ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

sau vizionarea programelor TV. de reglementare. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. este imposibil de realizat. De asemenea. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. ulterior. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. complex de studiu şi obiect serios de activitate. cu caracter permanent şi. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. în prezent. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. În lipsa unei experienţe. şi există. cât şi ca aprofundare. De la simple însemnări. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. De asemenea. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. au existat. unei practici adecvate. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Efortul vizează şi latura juridică. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. contabilitatea a fost subiect distinct. Ca ştiinţă şi practică. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. 7 .petrecute în sfera relaţiilor de producţie. atât ca iniţiere. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. ca însuşire. Contabilitatea ca disciplină de studiu. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. fenomene. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. cu intensificarea schimbului de activităţi. dificultăţile se amplifică. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. Dedicarea generaţiilor trecute. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile.

uneori. cu procedee şi instrumente proprii. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. atras). sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. comensurabile în bani). folosinţă a bunurilor. şi mai ales când acesta este testat. înlocuirii acestora. bine remunerată. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). în ordinea în care acestea au avut loc”. capital propriu. Sub aspect economic. În această concepţie. Sub aspect juridic. ca avere mobilă şi imobilă.2. distincte de celelalte discipline. al consumului. întrebuinţării. Astfel. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. transformarea capitalului. cu ce se ocupă acestea. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. pe de altă parte. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. 1. ca obiecte de studiu. precum şi afacerile mari şi mărunte. starea. administrare. atras etc. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. economic şi financiar. Ca reflectare în contabilitate. contabilitatea. Astfel. o profesie folositoare şi. geometria. contabilitatea este o disciplină interesantă. Ca teorie şi practică. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. 8 . Altfel. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor.

gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. Legea contabilităţii. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. prelucrarea. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. clienţii. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. evaluarea. contabilitatea de gestiune. creditorii. costul programelor aprobate prin buget. 82/1991. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere.Sub aspect financiar. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). rezultatul patrimonial (economic). stării. La rândul lor. datoriilor şi capitalurilor proprii. furnizorii. ca activitate specializată în măsurarea. respectiv contabilitatea financiară şi. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. Contabilitatea. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. rezultatul execuţiei bugetare. patrimoniul aflat în administrare. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. execuţiei bugetului public naţional. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. Parlamentul. În această concepţie. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. mişcării şi transformării resurselor economice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. nr. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. calculul. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . după caz. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. clienţii. cunoaşterea. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. probată în bilanţul contabil. atât pentru cerinţele interne ale acestora. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. prelucrarea. gestiunea şi controlul activelor. băncile. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice.

ministerele.bugetului de stat. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. 45/2003. planul de conturi cuprinde: . municipiile. 500/2002. Administraţia Prezidenţială. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. instituţiile publice autonome. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 .conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). municipiul Bucureşti. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. alte autorităţi publice. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. precum şi instituţiile din subordinea acestora. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. indiferent dacă veniturile au fost încasate.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. iar cheltuielile plătite. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. judeţele. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. . În aplicarea prevederilor de la pct. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. cu personalitate juridică. sectoarele municipiului Bucureşti. indiferent de modul de finanţare a acestora. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. a) şi c). aprobată cu modificări şi completări. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. b) contabilitatea trezoreriei statului. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. oraşele. Conturile contabile trebuie să fie conforme.

Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.1. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.execuţie a bugetului. respectiv în momentul creării. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . . efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. În acest sens.clasa 4 „Conturi de terţi”. . .3. .clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. Ordonatorii de credite 11 . Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. 1. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. Cu ajutorul acestor conturi. 1. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. .3. . a unei creanţe sau unei obligaţii.

conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. subordonate ordonatorilor principali. Legii nr. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. 2005. indiferent de rang: principal. „influenţe”.U. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. fără „acoperiri”. b. subordonate ordonatorilor secundari. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. La rândul lor. întreagă. nr.G. ordonatori principali: sunt miniştrii. Un ordonator de credite. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat).O. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. c. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. In ierarhia arătată. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Calitatea de ordonator de credite. M. ai 3 O.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. 115/1999 privind 12 . ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. comisii. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. în termeni juridici. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. nr. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. „determinări obiective” etc. alte organisme colective. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. 116 din 4 feb.

asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora.realizarea veniturilor bugetare.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. . de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. 5 Calendar bugetar: etapele. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite.F. repartizarea creditelor bugetare. . se aprobă se execută şi se raportează bugetul.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. . capitole etc. luni.P. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. Dintre atribuţii menţionăm: . Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. sunt refuzate (de M.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5.a. 500/2002. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. . fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora.). acestea sunt retrase. Prin lege.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. aşa cum s-a arătat mai sus. De asemenea. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. trimestre. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. 13 . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. . în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare.. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. .

sunt formulate. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . conduse de către directorul economic. iniţial. dacă este cazul. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . . a specificului instituţiei. . Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. 1. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale.F. în compartimente distincte.va deveni un buget realist.2.3. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Un proiect de buget fundamentat temeinic. potrivit legislaţiei în vigoare.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. M.P. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . de regulă.Dintre atribuţii. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. ordonatorii principali de credite. de ordonatorii principali de credite. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. în condiţiile legii. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză).

se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. păstrarea documentelor justificative. 82/1991. potrivit legii. în condiţiile legii.4. 1. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. mai întâi în Italia şi. conform legii. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Legea contabilităţii nr. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. după caz.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. şi în alte ţări din Europa occidentală. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. spre 15 . a registrelor şi situaţiilor financiare. depunerea la termen a acestora la organele în drept. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. astfel cum a fost modificată şi completată. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. potrivit legii. ulterior. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Un agricultor.cheltuielilor sau.

Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. magaziei (gestionarului). erbicidare etc. care cultivă cereale: grâu. în mod distinct. porumb. precum şi de longevitatea acesteia. casării. dar şi a formelor de evidenţă economică. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Contabilitatea în partidă dublă. 6 Gh. Geometria. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. 16 . Proportioni et Proportionalita. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. treptat. Ca urmare.a. sămânţa.). Bucureşti. s-a impus întocmirea de noi documente. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. la preţurile trecute în documentele justificative. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. p. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. completarea de noi registre.241. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. Valorile se înregistrează. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. Prin sine însăşi. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. valorii. pentru piaţă. aşa cum s-a arătat mai sus. lipsurilor de inventar etc. nu serveşte. orz ş. pentru sămânţă. decât secvenţial. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. a rezultatelor financiare. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. implicit.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii.exemplu. Enache – Bazele contabilităţii.. fapt dovedit. potrivit naturii şi destinaţiei lor. de virtuţile. altădată singurul în funcţiune. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. atât în debit cât şi în credit. cantităţii. pentru fertilizare.

17 . şi a altora în acel timp. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. 1972. fiecare fond având o gestiune proprie. în secolul XX. Bucureşti. C. Editura Ştiinţifică.a. în creditul altui cont.68. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. Prin asimilare. concomitent. dar şi a globalizării relaţiilor economice.Apariţia acestei lucrări. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. utilizării metodelor matematice moderne. Este de dată mai recentă. sucursalele. p. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. imprimatelor. filialele. 7 Demetrescu. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Contabilitatea în partizi multiple. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. registrul-jurnal. registrul-inventar ş. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli.G. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. – Istoria contabilităţii.

creanţe şi datorii. La data întocmirii situaţiilor financiare. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. 1. sub diverse forme: disponibilităţi. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. La instituţiile publice. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. bunuri. formulare şi documente contabile corelate între ele. la cursul INFO–euro. registrulinventar. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. cât şi în valută. 18 .5. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. servicii. comunicat de Banca Naţională a României. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". cartea-mare şi balanţa de verificare. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională.6. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. ISPA etc. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1)..1. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.

precum şi efectuarea de operaţiuni economice. temeiul legal al efectuării acesteia. . . . de bunuri materiale.denumirea documentului.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". numerar şi alte drepturi şi obligaţii. În acest caz. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 .denumirea şi.7. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. atunci când este necesar. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. sediul unităţii care întocmeşte documentul.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. . iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . după caz. . 1. să fie considerate infracţiuni. fişe şi alte documente contabile după caz. . precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. cu orice titlu.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). vizat şi aprobat. fără să fie înregistrate în contabilitate. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". titluri de valoare.numele şi prenumele.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). potrivit legii. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. după caz.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. registrul-inventar şi cartea mare. după ce a fost numerotat. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. după caz. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". Se întocmeşte zilnic sau lunar. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. 20 . după caz. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. fără ştersături şi spaţii libere. realizate în acelaşi loc de activitate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. în orice moment. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. şnuruit. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. după caz.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. foi volante sau listări informatice. în conturi sintetice şi analitice. privind activitatea financiară şi contabilă. prin înregistrarea cronologică. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. denumit jurnal-auxiliar. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. .

În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. în mod cronologic. după ce a fost numerotat.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. cu ocazia fuziunii. registrul-jurnal se editează lunar. la un moment dat. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. divizării sau încetării activităţii. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. într-o formă recapitulativă. decontările cu furnizorii. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. şnuruit. elementele inventariate după natura lor. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. preluate din aceste jurnale. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. În această situaţie. inventariate potrivit legii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. situaţia încasării-achitării facturilor etc. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. 21 . cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. prin regruparea conturilor. În acest registru se înscriu. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

1. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare.8.9. soldurile finale debitoare şi creditoare. rulajele curente debitoare şi creditoare. lunar.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. pe măsura înregistrării operaţiunilor. 22 . procedeele. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. La instituţiile publice. în ordinea înscrisă în planul de conturi. convenţiile contabile. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. au evoluat. totalul sumelor debitoare şi creditoare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. iar balanţele de verificare analitice . soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. şi evoluează. după caz. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. 1. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.

prin manifestarea unei prudenţe ponderate. care trebuie avute în vedere. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. inclusiv transferuri. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. Sistemul unitar de norme.Contabilitatea. Principiul prudenţei. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. unele în mod cutumiar. La rândul lor. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. asigură prezentarea fidelă a realităţii. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. conturi de rezultat. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. 2. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Principiile contabile. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Sunt principii contabile reglementate explicit. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. N-au fost niciodată aceleaşi. Stabilitatea 23 . dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). bilanţuri contabile etc. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. utilizate în practică. naţional. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. în cazul Uniunii Europene. trebuie să se ţină seama de incertitudini. De asemenea. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. În cazul instituţiilor publice. Pe lângă acestea. Principiul permanenţei metodelor. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. sunt şi principii contabile nereglementate. riscuri previzibile. subvenţii efective. şi în contabilitatea publică. constituite în principii şi convenţii contabile. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. sau. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Concluzia este că.

Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. de calcul. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. Principiul continuităţii activităţii. de prezentare a rezultatelor etc. eventual a patrimoniului. cu exerciţiile anterioare. 4.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Or.a. precis determinată. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. eventual. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. în primul rând. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici).a. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. prin comparare. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. situaţia patrimonială. Ca urmare. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. coincide cu anul calendaristic. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Se individualizează. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. în România şi în ţările membre UE. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . care. Permite. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. 3. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul.). sau an bugetar. execuţia şi raportarea bugetară. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi.

6. 5. Principiul costului istoric. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. 8. este una din aplicaţiile cutumiare. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Potrivit acestui principiu. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Principiul intangibilităţii. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. a fluxurilor monetare. 25 . orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. precum şi între venituri şi cheltuieli. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Potrivit acestui principiu. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). deci o determinare obiectivă. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. cele care compun postul respectiv. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. 7.determinată. Principiul necompensării. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Cum o compensare poate ascunde ceva. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. implicit.

elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă.9. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. Prin contrast. nu numai forma lor juridică. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. 1. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. se impune o selecţie a faptelor. şi b) credibile în sensul că: 26 . dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. 10.10. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. De exemplu. prin situaţiile financiare. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Ca urmare. sursele din care se efectuează acestea). Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative).

Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. În cazul comasării prin absorbire. Operaţiile care trebuie efectuate..sunt prudente. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. Informaţii şi proceduri utile 1. 1. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. . pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Predarea-primirea activelor 27 . Momentul înregistrării. . 82/1991. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.11. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. Eventualele erori constatate în contabilitate.sunt complete sub toate aspectele semnificative. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. 3.sunt neutre. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. în situaţia comasării prin absorbire. 2. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. . în starea în care se găseşte la data comasării. Corectarea erorilor contabile. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. republicată.

la cost de producţie .şi pasivelor instituţiei absorbite. Evaluarea. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. 28 . elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. 6. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. respectiv valoarea de inventar. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. 5.pentru bunurile produse în instituţie. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.la cost de achiziţie .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.a. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. . starea acestuia şi preţul pieţei. denumită valoare contabilă (costul istoric). probe tehnologice ş. 4. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. care se stabileşte astfel: . Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. În acest scop.la valoarea justă . Pentru bunurile care au valoare de piaţă. . valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. cheltuielile de transport. denumită valoare de inventar. cheltuieli cu montajul.

se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. 29 . În caz de încetare a activităţii. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. În cazul în care pierderea. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". de către alte persoane juridice române. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. în baza unor contracte de prestări servicii. Orice persoană care constată pierderea. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Arhivarea.12. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.1. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. potrivit legii. întocmite sau reconstituite. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. care se păstrează timp de 50 de ani. cu titlu oneros. care dispun de condiţii corespunzătoare. a celorlalte documente contabile. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Arhivarea registrelor de contabilitate. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. cu excepţia statelor de salarii. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. după caz. în termen de 24 de ore de la constatare.

potrivit legii. 1. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.14. potrivit reglementărilor legale în vigoare. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. 30 . La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă.1. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. cu excepţia primului an de activitate. coincide cu anul calendaristic. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. de regulă. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice.13. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi.

ca urmare. ca şi cea la data bilanţului. transfer ş.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. 31 . intangibile. Valorile de intrare sunt diferite. sponsorizări. de intrare (contabilă). transferuri ş. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. intrări din producţie proprie. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. vânzare. Evaluarea iniţială. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. privită ca sistem. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. respectiv costul de achiziţie.a. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. prin donaţii. În unele situaţii (de exemplu donaţii. Ieşirile au loc prin casare. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile).41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. potrivit specificului modului de dobândire. Intrările au loc prin achiziţionare. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Sunt active fixe necorporale.a. sponsorizări. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. În fig. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. Imobilizări necorporale. 1 (p.

Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. înaintea începerii producţiei de serie. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. în concordanţă cu natura activului respectiv. respectiv primite cu titlu gratuit). Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Când sunt cumpărate. mărci comerciale. Contul 205 – „Concesiuni. licenţe. au sold final debitor. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. drepturi şi active similare”. sculelor.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. constate pe piaţă. ş. brevete. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. b) proiectarea uneltelor. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. se creditează cu valoarea ieşirilor. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . matriţelor care implică tehnologie nouă. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Când nu este cazul a unei procurări. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. c) proiectarea. creşterea performanţelor acestuia. 32 . Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. când acestea sunt efectuate. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare.

Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. care nu poate depăşi 5 ani. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. O valoare reziduală. se recomandă metoda amortizării liniare. lucrări muzicale. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. evenimente sportive. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. lucrări literare. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. accelerată. programe de radio sau televiziune. la momentul scoaterii în funcţiune. Programele informatice create de instituţiile publice. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). În cazul nerecuperării integrale. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. cu aprobarea ordonatorului de credite. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. 33 .E. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. integral. relativă. Pentru serviciile şi activităţile economice. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. 2909/2000 al C. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. Amortizarea se înregistrează lunar. regresivă. alta decât zero. progresivă. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. În Regulamentul nr.

Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Periodic. o pierdere sau o echivalenţă.Scoaterea din uz a unui activ – şi. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. Evaluarea. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. ca şi reevaluarea. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). sau odată la 5 ani. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. deci. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”.

d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevete. brevetelor. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor..etc.. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .etc. brevetelor...etc.etc.... drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.. brevetelor. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. mărci comerciale. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. „Amortizări privind brevetelor.etc.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor... scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor.etc. brevete etc.. brevete.. licenţe. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.etc. brevetelor. mărci comerciale.. brevetelor.. licenţe... brevete.. brevete.etc..

clase şi subclase. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. clase şi subclase. silvice. Sunt active fixe corporale. subgrupe. echipamente de protecţie ş. terenuri cu zăcăminte ş. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. subgrupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare.a. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. subgrupe. cu împrejmuiri etc. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. sau complex de obiecte. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Terenurile nu sunt supuse amortizării. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Fiecare obiect singular. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Instalaţii tehnice. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. terenuri cu construcţii/fără construcţii. la lucrări de acces.Imobilizări corporale. Imobilizări financiare. Mobilier. În contabilitatea analitică. mijloace de transport. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. tangibile. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. clase şi subclase. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. De exemplu. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. aparatură birotică. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă.

uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. • investiţii financiare pe termen scurt. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Activele circulante. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). sau utilizării în producţie. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. sau produs. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. potrivit legii. a căror utilizare nu este restricţionată. instituţiile publice deţin şi active circulante. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. producţia neterminată. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. care sunt conservate în vederea vânzării. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. 37 . • terţii. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată.

care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. materialele sanitare ş. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. seminţele şi materialul de plantat. S. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii.D. combustibilii.V-urile – sculele. indiferent de valoarea lor.a. ş. aparatele de măsură şi control. bugetele locale. care au statut de bunuri culturale comune. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. dispozitivele.a. bugetul statului. sau cu o durată mai mică de un an. piesele de schimb. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. clienţii. medicamentele. îmbrăcămintea specială. asigurările sociale. verificatoarele –. indiferent de durata lor de serviciu.a). Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. nu sunt mijloace fixe. sportiv. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice.. furajele. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. fără a se regăsi. bugetul asigurărilor sociale de stat. în produsul finit. ambalajele. Prin caracteristicile lor. de regulă. uzate fizic sau moral. sunt înregistrate ca documente de inventar. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. personalul. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . de lucru.

echipamente de protecţie. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. mijloace de transport.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.213 – „Instalaţii tehnice. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). alte active fixe corporale”.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .212 – „Construcţii” . înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .. animale şi plantaţii” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .404 = 512. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . aparatură birotică. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.214 – „Mobilier.. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 .

12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. La rândul său. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale.1.1).a. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. prevede la art. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . mijloace băneşti. 2. activele fixe corporale şi activele financiare (v. cu modificările şi completările ulterioare.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor.1. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. obiecte de inventar. fig. Legea contabilităţii nr. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. acţiuni ş. 82/1991. 2. Deţinerea. Activele fixe includ activele fixe necorporale. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans.1. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. sau infracţiuni.

brevete. benzi magnetice sau alte suporturi. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. drepturi şi active similare. licenţe. mărci comerciale.cheltuieli de dezvoltare. programe de radio sau televiziune. respectiv primite cu titlu gratuit). evenimente sportive. cu excepţia celor create intern de instituţie.alte active fixe necorporale.costul de achiziţie. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. de evaluatori autorizaţi. . . lucrări muzicale. sponsorizări).valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. . pentru cele procurate cu titlu oneros.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. pentru cele construite sau produse de instituţie. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. de regulă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. lucrări literare.costul de producţie.. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . . .concesiuni. .avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. 41 . sau pe baza unor evaluări efectuate. donaţii.

petrolifere programe software opere artist. depozite la terţi) terenuri.. de prod. construcţii maşini. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. (orig. miniere. echipamente animale (de muncă. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. ş.1.a. amenajări terenuri clădiri. benzi magnetice.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. garanţii. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung.Fig.

Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. în funcţie de caracterul permanent.6 lei Amortizarea lunară: 999. programe de radio sau televiziune. lucrări muzicale.6 lei : 12 = 83. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. denumite şi ajustări pentru depreciere. Amortizarea. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. brevetele. lucrări literare. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. licenţele.30 lei Concesiunile. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. 100 Cota de amortizare: = 16. şi/sau ajustări provizorii. mai puţin ajustările cumulate de valoare. denumite şi amortizări. al deprecierii activelor fixe necorporale. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. stabilite la data bilanţului. Amortizarea se înregistrează lunar. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. drepturile şi activele similare. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. . artistice ori recreative efectuate pe pelicule. evenimente sportive. mărcile comerciale. sau provizoriu.66 6 Amortizarea anuală: 16. după caz.66 x 6000 lei = 999. cu aprobarea ordonatorului de credite.

Programele informatice create de instituţiile publice. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . .1. 44 . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. pe calea amortizării. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. Reevaluarea. integral.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. . Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. pag. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. . în totalitate. cu aprobarea ordonatorului de credite. În cazul nerecuperării integrale. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă.2. la momentul scoaterii acestora din funcţiune.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. achiziţionate sau dobândite pe alte căi.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. o funcţie distinctă. ajustarea trebuie majorată. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Ajustări pentru depreciere. destinat să îndeplinească în mod independent. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. pe seama cheltuielilor. 2.

Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 .terenuri şi amenajări la terenuri.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. mijloace de transport.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. . Iniţial. . respectiv primite cu titlu gratuit. . pentru cele construite sau produse de instituţie. aparatură birotică. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. . donaţii. activele fixe sunt evaluate la: .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.construcţii. Evaluarea.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. .costul de producţie.instalaţii tehnice.Activele fixe corporale cuprind: . sponsorizări). piscicol 211. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. animale şi plantaţii. pentru cele procurate cu titlu oneros. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.mobilier. .costul de achiziţie.

Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. La expirarea contractului de închiriere. potrivit contractelor încheiate. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. În cazul clădirilor. creşterea potenţialului de servicii furnizate. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. denumite şi ajustări pentru depreciere. Cheltuieli ulterioare. şi/sau ajustări provizorii. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. sau a agentului economic.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. stabilite la data bilanţului. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. Evaluarea la data bilanţului. 46 . după achiziţionarea. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. denumite şi amortizări. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. după caz. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Amortizarea.

În cazul nerecuperării integrale. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Ajustări pentru depreciere. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Astfel stabilită. determinată în urma reevaluării. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. 47 . valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. după caz. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. În astfel de cazuri. Reevaluarea. În cazul în care. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. pe calea amortizării. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. pe seama cheltuielilor. ajustarea trebuie majorată. integral. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. de regulă. de profesionişti calificaţi. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.La încetarea contractului. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). la momentul scoaterii din funcţiune. membrii ai unui organism profesional în domeniu.

de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. potrivit reglementărilor în vigoare. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. În acest caz. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. de evaluatori autorizaţi. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. fără plată. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. sau pe baza unor evaluări efectuate. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. de regulă. Transmiterea. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. indiferent de durata de folosinţă. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. după caz. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Potrivit prevederilor legale în vigoare. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. după caz. în funcţie de subordonare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. 48 . dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Ca procedură. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. similare. având cel puţin aceeaşi parametri.

împrumuturi acordate pe termen lung şi b. . potrivit legii. alte creanţe imobilizate. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar.titluri de participare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. ajustarea trebuie majorată. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. 49 . Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. un drept contractual. a. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.2. . Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.1. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. b.3. Iniţial. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Activele financiare cuprind: . pe seama cheltuielilor.creanţe imobilizate.alte titluri imobilizate.

1. sau c) sub formă de materii prime. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . costul de producţie sau valoarea justă. casa şi conturi la bănci.2. după caz. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. creanţe. materialele de natura obiectelor de inventar. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie.2. 3. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. . Sunt incluse. Activele circulante (curente) cuprind: 1. de asemenea. stocuri. animalele şi păsările. . Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. investiţii pe termen scurt.2.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. 4.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. materialele consumabile. ambalajele.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. 2. mărfurile. 50 . produsele. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. 2. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.

energie consumată în scopuri tehnologice. De asemenea. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. fiind recunoscute în costul activului. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi costurile estimate necesare vânzării. Scăderea din gestiune a stocurilor. Costul de producţie. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. În acest scop. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. şi anume: materiale directe. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. sau de prelucrare a stocurilor. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. determinat pe baza inventarierii. cât şi valoric. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. atât cantitativ. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. atunci când este cazul.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. pe seama cheltuielilor. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . precum şi regiile corespunzătoare. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. ajustarea trebuie majorată. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. În acest caz.

Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.). Pentru instituţiile publice.3. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.4.2. 2.2. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).a. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. În scopul asigurării surselor de finanţare. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. după caz. respectiv principal sau secundar.2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. 2.2. prelucrare. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. a altor valori de trezorerie. a disponibilităţilor 52 . ministerele stabilesc limite proprii. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. În acest scop. 2. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. uşor convertibile în numerar.

bugetul asigurărilor sociale de stat. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. finanţate integral din venituri proprii. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. Banca Naţională a României. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. bugetele fondurilor speciale. în condiţii de siguranţă. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. 53 . potrivit bugetului aprobat. cheltuieli şi disponibilităţi. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . băncile comerciale şi în casierie. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. bugetele locale. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective.bugetul de venituri şi cheltuieli. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget.existente în conturi la trezoreria statului. instituţiile publice.

). Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. fonduri externe nerambursabile (4.). 54 . b) valorile de încasat sub forma cecurilor.). Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. viramente interne (4. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.). casa şi alte valori (4.9. h) dobânzile de încasat.).).7. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.3. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. după caz.1. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. 3. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.). Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.6. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct. disponibil al bugetelor(4.8.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. se înregistrează într-un cont distinct. g)dobânzile de plătit.4. i) împrumuturi pe termen scurt primite.2. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. se ţine distinct în lei şi în valută.1.5. acreditive (4.). disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. faţă de cele de plătit. în cursul exerciţiului financiar.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.

. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. comunicat de Banca Naţională a României. .disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). La finele perioadei. disponibilul din sume colectate pentru bugete. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. 55 . corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. depozite pe termen scurt în valută.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. 3. după caz.2.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Disponibil al bugetului de stat. valabil pentru această dată. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate.

209/1976. bonurile valorice pentru carburanţi auto. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. tichetele de masă. 3. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. deschise la trezoreria statului. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. biletele de tratament şi odihnă. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. alte valori etc. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. biletele cu valoare nominală.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. potrivit legii. ale bugetelor locale. comunicat de Banca Naţională a României. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. tichetele şi biletele de călătorie. după caz. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. bugetului asigurărilor sociale de stat.3. La finele perioadei. Buletinul Oficial nr.4. după caz.3. reprezentând drepturi de personal. 56 . se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora.64/1976. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. precum şi a altor reglementări în domeniu. aprobat prin Decretul nr. bugetelor fondurilor speciale.

6.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. se înregistrează în contabilitate distinct.5. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. în lei sau în valută. 3. se administrează. 57 . se înregistrează în contabilitate distinct. se încasează. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. 3. constituite în condiţiile legii. disponibilul fondului de risc. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. respectiv: disponibilul din taxe speciale. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. în favoarea acestora. în limita sumelor primite de la acesta. Sumele în numerar. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora.

după caz.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj.7. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. . Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. 3.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.9. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . şi din casieria instituţiei. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".8. 3.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

M.a. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. trezoreria statului sau. la bănci comerciale. avizează.E. Totodată. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U.P. la bănci comerciale.F. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene.). Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. memorandumurile. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României.F. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă.scopul în care au fost acordate. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. precum şi. în faza de proiect. după caz. 59 . Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. sunt purtătoare de dobândă. Fonduri de coeziune. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. după caz. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.P. Fonduri structurale. trezoreria statului sau. unele landuri din Germania de est ş. conform instrucţiunilor emise de donator. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. acordurile. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. după caz. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României.E. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Portugalia. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). M. memorandumurilor de finanţare. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. În prezent.

rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. 60 . în limita sumelor eligibile transferate. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională.

republicată. bugetele locale. 4. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. 9 Potrivit H.).G.5. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. M.8.) (5. 61 .1. clienţii (5. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.9.O.). 4. SAPARD etc. iar în cadrul acestora pe termene de plată. ISPA. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Bunurile cumpărate. comunicat de Banca Naţională a României.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.). cu debitorii şi creditorii diverşi. debitori şi creditori ai bugetelor (5. nr. personalul (5. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. decontările între instituţii publice (5. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. protecţie socială (5. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.). În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. criteriilor.). Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică.). la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.1. bugetul statului. nr.2. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).). lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. cât şi în valută. la data efectuării tranzacţiei.).3. asigurări sociale. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). lucrările executate şi serviciile prestate.2.6.).264/2003.109/2004.4.7.

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege.3. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. potrivit reglementărilor în vigoare. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. potrivit legii. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. cuvenite pensionarilor conform legii. Bunurile vândute. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. îngrijirea copilului. datorate terţilor 62 . premiile. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. cât şi în valută. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei. sporurile. deschis pe fiecare persoană. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. nu se suportă din fondul de salarii. 4. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. comunicat de Banca Naţională a României. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă.

impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. 63 . impozitul pe clădiri. pensii alimentare şi altele). calculate potrivit legii. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. Alte impozite. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. datorate bugetului statului potrivit legii. 4. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. potrivit legii. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. sumele datorate creditorilor. bugetele locale. Bugetul statului. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. amenzi şi penalităţi. taxe şi vărsăminte asimilate. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. precum şi debitele provenite din pagube materiale. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii.4. plusul de numerar din casierie. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. prescrise. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.(popriri. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. impozitul pe venituri de natură salarială.

• contribuţii din taxe vamale. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. 4.2.instituţii publice .4.E. la constituirea bugetului U. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.1. 4. asigurări sociale de sănătate. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. Statele membre U.pentru asigurări sociale de stat.E. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . contribuie.sume de primit şi datorii sume de plată. • contribuţii din T. ISPA. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. asigurări pentru şomaj.6. accidente de muncă şi boli profesionale.6. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . Contribuţiile statelor membre la bugetul U. Decontări cu bugetul U.5. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.V. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. Asigurări sociale. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . ajutoare sociale. PHARE. ISPA.E. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură.A. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.E. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. SAPARD etc.6.

se înregistrează ca şi debitori diverşi. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.E. bugetul local. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.” bugetul de stat” 3. altele decât personalul propriu şi furnizorii. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. altele decât personalul propriu şi clienţii.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U.E. pe structura clasificaţiei bugetare.E. 1917/2005. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. bugetului asigurărilor sociale de stat. pe structura clasificaţiei bugetare.” 4. Achitarea obligaţiei de plată. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. se înregistrează ca şi creditori diverşi. în contul de rezultat patrimonial: 121. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.” 2. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. Debitori şi creditori diverşi. 10 OMFP nr. bugetelor locale. Înregistrarea. 65 .E. pentru închiderea contului de cheltuieli. la cererea acestora sau din oficiu.7.” bugetului U.E.

după caz. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. se înregistrează distinct în contabilitate. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. atât în contabilitatea unităţii debitoare. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. se înregistrează. după caz. asigurări. provizoriu. alte cheltuieli efectuate în avans). se înregistrează distinct în contabilitate. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. fonduri cu destinaţie specială. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. 66 . La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. abonamente la publicaţii. într-un cont distinct. abonamente la instituţiile de spectacole. 4. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei.9. potrivit legii. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. alte venituri realizate în avans). 4. abonamente publicaţii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor.8. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. din fonduri speciale. precum şi dobânzile aferente acestora. la venituri în avans (venituri din chirii. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. la cheltuieli în avans (chirii. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare.

şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.1. denumită şi datorie curentă. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. alte împrumuturi şi datorii asimilate. conform acordului de împrumut. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.1. 67 . împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt.2. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.1. 5. care este încheiat înainte de data bilanţului. Datorii 5. prime privind rambursarea obligaţiunilor.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5.1. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.

provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. de pe pieţele financiare. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.5. pe de o parte. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.3.2. în numele statului. la care se adaugă datoria publică locală. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. la un moment dat. 68 .1. prin Ministerul Finanţelor Publice. după caz. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat.3. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. pe de altă parte. prin Ministerul Finanţelor Publice. în numele României. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege.1. 5. 5.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.3.1. după caz. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. mediu şi lung. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. instituţii financiare internaţionale. contractate în scopuri prevăzute de lege. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.4. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. se constituie fondul de risc. sau de la alte organizaţii internaţionale.1. de la alte instituţii de credit. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. împrumuturi de stat de la bănci. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. persoane juridice române sau străine. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. la un moment dat. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. garanţii de stat. 5. respectiv din bugetele locale. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. în 69 .Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice.

dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. 70 . Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. 5. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale.2. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Consiliile locale. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. contribuţii. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.scopurile prevăzute de lege. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. taxe. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. pe termen scurt. din punct de vedere valoric. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Provizioanele nu pot depăşi. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. se constituie fondul de risc. alte vărsăminte. după caz.

213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. daunele şi alte datorii incerte. despăgubirile.litigiile. 5. rezultatul patrimonial. amenzile şi penalităţile. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.3. fondul activelor fixe necorporale. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.3. potrivit legii sau prin natura lor. declarate ca atare prin lege.alte provizioane. în limitele şi în condiţiile legii. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. 5.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . cele exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. fonduri în afara bugetelor locale etc. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. exemplificate în anexa la Legea nr.1. rezultatul reportat. rezervele din reevaluare. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . . 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. .

dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. Bunurile din domeniul public pot fi date. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. În lipsa acordului menţionat. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. după depunerea situaţiei financiare anuale. ele pot fi date numai în administrare. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. concesionare sau închiriere. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. dacă legea nu dispune altfel. de ministere. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Domeniul public al comunelor. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Bunurile din domeniul public al localităţilor. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice.judeţean. după caz. prin hotărâre a Guvernului. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. a consiliului judeţean. în condiţiile legii. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile.

a consiliului judeţean. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. prin hotărâre a Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. 73 . se are în vedere. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. prin urmare. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. Dreptul de proprietate publică încetează. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat.2. La începutul exerciţiului. mai degrabă.judeţean. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.3. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. 5. după caz. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. la cererea Guvernului. prin hotărâre a consiliului judeţean. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.

la valoarea justă. . Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. Reevaluarea acestora se face. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.ca o scădere a rezervei din reevaluare. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. din cadrul capitalurilor proprii.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. din cadrul capitalurilor proprii. În astfel de cazuri. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. În cazul în care. dacă nu a existat o descreştere anterioară. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale.3. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. aceasta se tratează astfel: . recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. aceasta se tratează astfel: . valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv.5. 5.3. determinată în urma reevaluării. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. în condiţiile legii. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 .4. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate.3. după caz.ca o creştere a rezervei din reevaluare. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.

131.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.131. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. . Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. . Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat).131.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. potrivit legii. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Sumele constituite ca fond de rezervă. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Fondul de rezervă pentru sănătate. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat.01 = 131). pentru utilizare ca fond de rulment. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. potrivit legii.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr.1.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. 95/2006 privind reforma în 76 . iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local.curent. Este un cont de activ. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. în continuare. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). din fondul de rezervă. Contului 131. ca fond.1. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. necheltuite. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.01). Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222.

Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Fondul de risc. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Taxe speciale. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. ca surse de finanţare. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. respectiv. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. prin tarif sau preţ potrivit legii. pentru garanţii la împrumuturi externe. consiliile locale. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. 77 . Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. după caz. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Se păstrează într-un cont distinct. la unităţile trezoreriei statului. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe.domeniul sănătăţii. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. aprobă taxe speciale. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării.

iar în debit. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare".4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. 78 . Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. deschis în afara bugetului local. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. la sfârşitul anului. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Soldul debitor al contului 468. Fondul de tezaur. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Contul 1391 este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. necesară desfăşurării activităţii spitalului.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Acesta este un cont de activ. Fondul de dezvoltare a spitalului. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. precum şi din cele casate.

Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. interne şi în străinătate. al 13lea salariu. aferente unei perioade de timp.4. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. după caz. precum şi subvenţii. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. curente şi de capital. Alte transferuri. prime. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar.5. asistenţă socială acordate. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. transferuri. contribuţiile aferente acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. 79 . Cheltuielile de capital se recunosc lunar. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora.

. cheltuieli extraordinare. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. alte cheltuieli finanţate din buget.energie şi apă. amortizări şi provizioane.servicii bancare şi asimilate. reclamă şi publicitate. cheltuieli de capital. materiale nestocate. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. detaşări. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. Acestea includ: . asigurări sociale de sănătate. alte cheltuieli operaţionale. accidente de muncă şi boli profesionale.prime de asigurare. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . . cheltuieli cu alte impozite. animale şi păsări. transferări. mărfuri. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.comisioane şi onorarii. .drepturi salariale în natură. taxe şi vărsăminte asimilate. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . . . ambalaje.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate. . Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli.alte cheltuieli operaţionale.indemnizaţii de delegare. . . .salariile personalului. .alte servicii executate de terţi. 80 . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. .chirii. cheltuieli cu personalul. conform legii.4. alte stocuri.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.1. cheltuieli financiare.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. Alte cheltuieli operaţionale includ: . detaşare.întreţinere şi reparaţii.5. după natura şi destinaţia lor. materiale de natura obiectelor de inventar. Cheltuieli cu alte impozite.protocol. materiale consumabile. . Cheltuielile cu personalul includ: . . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. . asigurări de şomaj.deplasări.materii prime.

alte pierderi . .V. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . . ISPA. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. Angajatul C. .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.pierderi din creanţe imobilizate. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. .1 100 lei 2. SAPARD. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . . SAPARD.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.diferenţe de curs valutar. .ajutoare sociale. facturii fiscale.dobânzi. .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. SAPARD. pentru procurarea unei truse medicale (auto).transferuri în străinătate. . . 81 .dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. .transferuri interne.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. ISPA.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.cheltuieli neeligibile: PHARE.V.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. ISPA.asigurări sociale. . conf.subvenţii. 1.

Astfel. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. . de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. de apărare şi ordine publică ş. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. obiectivelor şi sarcinilor prioritare.4. odată constituite/încasate. în succesiunea lor. economic. fără deosebiri. programelor. au legătură cu programul de guvernare. Dacă bugetele publice. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. ..cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. acţiunilor. caracterului şi aspiraţiilor sale. Cheltuielile. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.pierderi din calamităţi. dacă sunt orientate şi executate la fel.cheltuieli financiare privind amortizările. apoi. .cheltuieli cu active fixe neamortizabile. .2. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. şi pe aceea de elaborare şi 82 . dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Un buget public este în primul rând un document politic. amortizări.a. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. între alte funcţii. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. şi numai în al doilea rând un document financiar. In consecinţă.alte cheltuieli. provizioane şi ajustări includ: . corespunzătoare naturii. Cheltuielile bugetului de stat. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. ca şi veniturile. 5. utilizate potrivit altei proceduri.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Cheltuieli extraordinare includ: . aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. programatic. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. provizioanele şi ajustările pentru depreciere.cheltuieli operaţionale privind amortizările. oricare este acesta. In aceste situaţii. nu se deosebesc între ele. Cheltuieli de capital.

Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. prin trezoreria statului. respectiv se pot angaja. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare..P. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. pe exerciţii bugetare. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. 83 . Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale).F. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. c. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. b. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare).De asemenea. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.

. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.P. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. In consecinţă. capitole.. titlul. 6. după natură şi destinaţie. articole şi alineate.bugetele locale. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. subcapitolul. capitolul. Numărul de salariaţi. simbolul contului (din planul de conturi). . Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. . 2.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.3. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. în cadrul acestora pe capitole. articolul. . 5. respectiv: .bugetul fondurilor externe nerambursabile. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. . subcapitole. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.4. . . 4.F.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetul asigurărilor sociale de stat. 5.bugetul de stat. sursă de finanţare a cheltuielii. permanenţi şi temporari. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. 3. prin M.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. 84 .

taxe. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. În contabilitate. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe.1. creanţelor şi datoriilor. 5. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. alineatul. Grupele de venituri 85 . veniturile reprezintă impozite. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. prestaţii editoriale. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. organizarea de manifestări culturale şi sportive. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.7. 5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.5. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.5. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. concursuri artistice. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. în roşu. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. 8. proiecte. după caz. aferente unei perioade de timp. studii. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. prestări de servicii şi altele asemenea. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. publicaţii. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. subalineatul (paragraful).

venituri din activităţi diverse.venituri din vânzarea produselor reziduale.p. finanţări.variaţia stocurilor. venituri din provizioane.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri fiscale.venituri din vânzarea mărfurilor.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. fonduri cu destinaţie specială.venituri din vânzarea semifabricatelor. . transferuri. . . .Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. . veniturile din activităţi economice includ: . La rândul lor. venituri din contribuţii de asigurări. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. Potrivit prevederilor contractuale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. .alte venituri operaţionale. venituri nefiscale. Chiria lunară este de 9 lei / m. subvenţii.venituri din vânzarea produselor finite. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. . după natura şi sursa lor. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.venituri din chirii. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. venituri din producţia de active fixe. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. venituri financiare. .venituri din studii şi cercetări.. alte venituri operaţionale. . 1. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: .p. 86 . venituri extraordinare.

contribuţiile pentru asigurări de şomaj. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.impozit pe venit. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. Veniturile financiare includ: 87 .venituri din proprietate. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. De regulă. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.alte impozite şi taxe fiscale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. .alte impozite pe venit. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.venituri din producţia de active fixe corporale. . Venituri fiscale. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. . Grupa "Venituri nefiscale" include: .Venituri din producţia de active fixe includ: . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. .impozite şi taxe pe proprietate. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. profit şi câştiguri din capital.impozit pe venit. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: .impozit pe salarii.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. recunoscute la momentul constatării. . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. Venituri din contribuţii de asigurări. Grupa "Venituri fiscale" include: .venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. .venituri din producţia de active fixe necorporale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Venituri nefiscale. .

după caz.2. în funcţie de subordonare. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. Când există surse duble de finanţare. ISPA. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .5. Între sursele de finanţare. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. bugetele locale.venituri din creanţe imobilizate.a.venituri din diferenţe de curs valutar. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. însă. 88 . 5. bugetul asigurărilor sociale de stat. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice.alte venituri financiare. sponsorizări. şi alte surse de finanţare: pe programe.integral din bugetul de stat.venituri din investiţii financiare cedate. se finanţează acţiuni social – culturale.venituri din dobânzi.. Sunt. . subvenţii. de înfăptuire a justiţiei. dar şi din celelalte. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. bugetele fondurilor speciale. . bugetele locale. bugetele fondurilor speciale. . .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . .PHARE. Finanţări. SAPARD. SAPARD. bugetul asigurărilor sociale de stat. . evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. după caz. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. ISPA. transferuri. Din această sursă. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. din donaţii.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.integral din venituri proprii. . Sub aspectul surselor de finanţare. .PHARE.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .

dar nici nu există o listă publică. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. ulterior. lucrări executate şi servicii prestate. în acelaşi fel. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. ca venit. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective.). Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. Cifrele nu au fost contestate oficial. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Potrivit clasificaţiei bugetare. In schimb.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. materiale. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. Astfel. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. reprezintă plăţi de casă. de apărare şi siguranţă naţională etc. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. pentru a nu deforma. Astfel.). Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Clasificaţia bugetară. 89 . cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. exhaustivă. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. număr cu care ţara ocupa un loc de top. potrivit bugetului aprobat. la începutul anului 2008.a. de capital ş. In ce priveşte cheltuielile bugetare. de infrastructură.

după caz. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. Sume/cote defalcate.. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. . Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. . Aceste 90 .fonduri cu destinaţie specială. . -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.finanţarea în baza unor acte normative speciale. subvenţii.finanţarea de la buget. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. Transferuri. Această grupă include: . ca resurse financiare ale acestora. fonduri externe nerambursabile.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. . o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. o cotă la bugetul de stat. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. M. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). In situaţiile în care. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. începând cu întocmirea proiectului de buget.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . la data plăţii salariului. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. . operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. Spre exemplu. pe baza dispoziţiilor legale.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.P. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. respectiv: transferuri. după caz.F. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. au loc treceri de unităţi.venituri din subvenţii.

Veniturile extraordinare provin din: . Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare.5. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora.venituri din valorificarea unor bunuri. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. cu înregistrările aferente în contabilitate). inclusiv. Este de 0. prin poştă. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. . în principal.venituri din despăgubiri şi din asigurări. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). inclusiv.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. 5. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. după care se înregistrează ca încasări. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei).3. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. distinct pe fiecare impozit. 91 . Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. taxă sau alte obligaţii fiscale. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. sau la agenţii fiscali. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. la virare. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). sau prin ordin de plată peste această sumă. sunt evidenţiate distinct în contabilitate.

Autoritatea de specialitate din subordinea M. datorate de plătitori. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.4. 5.F. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.A..F. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.N. în baza dispoziţiilor legale. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. şi A. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). precum şi insrucţiunile de completare a acestora. 92 .P. bugetului asigurărilor de şomaj.. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. Printre alte obiective. taxelor. A.F.N.)¹. ordonatorii de credite (principali. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.N.NA. restituiri. persoane juridice şi persoane fizice. elaborează. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu.F. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.F.A. Stabilirea obligaţiilor de plată. compensări şi amânări la plata impozitelor.A. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.P. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.P. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.F. In legătură cu veniturile bugetare. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. pe lângă alte funcţii.A. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. A. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. reprezentând impozite. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.F.5. De asemenea. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.N.F.Eventualele înlesniri.

subcapitolul. simbolul contului (din planul de conturi). Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). după natură şi sursă.5. avize de expediţie. . . . . 2.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. în roşu. . . 4.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetele locale.5. capitolul. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. paragraful. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea.bugetul asigurărilor pentru şomaj.bugetul fondurilor externe nerambursabile.bugetul de stat. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. . alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. bugetul căruia îi aparţine venitul: .5. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. Cu aceste 93 . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 3.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. 5.bugetul asigurărilor sociale de stat. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. În cadrul instituţiilor publice. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. facturi.

sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. chirii şi alte datorii asimilate. 94 . precum şi alte valori. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. efecte scontate neajunse la scadenţă. debitori scoşi din activ.6. urmăriţi în continuare. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. în păstrare sau custodie. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. 5. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. active fixe luate cu chirie. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului.

şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. nr. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. • situaţia fluxurilor de trezorerie. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.politici contabile .Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.politici contabile . se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.27 (3): . Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . Pentru instituţiile publice.note explicative. respectiv în lei.1. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.cont de profit şi pierdere .note explicative.bilanţ .E. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.E. • contul de execuţie bugetară. 6. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. art. 82/1991. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.situaţia modificării capitalului propriu . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.bilanţ . • contul de rezultat patrimonial. care se compun din: .situaţia fluxurilor de trezorerie . 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. O.cont de profit şi pierdere . • anexe la situaţiile financiare.G. care includ: politici contabile şi note explicative. fără subdiviziunile leului.

subordonate instituţiilor publice din România. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. alte autorităţi publice. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. după caz. subordonate instituţiei publice. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. Ministerele. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. datoriilor. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. 96 . Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. la termenele stabilite de acesta.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. fără a întocmi situaţii financiare. Unităţile fără personalitate juridică. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). după caz.

6. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. unul deosebit de important. proprietate sau complexitate. sintetică.1. mărime. 97 .M. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Bilanţul 1.1. Schematic. indiferent de obiect. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. 2005. p. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. – Contabilitatea instituţiilor publice. Definiţie. C.279. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. generalizată. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală.

R. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului.. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. disponibilităţi băneşti ş.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice.. 16 Călin O. corporale. efectuării plăţii/încasării ş. 1997. Văduva I. iar pasivul. ca provenienţă. stocuri.A. creanţe etc. inclusiv în bilanţ.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate.). În practică însă.. Bucureşti. p.. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. Teoretic. complexităţii. mijloace fonduri imobilizate.) curente ş. 98 . Activele – datorită diversităţii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”.. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). • Active circulante (stocuri. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. Bazele contabilităţii. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului.a. Neamţu H.a.. fonduri de trezorerie. ca pasive – în partea dreaptă. „. Ristea M.a. Editura Didactică şi Pedagogică.35. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. respectiv ca surse de formare. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil..

sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. ambalaje etc. disponibilităţilor băneşti. sculele şi verificatoarele ş. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. sau fixe. De asemenea. respectiv bunuri imobile.a. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Stocurile. sunt. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Activele circulante. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. sportiv. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor.G. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Spre deosebire de activele fixe. Activele imobilizate. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). evident. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. de lucru. 17 99 . obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. construcţii speciale ca poduri. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. imobilizări. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. materiale (consumabile). utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. ca active circulante. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Exemple de active imobilizate: clădiri. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil.105/2007. indiferent de valoarea lor contabilă. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. mijloace de transport. Datorită acestor particularităţi. nr. creanţelor. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. ziduri de sprijin ş.a. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. sau curente.

Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea.propriu. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. din care rezultă obligaţii de rambursare. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. administrator. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an.). operaţii de regularizare ş. Capitalul. până în momentul plăţii lor. care reflectă situaţia de fapt. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. şi altele.a. Ca sursă de finanţare. împrumutate ş. Rezultă că.a. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). şi necurente – de peste un an). reevaluarea. 100 . şi invers. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. decontări cu persoane fizice. surse atrase. Toate aceste lucrări. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. juridice etc.a. pe salarii etc. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). Pe lângă resurse proprii. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). sub diferitele sale forme. prin componenţa sa.

1. maşini.00 .00 12 200.00 2 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 8 000.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 12 000. clădiri. 63 800.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. . ACTIV ASIV I. p. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 P 15 000.. fonduri ..40) Bilanţ contabil la 31.00 11 500.00 1 Rezerve. 20 000.00 .00 9 000.00 11 000.12.

00 102 .00 0.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 87 500.00 7 500.Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

1. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. 106 .prevederi bugetare iniţiale.credite bugetare iniţiale. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.angajamente legale de plătit .plăţi efectuate . după caz. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie.cheltuieli efective (costuri.încasări realizate . 6.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .drepturi constatate . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. consumuri de resurse).5. credite bugetare definitive . prevederi bugetare definitive . în structura în care a fost aprobat bugetul. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . Notele explicative se prezintă sistematic.angajamente bugetare . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. Pentru elementele prezentate în notele explicative. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).angajamente legale . c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. de regulă. se va prezenta.

2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. asigurări.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. local. sănătate) 121.01 Rezultatul reportat . aparatură birotică. local. mijloace de transport.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .02 Rezultatul reportat .bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. licenţe.1 Terenuri 211. sănătate.03 Rezultatul reportat .bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. asigurări sociale.bugetul local 117.02 Rezultatul patrimonial .01 Rezultatul patrimonial . şomaj. şomaj) 117. mărci comerciale. animale şi plantaţii 214 Mobilier.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. brevete. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.

Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . SAPARD. ISPA etc.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. ) 459 Sume datorate bugetului U. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.E.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.

detaşări.E.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .PHARE. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. SAPARD.

.  Morariu. Noua contabilitate publică. Bucureşti. Suciu G. 1. A...Bibliografie selectivă  Dascălu.12. Editura InfoMega. Editura Universitară. Contabilitatea instituţiilor publice. 2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Bucureşti. 1. 2005. Nişulescu.2005. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.186 bis din 29. C. Of. I. nr. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. A. 110 . traducere.  IPSASB. Ştefănescu. M. Editura CECCAR.. 2004.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful