ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. Contabilitatea ca disciplină de studiu. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. este imposibil de realizat. complex de studiu şi obiect serios de activitate. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. atât ca iniţiere. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. De asemenea. cu caracter permanent şi. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. în prezent. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. În lipsa unei experienţe. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. dificultăţile se amplifică. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. ulterior. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. de reglementare. cu intensificarea schimbului de activităţi. Ca ştiinţă şi practică. Dedicarea generaţiilor trecute. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. De asemenea. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. cât şi ca aprofundare. De la simple însemnări. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. şi există. sau vizionarea programelor TV. contabilitatea a fost subiect distinct. unei practici adecvate. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. 7 . au existat. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. fenomene. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. Efortul vizează şi latura juridică. ca însuşire. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile.

geometria. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. 1. Sub aspect economic. Astfel. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. ca avere mobilă şi imobilă. atras). contabilitatea are metodă şi obiect proprii. economic şi financiar. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. Altfel. cu procedee şi instrumente proprii. 8 . înlocuirii acestora. folosinţă a bunurilor.2. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. transformarea capitalului. bine remunerată. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. În această concepţie. capital propriu. pe de altă parte. administrare. în ordinea în care acestea au avut loc”. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. Sub aspect juridic. şi mai ales când acesta este testat. starea. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. Ca teorie şi practică. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. cu ce se ocupă acestea. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. distincte de celelalte discipline. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. întrebuinţării. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. contabilitatea. uneori. Ca reflectare în contabilitate. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. Astfel. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). atras etc. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. precum şi afacerile mari şi mărunte. o profesie folositoare şi. al consumului. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. ca obiecte de studiu. contabilitatea este o disciplină interesantă. comensurabile în bani).

cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. execuţiei bugetului public naţional. datoriilor şi capitalurilor proprii. prelucrarea. clienţii.Sub aspect financiar. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. rezultatul patrimonial (economic). mişcării şi transformării resurselor economice. rezultatul execuţiei bugetare. creditorii. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. prelucrarea. Contabilitatea. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. furnizorii. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. respectiv contabilitatea financiară şi. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). 82/1991. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. calculul. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. atât pentru cerinţele interne ale acestora. clienţii. costul programelor aprobate prin buget. probată în bilanţul contabil. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. după caz. băncile. Legea contabilităţii. patrimoniul aflat în administrare. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. evaluarea. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. cunoaşterea. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. contabilitatea de gestiune. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. gestiunea şi controlul activelor. La rândul lor. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. ca activitate specializată în măsurarea. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. stării. nr. În această concepţie. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. Parlamentul. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile.

care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. municipiile. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. b) contabilitatea trezoreriei statului. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului.bugetului de stat. alte autorităţi publice. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. iar cheltuielile plătite. instituţiile publice autonome. cu personalitate juridică. municipiul Bucureşti. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . aprobată cu modificări şi completări. indiferent dacă veniturile au fost încasate. Administraţia Prezidenţială. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. 500/2002. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. . potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. oraşele. planul de conturi cuprinde: . Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. sectoarele municipiului Bucureşti. 45/2003. judeţele.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). În aplicarea prevederilor de la pct. precum şi instituţiile din subordinea acestora. a) şi c). Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. Conturile contabile trebuie să fie conforme.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. indiferent de modul de finanţare a acestora. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. ministerele.

cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 1 „Conturi de capitaluri”.3. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. În acest sens. a unei creanţe sau unei obligaţii. .clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.1.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Ordonatorii de credite 11 .clasa 2 „Conturi de active fixe”. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. . instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).3. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: .execuţie a bugetului. 1. . a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. . În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. Cu ajutorul acestor conturi. respectiv în momentul creării. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. 1. .clasa 4 „Conturi de terţi”.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.

unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. ordonatori principali: sunt miniştrii. c. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Calitatea de ordonator de credite. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). 116 din 4 feb. Legii nr. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. nr. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. „influenţe”. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. 115/1999 privind 12 . în termeni juridici. 2005. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. „determinări obiective” etc. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde.O.G. inclusiv modificarea şi completarea recentă3.U. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. b. fără „acoperiri”. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. ai 3 O. subordonate ordonatorilor secundari. comisii. indiferent de rang: principal. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. Un ordonator de credite. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. alte organisme colective. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. nr. subordonate ordonatorilor principali. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. In ierarhia arătată. La rândul lor. întreagă. M.

luni. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. 5 Calendar bugetar: etapele.P. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. acestea sunt retrase. trimestre. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. capitole etc. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite.).organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. sunt refuzate (de M. Prin lege. 500/2002. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. repartizarea creditelor bugetare. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori..căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. De asemenea. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. .a. Cererile de finanţare de la bugetul de stat.F. aşa cum s-a arătat mai sus. .aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. .deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari.realizarea veniturilor bugetare. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. . Dintre atribuţii menţionăm: . 13 . Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. .

în compartimente distincte. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.va deveni un buget realist. 1. ordonatorii principali de credite. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . dacă este cazul. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . . potrivit legislaţiei în vigoare. .P. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. M. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor.F.Dintre atribuţii. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. iniţial. a specificului instituţiei. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. de regulă.3.2. conduse de către directorul economic. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . în condiţiile legii. Un proiect de buget fundamentat temeinic.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. de ordonatorii principali de credite. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. sunt formulate. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului.

condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. păstrarea documentelor justificative.cheltuielilor sau. şi în alte ţări din Europa occidentală. spre 15 . potrivit legii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. potrivit legii. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. conform legii. depunerea la termen a acestora la organele în drept. astfel cum a fost modificată şi completată. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . a registrelor şi situaţiilor financiare. mai întâi în Italia şi. după caz. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. 1. 82/1991. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. ulterior. în condiţiile legii.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Un agricultor.4. Legea contabilităţii nr. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv.

în mod distinct. casării. pentru fertilizare. 16 . a rezultatelor financiare. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Enache – Bazele contabilităţii. Proportioni et Proportionalita.. dar şi a formelor de evidenţă economică. orz ş. lipsurilor de inventar etc. precum şi de longevitatea acesteia. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. treptat. valorii. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. s-a impus întocmirea de noi documente. 6 Gh.exemplu.). fapt dovedit. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. pentru sămânţă. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. decât secvenţial. Valorile se înregistrează. sămânţa. de virtuţile. completarea de noi registre. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. Contabilitatea în partidă dublă.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. erbicidare etc. Prin sine însăşi. aşa cum s-a arătat mai sus. Geometria. altădată singurul în funcţiune. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. nu serveşte. p. la preţurile trecute în documentele justificative. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. Bucureşti. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. cantităţii. potrivit naturii şi destinaţiei lor. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. care cultivă cereale: grâu. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice.a. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. magaziei (gestionarului). În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. atât în debit cât şi în credit. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă.241. pentru piaţă. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. Ca urmare. porumb. implicit.

de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. C. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. Este de dată mai recentă. imprimatelor. registrul-inventar ş. 1972. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. 17 . Contabilitatea în partizi multiple. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. p. fiecare fond având o gestiune proprie. şi a altora în acel timp.68. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. în creditul altui cont. în secolul XX. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. dar şi a globalizării relaţiilor economice.a. Bucureşti. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. filialele. 7 Demetrescu.Apariţia acestei lucrări. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Editura Ştiinţifică. registrul-jurnal. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi.G. Prin asimilare. sucursalele. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. utilizării metodelor matematice moderne. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. – Istoria contabilităţii. concomitent.

6. 18 . Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. La data întocmirii situaţiilor financiare. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. formulare şi documente contabile corelate între ele. sub diverse forme: disponibilităţi. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. creanţe şi datorii. 1. registrulinventar. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. La instituţiile publice.5. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. cartea-mare şi balanţa de verificare. ISPA etc. bunuri. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". la cursul INFO–euro. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah".1. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.. servicii. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. comunicat de Banca Naţională a României. cât şi în valută. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.

conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare.numărul documentului şi data întocmirii acestuia.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. precum şi efectuarea de operaţiuni economice.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". vizat şi aprobat. . constituie contravenţii la Legea contabilităţii. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.denumirea documentului. sediul unităţii care întocmeşte documentul. temeiul legal al efectuării acesteia. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. . de bunuri materiale. titluri de valoare. 1.denumirea şi. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.7. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". fără să fie înregistrate în contabilitate. potrivit legii. să fie considerate infracţiuni. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". Evidenţa analitică a creditelor bugetare. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . . deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). fişe şi alte documente contabile după caz. după caz. atunci când este necesar. . cu orice titlu. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. În acest caz.numele şi prenumele. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. . după caz.

Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Operaţiunile de aceeaşi natură. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. realizate în acelaşi loc de activitate. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. fără ştersături şi spaţii libere.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Se întocmeşte zilnic sau lunar. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. după ce a fost numerotat. şnuruit. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. 20 . denumit jurnal-auxiliar. în conturi sintetice şi analitice. registrul-inventar şi cartea mare. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. după caz. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. în orice moment. privind activitatea financiară şi contabilă. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". care nu au regim special de înscriere şi numerotare. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. după caz. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. prin înregistrarea cronologică. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. foi volante sau listări informatice. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. după caz. . Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice.

registrul-jurnal se editează lunar. 21 . Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. În această situaţie. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. inventariate potrivit legii. preluate din aceste jurnale. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. divizării sau încetării activităţii. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. într-o formă recapitulativă.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. situaţia încasării-achitării facturilor etc. elementele inventariate după natura lor. în mod cronologic. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. prin regruparea conturilor. la un moment dat. În acest registru se înscriu. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. cu ocazia fuziunii. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. după ce a fost numerotat. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. decontările cu furnizorii. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. şnuruit. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic.

soldurile finale debitoare şi creditoare.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. totalul sumelor debitoare şi creditoare. iar balanţele de verificare analitice . soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). lunar. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică.8. au evoluat.9. procedeele. 1. după caz. 1. La instituţiile publice. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. convenţiile contabile. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. 22 . pe măsura înregistrării operaţiunilor. rulajele curente debitoare şi creditoare. şi evoluează. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

naţional. şi în contabilitatea publică. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. sau. constituite în principii şi convenţii contabile. N-au fost niciodată aceleaşi. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Stabilitatea 23 . Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Sunt principii contabile reglementate explicit. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În cazul instituţiilor publice. trebuie să se ţină seama de incertitudini. riscuri previzibile. în cazul Uniunii Europene.Contabilitatea. subvenţii efective. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. La rândul lor. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. unele în mod cutumiar. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Sistemul unitar de norme. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. Pe lângă acestea. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). Concluzia este că. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. sunt şi principii contabile nereglementate. conturi de rezultat. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. 2. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Principiul permanenţei metodelor. inclusiv transferuri. De asemenea. care trebuie avute în vedere. Principiile contabile. bilanţuri contabile etc. utilizate în practică. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. Principiul prudenţei. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială.

). în România şi în ţările membre UE.a. execuţia şi raportarea bugetară.a. în primul rând. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. Permite. Or. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. Principiul continuităţii activităţii. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. eventual a patrimoniului. 4. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. 3. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. situaţia patrimonială. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. de calcul. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). de prezentare a rezultatelor etc. sau an bugetar. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. coincide cu anul calendaristic. cu exerciţiile anterioare. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. Ca urmare. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. care. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. Se individualizează. prin comparare. precis determinată. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. eventual. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul.

8. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. 5. deci o determinare obiectivă. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. cele care compun postul respectiv. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. 25 . Cum o compensare poate ascunde ceva. Potrivit acestui principiu. Principiul intangibilităţii. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Principiul necompensării. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. implicit. 6. Potrivit acestui principiu. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. este una din aplicaţiile cutumiare. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). a fluxurilor monetare. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. precum şi între venituri şi cheltuieli. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Principiul costului istoric. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora.determinată. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). 7.

Ca urmare. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. 1. se impune o selecţie a faptelor.9. sursele din care se efectuează acestea). Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Prin contrast. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. De exemplu. 10. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale.10. prin situaţiile financiare. nu numai forma lor juridică. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). şi b) credibile în sensul că: 26 . Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice.

Predarea-primirea activelor 27 . 82/1991. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. în situaţia comasării prin absorbire. Operaţiile care trebuie efectuate. .11. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită.sunt complete sub toate aspectele semnificative.sunt neutre. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. republicată. în starea în care se găseşte la data comasării. 2. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. . Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Eventualele erori constatate în contabilitate. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. Momentul înregistrării. 3. În cazul comasării prin absorbire. Informaţii şi proceduri utile 1. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. . după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. 1. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Corectarea erorilor contabile. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.sunt prudente. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.

. starea acestuia şi preţul pieţei.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). 28 . situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. care se stabileşte astfel: . Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. Evaluarea. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. 6. cheltuielile de transport. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. probe tehnologice ş.la cost de producţie . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. cheltuieli cu montajul. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. 4. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. denumită valoare contabilă (costul istoric). d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. respectiv valoarea de inventar. 5.a.şi pasivelor instituţiei absorbite. În acest scop.pentru bunurile produse în instituţie. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.la valoarea justă . către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului.la cost de achiziţie . Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. denumită valoare de inventar. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. .

păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. În caz de încetare a activităţii. Orice persoană care constată pierderea. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Arhivarea. potrivit legii. după caz. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Arhivarea registrelor de contabilitate. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. care dispun de condiţii corespunzătoare. cu titlu oneros. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care pierderea. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. de către alte persoane juridice române.12.1. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. în baza unor contracte de prestări servicii. 29 . Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. cu excepţia statelor de salarii. în termen de 24 de ore de la constatare. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. a celorlalte documente contabile. care se păstrează timp de 50 de ani. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. întocmite sau reconstituite.

14. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi.13. potrivit legii. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. potrivit reglementărilor legale în vigoare. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. de regulă. 30 . jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. cu excepţia primului an de activitate. 1. coincide cu anul calendaristic. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice.1. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Valorile de intrare sunt diferite.a. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. sponsorizări. privită ca sistem. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). intrări din producţie proprie. ca şi cea la data bilanţului. Sunt active fixe necorporale. 1 (p. Imobilizări necorporale.a. transfer ş. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. 31 . respectiv costul de achiziţie. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. sponsorizări. de intrare (contabilă). Acestea sunt evaluate la costul de producţie. potrivit specificului modului de dobândire. ca urmare. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. vânzare. transferuri ş. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Evaluarea iniţială. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). În unele situaţii (de exemplu donaţii. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. prin donaţii. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. intangibile. Intrările au loc prin achiziţionare. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. Ieşirile au loc prin casare. În fig.

drepturi şi active similare”. mărci comerciale. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. creşterea performanţelor acestuia. licenţe. când acestea sunt efectuate. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Contul 205 – „Concesiuni. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. constate pe piaţă. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. brevete. Când nu este cazul a unei procurări. respectiv primite cu titlu gratuit). Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. ş. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. sculelor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. 32 . b) proiectarea uneltelor. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. înaintea începerii producţiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. se creditează cu valoarea ieşirilor. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. Când sunt cumpărate. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. matriţelor care implică tehnologie nouă. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. au sold final debitor. c) proiectarea. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. în concordanţă cu natura activului respectiv.

Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. relativă. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). alta decât zero. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. lucrări muzicale. se recomandă metoda amortizării liniare. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. În Regulamentul nr. lucrări literare. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. care nu poate depăşi 5 ani. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. regresivă. cu aprobarea ordonatorului de credite. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. 33 . programe de radio sau televiziune. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. Pentru serviciile şi activităţile economice. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Programele informatice create de instituţiile publice. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). integral. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. evenimente sportive. 2909/2000 al C. O valoare reziduală. accelerată. la momentul scoaterii în funcţiune. progresivă. În cazul nerecuperării integrale. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. Amortizarea se înregistrează lunar. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă.E. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune.

Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. sau odată la 5 ani. Evaluarea. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Periodic. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. o pierdere sau o echivalenţă. deci. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Un activ poate fi schimbat cu unul similar.Scoaterea din uz a unui activ – şi. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). ca şi reevaluarea. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia.

achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. licenţe. brevetelor. „Amortizări privind brevetelor.etc..etc.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.. brevetelor.. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 . licenţe. brevete etc.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. brevete. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. mărci comerciale.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. brevete. mărci comerciale... brevete. brevetelor.. brevetelor.. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. brevete.. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor..etc..etc.etc.etc.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni...etc. brevetelor.. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni....: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.etc.

precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Fiecare obiect singular. În contabilitatea analitică. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Construcţii Se evidenţiază pe grupe.Imobilizări corporale. Sunt active fixe corporale.a. tangibile. terenuri cu zăcăminte ş. subgrupe. la lucrări de acces. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Imobilizări financiare. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. terenuri cu construcţii/fără construcţii. subgrupe. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Sunt recunoscute şi ca active financiare. echipamente de protecţie ş. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. cu împrejmuiri etc. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Terenurile nu sunt supuse amortizării. De exemplu. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. subgrupe. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . clase şi subclase. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). îndeplinesc o funcţionalitate specifică. aparatură birotică. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Mobilier. silvice. clase şi subclase. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. mijloace de transport. sau complex de obiecte. Instalaţii tehnice. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. clase şi subclase.a active corporale Se evidenţiază pe grupe.

37 . Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. potrivit legii. • investiţii financiare pe termen scurt. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). sau utilizării în producţie. producţia neterminată. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. • terţii. sau produs. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Activele circulante. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar).contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. produse finite şi bunuri destinate vânzării. a căror utilizare nu este restricţionată. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. instituţiile publice deţin şi active circulante. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. care sunt conservate în vederea vânzării.

dispozitivele. personalul.a. care au statut de bunuri culturale comune. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. S. piesele de schimb. ş. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. uzate fizic sau moral. seminţele şi materialul de plantat. îmbrăcămintea specială. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. bugetul asigurărilor sociale de stat. sunt înregistrate ca documente de inventar. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie.a). Prin caracteristicile lor. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. furajele. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. în produsul finit. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. sau cu o durată mai mică de un an. indiferent de durata lor de serviciu. fără a se regăsi. de regulă.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. materialele sanitare ş. medicamentele.. verificatoarele –. combustibilii.a. aparatele de măsură şi control. bugetul statului. indiferent de valoarea lor. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. nu sunt mijloace fixe. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. bugetele locale. asigurările sociale. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană.V-urile – sculele. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. clienţii. ambalajele. sportiv.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. de lucru.D.

214 – „Mobilier.1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.213 – „Instalaţii tehnice. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” ..404 = 512.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. aparatură birotică..102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . alte active fixe corporale”. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .212 – „Construcţii” . animale şi plantaţii” . mijloace de transport.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. echipamente de protecţie. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).

1). 82/1991. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori.1.1. La rândul său. Activele fixe necorporale cuprind: 40 .a. prevede la art. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. mijloace băneşti. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. fig. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri).„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. sau infracţiuni. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. obiecte de inventar. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1. Deţinerea. acţiuni ş. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. 2. Legea contabilităţii nr. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. Activele fixe includ activele fixe necorporale. cu modificările şi completările ulterioare. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. 2.

. cu excepţia celor create intern de instituţie.alte active fixe necorporale. donaţii. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. . respectiv primite cu titlu gratuit). Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . benzi magnetice sau alte suporturi. mărci comerciale. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. evenimente sportive.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. lucrări literare.costul de achiziţie.costul de producţie. drepturi şi active similare. brevete. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. sponsorizări).. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit.concesiuni. programe de radio sau televiziune. . .cheltuieli de dezvoltare. lucrări muzicale. licenţe. . pentru cele procurate cu titlu oneros. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. . 41 . de regulă. de evaluatori autorizaţi. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. sau pe baza unor evaluări efectuate.

alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . de prod. depozite la terţi) terenuri.Fig. ş. amenajări terenuri clădiri. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.a. garanţii. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. (orig.. petrolifere programe software opere artist. construcţii maşini. benzi magnetice.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. echipamente animale (de muncă. miniere. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.1.

denumite şi ajustări pentru depreciere. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Amortizarea se înregistrează lunar. lucrări literare.6 lei Amortizarea lunară: 999. stabilite la data bilanţului. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. în funcţie de caracterul permanent. mai puţin ajustările cumulate de valoare.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege.66 x 6000 lei = 999. drepturile şi activele similare. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. 100 Cota de amortizare: = 16.66 6 Amortizarea anuală: 16. sau provizoriu. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. evenimente sportive. lucrări muzicale. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.30 lei Concesiunile. după caz. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Amortizarea. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. cu aprobarea ordonatorului de credite. şi/sau ajustări provizorii. programe de radio sau televiziune.6 lei : 12 = 83. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. mărcile comerciale. brevetele. licenţele. . denumite şi amortizări. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. al deprecierii activelor fixe necorporale.

În cazul nerecuperării integrale. Ajustări pentru depreciere.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. integral. . pag. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare.2.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.Programele informatice create de instituţiile publice.1. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. pe calea amortizării. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. destinat să îndeplinească în mod independent.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. . ajustarea trebuie majorată. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. Reevaluarea. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. pe seama cheltuielilor. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. cu aprobarea ordonatorului de credite. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. 44 . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. în totalitate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. . . o funcţie distinctă. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. 2.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ.

animale şi plantaţii.construcţii. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . respectiv primite cu titlu gratuit. . Iniţial.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. piscicol 211. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. activele fixe sunt evaluate la: . . .mobilier.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . Evaluarea. sponsorizări). aparatură birotică. pentru cele procurate cu titlu oneros. donaţii.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.costul de producţie. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. . Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.costul de achiziţie.Activele fixe corporale cuprind: . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. pentru cele construite sau produse de instituţie.terenuri şi amenajări la terenuri.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj.instalaţii tehnice. . mijloace de transport.

fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. după achiziţionarea. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Evaluarea la data bilanţului. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Amortizarea. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Cheltuieli ulterioare. potrivit contractelor încheiate. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. denumite şi amortizări. şi/sau ajustări provizorii. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. după caz. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. 46 . denumite şi ajustări pentru depreciere. sau a agentului economic. La expirarea contractului de închiriere.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. stabilite la data bilanţului. În cazul clădirilor.

Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. de profesionişti calificaţi. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Ajustări pentru depreciere. Reevaluarea. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. după caz. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. integral. 47 . Astfel stabilită. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. membrii ai unui organism profesional în domeniu. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.La încetarea contractului. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. ajustarea trebuie majorată. de regulă. În cazul nerecuperării integrale. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În cazul în care. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. pe calea amortizării. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. la momentul scoaterii din funcţiune. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. pe seama cheltuielilor. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). În astfel de cazuri. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. determinată în urma reevaluării. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal.

bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Transmiterea. sau pe baza unor evaluări efectuate. 48 . Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. indiferent de durata de folosinţă. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Potrivit prevederilor legale în vigoare. în funcţie de subordonare. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. de evaluatori autorizaţi. având cel puţin aceeaşi parametri. după caz. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. după caz. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. similare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. de regulă. după caz. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. fără plată. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. potrivit reglementărilor în vigoare. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. În acest caz. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Ca procedură. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică.

creanţe imobilizate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Activele financiare cuprind: .titluri de participare. un drept contractual. pe seama cheltuielilor. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. ajustarea trebuie majorată. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora.2. Iniţial. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. . potrivit legii. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . alte creanţe imobilizate. 49 . se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. b.1.3. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.alte titluri imobilizate. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. . a. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.

2. stocuri. . animalele şi păsările. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. 3. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. Sunt incluse.2. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. . 2. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.1. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. materialele de natura obiectelor de inventar.2. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. mărfurile. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. costul de producţie sau valoarea justă. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. sau c) sub formă de materii prime. de asemenea. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. 2. 50 . după caz. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. investiţii pe termen scurt. Activele circulante (curente) cuprind: 1. casa şi conturi la bănci. ambalajele. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. produsele. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . 4. creanţe. materialele consumabile.

În acest caz. şi anume: materiale directe. pe seama cheltuielilor. ajustarea trebuie majorată. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. atunci când este cazul. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. Costul de producţie. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. În acest scop. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. determinat pe baza inventarierii. Scăderea din gestiune a stocurilor. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. şi costurile estimate necesare vânzării. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. cât şi valoric. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. fiind recunoscute în costul activului. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . De asemenea. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. atât cantitativ.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. precum şi regiile corespunzătoare. sau de prelucrare a stocurilor. energie consumată în scopuri tehnologice.

2. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).). unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. 2. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. uşor convertibile în numerar. respectiv principal sau secundar.4. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.2. 2. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. a altor valori de trezorerie. În scopul asigurării surselor de finanţare.2. Pentru instituţiile publice.a. În acest scop.3. după caz. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. ministerele stabilesc limite proprii.2. prelucrare. 2. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. a disponibilităţilor 52 .care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.

În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. finanţate integral din venituri proprii. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise .existente în conturi la trezoreria statului. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. 53 . potrivit bugetului aprobat. bugetul asigurărilor sociale de stat. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. bugetele locale.bugetul de venituri şi cheltuieli. instituţiile publice. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. Banca Naţională a României. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. bugetele fondurilor speciale. băncile comerciale şi în casierie. cheltuieli şi disponibilităţi. în condiţii de siguranţă. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme.

5. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.). Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4.9.).3. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. faţă de cele de plătit.). viramente interne (4.1.6.). Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.).4. disponibil al bugetelor(4. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. fonduri externe nerambursabile (4.7.2. h) dobânzile de încasat. acreditive (4. se înregistrează într-un cont distinct. după caz. b) valorile de încasat sub forma cecurilor.). ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. casa şi alte valori (4.). disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. se ţine distinct în lei şi în valută.1.8. g)dobânzile de plătit. i) împrumuturi pe termen scurt primite. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.). în cursul exerciţiului financiar. 54 . 3.

bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525).disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. 55 . . diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". 3. Disponibil al bugetului de stat. La finele perioadei. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. comunicat de Banca Naţională a României. după caz. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. valabil pentru această dată. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. . disponibilul din sume colectate pentru bugete. depozite pe termen scurt în valută. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României.2. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".

depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. tichetele şi biletele de călătorie.3. biletele cu valoare nominală. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. biletele de tratament şi odihnă. potrivit legii. aprobat prin Decretul nr.3. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. 3. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă.4. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. deschise la trezoreria statului. precum şi a altor reglementări în domeniu. alte valori etc. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. reprezentând drepturi de personal. La finele perioadei. bonurile valorice pentru carburanţi auto. comunicat de Banca Naţională a României. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. bugetelor fondurilor speciale. după caz.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. ale bugetelor locale. 56 .209/1976.64/1976. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. după caz. tichetele de masă. Buletinul Oficial nr. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie.

în lei sau în valută. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială.6. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. în favoarea acestora. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. 57 . disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. se administrează. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Sumele în numerar. se înregistrează în contabilitate distinct. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. 3. se încasează. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează în contabilitate distinct. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. în limita sumelor primite de la acesta.5. 3. respectiv: disponibilul din taxe speciale. disponibilul fondului de risc. constituite în condiţiile legii. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora.

Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. 3. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. 3. şi din casieria instituţiei.9. după caz.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".8.7. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. .

regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. Fonduri structurale. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. Totodată. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. în faza de proiect.P. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. memorandumurile. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. trezoreria statului sau. după caz. M. la bănci comerciale. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. acordurile.scopul în care au fost acordate. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). Fonduri de coeziune. la bănci comerciale. Portugalia.).a. unele landuri din Germania de est ş. M. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. conform instrucţiunilor emise de donator. 59 . Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.E. după caz. precum şi. după caz. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană.F. sunt purtătoare de dobândă. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. avizează. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.E. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.P. memorandumurilor de finanţare. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene.F. trezoreria statului sau. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. În prezent.

60 . ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie.

). lucrările executate şi serviciile prestate.2. iar în cadrul acestora pe termene de plată. cu debitorii şi creditorii diverşi.5. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. 4. 61 .). Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.109/2004. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.G.) (5.O. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. personalul (5. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. M.4.). ISPA.3. decontările între instituţii publice (5. asigurări sociale.2. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. 4.9. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). comunicat de Banca Naţională a României. protecţie socială (5.1.). 9 Potrivit H. bugetele locale.6. Bunurile cumpărate. bugetul statului.264/2003. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei.). SAPARD etc. nr.7. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.). republicată.).8. cât şi în valută. debitori şi creditori ai bugetelor (5. criteriilor.).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5.).1. nr. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. clienţii (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).

lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. premiile. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. potrivit reglementărilor în vigoare. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. nu se suportă din fondul de salarii. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. se evidenţiază distinct în contabilitate. deschis pe fiecare persoană. sporurile. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. cât şi în valută. datorate terţilor 62 .3. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. îngrijirea copilului. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. 4. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. la data efectuării tranzacţiei.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. potrivit legii. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. Bunurile vândute. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. comunicat de Banca Naţională a României. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. cuvenite pensionarilor conform legii.

(popriri. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. pensii alimentare şi altele). calculate potrivit legii. precum şi debitele provenite din pagube materiale. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. 63 . prescrise. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. taxe şi vărsăminte asimilate. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. impozitul pe clădiri. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Alte impozite. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. impozitul pe venituri de natură salarială. datorate bugetului statului potrivit legii. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. 4. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. plusul de numerar din casierie. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. amenzi şi penalităţi. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Bugetul statului.4. sumele datorate creditorilor. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. potrivit legii. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. bugetele locale.

precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. Statele membre U. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. asigurări pentru şomaj. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii.E.4. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane.V. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. Decontări cu Comunitatea Europeană 4.2.6. la constituirea bugetului U. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. ISPA.6. • contribuţii din taxe vamale. asigurări sociale de sănătate. Decontări cu bugetul U. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. Contribuţiile statelor membre la bugetul U.A. ajutoare sociale. 4. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.1. SAPARD etc. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .6.E. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. accidente de muncă şi boli profesionale. ISPA. contribuie. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .sume de primit şi datorii sume de plată.E.pentru asigurări sociale de stat.E. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor .instituţii publice . Asigurări sociale. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. 4. • contribuţii din T. PHARE.5.

altele decât personalul propriu şi furnizorii. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. în contul de rezultat patrimonial: 121. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. Achitarea obligaţiei de plată. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. altele decât personalul propriu şi clienţii. Debitori şi creditori diverşi. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.E. bugetului asigurărilor sociale de stat. pe structura clasificaţiei bugetare.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1.E. Înregistrarea.” 4.” 2.7. bugetelor locale. 65 .E. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. 10 OMFP nr.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U.E. pentru închiderea contului de cheltuieli. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. pe structura clasificaţiei bugetare. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. se înregistrează ca şi creditori diverşi.” bugetului U. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. la cererea acestora sau din oficiu. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. 1917/2005. se înregistrează ca şi debitori diverşi. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.E. bugetul local.” bugetul de stat” 3. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.

împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. abonamente la instituţiile de spectacole. din fonduri speciale. la cheltuieli în avans (chirii. provizoriu.9. într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. după caz. la venituri în avans (venituri din chirii. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. se înregistrează distinct în contabilitate. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. 66 . abonamente la publicaţii. alte cheltuieli efectuate în avans). se înregistrează. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. se înregistrează distinct în contabilitate. asigurări. 4. abonamente publicaţii. potrivit legii.8. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. fonduri cu destinaţie specială. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans.bugetul asigurărilor pentru şomaj. după caz. 4. precum şi dobânzile aferente acestora. atât în contabilitatea unităţii debitoare. alte venituri realizate în avans). reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei.

67 . denumită şi datorie curentă. conform acordului de împrumut. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.1. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. alte împrumuturi şi datorii asimilate. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni.2. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.1. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. 5. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. Datorii 5. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. prime privind rambursarea obligaţiunilor. care este încheiat înainte de data bilanţului.1.1.

provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului.1. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori.3. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. prin Ministerul Finanţelor Publice. 5. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. pe de o parte. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. 68 . de pe pieţele financiare. pe de altă parte. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. în numele statului. în numele României. la care se adaugă datoria publică locală. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. după caz.1. după caz.1. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.1.5. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern.3. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.3. prin Ministerul Finanţelor Publice. la un moment dat. 5. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.2.

Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. contractate în scopuri prevăzute de lege.1. 5.4. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. garanţii de stat. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. mediu şi lung. persoane juridice române sau străine. se constituie fondul de risc. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. sau de la alte organizaţii internaţionale. respectiv din bugetele locale. în 69 . fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. de la alte instituţii de credit. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. la un moment dat. instituţii financiare internaţionale. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. împrumuturi de stat de la bănci. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.

Provizioanele nu pot depăşi. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.scopurile prevăzute de lege. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. taxe. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Consiliile locale. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. alte vărsăminte. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. pe termen scurt. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. din punct de vedere valoric. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. contribuţii. 5. se constituie fondul de risc. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. 70 . după caz. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.2. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite.

Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . în limitele şi în condiţiile legii. despăgubirile. rezultatul reportat.3. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege.alte provizioane. rezultatul patrimonial. fonduri în afara bugetelor locale etc. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.1. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. 5. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. . Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. declarate ca atare prin lege. rezervele din reevaluare. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. potrivit legii sau prin natura lor. fondul activelor fixe necorporale. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.litigiile. 5. cele exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . amenzile şi penalităţile. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. exemplificate în anexa la Legea nr.3. . daunele şi alte datorii incerte. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. dacă legea nu dispune altfel. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Bunurile din domeniul public pot fi date. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Bunurile din domeniul public al localităţilor. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. după depunerea situaţiei financiare anuale. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. după caz. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. concesionare sau închiriere. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. ele pot fi date numai în administrare. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local.judeţean. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. În lipsa acordului menţionat. Domeniul public al comunelor. în condiţiile legii. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. după caz. de ministere. a consiliului judeţean.

la cererea Guvernului. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. Dreptul de proprietate publică încetează. 73 .2. prin urmare.judeţean. 5. după caz. se are în vedere. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. a consiliului judeţean. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. după caz. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. mai degrabă. La începutul exerciţiului. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. prin hotărâre a Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. prin hotărâre a Guvernului.3. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. prin hotărâre a consiliului judeţean. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat.

valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. .ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. . aceasta se tratează astfel: .ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.3.4. În cazul în care. după caz. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. În astfel de cazuri. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. din cadrul capitalurilor proprii. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. din cadrul capitalurilor proprii. Reevaluarea acestora se face. determinată în urma reevaluării. dacă nu a existat o descreştere anterioară.ca o creştere a rezervei din reevaluare. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric.3. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale.3. în condiţiile legii. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie.ca o scădere a rezervei din reevaluare. la valoarea justă. aceasta se tratează astfel: . recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. 5. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 .5.

precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat).01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. .03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.131. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.131. .131.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .

Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. Sumele constituite ca fond de rezervă. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. ca fond. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121.1. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Este un cont de activ. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.01). în continuare.1. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Fondul de rezervă pentru sănătate. necheltuite. 95/2006 privind reforma în 76 .02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). pentru utilizare ca fond de rulment. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Contului 131. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. potrivit legii.01 = 131).curent. din fondul de rezervă. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. potrivit legii.

respectiv. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. aprobă taxe speciale. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. după caz. pentru garanţii la împrumuturi externe. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Se păstrează într-un cont distinct. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. consiliile locale. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. 77 . la unităţile trezoreriei statului. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. prin tarif sau preţ potrivit legii. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale.domeniul sănătăţii. Taxe speciale. Fondul de risc. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. ca surse de finanţare.

78 . la sfârşitul anului. necesară desfăşurării activităţii spitalului. deschis în afara bugetului local. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Contul 1391 este un cont de pasiv. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. Acesta este un cont de activ.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. precum şi din cele casate. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Soldul debitor al contului 468. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Fondul de tezaur.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. iar în debit. Fondul de dezvoltare a spitalului. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. transferuri. după caz. asistenţă socială acordate. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Alte transferuri. al 13lea salariu. precum şi subvenţii. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. prime. curente şi de capital.4. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. aferente unei perioade de timp. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. contribuţiile aferente acestora. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora.5. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. 79 . se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. interne şi în străinătate. Cheltuielile de capital se recunosc lunar.

ambalaje. Alte cheltuieli operaţionale includ: . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. taxe şi vărsăminte asimilate. .energie şi apă. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: .4. materiale consumabile.deplasări. cheltuieli cu personalul. conform legii. alte cheltuieli finanţate din buget.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.protocol. accidente de muncă şi boli profesionale. detaşări. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. . . amortizări şi provizioane. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . Acestea includ: .chirii.comisioane şi onorarii. . alte cheltuieli operaţionale. cheltuieli de capital.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.drepturi salariale în natură.transportul de bunuri şi personal. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. animale şi păsări. . cheltuieli financiare.alte servicii executate de terţi. . . mărfuri. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. detaşare. taxe şi vărsăminte asimilate. . . transferări. .servicii bancare şi asimilate. alte stocuri.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.materii prime. după natura şi destinaţia lor.alte cheltuieli operaţionale.indemnizaţii de delegare. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile.întreţinere şi reparaţii. materiale de natura obiectelor de inventar.pierderi din creanţe şi debitori diverşi.salariile personalului. Cheltuieli cu alte impozite. cheltuieli cu alte impozite. Cheltuielile cu personalul includ: . cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. materiale nestocate. . reclamă şi publicitate.prime de asigurare. . asigurări sociale de sănătate.5. . asigurări de şomaj.1. cheltuieli extraordinare. . 80 .

. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.pierderi din creanţe imobilizate. 1.asigurări sociale. pentru procurarea unei truse medicale (auto). conf.1 100 lei 2.alte pierderi .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.V.diferenţe de curs valutar. . . .cheltuieli neeligibile: PHARE. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. . SAPARD.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. . . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.transferuri în străinătate.ajutoare sociale.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. ISPA.dobânzi. . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. Angajatul C. . 81 . facturii fiscale. .transferuri interne.V. .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. SAPARD. ISPA. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . ISPA.subvenţii. . SAPARD.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.

acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. caracterului şi aspiraţiilor sale. oricare este acesta. Dacă bugetele publice.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. amortizări. economic. programelor. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. odată constituite/încasate. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. Un buget public este în primul rând un document politic. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. au legătură cu programul de guvernare. In consecinţă. programatic. apoi. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale.a. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. 5. Cheltuieli extraordinare includ: .cheltuieli cu active fixe neamortizabile. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. între alte funcţii. corespunzătoare naturii.pierderi din calamităţi. utilizate potrivit altei proceduri..2. dacă sunt orientate şi executate la fel. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. de apărare şi ordine publică ş. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. . nu se deosebesc între ele. Cheltuielile. . Cheltuielile bugetului de stat. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. . . potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. acţiunilor.alte cheltuieli. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare.4. ca şi veniturile.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare.cheltuieli operaţionale privind amortizările. In aceste situaţii. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. şi pe aceea de elaborare şi 82 .cheltuieli financiare privind amortizările. Cheltuieli de capital. în succesiunea lor. provizioane şi ajustări includ: . fără deosebiri. Astfel. şi numai în al doilea rând un document financiar.

ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.F. prin trezoreria statului. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. b. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget.De asemenea. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.P. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. 83 . în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. c. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. pe exerciţii bugetare. respectiv se pot angaja. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare.. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol.

sursă de finanţare a cheltuielii. . Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. 2.F. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. capitolul. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. după natură şi destinaţie. articolul.3.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. permanenţi şi temporari.4.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. .bugetele locale. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.bugetul fondurilor externe nerambursabile. în cadrul acestora pe capitole. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. In consecinţă. capitole. 84 . subcapitolul. articole şi alineate.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.P. titlul. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. . prin M.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. 5.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. simbolul contului (din planul de conturi). 6. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite.. . .bugetul asigurărilor sociale de stat. 5. . 3. subcapitole. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.bugetul de stat. Numărul de salariaţi. . respectiv: .

Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. 5. publicaţii. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. prestări de servicii şi altele asemenea. prestaţii editoriale. organizarea de manifestări culturale şi sportive. subalineatul (paragraful). proiecte. în roşu. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. Grupele de venituri 85 . cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. taxe. concursuri artistice.7. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. veniturile reprezintă impozite. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli.1. 5. aferente unei perioade de timp. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. studii. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate.5. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective.5. creanţelor şi datoriilor. alineatul. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. În contabilitate. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. după caz. 8.

Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. . . . Chiria lunară este de 9 lei / m. . La rândul lor. .venituri din vânzarea mărfurilor. 1. după natura şi sursa lor. venituri din provizioane.venituri din vânzarea produselor finite. .venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. transferuri. subvenţii.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. venituri extraordinare..alte venituri operaţionale.variaţia stocurilor. fonduri cu destinaţie specială. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.venituri din vânzarea semifabricatelor. venituri nefiscale. 86 . finanţări. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. .venituri din vânzarea produselor reziduale. .p.p.venituri din activităţi diverse.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. venituri din producţia de active fixe. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. venituri fiscale. venituri din contribuţii de asigurări. Potrivit prevederilor contractuale. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. veniturile din activităţi economice includ: .venituri din chirii. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice.venituri din studii şi cercetări. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. . alte venituri operaţionale. venituri financiare.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.

impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.impozit pe venit. profit şi câştiguri din capital.venituri din producţia de active fixe corporale. .venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. De regulă. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. recunoscute la momentul constatării. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.alte impozite pe venit. . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. . . . . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.alte impozite şi taxe fiscale. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Venituri din contribuţii de asigurări.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. Venituri fiscale.impozite şi taxe pe proprietate. Venituri nefiscale. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. .venituri din producţia de active fixe necorporale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Veniturile financiare includ: 87 . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe salarii. . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.venituri din proprietate. . Grupa "Venituri fiscale" include: .Venituri din producţia de active fixe includ: . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Grupa "Venituri nefiscale" include: .impozit pe venit. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.

SAPARD. de înfăptuire a justiţiei. după caz. Din această sursă. . precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. Sub aspectul surselor de finanţare. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . Finanţări. .a. SAPARD. bugetele locale. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. însă. ISPA. în funcţie de subordonare. 5. . din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. 88 . bugetele fondurilor speciale. după caz.alte venituri financiare. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. subvenţii. bugetul asigurărilor sociale de stat.integral din venituri proprii. şi alte surse de finanţare: pe programe. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. Între sursele de finanţare. .. dar şi din celelalte. bugetele fondurilor speciale. sponsorizări. Când există surse duble de finanţare.venituri din creanţe imobilizate. . finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. ISPA.venituri din investiţii financiare cedate. se finanţează acţiuni social – culturale. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată.PHARE.2.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. la unele dintre acestea ponderea este de 100%.venituri din diferenţe de curs valutar. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. Sunt. din donaţii. bugetele locale.integral din bugetul de stat.5.PHARE. bugetul asigurărilor sociale de stat.venituri din dobânzi. . finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . transferuri. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .

pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. exhaustivă. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. în conformitate cu reglementările legale în vigoare.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. pentru a nu deforma. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare.). cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. reprezintă plăţi de casă. Clasificaţia bugetară. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. de capital ş. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. In schimb. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora.a. Cifrele nu au fost contestate oficial. lucrări executate şi servicii prestate.). de infrastructură. dar nici nu există o listă publică. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. la începutul anului 2008. 89 . Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Potrivit clasificaţiei bugetare. potrivit bugetului aprobat. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. ulterior. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. ca venit. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. număr cu care ţara ocupa un loc de top. de apărare şi siguranţă naţională etc. materiale. în acelaşi fel. Astfel. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. Astfel. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc.

Aceste 90 . Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Spre exemplu. . . după caz. o cotă la bugetul de stat. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Această grupă include: . aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. In situaţiile în care. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. . Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. subvenţii.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit.. pe baza dispoziţiilor legale. fonduri externe nerambursabile.P.finanţarea din fonduri externe nerambursabile.F. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. . la data plăţii salariului. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe.venituri din subvenţii. Transferuri. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.fonduri cu destinaţie specială. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului).de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.finanţarea în baza unor acte normative speciale. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . au loc treceri de unităţi. M. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.finanţarea de la buget. după caz. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. ca resurse financiare ale acestora. respectiv: transferuri. începând cu întocmirea proiectului de buget. . impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. Sume/cote defalcate.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială.

pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. distinct pe fiecare impozit. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.3. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. sau prin ordin de plată peste această sumă. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. taxă sau alte obligaţii fiscale. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. prin poştă. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. . după care se înregistrează ca încasări. 5. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Veniturile extraordinare provin din: . sau la agenţii fiscali.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. cu înregistrările aferente în contabilitate).venituri din valorificarea unor bunuri.venituri din despăgubiri şi din asigurări. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. în principal. 91 . inclusiv. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. la virare. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). inclusiv. Este de 0.5.

bugetului asigurărilor de şomaj.F.F. Autoritatea de specialitate din subordinea M.A. In legătură cu veniturile bugetare. compensări şi amânări la plata impozitelor. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. reprezentând impozite. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. taxelor.F. Printre alte obiective. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. pe lângă alte funcţii. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. restituiri. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor.P. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. A.A. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.4.)¹. în baza dispoziţiilor legale.N.A. datorate de plătitori.A. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.NA. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. persoane juridice şi persoane fizice. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. şi A. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.F.N.F. precum şi insrucţiunile de completare a acestora.F. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.P.N.P. Stabilirea obligaţiilor de plată. elaborează..F. 92 . secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. ordonatorii de credite (principali. De asemenea. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. A. 5. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.5. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.N. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.F. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte..Eventualele înlesniri.

capitolul.5. În cadrul instituţiilor publice.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. 3. Cu aceste 93 . în roşu. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. simbolul contului (din planul de conturi). 2. .5. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. după natură şi sursă.5.bugetul de stat.bugetul fondurilor externe nerambursabile. . Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. . bugetul căruia îi aparţine venitul: . Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. . facturi. paragraful. 5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul asigurărilor pentru şomaj. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.bugetele locale. . subcapitolul. avize de expediţie.bugetul asigurărilor sociale de stat. 4. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.

5.6. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. în păstrare sau custodie. 94 . efecte scontate neajunse la scadenţă. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. urmăriţi în continuare. active fixe luate cu chirie. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. debitori scoşi din activ. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. chirii şi alte datorii asimilate. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. precum şi alte valori.

Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.cont de profit şi pierdere . care includ: politici contabile şi note explicative. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.1. care se compun din: .situaţia modificării capitalului propriu . Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .E. • contul de execuţie bugetară.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.cont de profit şi pierdere . Pentru instituţiile publice.politici contabile .bilanţ .27 (3): . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. O.E.bilanţ . nr. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.G. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. fără subdiviziunile leului. respectiv în lei. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.politici contabile . • contul de rezultat patrimonial.note explicative. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. • situaţia fluxurilor de trezorerie. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.note explicative. art.situaţia fluxurilor de trezorerie . 6. • anexe la situaţiile financiare. 82/1991. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.

Unităţile fără personalitate juridică. datoriilor. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. la termenele stabilite de acesta. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. după caz. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. fără a întocmi situaţii financiare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. subordonate instituţiilor publice din România. alte autorităţi publice. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Ministerele. subordonate instituţiei publice. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. după caz. 96 . depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică.

este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. Schematic.M. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. sintetică. Bilanţul 1. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. indiferent de obiect. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. 2005. generalizată. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. situaţia financiară şi rezultatele obţinute.1. mărime. C. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. p. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). – Contabilitatea instituţiilor publice.279. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. unul deosebit de important. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. Definiţie. proprietate sau complexitate. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. 97 .” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice.6.1.

Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. „. iar pasivul.A. ca pasive – în partea dreaptă. Editura Didactică şi Pedagogică. ca provenienţă.. creanţe etc. 98 . fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. p.a.. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice.a. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat.. Teoretic. Văduva I. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. efectuării plăţii/încasării ş. 16 Călin O.. 1997. disponibilităţi băneşti ş.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. corporale.. stocuri.) curente ş. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ.a.35. respectiv ca surse de formare. R.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. mijloace fonduri imobilizate. Bazele contabilităţii.. fonduri de trezorerie. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi.. complexităţii. inclusiv în bilanţ. • Active circulante (stocuri. În practică însă. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. Ristea M. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. Activele – datorită diversităţii. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. Neamţu H. Bucureşti. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).).

sculele şi verificatoarele ş. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. De asemenea. creanţelor. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Activele circulante. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. materiale (consumabile). Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). sunt. imobilizări. sau curente. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. evident. Stocurile. construcţii speciale ca poduri. indiferent de valoarea lor contabilă. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. ca active circulante. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. sau fixe. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil.a. Exemple de active imobilizate: clădiri. ambalaje etc. Spre deosebire de activele fixe. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică.105/2007. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. 17 99 . respectiv bunuri imobile. ziduri de sprijin ş. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. mijloace de transport. acreditivele şi avansurile de trezorerie. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. de lucru.G.a. sportiv. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Activele imobilizate. disponibilităţilor băneşti. Datorită acestor particularităţi. nr.

a. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). administrator. sub diferitele sale forme. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). din care rezultă obligaţii de rambursare. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. şi altele. pe salarii etc. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. şi necurente – de peste un an).a. surse atrase. 100 . în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau.a. Capitalul. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. juridice etc. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). contribuie la întocmirea unui bilanţ realist.propriu. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. Pe lângă resurse proprii. până în momentul plăţii lor. împrumutate ş. care reflectă situaţia de fapt. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). Toate aceste lucrări. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). şi invers. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. Ca sursă de finanţare. reevaluarea. Rezultă că. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. prin componenţa sa. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. decontări cu persoane fizice.). operaţii de regularizare ş. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă.

Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. p. 63 800. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 11 500.. 1.00 P 15 000.00 9 000.00 12 200. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . . clădiri.00 2 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.40) Bilanţ contabil la 31.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. fonduri .00 1 Rezerve. 20 000. ACTIV ASIV I. maşini.12.00 .00 ..00 11 000.00 12 000.00 8 000.

Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 7 500.00 0.00 87 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 102 .Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

angajamente bugetare . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). prevederi bugetare definitive . 6. după caz. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). credite bugetare definitive . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. 106 .cheltuieli efective (costuri.1. se va prezenta. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. în structura în care a fost aprobat bugetul. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.încasări realizate . Pentru elementele prezentate în notele explicative. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.credite bugetare iniţiale.angajamente legale de plătit .drepturi constatate . consumuri de resurse). de regulă.prevederi bugetare iniţiale.5.angajamente legale . şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . Notele explicative se prezintă sistematic. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.plăţi efectuate . Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.

mărci comerciale. animale şi plantaţii 214 Mobilier. local.01 Rezultatul patrimonial .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. aparatură birotică. asigurări sociale.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.01 Rezultatul reportat .03 Rezultatul reportat . sănătate.02 Rezultatul reportat . sănătate) 121. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.bugetul local 117. asigurări.1 Terenuri 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .02 Rezultatul patrimonial . şomaj. şomaj) 117. local.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. mijloace de transport.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. licenţe. brevete.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121.

E. ISPA etc.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ) 459 Sume datorate bugetului U.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468. SAPARD.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.

detaşări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .PHARE. SAPARD. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.E. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări.

Bucureşti. I.  IPSASB. Contabilitatea instituţiilor publice. 2005. Ştefănescu. Editura Universitară..  Ordinul ministrului finanţelor publice nr.. M. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. 2005.186 bis din 29.. A.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice..12. Editura CECCAR. Suciu G.2005. Of. Noua contabilitate publică. 2004. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. nr. 1.  Morariu. Editura InfoMega.Bibliografie selectivă  Dascălu. 1. Bucureşti. C. Nişulescu. traducere. 110 . A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful