ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. unei practici adecvate. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. contabilitatea a fost subiect distinct. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. este imposibil de realizat. sau vizionarea programelor TV. complex de studiu şi obiect serios de activitate. În lipsa unei experienţe. au existat. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. în prezent. de reglementare. şi există.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. atât ca iniţiere. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. 7 . Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. ca însuşire. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. De asemenea. Dedicarea generaţiilor trecute. cât şi ca aprofundare. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. Ca ştiinţă şi practică. cu caracter permanent şi. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. cu intensificarea schimbului de activităţi. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. dificultăţile se amplifică. fenomene. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. Contabilitatea ca disciplină de studiu. ulterior. De asemenea. De la simple însemnări. Efortul vizează şi latura juridică. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile.

Ca teorie şi practică. atras etc. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. transformarea capitalului. Sub aspect economic. starea. capital propriu. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. comensurabile în bani). Altfel. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. 1. precum şi afacerile mari şi mărunte. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. întrebuinţării. economic şi financiar. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). şi mai ales când acesta este testat. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. Sub aspect juridic. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. Astfel. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. înlocuirii acestora.2. Ca reflectare în contabilitate. ca obiecte de studiu. ca avere mobilă şi imobilă. contabilitatea. uneori. în ordinea în care acestea au avut loc”. contabilitatea este o disciplină interesantă. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. al consumului. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. folosinţă a bunurilor. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. pe de altă parte. bine remunerată. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. o profesie folositoare şi. Astfel. administrare. atras). cu ce se ocupă acestea. distincte de celelalte discipline. cu procedee şi instrumente proprii. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. 8 . geometria. În această concepţie.

probată în bilanţul contabil. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. 82/1991. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. gestiunea şi controlul activelor. respectiv contabilitatea financiară şi. atât pentru cerinţele interne ale acestora. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. clienţii. prelucrarea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. mişcării şi transformării resurselor economice. stării. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). clienţii. costul programelor aprobate prin buget. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. La rândul lor. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. Contabilitatea. datoriilor şi capitalurilor proprii. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. cunoaşterea. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. rezultatul patrimonial (economic). contabilitatea de gestiune. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. creditorii. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. Legea contabilităţii. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. calculul. rezultatul execuţiei bugetare. patrimoniul aflat în administrare. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. evaluarea. prelucrarea. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. nr. Parlamentul. după caz. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. execuţiei bugetului public naţional. În această concepţie. băncile.Sub aspect financiar. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. furnizorii. ca activitate specializată în măsurarea.

alte autorităţi publice. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. cu personalitate juridică. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. iar cheltuielile plătite. b) contabilitatea trezoreriei statului. ministerele. indiferent dacă veniturile au fost încasate. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial.bugetului de stat. judeţele. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. a) şi c). Administraţia Prezidenţială. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. planul de conturi cuprinde: .conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. oraşele. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. aprobată cu modificări şi completări. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. În aplicarea prevederilor de la pct. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. 45/2003. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . indiferent de modul de finanţare a acestora. municipiile. sectoarele municipiului Bucureşti. municipiul Bucureşti. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. . Conturile contabile trebuie să fie conforme. precum şi instituţiile din subordinea acestora. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. 500/2002. instituţiile publice autonome.

.3. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. 1.clasa 4 „Conturi de terţi”. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. respectiv în momentul creării. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.execuţie a bugetului. . Cu ajutorul acestor conturi. 1.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. . Ordonatorii de credite 11 . . Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. .3. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. În acest sens.clasa 2 „Conturi de active fixe”.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. . Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice.1. a unei creanţe sau unei obligaţii. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.

subordonate ordonatorilor secundari. 2005. Calitatea de ordonator de credite. fără „acoperiri”. subordonate ordonatorilor principali. „determinări obiective” etc. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.G. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). 116 din 4 feb. ai 3 O.U. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ordonatori principali: sunt miniştrii. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. c. La rândul lor. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. nr. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. b. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. M. Legii nr. In ierarhia arătată.O. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. comisii. alte organisme colective. nr. 115/1999 privind 12 . Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. în termeni juridici. Un ordonator de credite. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. întreagă. indiferent de rang: principal. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. „influenţe”.

13 . cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. 500/2002. .a. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar.realizarea veniturilor bugetare.). .repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. repartizarea creditelor bugetare.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. . Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. acestea sunt retrase.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an.. 5 Calendar bugetar: etapele. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Cererile de finanţare de la bugetul de stat.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin lege.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. . asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. . aşa cum s-a arătat mai sus. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. trimestre. sunt refuzate (de M. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. De asemenea. capitole etc. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. se aprobă se execută şi se raportează bugetul.F.P. Dintre atribuţii menţionăm: . luni. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. .

Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. a specificului instituţiei. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . dacă este cazul. conduse de către directorul economic. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.3. M. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). de ordonatorii principali de credite.Dintre atribuţii. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. ordonatorii principali de credite. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani.2. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. . 1. de regulă.P. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. sunt formulate.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă.va deveni un buget realist. în compartimente distincte. . Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . fără prevederi în exces şi fără omisiuni. iniţial. potrivit legislaţiei în vigoare. Un proiect de buget fundamentat temeinic. în condiţiile legii. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului.F.

în condiţiile legii. păstrarea documentelor justificative. şi în alte ţări din Europa occidentală. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. depunerea la termen a acestora la organele în drept. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare.cheltuielilor sau. conform legii. potrivit legii. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. 82/1991. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. potrivit legii. Un agricultor. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. mai întâi în Italia şi. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. Legea contabilităţii nr. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. după caz. astfel cum a fost modificată şi completată. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului .4. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. spre 15 . prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. 1. ulterior. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. a registrelor şi situaţiilor financiare.

sămânţa. Proportioni et Proportionalita. erbicidare etc. a rezultatelor financiare. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora.exemplu. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. altădată singurul în funcţiune. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. pentru fertilizare. pentru sămânţă. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea.). Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. orz ş. care cultivă cereale: grâu. 16 . 6 Gh. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. nu serveşte. treptat. la preţurile trecute în documentele justificative. Enache – Bazele contabilităţii. Geometria. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. magaziei (gestionarului). atât în debit cât şi în credit. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. p.a. pentru piaţă. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. lipsurilor de inventar etc. dar şi a formelor de evidenţă economică. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. potrivit naturii şi destinaţiei lor. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. casării. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. porumb. cantităţii. Contabilitatea în partidă dublă. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. Valorile se înregistrează. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. în mod distinct.. implicit. de virtuţile. valorii. s-a impus întocmirea de noi documente. completarea de noi registre. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. fapt dovedit. precum şi de longevitatea acesteia.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. aşa cum s-a arătat mai sus. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Bucureşti. Prin sine însăşi. Ca urmare. decât secvenţial.241.

şi a altora în acel timp. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. sucursalele. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale.68. în creditul altui cont. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Bucureşti. 17 . Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. în secolul XX. fiecare fond având o gestiune proprie. Contabilitatea în partizi multiple. registrul-jurnal. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. – Istoria contabilităţii. C. registrul-inventar ş. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. Prin asimilare.G. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. 7 Demetrescu. utilizării metodelor matematice moderne. p. 1972. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Editura Ştiinţifică.Apariţia acestei lucrări. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. imprimatelor.a. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. concomitent.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. Este de dată mai recentă. filialele. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor.

formulare şi documente contabile corelate între ele. La data întocmirii situaţiilor financiare. comunicat de Banca Naţională a României. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. cât şi în valută. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. registrulinventar. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.5. 1. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE.. La instituţiile publice. 18 . Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. sub diverse forme: disponibilităţi. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. bunuri. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. servicii. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.6. la cursul INFO–euro. ISPA etc. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. creanţe şi datorii. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate.1. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. cartea-mare şi balanţa de verificare. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).

precum şi efectuarea de operaţiuni economice. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse".numărul documentului şi data întocmirii acestuia. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. .conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. cu orice titlu. fişe şi alte documente contabile după caz. . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . după caz. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. atunci când este necesar.7. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. sediul unităţii care întocmeşte documentul. . iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". . titluri de valoare. de bunuri materiale. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.denumirea şi. 1. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). numerar şi alte drepturi şi obligaţii. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". În acest caz. temeiul legal al efectuării acesteia. vizat şi aprobat. .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. .La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate.denumirea documentului. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. fără să fie înregistrate în contabilitate. după caz.numele şi prenumele. potrivit legii. să fie considerate infracţiuni.

după caz. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. în conturi sintetice şi analitice. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. după ce a fost numerotat. Operaţiunile de aceeaşi natură. în orice moment. 20 . Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. după caz. prin înregistrarea cronologică. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. denumit jurnal-auxiliar. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. realizate în acelaşi loc de activitate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. Se întocmeşte zilnic sau lunar. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. privind activitatea financiară şi contabilă. şnuruit.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". . după caz. fără ştersături şi spaţii libere. registrul-inventar şi cartea mare. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. foi volante sau listări informatice. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. pot fi recapitulate într-un document centralizator.

care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. În această situaţie. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. registrul-jurnal se editează lunar. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. după ce a fost numerotat. În acest registru se înscriu. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. inventariate potrivit legii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. şnuruit. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. situaţia încasării-achitării facturilor etc. preluate din aceste jurnale. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. la un moment dat. elementele inventariate după natura lor. în mod cronologic. 21 . care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. divizării sau încetării activităţii. prin regruparea conturilor. într-o formă recapitulativă. cu ocazia fuziunii. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. decontările cu furnizorii. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

totalul sumelor debitoare şi creditoare. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). lunar. au evoluat. 1. 1. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.8. pe măsura înregistrării operaţiunilor. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. La instituţiile publice. 22 . În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.9.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. convenţiile contabile. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. iar balanţele de verificare analitice . procedeele. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. rulajele curente debitoare şi creditoare. după caz. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. soldurile finale debitoare şi creditoare. şi evoluează. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor.

sau. unele în mod cutumiar. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. naţional. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. N-au fost niciodată aceleaşi. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Stabilitatea 23 . Principiile contabile. utilizate în practică. Concluzia este că. bilanţuri contabile etc. La rândul lor. conturi de rezultat. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. care trebuie avute în vedere. Pe lângă acestea. De asemenea. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. subvenţii efective. asigură prezentarea fidelă a realităţii. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Principiul permanenţei metodelor. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. sunt şi principii contabile nereglementate. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. inclusiv transferuri. şi în contabilitatea publică. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare.Contabilitatea. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). constituite în principii şi convenţii contabile. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. riscuri previzibile. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. 2. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. În cazul instituţiilor publice. Principiul prudenţei. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Sunt principii contabile reglementate explicit. Sistemul unitar de norme. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. în cazul Uniunii Europene.

Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. 4. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. precis determinată. eventual a patrimoniului. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. prin comparare. eventual.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Ca urmare. execuţia şi raportarea bugetară. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş.). În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. cu exerciţiile anterioare. Se individualizează. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. Principiul continuităţii activităţii.a. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . situaţia patrimonială. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. Permite. de prezentare a rezultatelor etc. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. 3. în România şi în ţările membre UE. sau an bugetar. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil.a. de calcul. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. coincide cu anul calendaristic. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. Or. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. în primul rând. care. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar.

implicit. 5. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). a fluxurilor monetare. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Principiul intangibilităţii. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Principiul necompensării. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi.determinată. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. deci o determinare obiectivă. Potrivit acestui principiu. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. cele care compun postul respectiv. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Principiul costului istoric. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Cum o compensare poate ascunde ceva. 6. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. precum şi între venituri şi cheltuieli. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. 8. Potrivit acestui principiu. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. este una din aplicaţiile cutumiare. 25 . 7. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die.

nu numai forma lor juridică. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. Ca urmare. Prin contrast. se impune o selecţie a faptelor. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. prin situaţiile financiare. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. 10. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). sursele din care se efectuează acestea). Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. 1. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă.10. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). De exemplu.9. şi b) credibile în sensul că: 26 .

11. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. Corectarea erorilor contabile. în situaţia comasării prin absorbire. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. Operaţiile care trebuie efectuate. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.sunt prudente.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. În cazul comasării prin absorbire. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. Informaţii şi proceduri utile 1. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. . Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. 82/1991. Momentul înregistrării. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. 3.sunt complete sub toate aspectele semnificative. 2. . . în starea în care se găseşte la data comasării.sunt neutre. Predarea-primirea activelor 27 . 1. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. republicată. Eventualele erori constatate în contabilitate. greşelilor de aplicare a politicilor contabile.. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.

situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. 28 . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. care se stabileşte astfel: . valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. .a.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. 6. 4. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.pentru bunurile produse în instituţie. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză.la valoarea justă . cheltuielile de transport. Evaluarea. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. probe tehnologice ş. denumită valoare contabilă (costul istoric). starea acestuia şi preţul pieţei. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.la cost de achiziţie . 5. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. . b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element.la cost de producţie . cheltuieli cu montajul. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale).şi pasivelor instituţiei absorbite. respectiv valoarea de inventar. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. denumită valoare de inventar. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. În acest scop.

sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. întocmite sau reconstituite. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. în termen de 24 de ore de la constatare. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Orice persoană care constată pierderea. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în baza unor contracte de prestări servicii. 29 . Arhivarea registrelor de contabilitate. de către alte persoane juridice române. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. a celorlalte documente contabile. potrivit legii. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. cu excepţia statelor de salarii. Arhivarea. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani.12. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. cu titlu oneros. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. În cazul în care pierderea. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. care dispun de condiţii corespunzătoare. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.1. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. după caz. În caz de încetare a activităţii. care se păstrează timp de 50 de ani.

Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. potrivit reglementărilor legale în vigoare. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. 30 . Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. de regulă. 1. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice.14. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. coincide cu anul calendaristic. potrivit legii. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. cu excepţia primului an de activitate.13. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi.1. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente.

transferuri ş. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). ca şi cea la data bilanţului. vânzare. potrivit specificului modului de dobândire. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. 31 . 1 (p. Imobilizări necorporale. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. respectiv costul de achiziţie. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. Sunt active fixe necorporale. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. sponsorizări. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. prin donaţii. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. intrări din producţie proprie. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. de intrare (contabilă). intangibile. Valorile de intrare sunt diferite. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. privită ca sistem. În fig. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă.a. sponsorizări. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). Evaluarea iniţială.a. ca urmare. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. transfer ş. Intrările au loc prin achiziţionare.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. În unele situaţii (de exemplu donaţii. Ieşirile au loc prin casare.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială.

Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. respectiv primite cu titlu gratuit). c) proiectarea. mărci comerciale. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. înaintea începerii producţiei de serie. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. creşterea performanţelor acestuia. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Când nu este cazul a unei procurări. Când sunt cumpărate. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. b) proiectarea uneltelor. când acestea sunt efectuate. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. sculelor. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. matriţelor care implică tehnologie nouă.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . au sold final debitor. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. în concordanţă cu natura activului respectiv. ş. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. licenţe. constate pe piaţă. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. se creditează cu valoarea ieşirilor. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. brevete. 32 . Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Contul 205 – „Concesiuni. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. drepturi şi active similare”. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere.

progresivă. Amortizarea se înregistrează lunar. În Regulamentul nr. la momentul scoaterii în funcţiune. 2909/2000 al C. Pentru serviciile şi activităţile economice. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. care nu poate depăşi 5 ani. 33 . Programele informatice create de instituţiile publice. cu aprobarea ordonatorului de credite. programe de radio sau televiziune. accelerată. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ.E. evenimente sportive. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. se recomandă metoda amortizării liniare. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. lucrări literare. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. regresivă. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). O valoare reziduală. relativă. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. lucrări muzicale. În cazul nerecuperării integrale. alta decât zero. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. integral. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. deci. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. o pierdere sau o echivalenţă. Evaluarea. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. ca şi reevaluarea. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Un activ poate fi schimbat cu unul similar.Scoaterea din uz a unui activ – şi. sau odată la 5 ani. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). Periodic. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie.

etc.. brevetelor.. brevete.. brevetelor. brevete...etc..etc.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. brevete etc..etc.. brevetelor.etc.. brevetelor... scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.. brevetelor. brevete..etc. licenţe. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.etc. licenţe. mărci comerciale. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.. „Amortizări privind brevetelor. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevete.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. mărci comerciale.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni...etc.

Construcţii Se evidenţiază pe grupe. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. Imobilizări financiare. sau complex de obiecte. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Mobilier. clase şi subclase. subgrupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale.Imobilizări corporale. clase şi subclase. clase şi subclase. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Sunt active fixe corporale. Instalaţii tehnice. la lucrări de acces. Terenurile nu sunt supuse amortizării. terenuri cu construcţii/fără construcţii.a. De exemplu. În contabilitatea analitică. aparatură birotică. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. mijloace de transport. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. silvice. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. echipamente de protecţie ş. subgrupe. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. cu împrejmuiri etc. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. terenuri cu zăcăminte ş. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). Sunt recunoscute şi ca active financiare. subgrupe. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. tangibile. Fiecare obiect singular. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an.

producţia neterminată. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. 37 . Pe lângă activele fixe şi activele financiare. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. care sunt conservate în vederea vânzării. a căror utilizare nu este restricţionată. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. instituţiile publice deţin şi active circulante. sau produs. sau utilizării în producţie. Activele circulante. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. • investiţii financiare pe termen scurt. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. • terţii. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. potrivit legii. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. produse finite şi bunuri destinate vânzării.

materialele sanitare ş.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. nu sunt mijloace fixe. clienţii. indiferent de valoarea lor.a.a). care au statut de bunuri culturale comune. în produsul finit. ş. personalul. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. bugetele locale. asigurările sociale. de regulă.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. aparatele de măsură şi control. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. medicamentele. piesele de schimb. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor.V-urile – sculele. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. bugetul statului. dispozitivele. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. sunt înregistrate ca documente de inventar. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare.D. fără a se regăsi. bugetul asigurărilor sociale de stat. verificatoarele –.. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. de lucru. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. furajele. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. S. indiferent de durata lor de serviciu. uzate fizic sau moral. combustibilii. seminţele şi materialul de plantat. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. îmbrăcămintea specială. sau cu o durată mai mică de un an. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. sportiv.a. ambalajele. Prin caracteristicile lor. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie.

mijloace de transport.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.212 – „Construcţii” . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . aparatură birotică. alte active fixe corporale”.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).. echipamente de protecţie. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus. animale şi plantaţii” .214 – „Mobilier.213 – „Instalaţii tehnice.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .404 = 512.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.

precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise.1. sau infracţiuni. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. mijloace băneşti. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. Legea contabilităţii nr. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. prevede la art. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.1.1).„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Activele fixe includ activele fixe necorporale. acţiuni ş.a. activele fixe corporale şi activele financiare (v. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. La rândul său. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii.1. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . 2. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. fig. obiecte de inventar. 82/1991. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. 2. Deţinerea. cu modificările şi completările ulterioare.

mărci comerciale. pentru cele construite sau produse de instituţie. . 41 .. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. . programe de radio sau televiziune. de regulă. sau pe baza unor evaluări efectuate.cheltuieli de dezvoltare. . respectiv primite cu titlu gratuit). benzi magnetice sau alte suporturi. evenimente sportive. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. .alte active fixe necorporale. brevete. lucrări literare. drepturi şi active similare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. de evaluatori autorizaţi. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. licenţe. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . pentru cele procurate cu titlu oneros.concesiuni. cu excepţia celor create intern de instituţie. donaţii. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex.costul de producţie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. . lucrări muzicale. sponsorizări). .înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale.costul de achiziţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.

de prod.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. petrolifere programe software opere artist. (orig. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . echipamente animale (de muncă. ş.Fig. benzi magnetice. amenajări terenuri clădiri. garanţii.1. miniere. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. construcţii maşini..a. depozite la terţi) terenuri. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.

Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. sau provizoriu.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. după caz. drepturile şi activele similare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. denumite şi ajustări pentru depreciere. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. brevetele. denumite şi amortizări. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. programe de radio sau televiziune.6 lei Amortizarea lunară: 999. Amortizarea se înregistrează lunar. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. licenţele. în funcţie de caracterul permanent. cu aprobarea ordonatorului de credite.30 lei Concesiunile. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. lucrări literare. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. şi/sau ajustări provizorii. mai puţin ajustările cumulate de valoare. al deprecierii activelor fixe necorporale. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.66 6 Amortizarea anuală: 16. mărcile comerciale.6 lei : 12 = 83. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. stabilite la data bilanţului. evenimente sportive. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Înregistrările de reprezentaţii teatrale.66 x 6000 lei = 999. Amortizarea. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. . 100 Cota de amortizare: = 16. lucrări muzicale.

modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. 44 . . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. .există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an.2. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. . o funcţie distinctă.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. cu aprobarea ordonatorului de credite. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. pe seama cheltuielilor. În cazul nerecuperării integrale.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. în totalitate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Reevaluarea. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. 2. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. ajustarea trebuie majorată.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. Ajustări pentru depreciere. destinat să îndeplinească în mod independent. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.Programele informatice create de instituţiile publice. integral. . pag. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. pe calea amortizării.1. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: .

.instalaţii tehnice. respectiv primite cu titlu gratuit. pentru cele procurate cu titlu oneros.construcţii. Evaluarea.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. . mijloace de transport. pentru cele construite sau produse de instituţie.mobilier. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.costul de producţie. Iniţial. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. . sponsorizări). activele fixe sunt evaluate la: .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . donaţii. piscicol 211. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. aparatură birotică.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.terenuri şi amenajări la terenuri. animale şi plantaţii. .Activele fixe corporale cuprind: . .costul de achiziţie. .

şi/sau ajustări provizorii. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Evaluarea la data bilanţului. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. denumite şi ajustări pentru depreciere. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. sau a agentului economic. Amortizarea.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. potrivit contractelor încheiate. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. după achiziţionarea. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Cheltuieli ulterioare. stabilite la data bilanţului. La expirarea contractului de închiriere. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. În cazul clădirilor. 46 . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). denumite şi amortizări. după caz. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.

În cazul nerecuperării integrale. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. la momentul scoaterii din funcţiune.La încetarea contractului. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. ajustarea trebuie majorată. Ajustări pentru depreciere. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Reevaluarea. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. În cazul în care. pe seama cheltuielilor. de profesionişti calificaţi. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. determinată în urma reevaluării. membrii ai unui organism profesional în domeniu. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. după caz. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. În astfel de cazuri. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. 47 . valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. pe calea amortizării. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. de regulă. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. integral. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. Astfel stabilită. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.

bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. de regulă. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. 48 . după caz. Transmiterea. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. indiferent de durata de folosinţă.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. potrivit reglementărilor în vigoare. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. sau pe baza unor evaluări efectuate. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. Potrivit prevederilor legale în vigoare. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Ca procedură. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. similare. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. având cel puţin aceeaşi parametri. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. În acest caz. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz. fără plată. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. după caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. în funcţie de subordonare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. de evaluatori autorizaţi.

un drept contractual. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. alte creanţe imobilizate. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. . a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.3. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi.creanţe imobilizate. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. Activele financiare cuprind: .alte titluri imobilizate. .2. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. 49 . Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.titluri de participare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. ajustarea trebuie majorată. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite.1. pe seama cheltuielilor. b. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. potrivit legii. a. Iniţial. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.

. mărfurile. sau c) sub formă de materii prime.1.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. costul de producţie sau valoarea justă. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie.2. Sunt incluse. 50 . stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. . Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. 3. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. 4. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . casa şi conturi la bănci. 2.2. ambalajele. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. Activele circulante (curente) cuprind: 1.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. produsele. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei.2. creanţe. animalele şi păsările. stocuri. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. materialele de natura obiectelor de inventar. investiţii pe termen scurt. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. după caz. materialele consumabile. de asemenea. 2. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie.

inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. şi anume: materiale directe. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. În condiţiile folosirii inventarului permanent. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Costul de producţie. şi costurile estimate necesare vânzării. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. cât şi valoric. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. ajustarea trebuie majorată. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. pe seama cheltuielilor.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. Scăderea din gestiune a stocurilor. De asemenea. În acest scop. atât cantitativ. atunci când este cazul. precum şi regiile corespunzătoare. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. energie consumată în scopuri tehnologice. În acest caz. determinat pe baza inventarierii. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. sau de prelucrare a stocurilor. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. fiind recunoscute în costul activului. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.

unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. prelucrare. 2. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.2.). Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).a.2. ministerele stabilesc limite proprii. Pentru instituţiile publice. În scopul asigurării surselor de finanţare. 2. după caz.4. a altor valori de trezorerie. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii.2.2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. respectiv principal sau secundar. a disponibilităţilor 52 . materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. 2. În acest scop.3. uşor convertibile în numerar.

existente în conturi la trezoreria statului. în condiţii de siguranţă. bugetul asigurărilor sociale de stat. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. cheltuieli şi disponibilităţi.bugetul de venituri şi cheltuieli. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. bugetele locale. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. bugetele fondurilor speciale. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. 53 . În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţională a României. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. băncile comerciale şi în casierie. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. instituţiile publice. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. finanţate integral din venituri proprii. potrivit bugetului aprobat. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. g)dobânzile de plătit. în cursul exerciţiului financiar. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.8. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.).2. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. 3.3. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. se înregistrează într-un cont distinct.). casa şi alte valori (4.4. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. disponibil al bugetelor(4. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.).Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.). disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. i) împrumuturi pe termen scurt primite.5. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.1. după caz. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.). fonduri externe nerambursabile (4.7.1. h) dobânzile de încasat. faţă de cele de plătit. viramente interne (4.). Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. se ţine distinct în lei şi în valută. acreditive (4. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.). b) valorile de încasat sub forma cecurilor. 54 . e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.).9. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.6.).

. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525).Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. Disponibil al bugetului de stat. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. La finele perioadei. depozite pe termen scurt în valută.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). 55 . corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". după caz.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. 3. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă.2. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. disponibilul din sume colectate pentru bugete. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. valabil pentru această dată. comunicat de Banca Naţională a României. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. .

cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. tichetele şi biletele de călătorie. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate.64/1976.209/1976. precum şi a altor reglementări în domeniu. 3. potrivit legii. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. tichetele de masă. La finele perioadei. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. biletele cu valoare nominală.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. reprezentând drepturi de personal. alte valori etc. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. ale bugetelor locale. aprobat prin Decretul nr. Buletinul Oficial nr. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie.4. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. deschise la trezoreria statului. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. 56 . Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. comunicat de Banca Naţională a României. bugetului asigurărilor sociale de stat. bugetelor fondurilor speciale. după caz. bonurile valorice pentru carburanţi auto. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. biletele de tratament şi odihnă. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. după caz.3. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat.3.

în favoarea acestora. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează. în limita sumelor primite de la acesta. se încasează. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. se înregistrează în contabilitate distinct. 3. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. disponibilul fondului de risc. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale.6.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. 3. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.5. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. în lei sau în valută. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. 57 . Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. Sumele în numerar. se înregistrează în contabilitate distinct. constituite în condiţiile legii. respectiv: disponibilul din taxe speciale. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei.

precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. . Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 .disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale.7. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .9. după caz. 3. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".8. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". şi din casieria instituţiei.

scopul în care au fost acordate. după caz.F.). Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.a. precum şi. Fonduri de coeziune. conform instrucţiunilor emise de donator.P. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. memorandumurilor de finanţare. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.F. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. după caz. În prezent. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. M. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). în faza de proiect. memorandumurile. acordurile. Fonduri structurale. sunt purtătoare de dobândă.P. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.E. după caz. Totodată. trezoreria statului sau. 59 . se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. la bănci comerciale. M. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. la bănci comerciale. Portugalia. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. trezoreria statului sau. avizează. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. unele landuri din Germania de est ş.E.

rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. 60 . în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.

). M. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.1. cu debitorii şi creditorii diverşi. criteriilor. la data efectuării tranzacţiei.2. comunicat de Banca Naţională a României.6. clienţii (5. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.3.).8.109/2004. personalul (5. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). cât şi în valută. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. ISPA.O. 9 Potrivit H. 4.2. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.). debitori şi creditori ai bugetelor (5. decontările între instituţii publice (5. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. SAPARD etc. 61 .). Bunurile cumpărate. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. 4. nr.).).9. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE.1.G.5.7. nr. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. bugetul statului. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.4. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. iar în cadrul acestora pe termene de plată. asigurări sociale. republicată. lucrările executate şi serviciile prestate. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.264/2003.) (5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.).). protecţie socială (5. bugetele locale.

În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Bunurile vândute. premiile. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. cât şi în valută. cuvenite pensionarilor conform legii. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. deschis pe fiecare persoană. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. nu se suportă din fondul de salarii. se evidenţiază distinct în contabilitate. la data efectuării tranzacţiei. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. 4. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. sporurile. comunicat de Banca Naţională a României.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. datorate terţilor 62 . potrivit reglementărilor în vigoare. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate.3. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. potrivit legii. îngrijirea copilului. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate.

Alte impozite. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. Bugetul statului. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. bugetele locale. potrivit legii. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. sumele datorate creditorilor.4. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. 63 . din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. plusul de numerar din casierie. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. precum şi debitele provenite din pagube materiale. 4. amenzi şi penalităţi. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. impozitul pe clădiri. datorate bugetului statului potrivit legii. prescrise. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. calculate potrivit legii. taxe şi vărsăminte asimilate. pensii alimentare şi altele). Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite.(popriri. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. impozitul pe venituri de natură salarială. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii.

E. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. • contribuţii din taxe vamale. contribuie. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. asigurări pentru şomaj. ajutoare sociale. Statele membre U. accidente de muncă şi boli profesionale. Asigurări sociale.A. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . potrivit unor norme şi proceduri prestabilite.1.6. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. 4. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. la constituirea bugetului U.E. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .6. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . SAPARD etc.E. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.pentru asigurări sociale de stat. 4. • contribuţii din T.instituţii publice . Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. ISPA. ISPA. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.5. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. Decontări cu bugetul U.E.sume de primit şi datorii sume de plată. asigurări sociale de sănătate. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.2.4.V.6. PHARE.

10 OMFP nr.” bugetul de stat” 3.E. altele decât personalul propriu şi furnizorii.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Debitori şi creditori diverşi. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. bugetul local.” 2. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. pe structura clasificaţiei bugetare. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. bugetelor locale. Achitarea obligaţiei de plată.E.” bugetului U.E. 1917/2005. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. Înregistrarea. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. pentru închiderea contului de cheltuieli. la cererea acestora sau din oficiu. în contul de rezultat patrimonial: 121. 65 . bugetului asigurărilor sociale de stat. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.E.7. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete.E.” 4. altele decât personalul propriu şi clienţii. se înregistrează ca şi debitori diverşi. pe structura clasificaţiei bugetare. se înregistrează ca şi creditori diverşi.

reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. 4. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. 4. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. alte venituri realizate în avans). Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. atât în contabilitatea unităţii debitoare. abonamente la publicaţii. abonamente la instituţiile de spectacole.bugetul asigurărilor pentru şomaj. se înregistrează distinct în contabilitate. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. provizoriu. 66 . se înregistrează distinct în contabilitate. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. la venituri în avans (venituri din chirii. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. fonduri cu destinaţie specială. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent.9. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans.8. alte cheltuieli efectuate în avans). Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. potrivit legii. într-un cont distinct. la cheltuieli în avans (chirii. se înregistrează. precum şi dobânzile aferente acestora. din fonduri speciale. după caz. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. asigurări. abonamente publicaţii. după caz.

denumită şi datorie curentă. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. Datorii 5. 5. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5.1. 67 . împrumuturi interne şi externe contractate de stat.1. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.1. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt.2. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. care este încheiat înainte de data bilanţului. alte împrumuturi şi datorii asimilate. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. prime privind rambursarea obligaţiunilor. conform acordului de împrumut.1. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie.

în numele României. la un moment dat. pe de o parte. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. 68 .1.1.3.2. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.3. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. în numele statului.5. pe de altă parte. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. 5. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. de pe pieţele financiare. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. 5. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.3. prin Ministerul Finanţelor Publice. după caz. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. la care se adaugă datoria publică locală. după caz. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie.1.

de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. 5. garanţii de stat.4. sau de la alte organizaţii internaţionale. mediu şi lung. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. de la alte instituţii de credit. contractate în scopuri prevăzute de lege. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. respectiv din bugetele locale.1. instituţii financiare internaţionale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. persoane juridice române sau străine. împrumuturi de stat de la bănci. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. în 69 . Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. la un moment dat. se constituie fondul de risc.

contribuţii. 5. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. pe termen scurt. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. se constituie fondul de risc. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.scopurile prevăzute de lege. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. 70 . Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. din punct de vedere valoric. după caz. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. alte vărsăminte. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. taxe.2. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Provizioanele nu pot depăşi. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Consiliile locale. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. 5. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.litigiile. daunele şi alte datorii incerte. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fonduri în afara bugetelor locale etc. rezultatul reportat. exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. . fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.3. cele exemplificate în anexa la Legea nr. . fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. amenzile şi penalităţile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.1.3. declarate ca atare prin lege. despăgubirile. 5. potrivit legii sau prin natura lor.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: .alte provizioane. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. rezultatul patrimonial.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. în limitele şi în condiţiile legii. fondul activelor fixe necorporale. rezervele din reevaluare. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege.

la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. Domeniul public al comunelor. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. după caz. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Bunurile din domeniul public al localităţilor. dacă legea nu dispune altfel. după caz. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice.judeţean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. În lipsa acordului menţionat. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. a consiliului judeţean. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . prin hotărâre a Guvernului. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. în condiţiile legii. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. de ministere. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. după depunerea situaţiei financiare anuale. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. ele pot fi date numai în administrare. concesionare sau închiriere. Bunurile din domeniul public pot fi date. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean.

La începutul exerciţiului. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.judeţean. mai degrabă. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. după caz. Dreptul de proprietate publică încetează. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare.3. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. prin hotărâre a Guvernului. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. la cererea Guvernului. prin urmare. a consiliului judeţean. se are în vedere. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli.2. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. prin hotărâre a Guvernului. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. prin hotărâre a consiliului judeţean. 73 . după caz. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. 5.

aceasta se tratează astfel: . Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. 5.ca o scădere a rezervei din reevaluare. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. în condiţiile legii. la valoarea justă. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. În astfel de cazuri.5. din cadrul capitalurilor proprii. dacă nu a existat o descreştere anterioară. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate.3. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. aceasta se tratează astfel: .ca o creştere a rezervei din reevaluare. Reevaluarea acestora se face. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. În cazul în care. . din cadrul capitalurilor proprii.3.3.4. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . . după caz. determinată în urma reevaluării.

Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. . . În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.131. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.131.131. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat).01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment.

01 = 131). se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment.curent. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. din fondul de rezervă. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. potrivit legii. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.01). Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Fondul de rezervă pentru sănătate. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. pentru utilizare ca fond de rulment. 95/2006 privind reforma în 76 . Sumele constituite ca fond de rezervă.1.1. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Este un cont de activ. în continuare. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). necheltuite.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Contului 131. ca fond. potrivit legii. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.

Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Fondul de risc. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. pentru garanţii la împrumuturi externe. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. aprobă taxe speciale. consiliile locale.domeniul sănătăţii. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Taxe speciale. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. 77 . Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. respectiv. Se păstrează într-un cont distinct. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. ca surse de finanţare. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. la unităţile trezoreriei statului. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. după caz. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. prin tarif sau preţ potrivit legii.

• sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Acesta este un cont de activ. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. la sfârşitul anului. 78 . necesară desfăşurării activităţii spitalului. Contul 1391 este un cont de pasiv. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. deschis în afara bugetului local. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Fondul de tezaur.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Soldul debitor al contului 468. precum şi din cele casate. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. iar în debit. Fondul de dezvoltare a spitalului. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Alte transferuri. aferente unei perioade de timp. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. curente şi de capital. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. după caz. interne şi în străinătate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului.5. al 13lea salariu. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. prime. precum şi subvenţii. 79 . cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. transferuri. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic.4. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. asistenţă socială acordate. contribuţiile aferente acestora. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop.

ambalaje.protocol. materiale de natura obiectelor de inventar. . animale şi păsări. materiale nestocate.indemnizaţii de delegare.drepturi salariale în natură. asigurări de şomaj. taxe şi vărsăminte asimilate.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. Acestea includ: . alte cheltuieli operaţionale. reclamă şi publicitate.comisioane şi onorarii. Cheltuielile cu personalul includ: .servicii bancare şi asimilate. alte cheltuieli finanţate din buget. 80 . materiale consumabile. . Cheltuieli cu alte impozite. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. accidente de muncă şi boli profesionale.chirii.alte servicii executate de terţi.prime de asigurare. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . cheltuieli de capital. conform legii. . . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.4.materii prime.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. .deplasări. Alte cheltuieli operaţionale includ: . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. . Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . cheltuieli cu alte impozite. . cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. .pierderi din creanţe şi debitori diverşi. . taxe şi vărsăminte asimilate. cheltuieli financiare. cheltuieli cu personalul. detaşări. transferări. după natura şi destinaţia lor. detaşare. . . . amortizări şi provizioane.energie şi apă. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile.salariile personalului. asigurări sociale de sănătate. . .alte cheltuieli operaţionale. cheltuieli extraordinare.întreţinere şi reparaţii.5. alte stocuri. mărfuri. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.1. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.

subvenţii. . .V. SAPARD. ISPA. SAPARD. .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.asigurări sociale.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.diferenţe de curs valutar. . . Angajatul C.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. .alte pierderi . ISPA. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: .dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. 81 .transferuri interne. facturii fiscale.1 100 lei 2. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.V. . conf.ajutoare sociale. SAPARD. . .cheltuieli neeligibile: PHARE.transferuri în străinătate. .dobânzi.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. 1. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . pentru procurarea unei truse medicale (auto). . ISPA.pierderi din creanţe imobilizate.

cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. caracterului şi aspiraţiilor sale. fără deosebiri. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. . Un buget public este în primul rând un document politic. şi numai în al doilea rând un document financiar. dacă sunt orientate şi executate la fel. de apărare şi ordine publică ş. oricare este acesta. Cheltuielile. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. acţiunilor.2. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. şi pe aceea de elaborare şi 82 . programatic. .. Cheltuieli extraordinare includ: . în succesiunea lor.alte cheltuieli. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. . nu se deosebesc între ele. programelor. ca şi veniturile. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. au legătură cu programul de guvernare. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. 5. Dacă bugetele publice. între alte funcţii. utilizate potrivit altei proceduri. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.pierderi din calamităţi. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. In consecinţă. economic. odată constituite/încasate. provizioane şi ajustări includ: .4. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social.cheltuieli cu active fixe neamortizabile.cheltuieli financiare privind amortizările. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. amortizări. apoi. . Cheltuielile bugetului de stat.a. In aceste situaţii. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. Astfel.cheltuieli operaţionale privind amortizările. Cheltuieli de capital. corespunzătoare naturii. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. c. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează.De asemenea. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. 83 . de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. b. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. prin trezoreria statului. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare).P. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată.F. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). pe exerciţii bugetare. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. respectiv se pot angaja.

. . în cadrul acestora pe capitole.bugetul asigurărilor pentru şomaj. după natură şi destinaţie. subcapitolul. sursă de finanţare a cheltuielii. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. 84 . Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. In consecinţă. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. capitole.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. 2.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. articole şi alineate. permanenţi şi temporari. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. 5. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. . titlul. articolul.bugetul asigurărilor sociale de stat. subcapitole..bugetul fondurilor externe nerambursabile. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. 4. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern.4. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. 6. 5. aprobate pe ordonatori principali de credite şi.P. respectiv: .bugetul de stat.bugetele locale. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. . . capitolul. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal.3. Numărul de salariaţi. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. 3. simbolul contului (din planul de conturi). prin M. . .F. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite.

Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. prestări de servicii şi altele asemenea. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare.5. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. Grupele de venituri 85 . 5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. alineatul. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. prestaţii editoriale. concursuri artistice. taxe.5. veniturile reprezintă impozite. studii. aferente unei perioade de timp.7. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. proiecte. 5. publicaţii. subalineatul (paragraful). în roşu.1. În contabilitate. după caz. organizarea de manifestări culturale şi sportive. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 8. creanţelor şi datoriilor.

Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. . fonduri cu destinaţie specială.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri din contribuţii de asigurări. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m.p. subvenţii. venituri din producţia de active fixe. .1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. . alte venituri operaţionale. venituri financiare. finanţări.alte venituri operaţionale.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. .venituri din vânzarea mărfurilor. .venituri din chirii.venituri din vânzarea produselor finite.variaţia stocurilor.. după natura şi sursa lor.p. veniturile din activităţi economice includ: .Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. venituri fiscale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . Potrivit prevederilor contractuale.venituri din studii şi cercetări.venituri din activităţi diverse. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. venituri din provizioane. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. transferuri.venituri din vânzarea produselor reziduale. venituri nefiscale. venituri extraordinare. 1. La rândul lor. .venituri din vânzarea semifabricatelor. 86 . . Chiria lunară este de 9 lei / m.

alte impozite pe venit.alte impozite şi taxe fiscale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. De regulă. recunoscute la momentul constatării.venituri din proprietate. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.impozit pe salarii. . Venituri nefiscale. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat.impozit pe venit. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. Venituri fiscale. . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. .venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. . Grupa "Venituri fiscale" include: . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. .venituri din producţia de active fixe necorporale. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.impozite şi taxe pe proprietate. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. profit şi câştiguri din capital. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Venituri din contribuţii de asigurări. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Grupa "Venituri nefiscale" include: . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. .Venituri din producţia de active fixe includ: . . Veniturile financiare includ: 87 . Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat.venituri din producţia de active fixe corporale. .impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. .impozit pe venit.

Finanţări.venituri din creanţe imobilizate.2.PHARE. bugetele locale. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele fondurilor speciale.PHARE.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .integral din venituri proprii. .venituri din diferenţe de curs valutar. se finanţează acţiuni social – culturale. 5. . finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. . SAPARD. dar şi din celelalte. bugetele fondurilor speciale. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. SAPARD. transferuri. sponsorizări.a. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. . un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. Sunt.integral din bugetul de stat. în funcţie de subordonare. . şi alte surse de finanţare: pe programe. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele locale.. . ISPA.venituri din investiţii financiare cedate. . ISPA. după caz. Sub aspectul surselor de finanţare. Când există surse duble de finanţare. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice.venituri din dobânzi. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. Din această sursă.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . subvenţii. Între sursele de finanţare. însă. 88 .5. . de înfăptuire a justiţiei. din donaţii. după caz. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare.alte venituri financiare.

Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. lucrări executate şi servicii prestate. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. de apărare şi siguranţă naţională etc. pentru a nu deforma. Astfel. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. In schimb. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. ulterior. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. materiale. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. exhaustivă. în acelaşi fel. reprezintă plăţi de casă. Cifrele nu au fost contestate oficial. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. de infrastructură. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc.a.). dar nici nu există o listă publică. Potrivit clasificaţiei bugetare. la începutul anului 2008. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. ca venit. 89 .Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Astfel. număr cu care ţara ocupa un loc de top. de capital ş. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. In ce priveşte cheltuielile bugetare.). Clasificaţia bugetară. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. potrivit bugetului aprobat. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică.

începând cu întocmirea proiectului de buget. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . subvenţii.fonduri cu destinaţie specială.P.finanţarea de la buget. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile..venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. au loc treceri de unităţi. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul.F. la a căror realizare contribuie şi Guvernul.venituri din subvenţii. In situaţiile în care. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. .venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit.finanţarea în baza unor acte normative speciale.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. . Spre exemplu. Sume/cote defalcate. . Aceste 90 . fonduri externe nerambursabile. Transferuri. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. . se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). M. după caz.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. . respectiv: transferuri. . pe baza dispoziţiilor legale. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. o cotă la bugetul de stat. la data plăţii salariului. Această grupă include: . Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. ca resurse financiare ale acestora. după caz. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare.

distinct pe fiecare impozit. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. sau prin ordin de plată peste această sumă. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Este de 0. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. 91 . . Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.venituri din valorificarea unor bunuri. 5. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă.5. după care se înregistrează ca încasări.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. inclusiv. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. la virare. inclusiv. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei).5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. în principal.3. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor).venituri din despăgubiri şi din asigurări. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. taxă sau alte obligaţii fiscale. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. sau la agenţii fiscali. cu înregistrările aferente în contabilitate). prin poştă. Veniturile extraordinare provin din: . Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.

A.F.F. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite.P.NA.P.N.4.N. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.A.. şi A. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. datorate de plătitori. In legătură cu veniturile bugetare.F. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. reprezentând impozite.A.N. persoane juridice şi persoane fizice. De asemenea. Printre alte obiective. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.F. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).5. bugetului asigurărilor de şomaj.. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. compensări şi amânări la plata impozitelor. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. 92 . 5. precum şi insrucţiunile de completare a acestora.)¹. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.F. în baza dispoziţiilor legale. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. pe lângă alte funcţii. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.A. taxelor. elaborează. ordonatorii de credite (principali. A. Stabilirea obligaţiilor de plată. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.N. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. Autoritatea de specialitate din subordinea M. A. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.F. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.F. restituiri.P.F.Eventualele înlesniri. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M.

. În cadrul instituţiilor publice.bugetul fondurilor externe nerambursabile. subcapitolul.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. capitolul. avize de expediţie.5. după natură şi sursă. . Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.bugetul asigurărilor pentru şomaj. . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. . . bugetul căruia îi aparţine venitul: .venituri evidenţiate în afara bugetelor locale.bugetul de stat. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. paragraful. în roşu. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. . 2. 5.5. 3. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.bugetele locale. .5. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. Cu aceste 93 . facturi.bugetul asigurărilor sociale de stat. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. simbolul contului (din planul de conturi). În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. 4.

valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. active fixe luate cu chirie. în păstrare sau custodie. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. precum şi alte valori.6. debitori scoşi din activ. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. 5. efecte scontate neajunse la scadenţă. urmăriţi în continuare. 94 . chirii şi alte datorii asimilate. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.

82/1991. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .E. fără subdiviziunile leului.situaţia fluxurilor de trezorerie . • contul de execuţie bugetară.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.note explicative. care se compun din: . O.E. art. • situaţia fluxurilor de trezorerie.politici contabile .bilanţ . care includ: politici contabile şi note explicative. nr.cont de profit şi pierdere .cont de profit şi pierdere . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.situaţia modificării capitalului propriu .1. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 6. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. respectiv în lei. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.note explicative.27 (3): . 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.bilanţ . • contul de rezultat patrimonial. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. • anexe la situaţiile financiare.politici contabile . şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Pentru instituţiile publice.G. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.

subordonate instituţiilor publice din România. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. după caz. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. fără a întocmi situaţii financiare. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. datoriilor. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. Unităţile fără personalitate juridică. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. 96 . ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. alte autorităţi publice. după caz. la termenele stabilite de acesta. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Ministerele. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. subordonate instituţiei publice. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.

” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. 97 . punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele.279. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. situaţia financiară şi rezultatele obţinute.1. sintetică. unul deosebit de important. proprietate sau complexitate. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă.6. Bilanţul 1. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ.1. generalizată. C. p.M. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. indiferent de obiect. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. 2005. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. Schematic. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. – Contabilitatea instituţiilor publice. Definiţie. mărime. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată.

chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. disponibilităţi băneşti ş. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. Teoretic. inclusiv în bilanţ. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.a. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. Bucureşti. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).) curente ş.). Activele – datorită diversităţii.. fonduri de trezorerie. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. stocuri. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. Neamţu H. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. respectiv ca surse de formare. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii..35. mijloace fonduri imobilizate.. Editura Didactică şi Pedagogică. creanţe etc.. ca provenienţă. 1997.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. În practică însă. „.a. Bazele contabilităţii. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. • Active circulante (stocuri. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. R. p. Ristea M. Văduva I. iar pasivul. ca pasive – în partea dreaptă.. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. corporale.A. 98 .a. 16 Călin O. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. efectuării plăţii/încasării ş. complexităţii. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat...

Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). ziduri de sprijin ş. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. sau curente. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. sportiv. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Stocurile.a. Activele imobilizate. de lucru.a. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. sculele şi verificatoarele ş. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. De asemenea. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Activele circulante. acreditivele şi avansurile de trezorerie. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. ca active circulante. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. imobilizări. materiale (consumabile). Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. sunt. Datorită acestor particularităţi. mijloace de transport. indiferent de valoarea lor contabilă. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. nr. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Spre deosebire de activele fixe. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie.G.105/2007. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. respectiv bunuri imobile. ambalaje etc. disponibilităţilor băneşti.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. sau fixe. 17 99 . evident. creanţelor. Exemple de active imobilizate: clădiri. construcţii speciale ca poduri.

Capitalul. sub diferitele sale forme. şi invers. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. care reflectă situaţia de fapt. reevaluarea.propriu.a. juridice etc. decontări cu persoane fizice. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. şi altele. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). Rezultă că.). Ca sursă de finanţare. operaţii de regularizare ş. administrator. din care rezultă obligaţii de rambursare. Pe lângă resurse proprii.a. până în momentul plăţii lor. Toate aceste lucrări. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). surse atrase. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. şi necurente – de peste un an). prin componenţa sa. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului).a. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). pe salarii etc. 100 . Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. împrumutate ş. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş.

00 12 000. 20 000.00 .00 . . mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 11 000.00 12 200.00 9 000.00 8 000.00 2 000.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.. ACTIV ASIV I.00 11 500. fonduri . clădiri.40) Bilanţ contabil la 31.00 1 Rezerve. 1.12. maşini..00 P 15 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. 63 800. p.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .

Disponibil în casă Total Active II .00 7 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 0.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 102 .00 87 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.încasări realizate . se va prezenta.5.drepturi constatate . care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.angajamente legale . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). în structura în care a fost aprobat bugetul. prevederi bugetare definitive . 6. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.credite bugetare iniţiale.1. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: .cheltuieli efective (costuri. credite bugetare definitive . 106 .angajamente bugetare . de regulă. consumuri de resurse). precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.prevederi bugetare iniţiale.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.plăţi efectuate . Notele explicative se prezintă sistematic. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. Pentru elementele prezentate în notele explicative. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.angajamente legale de plătit . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . după caz. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.

local.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.03 Rezultatul reportat . animale şi plantaţii 214 Mobilier.02 Rezultatul patrimonial .instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. brevete.01 Rezultatul reportat . şomaj) 117.02 Rezultatul reportat .01 Rezultatul patrimonial .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. licenţe.1 Terenuri 211.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. aparatură birotică.bugetul local 117. asigurări sociale. mărci comerciale. mijloace de transport. sănătate. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . local. şomaj.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. sănătate) 121. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.

ISPA etc. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . SAPARD.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.E.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. ) 459 Sume datorate bugetului U.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .

detaşări. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.PHARE. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .E.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. SAPARD.

Bucureşti.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. A. Editura InfoMega. Suciu G. traducere. Noua contabilitate publică.. Nişulescu. Ştefănescu.Bibliografie selectivă  Dascălu. 1.2005. 2005. M.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. A. Of. nr. 110 .  Morariu. 2005. I.. Contabilitatea instituţiilor publice.12. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.. 1.  IPSASB. Bucureşti..186 bis din 29. 2004. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Editura Universitară. Editura CECCAR. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful