Suport de Curs Contabilitate

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

au existat. dificultăţile se amplifică. cu caracter permanent şi. fenomene. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. De la simple însemnări. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. este imposibil de realizat. cât şi ca aprofundare. De asemenea. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. ulterior. Dedicarea generaţiilor trecute. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. unei practici adecvate. sau vizionarea programelor TV. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. Efortul vizează şi latura juridică. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. atât ca iniţiere. cu intensificarea schimbului de activităţi. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. în prezent. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. contabilitatea a fost subiect distinct. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. ca însuşire. Contabilitatea ca disciplină de studiu. 7 . oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. Ca ştiinţă şi practică. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. De asemenea. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. de reglementare. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. În lipsa unei experienţe. şi există.

capital propriu. transformarea capitalului. bine remunerată. uneori. în ordinea în care acestea au avut loc”. economic şi financiar. contabilitatea este o disciplină interesantă.2. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. geometria. distincte de celelalte discipline. Altfel. Sub aspect juridic. În această concepţie. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. pe de altă parte. o profesie folositoare şi. Astfel. 8 . Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). folosinţă a bunurilor. administrare. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. starea. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. cu ce se ocupă acestea. ca avere mobilă şi imobilă. atras). Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. contabilitatea. cu procedee şi instrumente proprii. Astfel. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Ca reflectare în contabilitate. precum şi afacerile mari şi mărunte. ca obiecte de studiu. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. Ca teorie şi practică. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. 1. Sub aspect economic. întrebuinţării. înlocuirii acestora. al consumului. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. şi mai ales când acesta este testat. comensurabile în bani). atras etc.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil.

Parlamentul. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. calculul. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. Legea contabilităţii. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. Contabilitatea. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). datoriilor şi capitalurilor proprii. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. 82/1991. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. gestiunea şi controlul activelor. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. cunoaşterea. respectiv contabilitatea financiară şi. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . atât pentru cerinţele interne ale acestora.Sub aspect financiar. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. mişcării şi transformării resurselor economice. după caz. prelucrarea. stării. prelucrarea. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. probată în bilanţul contabil. furnizorii. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. băncile. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. evaluarea. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. patrimoniul aflat în administrare. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. clienţii. execuţiei bugetului public naţional. contabilitatea de gestiune. clienţii. În această concepţie. La rândul lor. costul programelor aprobate prin buget. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. creditorii. nr. rezultatul patrimonial (economic). rezultatul execuţiei bugetare. ca activitate specializată în măsurarea. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. sectoarele municipiului Bucureşti. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. ministerele. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. municipiile. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. iar cheltuielile plătite. alte autorităţi publice. instituţiile publice autonome. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. cu personalitate juridică. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. 500/2002. În aplicarea prevederilor de la pct. indiferent dacă veniturile au fost încasate. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. 45/2003. precum şi instituţiile din subordinea acestora. judeţele. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. a) şi c).conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. Administraţia Prezidenţială. . municipiul Bucureşti. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. indiferent de modul de finanţare a acestora. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. aprobată cu modificări şi completări. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. oraşele. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. planul de conturi cuprinde: . b) contabilitatea trezoreriei statului.bugetului de stat. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. Conturile contabile trebuie să fie conforme. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial.

a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. .1. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. . .clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. . respectiv în momentul creării.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.execuţie a bugetului. 1. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Ordonatorii de credite 11 . transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. . Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. În acest sens. a unei creanţe sau unei obligaţii. Cu ajutorul acestor conturi. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. . 1. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: .clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.3. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament.clasa 4 „Conturi de terţi”.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii.3. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).

fără „acoperiri”. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. 116 din 4 feb. subordonate ordonatorilor secundari. nr. comisii. subordonate ordonatorilor principali. c. b. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. 2005. ai 3 O.O. Legii nr.U. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Calitatea de ordonator de credite. 115/1999 privind 12 . „determinări obiective” etc. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. La rândul lor. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare.G. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. In ierarhia arătată.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. alte organisme colective. M. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. ordonatori principali: sunt miniştrii. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. nr. Un ordonator de credite. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. „influenţe”. în termeni juridici. întreagă. indiferent de rang: principal. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare.

. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. ..ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. 500/2002. 5 Calendar bugetar: etapele. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. aşa cum s-a arătat mai sus. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. .căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite.a. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. .îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. luni. . 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. repartizarea creditelor bugetare.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. 13 . acestea sunt retrase. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Prin lege. Dintre atribuţii menţionăm: .deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. De asemenea.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.P.).F. Cererile de finanţare de la bugetul de stat.realizarea veniturilor bugetare. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. trimestre. sunt refuzate (de M.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. capitole etc. . Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali.

iniţial.2. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. sunt formulate.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. de ordonatorii principali de credite. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. . Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . a specificului instituţiei. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor.Dintre atribuţii. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 .3. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. de regulă. în condiţiile legii. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Un proiect de buget fundamentat temeinic. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. potrivit legislaţiei în vigoare.F.va deveni un buget realist.P. ordonatorii principali de credite. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. . dacă este cazul. M. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). în compartimente distincte. conduse de către directorul economic. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. 1. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale.

În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. şi în alte ţări din Europa occidentală. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Un agricultor. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. potrivit legii. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. 82/1991. conform legii. astfel cum a fost modificată şi completată. mai întâi în Italia şi. Legea contabilităţii nr.cheltuielilor sau. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. în condiţiile legii. potrivit legii.4. ulterior. a registrelor şi situaţiilor financiare. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. depunerea la termen a acestora la organele în drept. spre 15 . respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. 1. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. după caz. păstrarea documentelor justificative. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă.

permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. implicit. porumb. magaziei (gestionarului). aşa cum s-a arătat mai sus. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. nu serveşte. care cultivă cereale: grâu. potrivit naturii şi destinaţiei lor. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. Geometria. orz ş. Prin sine însăşi. atât în debit cât şi în credit. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea.exemplu. precum şi de longevitatea acesteia. sămânţa. Ca urmare. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. valorii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.a. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. erbicidare etc. a rezultatelor financiare. Valorile se înregistrează. lipsurilor de inventar etc. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. 6 Gh. pentru piaţă. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. casării. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă.). decât secvenţial. treptat. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. completarea de noi registre. pentru fertilizare. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. fapt dovedit. p. la preţurile trecute în documentele justificative. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. altădată singurul în funcţiune. Enache – Bazele contabilităţii. Contabilitatea în partidă dublă.241. cantităţii. de virtuţile. dar şi a formelor de evidenţă economică. 16 . s-a impus întocmirea de noi documente. Proportioni et Proportionalita. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. în mod distinct.. pentru sămânţă. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. Bucureşti.

1972. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. 17 .G. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. Bucureşti. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. 7 Demetrescu. Prin asimilare. utilizării metodelor matematice moderne.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. registrul-jurnal. şi a altora în acel timp. în creditul altui cont. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. fiecare fond având o gestiune proprie.Apariţia acestei lucrări. Editura Ştiinţifică. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. în secolul XX. Contabilitatea în partizi multiple. concomitent.a. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. – Istoria contabilităţii. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. registrul-inventar ş. filialele. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. C. Este de dată mai recentă. p. imprimatelor. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. sucursalele. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple.68. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. registrulinventar. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". La instituţiile publice. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională.5. formulare şi documente contabile corelate între ele.1. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. bunuri. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate.. comunicat de Banca Naţională a României. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. cartea-mare şi balanţa de verificare. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". sub diverse forme: disponibilităţi. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. ISPA etc. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. servicii. creanţe şi datorii. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. la cursul INFO–euro. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană.6. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. 18 . cât şi în valută. 1. La data întocmirii situaţiilor financiare.

precum şi efectuarea de operaţiuni economice. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". . . de bunuri materiale. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. sediul unităţii care întocmeşte documentul. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . fără să fie înregistrate în contabilitate. numerar şi alte drepturi şi obligaţii.denumirea documentului. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. . vizat şi aprobat.denumirea şi.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".numărul documentului şi data întocmirii acestuia. să fie considerate infracţiuni. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul).conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". atunci când este necesar. titluri de valoare. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. fişe şi alte documente contabile după caz. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah).datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate.7. temeiul legal al efectuării acesteia. potrivit legii. . În acest caz. .numele şi prenumele. cu orice titlu. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". după caz. după caz. 1. Evidenţa analitică a creditelor bugetare.

Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. prin înregistrarea cronologică. după caz. în orice moment. în conturi sintetice şi analitice. registrul-inventar şi cartea mare. 20 . Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. după ce a fost numerotat. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. după caz. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. foi volante sau listări informatice. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. fără ştersături şi spaţii libere. denumit jurnal-auxiliar. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. . identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. Operaţiunile de aceeaşi natură. privind activitatea financiară şi contabilă. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Se întocmeşte zilnic sau lunar.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. după caz.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. realizate în acelaşi loc de activitate. şnuruit. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah".

precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. decontările cu furnizorii. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. 21 . în mod cronologic. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. În această situaţie. registrul-jurnal se editează lunar. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. prin regruparea conturilor. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. inventariate potrivit legii. la un moment dat. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. preluate din aceste jurnale. divizării sau încetării activităţii. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. situaţia încasării-achitării facturilor etc. într-o formă recapitulativă. şnuruit. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. după ce a fost numerotat. elementele inventariate după natura lor. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. cu ocazia fuziunii.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. În acest registru se înscriu. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile.

pe măsura înregistrării operaţiunilor. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. 1. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. La instituţiile publice. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). rulajele curente debitoare şi creditoare. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. iar balanţele de verificare analitice . după caz. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. lunar. soldurile finale debitoare şi creditoare.9. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. au evoluat. 22 . şi evoluează. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. totalul sumelor debitoare şi creditoare. procedeele. 1.8. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. convenţiile contabile.

inclusiv transferuri. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. asigură prezentarea fidelă a realităţii. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. sau. N-au fost niciodată aceleaşi. Sistemul unitar de norme. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. care trebuie avute în vedere. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. subvenţii efective. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. riscuri previzibile. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). Concluzia este că. Stabilitatea 23 . Pe lângă acestea. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. sunt şi principii contabile nereglementate. Principiul permanenţei metodelor. La rândul lor. în cazul Uniunii Europene. Principiile contabile. şi în contabilitatea publică. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. 2. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. utilizate în practică. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor.Contabilitatea. bilanţuri contabile etc. trebuie să se ţină seama de incertitudini. unele în mod cutumiar. Principiul prudenţei. De asemenea. În cazul instituţiilor publice. Sunt principii contabile reglementate explicit. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. conturi de rezultat. constituite în principii şi convenţii contabile. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. naţional. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.

Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. Principiul continuităţii activităţii. care. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. cu exerciţiile anterioare. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. eventual a patrimoniului. execuţia şi raportarea bugetară. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. de calcul. Or. 3. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. eventual. situaţia patrimonială. prin comparare. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. de prezentare a rezultatelor etc. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. Se individualizează. coincide cu anul calendaristic. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. Permite.). Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume.a. în România şi în ţările membre UE. sau an bugetar. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. în primul rând.a. 4. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. Ca urmare. precis determinată. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii.

a fluxurilor monetare. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. 7. 5. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). implicit. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Potrivit acestui principiu. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). Principiul costului istoric.determinată. 8. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. precum şi între venituri şi cheltuieli. Cum o compensare poate ascunde ceva. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Principiul intangibilităţii. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Principiul necompensării. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. deci o determinare obiectivă. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. 25 . este una din aplicaţiile cutumiare. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. cele care compun postul respectiv. 6. Potrivit acestui principiu.

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Ca urmare.9. şi b) credibile în sensul că: 26 . Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. se impune o selecţie a faptelor. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. prin situaţiile financiare. 10. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. De exemplu. nu numai forma lor juridică. 1. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. sursele din care se efectuează acestea). Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative).10. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Prin contrast. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

. 3. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Informaţii şi proceduri utile 1. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare.. Momentul înregistrării. în situaţia comasării prin absorbire. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. .sunt complete sub toate aspectele semnificative. republicată. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv.sunt prudente. în starea în care se găseşte la data comasării. Corectarea erorilor contabile. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. 1. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii.11. 82/1991. . Eventualele erori constatate în contabilitate. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. În cazul comasării prin absorbire. Predarea-primirea activelor 27 . greşelilor de aplicare a politicilor contabile.sunt neutre. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. 2. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. Operaţiile care trebuie efectuate. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită.

valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă.şi pasivelor instituţiei absorbite. respectiv valoarea de inventar. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Evaluarea. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. În acest scop. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. care se stabileşte astfel: . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. probe tehnologice ş. . Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză.pentru bunurile produse în instituţie. 28 . taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. 4. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. starea acestuia şi preţul pieţei. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. cheltuieli cu montajul.a. 5. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.la valoarea justă . valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. . manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.la cost de achiziţie . denumită valoare de inventar. denumită valoare contabilă (costul istoric).pentru bunurile procurate cu titlu oneros. 6. cheltuielile de transport.la cost de producţie .

Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. 29 . cu excepţia statelor de salarii. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. în baza unor contracte de prestări servicii. potrivit legii. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. întocmite sau reconstituite. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. cu titlu oneros. care se păstrează timp de 50 de ani. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. după caz. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Orice persoană care constată pierderea.1. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale.12. În cazul în care pierderea. Arhivarea. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Arhivarea registrelor de contabilitate. de către alte persoane juridice române. care dispun de condiţii corespunzătoare. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. în termen de 24 de ore de la constatare. a celorlalte documente contabile. În caz de încetare a activităţii. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate.

cu excepţia primului an de activitate. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. potrivit reglementărilor legale în vigoare. de regulă. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice.14. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. 1.13. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. potrivit legii. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. coincide cu anul calendaristic. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. 30 .1. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi.

transferuri ş. vânzare. 1 (p. ca urmare. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. 31 . ca şi cea la data bilanţului. respectiv costul de achiziţie. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Sunt active fixe necorporale. Ieşirile au loc prin casare. transfer ş. În fig. privită ca sistem. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. În unele situaţii (de exemplu donaţii. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. sponsorizări. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. potrivit specificului modului de dobândire. prin donaţii. sponsorizări. Evaluarea iniţială.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Valorile de intrare sunt diferite. Intrările au loc prin achiziţionare. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. Imobilizări necorporale.a. intangibile. intrări din producţie proprie. de intrare (contabilă). • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei.a. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate).

au sold final debitor.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Când nu este cazul a unei procurări. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. constate pe piaţă. brevete. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. 32 . drepturi şi active similare”. licenţe. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. se creditează cu valoarea ieşirilor. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. b) proiectarea uneltelor. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. matriţelor care implică tehnologie nouă. sculelor. creşterea performanţelor acestuia. când acestea sunt efectuate. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. respectiv primite cu titlu gratuit). Când sunt cumpărate. înaintea începerii producţiei de serie. c) proiectarea. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. Contul 205 – „Concesiuni. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. mărci comerciale. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. în concordanţă cu natura activului respectiv. ş. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”.

Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. progresivă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. relativă. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. În cazul nerecuperării integrale. 2909/2000 al C. Pentru serviciile şi activităţile economice. O valoare reziduală. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. lucrări literare. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. lucrări muzicale.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. regresivă. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. evenimente sportive. Amortizarea se înregistrează lunar. 33 . Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. programe de radio sau televiziune.E. se recomandă metoda amortizării liniare. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. cu aprobarea ordonatorului de credite. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. alta decât zero. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. accelerată. integral. care nu poate depăşi 5 ani. În Regulamentul nr. Programele informatice create de instituţiile publice. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. la momentul scoaterii în funcţiune.

Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Periodic. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. ca şi reevaluarea. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici).Scoaterea din uz a unui activ – şi. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). o pierdere sau o echivalenţă. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. deci. Evaluarea. sau odată la 5 ani.

. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.. brevete.. brevete. brevetelor.etc.etc.. brevete etc. mărci comerciale. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni. „Amortizări privind brevetelor. brevetelor.....etc. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevetelor..etc.. brevetelor. brevete. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 ...d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni.. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. brevete. licenţe.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.etc..etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.etc.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. mărci comerciale. brevetelor.etc. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.. licenţe.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor....

De exemplu. subgrupe.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. clase şi subclase. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. clase şi subclase. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. subgrupe. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. aparatură birotică. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. silvice.a.Imobilizări corporale. Sunt active fixe corporale. echipamente de protecţie ş. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. subgrupe. cu împrejmuiri etc. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Mobilier. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. la lucrări de acces. sau complex de obiecte. clase şi subclase. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. terenuri cu construcţii/fără construcţii. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. tangibile. Instalaţii tehnice. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. terenuri cu zăcăminte ş. Terenurile nu sunt supuse amortizării. mijloace de transport. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. În contabilitatea analitică. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Imobilizări financiare. Fiecare obiect singular.

(Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). • terţii. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. care sunt conservate în vederea vânzării. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Activele circulante. potrivit legii. instituţiile publice deţin şi active circulante.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. produse finite şi bunuri destinate vânzării. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. a căror utilizare nu este restricţionată. • investiţii financiare pe termen scurt. sau utilizării în producţie. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. sau produs. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. producţia neterminată. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. 37 .

] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. îmbrăcămintea specială. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. indiferent de durata lor de serviciu. furajele. personalul. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. care au statut de bunuri culturale comune. piesele de schimb. materialele sanitare ş. Prin caracteristicile lor. aparatele de măsură şi control.a. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. sau cu o durată mai mică de un an. S.V-urile – sculele. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. de regulă. ambalajele. bugetele locale. bugetul statului. de lucru.a). uzate fizic sau moral. ş.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. în produsul finit.. verificatoarele –. sportiv. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. bugetul asigurărilor sociale de stat.D. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . indiferent de valoarea lor. sunt înregistrate ca documente de inventar. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor.a. clienţii. nu sunt mijloace fixe. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. medicamentele. dispozitivele. combustibilii. fără a se regăsi. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. asigurările sociale. seminţele şi materialul de plantat.

1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303. mijloace de transport. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. animale şi plantaţii” ..1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” . echipamente de protecţie. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .214 – „Mobilier. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 ..104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.212 – „Construcţii” .102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .213 – „Instalaţii tehnice. alte active fixe corporale”. aparatură birotică.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .404 = 512.

„Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. obiecte de inventar. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. La rândul său. acţiuni ş. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. prevede la art. 2. cu modificările şi completările ulterioare. fig. 2.1. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. 82/1991. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). sau infracţiuni. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. Deţinerea. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. activele fixe corporale şi activele financiare (v. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe.a.1. mijloace băneşti. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. Activele fixe includ activele fixe necorporale. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii.1. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Legea contabilităţii nr.1).

care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. sponsorizări). programe de radio sau televiziune. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . brevete.alte active fixe necorporale. .valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. lucrări muzicale. mărci comerciale.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. pentru cele procurate cu titlu oneros. benzi magnetice sau alte suporturi. licenţe. cu excepţia celor create intern de instituţie.costul de achiziţie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. .costul de producţie. de regulă. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.concesiuni.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. . . drepturi şi active similare. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. 41 .cheltuieli de dezvoltare. de evaluatori autorizaţi. lucrări literare. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. respectiv primite cu titlu gratuit). sau pe baza unor evaluări efectuate. . donaţii. .. evenimente sportive.

Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. echipamente animale (de muncă. miniere. (orig. petrolifere programe software opere artist. construcţii maşini.a.1. de prod. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. garanţii. depozite la terţi) terenuri.. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 .Fig. ş.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. benzi magnetice. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. amenajări terenuri clădiri.

Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. Amortizarea. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. . mai puţin ajustările cumulate de valoare. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. mărcile comerciale. sau provizoriu. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale.30 lei Concesiunile. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. programe de radio sau televiziune.6 lei Amortizarea lunară: 999. denumite şi ajustări pentru depreciere. denumite şi amortizări. după caz. Amortizarea se înregistrează lunar.66 6 Amortizarea anuală: 16. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. cu aprobarea ordonatorului de credite. brevetele. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. lucrări muzicale. în funcţie de caracterul permanent. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. drepturile şi activele similare. licenţele. 100 Cota de amortizare: = 16.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. evenimente sportive.66 x 6000 lei = 999. şi/sau ajustări provizorii. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege.6 lei : 12 = 83. al deprecierii activelor fixe necorporale. stabilite la data bilanţului. lucrări literare. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare.

modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. În cazul nerecuperării integrale. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. la momentul scoaterii acestora din funcţiune.2. 44 . .încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. achiziţionate sau dobândite pe alte căi.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat.Programele informatice create de instituţiile publice. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: .performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. destinat să îndeplinească în mod independent.1. integral.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. . Ajustări pentru depreciere. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. o funcţie distinctă. ajustarea trebuie majorată. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Reevaluarea. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. . care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. în totalitate. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. cu aprobarea ordonatorului de credite. 2. pe calea amortizării. pag. . pe seama cheltuielilor.

Evaluarea. activele fixe sunt evaluate la: .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. . sponsorizări). . Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. Iniţial.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. . mijloace de transport. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie. donaţii. respectiv primite cu titlu gratuit.terenuri şi amenajări la terenuri.Activele fixe corporale cuprind: .instalaţii tehnice.mobilier. aparatură birotică. . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. .avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. pentru cele procurate cu titlu oneros. . Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. piscicol 211. pentru cele construite sau produse de instituţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . animale şi plantaţii.costul de producţie.construcţii.

Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. În cazul clădirilor. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. şi/sau ajustări provizorii. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. după caz. denumite şi amortizări. denumite şi ajustări pentru depreciere. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. 46 . după achiziţionarea. Cheltuieli ulterioare. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Amortizarea. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Evaluarea la data bilanţului. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. potrivit contractelor încheiate. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. stabilite la data bilanţului.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. creşterea potenţialului de servicii furnizate. sau a agentului economic. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. La expirarea contractului de închiriere. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor.

În astfel de cazuri. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. pe seama cheltuielilor. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. Astfel stabilită. Ajustări pentru depreciere. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. În cazul în care. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. 47 . Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. pe calea amortizării. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. de profesionişti calificaţi. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. după caz. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. În cazul nerecuperării integrale. Reevaluarea. de regulă. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. la momentul scoaterii din funcţiune. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. membrii ai unui organism profesional în domeniu. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. integral.La încetarea contractului. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. determinată în urma reevaluării. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. ajustarea trebuie majorată.

bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. având cel puţin aceeaşi parametri. 48 . Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. fără plată. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. de evaluatori autorizaţi. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Potrivit prevederilor legale în vigoare. În acest caz. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. după caz. indiferent de durata de folosinţă. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. Transmiterea. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. potrivit reglementărilor în vigoare. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. de regulă. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. după caz. similare. sau pe baza unor evaluări efectuate. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. Ca procedură. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. după caz. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. în funcţie de subordonare.

creanţe imobilizate. 49 . activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură.3.titluri de participare. . . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.1. Iniţial. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende.alte titluri imobilizate. alte creanţe imobilizate. b. Activele financiare cuprind: . împrumuturi acordate pe termen lung şi b. pe seama cheltuielilor. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.2. ajustarea trebuie majorată. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. potrivit legii. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. un drept contractual. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. a. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv.

3. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. costul de producţie sau valoarea justă.2. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. 4.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. ambalajele. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. Sunt incluse. sau c) sub formă de materii prime.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. animalele şi păsările.2. creanţe. 2. după caz. de asemenea. materialele consumabile. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. .1. casa şi conturi la bănci. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. produsele. .2. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. mărfurile. 2. stocuri. 50 . în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Activele circulante (curente) cuprind: 1. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. materialele de natura obiectelor de inventar. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . investiţii pe termen scurt.

De asemenea. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. În acest caz. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. energie consumată în scopuri tehnologice. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. determinat pe baza inventarierii. atât cantitativ. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. ajustarea trebuie majorată. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. cât şi valoric. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi costurile estimate necesare vânzării. şi anume: materiale directe.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. pe seama cheltuielilor. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. fiind recunoscute în costul activului. Scăderea din gestiune a stocurilor. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. Costul de producţie. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. sau de prelucrare a stocurilor. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . În acest scop. precum şi regiile corespunzătoare. atunci când este cazul.

2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. 2. respectiv principal sau secundar. a disponibilităţilor 52 . ministerele stabilesc limite proprii.2.2. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. În acest scop. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).a. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. prelucrare. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. după caz.4.2. uşor convertibile în numerar. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice.3. În scopul asigurării surselor de finanţare. 2.). Pentru instituţiile publice. a altor valori de trezorerie.

bugetele fondurilor speciale. în condiţii de siguranţă. Banca Naţională a României. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. instituţiile publice. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. finanţate integral din venituri proprii. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. potrivit bugetului aprobat. bugetele locale. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. băncile comerciale şi în casierie. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. cheltuieli şi disponibilităţi.bugetul de venituri şi cheltuieli. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. bugetul asigurărilor sociale de stat. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.existente în conturi la trezoreria statului. 53 . Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.

6. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. viramente interne (4. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. disponibil al bugetelor(4. 54 .).).3.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.). b) valorile de încasat sub forma cecurilor. după caz. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. h) dobânzile de încasat. se ţine distinct în lei şi în valută.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. se înregistrează într-un cont distinct. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.7. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.).).1. i) împrumuturi pe termen scurt primite. în cursul exerciţiului financiar. g)dobânzile de plătit.). Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.2. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4.5. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.9.4. acreditive (4. casa şi alte valori (4. fonduri externe nerambursabile (4.8. 3.).).1. faţă de cele de plătit.

. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită.2. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. disponibilul din sume colectate pentru bugete. valabil pentru această dată. 55 . diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. Disponibil al bugetului de stat. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. comunicat de Banca Naţională a României.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. La finele perioadei.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. depozite pe termen scurt în valută. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". după caz. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 3. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. .disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520).

biletele de tratament şi odihnă. după caz. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. 56 . Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. bugetului asigurărilor sociale de stat. alte valori etc. biletele cu valoare nominală. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.3. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. deschise la trezoreria statului. La finele perioadei. tichetele şi biletele de călătorie.209/1976. după caz. bonurile valorice pentru carburanţi auto. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. ale bugetelor locale.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.64/1976. comunicat de Banca Naţională a României. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. bugetelor fondurilor speciale. 3. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531.4. precum şi a altor reglementări în domeniu. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. reprezentând drepturi de personal. aprobat prin Decretul nr.3. tichetele de masă. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. Buletinul Oficial nr. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. potrivit legii. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar.

Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. se înregistrează în contabilitate distinct. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. respectiv: disponibilul din taxe speciale. în favoarea acestora. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. Sumele în numerar. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. în limita sumelor primite de la acesta.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci.5. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale.6. în lei sau în valută. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. constituite în condiţiile legii. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. 3. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul fondului de risc. 57 . 3. se administrează. se încasează.

precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. 3.7. 3.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. după caz. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. şi din casieria instituţiei.9.8. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. . Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3.

avizează. M. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. M. 59 . rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. după caz. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. În prezent.E. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. trezoreria statului sau. la bănci comerciale. trezoreria statului sau. Fonduri structurale. la bănci comerciale. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României.a. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. după caz.P. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic.F. după caz. unele landuri din Germania de est ş. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.E. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. sunt purtătoare de dobândă. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. acordurile.P. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale.F. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.). memorandumurilor de finanţare. precum şi. conform instrucţiunilor emise de donator. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. Fonduri de coeziune. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. în faza de proiect. Portugalia. Totodată. memorandumurile.scopul în care au fost acordate.

rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. 60 .Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. în limita sumelor eligibile transferate.

Bunurile cumpărate. republicată. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.3. SAPARD etc.1. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).). clienţii (5.7. bugetul statului.).6. personalul (5. la data efectuării tranzacţiei. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.5.). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.).).2. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. bugetele locale.). 4. lucrările executate şi serviciile prestate.). În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. nr. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.O. 61 . cu debitorii şi creditorii diverşi.4. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).). iar în cadrul acestora pe termene de plată. debitori şi creditori ai bugetelor (5.9.G.8. ISPA.). comunicat de Banca Naţională a României. nr. criteriilor. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. 4.2. decontările între instituţii publice (5. M. protecţie socială (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. 9 Potrivit H. cât şi în valută. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE.109/2004.264/2003.) (5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. bugetul asigurărilor sociale de stat (5.1. asigurări sociale.

potrivit legii. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. deschis pe fiecare persoană. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. se evidenţiază distinct în contabilitate.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. sporurile. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. la data efectuării tranzacţiei. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor.3. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. nu se suportă din fondul de salarii. datorate terţilor 62 . plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. îngrijirea copilului. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Bunurile vândute. comunicat de Banca Naţională a României. cuvenite pensionarilor conform legii. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. potrivit reglementărilor în vigoare. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. cât şi în valută. 4. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. premiile. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans.

prescrise. Alte impozite. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. bugetele locale. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale.4. 63 . amenzi şi penalităţi. datorate bugetului statului potrivit legii. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. impozitul pe venituri de natură salarială. plusul de numerar din casierie. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. calculate potrivit legii. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. sumele datorate creditorilor. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. pensii alimentare şi altele). bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. Bugetul statului. 4. potrivit legii. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. impozitul pe clădiri.(popriri. precum şi debitele provenite din pagube materiale. taxe şi vărsăminte asimilate. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor.

SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . ajutoare sociale. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. PHARE. 4.4. Decontări cu bugetul U. 4. contribuie.5.A.6. la constituirea bugetului U.V. Statele membre U. • contribuţii din T. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.instituţii publice .pentru asigurări sociale de stat. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. accidente de muncă şi boli profesionale. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. asigurări sociale de sănătate. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .E. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.sume de primit şi datorii sume de plată.E. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. SAPARD etc.E. Contribuţiile statelor membre la bugetul U.2. Asigurări sociale.1. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. Decontări cu Comunitatea Europeană 4.6. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. ISPA. asigurări pentru şomaj.6.E. • contribuţii din taxe vamale. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . ISPA.

” bugetului U. Achitarea obligaţiei de plată. altele decât personalul propriu şi furnizorii.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. pentru închiderea contului de cheltuieli. Debitori şi creditori diverşi. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. se înregistrează ca şi creditori diverşi. bugetul local. 10 OMFP nr.E. Înregistrarea. 65 . pe structura clasificaţiei bugetare.” 4. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.7. la cererea acestora sau din oficiu.E. altele decât personalul propriu şi clienţii.E.” 2. bugetelor locale. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” bugetul de stat” 3.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. se înregistrează ca şi debitori diverşi. bugetului asigurărilor sociale de stat. pe structura clasificaţiei bugetare.E.E. 1917/2005. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. în contul de rezultat patrimonial: 121.

Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. 4. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. fonduri cu destinaţie specială. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. într-un cont distinct. 4. se înregistrează. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. abonamente publicaţii. abonamente la publicaţii. 66 . la venituri în avans (venituri din chirii. abonamente la instituţiile de spectacole. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. precum şi dobânzile aferente acestora. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. după caz. asigurări. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. atât în contabilitatea unităţii debitoare. potrivit legii. se înregistrează distinct în contabilitate. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. după caz. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. la cheltuieli în avans (chirii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare.bugetul asigurărilor pentru şomaj. provizoriu. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. din fonduri speciale. alte cheltuieli efectuate în avans). Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. alte venituri realizate în avans). se înregistrează distinct în contabilitate.8.9.

împrumuturi interne şi externe garantate de stat. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. Datorii 5. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. conform acordului de împrumut. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.1. 5.1. care este încheiat înainte de data bilanţului. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. denumită şi datorie curentă. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.2. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. 67 . împrumuturi interne şi externe contractate de stat. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung.1. alte împrumuturi şi datorii asimilate.1.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. prime privind rambursarea obligaţiunilor. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. 5. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.1.3. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. la care se adaugă datoria publică locală. de pe pieţele financiare.1. pe de o parte. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.1.3. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. la un moment dat. după caz. prin Ministerul Finanţelor Publice. în numele României.1.3. prin Ministerul Finanţelor Publice. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. 5. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. 68 . în numele statului. după caz.5. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. pe de altă parte. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege.2. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.

Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. instituţii financiare internaţionale. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. se constituie fondul de risc. mediu şi lung. împrumuturi de stat de la bănci.1.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. respectiv din bugetele locale.4. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. de la alte instituţii de credit. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. contractate în scopuri prevăzute de lege. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. persoane juridice române sau străine. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. garanţii de stat. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. în 69 . Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. 5. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. sau de la alte organizaţii internaţionale. la un moment dat.

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. alte vărsăminte. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. pe termen scurt. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Consiliile locale. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. 70 . Provizioanele nu pot depăşi. taxe. din punct de vedere valoric. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.2. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. 5. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. se constituie fondul de risc. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. după caz.scopurile prevăzute de lege. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. contribuţii. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare.

rezultatul reportat. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 .cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. .alte provizioane. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.3. 5. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. potrivit legii sau prin natura lor. daunele şi alte datorii incerte. cele exemplificate în anexa la Legea nr.1. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.litigiile. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. în limitele şi în condiţiile legii. despăgubirile. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezultatul patrimonial. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. fondul activelor fixe necorporale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. amenzile şi penalităţile.3. . 5. fonduri în afara bugetelor locale etc. exemplificate în anexa la Legea nr. declarate ca atare prin lege. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . rezervele din reevaluare.

insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. în condiţiile legii. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. În lipsa acordului menţionat. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. Bunurile din domeniul public pot fi date. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. după caz. Domeniul public al comunelor. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. ele pot fi date numai în administrare. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . după caz. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. de ministere. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. prin hotărâre a Guvernului. dacă legea nu dispune altfel. Bunurile din domeniul public al localităţilor. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. a consiliului judeţean. după depunerea situaţiei financiare anuale. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. concesionare sau închiriere. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun.judeţean.

decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.judeţean. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. 73 . a consiliului judeţean. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. mai degrabă. prin hotărâre a Guvernului. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care.2. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. se are în vedere. prin hotărâre a consiliului judeţean. 5. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. prin urmare. la cererea Guvernului. La începutul exerciţiului. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Dreptul de proprietate publică încetează. după caz.3. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate.

. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. 5. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. În astfel de cazuri. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Reevaluarea acestora se face. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. din cadrul capitalurilor proprii. în condiţiile legii. aceasta se tratează astfel: . determinată în urma reevaluării. din cadrul capitalurilor proprii. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.3. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.3. după caz.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii.ca o scădere a rezervei din reevaluare. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. .3.ca o creştere a rezervei din reevaluare. dacă nu a existat o descreştere anterioară. aceasta se tratează astfel: .5. În cazul în care. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. la valoarea justă. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric.4.

01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.131. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.131.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. .131. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .

Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. 95/2006 privind reforma în 76 . ca fond. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. în continuare. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”.1. potrivit legii. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Sumele constituite ca fond de rezervă. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. potrivit legii. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.01 = 131). Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Contului 131. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. necheltuite. din fondul de rezervă.curent.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522).01). Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. pentru utilizare ca fond de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Fondul de rezervă pentru sănătate.1.

înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Fondul de risc. 77 . Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. aprobă taxe speciale. ca surse de finanţare. consiliile locale. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. pentru garanţii la împrumuturi externe. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. la unităţile trezoreriei statului. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii.domeniul sănătăţii. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. după caz. Taxe speciale. prin tarif sau preţ potrivit legii. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Se păstrează într-un cont distinct. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. respectiv.

la sfârşitul anului. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Contul 1391 este un cont de pasiv. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Fondul de dezvoltare a spitalului. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Soldul debitor al contului 468. deschis în afara bugetului local. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Fondul de tezaur. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. 78 . iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. iar în debit.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. precum şi din cele casate. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Acesta este un cont de activ. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale.

indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent.5. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. curente şi de capital. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. interne şi în străinătate. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. după caz. Alte transferuri. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. transferuri. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată.4. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. contribuţiile aferente acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. prime. aferente unei perioade de timp. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. 79 . Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. asistenţă socială acordate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. al 13lea salariu. precum şi subvenţii. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice.

. cheltuieli cu alte impozite. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . cheltuieli financiare.servicii bancare şi asimilate. taxe şi vărsăminte asimilate.protocol. animale şi păsări. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. cheltuieli cu personalul. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . reclamă şi publicitate.alte servicii executate de terţi. materiale consumabile. materiale de natura obiectelor de inventar.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.indemnizaţii de delegare.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. accidente de muncă şi boli profesionale. . Cheltuielile cu personalul includ: .transportul de bunuri şi personal.drepturi salariale în natură. . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. asigurări de şomaj. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. . după natura şi destinaţia lor. conform legii. . cheltuieli de capital.comisioane şi onorarii. asigurări sociale de sănătate. . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. . Cheltuieli cu alte impozite.întreţinere şi reparaţii. transferări. ambalaje. . alte cheltuieli operaţionale. 80 .chirii.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. Acestea includ: . mărfuri. alte cheltuieli finanţate din buget. .1.deplasări. . .energie şi apă. alte stocuri. detaşare.materii prime.prime de asigurare.alte cheltuieli operaţionale. . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. detaşări. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. amortizări şi provizioane. cheltuieli extraordinare. . .servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.5. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.4. materiale nestocate.salariile personalului. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. taxe şi vărsăminte asimilate. Alte cheltuieli operaţionale includ: .

se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.V. facturii fiscale. . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. 1.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.pierderi din creanţe imobilizate. . 81 .diferenţe de curs valutar.ajutoare sociale. conf. pentru procurarea unei truse medicale (auto). ISPA.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.1 100 lei 2.cheltuieli neeligibile: PHARE.V.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. SAPARD. ISPA. .transferuri interne. . .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. .transferuri în străinătate.asigurări sociale. . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. .subvenţii. . .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. SAPARD.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. ISPA.alte pierderi . Angajatul C. . La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .dobânzi. SAPARD. .

cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. . Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. Dacă bugetele publice. fără deosebiri. dacă sunt orientate şi executate la fel. .cheltuieli financiare privind amortizările.2. şi numai în al doilea rând un document financiar.a. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. . în succesiunea lor. de apărare şi ordine publică ş.alte cheltuieli. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. economic. Cheltuielile. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. corespunzătoare naturii. şi pe aceea de elaborare şi 82 . provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume.. odată constituite/încasate. apoi. Cheltuieli extraordinare includ: . Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. provizioane şi ajustări includ: . Cheltuielile bugetului de stat. între alte funcţii. amortizări. 5. Un buget public este în primul rând un document politic. Cheltuieli de capital. In aceste situaţii. Astfel.cheltuieli operaţionale privind amortizările. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. In consecinţă. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. caracterului şi aspiraţiilor sale. nu se deosebesc între ele. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. au legătură cu programul de guvernare. acţiunilor. . utilizate potrivit altei proceduri. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale.pierderi din calamităţi. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. oricare este acesta.4. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. ca şi veniturile. programelor. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. programatic.

pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. 83 . Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. respectiv se pot angaja. prin trezoreria statului. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. pe exerciţii bugetare. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. b. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale.F.. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate.P. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. c. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare.De asemenea. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene.

sursă de finanţare a cheltuielii. în cadrul acestora pe capitole. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. articole şi alineate. . prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.bugetul fondurilor externe nerambursabile. capitolul. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.. titlul. 2. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.bugetul asigurărilor pentru şomaj. . subcapitolul.4. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. Numărul de salariaţi. prin M. 5. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. .bugetele locale. capitole.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. 6. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. .bugetul asigurărilor sociale de stat.F. simbolul contului (din planul de conturi). permanenţi şi temporari. respectiv: . 3. subcapitole.P. .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. In consecinţă.bugetul de stat. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. . 4. 84 . după natură şi destinaţie. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. articolul.3. 5.

Grupele de venituri 85 . organizarea de manifestări culturale şi sportive. 5. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate.5. după caz. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. în roşu. creanţelor şi datoriilor. publicaţii. aferente unei perioade de timp.7. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. taxe. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. proiecte. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. alineatul. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. subalineatul (paragraful). 8.5. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. concursuri artistice. veniturile reprezintă impozite. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. prestaţii editoriale. 5. prestări de servicii şi altele asemenea. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. studii. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. În contabilitate.1. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli.

Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. La rândul lor. fonduri cu destinaţie specială. venituri din producţia de active fixe.variaţia stocurilor. venituri financiare. venituri fiscale. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. subvenţii.venituri din lucrări executate şi servicii prestate.venituri din chirii. . venituri din provizioane.venituri din vânzarea mărfurilor.. 1. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.venituri din activităţi diverse. . . . Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . . alte venituri operaţionale.venituri din vânzarea semifabricatelor. venituri extraordinare. . transferuri.p. .venituri din vânzarea produselor reziduale. Chiria lunară este de 9 lei / m. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.p. veniturile din activităţi economice includ: . venituri nefiscale. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. .venituri din vânzarea produselor finite. Potrivit prevederilor contractuale.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. după natura şi sursa lor. .1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. 86 .venituri din studii şi cercetări. venituri din contribuţii de asigurări.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. finanţări.alte venituri operaţionale.

alte impozite şi taxe fiscale. . profit şi câştiguri din capital. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Grupa "Venituri fiscale" include: . Venituri fiscale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.impozit pe salarii.venituri din producţia de active fixe corporale. Veniturile financiare includ: 87 .impozite şi taxe pe proprietate.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.venituri din proprietate. recunoscute la momentul constatării. Grupa "Venituri nefiscale" include: . De regulă.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Venituri din contribuţii de asigurări. . . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. Venituri nefiscale.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. .alte impozite pe venit.impozit pe venit.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. . .Venituri din producţia de active fixe includ: . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.impozit pe venit.venituri din producţia de active fixe necorporale.

Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. . precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. însă. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. dar şi din celelalte. Sunt. din donaţii. Între sursele de finanţare. . bugetele locale. bugetul asigurărilor sociale de stat.5.integral din venituri proprii. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. SAPARD.venituri din diferenţe de curs valutar. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale.alte venituri financiare.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. . finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: .venituri din investiţii financiare cedate. bugetele fondurilor speciale.a.integral din bugetul de stat. sponsorizări. SAPARD.venituri din dobânzi. în funcţie de subordonare. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. subvenţii. ISPA. după caz. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare.PHARE. de înfăptuire a justiţiei. se finanţează acţiuni social – culturale. ..2. şi alte surse de finanţare: pe programe. Din această sursă. . . ISPA. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. transferuri.PHARE.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . bugetele fondurilor speciale. bugetele locale. .venituri din creanţe imobilizate.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . . Când există surse duble de finanţare. bugetul asigurărilor sociale de stat. Sub aspectul surselor de finanţare. 5. după caz. 88 . Finanţări.

). dar nici nu există o listă publică. Astfel. Cifrele nu au fost contestate oficial. potrivit bugetului aprobat. In ce priveşte cheltuielile bugetare.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. pentru a nu deforma. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. Potrivit clasificaţiei bugetare. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. ulterior. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. In schimb.a. lucrări executate şi servicii prestate. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. materiale. de capital ş. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. reprezintă plăţi de casă. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe.). Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. Astfel. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. 89 . clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. număr cu care ţara ocupa un loc de top. de infrastructură. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. de apărare şi siguranţă naţională etc. în acelaşi fel. ca venit. Clasificaţia bugetară. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. exhaustivă. la începutul anului 2008. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

In situaţiile în care.F.fonduri cu destinaţie specială. după caz. la data plăţii salariului. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . . .de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior.finanţarea de la buget. la a căror realizare contribuie şi Guvernul.finanţarea în baza unor acte normative speciale. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. ca resurse financiare ale acestora. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. Sume/cote defalcate. o cotă la bugetul de stat. . M.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. subvenţii. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. Aceste 90 . Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. începând cu întocmirea proiectului de buget. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. . -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. . . Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Această grupă include: . Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. au loc treceri de unităţi. pe baza dispoziţiilor legale. respectiv: transferuri. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv.P. fonduri externe nerambursabile. Spre exemplu. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite..venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. Transferuri.venituri din subvenţii. după caz.

Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale.5. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. la virare. Este de 0. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. după care se înregistrează ca încasări. sau la agenţii fiscali. 91 . Veniturile extraordinare provin din: . inclusiv. distinct pe fiecare impozit.venituri din despăgubiri şi din asigurări.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. în principal. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). 5. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. prin poştă. cu înregistrările aferente în contabilitate). Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. taxă sau alte obligaţii fiscale. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate.3. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. sau prin ordin de plată peste această sumă. inclusiv.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere.venituri din valorificarea unor bunuri. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. . Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. şi A. restituiri. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.A.4.F. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete.F. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). reprezentând contribuţia de asigurări sociale. datorate de plătitori. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. compensări şi amânări la plata impozitelor. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.N.P. persoane juridice şi persoane fizice. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.F.N.N. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.A.5. pe lângă alte funcţii.NA. elaborează.F. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. Stabilirea obligaţiilor de plată. A. în baza dispoziţiilor legale. 92 .Eventualele înlesniri. In legătură cu veniturile bugetare.N.F. De asemenea.P. ordonatorii de credite (principali. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. reprezentând impozite. bugetului asigurărilor de şomaj.)¹. 5.F.A. Autoritatea de specialitate din subordinea M. A.A.F. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. Printre alte obiective.P.. taxelor. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.F.

Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. avize de expediţie.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. 5. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. în roşu. după natură şi sursă. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. paragraful.5. . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.bugetele locale. În cadrul instituţiilor publice. bugetul căruia îi aparţine venitul: .bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 2. facturi. Cu aceste 93 .bugetul asigurărilor sociale de stat. . simbolul contului (din planul de conturi). contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.5. . alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora.5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. . . . .bugetul fondurilor externe nerambursabile.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. 3. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea.bugetul de stat. subcapitolul. capitolul. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări.

În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. debitori scoşi din activ. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. 5. 94 . în păstrare sau custodie. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii.6. urmăriţi în continuare. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. efecte scontate neajunse la scadenţă. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. active fixe luate cu chirie. precum şi alte valori. chirii şi alte datorii asimilate.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii.

note explicative. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. 6.cont de profit şi pierdere . fără subdiviziunile leului. care se compun din: . • contul de rezultat patrimonial. • anexe la situaţiile financiare.bilanţ .cont de profit şi pierdere . nr. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. care includ: politici contabile şi note explicative.politici contabile . Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.situaţia fluxurilor de trezorerie .bilanţ .note explicative. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.E. art. O.politici contabile .situaţia modificării capitalului propriu . situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. respectiv în lei.1. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.27 (3): . Pentru instituţiile publice.E. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .G. • contul de execuţie bugetară. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. • situaţia fluxurilor de trezorerie.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 82/1991. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.

poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. la termenele stabilite de acesta. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Ministerele. 96 . organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. subordonate instituţiilor publice din România. după caz. fără a întocmi situaţii financiare. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Unităţile fără personalitate juridică. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. datoriilor. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. alte autorităţi publice.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. după caz. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. subordonate instituţiei publice.

Bilanţul 1. p.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice.1. Schematic. 2005. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. unul deosebit de important. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan.M.279. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). C. generalizată. proprietate sau complexitate. 97 . este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. – Contabilitatea instituţiilor publice.1. Definiţie. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. sintetică. indiferent de obiect. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. mărime.6.

respectiv ca surse de formare. disponibilităţi băneşti ş.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete.a. Văduva I. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. „. ca pasive – în partea dreaptă. p.35.. Teoretic. corporale.A.a. stocuri.. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. inclusiv în bilanţ. iar pasivul.). Neamţu H.... Bucureşti. În practică însă. efectuării plăţii/încasării ş. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului.a. 1997. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. 98 . sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. Editura Didactică şi Pedagogică. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). fonduri de trezorerie. creanţe etc. mijloace fonduri imobilizate. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. complexităţii. Ristea M. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. R. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. 16 Călin O. Bazele contabilităţii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”.) curente ş. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate.. ca provenienţă. Activele – datorită diversităţii.. • Active circulante (stocuri. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale.

17 99 . dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. De asemenea. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. ca active circulante. Exemple de active imobilizate: clădiri. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). evident. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. sunt. sculele şi verificatoarele ş. construcţii speciale ca poduri.105/2007. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). mijloace de transport. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. ambalaje etc. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. creanţelor. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. indiferent de valoarea lor contabilă. ziduri de sprijin ş. Datorită acestor particularităţi. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. sportiv. de lucru. Stocurile.a. nr. Spre deosebire de activele fixe. imobilizări.G. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.a. sau curente. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Activele circulante. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. materiale (consumabile). respectiv bunuri imobile.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. Activele imobilizate. sau fixe. disponibilităţilor băneşti. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate.

operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an.a. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). Pe lângă resurse proprii. împrumutate ş. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. decontări cu persoane fizice. operaţii de regularizare ş. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). şi altele. juridice etc. datorii fiscale (impozite datorate pe profit.a. Ca sursă de finanţare. Rezultă că.). bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. administrator. pe salarii etc. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. 100 . Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. reevaluarea. surse atrase. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. Capitalul. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză.a. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. din care rezultă obligaţii de rambursare. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist.propriu. care reflectă situaţia de fapt. şi invers. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. sub diferitele sale forme. Toate aceste lucrări. până în momentul plăţii lor. şi necurente – de peste un an). Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. prin componenţa sa.

00 9 000. 1..00 11 000.00 . Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. fonduri . mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000..00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. ACTIV ASIV I.00 .00 P 15 000. .00 1 Rezerve. 63 800. maşini. 20 000. clădiri.00 2 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 8 000. p.00 11 500.12.00 12 000.40) Bilanţ contabil la 31.00 12 200.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.

Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.Disponibil în casă Total Active II .00 7 500.00 0.00 102 .00 87 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

angajamente legale .angajamente bugetare .plăţi efectuate . 6. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.angajamente legale de plătit . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). consumuri de resurse).prevederi bugetare iniţiale. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).1. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. prevederi bugetare definitive . pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. credite bugetare definitive . în structura în care a fost aprobat bugetul.drepturi constatate . care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.încasări realizate .drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .5. Notele explicative se prezintă sistematic. 106 . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Pentru elementele prezentate în notele explicative. de regulă. după caz.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.credite bugetare iniţiale. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.cheltuieli efective (costuri. se va prezenta.

02 Rezultatul reportat . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . sănătate. local.bugetul local 117.03 Rezultatul reportat . asigurări. animale şi plantaţii 214 Mobilier.1 Terenuri 211. brevete.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. local. licenţe.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. sănătate) 121. mijloace de transport. asigurări sociale.01 Rezultatul reportat .02 Rezultatul patrimonial . mărci comerciale. şomaj) 117. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. şomaj. aparatură birotică.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.01 Rezultatul patrimonial .

1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. SAPARD.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ISPA etc.E.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468. ) 459 Sume datorate bugetului U.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.

SAPARD. detaşări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .PHARE.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări.E. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .

Suciu G. A. Bucureşti. Contabilitatea instituţiilor publice.. 2004. Of.. Ştefănescu. I. Editura InfoMega.12. Editura Universitară. Noua contabilitate publică.Bibliografie selectivă  Dascălu.. Nişulescu. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. nr.  IPSASB.186 bis din 29.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.  Morariu.. traducere. Editura CECCAR. 2005. C. A. 110 . 1. Bucureşti. 1. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. 2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr.2005. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful