt evaluate la: . donaţii. mijloace de transport. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. Iniţial. .1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. .

care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. după caz. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Cheltuieli ulterioare. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Amortizarea. sau a agentului economic. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. Evaluarea la data bilanţului. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. şi/sau ajustări provizorii. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. denumite şi amortizări. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. La expirarea contractului de închiriere. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. stabilite la data bilanţului. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. denumite şi ajustări pentru depreciere. În cazul clădirilor. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. 46 . creşterea potenţialului de servicii furnizate. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. potrivit contractelor încheiate. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. după achiziţionarea.

de regulă. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Astfel stabilită. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. În cazul nerecuperării integrale. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. de profesionişti calificaţi. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. membrii ai unui organism profesional în domeniu. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. integral. pe seama cheltuielilor.La încetarea contractului. În astfel de cazuri. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluarea. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. determinată în urma reevaluării. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. ajustarea trebuie majorată. În cazul în care. pe calea amortizării. 47 . după caz. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. la momentul scoaterii din funcţiune. Ajustări pentru depreciere.

necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. indiferent de durata de folosinţă. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. având cel puţin aceeaşi parametri. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. potrivit reglementărilor în vigoare. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. în funcţie de subordonare. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. de evaluatori autorizaţi. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. după caz. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. 48 . Potrivit prevederilor legale în vigoare. Transmiterea. Ca procedură. după caz.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. similare. sau pe baza unor evaluări efectuate. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. de regulă. fără plată. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. În acest caz. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi.

Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. b. Activele financiare cuprind: . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.titluri de participare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. un drept contractual. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. . . a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende.3. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. a. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. potrivit legii. Iniţial. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.alte titluri imobilizate.creanţe imobilizate. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.2. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. 49 . în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. alte creanţe imobilizate. pe seama cheltuielilor. ajustarea trebuie majorată. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.1. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat.

inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura.2. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. după caz.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. 3.1. . stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. investiţii pe termen scurt. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . animalele şi păsările. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. 50 . 4. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.2.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. sau c) sub formă de materii prime. materialele de natura obiectelor de inventar. ambalajele. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. Sunt incluse. mărfurile. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. produsele. 2. costul de producţie sau valoarea justă. de asemenea. casa şi conturi la bănci. materialele consumabile. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. creanţe. .2.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. 2. Activele circulante (curente) cuprind: 1. stocuri.

Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. fiind recunoscute în costul activului. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. În acest caz. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. şi anume: materiale directe. precum şi regiile corespunzătoare. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. sau de prelucrare a stocurilor. De asemenea. Costul de producţie. În acest scop. Scăderea din gestiune a stocurilor. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. şi costurile estimate necesare vânzării. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. cât şi valoric. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. În condiţiile folosirii inventarului permanent. atunci când este cazul. pe seama cheltuielilor. atât cantitativ. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. determinat pe baza inventarierii. ajustarea trebuie majorată. energie consumată în scopuri tehnologice. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

În scopul asigurării surselor de finanţare. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. respectiv principal sau secundar. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. uşor convertibile în numerar.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. 2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. după caz.).2. În acest scop. 2. a altor valori de trezorerie. ministerele stabilesc limite proprii. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.4.2.a.2. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.3. Pentru instituţiile publice. a disponibilităţilor 52 .2. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 2. prelucrare.

53 .existente în conturi la trezoreria statului. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. băncile comerciale şi în casierie. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. instituţiile publice. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. bugetele locale. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. potrivit bugetului aprobat. în condiţii de siguranţă. cheltuieli şi disponibilităţi. bugetele fondurilor speciale. bugetul asigurărilor sociale de stat. finanţate integral din venituri proprii. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţională a României. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont.bugetul de venituri şi cheltuieli.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.4. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.). conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.7. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. se înregistrează într-un cont distinct. g)dobânzile de plătit.8. 54 .). în cursul exerciţiului financiar.). b) valorile de încasat sub forma cecurilor. casa şi alte valori (4. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4.1.).).2.).Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.).1. se ţine distinct în lei şi în valută. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. h) dobânzile de încasat. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. faţă de cele de plătit. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.3. disponibil al bugetelor(4.5. 3. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. fonduri externe nerambursabile (4. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4.6.). acreditive (4. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.9.). viramente interne (4. după caz. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. i) împrumuturi pe termen scurt primite.

fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. 55 . se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). depozite pe termen scurt în valută. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".2. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. comunicat de Banca Naţională a României. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din sume colectate pentru bugete. Disponibil al bugetului de stat. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. La finele perioadei. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. după caz.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . . . valabil pentru această dată.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521).

astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. potrivit legii.4. după caz.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 3. biletele cu valoare nominală.3. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. tichetele şi biletele de călătorie. deschise la trezoreria statului. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. alte valori etc. reprezentând drepturi de personal. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. 56 . disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. bugetelor fondurilor speciale.3. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. Buletinul Oficial nr.209/1976. după caz. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. aprobat prin Decretul nr. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. La finele perioadei. precum şi a altor reglementări în domeniu. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată.64/1976. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. biletele de tratament şi odihnă. bonurile valorice pentru carburanţi auto. tichetele de masă. comunicat de Banca Naţională a României. ale bugetelor locale. bugetului asigurărilor sociale de stat.

3. 3. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. în lei sau în valută. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul fondului de risc. în limita sumelor primite de la acesta. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. constituite în condiţiile legii. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. 57 . se încasează.5. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. în favoarea acestora. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. Sumele în numerar. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale.6. respectiv: disponibilul din taxe speciale.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci.

3.7.9.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". şi din casieria instituţiei. .8. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . 3. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. după caz. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. 3.

F.). Fonduri de coeziune.F. după caz. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. acordurile. după caz. În prezent.E. Fonduri structurale. conform instrucţiunilor emise de donator. 59 . unele landuri din Germania de est ş. Totodată. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. la bănci comerciale.P. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. după caz. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. M. avizează. precum şi.P. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. memorandumurile. în faza de proiect. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. trezoreria statului sau. memorandumurilor de finanţare.scopul în care au fost acordate. la bănci comerciale.a. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. Portugalia. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere.E. trezoreria statului sau. sunt purtătoare de dobândă. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. M. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere.

Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. 60 . în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. în limita sumelor eligibile transferate. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.

decontările între instituţii publice (5. comunicat de Banca Naţională a României. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.). Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. cât şi în valută. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. Bunurile cumpărate. iar în cadrul acestora pe termene de plată. lucrările executate şi serviciile prestate.3. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.).5. ISPA.2. bugetul statului. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.109/2004.). Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. asigurări sociale. cu debitorii şi creditorii diverşi.1. M.O.8.6.9.4.2. criteriilor.G. nr. republicată. nr. protecţie socială (5.).).7.) (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). 9 Potrivit H. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5.1.). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.). 4. clienţii (5. bugetele locale. 4.). 61 . SAPARD etc. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. personalul (5. la data efectuării tranzacţiei. debitori şi creditori ai bugetelor (5.264/2003.).

Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. potrivit legii. 4.3. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. premiile. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. se evidenţiază distinct în contabilitate. datorate terţilor 62 . deschis pe fiecare persoană. sporurile. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. îngrijirea copilului. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. cuvenite pensionarilor conform legii. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Bunurile vândute. cât şi în valută. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. potrivit reglementărilor în vigoare. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. comunicat de Banca Naţională a României. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. nu se suportă din fondul de salarii. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). la data efectuării tranzacţiei. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct.

Alte impozite. amenzi şi penalităţi. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. calculate potrivit legii. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. 63 . precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. pensii alimentare şi altele).4. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru.(popriri. taxe şi vărsăminte asimilate. datorate bugetului statului potrivit legii. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. prescrise. 4. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. impozitul pe venituri de natură salarială. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. precum şi debitele provenite din pagube materiale. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. potrivit legii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. plusul de numerar din casierie. sumele datorate creditorilor. Bugetul statului. bugetele locale. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. impozitul pe clădiri. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

V.E.6.2. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.6.E. 4. 4. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. PHARE. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. asigurări sociale de sănătate.pentru asigurări sociale de stat.A. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . SAPARD etc. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. la constituirea bugetului U. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.4.E. contribuie. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. ISPA. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite.6.5. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. • contribuţii din T. Statele membre U. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. Asigurări sociale. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. ajutoare sociale. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. accidente de muncă şi boli profesionale. Decontări cu bugetul U.1. asigurări pentru şomaj.E. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. ISPA. • contribuţii din taxe vamale. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .instituţii publice . • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .sume de primit şi datorii sume de plată.

altele decât personalul propriu şi clienţii. în contul de rezultat patrimonial: 121. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.” 4. Înregistrarea. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.E. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.” 2.7. se înregistrează ca şi debitori diverşi. bugetul local. 1917/2005. pe structura clasificaţiei bugetare.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.E.” bugetul de stat” 3.E. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. se înregistrează ca şi creditori diverşi.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. la cererea acestora sau din oficiu. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. bugetelor locale. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. pe structura clasificaţiei bugetare. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. altele decât personalul propriu şi furnizorii. bugetului asigurărilor sociale de stat.E. pentru închiderea contului de cheltuieli. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. 65 .Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. 10 OMFP nr. Achitarea obligaţiei de plată.” bugetului U. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.E. Debitori şi creditori diverşi.

abonamente la instituţiile de spectacole. după caz. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. abonamente la publicaţii. 66 . Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. fonduri cu destinaţie specială.8. la cheltuieli în avans (chirii. se înregistrează distinct în contabilitate. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. abonamente publicaţii. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. la venituri în avans (venituri din chirii. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. atât în contabilitatea unităţii debitoare. provizoriu. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. asigurări. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. potrivit legii. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. se înregistrează. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. într-un cont distinct. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. se înregistrează distinct în contabilitate.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. alte cheltuieli efectuate în avans). iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. din fonduri speciale. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. după caz. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. precum şi dobânzile aferente acestora. alte venituri realizate în avans).9. 4.

prime privind rambursarea obligaţiunilor. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.1. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.1. 67 . dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale.1. Datorii 5. denumită şi datorie curentă. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. conform acordului de împrumut. alte împrumuturi şi datorii asimilate. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. 5.2. împrumuturi interne şi externe garantate de stat.1. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. care este încheiat înainte de data bilanţului. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

3. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. 5.3.1. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori.1. pe de altă parte. în numele României. după caz. la care se adaugă datoria publică locală.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. după caz. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. 68 . încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. de pe pieţele financiare. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. la un moment dat. pe de o parte.5. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie.2.3. în numele statului.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. prin Ministerul Finanţelor Publice. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. 5. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. prin Ministerul Finanţelor Publice.

sau de la alte organizaţii internaţionale. în 69 . în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.4. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. la un moment dat. se constituie fondul de risc. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. contractate în scopuri prevăzute de lege. instituţii financiare internaţionale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. persoane juridice române sau străine. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. respectiv din bugetele locale. 5. garanţii de stat. de la alte instituţii de credit. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. împrumuturi de stat de la bănci.1. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. mediu şi lung.

contribuţii. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale.2. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. 5. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. pe termen scurt. din punct de vedere valoric. Provizioanele nu pot depăşi. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. taxe. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. Consiliile locale. 70 . Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. după caz.scopurile prevăzute de lege. se constituie fondul de risc. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. alte vărsăminte. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.

sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. declarate ca atare prin lege. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. rezultatul reportat. 5. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.3. cele exemplificate în anexa la Legea nr. fondul activelor fixe necorporale. amenzile şi penalităţile. despăgubirile. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. rezultatul patrimonial. potrivit legii sau prin natura lor. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.litigiile. exemplificate în anexa la Legea nr. fonduri în afara bugetelor locale etc. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.alte provizioane. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 5. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. . rezervele din reevaluare. . daunele şi alte datorii incerte. în limitele şi în condiţiile legii. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului.1. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.3. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional.

b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. prin hotărâre a Guvernului. după caz. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. dacă legea nu dispune altfel. de ministere. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun.judeţean. a consiliului judeţean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. după caz. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. în condiţiile legii. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. Bunurile din domeniul public pot fi date. Bunurile din domeniul public al localităţilor. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. concesionare sau închiriere. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. În lipsa acordului menţionat. Domeniul public al comunelor. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. după depunerea situaţiei financiare anuale. ele pot fi date numai în administrare.

respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.judeţean. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. 73 . Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. a consiliului judeţean. La începutul exerciţiului. după caz. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. se are în vedere. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. prin hotărâre a consiliului judeţean. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. prin hotărâre a Guvernului. după caz. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. la cererea Guvernului. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. mai degrabă. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.3. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. prin urmare. Dreptul de proprietate publică încetează.2. 5.

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. 5. după caz. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. din cadrul capitalurilor proprii. aceasta se tratează astfel: .3. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.ca o creştere a rezervei din reevaluare. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. .ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În cazul în care. În astfel de cazuri. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . din cadrul capitalurilor proprii. dacă nu a existat o descreştere anterioară. la valoarea justă.3. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. . cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. în condiţiile legii. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie.5.4. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.3.ca o scădere a rezervei din reevaluare. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. determinată în urma reevaluării. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. aceasta se tratează astfel: . Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. Reevaluarea acestora se face. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric.

În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat).131. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.131. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment.131. . . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .

potrivit legii. necheltuite. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Sumele constituite ca fond de rezervă. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. ca fond. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”.curent. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Este un cont de activ. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă pentru sănătate. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. în continuare. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.01 = 131). Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. din fondul de rezervă. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. 95/2006 privind reforma în 76 . Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr.1. pentru utilizare ca fond de rulment. Contului 131.01). potrivit legii. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.1.

Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. aprobă taxe speciale. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. 77 .domeniul sănătăţii. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. pentru garanţii la împrumuturi externe. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Taxe speciale. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. după caz. consiliile locale. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. la unităţile trezoreriei statului. Fondul de risc. prin tarif sau preţ potrivit legii. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. ca surse de finanţare. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. respectiv. Se păstrează într-un cont distinct. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134.

Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. 78 . cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Soldul debitor al contului 468. Contul 1391 este un cont de pasiv. la sfârşitul anului. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. iar în debit. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". deschis în afara bugetului local. Acesta este un cont de activ. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. necesară desfăşurării activităţii spitalului.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. precum şi din cele casate. Fondul de tezaur. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Fondul de dezvoltare a spitalului. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii.

cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. asistenţă socială acordate. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. aferente unei perioade de timp. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Alte transferuri. precum şi subvenţii. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix.5. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite.4. al 13lea salariu. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. după caz. 79 . Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. interne şi în străinătate. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. contribuţiile aferente acestora. curente şi de capital. transferuri. prime.

conform legii.salariile personalului. animale şi păsări.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. Cheltuielile cu personalul includ: . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. materiale de natura obiectelor de inventar. . Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. cheltuieli cu personalul. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. asigurări de şomaj.5. detaşări. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. alte cheltuieli finanţate din buget. alte cheltuieli operaţionale. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice.alte servicii executate de terţi. Alte cheltuieli operaţionale includ: .comisioane şi onorarii. . asigurări sociale de sănătate. taxe şi vărsăminte asimilate. mărfuri. . detaşare.drepturi salariale în natură.servicii bancare şi asimilate. cheltuieli financiare. accidente de muncă şi boli profesionale.protocol. . . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . cheltuieli extraordinare. Cheltuieli cu alte impozite. cheltuieli de capital.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.4. 80 . cheltuieli cu alte impozite. reclamă şi publicitate. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.energie şi apă. .transportul de bunuri şi personal.deplasări. .alte cheltuieli operaţionale. alte stocuri. transferări. . . .pierderi din creanţe şi debitori diverşi.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.1. materiale consumabile. Acestea includ: . ambalaje.întreţinere şi reparaţii.indemnizaţii de delegare. . taxe şi vărsăminte asimilate.chirii. . amortizări şi provizioane. materiale nestocate. . . Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . după natura şi destinaţia lor.materii prime.prime de asigurare.

sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. . .subvenţii.transferuri interne.1 100 lei 2. .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.ajutoare sociale.alte pierderi . . . SAPARD. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. conf. ISPA. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.cheltuieli neeligibile: PHARE.V.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. . .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. . SAPARD. .asigurări sociale. 1. SAPARD. 81 . .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. pentru procurarea unei truse medicale (auto). . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: .diferenţe de curs valutar. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . ISPA. Angajatul C.pierderi din creanţe imobilizate.dobânzi. ISPA.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.V.transferuri în străinătate. facturii fiscale.

5. oricare este acesta. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. acţiunilor. provizioane şi ajustări includ: . de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. odată constituite/încasate. amortizări. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. ca şi veniturile. Cheltuielile bugetului de stat. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. nu se deosebesc între ele. apoi. dacă sunt orientate şi executate la fel. în succesiunea lor. Dacă bugetele publice. Astfel.a. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. Cheltuieli de capital.cheltuieli financiare privind amortizările. . programatic. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. . Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. caracterului şi aspiraţiilor sale.. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume.alte cheltuieli. de apărare şi ordine publică ş. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. In consecinţă. Cheltuielile. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. . Un buget public este în primul rând un document politic. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. economic. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. utilizate potrivit altei proceduri.cheltuieli operaţionale privind amortizările. . şi numai în al doilea rând un document financiar. corespunzătoare naturii. programelor. şi pe aceea de elaborare şi 82 . între alte funcţii. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. au legătură cu programul de guvernare.2.4.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. In aceste situaţii. fără deosebiri. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. Cheltuieli extraordinare includ: . aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene.pierderi din calamităţi. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta.

inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. pe exerciţii bugetare. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. c. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). b. prin trezoreria statului. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. 83 . Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.P. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol.De asemenea. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M.F. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează.. respectiv se pot angaja. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a.

. 5. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. 3. . permanenţi şi temporari. simbolul contului (din planul de conturi). articolul. în cadrul acestora pe capitole. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. 4. aprobate pe ordonatori principali de credite şi.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. subcapitole. subcapitolul.F.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. . contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. sursă de finanţare a cheltuielii. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. titlul. .4. 84 .bugetul de stat. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. . Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. prin M.P.bugetul asigurărilor sociale de stat. capitolul. . 5.bugetul fondurilor externe nerambursabile. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. In consecinţă. 6. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. după natură şi destinaţie. 2.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. . capitole. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Numărul de salariaţi.. respectiv: .bugetele locale. articole şi alineate.3. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.

al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite.1. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli.5. proiecte. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. după caz. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. creanţelor şi datoriilor. 8. 5. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Grupele de venituri 85 . în roşu. subalineatul (paragraful). al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. veniturile reprezintă impozite. prestaţii editoriale.5. alineatul. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente.7. prestări de servicii şi altele asemenea. studii. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. taxe. organizarea de manifestări culturale şi sportive. concursuri artistice. 5. publicaţii. aferente unei perioade de timp. În contabilitate.

înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. .venituri din vânzarea semifabricatelor. .. .1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . venituri nefiscale.venituri din vânzarea produselor reziduale. venituri extraordinare. .venituri din lucrări executate şi servicii prestate. 86 . alocaţii bugetare cu destinaţie specială.venituri din vânzarea mărfurilor. finanţări. subvenţii. . . venituri din producţia de active fixe. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. fonduri cu destinaţie specială. Potrivit prevederilor contractuale. alte venituri operaţionale. . Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. La rândul lor.p. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii.variaţia stocurilor.venituri din chirii.venituri din studii şi cercetări. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. . Chiria lunară este de 9 lei / m. venituri financiare. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. 1.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. transferuri.p.venituri din activităţi diverse. venituri din contribuţii de asigurări.venituri din vânzarea produselor finite. venituri din provizioane.alte venituri operaţionale. după natura şi sursa lor.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. veniturile din activităţi economice includ: . . venituri fiscale.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.

impozit pe venit. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.alte impozite şi taxe fiscale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Grupa "Venituri nefiscale" include: . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Venituri fiscale. . recunoscute la momentul constatării. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. .impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.venituri din producţia de active fixe corporale. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. De regulă. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. .venituri din proprietate. .impozit pe salarii.impozite şi taxe pe proprietate. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. . profit şi câştiguri din capital. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Venituri din contribuţii de asigurări.impozit pe venit. . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.Venituri din producţia de active fixe includ: . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. . profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării.venituri din producţia de active fixe necorporale. . Grupa "Venituri fiscale" include: . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.alte impozite pe venit. Veniturile financiare includ: 87 . Venituri nefiscale. . Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . .

subvenţii. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. bugetele fondurilor speciale.2. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. Din această sursă. . de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. bugetele fondurilor speciale. 88 .venituri din investiţii financiare cedate. din donaţii. sponsorizări.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.alte venituri financiare.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice.PHARE.venituri din diferenţe de curs valutar. . se finanţează acţiuni social – culturale. Între sursele de finanţare. . bugetele locale. Sunt. . . ISPA. după caz. de înfăptuire a justiţiei.a. şi alte surse de finanţare: pe programe. . bugetul asigurărilor sociale de stat. transferuri. bugetele locale. după caz.venituri din creanţe imobilizate. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş.integral din venituri proprii. SAPARD. însă. 5. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. dar şi din celelalte. SAPARD. în funcţie de subordonare.integral din bugetul de stat. Sub aspectul surselor de finanţare.venituri din dobânzi. . la unele dintre acestea ponderea este de 100%. . Finanţări. bugetul asigurărilor sociale de stat. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .PHARE. Când există surse duble de finanţare.5. ISPA.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare.

In schimb. de apărare şi siguranţă naţională etc. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. la începutul anului 2008. Cifrele nu au fost contestate oficial. potrivit bugetului aprobat. de capital ş. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. materiale. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Astfel.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. în acelaşi fel. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. exhaustivă.). Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari.a. ca venit. Astfel. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. număr cu care ţara ocupa un loc de top. dar nici nu există o listă publică. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. Clasificaţia bugetară. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. 89 .). numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. reprezintă plăţi de casă. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. lucrări executate şi servicii prestate. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. Potrivit clasificaţiei bugetare. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. ulterior. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. pentru a nu deforma. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. de infrastructură. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi.

subvenţii. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. Transferuri. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. după caz.P.fonduri cu destinaţie specială. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. pe baza dispoziţiilor legale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. In situaţiile în care. . . o cotă la bugetul de stat. ca resurse financiare ale acestora. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite.. respectiv: transferuri. după caz. .finanţarea în baza unor acte normative speciale. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. la data plăţii salariului. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. . este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar.finanţarea de la buget. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. începând cu întocmirea proiectului de buget. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. . Sume/cote defalcate.venituri din subvenţii. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.F. M. . starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. Spre exemplu. fonduri externe nerambursabile. Aceste 90 . Această grupă include: . au loc treceri de unităţi. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul.

Veniturile extraordinare provin din: .5. la virare.3. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. cu înregistrările aferente în contabilitate). sau la agenţii fiscali. prin poştă. 91 . inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). sau prin ordin de plată peste această sumă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). . sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi.venituri din despăgubiri şi din asigurări. distinct pe fiecare impozit. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. 5. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. taxă sau alte obligaţii fiscale. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi.venituri din valorificarea unor bunuri. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. în principal. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. inclusiv. inclusiv. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Este de 0. după care se înregistrează ca încasări.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

reprezentând contribuţia de asigurări sociale. taxelor.5. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.A.F.F.Eventualele înlesniri.4. ordonatorii de credite (principali. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. datorate de plătitori. Printre alte obiective. pe lângă alte funcţii.)¹.F. 92 . cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. şi A. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. reprezentând impozite..N. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.N. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.NA. în baza dispoziţiilor legale.F. De asemenea. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.P. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. Stabilirea obligaţiilor de plată.N.A. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.F. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. elaborează. Autoritatea de specialitate din subordinea M. bugetului asigurărilor de şomaj.P. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. A. 5. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.A.. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. A. compensări şi amânări la plata impozitelor. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.P. persoane juridice şi persoane fizice. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. In legătură cu veniturile bugetare.A. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.F.N. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. restituiri.F. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite.F.

bugetul de stat. capitolul. avize de expediţie. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri.5. paragraful. . după natură şi sursă.bugetele locale.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul fondurilor externe nerambursabile. . 3. . .5. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget.bugetul asigurărilor sociale de stat. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. 2.5. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). 5. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. subcapitolul.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. în roşu. . În cadrul instituţiilor publice. . alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. Cu aceste 93 . . Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. 4.bugetul asigurărilor pentru şomaj. simbolul contului (din planul de conturi). facturi.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. bugetul căruia îi aparţine venitul: . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice.

5. active fixe luate cu chirie. în păstrare sau custodie. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.6. efecte scontate neajunse la scadenţă. chirii şi alte datorii asimilate. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. 94 . precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. debitori scoşi din activ. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. precum şi alte valori. urmăriţi în continuare. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

bilanţ . nr.E. art. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . 6.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. respectiv în lei. • situaţia fluxurilor de trezorerie.note explicative.cont de profit şi pierdere . Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. fără subdiviziunile leului. 82/1991.situaţia modificării capitalului propriu . • contul de rezultat patrimonial. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. care includ: politici contabile şi note explicative.bilanţ . O. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.1. • contul de execuţie bugetară.politici contabile . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.politici contabile . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. • anexe la situaţiile financiare. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.note explicative.situaţia fluxurilor de trezorerie . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.G.E.27 (3): . Pentru instituţiile publice.cont de profit şi pierdere . Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. care se compun din: . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. 96 . datoriilor. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. la termenele stabilite de acesta. subordonate instituţiei publice. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. Ministerele. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. Unităţile fără personalitate juridică. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. subordonate instituţiilor publice din România. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. alte autorităţi publice. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. fără a întocmi situaţii financiare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. după caz.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

C. Bilanţul 1. unul deosebit de important.6. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului.279. indiferent de obiect.M. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. 97 . punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. 2005. – Contabilitatea instituţiilor publice. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ.1.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. generalizată. Schematic. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. proprietate sau complexitate. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. p. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. sintetică. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Definiţie.1. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. mărime. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă).

Ristea M. Activele – datorită diversităţii. 1997. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale.) curente ş... Văduva I. stocuri.). complexităţii. corporale. inclusiv în bilanţ. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ.a. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).a. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Editura Didactică şi Pedagogică. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. iar pasivul. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. ca provenienţă. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. mijloace fonduri imobilizate. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. fonduri de trezorerie.a. disponibilităţi băneşti ş... Teoretic. p. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. R. creanţe etc.35. ca pasive – în partea dreaptă. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. efectuării plăţii/încasării ş. Bucureşti.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete.. „. respectiv ca surse de formare. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. Bazele contabilităţii.. 98 . • Active circulante (stocuri. În practică însă. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. Neamţu H.A.. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. 16 Călin O.

mijloace de transport. sunt. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. disponibilităţilor băneşti. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. respectiv bunuri imobile. ca active circulante. sau fixe. sculele şi verificatoarele ş. 17 99 . nr. Exemple de active imobilizate: clădiri. ambalaje etc. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. imobilizări. Datorită acestor particularităţi.a. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. creanţelor. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. materiale (consumabile). Activele imobilizate. de lucru. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. Spre deosebire de activele fixe. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului.a. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Stocurile. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. indiferent de valoarea lor contabilă.G. evident. sau curente. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă.105/2007. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. ziduri de sprijin ş. De asemenea. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. acreditivele şi avansurile de trezorerie. construcţii speciale ca poduri. Activele circulante.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. sportiv. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului.

din care rezultă obligaţii de rambursare. Toate aceste lucrări. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia.propriu. reevaluarea. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). pe salarii etc. 100 . Capitalul. şi necurente – de peste un an). clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an.a. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). împrumutate ş. până în momentul plăţii lor. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Pe lângă resurse proprii. şi altele. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist.a. şi invers. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). surse atrase. juridice etc. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. decontări cu persoane fizice. sub diferitele sale forme. Rezultă că. prin componenţa sa. operaţii de regularizare ş. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). administrator. care reflectă situaţia de fapt. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş.a. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea.). Ca sursă de finanţare.

ACTIV ASIV I.00 12 200.00 P 15 000.40) Bilanţ contabil la 31. . fonduri .12..00 . clădiri. p.00 1 Rezerve.00 9 000.00 12 000.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 11 000. maşini. 63 800. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 8 000.00 . 20 000. 1.00 11 500.00 2 000.. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.

00 87 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 102 .Disponibil în casă Total Active II .00 0.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. credite bugetare definitive .5. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.angajamente legale . după caz. 106 . se va prezenta.plăţi efectuate . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.1. prevederi bugetare definitive . Notele explicative se prezintă sistematic. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.angajamente legale de plătit .credite bugetare iniţiale. de regulă. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). în structura în care a fost aprobat bugetul. Pentru elementele prezentate în notele explicative. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .cheltuieli efective (costuri.prevederi bugetare iniţiale. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. consumuri de resurse). c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.angajamente bugetare .Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.drepturi constatate . 6. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.încasări realizate .

instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. şomaj. local. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. licenţe.02 Rezultatul patrimonial . şomaj) 117.bugetul local 117. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . brevete.1 Terenuri 211. animale şi plantaţii 214 Mobilier.01 Rezultatul reportat . mărci comerciale.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. sănătate) 121. mijloace de transport. asigurări sociale.02 Rezultatul reportat .03 Rezultatul reportat .01 Rezultatul patrimonial .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. asigurări.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. sănătate. local.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. aparatură birotică.

7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. ) 459 Sume datorate bugetului U.E. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. ISPA etc. SAPARD.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.

ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .E. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . detaşări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.PHARE. SAPARD.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări.

Editura CECCAR. A.186 bis din 29. Editura InfoMega.. Nişulescu.Bibliografie selectivă  Dascălu. 2005. Ştefănescu. 110 ..12. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.  IPSASB. A. Bucureşti. traducere.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. M. 2004..2005. Contabilitatea instituţiilor publice. Of.  Morariu. C. 1. 1..917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Suciu G. Noua contabilitate publică. 2005. Bucureşti. I. Editura Universitară. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful