ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

este imposibil de realizat. atât ca iniţiere. contabilitatea a fost subiect distinct. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. ca însuşire. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. De asemenea. cât şi ca aprofundare. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. Dedicarea generaţiilor trecute. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. 7 . De la simple însemnări. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. şi există. sau vizionarea programelor TV. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. În lipsa unei experienţe. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. Ca ştiinţă şi practică. unei practici adecvate. au existat. cu intensificarea schimbului de activităţi. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. fenomene. ulterior. Contabilitatea ca disciplină de studiu. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. cu caracter permanent şi. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. în prezent. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. De asemenea. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. de reglementare. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. dificultăţile se amplifică. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. Efortul vizează şi latura juridică. dar nici nu va rămâne la acest stadiu.

1. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. folosinţă a bunurilor. administrare. precum şi afacerile mari şi mărunte. o profesie folositoare şi. în ordinea în care acestea au avut loc”. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. contabilitatea este o disciplină interesantă. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant).2. întrebuinţării. atras etc. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Ca teorie şi practică. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. atras). cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. economic şi financiar. Altfel. Sub aspect economic. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. înlocuirii acestora. comensurabile în bani). al consumului. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. 8 . se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. Ca reflectare în contabilitate. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. ca avere mobilă şi imobilă. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. transformarea capitalului. cu procedee şi instrumente proprii. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Sub aspect juridic.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. cu ce se ocupă acestea. ca obiecte de studiu. bine remunerată. contabilitatea. şi mai ales când acesta este testat. distincte de celelalte discipline. geometria. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. Astfel. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. starea. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. În această concepţie. uneori. pe de altă parte. capital propriu. Astfel.

nr. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. prelucrarea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. stării. patrimoniul aflat în administrare. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. contabilitatea de gestiune. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . Parlamentul. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. calculul. clienţii. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). În această concepţie. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. creditorii. rezultatul patrimonial (economic). băncile. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. evaluarea. prelucrarea. mişcării şi transformării resurselor economice. clienţii. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. atât pentru cerinţele interne ale acestora. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. datoriilor şi capitalurilor proprii. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. Legea contabilităţii. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. Contabilitatea. ca activitate specializată în măsurarea. 82/1991. cunoaşterea.Sub aspect financiar. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. respectiv contabilitatea financiară şi. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. rezultatul execuţiei bugetare. probată în bilanţul contabil. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. după caz. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. costul programelor aprobate prin buget. La rândul lor. furnizorii. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. execuţiei bugetului public naţional. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. gestiunea şi controlul activelor.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. . precum şi instituţiile din subordinea acestora. În aplicarea prevederilor de la pct.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. instituţiile publice autonome. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. Conturile contabile trebuie să fie conforme. aprobată cu modificări şi completări.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).bugetului de stat. 45/2003. judeţele. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. planul de conturi cuprinde: . iar cheltuielile plătite. b) contabilitatea trezoreriei statului. cu personalitate juridică. alte autorităţi publice. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). indiferent dacă veniturile au fost încasate. Administraţia Prezidenţială. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. sectoarele municipiului Bucureşti. indiferent de modul de finanţare a acestora. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. a) şi c). În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. municipiul Bucureşti. oraşele. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. 500/2002. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. municipiile. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. ministerele. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul.

Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. 1. a unei creanţe sau unei obligaţii. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. Ordonatorii de credite 11 .execuţie a bugetului. .clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc.clasa 2 „Conturi de active fixe”.clasa 4 „Conturi de terţi”. 1. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. respectiv în momentul creării. . a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.3. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . În acest sens. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. .3.1. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. Cu ajutorul acestor conturi.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. . şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. .

ai 3 O. subordonate ordonatorilor secundari. In ierarhia arătată. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. alte organisme colective. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. indiferent de rang: principal.G. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. „determinări obiective” etc. M. 2005. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). comisii. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. nr. c. 116 din 4 feb. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. Calitatea de ordonator de credite. nr.U. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. ordonatori principali: sunt miniştrii. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială.O.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. întreagă. „influenţe”. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. fără „acoperiri”. b. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. în termeni juridici. Un ordonator de credite. 115/1999 privind 12 . La rândul lor. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. Legii nr. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. subordonate ordonatorilor principali. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate.

.realizarea veniturilor bugetare. Dintre atribuţii menţionăm: . 5 Calendar bugetar: etapele.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. capitole etc.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari.. . . 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. acestea sunt retrase. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. 500/2002. Prin lege. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. 13 .F. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. .). .aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. luni. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. De asemenea. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. sunt refuzate (de M.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. aşa cum s-a arătat mai sus. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. repartizarea creditelor bugetare. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.a. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. trimestre.P.

în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. a specificului instituţiei. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. M.2. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. ordonatorii principali de credite.va deveni un buget realist. sunt formulate. . a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor.P. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. dacă este cazul. de ordonatorii principali de credite. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. conduse de către directorul economic. . potrivit legislaţiei în vigoare. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . iniţial. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . în condiţiile legii. în compartimente distincte. 1. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. Un proiect de buget fundamentat temeinic. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 .F. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză).3. de regulă.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite.Dintre atribuţii. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale.

potrivit legii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. conform legii. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. Legea contabilităţii nr. Un agricultor. depunerea la termen a acestora la organele în drept. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. spre 15 . organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . după caz. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. ulterior. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control.4. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. păstrarea documentelor justificative.cheltuielilor sau. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. în condiţiile legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. 1. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. a registrelor şi situaţiilor financiare. astfel cum a fost modificată şi completată. 82/1991. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. potrivit legii. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. mai întâi în Italia şi. şi în alte ţări din Europa occidentală. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie.

aşa cum s-a arătat mai sus. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. decât secvenţial. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. 16 . Contabilitatea în partidă dublă. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. la preţurile trecute în documentele justificative. completarea de noi registre.241. orz ş. în mod distinct. treptat. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Prin sine însăşi. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. pentru sămânţă. a rezultatelor financiare. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. Proportioni et Proportionalita. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. altădată singurul în funcţiune. pentru fertilizare. s-a impus întocmirea de noi documente.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori.exemplu. 6 Gh. casării. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. pentru piaţă. Bucureşti. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. atât în debit cât şi în credit. magaziei (gestionarului). precum şi de longevitatea acesteia. valorii. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. nu serveşte. sămânţa. erbicidare etc. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. Valorile se înregistrează. de virtuţile. implicit. Ca urmare.. lipsurilor de inventar etc. p. Enache – Bazele contabilităţii. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. porumb.). Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. fapt dovedit. care cultivă cereale: grâu.a. dar şi a formelor de evidenţă economică. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. cantităţii. potrivit naturii şi destinaţiei lor. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. Geometria. deschide câte un cont pentru fiecare cultură.

Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. C. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. utilizării metodelor matematice moderne. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. 17 .7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. în creditul altui cont. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. registrul-inventar ş. p. concomitent. în secolul XX.a. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. şi a altora în acel timp. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. filialele. Editura Ştiinţifică. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. 1972. dar şi a globalizării relaţiilor economice. sucursalele. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare.G. fiecare fond având o gestiune proprie. imprimatelor. – Istoria contabilităţii. 7 Demetrescu.68. Este de dată mai recentă. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. registrul-jurnal. Prin asimilare. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. Contabilitatea în partizi multiple. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Bucureşti.Apariţia acestei lucrări.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. registrulinventar. cartea-mare şi balanţa de verificare. La data întocmirii situaţiilor financiare. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei.5.. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. bunuri. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. La instituţiile publice. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. ISPA etc. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. 18 . cât şi în valută. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". sub diverse forme: disponibilităţi. creanţe şi datorii. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE.1. la cursul INFO–euro. formulare şi documente contabile corelate între ele. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. servicii. comunicat de Banca Naţională a României.6. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. 1. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal.

precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.denumirea documentului. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. În acest caz. temeiul legal al efectuării acesteia. după caz. potrivit legii.7. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. precum şi efectuarea de operaţiuni economice.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". . titluri de valoare. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi.numele şi prenumele. atunci când este necesar. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. fişe şi alte documente contabile după caz. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". . să fie considerate infracţiuni. sediul unităţii care întocmeşte documentul.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. fără să fie înregistrate în contabilitate. de bunuri materiale.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). . Evidenţa analitică a creditelor bugetare. 1. . iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".numărul documentului şi data întocmirii acestuia. . vizat şi aprobat. după caz. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: .denumirea şi. cu orice titlu.

identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. în orice moment. privind activitatea financiară şi contabilă.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. foi volante sau listări informatice. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. prin înregistrarea cronologică. după caz. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. realizate în acelaşi loc de activitate. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. . iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. fără ştersături şi spaţii libere. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. registrul-inventar şi cartea mare. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". după caz. după caz. după ce a fost numerotat. 20 . denumit jurnal-auxiliar. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. pot fi recapitulate într-un document centralizator.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. şnuruit. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Se întocmeşte zilnic sau lunar. Operaţiunile de aceeaşi natură. în conturi sintetice şi analitice. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice.

situaţia încasării-achitării facturilor etc. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. divizării sau încetării activităţii. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. 21 . Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. în mod cronologic. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. la un moment dat. registrul-jurnal se editează lunar. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. În acest registru se înscriu. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. preluate din aceste jurnale. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. elementele inventariate după natura lor. după ce a fost numerotat. cu ocazia fuziunii. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. decontările cu furnizorii. În această situaţie. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. inventariate potrivit legii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. prin regruparea conturilor. într-o formă recapitulativă. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. şnuruit.

precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. şi evoluează. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah).9. au evoluat. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. rulajele curente debitoare şi creditoare.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. totalul sumelor debitoare şi creditoare. procedeele. după caz. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. convenţiile contabile. La instituţiile publice. 1. iar balanţele de verificare analitice . 1. pe măsura înregistrării operaţiunilor. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. soldurile finale debitoare şi creditoare. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. 22 .cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. lunar. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor.8.

Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. bilanţuri contabile etc. constituite în principii şi convenţii contabile. N-au fost niciodată aceleaşi. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. subvenţii efective. sau. Principiul permanenţei metodelor. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. riscuri previzibile. utilizate în practică. Sistemul unitar de norme. Sunt principii contabile reglementate explicit. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. inclusiv transferuri.Contabilitatea. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Concluzia este că. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Principiul prudenţei. De asemenea. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). prin manifestarea unei prudenţe ponderate. sunt şi principii contabile nereglementate. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. La rândul lor. unele în mod cutumiar. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. Stabilitatea 23 . Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. asigură prezentarea fidelă a realităţii. şi în contabilitatea publică. conturi de rezultat. Principiile contabile. În cazul instituţiilor publice. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. în cazul Uniunii Europene. care trebuie avute în vedere. 2. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. trebuie să se ţină seama de incertitudini. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. naţional. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Pe lângă acestea.

care. Or. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Principiul continuităţii activităţii. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. situaţia patrimonială. cu exerciţiile anterioare.).folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. coincide cu anul calendaristic. prin comparare. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. de calcul. eventual a patrimoniului. 3. ceea ce face să se constituie într-o necesitate.a. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). execuţia şi raportarea bugetară. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. în România şi în ţările membre UE. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. eventual. precis determinată. în primul rând. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 .a. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. de prezentare a rezultatelor etc. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. Se individualizează. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. Ca urmare. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. 4. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Permite. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. sau an bugetar. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil.

deci o determinare obiectivă. 7. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă.determinată. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. este una din aplicaţiile cutumiare. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Principiul necompensării. Cum o compensare poate ascunde ceva. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Potrivit acestui principiu. cele care compun postul respectiv. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. 6. 25 . Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. precum şi între venituri şi cheltuieli. Principiul costului istoric. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. 8. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. implicit. Potrivit acestui principiu. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Principiul intangibilităţii. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. a fluxurilor monetare. 5. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ.

dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. 1. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). De exemplu. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale.9. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Prin contrast. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. nu numai forma lor juridică. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. se impune o selecţie a faptelor. Ca urmare. şi b) credibile în sensul că: 26 . prin situaţiile financiare. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). 10. sursele din care se efectuează acestea).10. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare.

în starea în care se găseşte la data comasării. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile.sunt neutre. . Momentul înregistrării. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. .11. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. Predarea-primirea activelor 27 .reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. republicată. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. Informaţii şi proceduri utile 1. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare.. Corectarea erorilor contabile. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. în situaţia comasării prin absorbire.sunt prudente. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. Operaţiile care trebuie efectuate. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. 2. 82/1991.sunt complete sub toate aspectele semnificative. . În cazul comasării prin absorbire. Eventualele erori constatate în contabilitate. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. 3. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. 1. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice.

către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. cheltuieli cu montajul. . bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.la cost de producţie . taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). denumită valoare contabilă (costul istoric). În acest scop. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. 28 . valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.la cost de achiziţie . Pentru bunurile care au valoare de piaţă.la valoarea justă .a. cheltuielile de transport. denumită valoare de inventar. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. probe tehnologice ş. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. respectiv valoarea de inventar. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. 4. 5. . valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. Evaluarea.pentru bunurile produse în instituţie. starea acestuia şi preţul pieţei. care se stabileşte astfel: . 6. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării.şi pasivelor instituţiei absorbite.pentru bunurile procurate cu titlu oneros.

