1.

Stratigrafia peretelui vascular Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici. Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat, mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele corespunzatoare.

A. TUNICA INTIMA Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol de shimb si este netrombogenica. B. TUNICA MEDIE Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin. C. ADVENTITIA Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte tunici si nutritiv.
2. Artera de tip elastic Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic, subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata 3. Artera de tip muscular Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire. 4. Arteriola – metaarteriola ARTERIOLA Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna (arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de fibre au fibrele dispuse continuu. METAARTERIOLA Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s). Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste complet fluxul sangvin. Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINOGLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele

endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici. 5. Venele VENULELE POSTCAPILARE Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie. Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic. a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in tunica medie si intima). b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara) c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi. d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane, neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale. Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt: -suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate sanguine -celula endoteliala propriu-zisa -membrana bazala capilara Ph-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm. *Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax. 6. Tipuri de capilare sanguine CAPILARUL Exista mai multe tipuri de capilarizare: - normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara - reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune - capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se intalneste la nivelul ficatului - sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului renal, pancreasului In rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens. Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie. TIPURI DE CAPILARE -capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10 micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.

-capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine, tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma). -capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza anterioara. 7. Organizarea histologică a lobulului timic Lobulul timic - are formă cu margini neregulate - are 2 zone: corticala şi medulara Lobulul are reţea de susţinere cu dublă origine: - epitelială pentru că organul se dezvoltă din pungile 3 şi 4 branhiale (din endoderm) - conjunctivă – ce derivă din mezoderm Reţeaua de susţinere a) celulele epiteliale îşi modifică forma, au prelungiri ce se ramifică şi vin în contact unele cu altele ⇒ citoreticul(celulele au formă asemănătoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar citoplasma celulelor epiteliale conţine tonofilamente şi tonofibrile. b) există şi citoreticul format de celule reticulare c) reţeaua reticulară este alcătuită din fibre de reticulină (citoreticulul este o pseudoreţea celulară) 1. Corticala – la periferie, înconjoară medulara, apare întunecată - conţine multe limfocite mature în special T(sosesc din măduvă pe cale sanguină) - poate fi socotită centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T şi multe limfocite T mor pe loc(foarte puţine limfocite T trec în medulară şi pe cale sanguină ajung să populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice) - prezintă foarte multe capilare sanguine: între sânge şi limfaticele din jur se formează bariera sânge-timus cu următoarele straturi(dispre lumen spre populaţia de celule limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu 2. membrana bazală conjunctivă a vasului sanguin 3. lamă subţire de ţesut conjunctiv în care se află o placă deasă de fibre de reticulină 4. membrana bazală a celulelor epiteliale din afară 5. 1-2 rânduri de celule epiteliale situate pe această membrană bazală Astfel se formează o barieră de nepătruns între sânge şi celulele limfatice T pentru ca limfocitele T să fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge. 2. Medulara - pe reţeaua de susţinere dublă sunt mai puţine celule : macrofage, limfoblaşti şi limfocite mature în număr mai mare (ce trec din corticală). - corpusculii Hassall : în număr variabil în fiecare lobul (cresc cu vârsta) , au formă rotunjită, ovalară, celule epiteliale ce şi-au încheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt inerte) celulele se aşează unele peste altele ca foile într-o ceapă. Unii corpusculi Hassall pot conţine în mijlocul lor o substanţă hialină sau lichid sau depuneri de calciu. Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fără activitate - prezenţa lor pune diagnosticul de organ Funcţii : 1. organ limfopoietic – formează limfocitele T pentru organism 2. intervine în procesul imun al organismului, în special în imunitatea celulară 3. funcţia endocrină : secretă timina, timozina cu rol de hormoni

Involuţia timică : se dezvoltă cel mai mult la pubertate apoi involuează. Ţesutul timic e înlocuit cu ţesut adipos. La bătrâni există insule timice înconjurate de adipocite. 8.Proliferarea,diferenţierea şi selecţia limfocitelor timice 9. Splina, pulpa alba Pulpa albă prezintă: teci foliculare periarteriale, corpusculii splenici Malpighi. Tecile au stromă obişnită(citoreticul şi reţea de reticulină). Pe stromă sunt aşezate limfocite T, astfel tecile sunt zona timo-dependentă a splinei. Corpusculul(foliculul splenic) Malpighi format din : - zona corticală întunecată - zona medulară (centrul germinativ) - capilare sanguine - e populat cu limfocite B şi reprezintă zona timo-independentă din splină - conţin excentric un ram arterial(permite punerea diagnosticului de organ de splină : folicul limfatic cu arteriolă). Splina - este situată pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatică - are o capsulă conjunctivă groasă ce conţine multe fibre de colagen, puţine fibroblaste şi substanţă fundamentală - din capsulă pleacă septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramifică la întâmplare necompartimentând complet splina şi formând teritorii inegale ca mărime şi ca formă. - septurile formează trabecule sau travee - splina prezintă o suprafaţă convexă şi un hil, are 3 sectoare: - pulpa roşie(cea mai bine reprezentată) - pulpa albă(e mai redusă) - zona marginală între pulpa albă şi pulpa roşie - pulpa albă e reprezentată de mici puncte albe diseminate în pulpa roşie 10. Splina, pulpa roşie Pulpa roşie prezintă : cordoane celulare Billroth şi sinusuri venoase. Cordoanele celulare au aceeaşi stromă pe care se află foarte multe tipuri de celule: granulocite, agranulocite(limfocite/monocite), trombocite , macrofage, plasmocite, foarte rare megacariocite. Sinusurile venoase au calibru neregulat, traiect helicoidal şi perete cu endoteliu discontinuu: celule endoteliale la distanţă între ele, cu axul mare paralel cu axul lung al vasului; pentru a fi menţinute pe loc, în jurul lor se află un cerc cu ulte fibre de reticulină(circulare) ce solidarizează celulele. Splina - este situată pe cale sanguino-circulatorie, nu pe cale limfatică - are o capsulă conjunctivă groasă ce conţine multe fibre de colagen, puţine fibroblaste şi substanţă fundamentală - din capsulă pleacă septuri conjunctivo-vasculo-nervoase(uneori cu rare fibre musculare netede) ce se ramifică la întâmplare necompartimentând complet splina şi formând teritorii inegale ca mărime şi ca formă. - septurile formează trabecule sau travee - splina prezintă o suprafaţă convexă şi un hil, are 3 sectoare: - pulpa roşie(cea mai bine reprezentată) - pulpa albă(e mai redusă) - zona marginală între pulpa albă şi pulpa roşie - pulpa albă e reprezentată de mici puncte albe diseminate în pulpa roşie

Intre cele doua regiuni exista zona paracorticala. Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare. celulele endoteliale au o particularitate: au forma inalta. In medulara. 11.scurte si drepte) care conduc sangele spre sinusurile venoase ale pulpei rosii. Ganglionul limfatic are o regiune periferica (corticala) si una centrala (medulara).high endothelium venules) . care se numeste centru germinativ. Fierul trece în sânge şi la nivelul măduvei hematogene este reutilizat pentru fabricarea unor noi hematii. intervine în apărarea organismului în procesul umoral şi celular prin limfocitele B şi T 3. Prin această degradare se eliberează fier din hematii. prin hil. Din acestea se desprind ramuri . La nivelul venulelor postcapilare. Circulatia sangelui se face printr-o artera care patrunde prin hil. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la culoare. eucromatici. cu nuclei clivati. centrale sunt arteriolele penicilate (au forma de pensula . care au dimensiuni mai mari. Acesti foliculi limfoizi sunt formatiuni rotund-ovalare cu aspect caracteristic. Sunt organe incapsulate. Zona intunecata este alcatuita din centroblaste. Aceste ramuri se inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe. Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. este locul principal de distrugere a hematiilor îmbătrânite . celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare. sunt cubice sau chiar cilindrice. Foliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Ele se numesc venule cu endoteliu inalt (HEV . aflandu-se pe traseul vaselor limfatice.arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. Corticala contine tesut limfoid organizat in foliculi limfoizi. In zona paracorticala se gasesc predominant lifocite T. De asemenea. Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Un ganglion are o fata convexa si un hil. Circulaţia intrasplenică a sângelui Circulatia la nivelul splinei Arterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului.Funcţii : 1. Sangele strabate spatiul dintre aceste celule pana la capilarele sinusoide ale pulpei rosii. La nivelul lor exista limfocite T in diferite stadii de diferentiere. da ramuri pentru septuri care vor da ramuri pentru foliculi. circulatia fiind de tip inchis si sangele neparasind arborele circulator. La nivelul fetei convexe intra vasele aferente caare ies pe la nivelul hilului sub forma unui singur vas eferent. Sangele se aduna apoi in venule care conflueaza si formeaza venele de la nivelul septurilor. mai inchisa la culoare care se numeste manta si una centrala. 12. avand o capsula conlucntiva care trimite septuri (trabecule) ce nu compartimenteaza complet organul. Ganglionul limfatic Se gasesc raspanditi in tot organismul. A doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se termina printre cordoanele de celule ale pulpei rosii. In zona clara se gasesc centrocite. Acestea vor forma in final venele splenice ce parasesc splina prin hil. la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Aceaasta circulatie este deschisa deoarece sangele paraseste arborele circulator. Hematiile sunt reţinute aici şi fagocitate de macrofage. Sunt o statie de filtrare a limfei. care au un aspect caracteristic. citoplasma bazofila si nuclei palizi. Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica. mai palida. ce formeaza prin unire venele ce parasesc ganglionul pe la nivelul hilului. Ramurile terminale ale a. Prima sustine ca exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase. La nivelul hilului se afla si arterele si venele ce vascularizeaza ganglionul. organ limfopoietic ce formează limfocite pentru organism 2. Circulatia sangelui si limfei din ganglion Limfa patrunde prin vasele aferente care prezinta valve ce asigura curgerea unidirectionala catre sinusul subcapsular → sinusurile intermediare (strabat corticala) → sinusurile medulare si iese din ganglion prin vasul eferent. Din sinusoidele pulpei rosii iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si formeaza venele trabeculare ce nu prezinta un perete muscular propriu. Splina nu are circulatie limfatica.

De asemenea.acoperă pereţii vestibulului (buze şi obraji) . Mucoasa de căptuşire . functie Structură histologică generală 1.structură. corpusculi Meissner. eucromatici. Submucoasa . şi celule din următoarele tipuri: keratinocite.muşchi striaţi 4.ţesut conjunctiv lax .nu există pe rafeul median şi pe gingie . cu nuclei clivati. strat reticular (profund) alcătuit din ţesut dens semiordonat . legată ferm de os . Mucoasa – alcătuită din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat. Foliculul limfatic . citoplasma bazofila si nuclei palizi.conţine glande salivare mici 3. deşi au keratină. keratinizat sau parakeratinizat (are strat cornos iar celulele cornoase. care au un aspect caracteristic.epiteliu pavimentos stratificat – keratinizat. nekeratinizat. Langerhans.este alcătuită din epiteliu pavimentos nekeratinizat cu trei straturi : bazal. localizare. Foliculii primari sunt omogeni si mai inchisi la culoare. In zona clara se gasesc centrocite. capilare sanguine. celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare 14. la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. mai inchisa la culoare care se numeste manta si una centrala.inextensibilă.Alte tipuri de celule in ganglionul limfatic: in foliculi: celule dendritice foliculare . Foliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica.lamina propria alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu: strat papilar cu multe papile. Foliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare. De căptuşire . parakeratinizat . Zona intunecata este alcatuita din centroblaste. Mucoasa masticatorie din palatul dur . funcţie Foliculii pot fi primari (areactivi) si secundari. Raport cu pielea şi epiteliul respirator Mucoasa 1. structura. care au dimensiuni mai mari. In zona paracorticala se gasesc predominant lifocite T. Foliculii limfoizi conti in majoritate limfocite B. melanocite. in sinusuri sunt mai putine limfocite decat in restul parendchimului si prin urmare aici pot fi observate mai usor celulele reticulate prin MO.lamina propria alcătuită din ţesut conjunctiv lax 2.este alcătuită şi din epiteliu parakeratinizat . în partea anterioară are ţesut adipos şi în partea posterioară are multe glande salivare mici 2. spinos. faţainferioară a limbii. îşi păstrează nucleii) .acoperă podeaua cavităţii bucale.celule interdigitate in sinusuri. in cordoanelel celulare ale medularei si la nivelul tesutului limfoid propriu-zis din corticala exista si macrofage. Masticatorie – acoperă palatul dur şi gingia 2. In medulara.acolo unde există. celule Merkel (receptori mecanici). mai palida. palatul moale 3.e reprezentată şi de mucoasa alveolară . superficial. . Specializată (gustativă) – faţa superioară a limbii 1.este extensibilă şi elastică şi se adaptează . Rolul ganglionilor limfatici: produc doua tipuri de limfocite B efectorii: plasmocite limfocite B cu memorie 13. Mucoasa cavitatii bucale: tipuri.fibrile de ancorare cu epiteliul Submucoasa palatului dur . Musculara .e aşezată pe osul palatin . fibre nervoase.APC regiunea paracorticala . care se numeste centru germinativ.

au muguri gustativi . nervi Raporturi: cu mucoasa respiratorie.este prezentă cu excepţia feţei inferioare a limbii .conţin epiteliu stratificat pavimentos keratinizat .sunt ridicături ale epiteliulu şi ale laminei propria de dedesupt .sunt alcătuite din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat . fungiforme.are benzi de colagen ceea ce implică o rezistenţă crescută . foliate (numai la sugari) Papilele Filiforme .. există glande sebacee de culoare galbenă (granulele Cordance) .sunt de patru tipuri: filiforme. iar epiteliul lor este stratificat pavimentos .lamina propria este un ţesut conjunctiv lax ⇒ 1/3 posterioară corespunde bazei limbii . au formă conică . .este alcătuit din ţesut pavimentos stratificat nekeratinizat cu cripte (invaginări adânci) .se află pe faţa superioară a limbii .este legată de muşchi sau de os .orice zonă de trecere între tipuri diferite de epitelii prezintă o rată mai mare de diviziune a celulelor. limfatice.este alcătuită din epiteliu stratificat pavimentos . osul.conţine glande salivare mici.Pe faţa internă a obrajlor. canalul cervical al colului uterin şi epiteliul extern al vaginului – cancerul de col uterin 3.E.este alcătuită din ţesut conjunctiv lax .sunt formate din epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat .au glande salivare mici (von Elmer) în lamina propria Mugurii gustativi .nu au muguri gustativi. vase sanguine.lamina propria conţine amigdalele linguale (aglomerări de foliculi limfatici) şi glande salivare mici ⇒ 1/3 posterioară şi 2/3 anterioare sunt separate de V-ul lingual – şanţul terminal (vestigiu al ductului tiro-glos) ⇒ 2/3 anterioare corespund corpului şi vârfului limbii 15. arcadele dentare.au muguri gustativi Papilele Circumvalate .sunt mai rare pe suprafaţă. ce se extind în muşchi. aceste zone având un risc mai mare de apariţie a cancerelor (D. Structura generală şi inervaţia limbii Papilele linguale . au rol mecanic Papilele Fungiforme . Mucoasa specializată . pielea.are fibre elastice ⇒ elasticitate necesară mai ales la obraji (pentru ca ei să nu fie mestecaţi) .Mucoasa de căptuşire prezintă zone de trecere între mucoasa bucală şi cea respiratorie (pe faţa posterioară a palatului moale) şi între mucoasa bucală şi cea digestivă (în faringe) .lamina propria este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu papile. în apropierea comisurii labiale. dar mai frecvente pe margini . conţine fibre nervoase TNL ce pătrund în epiteliu şi corpi Meissner Submucoasa .sunt în număr de 8-12 situate anterior de V-ul lingual . circumvalate (înconjurate de un şanţ la bază).axul lor conşine ţesut conjunctiv lax.sunt cele mai multe (pe toată suprafaţa limbii).

motorie prin nervul XII . conţinând: 96% mineral de hidroxi-apatită. cald. functie .ia naştere numai în timpul vieţii intrauterine de ameloblaşti . orizontal.linii incrementale Retzius (sunt aproape paralele cu suprafaţa smalţului) . 1 canin.la fiecare por vin fibre nervoase senzoriale din nervii VII sau IX. 2 pemolari. precum şi în epiteliul faringian .se găsesc în epiteliul palpilelor fungiforme.prezintă: .bazale (mici.matricea organică este alcătuită din enameline şi are rol în protejarea tufelor . compozitie moleculara.senzitivă (tact.dinţii permanenţi : (2 incisivi.au un corp palid ovoidal. scunde) . 3 molari)x2 . funcţie Mugurii gustativi . durere. Mugurii gustativi.e format din prisme adamantine + substanţă interprismatică .senzorială : 2/3 anterioare prin nervul VII.neuronii postganglionari simpatici se află în ganglionul cervical simpatic.liniile Retzius sunt de mai joasă mineralizare (reprezintă etape în depunerea calciului) .celulele înalte converg spre suprafaţă şi delimitează un por gustativ . rece) : 2/3 anterioare prin nervul V.tufele(?) smalţului.cavitatea pulpară ce se continuă cu canalul apical ce se deschide prin foramen apical (la vârful rădăcinii) ⇒ conţine pulpa dentară.neuroepiteliu ce prezintă microvili spre por şi unul singur e lung şi gros (spre por) Din celulele bazale (generatoare) apar celulele de susţinere apoi celulele neuroepiteliale cu microvili mulţi şi celulele neuroepiteliale cu un microvil mare Celulele cu un microvil mare eliberează la polul bazal (spre fibra nervoasă) osubstanţă cu rol de madiator atunci când există substanţe sapide..sunt formaţi din . ultrastructură. La MICROSCOPUL ELECTRONIC : . Dintele: structura. . iar 1/3 posterioară prin nervul IX .dinţii deciduali : (2 incisivi.perete dur : dentina acoperită de smalţ (acoperă dentina la nivelul coroanei) şi cement (acoperă dentina la nivelul rădăcinii) . iar 1/3 posterioară prin nervul IX .substanţele sărate se presupune că ar acţiona prin canale de Na ⇒ deschidere ⇒ depolarizare . cu trei tipuri de celule la MICROSCOPUL OPTIC : .este un material extracelular foarte mult mineralizat. Inervaţia limbii .au un corp palid ovoidal.neuroepiteliale senzoriale (înalte) . localizare.gustul acru e dat de substanţe acide (acţionează prin canalul de K ⇒ deschidere ⇒ depolarizare) . cu trei tipuri Muşchii limbii Sunt muşchi striaţi extrinseci şi intrinseci aşezaţi pe 3 planuri : longitudinal. .substanţele dulci şi amare se pare că ar avea receptorii în membrana celulelor neuroepiteliale 17. 1 canin.de susţinere (înalte) . 4% materie organică + apă . longitudinal. foliate şi circumvalate. vase şi nervi Smalţul . precum şi în epiteliul faringian . oblic. 2 premolari)x4.celule de susţinere ce conţin granule de secreţie (proteoglicani) . iar cei postganglionari parasimpatici sunt intramurali 16. care sunt neregularităţi între smalţ şi dentină .vegetativă –simpatică şi parasimpatică– pentru vase şi glande salivare .se găsesc în epiteliul palpilelor fungiforme. structură.există două tipuri de dinţi : . foliate şi circumvalate.

fosfoproteine). fibroblaşti (secretă sau resorb colagenul) 2.are zone acelulare şi zone celulare reprezentate de cementocite .fibre vegetative din ganglionul cervical simpatic (pentru vase) .nu este vascularizat şi se hrăneşte prin difuziune de la nivelul alveolei dentare Ligamentul periodontal . 50-55% colagen I şi proteoglicani .linii incrementale (de creştere) von Ebner (una e mai groasă şi se numeşte linia Owen) . suport.matricea este formată din fascicule mici de fibre de colagen. în nutriţia cementului.fibre senzitive din ganglionul nervului V care vin la corpul şi prelungirea apicală a odontoblastului Vascularizaţia .sunt odontoblaşti cu: . aparat Golgi.este alcătuit din 45-50% apatită. proteoglicani sulfataţi şi nu are fibre elastice Inervaţie . mobilitate. leucocite migrate . terminaţii nervoase (vasele au rol de hrănire prin difuzie a cimentului) 3. macrofage. microtubuli.Dentina . în erupţia dintelui Alveola dentară .este echivalent cu periostul osului alveolar .lacune (Czermak) . granule de secreţie (secretă colagenul.prelungire (Tomes) în tubulii dentinali. ţesut conjunctiv dens alcătuit din fibre de colagen transversale ce ies din cement.strat granulos (Tomes) .este alcătuită din osul alveolar. epiteliu alcătuit din insule epiteliale Malassez = vestigiu al dezvoltării ligamentului .tubuli dentinali (Tomes) : adăpostesc 1 prelungire apicală a unui odontoblast (celulă ce secretă dentina) .osul de susţinere alcătuit dintr-un strat lamelar Gingia . fibroblaşti.reţea capilară subodontoblastică din care pornesc anse capilare în stratul odontoblaştilor = capilare fenestrate. mitocondrii şi corpusculii abac . transmite forţele mecanice de la dinte la osul alveolar. mitocondrii . granule de secreţie.corp cilindric ce conţine retiul endoplasmatic rugos.complexe joncţionale apico-laterale . traversează spaţiul dintre rădăcină şi os şi ajung în os.are 3 componente: 1.GLICOZ-AMINO-GLICANI. fibre de oxytalan logitudinale (conferă elasticitate). ţesut conjunctiv lax alcătuit din fibroblaşti şi vase sanguine.prelungirile odontoblaştilorvce sunt senzori de durere Cementul . mastocite. care este format dintr-un strat nelamelar (inseţia ligamentului periodontal) şi un strat lamelar .este un ţesut similar cu osul .spaţiile intercelulare sunt străbătute de fibre de colagen (von Korf) şi fibre nervoase Pulpa dentară .prezintă: .celulele sunt odontoblaşti la periferie.30% materie organică cu 90% colagen I şi 10% glicoz-amino-glicani şi fosfo-proteine Celulele . în remodelarea osului.odontoblaştii participă la mineralizare . în propriocepţie.are următoarele funcţii: de ataşare. aşezate pe o membrană bazală . microfilamente.realizează ataşarea dintelui de osul alveolar .este alcătuită din 70% apatită .

3. nekeratinizat. Mucoasa . este alcătuită din ţesut muscular neted .Acţionează ca o barieră.boala periodontală (paradontoza) afectează toate aceste componenete ce sunt interdependente 18.conţine mucoasă masticatorie alcătuită din epiteliu stratificat pavimentos (keratinizat. protejând organismul de migrarea unor celule neoplazice. gingie .alcătuită din ţesut conjunctiv lax. corion (lamina propria) . glande. prin contracţie dă posibilitatea realizării unor mişcări ale mucoasei.pătrunde spre corion fără a depăşi musculara mucoasei şi formează glande mucoase .depăşeşte musculara mucoasei şi pătrunde până în submucoasă formând glande submucoase . Este dispusă pe două straturi : unul circular . De-a lungul tubului digestiv există şi zone unde tranziţia nu se face brusc.au rol în creşterea suprafeţei de secreţie b) canale de excreţie ce străbat toată grosimea peretelui digestiv şi ajung la ficat şi pancreas Tunica submucoasă Din punct de vedere structural e formată din ţesut conjunctiv moderat dens la nivelul căruia numărul de celule e scăzut faţă de corion. ligament periodontal. comprimând conţinutul şi amestecându-l cu sucurile digestive . găsim plexul intrinsec Meissner.Dintre componentele sale. .apar vase sanguine cu calibrul cel mai mare din tot peretele tubului digestiv şi vase limfatice. epiteliul de acoperire diferă de la un segment la altul.cu excepţia părţii superioare a esofagului şi a sfincterului anal extern.ce apare ca o pătură subţire de musculatură netedă. Stratigrafia peretelui tubului digestiv – caractere generale. iar la nivelul esofagului şi duodenului glande Tunica musculară . epiteliu de acoperire .La anumite nivele mucoasa formează evaginări sau invaginări: ⇒ evaginările sunt formate de vilozităţi (numai mucoasa) sau pliuri (mucoasa şi submucoasa). . .contracţiile musculaturii longitudinale generează undele peristaltice ce asigură progresia conţinutului .prin îngroşarea musculaturii circulare se formează sfinctere digestive (sfincterul faringo-esofagian este striat) . cu rol în creşterea suprafeţei de contact al mucoasei cu conţinutul lumenului ⇒ invaginările formează: a) glande: .lamina propria ce conţine foarte multe papile conjunctive ce o ataşează de epiteliu şi fibre de colagen ce o ataşează de osul alveolar . parakeratinizat) . os alveolar. 2. apare ţesut limfoid ca noduli .contracţiile musculaturii circulare asigură micşorarea lumenului tubului digestiv.Este formată din : 1.se organizează în două straturi : unul circular⇒intern şi altul longitudinal⇒ extern .. Elementele fibrilare sunt fibre de colagen şi câteva fibre de elastină. .epiteliul este ataşat prin hemidesmozomi de o membrană bazală ce aderă de smalţ alcătuind acest dispozitiv de ataşare epitelial (Gottlieb) . terminaţii nervoase. musculara mucoasei . conţinând: celule imuno-competente cu activitate imunologică.ce vine în contact direct cu lumenul şi este de două tipuri – stratificat pavimentos nekeratinizat sau simplu cilindric.intern şi altul longitudinal – extern. capilare sanguine şi limfatice ce preiau moleculele absorbite.periodonţiumul este format din următoarele elemente: cement.

celulă din sistemul imun (mastocit).neuronii sunt : aferenţi intrinseci.este formată din ţesut conjunctiv cu vase şi nervi .neuroni sunt asemănători din punct de vedere funcţional cu cei din sistemul nervos central şi pot acţiona independent de acţiunea SNC ⇒ constituie creierul tubului digestiv . în rest organele tubului digestiv au seroasă .neuronii aferenţi intrinseci vor forma componenta aferentă a reflexului local .reprezintă partea componenetă a SNC migrată în peretele tubului digestiv cu capacitatea de a funcţiona independent .au un număr mare de neuroni ⇒ aproximativ 100 de milioane de neuroni . sunt stimuli de distensie.plexurile menţin legătura cu SNC.neuronii motori sunt excitatori sau inhibitori . neuroni ce pot fi din punct de vedere funcţional de mai multe tipuri. asemănătoare unor astrocite fibroase.e alcătuit din ganglioni mici ce conţin 3 până la 50 de neuroni. control ce poate fi influenţat de centrii din nevrax . Plexurile intramurale Inervaţia .realizează un control local al activităţii tublui digestiv.iniţial s-a considerat că ele reprezintă eferenţa vegetativă.. reglarea răspunsului imun . o celulă endocrină. variaţie de compoziţie chimică ⇒ fibre senzitive simpatice ce au originea în ganglionul spinal. direct spre efector (musculatura sau vase sanguine) . secretând interleukine şi unele exprimă antigeni din clasa 2 de histocompatibilitate .între cele două straturi de musculatură se află ţesut conjunctiv lax ce conţine vase şi plexul nervos Auerbach Tunica externă . conţin fibre nervoase amielinice ce stabilesc conexiuni cu ganglionii şi formează o reţea.seroasa este ţesut conjunctiv acoperit de mezoteliu (ţesut epitelial simplu pavimentos)-foiţa viscerală a peritoneului 19. în cazul parasimpaticului. controlul motilităţii tubului digestiv. duodenul. controlul microcirculaţiei din tubul digestiv.poate fi adventice sau seroasă . interneuroni. informaţiile ajung în nevrax. duc informaţiile de la organele digestive în nevrax. motori ⇒ se oferă posibilitatea realizării unor reflexe scurte locale .conexiunile plexurilor se realizează prin : ⇒ fibre senzitive.axonii neuronilor motori se pot distribui direct la efectori sau indirect folosind o celulă intermediară din tubul digestiv. colonul ascendent. rectul.este asigurată de sistemul nervos vegetativ şi de plexurile intramurale Plexurile intramurale: . sunt stimulate de durere.asigură: controlul secreţiei exo şi endocrine al mucoasei digestive. ulterior demonstrându-se că mulţi neuroni de aici nu sunt conectaţi cu fibrele preganglionare . cu rol în desfăşurarea răspunsului imun din peretele tubului digestiv.adventice este dacă este alcătuită din ţesut conjunctiv lax ce înconjură structura şi o ancorează de organele vecine: esofagul toracic. celulă intermediară Cajal (nu sunt neuroni. de unde prin eferenţă influenţează neuronii din plexul intramural ⇒ fibre parasimpatice cu efect excitator pe neuroni motori din plex ⇒ fibre simpatice ce sunt fibre postganglionare adrenergice şi se distribuie direct la neuronii secretori. legătură prin fibre vegetative . dar au capacitatea de pace-maker şi susţin activitatea spontană a tubului digestiv) .interneuronii fac legătura dintre cei aferenţi şi cei locali . colonul descendent au adventice.se întind de la esofag până la sfincterul anal intern pe toată lungimea tubului digestiv . conţin celule gliale în număr mai mare decât neuronii. prin fibre vagale cu originea în ganglionul nodal al vagului.

2. stomac-regiune pilorică. conţine monocite. reflux esofagian etc.rămâne contractat tot colonul sigmoid şi rectul . ulterior se poate extinde şi în submucoasă a) Ţesutul limfatic difuz .leziune a neuronilor motori din plexurile intramurale ce se află la nivelul esofagului. Limfocitele migrează apoi în nodulii limfatici din corion. mai puţini ca la celulele absorbante . Imunoglobulina A se află în glicocalix. selectivă de la nivelul colonului sigmoid. Ţesutul limfoid asociat tubului digestiv Ţesutul limfoid . leziune de tip inhibitor .ca urmare.acest ţesut are la polul apical microfalduri sau microvili în funcţie de momentul funcţional al celulei.lipsa sau distrugerea selectivă a neuronilor motori din plexul mienteric 1.conţin limfocite T şi limfocite B . la intervale de zile sau săptămâni este urmată de scaune abundente .megacolon 20.se află cea mai mare parte în cavitatea toracică. Esofagul . Boala Hirschprung . intestin subţire şi gros ⇒ grupaţi : ileon (plăci Peyer). microvilii sunt mai lungi.în epiteliul de acoperire ce se află în dreptul agregatelor nodulare se află celule M cu rol în iniţierea răspunsului imun local .este mai groasă decăt în restul tubului digestiv. Atalazia : .apare iniţial în mucoasă şi se poate extinde până în submucoasă . leziune congenitală. pătrund şi traversează celula epitelială. se produce o dilatare a esofagului terminal prin hipertrofia musculaturii esofagiene ce se vor manifesta prin vărsături. plasmocite. are un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat alcătuit din 1-3 straturi de celule bazale .distensie abundentă însoţită uneori de dureri abdominale datorită acumulării gazelor . În timpul traversării Imunoglobulina A se completează cu o glicoproteină secretoare ce protejează Imunoglobulina A de acţiunea proteolitică a enzimelor din tubul digestiv. Imunoglobulina A interacţionează cu receptorii specifici ce se află la baza celulei epiteliale.asigură corionului sediul major în procesele de apărare la nivelul tubului digestiv b) Ţesut limfatic în foliculi . Limfocitele se diferenţiază în plasmocite ce secretă imunoglobulinele şi în special Imunoglobulina A.apare iniţial în structura corionului.este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult . rect .poate apare sub două forme : ţesut limfatic difuz şi ţesut limfatic în foliculi . celulele M preiau prin endocitoză molecula de antigen şi o elimină în spaţiul extracelular adiacent unde se află limfocite migrate şi pseudopodele monocitelor. sfincterul cardia şi musculatura esofagiană nu se mai relaxează.constipaţie rebelă care din când în când.Patologie .se află la nivelul corionului. apoi prin duct toracic în circulaţia sanguină. predomină limfocitele T . cu un traiect abdominal de 2-4 cm străbătând diafragma Mucoasa . care le prezintă limfocitelor adiacente .leziune inhibitorie a neuronilor motori. Aici antigenul este preluat de monocite prezentatoare de antigen.foliculii pot fi ⇒ izolaţi (solitari): esofag.corpul celulei e adânc invaginat de limfocite migrate sau de pseudopodele unor monocite La apariţia în lumenul intestinal a antigenului. Limfocitele sunt readuse în corion prin circulaţia sanguină. spre lumen 21. apendice . eozinofile. mastocite .

ţesutul muscular se organizează pe cele două straturi.mai există şi alte tipuri de celule: ⇒ 25% din indivizii sănătoşi au şi celule ce aparţin sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea apariţiei în condiţii patologice de carcinoame cu celule mici. originare în mucoasa esofagiană ⇒ 8% din subiecţii normali au melanocite.în ultimele două pătrimi musculatura este exclusiv netedă .în Ľ superioară a esofagului e alcătuită din fibre musculare striate . tubulo-acinoase. de tip mucos.glandele esofagiene sunt glande simple.apar glande esofagiene mucoase doar în partea inferioară şi partea superioară a esofagului .când mucoasa esofagiană e supusă traumelor mecanice granulele de keratohialină pot realiza zone de keratină . eozinofilă.celula mucoasă predomină în aceste glande . inclusiv la nivelul musculaturii striate 22. sunt glande simple. unele medicamente . astfel încât o presiune crescută sau scăzută în sistemul port există repercusiuni asupra venelor esofagiene . cu posibilitatea producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene .ţesutul conjunctiv este mai sărac în celule .canalele lor de excreţie se deschid în lumenul esofagului . care sunt celule epiteliale alterate.este alcătuită în cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale .este localizat sub diafragm.apare mai groasă când se organizează pe două straturi Submucoasa . Stomacul – structura si criteriile morfofunctionale de delimitare a regiunilor gastrice Stomacul .. suferind un proces de alterare Musculara . granulară. cu rol de rezervor de alimente. endocrină : peptide şi amine prin celulele sistemului nervos endocrin difuz . de tip mucos. tubulare ramificate. delimitat de orificiile cardia şi pilor.mai există celule secretoare de lizozim.5 cm deasupra orificiului cardial Corionul mucoasei . proporţia lor crescând pe măsură ce se apropie de mijlocul esofagului . produsul mucos eliminânduse în lumenul esofagului .în a doua pătrime apar şi fibre musculare netede.celulele de deasupra celulelor bazale conţin granule de keratohialină . formaţiune numită "Esofag Barret" . realizându-se la 1-1.glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate în ˝ superioară a esofagului .are rol în procesele de digestie şi de absorbţie: unii ioni. secretând un mucus acid . cu o importantă funcţie exocrină (1000-1500 ml suc gastric/24h).esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat . există abia după vârsta de 50 de ani .conţine ţesut limfatic nodular.are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului alimentar .partea inferioară a esofagului are şi strat circular intern . mitocondrii.este alcătuit din ţesut conjunctiv formând spre epiteliu papile conjunctive înalte la contactul cu acestea . cu risc de declanşare a inflamaţiei şi ulceraţiei în caz de reflux gastro-esofagian . noduli ce apar în jurul canalelor de excreţie ale glandelor şi la nivelul joncţiunii eso-gastrice Musculara mucoasei .uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viaţa embrionară.tranziţia spre epiteliul gastric e bruscă. pepsinogen şi oncocite. apa.oncocitele sunt celule cu citoplasma abundentă.canalele de excreţie au o parte dilatată când se deschid în lumen – chisturi esofagiene (partea dilatată e obstruată de mucus) .o parte din venele esofagului se deschid în venele gastrice formând o anastomoză porto-cavă.în stratul bazal se află celule Langerhans .

au nucleul situat spre polul bazal şi e rotund .granulele de secreţie de la polul apical sunt mai puţin dense la fluxul de electroni . cu mitocondrii printre cisternele lui.glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundică şi a corpului gastric . celule nediferenţiate.din punct de vedere histologic are 3 regiuni: regiunea cardială.glandele gastrice sunt simple. iar altă parte formează o peliculă protectoare de mucus ce protejează mucoasa de apariţia ulcerului gastric b) Corionul . aparatul Golgi se află supranuclear.cripta e puţin adâncă.la suprafaţă se află şanţuri puţin adânci ce delimitează ariile gastrice . clasificându-se după regiunea în care se află : glande cardiale.Mucoasa a) Epiteliul .ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomină celulele mucoase) . celule secretoare de lizozim. are microvili scurţi. pentru cele ce delimitează criptele gastrice numărul de granule de secreţie este scăzut. celule parietale (oxintice).are conţinut în glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice . sinuoase cu lumen larg Regiunea pilorică .epitelii simple cilindrice .între criptele gastrice şi glandele gastrice se crează un anumit raport Regiunea cardială . uneori bifurcate în partea profundă. glande(15 milioane)/nr. celule endocrine(în regiunea pilorică). au rol în secreţia de mucus neutru o parte în sucul gastric.valoarea raportului nr.aici găsim : celule mucoase ale colului. tubulare. tubulare şi ramificate.glanda gastrică este alcătuită din corp. are apical granule de secreţie mici delimitate de membrane golgiene şi dense la fluxul de electroni. col ce vine în raport cu cripta. nucleii uşor oval şi situat pre polul bazal al celulei.celulele mucoase de suprafaţă : au formă cilindrică.se află pe toată lungimea glandei . glande pilorice . seamănă foarte bine cu celulele mucoase de suprafaţă.formează cu submucoasa pliuri gastrice ce dispar când stomacul se destinde . regiunea fundică şi a corpului.au rol în secreţia mucusului acid ii) Celulele parietale: . cripte(3 milioane) este supraunitară .epitelii de acoperire formate dintr-un rând de celule – celule mucoase de suprafaţă .cripta e adâncă. ce sunt invaginări ale epiteliului de acoperire . regiunea pilorică cu antrum şi canal piloric .glanda e scurtă.ocazional există : celule parietale ce secretă HCl.glandele sunt lungi. are reticul endoplasmatic rugos în zona bazală.acest tip de celule se află şi la nivelul criptelor .citoplasma din zona nucleului e mai puţin intens bazofilă.predomină în partea superioară a glandei . celule principale (pepsinogen.la nivelul fiecărei arii gastrice se află numeroase orificii – cripte(foveole) gastrice.Se află printre celulele parietale în partea superioară a glandei gastrice propriu-zise. rectilinii. celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz .are conţinut mare în celule imunocompetente şi în foliculi limfocitari solitari în regiunea pilorică . citoplasma are mucină spre polul apical dând o culoare palidă. bază i) Celulele mucoase ale colului: . celule nediferenţiate Regiunea fundică şi corpul gastric . zimogene). glande gastrice propriu-zise. sinuoasă cu lumen larg .glandele sunt lungi.criptele sunt puţin adânci. acoperă 1 din grosimea mucoasei . 1 din grosimea mucoasei . cu lumen îngust . cu conţinut crescut în reticul endoplasmatic rugos . acoperă 1 din grosimea mucoasei .

celule nediferenţiate Regiunea fundică şi corpul gastric . funcţii Corionul . tubulare.polul bazal e în raport cu membrana bazală .. celule endocrine ale sistemului nervos endocrin difuz . Glande fundice .celulele mai secretă şi factor intrinsec . celule secretoare de lizozim.clorul e transportat activ de-a lungul celulei parietale . glande pilorice .factorul intrinsec este o glico-proteină indispensabilă absorbţiei la nivelul ileonului de vitamină B12 .sunt celule sferice sau piramidale cu nucleu mare. iar sistemul tubulo-vezicular e intens reprezentat . la nivelul microvililor . glande gastrice propriu-zise. uneori bifurcate în partea profundă. celule parietale (oxintice).glandele gastrice sunt simple. tubulare şi ramificate. central.are conţinut mare în celule imunocompetente şi în foliculi limfocitari solitari în regiunea pilorică .în ficat se află depozite importante de vitamină B12 23.în sinteză sistemul canalicular e bogat.glandele sunt lungi. anemia perinicioasă Birmer . acoperă 1 din grosimea mucoasei .cripta e adâncă. cripte(3 milioane) este supraunitară .valoarea raportului nr. sunt situate spre polul bazal . pot fi binucleate .apar izolate sau în grupuri mici .glanda e scurtă. numărul microvililor e scăzut.aclorhidria poate fi provocată de : lipsa celulelor parietale.reticulul endoplasmatic rugos. iar sistemul tubulo-vezicular e aproape absent .structură. gastrină . celule nediferenţiate. bază . gnu atinge suprafaţa epiteliului .ocazional există : celule parietale ce secretă HCl.apare un sistem canalicular cu microvili şi altul tubulo-vezicular ce are membrane netede ce sintetizează rezerve membranoase ce pot fi transferate la nivelul canaliculelor formând microvili . complexul Golgi slab reprezentat.prin combinarea hidrogenului şi clorului se formează HCl la suprafaţa sistemului canalicular . 1 din grosimea mucoasei . reticul endoplasmatic neted bine organizat .glandele gastrice propriu-zise sunt cele din regiunea fundică şi a corpului gastric .are conţinut în glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice . formează acidul carbonic(H2CO3).celula e implicată în sinteza şi secreţia de HCl . iar cel de H este pompat activ la nivel apical datorită pompei hidrogen/potasiu (omeprazolul inhibă activitatea pompei) . acoperă 1 din grosimea mucoasei . celule endocrine(în regiunea pilorică).în repaus sistemul canalicular e redus.are mitocondrii.ambele tipuri de glande sunt glande de tip mucos (predomină celulele mucoase) .citoplasma este intens acidofilă .conţin multă anhidrază carbonică .criptele sunt puţin adânci.glanda gastrică este alcătuită din corp. sinuoasă cu lumen larg . rotund. sinuoase cu lumen larg Regiunea pilorică . cu microvili . acesta din urmă întorcându-se în mediul intern. celule principale (pepsinogen.între criptele gastrice şi glandele gastrice se crează un anumit raport Regiunea cardială . zimogene). rectilinii.polul apical comunică cu glanda. disociază în ioni de hidrogen şi de bicarbonat.glandele sunt lungi. glande(15 milioane)/nr.aici găsim : celule mucoase ale colului. cu lumen îngust .preia prin difuziune CO2 din sânge .cripta e puţin adâncă.celulele au receptori pentru histamină. col ce vine în raport cu cripta. clasificându-se după regiunea în care se află : glande cardiale.

fiecare cu cate 10-70 de noduli limfoizi. La polul apical prezinta platoul striat. Se formeaza chilomicroni in aparatul Golgi. Placile Peyer sunt situate in grosimea peretelui intestinal. In 6 zile se inlocuieste tot epiteliul de suprafata si epiteliul glandelor Lieberkuhn. corionul contine o cantitate mare de tesut limfoid. ale epiteliului de acoperire ce nu depasesc musculara mucoasei. Ele secreta aceste enzime prin polul apical dar enzimele nu ajung in lumen ci se fixeaza la glicocalix prin legaturi hidrofobe (sunt adsorbite). Exista un singur strat de colagen care se organizeaza in fibre de reticulina si proteoglicani. in partea opusa insertiei mezenterului. In dreptul nodulilor. RER este situat in zona bazala a celulei. Acesta poate fi nodular (in partea distala a ileonului se grupeaza in placile Peyer) sau difuz. Ele sintetizeaza enzime care termina digestia glucidelor si proteinelor. 3. aici avand loc absorbtia tuturor principiilor alimentare. la om fiind de 6 zile. Enterocitul Enterocitele Sunt principale celule epiteliale de suprafata. imediat sub placa terminala. Enterocitele sintetizeeaza trigliceride la nivelul REN din acizii grasi absorbiti. Glandele Lieberkuhn Reprezinta invaginari simple. Ele au si proprietati secretorii. Ele se deschid in lumen intre bazele a doua vilozitati intestinale. Suprafata totala a mucoasei intestinale este de 200 m2. Prezinta un numar mare de microvili (aprox. Nodulii din corion pot ajunge pana in submucoasa. Sub epiteliu apare o teaca formata din fibroblaste stelate care se numeste teaca subepiteliala (pericriptala).24. ioni. iar REN si lizozomii se gasesc in zona apicala. Acesta variaza in functie de specie.enterocite celule caliciforme celule Paneth celule ce apartin sistemului neuroendocrin difuz . Ele apar in numar mic si in criptele Lieberkuhn. aparatul Golgi este supranuclear. Mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma. Fibroblastele stabilesc intre ele jonctiuni gap iar in citoplasma prezinta microfilamente de actina si miozina care le confera proprietati contractile. realizand sinteza si secretia de colagen. In total exista 30-40 placi Peyer. sunt alungite. La ME se observa ca au foarte multe organite. In dreptul placii Peyer criptele Lieberkuhn sunt scurte sau lipsesc. situat la polul bazal. Exista REN abundent. Ele au de asemenea o tendinta de aglomerare in zona bazala a celulei. Corionul mucoasei intestinale este subtire. Au citoplasma bazofila. In zona bazala exista spatii intercelulare care se maresc atunci cand se transporta apa. Nucleul este oval. Celule sunt unite la nivelul apical prin complexe jonctionale care impiedica trecerea continutului intestinal din lumen in spatiul intercelular. Rolul enterocitelor este in procesul de digestie. tubulare. 25. iar in zona apicala au un ax paralel cu axul celulei. O glanda Lieberkuhn da nastere tuturor celulelor din 3-6 vilozitati intestinale. La nivelul lor se gasesc celule nediferentiate din care se formeaza toate celulele din mucoasa intestinala.000 microvili / celula) care sunt acoperiti de un glicocalix gros. a ionilor si a apei. Fiind o mucoasa expusa la actiunea agentilor agresori. epiteliul contine celule M. Enterocitele intervin in absorbtie. Acest strat este situat sub MB si ele regleaza ritmul de difuzie a moleculelor absorbite. Aceste complexe jontionale sunt responsabile si pentru mentinerea celor doua zone ale membranei eritrocitare. situate la polul apical si care contin enzime sintetizate de enterocit. lipide. Prezinta putine granule de secretie care sunt mici. Tipuri de celule la nivelul intestinului subtire celule de suprafata . Epiteliul intestinal este de tip simplu cilindric si are un turn-over crescut.

Mitocondriile sunt raspandite in toata citoplasma. Ele au de asemenea o tendinta de aglomerare in zona bazala a celulei. Ele secreta mucus care protejeaa mucoasa intestinala. imediat sub placa terminala. Enterocitele sintetizeeaza trigliceride la nivelul REN din acizii grasi absorbiti. Recent s-a descoperit ca o parte din celulele Paneth contin foarte multe IgA si astfel ele coopereaza cu plasmocitele din corion. Aceste complexe jontionale sunt responsabile si pentru mentinerea celor doua zone ale membranei eritrocitare. Ele sunt mai numeroase in ileon.injectarea de timidina tritiata. Ele secreta aceste enzime prin polul apical dar enzimele nu ajung in lumen ci se fixeaza la glicocalix prin legaturi hidrofobe (sunt adsorbite).celule M (doar la nivelul epiteliului din dreptul placilor Peyer) celule nediferentiate celule intermediare celule migrate. iar REN si lizozomii se gasesc in zona apicala. 3. substanta ce distruge peretele unor bacterii secreta peptide antibacteriene . nediferentiate Se afla la baza glandelor Lieberkuhn. Prezinta un numar mare de microvili (aprox. Numarul lor creste dinspre duoden spre ileon. Prezinta putine granule de secretie care sunt mici. Ele sunt localizate la baza glandelor Lieberkuhn dar nu lipsesc nici in epiteliul vilozitatii. aici avand loc absorbtia tuturor principiilor alimentare. Ele sintetizeaza enzime care termina digestia glucidelor si proteinelor. sangvine . Celulele endocrine La nivelul tubului digestiv exista cea mai mare varietate de celule endocrine. In zona bazala exista spatii intercelulare care se maresc atunci cand se transporta apa.limfocite T ce se gasesc intre doua celule absorbante Enterocitele Sunt principale celule epiteliale de suprafata. lipide. La ME apar ca niste celule producatoare de proteine de export. Enterocitele intervin in absorbtie. iar in zona apicala au un ax paralel cu axul celulei. Celulele Paneth Se gasesc doar la baza glandelor intestinale Lieberkuhn. Celulele caliciforme Se localizeaza in epiteliu si in cripte. La MO se observa usor daca apar elemente de mitoza. ioni. La ME se observa ca au foarte multe organite. aparatul Golgi este supranuclear. citoplasma fiind bazofila la polul bazal si acidofila la polul apical unde exista granule de secretie cu proteine bazice cu arginina. sunt alungite. Celulele imature . Ele prezinta si multi lizozomi. Celulele stem. Nucleul este oval. La ME nu se diferentiaza decat daca se foloseste o tehnica speciala . Se formeaza chilomicroni in aparatul Golgi. Ele protejeazi impotriva invaziei bacteriilor din lumen.criptidine au rol fagocitar asupra bacteriilor si protozoarelor prin care regleaza flora microbiana intestinala. Exista REN abundent.000 microvili / celula) care sunt acoperiti de un glicocalix gros. situate la polul apical si care contin enzime sintetizate de enterocit. La polul apical prezinta platoul striat. Rolul enterocitelor este in procesul de digestie. Aceste celule au mai multe roluri: secreta lizozim. Timidina tritiata este inglobata de celulele nediferentiate si de celulele intermediare. Ele apar in numar mic si in criptele Lieberkuhn. RER este situat in zona bazala a celulei. a ionilor si a apei. Dar celulele stem raman la baza glandelor Lieberkuhn timp de 3 saptamani. Celule sunt unite la nivelul apical prin complexe jonctionale care impiedica trecerea continutului intestinal din lumen in spatiul intercelular. Ele se mentin la baza glandei Lieberkuhn aprox. situat la polul bazal. Au citoplasma bazofila. 20 de zile. La MO se observa o polaritate morfologica. in timp ce celulele intermediare migreaza spre lumen.

Celulele imature migreaza mereu spre lumen. Vilozitatea intestinală 27. Musculara prezinta doua straturi: circular intern si longitudinal extern care sunt continui si nu exista tenii. intre diafragma pelvina si valvele anale zona intermediara. intre linia anocutanata si orificiul anal Linia anocutanata reprezinta tranzitia intre epiteliul simplu cilindric si epiteliul pluristratificat pavimentos keratinizat. fapt pentru care musculara mucoasei nu se vede. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu simplu cilindric in care apar celule absorbante. Tesutul limfoid se organizeaza astfel dupa nastere.2-3 cm lungime Rectul continua colonul sigmoid si se situeaza intre planul vertebrei S3 si diafragma pelvina. Ele au fost descrise mai recent si au rol important in stabilirea originii cancerului. In spatele valvelor (pliurilor) anale exista niste depresiuni.canalul anal . iar nodulii sunt dispusi ca o coroana si ei se extind si in submucoasa. Colonul 28. Ele se localizeaza in cripte. cea externa fiind seroasa. atunci tumora are origine intestinala si nu este metastaza. In sinusuri exista de asemenea . Tesutul limfoid este in special nodular . Musculara are doua straturi. Din aceasta cauza exista la suprafata interna a mucoasei niste proeminente determinate de nodulii limfoizi. Celulele intermediare Au aspect intermediar intre celula caliciforma si enterocit. Corionul prezinta glande Lieberkuhn si tesut limfoid. intre valvele anale si linia anocutanata zona cutanata. de la diafragma pelvina pana la orificiul anal extern Rectul propriu-zis Este captusit de un epiteliu simplu cilindric. cu exceptia cazurilor in care se vor diferentia in celule Paneth. La 40 de ani acest tesut limfoid se reduce si va fi inlocuit cu tesut conjunctiv care contine in special fibre de colagen. in partea superioara a columnelor are un epiteliu simplu cilindric iar in partea inferioara a columnelor are un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. mai lungi ca la nivelul colonului si cu multi noduli limfatici. In partea inferioara ele se unesc prin intermediul unor pliuri transversale care se numesc valve anale.rectul propriu-zis . ca niste buzunare care se numesc sinusuri anale.structura histologica El are doua componente: segmentul superior . Glandele Lieberkuhn sunt mai putine si uneori mai scurte. Daca in tumora exista celule intermediare. Ele se pot divide si se matureaza dand nastere celulei absorbante sau celulei caliciforme. Apendicele Are patru tunici. De obicei sunt grupate. 29. Are un corion cu multe glande Lieberkuhn. Musculara este subtire iar acesta este un element ce favorizeaza trecerea infectiei de la apendice la peritoneu (apendicita este insotita adesea de peritonita). Canalul anal continua rectul. stratul longitudinal redevenind continuu Canalul anal Are trei componente: zona columnara (hemoroidala). Histologia rectului Rectul .Ele sunt o parte din celulele nediferentiate. cu o lungime variabila si ocazional la baza lor pot sa apara celule Paneth si celule endocrine. Mucoasa. 26. in jurul varstei de 10 ani. Ampula rectala reprezinta partea sa inferioara. apoi se sterg. care apoi se vor diferentia in celulele epiteliului. in 2/3 inferioare ale criptei. celule M si mai putine celule caliciforme. La polul apical prezinta microvili si cateva granule cu mucina.12 cm lungime segmentul inferior . Aceste pliuri sunt mai evidente in copilarie. Zona columnara La acest nivel mucoasa formeaza 5-10 pliuri longitudinale care se numesc coloane anale (columne rectale Morgagni).

Arhitectura ficatului. Sfincterul anal extern este format din fibre musculare striate. lobulul portal.glandele anale care pot reprezenta frecvent sediul unor inflamatii.epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Zona terminala Se intinde de la linia anocutanata pana la nivelul sfincterului anal intern. Acestea sunt glande apocrine care isi declanseaza activitatea la pubertate. in ambele cazuri avem epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Ele se deschid in criptele anale. fiind strabatut doar de vasele sangvine si de ductele biliare. la locul de vecinatate cu ceilalti lobuli exista un spatiu interlobular redus care se numeste spatiu portal Kiernan. secretia lor fiind controlata de hormonii sexuali. Placa are grosimea unui hepatocit. fiind frecvent hexagonali. Hepatocitele din placa terminal vor forma un perete aproape continuu . In final. 30. Pe o sectiune transversala. Lobulul hepatic clasic Conform acestei teorii. La periferie. si se poate face brusc. lobulul hepatic clasic este unitatea morfo-functionala a ficatului. in corion nu mai exista glande Lieberkuhn. Musculara mucoasei dispare si ea insa inainte de tranzitia intre cele doua epitelii. La periferie exista placa terminala care corespunde hepatocitelor de la periferia lobulului. Patura musculara longitudinala este subtire si se termina in regiunea cutanata intre sfincterul intern si cel extern. Lobulii sunt in numar de aproximativ 1 mil. simple tubulare ramificate iar in profunzime pot ajunge in submucoasa si chiar pana in musculara. acinul hepatic. lobulul are forma de poligon. intre celule existand canaliculii biliari. In alcatuirea lobulului intra placile de hepatocite cu dispozitie radiara si anastomozate. Ei au forma poliedrica. situate in jurul orificiului anal. de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat sau lent de la epiteliu simplu cilindric la epiteliu pluristratificat cilindric .7 mm. La adult grosimea unui cordon este egala cu diametrul unui hepatocit cu exceptia locurilor de anastomoza.interpretari alternative:lobulul clasic. In colturile sale. lobulul vine in raport direct cu tesutul conjunctiv din spatiile portale. . Tranzitia intre cele doua tipuri de epitelii se face dupa o linie dintata. Tunica musculara a canalului anal cuprinde si ea doua straturi musculare: circular intern si longitudinal extern. Stratul circular intern se ingroasa pe toata lungimea canalului anal si formeaza sfincterul anal intern. Cand s-a facut trecerea la epiteliul pluristratificat pavimentos nekeratinizat. linia pectinata. Pe sectiune longitudinala fiecare cordon este gros de cel putin 2 randuri de celule.epiteliu simplu cilindric. In sinusurile anale. la nivelul corionului exista glande . In sectiunea transversala. Este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos moderat keratinizat. placilor celulare le corespund cordoane celulare al caror aspect variaza in functie de varsta individului. La nivelul dermului din aceasta regiune se gasesc: glande sudoripare foliculi pilosi glande sebacee vene care alcatuiesc plexul hemoroidal extern Glandele sudoripare se grupeaza si formeaza glandele circumanale. Zona intermediara Este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos. Are un corion care contine: fibre elastice corpusculi Pacini glande sebacee ce nu sunt asociate firelor de par. de regula cu 6 laturi.epiteliu pluristratificat cubic . Lobulul are o inaltime de 2 mm si o latime de 0. Intre placi exista capilarele sinusoide care sunt si ele anastomozate. Lobulul clasic reprezinta aria din parenchim a carui sange este drenat de aceeasi vena centrolobulara (venula hepatica terminala). Ele sunt glande mucoase.

Ele se . Acinul hepatic Rappaport Acinul hepatic este aria de parenchim ce este tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. In zona 2 celulele au caracteristici intermediare celorlelte doua zone. In zona 3 hepatocitele sunt supuse si ele actiunii toxinelor insa in cantitate mai mica. unite prin marginile lor. Axul lung al rombului este dat de doua vene centrolobulare iar axul scurt este dat de 2 spatii portale. De fapt. hepatice ce se gasesc in spatiile portale. ramura terminala a a. In el se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: in apropiera axului scurt spre a.d. portale Kiernana contin 3 elemente care alcatuiesc triada portala: o vena interlobulara. In zona 1 se afla hepatocitele care primesc sangele cu cel mai mare procent de oxigen. 32.Spatiile interlobulare. Vena porta aduce: substante absorbite din digestiv toxine care trec de bariera digestiva produsi de degradare ai hemoglobinei (de la splina) produsi de secretie endocrina a pancreasului Vascularizatia nutritiva se face prin ramurile a. alcatuit din doua triunghiuri adiacente. Aici ajunge sangele cu continutul cel mai mic de oxigen. Vascularizatia sangvina La nivelul ficatului ajunge aproximativ 25% din debitul cardiac de repaus. El are forma de romb. Circulatia functionala aduce 75% din sangele din ficat si provine din vena porta. De aceea in ischemie. Lobulul portal Sabourin Lobulul portal repreazinta aria din parenchim a carei bila este tributara aceluiasi canalicul biliar interlobular. 31.v. Ficatul beneficiaza de o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala. porte sunt capilarele sinusoide care se gasesc intre hepatocite in timp ce ultimele ramificatii ale arterei hepatice sunt capilarele a.p. Vascularizaţia şi inervatia ficatului. metabolic acelasi potential insa caracteristicile lor difera doar din cauza alimentarii cu sange cu concentratii diferite de oxigen. marime. hepatica spre vena centrolobulara In functie de localizarea in cele trei zone. Circulatia nutritiva contine 25% din volumul de sange din ficat si provine din artera hepatica. hepatice proprii. Ţesutul conjunctiv al ficatului uman. La fel se exercita efectul si in caz de staza biliara. activitatea enzimatica si continutul in organite depinzand si ele de localizarea celulei in acini. ramura terminala a venei porte o artera interlobulara. fiind aproape de artera perilobulara. El are forma de triunghi. toate hepatocitele au d. hepatice un canal biliar interlobular Pe lang triada portala mai exista si 1 sau mai multe vase limfatice si fibre nervoase amielinice vegetative. Ultimele ramificatii ale v. avand in cetru spatiul portal si in varfuri trei vene centrolobulare de la trei lobuli clasici diferiti. primele care sufera sunt celulele din zona 3 (celulele din paropierea venei centrolobulare). hepatocitele prezinta gradient metabolic. Aceste hepatocite au mai multe caracteristici: sunt cele mai active metabolic sunt primele care vor depune glicogen postprandial sunt primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza sunt primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice sunt cele mai aproape de vasul sangvin si prin urmare sunt primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv in caz de staza biliara sunt primele care sufera modificari.

Durata de viata este de aprox. funcţii. Hepatocitele Reprezinta 80% din totalitatea celulelor de la nivelul ficatului. avand 1-2 nucleoli. Frecventa mitozelor creste in caz de leziuni sau consecutiv proceselor de reparare. Originea limfei este in spatiile Disse. ultrastructură. 33. 25% din hepatocite sunt binucleate. Celulele parenchimului hepatic: hepatocitele – structură. au un aspect vacuolar. O parte din substantele de la acest nivel. Celulele capilare sinusoide hepatice: structură. La acest nivel se pot observa rare imagini de mitoza. care nu patrund in capilarele sinusoide trec in spatiul Mall (spatiul dintre hepatocitele din placa limitanta si tesutul conjunctiv portal) si de aici ajung in spatiul Kiernan unde vor forma capilarele limfatice. Capilarele sinusoide au un diametru mare. fin granulara cu granule bazofile care alcatuiesc corpii Berg (ce se vad in ME) si care sunt aglomerari de RER. Nucleul este mare. ultrastructură.sau binucleate. cu localizarea hepatocitului la nivelul lobulului. Lipidele se gasesc la periferie si se evidentiaza cu osmiu. Raportul intre celulele uninucleate si binucleate se modifica cu varsta (se mareste o data cu inaintarea in varsta) si in timpul proceselor de reparare dupa agresiuni. ce contine fibre de reticulina care formeaza o retea laxa in jurul endoteliului capilar. Cu albastru de toluidina citoplasma se coloreaza albastru iar granulele de glicogen se coloreaza metacromatic in grena. de 30-40 µm. celulele ”pit”. Celulele capilarelor sinusoide sunt: . Circulatia sangelui in capilarele sinusoide se face de la periferia lobulului spre centru si apoi ale se varsa in vena centrolobulara Vascularizatia limfatica Este foarte bine dezvoltata extralobular. Prin urmare si volumul nucleului variaza.celulele endoteliale. Bogatia in organite celulare variaza in functie de gradul de dezvoltare functionala. numita suprafata sinusoidala sau pol vascular suprafata care vine in raport cu alte hepatocite si delimiteaza pe o anumita distanta un spatiu intercelular (canaliculul biliar intralobular). Frecvent (la 80% din hepatocitele uninucleate) se observa poliploidia. Capilarele sinusoide Prezinta un endoteliu discontinuu care are raport cu lamina bazala. numita suprafata biliara sau pol biliar suprafata care vine in raport cu celelalte hepatocite dar nu delimiteaza nici un spatiu intre ele. Citoplasma Este eozinofila. rotund. in HE. celulele fiind unite prin jonctiuni. Au un continut mare de incluziuni de glicogen si de lipide. Peretii capilarului sinusoid nu formeaza o adevarata bariera morfologica intre hepatocit si sange. cele mai multe fiind uninucleate. de activiate si. fapt care face ca schimburile sa fie foarte usoare. Examinarea la ME La ME. prin urmare. cand apar negre. Aceasta suprafata se numeste suprafata intercelulara 34. deci capilarele sinusoide vor contine sange venos amestecat cu sange arterial. Hepatocitul are trei tipuri de suprafete: suprafata care vine in contact cu capilarul sinusoid. Vasele limfatice se gasesc: in capsula ficatului (foarte multe) in septurile conjunctive apar pana la periferia lobulului hepatic nu se vad capilare limfatice la nivelul lobulului hepatic.vor deschide in capilarele sinusoide. existand si raporturi directe intre cele doua compartimente. Ele au forma poliedrica si diametru de 20-30 µm. hepatocitul apare ca o celula polarizata. implicit. funcţii:. eucromatic. Examinarea la MO Nucleul Hepatocitele pot fi uni. situat central. 150 de zile. celulele Kupffer. cea mai frecventa fiind diploidia insa.

Tesutul conjunctiv se continua in lobulul hepatic sub forma fibrelor de reticulina din spatiile Disse.. Daca se face splenectomie.deriva din monocitele circulante si apartin astfel SFM (sistemul fagocitar mononuclear). vezicule de pinocitoza. Sunt mai rare. neacoperite de diafragme. fiind niste limfocite mari. adipocite. celule stem hematopoietice.. funcţii.sunt celule alungite.. Celulele perisinusoidale sunt: celula Ito celula “pit” (cu gauri) Ambele celule sunt asemanatoare cu celulele hematopoietice. De aceea. El se gaseste in capsula organului si in hil de unde trimite prelungiri care insotesc vaselel si ductele biliare pana in spatiile interlobulare Kiernan. Ele fagociteaza pigmenti. initial s-a considerat ca au rol endocrin. ficatul este regenerat in proportie de 75% in decurs de o luna. mitocondrii) deoarece aceste celule sintetizeaza o parte din proteinele de export ale ficatului Contin si organite implicate in degradare: lizozomi..celulele endoteliale . care proemina spre lumen. aceste celule devin foarte importante. La sobolan. ultrastructură. Ele pot forma la nivelul lobulului hepatic stroma conjunctiva care asigura mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide. Sunt localizate la jonctiunea dintre doua capilare sinusoide si proemina spre lumen. eritrocite imbatranite sau denaturate care nu au fost distruse in splina. tesutul conjunctiv este in cantitate mica. ceea ce denota o activitate intensa pentru enzimele de transport. Ele au raport strans cu fibrele conjunctive din spatiul Disse. Celulele “pit” Se pot identifica doar la ME. La nivelul ficatului. De asemenea.. celulele striate. daca au loc colagenizari excesive la nivelul spatiului Disse este afectat raportul dintre capilarul sangvin si polul vascular al hepatocitului si apar tulburari de troficitate. Celulele Ito (lipocitele. Ficatul are o mare putere de regenerare. celulele interstitiale) Se intalnesc relativ rar (o celula Ito la 20-25 hepatocite). Pot strabate cordoanele de hepatocite si . Au numeroase picaturi lipidice. Are loc atat hiperplazia (cresterea in numar) cat si hipertrofia (cresterea in volum) a celulelor restante. cu nucleu turtit. o parte din ele inconjura capilarele sinusoide. Nu realizeaza jonctiuni cu celulele endoteliale. In conditii patologice apar modificari ale fenotipului celulelor Ito: se transforma in fibroblaste... secreta factorii de crestere ai hepatocitelor depoziteaza lipide si vitamina A de natura exogena in timpul vietii fetale intervin in hematopoieza. Celulele au putine organite insa au fenestre care sunt grupate. Ele au mai multe roluri: secreta colagen II care se organizeaza in fibre de reticulina. Au forma stelata. Ele se pot insa divide. Tesutul conjunctiv La un ficat normal. Daca agresiunea la nivelul ficatului creste. Se vor forma in acest caz noi septuri conjunctive cu o . Ele vin in contact cu hepatocitelel dar fara sa faca jonctiuni. Au mai multe caracteristici: Au organite implicate in sinteze (RER. Au receptori pentru imunoglobuline si complement Secreta citokine: IL-1 35. Celulele Kupffer intervin si in imunitate prin capacitatea lor de a fagocita. Ele sunt asemanatoare cu celulele endocrine: in citoplasma au numeroase granule electronodense cu diametrul de 300 nm.. Acum sunt considerate o varietate de limfocite circulante... Ele au acest rol (hematopoietic) in viata fetala si in caz de anemii cronice la adult.. Celulele perisinusoidale în ficatul uman – celula Ito – structură. au nucleu eucromatic si prezinta mai multe organite decat celulele endoteliale. celulele Kupffer . cu granulatii si activitate de killer. creste si cantitatea de tesut conjunctiv si apare fibroza hepatica care debuteaza la nivelul spatiilor portale. fagolizozomi si corpi reziduali.

funcţii extrahepatice canalul hepatic comun canalul cistic canalul coledoc (format din unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic) Caile biliare extrahepatice Prezinta un perete format din mucoasa. Epiteliul este de tip respirator (pseudostratificat cilindric ciliat). Caile biliare extralobulare Au un perete format dintr-un epiteliu asezat pe o MB care este inconjurata de un strat de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice. aceste septuri conjunctive vor diminua hiperplazierea hepatocitelor care vor fi comprimate si se vor forma niste pseudonoduli. 39. Nu au pereti proprii ci sunt delimitate de membranele a doua hepatocite invecinate. Mucoasa este foarte groasa.orientare aleatorie fata de componentele parenchimului hepatic care vor impiedica raportul normal al hepatocitelor cu capilarele sinusoide si cu canaliculii biliari. . Ele au perete propriu format dintr-un epiteliu simplu cubic inconjurat de fibre de reticulina. 37. Bila circula de la centrul lobulului spre periferie. Mucoasa contine un epiteliu simplu cilindric cu celule secretoare de mucus si un corion in care se gasesc fibre elastice. funcţii. Canalul coledoc prezinta si el cateva particularitati: in epiteliu contine celule care secreta somatostatina. Canalele prin care circula bile pot fi: intrahepatice: intralobulare canaliculele biliare canaliculele (pasajele) Hering extralobulare canalele biliare perilobulare canalele biliare interlobulare canalele hepatice lobare (drept si stang) Canaliculii biliari Reprezinta componenta initiala a sistemului canalicular. se vede ca aceste canalicule alcatuiesc o retea. Circulatia bilei La acest proces participa hepatocitele si celulele Kupffer. Epiteliul poate fi simplu 38. Reprezinta portiunea de canalicul biliar aflata la nivelul placii limitante. functii Mucoasa este formata din epiteliu si corion. Canalul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate ale mucoasei care au un ax muscular. Căile biliare intrahepatice – structură. Celulele spatiului portal – enumerare. Musculara se ingroasa din nou la varsarea ampulei Vater in duoden si formeaza aici sfincterul Oddi. Musculara se ingroasa deci inainte de unirea cu canalul Wirsung si formeaza aici sfincterul Boyden. Căile biliare extrahepatice şi vezica biliară – structură. Pasajele Hering Fac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele extralobulare. Folosind impregnarea argentica Gomori. musculara este initial discontinua. infiltrat limfoid si glande tubuloacinoase de tip mucos. funcţii. De asemenea. La MO apar ca niste mici cavitati. Acestea se numesc valvele spiralate Heister. Prin modificarea raportului normal intre hepatocit si capilarul sangvin se produce dezorganizarea parenchimului hepatic. Cauze ale cresterii cantitatii de tesut conjunctiv pot fi tulburari ale nutritiei hepatocitului. Mucoasa nazala – structura. Majoritatea celulelor au cili. Musculara devine apoi continua si se ingroasa pentru a forma sfincterele Boyden si Oddi. Caracteristica este prezenta din loc in loc a unor mici glande endoepiteliale. musculara si adventice. exista si rare celule caliciforme. 36.

atasate la periostul (pericondrul) cavitatii nazale. reteaua vasculara complexa determina incalzirea aerului. 500 mm2 acoperita de mucoasa olfactiva. in ramurile venoase atasate de perioast (pericondru).d. Ei reprezinta contactul cel mai direct al SNC cu mediul extern. Aceste pliuri se mai numesc si corzi vocale false. ale caror ducte se deschid la suprafata epiteliului. Printre ochiurile retelei vasculare exista glande compuse. De asemenea. 30 de zile). Exista insa si corzi vocale adevarate. D. Ultrastructura la ME a cililor este diferita de a unui cil obisnuit: in partea proximala este la fel ca un cil dar in partea distala prezinta chemoreceptori. Din aceasta cauza se administreaza decongestionante care vor face sangele sa treaca mai departe. In cavitatea nazala exista o suprafata de aprox. Intre ele determina spatiul numit reces ventricular. ce are rol senzorial. Acesti neuroni au o viata scazuta (aprox. Axonul celulei senzoriale intra in alcatuirea nervuluui olfactiv. Per ansamblu. Ramurile arteriale dau diviziuni ce strabat corionul in intregime pana se impart in capilare fenestrate care vor asigura nutritia celulelor epiteliale. numite pliuri ventriculare. De aici pleaca 3-4 cili imobili. Componentele mucoasei senzoriale sunt: epiteliu cu celule senzoriale (neuroni bipolari modificati) celule de sustinere (cu cili) din loc in loc exista celule cu microvili la polul apical celule stem Celulele senzoriale Au o dendrita ce la suprafata epiteliului este dilatata. 40. de aici sangele va fi colectat in venule postcapilare care se se aduna in lacunele venoase. Aceasta dilatatie se numeste bulb olfactiv . Lacunele reprezinta vene modificate. Tot aceasta retea complexa explica de ce in caz de epistaxis sangerarea este mare. Ele vor retine o cantitate mare de sange in mucoasa nazala.v. Aceste ingrosari contin celule musculare ce functioneaza ca sfinctere vasculare . Cai respiratorii extrapulmonare Laringele Are o sstructura complexa. modificati. Ei sunt permanent reinnoiti. cu diametrul mare si care prezinta din loc in loc ingrosari intimale. histologic prezinta: tunica mucoasa schelet cartilaginos adventitie (tesut de invelis laringele are mai multe roluri: mecanismul fonatiei impiedica trecerea aerului inspirat spre tubul digestiv impiedica trecerea alimentelor ingerate spre caile respiratorii Mucoasa Are un contur neregulat si determina doua perechi de pliuri (falduri).Corionul este alcatuit din: tesut conjunctiv lax o retea vasculara complexa glande Reteaua vasculara pleaca de la ramurile arteriale din vecinatatea peretelui.p. Spre exemplu. gripa sau alergie determina stocarea sangelui in cavitatea nazala. . mucoasa are: celule caliciforme glande ce apartin corionului glande endoteliale Toate aceste formatiuni isi varsa produsii de secretie in lumenul cavitatii nazale si acesta va retine particulele din aer.

Printre fasciculele musculare. la acest nivel exista glande traheale. ea este un instrument de legatura cu structurile din jur. . corionul este variabil ca grosime si are: tesut conjunctiv lax glande laringeale foliculi limfoizi Din loc in loc exista pachete de fibre elastice organizate sub forma “ligamentului ventricular”. Traheea Este un organ tubular. Acesta se insera pe cartilajul tiroid.membranoasa (contine celule musculare) Stratigrafie: mucoasa (epiteliu si corion) strat cartilaginos (anterior) strat muscula (posterior) tunica externa Epiteliu este de tip respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) cu o MB mai groasa.In majoritate. una parietala si alta viscerala. capetele sunt solidarizate prin fascicule musculare netede dispuse longitudinal spre adventice si circular spre lumen.cartilaginoasa regiunea posterioara . in 1/3 mijlocie. El este denumit dupa unii tela submucosa. In corzile vocale false. vocal participa in mecanismul fonatiei. solidarizate intre ele prin membrane fibroelastice (spatii prin care trec vase si nervi de la exterior la interior). corionul este mai scazut ca grosime. Ea este alcatuita din doua foite. Acesta reprezinta o adaptare impotriva efectului abraziv al coloanei de aer. Plamanii Au trei elemente: un invelis. de tip mezoteliu. tireoaritenoidian). se pastreaza insa asocierea de fibre elastice ce determina in acest caz ligemantul vocal. portionea mediala a sa alcatuind m. In corzile vocale adevarate. epiteliul trece brusc in epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. mucoasa contine epiteliu de tip respirator. Bronhiile primare Au aceeasi structura histologica cu traheea. cu 16-20 de inele cartilaginoase incomplete alcatuite din cartilaj hialin. El contine: tesut conjunctiv lax multe ramuri vasculare glande traheale (seromucoase) Tunica cartilaginoasa este formata din lame de cartilaj hialin asezate orizontal. pleura. Scheletul cartilaginos Exista doua tipuri de cartilaj: hialin (spre exterior): cartilajul tiroid cartilajul cricoid elastic (spre exterior) epiglota cartilajele aritenoidiene Adventitia Se gaseste la periferia laringelui. cu lungime de 16-20 cm. In regiunea posterioara. Corionul are grosimea inegala. Prezzenta inelelor determina doua regiuni: regiunea anterioara . La nivelul corzilor vocale adevarate. De asemenea. ale caror ducte excretorii ajung la suprafata epiteliului Adventitia este alcatuita din tesut conjunctiv. Ea reprezinta o cale de acces pentru vase si terminatiuni nervoase. vocal. merge spre cartilajele aritenoide iar spre trahee se prelungeste prin formatiunea numita corn elastic care se va prinde de cartilajul cricoid. Lateral de acest ligament este un m. Lig. striat (m. vocal impreuna cu m.

Din traheerezulta 2 bronhii principale.d. Celule senzoriale (rare). Corionul contine o retea de fibre elastice in care fasciculele sunt asezate longitudinal. Ei se misca cu frecventa de 25 deplasari / secunda. Tunica musculara este formata din benzi (fascicule) de tesut muscular neted. fara specializari la polul apical si care prezinta multe granule de mucus in partea supranucleara a celulei. Prezinta si tunica de invelis (adventitie). Epiteliul mai contine: Celule caliciforme. Celulele care sunt inalte cat toata grosimea epiteliului prezinta la polul apical cili cu dimensiunea de 7 µm si exista cca. segmente si lobuli parenchimul pulmonar care contine: caile aeriene intrapulmonare si ramificatiile nervoase. Caile aeriene intrapulmonare se divid dicotomic. 41. Structura histologica este diferita. D. 100-200 cili / celula.v. Structura histologica nu se modifica esential insa se modifica diametrul cailor aeriene (dioametrul scaade). Acestia reprezinta asocieri de 10-80 celule strans atasate. piramidale. Cai respiratorii intrapulmonare Caile aeriene intrapulmonare Sunt acoperite de epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat. spiralate. acumulate mai laes la polu . La ME se observa multe organite si granule de secretie electronodense care se gasesc in regiunea bazala. Toate bronhiile intrapulmonare au astfel de epiteliu. Dincolo de epiteliu exista o lama fina de tesut conjunctiv. Stratul cartilaginos este alcatuit din mai multe piese de cartilaj hialin cu contur foarte neregulat solidarizate prin benzi de tesut conjunctiv dens. peptidici Produsul de secretie e eliberat la polul bazal iar prin capilare controleaza activitatea contractila a mm. Ele sunt mici. Ele au la polul apical micrvili.stroma. cu proprietati argirofile. Elementele caracteristice (care deosebesc caile cu diametru mare fata de caile cu diametru mic) sunt elementele cartilaginoase: cartilajul hialin este prezent la caile cu diametru mare treptat cartilajul hialin este inlocuit cu cartilaj elastic. Celule stem care asigura reinnoirea. netezi vasculari. cu o retea de septuri conjunctive ce compartimenteaza organul in lobi.5-2 mm. Lamele cartilaginoase devin fine si acestea se gasesc in bronhiile cu diametru mic. Au un singur nucleu. Mucoasa contine corpi neuroepiteliali. care sunt glande unicelulare mucoase. Stratul muscular contine celule musculare spiralate.sunt si ele asezate pe MB. care determina doua bronhii secundare care determina doua bronhii tertiare etc. Adventitia ataseaza calea aeriana de calea arterei si venei pulmonare.p. vasculare si limfatice ce le insotesc. La polul bazal au conexiiuni cu terminatiile nervoase. La ME se observa ca lapolul apical exista microvili.5-2 mm structura cartilaginoasa nu mai exista iar caile devin bronhiole. Bronhiola preterminala Bronhiola preterminala exista aproape de teritoriul de tranzit pentru aer unde acesta se opreste. Aceste celule au su numeroase granule de secretie. Cand diametrul devine 0. Intre muschi si cartilaj exista glandele bronsice. uneori indentat si multe organite. Epiteliul este simplu cilindric cu corpi neuroepiteliali si celule Clara. intra in contact cu terminatiile nervoase colinergice. Falsa stratificare se datoreaza celulelor se vin in contact cu MB dar nu ajung pana la suprafata epiteliului. histochimic exista doua tipuri de celule: care sintetizeaza adrenalina sau noradrenalina care sintetizeaza hh. Diametrul este de 0. mai aproape unele de altele in bronhiile intrapulmonare cu diametru mare iar pe masura ce diamtrul caii aeriene scade. se fixeaza la nivelul MB si cresc treptat in volum Celule endocrine (granulare) . fasciculele devin mai distantate. Bronhiile intrapulmonare Tunica mucoasa este formata din epiteliu respirator asezat pe corion destul de putin inalt.

asigura 90% din spatiul de schimb. Spre suprafata libera au doua caracteristici: corpii multilamelari corpii multiveziculari Corpii multiveziculari se transforma in corpi multilamelari. Ele reprezinta spatii de schimb. din tunica musculara raman inele incomplete ce unesc orificiile de deschidere ale alveolelor. Acest amestec de substante se aseaza intr-o pelicula ca de film compusa din 3 straturi pe suprafata alveolara. Fiecare este ca o sfera cu diametrul de 300 µm. Bronhiolele respiratorii Sunt acoperite de epiteliu simplu cubic. Are grosimea de 30 nm. mai apropiate in portiunea initiala a bronhiolei respiratorii si apoi mai distantate in portiunea distala. polipeptidici. Aceste ducte iau nasterea datorita asezarii orificiilor de deschidere ale mai multor alveole pe aceeasi circumferinta. La ME se observa ca au un singur nucleu rotund. Pneumocitele de tip II Sunt mari. Aceste celule sunt bombate. Produsii de secretie pot fi de asemenea catecolamine sau hh.bazal. Celulele ce alcatuiesc alveolele pulmonare sunt de doua feluri: pneumocite de tip I pneumocite de tip II Pneumocitele de tip I Sunt cele mai multe. fara specializari iar la ME se observa ca au un continut crescut de granule de secretie alcatuite din GAG si colesterol. Ele sunt separate unele de altele prin septuri alveolare. cu diametrul de 10-15 µm. 42. central si contin aproape toate organitele: RER. La suprafata totala pulmonara care este de 150 m2 corespund cateva mg de surfactant. Ele iau contact cu cate o terminatie nervoasa. Pe suprafata lor se observa din loc in loc microvezicule. Fiecare bronhiola respiratorie se imparte in doua ducte alveolare. De asemenea ele mai contin o lama fina de tesut conjunctiv si celule musculare netede dispuse circular. ribozomi. Aceste celule sunt echivalentele celulelor endocrine din celelalte cai aeriene. lecitina etc. Epiteliul respirator 43. Bronhiolele terminale Sunt asemanatoare cu bronhiolele preterminale dar au un diametru mai mic. mitocondrii dar nu contin lizozomi. 150 mil.000 µm2) si sunt atasate unele de altele prin jonctiuni stranse. U o suprafata mare (4. Alveola pulmonară Alveolele Sunt spatii de schimb. alveole. La nivelul lor se deschid primele alveole. Septurile prezinta din loc in loc discontinuitati numite perikohn cce au rolu de a egaliz presiunea intre alveolele invecinate. Acest factor antiatelectatic este surfactantul care este un amestec de substante PC-like. Sunt celule foarte aplatizate (au doar 70 nm grosime) si au foarte putine organite. Rolul sau este: modifica tensiunea superficiala la suprafata ataseaza particulele de impuritati . globulare. In organism exista aprox. care nu mai prezita pereti proprii. Corpii au doua roluri: elimina produsul de secretie la suprafata epiteliului contin un factor antiatelectatic (atelectaia este procesul de alipire a peretilor alveolari. Ele isi au originea din celulele alveolare de tip II. capilare si celule. Produsul de secretie eliberat de aceste celule are rol de protectie a suprafetei epiteliului. Fiecare bronhiola terminala determina 2-3 bronhiole respiratorii. Sunt atasate de pneumocitele de tip I si au suprafata membranara libera spre alveole. La capatul bronhiolei respiratorii. De regula corpi neuroepiteliali sunt inconjurati de celule Clara (asemanatoare cu celulele caliciforme).

Foiţa internă o continuă pe cea externă la nivelul polului vascular. Ea este bariera aer-sange iar gazele respiratorii strabat aceasta structura prin difuziune pasiva: oxigenul trece din alveola spre capilar iar dioxidul de carbon trece din capilar spre alveola. limfocite. Nefronul . migreaza strabatand peretele alveolar. mastocite.fibroblaste si fibrocite care produc fibrele elastice si de colagen celule sangvine migrate: neutrofile. Bariera alveolo-capilară – aer – sange Bariera alveolo-capilara Este o membrana biologica cu urmatoarele elemente: portiunea aplatizata a celulelor alveolare de tip I o membrana bazala alcatuita prin fuziunea MB a celulelor de tip I cu MB a celulelor endoteliale portiunea aplatizata a celulelor endoteliale (de la nivelul capilarului) Are grosimea de aproximativ 2. 44.Foiţa externă delimitează fiecare corpuscul la periferie. tubii contorţi distali . bacterii etc. epiteliul aşezat pe faţa dinspre spaţiul urinar este alcătuit din podocite = celule cu picioruşe (un singur rând) . tub contort distal . ajungand in in caile aeriene cu diametru mare. ansă Henle. Macrofagele alveolare Sunt celule cu diametru mare. formata din capilare nefenestrate.are două foiţe : externă (parietală) şi internă (viscerală) una în continuarea celeilalte la polul vascular .faciliteaa deplasarea macrofagelor alveolare pe suprafata alveolei Sub epiteliu exista o retea capilara cu foarte multe anastomoze. au multe prelungiri (pseudopode) care le permit sa se deplaseze pe suprafata alveolei si sa fagociteze diverse particule ajunse pana aici: carbune.organizare generala un rinichi are aproximativ 1-3 milioane de nefroni care gnu se refac dacă sunt distruşi (apare ţesut conjunctiv cicatricial) . aceasta petrecandu-se datorita secretiilor mucoase si cililor. Macrofagele ajung astfel in spatiul de unde vor fi eliminate prin tuse. au o citoplasma bogata cu multe organite dintre care forte multi lizozomi si fagolizozomi. prezintă membrană bazală ce se continuă la polul urinar cu membrana bazală a tubului contort proximal şi la polul vascular cu membrana bazală a capsulei bazale. Uneori aceste macrofage nu digera complet particulele fagocitate. Acestia ajuta la descompunerea particulelor fagocitate.între cele două foiţe se găseşte spaţiul urinar ce colectează prima urină formată (filtratul) ce trece apoi prin polul urinar în tubul contort proximal .e alcătuit din corpusculul renal Malpighi şi căile urinifere (tubi) : tub contort proximal. membrana sa bazală se uneşte cu membrana bazală a capilarului glomerular (lamina densa). 45. Exista si o retea de fibre de colagen si celule: celule conjunctive fixe . pe faţa ei internă se găseşte un rând de celule epiteliale turtite (orientate spre spaţiul urinar) . La ME se observa ca aceste celule au un singur nucleu foarte plicaturat. ajung in septul alveolar si apoi pe cale limfatica ajung in ganglionii limfatici unde aceste particule vor fi distruse in doua moduri: macrofagele transfera particulele nedigerate macrofagelor fixe de aici care le vor distruge macrofagele primesc in ganglion instructiunea de autodistrugere si apoi va fi fagocitat de macrofagele fixe. Macrofagele alveoalre isi au originea in monocitele circulante iar in spatiul tisular se modifica. praf.în corticală se află corpusculii. Lobul şi lobulul renal 46. Atunci maceste mecrofage vor evolua in doua feluri: migreaza in sens invers. tubii contorţi proximali. Printre ele exista fibre elastice ce se intind in inspir si protejeaza structurile alveolare de modificari bruste.2 ± 3 µm.în medulară se află ansele Henle (mai lungi) Capsula Bowman . la nivelul pneumocitelor de tip I.

de pe faţa internă pornesc prelungiri celulare ramificate. 51. Procesul de reducere are loc în tubii uriniferi. în toată citoplasma avem reticul endoplasmatic rugos şi ribozomi liberi. mare. menţinând astfel echilibrul mineral din organism (raportul Na+/K+). zonulă adherens. proteine mici (masa moleculară ≤ 70000). membrana celulară are 3 domenii diferite ca funcţie: la polul apical are microvili=marginea în perie. bogat în eucromatină . – lamina fenestrata 2. Membrana de ultrafiltrare 49. cu multe organite celulare: supranuclear se află lizozomii.nucleul este rotund. – labirint subpodocitar 5. active secretor . se prind pe lamina densa (ultimile ramuri) şi rezultă un spaţiu anfractuos(între lamina densa şi podocite) = labirintul subpodocitar 47. perpendiculare pe membrane bazală cu aspect de palisadă.în componenţa aparatului mai intră şi o reţea nervoasă bogată în jurul celor 4 formaţiuni (cu terminaţii amielinice) Funcţiile sunt următoarele : mecanică – de a controla circuitul sanguin din interiorul corpusculului renal şi prin urmare de a controla cantitatea de urină. ioni (Na+. iar bazal avem mitocondrii Mitocondriile sunt foarte lungi. pernuţa polară.podocitul are citoplasma bogată în organite celulare. sângele trecând prin bariera de filtrare (lumen⇒ spaţiu urinar) : 1. centrul celular . apoi în tubul contort proximal Filtratul urinar primar e foarte mare şi trebuie redus. citoplasmă.este alcătuit din: arteriolă aferentă şi eferentă în unghi ascuţit.se găseşte la polul vascular al corpusculului renal . . aparatul Golgi. – lamina densa şi mezangiu 4. cu nucleol central. Corpusculul renal Funcţia corpusculului renal Colectează sângele pentru a se forma urina primară. Marginea microvilară e marginea de resorbţie. endocrină – de a secreta renina Renina ajunge în sânge unde acţionează asupra angiotensinogenului transformându-l în angiotensina I (decapeptidă). glucoza (molecule mici). – spaţiile dintre corpurile podocitelor Prin această barieră trec apa. cu membrană celulară. mezangiul extracorpuscular = lacis. format dintr-un grup de celule aflate în interiorul triunghiului. aceasta devine (sub acţiunea unei enzime secretată în plămâni) apoi angiotensina II (octapeptidă) ce stimulează secreţia de hormini din corticosuprarenală (aldosteronul) ce controlează funcţia tubului contort distal. Pe această margine se află enzime ce produc energie: ATP-aza de membrană.segmentul lateral al membranei celulare prezintă joncţiuni GAP. nucleu.citoplasma este abundentă. Aparatul juxta-glomerular Aparatul juxtaglomerular . etc) în diferite concentraţii şi ajung în spaţiul urinar. fosfataza alcalină etc.. . zonulă desmozomală . Nefrocitele Nefrocitul este o celulă înaltă. cu axurile mari paralele între ele.domeniul bazal prezintă învaginări adânci ce creează compartimente citoplasmatice ce conţin mitocondrii . 50. Mezangiul si interstitiul renal 48. – spaţiul subendotelial 3. K+. Au creste mitocondriale abundente şi sunt foarte active. macula densa cu baza triunghiulară (formată cu cele două artere) .

nucleii sunt situaţi spre polul bazal. Vezica urinară Peretele vezicii urinare este alcătuit din : . ambele având aceaşi organizare: membrană bazală conjunctivă(continuarea membranei bazale a foiţei externe a capsulei Bowman). toţi aminoacizii şi toate proteinele (cu energia eliberată din marginea microvilară). un singur rând de celule umbeliforme (cu deschiderea către celulele în rachetă).este mai scurtă. celule cu mulţi microvili apicali. trec prin polul bazal cu consum energetic (din mitocondrile bazale).este alcătuit dintr-un lumen mai larg. Din artera arcuată rezultă ramuri ce pătrund în piramide (artere drepte=în ploaie) .are trei porţiuni : prostatică (se remarcă o trecere de la uroteliu la epiteliu pseudounistratificat). 7-8 celule nefrocite ce delimitează lumenul tubului Tubul contort proximal are ca funcţie principală resorbţia: . Acest epiteliu se modifică: când vezica este goală se observă foarte bine toate straturile. Tubii uriniferi Tubul contort proximal . are două segmente unul în continuarea celuilalt: segment contort (convolut). Aici peretele se modifică zonal şi se numeşte macula densa. apar infiltraţii limfoide Uretra La bărbat: . membranoasă (cu epiteliu pseudounistratificat). Circulaţia sanguină renală Artera renală pătrunde prin hil. reticulină şi toate tipurile de celule conjunctive.epiteliu specific numit uroteliu alcătuit dintr-un rând de celule bazale regeneratoare. K+. secretă puţină renină . 53. cu consum energetic) Aceste molecule resorbite sunt prelucrate în lizozomi o parte. Tubul contort distal . ioni(Na+. şi ajung în circulaţia sanguină prin capilarele de lângă membrană. H+. Arterele arcuate înconjură piramidele Malpighi (partea concavă a arterei este spre baza piramidei) . Funcţia excretorie la acest nivel se exprimă prin excreţia creatininei şi a coloranţilor pătrunşi în organism. NH+4). cavernoasă (epiteliul pseudounistratificat se transformă treptat în epiteliu pluristratificat pavimentos moale ce formează legăturile cu epidermul) La femeie: . Căile urinare excretorii 54. Se menţine echilibrul mineral Na+-K+. ea controlează celelalte celule secretoare de renină. şi segment drept . Aici dă naştere la două ramuri principale : arterele arcuate şi arterele interlobulare. se împarte în arterele interlobare ce urcă prin mijlocul coloanelor Bertin până la baza piramidelor Malpighi . continuă ramura ascendentă a ansei. prezintă un segment drept şi un segment contort . începe la nivelul polului urinar. 2-3 straturi de celule în rachetă (cu mânerul către celulele bazale).se află în totalitate în corticala renală. Funcţia tubului contort distal este controlată de aldosteron (secretat de zona glomerulară a corticosuprarenalei). au loc aceleaşi transformări dar pe o lungime mai scurtă (evident!) 55. când vezica este plină epiteliul poate deveni bistratificat (stratul generator rămâne.fără energie pentru apă. peretele are membrană bazală conjunctivă care spre lumen are un singur rând cu 8-10 celule ce delimitează lumenul. aici având loc un proces de resorbţie mai activă (apa. traversează celula.52. se resorb toate moleculele de glucoză. apar mai multe organite în citoplasmă. Partea convolută se află în dreptul polului vascular. este bogat vascularizat şi inervat. cele de deasupra formează un singur strat) .se găseşte în totalitate în corticală. Modificările constă în : celulele epiteliale devin înalte şi aşezate în palisadă.corionul este alcătuit din ţesut conjunctiv cu fibre de colagen.

lobul anterior ⇒ cordoane de celule înconjurate de fibre de reticulină şi capilare sanguine . Din ele se desprind arteriolele aferente. Adenohipofiza 1. prin venele stelate ce se varsă în venele interlobulare. arteriolele eferente. 56.lobul intermediar ⇒ cordoane de celule şi ocazional foliculi . subcapsular. capilarele glomerulare. dau ramuri amielinice şi terminale pe toate celulele componente ale nefronului. .Arterele interlobulare se găsesc în partea corticală printre piramidele Ferrein. Inervaţia -este abundentă şi este reprezentată de fibre nervoase mielinice ce pătrund prin hil. . se ramifică. mai bine reprezentat în medulară.diabetul reprezinţă îngroşarea membranei batale rezultând tulburarea funcţiilor renale. Adenohipofiza ⇒ derivă din punga lui Ratke şi are o structură glandulară ⇒ este alcătuită din trei lobi: anterior – 75%. apoi în venele interlobare. Neuroni hipotalamici secretori de peptide posthipofizare si peptide hipofiziotrope 57. Este alcătuit din substanţă fundamentală puţină. arteriolele peritubulere din care rezultă arterele drepte (altele) în piramidele Malpighi.lobul tuberal ⇒ cordoane de celule sau cuiburi Celule adenohipofizare granulare(endocrine) Celule adenohipofizare Agranulare . În anumite boli el poate creşte cantitativ (apar plasmocite). Mai se află în membranele bazale. intermediar şi tuberal Adenohipofiza: .ţesutul conjunctiv al rinichiului e sărac. apoi în vena renală ce iese prin hil. rare celule conjunctive. Circulaţia venoasă Începe la periferia feţei convexe.

a. β-endorfine.la mijlocul cordoanelor celulare . localizata intre corpul calos si coliculii cvadrigemeni superiori. PAS(+) ⇒ TSH e. Inervatia provine din SNV prin fibre amielinice ce reprezinta axoni ai neuronilor din ganglionul cervical superior din lantul paravartebral simpatic. α-MSH. celule corticotrope .bazofile. Mai exista de asemenea si fibre mielinice cu originea in SNC. Parenchimul este organizat in cuiburi (gramezi) sau cordoane. Ca si celelalte glande endocrine. fibre aferente venind din comisura alba superioara si din nucleul talamic numit habenular.majoritatea celulelor sunt în lobul anterior hipofizar: -a. Ea este legata de tavanul ventriculului III printr-o formatiune de substanta alba numita habenula.bazofile. celule tireotrope .acidofile. celule foliculare(bazofile) . celule somatotrope: .în partea anterioară 58. Paulescu care. Glanda este bogat vascularizata. creste cantitatea de tesut conjunctiv lobulatia este mai completa . glanda apare ca o formatiune eterogena alcatuita din celule si fibre nervoase. PAS(+) ⇒ POMC ce se clivează în : ACTH. LH a.bazofile. epifiza are si ea o capsula conjunctiva formata de piamater care trimite septuri in parenchim ce compartimenteaza incomplet glanda in lobuli. PAS(-) ⇒ STH b. Aceste fibre detin controlul asupra secretiei hormonale a glandei. PAS(+) ⇒ FSH.celulele lactotrope apar în lobul intermediar . Ea se gaseste in SNC. aici existand cel mai mare flux sangvin din sistemul endocrin. celule stem(cromofile) . a demonstrat ca glanda are actiune secretorie.celulele gonadotrope apar în lobul tuberal .în partea laterală -c.au cili/microvili . Pe masura inaintarii in varsta apar modificari: in parenchim se dezvolta formatiuni chistice care inlocuiesc anumite zone din el. celule gonadotrope . Pineala Glanda pineala (epifiza) Epifiza a fost incadrat in sistemul neuroendocrin difuz de catre C.uneori acelaşi tip de celule poate secreta mai mulţi hormoni .acidofile. celule lactotrope . La MO. PAS(-) ⇒ PRL c.provin din degranularea celulelor endocrine .rol necunoscut b.I. β-lipotropină d. in perioada 1936-1940.în partea postero-medială -d.

Astfel melatonina este folosita in tratamentul unor insomnii cronice. Aceasta ultima sinapsa este mediata de noradrenalina care stimuleaza sinteza de melatonina care va fi eliminata prin difuzie in mediul intern. stimuleaza sistemul imun. Acest ritm se sincronizeaza cu ritmul endogen al neuronilor din nucleul suprachiasmatic din hipotalamus. Aceste formatiuni sunt depozite de fosfat de calciu si carbonat de calciu si se formeaza in timp. La om glanda isi dezvolta inervatia pinealopeta (aferenta) formata de fibre simpatice provenind din ggl. Axonii acestor neuroni sunt fibre preganglionare ce fac sinapsa in ggl. cu un maxim de secretie noaptea. 59. coarnele laterale. epifiza. Glanda pineala este de origine nervoasa. Ea poate fi deci implicata in etiopatogenitatea unor forme de sterilitate. motiv pentru care ele au structura lamelara.ectodermală : din crestele neurale . Rolul glandei pineale Glanda pineala este o componenta a sistemului neuroendocrin difuz. fapt care asigura fotoperiodicitatea functiei secretorii. avand un efect hipnotic. corpora arenacee. La intuneric celulele care mediaza secretia de melatonina iniotiaza impulsuri nervoase care ajung la neuronii bipolari.endodermală : din canalul tireoglos de la baza limbii . În caz contrar se formează lobul piramidal ( fără implicaţii patologice ) . La nevertebrate are functie de fotoreceptie. Acest nucleu are legaturi cu maduva spinarii din regiunea toracala. la cei multipolari si apoi iau calela nervului optic. antigonadal si prin urmare antiovulator datorita inhibitiei secretiei de LH. . fapt care le face mai greu excitabile deci se inhiba eliberarea de noradrenalina la nivelul fibrelor postganglionare simpatice. Tiroida: organizare histologică Are 2 lobi laterali uniţi prin istm ( ţesut glandular ) . Parenchimul sau este alcatuit din pinealocite si din celule gliale (interstitiale). Ca urmare a acestor succesiuni de evenimente secretia de melatonina are un ritm circadian. Efectele melatoninei: inhiba tonusul SNC. populatia celulelor fotoreceptoare este neomogena existand unele care transmit impulsul nervos pana la cortex unde este elaborata senzatia constienta de vaz si altele care mediaza secretia de melatonina. fiind un traductor neuroendocrin: are capacitatea de a transforma un impuls nervos in secretie de mesageri chimici. Aceste fibre sunt cuplate prin hipotalamus cu retina. corpii Psamona sau acervulus cerebri. Aici are loc o sinapsa. cervical superior. fiind un organ senzorial. Ele pot fi localizate in spatiile perivasculare sau in parenchim. aspect coraliform sau muriform. Canalul tireoglos se atrofiază şi se obliterează . La mamifere si om aceasta functie nu se pastreaza dar se pastreaza fotoperidiocitatea acestei functii. activitatea secretorie fiind coordonata cu ritmul circadian. Are origine embriologică dublă : . Axonii neuronilor de la acest nivel sunt fibre postganaglionare ce se termina la nivelul pinealocitelor din gl. In retina. cervical superior. fiind corelata cu modificarea ritmului de crestere a unor celule tumorale (inhiba cresterea tumorilor) este corelata cu procesul de senescenta (imbatranire): o scadere a secretiei de melatonina duce la o accelerare a procesului de imbatranire. La lumina celulele care mediaza secretia de melatonina isi hiperpolarizeaza membrana celulara.apar concretiunile calcare care se mai numeste si nisip cerebral. poate da naştere la ţesut tiroidian ectopic . Canalul tireoglos poate suferi transformări chistice . De aici se desprind si merg prin tractul retinohipotalamic ajungand la nucleul suprachiasmatic din hipotalamus.

aparatul Golgi este localizat în vecinătatea nucleului . Tireocitul: structura la microscopul optic şi electronic. Parenchimul este organizat în foliculi separaţi între ei de ţesut conjunctiv interfolicular . pigmentare iar dupa puberatate apar si incluziunile de lipofuscina. . nucleu cu nucleol proeminent .tiroglobulina dă coloidului caracter amfoter şi caracter PAS pozitiv . . Din aceasta cauza ca si din cauza faptului ca mesagerii chimici secretati sunt amine si polipeptide mici paraneuronii apartin sistemului neuroendocrin difuz.la polul apical mai există şi lizozomi ( primari şi fagolizozomi ) . . Ei au capacitatea de a raspunde prin sinteza si secretie de mesageri chimici la actiunea unui stimul. funcţii În parenchimul glandular există 2 categorii de celule : 1. . Foliculul : . epiteliul este înalt .în hipotiroidism – foliculi voluminoşi .pd. prezentand la polul apical microvili cu rol receptor. 60. 140 / moleculă de proteină .în eutiroidie – aspect de epiteliu cubic . .coloidul are drept componentă principală tiroglobulina › glicoproteină cu greutate moleculară mare alcătuită din multe reziduuri de tirozină . Tirocitul – are citoplasmă bazofilă . putând apărea şi pseudopode . Citoplasma acestor celule est bogat in enzime implicate in sinteza de amine biogene. Peste vârsta de 50 de ani în ţesutul interfolicular apar adipocite . iar coloidul este redus Pinealocitele Pinealocitele sunt paraneuroni. Nucleul este mare si eucromatic.roluri : sintetizează . tirocite ( celule foliculare ) 2. . turtite . secretă . . reabsoarbe şi digeră proteine › deci are reticul endoplasmic rugos foarte bine reprezentat ( când celule sintetizează tiroglobulina cisternele sunt dilatate ) . Există o bogată reţea vasculară care se termină în vecinătatea foliculilor tiroidieni . Există şi o bogată inervaţie vegetativă : fibre vegetative ce se termină şi la nivelul capilarelor şi la nivelul epiteliului secretor .are polaritate distinctă privind repartiţia organitelor . columnar . Depozitarea cantităţilor mari de hormoni ( extracelulară ) se face la nivelul coloidului .v. se poate găsi spre polul apical sau bazal în funcţie de activitatea celulei (această deplasare poartă numele de “ vals golgian “) .cavitatea conţine coloid ( masă omogenă ) . . vacuolele ce apar la periferia coloidului sunt artefacte de fixare . cilindric .veziculele mici au origine golgiană cu tiroglobulină sintetizată şi sunt găsite la polul apical . aparatul Golgi completează sinteza . . .în hipertiroidism – foliculii sunt mici . Depozitul din coloid asigură necesarul de hormoni pentru 2-3 luni de zile pentru un adult ( aşa se explică diferenţa dintre debutul bolii şi apariţia primelor semne clinice de hipotiroidism Foliculii tiroidieni au formă şi dimensiuni variate .coloidul este locul de depozitare hormonală şi precursorul necesar sintezei . mai mari şi cu origine ectodermală . Aspectul foliculilor variază în raport cu activitatea desfăşurată de celule : .la polul apical există microvili .La exterior avem o capsulă conjunctivă ce trimite septuri care delimitează lobulii tiroidieni . . .este o cavitate închisă delimitată de epiteliul simplu ( de obicei este cubic ) aşezat pe membrana bazală . Citoplasma este slab bazofila si prezinta incluziuni: de glicogen. morfologic sunt la fel cu celulele receptoare. masa de coloid e voluminoasă . Corpul lor are doua sau mai multe prelungiri care se termina in apropierea capilarelor sangvine in mod butonat. Paraneuronii sunt celule care d. De asemenea aparatul de sinteza este bine dezvoltat si contin multe granule de secretie mici cu diametrul de 100 nm. celule C ( parafoliculare ) – sunt celule “ clear “ cu citoplasmă clară . epiteliul are celule aplatizate . lipidice.

Citoplasma prezinta doua tipuri de vezicule: mici. In repaus secretor este situat spre polul bazal fata de nucleu iar in activitate este situat spre polul apical (supranuclear). care sunt picaturi endocitate de coloid. reabsorbtia si digestia de proteine se poate deduce tipul de organite celulare. Iodarea tirozinei se face in molecula de tiroglobulina. Tirocitele au o polaritate diferita d. Aparat Golgi bine reprezentat. sunt localizate la polul apical . Preluarea iodului anorganic din circulatie se face tot pe la polul bazal. secretia hormonilor tiroidieni. 140 de resturi de tirozina in fiecare molecula de tiroglobulina). . Preluarea precursorilor (aminoacizii) din circulatie are loc prin membrana bazala printr-un transport activ. etapa care se desfasoara concomitent cu cea de-a doua etapa.d. T3 si T4 raman inglobate in molecula de tiroglobulina care se afla in coloid. impotriva gradientului de concentratie si a gradientului electric. Aceasta schimbare de pozitie continua a fost denumita “valsul golgian”. La MO se observa ca celulele au citoplasma bazofila. secretia. Acest proces este catalizat de iodaze (iodinaze). mari. Tirozina iodata ramane in tiroglobulina. Prezinta multe mitocondrii cu criste filamentoase dispersate in citoplasma. atingand o concentratie de cateva zeci de ori mai mare decat cea din plasma. care contin tiroglobulina care va fi exocitata in coloid. Biosinteza hormonilor tiroidieni (triiodotironina si tetraiodotironina) are loc in mai multe etape: sinteza. Dupa iodare rezulta monoiodtirozina (MIT) si diiodotirozina. La acest nivel se formeaza veziculele de pinocitoza.v.pol apical tirocite. tiroglobulina aflandu-se in coloid. spre coloid prezinta microvili.. al distributiei organitelor in citoplasma.veziculele mari conţin picături de coloid endocitat ( formează fagolizozomii ) . Iodul este transportat la polul apical unde este oxidat cu ajutorul peroxidazei lizozomale si transformat in iod organic. cantitatea lor si asezarea in celula: Au un continut mare de RER. iodarea tiroglobulinei si formarea hormonilor tiroidieni. Iodul este concentrat. In cazul stimularii tiroidei. prin condensarea unei molecule de DIT cu una de MIT se obtine T3 (triiodotironina) iar prin condensarea a doua molecule de DIT se obtine o molecula de T4 (tetraiodotironina). molecular. Exista astfel o concentratie foarte mare de anticorpi anti peroxidaza lizozomala. pozitia nucleului variaza in functie de inaltimea celulei foliculare. La polul apical. ceea ce determina imposibilitatea oxidarii iodului. Prezinta multi lizozomi sau fagolizozomi (atunci cand au fuzionat cu veziculele de endocitoza) in special in zona apicala. aflata la interfata coloid . . in scopul secretiei de hormon. Sub actiunea protezelor sunt indepartate apoi acestea difuzeaza prin membrana bazala in circulatie.rolul tirocitului este sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni iodaţi în mai multe etape . Apoi tiroglobulina este impachetata in vazicule de secretie de origine golgiana si este exocitata in coloid.p. dar de obicei este situat inspre polul bazal. In lumenul RE are apoi loc prima etapa a glicozilarii: incorporarea manozei dupa care prin vezicule mici proteina ajunge in aparatul Golgi unde are loc a doua etapa de glicozilare. captarea din circulatie si oxidarea iodului. activ. care reprezinta 80% din cazurile de hipotiroidie. ocazional se observa si unele pseudopode. are loc resorbtia tiroglobulinei prin endocitoza la nivelul microvililor sau pseudopodelor. uneori chiar de 40 de ori. Tirocitul fiind specializat in sinteza. fiind liposolubile. Iodarea tiroglobulinei se face la resturile de tirozina care sunt foarte multe (aprox. In ribozomi are loc sinteza componentei proteice. secretia si depozitarea tiroglobulinei. In perioadele de sinteza RER apare ca cisterne dilatate si dispersate prin citoplasma. Apoi. incorporarea de galactoza. se datoreaza aparitiei anticorpilor fata de structurile proprii ale glandei tiroide. Tiroidita autoimuna (Hashimoto). Preluarea se face cu ajutorul pompei de iod care este stimulata de tirotropina (TSH).

MSR ocupa 8-10% din volumul suprarenalei. nu exista granule de secretie deoarece acesste celule au o secretie continua. tiroidieni apar doua faze: faza exocrina (este exocitata tiroglobulina in coloid) faza endocrina (difuzia hormonilor in circulatie) Actiunile h. Paraganglionul este o mica glanda endocrina care se asociaza cu SNV. Zona reticulata Apare pe preparat de MO ca fiind zona cea mai intunecata. Zona glomerulara Celulele secretori sunt celule mici. Zona gloemrulara este o zona discontinua. Celulele se organizeaza in diverse modalitati. Ele se organizeaza fie in cercuri fie in gramezi sau cercuri rasucite cu capilare intre ele. De asemenea. de unde si denumirea de spongiocite. alcatuita din cordoane de celule paralele care sunt separate prin capilare sangvine. Celulele au un aspect spongios. Ea face parte din paraganglioni. Zona fasciaulata Zona fasciculata apare pe preparat ca fiind zona cea mai palida. celula are aceleasi caaracteristici. la adult domina tot zona fasciculata dar zonele glomerulara si reticulata sunt mai bine dezvoltate. Rolul lor este secretia de hormoni androgeni slabi si putini glucocorticoizi. buretos. Ca extindere. cu rare picaaturi lipidice. acidofila. tiroidieni sunt de stimulare a proceselor metabolice mai ales metabolismul oxidativ. fiind un paraganglion simpatic. fiind mai mici decat cele din zona fasciculata. aceste cordoane sunt formate din doua siruri de celule paralele. activitatea celulelor sale fiind controlata in special de sistemul reninaangiotensina. Dovezi in acest sens au fosta aduse prin hippofizectomii sau administrare de substante care inhiba secretia de ACTH. in procesul de sinteza a h. involuand zonele glomerulara si reticulata. Celulele sunt organizate in cordoane scurte ce se anastomozeaza intre ele si formeaza un reticul (retea ) in ochiurile careia se afla capilarele sangvine. La ME. Ea apartine sistemului neuroendocrin difuz. cu citoplasma acidofila. Rolul acestor celule este de a secreta glucocorticoizi dintre care fac parte cortizolul si hormonii androgeni. Celulele sunt asemanatoare ca talie cu celulele zonei glomerulare. Ele au ciroplasma intunecata. aceasta zona nu depinde de ACTH. 62. In mod obisnuit. Rolul lor este secretia de mineralocorticoizi. CSR are trei zone (de la capsula spre centru): zona glomerulara zona fascculata zona reticulata Raportul intre cele trie zone difera in functie de varsta individului si in ffunctie de conditiile de viata ale individului (stress sau liniste): in viata intrauterina si la nastere nu exista zona glomerulara iar zona reticulata este bine reprezentata pana la pubertate apare zona glomerulara iar zona reticulata diminua. zona glomerulara ramanand nemodificata. Descarcarea produsilor de secretie are loc la nivelul membranei care ia contact cu capilarul sangvin prin difuziune. cu gaurele. fapt care este o caracteristica de specie. in conditii de stress cea mai dezvoltata este zona fasciculata pentru ca secreta cortizol. dintre care cei mai importanti sunt aldosteronul si dezoxicorticosteronul. continand cantitati mari de lipofuscina. indiferent de zona in care se afla. prin efectele hormonilor sai. In aceste perioade are loc o transformare progresiva: zonele reticulata si glomerulara se pliaza iar zona fasciculata creste. Medulosuprarenala Este derivata din crestelee neurale. 61. Este foarte bogat vascularizata. In acesta perioada domina zona fasciculata. la senescenta are loc o transformare regresiva a CSR. mult REN. Corticosuprarenala Este o componenta vitala. cele ale unei celule secretoare de steroizi: continut mare de mitocondrii cu criste tubuloveziculare. Aceste formatiuni sunt formate din . care au dus la atrofierea zonelor fasciculata si reticulata. De asemenea. Celulele sunt mai mari decat celulele din zona glomerulara. Ele secreta DHEA (dehidroepiandrosteron) si androsteron. au citoplasma usor bazofila si un continut mare de picaturi lipidice care nu se vad in coloratie HE si deci aspectul lor este vacuolar.Deci.

encefaline (substante opioide) si dopamin-βhidroxilaza. poligonale. . in prezenta unui agent oxidant.citoplasma este intens acidofilă cu numeroase mitocondrii .nr. prin ME.au granule de secreţie : mici ( mai mici de 200 nm ) şi mari ( între 200 – 500 nm ) . . dimensiuni. 63. . La celulele noradrenergice. diferentele existand la nivelule granulelor de secretie. sunt cele mai multe . care nu diferă între ele . Sunt localizate pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni . fiind niste neuroni simpatici postganglionari. Exista doua tipuri de celule cromafine: adrenergice (>95%) si noradrenergice (putine). Parenchimul MSR este organizat in gramezi sau in cordoane care se ramifica si formeaza o retea cu ochiuri largi in care se gasesc capilare si venule postcapilare. insulele Langerhans = gramezi de celule endocrine . cuprinse in capsula glandei tiroide si deci apare riscul lezarii lor in timpul operatiei pe glanda tiroida. Au origine endodermală . şi sunt vitale în organism pentru homeostazia Ca .granulele mici sunt localizate spre periferia celulei şi conţinutul lor este eliminat în mediul intern prin exocitoză . Ele deriva din endoderm si adesea variaza ca forma. Pancreasul endocrin Componenta endocrina: . Celulele cromafine dau reactia cromafina: continutul granulelor de secretie. Paraganglionii pot fi simpatici si parasimpatici. şi adesea sunt incluse în capsula tiroidei . sunt rotunde . cordoane şi foliculi mici . Cea mai mare parte sunt celule cromafine (feocromocite) iar restul sunt celule ganglionare. Parenchimul este format din : grămezi celulare . 2. MSR este un traductor neuroendocrin. Există 2 tipuri de celule : principale şi oxifile . . granulele de secretie au un continut electronodens care ocupa toata granula de secretie. se oxideaza si polimerizeaza dand nastere unui compus colorat brun numit adrenocrom. Celulele oxifile – sunt mai mari şi puţine .rol : sinteza şi secreţia parathormonului ( hormon ce reglează echilibrul fosfocalcic acţionând pe os şi la nivel renal şi intestinal ) . Din momentul pubertăţii apar adipocite în glandă şi nr. Celulele cromafine au activitate de sinteza si prin urmare au citoplasma bazofila si aparatul de sinteza bine dezvoltat. . Dupa stimularea nervoasa specifica.rol : necunoscut – din punct de vedere endocrin sunt inactive . 1. . In mod normal se gasesc posterior de lobii tiroidieni.granulele mari sunt localizate în plină citoplasmă şi reprezintă depozitele de hormoni din celulă . 64. Paratiroidele Sunt glande vitale. . .apar într-un anumit moment în glandă ( se văd după vârsta de 5-7 ani ) .au caracteristicile unor celule ce sintetizează şi secretă proteine . pe langa acestea este posibil sa existe si cromogranine (care tin catecolaminele in vezicule).citoplasma are aspect vacuolar dat de incluziuni numeroase de glicogen şi lipide . lor creşte progresiv cu vârsta : în perioada de senescenţă au o dispoziţie nodulată tumor like .5% din volumul pancreasului .2 componente: 1. Pot varia ca mărime şi formă . De asemenea. Toate celulele sunt neuroni simpatici postganglionari dar celulele ganglionare mai prezinta prelugiri nervoase. continutul electronodens nu ocupa toata granula de secretie ci este situat excentric. prin intermediul fibrelor preganglionare celulele sunt stimulate si sintetizeaza si secreta catecolamine. lor creşte cu vârsta ( reprezintă 50-80 % din volumul glandei la vârsta de 40 de ani ) . in timp ce feocromocitele nu mai au prelungiri. Parenchimul cuprinde doua tipuri de celule. Sunt in numar de 4 (doua superioare si doua inferioare). Sunt în număr de 4 : 2 superioare şi 2 inferioare .1. Celulele principale – au talie mică . ca si pineala. prin rolul lor in homeostazia calciului. La celulele adrenergice.celule secretorii (cromafine) care sintetizeaza si secreta peptide si amine. Aceste doua tipuri se deosebesc prin imunocitochimie. in citoplasma exista si multe granule de secretie care contin in mod obligatoriu catecolamine si. MSR este un paraganglion simpatic. numar si localizare. Ca2+ si ATP din citoplasma.

celulele insulare fac parte din celulele endocrine cu inervatie directa. Componenta exocrina: .circulatia arteriala: sistem vascular de tip portal = sistem port insulo-acinar.2. . substanta P .in grupuri mici printre celulele acinilor si canalelor excretorii 1.celule secretoare de insulina si amilina (moduleaza actiunea insulinei) = celule B. epiteliu simplu cubic si fibre de reticulina b. spermatozoizii nu sunt generati si apare sterilitatea (la om).functional se aseamana cu glanda parotida: secretia este de tip seros.majore.celule secretoare de VIP .contin granule de secretie cu: serotonina..au polaritate morfologica si functionala .lipsesc celulele mioepiteliale . se capilarizeaza.are ducte: a. la om testiculele coboara doar in perioada imperecherii.celule cu secretie mixta: enterocromatina .lipsesc ductele striate . 25% din insule. Testiculul: structură. celule endocrine: .. sunt la periferia insulei. intercalare b. . primeste o cota importanta din sangele arterial (20% din sangele pentru pancreas ajunge la nivelul insulelor). iar capilarele iriga in cascada insulele.numar mare la nivelul pancreasului: 1 milion concentrate spre coada.celule secretoare de polipeptid pancreatic = celule PP = celule F.minore si II. epiteliu simplu cilindric si tesut conjunctiv fibros c. .structural se organizeaza sub forma de glanda tubulo-acinoasa ramificata .aspect structural: seamana cu cel biliar a. consta in : arteriole aferente care ajung la periferie.celule secretoare de glucagon = celule A. motilina. interlobulare c. se diferentiaza prin: . capilarele se strang in arteriole eferente care parasesc insulele si se capilarizeaza in jurul acinilor.la polul apical se gasesc granule de zimogen cu amestec de proenzime ce se activeaza in lumen . acest lucru este valabil cam pentru 10% din celulele insulare.este cea mai voluminoasa (peste 45% din volumul pancreasului) . Cand acestea nu coboara. sunt cele mai voluminoase celule din insule. 5-10%.sunt componente ale sistemului neuroendocrin difuz II.celulele din acini: .sistemul canalicular: . jonctiunile gap cupleaza celulele insulare (10%) Metode de imunocitochimie: 2 tipuri de celule endocrine: I.piramidale .izolate . funcţii Se dezvolta in cavitatea abdominala si apoi coboara in bursele scrotale. la periferie sunt cele care se pot gasi in peretele acinilor si ductelor excretorii. predomina la periferie . acest lucru fiind esential pentru generarea spermatozoizilor (este necesara o temperatura cu 2-3ºC mai mica decat tenperatura corpului). I. idem b. se concentreaza la centrul insulei. au granule omogene putin dense .. Spre exemplu. 2 canale pancreatice: Wirsung si Santorini .alaturi de celulele secretorii se observa celulele centroacinoase care nu e altceva decat o portiune intraacinara a ductului intercalar . .celule secretoare de somatostatin = celule D. + fibre musculare netede 65.

nervi si grupuri de celule endocrine (celulele Leydig) care secreta testosteron. asezate pe un strat continuu pe MB iar polul apical ajunge pana in lumen. Exista incluziuni lipidice. triunghiulara sau neregulata si este eucromatic. in functie de talia individului etc. Ei au traseu foarte sinuos si intre ei exista tesut interstitial care reprezinta prox. Dar corpii Reynolds (excesul de citoplasma al spermatidei ) raman legati de celula Sertoli si vor fi fagocitati. citoplasma contine REN si RER bine dezvoltat. Aceste vase trec de la un lobul la altul prin zona unde septurile conjunctive sunt incomplete. prin miscarile polului apical (format din microfilamente de actina si de miozina) spermatozoizii sunt eliminati in lumen. rol Sunt celule inalte. Aspectul celulelor la MO: nucleul este in treimea bazala a celulei. acidofila. formata din tesut conjunctiv. rol 67. Prin acest tesut patrund vase de sange. La polul apical. exista jonctiuni intre celulele Sertoli si spermatide care tin strans legate spermatidele de celulele Sertoli pana cand se diferentiaza in spermatozoizi imaturi. Aceasta bariera este necesara pentru a proteja celulele haploide de sistemul imun intrucat aceste celule prezinta pe suprafata alte antigene decat cele proprii organismului respectiv si ar putea fi distruse de componentele sistemului imun. 250 lobuli. Secreta fluidul din tubii seminiferi. necesar pentru mobilitatea si nutritia spermatozoizilor. fata anterioara si fetele laterale sun acoperite de tunica vaginala (foita viscerala a peritoneului). citoplasma este abundenta. Fiecare testicul are aprox. Cand diferentierea s-a terminat. Celula Sertoli: descriere. Celula Sertoli mai este numita si “nursing cell” deoarece prin intermediul ei ajung substantele nutritive din sange la celulele liniei seminale.spre lumen. inextensibila. Tesutul interstitial este format dintr-o retea de tesut conjunctiv lax cu putine fibre de colagen si reticulina. Prin urmare este greu de urmarit conturul unei celule Sertoli. Ţesutul interstiţial: descriere. multi lizozomi. In fiecare lobul exista tubii seminiferi (1-4 / lobul). Sub albuginee se vede tunica vasculosa care contine vase de sange cu calibru mult mai mare. mitocondrii numeroase.de lipofuscina. citoscheletul este bine dezvoltat si se vad multe mmicrofilamente de actina si miozina. Cei doi poli. Mai exista niste formatiunicristaloide. Posterior. tunica albuginee formeaza o ingrosare numita mediastinum testis (corpul Highmore) din care pornesc septuri conjunctive care devin incomplete in partea opusa mediastinului si care delimiteaza niste camarute. pigment de imbatranire .5 cm iar lungimea axului antero-posterior este de 3 cm. Tubii seminiferi. Mai exista vase limfatice. . fibroblasti si rare macrofage si mastocite.Ele ou forma ovoidala. Faldurile laterale patrund intre celulele liniei germinative. jonctiunea se desface si. 35% din volumul testicular. alungite. Intre doua celule Sertoli vecine se stabilesc jonctiuni nepermeabile care vor determina doua compartimente in care se gasesc celule germinative: compartimentul bazal (in care exista doar spermatogonii) compartimentul adluminal . Foita viscerala se muleaza si pe capul epididimului. cu nucleol evident. Dupa tunica vaginala urmeaza albugineea care este o capsula fibroasa. corpii Charcot-Bottcher. Deci tunica vaginala este alcatuita dintr-un mezoteliu si o membrana bazala. capilare fenestrate cu diafragme. fibre de colagen si elastina cu dispozitie lamelara si fibre musculare netede rare. La polul apical. Greutatea medie este de 14 g dar exista variatii. in care se afla restul celulelor liniei seminale. ca niste trunchiuri de piramida cu baza mare spre tunica albuginee. Rolul celulelor Sertoli este de a constitui bariera sange-testicul. latimea de 2. lobulii testiculari. Rolu celulelor Sertoli: Au rol de suport si nutritie pentru celulele germinative. cateodata usor vacuolara. Aspectul la ME: in jurul nucleolului se vad doua mase de heterocromatina. are forma ovalara. diametrul longitudinal de 5 cm. 66.

Modificarea nucleului Initial nucleul este central si rotund. El da nastere la macrovezicule care vor fuziona si vor da nastere unei vezicule mai mari care se ataseaza la suprafata dinspre aparatul Golgi a nucleului. Ele confera rezistenta la infectii. El are 65-70 µm lungime. Din nucleul initial. La inceput. din motive didactice. Dupa aceea. Acesti tubi sunt alcatuiti numai din celule Sertoli. care contine numai heterocromatina si. eucromatic. In final va acoperi 2/3 din supraafata nucleului si se va numi acrozom. cu diametrul de 6 µm. mai numerosi o data cu inaintarea in varsta. Aceasta vezicula se numeste vezicula acrozomala. Exista si tubi seminiferi aspermatogeni. aparatul Golgi sintetizeaza macrovezicule care se ataseaza la vezicula acrozomala. Secreta mici cantitati de hormoni estrogeni. se obtine un nucleu tahicromatic. excesul de citoplasma este indepartat. Formarea flagelului Initial centriolii migreaza in partea opusa aparatului Golgi. Ea va creste si va incepe sa se muleze pe suprafata nucleuluui. Initial. O spermatogonie A intra in procesul de diferentiere si diviziune la un moment dat. Acesta secretie este influentata de FSH. Celulele Sertoli si in partea distala a tubului seminifer unde acesta se ingusteaza si apoi se continua cu tubii drepti 68. Toate celulele ce rezulta din aceasta spermatogonie se vor divide toate in acelasi moment datorita prezentei puntilor citoplasmatice. Vor exista prin urmare valuri de celule aflate in diferite etape de diferentiere in acelasi tub seminifer. spermiogeneza reprezinta transformarea spermatidelor in spermatozoizi. le impartim in etape: Formarea acrozomului Aparatul Golgi este bine dezvoltat. Ei predomina la batrani. nucleii celulelor se separa complet) dar exista o citokineza incompleta (intre celulele de un fel exista punti de citoplasma). helicoidal. de forma discoidala (turtit antero-posterior) iar cromatina se va condensa foarte mult.Secreta ABP care are rol in concentrarea testosteronului in epiteliul seminifer. Modificarile care urmeaza au loc concomitent dar. iradiere etc.fiind cele mai mici celule din linia seminala. Apoi el va deveni excentric. avand forma in functie de specie acrozomul . Mitocondriile migreaza si se dispun in portiunea initiala a flagelului. uneori. spermatidele sunt rotunde. El are urmatoarea structura: cap . In continuare. spermatozoizii formati fiind eliberati in lumen iar din excesul de citoplasma formandu-se corpii reziduali Reynolds care vor fi fagocitati de celulele Sertoli. Insa nu toate spermatogoniile A intra in acelasi moment in diviziune. niste vacuole interne. Asigura eliberarea spermatozoizilor in lumen. cap la cap. Acrozomul contine enzime hidrolitice care au rolu de a digera zona pellucida si de a patrunde in nucleul ovulului spre a fuziona cu materialul genetic feminin. Celulele Sertoli nu se divid in perioada reproductiva. Ele se dispun intr-un singur rand. Fagociteaza corpii reziduali si celulele germinative moarte. Centriolii vor sintetiza microtubuli care se vor asambla si vor forma in final flagelul. Aceste punti au rolul de a sincroniza diferentierea celulelor care are loc in valuri de aceeasi generatie. spermatozoidul este imatur. Spermatogeneza Spermatogeneza Spermatogeneza cuprinde trei etape: spermatocitogeneza (formarea spermatocitelor) spermiogeneza (formarea spermatozoizilor) spermiere (eliberarea spermatozoizilor in lumenul tubului seminifer) In timpul etapelor spermatogenezei exista o cariokineza completa (de la o etapa la alta.contine: nucleul foarte condensat. La om diferentierea in valuri se face pe generatii diferite in acelasi tub seminifer.

albugineea ovarului.membrana plasmalemala gatul . Aspectul epiteliului nu variaza sub influenta hormonilor.are aprox. Aceste microchisturi nu altereaza functia organului. In sindromul Kartagena?? apar defecte la nivelul microtubulilor. in perioada fertila a femeii este simplu cubic. peste axonema vine membrana plasmatica. La piesa mijlocie. iar dupa menopauza este simplu pavimentos. afectand ovulatia. fibroblastele se pot diferentia pe trei directii: i. Peste piesa principala vine un invelis fibros format din mai multe coloane (ca niste coaste). Nucleul se adapteaza formei (ovali. care secreta estrogeni si progesteron. Nici ea nu e influentata de hormoni. se transforma in miofibroblaste formand teaca externa foliculara. care se subtiaza si are loc ovulatia cu ruperea albugineei. epiteliul de acoperire se continua cu mezoteliul peritoneal. Pana la pubertate contine doar foliculi primordiali. nu se produce ovulatia si se pot forma chiar macrochisturi. ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI Ovarul are doua componente: corticala. Epiteliul de acoperire se numeste impropriu epiteliu germinativ Waldayer deoarece s-a crezut initial ca in el se formeaza celulele germinative primordiale. 50 µm. uter. Pe toata lungimea flagelului exista axonema alcatuita din 9 perechi de microtubuli periferice si o pereche centrala. Corticala lipseste in dreptul hilului. corticala si medulara. 5 µm. In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care degenereaza chistic rezultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de suprafata ovarului.are aceeasi lungime ca si capul (aprox 5 µm) piesa rpincipala . tuba uterina. Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenereze calcar. de culoare rosuintens. a. dar care exista doar la animale. Albugineea e considerata un fel de capsula alcatuita din tesut conjunctiv fibros cu rol protector. se gaseste mai intai axonema. Este formata din stroma si parenchim. deci persoana va avea si afectiuni respiratorii. Foliculul ia contact cu albugineea. se transforma in celule tecale interne (celule endocrine in teaca foliculului care secreta androgeni pana la androstendion) ii. Stroma e un tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spino-celular. contractilitatea lor are un rol important in ovulatie iii. In anumite momente si la anumite femei. Epididimul şi canalul deferent 70. cu predominanta celulara. teaca mitocondriala si apoi plasmalema. iar dupa menopauza are doar tesut fibros si se reduca ca dimensiuni. putina substanta fundamentala si fibre de reticulina. rotunzi aplatizati) si este tahicromatic. Veziculele seminale şi prostata 71. ovarul este format din: epiteliu de acoperire. Ele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor parenchimatoase. 1. Microscopic.are trei parti: piesa mijlocie . El variaza ca aspect dupa varsta. ramanand legate de suprafata printr-un pedicul fin.are aprox. Daca ea e sclerozata. se transforma in glanda interstitiala a ovarului. . Sub actiunea hormonilor. la acest nivel. Fibroblastele din acest tesut au particularitati functionale: sunt foarte sensibile la actiunea gonadotropilor si a hormonilor ovarieni. albugineea poate sa sufere fenomenul de scleroza pasagera (ingrosare). 2. de culoare roz-cenusie si medulara. Apar spermatozoizi imobili si apare sterilitatea. La partea terminala. apoi invelisul fibros. nu si la om. Organizarea generală a ovarului Aparatul genital feminin este format din: ovar. vagin si glande anexe. intre pubertate si menopauza toate tipurile de formatiuni parenchimatoase. Dar microtubulii intra si in structura cililor. Celulele au citoplasma putina. 3. Corticala are aspectul cel mai heterogen datorita foliculilor pe cale de crestere. 69.contine 1 centriol flagelul .: pana la pubertate este simplu cilindric. fiind cea mai mare piesa terminala . de la exterior spre interior.

Foliculul matur de Graaf Dintre foliculii anteriori. involutia cuprinde mai multe etape: involutia pana la disparitie a ovocitului I in locul lasat liber de disparitia ovocitului apare zona pellucida care se ingroasa si se pliaza. Ovulatia reprezinta procesul de eliminare a ovocitului II. cu exceptia hilului. la fiecare ciclu ovarian se selecteaza un singur folicul care se va matura. foliculul migreaza aproape de suprafata ovarului. La ovulatie. In caz ca intr-o zi femeia a uitat sa ia anticonceptionalele. enzima foarte importanta in slabirea peretelui folicular. Este prezenta membrana Slavianski si teaca interna si cea externa. Acest folicul este cel mai mare dintre toti foliculii. de corticala si este formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc: vase de sange (artere helicine. celule interstitiale Berger si. Ovocitul are un diametru de 130 µm. deoarece inceteaza diviziunile celulare si. uneori. are loc alunecarea celulelor granuloasei foliculare unele pe langa altele si astfel are loc micsorarea numarului de straturi. primari (unilamelari si multilamelari). vestigii ale canalului Wolff. din care doar 400-500 se maturizeaza (foliculi evolutivi). Foliculii ovarieni sunt in numar de 400. . Ovocitul II va fi captat de trompa uterina. 4. la nivelul ovarului au loc descarcari de histamina. poluare. plexuri venoase dilatate si vase limfatice). fibre nervoase amielinice cu rol senzitiv (anexita doare). Granuloasa foliculara se subtiaza. El are un diametru de 5 mm. este inconjurat de zona pellucida si de corona radiata si are toate caracteristicile morfologice ale ovocitului din stadiul anterior. proces care are loc atunci cand ovocitul impreuna cu zona pellucida si corona radiata se desprind de granuloasa foliculara. in fiecare luna. Intr-o etapa urmatoare. deoarece apare corpul galben care secreta progesteron care impiedica maturarea unui alt folicul. corpi luteali si corpi albicans. in trompa uterina. ia contact cu albugineea si se formeaza stigma. prin cresterea cantitatii de lichid folicular si implicit cresterea antrului folicular. El are o structura polara: la un pol se afla ovocitul iar la celalalt pol se afla antrul folicular. fibre musculare netede diseminate. ajungand la 5-6 randuri de celule. vor involua prin atrezie foliculara. Concomitent. Ele pot fi produse de medicamente precum Clomifen. Progesteronul va activa plasminogenul care se va transforma in plasmina care va duce la permeabilizarea membranei lizozmale. din totalul de 18-20 foliculi ce incep procesul de maturare la fiecare ciclu ovarian. alternanad de la un ovar la altul. Pot avea loc si ovulatii spontane. Parenchimul este format din foliculi ovarieni. va duce la ruperea foliculului la zona de contact cu albugineea. iar ceilalti sufera procesul de atrezie (foliculi involutivi).b. 72. din interiorul foliculului se exercita o presiune datorita contractiei miofibroblastelor (care are loc sub actiunea histaminei) si care. Ovulatia are loc in ziua a 14-a a ciclului ovarian. printre celulele granuloasei foliculare. cu 2-3 ore inainte de ovulatie. Dupa ovulatie nu mai pot avea loc ovulatii spontane. Medulara este zona cea mai bine vascularizata. primari unilamelari si primari multilamelari mici) aceasta se face in doua etape: are loc involutia ovocitului pana dispare are loc apoi degenerescenta granuloasei pana dispare si ea complet pentru foliculii mari (foliculi primordiali multilamelari cu mai mult de 6 randuri ale granuloasei si foliculi secundari). Atrezia foliculara se face diferit in functie de tipul de folicul: pentru foliculii mici (primordiali. Aceasta permeabilizare va permite eliberarea colagenazei. de stress. celule deciduale (celule mari cu glicogen). vasopresina si acumulari de progesteron in lichidul folicular. este acoperita. Foliculii evolutivi sunt de patru feluri: primordiali. anticonceptionale oprite brusc. secundari (veziculari si antrali) si maturi (de Graaf). Ovocitul este cuprins in cumulus oophorus. a doua zi ea trebuie sa ia doza dubla. Ceilalti foliculi. impreuna cu actiunea colagenazei.000.

ostiumul tubar D.. Evenimente care se produc in foliculul matur in apropierea si in timpul ovulatiei. localizat in cavitatea peritoneala. un corp galben numit. cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Apar vase de sange printre celulele granuloasei. selectiei foliculilor care vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. deformeaza suprafata ovarului. Clasificarea foliculilor evolutivi. El secreta in aceasta perioada relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana determinand dezvoltarea soldurilor. incepe sa involueze in ziua 24 .. foliculul se colabeaza si apare o formatiune policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. iar involutia se termina in ziua 28. Daca nu exista sarcina. Datorita acestui fapt. dispus lateral de uter si medial de ovar. formanduse un cheag care va fi invadat de tesut conjunctiv. se incarca cu incluziuni lipidice dar au citoplasma mult mai intunecata.. iar celulele dispar asincron. aparand palida. formatiune ovalara cu contur policiclic. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. se detaseaza de MB. Unele din celulele tecii interne se pot detasa de la nivelul foliculului si vor forma in stroma conjunctiva insule ce reprezinta glandele interstitiale ale ovarului ce secreta doar hormoni androgeni 73.d. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni. 77. Sangele se acumuleaza in cavitatea foliculului restant si se coaguleaza. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte din lichidul din antru. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. histologic peretele are trei tunici: mucoasa .v.. Urmatoarea faza este de luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea corpului galben). fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza cu coloranti acizi sau bazici. D. teaca interna se hipertrofiaza. Treptat dispare dar cat exista . Cresterea se face in 120-150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Prin urmare exista spatii libere in granuloasa degenerata. Initial cresterea foliculilor e independenta de FSH. Celulele tecale interne devin poligonale. granuloasa degenereaza. dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Corpul alb sufera un proces de degenerare hialina. apoi involueaza pana la termen.p. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6 luni la parametrii maximi. 76. Foliculii ovarieni evolutivi 74. se incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Corpul galben Corpul galben Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda endocrina localizata tot in corticala. 75... cavitar. Trompa uterină Trompa uterina Este un organ pereche. Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile din jurul granuloasei. Apare astfel corpul albicans. Selectia foliculilor care vor intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu. iar tecile devin teci luteine. Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen.p.. iar selectia celor care se vor maturiza se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular. anatomic prezinta 4 rediuni: zona infundibulara zona ampulara zona istmica zona intramurala Trompa uterina prezinta si 2 orificii prin care comunica: cu cavitatea peritoneala .d.v.in zona infundibulara cu cavitatea uterina .in afara zonei pellucida...

Ele dispar in zona intramurala unde intalnim o mucoasa aproape neteda. astfel incat fenestrele dintre falduri comunica intre ele. La nivelul trompei uterine se poate implanta oul segmentat. foarte lungi. impreuna cu ovulul sau zigotul. Aceste falduri se ramifica dar nu se anastomozeaza. In trompa uterina incepe segmentatia oului timp de 4-5 zile Dupa 4-5 zile. Faldurile sunt lungi si dese in zona infundibulara si se reduc ca numar in zona istmica. Rolurile trompei uterine Trompa uterina preia ovocitul II in ovulatie. De fapt seroasa este alcatuita din mezoteliul peritoneal. prin unirea cu spermatozoidul. participa la transportul oului sau ovulului urmatoarele elemente: cilii celulelor ciliate faldurile mucoasei musculara. Acesta poate fi fertilizat in zona ampulara.sunt mai scurte. caz in care el isi va definitiva a doua diviziune meiotica si se va forma. Acesta este un element de diagnostic diferential intre trompa uterina si vezicula seminala unde faldurile se anastomozeaza si fenestrele nu mai comunica intre ele. zigotul (oul). Seroasa Este alcatuita din spiteliu simplu pavimentos si tesut conjunctiv bogat vascularizat. Epiteliul contine trei tipuri de celule: Celulele ciliate . care in timpul ovulatiei devin hiperemice. Vasele sunt mari. Ele cresc insa ca numar in faza luteinica si intra in contact cu lumenul deoarece celulele ciliate se reduc ca inaltime. Aceste celule predomina in faza foliculara. Ele sunt precursori ai celulelor secretorii in care se vor transforma in timpul fazei luteinice. apare hemoragia si este necesara interventia chirurgicala de urgenta. Mucoasa contine un epiteliu si un corion (lamina propria). Tunica musculara Este alcatuita din muschi neted dispus in doua straturi: circular intern si longitudinal extern. turgescente. Celulele secretorii .musculara seroasa Mucoasa Prezinta numeroase falduri sau pliuri longitudinale care umplu lumenul si ii dau un aspect labirintic. foarte inalte sau infantile) Daca implantarea s-a facut in zona istmica sarcina nu se dezvolta mai mult de 2-3 saptamani dupa care trompa se rupe. Celulele secretorii produc un lichid care are rol in: capacitatia spermatozoizilor troficitatea oului sau ovulului transportul ovulului sau al zigotului Prin urmare. Cilii au rolul de a deplasa lichidul de la suprafata mucoasei. Tunica musculara este mai groasa in zona intramurala si istmica si este mai subtire in zona ampulara si infundibulara. Ea ajuta la deplasarea oului sau ovulului si a spermatozoizilor.vin in contact cu MB dar nu ajung niciodata in contact cu lumenul. Ele nu vin in contact cu lumenul in faza foliculara cand numarul lor este si foarte redus. care s-au cronicizat si au dus la micsorarea sau chiar astuparea ostiumului datorita malformatiilor trompui uterine (lumen prea ingust. conferind trompei uterine un grad mare de distensibilitate si o reducere a motilitatii ei care este necesara pentru a se putea aplica pe ovar pentru a capta ovulul. prin ostium. . Ei faciliteaza si deplasarea spermatozoizilor pana la zona ampulara. artere sau vene. cilii dezvoltandu-se sub actiunea astrogenilor. au polul apical rotunjit. oul va fi impins in cavitatea uterina unde el va nida. prin miscarile sale peristaltice Corionul este format din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat dar fara glande.cilii lor vin in contact cu lumenul. Aceste falduri au rol in deplasarea ovulului sau zigotului catre cavitatea uterina. Aceasta se poate intampla din mai multe cauze: dupa anexite acute netratate. Celulele intercalate .

Endometru: topografie si modificarile sub actiunea hormonilor ovarieni Endometrul Este alcatuit dintr-un epiteliu si corion.d. tubulare drepte. Corpul si istmul uterin Au peretele format din trei tunici: mucoasa = endometru musculara = miometru seroasa = perimetru Miometrul Este format din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: stratul intern .contine epiteliul de acoperire. In acest strat se gasesc arterele si venele care alcatuiesc reteaua vasculara arcuata. dupa interventii chirurgicale etc.v histologic corpul si istmul uterin au structura asemanatoare iar colul uterin are structura diferita.fibre musculare netede dispuse circular si longitudinal stratul extern .fibre musculare netede oblic spiralate.d. endometrul fonctional este subdivizat in 2 parti: partea compacta (superficiala) . situat inapoia vezicii urinare si in fata rectului.p. Corionul este format din tesut conjunctiv lax spinocelular bogat vascularizat si inervat. in faza secretorie si in timpul sarcinii. anatomic i se descriu mai multe regiuni: corpul uterin istmul uterin colul uterin D.fibre musculare netede dispuse de asemenea circular si longitudinal stratul mijlociu .organizare structural Uterul Este un organ cavitar. Endometrul bazal contine: fundul glandelor uterine corion dens citogen Endometrul functional reprezinta 3/4 superioare din grosimea endometrului. De asemenea. Uterul . maxim 4 luni dupa care se produce avort prin ruptura de trompa uterina sau evacuare in cavitatea peritoneala. Portiunea bazala a endometrului reprezinta 1/4 din grosimea totala a endometrului (2 mm din 8-9 mm).contine corpul glandelor uterine si corionul afferent . deci nu sufera modificari in timpul ciclului uterin. ovarieni si el sufera modificari importante de-a lungul unui ciclu ovarian. in aceasta zona peretele se poate rupe foarte des in timpul chiuretajelor. colul glandelor uterine si corionul aferent partea spongioasa . El contine: corpul si colul glandelor uterine corion citogen mai putin dens Endometrul functional este deosebit de sensibil la actiunea h.este o extensie a epiteliului de acoperire la nivelul glandelor uterine (cripte uterine) care reprezinta invaginari ale epiteliului in corion. Aceasta particularitate are rol in oprirea foarte rapida a hemoragiei dupa nastere.Aceasta portiune se va elimina in timpul menstruatiei. De aceea.Daca implantarea se face in zona ampulara sau infundibulara sarcina se poate dezvolta 2-3. Aceste glande sunt simple.v. Acestor vase le lipseste adventicea. in ambele cazuri existand hemoragie si necesitand interventia chirurgicala de urgenta. Perimetrul Este format din mezoteliul peritoneal (epiteliu simplu pavimentos) si tesut conjunctiv dens 79. Epiteliul se imparte in: epiteliu de acoperire . Aceasta portiune alcatuieste endometrul bazal si nu este sensibila la actiunea hormonilor ovarieni. El are forma de para cu varful in jos. deci tunica musculara a vasului se continua cu fibrele musculare netede ale miometrului. D. 78. La nivelul corpului se deschid cele doua ostiumuri tubare.epiteliu simplu cilindric epiteliu glandular . Portiunea dintre cele doua ostiumuri se numeste fundul uterin si la acest nivel peretele este mai subtire.p. rareori fiind ramificate si daca sunt ramificate aceasta se intampla numai in portiunea profunda endometrului.

Ele descresc ca numar in faza secretorie. Elementele de natura mezenchimala Stroma conjunctiva Este constituita din tesut conjunctiv lax spinocelular. In faza secretorie tardiva are loc procesul de predecidualizare care consta in hipertroierea celulelor care se vor incarca cu incluziuni de glicogen. colul uterin are doua portiuni: . citotoxice. Si ele sunt izolate Daca sunt grupate semnifica existenta unei endometrite. tahicromatic. apoi granulele se situeaza la polulapical (nucleul fiind situat bazal). Prin urmare. ovarieni. aceste celule vor forma glandele de la nivelul portiunii bazale a endometrului. reniform. De asemenea. Ea apare in faza secretorie mijlocie si tardiva. citoplasma usor bazofila si nucleul tahicromatic. Exista si putine fibre de reticulina si putina substanta fundamentala. Celulele secretorii . fiind asemanatoare cu limfocitele mari. Aceste celule au citoplasma acidofila. usor bazofila sau amfofila. Exista mai multe tipuri de celule: celula stromala reticulara de tip fibroblast.nu provine din granulocitele sangvine ci are origine limfocitara. Din aceasta cauza apare pseudostratificarea spiteliului glandular si de acoperire. din faza proliferativa tardiva pana la sfarsitul fazei secretorii. cu citoplasma putina. cu nucleoli evidenti. Raportul nucleocitoplasmatic este >1. Elementele epiteliale Sunt reprezentate de cele doua epitelii (de acoperire si glandular). Celulele secretorii se gasesc predominant in epiteliul de acoperire in faza proliferativa si apoi se localizeaza predominant in corpul si colul glandelor uterine. Nucleii sunt alungiti. Apare in faza secretorie mijlocie si tardiva.secreta IgA. limfocitele . cilindrice. cu granulatii in citoplasma. incipienta si mijlocie. Ciclul endometrial se suprapune peste ciclul ovarian. Prin urmare acest tesut sufera transformari ciclice ce se repeta la fiecare 28 de zile (de ovbcei) si care alcatuiesc ciclul endometrial. la nivelul careia se insera vaginul. celula spinoasa (xantomatoasa) . avem de a face cu celula secretorie vacuolara. mai abundenta si nucleul eucromatic. citoplasma va deveni deci foarte acidofila iar nucleul va fi mare si eucromatic. plasmocite . se incarca cu organite celulare si acest proces continua si in faza secretorie incipienta si mijlocie. Aceste epitelii vor fi formate din mai multe tipuri de celule: celule proliferative (celuel bazale). In faza proliferativa tardiva celula creste in dimensiuni. Endometrul contine elemente epiteliale si elemente mezenchimale. celula granulomatoasa . Aceasta celula este foarte sensibila la actiunea h. Celulele sunt inalte. Aceste celule formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul glandular din endometrul functional in faza proliferativa. Acestea sunt celule care se divid intens. Celulele epiteliale ciliate . In acest stadiu limitele intercelulare sunt foarte evidente. Ele acumuleaza in citoplasma granule cu produsi de secretie care se pot localiza mai intai subnuclear (nucleul fiind situat apical). Are o citoplasma cu multe vacuole lipidice si un nucleu mic.sunt putine ca numar in faza proliferativa si mai numeroase in faza secretorie. cu forma de butoias. cu nucleoli mici. Daca produsii de secretie sunt prezenti. 80. celula este fusiforma. Colul uterin -particulalităţi structural Reprezinta partea inferioara a uterului.formeaza epiteliul de acoperire si epiteliul din zona colului uterin in faza proliferativa a ciclului endometrial. Aceste celule nu se mai divid. apoi acestea se impart (nucleul fiind situat central). Aceste celule vor forma decidua materna. Falsa stratificare a epiteliului aproape dispare in faza secretorie.sunt izolate si apar in faza secretoire mijlocie si tardiva. Dupa exocitoza produsilor de secretie. apar prelungirile. are dimensiuni mici. tahicromatici.are origine mezenchimala local si nu origine histiocitara. polul apical se rotunjeste si avem de a face cu celula secretorie nevacuolara. Au loc modificari zilnice ale acestui tesut. Celulele Celulele se dispun in vartejuri in jurul glandelor si vaselor.Endometrul este tesutul cu cea mai mare sensibilitate la actiunea h. ovarieni: In faza proliferativa. in care predomina componenta celulara.

Fibrele musculare netede sunt organizate in fascicule separate de tesut conjunctiv fibros. Colul uterin este mai dur decat corpul uterin. bogat in celule mucoase. 81. In faza progesteronica secretia este vascoasa pentru a impiedica patrunderea germenilor. Celulele superficiale. caz in care este necesara interventia chirurgicala.esigura comunicarea cu vaginul Pe o hemisectiune la nivelul colului uterin se observa ca central se afla un ax fibromuscular format din 75-85% tesut conjunctiv fibros si 15-25% muschi neted. Secretia de la acest nivel poarta numele de glera.asigura comunicarea cu istmul uterin extern .epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat este brosca. Vaginul: organizare structurală. frotiuri vaginale Este un conduct musculo-fibros cilindric care se insera la nivelul colului uterin unde determina aparitia a 4 funduri de sac. Corionul este format din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat. Sub influenta hormonilor ovarieni si placentari.: doua funduri de sac laterale fundul de sac posterior . El are doua orificii: intern . Colul uterin este impartit in doua parti: endocolul (spre canalul cervical) exocolul Endocolul Epiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric. axul conjunctiv muscular se ramoleste si colul se inmoaie si are aspect catifelat. Ea difera in functie de fazele ciclului ovarian. Secretia vaginala are un pH acid. Glera participa si la formarea secretiei vaginale normale.000. Daca pH-ul ar fi neutru sau chiar bazic mucoasa ar fi foarte expusa la infectii. Atunci produsul de secretie se aduna in lumenul glandular. indicele de mortalitate fiind de 8 : 100.cel mai scurt Peretele vaginal are mai multe tunici: mucoasa musculara adventice Mucoasa Nu are glande. Ele au lumenul mai larg decat glandele uterine si prezinta adesea produs de secretie cu tenta acidofila in lumen. Exocolul Este acoperit de epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Aceasta secretie este mai apoasa in timpul ovulatieim facilitand patrunderea spermatozoizilor prin canalul cervical. cancerul de col uterin fiind foarte frecvent dar nu se moare din aceasta cauza. Prezinta un corion fara glande dar care contine tesut conjunctiv dens bogat vascularizat cu vase de calibru mare (artere si vene) si filtrat limfocitar nodal sau difuz. Secretia colului uterin este foarte importanta. PH-ul este acid deoarece celulele mucoase sintetizeaza glicogen.cel mai larg. Aceasta jonctiune este frecvent sediul unor tumori. Acest epiteliu se invagineaza in corion si da nastere glandelor cervicale care sunt tubulare ramificate. locul de prelevare a secretiilor fundul de sac anterior . Jonctiunea epiteliu simplu cilindric .supravaginala infravaginala Lumenul colului uterin se numeste canal cervical. Uneori orificiile de varsare ale glandelor epiteliale se pot obstrua (in infectii). . Secretiile vaginale se formeaza insa din: glera de la nivelul endocolului transudatia plasmatica ce are loc la nivelul vaselor mari ale corionului din mucoasa vaginala. Cand aceste chisturi sunt foarte multe ele proemina in canalul cervical si il pot chiar obstrua. epiteliul glandular se turteste si se formeaze un ou (chist) al lui Naboth.

incarcate cu glicogen. Fiecare din cele doua glande are in structura sa 15-20 lobi glandulari. Celulele parabazale au diametrul de 20 µm. Astfel se poate pune diagnosticul de sarcina inainte sa se pozitive testele hormonale. In lobuli este stroma. eucromatic si cu citoplasma bazofila. se descuameaza iar glicogenul se raspandeste in lumen. 82. cu un nucleu de 10 µm diametru.3-4 straturi de celule stratul intermediar stratul superficial Celulele stratului superficial se pot descuama si prin urmare ele se pot preleva in secretia vaginala. In faza progesteronica deci: indicele acidofil este de 5-10% indicele picnotic este de 5% Prin stabilirea celor 2 indici este cel mai usor de stabilit profilul hormonal al persoanei. si parenchimul. Glanda mamară: stare de repaus. In tesutul conjunctiv lax stromal exista limfocite si plasmocite care cresc ca numar in faza progesteronica si in timpul sarcinii. In stroma. cu un nucleu de 8-9 µm diametru. intre 150-200 µm si e format din urmatoarele straturi celulare: stratul bazal. celule mari .prezinta acumulari lipidice perinuclear. Din secretie se va face un frotiu care se va colora prin tehnica Babes-Papa-Nicolau care foloseste mai multi coloranti: pentru nucleu se foloseste hemalaunul pentru citoplasma se foloseste fuxina acida si verdoglobina??????? Celulele mucoase: Celulele bazale sunt celule cubice sau usor rotunjite. Celula sufera fenomene de prepicnoza si apoi picnoza prin cariorecsis (fragmentarea nucleului) si carioliza (liza nucleului).au aspect de nacela (naviculare). Lobul glandular este format din lobuli glandulari delimitati intre ei de tesut conjunctiv fibros si adipos. apare un edem stromal si se produce mastrodinia premenstruala. Aceste celule au citoplasma bazofila sau amfofila deoarece incepe secretia de glicogen care se dispune perinuclear Celulele superficiale .au diametrul de 25 µm iar nucleul are un diametru de 5-6 µm. stare de activitate Se gaseste in partea anterioara a toracelui. cu canal de extcretie propriu (canal galactofor) care se deschide la nivelul mamelonului prin porul galactofor. la nivelul MB . citoplasma bazofila. prepectoral.un singur rand de celule stratul parabazal . formata din tesut conjunctiv lax. Acestea nu trebuie interpretate ca o stare de infectie. cu diametrul de 15 µm. Celulele intermediare sunt de doua feluri: celule adevarate . El va fi metabolizat la acid lactic de bacilul Dodderlain care constituie flora bacteriana saprofita a vaginului. in hipodermul regiunii. Astfel pH-ul mucoasei vaginale este acid. Se secreta si IgA care se transmite prin laptele matern la nou-nascut si se realizeaza astfel imunizarea pasiva. Ele apar doar pe frotiurile de sarcina. premenstrual. In faza luteinica. Epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat in care se gasesc zone de precornificare (prekeratinizare) deoarece in celulele superficiale epiteliale exista keratohialina. Sub influenta estrogenilor celulele epiteliale se matureaza rapid si vor fi multe celule acidofile cu nuclei picnotici. in epiteliul vaginal exista si limfocite. fiecare lob fiind o glanda separata. In faza estrogenica deci: indicele acidofil este de 70% indicele picnotic este de 90% Progesteronul faciliteaza descuamarea celulelor sin stratul intermediar si parabazal. Glanda mamara in repaus . Prin urmare el impiedica maturarea. Epiteliul vaginal are o grosime variabila.

Epidermul: organizare structurală 85. Anexele cornoase ale pielii . Inainte de varsare. inmuguresc si vor da nastere acinilor glandulari care au forme si marimi diferite. In lumenul acinilor exista laptele. produsul de secretie care este acidofil. Secretia este apocrina. Glanda mamara in lactatie Celulele secretorii aflate in repaus devin active. 83. Glandele anexe ale pielii 88.Parenchimul are canalele de secretie intralobulare delimitate de epiteliu simplu cubic si insule de celule secretorii in repaus care pot fi izolate sau atasate la un canal secretor intralobular. functii 86. in rest. Tipuri celulare din epiderm – caracterizare. canalul galactofor se dilata si formeaza un sinus galactofor care este delimitat de derm pe de o parte si de epiteliul bistratificat al canalului galactofor pe de alta parte. celelalte structuri aau aceeasi alcatuire ca in repaus. Placenta 84. Stroma se reduce. Dermul 87. Acinii vor fi delimitati de epiteliu simplu cubic. Canlul intralobular se varsa intr-un canal extralobular (canal galactofor) care sunt delimitate de un epiteliu bistratificat cubic sau cilindric.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful