ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

De asemenea. şi există. ulterior. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. sau vizionarea programelor TV. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. cu intensificarea schimbului de activităţi. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. Dedicarea generaţiilor trecute. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. dificultăţile se amplifică. contabilitatea a fost subiect distinct. De asemenea. Ca ştiinţă şi practică. atât ca iniţiere. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. cât şi ca aprofundare. unei practici adecvate. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. au existat. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. cu caracter permanent şi. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. Contabilitatea ca disciplină de studiu. în prezent. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. De la simple însemnări. În lipsa unei experienţe. fenomene. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. 7 . este imposibil de realizat. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. Efortul vizează şi latura juridică. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. de reglementare. ca însuşire. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate.

În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. 1. ca avere mobilă şi imobilă. bine remunerată. comensurabile în bani). pe de altă parte. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. administrare. înlocuirii acestora. distincte de celelalte discipline. uneori. Altfel. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. ca obiecte de studiu. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. capital propriu. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. folosinţă a bunurilor.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate.2. starea. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. atras etc. Astfel. cu procedee şi instrumente proprii. Ca teorie şi practică. Sub aspect economic. o profesie folositoare şi. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. contabilitatea este o disciplină interesantă. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. cu ce se ocupă acestea. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. În această concepţie. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. şi mai ales când acesta este testat. întrebuinţării. geometria. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. contabilitatea. atras). Astfel. precum şi afacerile mari şi mărunte. al consumului. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). transformarea capitalului. Ca reflectare în contabilitate. 8 . Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. economic şi financiar. în ordinea în care acestea au avut loc”. Sub aspect juridic. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat.

mişcării şi transformării resurselor economice. creditorii. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. stării. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. după caz. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. probată în bilanţul contabil. rezultatul patrimonial (economic). Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. calculul. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. gestiunea şi controlul activelor. respectiv contabilitatea financiară şi. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. execuţiei bugetului public naţional. prelucrarea. costul programelor aprobate prin buget. cunoaşterea. clienţii. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . evaluarea. contabilitatea de gestiune. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. prelucrarea. ca activitate specializată în măsurarea. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate.Sub aspect financiar. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. Legea contabilităţii. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. patrimoniul aflat în administrare. nr. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. La rândul lor. clienţii. Contabilitatea. În această concepţie. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. datoriilor şi capitalurilor proprii. furnizorii. Parlamentul. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. băncile. 82/1991. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. atât pentru cerinţele interne ale acestora. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. rezultatul execuţiei bugetare. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii.

45/2003. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. sectoarele municipiului Bucureşti. municipiul Bucureşti. planul de conturi cuprinde: . oraşele. judeţele. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. iar cheltuielile plătite. În aplicarea prevederilor de la pct.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. .bugetului de stat. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. precum şi instituţiile din subordinea acestora. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. cu personalitate juridică. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. 500/2002. ministerele. aprobată cu modificări şi completări. instituţiile publice autonome. alte autorităţi publice.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. indiferent dacă veniturile au fost încasate. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. Conturile contabile trebuie să fie conforme. indiferent de modul de finanţare a acestora. municipiile. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. a) şi c). b) contabilitatea trezoreriei statului. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. Administraţia Prezidenţială.

clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. . . Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. . În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. a unei creanţe sau unei obligaţii. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Cu ajutorul acestor conturi. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc.clasa 4 „Conturi de terţi”.3. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. .clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. Ordonatorii de credite 11 . şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. 1.1. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. respectiv în momentul creării.execuţie a bugetului.3. . În acest sens. . 1.

3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. nr. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. M. fără „acoperiri”. subordonate ordonatorilor secundari. întreagă. Calitatea de ordonator de credite. nr. în termeni juridici. subordonate ordonatorilor principali.G. c. Legii nr. ai 3 O. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde.U. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. 115/1999 privind 12 . 116 din 4 feb. b. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. ordonatori principali: sunt miniştrii. „determinări obiective” etc. In ierarhia arătată. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. indiferent de rang: principal. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.O. 2005. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. „influenţe”. Un ordonator de credite. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. alte organisme colective. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. La rândul lor. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. comisii.

deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. .repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii.realizarea veniturilor bugetare. 500/2002. . capitole etc. trimestre. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. De asemenea.a.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.P.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. sunt refuzate (de M. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. 5 Calendar bugetar: etapele. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. . Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. acestea sunt retrase. repartizarea creditelor bugetare.. . 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. luni. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr.). Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. . fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Prin lege. 13 .F. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Dintre atribuţii menţionăm: . aşa cum s-a arătat mai sus. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali.

sunt formulate. în condiţiile legii.3. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.F. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. conduse de către directorul economic. Un proiect de buget fundamentat temeinic.va deveni un buget realist. iniţial. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. M.2. în compartimente distincte. de ordonatorii principali de credite. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . potrivit legislaţiei în vigoare. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.Dintre atribuţii. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. de regulă. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . a specificului instituţiei. . contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. 1. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 .P. dacă este cazul. ordonatorii principali de credite. . Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.

Un agricultor. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. potrivit legii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. conform legii. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. mai întâi în Italia şi. potrivit legii. Legea contabilităţii nr. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. păstrarea documentelor justificative. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. depunerea la termen a acestora la organele în drept. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. spre 15 . a registrelor şi situaţiilor financiare.cheltuielilor sau. astfel cum a fost modificată şi completată. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV.4. ulterior. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. în condiţiile legii. după caz. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. 1. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. şi în alte ţări din Europa occidentală.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. 82/1991. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate.

porumb. a rezultatelor financiare. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. nu serveşte. p. erbicidare etc. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. 16 . dar şi a formelor de evidenţă economică. precum şi de longevitatea acesteia. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. Proportioni et Proportionalita. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. valorii. Contabilitatea în partidă dublă. aşa cum s-a arătat mai sus. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. care cultivă cereale: grâu. atât în debit cât şi în credit. Bucureşti. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. completarea de noi registre. pentru sămânţă. Enache – Bazele contabilităţii. decât secvenţial. Valorile se înregistrează. sămânţa.241. pentru fertilizare.). Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. casării.exemplu. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. Ca urmare. Prin sine însăşi. altădată singurul în funcţiune.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. lipsurilor de inventar etc. s-a impus întocmirea de noi documente. în mod distinct. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. fapt dovedit. magaziei (gestionarului). orz ş. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. 6 Gh. cantităţii. Geometria. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc.a. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. potrivit naturii şi destinaţiei lor. pentru piaţă. treptat. implicit. de virtuţile. la preţurile trecute în documentele justificative.

– Istoria contabilităţii. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. filialele.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. utilizării metodelor matematice moderne. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. fiecare fond având o gestiune proprie. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. concomitent. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. dar şi a globalizării relaţiilor economice. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Este de dată mai recentă. în secolul XX. Editura Ştiinţifică. 7 Demetrescu. registrul-inventar ş. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. imprimatelor. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. Bucureşti. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Contabilitatea în partizi multiple. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi.68.a.G. 17 . şi a altora în acel timp. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. p. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică.Apariţia acestei lucrări. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. 1972. sucursalele. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. registrul-jurnal. C. în creditul altui cont. Prin asimilare. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi.

Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. creanţe şi datorii. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". 18 . creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.. cât şi în valută. servicii. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah".5. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. formulare şi documente contabile corelate între ele.6. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). registrulinventar. comunicat de Banca Naţională a României. La instituţiile publice. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE.1. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. la cursul INFO–euro. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. 1. bunuri. ISPA etc. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. La data întocmirii situaţiilor financiare. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. sub diverse forme: disponibilităţi. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. cartea-mare şi balanţa de verificare.

vizat şi aprobat. titluri de valoare.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). . temeiul legal al efectuării acesteia. cu orice titlu. .denumirea documentului. după caz. de bunuri materiale. să fie considerate infracţiuni. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 .7. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. fişe şi alte documente contabile după caz.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. 1. . sediul unităţii care întocmeşte documentul. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". fără să fie înregistrate în contabilitate. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. după caz.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". Evidenţa analitică a creditelor bugetare. atunci când este necesar. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). .denumirea şi.numele şi prenumele. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. potrivit legii. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. În acest caz. . plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: .

Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. în orice moment. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. după caz. prin înregistrarea cronologică.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. . pot fi recapitulate într-un document centralizator. după caz. după caz. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. şnuruit. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. fără ştersături şi spaţii libere. privind activitatea financiară şi contabilă. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. realizate în acelaşi loc de activitate. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. denumit jurnal-auxiliar. registrul-inventar şi cartea mare. Operaţiunile de aceeaşi natură. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". 20 . Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. foi volante sau listări informatice. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. Se întocmeşte zilnic sau lunar. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. după ce a fost numerotat. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. în conturi sintetice şi analitice.

În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. inventariate potrivit legii. cu ocazia fuziunii. în mod cronologic. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. registrul-jurnal se editează lunar. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. În această situaţie. 21 . Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. la un moment dat. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. prin regruparea conturilor. preluate din aceste jurnale. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. situaţia încasării-achitării facturilor etc. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. într-o formă recapitulativă. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. decontările cu furnizorii. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. În acest registru se înscriu. divizării sau încetării activităţii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. elementele inventariate după natura lor. şnuruit.

1. au evoluat. convenţiile contabile. şi evoluează. iar balanţele de verificare analitice .Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar.9. după caz. 1. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). pe măsura înregistrării operaţiunilor. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. totalul sumelor debitoare şi creditoare. rulajele curente debitoare şi creditoare. în ordinea înscrisă în planul de conturi.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. soldurile finale debitoare şi creditoare. 22 . În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.8. procedeele. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. lunar. La instituţiile publice.

datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. utilizate în practică. Sunt principii contabile reglementate explicit. Principiile contabile. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. unele în mod cutumiar. bilanţuri contabile etc. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. La rândul lor. conturi de rezultat. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. Concluzia este că. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. naţional. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. trebuie să se ţină seama de incertitudini. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Principiul prudenţei. şi în contabilitatea publică. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Principiul permanenţei metodelor. Pe lângă acestea. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. Sistemul unitar de norme. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. 2. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. constituite în principii şi convenţii contabile. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. inclusiv transferuri. care trebuie avute în vedere. în cazul Uniunii Europene. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. subvenţii efective. sunt şi principii contabile nereglementate. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Stabilitatea 23 . De asemenea. sau. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Aceasta este reflectată în situaţii financiare.Contabilitatea. În cazul instituţiilor publice. N-au fost niciodată aceleaşi. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. riscuri previzibile. de experienţa personalului implicat în actul de conducere.

a. execuţia şi raportarea bugetară.). În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . eventual a patrimoniului. coincide cu anul calendaristic. de calcul. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor).folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. în primul rând. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. Or. precis determinată. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. situaţia patrimonială. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. cu exerciţiile anterioare. Principiul continuităţii activităţii. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. în România şi în ţările membre UE. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). Se individualizează. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. de prezentare a rezultatelor etc. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. 4. sau an bugetar. eventual. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. care. 3.a. Permite. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Ca urmare. prin comparare. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi.

deci o determinare obiectivă. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Potrivit acestui principiu. Cum o compensare poate ascunde ceva. 5. Principiul intangibilităţii. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. a fluxurilor monetare. Potrivit acestui principiu. Principiul costului istoric. Principiul necompensării. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. precum şi între venituri şi cheltuieli. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. implicit. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. 6. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. 25 .determinată. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. 8. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. 7. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. cele care compun postul respectiv. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. este una din aplicaţiile cutumiare. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv.

9. Prin contrast. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice.10. şi b) credibile în sensul că: 26 . 1. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. De exemplu. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. se impune o selecţie a faptelor. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. 10. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). nu numai forma lor juridică. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Ca urmare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. prin situaţiile financiare. sursele din care se efectuează acestea). omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice.

pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. 2. Momentul înregistrării. republicată. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. 1. în starea în care se găseşte la data comasării. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Eventualele erori constatate în contabilitate. . .. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare.11. 3. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. . vor fi corectate în anul în care acestea se constată.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Operaţiile care trebuie efectuate. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. În cazul comasării prin absorbire. Informaţii şi proceduri utile 1. Corectarea erorilor contabile. în situaţia comasării prin absorbire. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.sunt neutre.sunt prudente. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. 82/1991. Predarea-primirea activelor 27 .

valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. cheltuieli cu montajul. În acest scop. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. cheltuielile de transport. . d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului.la valoarea justă . situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. probe tehnologice ş. respectiv valoarea de inventar. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Pentru bunurile care au valoare de piaţă. starea acestuia şi preţul pieţei. care se stabileşte astfel: . denumită valoare de inventar.pentru bunurile produse în instituţie.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element.a.la cost de achiziţie . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. Evaluarea. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. 28 . bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. denumită valoare contabilă (costul istoric). Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.la cost de producţie . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. 5. 4. 6. .şi pasivelor instituţiei absorbite. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare.

potrivit legii. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. în termen de 24 de ore de la constatare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. după caz. întocmite sau reconstituite.12. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. cu excepţia statelor de salarii. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. în baza unor contracte de prestări servicii. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. 29 .1. Orice persoană care constată pierderea. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. care dispun de condiţii corespunzătoare. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. În caz de încetare a activităţii. a celorlalte documente contabile. cu titlu oneros. de către alte persoane juridice române. care se păstrează timp de 50 de ani. Arhivarea registrelor de contabilitate. În cazul în care pierderea. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Arhivarea.

13. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. 30 . Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. 1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. potrivit legii. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. potrivit reglementărilor legale în vigoare. de regulă. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.1. coincide cu anul calendaristic.14. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. cu excepţia primului an de activitate. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente.

prin donaţii. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. ca şi cea la data bilanţului. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. intangibile. În unele situaţii (de exemplu donaţii. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. privită ca sistem. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. În fig. respectiv costul de achiziţie. vânzare. Sunt active fixe necorporale. Imobilizări necorporale. Ieşirile au loc prin casare. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. transfer ş. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. Evaluarea iniţială. transferuri ş. 31 . Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile).a. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). ca urmare. Intrările au loc prin achiziţionare.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. intrări din producţie proprie. potrivit specificului modului de dobândire. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. de intrare (contabilă). sponsorizări.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Valorile de intrare sunt diferite. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi.a. sponsorizări. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. 1 (p.

au sold final debitor. b) proiectarea uneltelor. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. 32 . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. constate pe piaţă. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. când acestea sunt efectuate. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. brevete. drepturi şi active similare”. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Când nu este cazul a unei procurări. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. Când sunt cumpărate. înaintea începerii producţiei de serie. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. ş. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. se creditează cu valoarea ieşirilor. Contul 205 – „Concesiuni. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. mărci comerciale. c) proiectarea. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. licenţe. respectiv primite cu titlu gratuit). Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. matriţelor care implică tehnologie nouă. sculelor. creşterea performanţelor acestuia. în concordanţă cu natura activului respectiv. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă.

Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. 33 . progresivă. 2909/2000 al C. Programele informatice create de instituţiile publice. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. relativă. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). alta decât zero. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. cu aprobarea ordonatorului de credite. O valoare reziduală. regresivă. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. programe de radio sau televiziune. accelerată. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. În cazul nerecuperării integrale. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. integral. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Amortizarea se înregistrează lunar. care nu poate depăşi 5 ani.E. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. evenimente sportive. la momentul scoaterii în funcţiune. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. Pentru serviciile şi activităţile economice. se recomandă metoda amortizării liniare. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. lucrări literare. lucrări muzicale. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. În Regulamentul nr. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.

Un activ poate fi schimbat cu unul similar. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). deci. o pierdere sau o echivalenţă. sau odată la 5 ani. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . ca şi reevaluarea. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Periodic. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului.Scoaterea din uz a unui activ – şi. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Evaluarea. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor.

realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. mărci comerciale. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.. brevete. mărci comerciale..etc. brevetelor. brevete...etc.. brevete.etc. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni..d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni.etc. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 . scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. licenţe.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor..etc... brevetelor..etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. licenţe. „Amortizări privind brevetelor.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.etc... brevetelor. brevetelor.. brevete etc.... brevete.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevetelor.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor..etc.

Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. De exemplu.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. tangibile. clase şi subclase. terenuri cu zăcăminte ş. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. cu împrejmuiri etc. subgrupe. Imobilizări financiare. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. clase şi subclase. Sunt active fixe corporale.a. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. Fiecare obiect singular. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. clase şi subclase. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. aparatură birotică. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. subgrupe. silvice. subgrupe. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni.Imobilizări corporale. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Mobilier. la lucrări de acces. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. echipamente de protecţie ş. mijloace de transport. În contabilitatea analitică. sau complex de obiecte. Terenurile nu sunt supuse amortizării. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. terenuri cu construcţii/fără construcţii. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale.

• este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). a căror utilizare nu este restricţionată. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. • terţii. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. • investiţii financiare pe termen scurt. sau utilizării în producţie. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. producţia neterminată. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. sau produs. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Activele circulante. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. care sunt conservate în vederea vânzării. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. potrivit legii. produse finite şi bunuri destinate vânzării. 37 . instituţiile publice deţin şi active circulante. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară.

îmbrăcămintea specială. de regulă. sau cu o durată mai mică de un an. ş. S. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. indiferent de durata lor de serviciu. bugetele locale. bugetul statului. personalul. de lucru. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. bugetul asigurărilor sociale de stat.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş.V-urile – sculele. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. Prin caracteristicile lor. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. în produsul finit. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. combustibilii.. ambalajele. piesele de schimb. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. uzate fizic sau moral.a). clienţii. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. nu sunt mijloace fixe.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. materialele sanitare ş. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. asigurările sociale. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. indiferent de valoarea lor. verificatoarele –. medicamentele. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. care au statut de bunuri culturale comune. sportiv. sunt înregistrate ca documente de inventar. aparatele de măsură şi control. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . fără a se regăsi. furajele.a. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. dispozitivele.a.D. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. seminţele şi materialul de plantat.

înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).214 – „Mobilier. animale şi plantaţii” .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” ..101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . aparatură birotică. echipamente de protecţie. alte active fixe corporale”.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.212 – „Construcţii” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . mijloace de transport. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303..213 – „Instalaţii tehnice.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.404 = 512.

disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. sau infracţiuni. cu modificările şi completările ulterioare. La rândul său.a. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. Legea contabilităţii nr. 82/1991. 2. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise.1. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. Deţinerea. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). prevede la art. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. obiecte de inventar. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. 2. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe necorporale. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii.1. acţiuni ş. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. mijloace băneşti. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.1). fig.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor.

care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. sponsorizări).cheltuieli de dezvoltare. . sau pe baza unor evaluări efectuate. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. evenimente sportive. brevete. . .valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. .costul de producţie. . respectiv primite cu titlu gratuit). programe de radio sau televiziune. benzi magnetice sau alte suporturi. lucrări muzicale. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . licenţe. pentru cele construite sau produse de instituţie. lucrări literare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. 41 . . pentru cele procurate cu titlu oneros.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. de regulă.costul de achiziţie.concesiuni. cu excepţia celor create intern de instituţie. de evaluatori autorizaţi. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.. drepturi şi active similare. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.alte active fixe necorporale. mărci comerciale. donaţii.

depozite la terţi) terenuri. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. ş. de prod. amenajări terenuri clădiri. benzi magnetice.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. petrolifere programe software opere artist. garanţii. miniere. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . (orig. echipamente animale (de muncă.Fig. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ..a. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. construcţii maşini.1.

66 6 Amortizarea anuală: 16. mai puţin ajustările cumulate de valoare.66 x 6000 lei = 999. licenţele. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. drepturile şi activele similare. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. denumite şi ajustări pentru depreciere. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.6 lei : 12 = 83. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. lucrări muzicale. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Amortizarea se înregistrează lunar.6 lei Amortizarea lunară: 999. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. lucrări literare. şi/sau ajustări provizorii. denumite şi amortizări. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Amortizarea. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin.30 lei Concesiunile. al deprecierii activelor fixe necorporale. brevetele. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. în funcţie de caracterul permanent. stabilite la data bilanţului. sau provizoriu. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. . programe de radio sau televiziune. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. cu aprobarea ordonatorului de credite. evenimente sportive. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. 100 Cota de amortizare: = 16. după caz. mărcile comerciale.

.2.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. pe calea amortizării. . . 44 . Reevaluarea. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. destinat să îndeplinească în mod independent. .24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. pe seama cheltuielilor.1.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.Programele informatice create de instituţiile publice. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. ajustarea trebuie majorată. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. cu aprobarea ordonatorului de credite. pag. Ajustări pentru depreciere. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. integral. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. în totalitate. o funcţie distinctă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul nerecuperării integrale. 2. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v.

piscicol 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. .costul de producţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 .mobilier.instalaţii tehnice. sponsorizări). animale şi plantaţii. Evaluarea. pentru cele procurate cu titlu oneros. .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.terenuri şi amenajări la terenuri.construcţii. pentru cele construite sau produse de instituţie. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. . . . mijloace de transport. donaţii. respectiv primite cu titlu gratuit.costul de achiziţie.Activele fixe corporale cuprind: . Iniţial. . Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. aparatură birotică. activele fixe sunt evaluate la: .

pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Evaluarea la data bilanţului. şi/sau ajustări provizorii. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. potrivit contractelor încheiate. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. sau a agentului economic. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. după achiziţionarea. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. La expirarea contractului de închiriere. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Cheltuieli ulterioare. Amortizarea. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. În cazul clădirilor. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. stabilite la data bilanţului. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. creşterea potenţialului de servicii furnizate. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. denumite şi amortizări.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. denumite şi ajustări pentru depreciere. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. 46 . Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. după caz.

Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. În cazul în care.La încetarea contractului. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. determinată în urma reevaluării. ajustarea trebuie majorată. pe seama cheltuielilor. În astfel de cazuri. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. de regulă. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. 47 . În cazul nerecuperării integrale. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. de profesionişti calificaţi. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. integral. pe calea amortizării. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. Ajustări pentru depreciere. după caz. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Reevaluarea. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. membrii ai unui organism profesional în domeniu. la momentul scoaterii din funcţiune. Astfel stabilită. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului.

La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. după caz. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. fără plată. Potrivit prevederilor legale în vigoare. potrivit reglementărilor în vigoare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Transmiterea. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. sau pe baza unor evaluări efectuate. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. indiferent de durata de folosinţă. 48 . necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. În acest caz. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. în funcţie de subordonare. similare. de regulă. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. după caz. de evaluatori autorizaţi. după caz. având cel puţin aceeaşi parametri. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. Ca procedură. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.

a. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. alte creanţe imobilizate. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. Iniţial. ajustarea trebuie majorată. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. . 49 .3. . împrumuturi acordate pe termen lung şi b. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.titluri de participare. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.2. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. un drept contractual. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. potrivit legii. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite.creanţe imobilizate. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora.1. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. b. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. pe seama cheltuielilor.alte titluri imobilizate. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. Activele financiare cuprind: . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.

animalele şi păsările. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. . stocuri. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. 50 . b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. 4. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. casa şi conturi la bănci. materialele de natura obiectelor de inventar. mărfurile. ambalajele.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. de asemenea.1. costul de producţie sau valoarea justă. după caz. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. materialele consumabile. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: .este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. 3.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. 2. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. produsele. Sunt incluse. Activele circulante (curente) cuprind: 1. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei.2. sau c) sub formă de materii prime. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. .2. creanţe.2. 2. investiţii pe termen scurt.

prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. atunci când este cazul. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. energie consumată în scopuri tehnologice. precum şi regiile corespunzătoare. ajustarea trebuie majorată. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. În acest caz. pe seama cheltuielilor. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. cât şi valoric. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. şi costurile estimate necesare vânzării. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi anume: materiale directe. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. atât cantitativ. De asemenea. În acest scop. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În condiţiile folosirii inventarului permanent.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. Scăderea din gestiune a stocurilor. determinat pe baza inventarierii. fiind recunoscute în costul activului. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. sau de prelucrare a stocurilor. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. Costul de producţie.

2. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament.4.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. Pentru instituţiile publice. prelucrare. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.).3. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.a. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. În acest scop.2. 2. În scopul asigurării surselor de finanţare.2.2. a disponibilităţilor 52 . după caz. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 2. uşor convertibile în numerar. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. respectiv principal sau secundar. ministerele stabilesc limite proprii. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. 2. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). a altor valori de trezorerie.

potrivit bugetului aprobat. instituţiile publice. băncile comerciale şi în casierie. bugetul asigurărilor sociale de stat. finanţate integral din venituri proprii. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. bugetele fondurilor speciale. în condiţii de siguranţă. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. cheltuieli şi disponibilităţi. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective.bugetul de venituri şi cheltuieli. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.existente în conturi la trezoreria statului. Banca Naţională a României. 53 . bugetele locale. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont.

). Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. faţă de cele de plătit. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.). 3. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. viramente interne (4. acreditive (4. h) dobânzile de încasat.). disponibil al bugetelor(4. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.). e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.). 54 . casa şi alte valori (4.2. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.1. se ţine distinct în lei şi în valută. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.5. fonduri externe nerambursabile (4. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.1.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.3.).7. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. după caz. în cursul exerciţiului financiar.). i) împrumuturi pe termen scurt primite.6.4. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.9. se înregistrează într-un cont distinct.8. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.). Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. g)dobânzile de plătit.

disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. valabil pentru această dată. . corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". 3. 55 . La finele perioadei. după caz. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. Disponibil al bugetului de stat. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din sume colectate pentru bugete. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.2.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. . fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". depozite pe termen scurt în valută. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive.

3. biletele cu valoare nominală. tichetele de masă. bonurile valorice pentru carburanţi auto. potrivit legii. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. reprezentând drepturi de personal. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă.3. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. 3. precum şi a altor reglementări în domeniu. biletele de tratament şi odihnă.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.4. bugetului asigurărilor sociale de stat. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. aprobat prin Decretul nr. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. 56 . se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale.209/1976. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. după caz. tichetele şi biletele de călătorie. comunicat de Banca Naţională a României. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. după caz. ale bugetelor locale. Buletinul Oficial nr. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. La finele perioadei. alte valori etc. deschise la trezoreria statului. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.64/1976. bugetelor fondurilor speciale. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive.

precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. se încasează. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. în favoarea acestora. disponibilul fondului de risc.6. în limita sumelor primite de la acesta. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora.5. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. Sumele în numerar. se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează în contabilitate distinct. respectiv: disponibilul din taxe speciale. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. 3. se administrează. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. 57 . 3. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. în lei sau în valută. constituite în condiţiile legii.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci.

disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3.7. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.9. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. şi din casieria instituţiei. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.8.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . 3. 3. după caz. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. .

P. la bănci comerciale. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.a. trezoreria statului sau.F. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.scopul în care au fost acordate.E. sunt purtătoare de dobândă. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale.P. 59 . avizează. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Fonduri structurale. în faza de proiect. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. după caz. după caz.). unele landuri din Germania de est ş. M. memorandumurilor de finanţare. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. după caz. Fonduri de coeziune.E. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. Totodată. precum şi. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. acordurile. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. memorandumurile. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. M. În prezent. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. conform instrucţiunilor emise de donator. la bănci comerciale. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.F. Portugalia. trezoreria statului sau. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.

Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. 60 .

8. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). decontările între instituţii publice (5.4. 61 .). Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.). lucrările executate şi serviciile prestate. bugetele locale. Bunurile cumpărate. personalul (5. clienţii (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5.2. nr. republicată.) (5. debitori şi creditori ai bugetelor (5.). SAPARD etc.5.G. iar în cadrul acestora pe termene de plată.). 4. ISPA. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). protecţie socială (5.3. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.109/2004. criteriilor. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. M.).). comunicat de Banca Naţională a României. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. 4.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. bugetul statului. 9 Potrivit H.9.1. la data efectuării tranzacţiei.).1.264/2003.). nr.O. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. cât şi în valută.7.). bugetul asigurărilor sociale de stat (5. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.6. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.2. cu debitorii şi creditorii diverşi. asigurări sociale. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Bunurile vândute. premiile. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. potrivit legii. se evidenţiază distinct în contabilitate. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. 4. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. potrivit reglementărilor în vigoare.3. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. deschis pe fiecare persoană. nu se suportă din fondul de salarii. comunicat de Banca Naţională a României. cât şi în valută. cuvenite pensionarilor conform legii. îngrijirea copilului. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. la data efectuării tranzacţiei. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. sporurile. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. datorate terţilor 62 . Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor.

taxe şi vărsăminte asimilate. sumele datorate creditorilor. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. impozitul pe clădiri. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. 4. Bugetul statului. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. 63 . impozitul pe venituri de natură salarială. plusul de numerar din casierie. potrivit legii.4. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. bugetele locale. pensii alimentare şi altele). şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. prescrise. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. precum şi debitele provenite din pagube materiale.(popriri. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. calculate potrivit legii. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. datorate bugetului statului potrivit legii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. amenzi şi penalităţi. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Alte impozite. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele.

Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . asigurări pentru şomaj. SAPARD etc. ISPA. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură.1. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. 4. 4. contribuie.instituţii publice .E.E. la constituirea bugetului U. ajutoare sociale.6.2. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.E. ISPA. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.6. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . • contribuţii din T. Decontări cu bugetul U. • contribuţii din taxe vamale.5. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.V. accidente de muncă şi boli profesionale. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.4. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. PHARE.sume de primit şi datorii sume de plată.A. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . Contribuţiile statelor membre la bugetul U. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. Statele membre U.pentru asigurări sociale de stat. Asigurări sociale.E. asigurări sociale de sănătate.6.

: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. bugetul local. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. pe structura clasificaţiei bugetare. la cererea acestora sau din oficiu. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. altele decât personalul propriu şi furnizorii. Debitori şi creditori diverşi. 1917/2005. altele decât personalul propriu şi clienţii. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat.E. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. se înregistrează ca şi debitori diverşi. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. 10 OMFP nr. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. bugetului asigurărilor sociale de stat. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” 4.” bugetului U.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. se înregistrează ca şi creditori diverşi. Înregistrarea. bugetelor locale.7. pe structura clasificaţiei bugetare. în contul de rezultat patrimonial: 121. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.E.E.E.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U.” bugetul de stat” 3.” 2. Achitarea obligaţiei de plată. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. pentru închiderea contului de cheltuieli. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. 65 .E.

precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. 4. după caz. după caz. alte cheltuieli efectuate în avans). alte venituri realizate în avans). din fonduri speciale. 4. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. provizoriu.bugetul asigurărilor pentru şomaj. la venituri în avans (venituri din chirii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. se înregistrează distinct în contabilitate. se înregistrează distinct în contabilitate. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare.8. precum şi dobânzile aferente acestora. abonamente la instituţiile de spectacole. se înregistrează. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. asigurări. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. potrivit legii. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.9. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. 66 . atât în contabilitatea unităţii debitoare. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. fonduri cu destinaţie specială. la cheltuieli în avans (chirii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. într-un cont distinct. abonamente publicaţii. abonamente la publicaţii. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite.

Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5.1. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. prime privind rambursarea obligaţiunilor. 5. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.2. 67 . Datorii 5. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. conform acordului de împrumut.1. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. împrumuturi interne şi externe garantate de stat.1. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. denumită şi datorie curentă. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. care este încheiat înainte de data bilanţului.1. alte împrumuturi şi datorii asimilate. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor.

2. după caz.1. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. în numele statului. prin Ministerul Finanţelor Publice. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. în numele României. la un moment dat. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.3. la care se adaugă datoria publică locală. după caz. prin Ministerul Finanţelor Publice. 68 . numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. 5. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. de pe pieţele financiare. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. pe de o parte. 5. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. pe de altă parte. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.1.5.3. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.3.1.1.

garanţii de stat. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. se constituie fondul de risc. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. contractate în scopuri prevăzute de lege. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. împrumuturi de stat de la bănci. de la alte instituţii de credit. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. 5. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale.4. mediu şi lung.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. instituţii financiare internaţionale. persoane juridice române sau străine. la un moment dat. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. în 69 . sau de la alte organizaţii internaţionale. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. respectiv din bugetele locale.

după caz. din punct de vedere valoric. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.scopurile prevăzute de lege. contribuţii. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. pe termen scurt. alte vărsăminte. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. 70 . Provizioanele nu pot depăşi. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.2. Consiliile locale. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. se constituie fondul de risc. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. taxe. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. 5. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.3. daunele şi alte datorii incerte.litigiile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. exemplificate în anexa la Legea nr. declarate ca atare prin lege. despăgubirile. în limitele şi în condiţiile legii. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. amenzile şi penalităţile.1. fondul activelor fixe necorporale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. fonduri în afara bugetelor locale etc. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. . 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . cele exemplificate în anexa la Legea nr. rezultatul patrimonial. 5. potrivit legii sau prin natura lor. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 5. rezervele din reevaluare. . fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. rezultatul reportat. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.alte provizioane.3. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: .

de ministere. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. În lipsa acordului menţionat. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. concesionare sau închiriere. a consiliului judeţean. ele pot fi date numai în administrare. prin hotărâre a Guvernului. în condiţiile legii. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire.judeţean. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. dacă legea nu dispune altfel. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. după caz. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. după caz. Bunurile din domeniul public pot fi date. Bunurile din domeniul public al localităţilor. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. după depunerea situaţiei financiare anuale. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Domeniul public al comunelor.

nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Dreptul de proprietate publică încetează. se are în vedere. prin hotărâre a Guvernului. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. la cererea Guvernului. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. 73 . Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. mai degrabă. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.judeţean.2.3. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. 5. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. după caz. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. La începutul exerciţiului. prin urmare. prin hotărâre a consiliului judeţean. a consiliului judeţean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. prin hotărâre a Guvernului. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.

ca o creştere a rezervei din reevaluare. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia.5.3. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. aceasta se tratează astfel: . astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.3. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. dacă nu a existat o descreştere anterioară. după caz. la valoarea justă. .ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. aceasta se tratează astfel: . valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În cazul în care. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. determinată în urma reevaluării. din cadrul capitalurilor proprii. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. din cadrul capitalurilor proprii. În astfel de cazuri. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale.4. în condiţiile legii.ca o scădere a rezervei din reevaluare.3. Reevaluarea acestora se face. . Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. 5.

Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. . Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .131. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.131.131. .

01 = 131). îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. pentru utilizare ca fond de rulment. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. ca fond. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. Este un cont de activ. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Fondul de rezervă pentru sănătate. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). potrivit legii. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. în continuare. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. 95/2006 privind reforma în 76 .1. Contului 131. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). din fondul de rezervă. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi.1. Sumele constituite ca fond de rezervă.01). din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.curent. potrivit legii. necheltuite.

create în interesul persoanelor fizice şi juridice. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Fondul de risc. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. prin tarif sau preţ potrivit legii. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. pentru garanţii la împrumuturi externe. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.domeniul sănătăţii. după caz. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. 77 . aprobă taxe speciale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Taxe speciale. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. consiliile locale. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. la unităţile trezoreriei statului. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. ca surse de finanţare. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. respectiv. Se păstrează într-un cont distinct.

Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi).4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. deschis în afara bugetului local. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Soldul debitor al contului 468. Acesta este un cont de activ. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. la sfârşitul anului.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. necesară desfăşurării activităţii spitalului. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Fondul de tezaur. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. Fondul de dezvoltare a spitalului. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. iar în debit. precum şi din cele casate. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Contul 1391 este un cont de pasiv. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. 78 . • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare".

se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. contribuţiile aferente acestora. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. transferuri. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente.4.5. aferente unei perioade de timp. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. interne şi în străinătate. 79 . curente şi de capital. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Alte transferuri. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. după caz. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. precum şi subvenţii. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. asistenţă socială acordate. al 13lea salariu. prime. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

reclamă şi publicitate. după natura şi destinaţia lor. amortizări şi provizioane.servicii bancare şi asimilate. materiale de natura obiectelor de inventar.comisioane şi onorarii. alte stocuri. .energie şi apă.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. . accidente de muncă şi boli profesionale.alte cheltuieli operaţionale. materiale consumabile.drepturi salariale în natură. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. . asigurări sociale de sănătate. detaşare.indemnizaţii de delegare. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. Cheltuielile cu personalul includ: . . . asigurări de şomaj. taxe şi vărsăminte asimilate.transportul de bunuri şi personal. . .deplasări. materiale nestocate. . alte cheltuieli finanţate din buget. cheltuieli cu personalul. Acestea includ: .prime de asigurare.chirii. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. alte cheltuieli operaţionale. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuieli cu alte impozite.1.alte servicii executate de terţi.5.întreţinere şi reparaţii. 80 .asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. cheltuieli cu alte impozite. . cheltuieli de capital. mărfuri. transferări. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. Alte cheltuieli operaţionale includ: .salariile personalului. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: .4. animale şi păsări.materii prime. detaşări. . . conform legii. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. taxe şi vărsăminte asimilate. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. cheltuieli financiare. ambalaje.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.protocol. . cheltuieli extraordinare. . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice.

. . conf. SAPARD.V. pentru procurarea unei truse medicale (auto). .dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.1 100 lei 2. . 1.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.pierderi din creanţe imobilizate. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.dobânzi. 81 .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. .transferuri interne.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. . . SAPARD.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. Angajatul C.ajutoare sociale. ISPA. . .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.transferuri în străinătate. . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.subvenţii. .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.asigurări sociale.alte pierderi . ISPA.V. facturii fiscale. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.cheltuieli neeligibile: PHARE. . La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .diferenţe de curs valutar. SAPARD. ISPA.

economic. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. provizioane şi ajustări includ: .4. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. . contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. şi pe aceea de elaborare şi 82 . 5.a. programelor. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. caracterului şi aspiraţiilor sale. fără deosebiri. de apărare şi ordine publică ş. dacă sunt orientate şi executate la fel. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social.2. . au legătură cu programul de guvernare. amortizări. Cheltuielile bugetului de stat. nu se deosebesc între ele.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. Cheltuieli de capital. odată constituite/încasate.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. Cheltuieli extraordinare includ: . prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi.alte cheltuieli.cheltuieli operaţionale privind amortizările. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. . ca şi veniturile.. Astfel. între alte funcţii. Un buget public este în primul rând un document politic. oricare este acesta. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. Cheltuielile.pierderi din calamităţi. în succesiunea lor. In consecinţă. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. utilizate potrivit altei proceduri. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. In aceste situaţii.cheltuieli financiare privind amortizările. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. programatic. . apoi. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Dacă bugetele publice. şi numai în al doilea rând un document financiar. acţiunilor. corespunzătoare naturii.

Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.F..implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. respectiv se pot angaja. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. pe exerciţii bugetare. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. prin trezoreria statului. c. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. 83 . Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11.P. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. b. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a.De asemenea.

bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. subcapitole. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal.P. 5.F. simbolul contului (din planul de conturi). titlul. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. articole şi alineate. 6. capitole.4. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. prin M. subcapitolul.bugetul asigurărilor sociale de stat.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. . Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.bugetul de stat. Numărul de salariaţi.3.bugetul asigurărilor pentru şomaj. In consecinţă. capitolul.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. 84 . Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.. . . sursă de finanţare a cheltuielii.bugetul fondurilor externe nerambursabile. 2. după natură şi destinaţie. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.bugetele locale. . 3. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. permanenţi şi temporari. 4. respectiv: . 5. . . articolul. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. . Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. în cadrul acestora pe capitole.

În contabilitate.7. Grupele de venituri 85 . alineatul. prestări de servicii şi altele asemenea. creanţelor şi datoriilor. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. 5. după caz.5. în roşu. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. concursuri artistice. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. veniturile reprezintă impozite. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. organizarea de manifestări culturale şi sportive. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. 5. proiecte. subalineatul (paragraful). la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare.5. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. studii. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. publicaţii. prestaţii editoriale. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli.1. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. 8. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. aferente unei perioade de timp. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. taxe. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.

La rândul lor.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. . după natura şi sursa lor. . .venituri din vânzarea produselor finite. Chiria lunară este de 9 lei / m. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. .venituri din vânzarea produselor reziduale.variaţia stocurilor.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.venituri din vânzarea mărfurilor. subvenţii.alte venituri operaţionale.venituri din studii şi cercetări.venituri din vânzarea semifabricatelor. 1. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. 86 . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.venituri din activităţi diverse.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . . venituri din provizioane. venituri extraordinare. venituri din producţia de active fixe.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. Potrivit prevederilor contractuale. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. . Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. fonduri cu destinaţie specială. veniturile din activităţi economice includ: . transferuri.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. . finanţări. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. venituri fiscale. venituri nefiscale.p. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . venituri financiare.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. .venituri din chirii.p.. venituri din contribuţii de asigurări. alte venituri operaţionale.

Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.Venituri din producţia de active fixe includ: . Veniturile financiare includ: 87 .alte impozite şi taxe fiscale. recunoscute la momentul constatării. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. De regulă. profit şi câştiguri din capital. Grupa "Venituri fiscale" include: . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.impozit pe salarii.impozit pe venit. . . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Venituri fiscale. Grupa "Venituri nefiscale" include: . . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.impozite şi taxe pe proprietate.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.alte impozite pe venit.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.impozit pe venit.venituri din producţia de active fixe necorporale. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. .venituri din proprietate. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. . veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. Venituri nefiscale.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.venituri din producţia de active fixe corporale. Venituri din contribuţii de asigurări. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. . . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". .

sponsorizări.integral din bugetul de stat. se finanţează acţiuni social – culturale. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. 5. subvenţii. SAPARD. bugetul asigurărilor sociale de stat. Sub aspectul surselor de finanţare.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .venituri din investiţii financiare cedate. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. după caz. .5. de înfăptuire a justiţiei.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .venituri din dobânzi.alte venituri financiare. după caz. . ISPA.PHARE. SAPARD. bugetele fondurilor speciale. şi alte surse de finanţare: pe programe. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. Finanţări.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. . transferuri. însă. bugetele fondurilor speciale. dar şi din celelalte.. ISPA. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . . . . bugetele locale.venituri din creanţe imobilizate. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. bugetele locale. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. din donaţii.venituri din diferenţe de curs valutar.integral din venituri proprii. . în funcţie de subordonare.a. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. Din această sursă. bugetul asigurărilor sociale de stat. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. 88 .2. Când există surse duble de finanţare. Sunt.PHARE. Între sursele de finanţare.

de capital ş. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. Potrivit clasificaţiei bugetare. Astfel. potrivit bugetului aprobat. în acelaşi fel. exhaustivă. dar nici nu există o listă publică. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. reprezintă plăţi de casă. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Astfel. la începutul anului 2008.). denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. lucrări executate şi servicii prestate. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. ulterior. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari.). În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. In ce priveşte cheltuielile bugetare. pentru a nu deforma. Clasificaţia bugetară. Cifrele nu au fost contestate oficial. materiale. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. de apărare şi siguranţă naţională etc. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării.a. ca venit. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. 89 . număr cu care ţara ocupa un loc de top. de infrastructură. In schimb. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare.

o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). . . Această grupă include: . Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. o cotă la bugetul de stat. Aceste 90 . starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat .venituri din subvenţii. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. începând cu întocmirea proiectului de buget. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.fonduri cu destinaţie specială. . după caz. . pe baza dispoziţiilor legale. după caz. Spre exemplu. la data plăţii salariului.F.P.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. . sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. M. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. subvenţii.. ca resurse financiare ale acestora. fonduri externe nerambursabile.finanţarea de la buget. Transferuri. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Sume/cote defalcate. respectiv: transferuri. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.finanţarea în baza unor acte normative speciale. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. au loc treceri de unităţi. In situaţiile în care. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. .

cu înregistrările aferente în contabilitate). după care se înregistrează ca încasări. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. sau la agenţii fiscali. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. în principal.3. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. inclusiv. 5. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). prin poştă. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Este de 0. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens.5. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate.venituri din valorificarea unor bunuri. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. inclusiv. 91 . . Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. distinct pe fiecare impozit.venituri din despăgubiri şi din asigurări. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. taxă sau alte obligaţii fiscale.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). la virare. sau prin ordin de plată peste această sumă. Veniturile extraordinare provin din: .

taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.F. A. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.F. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.Eventualele înlesniri. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. ordonatorii de credite (principali. bugetului asigurărilor de şomaj. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.A. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.F.P. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. taxelor. compensări şi amânări la plata impozitelor. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).N. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.A. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. De asemenea.A.N. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.A.F..NA. persoane juridice şi persoane fizice. pe lângă alte funcţii. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor.P.F. Printre alte obiective. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. A. 5. datorate de plătitori. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.F. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.N.)¹.F. elaborează. restituiri.4. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.5.. 92 .P. în baza dispoziţiilor legale. Autoritatea de specialitate din subordinea M. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. reprezentând impozite.F. Stabilirea obligaţiilor de plată. şi A. In legătură cu veniturile bugetare. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.N.

. 4. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.5. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. . în roşu. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. În cadrul instituţiilor publice.bugetul asigurărilor pentru şomaj. bugetul căruia îi aparţine venitul: . facturi. capitolul. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. simbolul contului (din planul de conturi). Cu aceste 93 . . 3. paragraful. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. 2.5. subcapitolul.bugetul de stat.bugetele locale. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. avize de expediţie. .bugetul asigurărilor sociale de stat. .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. .bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 5. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. după natură şi sursă. . alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.bugetul fondurilor externe nerambursabile.

în păstrare sau custodie. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. debitori scoşi din activ. chirii şi alte datorii asimilate. 5. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. 94 . precum şi alte valori.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. efecte scontate neajunse la scadenţă.6. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. active fixe luate cu chirie. urmăriţi în continuare.

politici contabile .G. • situaţia fluxurilor de trezorerie. respectiv în lei. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.27 (3): .situaţia fluxurilor de trezorerie .E. care se compun din: . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. care includ: politici contabile şi note explicative. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.cont de profit şi pierdere .1.politici contabile . Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.note explicative. fără subdiviziunile leului.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.bilanţ . Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.note explicative. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Pentru instituţiile publice.situaţia modificării capitalului propriu . • anexe la situaţiile financiare. O.cont de profit şi pierdere . nr.E. art.bilanţ . 6. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. • contul de execuţie bugetară. 82/1991. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • contul de rezultat patrimonial.

fără a întocmi situaţii financiare. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. alte autorităţi publice. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. datoriilor. Unităţile fără personalitate juridică. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. subordonate instituţiilor publice din România. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. la termenele stabilite de acesta. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. 96 . ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. după caz. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). subordonate instituţiei publice. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. după caz. Ministerele. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

indiferent de obiect.M. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. generalizată. 2005. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. Bilanţul 1. Schematic. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. proprietate sau complexitate. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. p.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. unul deosebit de important. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului.1. C.1.6. 97 .279. Definiţie. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. – Contabilitatea instituţiilor publice. sintetică. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. mărime. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată.

activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice.. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. Bazele contabilităţii. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. ca pasive – în partea dreaptă. Teoretic.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. Neamţu H. p. ca provenienţă.. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. 16 Călin O. Bucureşti. creanţe etc. iar pasivul. Editura Didactică şi Pedagogică.a. • Active circulante (stocuri. inclusiv în bilanţ. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. efectuării plăţii/încasării ş. respectiv ca surse de formare. fonduri de trezorerie. R.) curente ş. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. disponibilităţi băneşti ş.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale.35. corporale. Văduva I. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).a. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. 1997. „.). Ristea M. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării.. complexităţii. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. Activele – datorită diversităţii. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. În practică însă.. stocuri... cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. 98 . mijloace fonduri imobilizate.A. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii..a. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.

Stocurile. sportiv. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). imobilizări. Exemple de active imobilizate: clădiri. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. evident. Datorită acestor particularităţi. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. mijloace de transport. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. construcţii speciale ca poduri. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. indiferent de valoarea lor contabilă.a. materiale (consumabile). Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). disponibilităţilor băneşti. creanţelor. 17 99 .G. ambalaje etc. sau fixe. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. nr. respectiv bunuri imobile.105/2007. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Spre deosebire de activele fixe. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. De asemenea. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. sau curente. Activele imobilizate. Activele circulante. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. sculele şi verificatoarele ş. ca active circulante. acreditivele şi avansurile de trezorerie. de lucru. ziduri de sprijin ş.a. sunt.

Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. decontări cu persoane fizice. Toate aceste lucrări. Capitalul. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. surse atrase. pe salarii etc.). datorii fiscale (impozite datorate pe profit. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. până în momentul plăţii lor. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare).a. administrator. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). reevaluarea. care reflectă situaţia de fapt.a. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. Pe lângă resurse proprii. sub diferitele sale forme. Rezultă că. şi necurente – de peste un an). pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. prin componenţa sa. împrumutate ş.a. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. Ca sursă de finanţare. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). 100 . din care rezultă obligaţii de rambursare. juridice etc. operaţii de regularizare ş. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. şi altele. şi invers.propriu.

1. 20 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. 63 800.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00 2 000.. ACTIV ASIV I. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 11 500.12.00 P 15 000. fonduri .00 12 200. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . . clădiri.40) Bilanţ contabil la 31.00 11 000.00 1 Rezerve..00 12 000. p. maşini.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 9 000.00 .00 8 000.00 .

Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 7 500.00 102 .00 87 500.00 0.Disponibil în casă Total Active II .00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.angajamente bugetare . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. în structura în care a fost aprobat bugetul. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . de regulă. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. 6. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).angajamente legale de plătit . pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.încasări realizate . Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.drepturi constatate . d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.1. Notele explicative se prezintă sistematic. consumuri de resurse).credite bugetare iniţiale.5. prevederi bugetare definitive . se va prezenta.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. credite bugetare definitive .prevederi bugetare iniţiale. Pentru elementele prezentate în notele explicative. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie.angajamente legale .cheltuieli efective (costuri.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . 106 . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).plăţi efectuate . după caz.

şomaj. aparatură birotică.02 Rezultatul reportat . asigurări sociale. şomaj) 117. sănătate) 121.01 Rezultatul patrimonial . mărci comerciale.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. animale şi plantaţii 214 Mobilier.01 Rezultatul reportat . local.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. local. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. asigurări.bugetul local 117.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121.02 Rezultatul patrimonial .bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. sănătate.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. licenţe. brevete.1 Terenuri 211.03 Rezultatul reportat . mijloace de transport.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.

4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ) 459 Sume datorate bugetului U.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. SAPARD.E.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. ISPA etc.

detaşări. SAPARD.PHARE.E. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.

Bucureşti.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.  IPSASB.. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. 2005. Nişulescu. Bucureşti. Contabilitatea instituţiilor publice.12... Editura InfoMega.Bibliografie selectivă  Dascălu. Editura Universitară. Ştefănescu.2005. 1. Of. 110 . Suciu G. M. C.  Morariu.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Editura CECCAR. A.186 bis din 29. traducere. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. 1. 2005. I.. Noua contabilitate publică. 2004. A. nr.