29 . Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. Arhivarea registrelor de contabilitate. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. care se păstrează timp de 50 de ani. în baza unor contracte de prestări servicii. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. a celorlalte documente contabile. Arhivarea. după caz. de către alte persoane juridice române. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". cu excepţia statelor de salarii. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. cu titlu oneros. Orice persoană care constată pierderea. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".12. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. potrivit legii. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. întocmite sau reconstituite. în termen de 24 de ore de la constatare. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare.1. În cazul în care pierderea. În caz de încetare a activităţii. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. 1. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. potrivit reglementărilor legale în vigoare. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.1. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. 30 . coincide cu anul calendaristic.13. cu excepţia primului an de activitate. potrivit legii. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă.14. de regulă. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor.

respectiv costul de achiziţie.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. vânzare. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. ca şi cea la data bilanţului. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. sponsorizări. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). Imobilizări necorporale. 31 . O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. intangibile.a. transferuri ş. transfer ş.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. prin donaţii. Sunt active fixe necorporale.a. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. ca urmare. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. intrări din producţie proprie. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. sponsorizări. de intrare (contabilă). Ieşirile au loc prin casare. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. potrivit specificului modului de dobândire. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. Intrările au loc prin achiziţionare. În fig. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. privită ca sistem. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. Evaluarea iniţială. 1 (p. În unele situaţii (de exemplu donaţii. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Valorile de intrare sunt diferite.

Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. sculelor. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. respectiv primite cu titlu gratuit). Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. în concordanţă cu natura activului respectiv. b) proiectarea uneltelor. au sold final debitor. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. c) proiectarea. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. constate pe piaţă. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. când acestea sunt efectuate. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. 32 . Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Când nu este cazul a unei procurări. se creditează cu valoarea ieşirilor. ş. înaintea începerii producţiei de serie. Când sunt cumpărate. mărci comerciale. Contul 205 – „Concesiuni. brevete. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. drepturi şi active similare”. creşterea performanţelor acestuia. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. licenţe. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. matriţelor care implică tehnologie nouă.

valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. care nu poate depăşi 5 ani. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. integral. progresivă. Programele informatice create de instituţiile publice. lucrări literare. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Amortizarea se înregistrează lunar. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. cu aprobarea ordonatorului de credite. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. se recomandă metoda amortizării liniare. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). relativă. alta decât zero. În cazul nerecuperării integrale.E. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). programe de radio sau televiziune. În Regulamentul nr. Pentru serviciile şi activităţile economice. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. evenimente sportive. lucrări muzicale. 33 . la momentul scoaterii în funcţiune. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. regresivă. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. 2909/2000 al C. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). accelerată.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. O valoare reziduală.

Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Periodic. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Evaluarea. deci. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. sau odată la 5 ani. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici).Scoaterea din uz a unui activ – şi. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. ca şi reevaluarea. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. o pierdere sau o echivalenţă.

brevete. „Amortizări privind brevetelor.. mărci comerciale.. licenţe.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. brevetelor.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor....etc. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor...etc. brevete. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .. brevetelor. brevete. licenţe. brevetelor. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.etc.... drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. brevetelor.. mărci comerciale.etc.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor..” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.etc.etc.. brevetelor. brevete etc.etc.. brevete.etc..

a. Terenurile nu sunt supuse amortizării. cu împrejmuiri etc. În contabilitatea analitică. subgrupe. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. mijloace de transport.Imobilizări corporale. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. terenuri cu construcţii/fără construcţii. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . clase şi subclase. De exemplu. terenuri cu zăcăminte ş. tangibile. subgrupe. echipamente de protecţie ş. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. clase şi subclase. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Fiecare obiect singular. sau complex de obiecte. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. subgrupe. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. clase şi subclase. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. silvice. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). Construcţii Se evidenţiază pe grupe. Instalaţii tehnice. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. Imobilizări financiare. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. la lucrări de acces. aparatură birotică. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. Sunt recunoscute şi ca active financiare. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Sunt active fixe corporale. Mobilier.

instituţiile publice deţin şi active circulante. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. producţia neterminată. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. • terţii. • investiţii financiare pe termen scurt.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. sau produs. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. a căror utilizare nu este restricţionată. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. potrivit legii. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. sau utilizării în producţie. Activele circulante. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. 37 . Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. care sunt conservate în vederea vânzării.

.V-urile – sculele. combustibilii.a. bugetul statului. sau cu o durată mai mică de un an. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. clienţii. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. îmbrăcămintea specială.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. ambalajele. seminţele şi materialul de plantat. fără a se regăsi. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt.a). Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. bugetul asigurărilor sociale de stat. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare.a. asigurările sociale. Prin caracteristicile lor. indiferent de durata lor de serviciu. furajele. aparatele de măsură şi control. piesele de schimb. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. sportiv. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. bugetele locale. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. de regulă. indiferent de valoarea lor. care au statut de bunuri culturale comune. nu sunt mijloace fixe. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. medicamentele. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. materialele sanitare ş. de lucru. uzate fizic sau moral. S. dispozitivele. în produsul finit. verificatoarele –.D. ş. personalul. sunt înregistrate ca documente de inventar.

.212 – „Construcţii” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . aparatură birotică.213 – „Instalaţii tehnice.. alte active fixe corporale”. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 .214 – „Mobilier.404 = 512. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. echipamente de protecţie.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. animale şi plantaţii” . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). mijloace de transport.

Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. La rândul său.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. Legea contabilităţii nr. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. prevede la art. cu modificările şi completările ulterioare.1. 2. obiecte de inventar. 82/1991. acţiuni ş. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . mijloace băneşti.1. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise.1.1). În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. fig. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. Activele fixe includ activele fixe necorporale. sau infracţiuni. Deţinerea. activele fixe corporale şi activele financiare (v. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. 2. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu.a. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale.

avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. . lucrări literare. 41 . . artistice ori recreative efectuate pe pelicule. donaţii. de evaluatori autorizaţi. lucrări muzicale. licenţe. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit.costul de producţie. de regulă.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. benzi magnetice sau alte suporturi. .costul de achiziţie. . drepturi şi active similare.alte active fixe necorporale. respectiv primite cu titlu gratuit). . se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. sponsorizări). Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . cu excepţia celor create intern de instituţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. .cheltuieli de dezvoltare. mărci comerciale. sau pe baza unor evaluări efectuate. evenimente sportive. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.concesiuni. brevete. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex.. pentru cele procurate cu titlu oneros. programe de radio sau televiziune.

de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. de prod.1. garanţii.a. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. construcţii maşini. amenajări terenuri clădiri. echipamente animale (de muncă. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.. ş. benzi magnetice. miniere. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 .) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. petrolifere programe software opere artist. (orig. depozite la terţi) terenuri.Fig.

artistice ori recreative efectuate pe pelicule. al deprecierii activelor fixe necorporale. denumite şi ajustări pentru depreciere.6 lei : 12 = 83. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Amortizarea se înregistrează lunar. . Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. brevetele. 100 Cota de amortizare: = 16. evenimente sportive. cu aprobarea ordonatorului de credite. denumite şi amortizări. în funcţie de caracterul permanent. lucrări literare. mărcile comerciale. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. stabilite la data bilanţului. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.6 lei Amortizarea lunară: 999. Amortizarea. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. sau provizoriu. după caz. programe de radio sau televiziune.66 x 6000 lei = 999. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. lucrări muzicale.30 lei Concesiunile. şi/sau ajustări provizorii.66 6 Amortizarea anuală: 16. licenţele. mai puţin ajustările cumulate de valoare. drepturile şi activele similare. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei.

În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. ajustarea trebuie majorată. .există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. destinat să îndeplinească în mod independent. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. 2. 44 . Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare.Programele informatice create de instituţiile publice.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.2. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. . a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Ajustări pentru depreciere. pe calea amortizării.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.1. . pag. cu aprobarea ordonatorului de credite. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. integral. pe seama cheltuielilor.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. În cazul nerecuperării integrale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. în totalitate. . o funcţie distinctă. Reevaluarea. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.

Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. piscicol 211. sponsorizări).1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. .Activele fixe corporale cuprind: . Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie. . donaţii.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. pentru cele construite sau produse de instituţie.mobilier. mijloace de transport. activele fixe sunt evaluate la: . . Iniţial.costul de producţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . . aparatură birotică. respectiv primite cu titlu gratuit.terenuri şi amenajări la terenuri.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . animale şi plantaţii. pentru cele procurate cu titlu oneros. . Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.instalaţii tehnice. Evaluarea.construcţii.

fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. La expirarea contractului de închiriere. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. sau a agentului economic. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. stabilite la data bilanţului. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. În cazul clădirilor. 46 . faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. denumite şi ajustări pentru depreciere. după caz. potrivit contractelor încheiate. Evaluarea la data bilanţului.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Amortizarea. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. după achiziţionarea. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Cheltuieli ulterioare. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. denumite şi amortizări. şi/sau ajustări provizorii.

Reevaluarea. În astfel de cazuri. determinată în urma reevaluării. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. după caz. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. 47 . integral. pe calea amortizării. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. membrii ai unui organism profesional în domeniu. de profesionişti calificaţi. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. În cazul nerecuperării integrale. Ajustări pentru depreciere. Astfel stabilită. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.La încetarea contractului. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. pe seama cheltuielilor. În cazul în care. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). de regulă. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. la momentul scoaterii din funcţiune. ajustarea trebuie majorată. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.

Ca procedură.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. În acest caz. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. după caz. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. Transmiterea. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. potrivit reglementărilor în vigoare. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. de evaluatori autorizaţi. indiferent de durata de folosinţă. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. 48 . Potrivit prevederilor legale în vigoare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. după caz. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. similare. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. fără plată. în funcţie de subordonare. având cel puţin aceeaşi parametri. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. sau pe baza unor evaluări efectuate. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. după caz. de regulă. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite.

Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. a. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. . 49 . b. pe seama cheltuielilor. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora.1.creanţe imobilizate.2. . În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. alte creanţe imobilizate. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. potrivit legii.titluri de participare. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. un drept contractual. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare.alte titluri imobilizate. ajustarea trebuie majorată. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.3. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Activele financiare cuprind: . Iniţial. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . investiţii pe termen scurt. stocuri. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. materialele de natura obiectelor de inventar. 50 . Activele circulante (curente) cuprind: 1. materialele consumabile. 2. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. creanţe.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. costul de producţie sau valoarea justă.2. .1. 2. mărfurile.2. . sau c) sub formă de materii prime. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. casa şi conturi la bănci. 3.2. animalele şi păsările. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. de asemenea. produsele. ambalajele. după caz. Sunt incluse. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. 4.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. precum şi regiile corespunzătoare. De asemenea. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. determinat pe baza inventarierii. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. Costul de producţie. cât şi valoric. atât cantitativ. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi anume: materiale directe. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. În condiţiile folosirii inventarului permanent. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. În acest scop. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. fiind recunoscute în costul activului. ajustarea trebuie majorată. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Scăderea din gestiune a stocurilor. pe seama cheltuielilor. atunci când este cazul. În acest caz. energie consumată în scopuri tehnologice. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. sau de prelucrare a stocurilor. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. şi costurile estimate necesare vânzării.

2.3.2. respectiv principal sau secundar. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. 2. Pentru instituţiile publice. prelucrare. În scopul asigurării surselor de finanţare. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. uşor convertibile în numerar.a. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.). ministerele stabilesc limite proprii. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. În acest scop. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale.4. a altor valori de trezorerie. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen.2. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. 2. după caz. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). a disponibilităţilor 52 . cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.2. 2.

bugetul asigurărilor sociale de stat. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. finanţate integral din venituri proprii. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. potrivit bugetului aprobat.bugetul de venituri şi cheltuieli. bugetele locale. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. cheltuieli şi disponibilităţi. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. instituţiile publice. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. 53 . Banca Naţională a României. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. în condiţii de siguranţă. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. băncile comerciale şi în casierie. bugetele fondurilor speciale. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme.existente în conturi la trezoreria statului.

acreditive (4.3.9. fonduri externe nerambursabile (4.1. disponibil al bugetelor(4. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.). Dobânzile de plătit şi cele de încasat. g)dobânzile de plătit. 54 . după caz.). Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.7.). Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. i) împrumuturi pe termen scurt primite. 3.2. viramente interne (4.).). se ţine distinct în lei şi în valută. faţă de cele de plătit.1. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.). în cursul exerciţiului financiar. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. casa şi alte valori (4.8. h) dobânzile de încasat.5. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.6. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.4.). conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.). e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. se înregistrează într-un cont distinct.). Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4.

55 . comunicat de Banca Naţională a României.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". La finele perioadei. depozite pe termen scurt în valută. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. valabil pentru această dată. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. 3. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită.2. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. . Disponibil al bugetului de stat.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul din sume colectate pentru bugete.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). după caz. . corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".

la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. comunicat de Banca Naţională a României. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie.3. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. precum şi a altor reglementări în domeniu. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice.64/1976.4. tichetele şi biletele de călătorie. 3. deschise la trezoreria statului. biletele cu valoare nominală. tichetele de masă. Buletinul Oficial nr. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. alte valori etc. bonurile valorice pentru carburanţi auto. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. bugetelor fondurilor speciale. reprezentând drepturi de personal. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă.3. ale bugetelor locale. La finele perioadei. potrivit legii. după caz. 56 . cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar.209/1976. după caz. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. aprobat prin Decretul nr. biletele de tratament şi odihnă.

în favoarea acestora. 3. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. Sumele în numerar. disponibilul fondului de risc. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. respectiv: disponibilul din taxe speciale. în lei sau în valută. se înregistrează în contabilitate distinct. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct.5. constituite în condiţiile legii. se administrează. se înregistrează în contabilitate distinct. în limita sumelor primite de la acesta. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. 57 . disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. 3. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale.6. se încasează.

9.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. 3. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. după caz. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 .8. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .7. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. .Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. şi din casieria instituţiei.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. 3. 3.

la bănci comerciale.a.P. după caz.E. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”).). sunt purtătoare de dobândă. trezoreria statului sau. avizează. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania.F. M.P. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. acordurile. 59 . aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. conform instrucţiunilor emise de donator. trezoreria statului sau. Totodată. unele landuri din Germania de est ş. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. Fonduri de coeziune. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere.E. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. în faza de proiect. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. Fonduri structurale. la bănci comerciale. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. M. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.F. memorandumurilor de finanţare. memorandumurile. după caz.scopul în care au fost acordate. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. după caz. precum şi. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. În prezent. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. Portugalia. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.

se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. 60 . reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.

lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.O. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. comunicat de Banca Naţională a României. Bunurile cumpărate. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. criteriilor. nr. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. decontările între instituţii publice (5.). precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5.109/2004. M.5.). iar în cadrul acestora pe termene de plată. 9 Potrivit H.). nr. SAPARD etc. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.6.). clienţii (5.). Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. 61 . republicată. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.).4.) (5. cu debitorii şi creditorii diverşi. la data efectuării tranzacţiei. bugetul statului.3. 4.264/2003. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.). Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. lucrările executate şi serviciile prestate. ISPA. asigurări sociale. bugetele locale. 4. personalul (5.1. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5.). Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).2.G.7. protecţie socială (5.8. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. cât şi în valută.2.1. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.).9. debitori şi creditori ai bugetelor (5.

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. datorate terţilor 62 . sporurile. 4. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. deschis pe fiecare persoană. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei. comunicat de Banca Naţională a României. potrivit reglementărilor în vigoare. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. Bunurile vândute. potrivit legii. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. premiile. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. nu se suportă din fondul de salarii. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. cuvenite pensionarilor conform legii. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege.3.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. cât şi în valută. îngrijirea copilului.

Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. plusul de numerar din casierie. Bugetul statului. amenzi şi penalităţi. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. potrivit legii.4. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. 63 . Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. sumele datorate creditorilor. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxe şi vărsăminte asimilate. datorate bugetului statului potrivit legii. bugetele locale. calculate potrivit legii. pensii alimentare şi altele). cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. prescrise.(popriri. Alte impozite. 4. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. impozitul pe clădiri. impozitul pe venituri de natură salarială. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. precum şi debitele provenite din pagube materiale.

5.E. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. contribuie. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . 4. accidente de muncă şi boli profesionale. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. • contribuţii din T.E. PHARE. ajutoare sociale. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.A. Asigurări sociale. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură.6. ISPA. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. • contribuţii din taxe vamale. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .2.E.sume de primit şi datorii sume de plată. ISPA.pentru asigurări sociale de stat.E. Statele membre U.V. Decontări cu bugetul U. la constituirea bugetului U. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. asigurări sociale de sănătate. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.instituţii publice . protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor .1. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. SAPARD etc.6.4.6. 4. asigurări pentru şomaj.

altele decât personalul propriu şi furnizorii. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” bugetul de stat” 3. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. în contul de rezultat patrimonial: 121.E. altele decât personalul propriu şi clienţii. bugetelor locale.E. se înregistrează ca şi debitori diverşi. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. la cererea acestora sau din oficiu. pe structura clasificaţiei bugetare. 65 .Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U.E. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. bugetul local. Achitarea obligaţiei de plată. pe structura clasificaţiei bugetare. 10 OMFP nr. Înregistrarea. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” bugetului U.E.E. pentru închiderea contului de cheltuieli.” 4. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U.” 2.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. Debitori şi creditori diverşi. 1917/2005. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. se înregistrează ca şi creditori diverşi. bugetului asigurărilor sociale de stat. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.7.

alte venituri realizate în avans). Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. la venituri în avans (venituri din chirii. abonamente publicaţii. abonamente la publicaţii. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. după caz. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. se înregistrează. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. potrivit legii. fonduri cu destinaţie specială. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. abonamente la instituţiile de spectacole. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. se înregistrează distinct în contabilitate. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. 66 . dar care privesc exerciţiile financiare următoare. într-un cont distinct. 4. la cheltuieli în avans (chirii. provizoriu.9.bugetul asigurărilor pentru şomaj. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. 4. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate.8. precum şi dobânzile aferente acestora. atât în contabilitatea unităţii debitoare. după caz. alte cheltuieli efectuate în avans). din fonduri speciale. se înregistrează distinct în contabilitate. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. asigurări.

sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. 5. alte împrumuturi şi datorii asimilate. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Datorii 5. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.1. prime privind rambursarea obligaţiunilor. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. care este încheiat înainte de data bilanţului. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. conform acordului de împrumut. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe garantate de stat.2. 67 . denumită şi datorie curentă. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.1.1. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.1.

Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. pe de altă parte. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. de pe pieţele financiare. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern.1.5. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau.1. în numele statului. în numele României.2. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.3.3. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. la care se adaugă datoria publică locală. 68 .3. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. 5. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.1. după caz. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. la un moment dat. prin Ministerul Finanţelor Publice. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. 5. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. prin Ministerul Finanţelor Publice. după caz. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. pe de o parte.

Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. instituţii financiare internaţionale. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. în 69 . Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. se constituie fondul de risc. 5. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. garanţii de stat. contractate în scopuri prevăzute de lege. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. împrumuturi de stat de la bănci. sau de la alte organizaţii internaţionale. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. de la alte instituţii de credit. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului.4. persoane juridice române sau străine. mediu şi lung.1. respectiv din bugetele locale. la un moment dat.

Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Consiliile locale.scopurile prevăzute de lege. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. se constituie fondul de risc. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. pe termen scurt. 70 . dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. din punct de vedere valoric. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. contribuţii. după caz. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. alte vărsăminte. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. taxe. 5. Provizioanele nu pot depăşi.2.

fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. 5. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. despăgubirile. 5. fonduri în afara bugetelor locale etc. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. daunele şi alte datorii incerte. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. rezultatul reportat. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.litigiile.1.3. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. . rezultatul patrimonial. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . fondul activelor fixe necorporale. declarate ca atare prin lege. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. cele exemplificate în anexa la Legea nr.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . în limitele şi în condiţiile legii. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezervele din reevaluare.alte provizioane. . exemplificate în anexa la Legea nr. amenzile şi penalităţile.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor.3. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. potrivit legii sau prin natura lor.

Domeniul public al comunelor. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. a consiliului judeţean. Bunurile din domeniul public al localităţilor. dacă legea nu dispune altfel. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. ele pot fi date numai în administrare. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. de ministere. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. În lipsa acordului menţionat. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. în condiţiile legii. concesionare sau închiriere. după depunerea situaţiei financiare anuale. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar.judeţean. după caz. prin hotărâre a Guvernului. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. Bunurile din domeniul public pot fi date. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. după caz. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.

5. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. prin hotărâre a consiliului judeţean. Dreptul de proprietate publică încetează. mai degrabă.3. prin urmare. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. prin hotărâre a Guvernului. la cererea Guvernului.2. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. prin hotărâre a Guvernului. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. se are în vedere. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.judeţean. a consiliului judeţean. după caz. 73 . stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. La începutul exerciţiului. după caz. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar.

astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.ca o creştere a rezervei din reevaluare. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. determinată în urma reevaluării. aceasta se tratează astfel: . eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate.3. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. . Reevaluarea acestora se face. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. dacă nu a existat o descreştere anterioară. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.4. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. aceasta se tratează astfel: . caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. după caz. în condiţiile legii. În cazul în care. În astfel de cazuri. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale.3. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . la valoarea justă.ca o scădere a rezervei din reevaluare.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. din cadrul capitalurilor proprii.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. . 5. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ.5. din cadrul capitalurilor proprii.3.

02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .131.131.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. . Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.131. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. .03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.

Contului 131. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. din fondul de rezervă. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. ca fond. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). 95/2006 privind reforma în 76 . Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. potrivit legii. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public.01).1. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Sumele constituite ca fond de rezervă. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. pentru utilizare ca fond de rulment.curent. în continuare. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. potrivit legii.01 = 131). În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222).02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.1. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Este un cont de activ. Fondul de rezervă pentru sănătate. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. necheltuite. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii.

Fondul de risc. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. respectiv. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Taxe speciale. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. 77 . Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. după caz. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. prin tarif sau preţ potrivit legii. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. consiliile locale. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Se păstrează într-un cont distinct. ca surse de finanţare. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. pentru garanţii la împrumuturi externe. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. la unităţile trezoreriei statului. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133.domeniul sănătăţii. aprobă taxe speciale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe.

Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Fondul de tezaur. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. deschis în afara bugetului local. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. iar în debit. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. la sfârşitul anului. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. necesară desfăşurării activităţii spitalului. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Soldul debitor al contului 468.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Acesta este un cont de activ. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Fondul de dezvoltare a spitalului. 78 . • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Contul 1391 este un cont de pasiv. precum şi din cele casate. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar.

precum şi subvenţii. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. prime. aferente unei perioade de timp. 79 . pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. contribuţiile aferente acestora. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora.5. asistenţă socială acordate. Alte transferuri.4. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. al 13lea salariu. după caz. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. interne şi în străinătate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. curente şi de capital. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. transferuri.

alte cheltuieli finanţate din buget.prime de asigurare. cheltuieli cu personalul. . . alte stocuri. după natura şi destinaţia lor. Acestea includ: .deplasări.comisioane şi onorarii.drepturi salariale în natură.chirii. cheltuieli de capital. 80 . Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. cheltuieli extraordinare.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. . Cheltuieli cu alte impozite. . asigurări sociale de sănătate. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. materiale nestocate. transferări.salariile personalului. . cheltuieli cu alte impozite.alte cheltuieli operaţionale. ambalaje.5. cheltuieli financiare. . . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . . detaşări. reclamă şi publicitate. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. asigurări de şomaj. materiale de natura obiectelor de inventar. accidente de muncă şi boli profesionale.indemnizaţii de delegare. .alte servicii executate de terţi.1. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. .materii prime. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. amortizări şi provizioane.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. alte cheltuieli operaţionale. taxe şi vărsăminte asimilate.întreţinere şi reparaţii. materiale consumabile. . animale şi păsări. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.transportul de bunuri şi personal. conform legii.protocol. . Alte cheltuieli operaţionale includ: . detaşare.pierderi din creanţe şi debitori diverşi.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. .4. taxe şi vărsăminte asimilate.energie şi apă. Cheltuielile cu personalul includ: .servicii bancare şi asimilate. mărfuri. .

.dobânzi.diferenţe de curs valutar. SAPARD. SAPARD. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. .alte pierderi . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. . SAPARD.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. .cheltuieli neeligibile: PHARE. 1.V.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. .transferuri în străinătate.V. .transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.asigurări sociale.1 100 lei 2. . ISPA.transferuri interne.subvenţii. conf. Angajatul C. 81 . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . ISPA. . . facturii fiscale. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. pentru procurarea unei truse medicale (auto).ajutoare sociale.pierderi din creanţe imobilizate. . .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. ISPA. .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.

acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. In consecinţă. în succesiunea lor. caracterului şi aspiraţiilor sale. utilizate potrivit altei proceduri. şi pe aceea de elaborare şi 82 .alte cheltuieli. 5. provizioane şi ajustări includ: .. .cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. oricare este acesta. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta.cheltuieli financiare privind amortizările. Un buget public este în primul rând un document politic. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Cheltuieli de capital. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. Dacă bugetele publice. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. nu se deosebesc între ele.pierderi din calamităţi. Astfel. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. programatic. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. apoi. In aceste situaţii. economic. . vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. Cheltuielile bugetului de stat. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. amortizări.cheltuieli operaţionale privind amortizările. odată constituite/încasate. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. dacă sunt orientate şi executate la fel. programelor.4. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. între alte funcţii.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. au legătură cu programul de guvernare. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. Cheltuielile.2. ca şi veniturile.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. fără deosebiri. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. de apărare şi ordine publică ş. acţiunilor. . corespunzătoare naturii. . şi numai în al doilea rând un document financiar. Cheltuieli extraordinare includ: .a.

Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. prin trezoreria statului. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat.F. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. respectiv se pot angaja. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor.P. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare.. c. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. 83 . reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.De asemenea. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. b. pe exerciţii bugetare. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate.

Numărul de salariaţi. . Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. capitole. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. . Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern.P.3. 5. . pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.F. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. respectiv: . Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul fondurilor externe nerambursabile. subcapitole. simbolul contului (din planul de conturi).Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. titlul.. sursă de finanţare a cheltuielii. 4. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. subcapitolul. 2. permanenţi şi temporari. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. prin M.bugetele locale. . în cadrul acestora pe capitole. capitolul.bugetul asigurărilor sociale de stat. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. . 3.4.bugetul asigurărilor pentru şomaj. după natură şi destinaţie.bugetul de stat. In consecinţă. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. 84 . 6. 5. . articole şi alineate. . articolul.

aferente unei perioade de timp.1. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. organizarea de manifestări culturale şi sportive.7. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi.5. veniturile reprezintă impozite. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. în roşu. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. 5. prestaţii editoriale. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. 8. creanţelor şi datoriilor. studii. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. prestări de servicii şi altele asemenea. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. subalineatul (paragraful). concursuri artistice. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Grupele de venituri 85 . alineatul. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. proiecte. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică.5. după caz. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. taxe. 5. publicaţii. În contabilitate.

Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri din provizioane.venituri din vânzarea produselor reziduale.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. venituri nefiscale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . . .variaţia stocurilor.venituri din chirii.venituri din activităţi diverse.venituri din vânzarea produselor finite. . venituri fiscale. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. venituri extraordinare.venituri din studii şi cercetări. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. Potrivit prevederilor contractuale.venituri din vânzarea semifabricatelor.. 86 . Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. venituri din producţia de active fixe. fonduri cu destinaţie specială.venituri din lucrări executate şi servicii prestate.p.alte venituri operaţionale. . 1. venituri financiare.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. .venituri din vânzarea mărfurilor. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. subvenţii. venituri din contribuţii de asigurări. . chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii.p. veniturile din activităţi economice includ: . . La rândul lor. . transferuri. . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. după natura şi sursa lor. Chiria lunară este de 9 lei / m. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. finanţări. alte venituri operaţionale.

venituri din vânzări de bunuri şi servicii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Venituri nefiscale.alte impozite şi taxe fiscale. Venituri din contribuţii de asigurări. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.impozite şi taxe pe proprietate. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Venituri fiscale. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. . Grupa "Venituri nefiscale" include: . . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. . De regulă. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. Veniturile financiare includ: 87 .impozit pe venit. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.Venituri din producţia de active fixe includ: .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.alte impozite pe venit. . profit şi câştiguri din capital. . . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. .venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. recunoscute la momentul constatării. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Grupa "Venituri fiscale" include: . .venituri din producţia de active fixe corporale.impozit pe salarii.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii.venituri din proprietate. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.venituri din producţia de active fixe necorporale.impozit pe venit.

din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetele fondurilor speciale.. ISPA. . după caz. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. bugetul asigurărilor sociale de stat. . un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare.PHARE.integral din venituri proprii.a. sponsorizări. la unele dintre acestea ponderea este de 100%.venituri din dobânzi. . Din această sursă. . Când există surse duble de finanţare. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. subvenţii. şi alte surse de finanţare: pe programe.venituri din investiţii financiare cedate.alte venituri financiare. transferuri.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . . din donaţii. ISPA. SAPARD.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. bugetele locale. de înfăptuire a justiţiei. 88 . bugetele fondurilor speciale. . se finanţează acţiuni social – culturale. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. 5.5. . Sunt. Sub aspectul surselor de finanţare. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. SAPARD. Finanţări. însă. bugetele locale.integral din bugetul de stat. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. după caz.venituri din creanţe imobilizate. în funcţie de subordonare. Între sursele de finanţare.2. . dar şi din celelalte. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale.PHARE.venituri din diferenţe de curs valutar. bugetul asigurărilor sociale de stat.

lucrări executate şi servicii prestate. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. de infrastructură. ulterior. Cifrele nu au fost contestate oficial. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. Potrivit clasificaţiei bugetare. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. potrivit bugetului aprobat. în acelaşi fel. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. In schimb. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. pentru a nu deforma.). reprezintă plăţi de casă. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate.a.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. de apărare şi siguranţă naţională etc. Astfel. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Clasificaţia bugetară. dar nici nu există o listă publică. ca venit. Astfel. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. de capital ş. 89 . Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. materiale. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. la începutul anului 2008.). exhaustivă. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. număr cu care ţara ocupa un loc de top. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe.

. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Această grupă include: . Transferuri. fonduri externe nerambursabile. Sume/cote defalcate. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. o cotă la bugetul de stat. pe baza dispoziţiilor legale. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. respectiv: transferuri. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. . începând cu întocmirea proiectului de buget.P. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. subvenţii. In situaţiile în care. la data plăţii salariului. Spre exemplu. ca resurse financiare ale acestora.finanţarea de la buget. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). . . după caz.. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . .venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar.finanţarea în baza unor acte normative speciale. . o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale.venituri din subvenţii. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. M. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. au loc treceri de unităţi. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Aceste 90 . Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe.F. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. după caz.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior.finanţarea din fonduri externe nerambursabile.fonduri cu destinaţie specială.

începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. inclusiv. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. la virare. sau prin ordin de plată peste această sumă.5. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. inclusiv. 91 . taxă sau alte obligaţii fiscale. cu înregistrările aferente în contabilitate). în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local).venituri din despăgubiri şi din asigurări.3. distinct pe fiecare impozit. Veniturile extraordinare provin din: . inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). . prin poştă. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. sau la agenţii fiscali.venituri din valorificarea unor bunuri. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Este de 0. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. 5. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. în principal. după care se înregistrează ca încasări. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală.

şi A.A. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.P.NA.F..P. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.N. A.F. persoane juridice şi persoane fizice.N. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. taxelor. Autoritatea de specialitate din subordinea M. 5. 92 .F.F.N. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M.A. In legătură cu veniturile bugetare.)¹.F. elaborează. pe lângă alte funcţii. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. restituiri. datorate de plătitori. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. De asemenea. Stabilirea obligaţiilor de plată. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.P. reprezentând impozite. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.5. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. A. în baza dispoziţiilor legale.N. compensări şi amânări la plata impozitelor. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.4.F. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. ordonatorii de credite (principali.F. bugetului asigurărilor de şomaj.A.. Printre alte obiective. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.A.Eventualele înlesniri. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.F.

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. 2. subcapitolul.bugetul de stat. . Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget.bugetul fondurilor externe nerambursabile. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). Cu aceste 93 .bugetul asigurărilor sociale de stat. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. bugetul căruia îi aparţine venitul: . paragraful. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.5.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. avize de expediţie.5. . În cadrul instituţiilor publice. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. . alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. . capitolul. 4. 5. facturi.bugetul asigurărilor pentru şomaj.bugetele locale. după natură şi sursă. . simbolul contului (din planul de conturi). . acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. 3.5. în roşu.

în păstrare sau custodie. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. urmăriţi în continuare. 94 . denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. chirii şi alte datorii asimilate. 5. efecte scontate neajunse la scadenţă.6. active fixe luate cu chirie. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. precum şi alte valori. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. debitori scoşi din activ.

O.1.bilanţ . se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.27 (3): . care includ: politici contabile şi note explicative. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. • anexe la situaţiile financiare. • contul de rezultat patrimonial.G. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr.situaţia modificării capitalului propriu .politici contabile .E.bilanţ . 82/1991. fără subdiviziunile leului. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. 6. art.cont de profit şi pierdere . • contul de execuţie bugetară. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.E. Pentru instituţiile publice. respectiv în lei. care se compun din: . nr. • situaţia fluxurilor de trezorerie.situaţia fluxurilor de trezorerie .politici contabile . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v.note explicative.note explicative.cont de profit şi pierdere .

poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. subordonate instituţiilor publice din România. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. alte autorităţi publice. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. fără a întocmi situaţii financiare. Ministerele. 96 . după caz. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. datoriilor. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. Unităţile fără personalitate juridică. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. subordonate instituţiei publice. la termenele stabilite de acesta. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. după caz.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului.

Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. – Contabilitatea instituţiilor publice. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului.279. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. generalizată. sintetică. mărime.1. Definiţie. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. unul deosebit de important.1. 97 . Schematic. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Bilanţul 1. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. p. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ.M. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii.6. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. C. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. 2005. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. proprietate sau complexitate. indiferent de obiect.

complexităţii. ca pasive – în partea dreaptă. inclusiv în bilanţ. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).). • Active circulante (stocuri.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete... Ristea M.a.. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. Teoretic. ca provenienţă. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. Activele – datorită diversităţii.35. fonduri de trezorerie. creanţe etc. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. stocuri. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil.a.. p. În practică însă.A. Bucureşti. R. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. „. 16 Călin O.. corporale. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. respectiv ca surse de formare.. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. mijloace fonduri imobilizate.a.. Văduva I. Neamţu H. 98 . cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. Bazele contabilităţii.) curente ş. efectuării plăţii/încasării ş. iar pasivul. disponibilităţi băneşti ş.

Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. Exemple de active imobilizate: clădiri. creanţelor. nr. evident. sunt. Spre deosebire de activele fixe. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. ca active circulante. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. disponibilităţilor băneşti. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată.G. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar.a. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. indiferent de valoarea lor contabilă. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. sau curente. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. sau fixe. imobilizări. Datorită acestor particularităţi. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. De asemenea. respectiv bunuri imobile. Activele circulante. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil.a. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Activele imobilizate. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. construcţii speciale ca poduri. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. de lucru.105/2007. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. mijloace de transport. ziduri de sprijin ş. ambalaje etc. 17 99 . sportiv. Stocurile. sculele şi verificatoarele ş. acreditivele şi avansurile de trezorerie. materiale (consumabile). sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime.

datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. administrator. şi necurente – de peste un an). operaţii de regularizare ş. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). prin componenţa sa. Ca sursă de finanţare.a. Capitalul.a. surse atrase. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric.a. sub diferitele sale forme. Pe lângă resurse proprii. Toate aceste lucrări. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. juridice etc. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). şi invers. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. împrumutate ş. 100 . pe salarii etc. Rezultă că. reevaluarea. decontări cu persoane fizice. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. şi altele. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. din care rezultă obligaţii de rambursare. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. care reflectă situaţia de fapt. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. până în momentul plăţii lor.).propriu. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele.

fonduri . 63 800. ACTIV ASIV I.00 12 200. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 9 000. p. 1.00 11 500.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . ..00 . maşini.00 12 000.00 8 000.12..00 1 Rezerve.00 .40) Bilanţ contabil la 31.00 P 15 000.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 2 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 11 000. 20 000. clădiri.

00 7 500.Disponibil în casă Total Active II .00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 102 .00 87 500.00 0.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

6. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).cheltuieli efective (costuri.credite bugetare iniţiale. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. după caz.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. consumuri de resurse). Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. 106 .drepturi constatate . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.încasări realizate . în structura în care a fost aprobat bugetul. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .angajamente legale .plăţi efectuate . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: .prevederi bugetare iniţiale. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru elementele prezentate în notele explicative. se va prezenta. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). de regulă.5. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. prevederi bugetare definitive .angajamente legale de plătit .angajamente bugetare . credite bugetare definitive . care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.1.

şomaj.02 Rezultatul patrimonial . mijloace de transport. licenţe.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.bugetul local 117.1 Terenuri 211. animale şi plantaţii 214 Mobilier.01 Rezultatul patrimonial . drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. mărci comerciale. asigurări. şomaj) 117.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. sănătate.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. asigurări sociale. aparatură birotică.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.01 Rezultatul reportat .02 Rezultatul reportat . local. brevete. local. sănătate) 121.03 Rezultatul reportat . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .

ISPA etc.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .E.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . SAPARD. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. ) 459 Sume datorate bugetului U.

PHARE. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. detaşări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . SAPARD.E.

12. C. 2004. 110 .. Editura Universitară. 1. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.. Contabilitatea instituţiilor publice.2005.  IPSASB. A. 2005. 1. Noua contabilitate publică. Suciu G. traducere. Nişulescu.186 bis din 29. I. Bucureşti. Bucureşti. Editura CECCAR. Ştefănescu. 2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Of. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Editura InfoMega.Bibliografie selectivă  Dascălu..917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. nr. M.. A.  Morariu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful