ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Contabilitatea instituţiilor publice
- Suport de curs Dr. ec. ION MANEA Drd. ec. ADELINA DUMITRESCU

Bucureşti 2009

Cuprins
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.............................................1 Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................................................................5 1.1. Concepţia socială privind contabilitatea..............................................................5 1.2. Obiectul şi metoda contabilităţii..........................................................................8 1.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice............................11 1.3.1. Ordonatorii de credite .............................................................................11 Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.a. Prin lege, delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora, secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării........................................................................................................................13 1.3.2. Organizarea contabilităţii..........................................................................14 1.4. Sisteme de contabilitate.....................................................................................15 1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................18 1.6. Forma de înregistrare în contabilitate................................................................18 1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate........................................19 1.8. Balanţa de verificare..........................................................................................22 1.9. Principiile şi convenţiile contabile....................................................................22 1.10. Politici contabile..............................................................................................26 1.11. Informaţii şi proceduri utile.............................................................................27 1.12. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................29 1.13. Sistemul informatic.........................................................................................30 1.14. Exerciţiul financiar..........................................................................................30 Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN ................................................................31 CONTABILITATEA PUBLICĂ.................................................................................31 2.1. Active fixe.........................................................................................................40 2.1.1. Active fixe necorporale............................................................................40 2.1.2. Active fixe corporale.................................................................................44 2.1.3. Active financiare........................................................................................49 2.2. Active curente (circulante)...............................................................................50 2.2.1. Stocurile.....................................................................................................50 2.2.2. Creanţe .......................................................................................................52 2.2.3. Investiţii pe termen scurt............................................................................52 2.2.4. Casa şi conturi la bănci...........................................................................52 Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI................................................54 A DISPONIBILITĂŢILOR.........................................................................................54 3.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci................54 3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor......................................55 sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................55 3.3. Casa şi alte valori..............................................................................................56

2

3.4. Acreditive..........................................................................................................56 3.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială....................................................57 3.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau....................................57 parţial din venituri proprii...................................................................................57 3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................58 3.8. Viramente interne..............................................................................................58 3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................58 Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII.......................................................................61 4.1. Furnizori ...........................................................................................................61 4.2. Clienţi ...............................................................................................................61 4.3. Personal ............................................................................................................62 4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor......................................63 sociale de stat ...........................................................................................................63 4.5. Asigurări sociale, protecţia socială ...................................................................64 4.6. Decontări cu Comunitatea Europeană ..............................................................64 4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.........................................................................64 4.6.2. Decontări cu bugetul U.E. .............................................................................64 4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................65 bugetelor...................................................................................................................65 4.8. Conturi de regularizare .....................................................................................66 4.9. Decontări...........................................................................................................66 Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI....................................................................67 5.1. Datorii................................................................................................................67 5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)................................................................67 5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)............................................................67 5.1.3. Datoria publică...........................................................................................68 5.1.3.1. Datoria publică guvernamentală .........................................................68 5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale...............68 5.1.4. Datoria publică locală.................................................................................69 5.2. Provizioane........................................................................................................70 5.3. Capitaluri...........................................................................................................71 5.3.1. Fonduri.......................................................................................................71 5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat...............................................73 5.3.3. Rezerve din reevaluare...............................................................................74 5.3.4. Fonduri cu destinaţie specială....................................................................74 5.4. Cheltuieli...........................................................................................................79 5.4.1. Grupele de cheltuieli..................................................................................80 5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare........................................................82 5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli................................................................84 5.5. Venituri şi finanţări...........................................................................................85 5.5.1. Grupele de venituri.....................................................................................85 5.5.2. Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu ................................88 destinaţie specială.................................................................................................88 5.5.3. Colectarea veniturilor bugetare................................................................91 5.5.4. Administrarea veniturilor bugetare..........................................................92 5.5.5. Structura conturilor de venituri.................................................................93 5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere........................94 Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE................................................95 6.1. Componenţa situaţiilor financiare.....................................................................95 6.1.1. Bilanţul......................................................................................................97

3

1. Definiţie. Componenţă ................................................................................97 2. Modificările bilanţului................................................................................103 6.1.2. Contul de rezultat patrimonial..................................................................105 6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.........................105 6.1.4. Anexele la situaţiile financiare.................................................................105 6.1.5. Contul de execuţie bugetară.....................................................................106 Extras din planul de conturi general pentru instituţii publice ...............104 Bibliografie selectivă ............................................................................................107

4

Capitolul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

1.1. Concepţia socială privind contabilitatea

La un moment dat, dar şi în succesiunea generaţiilor, există o anumită reprezentare socială asupra contabilităţii, aşa cum există o anumită concepţie socială, politică, juridică, religioasă etc. Ceea ce este denumit aici generic concepţie contabiă, se constituie în mod curent în atitudini, reprezentări, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizări (ca manifestări, atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alcătuiesc concepţia socială contabilă la un moment dat. Concepţia contabilă, asemenea oricărei concepţii cu caracter social, evoluează odată cu societatea. Reprezentările contabile de astăzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea Europeană va modifica concepţia socială asupra contabilităţii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaţa socială. Mai în glumă, mai în serios, se acreditează ideea că o familie are din ce în ce mai multă nevoie, pe lângă medicul său, şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie. Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirmă cele de mai sus. Odată cu dezvoltarea socială, cu cunoaşterea în general, evoluează şi reprezentările sociale asupra contabilităţii. Reprezentările sociale care alcătuiesc concepţia contabilă la un moment dat vizează abordarea contabilităţii ca ştiinţă, ca disciplină de studiu, ca îndeletnicire umană / profesie. Perceperea contabilităţii ca utilă/inutilă, sau foarte necesară, sau indispensabilă, sau ca o activitate birocratică poate fi în acelaşi timp una individuală, dar şi una socială în ansamblu. Dacă unii membrii ai societăţii au părerea, sau convingerea, că n-ar fi aşa de necesară contabilitatea, sau că aceasta le complică inutil existenţa, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepţie socială contabilă la un moment dat. Este evident însă că cu cât contabilitatea este privită într-un anumit mod – oricare – de mai mulţi indivizi, cu atât acea concepţie are un caracter social mai cuprinzător. Şi, întrucât o concepţie contabilă solidă, cuprinzătoare, nu poate fi decât una folositoare, apreciem că este întemeiat efortul generaţiilor tinere de a-şi însuşi această disciplină, de a-şi apropria calificarea ca atare. Contabilitatea ca ştiinţă. Contabilitatea n-a fost considerată o ştiinţă de sine-stătătoare. La început, a fost practica, înregistrările de date
5

– cantităţi, socoteli, obligaţii etc. Apoi s-a ajuns la stadiul de ţinere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaţiilor în conturi, corespondenţa acestora, verificarea şi închiderea periodică a conturilor au impus o ordine, principii teoretice şi, în cele din urmă, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru. În prezent este depăşit stadiul în care se punea în discuţie problema dacă contabilitatea este o tehnică de înregistrare a unor date, sau este o ştiinţă de sine-stătătoare. Astăzi îi este recunoscut contabilităţii, în mod unanim, de către practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiinţă şi de exerciţiu, de profesie, fiind prezentată în dicţionarele de specialitate ca „ştiinţă economică al cărui obiect îl constituie evidenţa şi controlul integrităţii şi mişcării fondurilor materiale şi al mijloacelor băneşti, gospodărite de unităţile economice în procesul de producţie şi de circulaţie.”1 În evoluţia contabilităţii de la practică la ştiinţă, practica a constituit forţa motrice. „Practica este, după cum se ştie, izvorul oricărei cunoaşteri, piatra de încercare a oricărei teorii, iar teoria, la rândul ei, reprezintă o generalizare a practicii, între teorie şi practică existând o unitate dialectică.”2 Ca ştiinţă, contabilitatea este una exactă, fără de care nu poate fi cunoscută, analizată şi valorificată activitatea unei entităţi patrimoniale. Ştiinţa contabilităţii este una de analiză şi sinteză. Datorită acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrată la început în rândul ştiinţelor matematice. La această încadrare a contribuit şi faptul că, în contabilitate, se operează numai cu elemente măsurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin simboluri, cifre, valori, formule. Odată cu multiplicarea şi creşterea complexităţii entităţilor patrimoniale s-a dezvoltat managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilităţii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot mai mult ca ştiinţă şi practică, fiind considerată – datorită rolului acesteia în organizarea şi evidenţa patrimoniului entităţii – ca activitate esenţială, indispensabilă. Contabilitatea ca îndeletnicire umană/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilităţii reflectă prin el însuşi faptul că această îndeletnicire umană a evoluat odată cu societatea. Retrospectiva evoluţiei contabilităţii în decursul timpului pune în evidenţă faptul că aceasta a apărut, s-a dezvoltat şi perfecţionat asemenea tuturor celorlalte activităţi umane. Înregistrările contabile, începând cu însemnările simple, datează de la începuturile societăţii omeneşti. Evidenţele contabile au rezultat din necesităţile practicii economice, ajungând la stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forţelor de producţie şi a schimbărilor
1 2

Dicţionar de economie politică. Editura Politică, Bucureşti, 1974, p.166. Gh. Enache, „Bazele contabilităţii”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.245.

6

Dedicarea generaţiilor trecute. lucrările şi tratatele de contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic. 7 . ca însuşire. ca bază pentru demonstrarea relaţiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funcţiei acestora. cu folosirea banilor ca mijloc de schimb. au fost emise concepte şi teorii ştiinţifice proprii acestei discipline. operaţii îngreunează perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. unei practici adecvate. atât ca iniţiere. prezente şi viitoare cercetării teoriei şi practicii contabile. Ca ştiinţă şi practică. care au fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit. contabilitatea solicită un efort susţinut pentru aducerea şi menţinerea cunoştinţelor în actualitate. şi există. cu caracter permanent şi. ulterior. perfecţionare a cunoştinţelor de specialitate. de reglementare. Contabilitatea ca disciplină de studiu. şi cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor şi practicienilor contabili. dar nici nu va rămâne la acest stadiu. complexitatea şi exactitatea cunoştinţelor necesare înţelegerii procedeelor şi procedurilor contabile. pe lângă faptul că este o activitate socialmente utilă. Contabilitatea a evoluat dea lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare. sau vizionarea programelor TV. cât şi ca aprofundare. De asemenea. Niciodată în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astăzi. contabilitatea a fost subiect distinct. a evoluat de sine-stătător ca disciplină de studiu. Contabilitatea s-a dezvoltat odată cu adâncirea diviziunii sociale a muncii. Relaţiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilităţii în partidă dublă între procese. În lipsa unei experienţe. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrărilor de contabilitate elaborate de-a lungul timpului. Efortul vizează şi latura juridică.petrecute în sfera relaţiilor de producţie. la evidenţe globale odată cu globalizarea societăţii. oferă satisfacţii profesionale dintre cele mai intense. este imposibil de realizat. suportul principal al dezvoltării şi sistematizării însemnărilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul. de la evidenţe întâmplătoare s-a trecut la însemnări organizate. cu informatizarea şi globalizarea societăţii. fenomene. în prezent. Dificultăţile sunt generate de diversitatea. sunt cunoscuţi cercetători celebri în practica şi teoria contabilităţii. Contabilitatea este o disciplină de studiu dificilă. dificultăţile se amplifică. De asemenea. se cunosc forme variate de utilizare a contabilităţii în practica economică. Efortul de însuşire a cunoştinţelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune navigarea pe interne. curente şi şcoli dedicate aprofundării obiectului şi metodei contabilităţii. De la simple însemnări. complex de studiu şi obiect serios de activitate. cu intensificarea schimbului de activităţi. au existat. evaluării şi încadrării operaţiilor supuse înregistrărilor contabile.

contabilitatea are metodă şi obiect proprii. întrebuinţării. bunurile nu pot fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezultă obligaţii (capital împrumutat. capital propriu. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în care se procură. al consumului. transformarea capitalului. cele de drepturi şi obligaţii (cele de natură economică. Ca reflectare în contabilitate. Sub aspect economic. înlocuirii acestora. folosinţă a bunurilor. bine remunerată. cu procedee şi instrumente proprii. pe de altă parte. distincte de celelalte discipline. economic şi financiar. Prima încercare de definire a obiectului contabilităţii datează din 1494 şi se află în cartea publicată de Luca Paciolo la Veneţia cu titlul: Summade arithmetica. Ca teorie şi practică. o profesie folositoare şi. patrimoniul este privit ca totalitate a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţine unui subiect de drept – persoană fizică sau juridică. Capitalul este tratat diferenţiat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active circulante (capital circulant). contabilitatea. administrare. şi mai ales când acesta este testat.2. atras). proportioni et proportionalita: „contabilitatea studiază tot ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume. se dobândesc bunurile şi cel al alocării.Aspectele menţionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajării unui contabil. Sub aspect juridic. 8 . furnizează date şi informaţii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legătură cu averea şi rezultatele participanţilor la circuitul economic. contabilitatea reflectă cu procedee şi instrumente proprii existenţa. Altfel. se deosebesc între ele prin ceea ce studiază. în ordinea în care acestea au avut loc”. În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinţei contabilităţii. comensurabile în bani). precum şi afacerile mari şi mărunte. ca obiecte de studiu. 1. geometria. Drepturile şi obligaţiile evaluabile în bani exprimă raporturile de proprietate ce se creează în cazul gestionării bunurilor. sunt puse în evidenţă raporturile juridice între posesie şi administrare a patrimoniului pe de o parte şi. În această concepţie. se raportează la persoanele fizice / juridice atât patrimoniul în conţinutul său material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaţiile generate de proprietate. cu ce se ocupă acestea. atras etc. Principalele concepţii privind obiectul contabilităţii se structurează sub aspect juridic. Astfel. contabilitatea este o disciplină interesantă. uneori. Obiectul şi metoda contabilităţii Ştiinţele. ca avere mobilă şi imobilă. starea. Astfel.

costul programelor aprobate prin buget. organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice. O contabilitate bine organizată asigură furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional. resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi pasive. băncile. ceea ce se şi reflectă prin procedeele şi lucrările contabile. după caz. cât şi pentru utilizatori externi: Guvernul. La rândul lor. stării. egalitatea între cele două reprezentări fiind naturală. prelucrarea. furnizorii. respectiv contabilitatea financiară şi.Sub aspect financiar. clienţii. datoriilor şi capitalurilor proprii. calculul. Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. evaluarea. atât pentru cerinţele interne ale acestora. cunoaşterea. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Parlamentul. 82/1991. Legea contabilităţii. precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul economiei naţionale. Contabilitatea. Acestea se individualizează ca provenienţă şi ca mod de utilizare. precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 9 . rezultatul patrimonial (economic). gestiunea şi controlul activelor. analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în etalon monetar. ca activitate specializată în măsurarea. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau acţionarii. Cu ajutorul contabilităţii se asigură controlul operaţiunilor patrimoniale şi al procedeelor de prelucrare utilizate. gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute” care trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. rezultatul execuţiei bugetare. creditorii. execuţiei bugetului public naţional. Obiectul contabilităţii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaţiilor privind patrimoniul: evidenţa. resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate. obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea existenţei. defineşte contabilitatea „ca instrument principal de cunoaştere. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. nr. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. probată în bilanţul contabil. mişcării şi transformării resurselor economice. clienţii. contabilitatea de gestiune. prelucrarea. patrimoniul aflat în administrare. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri si cheltuieli. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile proprii ale persoanelor fizice şi juridice. În această concepţie. deţinute pe diferite termene sau permanente etc.

care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate. oraşele.conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor. instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice şi contabilităţii. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. b) contabilitatea trezoreriei statului. pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale. cu personalitate juridică. a) şi c). alte autorităţi publice. sectoarele municipiului Bucureşti. 45/2003. judeţele. a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include comunele. precum şi instituţiile din subordinea acestora.bugetului de stat. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. Administraţia Prezidenţială. aprobată cu modificări şi completări. municipiile. contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare.conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei. În aplicarea prevederilor de la pct. municipiul Bucureşti. iar cheltuielile plătite. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. indiferent dacă veniturile au fost încasate. potrivit bugetului aprobat şi furnizează informaţiile necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. corecte şi complete şi vor prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de 10 . În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr. instituţiile publice autonome. indiferent de modul de finanţare a acestora. planul de conturi cuprinde: . ministerele. Conturile contabile trebuie să fie conforme. 500/2002. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. . Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare.

.clasa 2 „Conturi de active fixe”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul fiecărei instituţii. şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. . iar grupele sunt dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I şi II. 1. cu respectarea conţinutului economic al operaţiunii respective. .clasa 4 „Conturi de terţi”. .clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. a unei creanţe sau unei obligaţii.3. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revin ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. respectiv în momentul creării. .clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”. Corespondenţele stabilite în cadrul funcţiunii fiecărui cont nu sunt limitative.clasa 1 „Conturi de capitaluri”. În acest sens.3. Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc. Potrivit principiilor contabilităţii de angajament. ordonatorii principali de credite pot să elaboreze planuri de conturi cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii conţinând operaţiuni specifice domeniului de activitate respectiv. În cadrul claselor există mai multe grupe de conturi. instituţiile publice înregistrează operaţiunile economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de drepturi şi obligaţii (de angajamente). .1. transformării sau dispariţiei / anulării unei valori economice.execuţie a bugetului. Planul de conturi general cuprinde următoarele clase de conturi: .clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare. 1. Cu ajutorul acestor conturi. a cerinţelor contabilităţii bazate pe principiul drepturilor şi obligaţiilor şi a prevederilor legale în vigoare. Ordonatorii de credite 11 .clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.

b. „influenţe”. inclusiv modificarea şi completarea recentă3. comisii. M. Calitatea de ordonator de credite. alte organisme colective. Un ordonator de credite. ordonatori principali: sunt miniştrii. Acei ordonatori de credite care înfiinţează comitete. respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget (a oricărui buget din componenţa bugetului naţional consolidat). 3/2005 pentru modificarea şi completarea responsabilitatea ministerială. In ierarhia arătată. sunt specificate în actul normativ opozabil instituţiei în cauză. unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruia îşi exercită această autoritate. Toate deciziile ordonatorului de credite poartă răspunderea unipersonală a acestuia. 116 din 4 feb. c. nr. 115/1999 privind 12 . secundar sau/şi terţiar poartă răspunderea directă. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. ai 3 O. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. subordonate ordonatorilor principali. întreagă. fără „acoperiri”. subordonate ordonatorilor secundari. în termeni juridici. precum şi categoria anume din cele trei prezentate mai sus.U.G. In sistemul bugetar naţional sunt stabilite următoarele categorii de ordonatori de credite: a.Calitatea de ordonator de credite este stabilită în legătură cu execuţia bugetului consolidat. indiferent de rang: principal. ordonatori terţiari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. Calitatea de ordonator de credite este deţinută în nume propriu de către persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică. Legii nr. Exercitarea în nume propriu a funcţiei de ordonator de credite corespunde. ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Sub această incidenţă se află şi reglementarea impusă de alinierea la legislaţia europeană privind răspunderea ministerială. La rândul lor. ordonatori secundari: sunt conducătorii instituţiilor publice ierarhic inferioare. 2005. conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. „determinări obiective” etc. nr. sau care se prevalează de propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faţa organelor de control unele dispoziţii privind alocările bugetare nu sunt exoneraţi de răspundere în cazul adoptării unor dispoziţii nelegale.O. ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate. cu răspunderea unipersonală a acestora faţă de utilizarea banului public.

îndeplinirea obligaţiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar5. elaborarea proiectelor bugetelor anuale.realizarea veniturilor bugetare.deschiderea lunară de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an. De asemenea. 5 Calendar bugetar: etapele.F. sunt refuzate (de M. cu aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. se aprobă se execută şi se raportează bugetul. Pot fi înlocuitori de drept locţiitorii acestora. trimestre. .P. în cazurile în care se constată că finanţările bugetare se utilizează în alte scopuri decât cele stabilite.ordonanţarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. luni. Situaţiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiţiile stabilite de normele legale sunt respinse. în cazurile în care nu îndeplinesc condiţiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.aducerea la îndeplinire a reglementărilor specifice fiecărui exerciţiu bugetar4. capitole etc. 4 Exerciţiu bugetar: perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează. . Acestea privesc delegarea calităţii de ordonator către înlocuitori. Prin lege. aşa cum s-a arătat mai sus. asigurarea unei execuţii bugetare prudente ş.repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/terţiari. delegarea atribuţiilor de ordonator de credite este stabilită ca posibilă numai în cazul ordonatorilor principali. Atribuţiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. . 13 .căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. . repartizarea creditelor bugetare. fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi prezentarea acestora. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiţiile delegării. 500/2002. acestea sunt retrase. secretarii generali sau alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop.). Cererile de finanţare de la bugetul de stat.a. lucrările şi termenele stabilite prin lege în legătură cu fundamentarea proiecţiei bugetare pentru următorul an bugetar. . Dintre atribuţii menţionăm: . de suplimentare şi de virare a creditelor bugetare. .organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii..

potrivit legislaţiei în vigoare. cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de importantă. Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi se aprobă de către Guvern. dacă este cazul. Un proiect de buget fundamentat temeinic. Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar următor. de ordonatorii principali de credite.F. a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor aferente acestora. în condiţiile legii.cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiţii şi a celorlalte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice. Propunerile bugetare se fundamentează astfel: .cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de consum unice/departamentale.cheltuielile de personal – pe baza numărului de posturi aprobat.P. Organizarea contabilităţii Instituţiile publice organizează şi conduc contabilitatea. conduse de către directorul economic.Dintre atribuţii.3. în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.2. de regulă. M. în deplin acord cu îndeplinirea atribuţiilor instituţiei (dacă această cerinţă preocupă conducerea instituţiei în cauză). a specificului instituţiei. în deplin acord cu posibilităţile de finanţare existente în societate la un moment dat întotdeauna deficitare . întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. . ordonatorii principali de credite. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani. de către ceilalţi ordonatori de credite pentru limite de valori care se modifică prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar–contabil şi care răspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a 14 . Este de la sine înţeles că ordonatorii principali de credite formulează propunerile de buget cu participarea ordonatorilor secundari şi terţiari. 1. fără prevederi în exces şi fără omisiuni.va deveni un buget realist. sunt formulate. . iniţial. în compartimente distincte.

Specificul acestui sistem de contabilitate constă în înregistrarea operaţiilor economice în aşa-zisul sistem al simplei înregistrări: valorile care intră în proces se înregistrează în debitul contului. Este localizată în timp şi spaţiu în secolele XIII şi XIV. iar în creditul aceluiaşi cont se înregistrează valorile rezultate. mai întâi în Italia şi. după caz.4. conform legii. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. precum şi sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice”. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. 1. condiţiile necesare pentru organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. Sisteme de contabilitate Contabilitatea în partidă simplă. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. Un agricultor. pot încheia contracte de prestări de servicii pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. a registrelor şi situaţiilor financiare. păstrarea documentelor justificative. şi în alte ţări din Europa occidentală. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. ulterior. Legea contabilităţii nr. în condiţiile legii. una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv. depunerea la termen a acestora la organele în drept. spre 15 . se foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple.cunoscute drept conturi de evidenţă şi control. potrivit legii. 82/1991. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. potrivit legii. În instituţiile publice elemente de contabilitate în partidă simplă se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi – conturi în afara bilanţului . organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul instituţiei publice. prevede în legătură cu contabilitatea în partidă simplă: „Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ţine contabilitatea în partidă simplă.cheltuielilor sau. astfel cum a fost modificată şi completată.

în mod distinct. acesta fiind prezentat în lucrarea fundamentală: Summa de Arithmetica. potrivit naturii şi destinaţiei lor. Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie ” se foloseşte pentru evidenţa valorilor materiale primite spre păstrare sau custodie pe bază de act de predare – primire (scoatere) din custodie.). a rezultatelor financiare. Exemplu de contabilitate în partidă simplă în instituţiile publice. precum şi de longevitatea acesteia. Enache – Bazele contabilităţii. nu serveşte. decât secvenţial. cantităţii. pentru fertilizare. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-lea. pentru piaţă.” 6 Contabilitatea în partidă simplă a reprezentat un progres real pe scara evolutivă a contabilităţii. orz ş. Dezvoltarea vieţii economice a impus şi perfecţionarea sistemului de contabilitate în partidă simplă. Acesta se bazează pe principii şi tehnici perfecţionate de reflectare a operaţiilor economice. nu evidenţiază transformările suferite de patrimoniu în întregul său.. pentru sămânţă. la preţurile trecute în documentele justificative. deschide câte un cont pentru fiecare cultură. Valorile se înregistrează. p. Bucureşti. care cultivă cereale: grâu. eventual restituiri în contul unor împrumuturi etc. iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a restituirii. Datorită acumulărilor în timp pe toate planurile. permite stabilirea situaţiei patrimoniale la momentele dorite şi. Sistemul de contabilitate în partidă simplă „este superior celor care l-au precedat prin aceea că are la bază criterii raţionale de organizare şi permite urmărirea mişcărilor de valori. contabilitatea în partidă simplă nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilităţii: reflectarea patrimoniului în complexitatea sa. Ca urmare. sămânţa. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. casării. Sistemul are însă şi limite: nu reflectă procesele economice în interdependenţa acestora. Contabilitatea în partidă dublă. porumb. s-a impus întocmirea de noi documente. 16 . În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor (bunurilor) primite în custodie. ca bază pentru stabilirea rezultatelor financiare. dar şi a formelor de evidenţă economică. Prin sine însăşi. fapt dovedit. 6 Gh. lipsurilor de inventar etc. În creditul fiecărui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obţinută şi destinaţia acesteia: pentru consumul familial. atât în debit cât şi în credit. În debitul fiecărui cont va înregistra cheltuielile (cu arătura. de virtuţile. valorii. altădată singurul în funcţiune. Geometria. Contabilitatea în partidă dublă asigură evidenţa mişcărilor şi transformărilor produse în structura patrimoniului.241. aşa cum s-a arătat mai sus. erbicidare etc. completarea de noi registre. Contabilitatea analitică se ţine pe beneficiari cu indicarea felului. implicit. s-a impus un sistem nou de contabilitate: cel în partidă dublă.a.exemplu. Proportioni et Proportionalita. treptat. magaziei (gestionarului).

fiecare fond având o gestiune proprie. constituindu-se la societatea-mamă în sistemul de partizi multiple. în secolul XX.a. de felul celor în care se ţine evidenţa fondurilor speciale. şi este rezultatul evoluţiei contabilităţii. Bucureşti. 17 . Operaţiile economice se înregistrează în conturi după sistemul dublei înregistrări: în debitul unui cont şi. concomitent. a conţinutului acestora şi a modului de completare şi utilizare. registrul-inventar ş. Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor. C.68. Apariţia sistemului de contabilitate în partidă multiplă a fost posibilă datorită informatizării. Reflectarea operaţiilor în conturi se efectuează în ordine cronologică. Este de dată mai recentă. Încercările de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continuă şi astăzi. – Istoria contabilităţii. În sistemul de contabilitate în partidă multiplă se propune folosirea conturilor bugetare de venituri şi cheltuieli. Prin asimilare. după modul de procurare şi modul de întrebuinţare a acestora. unele preluate din sistemul de contabilitate în partidă simplă: cartea mare. Numărul fondurilor speciale existente la un moment dat dă numărul partizilor.Apariţia acestei lucrări. dar şi a globalizării relaţiilor economice. Funcţia de control realizată în sistemul de contabilitate în partizi multiple este îndeplinită mai bine de acest sistem de contabilitate. iar relaţiile reciproce dintre conturi se realizează prin articole contabile.G. 1972. sucursalele. imprimatelor. utilizării metodelor matematice moderne. filialele. şi a altora în acel timp.7 Contabilitatea în partidă dublă are la bază dubla înregistrare a fondurilor. iar Veneţia – leagănul acestui sistem. p. registrul-jurnal. face ca Italia să fie considerată patria contabilităţii în partidă dublă. Contabilitatea în partizi multiple. Contabilitatea în partidă dublă se bazează pe registre ajutătoare. Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaţiilor economice în sistemele de contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activităţilor şi relaţiilor societăţilor multinaţionale. Editura Ştiinţifică. în creditul altui cont. uzinele societăţilor multinaţionale sunt considerate partizi autonome care încorporează şi elemente de contabilitate autohtonă. 7 Demetrescu.

Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională. formulare şi documente contabile corelate între ele. Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n). care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar. Forma de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni financiare din fonduri comunitare PHARE. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. la cursul INFO–euro. cât şi în valută. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei.1.. cartea-mare şi balanţa de verificare. instituţiile publice ca beneficiari finali ai fondurilor respective.5.6. 18 . registrulinventar. servicii. se reevaluează la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea operaţiunilor economico–financiare se ţine în limba română şi în monedă naţională. La instituţiile publice. creanţe şi datorii. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. La data întocmirii situaţiilor financiare. sau poate fi cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene se efectuează în EURO şi în lei. bunuri. sub diverse forme: disponibilităţi. 1. Cursul INFO–euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrală Europeană. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. comunicat de Banca Naţională a României. forma de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare este "maestru-şah". potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. ISPA etc. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare.

. vizat şi aprobat. potrivit legii.denumirea documentului. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico–financiare. temeiul legal al efectuării acesteia. cu orice titlu. ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale 19 . titluri de valoare. de bunuri materiale. . după caz. atunci când este necesar. .datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico– financiare efectuate. În acest caz. sediul unităţii care întocmeşte documentul. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: . Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. fără să fie înregistrate în contabilitate. .numele şi prenumele. plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se ţine cu ajutorul "Fişei pentru operaţii bugetare". Evidenţa analitică a creditelor bugetare. 1. constituie contravenţii la Legea contabilităţii. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. Documente justificative şi registrele de contabilitate Deţinerea.7. fişe şi alte documente contabile după caz. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah). contabilitatea sintetică se ţine pe "Fişe de cont pentru operaţii diverse".La instituţiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah simplificat".denumirea şi. să fie considerate infracţiuni. după caz.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât. . iar contabilitatea analitică se ţine pe fişele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah". Instituţiile publice consemnează în documente justificative operaţiunile economico–financiare în momentul efectuării lor pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale.menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico–financiare (când este cazul). . Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.conţinutul operaţiunii economico–financiare şi. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.

fără ştersături şi spaţii libere. 20 . în conturi sintetice şi analitice. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. realizate în acelaşi loc de activitate. după caz. Se întocmeşte zilnic sau lunar. cu condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. pot fi recapitulate într-un document centralizator. după caz. registrul-inventar şi cartea mare. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. foi volante sau listări informatice. care nu au regim special de înscriere şi numerotare. în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar. Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine crescătoare. după caz. privind activitatea financiară şi contabilă. Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie. şnuruit. Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal. iar volumele se vor numerota în ordinea completării lor. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unităţii. după ce a fost numerotat. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică şi sistematică a modificării elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiei. . Acestea pot fi tipizate sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. în orice moment. Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de prelucrare automată a datelor. denumit jurnal-auxiliar. prin înregistrarea cronologică. în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah". Numărul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare poate fi diferit de cel prevăzut în reglementările legale. Operaţiunile de aceeaşi natură. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru. pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile instituţiilor publice.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic.

Acestea pot înregistra în registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. într-o formă recapitulativă. şnuruit. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. preluate din aceste jurnale. cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii. În această situaţie. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic. cel puţin odată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. în mod cronologic. 21 . În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor. divizării sau încetării activităţii. Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituţie publică întrun singur exemplar. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. În acest registru se înscriu. inventariate potrivit legii. la un moment dat. cu ocazia fuziunii. Registrul-inventar se întocmeşte pe bază de inventar faptic la înfiinţarea instituţiei. elementele inventariate după natura lor. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. registrul-jurnal se va conduce de către unităţile subordonate. registrul-inventar se va conduce de către unităţile subordonate. În cazul în care o instituţie publică are unităţi subordonate fără personalitate juridică. parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. după data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. registrul-jurnal se editează lunar. fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile. după ce a fost numerotat. situaţia încasării-achitării facturilor etc. decontările cu furnizorii. existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare.Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă. prin regruparea conturilor. care conduc contabilitatea până la balanţa de verificare.

separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic. 1. procedeele. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor. La instituţiile publice. Balanţa de verificare Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. convenţiile contabile. pe măsura înregistrării operaţiunilor.cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare. balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar.8. iar balanţele de verificare analitice . Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah). Registrul cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. lunar. şi evoluează. ansamblul cunoştinţelor necesare însuşirii contabilităţii s-au structurat în timp. rulajele curente debitoare şi creditoare. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. totalul sumelor debitoare şi creditoare. în ordinea înscrisă în planul de conturi. Principiile şi convenţiile contabile Principiile. 22 . 1. au evoluat. soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. soldurile finale debitoare şi creditoare. după caz.Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se întocmesc balanţe de verificare analitice. respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic. În balanţa de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniţiale" se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.9. Editarea cărţii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.

trebuie să se ţină seama de incertitudini. condusă şi ţinută potrivit principiilor şi convenţiilor proprii. Sunt principii contabile reglementate explicit. Principiul prudenţei. Aceasta este reflectată în situaţii financiare. Fenomenul globalizării atinge şi acest domeniu. veniturile anticipate incumbă un risc de evaluare. Pe lângă acestea. Aplicarea acestui principiu are rolul să prevină supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. În legislaţia românească sunt reglementate următoarele principii contabile: 1. în cazul Uniunii Europene. De asemenea. şi în contabilitatea publică. În cazul instituţiilor publice. N-au fost niciodată aceleaşi. trebuie luate în considerare fapte viitoare care prezintă riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaţia financiară şi rezultatele unităţii. utilizate în practică. în sensul că principiile contabile sunt recunoscute şi se generalizează la scară multinaţională. Este vorba de necesitatea asigurării continuităţii metodelor de evaluare şi calcul a activelor. teritoriul este cel al ţărilor membre ale Comunităţii Europene. Aplicarea corectă a acestui principiu depinde de capacitatea managerială. La rândul lor. Sistemul unitar de norme. de pierderi şi distrugeri în cazul calamităţilor naturale. Principiile contabile. Natura umană în general este înclinată să fie favorabilă activităţilor care convin în detrimentul celor care nu convin. sunt aplicabile într-un teritoriu administrativ determinat. datoriilor şi rezultatelor de la un exerciţiu bugetar la altul. unele în mod cutumiar. Stabilitatea 23 . Principiul permanenţei metodelor. Aşa–numitele rămăşiţe – veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciţiului financiar – se urmăresc în continuare. considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea să fie reflectată fidel în lucrările contabile. deprecierilor şi pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activităţi din exerciţiul curent sau precedent. Concluzia este că. prin manifestarea unei prudenţe ponderate. sunt şi principii contabile nereglementate. bilanţuri contabile etc. de experienţa personalului implicat în actul de conducere. precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. asigură prezentarea fidelă a realităţii. Rolul activ al acestui principiu se răsfrânge şi asupra riscurilor. Acestea s-au diversificat în acord cu evoluţia contabilităţii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. subvenţii efective. constituite în principii şi convenţii contabile. care trebuie avute în vedere. 2. existând însă riscul de a nu fi încasate integral. conturi de rezultat. la încheierea exerciţiului financiar se evidenţiază distinct veniturile efectiv încasate dintre cele certe.Contabilitatea. riscuri previzibile. sau. Informaţiile privind corecţiile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proiecţiilor bugetare. dar şi terţilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori). naţional. inclusiv transferuri.

Acţiunea acestui principiu ţine de necesitatea gestionării previzionale şi predictibile a resurselor. care. În cazul instituţiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului. asigură comparabilitatea în timp a performanţelor.a. în România şi în ţările membre UE. Principiul independenţei exerciţiului (specializării sau delimitării perioadelor). Permite. dar despre aceste schimbări ordonatorul de credite prezintă raportări odată cu prezentarea bilanţului. precis determinată. tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continuării activităţii acesteia: activul şi pasivul. în primul rând. gestionarea previzională într-o instituţie publică priveşte patrimoniul încredinţat spre administrare acesteia. În cazul instituţiilor publice acestea privesc programarea. colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioadă precis 24 . situaţia patrimonială. prin comparare. 4. În anexele la bilanţ se prezintă fie note justificative în care sunt redate diferenţele rezultate prin aplicarea diferitelor metode. în lucrările de bilanţ vor fi cuprinse acele informaţii necesare a fi cunoscute de către cei interesaţi. În cazuri justificate şi in condiţii prevăzute de lege se poate apela şi la alte metode (de evaluare. execuţia şi raportarea bugetară.folosirii acestora favorizează analiza situaţiilor financiare. ceea ce se realizează şi cu ajutorul contabilităţii. Se individualizează. Rezultatul exerciţiului priveşte o perioadă anume. 3. Or. specific care cuprinde o stare permanentă de control bugetar şi financiar. şi mai puţin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor economici). Contabilitatea este organizată şi condusă în instituţiile publice (dar şi la operatorii economici) în condiţiile în care activitatea şi funcţiile acestora se exercită fără a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil.a. ceea ce face să se constituie într-o necesitate. cunoaşterea rezultatelor financiare a activităţii desfăşurate pe fiecare exerciţiu financiar şi. cu exerciţiile anterioare. Determinarea rezultatului aferent unei perioade anume prezintă multe avantaje. coincide cu anul calendaristic. Ca urmare. totodată ciclurile de activitate în condiţiile menţinerii independenţei exerciţiului curent faţă de cele precedente şi cele care urmează. În administraţia publică este mai puţin posibil să se înregistreze o situaţie de incertitudine în continuarea activităţii datorită specificului relaţiilor dintre instituţii. de prezentare a rezultatelor etc. fie sunt redate separat situaţiile financiare în cauză pentru a putea fi comparate între ele. Autorităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice pot determina obligaţiile contribuabililor. eventual.). Principiul continuităţii activităţii. pentru instituţiile publice această perioadă este cunoscută sub denumirea de exerciţiu bugetar. eventual a patrimoniului. de calcul. financiară şi rezultatele obţinute pe exerciţii financiare ş. sau an bugetar. cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric. natura drepturilor şi obligaţiilor rezultate din exercitarea atribuţiilor ş.

orice bun/valoare preluată în gestiune este înregistrată în contabilitate la costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrării). Potrivit acestui principiu. a fluxurilor monetare. 6. ceea ce sprijină activităţile de evaluare. Potrivit acestui principiu. 25 . respectiv la data înregistrării acestora în contabilitate. precum şi între venituri şi cheltuieli. Toate modificările care intervin ulterior în valoarea acestora se operează cronologic în situaţiile financiare în care se reflectă evoluţia patrimonială a instituţiei astfel încât. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilanţ se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de activ şi de pasiv. înregistrarea cheltuielilor de plată şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului „accrual”: drepturile şi obligaţiile se evidenţiază în momentul constituirii şi nu în momentul plăţii/încasării acestora). 5. 7. având ca efect reducerea reprezentării fidele a fenomenului redat în postul respectiv de bilanţ. Principiul intangibilităţii asigură continuitatea şi coerenţa informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în succesiunea temporală a acestora. Opţiunea pentru costul istoric are la bază faptul că este singurul cost consemnat în documente în chiar momentul preluării în patrimoniu. Este evidentă legătura dintre acest principiu şi cel al necompensării. ceea ce-i conferă un caracter verificabil. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi înregistrarea distinctă în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. 8. Principiul costului istoric. Principiul intangibilităţii. Principiul necompensării. implicit. Cerinţa acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die.determinată. Cum o compensare poate ascunde ceva. deci o determinare obiectivă. de raportare statistică şi de evidenţă contabilă. Posturile în bilanţ se compun din valori cumulate. fiind interzisă compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv. este una din aplicaţiile cutumiare. bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. cele care compun postul respectiv. Respectarea acestui principiu asigură reprezentarea nedeformată a elementelor patrimoniale în bilanţ. precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi. ori de câte ori se impune luarea unei decizii privind finanţarea sau se efectuează raportări de bilanţ se face referire la costul istoric. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Costul istoric reprezintă valoarea nominală a elementelor patrimoniale la data achiziţionării acestora. Aplicarea principiului independenţei exerciţiului face necesară utilizarea conturilor de regularizare. se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu principiul permanenţei metodelor.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. nu numai forma lor juridică. La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de bază ale contabilităţii de angajamente. omisiunea sau prezentarea eronată a vreunui element semnificativ influenţează deciziile economice. elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat (pentru a nu „încărca” situaţiile financiare). situaţiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de supraveghere şi control. prin situaţiile financiare. sursele din care se efectuează acestea). Politici contabile Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. 1. În aprecierea importanţei relative în practică apar dificultăţi deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaţii şi evenimente semnificative pentru o entitate pot să nu aibă relevanţă pentru altă entitate). dacă este vorba de reflectarea în contabilitate a modalităţilor de finanţare a unui bun aceasta va privi atât latura juridică (aspectele de legalitate a plăţilor) cât şi latura economică (modalităţile.10. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. se impune o selecţie a faptelor. 10. Prin contrast. Aceste proceduri trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic.9. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii). şi b) credibile în sensul că: 26 . Informaţiile prezentate în conturile anuale trebuie să reflecte realitatea economică a operaţiilor. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii apreciate în condiţiile omisiunii sau declarării greşite. De exemplu. În conturile anuale este obligatoriu să se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativă. Cadrul general pentru elaborarea situaţiilor financiare imprimă acestui principiu o caracteristică calitativă în sensul că realitatea economică obligă la reflectarea prin conturile de bilanţ a tuturor informaţiilor financiare. Principiul pragului de semnificaţie (al importanţei relative). Ca urmare.

vor fi corectate în anul în care acestea se constată. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. divizare sau dizolvare sunt: * inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. Acest lucru trebuie menţionat în notele explicative.11.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice. şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv.sunt neutre. * întocmirea situaţiilor financiare de încetarea activităţii.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Modificări ale politicilor contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.sunt prudente. Corectarea erorilor contabile. . pe formulare şi conform metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru instituţii publice. în starea în care se găseşte la data comasării. Predarea-primirea activelor 27 . în situaţia comasării prin absorbire. Eventualele erori constatate în contabilitate. Momentul înregistrării. Potrivit ordinii contabilităţii de angajamente. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit. . după aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare.. Informaţii şi proceduri utile 1. În cazul comasării prin absorbire. republicată. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. drepturile şi obligaţiile instituţiei publice care îşi încetează activitatea şi care este absorbită. Corectarea unor asemenea erori aferente exerciţiilor precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. Erorile contabile pot să apară ca urmare a unor greşeli matematice. Comasarea prin absorbirea unei instituţii publice de către o altă instituţie publică are ca efect dizolvarea fără lichidare a instituţiei care îşi încetează existenţa şi transmiterea patrimoniului său către instituţia publică absorbantă. . 2. 82/1991. 1. 3. Operaţiile care trebuie efectuate. instituţia publică absorbantă dobândeşte toate bunurile.

d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum.la valoarea justă . Evaluarea.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). care se stabileşte astfel: . Pentru bunurile care au valoare de piaţă. c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. . cheltuielile de transport. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.şi pasivelor instituţiei absorbite. . pusă de acord cu rezultatele inventarierii. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare.a. 6. 4.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. către instituţia absorbantă are loc după publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de către ordonatorul principal de credite a inventarului. respectiv valoarea de inventar. valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. 5. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. starea acestuia şi preţul pieţei.pentru bunurile produse în instituţie. cheltuieli cu montajul. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: a) Preţul de cumpărare. 28 . Pentru evaluarea elementelor din bilanţ se aplică următoarele reguli: a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.la cost de producţie . denumită valoare contabilă (costul istoric). stabilită în funcţie de utilitatea bunului. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. probe tehnologice ş. situaţiilor financiare şi contractelor în curs de execuţie la data comasării. denumită valoare de inventar.la cost de achiziţie . În acest scop.

de către alte persoane juridice române. potrivit legii. Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani. Orice persoană care constată pierderea. păstrarea şi reconstituirea documentelor Instituţiile publice au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. 29 . Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii beneficiare. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "RECONSTITUIT". În caz de încetare a activităţii. sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să înştiinţeze în scris. Termenul de păstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite. cu titlu oneros. operaţiunile economico-financiare trebuie să fie înscrise în documente originale. ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării unităţii respective. care dispun de condiţii corespunzătoare. a documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Arhivarea. în baza unor contracte de prestări servicii. întocmite sau reconstituite.1.12. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". care se păstrează timp de 50 de ani. Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate. Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva. după caz. În cazul în care pierderea. instituţiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare. sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune. cu specificarea numărului şi datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Arhivarea registrelor de contabilitate. în termen de 24 de ore de la constatare. cu excepţia statelor de salarii. a celorlalte documente contabile. se înştiinţează imediat organele de urmărire penală.

iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Sistemul informatic Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei instituţii trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile. 30 .13. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice. de regulă. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Exerciţiul financiar Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi. jurnalelor şi altor documente financiar-contabile.14. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice utilizate în activitatea financiară şi contabilă.1. potrivit legii. cu excepţia primului an de activitate. Responsabilităţile ce revin personalului instituţiei cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. 1. potrivit reglementărilor legale în vigoare. controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente. coincide cu anul calendaristic. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului registrelor.

În cursul exerciţiului financiar pot avea loc intrări şi/sau ieşiri de active. • Valoarea activului în cauză la sfârşitul exerciţiului financiar. În fig. prin donaţii. Acestea sunt evaluate la costul de producţie. 31 . vânzare. privită ca sistem.a. respectiv costul de achiziţie. a imobilizărilor necorporale se efectuează la costul de achiziţie (dacă sunt cumpărate)sau la costul de producţie (dacă sunt produse în unitate). ca şi cea la data bilanţului. O categorie distinctă o reprezintă imobilizările necorporale în curs. imobilizări primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc pe baza preţurilor produselor similare existente pe piaţă sau este simulată o estimare a preţului la care aceste active ar putea fi achiziţionate pe piaţă la data înregistrării în conturi. • (eventual) modificarea valorii în timpul exerciţiului financiar. Evaluarea iniţială. Valorile de intrare sunt diferite. ca urmare. Ieşirile au loc prin casare. transfer ş. intangibile. 1 sunt date exemple din categoria imobilizărilor necorporale. potrivit specificului modului de dobândire. Sunt acele imobilizări necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei.41) rezultă natura materială a elementelor nefinanciare de activ din patrimoniul administraţiei publice. de intrare (contabilă). Sunt active fixe necorporale. pentru faptul că sunt reflectate în activul bilanţului.a.Capitolul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ Activele în administraţia publică Din fig. Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizări. sponsorizări. Activele nefinanciare sunt imobilizări: corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). 1 (p. Imobilizări necorporale. Fiecare activ – corporal sau necorporal – este caracterizat sub aspect valoric prin: • Valoarea sa iniţială. • Valoarea la începutul exerciţiului financiar. intrări din producţie proprie. Sunt denumite generic active pentru faptul că au un rol activ în funcţionarea autorităţilor/instituţiilor de administraţie publică şi. Intrările au loc prin achiziţionare. transferuri ş. În unele situaţii (de exemplu donaţii. sponsorizări. Acestea urmează a se înregistra în contabilitate la valoarea justă.

La data bilanţului un activ necorporal este prezentat în bilanţ la o anumită valoare: aceasta este valoarea de achiziţie sau de producţie a activului în cauză. Sunt acele cheltuieli făcute pentru aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe. sculelor. care exprimă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul instituţiei publice la acel moment. 32 . producţia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. nici a provenirii din producţie proprie (donaţie. ş. Când sunt cumpărate. prin asemenea ajustări se asigură o depreciere sistematică. Momentul înregistrării în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie. licenţe. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – după cumpărarea sau finalizarea acestuia – se înregistrează în conturile de cheltuieli. mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere. Pot fi achiziţionate sau dobândite pe alte căi. când acestea sunt efectuate. se creditează cu valoarea ieşirilor. constate pe piaţă. Dacă sunt produse pe cont propriu valoarea de înregistrare este dată de costul de producţie . valoarea iniţială a imobilizărilor necorporale coincide cu costul de achiziţie. construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea. ceea ce determină costul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate.Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. b) proiectarea uneltelor. în concordanţă cu natura activului respectiv. în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. brevete. construcţia şi testarea producţiei intermediare (de exemplu. mărci comerciale.a) valoarea iniţială se stabileşte pe baza preţurilor produselor similare. creşterea performanţelor acestuia. înaintea începerii producţiei de serie. Cheltuielile de dezvoltare se eşalonează pe durata mai multor exerciţii financiare. Conturile în care se înregistrează imobilizările necorporale sunt de activ: se debitează cu valoarea intrărilor. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului în cauză atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor avea ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali. Contul 205 – „Concesiuni. matriţelor care implică tehnologie nouă. c) proiectarea. au sold final debitor. Când nu este cazul a unei procurări. Operaţia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea activelor fiind limitată în timp. respectiv primite cu titlu gratuit). Exemple: Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. drepturi şi active similare”.

Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. accelerată. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent. alta decât zero. îndeosebi cele specifice unităţilor administrativ-teritoriale. care nu poate depăşi 5 ani. Amortizarea se înregistrează lunar. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Valoarea amortizabilă a unui activ trebuie să fie eşalonată sistematic de-a lungul duratei sale de viaţă. În cazul nerecuperării integrale. cu aprobarea ordonatorului de credite. spre deosebire de ajustările provizorii pentru depreciere). presupune că unitatea intenţionează să înstrăineze actul înainte de sfârşitul vieţii sale economice. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. evenimente sportive. pe calea amortizării valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. O valoare reziduală. cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 280). programe de radio sau televiziune. În Regulamentul nr. se recomandă metoda amortizării liniare. Astfel se merge pe valoarea reziduală zero. se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza raţionamentului profesional. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. lucrări muzicale.Amortizarea reprezintă expresia bănească a uzurii unui activ. relativă. În cazul constatării unei deprecieri ireversibile (definitive) se va proceda la constituirea unor amortizări suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită în momentul inventarierii. 33 . Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. 2909/2000 al C. Programele informatice create de instituţiile publice. Pentru serviciile şi activităţile economice. progresivă. (Contul 290: „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale). valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. regresivă. Pe lângă deprecierea ireversibilă a unui activ este posibilă şi o depreciere reversibilă. integral. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizare în funcţie de durata probabilă de utilizare. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează.E. lucrări literare. la momentul scoaterii în funcţiune. iar acest lucru trebuie să aibă o mare certitudine. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. Se practică mai multe metode de amortizare: liniară (uniformă). În această situaţie se constituie provizioane care să reflecte deprecierea nedefinitivă sub forma de ajustare.

operaţie în urma căreia poate rezulta un câştig. Rezultatele reevaluării se înregistrează în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i ajuta pe lucrătorii din cadrul instituţiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problemă. Evaluarea. urmând ca ordonatorii principali de credite să elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific. o pierdere sau o echivalenţă. Aplicaţii contabile Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare” a) achiziţionarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 404 (cu valoarea lucrărilor şi proiectelor cumpărate) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de active fixe necorporale 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor primite) „Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit” 203 = „Cheltuieli de dezvoltare” 34 .Scoaterea din uz a unui activ – şi. deci. şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de execuţie (sau în contul de profit şi pierdere la operatorii economici). imobilizările necorporale sunt supuse reevaluării. Ministerul Finanţelor Publice are competenţa elaborării de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizărilor. din bilanţ – are loc ca urmare a înstrăinării acestuia sau când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic din folosinţa acestuia. Câştigurile sau pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrăinarea unui activ trebuie să fie determinate ca o diferenţă dintre încasările nete aferente înstrăinării şi valoarea contabilă a activului. Periodic. sau odată la 5 ani. Reevaluarea poate fi efectuată anual (când rata inflaţiei este ridicată). ca şi reevaluarea. Un activ poate fi schimbat cu unul similar. pot fi efectuate de evaluatori autorizaţi acolo unde există fonduri prevăzute în buget cu această destinaţie.

brevete etc... scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” d) scăderea valorii neamortizate a concesiunilor... „Amortizări privind brevetelor. brevetelor.. scoase din folosinţă: 205 (cu valoarea neamortizată aferentă concesiunilor..: 205 = 721 (cu valoarea concesiunilor.etc. licenţe.. 205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente acestor active) „Concesiuni.. drepturi şi active similare” a) achiziţionarea de concesiuni.. licenţe. brevetelor. scăzute din evidenţă: 280 = 205 (cu valoarea amortizării concesiunilor. brevete. brevete..etc.d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare făcute pentru concesiuni. brevete. mărci comerciale.etc. realizate din producţie proprie) „Venituri din producţia de active fixe necorporale” c) înregistrarea amortizării concesiunilor.etc.etc...etc. brevetelor. mărci comerciale.” e) înregistrarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare scăzute din evidenţă: 280 = 203 (cu valoarea amortizării cheltuielilor de dezvoltare „Amortizări privind scăzute din evidenţă) activele fixe necorporale” Contul 205: „Concesiuni.: 205 = 404 (cu valoarea concesiunilor.etc... scoase din folosinţă) „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” 691 = 35 ... brevetelor. brevetelor. brevete.etc.. achiziţionate de la furnizorii de active fixe) „Furnizori de active fixe” b) înregistrarea veniturilor din producţia proprie de concesiuni..

Construcţii Se evidenţiază pe grupe. precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale. îndeplinesc o funcţionalitate specifică. potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotărâre a Guvernului. dar amenajările la terenuri se amortizează pe o durată de 10 ani. De exemplu. la lucrări de acces. subgrupe. În patrimoniul instituţiilor publice se regăsesc ca imobilizări financiare titlurile de participare şi creanţele imobilizate. Amenajările la terenuri cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică. tangibile. În contabilitatea analitică. echipamente de protecţie ş. cu împrejmuiri etc. clase şi subclase. Instalaţii tehnice. Se folosesc pe o perioadă mai mare de un an. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. Fiecare obiect singular. terenuri cu zăcăminte ş. Imobilizări financiare.a active corporale Se evidenţiază pe grupe. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe corporale. terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole. animale şi plantaţii Se evidenţiază pe grupe. terenuri cu construcţii/fără construcţii. aparatură birotică. Se prezintă sub formă de mijloace de plată şi/sau de creanţe financiare. clase şi subclase. cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. Mobilier. Terenurile nu sunt supuse amortizării. subgrupe. clase şi subclase. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de o instituţie publică în capitalul unei societăţi comerciale. subgrupe. În contabilitatea europeană sunt active fixe cele care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro. silvice. Sunt recunoscute şi ca active financiare. sau complex de obiecte. au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilită la un moment dat prin act normativ (hotărâre a guvernului) şi au o utilitate. mijloace de transport. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. îndeplineşte în mod independent o funcţie distinctă.Imobilizări corporale. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor 36 .a. Sunt active fixe corporale. Terenuri şi amenajări de terenuri Contabilitatea terenurilor se ţine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajări la terenuri (cont 2112). Creanţele imobilizate se grupează în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. ministerele pot deţine acţiuni în capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au fost convertite în acţiuni.

Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are intenţia să le revândă. producţia neterminată. pentru consumul propriu sau în scopul comercializării. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate. Un activ este circulant atunci când: • este achiziţionat. Cheltuielile ulterioare privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se înregistrează în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. (Ciclu de exploatare: reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar). • terţii. sau utilizării în producţie. (Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt. • este reprezentat de creanţe curente (aferente ciclului de exploatare). În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. • este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar. Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea curentă de piaţă. Imobilizările financiare recunoscute ca active se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea determinată prin contractul de achiziţie a acestora. sau cu alte destinaţii la o dată ulterioară. Pe lângă activele fixe şi activele financiare. La alte creanţe imobilizate se cuprind: garanţiile. Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit în starea lor iniţială sau transformată. uşor convertibile în numerar şi al căror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ). ci să la utilizeze ca intrări intermediare în procesul de producţie.contracte pentru care instituţia percepe dobânzi. depozitele şi cauţiunile depuse de instituţia publică la terţi. Sunt incluse toate stocurile deţinute de instituţiile publice. potrivit legii. care sunt conservate în vederea vânzării. sau produs. • investiţii financiare pe termen scurt. 37 . a căror utilizare nu este restricţionată. instituţiile publice deţin şi active circulante. produse finite şi bunuri destinate vânzării. Activele circulante. Stocurile reprezintă bunuri şi servicii produse în perioada curentă sau într-o perioadă anterioară.

aparatele de măsură şi control. asigurările sociale. operaţiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesită clarificări ulterioare ş.. indiferent de valoarea lor.] Urmărirea existenţei obiectelor de inventar date în folosinţă se va realiza cu ajutorul Fişei de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod de formular comun 14-3-9) în contul în afara bilanţului 8053 „Obiecte de inventar în folosinţă”. bugetul statului. Prin caracteristicile lor. după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie. dispozitivele. care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare. ş. [Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor. combustibilii.a. seminţele şi materialul de plantat. Casarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune. bugetele locale. personalul. verificatoarele –. clienţii. debitorii şi creditorii diverşi pentru decontările între instituţii publice. de lucru. uzate fizic sau moral. care au statut de bunuri culturale comune. sportiv. Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiilor publice în relaţiile acesteia cu terţii. Contabilitatea activelor La achiziţionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea: 682 = 404 „Chelt. sunt înregistrate ca documente de inventar. decontările referitoare la fondurile nerambursabile de la Comunitatea Europeană. obiectele de inventar sunt cunoscute şi ca obiecte de mică valoare sau de scurtă durată. nu sunt mijloace fixe. de regulă. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie.Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare. în produsul finit.V-urile – sculele. Terţii pentru instituţiile publice sunt furnizorii.D. medicamentele. îmbrăcămintea specială. furajele. materialele sanitare ş. bugetul asigurărilor sociale de stat. piesele de schimb. cu activele fixe neamortizabile” „Furnizori de active fixe” La sfârşitul lunii contul 682 se închide: 121 = 682 „Rezultatul patrimonial” „Chelt. cu activele fixe neamortizabile” Furnizorii vor fi plătiţi din disponibil la bănci (fiind vorba de valori mai mari decât plafonul de plăţi admis): 38 . S.a. fără a se regăsi. indiferent de durata lor de serviciu.a). ambalajele. sau cu o durată mai mică de un an.

1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” 303.213 – „Instalaţii tehnice. sunt evidenţiate ca mijloace în conturile de activ: . obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în folosinţă: 303.. echipamente de protecţie.101 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” .1 „Conturi la bănci în lei” „Furnizori de active fixe” Activele fixe corporale. mijloace de transport. înregistrate la achiziţionare cum s-a arătat mai sus. potrivit reglementărilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituţiei). cu deosebirea că sunt gestionate printr-un cont propriu acestora: 302 = 401 „Materiale consumabile” „Furnizori” Şi în cazul scăderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face înregistrarea: 117 = 302 39 . Aceleaşi active fixe corporale sunt evidenţiate – potrivit procedeului dublei înregistrări – ca fonduri în conturile de pasiv: .404 = 512.102 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului” .211 – „Terenuri şi amenajări la terenuri” .104 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale” Obiectele de inventar se înregistrează la achiziţionare: 303 = 401 „Materiale de natura obiectelor de inventar” „Furnizori” Odată achiziţionate.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă”. Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune: 117 = 303 „Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de inventar” Furnizorii de obiecte de inventar pot fi plătiţi din disponibilul la bănci sau prin casierie. animale şi plantaţii” . aparatură birotică. alte active fixe corporale”..212 – „Construcţii” .214 – „Mobilier.103 – „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” . Materialele consumabile sunt evidenţiate asemănător obiectelor de inventar.

mijloace băneşti. sau infracţiuni. Deţinerea. fig. fără documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenţii. cu modificările şi completările ulterioare. La rândul său. 82/1991. „Venituri înregistrate în avans” 519/prin obţinerea de credite bancare pe termen scurt. precum şi efectuarea de operaţii patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sunt interzise. prevede la art. acţiuni ş. În cele două grupe de bunuri se cuprind: mijloace fixe. disponibilul este alimentat pe mai multe căi: 512 = 461/prin încasări de la diverşi debitori. Amenzile administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suportă de către persoanele vinovate (nu se trec pe costuri). Activele fixe necorporale cuprind: 40 . Legea contabilităţii nr. care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an.„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile” Din exemplele date mai sus rezultă cum este folosit disponibilul la bănci (contul 512) în ce priveşte achiziţionarea activelor. Contabilitatea sintetică a activelor fixe necorporale se ţine pe categorii. „Împrumuturi pe termen scurt” 531/prin viramente din „casă”. „Conturi la bănci” „Debitori” 472/prin încasare de venituri în avans. ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel. a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale. Activele fixe includ activele fixe necorporale. activele fixe corporale şi activele financiare (v.1.1). „Casa” Valorile materiale şi băneşti gestionate într-o instituţie publică se grupează şi sub aspectul naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. Active fixe Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. 2.1.1. iar contabilitatea analitică pe feluri de active fixe necorporale.a. obiecte de inventar. 12 (2) că deţinerea de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu orice titlu. Active fixe necorporale Sunt active fără substanţă fizică. 2.

lucrări literare.. . mărci comerciale. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. . benzi magnetice sau alte suporturi.costul de achiziţie. de regulă. . pentru cele construite sau produse de instituţie. donaţii. de evaluatori autorizaţi. programe de radio sau televiziune.valoarea justă pentru cele primite gratuit (ex. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. .costul de producţie. Activele fixe necorporale sunt evaluate iniţial la: . drepturi şi active similare. pentru cele procurate cu titlu oneros. Activele fixe necorporale se înregistrează în momentul transferului dreptului de proprietate (dacă sunt achiziţionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dacă sunt construite sau produse de instituţie.concesiuni.înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale.alte active fixe necorporale. sau pe baza unor evaluări efectuate.cheltuieli de dezvoltare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal după achiziţionarea.avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. brevete. 41 . sponsorizări). respectiv primite cu titlu gratuit). finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. . cu excepţia celor create intern de instituţie. se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate. . lucrări muzicale. licenţe. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial. evenimente sportive.

miniere. (orig. alte active fixe necorporale materii prime materiale consumabile obiecte de inventar materiale de rezervă de stat şi de mobilizare alte stocuri ACTIVE CORPORALE NEFINANCIARE (FIXE) NECORPORALE NEFINANCIARE (CIRCULANTE) STOCURI 42 . garanţii. amenajări terenuri clădiri. benzi magnetice. construcţii maşini. depozite la terţi) terenuri.) cheltuieli de dezvoltare concesiuni/ brevete/ licenţe/ mărci comerciale înregistrări pe pelicule. ş.a. petrolifere programe software opere artist. birotică zăcăminte rezerve de apă prospecţ. de prod. de prăsilă) plantaţii (pe rod) mobilier. echipamente animale (de muncă.Fig. Activele în administraţia publică FINANCIARE titluri de participare (ex: acţiuni) alte titluri imobilizate (ex: obligaţiuni) creanţe imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung.1..

brevetele. mai puţin ajustările cumulate de valoare. Evidenţa acestora se ţine în contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”.6 lei : 12 = 83. lucrări muzicale. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Cota de amortizare se determină ca raport între 100 şi durata normală de utilizare prevăzută de lege. drepturile şi activele similare. Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda amortizării liniare. Înregistrările de reprezentaţii teatrale. Un activ fix necorporal trebuie evaluat la data bilanţului şi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare. lucrări literare. Valoarea amortizabilă reprezintă valoarea contabilă a activului fix necorporal ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile. în funcţie de caracterul permanent. licenţele. al deprecierii activelor fixe necorporale. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. .Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial. şi/sau ajustări provizorii. începând cu luna următoare dării în folosinţă sau punerii în funcţiune a activului. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. achiziţionate sau dobândite pe alte căi se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin.6 lei Amortizarea lunară: 999.66 x 6000 lei = 999.66 6 Amortizarea anuală: 16.30 lei Concesiunile. Amortizarea se înregistrează lunar. după caz. stabilite la data bilanţului. cu aprobarea ordonatorului de credite. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani. Amortizarea. 100 Cota de amortizare: = 16. mărcile comerciale. Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. evenimente sportive. benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizează. denumite şi ajustări pentru depreciere. programe de radio sau televiziune. sau provizoriu. Durata normală de utilizare a acestuia este de 6 ani. denumite şi amortizări. Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.

bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat. pag.24) şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. iar contabilitatea analitică pe fiecare obiect de evidenţă. în totalitate. prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia. . În cazul nerecuperării integrale. . Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciţiului financiar.2. achiziţionate sau dobândite pe alte căi. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Se efectuează în baza unor reglementări legale sau de către evaluatori autorizaţi.există o decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminare sau punere în funcţiune. a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funcţiune. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. destinat să îndeplinească în mod independent. pe seama cheltuielilor. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaţiile: . pe calea amortizării. Ajustări pentru depreciere. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. 2. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. .încetării sau apropierii momentului încetării cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. Reevaluarea. ajustarea trebuie majorată. Contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale se ţine pe categorii. care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Active fixe corporale Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (v.modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.1. o funcţie distinctă. integral.Programele informatice create de instituţiile publice. 44 . cu aprobarea ordonatorului de credite. se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare. . la momentul scoaterii acestora din funcţiune.

Domeniul public şi privat al comunităţilor locale şi instituţiilor publice centrale este stabilit prin legi speciale. sponsorizări).instalaţii tehnice. Activele fixe corporale se înregistrează la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achiziţionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de instituţie.2 „Amenajări la terenuri” Momentul înregistrării. donaţii.avansuri şi active fixe corporale în curs de execuţie. . pentru cele construite sau produse de instituţie. activele fixe sunt evaluate la: . piscicol 211. .terenuri şi amenajări la terenuri. Iniţial. pentru cele procurate cu titlu oneros. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. . animale şi plantaţii. .1 „Terenuri” Conturi sintetice •terenuri agricole •terenuri silvice •terenuri fără construcţii •terenuri cu construcţii •terenuri cu zăcăminte •alte terenuri neamenajate • terenuri racordate la la sistemul de energie electrică/apă potabilă •terenuri pe care s-au efectuat lucrări de acces •terenuri împrejmuite •terenuri amenaj.Activele fixe corporale cuprind: . .costul de achiziţie. aparatură birotică. Exemplu: Conturi analitice (distinct pentru terenurile din domeniul public de cele din domeniul privat) 211 „Terenuri şi amenajări la terenuri” 211. respectiv primite cu titlu gratuit.mobilier.construcţii.costul de producţie. mijloace de transport. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de 45 . Evaluarea. .valoarea justă pentru cele dobândite gratuit (ex.

sau a agentului economic. creşterea potenţialului de servicii furnizate. Obţinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor. după caz. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor. în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către instituţiile publice care le au în patrimoniu. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale. Cheltuieli ulterioare. Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente. Amortizarea investiţiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se înregistrează de instituţiile publice care au efectuat investiţiile. care au drept scop menţinerea parametrilor funcţionali stabiliţi iniţial se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate (ca reparaţii curente). denumite şi amortizări. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe respective. denumite şi ajustări pentru depreciere. Amortizarea. indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit. Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie. investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe corporale. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale. În cazul clădirilor. 46 . şi/sau ajustări provizorii. Evaluarea la data bilanţului. sau pe baza unor evaluări efectuate de regulă de evaluatori autorizaţi. potrivit contractelor încheiate. faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare. după achiziţionarea.specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. stabilite la data bilanţului. valoarea investiţiilor efectuate la activele fixe luate cu acest titlu se scad din contabilitatea instituţiei publice care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea instituţiei care le are în patrimoniu. pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă. La expirarea contractului de închiriere. fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.

Ajustări pentru depreciere. integral. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care. la momentul scoaterii din funcţiune. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. pe calea amortizării.La încetarea contractului. după caz. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. membrii ai unui organism profesional în domeniu. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. Reevaluarea. pentru a majora corespunzător valoarea de intrare a activelor fixe corporale. a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcţiune. în plus putând interveni deteriorarea fizică a unui asemenea activ. pe seama cheltuielilor. valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. pentru ca instituţia publică care le are în patrimoniu sau agentul economic să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare. Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizează pe o durată normală de funcţionare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă şi maximă). valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. ajustarea trebuie majorată. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. În cazul nerecuperării integrale. existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. determinată în urma reevaluării. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. 47 . durata normală de funcţionare a activului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile instituţiilor publice. În astfel de cazuri. regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia. valoarea investiţiilor nediminuată cu amortizarea calculată se cedează instituţiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă. de regulă. Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaţii ca şi în cazul unui activ fix necorporal. Astfel stabilită. de profesionişti calificaţi. În procesul-verbal de predare-preluare a investiţiei se va menţiona şi valoarea amortizării investiţiei.

instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. sponsorizări sau cu titlu gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea justă. 48 . aprobat de ordonatorul principal de credite al instituţiei publice care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv. Ca procedură. similare. pot fi transmise fără plată orice fel de bunuri aflate în stare de funcţionare. având cel puţin aceeaşi parametri. necorporale şi în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. La instituţiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor terţiari de credite. Transmiterea. după caz. plata sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se achiziţionează conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice. Valorificarea şi scoaterea din funcţiune. necorporale şi în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite. potrivit reglementărilor în vigoare. În acest caz. Valoarea justă se determină pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite. în funcţie de subordonare. Instituţiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi. sau pe baza unor evaluări efectuate. Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Potrivit prevederilor legale în vigoare. instituţia publică care disponibilizează bunuri va informa în scris alte instituţii publice pe care le consideră că ar avea nevoie de bunurile disponibilizate. bunurile valorificate prin schimb pot reprezenta. după caz. Activele fixe corporale şi necorporale primite ca donaţii. fără plată. se va face pe bază de proces-verbal de predare-preluare. dar care pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică sau dacă. Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare. de evaluatori autorizaţi. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică. după caz. Activele fixe primite prin donaţii şi/sau sponsorizări. astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. indiferent de durata de folosinţă. precum şi de ordonatorul de credite care îl are în administrare.Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare. scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale. Reevaluarea se efectuează pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau de către evaluatori autorizaţi. de regulă.

2. Creanţele imobilizate reprezintă drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe pe termen lung. În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile şi depozitele depuse de instituţia publică la terţi. . atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. 49 . mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare.3. împrumuturi acordate pe termen lung şi b.creanţe imobilizate. Active financiare Un activ financiar este orice activ care reprezintă: depozite. Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: a. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi . Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaţiunile deţinute de stat.alte titluri imobilizate. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi. ajustarea trebuie majorată.1. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată.titluri de participare. Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanţă respectiv. alte creanţe imobilizate. un drept contractual. Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar. un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Iniţial. . pe seama cheltuielilor. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. potrivit legii. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se înregistrează la momentul dobândirii acestora. b. Activele financiare cuprind: . întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură. a.

2. 2. stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o importanţă deosebită pentru economia naţională. producţia în curs de execuţie şi bunurile aflate în custodie. creanţe. 4. stocuri. . ambalajele. materialele consumabile.este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. Active curente (circulante) Un activ se clasifică ca activ circulant (curent) atunci când: . Activele circulante (curente) cuprind: 1. de asemenea.este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. animalele şi păsările. materialele de natura obiectelor de inventar. 2. Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie. mărfurile. 50 . sau c) sub formă de materii prime. produsele.1.2. b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii. pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. investiţii pe termen scurt. după caz.este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. casa şi conturi la bănci. . Sunt incluse. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura.2. În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime. 3. materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei. Stocurile Stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. costul de producţie sau valoarea justă.

precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. Potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. energie consumată în scopuri tehnologice. În acest caz. Costul de producţie. prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere. De asemenea. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect. Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. cât şi valoric. sau de prelucrare a stocurilor. precum şi regiile corespunzătoare. şi costurile estimate necesare vânzării. atunci acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. precum şi costul de producţie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. Prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. dacă se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost reflectată. Scăderea din gestiune a stocurilor. determinat pe baza inventarierii. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final. În acest scop. atunci când este cazul. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. scăderea din contabilitate a unor pagube 51 . Instituţiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar. ajustarea trebuie majorată. În condiţiile folosirii inventarului permanent. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. fiind recunoscute în costul activului. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. pe seama cheltuielilor. precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. şi anume: materiale directe.Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării. întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură. atât cantitativ.

ministerele stabilesc limite proprii. 2.2. după caz.2. În acest scop. cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.). prelucrare. limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. care sunt supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Fiecărui ciclu de exploatare îi sunt aferente creanţe proprii. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprobă de către ordonatorul superior de credite. respectiv principal sau secundar. unităţile administrativ – teritoriale pot emite obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le răscumpără la termen.care nu se datorează culpei unei persoane se face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv. 2.a. În scopul asigurării surselor de finanţare. Pentru instituţiile publice. uşor convertibile în numerar. Creanţe Creanţele aferente ciclului de exploatare provin din relaţiile comerciale ocazionate de achiziţia unor materiale. materii prime care urmează să intre într-un proces de transformare.2. Casa şi conturi la bănci Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. a disponibilităţilor 52 .4. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorită perioadei scurte de realizare).3. Investiţii pe termen scurt Investiţiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide.2. Creanţele aferente ciclului de exploatare sunt altele decât creanţele imobilizate (ca drepturi ale instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş. a altor valori de trezorerie. 2. Investiţiile pe termen scurt la instituţiile publice se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate.

bugetul de venituri şi cheltuieli. bugetele fondurilor speciale. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. cheltuieli şi disponibilităţi. băncile comerciale şi în casierie.existente în conturi la trezoreria statului. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise . Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale. bugetele locale. în condiţii de siguranţă. Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Banca Naţională a României. instituţiile publice. Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. finanţate integral din venituri proprii. Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilităţilor existente în cont. pot fi folosite de instituţiile publice finanţate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. potrivit bugetului aprobat. 53 . bugetul asigurărilor sociale de stat. cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare.

2. i) împrumuturi pe termen scurt primite. aferente împrumuturilor primite pe termen scurt. d) disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat şi garantate de stat.).). e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de acestea. se înregistrează într-un cont distinct.4.).5. Depozitele bancare constituite în condiţiile legii se evidenţiază distinct în cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi. 3.7.).).8. faţă de cele de plătit. viramente interne (4. disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii (4. acreditive (4. pe bază de documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont. g)dobânzile de plătit. disponibil al bugetelor(4. Importanţa acestor conturi face necesară tratarea lor separată. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi bănci Această grupă cuprinde: a)disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.). casa şi alte valori (4.6.3. se ţine distinct în lei şi în valută. Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a mişcării acestora.Capitolul 3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI A DISPONIBILITĂŢILOR Grupa Casa. c) disponibilul în lei şi valută al instituţiilor publice păstrat la băncile comerciale. ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută. b) valorile de încasat sub forma cecurilor. după caz. fonduri externe nerambursabile (4. Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal. în cursul exerciţiului financiar.9.). disponibil din fonduri cu destinaţie specială (4.). conturi la trezoreria statului şi bănci include: conturi la trezoreria statului şi bănci (4.1. Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează în contabilitate distinct.). disponibil din veniturile fondurilor speciale (4. se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare. Dobânzile de plătit şi cele de încasat. h) dobânzile de încasat. 54 .1.

disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521).2. Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525). fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar. bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale Conturile de disponibil ale bugetului de stat. disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită. .disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520). la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. valabil pentru această dată. corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale". 55 . Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar. 3. disponibilul din sume colectate pentru bugete. disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Disponibil al bugetului de stat. disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. comunicat de Banca Naţională a României. disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate. diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local. depozite pe termen scurt în valută. La finele perioadei. corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: .Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. după caz. disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei. . corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat".

precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Acreditive 8 Regulamentul operaţiilor de casă. bugetelor fondurilor speciale. Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil. precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate în numerar. astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă. potrivit legii. biletele cu valoare nominală. biletele de tratament şi odihnă. La finele perioadei. disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie (acreditive. după caz. după caz. alte valori etc. iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii se depun în conturile de disponibilităţi ale acestora. Buletinul Oficial nr. 56 . reprezentând drepturi de personal. ale bugetelor locale. tichetele de masă. 3. tichetele şi biletele de călătorie.209/1976. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.3. deschise la trezoreria statului. bugetului asigurărilor sociale de stat.8 Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezintă venituri ale bugetului de stat. Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie. comunicat de Banca Naţională a României.4.3. Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi poştale. depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată. se ţine distinct în lei şi în valută în contul 531. Casa şi alte valori Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice. sume pentru efectuarea de plăţi în numerar. precum şi a altor reglementări în domeniu. Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate. bonurile valorice pentru carburanţi auto. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice.64/1976. aprobat prin Decretul nr.

puse la dispoziţia personalului sau a terţilor. se încasează. precum şi subvenţiile primite de la buget în completarea acestora. Sumele în numerar. în vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei. disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinţe. respectiv: disponibilul din taxe speciale. disponibilul fondului de risc. se înregistrează în contabilitate distinct. se utilizează şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale. în favoarea acestora. Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistrează în contabilitate distinct. se administrează.6. disponibilul din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. 3. 3. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii Veniturile proprii ale instituţiilor publice. constituite în condiţiile legii. 57 . în limita sumelor primite de la acesta. se înregistrează în contabilitate distinct. În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului.În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori instituţiile publice pot deschide acreditive la bănci. Şi alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate distinct. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială. Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale. în lei sau în valută. precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile.5.

Disponibil al fondurilor speciale Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate". 3. şi din casieria instituţiei.Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în 58 . . Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.9.disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 3. Viramente interne În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci comerciale. după caz. precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci.7. corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj". Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel: . Fonduri externe nerambursabile Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi se aprobă odată cu acestea.disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj. 3.8.

după caz. dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani.E. aflate în conturile deschise la Banca Naţională a României. Portugalia. Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României. sunt purtătoare de dobândă. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace din U. după caz. conform instrucţiunilor emise de donator. memorandumurile. Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune.scopul în care au fost acordate. cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către Comunitatea Europeană. Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene. unele landuri din Germania de est ş. Totodată. protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi. acordurile.E. acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi” („category one regions”). regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.a. ale Acordului multianual de finanţare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia Europeană şi Guvernul României. În prezent. la bănci comerciale. M.P. precum şi.F. se utilizează şi se derulează conform cadrului tehnic. conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. Se alocă Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania. 59 . Fonduri structurale. precum şi proiectele de acte normative care conţin implicaţii financiare. avizează. Fonduri de coeziune. trezoreria statului sau. Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se alocă. Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate. sunt calificate pentru finanţare din fonduri structurale. trezoreria statului sau.P. dobânda se bonifică şi se utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere. rezultate din contribuţia financiară externă acordată României. M. după caz. Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene.F. la bănci comerciale. memorandumurilor de finanţare şi ale Acordului multianual de finanţare SAPARD. memorandumurilor de finanţare. juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile nerambursabile. în faza de proiect.).

în scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană. Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională. 60 . urmând să se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeană. Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se învesteşte cu titlu executoriu.Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene se transferă structurilor de implementare. ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare SAPARD. se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate. reprezentând cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene. în limita sumelor eligibile transferate. se reportează în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie. rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare.

republicată.). procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. cu debitorii şi creditorii diverşi.6. Datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei.2.).).9. personalul (5. protecţie socială (5. lucrări executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404). 61 .5. SAPARD etc.2.). Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). lucrările executate şi serviciile prestate.). asigurări sociale. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină.Capitolul 4: DECONTĂRI CU TERŢII Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii (5. la data efectuării tranzacţiei.109/2004. decontările între instituţii publice (5.).1. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor.1.O. ISPA. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi se evidenţiază distinct în contabilitate. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări (5. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. 9 Potrivit H. clienţii (5.3. Avansurile acordate furnizorilor9 se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. debitori şi creditori ai bugetelor (5. Furnizori În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind achiziţiile de bunuri.). Clienţi În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse.264/2003.). bugetul asigurărilor sociale de stat (5. M. cât şi în valută.) (5. iar în cadrul acestora pe termene de plată.8.4. 4.7. 4. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. comunicat de Banca Naţională a României. nr. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. În contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi.G. bugetul statului. nr. Bunurile cumpărate. bugetele locale. criteriilor.).

comunicat de Banca Naţională a României. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. În contabilitatea analitică clienţii se grupează astfel: clienţi interni şi externi. ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate. chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor. Bunurile vândute. datorate terţilor 62 . lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. se evidenţiază distinct în contabilitate. Contabilitatea decontărilor cu şomerii evidenţiază indemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor. Personal Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază drepturile salariale. cât şi în valută. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi acordate care. indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. nu se suportă din fondul de salarii. la data efectuării tranzacţiei. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate într-un cont distinct. deschis pe fiecare persoană. premiile. precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă.3. îngrijirea copilului. Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate. precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică. plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de instituţia publică personalului pentru munca prestată. Ajutoarele şi indemnizaţiile datorate evidenţiază ajutoarele de boală pentru incapacitate temporară de muncă. 4. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii. cuvenite pensionarilor conform legii. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). sporurile. potrivit reglementărilor în vigoare. Avansurile acordate personalului evidenţiază indemnizaţiile pentru concedii de odihnă acordate ca avans. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Contabilitatea decontărilor cu pensionarii evidenţiază drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege. Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct. potrivit legii.

sumele datorate creditorilor. Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor individuale. precum şi debitele provenite din pagube materiale. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei neplătite. din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru. amenzi şi penalităţi. pensii alimentare şi altele). se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale. amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale. bugetele locale. 63 . prescrise. potrivit legii. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii. datorate bugetului statului potrivit legii. Alte impozite. impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe datorate. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs se înregistrează ca alte datorii în legătură cu personalul. taxa asupra mijloacelor de transport şi alte impozite. impozitul pe clădiri. precum şi sumele datorate bugetului de către instituţiile finanţate de la buget reprezentând venituri realizate în condiţiile legii. bugetul asigurărilor sociale de stat În cadrul decontărilor cu bugetul statului. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică pe feluri de impozite. plusul de numerar din casierie.(popriri. taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. calculate potrivit legii. Bugetul statului. 4. Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată. surplusul trebuie recunoscut drept creanţă. vărsăminte efectuate în plus la buget şi altele. accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri. se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. cuvenite bugetului statului după prescrierea lor.4. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate. şi alte creanţe faţă de personalul unităţii. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate. taxe şi vărsăminte asimilate. impozitul pe venituri de natură salarială. bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe valoarea adăugată.

Contribuţiile statelor membre la bugetul U. Statele membre U.2. Alte datorii sociale reprezintă sume datorate altor categorii de persoane. Decontări cu bugetul U. alocaţia suplimentară pentru familiile cu mai mulţi copii. Decontări cu Comunitatea Europeană 4. • contribuţii din T. la constituirea bugetului U. asigurări pentru şomaj. alocaţii şi alte ajutoare pentru copii. ISPA. precum şi contribuţiile asiguraţilor (salariaţi) pentru asigurări sociale de stat.5. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe . indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi altele. accidente de muncă şi boli profesionale. asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj. • contribuţii din taxe vamale.E.6. ISPA. asigurări sociale de sănătate.4.sume de primit şi datorii sume de plată.A.pentru asigurări sociale de stat. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.1. potrivit unor norme şi proceduri prestabilite.E.6. Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE.instituţii publice . PHARE. protecţia socială Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile angajatorilor . Asigurări sociale. • contribuţii bazate pe venitul naţional brut 64 . 4.V.E. ajutoare sociale.6.E. 4. provin din: • resurse proprii tradiţionale • prelevări din agricultură. SAPARD etc. • taxe asupra zahărului şi izoglucozei. contribuie. cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge.

Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau juridice. 1917/2005.01 = 675 „Rezultatul „Contribuţia României patrimonial” la bugetul U. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori.E.” bugetului U. Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat. altele decât personalul propriu şi furnizorii. Debitori şi creditori diverşi.E. se înregistrează ca şi debitori diverşi.7. debitori şi creditori ai bugetelor Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau juridice.” 4.” 2.: 675 = 459 „Contribuţia României „Sume datorate la bugetul U. sunt evidenţiaţi pe tipuri de impozite şi pe plătitori. potrivit procedurilor convenite: 459 = 7701 „Sume datorate „Finanţarea de la bugetului U. 65 . 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. se realizează pe baza declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.” bugetul de stat” 3. pentru închiderea contului de cheltuieli. 10 OMFP nr.E.E. pe structura clasificaţiei bugetare. Înregistrarea. la cererea acestora sau din oficiu. bugetelor locale. se înregistrează ca şi creditori diverşi. Creditori ai bugetelor mai sus menţionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau cu alte creanţe ale altor bugete. bugetul local. Achitarea obligaţiei de plată. pe structura clasificaţiei bugetare. Înregistrarea obligaţiei de plată a României la bugetul U.E. altele decât personalul propriu şi clienţii. bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În această grupă se cuprind şi conturi în care se evidenţiază împrumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat. în contul de rezultat patrimonial: 121.Înregistrările în contabilitatea naţională urmează procedura arătată în continuare10: 1. bugetului asigurărilor sociale de stat.

precum şi dobânzile aferente acestora. se înregistrează.bugetul asigurărilor pentru şomaj. după caz. Sumele plătite în exerciţiul financiar curent. se înregistrează distinct în contabilitate. atât în contabilitatea unităţii debitoare. se înregistrează distinct în contabilitate. Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans. abonamente la publicaţii. la cheltuieli în avans (chirii. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie în termenul cel mai scurt. asigurări. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune. pentru care sunt necesare clarificări ulterioare. cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite. 4. provizoriu. abonamente publicaţii.8. împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile. într-un cont distinct. venituri în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare. Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor. din fonduri speciale.9. Sumele încasate în exerciţiul financiar curent. la venituri în avans (venituri din chirii. Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare. Conturi de regularizare Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani. 66 . precum şi sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare. potrivit legii. alte venituri realizate în avans). La consolidare soldurile acestor conturi se elimină. Decontări Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate sau între instituţiile subordonate aceleiaşi instituţii superioare. abonamente la instituţiile de spectacole. fonduri cu destinaţie specială. iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în care au fost realizate sau efectuate. reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor transmise şi primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei. alte cheltuieli efectuate în avans). dar care privesc exerciţiile financiare următoare. dar care privesc exerciţiile financiare următoare. după caz. 4.

Datorii 5.1.Capitolul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 5. Datorii pe termen lung (necurente) O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii. 5.2. chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului. 67 . prime privind rambursarea obligaţiunilor.1. conform acordului de împrumut. dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate. Împrumuturile şi datoriile din această clasă reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Datorii pe termen scurt (curente) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt.1. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. alte împrumuturi şi datorii asimilate. Toate celelalte datorii se clasifică drept datorii pe termen lung. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. şi b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor. împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale. denumită şi datorie curentă.1. care este încheiat înainte de data bilanţului. dacă: a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni. împrumuturi interne şi externe garantate de stat. împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale. împrumuturi interne şi externe contractate de stat.

numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. 5.3. Datoria publică guvernamentală Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern. prin Ministerul Finanţelor Publice.1. Datoria publică guvernamentală internă este partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului. încheiate între Ministerul Finanţelor Publice.3. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. după caz.1.3. inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare. prin Ministerul Finanţelor Publice. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.1. Datoria publică guvernamentală externă este partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului.1. 68 . beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi aceştia sau. pe de altă parte. 5. autorităţile administraţiei publice locale coordonatoare ale activităţii beneficiarilor finali şi. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat.5. pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie. după caz. Datoria publică Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală.2. la care se adaugă datoria publică locală. în numele statului. la un moment dat. de pe pieţele financiare. în numele României. pe de o parte. garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului.

Garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii. Datoria publică locală externă este partea din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. precum şi din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali. iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale. persoane juridice române sau străine.1. la un moment dat. respectiv din bugetele locale. Datoria publică locală internă este partea din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale. împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului. instituţii financiare internaţionale. Datoria publică locală Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale.4. garanţii de stat. mediu şi lung. în cazul autorităţilor administraţiei publice locale. în 69 . provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea.Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul Finanţelor Publice. împrumuturi de stat de la bănci. Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ. de la alte instituţii de credit. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. se constituie fondul de risc. de la persoane fizice sau juridice rezidente în România. Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României. împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii guvernamentale străine. contractate în scopuri prevăzute de lege. sau de la alte organizaţii internaţionale. Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt. provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare. fără a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă. 5.

cu excepţia cazurilor aprobate prin legi speciale. precum şi din împrumuturile contractate direct de unităţile administrativ-teritoriale şi subîmprumutate beneficiarilor finali. Aceste condiţii se aplică şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale. Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare. Provizioane Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. 5. taxe. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. după caz. alte vărsăminte.2. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. mediu şi lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investiţii publice de interes local.scopurile prevăzute de lege. împrumuturi de la societăţile bancare sau de la alte instituţii de credit. Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare. pe termen scurt. pot aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe. 70 . din punct de vedere valoric. numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. depăşeşte limita prevăzută de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare. dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate. dobânzile şi comisioanele aferente acestora. se constituie fondul de risc. sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. Provizioanele nu pot depăşi. Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate. Autorităţilor administraţiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut. inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv. Consiliile locale. contribuţii. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

alte provizioane. declarate ca atare prin lege. Fonduri Fondurile unei instituţii publice includ: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. despăgubirile. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public 71 . rezervele din reevaluare.3. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modalităţile prevăzute de lege. Statul şi unităţile administrativteritoriale exercită posesia.3. amenzile şi penalităţile.1. exemplificate în anexa la Legea nr. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. în limitele şi în condiţiile legii. daunele şi alte datorii incerte. .Instituţiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: . rezultatul reportat. 5. potrivit legii sau prin natura lor.litigiile. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute în Constituţie. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului. fonduri în afara bugetelor locale etc. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale. . 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. fondul activelor fixe necorporale. Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr. cele exemplificate în anexa la Legea nr. 5. Capitaluri Capitalurile unei instituţii publice cuprind: fondurile. rezultatul patrimonial. fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor.

respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. Centralizarea inventarului menţionat se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice şi se supune anual spre aprobare Guvernului. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute exemplificate în anexa la Legea nr. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. concesionare sau închiriere. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Bunurile din domeniul public al localităţilor. după depunerea situaţiei financiare anuale. judeţelor şi al statului sunt inalienabile. de ministere. Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face. Bunurile din domeniul privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun. ele pot fi date numai în administrare. în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. se poate face numai cu plata şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri.judeţean. după caz. Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului 72 . bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. a consiliului judeţean. în condiţiile legii. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Bunurile din domeniul public pot fi date. după caz. dacă legea nu dispune altfel. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Domeniul public al comunelor. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. la care statul sau o unitate administrativteritorială este acţionar. În lipsa acordului menţionat. prin hotărâre a Guvernului. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. insesizabile şi imprescriptibile: a) nu pot fi înstrăinate.

mai degrabă. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. prin hotărâre a consiliului judeţean. Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. se are în vedere. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. după caz. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. prin urmare. Dreptul de proprietate publică încetează.3. a consiliului judeţean. prin hotărâre a Guvernului. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar. prin hotărâre a Guvernului. la cererea Guvernului. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.2. 73 . 5. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare.judeţean. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii. sau cel mult la întocmirea situaţiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări şi a conturilor de cheltuieli. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. La începutul exerciţiului. Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face.

Reevaluarea acestora se face. eventuala diferenţă rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială. determinată în urma reevaluării. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. cu excepţiile prevăzute de reglementările legale. 5. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite. Rezerve din reevaluare Activele fixe pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor legale. cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii.5. din cadrul capitalurilor proprii. caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea acestuia. Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate. Fonduri cu destinaţie specială Contabilitatea fondurilor/finanţărilor speciale Fonduri cu destinaţie specială * Fondul de rulment * Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor 74 . dacă nu a existat o descreştere anterioară. din cadrul capitalurilor proprii. Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete. în condiţiile legii. În cazul în care. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete. după caz. recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ. aceasta se tratează astfel: . ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ.3. .ca o scădere a rezervei din reevaluare. aceasta se tratează astfel: . astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanţului. dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma aferentă acelui activ.4. .ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. În astfel de cazuri. în locul costului de achiziţie sau costului de producţie.ca o creştere a rezervei din reevaluare.3.3.ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii. la valoarea justă.

Disponibilităţile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Se constituie din excedentul anual al bugetului local după efectuarea regularizărilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). .03 – „Fondul de rulment destinat unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale”. Exemplu: Evidenţa fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment. iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul 75 .131. Contabilitatea analitică a fondului de rulment constituit potrivit legii se ţine pe destinaţiile stabilite de lege: . precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.131. Utilizarea fondului de rulment se aprobă de consiliul local/judeţean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.sociale de stat * Fondul de rezervă pentru sănătate * Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local * Fondul de risc * Fondul de dezvoltare a spitalului Alocaţii bugetare cu destinaţie specială Fonduri speciale * Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate * Bugetul asigurărilor pentru şomaj Fonduri/finanţări speciale Taxe speciale Depozite speciale Disponibilităţi cu destinaţie specială * Disponibilităţi din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului * Disponibilităţi din cofinanţarea de la buget * Fondul de tezaur Fondul de rulment. Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunităţii.131. .02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casă”.

Se constituie anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.01). Acest fond se utilizează pentru acoperirea costurilor prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public. iar în credit se evidenţiază sumele virate în contul de disponibil al bugetului local. Soldul creditor al Contului 131 reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat. potrivit legii.01 = 131). potrivit legii. Fondul de rezervă pentru sănătate. ca fond. se reportează în anul următor şi se completează potrivit legii. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezervă este Legea nr. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi. Cu ajutorul Contului 522 unităţile administrativ – teritoriale ţin evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În debitul acestui cont se înregistrează sumele încasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment. din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521). Este un cont de activ.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar în anul curent (concomitent: 521=522).1. Soldul debitor al Contului 522 reprezintă disponibilităţile existente la acel moment ca fond de rulment.curent. Contului 131. Contul 522 se creditează prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedenţi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222.02 „Rezultatul patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate. din fondul de rezervă.1. Contul 131 „Fondul de rulment” se debitează prin creditul contului 121. necheltuite. îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”. pentru utilizare ca fond de rulment. 95/2006 privind reforma în 76 . În cadrul acestuia se evidenţiază distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222). Contul 131 „Fondul de rulment” se creditează prin debitul contului 121. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debitează prin creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unităţii administrativ – teritoriale din execuţia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222. în continuare. Sumele constituite ca fond de rezervă. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat se ţine cu ajutorul contului 132.

înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor activităţi. Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. ca surse de finanţare. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării. Taxe speciale. Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local se ţine cu ajutorul contului 134. Evidenţa contabilă a fondului de rezervă pentru sănătate se ţine cu ajutorul contului 133. Evidenţa contabilă a sumelor cu destinaţie de construcţii de locuinţe se ţine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe”. judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Este o componentă a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin care este finanţată asistenţa de sănătate publică. pentru garanţii la împrumuturi externe. Aceste sume se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii. aprobă taxe speciale.domeniul sănătăţii. Evidenţa contabilă a sumelor reprezentând fondul de risc se ţine cu ajutorul contului 135. consiliile locale. pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală. la unităţile trezoreriei statului. Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate. Se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi. Fondul de risc. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. prin tarif sau preţ potrivit legii. dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la disponibilităţile fondului. deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale. Bugetul fondului se aprobă ca anexă la legea bugetului de stat. Se constituie în baza prevederilor legale în cotă de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. 77 . Se păstrează într-un cont distinct. după caz. respectiv. dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la bugetul local. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. Pentru funcţionarea unor servicii publice locale.

deschis în afara bugetului local. In debit se înregistrează împrumuturile acordate din fondul de tezaur unităţilor administrativ-teritoriale. iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale. Acesta este un cont de activ. necesară desfăşurării activităţii spitalului.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Soldul debitor al contului 468. In creditul contului se înregistrează sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului. Evidenţa contabilă a taxelor speciale se ţine cu ajutorul contului 137. Fondul de dezvoltare a spitalului se evidenţiază în contul 1391. Contul 1391 este un cont de pasiv. Împrumuturile acordate unităţilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se înregistrează în contul 468. cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli. Spitalele sunt autorizate să constituie un fond de dezvoltare care să fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatură medicală şi de laborator. O taxă specială încetează când încetează serviciul public pentru care a fost înfiinţată. • sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile. fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. • o cotă de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele exerciţiului bugetar. iar în debit. iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea. cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Acest fond se constituie din: • cota-parte din amortizarea calculată lunar. precum şi din cele casate. precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii. Soldul creditor al contului 1391 reprezintă fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat. 78 . la sfârşitul anului.4 reprezintă împrumuturile acordate şi nerambursate. Se constituie la nivelul consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din vărsămintele efectuate din excedentul anual al bugetului unităţilor administrativteritoriale. Din fondul de tezaur se realizează investiţii publice de interes multicomunitar (pentru două sau mai multe localităţi).Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual. Taxele speciale se încasează într-un cont distinct. Fondul de dezvoltare a spitalului. • sponsorizări cu destinaţia "dezvoltare". Fondul de tezaur. din cadrul grupei 13: „Fonduri cu destinaţie specială”. cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. asistenţă socială acordate. se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Cheltuieli Potrivit contabilităţii de angajamente. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziţionate şi plătite în exerciţiile bugetare anterioare şi consumate în exerciţiul bugetar curent. sub forma amortizării care se înregistrează în mod sistematic. se recunosc ca şi costuri la instituţia care transferă fondurile. indiferent de momentul când a fost efectuată plata acestora. se recunosc ca şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Costul acestora va fi recunoscut după finalizarea şi punerea în funcţiune a activelor fixe şi calculul amortizării. curente şi de capital. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezintă un cost al perioadei.5. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice. pe parcursul duratei de viaţă utile a activului fix. interne şi în străinătate.4. Alte transferuri. al 13lea salariu. Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciţiului bugetar. Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform contractului de împrumut şi nu atunci când sunt plătite. se recunoaşte drept cost al perioadei când acest eveniment a avut loc. Consumul propriu trebuie să fie înregistrat în momentul când are loc producţia destinată pentru acest scop. Valoarea rămasă neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestora. transferuri. Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natură. cheltuielile reflectă costul bunurilor şi serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor. după caz. Cheltuielile de capital se recunosc lunar. aferente unei perioade de timp. Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. 79 . cu excepţia materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistrează la scoaterea din folosinţă a acestora. sunt incluse de asemenea în costurile de personal ale exerciţiului. contribuţiile aferente acestora. prime. precum şi subvenţii.

. . conform legii. alte cheltuieli operaţionale. materiale consumabile.alte servicii executate de terţi.deplasări.4. animale şi păsări.salariile personalului.întreţinere şi reparaţii.energie şi apă. Cheltuielile privind stocurile includ următoarele: . cheltuieli extraordinare.servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii. 80 . alte stocuri. . .protocol.servicii bancare şi asimilate. detaşare. detaşări. . .pierderi din creanţe şi debitori diverşi. materiale de natura obiectelor de inventar. .alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. Acestea includ: . amortizări şi provizioane. . taxe şi vărsăminte asimilate ce trebuie plătite de către instituţiile publice.transportul de bunuri şi personal. reclamă şi publicitate. mărfuri. Cheltuielile cu personalul includ: . accidente de muncă şi boli profesionale. . . Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile.chirii.5. cheltuieli financiare. . cheltuieli cu personalul. asigurări sociale de sănătate.drepturi salariale în natură. Alte cheltuieli operaţionale includ: . Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.indemnizaţii de delegare. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi.asigurări sociale: contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale. . Grupele de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe grupe de cheltuieli. materiale nestocate. cheltuieli de capital.alte cheltuieli operaţionale. alte cheltuieli finanţate din buget. după natura şi destinaţia lor. taxe şi vărsăminte asimilate. alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială. . ambalaje. Cheltuieli cu alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate. asigurări de şomaj. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi: .materii prime. Această grupă include cheltuielile cu alte impozite.1.prime de asigurare. . cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. transferări.comisioane şi onorarii. cheltuieli cu alte impozite.

transferuri în străinătate.Exemplu: Se acordă un avans spre decontare în sumă de 100 lei angajatului C. .ajutoare sociale.subvenţii. facturii fiscale. ISPA.cheltuieli neeligibile: PHARE. conf. Angajatul C.V. Se decontează în termenul legal de 3 zile suma primită ca avans spre decontare: % = „Materiale de natura obiectelor de inventar” 303 „Casa” 531.dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat în cadrul programelor: PHARE.sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programelor PHARE. . 81 . . Alte cheltuieli finanţate din buget includ: . .alte pierderi . cumpără trusa medicală (obiect de inventar) cu suma de 78 lei. SAPARD. . . ISPA. . . .pierderi din creanţe imobilizate.cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. ISPA.transferuri interne. 1. SAPARD.asigurări sociale.transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice.transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice.1 % „Debitori” 461 „Debitori” 461 78 lei 22 lei 3. se înregistrează acordarea avansului din casierie: „Debitori” „Casa” 461 = 531. SAPARD. .dobânzi.1 100 lei 2.diferenţe de curs valutar. La momentul casării se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale: „Cheltuieli privind „Materiale de natura materiale de natura obiectelor de inventar” obiectelor de inventar” 603 = 303 78 lei Cheltuielile financiare includ: . . pentru procurarea unei truse medicale (auto).V. .

Cheltuielile. au legătură cu programul de guvernare. dacă sunt orientate şi executate la fel. amortizări. Un buget public este în primul rând un document politic.cheltuieli operaţionale privind amortizările.cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare.alte cheltuieli. programelor.cheltuieli financiare privind amortizările. . provizioanele şi ajustările pentru depreciere. provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare. acţiunilor. In aceste situaţii. acestea nu (mai) exprimă o voinţă politică anume.2. şi pe aceea de elaborare şi 82 . aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/judeţene. odată constituite/încasate. obiectivelor şi sarcinilor prioritare. prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume şi. corespunzătoare naturii. . ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcţiona instituţiile şi autorităţile publice. caracterului şi aspiraţiilor sale. fără deosebiri. economic. de apărare şi ordine publică ş. ca şi veniturile. In consecinţă. contribuabilul – ca plătitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al politicii bugetare – nu se va regăsi întro orientare politică anume.a.4. de a fi îndeplinite activităţile de interes public date acestora: de ordin social.cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe. nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinctdoctrinare.cheltuieli cu active fixe neamortizabile. utilizate potrivit altei proceduri. în succesiunea lor. Cheltuieli de capital. şi numai în al doilea rând un document financiar. oricare este acesta. .pierderi din calamităţi. Creditele bugetare se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice. Administrarea cheltuielilor bugetare Veniturile fiecărui buget. Cheltuielile bugetului de stat. nu se deosebesc între ele. cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale. între alte funcţii.. 5. Cheltuieli extraordinare includ: . programatic. . Dacă bugetele publice. cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii. provizioane şi ajustări includ: . Astfel. vor fi utilizate potrivit prevederilor înscrise în bugetul respectiv. apoi. dacă bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte. potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări.

pe exerciţii bugetare. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către M. (Este interzisă transformarea creditelor bugetare în credite comerciale). plata cheltuielilor: fază reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a guvernului (de o anumită orientare). Cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite se stabilesc anual. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesară îndeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare11.De asemenea. inclusiv în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare. Execuţia operativă implică şi perfecţionarea managementului fondurilor publice. de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. ordonanţarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri şi prestările de servicii au fost efectuate. pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. se ordonanţează şi se efectuează plăţi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. prin trezoreria statului.. respectiv se pot angaja. se determină sau se verifică realitatea sumei datorate. în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi. se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului. Şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.F. este interzisă utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanţarea altui capitol. Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. lichidarea cheltuielilor: fază în care se verifică existenţa angajamentelor. sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi efectuată. b. armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările Uniunii Europene. 83 . precum şi îndeplinirea altor principii de către administraţia financiară a statului. 11 Credit bugetar – sumă aprobată într-un buget. c. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul cărora se angajează. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal.P. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale. ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni. Execuţia bugetului general consolidat constă în încasarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Efectuarea cheltuielilor bugetare implică următoarele faze în procesul execuţiei bugetare: a.

Structura conturilor de cheltuieli În cadrul instituţiilor publice.bugetul asigurărilor pentru şomaj. . 6. 84 . şi fondul salariilor de bază se aprobă – ca cheltuieli – distinct. titlul. Numărul de salariaţi. Structura contului contabil va fi următoarea: 1.P. . articolul. în cadrul acestora pe capitole. permanenţi şi temporari. subcapitole. subcapitolul.bugetul asigurărilor sociale de stat. după natură şi destinaţie. simbolul contului (din planul de conturi).Cheltuielile sunt structurate în buget pe părţi. şi alocaţiile pentru cheltuielile de personal. nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli. . . prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.. 2.F. . Conturile de cheltuieli se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor de investiţii publice şi se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. articole şi alineate. 4. capitolul. .cheltuieli evidenţiate în afara bugetelor locale. 5. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.bugetele locale. capitole. respectiv: .bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. 5. 3. aprobate pe ordonatori principali de credite şi. . Strategia în domeniul investiţiilor publice este elaborată de guvern. pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali de credite.4. sursă de finanţare a cheltuielii.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor. contabilitatea cheltuielilor se ţine în conturi distincte. In consecinţă.bugetul fondurilor externe nerambursabile. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.3.bugetul de stat. prin M.

7. proiecte. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi.1. Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii. taxe. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. 5. prestaţii editoriale. se asigură cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de către ordonatorii principali de credite. subalineatul (paragraful). 8.5. alineatul.5. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. organizarea de manifestări culturale şi sportive. Veniturile din diferenţe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situaţiile financiare a elementelor monetare. În contabilitate. prestări de servicii şi altele asemenea. veniturile reprezintă impozite. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. al facturării lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Reflectarea unitară a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe articolele şi alineatele prevăzute în clasificaţia economică. Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării veniturilor respective. Grupele de venituri 85 . publicaţii. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. în roşu. Venituri şi finanţări Potrivit contabilităţii de angajamente. la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. creanţelor şi datoriilor. după caz. veniturile din activităţi economice se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli. acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor. aferente unei perioade de timp. concursuri artistice. 5. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. studii.

venituri financiare.venituri din studii şi cercetări. fonduri cu destinaţie specială.venituri din activităţi diverse. 1.Contabilitatea veniturilor se ţine pe grupe de venituri.variaţia stocurilor. venituri nefiscale.1 “Disponibil al bugetului de stat” 520 = “Viramente interne” 581 1452 lei 1452 lei Veniturile din alte activităţi operaţionale includ: . Să se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat. alte venituri operaţionale. venituri fiscale.alte venituri operaţionale. Se achită chiria prin casieria instituţiei publice: “Casa” 531. .1 = “Debitori sub 1 an” 4611 1452 lei 1452 lei 3. după natura şi sursa lor. . alocaţii bugetare cu destinaţie specială. Suprafaţa spaţiului închiriat : 128 m. veniturile din activităţi economice includ: . La rândul lor. 86 . venituri din producţia de active fixe.venituri din vânzarea mărfurilor. . .Se depune suma încasată în contul de disponibil: “Viramente interne” “Casa” 581 = 531. Chiria lunară este de 9 lei / m. ..venituri din chirii. venituri extraordinare.p. transferuri.venituri din vânzarea produselor finite.venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi. .venituri din vânzarea produselor reziduale. Exemplu : O instituţie publică închiriază un spaţiu cu destinaţia de depozit. venituri din contribuţii de asigurări. . Potrivit prevederilor contractuale. subvenţii. înregistrarea obligaţiei de plată a chiriei: “Debitori sub 1 an” “Venituri din chirii” 4611 = 706 2.venituri din lucrări executate şi servicii prestate. . finanţări.venituri din vânzarea semifabricatelor.p. chiria se încasează în prima zi calendaristică lucrătoare a lunii. . venituri din provizioane. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activităţi economice.

aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasării. .venituri din proprietate. Această grupă include venituri ale bugetului general consolidat.impozit pe venit. Venituri fiscale.venituri din vânzări de bunuri şi servicii.impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale.venituri din producţia de active fixe necorporale. .alte impozite şi taxe fiscale.impozit pe venit. . contribuţiile pentru asigurări de şomaj. . Grupa "Venituri fiscale" include: . neexistând obligaţia de a întocmi declaraţii conform legii. . De regulă. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Veniturile financiare includ: 87 . Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.venituri din producţia de active fixe corporale. . veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate recunoscute la momentul constatării. înregistrate pe baza declaraţiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal.impozite şi taxe pe proprietate.venituri din contribuţiile angajatorilor: contribuţiile pentru asigurări sociale. Grupa "Venituri nefiscale" include: . altele decât cele menţionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuţii de asigurări". recunoscute la momentul constatării.impozit pe salarii. contribuţiile pentru asigurări de şomaj. contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi alte contribuţii pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate şi alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale. profit şi câştiguri din capital. .Venituri din producţia de active fixe includ: . . contribuţiile pentru asigurări sociale de sănătate. Venituri din contribuţii de asigurări. Venituri nefiscale. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice. .alte impozite pe venit. . Această grupă conţine veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. Se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare. veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj.venituri din contribuţiile asiguraţilor: contribuţiile pentru asigurări sociale.impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Această grupă include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat. Grupa "Venituri din contribuţii de asigurări" include: .

la unele dintre acestea ponderea este de 100%. de înfăptuire a justiţiei. bugetele locale.integral din venituri proprii.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar .PHARE. după caz. finanţarea unor activităţi de interes strategic ş. 5. se finanţează acţiuni social – culturale. .venituri din creanţe imobilizate.2. Între sursele de finanţare.a.venituri din diferenţe de curs valutar. Din această sursă. bugetele fondurilor speciale. precum şi de cele integral autofinanţate utilizează conturile comune pentru toate instituţiile publice. Sub aspectul surselor de finanţare. transferuri. SAPARD.. însă. Finanţări. bugetul asigurărilor sociale de stat. . . Unităţile publice finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. instituţiile din sistemul administraţiei publice centrale prezintă particularitatea că ponderea alocaţiilor de la bugetul de stat se menţine ridicată. din donaţii. alocaţii bugetare cu destinaţie specială Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice. ISPA. după caz. bugetele fondurilor speciale. finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice se asigură astfel: . un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi veniturilor extrabugetare.venituri din dobânzi. ISPA. 88 . . şi alte surse de finanţare: pe programe. . bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetele locale.sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) .alte venituri financiare. din împrumuturi externe nerambursabile sau/şi rambursabile. dar şi din celelalte. SAPARD. . Când există surse duble de finanţare. . Sunt. sponsorizări. .integral din bugetul de stat.din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.PHARE.5.venituri din investiţii financiare cedate. în funcţie de subordonare. evidenţa contabilă se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare. de asigurare a apărării ţării şi siguranţei naţionale. subvenţii.

materiale. contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Pentru ca execuţia bugetară să se realizeze unitar în profil teritorial şi departamental.Potrivit prevederilor Legii contabilităţii. de infrastructură.). Numărul mare12 al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a făcut necesară elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematică a resurselor bugetare. ca venit. Aceasta se publică în Monitorul Oficial.a. practica a impus şi clasificaţii specifice acestora. Cifrele nu au fost contestate oficial. Fiecare sumă cuvenită bugetului este încadrată obligatoriu într-o singură subdiviziune a clasificaţiei bugetare. În această categorie se includ şi plăţile efectuate prin casierie. veniturile sunt înregistrate pe surse de provenienţă.). Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară de către instituţiile finanţate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate. de apărare şi siguranţă naţională etc. se actualizează permanent pe baza prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituţiile publice de pe întreg teritoriul ţării. reprezintă plăţi de casă. de capital ş. Competenţa stabilirii clasificaţiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanţelor Publice. Modul 12 S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe. în acelaşi fel. 89 . denatura masa şi provenienţa veniturilor bugetare. In ce priveşte cheltuielile bugetare. potrivit bugetului aprobat. în conformitate cu reglementările legale în vigoare. exhaustivă. ulterior. dar nici nu există o listă publică. clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice (cheltuieli sociale. cu toate taxele şi impozitele plătite de toţi contribuabilii la un moment dat. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. la începutul anului 2008. unul şi acelaşi impozit/taxă este încadrat univoc. clasificaţia economică constă în gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal. în orice unitate administrativ-teritorială şi la orice instituţie publică. Clasificaţia bugetară. număr cu care ţara ocupa un loc de top. Potrivit clasificaţiei bugetare. este importantă respectarea clasificaţiei bugetare. Astfel. numărul impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili în România ar fi fost de 97. Elaborarea şi actualizarea clasificaţiei bugetare revin Ministerului Finanţelor Publice ca activităţi. Astfel. In schimb. Clasificaţia bugetară are rolul de a organiza şi sistematiza informaţia privind destinaţia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptării deciziilor în materie. lucrări executate şi servicii prestate. pentru a nu deforma. Clasificaţia bugetară constă în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare pentru toţi operatorii bugetari.

.finanţarea în baza unor acte normative speciale. respectiv: transferuri. după caz. acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul. Pot exista şi transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale. alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Spre exemplu. operaţie cunoscută sub denumirea de consolidare bugetară.P. Instituţiile publice pot avea şi alte surse de finanţare. după caz. este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat.finanţarea din fonduri externe nerambursabile. ca resurse financiare ale acestora. . Sume/cote defalcate. starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe total buget consolidat . se elimină în contabilitate transferurile dintre bugete. fără afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului).venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit. Clasificaţia bugetară constituie un instrument de lucru în toate etapele procesului bugetar. . o cotă la bugetul de stat.finanţarea de la buget. .venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială.F.venituri din subvenţii. . In timpul exerciţiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii principali de credite.de încadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior. o cotă la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază se desfăşoară activitatea şi o cotă la bugetul judeţului respectiv. la a căror realizare contribuie şi Guvernul.. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectuează şi pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe. fonduri externe nerambursabile. au loc treceri de unităţi. subvenţii. începând cu întocmirea proiectului de buget. impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea plătitoare virează. aprobarea bugetului şi raportarea execuţiei bugetare. pe baza dispoziţiilor legale. M. la data plăţii salariului. Pentru a se putea evidenţia dimensiunile efortului financiar public într-un exerciţiu bugetar. Reprezintă sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autorităţilor administraţiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii.fonduri cu destinaţie specială. Această grupă include: . Transferuri. Aceste 90 . . sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite. -venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. In situaţiile în care.

la virare.venituri din despăgubiri şi din asigurări. . Este de 0.3. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori în baza debitului stabilit. 91 . Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. sau la agenţii fiscali. potrivit bugetului în contul căruia acestea au fost încasate. sau prin ordin de plată peste această sumă.5. 13 Dobânzile se calculează pentru fiecare zi.venituri din valorificarea unor bunuri.5% pentru fiecare lună şi/sau pentru fiecare fracţiune de lună de întârziere. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor. inclusiv dobânzi13 şi penalităţi14 de întârziere. 14 Este sancţiunea pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale. cu înregistrările aferente în contabilitate). prin poştă. Încasările la primării sunt verificate zilnic cu ajutorul balanţei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local). Contribuabilii persoane fizice îşi achită obligaţiile fiscale în contul bugetului local la primărie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor). pentru care li se eliberează chitanţe doveditoare. Obligaţiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primărie (dacă primăria este împuternicită în acest sens. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. începând cu data de întâi a lunii următoare scadenţei acestora până la data stingerii acestora. Agenţii fiscali de la percepţiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la trezoreriile la care sunt arondaţi. inclusiv. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. în principal. inclusiv. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontări din cadrul primăriei sau din cadrul trezoreriei municipale/orăşeneşti. începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate. sunt evidenţiate distinct în contabilitate. 5. după care se înregistrează ca încasări. distinct pe fiecare impozit. Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementează). taxă sau alte obligaţii fiscale. în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Veniturile extraordinare provin din: . Contribuabilii persoane juridice îşi achită obligaţiile fiscale cu numerar la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor (până la suma de 3500 lei).cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat. Colectarea veniturilor bugetare Colectarea veniturilor bugetului general consolidat constă.

A. precum şi armonizarea legislativă în acest domeniu. taxe şi alte venituri ale bugetului de stat.F. ordonatorii de credite (principali. pe lângă alte funcţii. îl are şi pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.F. secundari sau/şi terţiari) au obligaţia de a asigura înregistrarea corectă în sarcina contribuabililor a obligaţiilor fiscale ale acestora. elaborează. Printre alte obiective. Aceeaşi obligaţie revine ordonatorilor de credite şi în legătură cu veniturile din mijloace extrabugetare.P. De asemenea. gestiunea dosarului fiscal şi a cazierului fiscal. taxelor.F. reprezentând impozite. persoane juridice şi persoane fizice. bugetului asigurărilor de şomaj. sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).P. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplică de A.N. conţinutul şi modelele formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor.F.NA. Administrarea veniturilor bugetare Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte.N. Stabilirea obligaţiilor de plată. care administrează veniturile statului este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.Eventualele înlesniri.F. şi A. 92 . datorate de plătitori. şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate. această autoritate precizează procedurile privind evidenţa contribuabililor. compensări şi amânări la plata impozitelor. contribuţiilor sociale şi a altor vărsăminte bugetare obligatorii sunt prevăzute de lege şi sunt aprobate de M. precum şi insrucţiunile de completare a acestora. stimulează conformarea voluntară a plătitorilor de taxe şi impozite.A. A.A. restituiri.F. urmăreşte îmbunătăţirea aşezării acestora pe contribuabili şi bugete. reprezentând contribuţia de asigurări sociale... în baza dispoziţiilor legale.A. 5. care au calitatea de angajator sau asimilaţi acestora.A.N.5. Autoritatea de specialitate din subordinea M.F.)¹. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.P.4.F. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.N. In legătură cu veniturile bugetare. In îndeplinirea acestei funcţii elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe şi indirecte. a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaţie specială constituite potrivit legii. cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul M.

. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. . . În cadrul instituţiilor publice. . după natură şi sursă. în roşu. Conturile de venituri se dezvoltă în analitic pe structura clasificaţiei bugetare.bugetul de stat. Cu aceste 93 . Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice. acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri.bugetele locale. . bugetul căruia îi aparţine venitul: .bugetul asigurărilor sociale de stat. avize de expediţie. facturi. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. . capitolul. subcapitolul. 3. paragraful.bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. primite ca donaţii şi sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral de la buget. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. 2. contabilitatea veniturilor se ţine în conturi distincte.bugetul fondurilor externe nerambursabile. 5. Structura conturilor de venituri Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal). În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri.5.bugetul asigurărilor pentru şomaj.5. simbolul contului (din planul de conturi).5. Structura contului contabil de venituri este următoarea: 1.bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.venituri evidenţiate în afara bugetelor locale. 4. se varsă direct la bugetul din care se finanţează acestea. .

efecte scontate neajunse la scadenţă. denumite şi conturi de ordine şi evidenţă. Cu fondurile primite de către instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la buget se majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. chirii şi alte datorii asimilate. 94 . 5. precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi pasivele unităţii. valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.6. active fixe luate cu chirie. în păstrare sau custodie.sume se majorează creditele bugetare ale bugetului instituţiei publice beneficiare şi care urmează să se utilizeze potrivit legii. precum şi alte valori. se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului. debitori scoşi din activ. urmăriţi în continuare. În această categorie se cuprind angajamente (garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţiere Drepturile şi obligaţiile.

politici contabile . O. şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. care includ: politici contabile şi note explicative. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii Contabilităţii nr. Componenţa situaţiilor financiare Situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice cuprind: • bilanţul. Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţională. care se compun din: . Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. art.G. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli îl reprezintă situaţiile financiare.E.cont de profit şi pierdere . Pentru instituţiile publice.note explicative. • anexe la situaţiile financiare. • situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor. Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi 95 . respectiv în lei. • contul de execuţie bugetară.politici contabile . • situaţia fluxurilor de trezorerie. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. fără subdiviziunile leului. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.cont de profit şi pierdere . 82/1991.situaţia fluxurilor de trezorerie .situaţia modificării capitalului propriu . 6. • contul de rezultat patrimonial.bilanţ .1.E.bilanţ .27 (3): .note explicative. Pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile armonizate cu directivele C.Capitolul 6: SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE Se constituie din: (v. situaţiile financiare anuale sunt cele simplificate. nr. se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă. Pentru necesităţile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaţionale.

a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune. după caz. poziţiei financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu). Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor. fără a întocmi situaţii financiare. după caz. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze situaţiile financiare ale instituţiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului. Situaţiile financiare se semnează de conducătorul instituţiei şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. depun un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. pentru asigurarea concordanţei datelor din contabilitatea instituţiei publice cu cele din contabilitatea unităţilor de trezorerie a statului. Unităţile fără personalitate juridică. subordonate instituţiilor publice din România. Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie a statului la care au deschise conturile situaţia fluxurilor de trezorerie pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. organizează şi conduc contabilitatea operaţiunilor economicofinanciare până la nivel de balanţă de verificare. potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale. subordonate instituţiei publice. potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. precum şi a performanţei financiare şi a rezultatului patrimonial. depun la Ministerul Finanţelor Publice sau direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari sau terţiari. se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale. Activitatea desfăşurată în străinătate de unităţile fără personalitate juridică. datoriilor. ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. 96 . Ministerele. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Situaţiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. alte autorităţi publice. la termenele stabilite de acesta.

Acestei cerinţe trebuie să-i răspundă situaţiile financiare prin intermediul cărora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori economico-financiari cu ajutorul cărora să poată fi caracterizată situaţia şi starea patrimoniului. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel care are două părţi distincte: activul (partea stângă) şi pasivul (partea dreaptă). datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare. p.1. generalizată. Schematic. Bilanţul 1.M.1. 97 .” 15 Bilanţul se întocmeşte pe baza ultimei balanţe de verificare a conturilor sintetice. este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. mărime. C. situaţia financiară şi rezultatele obţinute. unul deosebit de important. punând faţă în faţă – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele. bilanţul se prezintă astfel: 15 Drăgan. 2005. sintetică. Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituţiilor publice (şi cel al operatorilor economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obţine cu ajutorul bilanţului.279. Acest tabel specific în forma şi conţinutul său este unul din procedeele specifice metodei contabilităţii. „Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală. proprietate sau complexitate. indiferent de obiect. încheiată după înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaţiunile economico-financiare aferente perioadei raportate. Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaţiilor contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciţiului – într-o formă centralizată. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. bilanţul se prezintă practic sub forma unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul căruia se organizează şi se centralizează datele evidenţei la nivelul fiecărei autorităţi cu personalitate juridică. Componenţă Bilanţul contabil prezintă situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o entitate la un moment specificat.6. Editor: Asociaţia Europeană de Studii şi Consultanţă. Definiţie. – Contabilitatea instituţiilor publice.

Patrimoniul oricărei entităţi este reflectat în bilanţ sub două aspecte: al componenţei şi structurii lui natural – materiale. creanţe etc. respectiv ca surse de formare.A. ca pasive – în partea dreaptă. iar pasivul.a..a. „. R. complexităţii. clasificarea surselor de finanţare în funcţie de modul de constituire (surse proprii şi surse străine) şi exigibilitatea lor”. fiecărui post de bilanţ – de activ sau de pasiv – îi corespunde un cont contabil. activul prin componenţa sa evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice. Scopul acestor permutări este cel al creşterii potenţialului informaţional şi de analiză a bilanţului. • Active circulante (stocuri. inclusiv în bilanţ. mijloace fonduri imobilizate. În practică însă.. şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanţului).. p. Toate drepturile şi obligaţiile înscrise în contabilitate. stocuri.). Ristea M. 16 Călin O. efectuării plăţii/încasării ş. Activele – datorită diversităţii. cont de activ sau cont de pasiv: această relaţie exprimă legătura dintre cont şi bilanţ. fonduri de trezorerie.. 1997. sunt evidenţiate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul stingerii lor (al rambursării. Activele sunt prezentate în activul bilanţului în starea lor la momentul încheierii acestuia: de aici denumirile de imobilizări.) (din activ se scad datoriile) • Provizioane • Datorii ( împrumuturi şi alte datorii) (din pasiv se scad creanţele restante – cele peste un an) Total Activ = Total Pasiv Prin diferenţa dintre total activ şi total datorii se determină indicatorul active nete. 16 Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.. 98 . Bucureşti. Bazele contabilităţii.) curente ş. care trebuie să fie egal cu capitalurile proprii. Neamţu H.Activ BILANŢ Pasiv • Imobilizări (necorporale. ca active – în partea stângă şi ca mod de dobândire. se efectuează cumulări şi disocieri ale soldurilor unor conturi..35.. în cadrul unor lucrări pregătitoare întocmirii bilanţului. disponibilităţi băneşti ş.a. Teoretic. Văduva I. • Capitaluri (rezultatul exerciţiului financiare) curent şi rezultatul reportat. chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de pasiv în activul bilanţului. ca provenienţă. Editura Didactică şi Pedagogică. corporale.

Datorită acestor particularităţi. Această categorie de active participă la mai multe cicluri de producţie/activitate. 17 99 . evident. ca active circulante. acreditivele şi avansurile de trezorerie. Sunt valori economice a căror perioadă de utilizare este mai mare de un an. Stocurile. O primă clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active circulante – sau curente.a. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H. mijloace de transport. sculele şi verificatoarele ş. sau fixe. construcţii speciale ca poduri. deci se caracterizează printr-o utilizare durabilă. Activele circulante. disponibilităţilor băneşti. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenţele contabile (în prezent pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei17). dar reflectat din punctul de vedere al provenienţei. În spaţiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este considerat activ fix este de 420 € (în ţările membre UE care au adoptat moneda unică). De asemenea.105/2007. Spre deosebire de activele fixe. Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limită de sumă.G. Pasivele reprezintă acelaşi patrimoniu. Disponibilităţile băneşti reprezintă numerarul din casieria instituţiei şi sumele aflate în conturile curente sau de disponibil deschise la unităţile bancare sau ale trezoreriei statului.multitudinii acestora – se clasifică unitar pe economie pentru a fi evidenţiate în acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrări contabile – oriunde funcţionează entitatea care întocmeşte bilanţ contabil. sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durată de funcţionare mai mică de un an. sunt acele valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime. obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mică valoare sau de scurtă durată. sunt. utilizarea acestora este limitată convenţional la un singur ciclu de producţie / activitate. materiale (consumabile). indiferent de valoarea lor contabilă. ambalaje etc. sau curente. Acestea se află într-o continuă stare de transformare ca formă materială şi/sau valorică. respectiv bunuri imobile. creanţelor. imobilizări. Exemple de active imobilizate: clădiri. nr. sunt acele valori economice existente sub forma stocurilor. Activele imobilizate. de lucru. Valoarea de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor de funcţionare. sportiv. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecţie. respectiv al surselor de formare: capital Se stabileşte periodic prin hotărâre a Guvernului. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanţului. ziduri de sprijin ş.a. În mod convenţional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar.

Toate aceste lucrări. administrator. împrumutate ş. Aceste persoane sunt denumite generic creditori întrucât creditează instituţia/operatorul în cauză. reevaluarea.a. juridice etc.propriu. şi invers. surse atrase. în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare. până în momentul plăţii lor. pe salarii etc. Nu pot exista în patrimoniul unei instituţii (sau al unui operator economic) mijloace fără sursă de finanţare. care reflectă situaţia de fapt. Pe lângă resurse proprii. şi necurente – de peste un an). operaţii de regularizare ş.a. Beneficiarii respectivelor valori avansate poartă denumirea de debitori (instituţia. clasificarea creanţelor şi datoriilor după vechime (în curente – de până la un an. finanţator al unei părţi din patrimoniu cu scopul de a primi un echivalent valoric.).a. bunurile/activitatea este finanţată şi din împrumuturi. Datoriile se grupează şi în datorii financiare (creditele primite de la bănci sau instituţii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu). prin componenţa sa. decontări cu persoane fizice. Capitalul. pasivul bilanţului – evidenţiind sursele de finanţare a bunurilor/activităţii economice – indică gradul de finanţare proprie/atrasă. Rezultă că. 100 . datorii salariale (privind obligaţiile salariale ale angajatorului faţă de angajaţi) ş. În pasivul bilanţului se reflectă şi creanţele. contribuie la întocmirea unui bilanţ realist. inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate (termenul de rambursare/decontare). din care rezultă obligaţii de rambursare. reprezintă fonduri proprii şi reflectă modul de finanţare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urmă sunt redate în activul bilanţului). Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului este obligatorie şi are ca bază economică corespondenţa deplină între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora (pasive). Acestea sunt valori avansate de o persoană fizică/juridică în calitate de proprietar. Întocmirea bilanţului este precedată de o serie de lucrări pregătitoare: inventarierea. datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaţiei faţă de cei care le-au acordat (dacă nu s-a convenit altfel) până în momentul rambursării complete (dacă este vorba de credite bancare sau de credite acordate de persoane fizice) sau. şi altele. datorii fiscale (impozite datorate pe profit. operatorul căruia i se acordă sume cu titlu rambursabil devine debitor până la achitarea debitului). sub diferitele sale forme. Ca sursă de finanţare.

3 Rezultatul patrimonial (sold creditor) . 20 000. p.00 1 Rezerve.00 2 Rezultatul reportat (sold creditor) 12 000.00 2 000. mobilier Active necorporale Programe software Înregistrări pe pelicule Stocuri (active) Materiale consumabile Obiecte de inventar Creanţe curente şi necurente (creanţe ce urmează a fi încasate într-o perioadă mai mică de un an şi mai mare de un an) Disponibilităţi băneşti (conturi la bancă) 6 000.00 11 500.00 8 000. Active financiare Titluri de participare (deţinere de acţiuni) Creanţe imobilizate (împrumuturi pe termen lung) Active fixe (nefinanciare) Active corporale Terenuri.00 12 000.00 12 200. maşini..40) Bilanţ contabil la 31. ..00 .00 9 000.Exemplu: O instituţie publică întocmeşte următorul bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar (A se vedea şi Fig.00 .12. 1. ACTIV ASIV I. fonduri . clădiri.00 11 000. 63 800.00 P 15 000.

00 87 500.00 Capitaluri proprii (1 + 2 + 3) 87 500.00 7 500.00 0.00 102 . Datorii curente şi necurente (cu termen de rambursare sub un an şi de peste un an): (3000+4500) Active nete: Total active (I) – Total datorii (II) 95 000.Disponibil în casă Total Active II .

2. Modificările bilanţului Exercitarea atribuţiilor date prin lege instituţiilor publice face ca funcţionarea acestora să fie activă, dinamică. Activitatea instituţiilor şi autorităţilor în interesul public se efectuează cu cheltuieli, cu încasări de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenţii ş.a. Astfel, fiecare operaţie economică, financiară, dă naştere unei modificări în bilanţ. În practică însă nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilanţ contabil după fiecare operaţie economică şi nici după efectuarea câtorva operaţii. Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte entităţi încheie bilanţurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991. Cu referire directă la instituţiile public, Legea prevede ca acestea să încheie bilanţ contabil la sfârşitul exerciţiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii funcţionării, la încetarea activităţii, în cazul fuzionării ş.a. Bilanţul se modifică ca urmare a unei singure operaţii fie numai în activ, fie numai în pasiv, fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorării sau diminuării cu aceeaşi sumă a unor posturi din bilanţ. În toate situaţiile de modificare a bilanţului se menţine egalitatea dintre activ şi pasiv. Principalele modificări ale bilanţului ca urmare a unei operaţii economice se încadrează în unul din următoarele tipuri: I. Modificări de structură: a) A + x - x = P Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu pasivul. b) A = P + x – x Se modifică simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea acestuia cu activul. II. Modificări de volum: a) A + x = P + x Se majorează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. b) A – x = P – x Se diminuează simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanţului, fără a afecta egalitatea bilanţieră. Bilanţul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul căruia patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare din cele patru tipuri de modificări care pot avea loc în decursul desfăşurării activităţii astfel încât egalitatea dintre cele două părţi ale tabloului bilanţier să se menţină (neexistând alternativa inegalităţii între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificări
103

se produc schimbări în posturile de bilanţ, fără influenţarea totalului bilanţier în cazul modificărilor de structură şi cu diminuarea – sau majorarea – totalului în cazul modificărilor de volum. Totodată, bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului respectiv pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile necurente. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. În funcţie de necesităţile de informare, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita prezentarea în bilanţ a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în mod curent, de regulă. Formatul bilanţului nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. Ca structură şi conţinut, în bilanţul contabil se reflectă toate principiile contabilităţii.

104

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

6.1.3. Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui element al conturilor de capital.

6.1.4. Anexele la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Ele conţin: politici contabile şi note explicative. Notele explicative furnizează informaţii suplimentare care nu sunt încorporate în situaţiile financiare.

105

Notele explicative se prezintă sistematic.angajamente legale . după caz. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil. suma corespunzătoare anului curent şi celui precedent pentru comparaţie. e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).Notele explicative la situaţiile financiare conţin informaţii referitoare la metodele de evaluare a activelor. b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii acesteia.drepturi constatate . consumuri de resurse).cheltuieli efective (costuri. se va prezenta.credite bugetare iniţiale. care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise în trezorerie sau la bănci.5. precum şi orice informaţii suplimentare care sunt relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.angajamente legale de plătit . 6. Pentru elementele prezentate în notele explicative. de regulă.încasări realizate . Pentru fiecare element semnificativ din bilanţ trebuie să existe informaţii în notele explicative. în structura în care a fost aprobat bugetul.angajamente bugetare . pentru buna lor înţelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. prevederi bugetare definitive .drepturi constatate de încasat b) informaţii privind cheltuielile: .1. c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare. d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate.plăţi efectuate . şi trebuie să conţină: a) informaţii privind veniturile: . 106 . credite bugetare definitive . Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar.prevederi bugetare iniţiale.

02 Rezultatul reportat .03 Rezultatul reportat . licenţe.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.01 Rezultatul patrimonial .01 Rezultatul reportat . local. asigurări sociale.1 Terenuri 211. mijloace de transport.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.02 Rezultatul patrimonial . asigurări. aparatură birotică. local. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale 107 . brevete.bugetul local 117.2 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice.bugetul local 131 Fondul de rulment 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 205 Concesiuni.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII PUBLICE (Extras) Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale 117 Rezultatul reportat 117. animale şi plantaţii 214 Mobilier.bugetul asigurărilor sociale de stat 121 Rezultatul patrimonial 121. şomaj. sănătate) 121. şomaj) 117. mărci comerciale. drepturi şi active similare 211 Terenuri şi amenajări la terenuri 211. sănătate.

SAPARD.salarii datorate 431 Asigurări sociale 437 Asigurări pentru şomaj 442 Taxa pe valoarea adăugată 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 450-458-Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (Phare. 461 Debitori 462 Creditori 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 468.E. ISPA etc.Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 302 303 Clasa 4 Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar CONTURI DE TERŢI 401 Furnizori 404 Furnizori de active fixe 411 Clienţi 421 Personal .4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans Clasa 5 512 5121 5124 519 520 521 5211 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Conturi la bănci Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în valută Împrumuturi pe termen scurt Disponibil al bugetului de stat Disponibil al bugetului local Disponibil al bugetului local 108 . ) 459 Sume datorate bugetului U.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 468.

SAPARD.E.PHARE. 682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile Clasa 7 745 746 766 768* 770 Clasa 8 8030 8031 8036 8051 8060 8061 891 892 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile asiguraţilor Venituri din dobânzi Alte venituri financiare . ISPA Finanţarea de la buget CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă Active fixe corporale luate cu chirie Chirii şi alte datorii asimilate Garanţii constituite de concesionar Credite bugetare aprobate Credite deschise de repartizat Bilanţ de închidere Bilanţ de deschidere 109 .5221 local Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului Casa şi alte valori 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 614 Cheltuieli cu deplasări. transferări 641 Cheltuieli cu salariile personalului 675 Contribuţia României la bugetul U. detaşări.

Of..Bibliografie selectivă  Dascălu. 1. 2005.  Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Noua contabilitate publică.12.186 bis din 29.2005. A. Bucureşti.  Morariu. 2004. 110 . I. Nişulescu. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.. Ştefănescu. C. Editura InfoMega. Editura Universitară. 2005. Bucureşti. Editura CECCAR. A. traducere. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia..917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Contabilitatea instituţiilor publice. 1. Suciu G.  IPSASB.. nr. M.