ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. unei practici adecvate. Ca ştiinţă şi practică. De asemenea. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. au existat. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. este imposibil de realizat. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. De la simple însemnări. de reglementare. De asemenea. fenomene. Efortul vizează şi latura juridică. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. cât şi ca aprofundare. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. În lipsa unei experienţe. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. cu intensificarea schimbului de activităţi. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. Dedicarea generaţiilor trecute. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. contabilitatea a fost subiect distinct. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. Contabilitatea ca disciplină de studiu. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. complex de studiu şi obiect serios de activitate. şi există. dificultăţile se amplifică. cu caracter permanent şi. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. 7 . sau vizionarea programelor TV. în prezent. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. atât ca iniţiere. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. ulterior. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. ca însuşire. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii.

contabilitatea. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. 1.2. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. şi mai ales când acesta este testat. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. 8 . întrebuinţării. În această concepţie. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. geometria. Astfel. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. capital propriu. precum şi afacerile mari şi mărunte. o profesie folositoare şi. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. administrare. ca obiecte de studiu. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. cu procedee şi instrumente proprii. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. comensurabile în bani). bine remunerată. pe de altă parte. al consumului. Ca reflectare în contabilitate. folosinţă a bunurilor. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. economic şi financiar. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). ca avere mobilă şi imobilă. atras etc. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. starea. Astfel. distincte de celelalte discipline. Sub aspect economic. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. atras). În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. Ca teorie şi practică. Sub aspect juridic. transformarea capitalului. Altfel. înlocuirii acestora. uneori. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. în ordinea în care acestea au avut loc”. cu ce se ocupă acestea. contabilitatea este o disciplină interesantă.

stării. patrimoniul aflat în administrare. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. execuţiei bugetului public naţional. În această concepţie. evaluarea. calculul. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. după caz. costul programelor aprobate prin buget. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. probată în bilanţul contabil. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). 82/1991. La rândul lor. datoriilor şi capitalurilor proprii. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. gestiunea şi controlul activelor. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. furnizorii. clienţii. clienţii. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. creditorii. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. Legea contabilităţii. băncile. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. rezultatul execuţiei bugetare. cunoaşterea. prelucrarea. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. Contabilitatea. contabilitatea de gestiune. prelucrarea. nr. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. mişcării şi transformării resurselor economice. rezultatul patrimonial (economic). defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere.Sub aspect financiar. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . ca activitate specializată în măsurarea. Parlamentul. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. atât pentru cerinţele interne ale acestora. respectiv contabilitatea financiară şi. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie.

c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. cu personalitate juridică. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. instituţiile publice autonome. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. judeţele. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). municipiile. ministerele. indiferent dacă veniturile au fost încasate. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Administraţia Prezidenţială.bugetului de stat. 45/2003. municipiul Bucureşti. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. indiferent de modul de finanţare a acestora. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. oraşele. . alte autorităţi publice. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. aprobată cu modificări şi completări. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. a) şi c). care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. precum şi instituţiile din subordinea acestora. iar cheltuielile plătite. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . În aplicarea prevederilor de la pct. Conturile contabile trebuie să fie conforme. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). 500/2002. sectoarele municipiului Bucureşti.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. b) contabilitatea trezoreriei statului. planul de conturi cuprinde: .

Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: .execuţie a bugetului. a unei creanţe sau unei obligaţii.clasa 1 „Conturi de capitaluri”.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. . şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente).3. .1.3.clasa 2 „Conturi de active fixe”. În acest sens. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.clasa 4 „Conturi de terţi”. Cu ajutorul acestor conturi. . Ordonatorii de credite 11 . Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. 1. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. . . iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament.clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. 1. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. respectiv în momentul creării. .

nr. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. „determinări obiective” etc. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială.O. Calitatea de ordonator de credite. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. comisii. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. ordonatori principali: sunt miniştrii. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. c.U. Legii nr. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. alte organisme colective. M.G. 115/1999 privind 12 . conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. „influenţe”. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. 116 din 4 feb. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. indiferent de rang: principal. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. nr. subordonate ordonatorilor principali. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. întreagă. în termeni juridici. b. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. subordonate ordonatorilor secundari. Un ordonator de credite.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. In ierarhia arătată. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. La rândul lor. ai 3 O. 2005. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. fără „acoperiri”. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.a. capitole etc.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. trimestre. sunt refuzate (de M. aşa cum s-a arătat mai sus.F. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Dintre atribuţii menţionăm: . luni.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. De asemenea. .realizarea veniturilor bugetare. Prin lege.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. 500/2002. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii.. 5 Calendar bugetar: etapele.P. elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. . 13 . acestea sunt retrase.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. . . repartizarea creditelor bugetare. . Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse.). .

P. potrivit legislaţiei în vigoare. 1. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite.va deveni un buget realist. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. iniţial. dacă este cazul.Dintre atribuţii. M. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. ordonatorii principali de credite.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat. Un proiect de buget fundamentat temeinic. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . . de regulă. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. în condiţiile legii. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. .cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea.F. de ordonatorii principali de credite. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză).cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. fără prevederi în exces şi fără omisiuni.2. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.3. în compartimente distincte. conduse de către directorul economic. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . a specificului instituţiei. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. sunt formulate. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii.

respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. păstrarea documentelor justificative. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. potrivit legii. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice.cheltuielilor sau. şi în alte ţări din Europa occidentală. spre 15 . a registrelor şi situaţiilor financiare. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. mai întâi în Italia şi. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. depunerea la termen a acestora la organele în drept. în condiţiile legii. potrivit legii. conform legii. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. astfel cum a fost modificată şi completată. ulterior. Un agricultor. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. 1. Legea contabilităţii nr.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control.4. după caz. 82/1991.

p. a rezultatelor financiare. magaziei (gestionarului). Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. în mod distinct. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. Ca urmare. valorii. pentru fertilizare. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. completarea de noi registre. Proportioni et Proportionalita. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Geometria. potrivit naturii şi destinaţiei lor. lipsurilor de inventar etc. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. Bucureşti. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. 6 Gh.241. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. s-a impus întocmirea de noi documente.exemplu. decât secvenţial. atât în debit cât şi în credit. 16 . precum şi de longevitatea acesteia. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. dar şi a formelor de evidenţă economică.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. implicit. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. nu serveşte. casării. altădată singurul în funcţiune. pentru piaţă. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. orz ş. fapt dovedit. erbicidare etc. porumb. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial.. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Prin sine însăşi. cantităţii. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. la preţurile trecute în documentele justificative. pentru sămânţă. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. Valorile se înregistrează. aşa cum s-a arătat mai sus. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. de virtuţile. sămânţa. Contabilitatea în partidă dublă. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. care cultivă cereale: grâu. treptat.). Enache – Bazele contabilităţii.a.

Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. registrul-inventar ş. – Istoria contabilităţii.a. 7 Demetrescu. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. în creditul altui cont. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. registrul-jurnal. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii.68. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. concomitent. în secolul XX. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. fiecare fond având o gestiune proprie. p. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. sucursalele. imprimatelor.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor.Apariţia acestei lucrări. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. C. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. Este de dată mai recentă. filialele. şi a altora în acel timp. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Contabilitatea în partizi multiple. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. Editura Ştiinţifică. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. 1972. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple.G. utilizării metodelor matematice moderne. 17 . Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. Bucureşti. Prin asimilare.

5. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah".1. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. registrulinventar. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. servicii. cartea-mare şi balanţa de verificare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. cât şi în valută. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". ISPA etc. comunicat de Banca Naţională a României. formulare şi documente contabile corelate între ele. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. 18 . instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. La instituţiile publice. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. 1. creanţe şi datorii. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. bunuri. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare.6. la cursul INFO–euro.. La data întocmirii situaţiilor financiare. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. sub diverse forme: disponibilităţi. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar.

precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. să fie considerate infracţiuni. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. de bunuri materiale. . fişe şi alte documente contabile după caz.7. 1. . fără să fie înregistrate în contabilitate. după caz. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. atunci când este necesar. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah".denumirea documentului. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. temeiul legal al efectuării acesteia. vizat şi aprobat. sediul unităţii care întocmeşte documentul. cu orice titlu. potrivit legii. . după caz. . titluri de valoare. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare".conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: .numărul documentului şi data întocmirii acestuia.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul).numele şi prenumele. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". . numerar şi alte drepturi şi obligaţii.denumirea şi.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). În acest caz. .

prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. în orice moment. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. după ce a fost numerotat. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. după caz. în conturi sintetice şi analitice. pot fi recapitulate într-un document centralizator. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. după caz. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. foi volante sau listări informatice. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. prin înregistrarea cronologică. registrul-inventar şi cartea mare. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. după caz. denumit jurnal-auxiliar. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. 20 . Se întocmeşte zilnic sau lunar.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. . realizate în acelaşi loc de activitate. şnuruit. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. Operaţiunile de aceeaşi natură. privind activitatea financiară şi contabilă. fără ştersături şi spaţii libere.

În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. într-o formă recapitulativă. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. prin regruparea conturilor. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. după ce a fost numerotat. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. inventariate potrivit legii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. registrul-jurnal se editează lunar. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. divizării sau încetării activităţii. În acest registru se înscriu. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. elementele inventariate după natura lor. şnuruit. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. cu ocazia fuziunii. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. preluate din aceste jurnale. situaţia încasării-achitării facturilor etc. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. în mod cronologic. În această situaţie. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. la un moment dat. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. decontările cu furnizorii. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. 21 . registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului.

ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. procedeele. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. 1. au evoluat. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. convenţiile contabile. şi evoluează. după caz. iar balanţele de verificare analitice . soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). 22 .Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar.9. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. în ordinea înscrisă în planul de conturi. soldurile finale debitoare şi creditoare. 1. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. totalul sumelor debitoare şi creditoare. pe măsura înregistrării operaţiunilor. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare.8. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. rulajele curente debitoare şi creditoare. lunar. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. La instituţiile publice.

de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. conturi de rezultat. Principiul permanenţei metodelor. De asemenea. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. constituite în principii şi convenţii contabile. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. Sunt principii contabile reglementate explicit. La rândul lor. Principiile contabile. Stabilitatea 23 .Contabilitatea. unele în mod cutumiar. Pe lângă acestea. Principiul prudenţei. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. sau. bilanţuri contabile etc. utilizate în practică. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Concluzia este că. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Sistemul unitar de norme. subvenţii efective. şi în contabilitatea publică. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. N-au fost niciodată aceleaşi. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. în cazul Uniunii Europene. sunt şi principii contabile nereglementate. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. asigură prezentarea fidelă a realităţii. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. inclusiv transferuri. naţional. care trebuie avute în vedere. 2. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. În cazul instituţiilor publice. riscuri previzibile.

).a. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. prin comparare. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. în primul rând. Se individualizează. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. coincide cu anul calendaristic. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. cu exerciţiile anterioare. eventual a patrimoniului. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. care. 3. de prezentare a rezultatelor etc. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. situaţia patrimonială. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. de calcul. execuţia şi raportarea bugetară. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. precis determinată. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. Ca urmare.a. 4. în România şi în ţările membre UE. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Or. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. sau an bugetar. eventual. Principiul continuităţii activităţii.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. Permite. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor.

ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. implicit. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. 25 . Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. Potrivit acestui principiu. a fluxurilor monetare. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. cele care compun postul respectiv. Principiul intangibilităţii. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. Principiul necompensării. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. Potrivit acestui principiu. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. 8. deci o determinare obiectivă. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). 7. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. este una din aplicaţiile cutumiare. 6. Cum o compensare poate ascunde ceva. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Principiul costului istoric. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). precum şi între venituri şi cheltuieli. 5.determinată. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. 10. prin situaţiile financiare. nu numai forma lor juridică. Prin contrast. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Ca urmare. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. De exemplu. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. se impune o selecţie a faptelor. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite.9. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). 1. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). sursele din care se efectuează acestea).10. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. şi b) credibile în sensul că: 26 . a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

3. Informaţii şi proceduri utile 1. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. 1. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. 82/1991. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită.sunt neutre. 2. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. . în situaţia comasării prin absorbire.sunt prudente. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.. Operaţiile care trebuie efectuate. în starea în care se găseşte la data comasării. Corectarea erorilor contabile. În cazul comasării prin absorbire. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. .11. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. Predarea-primirea activelor 27 . Momentul înregistrării. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. . republicată. Eventualele erori constatate în contabilitate.

.la valoarea justă . Evaluarea.la cost de achiziţie . Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. respectiv valoarea de inventar. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. denumită valoare de inventar. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.şi pasivelor instituţiei absorbite. 6.pentru bunurile produse în instituţie. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. 5. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă.la cost de producţie . Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. denumită valoare contabilă (costul istoric).a. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). . în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. cheltuielile de transport. 4. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. cheltuieli cu montajul. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. probe tehnologice ş. 28 . care se stabileşte astfel: .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. starea acestuia şi preţul pieţei. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. În acest scop. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

a celorlalte documente contabile. Orice persoană care constată pierderea. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale.12. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. după caz. întocmite sau reconstituite. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. de către alte persoane juridice române. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.1. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. în termen de 24 de ore de la constatare. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. cu titlu oneros. În cazul în care pierderea. cu excepţia statelor de salarii. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". care se păstrează timp de 50 de ani. în baza unor contracte de prestări servicii. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. potrivit legii. Arhivarea. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. În caz de încetare a activităţii. 29 . care dispun de condiţii corespunzătoare. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Arhivarea registrelor de contabilitate. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate.

iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. cu excepţia primului an de activitate. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. 1. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. potrivit reglementărilor legale în vigoare. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile.13. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. 30 . Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.14. potrivit legii. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile.1. coincide cu anul calendaristic. de regulă. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă.

Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. Valorile de intrare sunt diferite. privită ca sistem. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. intangibile. ca şi cea la data bilanţului. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate).Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig.a. În unele situaţii (de exemplu donaţii. În fig. prin donaţii. potrivit specificului modului de dobândire. respectiv costul de achiziţie. Intrările au loc prin achiziţionare. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Evaluarea iniţială. În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. intrări din producţie proprie. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. ca urmare. transferuri ş. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. 1 (p. vânzare.a. sponsorizări.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. Sunt active fixe necorporale. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). transfer ş. sponsorizări. Imobilizări necorporale. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. de intrare (contabilă). Ieşirile au loc prin casare. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. 31 .

valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. au sold final debitor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. licenţe. c) proiectarea. Când nu este cazul a unei procurări. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Când sunt cumpărate. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. în concordanţă cu natura activului respectiv.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. respectiv primite cu titlu gratuit). Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. ş. creşterea performanţelor acestuia. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. mărci comerciale. constate pe piaţă. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . înaintea începerii producţiei de serie. brevete. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. 32 . Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. drepturi şi active similare”. matriţelor care implică tehnologie nouă. sculelor. când acestea sunt efectuate. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. Contul 205 – „Concesiuni. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. b) proiectarea uneltelor. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. se creditează cu valoarea ieşirilor. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu.

(Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. În cazul nerecuperării integrale. O valoare reziduală. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. Programele informatice create de instituţiile publice. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. alta decât zero. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Amortizarea se înregistrează lunar.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. Pentru serviciile şi activităţile economice. cu aprobarea ordonatorului de credite. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. care nu poate depăşi 5 ani. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. lucrări muzicale. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. evenimente sportive. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. 33 .E. 2909/2000 al C. lucrări literare. programe de radio sau televiziune. la momentul scoaterii în funcţiune. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. integral. regresivă. se recomandă metoda amortizării liniare. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. relativă. În Regulamentul nr. progresivă. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. accelerată. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă.

Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). deci. Periodic. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. sau odată la 5 ani. ca şi reevaluarea. o pierdere sau o echivalenţă. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării.Scoaterea din uz a unui activ – şi. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Evaluarea.

brevetelor. brevetelor. brevetelor.. brevete etc...etc.etc... realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.etc.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.. licenţe. brevete.etc.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.etc... achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni.. „Amortizări privind brevetelor..etc. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 . brevete. brevete.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni..” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.etc..etc. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni. mărci comerciale... brevetelor... licenţe. mărci comerciale.. brevete. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevetelor.

clase şi subclase. mijloace de transport. subgrupe. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. terenuri cu construcţii/fără construcţii. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. Sunt active fixe corporale. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. clase şi subclase. Instalaţii tehnice. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. Imobilizări financiare. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. cu împrejmuiri etc. Fiecare obiect singular. tangibile. subgrupe. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. clase şi subclase. terenuri cu zăcăminte ş.Imobilizări corporale. la lucrări de acces. De exemplu. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 .a active corporale Se evidenţiază pe grupe. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. sau complex de obiecte. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. subgrupe. echipamente de protecţie ş. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. În contabilitatea analitică. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă.a. silvice. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. aparatură birotică. Terenurile nu sunt supuse amortizării. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. Mobilier. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni.

sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. sau utilizării în producţie. Activele circulante. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. potrivit legii. care sunt conservate în vederea vânzării. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). 37 . Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. • investiţii financiare pe termen scurt. sau produs. a căror utilizare nu este restricţionată. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). • terţii. instituţiile publice deţin şi active circulante. producţia neterminată. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională.

ş. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. care au statut de bunuri culturale comune. bugetul statului. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. nu sunt mijloace fixe. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. bugetul asigurărilor sociale de stat. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. sunt înregistrate ca documente de inventar.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. piesele de schimb.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. indiferent de valoarea lor. uzate fizic sau moral. de lucru. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii.a). aparatele de măsură şi control. furajele. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . materialele sanitare ş. asigurările sociale. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii.V-urile – sculele. fără a se regăsi. Prin caracteristicile lor. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. combustibilii. sportiv. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. sau cu o durată mai mică de un an.a. îmbrăcămintea specială. S. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie.D. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. medicamentele. indiferent de durata lor de serviciu. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. bugetele locale. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. verificatoarele –. în produsul finit. ambalajele. clienţii.a. de regulă. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. dispozitivele. personalul.. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. seminţele şi materialul de plantat.

echipamente de protecţie. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . aparatură birotică. animale şi plantaţii” ..211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” ..2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .213 – „Instalaţii tehnice.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.212 – „Construcţii” .404 = 512. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .214 – „Mobilier. alte active fixe corporale”. mijloace de transport. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.

obiecte de inventar. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. cu modificările şi completările ulterioare.1). „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. Deţinerea. Activele fixe necorporale cuprind: 40 .„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor.1. prevede la art. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. 2. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. mijloace băneşti. 82/1991. Activele fixe includ activele fixe necorporale. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). acţiuni ş.1. activele fixe corporale şi activele financiare (v. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. fig. sau infracţiuni. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Legea contabilităţii nr. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans.1. 2. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. La rândul său.a.

artistice ori recreative efectuate pe pelicule. cu excepţia celor create intern de instituţie. lucrări muzicale.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex.concesiuni. sponsorizări). sau pe baza unor evaluări efectuate. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.cheltuieli de dezvoltare. programe de radio sau televiziune. drepturi şi active similare. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. de evaluatori autorizaţi. pentru cele procurate cu titlu oneros. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . respectiv primite cu titlu gratuit). Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. donaţii. pentru cele construite sau produse de instituţie. 41 .alte active fixe necorporale. . licenţe. ..înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. .costul de achiziţie. benzi magnetice sau alte suporturi. de regulă. brevete. . lucrări literare. .avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. evenimente sportive. . mărci comerciale. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial.costul de producţie.

Fig. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ.. echipamente animale (de muncă. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. amenajări terenuri clădiri.1. garanţii. petrolifere programe software opere artist. miniere. de prod.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. construcţii maşini. (orig. ş. benzi magnetice. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 .a. depozite la terţi) terenuri. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.

. programe de radio sau televiziune.66 6 Amortizarea anuală: 16. Amortizarea. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. în funcţie de caracterul permanent. lucrări literare. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. licenţele. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial.30 lei Concesiunile.66 x 6000 lei = 999. lucrări muzicale. denumite şi amortizări. brevetele. drepturile şi activele similare. Amortizarea se înregistrează lunar. cu aprobarea ordonatorului de credite. după caz. mărcile comerciale. al deprecierii activelor fixe necorporale.6 lei : 12 = 83. denumite şi ajustări pentru depreciere. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. stabilite la data bilanţului. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. şi/sau ajustări provizorii. evenimente sportive. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.6 lei Amortizarea lunară: 999. sau provizoriu. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. 100 Cota de amortizare: = 16. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.

24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. o funcţie distinctă. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. Ajustări pentru depreciere. pe seama cheltuielilor. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. ajustarea trebuie majorată.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. în totalitate. pe calea amortizării.Programele informatice create de instituţiile publice. . Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. Reevaluarea. În cazul nerecuperării integrale. pag. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. la momentul scoaterii acestora din funcţiune.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. destinat să îndeplinească în mod independent. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. integral. cu aprobarea ordonatorului de credite. 44 . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. 2. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.2. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. . . Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . .performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v.1. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.

mobilier. piscicol 211.terenuri şi amenajări la terenuri. . . mijloace de transport. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. aparatură birotică.Activele fixe corporale cuprind: . pentru cele construite sau produse de instituţie.costul de achiziţie.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. animale şi plantaţii. sponsorizări). Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. .1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. Iniţial. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie. Evaluarea.construcţii. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. donaţii. respectiv primite cu titlu gratuit.costul de producţie.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. . activele fixe sunt evaluate la: . .instalaţii tehnice. . pentru cele procurate cu titlu oneros.

Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. În cazul clădirilor. Cheltuieli ulterioare. potrivit contractelor încheiate. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. denumite şi amortizări. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. 46 . fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. şi/sau ajustări provizorii. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. după achiziţionarea. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. stabilite la data bilanţului. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. sau a agentului economic. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Evaluarea la data bilanţului. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. creşterea potenţialului de servicii furnizate. denumite şi ajustări pentru depreciere. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. după caz. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. La expirarea contractului de închiriere. Amortizarea.

Reevaluarea. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. ajustarea trebuie majorată. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. pe calea amortizării. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. integral. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. 47 . existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.La încetarea contractului. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. În cazul în care. de profesionişti calificaţi. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. la momentul scoaterii din funcţiune. de regulă. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. În astfel de cazuri. În cazul nerecuperării integrale. Astfel stabilită. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. după caz. pe seama cheltuielilor. Ajustări pentru depreciere. membrii ai unui organism profesional în domeniu. determinată în urma reevaluării. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ.

Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. având cel puţin aceeaşi parametri. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. similare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. sau pe baza unor evaluări efectuate. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. de regulă. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. 48 . Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz. Transmiterea. după caz. Potrivit prevederilor legale în vigoare. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. indiferent de durata de folosinţă. fără plată. în funcţie de subordonare. Ca procedură. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. după caz. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. de evaluatori autorizaţi.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. În acest caz. potrivit reglementărilor în vigoare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări.

Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.titluri de participare. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. ajustarea trebuie majorată.creanţe imobilizate. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Activele financiare cuprind: . Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. a. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite.alte titluri imobilizate. potrivit legii. pe seama cheltuielilor. . alte creanţe imobilizate. b. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi .1. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. 49 . Iniţial. împrumuturi acordate pe termen lung şi b.2. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar.3. . un drept contractual. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende.

casa şi conturi la bănci.2. mărfurile. de asemenea. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. .este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. 2. 4. creanţe. 3. costul de producţie sau valoarea justă. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . materialele de natura obiectelor de inventar. Sunt incluse. ambalajele. sau c) sub formă de materii prime. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. investiţii pe termen scurt. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. . Activele circulante (curente) cuprind: 1. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. materialele consumabile. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. 50 . după caz.1. produsele. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. 2.2.2.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. stocuri. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. animalele şi păsările. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională.

şi costurile estimate necesare vânzării. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. În acest scop. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. fiind recunoscute în costul activului. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. sau de prelucrare a stocurilor. precum şi regiile corespunzătoare. Costul de producţie. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. De asemenea. şi anume: materiale directe. atât cantitativ. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. atunci când este cazul. În acest caz. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. energie consumată în scopuri tehnologice. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Scăderea din gestiune a stocurilor. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. pe seama cheltuielilor. determinat pe baza inventarierii. ajustarea trebuie majorată. cât şi valoric. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. În condiţiile folosirii inventarului permanent. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire.

2. 2. ministerele stabilesc limite proprii. prelucrare.2. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).2.a. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv.2.). Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. În scopul asigurării surselor de finanţare. după caz. 2. uşor convertibile în numerar. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. a disponibilităţilor 52 . Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. În acest scop. Pentru instituţiile publice. a altor valori de trezorerie. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.3. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. respectiv principal sau secundar. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale.4. 2.

instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . bugetele locale. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat.existente în conturi la trezoreria statului. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. instituţiile publice. în condiţii de siguranţă. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. băncile comerciale şi în casierie. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. Banca Naţională a României. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. 53 . cheltuieli şi disponibilităţi. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.bugetul de venituri şi cheltuieli. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. finanţate integral din venituri proprii. bugetele fondurilor speciale. bugetul asigurărilor sociale de stat. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. potrivit bugetului aprobat.

8. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. 3. acreditive (4. g)dobânzile de plătit.1. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal.6. faţă de cele de plătit. în cursul exerciţiului financiar.1. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea.9. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. după caz. h) dobânzile de încasat. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.).).). 54 . b) valorile de încasat sub forma cecurilor.7. fonduri externe nerambursabile (4. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. i) împrumuturi pe termen scurt primite. disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.5. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.). casa şi alte valori (4.). disponibil al bugetelor(4.).4. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4.).2.). se ţine distinct în lei şi în valută. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. viramente interne (4. se înregistrează într-un cont distinct.3. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.

corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". . Disponibil al bugetului de stat. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. . se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). valabil pentru această dată.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. 55 . Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. după caz. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. disponibilul din sume colectate pentru bugete. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. La finele perioadei.2.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. depozite pe termen scurt în valută. comunicat de Banca Naţională a României.disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). 3. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită.

se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531.64/1976. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. 3. La finele perioadei. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. biletele cu valoare nominală. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. alte valori etc. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale.209/1976. tichetele de masă. bugetelor fondurilor speciale. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. biletele de tratament şi odihnă. după caz. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. 56 . potrivit legii.3. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. reprezentând drepturi de personal. Buletinul Oficial nr. comunicat de Banca Naţională a României. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. bugetului asigurărilor sociale de stat. ale bugetelor locale.4. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. deschise la trezoreria statului. după caz. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. aprobat prin Decretul nr. bonurile valorice pentru carburanţi auto. tichetele şi biletele de călătorie. precum şi a altor reglementări în domeniu. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.3.

disponibilul fondului de risc. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. 57 . Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. în limita sumelor primite de la acesta. în lei sau în valută. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local.5. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. constituite în condiţiile legii. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. 3. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Sumele în numerar. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. respectiv: disponibilul din taxe speciale. se încasează. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.6.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. în favoarea acestora. 3.

Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. .disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3.8. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . şi din casieria instituţiei. 3. după caz. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". 3. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.7.9. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".

P. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. M. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României.E. precum şi. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. sunt purtătoare de dobândă. Fonduri structurale. M. În prezent. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). la bănci comerciale. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune.E. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. conform instrucţiunilor emise de donator.scopul în care au fost acordate. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. memorandumurilor de finanţare. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic.P. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere.).F. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. Totodată. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. memorandumurile. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. 59 . Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. avizează. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. Portugalia. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. în faza de proiect. după caz. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. la bănci comerciale. unele landuri din Germania de est ş. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. după caz. după caz.F. trezoreria statului sau. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. Fonduri de coeziune.a. trezoreria statului sau. acordurile.

Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. 60 . rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. în limita sumelor eligibile transferate. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie.

). asigurări sociale.). aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. ISPA. clienţii (5.) (5. bugetul statului. criteriilor.G. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.109/2004. cu debitorii şi creditorii diverşi. bugetul asigurărilor sociale de stat (5.2. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.264/2003. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Bunurile cumpărate. M. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. 4. SAPARD etc.).5. protecţie socială (5. 61 . republicată. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.). iar în cadrul acestora pe termene de plată. decontările între instituţii publice (5.O. comunicat de Banca Naţională a României. personalul (5.4. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5.8. nr.6.3. 4.7.9.).).). bugetele locale.1.1. debitori şi creditori ai bugetelor (5. cât şi în valută. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. 9 Potrivit H.). la data efectuării tranzacţiei.). Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli.2. lucrările executate şi serviciile prestate. nr. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. potrivit reglementărilor în vigoare.3. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. potrivit legii. 4. datorate terţilor 62 . iar în cadrul acestora pe termene de încasare. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. premiile. la data efectuării tranzacţiei. deschis pe fiecare persoană. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. nu se suportă din fondul de salarii. cuvenite pensionarilor conform legii. sporurile. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. îngrijirea copilului. se evidenţiază distinct în contabilitate. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. cât şi în valută. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. Bunurile vândute. comunicat de Banca Naţională a României. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor.

impozitul pe clădiri. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. taxe şi vărsăminte asimilate. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri.4. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. datorate bugetului statului potrivit legii. Bugetul statului. calculate potrivit legii. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. precum şi debitele provenite din pagube materiale. prescrise. impozitul pe venituri de natură salarială. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. amenzi şi penalităţi. potrivit legii. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. bugetele locale. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată.(popriri. Alte impozite. 4. 63 . plusul de numerar din casierie. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. pensii alimentare şi altele). precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. sumele datorate creditorilor. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

accidente de muncă şi boli profesionale. asigurări pentru şomaj. Statele membre U. Decontări cu bugetul U. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane.V. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. SAPARD etc.instituţii publice . la constituirea bugetului U.6. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. 4.6.5.4. Asigurări sociale. • contribuţii din T. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. asigurări sociale de sănătate. Decontări cu Comunitatea Europeană 4.E. ISPA. 4. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. contribuie. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .2.E.6. ajutoare sociale.E. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. • contribuţii din taxe vamale. ISPA.E. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.A. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. PHARE.pentru asigurări sociale de stat.1.sume de primit şi datorii sume de plată.

1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. bugetelor locale.E.E.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. pe structura clasificaţiei bugetare. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. în contul de rezultat patrimonial: 121. pe structura clasificaţiei bugetare. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. se înregistrează ca şi debitori diverşi. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. altele decât personalul propriu şi clienţii. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” 4.” 2.E. 65 . 10 OMFP nr. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. Debitori şi creditori diverşi.E.” bugetului U. bugetul local. 1917/2005. altele decât personalul propriu şi furnizorii. pentru închiderea contului de cheltuieli.” bugetul de stat” 3.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori. la cererea acestora sau din oficiu. se înregistrează ca şi creditori diverşi. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. Înregistrarea. bugetului asigurărilor sociale de stat.7.E. Achitarea obligaţiei de plată.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U.

asigurări. abonamente la instituţiile de spectacole. se înregistrează. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. după caz. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. după caz. abonamente publicaţii. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. provizoriu. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. 66 . 4. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. într-un cont distinct. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. potrivit legii. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. atât în contabilitatea unităţii debitoare.bugetul asigurărilor pentru şomaj. abonamente la publicaţii. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. alte venituri realizate în avans). se înregistrează distinct în contabilitate. la venituri în avans (venituri din chirii. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. 4. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. precum şi dobânzile aferente acestora. din fonduri speciale. alte cheltuieli efectuate în avans). pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. la cheltuieli în avans (chirii. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. fonduri cu destinaţie specială.9.8. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. se înregistrează distinct în contabilitate. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare.

prime privind rambursarea obligaţiunilor. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. 5. Datorii 5. 67 . dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. denumită şi datorie curentă. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. alte împrumuturi şi datorii asimilate.1. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale.1. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. care este încheiat înainte de data bilanţului. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. conform acordului de împrumut.1.2. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale.1.

la care se adaugă datoria publică locală. după caz. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. pe de o parte. prin Ministerul Finanţelor Publice. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.1. la un moment dat. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.2. 68 . Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. 5. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. în numele României.3. pe de altă parte.5.1.1. prin Ministerul Finanţelor Publice. în numele statului. 5. după caz.1.3. de pe pieţele financiare.3. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare.

de la alte instituţii de credit. 5. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. în 69 . Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. persoane juridice române sau străine. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. se constituie fondul de risc. sau de la alte organizaţii internaţionale. împrumuturi de stat de la bănci. respectiv din bugetele locale. contractate în scopuri prevăzute de lege. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. instituţii financiare internaţionale. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice.1. la un moment dat. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. garanţii de stat. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale.4. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. mediu şi lung.

scopurile prevăzute de lege. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. Consiliile locale. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. 5. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. se constituie fondul de risc. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 70 . pe termen scurt. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Provizioanele nu pot depăşi. contribuţii. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. după caz. taxe. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. din punct de vedere valoric. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. alte vărsăminte. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.2. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.

potrivit legii sau prin natura lor. . Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. 5.alte provizioane. rezultatul reportat.3. rezervele din reevaluare. fondul activelor fixe necorporale.3. fonduri în afara bugetelor locale etc.1. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 5. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. cele exemplificate în anexa la Legea nr. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile.litigiile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. declarate ca atare prin lege. daunele şi alte datorii incerte. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. în limitele şi în condiţiile legii. amenzile şi penalităţile. despăgubirile. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. rezultatul patrimonial. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . .

Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. Domeniul public al comunelor. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. prin hotărâre a Guvernului. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. concesionare sau închiriere. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. Bunurile din domeniul public al localităţilor. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. ele pot fi date numai în administrare. în condiţiile legii. În lipsa acordului menţionat. a consiliului judeţean. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz. de ministere. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. Bunurile din domeniul public pot fi date. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . dacă legea nu dispune altfel. după depunerea situaţiei financiare anuale.judeţean. după caz. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean.

Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. prin hotărâre a Guvernului.judeţean. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. prin hotărâre a Guvernului. a consiliului judeţean. Dreptul de proprietate publică încetează.3. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. 73 . dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. se are în vedere. prin urmare. la cererea Guvernului.2. după caz. mai degrabă. 5. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. prin hotărâre a consiliului judeţean. La începutul exerciţiului. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. după caz.

ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. În cazul în care. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. .3.3. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.5.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. determinată în urma reevaluării. din cadrul capitalurilor proprii. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.4.3. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. în condiţiile legii. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. 5. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 .ca o creştere a rezervei din reevaluare. aceasta se tratează astfel: . în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. . aceasta se tratează astfel: . Reevaluarea acestora se face. la valoarea justă. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. din cadrul capitalurilor proprii. În astfel de cazuri. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. dacă nu a existat o descreştere anterioară. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. după caz. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite.ca o scădere a rezervei din reevaluare. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.

Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.131. . iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). .131. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.131. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.

Contului 131. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. 95/2006 privind reforma în 76 . Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.01). îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521).1. în continuare. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. ca fond. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. necheltuite. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Sumele constituite ca fond de rezervă. Este un cont de activ. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. pentru utilizare ca fond de rulment. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.01 = 131). potrivit legii. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local.curent. Fondul de rezervă pentru sănătate. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi.1. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. potrivit legii. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). din fondul de rezervă.

Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. ca surse de finanţare. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Se păstrează într-un cont distinct. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. după caz. Taxe speciale. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Fondul de risc. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.domeniul sănătăţii. aprobă taxe speciale. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. consiliile locale. respectiv. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. 77 . prin tarif sau preţ potrivit legii. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. pentru garanţii la împrumuturi externe. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. la unităţile trezoreriei statului.

In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. necesară desfăşurării activităţii spitalului. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. Soldul debitor al contului 468.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. deschis în afara bugetului local. la sfârşitul anului. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. 78 . fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. Contul 1391 este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Fondul de dezvoltare a spitalului. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. precum şi din cele casate. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. iar în debit. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Acesta este un cont de activ. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. Fondul de tezaur.

se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc.5. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. transferuri. al 13lea salariu. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. 79 . Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. contribuţiile aferente acestora. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. după caz. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix.4. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Alte transferuri. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. interne şi în străinătate. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. aferente unei perioade de timp. prime. precum şi subvenţii. curente şi de capital. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. asistenţă socială acordate. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură.

.alte cheltuieli operaţionale. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . cheltuieli cu personalul. cheltuieli financiare. animale şi păsări. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.drepturi salariale în natură. detaşări. taxe şi vărsăminte asimilate.alte servicii executate de terţi. Acestea includ: . . Alte cheltuieli operaţionale includ: . conform legii. .comisioane şi onorarii. .4.chirii. cheltuieli de capital. reclamă şi publicitate. după natura şi destinaţia lor. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. alte cheltuieli finanţate din buget. Cheltuielile cu personalul includ: . . materiale de natura obiectelor de inventar.1. . mărfuri. cheltuieli extraordinare. asigurări de şomaj.protocol. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.salariile personalului. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. . asigurări sociale de sănătate. transferări. 80 . .întreţinere şi reparaţii. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. ambalaje.deplasări.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. accidente de muncă şi boli profesionale. .indemnizaţii de delegare. .pierderi din creanţe şi debitori diverşi. detaşare.transportul de bunuri şi personal.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. materiale nestocate. . Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . materiale consumabile. taxe şi vărsăminte asimilate. Cheltuieli cu alte impozite.5. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. alte stocuri. .prime de asigurare. amortizări şi provizioane. .materii prime. . alte cheltuieli operaţionale.energie şi apă. cheltuieli cu alte impozite.servicii bancare şi asimilate.

.ajutoare sociale.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.asigurări sociale. ISPA. . . . La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . SAPARD. pentru procurarea unei truse medicale (auto). cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. 81 .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.diferenţe de curs valutar. . ISPA.cheltuieli neeligibile: PHARE.transferuri în străinătate. . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.transferuri interne. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. .dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. facturii fiscale. . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. SAPARD.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. . conf. .1 100 lei 2. ISPA.V.pierderi din creanţe imobilizate. 1.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.V.dobânzi. Angajatul C. .subvenţii.alte pierderi . . SAPARD.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.

ale bugetului asigurărilor sociale de stat. nu se deosebesc între ele. şi numai în al doilea rând un document financiar.pierderi din calamităţi.a. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. programatic. Astfel. fără deosebiri. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. oricare este acesta.. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. ca şi veniturile. . programelor. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. amortizări.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Cheltuielile.alte cheltuieli.cheltuieli operaţionale privind amortizările. 5. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. In aceste situaţii. odată constituite/încasate. Dacă bugetele publice. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. . caracterului şi aspiraţiilor sale. au legătură cu programul de guvernare. apoi. provizioane şi ajustări includ: . de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. . de apărare şi ordine publică ş. utilizate potrivit altei proceduri. şi pe aceea de elaborare şi 82 .4.cheltuieli financiare privind amortizările. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. economic. între alte funcţii. dacă sunt orientate şi executate la fel.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. în succesiunea lor. corespunzătoare naturii. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. In consecinţă. acţiunilor. obiectivelor şi sarcinilor prioritare.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. . Cheltuieli extraordinare includ: .2. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. Un buget public este în primul rând un document politic. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. Cheltuielile bugetului de stat. Cheltuieli de capital. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume.

plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. pe exerciţii bugetare. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. c. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. respectiv se pot angaja.. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. prin trezoreria statului.P. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. b. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. 83 . în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.F. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite.De asemenea. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale).implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale.

4. 84 . prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. . Structura contului contabil va fi următoarea: 1.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. . respectiv: . după natură şi destinaţie.bugetul asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal.. 5. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. Numărul de salariaţi. Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. titlul. simbolul contului (din planul de conturi).bugetul fondurilor externe nerambursabile. permanenţi şi temporari. articole şi alineate. 2. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. capitolul. . Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. subcapitole. . Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. capitole. In consecinţă. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.bugetul de stat. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. aprobate pe ordonatori principali de credite şi.F. 5. în cadrul acestora pe capitole. 3. 6. 4.bugetele locale. prin M.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. subcapitolul. articolul. . .P.bugetul asigurărilor pentru şomaj. .3. sursă de finanţare a cheltuielii.

al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.7. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. în roşu. 5. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. publicaţii.5. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. 5. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. În contabilitate. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. proiecte. aferente unei perioade de timp. după caz. creanţelor şi datoriilor. concursuri artistice. veniturile reprezintă impozite.1. taxe. subalineatul (paragraful). alineatul.5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. 8. organizarea de manifestări culturale şi sportive. prestaţii editoriale. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Grupele de venituri 85 . moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. studii. prestări de servicii şi altele asemenea.

înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.venituri din vânzarea mărfurilor. alte venituri operaţionale. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. . venituri extraordinare. venituri fiscale. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. 86 .Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.p. transferuri. La rândul lor.alte venituri operaţionale. . finanţări. subvenţii. venituri nefiscale..venituri din studii şi cercetări. . . . venituri din contribuţii de asigurări. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. veniturile din activităţi economice includ: . fonduri cu destinaţie specială. . Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531.p. Potrivit prevederilor contractuale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. .venituri din vânzarea produselor finite.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.venituri din vânzarea semifabricatelor. 1.venituri din vânzarea produselor reziduale.venituri din chirii. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m.Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. venituri din provizioane.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.venituri din activităţi diverse. Chiria lunară este de 9 lei / m. după natura şi sursa lor.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri financiare. .variaţia stocurilor. venituri din producţia de active fixe.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: .

Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat.impozit pe salarii. Venituri din contribuţii de asigurări. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. .impozit pe venit. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.venituri din producţia de active fixe necorporale.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii. . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale.alte impozite şi taxe fiscale. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. Venituri fiscale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe venit. profit şi câştiguri din capital. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". Veniturile financiare includ: 87 . . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. . Venituri nefiscale. recunoscute la momentul constatării. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. .Venituri din producţia de active fixe includ: . veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. . Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: .alte impozite pe venit. .venituri din proprietate. Grupa "Venituri nefiscale" include: .impozite şi taxe pe proprietate. . Grupa "Venituri fiscale" include: . De regulă. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. contribuţiile pentru asigurări de şomaj.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării.venituri din producţia de active fixe corporale.

ISPA. . 88 . de înfăptuire a justiţiei. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare..PHARE. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. Sunt. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare.venituri din investiţii financiare cedate. SAPARD. Între sursele de finanţare. bugetul asigurărilor sociale de stat. . SAPARD. . . Finanţări. după caz. şi alte surse de finanţare: pe programe. după caz.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .PHARE.alte venituri financiare.venituri din dobânzi. bugetele locale. bugetele fondurilor speciale.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. bugetele fondurilor speciale. dar şi din celelalte. Când există surse duble de finanţare. . instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată.a.5. bugetele locale. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. însă. se finanţează acţiuni social – culturale.integral din bugetul de stat. în funcţie de subordonare. transferuri. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. bugetul asigurărilor sociale de stat.venituri din creanţe imobilizate. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . subvenţii. 5. Din această sursă.venituri din diferenţe de curs valutar.2. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . sponsorizări. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş.integral din venituri proprii. . . Sub aspectul surselor de finanţare. ISPA. din donaţii.

a. exhaustivă. materiale. dar nici nu există o listă publică. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică.). de infrastructură. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. reprezintă plăţi de casă. Astfel. Potrivit clasificaţiei bugetare. număr cu care ţara ocupa un loc de top. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. In schimb. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. Astfel. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Clasificaţia bugetară. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. în acelaşi fel. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. la începutul anului 2008. de capital ş. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. 89 . practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. ulterior. Cifrele nu au fost contestate oficial. de apărare şi siguranţă naţională etc. In ce priveşte cheltuielile bugetare.). ca venit. potrivit bugetului aprobat. pentru a nu deforma. lucrări executate şi servicii prestate. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare.

venituri din subvenţii. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. subvenţii. . . In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite.F. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). o cotă la bugetul de stat. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. . .finanţarea din fonduri externe nerambursabile. pe baza dispoziţiilor legale. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. ca resurse financiare ale acestora. la data plăţii salariului. după caz.finanţarea în baza unor acte normative speciale. respectiv: transferuri. au loc treceri de unităţi. In situaţiile în care. Sume/cote defalcate. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat .. după caz. Transferuri.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. . Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. Această grupă include: . fonduri externe nerambursabile. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează.finanţarea de la buget.fonduri cu destinaţie specială.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. Spre exemplu. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. Aceste 90 .P. . la a căror realizare contribuie şi Guvernul. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. M. începând cu întocmirea proiectului de buget.

venituri din despăgubiri şi din asigurări. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). prin poştă. inclusiv. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. sau la agenţii fiscali.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. după care se înregistrează ca încasări.5. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. 91 . începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. distinct pe fiecare impozit. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. în principal.venituri din valorificarea unor bunuri. taxă sau alte obligaţii fiscale. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Este de 0. cu înregistrările aferente în contabilitate). pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. sau prin ordin de plată peste această sumă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. inclusiv. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. la virare. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate.3. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). . Veniturile extraordinare provin din: . începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. 5.

şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.F. Stabilirea obligaţiilor de plată.P.F. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.A. Printre alte obiective. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. taxelor.NA.N. în baza dispoziţiilor legale. reprezentând impozite. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. bugetului asigurărilor de şomaj. datorate de plătitori. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.P.A.N. In legătură cu veniturile bugetare. De asemenea.A. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. A. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.F. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. şi A.F. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. restituiri. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.N. persoane juridice şi persoane fizice. A.F. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. ordonatorii de credite (principali. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.4.F.N. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.P. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. elaborează. Autoritatea de specialitate din subordinea M.A. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). 92 .Eventualele înlesniri.5. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. pe lângă alte funcţii.. compensări şi amânări la plata impozitelor. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. 5.F. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor.)¹.F.

bugetul de stat.bugetul fondurilor externe nerambursabile.5. .bugetul asigurărilor pentru şomaj. 2. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. . subcapitolul. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. în roşu. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. paragraful. 5. simbolul contului (din planul de conturi). primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.5. facturi.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale.bugetele locale. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. capitolul. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. . avize de expediţie. . Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări.5. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. . În cadrul instituţiilor publice. după natură şi sursă.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Cu aceste 93 . bugetul căruia îi aparţine venitul: . 4.bugetul asigurărilor sociale de stat. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). 3. .

5. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. 94 . În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii.6.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. active fixe luate cu chirie. în păstrare sau custodie. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. efecte scontate neajunse la scadenţă. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. precum şi alte valori. chirii şi alte datorii asimilate. urmăriţi în continuare. debitori scoşi din activ. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.

aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 82/1991.E.bilanţ .politici contabile . • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. • anexe la situaţiile financiare. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. • contul de execuţie bugetară.note explicative. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. • contul de rezultat patrimonial.bilanţ .situaţia modificării capitalului propriu . 6. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. care includ: politici contabile şi note explicative. art. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. O. Pentru instituţiile publice.G. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.1.note explicative.E. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr.situaţia fluxurilor de trezorerie .cont de profit şi pierdere .Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. • situaţia fluxurilor de trezorerie. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.27 (3): . respectiv în lei. nr. fără subdiviziunile leului.cont de profit şi pierdere . care se compun din: .politici contabile .

Unităţile fără personalitate juridică. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. după caz. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. subordonate instituţiei publice. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. la termenele stabilite de acesta. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. după caz. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. 96 . depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Ministerele. fără a întocmi situaţii financiare. alte autorităţi publice. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. subordonate instituţiilor publice din România. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. datoriilor. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.

2005. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). Bilanţul 1. C.M.6.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. Definiţie. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat.1. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. sintetică.279. mărime. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. unul deosebit de important. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. 97 . punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.1. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. proprietate sau complexitate. indiferent de obiect. p. Schematic. – Contabilitatea instituţiilor publice. generalizată.

creanţe etc. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. corporale. 98 . Activele – datorită diversităţii. R.) curente ş. Editura Didactică şi Pedagogică. mijloace fonduri imobilizate. Bazele contabilităţii. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. • Active circulante (stocuri. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. p. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. Ristea M. 1997. Teoretic...A. Văduva I...a. respectiv ca surse de formare. ca pasive – în partea dreaptă. iar pasivul. stocuri. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ.. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului.). clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. fonduri de trezorerie. Bucureşti. inclusiv în bilanţ. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii.a.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. În practică însă. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).a. Neamţu H. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat.35.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale.. efectuării plăţii/încasării ş.. 16 Călin O. ca provenienţă. „. complexităţii. disponibilităţi băneşti ş.

Stocurile. sau fixe. sportiv. Spre deosebire de activele fixe. nr. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă.105/2007. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. de lucru. materiale (consumabile).a. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. sunt. mijloace de transport. ambalaje etc. construcţii speciale ca poduri. imobilizări. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. creanţelor. sculele şi verificatoarele ş. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. ca active circulante. Datorită acestor particularităţi.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. evident. sau curente. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). ziduri de sprijin ş.a. indiferent de valoarea lor contabilă. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.G. Exemple de active imobilizate: clădiri. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Activele circulante. respectiv bunuri imobile. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. Activele imobilizate. 17 99 . Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. disponibilităţilor băneşti. De asemenea.

contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. care reflectă situaţia de fapt. şi necurente – de peste un an). Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Toate aceste lucrări. Ca sursă de finanţare. sub diferitele sale forme. până în momentul plăţii lor. Pe lângă resurse proprii. surse atrase. operaţii de regularizare ş. şi invers. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului).propriu.a. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. reevaluarea. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. pe salarii etc. 100 .). Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. prin componenţa sa. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului).a. împrumutate ş. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. Rezultă că. Capitalul. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. din care rezultă obligaţii de rambursare. decontări cu persoane fizice. administrator.a. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. juridice etc. şi altele. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare).

3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 9 000.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 1 Rezerve. 63 800.00 P 15 000. fonduri .00 11 000.00 2 000.00 12 000. 1.00 12 200.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.12. .00 .00 . maşini. ACTIV ASIV I.. clădiri.40) Bilanţ contabil la 31. p.00 8 000. 20 000.00 11 500.

00 0.00 102 .00 7 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500. Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 87 500.Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

de regulă. Pentru elementele prezentate în notele explicative. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.prevederi bugetare iniţiale.1. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. în structura în care a fost aprobat bugetul.5.angajamente legale . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei). 106 . după caz. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.credite bugetare iniţiale. credite bugetare definitive .încasări realizate . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.drepturi constatate . Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. se va prezenta.plăţi efectuate .angajamente bugetare . prevederi bugetare definitive . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. Notele explicative se prezintă sistematic. 6. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). consumuri de resurse).cheltuieli efective (costuri.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .angajamente legale de plătit . c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: .

03 Rezultatul reportat . şomaj) 117. şomaj.01 Rezultatul reportat . local.02 Rezultatul reportat .bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. sănătate. mărci comerciale.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. licenţe. sănătate) 121.02 Rezultatul patrimonial . brevete. animale şi plantaţii 214 Mobilier. aparatură birotică.bugetul local 117.01 Rezultatul patrimonial . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 .instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări sociale. asigurări.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.1 Terenuri 211. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. mijloace de transport. local.

SAPARD.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468. ) 459 Sume datorate bugetului U. ISPA etc.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.E.

ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .E.PHARE. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . detaşări. SAPARD.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.

 Morariu. Bucureşti. M.Bibliografie selectivă  Dascălu. C. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Bucureşti.186 bis din 29. traducere. 2005.. Editura InfoMega.12. 1. 1.. Editura Universitară.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr.2005. 110 . Ştefănescu. 2005. A.. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. I. Suciu G. 2004. Nişulescu. Noua contabilitate publică. Editura CECCAR. nr. Of.. Contabilitatea instituţiilor publice. A.  IPSASB.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.