ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

cât şi ca aprofundare. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Ca ştiinţă şi practică. contabilitatea a fost subiect distinct. De asemenea. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. sau vizionarea programelor TV. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. ulterior. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. 7 . cu caracter permanent şi. au existat. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. cu intensificarea schimbului de activităţi. atât ca iniţiere. dificultăţile se amplifică. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. în prezent. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. fenomene. de reglementare. Contabilitatea ca disciplină de studiu. În lipsa unei experienţe. complex de studiu şi obiect serios de activitate. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. ca însuşire. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. De la simple însemnări. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. unei practici adecvate. De asemenea. Efortul vizează şi latura juridică. Dedicarea generaţiilor trecute. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. este imposibil de realizat. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. şi există.

administrare. Altfel. comensurabile în bani). cu procedee şi instrumente proprii. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. întrebuinţării. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. al consumului. 1. folosinţă a bunurilor. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. contabilitatea este o disciplină interesantă. Sub aspect economic. precum şi afacerile mari şi mărunte. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). atras). contabilitatea. uneori. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. bine remunerată. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. transformarea capitalului. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. atras etc. capital propriu. geometria. ca avere mobilă şi imobilă. în ordinea în care acestea au avut loc”.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. Astfel. economic şi financiar. starea. Astfel. înlocuirii acestora. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. o profesie folositoare şi. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. Ca teorie şi practică. distincte de celelalte discipline. şi mai ales când acesta este testat. pe de altă parte.2. În această concepţie. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. 8 . cu ce se ocupă acestea. Sub aspect juridic. ca obiecte de studiu. Ca reflectare în contabilitate.

Contabilitatea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. La rândul lor. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. cunoaşterea. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. evaluarea. Legea contabilităţii. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. rezultatul execuţiei bugetare. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. 82/1991. ca activitate specializată în măsurarea. Parlamentul. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. atât pentru cerinţele interne ale acestora. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. contabilitatea de gestiune. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. după caz. respectiv contabilitatea financiară şi. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. gestiunea şi controlul activelor. creditorii. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . calculul. rezultatul patrimonial (economic). prelucrarea. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale).Sub aspect financiar. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. prelucrarea. clienţii. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. probată în bilanţul contabil. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. datoriilor şi capitalurilor proprii. În această concepţie. băncile. nr. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. stării. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. costul programelor aprobate prin buget. patrimoniul aflat în administrare. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. furnizorii. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. execuţiei bugetului public naţional. clienţii. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. mişcării şi transformării resurselor economice. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive.

aprobată cu modificări şi completări. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. municipiul Bucureşti. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. precum şi instituţiile din subordinea acestora. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. alte autorităţi publice. Administraţia Prezidenţială. iar cheltuielile plătite. Conturile contabile trebuie să fie conforme. municipiile. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. indiferent dacă veniturile au fost încasate. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. .conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. judeţele. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. a) şi c). corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. instituţiile publice autonome. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. sectoarele municipiului Bucureşti. 500/2002. oraşele. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. ministerele. indiferent de modul de finanţare a acestora. b) contabilitatea trezoreriei statului. 45/2003. În aplicarea prevederilor de la pct. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. planul de conturi cuprinde: . care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. cu personalitate juridică. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).bugetului de stat.

3. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. În acest sens. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. . Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . . şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). respectiv în momentul creării. 1. 1. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare.3. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Ordonatorii de credite 11 . .1. . a unei creanţe sau unei obligaţii.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.execuţie a bugetului.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 4 „Conturi de terţi”. Cu ajutorul acestor conturi.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. . .

La rândul lor. alte organisme colective. indiferent de rang: principal. nr. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. „influenţe”. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. M. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. fără „acoperiri”.G. „determinări obiective” etc. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). b. Un ordonator de credite. 115/1999 privind 12 . unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate.O. subordonate ordonatorilor secundari. Legii nr. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. comisii. 2005. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. subordonate ordonatorilor principali. în termeni juridici. c. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. ai 3 O. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. Calitatea de ordonator de credite. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. întreagă. 116 din 4 feb. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. ordonatori principali: sunt miniştrii. nr.U. In ierarhia arătată. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială.

asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. . 5 Calendar bugetar: etapele. .îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. . de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. sunt refuzate (de M. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. Dintre atribuţii menţionăm: . Prin lege. luni. trimestre. capitole etc. .). Cererile de finanţare de la bugetul de stat. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. acestea sunt retrase.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. . în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. De asemenea. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali.realizarea veniturilor bugetare.F. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.P. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. aşa cum s-a arătat mai sus.a. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop.. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. 500/2002. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. 13 .repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. . repartizarea creditelor bugetare. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite.

potrivit legislaţiei în vigoare. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. sunt formulate. 1. iniţial.F. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. conduse de către directorul economic.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. M. . în compartimente distincte.P. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.Dintre atribuţii. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. Un proiect de buget fundamentat temeinic. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză).cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. de ordonatorii principali de credite. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. de regulă. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.va deveni un buget realist. a specificului instituţiei. dacă este cazul. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. .2. ordonatorii principali de credite. în condiţiile legii. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 .cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale.3. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.

Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. după caz. conform legii. păstrarea documentelor justificative. potrivit legii. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. potrivit legii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. mai întâi în Italia şi.4. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. spre 15 . precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. astfel cum a fost modificată şi completată. Legea contabilităţii nr. 82/1991. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. a registrelor şi situaţiilor financiare. depunerea la termen a acestora la organele în drept. şi în alte ţări din Europa occidentală. ulterior. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. în condiţiile legii. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Un agricultor. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv.cheltuielilor sau. 1. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. lipsurilor de inventar etc. erbicidare etc. 16 . acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. magaziei (gestionarului). Contabilitatea în partidă dublă. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. în mod distinct. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie.. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. pentru fertilizare. altădată singurul în funcţiune. de virtuţile. pentru piaţă. completarea de noi registre. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. nu serveşte.exemplu. casării. atât în debit cât şi în credit. precum şi de longevitatea acesteia. Bucureşti. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. la preţurile trecute în documentele justificative. implicit. 6 Gh.241. porumb. potrivit naturii şi destinaţiei lor. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. Proportioni et Proportionalita. aşa cum s-a arătat mai sus. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. decât secvenţial. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. fapt dovedit. orz ş. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Valorile se înregistrează. Prin sine însăşi. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori.a. dar şi a formelor de evidenţă economică. a rezultatelor financiare.). sămânţa. Ca urmare. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. cantităţii. Enache – Bazele contabilităţii. treptat. Geometria. pentru sămânţă. p. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. care cultivă cereale: grâu. s-a impus întocmirea de noi documente. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. valorii. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice.

uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. imprimatelor. C. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. în creditul altui cont. Bucureşti. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. p.G. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. 1972. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. utilizării metodelor matematice moderne. Este de dată mai recentă. sucursalele. registrul-inventar ş. şi a altora în acel timp. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. – Istoria contabilităţii. Editura Ştiinţifică. 17 . iar Veneţia – leagănul acestui sistem.a. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. concomitent. fiecare fond având o gestiune proprie. Contabilitatea în partizi multiple. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare.Apariţia acestei lucrări.68. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. Prin asimilare. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. în secolul XX. dar şi a globalizării relaţiilor economice. 7 Demetrescu. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. registrul-jurnal. filialele.

cât şi în valută. creanţe şi datorii. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. comunicat de Banca Naţională a României. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. servicii. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. 1. la cursul INFO–euro. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. ISPA etc. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. formulare şi documente contabile corelate între ele. bunuri. sub diverse forme: disponibilităţi.6. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. cartea-mare şi balanţa de verificare. registrulinventar.5. 18 . instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. La data întocmirii situaţiilor financiare. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). La instituţiile publice. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională.1. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal.

denumirea documentului. .7. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. . ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). sediul unităţii care întocmeşte documentul. .denumirea şi. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. titluri de valoare. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. vizat şi aprobat. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. atunci când este necesar. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . constituie contravenţii la Legea contabilităţii. fără să fie înregistrate în contabilitate. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. după caz. . de bunuri materiale.numărul documentului şi data întocmirii acestuia.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". În acest caz. fişe şi alte documente contabile după caz.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". să fie considerate infracţiuni. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). temeiul legal al efectuării acesteia.numele şi prenumele. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. 1. potrivit legii. după caz. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. cu orice titlu. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare".

cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. foi volante sau listări informatice. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. Se întocmeşte zilnic sau lunar. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. realizate în acelaşi loc de activitate. după caz. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. prin înregistrarea cronologică. registrul-inventar şi cartea mare. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". după ce a fost numerotat. şnuruit. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. privind activitatea financiară şi contabilă. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. după caz. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. în orice moment. 20 .alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Operaţiunile de aceeaşi natură. pot fi recapitulate într-un document centralizator. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. în conturi sintetice şi analitice. după caz. denumit jurnal-auxiliar. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. fără ştersături şi spaţii libere. .

În această situaţie. după ce a fost numerotat.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. registrul-jurnal se editează lunar. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. în mod cronologic. elementele inventariate după natura lor. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. decontările cu furnizorii. inventariate potrivit legii. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. preluate din aceste jurnale. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. 21 . Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. prin regruparea conturilor. şnuruit. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. situaţia încasării-achitării facturilor etc. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. divizării sau încetării activităţii. În acest registru se înscriu. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. la un moment dat. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. cu ocazia fuziunii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. într-o formă recapitulativă.

9. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah).8. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. 22 . după caz. La instituţiile publice. rulajele curente debitoare şi creditoare. 1. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. soldurile finale debitoare şi creditoare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. în ordinea înscrisă în planul de conturi. procedeele. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. pe măsura înregistrării operaţiunilor. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. au evoluat. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. iar balanţele de verificare analitice .cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. totalul sumelor debitoare şi creditoare. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. 1. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. şi evoluează. convenţiile contabile.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. lunar.

Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. constituite în principii şi convenţii contabile. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. N-au fost niciodată aceleaşi. riscuri previzibile. De asemenea. 2. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. Principiul permanenţei metodelor. Pe lângă acestea. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. trebuie să se ţină seama de incertitudini. sunt şi principii contabile nereglementate. care trebuie avute în vedere. naţional.Contabilitatea. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. inclusiv transferuri. bilanţuri contabile etc. Sistemul unitar de norme. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. La rândul lor. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). unele în mod cutumiar. Principiile contabile. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Sunt principii contabile reglementate explicit. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Stabilitatea 23 . în cazul Uniunii Europene. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. conturi de rezultat. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. sau. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Principiul prudenţei. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. subvenţii efective. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Concluzia este că. În cazul instituţiilor publice. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. utilizate în practică. şi în contabilitatea publică.

Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor.a. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). coincide cu anul calendaristic. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. prin comparare. 4. sau an bugetar.a. eventual a patrimoniului.). asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. de calcul. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. Ca urmare. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. precis determinată. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. Principiul continuităţii activităţii. situaţia patrimonială. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. execuţia şi raportarea bugetară. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. în România şi în ţările membre UE. eventual. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. în primul rând.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. de prezentare a rezultatelor etc. Or. Se individualizează. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. care. 3. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Permite. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. cu exerciţiile anterioare.

a fluxurilor monetare. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. 25 . 6. Cum o compensare poate ascunde ceva. Principiul necompensării. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Principiul intangibilităţii. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Potrivit acestui principiu.determinată. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Principiul costului istoric. este una din aplicaţiile cutumiare. 7. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. 8. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. 5. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. cele care compun postul respectiv. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. deci o determinare obiectivă. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. precum şi între venituri şi cheltuieli. implicit. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Potrivit acestui principiu. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv.

şi b) credibile în sensul că: 26 . 10. nu numai forma lor juridică. 1. prin situaţiile financiare. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Prin contrast. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. Ca urmare. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). se impune o selecţie a faptelor. sursele din care se efectuează acestea). dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie.10. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. De exemplu. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii).9. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente.

2. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Corectarea erorilor contabile. în starea în care se găseşte la data comasării. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.sunt prudente. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. în situaţia comasării prin absorbire. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. 3.sunt complete sub toate aspectele semnificative. 1. .. republicată. Operaţiile care trebuie efectuate. . Eventualele erori constatate în contabilitate. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.sunt neutre.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. . * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Momentul înregistrării. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Predarea-primirea activelor 27 . 82/1991. greşelilor de aplicare a politicilor contabile.11. În cazul comasării prin absorbire. Informaţii şi proceduri utile 1.

probe tehnologice ş. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. cheltuieli cu montajul.la cost de producţie . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. .pentru bunurile procurate cu titlu oneros.a. Evaluarea.pentru bunurile produse în instituţie. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. 6.la valoarea justă . denumită valoare de inventar. 5. 4. denumită valoare contabilă (costul istoric). valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. 28 . b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. starea acestuia şi preţul pieţei. respectiv valoarea de inventar. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.la cost de achiziţie .şi pasivelor instituţiei absorbite. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. cheltuielile de transport. care se stabileşte astfel: .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. În acest scop. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. .

Arhivarea registrelor de contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. cu excepţia statelor de salarii.12. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Orice persoană care constată pierderea. de către alte persoane juridice române. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. în baza unor contracte de prestări servicii. întocmite sau reconstituite. care se păstrează timp de 50 de ani. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. În caz de încetare a activităţii. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective.1. cu titlu oneros. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. potrivit legii. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. în termen de 24 de ore de la constatare. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. după caz. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Arhivarea. 29 . a celorlalte documente contabile. În cazul în care pierderea. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate.

potrivit reglementărilor legale în vigoare. de regulă. potrivit legii. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. coincide cu anul calendaristic. cu excepţia primului an de activitate. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. 1.14. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. 30 .1.13. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.

1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Imobilizări necorporale. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. 31 .a. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. Sunt active fixe necorporale. respectiv costul de achiziţie. intrări din producţie proprie. ca urmare. potrivit specificului modului de dobândire. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. În unele situaţii (de exemplu donaţii. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Intrările au loc prin achiziţionare. sponsorizări.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Evaluarea iniţială. de intrare (contabilă). Acestea sunt evaluate la costul de producţie. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. transfer ş. intangibile. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări.a. ca şi cea la data bilanţului. prin donaţii.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. sponsorizări. transferuri ş. Valorile de intrare sunt diferite. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. vânzare. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. Ieşirile au loc prin casare. privită ca sistem. În fig. 1 (p.

ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. sculelor. Când nu este cazul a unei procurări. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. 32 . La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. Contul 205 – „Concesiuni. au sold final debitor. mărci comerciale. respectiv primite cu titlu gratuit). mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. în concordanţă cu natura activului respectiv. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. b) proiectarea uneltelor. constate pe piaţă. înaintea începerii producţiei de serie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. când acestea sunt efectuate. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. matriţelor care implică tehnologie nouă. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. ş.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. c) proiectarea. licenţe. brevete. se creditează cu valoarea ieşirilor. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. drepturi şi active similare”. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. creşterea performanţelor acestuia. Când sunt cumpărate. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli.

Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. progresivă. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. accelerată. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent.E. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. se recomandă metoda amortizării liniare. regresivă. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Pentru serviciile şi activităţile economice. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. 2909/2000 al C. lucrări muzicale. cu aprobarea ordonatorului de credite. relativă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. O valoare reziduală. Programele informatice create de instituţiile publice. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. evenimente sportive. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). alta decât zero. 33 . programe de radio sau televiziune. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. la momentul scoaterii în funcţiune. integral. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). În Regulamentul nr. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. care nu poate depăşi 5 ani. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. În cazul nerecuperării integrale. lucrări literare. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. Amortizarea se înregistrează lunar.

Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. sau odată la 5 ani. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării.Scoaterea din uz a unui activ – şi. Periodic. deci. o pierdere sau o echivalenţă. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Evaluarea. ca şi reevaluarea. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului.

scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .etc.... mărci comerciale. brevete. brevetelor. brevetelor.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. brevete etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. brevetelor. brevetelor.... brevete..etc.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.etc.... drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. licenţe..etc. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.etc. licenţe. brevetelor. mărci comerciale.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor...etc.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevete.etc..etc.. „Amortizări privind brevetelor...: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. brevete.

Sunt recunoscute şi ca active financiare. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Instalaţii tehnice. silvice. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. subgrupe. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. Sunt active fixe corporale. echipamente de protecţie ş. Imobilizări financiare. sau complex de obiecte. Fiecare obiect singular. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. aparatură birotică. În contabilitatea analitică. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. la lucrări de acces. subgrupe. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 .a. terenuri cu construcţii/fără construcţii. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. De exemplu. tangibile. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). cu împrejmuiri etc. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. subgrupe. clase şi subclase. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. mijloace de transport. clase şi subclase. terenuri cu zăcăminte ş. Mobilier.Imobilizări corporale. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. clase şi subclase. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. Terenurile nu sunt supuse amortizării. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an.

sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. producţia neterminată. instituţiile publice deţin şi active circulante. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. care sunt conservate în vederea vânzării. Activele circulante. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. • terţii. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. • investiţii financiare pe termen scurt.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). produse finite şi bunuri destinate vânzării. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Pe lângă activele fixe şi activele financiare. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. sau utilizării în producţie. 37 . Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. a căror utilizare nu este restricţionată. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). sau produs. potrivit legii. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.

debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. bugetul statului.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. aparatele de măsură şi control. fără a se regăsi. clienţii. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. bugetele locale. materialele sanitare ş. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt.a). precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. ş.V-urile – sculele. îmbrăcămintea specială. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. indiferent de durata lor de serviciu. S. care au statut de bunuri culturale comune. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. ambalajele. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. sportiv. sau cu o durată mai mică de un an.D. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . combustibilii. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. piesele de schimb. indiferent de valoarea lor. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. furajele. seminţele şi materialul de plantat. sunt înregistrate ca documente de inventar. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. dispozitivele.a. Prin caracteristicile lor. uzate fizic sau moral. de lucru. nu sunt mijloace fixe.a..] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. de regulă. personalul. medicamentele. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. în produsul finit. asigurările sociale. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. verificatoarele –. bugetul asigurărilor sociale de stat.

animale şi plantaţii” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . alte active fixe corporale”. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.214 – „Mobilier.213 – „Instalaţii tehnice.404 = 512. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . mijloace de transport..212 – „Construcţii” ..103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . aparatură birotică. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. echipamente de protecţie. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .

„Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. prevede la art. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor.1. 2. Deţinerea. cu modificările şi completările ulterioare. acţiuni ş. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). obiecte de inventar. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. fig. Activele fixe includ activele fixe necorporale.a. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu.1. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. sau infracţiuni. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . mijloace băneşti. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. 82/1991. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. 2. Legea contabilităţii nr. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1.1). La rândul său. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”.

lucrări muzicale. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . evenimente sportive.alte active fixe necorporale.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. benzi magnetice sau alte suporturi. programe de radio sau televiziune. mărci comerciale. pentru cele construite sau produse de instituţie. de regulă. pentru cele procurate cu titlu oneros. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. sau pe baza unor evaluări efectuate.costul de achiziţie. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. drepturi şi active similare.costul de producţie. . donaţii.cheltuieli de dezvoltare. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. . de evaluatori autorizaţi. cu excepţia celor create intern de instituţie. sponsorizări). licenţe. 41 . brevete.. . . . lucrări literare. . se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. respectiv primite cu titlu gratuit).avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale.concesiuni. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea.

Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. (orig.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. amenajări terenuri clădiri. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . miniere. de prod. benzi magnetice.Fig.1..a. echipamente animale (de muncă. construcţii maşini. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. petrolifere programe software opere artist. garanţii. depozite la terţi) terenuri. ş. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.

mărcile comerciale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. cu aprobarea ordonatorului de credite. Amortizarea. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. denumite şi amortizări. 100 Cota de amortizare: = 16. al deprecierii activelor fixe necorporale. lucrări literare. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. brevetele. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale.6 lei : 12 = 83. drepturile şi activele similare. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. licenţele. denumite şi ajustări pentru depreciere. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. stabilite la data bilanţului.30 lei Concesiunile. . şi/sau ajustări provizorii. evenimente sportive. Amortizarea se înregistrează lunar. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. după caz. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. programe de radio sau televiziune.66 x 6000 lei = 999. în funcţie de caracterul permanent. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. lucrări muzicale. sau provizoriu.66 6 Amortizarea anuală: 16.6 lei Amortizarea lunară: 999.

prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. . . cu aprobarea ordonatorului de credite. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. . pe calea amortizării.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. în totalitate. Ajustări pentru depreciere. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . . Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. 44 . Reevaluarea. În cazul nerecuperării integrale. 2.2.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. pag.Programele informatice create de instituţiile publice. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. la momentul scoaterii acestora din funcţiune.1. ajustarea trebuie majorată. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. pe seama cheltuielilor. destinat să îndeplinească în mod independent. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. integral. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. o funcţie distinctă. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.

1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. aparatură birotică.mobilier.construcţii. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . . . . .Activele fixe corporale cuprind: . animale şi plantaţii. respectiv primite cu titlu gratuit. sponsorizări). Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. activele fixe sunt evaluate la: .costul de producţie. . Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. Evaluarea. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. . donaţii. mijloace de transport. piscicol 211. pentru cele procurate cu titlu oneros. pentru cele construite sau produse de instituţie.terenuri şi amenajări la terenuri.instalaţii tehnice. Iniţial.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie.

faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. stabilite la data bilanţului. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. În cazul clădirilor. şi/sau ajustări provizorii. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. sau a agentului economic. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Evaluarea la data bilanţului. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. Cheltuieli ulterioare. după achiziţionarea. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Amortizarea. 46 . denumite şi ajustări pentru depreciere. La expirarea contractului de închiriere. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. denumite şi amortizări. după caz. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. potrivit contractelor încheiate. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. creşterea potenţialului de servicii furnizate.

Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). În astfel de cazuri. 47 . integral. ajustarea trebuie majorată. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Astfel stabilită. În cazul nerecuperării integrale. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. determinată în urma reevaluării. În cazul în care. membrii ai unui organism profesional în domeniu. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.La încetarea contractului. după caz. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. de regulă. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. de profesionişti calificaţi. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. la momentul scoaterii din funcţiune. pe calea amortizării. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluarea. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Ajustări pentru depreciere. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. pe seama cheltuielilor.

instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. după caz. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. în funcţie de subordonare. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. sau pe baza unor evaluări efectuate. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. similare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. 48 . de regulă. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. indiferent de durata de folosinţă. fără plată. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. având cel puţin aceeaşi parametri. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. În acest caz. după caz. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. de evaluatori autorizaţi. Transmiterea. Ca procedură. potrivit reglementărilor în vigoare. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. după caz. Potrivit prevederilor legale în vigoare. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare.

Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . . Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.alte titluri imobilizate. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. potrivit legii. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. un drept contractual. b. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Activele financiare cuprind: . alte creanţe imobilizate.2. a. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.3. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. ajustarea trebuie majorată.titluri de participare. Iniţial. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. împrumuturi acordate pe termen lung şi b.creanţe imobilizate.1. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. 49 . Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. pe seama cheltuielilor. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung.

ambalajele. creanţe. sau c) sub formă de materii prime. Activele circulante (curente) cuprind: 1. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. după caz. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. produsele.1. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: .este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. de asemenea. 3. stocuri.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. costul de producţie sau valoarea justă. materialele de natura obiectelor de inventar. Sunt incluse. animalele şi păsările. materialele consumabile.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. mărfurile.2. 50 .2. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. . investiţii pe termen scurt. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. 2.2. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. . materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. 2. 4. casa şi conturi la bănci. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime.

întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. determinat pe baza inventarierii. sau de prelucrare a stocurilor. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. fiind recunoscute în costul activului. atunci când este cazul. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. precum şi regiile corespunzătoare. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Costul de producţie. ajustarea trebuie majorată. şi anume: materiale directe. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. şi costurile estimate necesare vânzării. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. De asemenea. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. energie consumată în scopuri tehnologice. În acest scop. În acest caz. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. pe seama cheltuielilor.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. atât cantitativ. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Scăderea din gestiune a stocurilor. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. cât şi valoric.

Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Pentru instituţiile publice. a altor valori de trezorerie.2. În scopul asigurării surselor de finanţare.). materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. ministerele stabilesc limite proprii. 2. În acest scop. prelucrare. după caz.2. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. 2.a. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. a disponibilităţilor 52 .3. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.2. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. uşor convertibile în numerar. respectiv principal sau secundar. 2. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite.4.

bugetele locale. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . bugetul asigurărilor sociale de stat.existente în conturi la trezoreria statului. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. băncile comerciale şi în casierie. finanţate integral din venituri proprii. instituţiile publice. potrivit bugetului aprobat. bugetele fondurilor speciale. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. 53 . inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice.bugetul de venituri şi cheltuieli. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. cheltuieli şi disponibilităţi. Banca Naţională a României. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. în condiţii de siguranţă. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.

fonduri externe nerambursabile (4. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.).).).7.3.). se înregistrează într-un cont distinct. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. se ţine distinct în lei şi în valută. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.1.).4.1. acreditive (4. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. i) împrumuturi pe termen scurt primite.8.6. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. h) dobânzile de încasat. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.). în cursul exerciţiului financiar. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. viramente interne (4.2. 54 .). casa şi alte valori (4. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. disponibil al bugetelor(4.). Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. după caz.9.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.5. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.). 3. g)dobânzile de plătit. faţă de cele de plătit.

55 . disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilul din sume colectate pentru bugete. Disponibil al bugetului de stat. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. după caz. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. .disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). . se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. La finele perioadei. depozite pe termen scurt în valută. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României.2. 3. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. valabil pentru această dată.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). comunicat de Banca Naţională a României. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".

ale bugetelor locale. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. tichetele de masă. reprezentând drepturi de personal. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. 3. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale.3. după caz. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. după caz. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. deschise la trezoreria statului. potrivit legii. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. alte valori etc.4. tichetele şi biletele de călătorie.64/1976. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. bugetelor fondurilor speciale. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. 56 .209/1976.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. aprobat prin Decretul nr. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Buletinul Oficial nr. biletele de tratament şi odihnă. biletele cu valoare nominală.3. bonurile valorice pentru carburanţi auto. bugetului asigurărilor sociale de stat. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. comunicat de Banca Naţională a României. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. La finele perioadei. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. precum şi a altor reglementări în domeniu.

Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. în lei sau în valută. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. 3.6. respectiv: disponibilul din taxe speciale. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. constituite în condiţiile legii. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. în limita sumelor primite de la acesta. se înregistrează în contabilitate distinct.5. în favoarea acestora. 3. 57 . Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. se încasează. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul fondului de risc. se administrează. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. Sumele în numerar. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice.

Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". după caz. .8. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 .9.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3. 3. 3. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . şi din casieria instituţiei. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci.7. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.

cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. memorandumurilor de finanţare.F.P. Totodată. Fonduri de coeziune. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale.scopul în care au fost acordate.P. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. acordurile. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. trezoreria statului sau. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. după caz. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. după caz. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. M. trezoreria statului sau.a.F. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. În prezent. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). în faza de proiect. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. M. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. unele landuri din Germania de est ş. memorandumurile.E. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.).E. după caz. la bănci comerciale. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. Portugalia. precum şi. la bănci comerciale. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. 59 . sunt purtătoare de dobândă. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. avizează. conform instrucţiunilor emise de donator. Fonduri structurale. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României.

Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. în limita sumelor eligibile transferate. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. 60 . se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.

Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. debitori şi creditori ai bugetelor (5. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.).).Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. M. 9 Potrivit H.7. ISPA. criteriilor. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. la data efectuării tranzacţiei.O. 4. bugetele locale. clienţii (5.9.). cu debitorii şi creditorii diverşi.).). SAPARD etc. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.4.). comunicat de Banca Naţională a României.6. asigurări sociale. 4. protecţie socială (5. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).2.). bugetul statului. personalul (5.). Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică.1.8.264/2003. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).109/2004. nr. Bunurile cumpărate. republicată.3. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.1. iar în cadrul acestora pe termene de plată.2. cât şi în valută. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.). decontările între instituţii publice (5.G.) (5. nr. lucrările executate şi serviciile prestate. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. 61 .

precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. cuvenite pensionarilor conform legii. comunicat de Banca Naţională a României. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. 4. potrivit reglementărilor în vigoare. nu se suportă din fondul de salarii. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. premiile. cât şi în valută. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. datorate terţilor 62 . Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. la data efectuării tranzacţiei. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).3. potrivit legii. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. îngrijirea copilului. Bunurile vândute. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. deschis pe fiecare persoană. se evidenţiază distinct în contabilitate. sporurile. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi.

prescrise. amenzi şi penalităţi. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. potrivit legii. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. precum şi debitele provenite din pagube materiale. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. 4. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. taxe şi vărsăminte asimilate. calculate potrivit legii. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. sumele datorate creditorilor. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. plusul de numerar din casierie. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. pensii alimentare şi altele). impozitul pe venituri de natură salarială.(popriri. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. bugetele locale. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. Bugetul statului. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Alte impozite. datorate bugetului statului potrivit legii. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. impozitul pe clădiri.4. 63 .

pentru asigurări sociale de stat.5. asigurări sociale de sănătate.E.E. ajutoare sociale. ISPA. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. 4. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. Statele membre U.A.6. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. • contribuţii din taxe vamale. 4.E. Decontări cu bugetul U. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . SAPARD etc. accidente de muncă şi boli profesionale. • contribuţii din T. PHARE.6. Asigurări sociale. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. contribuie. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.sume de primit şi datorii sume de plată. asigurări pentru şomaj.4. Decontări cu Comunitatea Europeană 4.1. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. la constituirea bugetului U.instituţii publice .E. ISPA. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .6.V.2. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.

pe structura clasificaţiei bugetare. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.E. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. bugetului asigurărilor sociale de stat. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.” bugetul de stat” 3. altele decât personalul propriu şi clienţii. Debitori şi creditori diverşi. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. se înregistrează ca şi debitori diverşi. altele decât personalul propriu şi furnizorii.E. bugetelor locale. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1.” 2. Achitarea obligaţiei de plată.7.E.E. 65 . în contul de rezultat patrimonial: 121. Înregistrarea.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U.E.” bugetului U. la cererea acestora sau din oficiu. pe structura clasificaţiei bugetare. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. pentru închiderea contului de cheltuieli.” 4. bugetul local.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. 10 OMFP nr. 1917/2005. se înregistrează ca şi creditori diverşi. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.

împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. atât în contabilitatea unităţii debitoare. 4. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. se înregistrează distinct în contabilitate. dar care privesc exerciţiile financiare următoare.bugetul asigurărilor pentru şomaj. alte cheltuieli efectuate în avans). Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. se înregistrează distinct în contabilitate. abonamente la publicaţii. precum şi dobânzile aferente acestora. după caz. abonamente la instituţiile de spectacole. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. alte venituri realizate în avans). venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. asigurări. potrivit legii. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. la cheltuieli în avans (chirii. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare.9. fonduri cu destinaţie specială.8. din fonduri speciale. 4. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. la venituri în avans (venituri din chirii. abonamente publicaţii. provizoriu. 66 . după caz. într-un cont distinct. se înregistrează.

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. care este încheiat înainte de data bilanţului. prime privind rambursarea obligaţiunilor. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. alte împrumuturi şi datorii asimilate.1. denumită şi datorie curentă. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Datorii 5. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.1. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. 67 .2. 5. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. conform acordului de împrumut.1. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe garantate de stat.1.

3. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie.2. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. după caz.5. la care se adaugă datoria publică locală. în numele statului. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. pe de altă parte. după caz. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau.1. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. pe de o parte. de pe pieţele financiare. 5. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. în numele României.1. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. 5. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului.1. la un moment dat. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. 68 . prin Ministerul Finanţelor Publice. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.3.3.

fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. la un moment dat. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. contractate în scopuri prevăzute de lege. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. garanţii de stat. în 69 . Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. se constituie fondul de risc. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. persoane juridice române sau străine. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. respectiv din bugetele locale. 5. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. împrumuturi de stat de la bănci. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. sau de la alte organizaţii internaţionale. mediu şi lung. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. instituţii financiare internaţionale. de la alte instituţii de credit. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea.1. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali.4.

dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. după caz. se constituie fondul de risc.2. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. din punct de vedere valoric. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. alte vărsăminte. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Consiliile locale. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. contribuţii.scopurile prevăzute de lege. 5. taxe. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 70 . Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. pe termen scurt. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Provizioanele nu pot depăşi.

. declarate ca atare prin lege. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezultatul reportat. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . amenzile şi penalităţile. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. .litigiile.alte provizioane. 5. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: .cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. cele exemplificate în anexa la Legea nr. rezervele din reevaluare.3. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. daunele şi alte datorii incerte.3. fonduri în afara bugetelor locale etc.1. rezultatul patrimonial. fondul activelor fixe necorporale. 5. despăgubirile. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. în limitele şi în condiţiile legii. potrivit legii sau prin natura lor.

respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.judeţean. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. după depunerea situaţiei financiare anuale. prin hotărâre a Guvernului. În lipsa acordului menţionat. ele pot fi date numai în administrare. Domeniul public al comunelor. a consiliului judeţean. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. dacă legea nu dispune altfel. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Bunurile din domeniul public al localităţilor. în condiţiile legii. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. de ministere. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Bunurile din domeniul public pot fi date. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. concesionare sau închiriere. după caz. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz.

judeţean. 5. prin hotărâre a consiliului judeţean. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate.3. a consiliului judeţean. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. după caz. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. La începutul exerciţiului. după caz. 73 . Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face.2. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Dreptul de proprietate publică încetează. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. se are în vedere. prin hotărâre a Guvernului. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. mai degrabă. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. la cererea Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. prin urmare. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.

la valoarea justă. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie.ca o creştere a rezervei din reevaluare. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ.3. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. 5. În cazul în care.3. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. aceasta se tratează astfel: .ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. Reevaluarea acestora se face. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ.4. din cadrul capitalurilor proprii. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului.ca o scădere a rezervei din reevaluare.5. după caz. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. dacă nu a existat o descreştere anterioară. . eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. în condiţiile legii. .3. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. din cadrul capitalurilor proprii. aceasta se tratează astfel: . Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. În astfel de cazuri. determinată în urma reevaluării.

Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. .02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .131.131. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). .sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.131.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

95/2006 privind reforma în 76 . Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.curent. Fondul de rezervă pentru sănătate. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Contului 131. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Este un cont de activ. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. potrivit legii. pentru utilizare ca fond de rulment. în continuare. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. din fondul de rezervă. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. ca fond. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.01 = 131). necheltuite. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222).02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate.01).1. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Sumele constituite ca fond de rezervă. potrivit legii.1. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului.

prin tarif sau preţ potrivit legii. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. la unităţile trezoreriei statului. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. după caz. consiliile locale. Fondul de risc. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Se păstrează într-un cont distinct. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Taxe speciale. aprobă taxe speciale. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. create în interesul persoanelor fizice şi juridice.domeniul sănătăţii. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. ca surse de finanţare. pentru garanţii la împrumuturi externe. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. respectiv. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 77 . deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi.

deschis în afara bugetului local. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. 78 . • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Fondul de dezvoltare a spitalului. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. la sfârşitul anului. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). iar în debit. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Acesta este un cont de activ. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Soldul debitor al contului 468. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Fondul de tezaur. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Contul 1391 este un cont de pasiv. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. precum şi din cele casate. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391.

se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. precum şi subvenţii. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. aferente unei perioade de timp. Alte transferuri. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.5. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. 79 . prime. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. asistenţă socială acordate. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. contribuţiile aferente acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. interne şi în străinătate. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. după caz. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei.4. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. curente şi de capital. transferuri. al 13lea salariu.

1.drepturi salariale în natură. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. asigurări sociale de sănătate. Cheltuieli cu alte impozite. conform legii. ambalaje. . . .chirii. animale şi păsări.deplasări. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . .indemnizaţii de delegare.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. . alte stocuri.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. detaşare.transportul de bunuri şi personal. cheltuieli cu personalul. .materii prime. materiale de natura obiectelor de inventar. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. detaşări.comisioane şi onorarii.prime de asigurare. Alte cheltuieli operaţionale includ: . Acestea includ: . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. după natura şi destinaţia lor. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. materiale consumabile. . 80 . . . alte cheltuieli finanţate din buget. transferări.protocol. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. . mărfuri. .servicii bancare şi asimilate. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.5. reclamă şi publicitate. cheltuieli cu alte impozite. cheltuieli de capital.energie şi apă. accidente de muncă şi boli profesionale. asigurări de şomaj.4. alte cheltuieli operaţionale. amortizări şi provizioane. .alte servicii executate de terţi. cheltuieli financiare. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . taxe şi vărsăminte asimilate. taxe şi vărsăminte asimilate. materiale nestocate. .alte cheltuieli operaţionale.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.întreţinere şi reparaţii. Cheltuielile cu personalul includ: . cheltuieli extraordinare.salariile personalului. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. .

. .transferuri în străinătate.diferenţe de curs valutar.ajutoare sociale. . pentru procurarea unei truse medicale (auto).transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. .V. . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.pierderi din creanţe imobilizate. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . . . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.1 100 lei 2. . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.subvenţii.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.dobânzi. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. . . Angajatul C. .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. facturii fiscale.V.alte pierderi . SAPARD. conf. SAPARD.asigurări sociale. 81 .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.transferuri interne. 1. ISPA.cheltuieli neeligibile: PHARE. SAPARD.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. ISPA. ISPA. .

contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. fără deosebiri. amortizări. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene.alte cheltuieli. ca şi veniturile. dacă sunt orientate şi executate la fel. în succesiunea lor. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.4.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. Dacă bugetele publice. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. odată constituite/încasate. corespunzătoare naturii. programelor..cheltuieli operaţionale privind amortizările. de apărare şi ordine publică ş. . acţiunilor.a. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. . Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. programatic. oricare este acesta. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. caracterului şi aspiraţiilor sale. Astfel. au legătură cu programul de guvernare. Cheltuieli extraordinare includ: . Cheltuielile. . economic. . In aceste situaţii.pierderi din calamităţi. apoi. Cheltuieli de capital. In consecinţă. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. Cheltuielile bugetului de stat. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. nu se deosebesc între ele.cheltuieli financiare privind amortizările. utilizate potrivit altei proceduri. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. şi pe aceea de elaborare şi 82 . între alte funcţii.2. 5. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. Un buget public este în primul rând un document politic.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. provizioane şi ajustări includ: . şi numai în al doilea rând un document financiar. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. c. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. respectiv se pot angaja. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. pe exerciţii bugetare. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M.P. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. b. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. prin trezoreria statului. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. 83 .F.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget.De asemenea. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului.

bugetul fondurilor externe nerambursabile. prin M. capitolul. In consecinţă. . .P. 5. 4. 84 .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.bugetul de stat. subcapitole. simbolul contului (din planul de conturi). Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. titlul.F. . Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. 2.bugetele locale. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. articolul.bugetul asigurărilor pentru şomaj.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. 6. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.3.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. . subcapitolul. .. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. 3. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. capitole. în cadrul acestora pe capitole. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. sursă de finanţare a cheltuielii. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. permanenţi şi temporari. articole şi alineate.4. Numărul de salariaţi. respectiv: . Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. . pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. după natură şi destinaţie. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.bugetul asigurărilor sociale de stat. 5. .

Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe.5. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective.5. prestări de servicii şi altele asemenea. 8. 5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. veniturile reprezintă impozite. subalineatul (paragraful). prestaţii editoriale. alineatul. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. aferente unei perioade de timp.1.7. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. proiecte. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. în roşu. În contabilitate. 5. publicaţii. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. studii. concursuri artistice. după caz. organizarea de manifestări culturale şi sportive. taxe. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. creanţelor şi datoriilor. Grupele de venituri 85 .

veniturile din activităţi economice includ: .Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531.venituri din vânzarea produselor finite. . 86 . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. Potrivit prevederilor contractuale. .variaţia stocurilor.alte venituri operaţionale.venituri din activităţi diverse.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. Chiria lunară este de 9 lei / m. după natura şi sursa lor. venituri nefiscale. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. .venituri din vânzarea produselor reziduale. .venituri din studii şi cercetări. . venituri extraordinare. .venituri din lucrări executate şi servicii prestate. alte venituri operaţionale. venituri din producţia de active fixe. venituri fiscale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. . transferuri. subvenţii. venituri din provizioane.venituri din vânzarea semifabricatelor.. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . venituri financiare. venituri din contribuţii de asigurări. fonduri cu destinaţie specială.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.venituri din vânzarea mărfurilor. finanţări. .venituri din chirii. 1.p. La rândul lor.p.

contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. .impozit pe salarii. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Venituri din contribuţii de asigurări.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii.impozit pe venit. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat.alte impozite pe venit. Venituri fiscale. . Veniturile financiare includ: 87 .venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii.alte impozite şi taxe fiscale. Grupa "Venituri nefiscale" include: .Venituri din producţia de active fixe includ: . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. . .venituri din producţia de active fixe corporale. . . . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe venit. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. profit şi câştiguri din capital. . De regulă.impozite şi taxe pe proprietate.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. Venituri nefiscale.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Grupa "Venituri fiscale" include: . recunoscute la momentul constatării. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.venituri din proprietate. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. .venituri din producţia de active fixe necorporale.

Din această sursă. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. bugetele fondurilor speciale. Între sursele de finanţare. . evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare.venituri din investiţii financiare cedate.venituri din dobânzi. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. .PHARE. după caz. şi alte surse de finanţare: pe programe. bugetele locale. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . . . se finanţează acţiuni social – culturale. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. . Sub aspectul surselor de finanţare. bugetele locale.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .venituri din diferenţe de curs valutar. Sunt. sponsorizări. ISPA. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice.PHARE.a.integral din venituri proprii. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetul asigurărilor sociale de stat.. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. după caz. . în funcţie de subordonare. transferuri. SAPARD.integral din bugetul de stat. subvenţii. din donaţii. . ISPA.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetele fondurilor speciale. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. Când există surse duble de finanţare. însă. de înfăptuire a justiţiei. .alte venituri financiare. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. SAPARD.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .2. 5.5.venituri din creanţe imobilizate. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. 88 . de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. dar şi din celelalte. Finanţări.

Potrivit clasificaţiei bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. pentru a nu deforma. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate.). ca venit. 89 . număr cu care ţara ocupa un loc de top. In schimb. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Astfel. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. materiale. lucrări executate şi servicii prestate. exhaustivă. Clasificaţia bugetară. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. dar nici nu există o listă publică. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. reprezintă plăţi de casă. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. de capital ş. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. în acelaşi fel. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental.). cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. potrivit bugetului aprobat. Astfel. ulterior. la începutul anului 2008. de apărare şi siguranţă naţională etc. Cifrele nu au fost contestate oficial. de infrastructură. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare.a. Aceasta se publică în Monitorul Oficial.

au loc treceri de unităţi. . In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. Această grupă include: . Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. la a căror realizare contribuie şi Guvernul.. . Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Sume/cote defalcate.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. . Transferuri. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. după caz. In situaţiile în care. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.venituri din subvenţii. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. Spre exemplu. după caz. Aceste 90 . o cotă la bugetul de stat. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează.finanţarea în baza unor acte normative speciale.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). respectiv: transferuri.F. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. la data plăţii salariului. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . . alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv.finanţarea de la buget. . subvenţii.fonduri cu destinaţie specială. pe baza dispoziţiilor legale. începând cu întocmirea proiectului de buget. . fonduri externe nerambursabile. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. M. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. ca resurse financiare ale acestora. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar.P.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul.

inclusiv. în principal. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. . Este de 0. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). după care se înregistrează ca încasări. distinct pe fiecare impozit. 91 . Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu.5. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. prin poştă. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. taxă sau alte obligaţii fiscale. Veniturile extraordinare provin din: . Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). inclusiv. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. 5. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. sau prin ordin de plată peste această sumă. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. la virare.venituri din valorificarea unor bunuri. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. sau la agenţii fiscali. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. cu înregistrările aferente în contabilitate). Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor).3.venituri din despăgubiri şi din asigurări. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens.

P. reprezentând impozite.A.F. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. şi A. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. Printre alte obiective.N. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. datorate de plătitori. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.N.. ordonatorii de credite (principali. 5. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.4. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.P.A.Eventualele înlesniri. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.)¹. Stabilirea obligaţiilor de plată. persoane juridice şi persoane fizice. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.F. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu.F.F. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.A. elaborează.A. A. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.. Autoritatea de specialitate din subordinea M. compensări şi amânări la plata impozitelor. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). pe lângă alte funcţii.F. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte.F. De asemenea. In legătură cu veniturile bugetare. 92 .NA. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. bugetului asigurărilor de şomaj. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. restituiri. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.P. în baza dispoziţiilor legale. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.N.N.F. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. A. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.F. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. taxelor.5.

simbolul contului (din planul de conturi). . . Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. 2.bugetul asigurărilor pentru şomaj. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. facturi. în roşu. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). capitolul.5. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. În cadrul instituţiilor publice.bugetul de stat.bugetele locale. 4.5.bugetul asigurărilor sociale de stat. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. . . avize de expediţie. paragraful. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.bugetul fondurilor externe nerambursabile. . 3.5. Cu aceste 93 . 5. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. bugetul căruia îi aparţine venitul: . se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. . subcapitolul. după natură şi sursă. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. . contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.

chirii şi alte datorii asimilate. precum şi alte valori. urmăriţi în continuare. 5. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. în păstrare sau custodie. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii.6. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. 94 . debitori scoşi din activ. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. active fixe luate cu chirie. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. efecte scontate neajunse la scadenţă.

politici contabile . fără subdiviziunile leului. nr. 82/1991. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. • contul de execuţie bugetară. • anexe la situaţiile financiare. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.bilanţ .27 (3): . Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . art. • contul de rezultat patrimonial. O.situaţia modificării capitalului propriu .cont de profit şi pierdere . respectiv în lei. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. Pentru instituţiile publice.note explicative. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.note explicative.situaţia fluxurilor de trezorerie . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.cont de profit şi pierdere .1.politici contabile . 6. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.bilanţ .E.E.G. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. care se compun din: . • situaţia fluxurilor de trezorerie. care includ: politici contabile şi note explicative.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v.

Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. fără a întocmi situaţii financiare. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. subordonate instituţiilor publice din România. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. la termenele stabilite de acesta. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. alte autorităţi publice. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. după caz.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. subordonate instituţiei publice. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. datoriilor. 96 . a soldurilor conturilor de disponibilităţi. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. după caz. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Unităţile fără personalitate juridică. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Ministerele. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică.

indiferent de obiect. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. 2005. 97 . punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele.1.1. p. Schematic. Definiţie. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Bilanţul 1. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată.279. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. mărime. – Contabilitatea instituţiilor publice. C. proprietate sau complexitate. generalizată.6. unul deosebit de important. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. sintetică. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice.M. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare.

ca pasive – în partea dreaptă. Bucureşti. Neamţu H. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi... • Active circulante (stocuri. Ristea M.) curente ş. Bazele contabilităţii. stocuri. Editura Didactică şi Pedagogică. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. 1997. „. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate.35. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări.A. iar pasivul. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Activele – datorită diversităţii..) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. R. complexităţii.). 16 Călin O. inclusiv în bilanţ.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. respectiv ca surse de formare. 98 .a. p. fonduri de trezorerie. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. disponibilităţi băneşti ş. creanţe etc. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii.. ca provenienţă. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. Văduva I. mijloace fonduri imobilizate. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului..a.. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”.. În practică însă. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. corporale. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. Teoretic. efectuării plăţii/încasării ş. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).a. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.

17 99 . Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Spre deosebire de activele fixe.a. nr. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Activele circulante. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. De asemenea. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. sculele şi verificatoarele ş. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Activele imobilizate. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. creanţelor. disponibilităţilor băneşti. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. ziduri de sprijin ş. sportiv. evident. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Datorită acestor particularităţi. sunt. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. Stocurile. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. materiale (consumabile).a. ca active circulante. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. ambalaje etc. Exemple de active imobilizate: clădiri. de lucru. construcţii speciale ca poduri.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. sau fixe. indiferent de valoarea lor contabilă. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate.G. respectiv bunuri imobile. mijloace de transport. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). acreditivele şi avansurile de trezorerie. sau curente. imobilizări. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică.105/2007.

clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. pe salarii etc. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. prin componenţa sa. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). juridice etc. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). administrator. împrumutate ş. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. decontări cu persoane fizice. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare.propriu. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi.a. din care rezultă obligaţii de rambursare. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. sub diferitele sale forme. surse atrase. până în momentul plăţii lor. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). Capitalul. Toate aceste lucrări. operaţii de regularizare ş.). Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. şi necurente – de peste un an). finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. şi invers. şi altele. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. Pe lângă resurse proprii. reevaluarea. 100 . care reflectă situaţia de fapt. Rezultă că. Ca sursă de finanţare. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive).a. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu).a.

00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 9 000. 1.00 .00 2 000. 63 800. clădiri.00 1 Rezerve..40) Bilanţ contabil la 31.12. fonduri . maşini.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig. p..00 12 200.00 8 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 .00 P 15 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 12 000. 20 000.00 11 500. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000. ACTIV ASIV I.00 11 000. .

00 0. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 102 .00 87 500.Disponibil în casă Total Active II .00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . consumuri de resurse). care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.drepturi constatate .5. după caz. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. Notele explicative se prezintă sistematic.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.angajamente bugetare . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). se va prezenta. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.angajamente legale .cheltuieli efective (costuri. 6.angajamente legale de plătit .1. în structura în care a fost aprobat bugetul. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.prevederi bugetare iniţiale. credite bugetare definitive .credite bugetare iniţiale. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.plăţi efectuate . pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.încasări realizate .Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. Pentru elementele prezentate în notele explicative. de regulă. 106 . prevederi bugetare definitive .

bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. asigurări. brevete.03 Rezultatul reportat .instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. mărci comerciale. local.1 Terenuri 211.bugetul local 117. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . sănătate.01 Rezultatul patrimonial . local. animale şi plantaţii 214 Mobilier.02 Rezultatul patrimonial . licenţe. şomaj. şomaj) 117.02 Rezultatul reportat . sănătate) 121. aparatură birotică.01 Rezultatul reportat . mijloace de transport.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări sociale.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.

461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. ISPA etc.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . SAPARD.E.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468. ) 459 Sume datorate bugetului U.

5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .PHARE. detaşări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. SAPARD.E. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .

Noua contabilitate publică. Of..  IPSASB..Bibliografie selectivă  Dascălu. I. nr. 2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Contabilitatea instituţiilor publice. Editura InfoMega.12. Ştefănescu..2005. 2004. 1.. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. traducere. Bucureşti.186 bis din 29. Nişulescu. Bucureşti. 2005. M.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.  Morariu. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. A. Editura CECCAR. Editura Universitară. Suciu G. 1. C. 110 . A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful