ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. ulterior. în prezent. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Contabilitatea ca disciplină de studiu. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. complex de studiu şi obiect serios de activitate. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. 7 . dificultăţile se amplifică. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. De asemenea. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. fenomene. unei practici adecvate.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. şi există. De la simple însemnări. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. contabilitatea a fost subiect distinct. atât ca iniţiere. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. De asemenea. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. de reglementare. sau vizionarea programelor TV. cu intensificarea schimbului de activităţi. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. Dedicarea generaţiilor trecute. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. au existat. Efortul vizează şi latura juridică. cu caracter permanent şi. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. ca însuşire. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. este imposibil de realizat. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. cât şi ca aprofundare. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. În lipsa unei experienţe. Ca ştiinţă şi practică.

Altfel. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. Astfel. starea. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. pe de altă parte. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. Ca reflectare în contabilitate. economic şi financiar. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. Astfel. capital propriu. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. folosinţă a bunurilor. bine remunerată. cu ce se ocupă acestea. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). În această concepţie. transformarea capitalului. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. o profesie folositoare şi. 1. întrebuinţării.2. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. comensurabile în bani). uneori. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. distincte de celelalte discipline. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. şi mai ales când acesta este testat. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. geometria. atras). 8 . contabilitatea este o disciplină interesantă. ca obiecte de studiu. contabilitatea. ca avere mobilă şi imobilă. atras etc. Sub aspect economic. cu procedee şi instrumente proprii.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. precum şi afacerile mari şi mărunte. Sub aspect juridic. administrare. în ordinea în care acestea au avut loc”. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. Ca teorie şi practică. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. al consumului. înlocuirii acestora.

execuţiei bugetului public naţional. stării. datoriilor şi capitalurilor proprii. Legea contabilităţii. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. furnizorii. cunoaşterea. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. În această concepţie. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. clienţii. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. evaluarea. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. respectiv contabilitatea financiară şi. creditorii. 82/1991. patrimoniul aflat în administrare. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. nr.Sub aspect financiar. costul programelor aprobate prin buget. prelucrarea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. La rândul lor. calculul. probată în bilanţul contabil. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. rezultatul patrimonial (economic). Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . băncile. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. rezultatul execuţiei bugetare. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. clienţii. după caz. gestiunea şi controlul activelor. prelucrarea. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. Parlamentul. mişcării şi transformării resurselor economice. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. contabilitatea de gestiune. atât pentru cerinţele interne ale acestora. Contabilitatea. ca activitate specializată în măsurarea.

În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. sectoarele municipiului Bucureşti. a) şi c). corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. . planul de conturi cuprinde: . potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. municipiile. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. instituţiile publice autonome. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. indiferent dacă veniturile au fost încasate. b) contabilitatea trezoreriei statului. judeţele. 45/2003. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. indiferent de modul de finanţare a acestora. ministerele. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. cu personalitate juridică. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. În aplicarea prevederilor de la pct. precum şi instituţiile din subordinea acestora. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. alte autorităţi publice. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. municipiul Bucureşti. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. aprobată cu modificări şi completări. Administraţia Prezidenţială. iar cheltuielile plătite.bugetului de stat. oraşele. 500/2002. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. Conturile contabile trebuie să fie conforme.

Ordonatorii de credite 11 . şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.1. 1.clasa 4 „Conturi de terţi”. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general.execuţie a bugetului. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). . . a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare.3. respectiv în momentul creării. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. În acest sens.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. 1. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare.3.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. .clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. .clasa 1 „Conturi de capitaluri”. Cu ajutorul acestor conturi.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. a unei creanţe sau unei obligaţii. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. .

inclusiv modificarea şi completarea recentă3. 115/1999 privind 12 . subordonate ordonatorilor principali. indiferent de rang: principal.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. „influenţe”. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. „determinări obiective” etc. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. M. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. In ierarhia arătată. ordonatori principali: sunt miniştrii. 116 din 4 feb. în termeni juridici. întreagă. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.G. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. 2005. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. nr. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. alte organisme colective. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. c. Calitatea de ordonator de credite. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. subordonate ordonatorilor secundari. nr. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. La rândul lor.U. b. Legii nr. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. ai 3 O. fără „acoperiri”. Un ordonator de credite. comisii. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat).O. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă.

. luni. . 5 Calendar bugetar: etapele. . elaborarea proiectelor bugetelor anuale. 13 .repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. capitole etc. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. 500/2002. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. acestea sunt retrase.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. Cererile de finanţare de la bugetul de stat.). Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. Prin lege. sunt refuzate (de M. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora.F. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. De asemenea. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. .P. .organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. repartizarea creditelor bugetare. . Dintre atribuţii menţionăm: .aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. trimestre. aşa cum s-a arătat mai sus.realizarea veniturilor bugetare.a.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5.

sunt formulate. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.3. . dacă este cazul. de ordonatorii principali de credite. Un proiect de buget fundamentat temeinic. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. conduse de către directorul economic. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. potrivit legislaţiei în vigoare.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. ordonatorii principali de credite.va deveni un buget realist. în compartimente distincte.P. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). a specificului instituţiei. de regulă. iniţial. .cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. 1. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.Dintre atribuţii. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . în condiţiile legii.F. M. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice.2.

mai întâi în Italia şi. păstrarea documentelor justificative. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. depunerea la termen a acestora la organele în drept. ulterior. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. Un agricultor. Legea contabilităţii nr. potrivit legii. în condiţiile legii. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. conform legii. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. 1. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. a registrelor şi situaţiilor financiare. astfel cum a fost modificată şi completată.cheltuielilor sau. 82/1991. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii.4. spre 15 .cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. potrivit legii. după caz. şi în alte ţări din Europa occidentală. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure.

dar şi a formelor de evidenţă economică.a. Bucureşti. aşa cum s-a arătat mai sus. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. de virtuţile. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. nu serveşte. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. pentru sămânţă. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. altădată singurul în funcţiune. fapt dovedit. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului.). sămânţa. Proportioni et Proportionalita. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. pentru fertilizare. a rezultatelor financiare. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa.241. valorii. casării. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. erbicidare etc. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. la preţurile trecute în documentele justificative. magaziei (gestionarului). completarea de noi registre. implicit.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. 6 Gh. potrivit naturii şi destinaţiei lor. în mod distinct.. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. treptat. Geometria. porumb. precum şi de longevitatea acesteia.exemplu. atât în debit cât şi în credit. decât secvenţial. Contabilitatea în partidă dublă. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. s-a impus întocmirea de noi documente. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Valorile se înregistrează. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. 16 . Ca urmare. Prin sine însăşi. lipsurilor de inventar etc. orz ş. Enache – Bazele contabilităţii. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. p. pentru piaţă. care cultivă cereale: grâu. cantităţii. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă.

Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. 1972. Editura Ştiinţifică. concomitent. utilizării metodelor matematice moderne. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. Prin asimilare. filialele. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Bucureşti. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. sucursalele. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile.G. p. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare.68. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. – Istoria contabilităţii. 7 Demetrescu. şi a altora în acel timp. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. imprimatelor. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. 17 . şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. în creditul altui cont. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. C. dar şi a globalizării relaţiilor economice.a. Este de dată mai recentă. în secolul XX. Contabilitatea în partizi multiple. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică.Apariţia acestei lucrări. registrul-inventar ş. registrul-jurnal. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. fiecare fond având o gestiune proprie.

registrulinventar. creanţe şi datorii. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. comunicat de Banca Naţională a României. 18 . Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).1. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. la cursul INFO–euro. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.6. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. 1. ISPA etc. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. bunuri. servicii. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah".5. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. formulare şi documente contabile corelate între ele. cât şi în valută.. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. sub diverse forme: disponibilităţi. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. La instituţiile publice. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. cartea-mare şi balanţa de verificare. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. La data întocmirii situaţiilor financiare.

după caz. . precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. temeiul legal al efectuării acesteia. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . . dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. cu orice titlu. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. de bunuri materiale. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. vizat şi aprobat. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). fără să fie înregistrate în contabilitate.denumirea documentului.numele şi prenumele. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". . . În acest caz. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". numerar şi alte drepturi şi obligaţii.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". fişe şi alte documente contabile după caz. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. sediul unităţii care întocmeşte documentul. potrivit legii. .denumirea şi. titluri de valoare. 1.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". atunci când este necesar.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. după caz. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. să fie considerate infracţiuni. .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul).7.

a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. Operaţiunile de aceeaşi natură. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. . registrul-inventar şi cartea mare. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. după caz. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. şnuruit. 20 . în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. în conturi sintetice şi analitice. foi volante sau listări informatice.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. privind activitatea financiară şi contabilă. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. pot fi recapitulate într-un document centralizator.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. prin înregistrarea cronologică. realizate în acelaşi loc de activitate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Se întocmeşte zilnic sau lunar. în orice moment. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. după caz. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. după caz. fără ştersături şi spaţii libere. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. după ce a fost numerotat. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. denumit jurnal-auxiliar.

În această situaţie. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. prin regruparea conturilor. cu ocazia fuziunii. preluate din aceste jurnale. divizării sau încetării activităţii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. decontările cu furnizorii. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. 21 . în mod cronologic. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. inventariate potrivit legii. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. într-o formă recapitulativă. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. elementele inventariate după natura lor. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. situaţia încasării-achitării facturilor etc. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. şnuruit. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. la un moment dat. În acest registru se înscriu. registrul-jurnal se editează lunar. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare.

Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. au evoluat. 22 . iar balanţele de verificare analitice . În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. 1. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic.8. soldurile finale debitoare şi creditoare.9. rulajele curente debitoare şi creditoare. totalul sumelor debitoare şi creditoare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). convenţiile contabile. La instituţiile publice. 1. după caz. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. procedeele. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. şi evoluează. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Principiile şi convenţiile contabile Principiile.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. pe măsura înregistrării operaţiunilor. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. lunar.

utilizate în practică. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială.Contabilitatea. De asemenea. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. naţional. În cazul instituţiilor publice. unele în mod cutumiar. şi în contabilitatea publică. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Sistemul unitar de norme. sau. bilanţuri contabile etc. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. La rândul lor. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. constituite în principii şi convenţii contabile. Pe lângă acestea. Sunt principii contabile reglementate explicit. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. subvenţii efective. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Stabilitatea 23 . care trebuie avute în vedere. în cazul Uniunii Europene. sunt şi principii contabile nereglementate. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. N-au fost niciodată aceleaşi. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). Concluzia este că. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. asigură prezentarea fidelă a realităţii. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Principiile contabile. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. 2. Principiul prudenţei. inclusiv transferuri. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. riscuri previzibile. conturi de rezultat. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Principiul permanenţei metodelor.

care. prin comparare. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric.). specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. 4. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. în primul rând. situaţia patrimonială. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). de prezentare a rezultatelor etc. cu exerciţiile anterioare. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi.a. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. Principiul continuităţii activităţii. în România şi în ţările membre UE. eventual a patrimoniului. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. eventual. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. execuţia şi raportarea bugetară. 3. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. Se individualizează. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. Ca urmare. sau an bugetar. coincide cu anul calendaristic. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Permite. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. Or.a. de calcul. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. precis determinată.

Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. 7. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. a fluxurilor monetare. precum şi între venituri şi cheltuieli. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. implicit. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. 6. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Potrivit acestui principiu. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. deci o determinare obiectivă. Principiul intangibilităţii. 8. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv.determinată. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Potrivit acestui principiu. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). este una din aplicaţiile cutumiare. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. 25 . Principiul necompensării. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. 5. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Cum o compensare poate ascunde ceva. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. cele care compun postul respectiv. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Principiul costului istoric.

a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. se impune o selecţie a faptelor. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. şi b) credibile în sensul că: 26 . Ca urmare. 10. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. 1. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii).10. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. De exemplu.9. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Prin contrast. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. prin situaţiile financiare. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. nu numai forma lor juridică. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. sursele din care se efectuează acestea).

. Eventualele erori constatate în contabilitate. 82/1991. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice.sunt prudente. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. vor fi corectate în anul în care acestea se constată.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Predarea-primirea activelor 27 . 2. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Corectarea erorilor contabile. . . Operaţiile care trebuie efectuate. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. 1. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. în starea în care se găseşte la data comasării. republicată. 3. În cazul comasării prin absorbire.. Momentul înregistrării. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv.11.sunt neutre. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. în situaţia comasării prin absorbire. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Informaţii şi proceduri utile 1. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. greşelilor de aplicare a politicilor contabile.

. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. 28 . cheltuieli cu montajul. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză.la cost de producţie . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.pentru bunurile produse în instituţie.pentru bunurile procurate cu titlu oneros.la cost de achiziţie . 5. cheltuielile de transport. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. care se stabileşte astfel: . Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. probe tehnologice ş. . 4. starea acestuia şi preţul pieţei. În acest scop. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. denumită valoare contabilă (costul istoric). denumită valoare de inventar. 6.a.la valoarea justă . respectiv valoarea de inventar. Evaluarea.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă.şi pasivelor instituţiei absorbite.

1. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. potrivit legii. 29 . În cazul în care pierderea. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. cu titlu oneros. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Arhivarea registrelor de contabilitate. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. a celorlalte documente contabile. de către alte persoane juridice române. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. care se păstrează timp de 50 de ani. în termen de 24 de ore de la constatare. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. cu excepţia statelor de salarii. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. după caz. întocmite sau reconstituite. Arhivarea. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Orice persoană care constată pierderea. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. în baza unor contracte de prestări servicii. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva.12. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. În caz de încetare a activităţii.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne.1. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile.14. potrivit reglementărilor legale în vigoare. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. potrivit legii. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. 30 . La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. coincide cu anul calendaristic. de regulă. 1. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. cu excepţia primului an de activitate. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.13.

privită ca sistem. Acestea sunt evaluate la costul de producţie.a. Imobilizări necorporale. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. 31 . • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. ca urmare. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei.a. sponsorizări. Ieşirile au loc prin casare. prin donaţii.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. sponsorizări. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. În unele situaţii (de exemplu donaţii. de intrare (contabilă). O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. transfer ş. În fig. Evaluarea iniţială. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). respectiv costul de achiziţie. ca şi cea la data bilanţului. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). Sunt active fixe necorporale. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. transferuri ş. potrivit specificului modului de dobândire. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. intangibile. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. 1 (p.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Valorile de intrare sunt diferite. Intrările au loc prin achiziţionare. intrări din producţie proprie. vânzare.

prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. drepturi şi active similare”. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Când nu este cazul a unei procurări. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. b) proiectarea uneltelor. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. matriţelor care implică tehnologie nouă. se creditează cu valoarea ieşirilor. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. constate pe piaţă. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. brevete. înaintea începerii producţiei de serie. Contul 205 – „Concesiuni. licenţe. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. c) proiectarea. respectiv primite cu titlu gratuit). în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. ş. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. sculelor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. mărci comerciale. au sold final debitor. în concordanţă cu natura activului respectiv. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. 32 . mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Când sunt cumpărate. creşterea performanţelor acestuia.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. când acestea sunt efectuate. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare.

alta decât zero. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. la momentul scoaterii în funcţiune. lucrări muzicale. care nu poate depăşi 5 ani. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). O valoare reziduală. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Pentru serviciile şi activităţile economice. accelerată.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. progresivă. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. integral. Programele informatice create de instituţiile publice. Amortizarea se înregistrează lunar. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. 33 . programe de radio sau televiziune. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. 2909/2000 al C. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale).E. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. În cazul nerecuperării integrale. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. regresivă. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. cu aprobarea ordonatorului de credite. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. În Regulamentul nr. evenimente sportive. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. se recomandă metoda amortizării liniare. relativă. lucrări literare.

Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. deci. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. sau odată la 5 ani. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific.Scoaterea din uz a unui activ – şi. ca şi reevaluarea. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Periodic. o pierdere sau o echivalenţă. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Evaluarea. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”.

.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. brevetelor.etc. brevete.. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .... achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. „Amortizări privind brevetelor..etc. brevetelor.etc. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor... brevetelor.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevetelor..etc. brevete. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. mărci comerciale. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor.. licenţe.. mărci comerciale.etc. brevetelor... brevete etc..etc.. licenţe... brevete.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.etc. brevete. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.etc.

ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. aparatură birotică. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. sau complex de obiecte. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. la lucrări de acces. Imobilizări financiare. echipamente de protecţie ş.Imobilizări corporale. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani.a. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Mobilier. În contabilitatea analitică. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. clase şi subclase. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. clase şi subclase. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Terenurile nu sunt supuse amortizării. Instalaţii tehnice. terenuri cu construcţii/fără construcţii. Sunt recunoscute şi ca active financiare. mijloace de transport.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. clase şi subclase. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. Fiecare obiect singular. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. De exemplu. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. subgrupe. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. subgrupe. Sunt active fixe corporale. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. subgrupe. silvice. cu împrejmuiri etc. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . terenuri cu zăcăminte ş. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. tangibile.

În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. sau utilizării în producţie.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). potrivit legii. sau produs. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. a căror utilizare nu este restricţionată. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Activele circulante. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). care sunt conservate în vederea vânzării. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. • terţii. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. 37 . pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. producţia neterminată. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). instituţiile publice deţin şi active circulante. • investiţii financiare pe termen scurt.

debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. seminţele şi materialul de plantat.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. bugetul asigurărilor sociale de stat. asigurările sociale.a. de regulă. combustibilii. indiferent de durata lor de serviciu. personalul. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. furajele. bugetul statului.a. medicamentele. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. sunt înregistrate ca documente de inventar. fără a se regăsi. sportiv. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. S. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. ambalajele. Prin caracteristicile lor. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. îmbrăcămintea specială. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. nu sunt mijloace fixe. dispozitivele. sau cu o durată mai mică de un an.V-urile – sculele. materialele sanitare ş. ş. de lucru. verificatoarele –. clienţii. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. indiferent de valoarea lor. în produsul finit.a).. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe.D. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. care au statut de bunuri culturale comune. aparatele de măsură şi control. bugetele locale. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. uzate fizic sau moral. piesele de schimb.

1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.214 – „Mobilier. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . alte active fixe corporale”. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .213 – „Instalaţii tehnice. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. echipamente de protecţie.404 = 512. mijloace de transport.212 – „Construcţii” .. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 ..2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. animale şi plantaţii” . aparatură birotică.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .

activele fixe corporale şi activele financiare (v. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. 82/1991. La rândul său. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. sau infracţiuni. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. acţiuni ş. cu modificările şi completările ulterioare. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. mijloace băneşti. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.1. Legea contabilităţii nr. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. 2.a.1. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Activele fixe includ activele fixe necorporale. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. obiecte de inventar. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Deţinerea.1).1.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. 2. fig. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. prevede la art.

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. benzi magnetice sau alte suporturi. de evaluatori autorizaţi. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. . . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. brevete.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale.costul de achiziţie. 41 . pentru cele procurate cu titlu oneros. programe de radio sau televiziune. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.concesiuni. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: .valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. . sau pe baza unor evaluări efectuate. evenimente sportive. lucrări literare. .alte active fixe necorporale. licenţe.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. . artistice ori recreative efectuate pe pelicule. drepturi şi active similare..cheltuieli de dezvoltare. . Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. mărci comerciale. cu excepţia celor create intern de instituţie. de regulă. pentru cele construite sau produse de instituţie. respectiv primite cu titlu gratuit). donaţii. lucrări muzicale.costul de producţie. sponsorizări).

echipamente animale (de muncă. (orig.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule.1. construcţii maşini.a. amenajări terenuri clădiri. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 .Fig. petrolifere programe software opere artist. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. garanţii. ş. benzi magnetice.. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. miniere. depozite la terţi) terenuri. de prod.

Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. . evenimente sportive. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. programe de radio sau televiziune. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.66 6 Amortizarea anuală: 16. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. drepturile şi activele similare. Amortizarea. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. şi/sau ajustări provizorii. mărcile comerciale. lucrări literare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale.30 lei Concesiunile. stabilite la data bilanţului. licenţele. denumite şi amortizări. lucrări muzicale. în funcţie de caracterul permanent.6 lei : 12 = 83. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. cu aprobarea ordonatorului de credite. după caz. brevetele.6 lei Amortizarea lunară: 999. denumite şi ajustări pentru depreciere. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. 100 Cota de amortizare: = 16. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. al deprecierii activelor fixe necorporale. Amortizarea se înregistrează lunar. sau provizoriu.66 x 6000 lei = 999.

2. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . o funcţie distinctă. Ajustări pentru depreciere. în totalitate.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. În cazul nerecuperării integrale. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. pag. destinat să îndeplinească în mod independent. 44 .încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ.Programele informatice create de instituţiile publice. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. . integral. Reevaluarea. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. . se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. pe calea amortizării. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. . valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. 2. cu aprobarea ordonatorului de credite. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. pe seama cheltuielilor. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. ajustarea trebuie majorată.1. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. .

Iniţial.instalaţii tehnice. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. mijloace de transport. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. pentru cele procurate cu titlu oneros. . .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. .costul de achiziţie. piscicol 211.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. pentru cele construite sau produse de instituţie. donaţii.Activele fixe corporale cuprind: . . . Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 .construcţii.costul de producţie.mobilier. respectiv primite cu titlu gratuit. activele fixe sunt evaluate la: .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Evaluarea. aparatură birotică. sponsorizări). animale şi plantaţii.terenuri şi amenajări la terenuri.

La expirarea contractului de închiriere. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. creşterea potenţialului de servicii furnizate. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. şi/sau ajustări provizorii. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. denumite şi amortizări. sau a agentului economic. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). după caz. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. denumite şi ajustări pentru depreciere. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Evaluarea la data bilanţului. 46 . În cazul clădirilor. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. potrivit contractelor încheiate. stabilite la data bilanţului. după achiziţionarea. Amortizarea. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. Cheltuieli ulterioare.

regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale.La încetarea contractului. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. 47 . pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Reevaluarea. de regulă. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. de profesionişti calificaţi. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. după caz. Ajustări pentru depreciere. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. pe calea amortizării. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. Astfel stabilită. În astfel de cazuri. În cazul în care. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. membrii ai unui organism profesional în domeniu. ajustarea trebuie majorată. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. integral. determinată în urma reevaluării. pe seama cheltuielilor. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. la momentul scoaterii din funcţiune. În cazul nerecuperării integrale.

Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. potrivit reglementărilor în vigoare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. În acest caz. 48 . Transmiterea. fără plată. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. după caz. în funcţie de subordonare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. sau pe baza unor evaluări efectuate. după caz. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. indiferent de durata de folosinţă. de evaluatori autorizaţi. similare. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. după caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. Potrivit prevederilor legale în vigoare. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Ca procedură. având cel puţin aceeaşi parametri. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. de regulă.

49 .alte titluri imobilizate. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.creanţe imobilizate. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. Iniţial. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.titluri de participare. alte creanţe imobilizate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. b. potrivit legii. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. ajustarea trebuie majorată.3.2. a. Activele financiare cuprind: . Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. . un drept contractual. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii.1. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. pe seama cheltuielilor. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

mărfurile. costul de producţie sau valoarea justă. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. materialele de natura obiectelor de inventar.2.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. animalele şi păsările. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. ambalajele. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. materialele consumabile. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. produsele. creanţe.2. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . de asemenea.1. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. 4. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Activele circulante (curente) cuprind: 1. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. 50 . 3. după caz. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. 2. stocuri. casa şi conturi la bănci. . 2.2. sau c) sub formă de materii prime. Sunt incluse. investiţii pe termen scurt. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. .

energie consumată în scopuri tehnologice. şi costurile estimate necesare vânzării. şi anume: materiale directe. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. ajustarea trebuie majorată. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. În acest scop. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. În acest caz. Costul de producţie. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. precum şi regiile corespunzătoare. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Scăderea din gestiune a stocurilor. pe seama cheltuielilor. atunci când este cazul. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. De asemenea. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. cât şi valoric. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. sau de prelucrare a stocurilor. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. atât cantitativ. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. fiind recunoscute în costul activului. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. determinat pe baza inventarierii.

limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. respectiv principal sau secundar. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale.4. a disponibilităţilor 52 . Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.a. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. uşor convertibile în numerar. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. ministerele stabilesc limite proprii. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite.). cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. prelucrare. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice.2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. după caz. Pentru instituţiile publice.2.2.2.3. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 2. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). În scopul asigurării surselor de finanţare. a altor valori de trezorerie. În acest scop. 2. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. 2. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.

cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. instituţiile publice. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. în condiţii de siguranţă. băncile comerciale şi în casierie. potrivit bugetului aprobat. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont.bugetul de venituri şi cheltuieli. finanţate integral din venituri proprii. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.existente în conturi la trezoreria statului. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. 53 . bugetul asigurărilor sociale de stat. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţională a României. bugetele fondurilor speciale. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. cheltuieli şi disponibilităţi. bugetele locale. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri.

1. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. casa şi alte valori (4.).).).4.1. disponibil al bugetelor(4. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.6. 54 . disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.9. se ţine distinct în lei şi în valută. acreditive (4. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. h) dobânzile de încasat.3. în cursul exerciţiului financiar.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.).). i) împrumuturi pe termen scurt primite. g)dobânzile de plătit. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. se înregistrează într-un cont distinct. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. după caz.). se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.8. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. 3.2. viramente interne (4. fonduri externe nerambursabile (4.5.). Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.).Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. faţă de cele de plătit. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.7. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.

2.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. disponibilul din sume colectate pentru bugete. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". valabil pentru această dată. . diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. La finele perioadei.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . 55 . corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). . Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". depozite pe termen scurt în valută.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. Disponibil al bugetului de stat. după caz. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. 3.

cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.64/1976. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. alte valori etc. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. precum şi a altor reglementări în domeniu. aprobat prin Decretul nr. Buletinul Oficial nr. tichetele de masă.3. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. biletele de tratament şi odihnă. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. biletele cu valoare nominală. bugetelor fondurilor speciale.4. 3. tichetele şi biletele de călătorie. bonurile valorice pentru carburanţi auto. după caz. reprezentând drepturi de personal. 56 .3. comunicat de Banca Naţională a României. ale bugetelor locale. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. după caz. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. bugetului asigurărilor sociale de stat. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. La finele perioadei. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată.209/1976. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. potrivit legii. deschise la trezoreria statului.

Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. constituite în condiţiile legii. respectiv: disponibilul din taxe speciale. 57 . 3. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. Sumele în numerar. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei.5. în limita sumelor primite de la acesta. se înregistrează în contabilitate distinct. în favoarea acestora. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. în lei sau în valută. se înregistrează în contabilitate distinct. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. disponibilul fondului de risc. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. se încasează. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile.6. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. se administrează. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. 3. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct.

. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci.7. şi din casieria instituţiei.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. 3. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. după caz. 3.8. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.9. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".

Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. trezoreria statului sau. sunt purtătoare de dobândă. memorandumurile. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. avizează.E. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. Totodată. în faza de proiect. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic.P. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. M.). cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). la bănci comerciale.E. acordurile.P. Fonduri structurale. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. 59 . unele landuri din Germania de est ş. după caz. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. M. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.F. Fonduri de coeziune. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. după caz. conform instrucţiunilor emise de donator. memorandumurilor de finanţare.a. trezoreria statului sau. În prezent. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Portugalia. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani.F. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. la bănci comerciale. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. după caz. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. precum şi. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.scopul în care au fost acordate.

rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. 60 . urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. în limita sumelor eligibile transferate. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.

ISPA.). În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. republicată. nr.).6. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.). debitori şi creditori ai bugetelor (5. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE.). precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. criteriilor.G. bugetul statului. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. personalul (5.3. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. lucrările executate şi serviciile prestate. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.).1.). asigurări sociale. 61 .8. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). 4.) (5.2. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.264/2003. SAPARD etc.109/2004.9. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. protecţie socială (5. bugetele locale. cât şi în valută. Bunurile cumpărate. cu debitorii şi creditorii diverşi. nr. clienţii (5. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. comunicat de Banca Naţională a României. 4. M.5.2.O. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. 9 Potrivit H. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). decontările între instituţii publice (5.).4.).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. la data efectuării tranzacţiei.). iar în cadrul acestora pe termene de plată. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.7.1. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.

la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Bunurile vândute. cuvenite pensionarilor conform legii. potrivit legii. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. iar în cadrul acestora pe termene de încasare.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. 4. sporurile. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. la data efectuării tranzacţiei. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. deschis pe fiecare persoană. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică.3. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. potrivit reglementărilor în vigoare. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. se evidenţiază distinct în contabilitate. datorate terţilor 62 . Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. cât şi în valută. nu se suportă din fondul de salarii. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. comunicat de Banca Naţională a României. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). îngrijirea copilului. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. premiile.

amenzi şi penalităţi. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. prescrise. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. plusul de numerar din casierie. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. bugetele locale. impozitul pe clădiri. pensii alimentare şi altele). Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată.(popriri. 4. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. precum şi debitele provenite din pagube materiale.4. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. calculate potrivit legii. potrivit legii. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. 63 . Bugetul statului. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. taxe şi vărsăminte asimilate. Alte impozite. impozitul pe venituri de natură salarială. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. datorate bugetului statului potrivit legii. sumele datorate creditorilor.

contribuie.E. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.A. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. 4. asigurări sociale de sănătate. Asigurări sociale. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . accidente de muncă şi boli profesionale. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.E.6. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. asigurări pentru şomaj.6.1.sume de primit şi datorii sume de plată. ajutoare sociale. Statele membre U. 4.4. la constituirea bugetului U. Decontări cu bugetul U. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.pentru asigurări sociale de stat.6. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii.E. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură.5. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. • contribuţii din taxe vamale.instituţii publice . SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . Contribuţiile statelor membre la bugetul U.2. • contribuţii din T. ISPA.V. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. ISPA. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. PHARE. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor .E. SAPARD etc.

pentru închiderea contului de cheltuieli. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Debitori şi creditori diverşi.7. Achitarea obligaţiei de plată. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. altele decât personalul propriu şi furnizorii. se înregistrează ca şi debitori diverşi. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.” 2. Înregistrarea. 1917/2005.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U.” bugetul de stat” 3.E.E. bugetelor locale.” bugetului U. la cererea acestora sau din oficiu.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. 65 . pe structura clasificaţiei bugetare.E. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. altele decât personalul propriu şi clienţii. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. în contul de rezultat patrimonial: 121. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. se înregistrează ca şi creditori diverşi. 10 OMFP nr. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. pe structura clasificaţiei bugetare.” 4.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. bugetul local.E.E. bugetului asigurărilor sociale de stat. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.

potrivit legii.8. asigurări. după caz. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei.9. atât în contabilitatea unităţii debitoare. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. fonduri cu destinaţie specială.bugetul asigurărilor pentru şomaj. se înregistrează distinct în contabilitate. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. din fonduri speciale. la venituri în avans (venituri din chirii. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. se înregistrează. abonamente la instituţiile de spectacole. după caz. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. abonamente publicaţii. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. 4. precum şi dobânzile aferente acestora. 66 . provizoriu. într-un cont distinct. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. abonamente la publicaţii. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. 4. se înregistrează distinct în contabilitate. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. alte cheltuieli efectuate în avans). la cheltuieli în avans (chirii. alte venituri realizate în avans).

alte împrumuturi şi datorii asimilate.1. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. prime privind rambursarea obligaţiunilor. denumită şi datorie curentă. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. care este încheiat înainte de data bilanţului.1. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.1. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. conform acordului de împrumut.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. 5. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.1. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.2. Datorii 5. 67 . împrumuturi interne şi externe contractate de stat.

Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. la care se adaugă datoria publică locală.5.3. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.3. 5.1. 5. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. pe de o parte. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie.1. în numele statului. la un moment dat. 68 . Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. de pe pieţele financiare. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.1. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului.1. în numele României. prin Ministerul Finanţelor Publice. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. prin Ministerul Finanţelor Publice.2. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. după caz. după caz. pe de altă parte.3. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.

provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. persoane juridice române sau străine. în 69 . de la alte instituţii de credit. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. împrumuturi de stat de la bănci. 5. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. respectiv din bugetele locale. mediu şi lung. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. garanţii de stat. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă.1. contractate în scopuri prevăzute de lege. se constituie fondul de risc. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. sau de la alte organizaţii internaţionale.4. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. la un moment dat. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. instituţii financiare internaţionale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.

Provizioanele nu pot depăşi. pe termen scurt. taxe. alte vărsăminte. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Consiliile locale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. după caz. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. se constituie fondul de risc. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. 5.2. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. contribuţii. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. din punct de vedere valoric.scopurile prevăzute de lege. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 70 .

fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului.alte provizioane. despăgubirile.3. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. fondul activelor fixe necorporale. rezultatul reportat. daunele şi alte datorii incerte.litigiile. rezervele din reevaluare. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. amenzile şi penalităţile. cele exemplificate în anexa la Legea nr.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . fonduri în afara bugetelor locale etc. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. potrivit legii sau prin natura lor. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. 5. exemplificate în anexa la Legea nr. 5. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.1.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.3. declarate ca atare prin lege. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezultatul patrimonial. . în limitele şi în condiţiile legii. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . . Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.

Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . judeţelor şi al statului sunt inalienabile. ele pot fi date numai în administrare.judeţean. a consiliului judeţean. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. după caz. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. în condiţiile legii. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. În lipsa acordului menţionat. Bunurile din domeniul public pot fi date. Domeniul public al comunelor. după depunerea situaţiei financiare anuale. de ministere. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. prin hotărâre a Guvernului. Bunurile din domeniul public al localităţilor. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. concesionare sau închiriere. după caz. dacă legea nu dispune altfel. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului.

prin urmare. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.2. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. după caz. prin hotărâre a consiliului judeţean. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. se are în vedere. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. a consiliului judeţean. mai degrabă.judeţean. prin hotărâre a Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. după caz. 73 . soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. prin hotărâre a Guvernului. la cererea Guvernului. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. La începutul exerciţiului. 5.3. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Dreptul de proprietate publică încetează.

Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. . din cadrul capitalurilor proprii. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . în condiţiile legii. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. la valoarea justă.ca o scădere a rezervei din reevaluare. aceasta se tratează astfel: . cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. după caz.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. aceasta se tratează astfel: . . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.4.3. În astfel de cazuri. 5. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.ca o creştere a rezervei din reevaluare. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite.3. determinată în urma reevaluării. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. din cadrul capitalurilor proprii. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. Reevaluarea acestora se face. În cazul în care.3. dacă nu a existat o descreştere anterioară. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.5.

Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. .131.131.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.131. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. . În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.

95/2006 privind reforma în 76 .02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Fondul de rezervă pentru sănătate.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate.01 = 131). Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. pentru utilizare ca fond de rulment. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. necheltuite. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. din fondul de rezervă. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Sumele constituite ca fond de rezervă. potrivit legii. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Este un cont de activ. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). potrivit legii.curent. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). ca fond. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.1. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr.01). în continuare. Contului 131.1. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121.

dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Fondul de risc. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134.domeniul sănătăţii. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. la unităţile trezoreriei statului. după caz. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. respectiv. ca surse de finanţare. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. aprobă taxe speciale. prin tarif sau preţ potrivit legii. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. consiliile locale. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. 77 . pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Taxe speciale. Se păstrează într-un cont distinct. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. pentru garanţii la împrumuturi externe.

Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. deschis în afara bugetului local. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Fondul de dezvoltare a spitalului. Fondul de tezaur.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Acesta este un cont de activ. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. iar în debit. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Contul 1391 este un cont de pasiv. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. 78 . • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. la sfârşitul anului. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Soldul debitor al contului 468.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi din cele casate.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. transferuri.5. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. după caz. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. interne şi în străinătate. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. al 13lea salariu. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Alte transferuri. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.4. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. precum şi subvenţii. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. contribuţiile aferente acestora. aferente unei perioade de timp. prime. 79 . cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. asistenţă socială acordate. curente şi de capital.

chirii. asigurări sociale de sănătate. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. .prime de asigurare. .asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: .drepturi salariale în natură.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.comisioane şi onorarii.salariile personalului. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. alte stocuri.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.transportul de bunuri şi personal. materiale consumabile. . cheltuieli extraordinare.servicii bancare şi asimilate.5. reclamă şi publicitate. detaşări. . cheltuieli financiare. . taxe şi vărsăminte asimilate.alte cheltuieli operaţionale. cheltuieli de capital.întreţinere şi reparaţii.deplasări. asigurări de şomaj. după natura şi destinaţia lor. detaşare. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. alte cheltuieli operaţionale. transferări.4. conform legii. . Alte cheltuieli operaţionale includ: . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. . . Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: .energie şi apă. .materii prime. Acestea includ: . cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. . accidente de muncă şi boli profesionale. mărfuri. animale şi păsări. ambalaje. materiale nestocate. Cheltuielile cu personalul includ: .indemnizaţii de delegare. amortizări şi provizioane. cheltuieli cu personalul.protocol. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. .alte servicii executate de terţi.1. materiale de natura obiectelor de inventar. . 80 . alte cheltuieli finanţate din buget. taxe şi vărsăminte asimilate. . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. Cheltuieli cu alte impozite. . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. cheltuieli cu alte impozite.

Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . ISPA. facturii fiscale. pentru procurarea unei truse medicale (auto).V. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . ISPA.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. . .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. conf. . . 81 . . Angajatul C. SAPARD.V.transferuri interne.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.dobânzi.alte pierderi . .1 100 lei 2. SAPARD.pierderi din creanţe imobilizate.ajutoare sociale. . ISPA. . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. SAPARD.asigurări sociale. 1. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.cheltuieli neeligibile: PHARE.transferuri în străinătate. .diferenţe de curs valutar.subvenţii. .dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. .

Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.pierderi din calamităţi. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. apoi.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. oricare este acesta.alte cheltuieli.2. Cheltuielile. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. în succesiunea lor. ca şi veniturile. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. . nu se deosebesc între ele. Cheltuieli de capital. corespunzătoare naturii. între alte funcţii. Astfel. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. . odată constituite/încasate. de apărare şi ordine publică ş. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. In aceste situaţii. Un buget public este în primul rând un document politic. amortizări.a. utilizate potrivit altei proceduri. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. acţiunilor. provizioane şi ajustări includ: . şi numai în al doilea rând un document financiar. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. au legătură cu programul de guvernare. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. şi pe aceea de elaborare şi 82 . aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. . provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. caracterului şi aspiraţiilor sale.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. programatic. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. dacă sunt orientate şi executate la fel.4. programelor. Cheltuieli extraordinare includ: . ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile bugetului de stat. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. fără deosebiri. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. 5.cheltuieli operaţionale privind amortizările. .cheltuieli financiare privind amortizările. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. economic. Dacă bugetele publice..cheltuieli cu active fixe neamortizabile. In consecinţă.

Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. pe exerciţii bugetare. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. b. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale).De asemenea. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M.F. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. prin trezoreria statului. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. c. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol.. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. respectiv se pot angaja. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate.P. 83 . Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor.

bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. 6.. permanenţi şi temporari. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.4.P. . Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. 84 . . Structura contului contabil va fi următoarea: 1. articole şi alineate.bugetul fondurilor externe nerambursabile.3. 3. respectiv: .bugetul de stat. subcapitolul. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. capitole. 5. capitolul. 5. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. după natură şi destinaţie. subcapitole. în cadrul acestora pe capitole.F. 4. In consecinţă. . nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.bugetele locale. . Numărul de salariaţi. .bugetul asigurărilor pentru şomaj. . . sursă de finanţare a cheltuielii.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. articolul.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. prin M. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. simbolul contului (din planul de conturi).bugetul asigurărilor sociale de stat. titlul. 2.

creanţelor şi datoriilor. prestaţii editoriale. veniturile reprezintă impozite. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. organizarea de manifestări culturale şi sportive. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. în roşu. concursuri artistice.7. Grupele de venituri 85 . veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. 5. 5. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. 8. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. după caz. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. aferente unei perioade de timp. În contabilitate. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii.5. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. alineatul. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. taxe. publicaţii. proiecte. prestări de servicii şi altele asemenea. subalineatul (paragraful). Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective.5. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate.1. studii.

venituri din provizioane.venituri din activităţi diverse. .venituri din vânzarea mărfurilor. La rândul lor.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. Chiria lunară este de 9 lei / m. venituri fiscale.alte venituri operaţionale.p. .venituri din vânzarea semifabricatelor.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. subvenţii.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi.venituri din vânzarea produselor finite.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.variaţia stocurilor.. . după natura şi sursa lor. veniturile din activităţi economice includ: . transferuri. 86 . fonduri cu destinaţie specială. . Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. venituri din producţia de active fixe. finanţări. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. venituri financiare. . . alte venituri operaţionale. venituri nefiscale.venituri din studii şi cercetări. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. Potrivit prevederilor contractuale. . venituri din contribuţii de asigurări. venituri extraordinare. 1. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.venituri din chirii.p. .venituri din vânzarea produselor reziduale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.

impozit pe salarii. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.alte impozite şi taxe fiscale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Venituri din contribuţii de asigurări.impozite şi taxe pe proprietate. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Venituri nefiscale. De regulă. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.venituri din producţia de active fixe necorporale. Veniturile financiare includ: 87 . Venituri fiscale. profit şi câştiguri din capital.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". Grupa "Venituri fiscale" include: . recunoscute la momentul constatării.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.alte impozite pe venit. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat.impozit pe venit.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. . Grupa "Venituri nefiscale" include: . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. .Venituri din producţia de active fixe includ: . Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. . . . . .venituri din producţia de active fixe corporale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate.venituri din proprietate. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. .impozit pe venit.

2. SAPARD. 5. Din această sursă.integral din venituri proprii. dar şi din celelalte.venituri din creanţe imobilizate. ISPA.venituri din investiţii financiare cedate. bugetele fondurilor speciale.a.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.integral din bugetul de stat. bugetul asigurărilor sociale de stat. Finanţări. Sub aspectul surselor de finanţare. . 88 . de înfăptuire a justiţiei. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. sponsorizări. bugetele locale. . . la unele dintre acestea ponderea este de 100%. bugetul asigurărilor sociale de stat. ISPA.venituri din diferenţe de curs valutar.PHARE. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .5. Când există surse duble de finanţare. . şi alte surse de finanţare: pe programe. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. SAPARD. după caz.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .venituri din dobânzi. subvenţii.alte venituri financiare. bugetele locale.. Sunt. . se finanţează acţiuni social – culturale. în funcţie de subordonare. transferuri. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. din donaţii. însă. după caz. Între sursele de finanţare.PHARE. . din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. bugetele fondurilor speciale. .

Astfel. de capital ş. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. de apărare şi siguranţă naţională etc. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. ulterior. Potrivit clasificaţiei bugetare. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. număr cu care ţara ocupa un loc de top. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării.). dar nici nu există o listă publică. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. pentru a nu deforma. la începutul anului 2008. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. în acelaşi fel. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. ca venit. 89 . In schimb. potrivit bugetului aprobat. de infrastructură. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. materiale. Astfel.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii.a. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. Cifrele nu au fost contestate oficial. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice.). în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Clasificaţia bugetară. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. exhaustivă. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. reprezintă plăţi de casă. lucrări executate şi servicii prestate. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale.

Sume/cote defalcate.F. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. respectiv: transferuri. începând cu întocmirea proiectului de buget.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. . M. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. după caz. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. subvenţii. Transferuri. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Spre exemplu. fonduri externe nerambursabile. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). In situaţiile în care. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. Aceste 90 . -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. .finanţarea de la buget.P. au loc treceri de unităţi. o cotă la bugetul de stat..venituri din subvenţii. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară.finanţarea în baza unor acte normative speciale. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . . Această grupă include: . se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. . ca resurse financiare ale acestora. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. după caz. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. .venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. . Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. pe baza dispoziţiilor legale.fonduri cu destinaţie specială. la data plăţii salariului.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială.

Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). după care se înregistrează ca încasări. inclusiv. 5. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. sunt evidenţiate distinct în contabilitate.3. cu înregistrările aferente în contabilitate). pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. 91 . Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. sau prin ordin de plată peste această sumă.venituri din valorificarea unor bunuri. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. .5. Este de 0. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. sau la agenţii fiscali. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). distinct pe fiecare impozit.venituri din despăgubiri şi din asigurări. taxă sau alte obligaţii fiscale. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. inclusiv. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). Veniturile extraordinare provin din: . în principal. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. la virare. prin poştă.

N.F. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.F. restituiri.5. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.A. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.P. reprezentând impozite.P.4.F. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. elaborează.P. 5.A. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. Autoritatea de specialitate din subordinea M. taxelor. In legătură cu veniturile bugetare. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. bugetului asigurărilor de şomaj. Printre alte obiective.N. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. pe lângă alte funcţii. A. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Stabilirea obligaţiilor de plată.NA.F.Eventualele înlesniri. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.F. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. ordonatorii de credite (principali.)¹. compensări şi amânări la plata impozitelor. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.F. şi A.N. în baza dispoziţiilor legale. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea.A. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.F. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. persoane juridice şi persoane fizice. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. datorate de plătitori.F. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu.N. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. A. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite.. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. 92 .A. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.

. capitolul.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. în roşu. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).bugetul de stat. 2. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. după natură şi sursă. . Cu aceste 93 .5. . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. . Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. 4. bugetul căruia îi aparţine venitul: . subcapitolul. 5.bugetul asigurărilor sociale de stat. avize de expediţie. paragraful. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. .5. .bugetele locale. simbolul contului (din planul de conturi). 3. . În cadrul instituţiilor publice. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetul fondurilor externe nerambursabile.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. facturi.5.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

chirii şi alte datorii asimilate. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. în păstrare sau custodie. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. debitori scoşi din activ. efecte scontate neajunse la scadenţă. 5. 94 . precum şi alte valori. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. active fixe luate cu chirie.6. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. urmăriţi în continuare. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

situaţia modificării capitalului propriu . nr. • anexe la situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.politici contabile . 82/1991.bilanţ . art. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.E. care se compun din: . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. • situaţia fluxurilor de trezorerie. Pentru instituţiile publice. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr.27 (3): . fără subdiviziunile leului. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .bilanţ . respectiv în lei. • contul de rezultat patrimonial.1.E.note explicative. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. O.politici contabile .cont de profit şi pierdere .G. care includ: politici contabile şi note explicative. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • contul de execuţie bugetară. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.situaţia fluxurilor de trezorerie .cont de profit şi pierdere . 6. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.note explicative.

depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Ministerele. la termenele stabilite de acesta. datoriilor. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. fără a întocmi situaţii financiare. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. după caz. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. Unităţile fără personalitate juridică. subordonate instituţiilor publice din România. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. alte autorităţi publice. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. 96 . depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. subordonate instituţiei publice. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari.

bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. proprietate sau complexitate.1.M. p. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Schematic. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. 97 . C.1.279. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. situaţia financiară şi rezultatele obţinute.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. generalizată. Bilanţul 1. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. – Contabilitatea instituţiilor publice. Definiţie. unul deosebit de important. indiferent de obiect. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă).6. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. sintetică. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. mărime. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. 2005.

Văduva I.).. Activele – datorită diversităţii. efectuării plăţii/încasării ş.35. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. ca pasive – în partea dreaptă. Bazele contabilităţii. R. iar pasivul. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Teoretic. stocuri. complexităţii. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. Neamţu H. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. inclusiv în bilanţ..Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. Bucureşti.) curente ş..a. ca provenienţă.a. „.a.. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. 1997. corporale.. mijloace fonduri imobilizate.. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. În practică însă. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. 98 . Editura Didactică şi Pedagogică. fonduri de trezorerie. Ristea M. 16 Călin O.. • Active circulante (stocuri. creanţe etc. p. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi.A. respectiv ca surse de formare.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. disponibilităţi băneşti ş.

Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. ambalaje etc. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. de lucru. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. sunt. Activele imobilizate. evident. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Exemple de active imobilizate: clădiri. ca active circulante.105/2007. Spre deosebire de activele fixe.a. Datorită acestor particularităţi. Activele circulante. construcţii speciale ca poduri. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă.G. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. sau fixe. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor.a.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. mijloace de transport. materiale (consumabile). sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. indiferent de valoarea lor contabilă. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. sculele şi verificatoarele ş. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). sportiv. creanţelor. sau curente. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. nr. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. Stocurile. respectiv bunuri imobile. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. ziduri de sprijin ş. De asemenea. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. 17 99 . Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. disponibilităţilor băneşti. imobilizări. acreditivele şi avansurile de trezorerie. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei.

administrator. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). care reflectă situaţia de fapt. 100 . Ca sursă de finanţare. prin componenţa sa. împrumutate ş. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. sub diferitele sale forme. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă.a. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. Toate aceste lucrări. Pe lângă resurse proprii. şi invers. şi altele. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză.). finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). surse atrase.a. reevaluarea. din care rezultă obligaţii de rambursare. Capitalul. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). până în momentul plăţii lor. decontări cu persoane fizice. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. juridice etc. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. Rezultă că. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. datorii fiscale (impozite datorate pe profit.a. pe salarii etc. şi necurente – de peste un an). clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. operaţii de regularizare ş.propriu.

00 1 Rezerve. ACTIV ASIV I.00 11 500. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 8 000. 20 000.00 11 000.. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri..00 P 15 000.00 . 1. fonduri .00 12 200. clădiri. 63 800.12.00 2 000.40) Bilanţ contabil la 31. maşini.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. .00 12 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 9 000. p.00 .

00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500.Disponibil în casă Total Active II .00 102 . Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 87 500.00 0.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie.încasări realizate . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.prevederi bugetare iniţiale. 6. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. Pentru elementele prezentate în notele explicative.5.angajamente bugetare .credite bugetare iniţiale. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.angajamente legale . după caz. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.cheltuieli efective (costuri. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. prevederi bugetare definitive . în structura în care a fost aprobat bugetul. Notele explicative se prezintă sistematic.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.1.angajamente legale de plătit . de regulă. credite bugetare definitive .drepturi constatate . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). 106 . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. se va prezenta.plăţi efectuate . consumuri de resurse). Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: .

şomaj.01 Rezultatul patrimonial . şomaj) 117. mijloace de transport. local. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. aparatură birotică.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121.1 Terenuri 211. asigurări. local.03 Rezultatul reportat . sănătate.02 Rezultatul reportat .bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. asigurări sociale.01 Rezultatul reportat .2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.bugetul local 117. licenţe. sănătate) 121. animale şi plantaţii 214 Mobilier.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. mărci comerciale.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. brevete. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .02 Rezultatul patrimonial .

E.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. SAPARD.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468. ISPA etc.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . ) 459 Sume datorate bugetului U.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.

detaşări. SAPARD.PHARE. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .E. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .

. Of. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. C. Bucureşti.. 2004.. 2005. Editura Universitară. Editura InfoMega. nr. 1. 1. A. Contabilitatea instituţiilor publice.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. A. Editura CECCAR. Bucureşti. Ştefănescu. Noua contabilitate publică. traducere. Nişulescu.12. Suciu G.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2005.  Morariu.186 bis din 29.Bibliografie selectivă  Dascălu.2005.  IPSASB. M. I. 110 ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful