SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂTI

9

unicef#
Asociaţia RENINCO România

SET DE INSTRUMENTE, PROBE Şl TESTE PENTRU EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂTI

Bucureşti, 2003

Coordonare:
ECATERINA VRĂŞMAŞ VIORICA OPREA

Autori:
VIORICA OPREA ELENA LILIANA NIŢU DlANA CHIRIACESCU ELENA LUNGU PETRUŢA

Referent ştiinţific: prof. univ. dr. VERZAEMIL, Universitatea Bucureşti Mulţumiri speciale persoanelor care au contribuit cu observaţii şi sugestii, în diverse etape ale elaborării prezentului set de instrumente: MITROFAN NICOLAE, prof .univ.dr., Universitatea Bucureşti RADU GHEORGHE, prof. univ. dr., Universitatea Bucureşti TOBOLCEA IOLANDA, lectordr., Universitatea Al. I. Cuza, laşi
VASILIU COCA, ISJ laşi CURELEA RODICA, ISJ Dâmboviţa
NIŢOI OCTAVIANA,

ISJ Vâlcea

ANDRONIC ZENAIDA, ISJ Dolj MOCANU MARINA, DPC Bacău
BOTEZ-MURARIU CORINA,

DPC Bacău

TAFLAN AUREL, Pro Humanitate VRĂŞMAŞ TRAIAN, UNICEF

Editura MarLink Tel./fax: 0 0 4 0 - 2 1 2 1 1 8 9 7 6 E-mail: vmares@fx.ro
Coperta şi D T P : Lector: IOANA GLODIAN LILI STĂNESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Set de instrumente, probe şi teste pentru evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi. - Bucureşti:
MarLink, 2 0 0 3 Bibliogr. ISBN 973-8411-06-8 376

IMPRIMERIA

Jim Dale Fişa de dezvoltare psihomotorie a copiilor ( 0 . D.A. Scara Portage pentru educaţie timpurie Ghidul progresului .S . C.P.1.D. 6.CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE PREFAŢĂ t INTRODUCERE Consideraţii generale Reevaluarea evaluării Psihodiagnoza şi prognoza în psihopedagogia specială De la diagnoza predominant medicală la evaluarea complexă şi continuă STRUCTURA EVALUĂRII COMPLEXE Fişa de evaluare primară Fişa de evaluare şi cunoaştere a copilului Grila de observare Fişa de observare Fişa psihologică Fişa logopedică Examinarea psihologică şi psihopedagogică Secţiunea I . 4. 4. 6.Binet Simon Scala de inteligenţă Stanford-Binet Scala de inteligenţă W. 5.I.Raven (A. 9.6 ani) Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preşcolar Scara de evaluare Denver Scalele de dezvoltare Gesell Scara Brunet . 1. 12.Lezine Evaluarea iniţială a copiilor cu deficienţe motorii 1 1 2 4 7 9 10 12 16 18 19 24 26 29 29 32 37 41 44 46 46 52 54 54 55 57 58 59 60 61 62 63 63 64 66 67 67 70 Secţiunea a ll-a . (Wechsler) Scala W. Bateria experimentală privind nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de 6-10 ani Scara metrică a inteligenţei . 3. 13. 7. 7. 8. 3.S. 15. E) Scalele Mc Carthy Testul de triere Mc Carthy (MST) Scalele Bayley de dezvoltare a copilului Testul Goodenough (omuleţul) Testul Snijders-Oomen Testul "Sans paroles" Bateria de teste Borel-Maisonny pentru aprecierea nivelului mintal al copiilor între 1 şi 5 ani Scalele pentru diferenţierea abilităţilor . (Wechsler) pentru şcolari Testul Dearbon Matricele progresive standard . 5.S.C. B.I. 2. 14.EVALUAREA INTELIGENŢEI 1. 2. 10. 8.DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE 1.P.

8. 21. Păunescu" pentru nivelul de dezvoltare a limbajului Test de vocabular în imagini Test T.A. 19. 18.Werry. 3. 15. 7.MATURIZAREA PSIHOSOCIALĂ 1. 6. 10. A. 16. Descoeudres Proba de evaluare a progresului în învăţarea limbajului Probe de evaluare a nivelului de dezvoltare a limbajului Probe pentru examinarea limbajului oral Fişa de examinare a copilului alalic Probe de conştientizare fonologică Proba Borel-Maisonny pentru scris/citit Testul A.M. 5. 5.Piaget Head Proba de lateralitate .Rey Bateria de lateralitate .Galifret Granjon Probe pentru examinarea praxiilor Proba de bifare a unor semne Proba de punctare . 22.C.Harris Probă pentru determinarea unor sincinezii digitale . 4. 3. Quay Chestionar privind dezvoltarea psihică generală a copilului Formarea timpurie a deprinderilor comportamentale . 14. 17. 2.Gunzburg Scara Vineland Lista de control pentru depistarea tulburărilor de comportament .Fayasse Scala de evaluare .C. Probe pentru determinarea nivelului abilităţilor perceptive Proba perceptiv-motrică . 2. 3. Stambak Secţiunea a Vl-a . 9. 2. Proba Ozeretsky-Guillmain Proba de orientare spaţială . 8. (L. 12. Gheorghiţă. 5.B. 3.checklist . Fradis) Proba de citire .Secţiunea a lll-a .Harvey Proba de examinare a lexiei (N. .Lobrot Test de înţelegere a lecturii Fişa de monitorizare a copilului cu retard de limbaj 72 75 75 75 76 77 78 79 79 82 83 84 86 86 88 91 92 92 94 96 97 97 99 99 101 102 103 103 104 105 106 108 108 109 110 111 111 114 115 116 117 117 117 119 121 125 PROBE DE LIMBAJ Secţiunea a V-a .Bovet Proba de evaluare a capacităţii lexice . Scala de maturizare socială .A. 4. 13.L.PROBE DE MOTRICITATE 1. 1.Bender Santucci Proba Rey de memorie auditivă a cuvintelor Test de concentrare pentru primul an şcolar Scala „C. 4. 20.R Proba de vocabular Rey Test Wheldall Test de limbaj Borel-Maisonny Proba pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului . 6. 2. 11.PROBE PSIHOGENETICE OPERATORII Secţiunea a IV-a PROCESE PSIHICE 1. 4. Filho) Probe pentru examinarea scrierii Fişa de evaluare a dificultăţilor grafice Evaluarea predispoziţiilor lexice . 23. 7.

Evaluarea nivelului de dezvoltare a copiilor preşcolari şi şcolari mici. 6. 4.ALTE PROBE DE EVALUARE t 127 128 1.Secţiunea a Vll-a . 3. 8.PERSONALITATEA Secţiunea a Vlll-a . Profil psihopedagogie Probe pentru cunoaşterea profilului psihologic al preşcolarului Scara de evaluare a educabilităţii preşcolarului Bateria de probe de investigaţie psihopedagogică Probe psihopedagogice de cunoaştere a copilului între 4 şi 11 ani Chestionar de cunoştinţe pentru preşcolari Probe de cunoştinţe pentru şcolarul mic Evaluarea educaţională în surdocecitate 128 130 132 135 137 145 148 149 Secţiunea a IX-a . 2. 5.PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT Şl PROGRAMUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT BIBLIOGRAFIE 152 162 . 7.

2002 s-au derulat mai multe proiecte. • KARIN HULSHOF Reprezentant UNICEF în România Decembrie 2002 . cu accent pe stimulare şi pozitivism în dezvoltarea umană. în cooperare cu Asociaţia RENINCO România. în perioada 2000 . la dispoziţia profesioniştilor. Un alt obiectiv al lucrării este să aducă o contribuţie mică la schimbarea treptată a viziunii predominant medicală într-una multidisciplinara. inclusiv psihopedagogică. UNICEF România. USAID şi World Learning. în îmbunătăţirea standardelor şi practicilor de lucru cu copiii. UNICEF România a acordat sprijinul tehnic şi financiar necesar.CUVÂNT ÎNAINTE în cadrul cooperării cu Guvernul României. Punem acest set de intrumente. Printre concluziile importante ale acestor proiecte a fost şi aceea că se poate realiza un parteneriat real între autorităţile competente. Integrarea în comunitate a copiilor cu dizabilităţi presupune înţelegerea faptului că fiecare copil este unic. pe baza principiilor: • Fiecare copil este unic • • Orice copil poate învăţa Evaluarea dizabilităţilor trebuie făcută. prin servicii de suport şi reabilitare Evaluarea trebuie realizată pentru a se proiecta activităţi ţintite de stimulare şi dezvoltare individuală şi socială. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. pentru a se integra în comunitatea din care face parte. Lucrarea de faţă doreşte să contribuie la creşterea colaborării între profesionişti şi părinţi. a tuturor celor lucrează cu copiii şi caută cu asiduitate informaţii. Aceste activităţi au instituit o colaborare susţinută dintre Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţii. Această abordare este inerentă principiilor generoase ale Convenţiei cu Privire la Drepturile Copilului. serviciilor şi persoanelor care realizează evaluarea copiilor cu dizabilităţi. probe şi teste. care a coordonat această lucrare. valoros şi trebuie sprijinit să îşi găsească un loc între ceilalţi membri ai societăţii. în scopul identificării nevoilor de intervenţie. instrumente şi modalităţi de evaluare. UNICEF promovează drepturile tuturor copiilor. pentru evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi. CRTPS şi Asociaţia RENINCO România. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. pe care parteneriatul menţionat şi-a propus să le aplice consecvent în România. speră ca ea să contribuie la înţelegerea mai bună a dezideratului că fiecare copil poate fi sprijinit în mai mare măsură să se dezvolte în stilul şi ritmul său propriu. Documentele care au finalizat proiectele oferă un exemplu pertinent de colaborare dintre guvernamental şi neguvernamental. a părinţilor care doresc să ştie mai mult despre copilul lor. ca beneficiari principali. din punctul de vedere al copilului şi al familiei. instituţiile abilitate să facă evaluarea copiilor cu dizabilităţi şi asociaţiile neguvernamentale. în acelaşi timp s-a remarcat o acută nevoie de instrumente de lucru care să sprijine dezvoltarea concepţiei adecvate cu privire la evaluare. seminarii şi grupuri de lucru pe teme de evaluare a copiilor cu dizabilităţi. în cadrul comisiilor. Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap.

which the partnership with the Romanian Government aims to consistently apply in Romania. in improving the standards and working practices with children. KARINHULSHOF UNICEF Romania Representative December 2002 . We are pleased to make this set of instruments and tests for educational assessment of disabled children available for professionals. as main beneficiaries. to have his/her own way and pace of development. Among other major conclusions of these projects. services and the personnel dealing with the assessment of the disabled children. Ministry of Health and Family. UNICEF provided the necessary technical and financial support. the co­ ordinator pf this work. the State Secretariat for Handicap Persons. These activities have established a consistent cooperation among the National Agency of Child Protection and Adoptions. there have been several projects. Ministry of Education and Research. with the emphasis placed on stimulation and positivism in the human development. able to support the development of the adequate vision upon assessment. it has been outlined an acute need of instruments. This work aims to contribute to the increase of the co-operation between professionals and parents. At the same time. as well as for all the people working with children and are in a continuous search for information. • Assessment is achieved to design specific stimulation activities and individual and social development. by support and rehabilitation services. Integrating the children with disabilities into the community means to understand that each child is unique. for the parents who wish to know more about their child. seminars and workshops dealing with the assessment of the children with the disabilities. hopes that this will contribute to the better understanding of the desideratum that each child is likely to be supported to a greater extent. assessment approaches and instruments.FORWARD As part of the cooperation with the Romanian Government. The documents produced and resulted from such projects represent relevant examples of real cooperation between the governmental and non­ governmental sectors. in order to be better prepared to take part in the life of the community he/she belongs to. In the period between 2000-2002. in order to identify the needed intervention. has his/her own value and needs to be supported to develop and to find his/her place among the other community members. UNICEF promotes the rights of all children. in co-operation with RENINCO Association Romania. in the commissions. based on the following principles: • Each child is unique • Any child can learn • Assessment considers the perspective of the child and family. CRIPS and RENINCO Association Romania. A second aim is to make a small contribution in gradually shifting the vision from the prevailing medical one to a multidisciplinary one. it has been proved that a real partnership between the competent authorities. This is the approach inherent to the generous principles in the Convention on the Child's Rights. the institutions authorized to assess disabled children and the non-governmental organizations is possible. USAID and World Learning. including the psycho-pedagogical assessment. UNICEF Romania.

Lucrarea şi-a menţinut titlul la fel ca cel al atelierului de lucru. Ea este o lucrare mai complexă. Desigur. deci. Şi. susţin autorii acestei lucrări. probe şi teste pentru evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi" şi ne-am bucurat foarte mult. Cine este specialist nu poate să rămână indiferent la apelurile făcute. care să fie folosite unitar de către comisiile şi serviciile de evaluare din ţară. mai importante şi mai utilizate instrumente şi probe de măsurare şi evaluare a copiilor. Din nefericire. psihopedagogii. de fapt. altele sunt preluate întocmai din alte ţări şi. trebuie să răspundă obligatoriu unor cerinţe de ordin ştiinţific. presupune şi surse de finanţare pe măsură. Dacă ne întrebăm şi unde se află acestea. reiese foarte clar. Ele trebuie să prezinte o serie de caracteristici psihometrice care să le confere un înalt grad de credibilitate.PREFAŢĂ Am intrat posesia lucrării "Set de instrumente. probe şi teste pentru măsurarea psihologică şi evaluarea educaţională a copiilor obişnuiţi sau cu dizabilităţi este necesară unirea eforturilor tuturor. privind psihodiagnosticul din România. unitate de acţiune în plan practic metodologic. Nu este o lucrare de teorie psihodiagnostică şi nici una care să cuprindă exclusiv o anumită categorie de instrumente folosite în măsurarea şi evaluarea psiho­ logică sau educaţională. teste pentru măsurarea şi evaluarea psihologică şi educaţională. Deşi există preocupări. neetalonate pe populaţie românească. probe. vizând o arie problematică diversă şi care încearcă să ofere un răspuns legat de nevoia stringentă de la noi din ţară privind asistenţa psihopedagogică a copiilor cu dizabilităţi. Trebuie să existe instrumente. deci nerevizuite. Cum trebuie procedat. dar nu am putut participa. din motive mai presus de voinţa noastră. Acestea. deşi există structuri şi microstructuri insti­ tuţionale şi organizatorice este necesară. şi s-a ajuns la situaţia evidenţiată în mare măsură şi de autorii acestei lucrări. Noi am semnalat în mai multe rânduri faptul că psihodiagnosticul românesc se află într-o situaţie de mare criză. în general. cine şi cum le foloseşte. Unele sunt foarte vechi. în categoria lucrărilor de psihodiagnostic ce au apărut în perioada postdecembristă şi este unică în felul ei. Autorii s-au străduit să facă o selecţie a celor mai cunoscute. după Revoluţie. în ţara noastră. aflăm cu uşurinţă din lucrare. fără nici o discuţie. deci toţi cei care folosesc instrumentar psihodiagnostic trebuia. iar altele sunt construite fără ca ele să treacă prin toate etapele obligatorii de construire a unor instrumente ştiinţifice. însă mare parte dintre ele ridică serioase probleme de validitate. la rândul lor. la care am fost invitat. Ea intră. înainte de orice. Nu s-a procedat aşa. deoarece etalonarea acestora presupune coparticiparea specialiştilor la nivel naţional. peda­ gogii. Cum se prezintă situaţia. . să înceapă obligatoriu cu revizuirea atentă şi severă a condiţiei în care se află acesta şi să ia urgent măsuri de revizuire şi recalibrare ştiinţifică. desigur. vine proverbul care spune: "Niciodată nu-i prea târziu!". lucrurile s-ar complica extrem de mult. aceasta este situaţia. Psihologii. Pentru ca în România să avem instrumente.

deoarece nici unul dintre acestea nu are capacitatea de a surprinde cu exactitate realitatea psiho-comportamentală a copilului. Această colaborare reclamă. Programul trebuie să fie bine realizat.a. cu posibilităţi de verificare permanentă a rezultatelor. dr. ori aceasta este cea mai mare greşeală!" Prof. socială. personal medical. obligatoriu. prevederile unor norme ale acestuia. NlCOLAE MlTROFAN . în prezentarea setului de instrumente. cu metode adecvate şi eficiente. evitarea depăşirii graniţelor de competenţă. Autorii vorbesc şi de necesitatea unui Cod deontologic. nu trebuie să faci nimic. Măsurarea şi evaluarea psihologică şi educaţională trebuie să fie realizate folosind cât mai multe şi mai variate instrumente. de mare utilitate practică. Şi toate aceste activităţi şi acţiuni nu se pot întreprinde fără co­ participarea şi a altor factori ce se ocupă de creşterea. psihologică. asistenţi sociali ş. Răspun­ derea este extrem de mare. Şi dacă autorii ei nu sunt convinşi de acest lucru. personal educaţional. Kreindler. cu obiective clare. deşi am remarcat strădania lor de a respecta cu stricteţe. Diagnosticul trebuie să fie foarte clar şi precis. "Ca să nu greşeşti. bazat pe o evaluare complexă multidimensională: medicală. însă. Noi considerăm lucrarea ca fiind o realizare semnificativă. iar eroarea de diagnostic se poate solda cu consecinţe foarte grave. ar apărea obligaţia specialiştilor de a depista cât mai devreme cazurile de copii care prezintă anumite dizabilităţi. probe şi teste. univ. educarea şi formarea copilului. cum ar fi: părinţi.Dacă instrumentarul ar fi pus la punct. educaţională etc. După precizarea diagnosticului urmează intervenţia specialistului în sens corectiv-constructiv şi terapeutic-recuperativ. le oferim spusele lui A.

să participe la luarea deciziilor de încadrare educaţională. Rolul evaluatorului este să ştie exact ce este dizabilitatea. cadre didactice). Ea este prima etapă în orice intervenţie asupra copilului.INTRODUCERE 1. Consideraţii generale Dizabilitatea face parte din experienţa umană. adesea singurele instru­ mente de care dispune examinatorul sunt testele psihologice şi. Ea este cea mai puternică provocare la acceptarea diversităţii. nu se mai absolutizează rolul Q. metode pedagogice greşite). Creşte rolul profesorului în evaluare şi scade rolul clinicianului. Părinţii au dreptul să fie consultaţi. De aceea nu este lipsit de importanţă să notăm existenţa unor atitudini greşite. a) Evaluarea orientată spre descoperirea unei deficienţe a copilului (perspectiva defectologică şi psihologizantă în evaluare). Evaluarea trebuie să se realizeze de pe poziţii de empatie şi compatibilitate culturală cu beneficiarii ei.I. fără NOI". în care se stabilesc nivelul bazai şi nivelul proxim de abilităţi la care a ajuns acesta. evaluarea nu înseamnă numai diagnoză. ignorându-se posibilitatea inducerii lor pe cale educaţională (lipsă de stimulare. iar actul evaluativ trebuie să fie rezultatul muncii unei echipe pluridisciplinare (psiholog. defectologice. şi nu se ia o decizie asupra copilului doar pe baza acestuia. accidente). în orice moment. notare. în fapt. Evaluarea este mai mult o bază pentru terapie decât o modalitate de diagnostic. în foarte multe ţări. logoped. ca urmare a unor împrejurări nefericite (boli. şi există opinia că segmentul de populaţie marcat de dizabilităţi este potenţial în creştere. clasificare şi nu este o etichetă pe un destin. medic. psihopedagog. specialişti evaluatori. părinţi. Aceasta presupune facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi participarea acestora şi a aparţinătorilor la toate nivelurile evaluării. b) Evaluarea concepută ca diagnoză. Sarcina evaluării persoanelor cu dizabilităţi nu este una uşoară. Aceasta presupune recunoaşterea rolului evaluării educaţionale ca parte funda­ mentală a evaluării multidisciplinare şi necesitatea schimbării opticii preponderent medicale. să cunoască programele de intervenţie şi progresele pe care le realizează copilul. pentru că limitele sale sunt foarte fluide. „Nimic despre NOI. Evaluarea este un act de mare responsabilitate pentru toţi factorii implicaţi: copii. probele administrate fiind diver­ sificate. care sunt coordonatele sale. dar şi s-o recunoască fie ca pe o experienţă unică. reclamă necesitatea parte neriatului în evaluare. în categoria persoanelor cu dizabilităţi poate intra oricine. Astăzi. discriminatorii în abordarea evaluării. fie ca pe o dimensiune a diversităţii umane. Deplasarea atenţiei către potenţialul copilului este singura abordare corectă şi nediscriminatorie. Numai astfel se poate aprecia corect dacă programele de intervenţie educaţional/recuperatorii pe care le propune şi le evaluează răspund necesităţilor celor cărora le sunt adresate. dificultăţile cu care se confruntă copilul la un moment dat sunt atribuite exclusiv unor disfuncţii psihice. 1 . Cunoaştem copiii pentru a le înţelege şi stimula dezvoltarea prin programe adecvate şi nu pentru a-i eticheta. în practica evaluării. într-una centrată pe stimulare şi pozitivism pedagogic. în consecinţă. sloganul apărătorilor drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. fiind o dimensiune universală a umanităţii.

integrare socială. Evaluarea formală implică utilizarea unor instrumente. Evaluarea este privită ca un proces complex. continuu. In consecinţă. nu se admite accesul părinţilor la evaluare. Se resimte acut nevoia unor instrumente de monitorizare a copilului (de tip screening). Evaluarea presupune colectare de informaţii. Evaluarea este parte a procesului educaţional şi nu un demers exterior intervenţiei educaţional/recuperative. e) Stilul neadecvat al evaluatorilor în administrarea instrumentelor de investigare: • • • • • 2. în practică ne menţinem la nivelul dezideratelor. Demersul evaluativ nu se rezumă la o activitate constatativă. Evaluarea statică. care să evalueze principalii parametri ai dezvoltării şi să dea posibilitatea specialiştilor. Evaluarea poate fi formală (teste. care vor constitui punctul de plecare în activitatea de recuperare. în desfăşurarea ei.c) Evaluarea tardivă. cum ar fi: testul de inteligenţă. probele de evaluare nu au ca obiectiv evidenţierea deficienţei şi a blocajelor pe care aceasta le determină în dezvoltare.reevaluare . cât mai devreme posibil. