Jupiter-a cincea planeta de la Soare

Jupiter este cea mai mare planeta a Sistemului Solar. Ea are 16 sateliti, unul dintre ei avand dimensiuni aproape egale cu cea a Pamantului. Pe Jupiter pot fi trimisi roboti dar ei pot doar sa orbiteze in jurul ei neputand sa aterizeze deoarece este alcatuita doar din gaze si lichide. Dupa misiunile “Voyager” s-au descoperit ca de fapt erau 67 de sateliti. Jupiter e una dintre cele 4 planete care au inele. Acestea sunt de fapt niste bucati mici de roca acoperite cu gheata. Ele pot fi fragmente ale unor sateliti distrusi sau fragmente din alte planete. Marea pata rosie de pe Jupiter reprezinta un vartej cu diametrul de 30.000 de km. A fost observata pentru prima data de astronomi in 1664. Furtunile de pe Pamant dureaza in cel mai rau caz, cateva saptamani. Marea pata rosie dureaza de secole deoarece Jupiter nu are o suprafata solida care ar opri-o cumva. Are un diametru de 142.800 kilometri. Daca Jupiter ar fi fost de 10 ori mai masiv, ar fi putut fi o stea. Se roteste cu o asemenea viteza in jurul axei proprii, incat ziua dureaza mai putin de 10 ore. In schimb un an este de 12 ori mai lung decat un an terestru. Ganymede este cel mai mare satelit al sistemului solar fiind mai mare decat Mercur. Jupiter este al treilea de pe cer ca stralucire ( dupa Soare, Luna, Venus ). Ea deviaza asteroizii care se indreapta spre Pamant datorita atractiei gravitationale foarte mare. Daca nu ar fi in sistemul nostru, un asteroid ar lovi Pamantul la fiecare 10.000 de ani, in loc de 100 de milioane de ani. Jupiter are un câmp magnetic uriaș, mult mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km. Magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică -- se extinde spre Soare 4,3 milioane de kilometri. Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parț ial activitatea de pe Io. Io,unul dintre sateliti are o suprafata solida rosie datorita sulfului degajat de vulcani. Din păcate pentru viitoarele călătorii spaț iale ș i o problemă mare pentru proiectanț ii sondelor Voyager ș i Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă mari cantităț i de particule prinse de câmpul magnetic al lui Jupiter. Această "radiaț ie" este similară, dar mult mai intensă decât cea observată în centurile Van Allen ale Pământului. Ar fi fatală pentru orice ființ ă umană neprotejată. Sonda Galileo a descoperit o nouă radiaț ie intensă între inelele lui Jupiter ș i straturile superioare ale atmosferei. Această nouă centură de radiaț ii are o intensitate de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a centurilor Van Allen de pe Pământ. Surprinzător, aceasta conț ine ioni de heliu de energie mare de origini necunoscute.

Clasa a 7-a A, 26 februarie 2013 CALIN Eva, COSCAI Andreea

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful