ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

dar nici nu va rămâne la acest stadiu. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. dificultăţile se amplifică. fenomene. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. complex de studiu şi obiect serios de activitate. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile. şi există. În lipsa unei experienţe. Contabilitatea ca disciplină de studiu. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. contabilitatea a fost subiect distinct. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. cu caracter permanent şi. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. De asemenea. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. ulterior. este imposibil de realizat. De la simple însemnări. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. sau vizionarea programelor TV. ca însuşire. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. 7 . Dedicarea generaţiilor trecute. în prezent. cu intensificarea schimbului de activităţi. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. au existat. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. atât ca iniţiere. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. unei practici adecvate. Ca ştiinţă şi practică. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. cât şi ca aprofundare. De asemenea. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. Efortul vizează şi latura juridică. de reglementare. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul.

Altfel. se dobândesc bunurile şi cel al alocării. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. ca obiecte de studiu. În această concepţie. contabilitatea este o disciplină interesantă. contabilitatea. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. Sub aspect economic. bine remunerată.2. starea. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. întrebuinţării. atras etc. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. geometria. al consumului. o profesie folositoare şi. precum şi afacerile mari şi mărunte. Ca teorie şi practică. Sub aspect juridic. atras). cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. economic şi financiar. cu ce se ocupă acestea. Astfel. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. 8 . înlocuirii acestora. în ordinea în care acestea au avut loc”. comensurabile în bani). Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. distincte de celelalte discipline. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. cu procedee şi instrumente proprii. capital propriu. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. ca avere mobilă şi imobilă. transformarea capitalului. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. Astfel. pe de altă parte. 1. uneori. folosinţă a bunurilor. proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. Ca reflectare în contabilitate. şi mai ales când acesta este testat. administrare. contabilitatea are metodă şi obiect proprii. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica.

trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. datoriilor şi capitalurilor proprii. creditorii. furnizorii. clienţii. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. probată în bilanţul contabil. În această concepţie. prelucrarea. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional.Sub aspect financiar. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. deţinute pe diferite termene sau permanente etc. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. nr. gestiunea şi controlul activelor. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . rezultatul execuţiei bugetare. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. calculul. băncile. 82/1991. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. respectiv contabilitatea financiară şi. Parlamentul. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. contabilitatea de gestiune. evaluarea. execuţiei bugetului public naţional. clienţii. rezultatul patrimonial (economic). precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. La rândul lor. patrimoniul aflat în administrare. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). cunoaşterea. după caz. mişcării şi transformării resurselor economice. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. costul programelor aprobate prin buget. Contabilitatea. Legea contabilităţii. ca activitate specializată în măsurarea. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. atât pentru cerinţele interne ale acestora. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. prelucrarea. stării.

În aplicarea prevederilor de la pct. indiferent dacă veniturile au fost încasate. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . iar cheltuielile plătite. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare. oraşele. cu personalitate juridică. aprobată cu modificări şi completări. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. a) şi c). c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. indiferent de modul de finanţare a acestora. . municipiul Bucureşti. ministerele. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. instituţiile publice autonome. planul de conturi cuprinde: . a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. Conturile contabile trebuie să fie conforme. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. 500/2002. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. precum şi instituţiile din subordinea acestora.bugetului de stat.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar).conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. alte autorităţi publice. b) contabilitatea trezoreriei statului. În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. 45/2003. sectoarele municipiului Bucureşti. judeţele. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. municipiile. Administraţia Prezidenţială. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.

clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. . .3. Ordonatorii de credite 11 . respectiv în momentul creării.3. . efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc.1. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice. . Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective.clasa 2 „Conturi de active fixe”. 1. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. 1.clasa 4 „Conturi de terţi”. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: .clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. . . iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II.execuţie a bugetului. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. a unei creanţe sau unei obligaţii. În acest sens.clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative. Cu ajutorul acestor conturi.

Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. Legii nr. „influenţe”. 116 din 4 feb. 115/1999 privind 12 . In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a. în termeni juridici. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. nr. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. alte organisme colective. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Un ordonator de credite. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. nr. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză.O. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale. La rândul lor. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate.U. 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. „determinări obiective” etc. 2005. M. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. ai 3 O. indiferent de rang: principal. întreagă. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. c. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete.G. secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. comisii. Calitatea de ordonator de credite. ordonatori principali: sunt miniştrii. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). subordonate ordonatorilor principali. b. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. fără „acoperiri”. In ierarhia arătată. subordonate ordonatorilor secundari.

De asemenea. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. acestea sunt retrase. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. .F.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. luni. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. repartizarea creditelor bugetare.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. . elaborarea proiectelor bugetelor anuale.. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării.a. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. Cererile de finanţare de la bugetul de stat. aşa cum s-a arătat mai sus. trimestre. 500/2002.căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş. Dintre atribuţii menţionăm: .deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an.realizarea veniturilor bugetare. 5 Calendar bugetar: etapele. . cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. . sunt refuzate (de M. Prin lege.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii. capitole etc.îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5.P. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. 13 . .). Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. . lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar.

sunt formulate. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat.cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale. fără prevederi în exces şi fără omisiuni.F. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). potrivit legislaţiei în vigoare. . . de regulă. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: . Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. Un proiect de buget fundamentat temeinic. conduse de către directorul economic. iniţial.2. ordonatorii principali de credite. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor.3. de ordonatorii principali de credite.P. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. în compartimente distincte. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . M.Dintre atribuţii. 1. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. dacă este cazul. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . în condiţiile legii.va deveni un buget realist. a specificului instituţiei.

condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii.4. Legea contabilităţii nr. 1. după caz. Un agricultor. se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă. potrivit legii. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului .cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. 82/1991. a registrelor şi situaţiilor financiare. depunerea la termen a acestora la organele în drept. spre 15 . mai întâi în Italia şi.cheltuielilor sau. ulterior. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. conform legii. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. potrivit legii. şi în alte ţări din Europa occidentală. astfel cum a fost modificată şi completată. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. păstrarea documentelor justificative. în condiţiile legii. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV.

Bucureşti. 16 . casării. pentru piaţă. implicit. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. aşa cum s-a arătat mai sus.exemplu. sămânţa. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. dar şi a formelor de evidenţă economică. orz ş. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. de virtuţile. p. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. Prin sine însăşi. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său. Ca urmare. care cultivă cereale: grâu. fapt dovedit. porumb. Geometria. 6 Gh. lipsurilor de inventar etc. pentru sămânţă. nu serveşte. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. cantităţii. potrivit naturii şi destinaţiei lor. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. în mod distinct. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului. pentru fertilizare. Valorile se înregistrează. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. erbicidare etc. valorii. atât în debit cât şi în credit. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. altădată singurul în funcţiune. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Contabilitatea în partidă dublă. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile.a. magaziei (gestionarului). precum şi de longevitatea acesteia. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice.. s-a impus întocmirea de noi documente. a rezultatelor financiare. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. decât secvenţial. Proportioni et Proportionalita. Enache – Bazele contabilităţii.241. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii.). Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. treptat. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. la preţurile trecute în documentele justificative. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. completarea de noi registre.

unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare.a. fiecare fond având o gestiune proprie. Contabilitatea în partizi multiple. filialele. Prin asimilare. imprimatelor. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile. concomitent. C. Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. în secolul XX. registrul-jurnal. şi a altora în acel timp. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. – Istoria contabilităţii. 7 Demetrescu. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. sucursalele. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. în creditul altui cont. p. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. registrul-inventar ş. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. Este de dată mai recentă. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. 17 . 1972. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. dar şi a globalizării relaţiilor economice. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. Bucureşti. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare.G.Apariţia acestei lucrări. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor. Editura Ştiinţifică. utilizării metodelor matematice moderne.68.

1. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). La data întocmirii situaţiilor financiare. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". registrulinventar. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE.5. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. cartea-mare şi balanţa de verificare. Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. la cursul INFO–euro. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. comunicat de Banca Naţională a României.. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.6. servicii. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. 1. bunuri. La instituţiile publice. formulare şi documente contabile corelate între ele. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. creanţe şi datorii. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. cât şi în valută. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective. sub diverse forme: disponibilităţi. ISPA etc. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. 18 . Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare.

Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale. .denumirea şi. sediul unităţii care întocmeşte documentul. după caz. după caz. Evidenţa analitică a creditelor bugetare. contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse". de bunuri materiale. cu orice titlu.7. . numerar şi alte drepturi şi obligaţii.numele şi prenumele. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . temeiul legal al efectuării acesteia. iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". fără să fie înregistrate în contabilitate.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. . precum şi efectuarea de operaţiuni economice. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea. potrivit legii. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. .menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul).datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. atunci când este necesar. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . fişe şi alte documente contabile după caz. să fie considerate infracţiuni.La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat". plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". titluri de valoare. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. În acest caz.denumirea documentului. . 1. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. . vizat şi aprobat.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit.

prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic. Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. denumit jurnal-auxiliar. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. Operaţiunile de aceeaşi natură. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. fără ştersături şi spaţii libere. privind activitatea financiară şi contabilă. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. după caz. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. după ce a fost numerotat. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. după caz. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. în orice moment. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. în conturi sintetice şi analitice. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. . registrul-inventar şi cartea mare. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. realizate în acelaşi loc de activitate. foi volante sau listări informatice.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. prin înregistrarea cronologică. Se întocmeşte zilnic sau lunar. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. şnuruit. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. după caz. 20 . pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice.

decontările cu furnizorii. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. elementele inventariate după natura lor. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. În această situaţie. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. divizării sau încetării activităţii. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. situaţia încasării-achitării facturilor etc. preluate din aceste jurnale. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. şnuruit. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. În acest registru se înscriu. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. prin regruparea conturilor. într-o formă recapitulativă. cu ocazia fuziunii. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. 21 . după ce a fost numerotat. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. la un moment dat. registrul-jurnal se editează lunar. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. inventariate potrivit legii. în mod cronologic.

cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. în ordinea înscrisă în planul de conturi. procedeele. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. iar balanţele de verificare analitice . În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent. după caz. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). 1. rulajele curente debitoare şi creditoare.9. 1. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică.8. şi evoluează. totalul sumelor debitoare şi creditoare. lunar. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. 22 . au evoluat. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. pe măsura înregistrării operaţiunilor. convenţiile contabile. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. La instituţiile publice. soldurile finale debitoare şi creditoare.

Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor.Contabilitatea. bilanţuri contabile etc. În cazul instituţiilor publice. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. în cazul Uniunii Europene. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. riscuri previzibile. utilizate în practică. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. conturi de rezultat. N-au fost niciodată aceleaşi. Sunt principii contabile reglementate explicit. inclusiv transferuri. Principiul permanenţei metodelor. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. sunt şi principii contabile nereglementate. trebuie să se ţină seama de incertitudini. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. 2. La rândul lor. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. unele în mod cutumiar. naţional. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Concluzia este că. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. constituite în principii şi convenţii contabile. Principiile contabile. Principiul prudenţei. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). şi în contabilitatea publică. Stabilitatea 23 . care trebuie avute în vedere. sau. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. Pe lângă acestea. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. subvenţii efective. De asemenea. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. Sistemul unitar de norme.

4. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. precis determinată. în România şi în ţările membre UE. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. Principiul continuităţii activităţii. Or.). execuţia şi raportarea bugetară. eventual. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. care. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi.a.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. 3. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. Se individualizează. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. în primul rând. sau an bugetar. Permite. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. de calcul. situaţia patrimonială. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . prin comparare. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş.a. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. eventual a patrimoniului. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. Ca urmare. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. coincide cu anul calendaristic. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. cu exerciţiile anterioare. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). de prezentare a rezultatelor etc. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor.

Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. cele care compun postul respectiv. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. 6. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. a fluxurilor monetare. Principiul intangibilităţii. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). ceea ce-i conferă un caracter verificabil. este una din aplicaţiile cutumiare. 8. Principiul costului istoric. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. 7. Cum o compensare poate ascunde ceva. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die. 5. deci o determinare obiectivă.determinată. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Principiul necompensării. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. Potrivit acestui principiu. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. Potrivit acestui principiu. precum şi între venituri şi cheltuieli. 25 . implicit. orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv.

Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic. Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. nu numai forma lor juridică. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. Prin contrast. 10.10. Ca urmare. se impune o selecţie a faptelor. dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile. De exemplu. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). sursele din care se efectuează acestea). prin situaţiile financiare. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. şi b) credibile în sensul că: 26 . 1. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate).9. situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale.

după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare. republicată. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. Informaţii şi proceduri utile 1.11.sunt neutre. 3. . * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. 1. 2. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Predarea-primirea activelor 27 . Momentul înregistrării. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. Corectarea erorilor contabile. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Operaţiile care trebuie efectuate. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. . În cazul comasării prin absorbire. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. 82/1991.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. Eventualele erori constatate în contabilitate.sunt prudente. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv. pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. în starea în care se găseşte la data comasării.. în situaţia comasării prin absorbire. vor fi corectate în anul în care acestea se constată. .

a. probe tehnologice ş. cheltuieli cu montajul.şi pasivelor instituţiei absorbite. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. Evaluarea. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. 28 .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. .la cost de producţie . starea acestuia şi preţul pieţei. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Pentru bunurile care au valoare de piaţă. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar.pentru bunurile produse în instituţie. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. 5. denumită valoare contabilă (costul istoric). 6. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. denumită valoare de inventar. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale).la cost de achiziţie . către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. 4. cheltuielile de transport. . În acest scop. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.la valoarea justă . care se stabileşte astfel: . respectiv valoarea de inventar.

după caz. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. de către alte persoane juridice române. În cazul în care pierderea. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală. a celorlalte documente contabile. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. în termen de 24 de ore de la constatare. cu excepţia statelor de salarii. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". Arhivarea. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. 29 .1. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. în baza unor contracte de prestări servicii. întocmite sau reconstituite. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Arhivarea registrelor de contabilitate. care dispun de condiţii corespunzătoare. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. În caz de încetare a activităţii. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. care se păstrează timp de 50 de ani. potrivit legii. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. cu titlu oneros. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. Orice persoană care constată pierderea. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire".12. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.

13. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. potrivit reglementărilor legale în vigoare. coincide cu anul calendaristic. cu excepţia primului an de activitate. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile. potrivit legii.1. 1. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor. iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. 30 .14. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. de regulă.

Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. ca şi cea la data bilanţului. Sunt active fixe necorporale.a. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Intrările au loc prin achiziţionare. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. de intrare (contabilă). prin donaţii.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. respectiv costul de achiziţie. transfer ş. Ieşirile au loc prin casare. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. sponsorizări. privită ca sistem. intrări din producţie proprie. intangibile. transferuri ş. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. 1 (p.a.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. În unele situaţii (de exemplu donaţii. 31 . În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. vânzare. În fig. Evaluarea iniţială. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă. Imobilizări necorporale. sponsorizări. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului. Valorile de intrare sunt diferite. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. ca urmare. potrivit specificului modului de dobândire. Acestea sunt evaluate la costul de producţie.

La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. Contul 205 – „Concesiuni. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. respectiv primite cu titlu gratuit). Când nu este cazul a unei procurări. drepturi şi active similare”. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. brevete. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. se creditează cu valoarea ieşirilor. înaintea începerii producţiei de serie. 32 . construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. b) proiectarea uneltelor. au sold final debitor. producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. c) proiectarea. licenţe. în concordanţă cu natura activului respectiv. sculelor. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. mărci comerciale. când acestea sunt efectuate. valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. matriţelor care implică tehnologie nouă. constate pe piaţă. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. ş. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Când sunt cumpărate. creşterea performanţelor acestuia.

În Regulamentul nr. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. regresivă. programe de radio sau televiziune. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. evenimente sportive. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. Înregistrările de reprezentaţii teatrale.E. progresivă. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. 2909/2000 al C. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. care nu poate depăşi 5 ani. integral. În cazul nerecuperării integrale. alta decât zero. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). relativă. O valoare reziduală. se recomandă metoda amortizării liniare. cu aprobarea ordonatorului de credite. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). accelerată. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. la momentul scoaterii în funcţiune. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. 33 . valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. lucrări muzicale. Programele informatice create de instituţiile publice. Amortizarea se înregistrează lunar. lucrări literare. Pentru serviciile şi activităţile economice. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional.

Evaluarea.Scoaterea din uz a unui activ – şi. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. o pierdere sau o echivalenţă. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). deci. sau odată la 5 ani. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. ca şi reevaluarea. imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Periodic. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 .

brevete etc. licenţe. brevetelor.. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni....d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. mărci comerciale. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor.. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.etc. „Amortizări privind brevetelor.etc. brevetelor.etc.... brevetelor....” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni. brevete...etc. brevete. brevetelor.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor..etc. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor.etc.. brevete. scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 . mărci comerciale. brevete.etc. licenţe. scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor. brevetelor.: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor...etc.

Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. clase şi subclase. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. aparatură birotică. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 . mijloace de transport. subgrupe. silvice. Mobilier. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. terenuri cu zăcăminte ş. subgrupe.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. Sunt recunoscute şi ca active financiare.a. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. Instalaţii tehnice. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. terenuri cu construcţii/fără construcţii. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. Construcţii Se evidenţiază pe grupe. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. echipamente de protecţie ş. clase şi subclase. subgrupe. Terenurile nu sunt supuse amortizării. De exemplu. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni. În contabilitatea analitică. sau complex de obiecte. clase şi subclase. la lucrări de acces. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale.Imobilizări corporale. tangibile. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. cu împrejmuiri etc. Fiecare obiect singular. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. Sunt active fixe corporale. Imobilizări financiare. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112).

contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). sau utilizării în producţie. 37 . Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. produse finite şi bunuri destinate vânzării. a căror utilizare nu este restricţionată. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. sau produs. potrivit legii. Activele circulante. producţia neterminată. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. care sunt conservate în vederea vânzării. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. • terţii. • investiţii financiare pe termen scurt. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). instituţiile publice deţin şi active circulante. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată.

Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. clienţii. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. dispozitivele.a.. sunt înregistrate ca documente de inventar. Prin caracteristicile lor. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. ş. indiferent de valoarea lor. îmbrăcămintea specială. piesele de schimb. furajele. care au statut de bunuri culturale comune. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. de regulă. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. în produsul finit. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş. bugetul statului. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie. uzate fizic sau moral. verificatoarele –. fără a se regăsi. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. materialele sanitare ş. personalul. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. sportiv. seminţele şi materialul de plantat.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. asigurările sociale. sau cu o durată mai mică de un an. ambalajele. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele locale. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii. medicamentele. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . indiferent de durata lor de serviciu. aparatele de măsură şi control. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. S. de lucru.V-urile – sculele. combustibilii.D. nu sunt mijloace fixe.a.a).

aparatură birotică.214 – „Mobilier.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: . cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . animale şi plantaţii” . mijloace de transport.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” . Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303. echipamente de protecţie. Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.. alte active fixe corporale”. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus.212 – „Construcţii” . sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale.213 – „Instalaţii tehnice.211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”.404 = 512.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” ..

Deţinerea. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. prevede la art. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. Legea contabilităţii nr.1. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt.1. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri).a. sau infracţiuni. obiecte de inventar. Activele fixe necorporale cuprind: 40 . În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. fig. 2. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. 2. acţiuni ş. cu modificările şi completările ulterioare. Activele fixe includ activele fixe necorporale. mijloace băneşti.1). 82/1991. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. La rândul său. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel.

. de evaluatori autorizaţi. licenţe. 41 . finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. cu excepţia celor create intern de instituţie.concesiuni. .avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. sponsorizări).costul de producţie. programe de radio sau televiziune. evenimente sportive. . de regulă. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. lucrări muzicale. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite.alte active fixe necorporale. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . lucrări literare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea.cheltuieli de dezvoltare. pentru cele procurate cu titlu oneros.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. . se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. mărci comerciale. donaţii. . brevete. sau pe baza unor evaluări efectuate. pentru cele construite sau produse de instituţie.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. . . drepturi şi active similare.costul de achiziţie. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. benzi magnetice sau alte suporturi. respectiv primite cu titlu gratuit).

(orig. benzi magnetice. amenajări terenuri clădiri.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. construcţii maşini. ş. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 .. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. garanţii. de prod. miniere.a.Fig. echipamente animale (de muncă.1. depozite la terţi) terenuri. petrolifere programe software opere artist. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung.

sau provizoriu.6 lei Amortizarea lunară: 999. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”. după caz.66 x 6000 lei = 999. în funcţie de caracterul permanent. stabilite la data bilanţului.66 6 Amortizarea anuală: 16. drepturile şi activele similare. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. lucrări literare. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Amortizarea se înregistrează lunar. evenimente sportive. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin. programe de radio sau televiziune. licenţele. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. Amortizarea. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. mărcile comerciale. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.30 lei Concesiunile. 100 Cota de amortizare: = 16. . al deprecierii activelor fixe necorporale. lucrări muzicale. şi/sau ajustări provizorii.6 lei : 12 = 83. denumite şi ajustări pentru depreciere. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. brevetele. Înregistrările de reprezentaţii teatrale.Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. denumite şi amortizări. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. cu aprobarea ordonatorului de credite.

prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. pe seama cheltuielilor. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. la momentul scoaterii acestora din funcţiune.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. . 2.Programele informatice create de instituţiile publice.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune.încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. Reevaluarea.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . cu aprobarea ordonatorului de credite. Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. Ajustări pentru depreciere.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. pag. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. integral. pe calea amortizării. . Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii.1. În cazul nerecuperării integrale. o funcţie distinctă. ajustarea trebuie majorată. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. . destinat să îndeplinească în mod independent. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v. 44 .bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. în totalitate. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi.2. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar. . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.

Evaluarea. animale şi plantaţii. .costul de producţie. pentru cele procurate cu titlu oneros. mijloace de transport. .terenuri şi amenajări la terenuri. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . sponsorizări).construcţii. .mobilier. Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj. . .Activele fixe corporale cuprind: .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. aparatură birotică.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. piscicol 211. activele fixe sunt evaluate la: .costul de achiziţie. pentru cele construite sau produse de instituţie. Iniţial. respectiv primite cu titlu gratuit.instalaţii tehnice.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . donaţii.

valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. denumite şi amortizări.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. după achiziţionarea. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. potrivit contractelor încheiate. La expirarea contractului de închiriere. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Evaluarea la data bilanţului. 46 . Amortizarea. creşterea potenţialului de servicii furnizate. stabilite la data bilanţului. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. şi/sau ajustări provizorii. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. denumite şi ajustări pentru depreciere. Cheltuieli ulterioare. sau a agentului economic. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. În cazul clădirilor. după caz. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi.

În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). În astfel de cazuri. de regulă. În cazul nerecuperării integrale. pe seama cheltuielilor. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. de profesionişti calificaţi. Reevaluarea. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. ajustarea trebuie majorată. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. În cazul în care. determinată în urma reevaluării. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. la momentul scoaterii din funcţiune. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. după caz. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. Astfel stabilită. durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. pe calea amortizării. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate.La încetarea contractului. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. integral. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. Ajustări pentru depreciere. 47 . În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. membrii ai unui organism profesional în domeniu. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ.

fără plată. după caz. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. potrivit reglementărilor în vigoare. aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. Potrivit prevederilor legale în vigoare. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. de evaluatori autorizaţi. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. Transmiterea. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. având cel puţin aceeaşi parametri. În acest caz. de regulă. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. în funcţie de subordonare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. 48 . după caz. sau pe baza unor evaluări efectuate. după caz. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. indiferent de durata de folosinţă. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. similare. Ca procedură. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta.

În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. . .alte titluri imobilizate. 49 . pe seama cheltuielilor. alte creanţe imobilizate.titluri de participare. b. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora.creanţe imobilizate. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. împrumuturi acordate pe termen lung şi b. potrivit legii. ajustarea trebuie majorată. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Iniţial. a.1.3. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Activele financiare cuprind: . Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat. un drept contractual.2.

este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. casa şi conturi la bănci. creanţe. materialele de natura obiectelor de inventar. de asemenea. . inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura. ambalajele. materialele consumabile. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime.1. 2. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. produsele.2. stocuri. 4. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. după caz. mărfurile. 3. 50 . 2.2. animalele şi păsările. Activele circulante (curente) cuprind: 1. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. . materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Sunt incluse. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. costul de producţie sau valoarea justă. sau c) sub formă de materii prime. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. investiţii pe termen scurt.2.

întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. precum şi regiile corespunzătoare. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . Scăderea din gestiune a stocurilor. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. În condiţiile folosirii inventarului permanent. De asemenea. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. atunci când este cazul. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. şi anume: materiale directe. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. pe seama cheltuielilor. determinat pe baza inventarierii. cât şi valoric. ajustarea trebuie majorată. fiind recunoscute în costul activului. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. Costul de producţie. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. energie consumată în scopuri tehnologice. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. şi costurile estimate necesare vânzării. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. În acest scop. sau de prelucrare a stocurilor. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. În acest caz. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. atât cantitativ. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării.

În scopul asigurării surselor de finanţare. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. a altor valori de trezorerie.2. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare). ministerele stabilesc limite proprii. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. Pentru instituţiile publice. a disponibilităţilor 52 . 2. după caz. uşor convertibile în numerar.3. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii.2. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.a. În acest scop.4.). Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.2. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite.2. 2. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. prelucrare. 2. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. respectiv principal sau secundar. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.

cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise .existente în conturi la trezoreria statului. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. băncile comerciale şi în casierie. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. cheltuieli şi disponibilităţi. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. finanţate integral din venituri proprii. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. bugetul asigurărilor sociale de stat. 53 .bugetul de venituri şi cheltuieli. bugetele fondurilor speciale. potrivit bugetului aprobat. Banca Naţională a României. în condiţii de siguranţă. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. instituţiile publice. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. bugetele locale.

). se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare.9. în cursul exerciţiului financiar. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. disponibil al bugetelor(4.1. casa şi alte valori (4.). aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.1. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. g)dobânzile de plătit. conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat.).6.4. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. fonduri externe nerambursabile (4. 54 .8. se ţine distinct în lei şi în valută.). viramente interne (4. acreditive (4.7. h) dobânzile de încasat.).5. după caz. 3. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.).). Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct. se înregistrează într-un cont distinct. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului. e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. i) împrumuturi pe termen scurt primite.). c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. faţă de cele de plătit. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa.2.3. Dobânzile de plătit şi cele de încasat.

disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat". comunicat de Banca Naţională a României. Disponibil al bugetului de stat. disponibilul din sume colectate pentru bugete. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei.disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521). . bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. 3. valabil pentru această dată. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. 55 . disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. La finele perioadei. la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive.2. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . .disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). depozite pe termen scurt în valută. după caz.

astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate.209/1976. aprobat prin Decretul nr. alte valori etc.3. ale bugetelor locale. bugetelor fondurilor speciale. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. potrivit legii. Buletinul Oficial nr.4. reprezentând drepturi de personal. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. tichetele de masă. tichetele şi biletele de călătorie. La finele perioadei. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. precum şi a altor reglementări în domeniu. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice. comunicat de Banca Naţională a României. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. biletele cu valoare nominală. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. deschise la trezoreria statului. bonurile valorice pentru carburanţi auto. biletele de tratament şi odihnă.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. după caz. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. 56 . bugetului asigurărilor sociale de stat. după caz.64/1976. 3. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă.3.

5. se înregistrează în contabilitate distinct. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. în lei sau în valută. disponibilul fondului de risc. 57 . în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. respectiv: disponibilul din taxe speciale. se încasează. în favoarea acestora. se administrează. Sumele în numerar. 3. se înregistrează în contabilitate distinct. în limita sumelor primite de la acesta. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. 3. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile. puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. constituite în condiţiile legii. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct.

Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate".Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. 3. după caz.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.7. 3. 3. şi din casieria instituţiei. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci. Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. .disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .8. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale.9. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".

precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. trezoreria statului sau. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. Totodată. memorandumurile. Fonduri de coeziune. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. trezoreria statului sau. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune. în faza de proiect. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. memorandumurilor de finanţare. M.a. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. 59 . Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.P. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. după caz.P. regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. precum şi. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”).F. avizează. acordurile.E.F. sunt purtătoare de dobândă. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. Portugalia. M. unele landuri din Germania de est ş.E. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile.scopul în care au fost acordate.). Fonduri structurale. după caz. la bănci comerciale. În prezent. la bănci comerciale. conform instrucţiunilor emise de donator. după caz.

urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. în limita sumelor eligibile transferate. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. 60 . se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.

ISPA. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. nr. protecţie socială (5.). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. debitori şi creditori ai bugetelor (5. Bunurile cumpărate. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. cu debitorii şi creditorii diverşi. decontările între instituţii publice (5. 4. 61 . personalul (5.1.). la data efectuării tranzacţiei.O.2.).2. clienţii (5. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. asigurări sociale.6.9. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.) (5. SAPARD etc.).). 4.). Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică.5. cât şi în valută.). În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi. comunicat de Banca Naţională a României.G.1. Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.4. criteriilor. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. 9 Potrivit H. lucrările executate şi serviciile prestate. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).109/2004.). precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. republicată. nr. M.8. bugetele locale.). aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. iar în cadrul acestora pe termene de plată.3. bugetul asigurărilor sociale de stat (5.264/2003.7. bugetul statului. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu).

Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. se evidenţiază distinct în contabilitate. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. datorate terţilor 62 . Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. cât şi în valută. Bunurile vândute. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă. sporurile. 4. îngrijirea copilului. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. premiile. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. potrivit legii. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. cuvenite pensionarilor conform legii. potrivit reglementărilor în vigoare. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. la data efectuării tranzacţiei. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. nu se suportă din fondul de salarii.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care.3. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). deschis pe fiecare persoană. comunicat de Banca Naţională a României. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.

Bugetul statului. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. potrivit legii. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată. taxe şi vărsăminte asimilate. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. impozitul pe clădiri. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. 63 . şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate.(popriri. bugetele locale. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. impozitul pe venituri de natură salarială. datorate bugetului statului potrivit legii. Alte impozite. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate.4. plusul de numerar din casierie. 4. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. calculate potrivit legii. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. prescrise. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. amenzi şi penalităţi. pensii alimentare şi altele). sumele datorate creditorilor. precum şi debitele provenite din pagube materiale. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul.

Contribuţiile statelor membre la bugetul U. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.4. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii.E. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.5. contribuie. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. • contribuţii din taxe vamale. SAPARD etc. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.6. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe .E. la constituirea bugetului U. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii.1. ISPA. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 .A. • contribuţii din T. ISPA. ajutoare sociale. 4. Asigurări sociale. Decontări cu bugetul U.V.instituţii publice . asigurări pentru şomaj. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . potrivit unor norme şi proceduri prestabilite. asigurări sociale de sănătate. Statele membre U. accidente de muncă şi boli profesionale.6.E. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat. indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. PHARE.2.pentru asigurări sociale de stat. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.sume de primit şi datorii sume de plată.6.E. 4.

Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1.” bugetul de stat” 3. Înregistrarea. 65 . Debitori şi creditori diverşi. Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. 1917/2005.” bugetului U.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U.E. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. altele decât personalul propriu şi clienţii. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.E. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. 10 OMFP nr. altele decât personalul propriu şi furnizorii.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. bugetului asigurărilor sociale de stat. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. bugetelor locale. pe structura clasificaţiei bugetare.E. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. Achitarea obligaţiei de plată. bugetul local.E. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr.” 4. se înregistrează ca şi debitori diverşi. pe structura clasificaţiei bugetare. în contul de rezultat patrimonial: 121. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.7. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori.” 2. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. la cererea acestora sau din oficiu. pentru închiderea contului de cheltuieli. se înregistrează ca şi creditori diverşi.E.

se înregistrează. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. 4. precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. se înregistrează distinct în contabilitate. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. abonamente la instituţiile de spectacole. abonamente la publicaţii. la cheltuieli în avans (chirii. provizoriu. într-un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. abonamente publicaţii. se înregistrează distinct în contabilitate. după caz. precum şi dobânzile aferente acestora. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. potrivit legii. după caz. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. asigurări. 66 . Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. fonduri cu destinaţie specială.8. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. la venituri în avans (venituri din chirii. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. atât în contabilitatea unităţii debitoare. alte cheltuieli efectuate în avans). alte venituri realizate în avans). din fonduri speciale. dar care privesc exerciţiile financiare următoare.bugetul asigurărilor pentru şomaj. 4. La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare.9.

1. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor.1. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. Datorii 5. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. alte împrumuturi şi datorii asimilate. prime privind rambursarea obligaţiunilor. 5. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. conform acordului de împrumut. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.2. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.1. 67 . denumită şi datorie curentă.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. care este încheiat înainte de data bilanţului. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.1. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni.

beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. de pe pieţele financiare. după caz. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. prin Ministerul Finanţelor Publice.3. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi.2.5. numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. după caz. prin Ministerul Finanţelor Publice. 68 . provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.1. în numele României. pe de o parte. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. în numele statului. 5. 5.3. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern.1. pe de altă parte. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.1. la care se adaugă datoria publică locală. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.1. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. la un moment dat. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori.3.

precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. sau de la alte organizaţii internaţionale. în 69 . de la alte instituţii de credit. instituţii financiare internaţionale.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. persoane juridice române sau străine. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.1.4. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. la un moment dat. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. se constituie fondul de risc. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. împrumuturi de stat de la bănci. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. 5. provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea. respectiv din bugetele locale. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. garanţii de stat. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. contractate în scopuri prevăzute de lege. mediu şi lung.

pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. alte vărsăminte. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. se constituie fondul de risc. taxe. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit.scopurile prevăzute de lege. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali.2. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local. pe termen scurt. Provizioanele nu pot depăşi. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. contribuţii. 70 . numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. Consiliile locale. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. din punct de vedere valoric. după caz. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. 5. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv.

amenzile şi penalităţile. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia. rezultatul reportat. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fonduri în afara bugetelor locale etc.1. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. potrivit legii sau prin natura lor. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. despăgubirile.litigiile. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. cele exemplificate în anexa la Legea nr.3. rezervele din reevaluare. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 5. daunele şi alte datorii incerte.Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: .cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. declarate ca atare prin lege. . .alte provizioane. rezultatul patrimonial. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. în limitele şi în condiţiile legii. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. 5. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. fondul activelor fixe necorporale.3.

judeţelor şi al statului sunt inalienabile. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar.judeţean. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. prin hotărâre a Guvernului. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. după caz. ele pot fi date numai în administrare. de ministere. Domeniul public al comunelor. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. după caz. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. Bunurile din domeniul public pot fi date. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. dacă legea nu dispune altfel. în condiţiile legii. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. a consiliului judeţean. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Bunurile din domeniul public al localităţilor. În lipsa acordului menţionat. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . după depunerea situaţiei financiare anuale. concesionare sau închiriere.

natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.3. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.judeţean. prin hotărâre a Guvernului. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. prin urmare. 5. după caz.2. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare. după caz. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. a consiliului judeţean. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. La începutul exerciţiului. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. prin hotărâre a Guvernului. mai degrabă. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Dreptul de proprietate publică încetează. la cererea Guvernului. se are în vedere. prin hotărâre a consiliului judeţean. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. 73 .

dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete.ca o creştere a rezervei din reevaluare. . În cazul în care. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 .4. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ.ca o scădere a rezervei din reevaluare. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. din cadrul capitalurilor proprii. Reevaluarea acestora se face. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric.3. din cadrul capitalurilor proprii. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. în condiţiile legii.ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia.3. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. 5. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. după caz. . la valoarea justă.5. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii. aceasta se tratează astfel: . Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. determinată în urma reevaluării. În astfel de cazuri. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului.3. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. aceasta se tratează astfel: .ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. dacă nu a existat o descreştere anterioară.

Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii. . . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.131.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: .131. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 . Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”.131. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment.

în continuare. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. pentru utilizare ca fond de rulment.01 = 131).1. potrivit legii. Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment. Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public.1. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Contului 131. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222. 95/2006 privind reforma în 76 . Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.01). necheltuite. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului.curent. ca fond. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Sumele constituite ca fond de rezervă. din fondul de rezervă.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522).02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Fondul de rezervă pentru sănătate. potrivit legii. Este un cont de activ. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.

Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. ca surse de finanţare. înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. după caz. 77 . Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Se păstrează într-un cont distinct. consiliile locale. prin tarif sau preţ potrivit legii.domeniul sănătăţii. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. pentru garanţii la împrumuturi externe. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. aprobă taxe speciale. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale. Taxe speciale. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. la unităţile trezoreriei statului. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. respectiv. Fondul de risc. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local.

Fondul de dezvoltare a spitalului. Acesta este un cont de activ. necesară desfăşurării activităţii spitalului. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. iar în debit. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Fondul de tezaur. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. la sfârşitul anului. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Contul 1391 este un cont de pasiv. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi). In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. precum şi din cele casate. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile.Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. Soldul debitor al contului 468. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". 78 . fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. deschis în afara bugetului local.

contribuţiile aferente acestora. aferente unei perioade de timp. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Alte transferuri. după caz. curente şi de capital. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix.5. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. precum şi subvenţii. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. 79 . cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. asistenţă socială acordate.4. interne şi în străinătate. al 13lea salariu. Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. prime. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. transferuri. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente.

cheltuieli cu personalul. .chirii. accidente de muncă şi boli profesionale.pierderi din creanţe şi debitori diverşi. 80 .servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.prime de asigurare. alte stocuri. transferări. .întreţinere şi reparaţii. alte cheltuieli finanţate din buget.deplasări.alte cheltuieli operaţionale.indemnizaţii de delegare. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. animale şi păsări. reclamă şi publicitate.salariile personalului. cheltuieli cu alte impozite.drepturi salariale în natură. . . materiale consumabile. detaşare. . . . taxe şi vărsăminte asimilate. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. .servicii bancare şi asimilate. Acestea includ: . materiale nestocate. Alte cheltuieli operaţionale includ: .transportul de bunuri şi personal. . conform legii. detaşări. materiale de natura obiectelor de inventar. mărfuri. .alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.comisioane şi onorarii. .4. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: .1.energie şi apă.alte servicii executate de terţi. ambalaje.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale.materii prime.5. cheltuieli extraordinare. asigurări de şomaj. amortizări şi provizioane. taxe şi vărsăminte asimilate. Cheltuielile cu personalul includ: . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite. Cheltuieli cu alte impozite.protocol. alte cheltuieli operaţionale. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. . . cheltuieli financiare. asigurări sociale de sănătate. taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice. după natura şi destinaţia lor. Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. . cheltuieli de capital.

.1 100 lei 2.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.alte pierderi . SAPARD. cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. . .transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.diferenţe de curs valutar. . pentru procurarea unei truse medicale (auto).pierderi din creanţe imobilizate.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3.cheltuieli neeligibile: PHARE. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: .dobânzi. Angajatul C.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE.subvenţii. 1.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. . 81 . . ISPA. . SAPARD. Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . .V.ajutoare sociale. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531. ISPA. ISPA. .asigurări sociale.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE. SAPARD.transferuri interne. . . facturii fiscale. .V.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.transferuri în străinătate. conf.

. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. au legătură cu programul de guvernare. şi numai în al doilea rând un document financiar. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări. şi pe aceea de elaborare şi 82 . contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume. Cheltuielile. Astfel. între alte funcţii. fără deosebiri. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. .2.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. programelor. In aceste situaţii. acţiunilor.cheltuieli operaţionale privind amortizările. utilizate potrivit altei proceduri. economic. provizioanele şi ajustările pentru depreciere. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv.a. apoi. . ca şi veniturile.alte cheltuieli. în succesiunea lor. Un buget public este în primul rând un document politic. odată constituite/încasate.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare. Dacă bugetele publice. aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene.pierderi din calamităţi. nu se deosebesc între ele. caracterului şi aspiraţiilor sale. ale bugetului asigurărilor sociale de stat. . de apărare şi ordine publică ş.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. Cheltuieli de capital. oricare este acesta. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. . corespunzătoare naturii. programatic. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. amortizări. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. provizioane şi ajustări includ: . In consecinţă. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. 5. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta.4.cheltuieli financiare privind amortizările. dacă sunt orientate şi executate la fel. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. Cheltuieli extraordinare includ: . Cheltuielile bugetului de stat.

în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. 83 . ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.F. c.De asemenea. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. pe exerciţii bugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. respectiv se pot angaja.. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a. Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. prin trezoreria statului. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează.P. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. b. precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului.

4.F. 84 .4. 3. . Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată. . şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct.bugetul fondurilor externe nerambursabile. permanenţi şi temporari.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. după natură şi destinaţie.Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. respectiv: . în cadrul acestora pe capitole. .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. 6. . nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.bugetul de stat.bugetul asigurărilor pentru şomaj. Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice. . Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. titlul. Structura contului contabil va fi următoarea: 1. simbolul contului (din planul de conturi). sursă de finanţare a cheltuielii.. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. capitolul. prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. 5.P. 5. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite. capitole. Numărul de salariaţi. Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. 2. articole şi alineate. .bugetul asigurărilor sociale de stat.bugetele locale. . subcapitolul. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. subcapitole. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. prin M. articolul.3. In consecinţă.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

organizarea de manifestări culturale şi sportive.5. în roşu. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. prestări de servicii şi altele asemenea. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. după caz. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. creanţelor şi datoriilor. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. publicaţii. alineatul. 5. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. taxe. 8. În contabilitate. Grupele de venituri 85 .1.7. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. subalineatul (paragraful). concursuri artistice.5. studii. aferente unei perioade de timp. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. veniturile reprezintă impozite. prestaţii editoriale. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. 5. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. proiecte.

venituri nefiscale. . 1. subvenţii. după natura şi sursa lor. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. venituri din producţia de active fixe. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit.alte venituri operaţionale. Chiria lunară este de 9 lei / m.variaţia stocurilor.p.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. venituri financiare. . veniturile din activităţi economice includ: . Potrivit prevederilor contractuale. 86 .1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . finanţări.venituri din vânzarea semifabricatelor. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2. venituri din contribuţii de asigurări. La rândul lor. .venituri din chirii. . venituri fiscale. ..Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. alte venituri operaţionale.venituri din vânzarea produselor finite. Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. fonduri cu destinaţie specială.p.venituri din activităţi diverse. venituri din provizioane.venituri din studii şi cercetări. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. transferuri. .venituri din lucrări executate şi servicii prestate.venituri din vânzarea produselor reziduale.1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3.venituri din vânzarea mărfurilor.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri. . . chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice. . venituri extraordinare.

venituri din proprietate. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. .venituri din producţia de active fixe necorporale. neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". . .alte impozite şi taxe fiscale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice.alte impozite pe venit.Venituri din producţia de active fixe includ: .impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate.impozite şi taxe pe proprietate.impozit pe venit.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale. Venituri nefiscale. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. De regulă. recunoscute la momentul constatării. Venituri din contribuţii de asigurări. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat. Grupa "Venituri fiscale" include: . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. . profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. . Venituri fiscale. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.impozit pe salarii. Grupa "Venituri nefiscale" include: . înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. Veniturile financiare includ: 87 . profit şi câştiguri din capital.impozit pe venit.venituri din producţia de active fixe corporale. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat.

sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar . bugetele locale. transferuri. bugetele fondurilor speciale.venituri din dobânzi. ..alte venituri financiare. în funcţie de subordonare. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. bugetul asigurărilor sociale de stat.a. din donaţii.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. . 88 . Când există surse duble de finanţare.5. se finanţează acţiuni social – culturale. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile.venituri din investiţii financiare cedate. . Din această sursă. Între sursele de finanţare. sponsorizări.venituri din diferenţe de curs valutar. . însă. . dar şi din celelalte. la unele dintre acestea ponderea este de 100%. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. 5. ISPA.PHARE. subvenţii. Sub aspectul surselor de finanţare. . după caz.integral din venituri proprii. SAPARD. după caz. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. de înfăptuire a justiţiei.venituri din creanţe imobilizate. Finanţări. SAPARD. .PHARE. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. .sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) . bugetul asigurărilor sociale de stat. ISPA.integral din bugetul de stat. şi alte surse de finanţare: pe programe. un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . bugetele locale.2. bugetele fondurilor speciale. Sunt. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Astfel. exhaustivă. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică.). In ce priveşte cheltuielile bugetare. Astfel. potrivit bugetului aprobat. în acelaşi fel. lucrări executate şi servicii prestate. pentru a nu deforma. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental. ca venit. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. reprezintă plăţi de casă. Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. In schimb. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă. 89 . ulterior.). Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. Aceasta se publică în Monitorul Oficial. denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. număr cu care ţara ocupa un loc de top. de infrastructură. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. de capital ş. Clasificaţia bugetară. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. Potrivit clasificaţiei bugetare. dar nici nu există o listă publică. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. de apărare şi siguranţă naţională etc. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc.a. materiale. Cifrele nu au fost contestate oficial. la începutul anului 2008.

P.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. respectiv: transferuri. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc.finanţarea în baza unor acte normative speciale. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului). . M. la a căror realizare contribuie şi Guvernul. după caz.fonduri cu destinaţie specială. In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite. . Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. după caz. Aceste 90 .venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială. începând cu întocmirea proiectului de buget.venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. subvenţii. se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. o cotă la bugetul de stat. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. Sume/cote defalcate. Transferuri.F. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Spre exemplu. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Această grupă include: . . au loc treceri de unităţi. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. . -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat. .venituri din subvenţii.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. pe baza dispoziţiilor legale. la data plăţii salariului. fonduri externe nerambursabile. In situaţiile în care.finanţarea de la buget. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat .. . ca resurse financiare ale acestora. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară.

14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. după care se înregistrează ca încasări. . inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. 91 .venituri din valorificarea unor bunuri. distinct pe fiecare impozit.venituri din despăgubiri şi din asigurări. în principal. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. sau la agenţii fiscali. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. sau prin ordin de plată peste această sumă. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare.3. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). cu înregistrările aferente în contabilitate). inclusiv. prin poştă. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor).5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Veniturile extraordinare provin din: . Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă. Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. Este de 0.cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. 5. taxă sau alte obligaţii fiscale. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit.5. inclusiv. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei). la virare. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi.

5.N.P.F.F. A.)¹.A. pe lângă alte funcţii.4. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. In legătură cu veniturile bugetare.F.A. datorate de plătitori. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A. Stabilirea obligaţiilor de plată. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate.A. şi A. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.Eventualele înlesniri. De asemenea. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. reprezentând impozite. 92 . stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. 5. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).F. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora.F.F. bugetului asigurărilor de şomaj.. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.N. compensări şi amânări la plata impozitelor. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora. ordonatorii de credite (principali. A.A. taxelor. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M. persoane juridice şi persoane fizice.N. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. restituiri.F. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A. Printre alte obiective. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.P.F.N. Autoritatea de specialitate din subordinea M. elaborează. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.P. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal.NA. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. reprezentând contribuţia de asigurări sociale.. în baza dispoziţiilor legale.

bugetul fondurilor externe nerambursabile. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. simbolul contului (din planul de conturi). bugetul căruia îi aparţine venitul: . capitolul. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. Cu aceste 93 . acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri. . Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 5. 3. paragraful.bugetul asigurărilor sociale de stat. . 2. după natură şi sursă. . Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. avize de expediţie. în roşu.5. În cadrul instituţiilor publice.5. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri. . facturi.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. .5. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.bugetele locale. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.bugetul de stat. .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. 4. . se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. subcapitolul.

urmăriţi în continuare. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. debitori scoşi din activ. precum şi alte valori. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. 5. efecte scontate neajunse la scadenţă. active fixe luate cu chirie.6. 94 . chirii şi alte datorii asimilate. în păstrare sau custodie. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.

aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.E.situaţia modificării capitalului propriu .note explicative.bilanţ . documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.note explicative. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. 6. • anexe la situaţiile financiare. • contul de execuţie bugetară. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. art. care includ: politici contabile şi note explicative.1.cont de profit şi pierdere .G. • situaţia fluxurilor de trezorerie. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. respectiv în lei.politici contabile . Pentru instituţiile publice.situaţia fluxurilor de trezorerie . nr. • contul de rezultat patrimonial. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.bilanţ . care se compun din: . se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.27 (3): . Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul.cont de profit şi pierdere . Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională.politici contabile . Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale. O. 82/1991. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. fără subdiviziunile leului.E.

ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. subordonate instituţiei publice. la termenele stabilite de acesta. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. 96 . după caz. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. subordonate instituţiilor publice din România. fără a întocmi situaţii financiare. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. Unităţile fără personalitate juridică. Ministerele. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. alte autorităţi publice. datoriilor. după caz. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale.

p. Bilanţul 1. unul deosebit de important. – Contabilitatea instituţiilor publice. 2005. Definiţie. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. 97 .1. sintetică.M. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. proprietate sau complexitate.6. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă).279. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat. Schematic. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. mărime. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. generalizată. C. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele.” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. indiferent de obiect.1.

. ca pasive – în partea dreaptă.) curente ş. Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului.).35. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări. efectuării plăţii/încasării ş. respectiv ca surse de formare. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire... ca provenienţă. Ristea M. mijloace fonduri imobilizate. fonduri de trezorerie.a. Teoretic.a. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. iar pasivul. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. disponibilităţi băneşti ş. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997. Bucureşti. stocuri. 16 Călin O.. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. creanţe etc. corporale. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. inclusiv în bilanţ. • Active circulante (stocuri. 98 . Bazele contabilităţii. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. R. „. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului.. În practică însă.A. Activele – datorită diversităţii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. complexităţii.. p. Neamţu H.a..Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. Văduva I. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate.

Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. sculele şi verificatoarele ş. mijloace de transport. de lucru. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. construcţii speciale ca poduri. sportiv. creanţelor. ziduri de sprijin ş. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare.G. dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. nr. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). materiale (consumabile). indiferent de valoarea lor contabilă.a. evident.105/2007. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. Activele circulante. sunt. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului. ambalaje etc. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă. imobilizări. Datorită acestor particularităţi. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. Spre deosebire de activele fixe. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Stocurile. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. sau fixe. ca active circulante. Exemple de active imobilizate: clădiri.a. sau curente. Activele imobilizate. disponibilităţilor băneşti.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. De asemenea. respectiv bunuri imobile. 17 99 .

a. administrator. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. prin componenţa sa. Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. din care rezultă obligaţii de rambursare.a. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. până în momentul plăţii lor. împrumutate ş. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului).). pe salarii etc. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. operaţii de regularizare ş. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). şi altele. Capitalul. Toate aceste lucrări.a. Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. Pe lângă resurse proprii. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. sub diferitele sale forme. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. reevaluarea. Rezultă că. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. şi invers. datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. care reflectă situaţia de fapt. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). surse atrase. Ca sursă de finanţare.propriu. şi necurente – de peste un an). 100 . clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. juridice etc. decontări cu persoane fizice.

clădiri.. fonduri . maşini.00 9 000. 3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . ACTIV ASIV I.00 .40) Bilanţ contabil la 31.00 1 Rezerve.00 12 200. 63 800. p.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.12.00 12 000.00 11 000.00 P 15 000. . 1. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 .00 2 000.. 20 000.00 11 500. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00 8 000.

00 0.00 102 .00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.Disponibil în casă Total Active II . Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.00 87 500.00 7 500.

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate. se va prezenta. pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.drepturi constatate . Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. credite bugetare definitive . 106 . Pentru elementele prezentate în notele explicative. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. după caz. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).cheltuieli efective (costuri. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate).Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor.angajamente bugetare .credite bugetare iniţiale.prevederi bugetare iniţiale. Notele explicative se prezintă sistematic.drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative.5.încasări realizate . şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . 6. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.angajamente legale . suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.plăţi efectuate . prevederi bugetare definitive . consumuri de resurse). de regulă.angajamente legale de plătit . precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.1. în structura în care a fost aprobat bugetul.

şomaj. aparatură birotică.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. asigurări sociale. sănătate) 121. local.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.02 Rezultatul reportat . local.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. licenţe.01 Rezultatul patrimonial . brevete.02 Rezultatul patrimonial . drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. şomaj) 117. sănătate. mijloace de transport.03 Rezultatul reportat . asigurări.1 Terenuri 211. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . animale şi plantaţii 214 Mobilier.bugetul local 117. mărci comerciale.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.01 Rezultatul reportat .

) 459 Sume datorate bugetului U.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ISPA etc.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468. SAPARD.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .E.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.

682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 . SAPARD. detaşări.E. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U.5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări.PHARE.

M.. A. Noua contabilitate publică.  Morariu. 2004.12. Contabilitatea instituţiilor publice. 110 . Bucureşti.186 bis din 29. Editura InfoMega. I.2005. Editura Universitară. Of. Editura CECCAR. traducere. 1.Bibliografie selectivă  Dascălu.  IPSASB.. Suciu G. nr.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Ştefănescu. 2005. A. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia. Nişulescu.. Bucureşti.. C. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. 2005.