ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

sau vizionarea programelor TV. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. cu caracter permanent şi. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. complex de studiu şi obiect serios de activitate. În lipsa unei experienţe. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. şi există. De la simple însemnări. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. De asemenea. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. fenomene. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. ulterior. au existat. cât şi ca aprofundare. ca însuşire. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. de reglementare. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. Ca ştiinţă şi practică. Efortul vizează şi latura juridică. cu intensificarea schimbului de activităţi. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. dificultăţile se amplifică. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. Dedicarea generaţiilor trecute. contabilitatea a fost subiect distinct. în prezent. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. atât ca iniţiere. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. unei practici adecvate. De asemenea. 7 . suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. este imposibil de realizat.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. Contabilitatea ca disciplină de studiu. dar nici nu va rămâne la acest stadiu.

economic şi financiar. Astfel. comensurabile în bani). contabilitatea este o disciplină interesantă. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. întrebuinţării. cu ce se ocupă acestea. Astfel. contabilitatea.2. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. În această concepţie. transformarea capitalului. 1. Ca teorie şi practică. atras). pe de altă parte. Ca reflectare în contabilitate. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. Sub aspect economic. al consumului. şi mai ales când acesta este testat. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. 8 . administrare. bine remunerată. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. uneori. geometria. în ordinea în care acestea au avut loc”. ca avere mobilă şi imobilă. starea. precum şi afacerile mari şi mărunte. înlocuirii acestora. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. folosinţă a bunurilor. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. ca obiecte de studiu. atras etc. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). Altfel. Sub aspect juridic. o profesie folositoare şi. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. capital propriu. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. distincte de celelalte discipline. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. cu procedee şi instrumente proprii.

precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. cunoaşterea. Parlamentul. costul programelor aprobate prin buget. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. după caz. datoriilor şi capitalurilor proprii. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. clienţii. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. ca activitate specializată în măsurarea. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. respectiv contabilitatea financiară şi. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. băncile. rezultatul patrimonial (economic). stării. rezultatul execuţiei bugetare. nr. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . execuţiei bugetului public naţional. probată în bilanţul contabil. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. prelucrarea. evaluarea. 82/1991. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. furnizorii. Legea contabilităţii. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. mişcării şi transformării resurselor economice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. creditorii. Contabilitatea. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. La rândul lor. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. clienţii. atât pentru cerinţele interne ale acestora. patrimoniul aflat în administrare. În această concepţie. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. prelucrarea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. gestiunea şi controlul activelor. contabilitatea de gestiune. calculul.Sub aspect financiar.

care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. În aplicarea prevederilor de la pct.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. aprobată cu modificări şi completări. indiferent dacă veniturile au fost încasate. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. oraşele. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. a) şi c). celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice.bugetului de stat. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). iar cheltuielile plătite. sectoarele municipiului Bucureşti. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. cu personalitate juridică. ministerele. municipiul Bucureşti. Administraţia Prezidenţială. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. b) contabilitatea trezoreriei statului. planul de conturi cuprinde: . a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. 500/2002. indiferent de modul de finanţare a acestora. . precum şi instituţiile din subordinea acestora. alte autorităţi publice. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. Conturile contabile trebuie să fie conforme. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. instituţiile publice autonome. judeţele. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. municipiile. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. 45/2003. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare.clasa 2 „Conturi de active fixe”. .clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. Ordonatorii de credite 11 .clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare.execuţie a bugetului.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.clasa 4 „Conturi de terţi”. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II.1. 1.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. 1. . Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. . Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).3. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . .3. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. În acest sens. Cu ajutorul acestor conturi. respectiv în momentul creării. a unei creanţe sau unei obligaţii. .

nr. inclusiv modificarea şi completarea recentă3.G. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. nr. subordonate ordonatorilor principali. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. La rândul lor. subordonate ordonatorilor secundari. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. comisii. In ierarhia arătată. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. ai 3 O. alte organisme colective. 2005. c. 115/1999 privind 12 . ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. „influenţe”. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Un ordonator de credite. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. b. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. în termeni juridici. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete.U. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. indiferent de rang: principal. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. fără „acoperiri”. „determinări obiective” etc. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. 116 din 4 feb. Calitatea de ordonator de credite.O. Legii nr. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. ordonatori principali: sunt miniştrii. întreagă. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. M. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială.

luni. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. 500/2002..aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. capitole etc. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. De asemenea. . în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. Prin lege. . sunt refuzate (de M.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 5 Calendar bugetar: etapele. . aşa cum s-a arătat mai sus. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. .căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. . asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. repartizarea creditelor bugetare. acestea sunt retrase.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. .P.). Dintre atribuţii menţionăm: . trimestre.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.F. 13 . cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.a.realizarea veniturilor bugetare.

contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare .cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.3. ordonatorii principali de credite. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. în compartimente distincte. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). 1. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. potrivit legislaţiei în vigoare. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. iniţial. . cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: .P. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. .2.F. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.Dintre atribuţii. a specificului instituţiei. M. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. dacă este cazul. conduse de către directorul economic. în condiţiile legii. sunt formulate.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. de regulă. Un proiect de buget fundamentat temeinic. de ordonatorii principali de credite.va deveni un buget realist.

pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. după caz.4. păstrarea documentelor justificative. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . în condiţiile legii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. depunerea la termen a acestora la organele în drept. şi în alte ţări din Europa occidentală. potrivit legii. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. potrivit legii. Legea contabilităţii nr. ulterior. 82/1991. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. astfel cum a fost modificată şi completată. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. a registrelor şi situaţiilor financiare. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. mai întâi în Italia şi. spre 15 .cheltuielilor sau. Un agricultor. conform legii. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. 1.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control.

Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. precum şi de longevitatea acesteia. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. treptat. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. decât secvenţial. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. dar şi a formelor de evidenţă economică. fapt dovedit. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. Geometria. aşa cum s-a arătat mai sus. completarea de noi registre. la preţurile trecute în documentele justificative. Enache – Bazele contabilităţii. care cultivă cereale: grâu. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie.241. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. magaziei (gestionarului). contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. Valorile se înregistrează. cantităţii. Ca urmare. 6 Gh. porumb.. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. altădată singurul în funcţiune. nu serveşte. atât în debit cât şi în credit. potrivit naturii şi destinaţiei lor. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. pentru piaţă. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. pentru fertilizare. sămânţa. lipsurilor de inventar etc. a rezultatelor financiare. Prin sine însăşi. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. 16 . Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice.a. Contabilitatea în partidă dublă.exemplu. de virtuţile. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. orz ş. Bucureşti.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. implicit. pentru sămânţă. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. în mod distinct. s-a impus întocmirea de noi documente. valorii. p. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. erbicidare etc. Proportioni et Proportionalita. casării.).

după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. utilizării metodelor matematice moderne. Prin asimilare. concomitent. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. registrul-jurnal. Bucureşti. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. în creditul altui cont. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. imprimatelor. 1972. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. C. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. fiecare fond având o gestiune proprie. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. – Istoria contabilităţii. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. sucursalele. filialele. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Contabilitatea în partizi multiple. 7 Demetrescu. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor.G. p. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. dar şi a globalizării relaţiilor economice. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. registrul-inventar ş. în secolul XX. şi a altora în acel timp.a.68. 17 . a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi.Apariţia acestei lucrări. Este de dată mai recentă. Editura Ştiinţifică.

6. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. sub diverse forme: disponibilităţi. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. comunicat de Banca Naţională a României. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. 1. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. cartea-mare şi balanţa de verificare. servicii. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". la cursul INFO–euro. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. formulare şi documente contabile corelate între ele. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. La data întocmirii situaţiilor financiare. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. La instituţiile publice.5. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). creanţe şi datorii. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. cât şi în valută. bunuri. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. ISPA etc. 18 .1. registrulinventar. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare.

sediul unităţii care întocmeşte documentul.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. numerar şi alte drepturi şi obligaţii.numele şi prenumele. temeiul legal al efectuării acesteia. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). după caz. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. fişe şi alte documente contabile după caz. potrivit legii.denumirea şi. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". să fie considerate infracţiuni. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. . . de bunuri materiale. constituie contravenţii la Legea contabilităţii.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate.7. fără să fie înregistrate în contabilitate. Evidenţa analitică a creditelor bugetare.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . atunci când este necesar. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". titluri de valoare. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. 1. În acest caz. cu orice titlu.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. . după caz. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. . vizat şi aprobat.denumirea documentului. . plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare".La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". . Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.

prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. privind activitatea financiară şi contabilă. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. după ce a fost numerotat. denumit jurnal-auxiliar.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. după caz. realizate în acelaşi loc de activitate. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. după caz. Se întocmeşte zilnic sau lunar. în orice moment. în conturi sintetice şi analitice. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. fără ştersături şi spaţii libere. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. registrul-inventar şi cartea mare. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. şnuruit. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. după caz. prin înregistrarea cronologică. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. 20 . . parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". foi volante sau listări informatice. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

În acest registru se înscriu. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. registrul-jurnal se editează lunar. în mod cronologic. 21 . cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. şnuruit. situaţia încasării-achitării facturilor etc. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. într-o formă recapitulativă. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. preluate din aceste jurnale. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. decontările cu furnizorii. prin regruparea conturilor. În această situaţie. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. inventariate potrivit legii. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. cu ocazia fuziunii. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. divizării sau încetării activităţii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. elementele inventariate după natura lor. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. la un moment dat. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora.

rulajele curente debitoare şi creditoare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. soldurile finale debitoare şi creditoare. 1. La instituţiile publice.9. iar balanţele de verificare analitice .Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. au evoluat. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. convenţiile contabile. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. procedeele.8. după caz. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. şi evoluează. 22 . soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. 1. în ordinea înscrisă în planul de conturi. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. totalul sumelor debitoare şi creditoare. lunar. pe măsura înregistrării operaţiunilor.

De asemenea. Sistemul unitar de norme. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare.Contabilitatea. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. 2. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. şi în contabilitatea publică. Principiul permanenţei metodelor. sau. subvenţii efective. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. care trebuie avute în vedere. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Concluzia este că. riscuri previzibile. inclusiv transferuri. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Pe lângă acestea. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. Sunt principii contabile reglementate explicit. La rândul lor. Principiul prudenţei. unele în mod cutumiar. N-au fost niciodată aceleaşi. constituite în principii şi convenţii contabile. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. Principiile contabile. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În cazul instituţiilor publice. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. bilanţuri contabile etc. în cazul Uniunii Europene. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Stabilitatea 23 . utilizate în practică. naţional. sunt şi principii contabile nereglementate. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. conturi de rezultat. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor.

ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). execuţia şi raportarea bugetară. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. de prezentare a rezultatelor etc. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . de calcul. eventual a patrimoniului. Permite. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. situaţia patrimonială. prin comparare. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. 4. Principiul continuităţii activităţii. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. în primul rând. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. precis determinată. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. Ca urmare. care. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. sau an bugetar. eventual. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. 3. în România şi în ţările membre UE. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. cu exerciţiile anterioare. Or. Se individualizează.).a.a. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). coincide cu anul calendaristic.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. implicit. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Principiul necompensării. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Potrivit acestui principiu.determinată. 5. 7. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). a fluxurilor monetare. Cum o compensare poate ascunde ceva. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. precum şi între venituri şi cheltuieli. deci o determinare obiectivă. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. 25 . Principiul costului istoric. 6. Potrivit acestui principiu. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. cele care compun postul respectiv. Principiul intangibilităţii. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. este una din aplicaţiile cutumiare. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. 8. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv.

De exemplu. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. şi b) credibile în sensul că: 26 .9. sursele din care se efectuează acestea). Ca urmare. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. 1. se impune o selecţie a faptelor. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă.10. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). 10. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. prin situaţiile financiare. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Prin contrast. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). nu numai forma lor juridică.

Eventualele erori constatate în contabilitate. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. 3. vor fi corectate în anul în care acestea se constată.sunt prudente. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. În cazul comasării prin absorbire. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Momentul înregistrării. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. în situaţia comasării prin absorbire. 82/1991. în starea în care se găseşte la data comasării. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Informaţii şi proceduri utile 1. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită.sunt complete sub toate aspectele semnificative. . ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. republicată. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. Operaţiile care trebuie efectuate. 1. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. Predarea-primirea activelor 27 .sunt neutre. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. .11.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. . 2. Corectarea erorilor contabile. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat..

valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.şi pasivelor instituţiei absorbite. cheltuieli cu montajul. 6.pentru bunurile produse în instituţie. respectiv valoarea de inventar.la cost de producţie . 5. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. 28 . d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. 4. denumită valoare contabilă (costul istoric).pentru bunurile procurate cu titlu oneros. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. . Pentru bunurile care au valoare de piaţă. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii.la cost de achiziţie . taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză.a. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. cheltuielile de transport. . probe tehnologice ş.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. denumită valoare de inventar.la valoarea justă . elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. Evaluarea. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. În acest scop. care se stabileşte astfel: . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. starea acestuia şi preţul pieţei.

Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. În cazul în care pierderea. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate.1.12. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în baza unor contracte de prestări servicii. Orice persoană care constată pierderea. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". potrivit legii. În caz de încetare a activităţii. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. Arhivarea. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. cu titlu oneros. a celorlalte documente contabile. cu excepţia statelor de salarii. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. întocmite sau reconstituite. de către alte persoane juridice române. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. 29 . care dispun de condiţii corespunzătoare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. care se păstrează timp de 50 de ani. după caz. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. în termen de 24 de ore de la constatare. Arhivarea registrelor de contabilitate. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.

Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. 30 . potrivit reglementărilor legale în vigoare.13. 1. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. potrivit legii. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. de regulă. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. cu excepţia primului an de activitate. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.1. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. coincide cu anul calendaristic. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice.14.

În unele situaţii (de exemplu donaţii. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi.a. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). intrări din producţie proprie. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. 31 . privită ca sistem. potrivit specificului modului de dobândire. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. sponsorizări. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. de intrare (contabilă). În fig. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Intrările au loc prin achiziţionare. respectiv costul de achiziţie. 1 (p. Ieşirile au loc prin casare. Sunt active fixe necorporale.a. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. ca urmare.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. transferuri ş. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. Valorile de intrare sunt diferite. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). ca şi cea la data bilanţului. Imobilizări necorporale. vânzare. intangibile. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. prin donaţii. Evaluarea iniţială. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. transfer ş. sponsorizări.

ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. se creditează cu valoarea ieşirilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. brevete. constate pe piaţă. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. respectiv primite cu titlu gratuit). înaintea începerii producţiei de serie. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. drepturi şi active similare”. au sold final debitor. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. c) proiectarea. mărci comerciale.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . în concordanţă cu natura activului respectiv. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Când nu este cazul a unei procurări. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. sculelor. Contul 205 – „Concesiuni. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. 32 . mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. când acestea sunt efectuate. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. Când sunt cumpărate. b) proiectarea uneltelor. ş. matriţelor care implică tehnologie nouă. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. licenţe. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. creşterea performanţelor acestuia.

care nu poate depăşi 5 ani. integral. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. cu aprobarea ordonatorului de credite. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Programele informatice create de instituţiile publice. lucrări muzicale. relativă. 2909/2000 al C. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.E. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. alta decât zero. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. Amortizarea se înregistrează lunar. progresivă. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. lucrări literare. În cazul nerecuperării integrale. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. se recomandă metoda amortizării liniare. Pentru serviciile şi activităţile economice. la momentul scoaterii în funcţiune. O valoare reziduală. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. În Regulamentul nr. programe de radio sau televiziune. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). regresivă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. 33 . evenimente sportive. accelerată. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280).

Scoaterea din uz a unui activ – şi. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. deci. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. Evaluarea. Periodic. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). sau odată la 5 ani. ca şi reevaluarea. o pierdere sau o echivalenţă.

etc. brevete..” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevetelor.etc.... scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevetelor.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. brevete. brevete.etc. „Amortizări privind brevetelor. licenţe.. brevetelor..etc. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. mărci comerciale..etc. brevetelor. brevetelor. brevete...etc.etc. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .etc. brevete etc.... scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.. mărci comerciale.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni... licenţe. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor..

echipamente de protecţie ş. subgrupe. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. aparatură birotică. terenuri cu construcţii/fără construcţii. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). clase şi subclase. subgrupe. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. clase şi subclase. Sunt active fixe corporale. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Terenurile nu sunt supuse amortizării.Imobilizări corporale. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. tangibile. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. Mobilier. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. Imobilizări financiare. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. subgrupe. mijloace de transport. sau complex de obiecte. cu împrejmuiri etc. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. terenuri cu zăcăminte ş.a. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. De exemplu. clase şi subclase. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. la lucrări de acces. Instalaţii tehnice. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. silvice. În contabilitatea analitică. Sunt recunoscute şi ca active financiare. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Fiecare obiect singular.

Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. • terţii. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. sau produs. care sunt conservate în vederea vânzării. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. instituţiile publice deţin şi active circulante. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. • investiţii financiare pe termen scurt.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). 37 . uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). produse finite şi bunuri destinate vânzării. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. sau utilizării în producţie. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. a căror utilizare nu este restricţionată. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. producţia neterminată. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Activele circulante. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. potrivit legii. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie.

debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. sunt înregistrate ca documente de inventar. seminţele şi materialul de plantat. combustibilii.V-urile – sculele. bugetul asigurărilor sociale de stat.a). materialele sanitare ş. fără a se regăsi. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. Prin caracteristicile lor. indiferent de durata lor de serviciu. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. de regulă. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. sportiv.. personalul.a. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. de lucru. dispozitivele. ambalajele. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. bugetul statului. indiferent de valoarea lor. aparatele de măsură şi control. ş. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. care au statut de bunuri culturale comune.D.a. sau cu o durată mai mică de un an. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. piesele de schimb. clienţii. nu sunt mijloace fixe. medicamentele. îmbrăcămintea specială. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. asigurările sociale. bugetele locale. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. S. uzate fizic sau moral. furajele. în produsul finit. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. verificatoarele –.

104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .. mijloace de transport. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . aparatură birotică.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .404 = 512.213 – „Instalaţii tehnice. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . alte active fixe corporale”. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus..1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. echipamente de protecţie.212 – „Construcţii” . animale şi plantaţii” .214 – „Mobilier. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).

activele fixe corporale şi activele financiare (v. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. Activele fixe necorporale cuprind: 40 .a. 2. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. mijloace băneşti. sau infracţiuni. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. prevede la art. Activele fixe includ activele fixe necorporale. obiecte de inventar. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile.1). fig. 82/1991. cu modificările şi completările ulterioare. La rândul său. Legea contabilităţii nr.1. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. Deţinerea.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu.1. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii.1. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. 2. acţiuni ş.

concesiuni. sponsorizări).. . . .costul de producţie.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. lucrări muzicale. . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. de evaluatori autorizaţi. programe de radio sau televiziune. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . evenimente sportive. 41 .alte active fixe necorporale. lucrări literare.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. sau pe baza unor evaluări efectuate. drepturi şi active similare. de regulă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. respectiv primite cu titlu gratuit). Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie. donaţii. pentru cele procurate cu titlu oneros.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. cu excepţia celor create intern de instituţie. benzi magnetice sau alte suporturi.cheltuieli de dezvoltare. pentru cele construite sau produse de instituţie. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. mărci comerciale. brevete. . . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. licenţe.

depozite la terţi) terenuri. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . garanţii. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.Fig. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. miniere.1. ş. petrolifere programe software opere artist. (orig. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. construcţii maşini. benzi magnetice. echipamente animale (de muncă..) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule.a. amenajări terenuri clădiri. de prod.

Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. lucrări muzicale. denumite şi amortizări. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. Amortizarea. după caz. licenţele.30 lei Concesiunile. brevetele. sau provizoriu. mărcile comerciale. în funcţie de caracterul permanent. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente.6 lei : 12 = 83. drepturile şi activele similare. şi/sau ajustări provizorii. Amortizarea se înregistrează lunar. cu aprobarea ordonatorului de credite. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.66 6 Amortizarea anuală: 16.66 x 6000 lei = 999.6 lei Amortizarea lunară: 999. programe de radio sau televiziune. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. lucrări literare. al deprecierii activelor fixe necorporale. 100 Cota de amortizare: = 16. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. evenimente sportive. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. denumite şi ajustări pentru depreciere. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. . stabilite la data bilanţului. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

integral.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. 44 . achiziţionate sau dobândite pe alte căi. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. o funcţie distinctă.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. în totalitate. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. Reevaluarea. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. . Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. cu aprobarea ordonatorului de credite. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. ajustarea trebuie majorată. destinat să îndeplinească în mod independent. .Programele informatice create de instituţiile publice.2. pe calea amortizării. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: .încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. În cazul nerecuperării integrale.1. . pag. Ajustări pentru depreciere.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. pe seama cheltuielilor. 2. .

. aparatură birotică. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . Evaluarea. respectiv primite cu titlu gratuit.construcţii. mijloace de transport. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.instalaţii tehnice.costul de producţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.terenuri şi amenajări la terenuri. . Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. pentru cele procurate cu titlu oneros. . . donaţii.Activele fixe corporale cuprind: .costul de achiziţie.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. piscicol 211. activele fixe sunt evaluate la: .mobilier. sponsorizări).2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. pentru cele construite sau produse de instituţie. animale şi plantaţii. Iniţial. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. . .

investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. potrivit contractelor încheiate. La expirarea contractului de închiriere. denumite şi ajustări pentru depreciere. Evaluarea la data bilanţului. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. după achiziţionarea. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. după caz. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. În cazul clădirilor. stabilite la data bilanţului. sau a agentului economic. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Amortizarea. 46 . creşterea potenţialului de servicii furnizate. şi/sau ajustări provizorii. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. denumite şi amortizări. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Cheltuieli ulterioare. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente).

atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. ajustarea trebuie majorată.La încetarea contractului. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. determinată în urma reevaluării. În cazul în care. pe calea amortizării. de regulă. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. integral. 47 . Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. În cazul nerecuperării integrale. membrii ai unui organism profesional în domeniu. la momentul scoaterii din funcţiune. după caz. Astfel stabilită. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Reevaluarea. Ajustări pentru depreciere. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. de profesionişti calificaţi. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. În astfel de cazuri. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. pe seama cheltuielilor. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal.

precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. 48 . se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. similare. Potrivit prevederilor legale în vigoare. având cel puţin aceeaşi parametri. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. după caz. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. fără plată. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. Ca procedură. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. de regulă. după caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. potrivit reglementărilor în vigoare. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. În acest caz. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. indiferent de durata de folosinţă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. în funcţie de subordonare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. Transmiterea. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. sau pe baza unor evaluări efectuate. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. după caz. de evaluatori autorizaţi.

întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.2. .titluri de participare. Activele financiare cuprind: . activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. 49 . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. Iniţial. . Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. a.creanţe imobilizate. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. ajustarea trebuie majorată. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.3. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. b.1. un drept contractual. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.alte titluri imobilizate. alte creanţe imobilizate. pe seama cheltuielilor. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. potrivit legii.

materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. .2. creanţe. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. animalele şi păsările. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. 50 .este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. după caz. 2. sau c) sub formă de materii prime.2. produsele. Activele circulante (curente) cuprind: 1. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. . de asemenea.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. ambalajele. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.1. costul de producţie sau valoarea justă. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. 3.2. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. mărfurile. casa şi conturi la bănci. stocuri. 2. investiţii pe termen scurt. 4. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. materialele de natura obiectelor de inventar. Sunt incluse. materialele consumabile.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.

scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . atât cantitativ. atunci când este cazul. În acest scop. pe seama cheltuielilor. Costul de producţie. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. fiind recunoscute în costul activului. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. ajustarea trebuie majorată. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. cât şi valoric. sau de prelucrare a stocurilor. De asemenea. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. precum şi regiile corespunzătoare. energie consumată în scopuri tehnologice. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. În condiţiile folosirii inventarului permanent. determinat pe baza inventarierii. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi anume: materiale directe. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. În acest caz. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Scăderea din gestiune a stocurilor. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. şi costurile estimate necesare vânzării.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură.

Pentru instituţiile publice. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). În acest scop.a. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. prelucrare. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. 2.2.3. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. a altor valori de trezorerie. respectiv principal sau secundar. uşor convertibile în numerar.4. după caz. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. În scopul asigurării surselor de finanţare. 2. a disponibilităţilor 52 .2.2.). 2. ministerele stabilesc limite proprii.2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. băncile comerciale şi în casierie. în condiţii de siguranţă. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. instituţiile publice. 53 .existente în conturi la trezoreria statului. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţională a României. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. bugetele fondurilor speciale. bugetele locale. finanţate integral din venituri proprii. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. potrivit bugetului aprobat. bugetul asigurărilor sociale de stat. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.bugetul de venituri şi cheltuieli. cheltuieli şi disponibilităţi. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice.

fonduri externe nerambursabile (4. după caz. casa şi alte valori (4.1. h) dobânzile de încasat. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. viramente interne (4. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.). în cursul exerciţiului financiar.). 54 . se înregistrează într-un cont distinct.). i) împrumuturi pe termen scurt primite. b) valorile de încasat sub forma cecurilor.). pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.7. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.). Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.9.6.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. disponibil al bugetelor(4. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.3. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4.).1. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. 3.).2.5. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.). se ţine distinct în lei şi în valută.). faţă de cele de plătit.8. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.4. acreditive (4. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. g)dobânzile de plătit.

2.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). după caz. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. La finele perioadei. valabil pentru această dată. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . depozite pe termen scurt în valută. disponibilul din sume colectate pentru bugete.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 3. . corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". 55 . comunicat de Banca Naţională a României. . bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). Disponibil al bugetului de stat.

4. tichetele şi biletele de călătorie. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. potrivit legii. Buletinul Oficial nr.3. aprobat prin Decretul nr. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. alte valori etc. tichetele de masă. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil.209/1976.3.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. după caz. biletele de tratament şi odihnă. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. 56 . 3. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. bugetului asigurărilor sociale de stat. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. reprezentând drepturi de personal. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. La finele perioadei. bonurile valorice pentru carburanţi auto. deschise la trezoreria statului. precum şi a altor reglementări în domeniu. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. ale bugetelor locale. comunicat de Banca Naţională a României. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. biletele cu valoare nominală. după caz. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament.64/1976. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. bugetelor fondurilor speciale.

se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. se înregistrează în contabilitate distinct. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. în lei sau în valută. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. 3. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local.5. 57 . 3.6. se încasează.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Sumele în numerar. în limita sumelor primite de la acesta. se administrează. se înregistrează în contabilitate distinct. constituite în condiţiile legii. respectiv: disponibilul din taxe speciale. în favoarea acestora. disponibilul fondului de risc. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct.

Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.7. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".9. 3. 3. 3. şi din casieria instituţiei. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".8.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. . după caz.

Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. Fonduri de coeziune.). juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. după caz. la bănci comerciale. memorandumurile. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României.scopul în care au fost acordate.a. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”).E. la bănci comerciale. memorandumurilor de finanţare. trezoreria statului sau. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. după caz. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. În prezent. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. sunt purtătoare de dobândă. Totodată. Portugalia. trezoreria statului sau. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. 59 . acordurile. M. în faza de proiect. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. conform instrucţiunilor emise de donator. Fonduri structurale. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. unele landuri din Germania de est ş. M. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României.E. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. precum şi.P. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene.F.F.P. avizează. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. după caz.

Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. 60 . rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. în limita sumelor eligibile transferate. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională.

8. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică.2.).1. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. M. debitori şi creditori ai bugetelor (5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. SAPARD etc. ISPA. 4. criteriilor. bugetul asigurărilor sociale de stat (5.). clienţii (5. iar în cadrul acestora pe termene de plată.O.5.).).7.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. personalul (5.1. 9 Potrivit H. Bunurile cumpărate. bugetele locale. lucrările executate şi serviciile prestate. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. asigurări sociale.G.264/2003. nr. decontările între instituţii publice (5.6. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. cu debitorii şi creditorii diverşi. la data efectuării tranzacţiei. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.).9. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5.). bugetul statului. nr. comunicat de Banca Naţională a României.2.) (5. republicată.). Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.).).109/2004.4.3. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. 4. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). 61 . procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. cât şi în valută. protecţie socială (5.

sporurile. Bunurile vândute. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. 4. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. la data efectuării tranzacţiei.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. deschis pe fiecare persoană. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. premiile. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. se evidenţiază distinct în contabilitate. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege.3. nu se suportă din fondul de salarii. îngrijirea copilului. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. datorate terţilor 62 . În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. comunicat de Banca Naţională a României. potrivit legii. cuvenite pensionarilor conform legii. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. cât şi în valută. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. potrivit reglementărilor în vigoare. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor.

4. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. bugetele locale. sumele datorate creditorilor. taxe şi vărsăminte asimilate. Alte impozite. impozitul pe venituri de natură salarială. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti.(popriri. datorate bugetului statului potrivit legii. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. prescrise. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. calculate potrivit legii. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. Bugetul statului. pensii alimentare şi altele). Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. precum şi debitele provenite din pagube materiale. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. amenzi şi penalităţi. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. 63 . accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. plusul de numerar din casierie. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate.4. potrivit legii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. impozitul pe clădiri. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite.

SAPARD etc.A. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. ISPA.E.6. ISPA. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei.6. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele.E.4. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. Statele membre U. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . 4.E. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. asigurări sociale de sănătate.1. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. la constituirea bugetului U. accidente de muncă şi boli profesionale. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.instituţii publice .V. • contribuţii din T. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. 4. • contribuţii din taxe vamale.E. contribuie.pentru asigurări sociale de stat. Decontări cu bugetul U.5. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. asigurări pentru şomaj. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite.6. ajutoare sociale. Asigurări sociale.sume de primit şi datorii sume de plată. PHARE.2.

se înregistrează ca şi debitori diverşi. bugetul local. 65 .” 4. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. se înregistrează ca şi creditori diverşi. bugetului asigurărilor sociale de stat.” bugetului U.E. în contul de rezultat patrimonial: 121.” bugetul de stat” 3. Achitarea obligaţiei de plată. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.E. 10 OMFP nr. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. pentru închiderea contului de cheltuieli. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Înregistrarea. altele decât personalul propriu şi clienţii.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Debitori şi creditori diverşi. pe structura clasificaţiei bugetare.7.” 2. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete.E.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. pe structura clasificaţiei bugetare. bugetelor locale.E. 1917/2005.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.E. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. la cererea acestora sau din oficiu. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. altele decât personalul propriu şi furnizorii. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.

din fonduri speciale. abonamente la publicaţii. alte cheltuieli efectuate în avans). Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. precum şi dobânzile aferente acestora. la venituri în avans (venituri din chirii. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. 4. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. 4. după caz.bugetul asigurărilor pentru şomaj. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. potrivit legii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. se înregistrează distinct în contabilitate.8. abonamente la instituţiile de spectacole. asigurări. se înregistrează. alte venituri realizate în avans). se înregistrează distinct în contabilitate. la cheltuieli în avans (chirii. într-un cont distinct. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. fonduri cu destinaţie specială. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. 66 . abonamente publicaţii. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare.9. provizoriu. atât în contabilitatea unităţii debitoare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. după caz. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor.

dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. care este încheiat înainte de data bilanţului. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. 67 . Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. denumită şi datorie curentă. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. conform acordului de împrumut. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. 5.1.2. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Datorii 5.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. alte împrumuturi şi datorii asimilate.1. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.1. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.1. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. prime privind rambursarea obligaţiunilor. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor.

3. după caz. în numele României. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau.5. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. la un moment dat.1.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. pe de altă parte. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat.3. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.1. prin Ministerul Finanţelor Publice. 5. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. 5.3. după caz. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. pe de o parte.1. de pe pieţele financiare. la care se adaugă datoria publică locală. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. 68 . în numele statului. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie.

Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. 5. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.1. contractate în scopuri prevăzute de lege. persoane juridice române sau străine. în 69 . respectiv din bugetele locale. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. sau de la alte organizaţii internaţionale. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. garanţii de stat. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. de la alte instituţii de credit. la un moment dat. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt.4. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. se constituie fondul de risc. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. instituţii financiare internaţionale. împrumuturi de stat de la bănci. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. mediu şi lung.

inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. taxe. din punct de vedere valoric. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Consiliile locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate.2. pe termen scurt. alte vărsăminte. contribuţii. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. 70 . Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.scopurile prevăzute de lege. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. se constituie fondul de risc. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 5. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. Provizioanele nu pot depăşi. după caz. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. dobânzile şi comisioanele aferente acestora.

Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. cele exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. potrivit legii sau prin natura lor.1.litigiile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.3. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. rezultatul reportat. amenzile şi penalităţile. rezultatul patrimonial.3. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. exemplificate în anexa la Legea nr.alte provizioane. fonduri în afara bugetelor locale etc. despăgubirile. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . daunele şi alte datorii incerte. 5. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. fondul activelor fixe necorporale. rezervele din reevaluare. declarate ca atare prin lege. în limitele şi în condiţiile legii. 5. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. . 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . . folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public.

Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. Bunurile din domeniul public pot fi date. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. după caz. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. concesionare sau închiriere. În lipsa acordului menţionat. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. a consiliului judeţean. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Domeniul public al comunelor. ele pot fi date numai în administrare. dacă legea nu dispune altfel. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Bunurile din domeniul public al localităţilor. după depunerea situaţiei financiare anuale. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. în condiţiile legii. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. prin hotărâre a Guvernului. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. de ministere.judeţean. după caz. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.

prin hotărâre a consiliului judeţean. 73 . dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. mai degrabă. Dreptul de proprietate publică încetează. La începutul exerciţiului. după caz. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. a consiliului judeţean. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar.3. prin urmare. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. prin hotărâre a Guvernului. după caz. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. se are în vedere. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face.2. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. la cererea Guvernului. prin hotărâre a Guvernului.judeţean. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. 5. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii.

În astfel de cazuri. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite.ca o creştere a rezervei din reevaluare. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ.3. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete.3. aceasta se tratează astfel: .ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. Reevaluarea acestora se face. după caz. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia.4. .ca o scădere a rezervei din reevaluare. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. 5. în condiţiile legii. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. dacă nu a existat o descreştere anterioară. aceasta se tratează astfel: .5.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. la valoarea justă. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. din cadrul capitalurilor proprii. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. . în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. determinată în urma reevaluării. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. din cadrul capitalurilor proprii.3. În cazul în care.

Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.131. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.131.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. . Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.131. . Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.

Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). pentru utilizare ca fond de rulment. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Contului 131. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public.01).02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr.01 = 131). Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. ca fond.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate.1. Este un cont de activ. potrivit legii. 95/2006 privind reforma în 76 . Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.1. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. potrivit legii. Fondul de rezervă pentru sănătate. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. din fondul de rezervă. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Sumele constituite ca fond de rezervă.curent. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). în continuare. necheltuite.

Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. prin tarif sau preţ potrivit legii. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. aprobă taxe speciale. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. pentru garanţii la împrumuturi externe. consiliile locale. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Se păstrează într-un cont distinct. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. 77 . după caz. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Fondul de risc. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. ca surse de finanţare. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. la unităţile trezoreriei statului. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Taxe speciale. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii.domeniul sănătăţii. respectiv. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

• sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". la sfârşitul anului. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Contul 1391 este un cont de pasiv. deschis în afara bugetului local. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Fondul de dezvoltare a spitalului. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. precum şi din cele casate. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Acesta este un cont de activ. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Fondul de tezaur. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. 78 . cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Soldul debitor al contului 468. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. iar în debit.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”.

Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice.5. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. aferente unei perioade de timp. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. 79 . se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. după caz. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Alte transferuri. prime. asistenţă socială acordate. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. transferuri. contribuţiile aferente acestora. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. curente şi de capital.4. interne şi în străinătate. al 13lea salariu. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. precum şi subvenţii. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora.

transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate. . Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. .deplasări. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. .alte cheltuieli operaţionale. animale şi păsări. alte stocuri. detaşare. . materiale de natura obiectelor de inventar. Cheltuieli cu alte impozite. .alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. . accidente de muncă şi boli profesionale. taxe şi vărsăminte asimilate. conform legii. amortizări şi provizioane.întreţinere şi reparaţii. Acestea includ: . cheltuieli cu personalul. .chirii. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. .4. ambalaje. transferări. detaşări. materiale nestocate. . cheltuieli cu alte impozite. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. reclamă şi publicitate.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. . cheltuieli extraordinare.salariile personalului. mărfuri. alte cheltuieli finanţate din buget.indemnizaţii de delegare. . Alte cheltuieli operaţionale includ: .prime de asigurare. Cheltuielile cu personalul includ: . asigurări de şomaj. . cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.comisioane şi onorarii. alte cheltuieli operaţionale. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. asigurări sociale de sănătate.servicii bancare şi asimilate. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. după natura şi destinaţia lor.drepturi salariale în natură.alte servicii executate de terţi.1. cheltuieli de capital. 80 .materii prime.energie şi apă. materiale consumabile. .5.protocol. . Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. cheltuieli financiare.

Alte cheltuieli finanţate din buget includ: .transferuri în străinătate. .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. ISPA. . .pierderi din creanţe imobilizate. facturii fiscale. 1.V. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3.subvenţii. .ajutoare sociale.transferuri interne.dobânzi. SAPARD. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. conf.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. pentru procurarea unei truse medicale (auto).diferenţe de curs valutar.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.asigurări sociale.1 100 lei 2. . . . SAPARD. . ISPA. . . 81 . Angajatul C.cheltuieli neeligibile: PHARE. .V. SAPARD. ISPA.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.alte pierderi . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.

nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare.cheltuieli financiare privind amortizările. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. corespunzătoare naturii. Dacă bugetele publice. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. .cheltuieli cu active fixe neamortizabile. Cheltuieli de capital. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. amortizări. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social.4. programatic. în succesiunea lor. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. au legătură cu programul de guvernare.pierderi din calamităţi. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. Un buget public este în primul rând un document politic. programelor. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. Cheltuielile. odată constituite/încasate. dacă sunt orientate şi executate la fel. provizioane şi ajustări includ: .cheltuieli operaţionale privind amortizările. Cheltuielile bugetului de stat. acţiunilor. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.2. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. . de apărare şi ordine publică ş. nu se deosebesc între ele. . Cheltuieli extraordinare includ: . şi pe aceea de elaborare şi 82 . dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. şi numai în al doilea rând un document financiar. caracterului şi aspiraţiilor sale. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi..alte cheltuieli. 5. In aceste situaţii.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. . între alte funcţii. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. oricare este acesta. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. ca şi veniturile. economic. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. fără deosebiri. apoi. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii.a. utilizate potrivit altei proceduri.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. In consecinţă. Astfel.

c. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M.. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. b. pe exerciţii bugetare.P. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. respectiv se pot angaja. prin trezoreria statului. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor.De asemenea.F. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. 83 . reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite.

P. .. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. 5. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. . subcapitole. permanenţi şi temporari. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. 3. Numărul de salariaţi. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. capitole.3. simbolul contului (din planul de conturi). . 5. sursă de finanţare a cheltuielii. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.bugetul asigurărilor pentru şomaj. subcapitolul.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 84 . după natură şi destinaţie.bugetul de stat. respectiv: . aprobate pe ordonatori principali de credite şi.F. în cadrul acestora pe capitole. 6.bugetul fondurilor externe nerambursabile. titlul. 4. prin M. 2. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. articole şi alineate. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. In consecinţă. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. capitolul. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. articolul. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern.4. . .bugetul asigurărilor sociale de stat. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. .Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.bugetele locale.

organizarea de manifestări culturale şi sportive. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii.7. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. 8. în roşu. prestaţii editoriale. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 5. publicaţii. creanţelor şi datoriilor. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. după caz. 5. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. concursuri artistice. aferente unei perioade de timp. studii. subalineatul (paragraful). alineatul.5.5. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. În contabilitate. taxe. veniturile reprezintă impozite. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. prestări de servicii şi altele asemenea. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Grupele de venituri 85 .1. proiecte. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

subvenţii. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. .p. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.venituri din vânzarea mărfurilor.venituri din chirii.p.alte venituri operaţionale. La rândul lor. Chiria lunară este de 9 lei / m. 1. venituri financiare.. . venituri fiscale. venituri din provizioane.venituri din vânzarea produselor reziduale. alte venituri operaţionale.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. . Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: .venituri din vânzarea produselor finite. venituri nefiscale. venituri din producţia de active fixe.variaţia stocurilor. . transferuri. venituri din contribuţii de asigurări. Potrivit prevederilor contractuale. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. .1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. . veniturile din activităţi economice includ: .venituri din lucrări executate şi servicii prestate. . venituri extraordinare. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. după natura şi sursa lor. fonduri cu destinaţie specială. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. 86 .venituri din vânzarea semifabricatelor.venituri din studii şi cercetări. finanţări. . .venituri din activităţi diverse.

înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. Venituri din contribuţii de asigurări. Venituri fiscale.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.impozit pe venit. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.impozit pe venit. . De regulă.venituri din proprietate.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. . . . profit şi câştiguri din capital. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. .Venituri din producţia de active fixe includ: . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. . recunoscute la momentul constatării.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. . Venituri nefiscale. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. . Grupa "Venituri nefiscale" include: .impozit pe salarii. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.venituri din producţia de active fixe necorporale. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. .venituri din producţia de active fixe corporale. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.alte impozite şi taxe fiscale. Grupa "Venituri fiscale" include: .impozite şi taxe pe proprietate.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Veniturile financiare includ: 87 . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.alte impozite pe venit. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.

însă. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. 88 . Sunt.PHARE. bugetul asigurărilor sociale de stat. după caz.venituri din dobânzi. bugetele fondurilor speciale. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . SAPARD. de înfăptuire a justiţiei. Finanţări. în funcţie de subordonare. dar şi din celelalte. Între sursele de finanţare. . .venituri din investiţii financiare cedate.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . şi alte surse de finanţare: pe programe. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. Sub aspectul surselor de finanţare. bugetele locale.venituri din diferenţe de curs valutar. bugetele locale. 5.venituri din creanţe imobilizate.integral din venituri proprii. bugetele fondurilor speciale. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. bugetul asigurărilor sociale de stat. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. ISPA. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. .din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice.2. Când există surse duble de finanţare. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. ISPA. Din această sursă. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . din donaţii. după caz. subvenţii. .alte venituri financiare.. transferuri. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. . .a.5.PHARE. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. se finanţează acţiuni social – culturale. sponsorizări.integral din bugetul de stat. SAPARD.

la începutul anului 2008. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. ulterior. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. reprezintă plăţi de casă. dar nici nu există o listă publică. de apărare şi siguranţă naţională etc. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. număr cu care ţara ocupa un loc de top. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. Astfel. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. în acelaşi fel. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.a. Potrivit clasificaţiei bugetare. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. potrivit bugetului aprobat. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. ca venit. de infrastructură. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. 89 . materiale. Cifrele nu au fost contestate oficial. In schimb. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal.). în conformitate cu reglementările legale în vigoare. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. lucrări executate şi servicii prestate.). veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. pentru a nu deforma. Astfel. Clasificaţia bugetară. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. exhaustivă. de capital ş.

Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar.venituri din subvenţii.. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. . Sume/cote defalcate. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . la data plăţii salariului. . . se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. începând cu întocmirea proiectului de buget.F. fonduri externe nerambursabile.finanţarea în baza unor acte normative speciale. subvenţii. . Transferuri. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. .finanţarea din fonduri externe nerambursabile. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. ca resurse financiare ale acestora.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. In situaţiile în care. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. au loc treceri de unităţi. Spre exemplu. o cotă la bugetul de stat. Această grupă include: . după caz. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. M. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. respectiv: transferuri.P.finanţarea de la buget. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.fonduri cu destinaţie specială. Aceste 90 . pe baza dispoziţiilor legale. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). după caz. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară.

sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Este de 0. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere.5. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. cu înregistrările aferente în contabilitate). inclusiv. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. 5. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. prin poştă. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. în principal. 91 .venituri din valorificarea unor bunuri. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. . taxă sau alte obligaţii fiscale. distinct pe fiecare impozit.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. la virare. Veniturile extraordinare provin din: . începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate.3. sau prin ordin de plată peste această sumă. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. inclusiv. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. sau la agenţii fiscali. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). după care se înregistrează ca încasări. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă.venituri din despăgubiri şi din asigurări. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local).

N. In legătură cu veniturile bugetare. Autoritatea de specialitate din subordinea M. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. 92 . datorate de plătitori. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. pe lângă alte funcţii. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). restituiri. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. reprezentând impozite. taxelor.F. De asemenea. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. în baza dispoziţiilor legale.F.Eventualele înlesniri.P. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. bugetului asigurărilor de şomaj. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. 5.5. Stabilirea obligaţiilor de plată.4.. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.F. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.N. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Printre alte obiective.A.N.. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.A.A.P. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor.F.P. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. compensări şi amânări la plata impozitelor.A. elaborează. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. persoane juridice şi persoane fizice.F.F. A.)¹.F. A. ordonatorii de credite (principali.NA. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. şi A.N. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.F.

. .5. În cadrul instituţiilor publice. 2. paragraful. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.bugetul asigurărilor sociale de stat. . avize de expediţie. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). facturi. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. după natură şi sursă. . Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. în roşu. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. 4.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 5. capitolul.bugetul fondurilor externe nerambursabile.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Cu aceste 93 . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 3.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. . În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri.5.5.bugetele locale. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. subcapitolul. . . simbolul contului (din planul de conturi). bugetul căruia îi aparţine venitul: .bugetul de stat.

urmăriţi în continuare.6. chirii şi alte datorii asimilate. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. debitori scoşi din activ. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. efecte scontate neajunse la scadenţă. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. precum şi alte valori. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. în păstrare sau custodie. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. 5. active fixe luate cu chirie. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. 94 .

cont de profit şi pierdere .bilanţ . situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.cont de profit şi pierdere . • contul de rezultat patrimonial. nr.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. • anexe la situaţiile financiare. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • contul de execuţie bugetară.bilanţ . O. care se compun din: . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.G. 6.E. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. • situaţia fluxurilor de trezorerie.politici contabile .situaţia fluxurilor de trezorerie . art. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.politici contabile . 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. 82/1991. Pentru instituţiile publice. care includ: politici contabile şi note explicative. respectiv în lei.27 (3): .situaţia modificării capitalului propriu .1. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.E. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.note explicative.note explicative. fără subdiviziunile leului.

Ministerele. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. subordonate instituţiei publice. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. fără a întocmi situaţii financiare. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. subordonate instituţiilor publice din România. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. datoriilor. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). după caz. 96 . Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Unităţile fără personalitate juridică. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. alte autorităţi publice. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. după caz. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. la termenele stabilite de acesta.

situaţia financiară şi rezultatele obţinute.1. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Schematic. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. – Contabilitatea instituţiilor publice. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. unul deosebit de important. 2005. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată.1. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Bilanţul 1. Definiţie.6. p. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. sintetică. C.M. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. proprietate sau complexitate.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. generalizată. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan.279. 97 . mărime. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. indiferent de obiect.

a.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. mijloace fonduri imobilizate. disponibilităţi băneşti ş. Bucureşti. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului.. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat.35.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. • Active circulante (stocuri. ca provenienţă.a. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. 1997. În practică însă..a. iar pasivul. creanţe etc. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Neamţu H. corporale. Văduva I... se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. Teoretic. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. R. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. 16 Călin O. efectuării plăţii/încasării ş. ca pasive – în partea dreaptă. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. stocuri. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. Bazele contabilităţii. complexităţii. „. inclusiv în bilanţ.. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.) curente ş. 98 . Ristea M. fonduri de trezorerie.A. p. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. Editura Didactică şi Pedagogică. Activele – datorită diversităţii. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).)... care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. respectiv ca surse de formare.

Datorită acestor particularităţi. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17).multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. nr. sculele şi verificatoarele ş. acreditivele şi avansurile de trezorerie. disponibilităţilor băneşti. creanţelor. evident. construcţii speciale ca poduri. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. de lucru. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. Exemple de active imobilizate: clădiri. indiferent de valoarea lor contabilă.G. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. mijloace de transport. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. imobilizări. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Stocurile. De asemenea. sau fixe. sau curente. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. materiale (consumabile). ca active circulante. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului.a.105/2007. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. respectiv bunuri imobile. sunt. Activele circulante. Spre deosebire de activele fixe. ambalaje etc. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. sportiv. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Activele imobilizate. 17 99 . Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. ziduri de sprijin ş. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei.a. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an.

Toate aceste lucrări. până în momentul plăţii lor. sub diferitele sale forme. operaţii de regularizare ş. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. împrumutate ş. din care rezultă obligaţii de rambursare. 100 . pe salarii etc. prin componenţa sa. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. juridice etc. Ca sursă de finanţare. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu).a. Capitalul. şi altele.a. Pe lângă resurse proprii. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. reevaluarea. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş.propriu. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. şi necurente – de peste un an). Rezultă că. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. care reflectă situaţia de fapt. surse atrase. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului).a. şi invers.). bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). administrator. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). decontări cu persoane fizice. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric.

00 . 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000. fonduri . maşini. clădiri..Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00 P 15 000.00 9 000. ACTIV ASIV I.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 11 000.00 . .12.. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 12 200. 20 000.00 8 000.00 12 000.40) Bilanţ contabil la 31. 63 800. p.00 1 Rezerve.00 11 500. 1.00 2 000.

Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 0.00 87 500.00 102 .00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500.Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). 6.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. prevederi bugetare definitive . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).încasări realizate . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. Pentru elementele prezentate în notele explicative. se va prezenta. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.5. în structura în care a fost aprobat bugetul. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. consumuri de resurse).credite bugetare iniţiale. după caz.angajamente bugetare . de regulă.cheltuieli efective (costuri.prevederi bugetare iniţiale. 106 . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.plăţi efectuate . şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. credite bugetare definitive . Notele explicative se prezintă sistematic.1.drepturi constatate .angajamente legale de plătit . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.angajamente legale . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.

şomaj) 117. asigurări. sănătate.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. brevete. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.02 Rezultatul reportat .bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. animale şi plantaţii 214 Mobilier.1 Terenuri 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . mărci comerciale. aparatură birotică.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. sănătate) 121. mijloace de transport.02 Rezultatul patrimonial . licenţe.bugetul local 117.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări sociale. local.01 Rezultatul reportat .03 Rezultatul reportat . şomaj.01 Rezultatul patrimonial .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. local.

461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. ) 459 Sume datorate bugetului U.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468. ISPA etc.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . SAPARD.E.

E.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . detaşări.PHARE. SAPARD. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .

917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.. Nişulescu. Contabilitatea instituţiilor publice. M. 2004. Suciu G.  IPSASB.. Ştefănescu.. 2005.12. Bucureşti. 2005. A. nr. I. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. 1.2005. A.Bibliografie selectivă  Dascălu. Bucureşti. C.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Noua contabilitate publică. 1. traducere.  Morariu.186 bis din 29. Editura Universitară.. Editura CECCAR. 110 . Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Of. Editura InfoMega.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful