ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. ulterior. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. 7 . lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. În lipsa unei experienţe. De asemenea. este imposibil de realizat. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. au existat. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. contabilitatea a fost subiect distinct. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. unei practici adecvate. complex de studiu şi obiect serios de activitate. De la simple însemnări. De asemenea. dificultăţile se amplifică. atât ca iniţiere. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. Ca ştiinţă şi practică. fenomene. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. sau vizionarea programelor TV. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. cu intensificarea schimbului de activităţi. cât şi ca aprofundare.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. şi există. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. Efortul vizează şi latura juridică. cu caracter permanent şi. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. în prezent. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. ca însuşire. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. Contabilitatea ca disciplină de studiu. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. Dedicarea generaţiilor trecute. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. de reglementare. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile.

contabilitatea este o disciplină interesantă. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). starea. înlocuirii acestora. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. geometria. cu procedee şi instrumente proprii. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. Sub aspect economic. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. Astfel.2. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. ca avere mobilă şi imobilă. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. Astfel. precum şi afacerile mari şi mărunte. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. administrare. comensurabile în bani). o profesie folositoare şi. Altfel. În această concepţie. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. bine remunerată. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. şi mai ales când acesta este testat. 8 . economic şi financiar. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. Sub aspect juridic. Ca teorie şi practică. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. ca obiecte de studiu. 1. atras etc. al consumului. întrebuinţării. în ordinea în care acestea au avut loc”. contabilitatea. cu ce se ocupă acestea. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. uneori. transformarea capitalului. Ca reflectare în contabilitate. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. distincte de celelalte discipline. pe de altă parte. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. capital propriu. folosinţă a bunurilor. atras).

băncile. execuţiei bugetului public naţional. rezultatul patrimonial (economic). egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. patrimoniul aflat în administrare. Contabilitatea. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar.Sub aspect financiar. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. probată în bilanţul contabil. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. cunoaşterea. Legea contabilităţii. contabilitatea de gestiune. mişcării şi transformării resurselor economice. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. după caz. datoriilor şi capitalurilor proprii. clienţii. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. atât pentru cerinţele interne ale acestora. furnizorii. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. ca activitate specializată în măsurarea. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. costul programelor aprobate prin buget. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. calculul. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. stării. creditorii. respectiv contabilitatea financiară şi. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. evaluarea. prelucrarea. gestiunea şi controlul activelor. clienţii. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . La rândul lor. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. Parlamentul. nr. În această concepţie. prelucrarea. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. rezultatul execuţiei bugetare. 82/1991.

indiferent dacă veniturile au fost încasate. alte autorităţi publice. indiferent de modul de finanţare a acestora. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. judeţele. 500/2002. precum şi instituţiile din subordinea acestora. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. iar cheltuielile plătite. municipiul Bucureşti. Administraţia Prezidenţială. . care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. a) şi c). instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. planul de conturi cuprinde: . corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. 45/2003. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. oraşele. sectoarele municipiului Bucureşti.bugetului de stat.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. aprobată cu modificări şi completări. b) contabilitatea trezoreriei statului. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. Conturile contabile trebuie să fie conforme. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. În aplicarea prevederilor de la pct. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. instituţiile publice autonome. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. municipiile. ministerele.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. cu personalitate juridică. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele.

În acest sens.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. . instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Ordonatorii de credite 11 . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. a unei creanţe sau unei obligaţii.execuţie a bugetului. .clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. 1. . Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . 1. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. . Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Cu ajutorul acestor conturi.3. .1.clasa 1 „Conturi de capitaluri”.3.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. respectiv în momentul creării. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv.clasa 4 „Conturi de terţi”.

La rândul lor. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. subordonate ordonatorilor principali. „determinări obiective” etc. M. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. indiferent de rang: principal. ai 3 O. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. nr. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. c.O. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Calitatea de ordonator de credite. 2005. fără „acoperiri”. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. nr. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. „influenţe”. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. Legii nr. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. Un ordonator de credite. întreagă. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. subordonate ordonatorilor secundari.G. ordonatori principali: sunt miniştrii. comisii. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. alte organisme colective. în termeni juridici. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. In ierarhia arătată. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare.U.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. b. 116 din 4 feb. 115/1999 privind 12 . Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.

Cererile de finanţare de la bugetul de stat. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Dintre atribuţii menţionăm: .. . . se aprobă se execută şi se raportează bugetul. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. sunt refuzate (de M.F.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. . 500/2002. Prin lege.realizarea veniturilor bugetare. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali.P. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare.). aşa cum s-a arătat mai sus.a. trimestre. 13 . Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. repartizarea creditelor bugetare. capitole etc. .deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. luni. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. acestea sunt retrase.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. . cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 5 Calendar bugetar: etapele. De asemenea. .căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5.

Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . sunt formulate. în compartimente distincte.2. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. ordonatorii principali de credite. de regulă. a specificului instituţiei. în condiţiile legii.3.P. . în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). 1. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. iniţial. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. conduse de către directorul economic. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare .cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat.F. potrivit legislaţiei în vigoare.va deveni un buget realist. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. fără prevederi în exces şi fără omisiuni.Dintre atribuţii. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. de ordonatorii principali de credite. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. . M. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Un proiect de buget fundamentat temeinic. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . dacă este cazul. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice.

Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Un agricultor. depunerea la termen a acestora la organele în drept. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. în condiţiile legii. 1. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . mai întâi în Italia şi. Legea contabilităţii nr. spre 15 . păstrarea documentelor justificative.cheltuielilor sau. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. astfel cum a fost modificată şi completată.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. 82/1991. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. a registrelor şi situaţiilor financiare. după caz. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. conform legii. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. ulterior. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract.4. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. şi în alte ţări din Europa occidentală. potrivit legii. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. potrivit legii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple.

magaziei (gestionarului). altădată singurul în funcţiune. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. decât secvenţial. valorii. dar şi a formelor de evidenţă economică. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. s-a impus întocmirea de noi documente. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Geometria. porumb.241. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. deschide câte un cont pentru fiecare cultură.exemplu. pentru piaţă. pentru fertilizare. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. Contabilitatea în partidă dublă. pentru sămânţă. casării. potrivit naturii şi destinaţiei lor. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. p. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. treptat. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. nu serveşte.a. atât în debit cât şi în credit. implicit. completarea de noi registre. care cultivă cereale: grâu. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. precum şi de longevitatea acesteia. Prin sine însăşi. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. fapt dovedit. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare.).” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. a rezultatelor financiare. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. cantităţii. la preţurile trecute în documentele justificative. de virtuţile. Ca urmare. 6 Gh. Proportioni et Proportionalita. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. erbicidare etc. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului.. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. Valorile se înregistrează. Bucureşti. orz ş. 16 . aşa cum s-a arătat mai sus. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. în mod distinct. lipsurilor de inventar etc. Enache – Bazele contabilităţii. sămânţa.

7 Demetrescu. concomitent. 17 . În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Contabilitatea în partizi multiple. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor.68. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Este de dată mai recentă. registrul-jurnal. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. fiecare fond având o gestiune proprie.Apariţia acestei lucrări. Editura Ştiinţifică. în creditul altui cont. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. în secolul XX. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple.a. dar şi a globalizării relaţiilor economice. – Istoria contabilităţii. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii.G. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. 1972. registrul-inventar ş. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. utilizării metodelor matematice moderne. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. sucursalele. imprimatelor. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. şi a altora în acel timp. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. filialele. C. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Bucureşti. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. Prin asimilare. p. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor.

sub diverse forme: disponibilităţi. creanţe şi datorii. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. comunicat de Banca Naţională a României. La data întocmirii situaţiilor financiare. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. bunuri. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective.6. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. ISPA etc. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). servicii. 18 . cartea-mare şi balanţa de verificare. registrulinventar. la cursul INFO–euro.1. cât şi în valută. formulare şi documente contabile corelate între ele. 1. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.5. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. La instituţiile publice. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal.

. după caz. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.numele şi prenumele. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. potrivit legii. după caz. . să fie considerate infracţiuni.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". Evidenţa analitică a creditelor bugetare.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. sediul unităţii care întocmeşte documentul. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . . fără să fie înregistrate în contabilitate.7.denumirea documentului. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . temeiul legal al efectuării acesteia. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". În acest caz. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). 1. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse".denumirea şi. . . plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare".menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). constituie contravenţii la Legea contabilităţii. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. atunci când este necesar. titluri de valoare. vizat şi aprobat. cu orice titlu. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. de bunuri materiale. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. fişe şi alte documente contabile după caz.

persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. după caz. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. realizate în acelaşi loc de activitate. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. şnuruit. denumit jurnal-auxiliar. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. .alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. foi volante sau listări informatice. în conturi sintetice şi analitice. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Se întocmeşte zilnic sau lunar. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. registrul-inventar şi cartea mare. în orice moment. după ce a fost numerotat. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. 20 . după caz. fără ştersături şi spaţii libere. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. pot fi recapitulate într-un document centralizator. după caz. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. privind activitatea financiară şi contabilă. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. prin înregistrarea cronologică. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.

precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. într-o formă recapitulativă. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. inventariate potrivit legii. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. preluate din aceste jurnale. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. 21 . Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. în mod cronologic. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. divizării sau încetării activităţii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. cu ocazia fuziunii. În această situaţie. decontările cu furnizorii. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. situaţia încasării-achitării facturilor etc. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. În acest registru se înscriu. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. registrul-jurnal se editează lunar. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. elementele inventariate după natura lor. şnuruit. la un moment dat. prin regruparea conturilor.

Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah).cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. au evoluat.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. rulajele curente debitoare şi creditoare. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. 1.9.8. iar balanţele de verificare analitice . 22 . 1. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. şi evoluează. după caz. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. convenţiile contabile. soldurile finale debitoare şi creditoare. procedeele. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. lunar. La instituţiile publice. pe măsura înregistrării operaţiunilor. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. totalul sumelor debitoare şi creditoare.

Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). asigură prezentarea fidelă a realităţii. naţional. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. N-au fost niciodată aceleaşi. în cazul Uniunii Europene. constituite în principii şi convenţii contabile. sau. conturi de rezultat. subvenţii efective. unele în mod cutumiar. care trebuie avute în vedere. 2. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. sunt şi principii contabile nereglementate. utilizate în practică. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Pe lângă acestea. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Sunt principii contabile reglementate explicit. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. Principiile contabile. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe.Contabilitatea. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. La rândul lor. Sistemul unitar de norme. În cazul instituţiilor publice. bilanţuri contabile etc. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. şi în contabilitatea publică. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Principiul permanenţei metodelor. inclusiv transferuri. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Principiul prudenţei. Concluzia este că. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. Stabilitatea 23 . Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. De asemenea. riscuri previzibile.

cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. eventual. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. de prezentare a rezultatelor etc. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. Principiul continuităţii activităţii. prin comparare. Ca urmare.). tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Permite. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. Or. situaţia patrimonială. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. execuţia şi raportarea bugetară. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. în primul rând. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. cu exerciţiile anterioare. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. eventual a patrimoniului. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. sau an bugetar.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare.a. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. în România şi în ţările membre UE. precis determinată. 4. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. 3. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. ceea ce face să se constituie într-o necesitate.a. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. care. coincide cu anul calendaristic. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. Se individualizează. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. de calcul.

Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Principiul intangibilităţii. a fluxurilor monetare. 25 . Principiul necompensării. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. cele care compun postul respectiv.determinată. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. implicit. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). 7. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Potrivit acestui principiu. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. 6. 8. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. deci o determinare obiectivă. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Potrivit acestui principiu. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. precum şi între venituri şi cheltuieli. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. 5. Cum o compensare poate ascunde ceva. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). este una din aplicaţiile cutumiare. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Principiul costului istoric.

situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control.9. sursele din care se efectuează acestea). a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. se impune o selecţie a faptelor. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). Prin contrast. 10. 1. De exemplu. şi b) credibile în sensul că: 26 . Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. nu numai forma lor juridică. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic.10. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. prin situaţiile financiare. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Ca urmare. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare).

2. 82/1991. Operaţiile care trebuie efectuate.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Corectarea erorilor contabile. în starea în care se găseşte la data comasării. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.sunt prudente. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. 1. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. Informaţii şi proceduri utile 1. 3. Momentul înregistrării. în situaţia comasării prin absorbire.sunt complete sub toate aspectele semnificative. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. În cazul comasării prin absorbire. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. . şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Eventualele erori constatate în contabilitate.. Predarea-primirea activelor 27 . . Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. republicată. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. .sunt neutre. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.11.

Pentru bunurile care au valoare de piaţă. denumită valoare de inventar. În acest scop. denumită valoare contabilă (costul istoric). . respectiv valoarea de inventar. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. probe tehnologice ş. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. cheltuielile de transport. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. care se stabileşte astfel: . 4. 28 .pentru bunurile produse în instituţie. starea acestuia şi preţul pieţei. . manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. Evaluarea. 6.la valoarea justă . 5. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare.la cost de achiziţie .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului.a. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. cheltuieli cu montajul.la cost de producţie . Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare.şi pasivelor instituţiei absorbite.

În caz de încetare a activităţii.1. cu excepţia statelor de salarii. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. cu titlu oneros. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. în termen de 24 de ore de la constatare. a celorlalte documente contabile. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. În cazul în care pierderea. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Arhivarea registrelor de contabilitate. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Orice persoană care constată pierderea. care se păstrează timp de 50 de ani. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. potrivit legii. întocmite sau reconstituite. în baza unor contracte de prestări servicii. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT".12. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. 29 . care dispun de condiţii corespunzătoare. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Arhivarea. de către alte persoane juridice române. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. după caz.

Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile.13. potrivit reglementărilor legale în vigoare. 1. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. 30 . de regulă. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. cu excepţia primului an de activitate. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. coincide cu anul calendaristic. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. potrivit legii. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.1.14.

Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. transferuri ş.a. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. prin donaţii. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. intangibile. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. Sunt active fixe necorporale. sponsorizări. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. 1 (p.a. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. transfer ş. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. Intrările au loc prin achiziţionare. Valorile de intrare sunt diferite. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Evaluarea iniţială. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. privită ca sistem. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. de intrare (contabilă). ca urmare. 31 .41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. În fig. Imobilizări necorporale. intrări din producţie proprie. Ieşirile au loc prin casare. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). potrivit specificului modului de dobândire. ca şi cea la data bilanţului. vânzare. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). În unele situaţii (de exemplu donaţii. sponsorizări. respectiv costul de achiziţie. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active.

Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. sculelor. înaintea începerii producţiei de serie. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. în concordanţă cu natura activului respectiv. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. mărci comerciale. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. Când sunt cumpărate. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. drepturi şi active similare”.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. când acestea sunt efectuate. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. se creditează cu valoarea ieşirilor. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. Când nu este cazul a unei procurări. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. creşterea performanţelor acestuia. brevete. au sold final debitor. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. ş. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. licenţe. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. b) proiectarea uneltelor. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. respectiv primite cu titlu gratuit).a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Contul 205 – „Concesiuni. c) proiectarea. constate pe piaţă. 32 . matriţelor care implică tehnologie nouă.

se recomandă metoda amortizării liniare. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. 2909/2000 al C. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. 33 .E. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). lucrări literare. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). progresivă. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. lucrări muzicale. programe de radio sau televiziune. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. evenimente sportive. care nu poate depăşi 5 ani. regresivă. relativă. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. la momentul scoaterii în funcţiune. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. Programele informatice create de instituţiile publice. alta decât zero. cu aprobarea ordonatorului de credite. În cazul nerecuperării integrale.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. accelerată. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. În Regulamentul nr. O valoare reziduală. Pentru serviciile şi activităţile economice. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). integral. Amortizarea se înregistrează lunar. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare.

Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării.Scoaterea din uz a unui activ – şi. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. Periodic. ca şi reevaluarea. Evaluarea. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. deci. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . o pierdere sau o echivalenţă. sau odată la 5 ani.

etc...etc...etc.etc. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .. licenţe. brevete.. brevete. brevete etc. licenţe. brevete...... „Amortizări privind brevetelor. brevetelor.etc..: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor..: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.. brevete. mărci comerciale. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. brevetelor.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni.etc. mărci comerciale...etc.etc. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. brevetelor.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.. brevetelor. brevetelor..

ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. tangibile. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. sau complex de obiecte. Imobilizări financiare. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. terenuri cu zăcăminte ş. subgrupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. clase şi subclase.a. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Instalaţii tehnice. cu împrejmuiri etc. clase şi subclase. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. silvice. subgrupe. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). echipamente de protecţie ş. subgrupe. Mobilier. În contabilitatea analitică. mijloace de transport. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . Sunt recunoscute şi ca active financiare. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. terenuri cu construcţii/fără construcţii. la lucrări de acces. De exemplu. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Terenurile nu sunt supuse amortizării. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. Fiecare obiect singular. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. clase şi subclase.Imobilizări corporale. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. aparatură birotică.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. Sunt active fixe corporale.

Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Activele circulante. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. 37 . • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. potrivit legii. sau utilizării în producţie. produse finite şi bunuri destinate vânzării. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. producţia neterminată. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. instituţiile publice deţin şi active circulante.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. • terţii. sau produs. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. care sunt conservate în vederea vânzării. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. • investiţii financiare pe termen scurt. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). a căror utilizare nu este restricţionată. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt.

clienţii. piesele de schimb.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. de lucru. sportiv. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. bugetele locale. verificatoarele –. aparatele de măsură şi control. bugetul statului. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 .] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. furajele. ambalajele. în produsul finit. combustibilii. medicamentele. de regulă. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt.a. sau cu o durată mai mică de un an. seminţele şi materialul de plantat. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. fără a se regăsi. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. Prin caracteristicile lor.a). îmbrăcămintea specială. dispozitivele. indiferent de valoarea lor.V-urile – sculele. S. nu sunt mijloace fixe.D.a. care au statut de bunuri culturale comune. materialele sanitare ş. sunt înregistrate ca documente de inventar. uzate fizic sau moral. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. asigurările sociale. bugetul asigurărilor sociale de stat. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. ş. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. indiferent de durata lor de serviciu. personalul.. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor.

echipamente de protecţie. animale şi plantaţii” .101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.213 – „Instalaţii tehnice.212 – „Construcţii” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .404 = 512. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.. alte active fixe corporale”. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. aparatură birotică. obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . mijloace de transport.214 – „Mobilier. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie..1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .

Deţinerea. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . Legea contabilităţii nr. fig. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. mijloace băneşti. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1.1). „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. cu modificările şi completările ulterioare. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu.1.a. prevede la art. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). 2. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. acţiuni ş. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. 82/1991.1. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. obiecte de inventar. La rândul său. 2. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Activele fixe includ activele fixe necorporale. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. sau infracţiuni.

. pentru cele construite sau produse de instituţie. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. 41 . Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. evenimente sportive. . finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale.alte active fixe necorporale.costul de achiziţie. donaţii. lucrări muzicale. licenţe. sponsorizări).valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.cheltuieli de dezvoltare. lucrări literare. benzi magnetice sau alte suporturi.. pentru cele procurate cu titlu oneros. mărci comerciale. programe de radio sau televiziune. . Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . . de regulă.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. . care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.costul de producţie. drepturi şi active similare. cu excepţia celor create intern de instituţie. respectiv primite cu titlu gratuit). . sau pe baza unor evaluări efectuate.concesiuni. de evaluatori autorizaţi. brevete.

garanţii.Fig.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. echipamente animale (de muncă. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung.1. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. depozite la terţi) terenuri. miniere.. petrolifere programe software opere artist.a. construcţii maşini. de prod. amenajări terenuri clădiri. ş. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . (orig. benzi magnetice. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.

Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. licenţele.30 lei Concesiunile. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. lucrări literare. stabilite la data bilanţului. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Amortizarea. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. lucrări muzicale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. evenimente sportive. programe de radio sau televiziune. sau provizoriu.66 6 Amortizarea anuală: 16. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege.6 lei Amortizarea lunară: 999. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare.66 x 6000 lei = 999. după caz. Amortizarea se înregistrează lunar.6 lei : 12 = 83. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. şi/sau ajustări provizorii. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. mai puţin ajustările cumulate de valoare. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. în funcţie de caracterul permanent. denumite şi ajustări pentru depreciere. drepturile şi activele similare. . mărcile comerciale. brevetele. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. cu aprobarea ordonatorului de credite. denumite şi amortizări. 100 Cota de amortizare: = 16. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. al deprecierii activelor fixe necorporale.

încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. în totalitate. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an.1. integral. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. .există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. .2.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. 2. . achiziţionate sau dobândite pe alte căi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. ajustarea trebuie majorată. o funcţie distinctă. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă.Programele informatice create de instituţiile publice. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. destinat să îndeplinească în mod independent. Ajustări pentru depreciere. pe calea amortizării. Reevaluarea. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. . cu aprobarea ordonatorului de credite. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . În cazul nerecuperării integrale. pag. pe seama cheltuielilor. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. 44 .

construcţii.Activele fixe corporale cuprind: .terenuri şi amenajări la terenuri. pentru cele procurate cu titlu oneros.costul de achiziţie. . .costul de producţie. respectiv primite cu titlu gratuit. piscicol 211.instalaţii tehnice. pentru cele construite sau produse de instituţie. animale şi plantaţii. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. aparatură birotică. . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. sponsorizări). mijloace de transport. . . Evaluarea. donaţii.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. activele fixe sunt evaluate la: . Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . Iniţial.mobilier. .

Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. 46 . şi/sau ajustări provizorii. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). după caz. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. În cazul clădirilor. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. denumite şi ajustări pentru depreciere. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. stabilite la data bilanţului. Amortizarea. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. denumite şi amortizări. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. potrivit contractelor încheiate. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. sau a agentului economic. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Evaluarea la data bilanţului. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. La expirarea contractului de închiriere. după achiziţionarea. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Cheltuieli ulterioare.

În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). de regulă. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. În cazul nerecuperării integrale. determinată în urma reevaluării. pe calea amortizării. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. 47 . în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. de profesionişti calificaţi. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. la momentul scoaterii din funcţiune. după caz. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. ajustarea trebuie majorată. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. pe seama cheltuielilor. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. Astfel stabilită. membrii ai unui organism profesional în domeniu. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. În astfel de cazuri. Reevaluarea.La încetarea contractului. Ajustări pentru depreciere. integral. În cazul în care. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului.

Potrivit prevederilor legale în vigoare. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. având cel puţin aceeaşi parametri. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. în funcţie de subordonare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. după caz. după caz. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. Transmiterea. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. indiferent de durata de folosinţă. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. de regulă. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Ca procedură. de evaluatori autorizaţi. 48 . scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. În acest caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. sau pe baza unor evaluări efectuate. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. potrivit reglementărilor în vigoare. fără plată. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. similare. după caz.

În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.1. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. un drept contractual.3. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. ajustarea trebuie majorată. alte creanţe imobilizate. pe seama cheltuielilor. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende.creanţe imobilizate. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.titluri de participare. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . . se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. 49 . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Activele financiare cuprind: . . un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. b. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Iniţial. a.alte titluri imobilizate.2. potrivit legii. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.

produsele. Activele circulante (curente) cuprind: 1.2. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. .este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. sau c) sub formă de materii prime. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . stocuri. animalele şi păsările. de asemenea.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. 3. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. investiţii pe termen scurt. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. Sunt incluse. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. . creanţe. ambalajele. materialele de natura obiectelor de inventar.2.1. 2. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. 4. costul de producţie sau valoarea justă. 2. casa şi conturi la bănci. 50 . mărfurile. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie.2. după caz. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. materialele consumabile. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.

În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În condiţiile folosirii inventarului permanent. energie consumată în scopuri tehnologice. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. pe seama cheltuielilor. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. şi anume: materiale directe. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi costurile estimate necesare vânzării. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. determinat pe baza inventarierii. precum şi regiile corespunzătoare. atunci când este cazul. Costul de producţie. atât cantitativ. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . cât şi valoric.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. De asemenea. sau de prelucrare a stocurilor. În acest caz. ajustarea trebuie majorată. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Scăderea din gestiune a stocurilor. În acest scop. fiind recunoscute în costul activului.

care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. a disponibilităţilor 52 .2. 2. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. după caz.a. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.3.2. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.4. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. a altor valori de trezorerie. 2. 2. prelucrare.2.2. ministerele stabilesc limite proprii. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. uşor convertibile în numerar.). În acest scop. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. respectiv principal sau secundar. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). În scopul asigurării surselor de finanţare. Pentru instituţiile publice. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare.

53 . indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. potrivit bugetului aprobat. instituţiile publice. băncile comerciale şi în casierie. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . bugetele fondurilor speciale. cheltuieli şi disponibilităţi. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.bugetul de venituri şi cheltuieli.existente în conturi la trezoreria statului. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. în condiţii de siguranţă. finanţate integral din venituri proprii. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. bugetul asigurărilor sociale de stat. Banca Naţională a României. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. bugetele locale.

ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.1. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. disponibil al bugetelor(4. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.4. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. faţă de cele de plătit. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.). se înregistrează într-un cont distinct. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. se ţine distinct în lei şi în valută. în cursul exerciţiului financiar. fonduri externe nerambursabile (4.).7. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.9. 3. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.). acreditive (4.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.3. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.). g)dobânzile de plătit.).8. h) dobânzile de încasat. viramente interne (4. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. după caz.). Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. casa şi alte valori (4.1. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat.). i) împrumuturi pe termen scurt primite.2.6.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.). 54 .5.

disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. comunicat de Banca Naţională a României.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). . se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate.2. 55 . valabil pentru această dată. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. La finele perioadei. 3. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". disponibilul din sume colectate pentru bugete.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Disponibil al bugetului de stat. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. după caz. . diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. depozite pe termen scurt în valută.

la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. după caz. precum şi a altor reglementări în domeniu. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. La finele perioadei. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. biletele cu valoare nominală. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil.4.3. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. bugetului asigurărilor sociale de stat. reprezentând drepturi de personal. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. alte valori etc. aprobat prin Decretul nr. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. potrivit legii. biletele de tratament şi odihnă. 56 . sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. după caz. ale bugetelor locale. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Buletinul Oficial nr. tichetele de masă.3.209/1976. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. tichetele şi biletele de călătorie. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. deschise la trezoreria statului. bugetelor fondurilor speciale.64/1976. bonurile valorice pentru carburanţi auto. 3. comunicat de Banca Naţională a României. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.

6. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. se înregistrează în contabilitate distinct. respectiv: disponibilul din taxe speciale. în limita sumelor primite de la acesta. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. 3. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. 3. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Sumele în numerar. se înregistrează în contabilitate distinct. 57 . disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. se administrează. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. în favoarea acestora. constituite în condiţiile legii. se încasează. disponibilul fondului de risc. în lei sau în valută. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile.

3.7.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. după caz.9. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci.8. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. şi din casieria instituţiei. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". 3. . Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.

după caz. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. avizează. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. după caz.E. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. în faza de proiect. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. trezoreria statului sau. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. Totodată. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. Portugalia.F. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.P. după caz. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României.). Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate.F. memorandumurilor de finanţare. Fonduri de coeziune. sunt purtătoare de dobândă.P. precum şi. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. Fonduri structurale. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune.E. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. memorandumurile. În prezent. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. acordurile. conform instrucţiunilor emise de donator. M.scopul în care au fost acordate. M.a. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. 59 . unele landuri din Germania de est ş. la bănci comerciale. la bănci comerciale. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. trezoreria statului sau.

60 . ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.

bugetul statului.5.). Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. nr. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. republicată. asigurări sociale.6.7. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. protecţie socială (5. 61 .9.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.). 9 Potrivit H. la data efectuării tranzacţiei. Bunurile cumpărate. ISPA. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). decontările între instituţii publice (5. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). comunicat de Banca Naţională a României. clienţii (5.). privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. 4.). precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.1. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. debitori şi creditori ai bugetelor (5.8.3. M. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. 4.2.).4.).109/2004.264/2003.1.).) (5.). În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. nr.G.2. cu debitorii şi creditorii diverşi. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.O. iar în cadrul acestora pe termene de plată. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.). cât şi în valută. personalul (5. SAPARD etc. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. lucrările executate şi serviciile prestate. criteriilor. bugetele locale.

cuvenite pensionarilor conform legii. cât şi în valută. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. potrivit reglementărilor în vigoare. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. sporurile. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. 4. datorate terţilor 62 . iar în cadrul acestora pe termene de încasare. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. deschis pe fiecare persoană. premiile. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. nu se suportă din fondul de salarii. comunicat de Banca Naţională a României. îngrijirea copilului. se evidenţiază distinct în contabilitate. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. la data efectuării tranzacţiei. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor.3. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Bunurile vândute. potrivit legii. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.

sumele datorate creditorilor. prescrise. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. taxe şi vărsăminte asimilate. plusul de numerar din casierie. 63 . se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. amenzi şi penalităţi. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti.4. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. bugetele locale. pensii alimentare şi altele). 4. potrivit legii. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale.(popriri. datorate bugetului statului potrivit legii. impozitul pe venituri de natură salarială. Bugetul statului. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. precum şi debitele provenite din pagube materiale. calculate potrivit legii. impozitul pe clădiri. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. Alte impozite. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii.

E. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. ajutoare sociale. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. asigurări sociale de sănătate.pentru asigurări sociale de stat. contribuie. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. Statele membre U.4.instituţii publice . Decontări cu Comunitatea Europeană 4.6. Asigurări sociale. • contribuţii din taxe vamale.1.5. asigurări pentru şomaj. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.E. • contribuţii din T. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. Decontări cu bugetul U. la constituirea bugetului U. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. 4.V. PHARE.A. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.2.E.E. SAPARD etc. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . 4. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . accidente de muncă şi boli profesionale. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. ISPA.6.6. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. ISPA.sume de primit şi datorii sume de plată.

Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. pe structura clasificaţiei bugetare. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat.” bugetul de stat” 3. se înregistrează ca şi creditori diverşi. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.7. 10 OMFP nr. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. Înregistrarea.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. altele decât personalul propriu şi furnizorii.E.” 4. pe structura clasificaţiei bugetare. Achitarea obligaţiei de plată. în contul de rezultat patrimonial: 121.” bugetului U. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 1917/2005.E. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice.E. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. bugetului asigurărilor sociale de stat.E. Debitori şi creditori diverşi. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. altele decât personalul propriu şi clienţii. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. se înregistrează ca şi debitori diverşi. 65 .E. pentru închiderea contului de cheltuieli. bugetelor locale. bugetul local. la cererea acestora sau din oficiu.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U.” 2.

după caz. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. se înregistrează distinct în contabilitate. abonamente la publicaţii. atât în contabilitatea unităţii debitoare. precum şi dobânzile aferente acestora. se înregistrează. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune.9. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. la cheltuieli în avans (chirii. potrivit legii. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. abonamente publicaţii. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. provizoriu. 4. 4. după caz. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. într-un cont distinct. alte cheltuieli efectuate în avans). La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. la venituri în avans (venituri din chirii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare.8. asigurări. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. abonamente la instituţiile de spectacole. din fonduri speciale. alte venituri realizate în avans). cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. 66 . fonduri cu destinaţie specială. dar care privesc exerciţiile financiare următoare.bugetul asigurărilor pentru şomaj. se înregistrează distinct în contabilitate. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans.

împrumuturi interne şi externe contractate de stat. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. 67 . alte împrumuturi şi datorii asimilate. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.1. Datorii 5. conform acordului de împrumut. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. împrumuturi interne şi externe garantate de stat.1. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. 5. prime privind rambursarea obligaţiunilor. care este încheiat înainte de data bilanţului.1. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale.2. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.1.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. denumită şi datorie curentă.

provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. 5.1. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.5. de pe pieţele financiare. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege.3. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. în numele statului. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. pe de o parte. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. în numele României. după caz. la un moment dat. 5. 68 .1. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. prin Ministerul Finanţelor Publice.2. la care se adaugă datoria publică locală.3. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. după caz. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. pe de altă parte.3. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.

de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. la un moment dat. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. se constituie fondul de risc. respectiv din bugetele locale. de la alte instituţii de credit. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. persoane juridice române sau străine. garanţii de stat. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. împrumuturi de stat de la bănci.4. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. contractate în scopuri prevăzute de lege. mediu şi lung. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. 5. sau de la alte organizaţii internaţionale.1. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. în 69 . Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. instituţii financiare internaţionale.

se constituie fondul de risc. taxe. 5. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. contribuţii.2. alte vărsăminte. Consiliile locale. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. din punct de vedere valoric. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Provizioanele nu pot depăşi. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. după caz. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. pe termen scurt. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit.scopurile prevăzute de lege. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. 70 . Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut.

fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. . despăgubirile.alte provizioane. rezervele din reevaluare. declarate ca atare prin lege. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. fonduri în afara bugetelor locale etc.litigiile. .Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: .3. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . în limitele şi în condiţiile legii. amenzile şi penalităţile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fondul activelor fixe necorporale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. exemplificate în anexa la Legea nr. daunele şi alte datorii incerte. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. rezultatul patrimonial. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. 5. potrivit legii sau prin natura lor. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.1. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. cele exemplificate în anexa la Legea nr. 5. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. rezultatul reportat.3. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului.

la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. ele pot fi date numai în administrare. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. dacă legea nu dispune altfel. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. a consiliului judeţean. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. după depunerea situaţiei financiare anuale. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. prin hotărâre a Guvernului.judeţean. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. în condiţiile legii. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. după caz. Bunurile din domeniul public al localităţilor. concesionare sau închiriere. Domeniul public al comunelor. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. după caz. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . Bunurile din domeniul public pot fi date. de ministere. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. În lipsa acordului menţionat.

respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. la cererea Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. a consiliului judeţean. 73 . stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. prin hotărâre a Guvernului. prin hotărâre a consiliului judeţean. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. după caz. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. prin hotărâre a Guvernului. după caz.2. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. 5. se are în vedere. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. La începutul exerciţiului.3. prin urmare. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Dreptul de proprietate publică încetează. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.judeţean. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. mai degrabă.

regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia.3. . cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. din cadrul capitalurilor proprii. dacă nu a existat o descreştere anterioară. aceasta se tratează astfel: .ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.3. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. la valoarea justă. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. . Reevaluarea acestora se face.4. În cazul în care. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. din cadrul capitalurilor proprii.ca o scădere a rezervei din reevaluare. aceasta se tratează astfel: . recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. 5. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. după caz.3. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. În astfel de cazuri.5. în condiţiile legii. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. determinată în urma reevaluării.ca o creştere a rezervei din reevaluare. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 .

Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .131.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.131. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . . Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. .131. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.

Sumele constituite ca fond de rezervă. potrivit legii. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). ca fond. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Fondul de rezervă pentru sănătate. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. necheltuite.curent. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.1. Este un cont de activ. din fondul de rezervă.01). Contului 131. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. potrivit legii. în continuare. 95/2006 privind reforma în 76 . Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat.01 = 131). Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. pentru utilizare ca fond de rulment.1. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.

Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. consiliile locale. prin tarif sau preţ potrivit legii. ca surse de finanţare. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. la unităţile trezoreriei statului. aprobă taxe speciale. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. 77 . dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Fondul de risc. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. după caz. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Taxe speciale. Se păstrează într-un cont distinct. respectiv. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local.domeniul sănătăţii. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. pentru garanţii la împrumuturi externe. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală.

Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. Soldul debitor al contului 468.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Contul 1391 este un cont de pasiv. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. Fondul de tezaur. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Fondul de dezvoltare a spitalului. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. la sfârşitul anului. Acesta este un cont de activ. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. precum şi din cele casate. 78 . Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. deschis în afara bugetului local. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. iar în debit. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar. asistenţă socială acordate. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. curente şi de capital. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. 79 . precum şi subvenţii. al 13lea salariu. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. prime. interne şi în străinătate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. aferente unei perioade de timp. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. Alte transferuri.5. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. transferuri. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. după caz. contribuţiile aferente acestora.4. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării.

drepturi salariale în natură. . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. cheltuieli cu alte impozite.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. detaşare.alte cheltuieli operaţionale.1. transferări.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. . amortizări şi provizioane. .transportul de bunuri şi personal. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. . Cheltuieli cu alte impozite. materiale de natura obiectelor de inventar. cheltuieli financiare. materiale nestocate. . materiale consumabile. . .alte servicii executate de terţi. Cheltuielile cu personalul includ: . cheltuieli de capital.întreţinere şi reparaţii.protocol.salariile personalului. cheltuieli cu personalul. taxe şi vărsăminte asimilate. asigurări sociale de sănătate. 80 .servicii bancare şi asimilate.materii prime. alte cheltuieli operaţionale. după natura şi destinaţia lor. Acestea includ: . cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. animale şi păsări. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli.4. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.deplasări. cheltuieli extraordinare.chirii. mărfuri.energie şi apă.5. . detaşări. . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. asigurări de şomaj.comisioane şi onorarii.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. reclamă şi publicitate. alte cheltuieli finanţate din buget. . ambalaje. accidente de muncă şi boli profesionale.indemnizaţii de delegare. . .prime de asigurare. Alte cheltuieli operaţionale includ: . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . taxe şi vărsăminte asimilate. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. . alte stocuri. conform legii.

pierderi din creanţe imobilizate. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: .transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. . SAPARD. conf.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.transferuri în străinătate.asigurări sociale. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei.1 100 lei 2. Angajatul C. . . pentru procurarea unei truse medicale (auto).cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.alte pierderi .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. ISPA.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.ajutoare sociale. . 1.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.V.transferuri interne. SAPARD. ISPA.diferenţe de curs valutar.subvenţii. . . . se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. . SAPARD.dobânzi. . .cheltuieli neeligibile: PHARE. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .V. 81 . ISPA. facturii fiscale. . .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.

dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. In consecinţă. ca şi veniturile. Cheltuieli extraordinare includ: . acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. caracterului şi aspiraţiilor sale. între alte funcţii. .cheltuieli financiare privind amortizările. Un buget public este în primul rând un document politic. Cheltuielile. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.2.. amortizări. 5. Dacă bugetele publice. dacă sunt orientate şi executate la fel. şi numai în al doilea rând un document financiar. de apărare şi ordine publică ş. au legătură cu programul de guvernare. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. utilizate potrivit altei proceduri. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. odată constituite/încasate. acţiunilor. Cheltuielile bugetului de stat. programelor. economic.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. .pierderi din calamităţi. oricare este acesta. In aceste situaţii.a. provizioane şi ajustări includ: . şi pe aceea de elaborare şi 82 . Astfel.cheltuieli operaţionale privind amortizările. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. . corespunzătoare naturii. programatic. nu se deosebesc între ele. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. în succesiunea lor.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare.alte cheltuieli. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice.4. apoi. Cheltuieli de capital. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. . provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. fără deosebiri.

de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. 83 . Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11.. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. pe exerciţii bugetare. c. prin trezoreria statului. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. b.P. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. respectiv se pot angaja. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.F. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.De asemenea. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.

contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. .bugetul fondurilor externe nerambursabile. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. sursă de finanţare a cheltuielii..3. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. după natură şi destinaţie. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. simbolul contului (din planul de conturi). Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. 6. . prin M. capitole. In consecinţă. permanenţi şi temporari. articole şi alineate.bugetele locale. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. articolul. Structura contului contabil va fi următoarea: 1.P. 5. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. . pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. 2.bugetul asigurărilor sociale de stat.4.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Numărul de salariaţi. . şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. respectiv: . 4.F. subcapitole.bugetul de stat. . capitolul. . Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. 5.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. în cadrul acestora pe capitole. .Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. 84 . subcapitolul. titlul. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. 3.

concursuri artistice. prestaţii editoriale. creanţelor şi datoriilor. prestări de servicii şi altele asemenea. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. În contabilitate.5. alineatul. proiecte.7. după caz. subalineatul (paragraful).5. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 8. 5. veniturile reprezintă impozite. aferente unei perioade de timp. Grupele de venituri 85 . organizarea de manifestări culturale şi sportive. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. publicaţii. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. taxe. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. studii. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. în roşu. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 5. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii.1. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare.

. venituri nefiscale. venituri din provizioane. 86 . venituri extraordinare. Chiria lunară este de 9 lei / m.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . venituri din contribuţii de asigurări. finanţări. . 1.venituri din activităţi diverse. . . . Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. .venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. subvenţii.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.alte venituri operaţionale.p. ..Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531.venituri din vânzarea produselor reziduale. fonduri cu destinaţie specială.venituri din chirii. după natura şi sursa lor. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. .p. Potrivit prevederilor contractuale.venituri din vânzarea mărfurilor.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.venituri din studii şi cercetări. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. alte venituri operaţionale.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.venituri din vânzarea semifabricatelor. venituri fiscale.variaţia stocurilor. venituri din producţia de active fixe. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. .venituri din vânzarea produselor finite. venituri financiare. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. veniturile din activităţi economice includ: . La rândul lor. transferuri.

De regulă. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Grupa "Venituri nefiscale" include: . .impozit pe salarii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Veniturile financiare includ: 87 .alte impozite şi taxe fiscale. Venituri fiscale. . profit şi câştiguri din capital. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Grupa "Venituri fiscale" include: .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . recunoscute la momentul constatării.venituri din proprietate. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.impozit pe venit. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. . . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozite şi taxe pe proprietate.alte impozite pe venit.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Venituri din contribuţii de asigurări.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.impozit pe venit. . contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat.Venituri din producţia de active fixe includ: . Venituri nefiscale.venituri din producţia de active fixe corporale.venituri din producţia de active fixe necorporale. . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.

. după caz. . 88 . se finanţează acţiuni social – culturale. bugetul asigurărilor sociale de stat.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. Între sursele de finanţare. din donaţii. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. după caz. SAPARD. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice.5. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. bugetele locale. la unele dintre acestea ponderea este de 100%.PHARE.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. subvenţii. bugetele locale.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .2. . însă. bugetele fondurilor speciale. Când există surse duble de finanţare. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile.integral din bugetul de stat. . 5. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. . şi alte surse de finanţare: pe programe. sponsorizări. ISPA. ISPA. Sub aspectul surselor de finanţare. de înfăptuire a justiţiei. Din această sursă. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice.a.venituri din investiţii financiare cedate. dar şi din celelalte. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .. Finanţări. Sunt. . în funcţie de subordonare. . bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele fondurilor speciale.venituri din creanţe imobilizate. SAPARD. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale.venituri din diferenţe de curs valutar.alte venituri financiare. transferuri.venituri din dobânzi.PHARE. . un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare.integral din venituri proprii.

număr cu care ţara ocupa un loc de top. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. materiale. Clasificaţia bugetară. 89 . numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. de infrastructură. exhaustivă. Cifrele nu au fost contestate oficial. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. potrivit bugetului aprobat. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. ca venit. ulterior. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare.). denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari.a. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. reprezintă plăţi de casă. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. pentru a nu deforma. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. In schimb. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. la începutul anului 2008. dar nici nu există o listă publică. lucrări executate şi servicii prestate. de apărare şi siguranţă naţională etc. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Astfel. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. de capital ş.). Astfel.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. Potrivit clasificaţiei bugetare. în acelaşi fel.

fonduri externe nerambursabile.. Sume/cote defalcate. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . Aceste 90 . au loc treceri de unităţi.venituri din subvenţii. .F. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. Această grupă include: . M.finanţarea din fonduri externe nerambursabile.finanţarea în baza unor acte normative speciale. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. In situaţiile în care.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. . la a căror realizare contribuie şi Guvernul. după caz.P. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Transferuri. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.fonduri cu destinaţie specială. ca resurse financiare ale acestora. subvenţii. . fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. pe baza dispoziţiilor legale. o cotă la bugetul de stat. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. după caz. . aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. respectiv: transferuri. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. la data plăţii salariului. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . începând cu întocmirea proiectului de buget. Spre exemplu.finanţarea de la buget. .

venituri din despăgubiri şi din asigurări. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă.3. 91 . taxă sau alte obligaţii fiscale. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. 5. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora.5. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. inclusiv. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei).5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Este de 0. în principal. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local).cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. după care se înregistrează ca încasări. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. distinct pe fiecare impozit. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. cu înregistrările aferente în contabilitate). potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. Veniturile extraordinare provin din: . 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale.venituri din valorificarea unor bunuri. sau prin ordin de plată peste această sumă. la virare. prin poştă. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. sau la agenţii fiscali. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. inclusiv. .

. reprezentând impozite. 92 . cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. 5. bugetului asigurărilor de şomaj.F. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.P. Printre alte obiective. A. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor..F. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.F.P.N. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. compensări şi amânări la plata impozitelor.N. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.F. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.4. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. restituiri. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. A.A. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.5. persoane juridice şi persoane fizice.F. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.Eventualele înlesniri. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).A. şi A. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii.A. In legătură cu veniturile bugetare. elaborează.P. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. ordonatorii de credite (principali. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.F.F. în baza dispoziţiilor legale. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.A. Autoritatea de specialitate din subordinea M.N. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M.)¹.N. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. De asemenea. datorate de plătitori. pe lângă alte funcţii.F. Stabilirea obligaţiilor de plată. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.NA. taxelor.

În cadrul instituţiilor publice. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.5. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. 3. 4. . .5. avize de expediţie. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).5. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. Cu aceste 93 . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice.bugetul de stat. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 5. simbolul contului (din planul de conturi). .bugetul fondurilor externe nerambursabile. .venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. după natură şi sursă. . paragraful. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget.bugetul asigurărilor sociale de stat. capitolul. facturi. . Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. bugetul căruia îi aparţine venitul: . 2. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. .bugetele locale.bugetul asigurărilor pentru şomaj. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. subcapitolul. în roşu.

se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. chirii şi alte datorii asimilate. precum şi alte valori. debitori scoşi din activ. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii.6.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. urmăriţi în continuare. în păstrare sau custodie. efecte scontate neajunse la scadenţă. 5. active fixe luate cu chirie. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. 94 .

Pentru instituţiile publice.bilanţ . respectiv în lei. fără subdiviziunile leului. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. care se compun din: .E. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v.note explicative. • contul de rezultat patrimonial. O.politici contabile . • anexe la situaţiile financiare.E. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr.cont de profit şi pierdere . Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. art. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. nr. 6. 82/1991.politici contabile . şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.1.situaţia modificării capitalului propriu .note explicative. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.cont de profit şi pierdere .bilanţ . care includ: politici contabile şi note explicative.situaţia fluxurilor de trezorerie .G. • situaţia fluxurilor de trezorerie. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • contul de execuţie bugetară. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.27 (3): . situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.

ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. subordonate instituţiei publice. subordonate instituţiilor publice din România. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. datoriilor. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. alte autorităţi publice. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. Ministerele.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. fără a întocmi situaţii financiare. după caz. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. după caz. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. Unităţile fără personalitate juridică. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. 96 . la termenele stabilite de acesta. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial.

6. – Contabilitatea instituţiilor publice. proprietate sau complexitate. Schematic. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. mărime. Definiţie. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). indiferent de obiect.1. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. 97 . este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. 2005. unul deosebit de important.279. p. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. generalizată.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate.M. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat.1. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. sintetică. Bilanţul 1. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. C.

fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. disponibilităţi băneşti ş. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Văduva I. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).. 16 Călin O.. Activele – datorită diversităţii. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.a. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. „.A. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări.. ca provenienţă. p. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate.a. mijloace fonduri imobilizate.. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. 98 . • Active circulante (stocuri.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. efectuării plăţii/încasării ş. R. iar pasivul. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. creanţe etc.35. corporale. Teoretic. 1997. Bucureşti. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi.. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. Ristea M. Neamţu H. respectiv ca surse de formare.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. Bazele contabilităţii. În practică însă..) curente ş. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării.a. complexităţii. inclusiv în bilanţ. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. stocuri.). ca pasive – în partea dreaptă. Editura Didactică şi Pedagogică. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului.. fonduri de trezorerie.

imobilizări. respectiv bunuri imobile. Activele imobilizate. ambalaje etc. evident. Stocurile.a. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. sunt. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. sau curente. Activele circulante. De asemenea. construcţii speciale ca poduri. 17 99 . indiferent de valoarea lor contabilă. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă.105/2007. sculele şi verificatoarele ş. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate.a. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. nr. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. materiale (consumabile). ziduri de sprijin ş. mijloace de transport.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. creanţelor. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. sportiv. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Datorită acestor particularităţi. de lucru. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. disponibilităţilor băneşti.G. sau fixe. Exemple de active imobilizate: clădiri. ca active circulante. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). Spre deosebire de activele fixe. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.

Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu).). datorii fiscale (impozite datorate pe profit. operaţii de regularizare ş. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. Rezultă că. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Capitalul. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă.propriu. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. pe salarii etc. Toate aceste lucrări. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. juridice etc. până în momentul plăţii lor. 100 .a. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). şi altele. care reflectă situaţia de fapt. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea.a. administrator. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). decontări cu persoane fizice. şi invers. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. prin componenţa sa. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare.a. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. Ca sursă de finanţare. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). surse atrase. şi necurente – de peste un an). Pe lângă resurse proprii. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. împrumutate ş. reevaluarea. din care rezultă obligaţii de rambursare. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. sub diferitele sale forme.

00 1 Rezerve.00 9 000. 20 000.00 .00 8 000.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. p.00 12 200. maşini. fonduri .12. . Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. 63 800. 1. ACTIV ASIV I..00 .00 11 500. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 2 000.00 12 000. clădiri.00 11 000.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.40) Bilanţ contabil la 31..00 P 15 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.

00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 102 .00 0.00 7 500.00 87 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.5.angajamente legale . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. după caz. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). Notele explicative se prezintă sistematic. prevederi bugetare definitive .plăţi efectuate . b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. Pentru elementele prezentate în notele explicative. în structura în care a fost aprobat bugetul.credite bugetare iniţiale. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. 6.drepturi constatate . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . consumuri de resurse).Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. de regulă.încasări realizate . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. 106 . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. se va prezenta.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .1. credite bugetare definitive . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.prevederi bugetare iniţiale. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.cheltuieli efective (costuri.angajamente bugetare . care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.angajamente legale de plătit .

asigurări. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .01 Rezultatul patrimonial . local. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. şomaj) 117. licenţe. animale şi plantaţii 214 Mobilier.1 Terenuri 211. local. sănătate) 121. şomaj.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. mărci comerciale. brevete.02 Rezultatul reportat .01 Rezultatul reportat . aparatură birotică.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121.bugetul local 117.02 Rezultatul patrimonial . sănătate.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. mijloace de transport.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări sociale.03 Rezultatul reportat .PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.

Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. ISPA etc.E. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. ) 459 Sume datorate bugetului U. SAPARD.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 .

E. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .PHARE. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . SAPARD. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. detaşări.

2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr..  Morariu.12. A. Contabilitatea instituţiilor publice. Ştefănescu.. Suciu G..  IPSASB. Of.Bibliografie selectivă  Dascălu. C. traducere. Editura InfoMega.2005. A. 1. Editura Universitară. Nişulescu. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Bucureşti. 2005. Editura CECCAR.. Noua contabilitate publică. 1. Bucureşti. 2004. I. M.186 bis din 29. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. nr. 110 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful