ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

sau vizionarea programelor TV. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. dificultăţile se amplifică. Ca ştiinţă şi practică. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. ulterior. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. au existat. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. ca însuşire. fenomene. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. cu intensificarea schimbului de activităţi. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. În lipsa unei experienţe. cât şi ca aprofundare. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. De la simple însemnări. Dedicarea generaţiilor trecute. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. contabilitatea a fost subiect distinct. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. este imposibil de realizat. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. De asemenea. Contabilitatea ca disciplină de studiu. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. De asemenea. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. de reglementare. în prezent. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. 7 . atât ca iniţiere. şi există. cu caracter permanent şi. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. Efortul vizează şi latura juridică. unei practici adecvate. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate.

atras etc. administrare. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. Sub aspect economic. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. contabilitatea este o disciplină interesantă. În această concepţie. Astfel. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. în ordinea în care acestea au avut loc”. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. 8 . Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. înlocuirii acestora. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. capital propriu. atras). economic şi financiar. precum şi afacerile mari şi mărunte. bine remunerată. şi mai ales când acesta este testat. ca obiecte de studiu. Astfel. cu ce se ocupă acestea. cu procedee şi instrumente proprii. ca avere mobilă şi imobilă. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. geometria. o profesie folositoare şi. contabilitatea. uneori.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. pe de altă parte. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). 1. comensurabile în bani). transformarea capitalului. Sub aspect juridic. al consumului. starea. întrebuinţării. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. Ca teorie şi practică. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. Altfel. Ca reflectare în contabilitate. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. distincte de celelalte discipline. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. folosinţă a bunurilor.2. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură.

după caz. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. execuţiei bugetului public naţional. În această concepţie. rezultatul patrimonial (economic). evaluarea. La rândul lor. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. gestiunea şi controlul activelor. atât pentru cerinţele interne ale acestora. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. furnizorii. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. creditorii. rezultatul execuţiei bugetare. Parlamentul. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. prelucrarea. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. clienţii. prelucrarea. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. patrimoniul aflat în administrare. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.Sub aspect financiar. clienţii. 82/1991. stării. nr. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. cunoaşterea. Legea contabilităţii. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. ca activitate specializată în măsurarea. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. contabilitatea de gestiune. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. costul programelor aprobate prin buget. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. Contabilitatea. respectiv contabilitatea financiară şi. datoriilor şi capitalurilor proprii. băncile. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. calculul. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. probată în bilanţul contabil. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. mişcării şi transformării resurselor economice. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 .

contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. . indiferent dacă veniturile au fost încasate. cu personalitate juridică. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. precum şi instituţiile din subordinea acestora. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. sectoarele municipiului Bucureşti. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. Conturile contabile trebuie să fie conforme. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului.bugetului de stat. judeţele. 45/2003. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. 500/2002. aprobată cu modificări şi completări. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. iar cheltuielile plătite. indiferent de modul de finanţare a acestora. oraşele. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. a) şi c). instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. Administraţia Prezidenţială. municipiile. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. instituţiile publice autonome. planul de conturi cuprinde: .conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). În aplicarea prevederilor de la pct. municipiul Bucureşti. b) contabilitatea trezoreriei statului. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . ministerele. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. alte autorităţi publice. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare.

În acest sens. iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: . .clasa 2 „Conturi de active fixe”.1. 1. Cu ajutorul acestor conturi.3.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii.execuţie a bugetului. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. a unei creanţe sau unei obligaţii. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. . respectiv în momentul creării. Ordonatorii de credite 11 . a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). 1.3. .clasa 4 „Conturi de terţi”. .clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. . În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. .

„determinări obiective” etc.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. 116 din 4 feb. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. nr.U. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. In ierarhia arătată. La rândul lor. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. întreagă. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. ai 3 O. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. 2005. c. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. subordonate ordonatorilor principali. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete.G. subordonate ordonatorilor secundari. M. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale.O. alte organisme colective. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. Un ordonator de credite. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. comisii. nr. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. indiferent de rang: principal. Calitatea de ordonator de credite. b. „influenţe”. în termeni juridici. Legii nr. ordonatori principali: sunt miniştrii. 115/1999 privind 12 . ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. fără „acoperiri”.

. . 500/2002.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. trimestre. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. sunt refuzate (de M. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc..căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. repartizarea creditelor bugetare.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4.F. De asemenea. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. . capitole etc. acestea sunt retrase. luni. aşa cum s-a arătat mai sus. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. 13 . .P.realizarea veniturilor bugetare.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. Cererile de finanţare de la bugetul de stat.a. Dintre atribuţii menţionăm: . 5 Calendar bugetar: etapele. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. . elaborarea proiectelor bugetelor anuale. Prin lege.). Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. . Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse.

a specificului instituţiei. 1. M. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice.va deveni un buget realist. iniţial.2. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: .P. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. dacă este cazul.F. .Dintre atribuţii. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. de regulă. ordonatorii principali de credite. de ordonatorii principali de credite. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . în compartimente distincte. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. fără prevederi în exces şi fără omisiuni. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. sunt formulate. potrivit legislaţiei în vigoare. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). conduse de către directorul economic. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat.3. în condiţiile legii. . Un proiect de buget fundamentat temeinic. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari.

organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. a registrelor şi situaţiilor financiare. Un agricultor. potrivit legii. mai întâi în Italia şi. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. şi în alte ţări din Europa occidentală.cheltuielilor sau.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. păstrarea documentelor justificative. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. Legea contabilităţii nr. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . 1. potrivit legii.4. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. în condiţiile legii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. 82/1991. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. depunerea la termen a acestora la organele în drept. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. ulterior. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. spre 15 . după caz. astfel cum a fost modificată şi completată. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. conform legii.

implicit.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. p.).. aşa cum s-a arătat mai sus. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. treptat. Proportioni et Proportionalita. 6 Gh. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. erbicidare etc. completarea de noi registre. Prin sine însăşi. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. pentru sămânţă. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. a rezultatelor financiare. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. precum şi de longevitatea acesteia. lipsurilor de inventar etc. magaziei (gestionarului). casării. Enache – Bazele contabilităţii. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. orz ş. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial.exemplu. Bucureşti. valorii. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. Geometria. Ca urmare. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. 16 . porumb. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. de virtuţile. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. atât în debit cât şi în credit. fapt dovedit. potrivit naturii şi destinaţiei lor. decât secvenţial.241. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. în mod distinct. sămânţa. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. dar şi a formelor de evidenţă economică. pentru fertilizare. la preţurile trecute în documentele justificative.a. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. Valorile se înregistrează. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. altădată singurul în funcţiune. nu serveşte. Contabilitatea în partidă dublă. pentru piaţă. cantităţii. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. s-a impus întocmirea de noi documente. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. care cultivă cereale: grâu.

Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi.68. p. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. registrul-inventar ş. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. fiecare fond având o gestiune proprie. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. imprimatelor. filialele. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. 17 . uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. C. 7 Demetrescu. 1972. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora.a.Apariţia acestei lucrări. Prin asimilare. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. Este de dată mai recentă. sucursalele. utilizării metodelor matematice moderne. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. în creditul altui cont. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. şi a altora în acel timp. registrul-jurnal. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Editura Ştiinţifică. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. în secolul XX. concomitent. – Istoria contabilităţii. Contabilitatea în partizi multiple. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare.G. Bucureşti.

La data întocmirii situaţiilor financiare.. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective.1. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). La instituţiile publice. registrulinventar. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. sub diverse forme: disponibilităţi. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. 18 . se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". servicii. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. cât şi în valută. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. comunicat de Banca Naţională a României. creanţe şi datorii. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. la cursul INFO–euro. ISPA etc. cartea-mare şi balanţa de verificare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. formulare şi documente contabile corelate între ele. 1.6.5. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. bunuri. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre.

atunci când este necesar. . după caz. fără să fie înregistrate în contabilitate. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. sediul unităţii care întocmeşte documentul. precum şi efectuarea de operaţiuni economice.datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). după caz.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".numele şi prenumele.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. 1. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. vizat şi aprobat. temeiul legal al efectuării acesteia. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. potrivit legii. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . . Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . . cu orice titlu. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. de bunuri materiale. fişe şi alte documente contabile după caz. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. să fie considerate infracţiuni.denumirea documentului. . iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". titluri de valoare.7. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". .denumirea şi. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). În acest caz. . Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.

în conturi sintetice şi analitice. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. după caz. Se întocmeşte zilnic sau lunar. denumit jurnal-auxiliar. şnuruit. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. realizate în acelaşi loc de activitate. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. 20 . registrul-inventar şi cartea mare. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. după caz. pot fi recapitulate într-un document centralizator. . Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". după ce a fost numerotat. foi volante sau listări informatice. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. fără ştersături şi spaţii libere. prin înregistrarea cronologică. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. în orice moment. după caz. privind activitatea financiară şi contabilă. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii.

registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. la un moment dat. şnuruit. cu ocazia fuziunii. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. după ce a fost numerotat. registrul-jurnal se editează lunar. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. divizării sau încetării activităţii. elementele inventariate după natura lor. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. prin regruparea conturilor. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. decontările cu furnizorii. inventariate potrivit legii. În acest registru se înscriu. În această situaţie. preluate din aceste jurnale. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. 21 . în mod cronologic. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. situaţia încasării-achitării facturilor etc. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. într-o formă recapitulativă. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului.

pe măsura înregistrării operaţiunilor. după caz.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. iar balanţele de verificare analitice . respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. în ordinea înscrisă în planul de conturi. totalul sumelor debitoare şi creditoare. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. rulajele curente debitoare şi creditoare. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. procedeele. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). lunar. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice.8.9. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. şi evoluează. La instituţiile publice. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. convenţiile contabile. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. au evoluat. 1. 22 . soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. 1. soldurile finale debitoare şi creditoare. Principiile şi convenţiile contabile Principiile.

sunt şi principii contabile nereglementate. Sunt principii contabile reglementate explicit. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. în cazul Uniunii Europene. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). Pe lângă acestea. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. inclusiv transferuri. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. Concluzia este că. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. Sistemul unitar de norme. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. Principiul prudenţei. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. bilanţuri contabile etc. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. sau. unele în mod cutumiar. 2. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. În cazul instituţiilor publice. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea.Contabilitatea. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. constituite în principii şi convenţii contabile. conturi de rezultat. La rândul lor. Stabilitatea 23 . De asemenea. subvenţii efective. utilizate în practică. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. N-au fost niciodată aceleaşi. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. şi în contabilitatea publică. care trebuie avute în vedere. asigură prezentarea fidelă a realităţii. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. naţional. trebuie să se ţină seama de incertitudini. Principiile contabile. Principiul permanenţei metodelor. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. riscuri previzibile. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene.

gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). 3. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. de calcul.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. cu exerciţiile anterioare.a. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. execuţia şi raportarea bugetară. 4. coincide cu anul calendaristic. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. precis determinată. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. situaţia patrimonială. prin comparare. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. în România şi în ţările membre UE. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). Se individualizează. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. Or. sau an bugetar. Ca urmare. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. de prezentare a rezultatelor etc. eventual a patrimoniului. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. Permite. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş.). eventual. în primul rând. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . care. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. ceea ce face să se constituie într-o necesitate.a. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. Principiul continuităţii activităţii.

Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. cele care compun postul respectiv. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. 5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). 6. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Principiul costului istoric. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. deci o determinare obiectivă. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Cum o compensare poate ascunde ceva. 8. Potrivit acestui principiu. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. 7. precum şi între venituri şi cheltuieli.determinată. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. Principiul intangibilităţii. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. implicit. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. este una din aplicaţiile cutumiare. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Principiul necompensării. a fluxurilor monetare. 25 . ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Potrivit acestui principiu.

elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Ca urmare. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. sursele din care se efectuează acestea). Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. prin situaţiile financiare. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. 1. nu numai forma lor juridică. 10. şi b) credibile în sensul că: 26 . a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). De exemplu.9. se impune o selecţie a faptelor.10. Prin contrast. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii).

2. Operaţiile care trebuie efectuate. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. . Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Momentul înregistrării. în situaţia comasării prin absorbire. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. 82/1991. după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. în starea în care se găseşte la data comasării. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente.sunt prudente.sunt complete sub toate aspectele semnificative. 1. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.sunt neutre. Predarea-primirea activelor 27 . Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice.. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. . * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. Corectarea erorilor contabile. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. Eventualele erori constatate în contabilitate. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. 3. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice.11. . În cazul comasării prin absorbire. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. republicată. Informaţii şi proceduri utile 1. vor fi corectate în anul în care acestea se constată.

b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare.a. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. . către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. respectiv valoarea de inventar. . pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare.pentru bunurile produse în instituţie.la valoarea justă . d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.la cost de producţie . denumită valoare contabilă (costul istoric). 6. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. 28 . care se stabileşte astfel: .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.la cost de achiziţie . Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.şi pasivelor instituţiei absorbite. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. 5. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. cheltuieli cu montajul. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. denumită valoare de inventar. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Evaluarea. starea acestuia şi preţul pieţei. probe tehnologice ş. În acest scop. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. 4. cheltuielile de transport.

precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. cu titlu oneros. În caz de încetare a activităţii. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Arhivarea registrelor de contabilitate. cu excepţia statelor de salarii. care dispun de condiţii corespunzătoare. de către alte persoane juridice române. Arhivarea. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.1. Orice persoană care constată pierderea. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. 29 . operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. a celorlalte documente contabile. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. care se păstrează timp de 50 de ani. în termen de 24 de ore de la constatare. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. după caz. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. în baza unor contracte de prestări servicii. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. întocmite sau reconstituite. potrivit legii. În cazul în care pierderea.12. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare.

potrivit reglementărilor legale în vigoare. coincide cu anul calendaristic. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente.13.1.14. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. potrivit legii. 30 . jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. cu excepţia primului an de activitate. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. de regulă. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. 1. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.

intangibile. Evaluarea iniţială. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. potrivit specificului modului de dobândire. de intrare (contabilă). Acestea sunt evaluate la costul de producţie. vânzare. Intrările au loc prin achiziţionare. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. ca urmare. respectiv costul de achiziţie. ca şi cea la data bilanţului. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. transfer ş. 1 (p. Sunt active fixe necorporale. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. privită ca sistem. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Valorile de intrare sunt diferite. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. 31 .a. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. sponsorizări. sponsorizări. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice.a. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Ieşirile au loc prin casare. Imobilizări necorporale. transferuri ş. intrări din producţie proprie.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. În unele situaţii (de exemplu donaţii. În fig. prin donaţii.

ş. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. Când nu este cazul a unei procurări. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . c) proiectarea. constate pe piaţă. matriţelor care implică tehnologie nouă. sculelor. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. în concordanţă cu natura activului respectiv. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. mărci comerciale. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. creşterea performanţelor acestuia. licenţe. 32 . mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. se creditează cu valoarea ieşirilor. când acestea sunt efectuate. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. au sold final debitor. respectiv primite cu titlu gratuit). drepturi şi active similare”. înaintea începerii producţiei de serie.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Când sunt cumpărate. Contul 205 – „Concesiuni. b) proiectarea uneltelor. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. brevete. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp.

Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. programe de radio sau televiziune. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. Pentru serviciile şi activităţile economice. evenimente sportive. presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă).Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. progresivă. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. 33 . Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. Amortizarea se înregistrează lunar. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. alta decât zero. accelerată. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional.E. se recomandă metoda amortizării liniare. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. la momentul scoaterii în funcţiune. integral. Programele informatice create de instituţiile publice. lucrări literare. În Regulamentul nr. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. O valoare reziduală. cu aprobarea ordonatorului de credite. regresivă. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. care nu poate depăşi 5 ani. lucrări muzicale. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. 2909/2000 al C. relativă. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. În cazul nerecuperării integrale.

Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Periodic. deci. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Evaluarea. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. sau odată la 5 ani. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”.Scoaterea din uz a unui activ – şi. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 . Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. o pierdere sau o echivalenţă. ca şi reevaluarea. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie.

scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor..etc..: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni....etc. brevetelor. brevete. brevetelor. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor.etc.etc. „Amortizări privind brevetelor.. mărci comerciale. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.etc...etc.. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 .” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevetelor. mărci comerciale.. brevetelor.. brevete. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni..etc. licenţe..: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor. licenţe.. brevete etc. brevete.. brevetelor. brevete..etc.

În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. clase şi subclase. subgrupe. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). cu împrejmuiri etc. Fiecare obiect singular. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. la lucrări de acces. tangibile. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. sau complex de obiecte. aparatură birotică.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Terenurile nu sunt supuse amortizării. silvice. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. terenuri cu zăcăminte ş. Mobilier. În contabilitatea analitică. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Sunt active fixe corporale. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. Imobilizări financiare. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. subgrupe. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. clase şi subclase. Instalaţii tehnice. De exemplu. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. terenuri cu construcţii/fără construcţii.Imobilizări corporale. mijloace de transport. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate.a. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. subgrupe. echipamente de protecţie ş. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. clase şi subclase.

instituţiile publice deţin şi active circulante. 37 . depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. produse finite şi bunuri destinate vânzării. ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. care sunt conservate în vederea vânzării. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. sau produs. Activele circulante. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). sau utilizării în producţie. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. • terţii. • investiţii financiare pe termen scurt. potrivit legii. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. a căror utilizare nu este restricţionată. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. producţia neterminată. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat.

bugetul statului. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. de lucru. S. furajele. îmbrăcămintea specială.V-urile – sculele. sportiv.a). de regulă. în produsul finit. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. indiferent de valoarea lor. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. combustibilii. care au statut de bunuri culturale comune. uzate fizic sau moral. fără a se regăsi. bugetele locale. medicamentele. personalul. materialele sanitare ş. sunt înregistrate ca documente de inventar. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. aparatele de măsură şi control. verificatoarele –. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . bugetul asigurărilor sociale de stat.D.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare.a. sau cu o durată mai mică de un an. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. dispozitivele. clienţii. piesele de schimb. nu sunt mijloace fixe. asigurările sociale. ş.a.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. seminţele şi materialul de plantat. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. Prin caracteristicile lor. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. ambalajele. indiferent de durata lor de serviciu..

obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . aparatură birotică.213 – „Instalaţii tehnice.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar. animale şi plantaţii” .1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. mijloace de transport. echipamente de protecţie..214 – „Mobilier.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei).103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” .404 = 512.212 – „Construcţii” .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” . alte active fixe corporale”. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.

activele fixe corporale şi activele financiare (v. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. prevede la art. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. 2. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale.1. sau infracţiuni. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Legea contabilităţii nr. mijloace băneşti. Activele fixe includ activele fixe necorporale. fig. 82/1991. cu modificările şi completările ulterioare.1).a. Deţinerea. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. 2. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . obiecte de inventar.1. La rândul său. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii.1. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. acţiuni ş.

evenimente sportive. sau pe baza unor evaluări efectuate. 41 .costul de achiziţie.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . de evaluatori autorizaţi. lucrări muzicale. . . programe de radio sau televiziune.alte active fixe necorporale.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. respectiv primite cu titlu gratuit). drepturi şi active similare.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex.concesiuni. sponsorizări).. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. mărci comerciale. pentru cele construite sau produse de instituţie. licenţe. benzi magnetice sau alte suporturi. cu excepţia celor create intern de instituţie. pentru cele procurate cu titlu oneros. .costul de producţie. lucrări literare. donaţii. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. artistice ori recreative efectuate pe pelicule.cheltuieli de dezvoltare. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. . de regulă. . brevete. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. .

. (orig. amenajări terenuri clădiri. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . garanţii.Fig.a. petrolifere programe software opere artist.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. echipamente animale (de muncă. depozite la terţi) terenuri. construcţii maşini. benzi magnetice. miniere.1. de prod. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. ş. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier.

66 6 Amortizarea anuală: 16. programe de radio sau televiziune. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. lucrări literare. sau provizoriu. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. după caz. mărcile comerciale. evenimente sportive. denumite şi amortizări.66 x 6000 lei = 999. licenţele. mai puţin ajustările cumulate de valoare. lucrări muzicale. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.30 lei Concesiunile.6 lei : 12 = 83. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. cu aprobarea ordonatorului de credite.6 lei Amortizarea lunară: 999. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Amortizarea. stabilite la data bilanţului. brevetele. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. .Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. Amortizarea se înregistrează lunar. în funcţie de caracterul permanent. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. al deprecierii activelor fixe necorporale. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. şi/sau ajustări provizorii. drepturile şi activele similare. denumite şi ajustări pentru depreciere. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. 100 Cota de amortizare: = 16.

Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi. Reevaluarea.bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. la momentul scoaterii acestora din funcţiune. În cazul nerecuperării integrale. 2. . Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. pag. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. . pe calea amortizării. ajustarea trebuie majorată. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. cu aprobarea ordonatorului de credite. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar.1. 44 . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. în totalitate. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. achiziţionate sau dobândite pe alte căi.2. . Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. destinat să îndeplinească în mod independent. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.Programele informatice create de instituţiile publice. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. . o funcţie distinctă.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. pe seama cheltuielilor. integral. Ajustări pentru depreciere.

pentru cele procurate cu titlu oneros. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.mobilier. pentru cele construite sau produse de instituţie.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării.Activele fixe corporale cuprind: . animale şi plantaţii.costul de achiziţie.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. aparatură birotică. mijloace de transport. Iniţial. . .construcţii. . Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211.costul de producţie. piscicol 211. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . sponsorizări).terenuri şi amenajări la terenuri.valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. . Evaluarea. donaţii. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.instalaţii tehnice. respectiv primite cu titlu gratuit. activele fixe sunt evaluate la: . Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. . .

şi/sau ajustări provizorii. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. 46 . sau a agentului economic. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Evaluarea la data bilanţului. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. potrivit contractelor încheiate. La expirarea contractului de închiriere. după caz. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. după achiziţionarea. creşterea potenţialului de servicii furnizate. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. denumite şi ajustări pentru depreciere. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. denumite şi amortizări. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Amortizarea. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. În cazul clădirilor. stabilite la data bilanţului. Cheltuieli ulterioare.

Astfel stabilită. la momentul scoaterii din funcţiune. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice.La încetarea contractului. de profesionişti calificaţi. ajustarea trebuie majorată. de regulă. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În cazul nerecuperării integrale. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. determinată în urma reevaluării. 47 . în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. pe calea amortizării. Ajustări pentru depreciere. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. În astfel de cazuri. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. pe seama cheltuielilor. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. În cazul în care. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Reevaluarea. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. integral. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. membrii ai unui organism profesional în domeniu. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. după caz. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect.

după caz. de regulă. indiferent de durata de folosinţă. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Transmiterea. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. fără plată. după caz. Potrivit prevederilor legale în vigoare. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. după caz. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. Ca procedură. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. având cel puţin aceeaşi parametri. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. În acest caz. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. 48 . La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. în funcţie de subordonare. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. de evaluatori autorizaţi. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. sau pe baza unor evaluări efectuate. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. potrivit reglementărilor în vigoare. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. similare.

Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora.1. 49 . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat.titluri de participare. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.creanţe imobilizate. potrivit legii. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. a. alte creanţe imobilizate. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. b. . se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare.2. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. ajustarea trebuie majorată. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.3. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. un drept contractual. Activele financiare cuprind: . În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. . Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. pe seama cheltuielilor. Iniţial.alte titluri imobilizate.

ambalajele. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. Activele circulante (curente) cuprind: 1.2. 3. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii.2. 2. stocuri. sau c) sub formă de materii prime.1. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. 4. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. 2. investiţii pe termen scurt. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. costul de producţie sau valoarea justă. . de asemenea. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. .este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. casa şi conturi la bănci. creanţe. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. materialele consumabile. produsele. materialele de natura obiectelor de inventar. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. mărfurile. animalele şi păsările.2. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . după caz. Sunt incluse. 50 .

inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. pe seama cheltuielilor.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. sau de prelucrare a stocurilor. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. fiind recunoscute în costul activului. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. De asemenea. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Scăderea din gestiune a stocurilor. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. atât cantitativ. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. precum şi regiile corespunzătoare. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. În acest scop. atunci când este cazul. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. cât şi valoric. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. şi anume: materiale directe. ajustarea trebuie majorată. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. În condiţiile folosirii inventarului permanent. determinat pe baza inventarierii. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. energie consumată în scopuri tehnologice. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. şi costurile estimate necesare vânzării. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. Costul de producţie. În acest caz. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă.

Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.).2.2. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare.3. după caz. 2.a. uşor convertibile în numerar. ministerele stabilesc limite proprii.2. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. a disponibilităţilor 52 . Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide. prelucrare. În scopul asigurării surselor de finanţare. Pentru instituţiile publice. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. În acest scop. 2. respectiv principal sau secundar. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. a altor valori de trezorerie.4.2.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. 2.

bugetul asigurărilor sociale de stat. în condiţii de siguranţă. potrivit bugetului aprobat. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. bugetele locale. bugetele fondurilor speciale. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice.existente în conturi la trezoreria statului. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Banca Naţională a României. instituţiile publice. cheltuieli şi disponibilităţi. băncile comerciale şi în casierie.bugetul de venituri şi cheltuieli. finanţate integral din venituri proprii. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. 53 .

pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.1. în cursul exerciţiului financiar.). Dobânzile de plătit şi cele de încasat.).Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. după caz.8.2. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. 3.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. fonduri externe nerambursabile (4.7. se ţine distinct în lei şi în valută. 54 .).4. acreditive (4. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.6. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.9. disponibil al bugetelor(4. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută.). i) împrumuturi pe termen scurt primite. se înregistrează într-un cont distinct. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4. g)dobânzile de plătit. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată.).). c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale.).5.3. viramente interne (4. casa şi alte valori (4.1. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. faţă de cele de plătit. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. h) dobânzile de încasat.

diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.2.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". 3. după caz. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. depozite pe termen scurt în valută. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. disponibilul din sume colectate pentru bugete. 55 .disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. valabil pentru această dată. . La finele perioadei. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. Disponibil al bugetului de stat. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. .disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale".

astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă.64/1976. după caz. alte valori etc. precum şi a altor reglementări în domeniu.3. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. La finele perioadei. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. tichetele de masă. aprobat prin Decretul nr.4. comunicat de Banca Naţională a României. bugetului asigurărilor sociale de stat.3. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată.209/1976. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. Buletinul Oficial nr. ale bugetelor locale. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. bugetelor fondurilor speciale. biletele cu valoare nominală. bonurile valorice pentru carburanţi auto. biletele de tratament şi odihnă. potrivit legii. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. deschise la trezoreria statului. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. 3. tichetele şi biletele de călătorie. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. reprezentând drepturi de personal. după caz. 56 . Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil.

6.5. se înregistrează în contabilitate distinct. 3. 57 . în lei sau în valută. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. în favoarea acestora. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. se încasează. se înregistrează în contabilitate distinct. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. se administrează. constituite în condiţiile legii. respectiv: disponibilul din taxe speciale. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. 3. Sumele în numerar. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. în limita sumelor primite de la acesta. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. disponibilul fondului de risc. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci.

3.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. şi din casieria instituţiei. după caz. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".7. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. 3. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 .8. . Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .9. Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.

precum şi. acordurile.). regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. trezoreria statului sau. Totodată. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. M. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. sunt purtătoare de dobândă. după caz. Fonduri de coeziune. Portugalia. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene.F. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere.a. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. în faza de proiect. avizează. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. la bănci comerciale. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD.E. conform instrucţiunilor emise de donator. după caz. unele landuri din Germania de est ş. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. memorandumurile.P. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi.F.E. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. după caz. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. 59 . cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani.scopul în care au fost acordate. trezoreria statului sau. Fonduri structurale. În prezent. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). memorandumurilor de finanţare. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă.P. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene. M. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. la bănci comerciale.

Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. în limita sumelor eligibile transferate. urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. 60 . Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene.

nr. la data efectuării tranzacţiei. bugetul asigurărilor sociale de stat (5. bugetele locale. ISPA.). cu debitorii şi creditorii diverşi. criteriilor. SAPARD etc.5.109/2004. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.) (5. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. decontările între instituţii publice (5. asigurări sociale.1. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.7. bugetul statului. clienţii (5. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. republicată. protecţie socială (5. Bunurile cumpărate. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.264/2003. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. 9 Potrivit H.). Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. 4.). 61 . cât şi în valută.). Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate.). Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. 4.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. lucrările executate şi serviciile prestate.).G.). lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).8.1.).3. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. M. comunicat de Banca Naţională a României.).O. nr. iar în cadrul acestora pe termene de plată.2.6. personalul (5.9.4.2. debitori şi creditori ai bugetelor (5.

precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. 4. premiile. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. la data efectuării tranzacţiei. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. cuvenite pensionarilor conform legii.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. potrivit reglementărilor în vigoare. sporurile. potrivit legii. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. îngrijirea copilului.3. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. deschis pe fiecare persoană. nu se suportă din fondul de salarii. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Bunurile vândute. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. se evidenţiază distinct în contabilitate. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. cât şi în valută. comunicat de Banca Naţională a României. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. datorate terţilor 62 . Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor.

Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. bugetele locale. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate.4. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. precum şi debitele provenite din pagube materiale. datorate bugetului statului potrivit legii. taxe şi vărsăminte asimilate.(popriri. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. prescrise. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. plusul de numerar din casierie. amenzi şi penalităţi. potrivit legii. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. pensii alimentare şi altele). Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. 63 . precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. 4. impozitul pe clădiri. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Alte impozite. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Bugetul statului. calculate potrivit legii. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. sumele datorate creditorilor. impozitul pe venituri de natură salarială.

6. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite.E. • contribuţii din taxe vamale. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge. contribuie.5. la constituirea bugetului U. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.6. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .2. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. Decontări cu bugetul U. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane.sume de primit şi datorii sume de plată. ISPA. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură.E. PHARE. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. asigurări pentru şomaj. 4. ISPA.E. • contribuţii din T. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor .pentru asigurări sociale de stat.E. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.1. asigurări sociale de sănătate.V.4. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. SAPARD etc.A.instituţii publice . alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. accidente de muncă şi boli profesionale. 4. Asigurări sociale. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. ajutoare sociale.6. Contribuţiile statelor membre la bugetul U. Statele membre U.

1917/2005.E. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice. altele decât personalul propriu şi furnizorii. 10 OMFP nr.7. pe structura clasificaţiei bugetare.E.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. altele decât personalul propriu şi clienţii. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. Înregistrarea. pe structura clasificaţiei bugetare.E. în contul de rezultat patrimonial: 121.” bugetul de stat” 3. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” 2. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete.E. 65 .Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. pentru închiderea contului de cheltuieli. se înregistrează ca şi creditori diverşi. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” bugetului U. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. se înregistrează ca şi debitori diverşi. bugetelor locale. Achitarea obligaţiei de plată. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.” 4. la cererea acestora sau din oficiu.E. bugetul local.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Debitori şi creditori diverşi. bugetului asigurărilor sociale de stat.

Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. într-un cont distinct. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. din fonduri speciale. 66 . 4. alte cheltuieli efectuate în avans). precum şi dobânzile aferente acestora. fonduri cu destinaţie specială. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. atât în contabilitatea unităţii debitoare. la venituri în avans (venituri din chirii. asigurări. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. după caz. se înregistrează distinct în contabilitate. după caz. abonamente publicaţii. abonamente la publicaţii. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. abonamente la instituţiile de spectacole. alte venituri realizate în avans). Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite.8. 4. potrivit legii. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. se înregistrează distinct în contabilitate. provizoriu. la cheltuieli în avans (chirii. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. se înregistrează. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. dar care privesc exerciţiile financiare următoare.9. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare.bugetul asigurărilor pentru şomaj.

împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. prime privind rambursarea obligaţiunilor.1. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii.1. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Datorii 5. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. împrumuturi interne şi externe contractate de stat. 5. denumită şi datorie curentă. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.1.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. conform acordului de împrumut.1. care este încheiat înainte de data bilanţului. 67 . alte împrumuturi şi datorii asimilate.2. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate.

pe de altă parte. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. de pe pieţele financiare.5.2. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.1.1. prin Ministerul Finanţelor Publice. 5. 5. la care se adaugă datoria publică locală. după caz. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. prin Ministerul Finanţelor Publice. la un moment dat. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. 68 . Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. pe de o parte. în numele statului. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. după caz.3. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.1. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau.3. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.3. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. în numele României.1.

precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. împrumuturi de stat de la bănci.4. respectiv din bugetele locale. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale.1. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. garanţii de stat. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. instituţii financiare internaţionale. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. în 69 . mediu şi lung. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. 5. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. se constituie fondul de risc. la un moment dat. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. de la alte instituţii de credit. contractate în scopuri prevăzute de lege. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. persoane juridice române sau străine. sau de la alte organizaţii internaţionale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare.

după caz. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. dobânzile şi comisioanele aferente acestora.scopurile prevăzute de lege. 70 . Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. din punct de vedere valoric. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. contribuţii. pe termen scurt. 5. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. taxe. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. Provizioanele nu pot depăşi. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. se constituie fondul de risc. Consiliile locale.2. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. alte vărsăminte. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.

Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . cele exemplificate în anexa la Legea nr.1. potrivit legii sau prin natura lor. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. în limitele şi în condiţiile legii. declarate ca atare prin lege.3. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . rezultatul patrimonial.alte provizioane. fondul activelor fixe necorporale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. rezervele din reevaluare. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. rezultatul reportat. 5. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. exemplificate în anexa la Legea nr. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. amenzile şi penalităţile. daunele şi alte datorii incerte.litigiile.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor.3. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. . fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. despăgubirile. . fonduri în afara bugetelor locale etc. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. 5.

de ministere. după caz. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. În lipsa acordului menţionat. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. după depunerea situaţiei financiare anuale. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Bunurile din domeniul public al localităţilor. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. prin hotărâre a Guvernului. concesionare sau închiriere. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. a consiliului judeţean. ele pot fi date numai în administrare. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. Bunurile din domeniul public pot fi date. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. dacă legea nu dispune altfel. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. în condiţiile legii. Domeniul public al comunelor. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. după caz. judeţelor şi al statului sunt inalienabile.judeţean. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective.

sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. mai degrabă. 5. 73 . prin urmare. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. a consiliului judeţean. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. după caz. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. se are în vedere. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. La începutul exerciţiului.judeţean. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Dreptul de proprietate publică încetează. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. după caz. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. prin hotărâre a Guvernului. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. prin hotărâre a consiliului judeţean.3. prin hotărâre a Guvernului. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. la cererea Guvernului.2.

în condiţiile legii. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. aceasta se tratează astfel: .3. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului.ca o creştere a rezervei din reevaluare.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. În astfel de cazuri. din cadrul capitalurilor proprii.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.3. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. dacă nu a existat o descreştere anterioară. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. . eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.5. Reevaluarea acestora se face.ca o scădere a rezervei din reevaluare. În cazul în care. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. aceasta se tratează astfel: . în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. din cadrul capitalurilor proprii. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. la valoarea justă. determinată în urma reevaluării. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. . după caz. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate.4.3. 5.

131. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. .131. precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment.131. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). . Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.

În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. pentru utilizare ca fond de rulment.01). Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.1. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi.01 = 131). Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. necheltuite.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. Este un cont de activ. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. potrivit legii. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. 95/2006 privind reforma în 76 . din fondul de rezervă. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. Contului 131. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Sumele constituite ca fond de rezervă.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522). în continuare.1. ca fond. Fondul de rezervă pentru sănătate.curent. potrivit legii. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.

dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. Fondul de risc. Se păstrează într-un cont distinct. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii.domeniul sănătăţii. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. aprobă taxe speciale. consiliile locale. prin tarif sau preţ potrivit legii. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. 77 . la unităţile trezoreriei statului. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. respectiv. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. Taxe speciale. ca surse de finanţare. după caz. pentru garanţii la împrumuturi externe. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat.

Contul 1391 este un cont de pasiv. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Fondul de tezaur. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. 78 . Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. Acesta este un cont de activ. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. precum şi din cele casate. necesară desfăşurării activităţii spitalului. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. iar în debit. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Soldul debitor al contului 468. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. deschis în afara bugetului local. la sfârşitul anului. Fondul de dezvoltare a spitalului.

prime. precum şi subvenţii. al 13lea salariu. transferuri. 79 . sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. curente şi de capital. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Alte transferuri. asistenţă socială acordate. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. după caz.4.5. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. contribuţiile aferente acestora. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. interne şi în străinătate. aferente unei perioade de timp.

transportul de bunuri şi personal. Cheltuieli cu alte impozite.materii prime.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. după natura şi destinaţia lor. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: . Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.5. . alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială.energie şi apă.comisioane şi onorarii.alte servicii executate de terţi. mărfuri. detaşare. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. 80 . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. cheltuieli cu alte impozite. . . Alte cheltuieli operaţionale includ: . alte stocuri.salariile personalului.indemnizaţii de delegare. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. asigurări de şomaj. alte cheltuieli finanţate din buget.prime de asigurare. . alte cheltuieli operaţionale. . .alte cheltuieli operaţionale. materiale consumabile. detaşări. ambalaje. animale şi păsări. .chirii. cheltuieli financiare. taxe şi vărsăminte asimilate. .4. . cheltuieli extraordinare.deplasări. Cheltuielile cu personalul includ: .întreţinere şi reparaţii.protocol. . asigurări sociale de sănătate.drepturi salariale în natură. . taxe şi vărsăminte asimilate. accidente de muncă şi boli profesionale. amortizări şi provizioane. cheltuieli cu personalul. transferări.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. materiale de natura obiectelor de inventar. conform legii. . cheltuieli de capital.alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. .1. Acestea includ: . reclamă şi publicitate. materiale nestocate. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: .servicii bancare şi asimilate.

transferuri în străinătate.cheltuieli neeligibile: PHARE. SAPARD.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.pierderi din creanţe imobilizate. . Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. .sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. facturii fiscale. conf. 81 . ISPA. . . pentru procurarea unei truse medicale (auto).ajutoare sociale.dobânzi. .cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. .subvenţii. SAPARD. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice. 1. . Angajatul C. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . .1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3.alte pierderi .diferenţe de curs valutar. .1 100 lei 2. ISPA.asigurări sociale.transferuri interne. SAPARD.V. ISPA. .Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C.V. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice. .

5.2. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. . oricare este acesta. Cheltuieli de capital.a.4. corespunzătoare naturii. acţiunilor. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. . provizioanele şi ajustările pentru depreciere. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. amortizări.cheltuieli financiare privind amortizările.alte cheltuieli. odată constituite/încasate. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Astfel. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.cheltuieli operaţionale privind amortizările. programelor. Un buget public este în primul rând un document politic. dacă sunt orientate şi executate la fel. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. nu se deosebesc între ele. ale bugetului asigurărilor sociale de stat.. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare.pierderi din calamităţi. Cheltuielile. In consecinţă. între alte funcţii. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. Cheltuielile bugetului de stat. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. în succesiunea lor. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. In aceste situaţii. şi pe aceea de elaborare şi 82 .cheltuieli cu active fixe neamortizabile. caracterului şi aspiraţiilor sale. economic. Dacă bugetele publice. şi numai în al doilea rând un document financiar. de apărare şi ordine publică ş. au legătură cu programul de guvernare. provizioane şi ajustări includ: . utilizate potrivit altei proceduri. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. . fără deosebiri. apoi. programatic. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. ca şi veniturile. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. Cheltuieli extraordinare includ: . .

Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol.. pe exerciţii bugetare. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate.P. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.F. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. 83 . Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11.De asemenea. respectiv se pot angaja. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. b. c. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. prin trezoreria statului. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.

pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. . Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. prin M. permanenţi şi temporari. după natură şi destinaţie. 2. titlul. 4.F. în cadrul acestora pe capitole. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. simbolul contului (din planul de conturi). subcapitole. capitolul. articolul. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. aprobate pe ordonatori principali de credite şi.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. articole şi alineate.bugetele locale. 84 . .3. In consecinţă. Numărul de salariaţi. respectiv: . 5. sursă de finanţare a cheltuielii. 3. subcapitolul. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.. . Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. 5.P. . şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. capitole. .bugetul fondurilor externe nerambursabile.bugetul de stat. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. . şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern.4.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. .bugetul asigurărilor sociale de stat. 6.

creanţelor şi datoriilor. după caz. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. Grupele de venituri 85 .7. 5. organizarea de manifestări culturale şi sportive. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. 8.5. aferente unei perioade de timp. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. publicaţii. În contabilitate. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii.5. concursuri artistice. prestări de servicii şi altele asemenea. subalineatul (paragraful). proiecte. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. prestaţii editoriale. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. alineatul. veniturile reprezintă impozite. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. studii. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 5. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. taxe. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. în roşu.1. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite.

Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. subvenţii. . Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. La rândul lor.. 86 .venituri din vânzarea semifabricatelor.p. venituri financiare. Potrivit prevederilor contractuale.alte venituri operaţionale. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. .venituri din vânzarea mărfurilor. Chiria lunară este de 9 lei / m.variaţia stocurilor. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.venituri din vânzarea produselor finite. .Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. venituri extraordinare.venituri din lucrări executate şi servicii prestate.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.venituri din activităţi diverse. 1.venituri din studii şi cercetări. alte venituri operaţionale. după natura şi sursa lor. veniturile din activităţi economice includ: .1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.p. finanţări. venituri fiscale.venituri din vânzarea produselor reziduale. . venituri nefiscale. . chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. . transferuri. venituri din contribuţii de asigurări. .venituri din chirii.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . . venituri din producţia de active fixe. .venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri din provizioane. fonduri cu destinaţie specială.

venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.alte impozite pe venit.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. . Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. .alte impozite şi taxe fiscale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. Venituri din contribuţii de asigurări.impozite şi taxe pe proprietate. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.impozit pe venit. Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. . . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. . aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării.Venituri din producţia de active fixe includ: .venituri din vânzări de bunuri şi servicii. . Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. Grupa "Venituri nefiscale" include: . .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.venituri din producţia de active fixe necorporale. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Venituri nefiscale. Grupa "Venituri fiscale" include: .impozit pe venit. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. . veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. Veniturile financiare includ: 87 .venituri din proprietate. altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". De regulă. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Venituri fiscale. recunoscute la momentul constatării.impozit pe salarii. profit şi câştiguri din capital. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.venituri din producţia de active fixe corporale.

transferuri.venituri din dobânzi. . ISPA. bugetul asigurărilor sociale de stat. Sub aspectul surselor de finanţare. bugetele fondurilor speciale.PHARE.integral din venituri proprii. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare..venituri din creanţe imobilizate. Sunt.2.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . de înfăptuire a justiţiei.a. .integral din bugetul de stat. după caz. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. Din această sursă. Finanţări. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . .PHARE. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. ISPA. . la unele dintre acestea ponderea este de 100%.venituri din diferenţe de curs valutar.alte venituri financiare. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. . finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. . subvenţii. 88 . însă. Când există surse duble de finanţare.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . sponsorizări. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. SAPARD. după caz. bugetele locale. Între sursele de finanţare.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. şi alte surse de finanţare: pe programe. dar şi din celelalte. 5.venituri din investiţii financiare cedate. . SAPARD. bugetul asigurărilor sociale de stat. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice.5. bugetele locale. în funcţie de subordonare. bugetele fondurilor speciale. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. se finanţează acţiuni social – culturale. din donaţii.

clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. potrivit bugetului aprobat. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. Astfel. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. In schimb. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. Clasificaţia bugetară. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. reprezintă plăţi de casă. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi.). veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. în acelaşi fel. pentru a nu deforma. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. la începutul anului 2008. de apărare şi siguranţă naţională etc. de capital ş.a. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. Astfel. dar nici nu există o listă publică. de infrastructură. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. lucrări executate şi servicii prestate. număr cu care ţara ocupa un loc de top. Potrivit clasificaţiei bugetare.). exhaustivă. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. ca venit. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. ulterior. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. materiale. Cifrele nu au fost contestate oficial. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. 89 .

după caz. fonduri externe nerambursabile.finanţarea de la buget. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare.finanţarea în baza unor acte normative speciale. . Transferuri. . au loc treceri de unităţi. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară. .fonduri cu destinaţie specială. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului).venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. Spre exemplu.. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. subvenţii. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. Această grupă include: . începând cu întocmirea proiectului de buget.venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. . Aceste 90 . este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete.P. respectiv: transferuri. . In situaţiile în care. pe baza dispoziţiilor legale. .venituri din subvenţii. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale.F. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. o cotă la bugetul de stat. ca resurse financiare ale acestora. după caz. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Sume/cote defalcate. M. la data plăţii salariului.

Este de 0. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale.5. după care se înregistrează ca încasări. . inclusiv. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. prin poştă.3. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. Veniturile extraordinare provin din: . Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. 5. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti.venituri din valorificarea unor bunuri. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. inclusiv. la virare. taxă sau alte obligaţii fiscale. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. distinct pe fiecare impozit. sau la agenţii fiscali.venituri din despăgubiri şi din asigurări. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. 91 . cu înregistrările aferente în contabilitate). Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. sau prin ordin de plată peste această sumă. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. în principal. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi.

F. Stabilirea obligaţiilor de plată.)¹. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. De asemenea. restituiri.F. în baza dispoziţiilor legale. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local). taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. persoane juridice şi persoane fizice.P. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. pe lângă alte funcţii. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat.F.A. In legătură cu veniturile bugetare. A. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.A.N. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. bugetului asigurărilor de şomaj. Printre alte obiective.F. elaborează.P. compensări şi amânări la plata impozitelor. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.A.. reprezentând impozite. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu.Eventualele înlesniri.F.4. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. datorate de plătitori.A. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. 92 .P.F.N.N.. A. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite.F.NA. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. Autoritatea de specialitate din subordinea M.N. şi A. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. ordonatorii de credite (principali. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. 5.5.F. taxelor. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului.

4. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei.bugetul de stat. . contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte. Cu aceste 93 . 5. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1. după natură şi sursă.bugetele locale. . se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. în roşu. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. . bugetul căruia îi aparţine venitul: . paragraful. avize de expediţie. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.5. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. .5. . acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. subcapitolul. 3.5.bugetul fondurilor externe nerambursabile. simbolul contului (din planul de conturi).bugetul asigurărilor pentru şomaj. . facturi. .bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. capitolul. 2.bugetul asigurărilor sociale de stat.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. În cadrul instituţiilor publice. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

în păstrare sau custodie. 5. urmăriţi în continuare. efecte scontate neajunse la scadenţă. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii.6. chirii şi alte datorii asimilate. precum şi alte valori. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile. debitori scoşi din activ. active fixe luate cu chirie. 94 . valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.

politici contabile .bilanţ .E. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Pentru instituţiile publice. care se compun din: .Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. fără subdiviziunile leului.cont de profit şi pierdere . • contul de rezultat patrimonial. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. nr. art.bilanţ . 6.note explicative. care includ: politici contabile şi note explicative.27 (3): . documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate.E.situaţia modificării capitalului propriu . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.politici contabile . O. 82/1991.1. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 .cont de profit şi pierdere .situaţia fluxurilor de trezorerie .note explicative. • contul de execuţie bugetară. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. • situaţia fluxurilor de trezorerie. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C. • anexe la situaţiile financiare. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. respectiv în lei.G.

la termenele stabilite de acesta. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Ministerele. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. Unităţile fără personalitate juridică. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. subordonate instituţiei publice. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. după caz. alte autorităţi publice. după caz. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. fără a întocmi situaţii financiare. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). subordonate instituţiilor publice din România. datoriilor. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. 96 . Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.

indiferent de obiect. Bilanţul 1. mărime. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. proprietate sau complexitate.1. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. p.M. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Schematic. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. generalizată. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. 97 . punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele.1. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. Definiţie. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. unul deosebit de important. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică.279.6. sintetică. 2005. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. – Contabilitatea instituţiilor publice. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. C.

Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. Văduva I. Editura Didactică şi Pedagogică. fonduri de trezorerie. creanţe etc.. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. respectiv ca surse de formare. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. Activele – datorită diversităţii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. 1997.a. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. • Active circulante (stocuri. 16 Călin O.. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire.A. efectuării plăţii/încasării ş.) curente ş. Ristea M. p. corporale.. iar pasivul. R. Bazele contabilităţii. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. complexităţii.. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. În practică însă.35. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului). stocuri. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. mijloace fonduri imobilizate. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. ca provenienţă.a..a. Bucureşti. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. ca pasive – în partea dreaptă. inclusiv în bilanţ. disponibilităţi băneşti ş. 98 .) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. Neamţu H..). Teoretic. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. „.. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil.

Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. sculele şi verificatoarele ş. De asemenea.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. Spre deosebire de activele fixe. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. sau fixe. Stocurile. Exemple de active imobilizate: clădiri. sportiv. de lucru. creanţelor. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an.G. respectiv bunuri imobile. 17 99 . ambalaje etc. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. mijloace de transport. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. sau curente. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. nr. disponibilităţilor băneşti. ziduri de sprijin ş. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică.105/2007. ca active circulante. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. Activele circulante. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. sunt. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. imobilizări. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Activele imobilizate.a. materiale (consumabile). În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). construcţii speciale ca poduri. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare.a. indiferent de valoarea lor contabilă. evident. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Datorită acestor particularităţi.

şi necurente – de peste un an). contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. Toate aceste lucrări.). Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare).a. surse atrase. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. administrator. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an.a. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia.propriu. datorii fiscale (impozite datorate pe profit.a. Rezultă că. 100 . sub diferitele sale forme. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. Capitalul. care reflectă situaţia de fapt. juridice etc. împrumutate ş. din care rezultă obligaţii de rambursare. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. şi altele. Pe lângă resurse proprii. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). până în momentul plăţii lor. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). prin componenţa sa. pe salarii etc. reevaluarea. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. operaţii de regularizare ş. Ca sursă de finanţare. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. decontări cu persoane fizice. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. şi invers.

fonduri . 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) .00 11 500.00 8 000. 20 000.00 12 000.00 11 000.00 . maşini. 1.00 12 200.00 P 15 000. clădiri. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri. p.12. .00 2 000..00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000..00 .40) Bilanţ contabil la 31.00 9 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000. ACTIV ASIV I.00 1 Rezerve. 63 800.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.

00 0.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500.00 102 .00 87 500.Disponibil în casă Total Active II . Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .drepturi constatate . în structura în care a fost aprobat bugetul.1. Notele explicative se prezintă sistematic. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar. Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil.plăţi efectuate . c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. după caz.încasări realizate . e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).5. 106 .credite bugetare iniţiale. şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . credite bugetare definitive .angajamente legale de plătit . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare.angajamente bugetare . 6. prevederi bugetare definitive . de regulă. se va prezenta.angajamente legale . Pentru elementele prezentate în notele explicative.prevederi bugetare iniţiale. consumuri de resurse). Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.cheltuieli efective (costuri.

02 Rezultatul patrimonial . sănătate.01 Rezultatul patrimonial . drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. şomaj.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.1 Terenuri 211.02 Rezultatul reportat . local. şomaj) 117. local. asigurări. animale şi plantaţii 214 Mobilier.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni. mărci comerciale. mijloace de transport. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . licenţe. asigurări sociale.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. aparatură birotică.01 Rezultatul reportat . brevete.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.03 Rezultatul reportat . sănătate) 121.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.bugetul local 117.

4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.E.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal . SAPARD. ) 459 Sume datorate bugetului U. ISPA etc.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.

5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare .E. detaşări. ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. SAPARD.PHARE.

2005. 110 . A. Bucureşti. A. traducere. Editura Universitară. 2005. Editura InfoMega. 1.  IPSASB.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice.186 bis din 29. 2004. Nişulescu.  Morariu. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Suciu G. Ştefănescu... Bucureşti. Editura CECCAR. 2005. M. Noua contabilitate publică. C. 1. Contabilitatea instituţiilor publice.12... I.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr.Bibliografie selectivă  Dascălu. Of. nr. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful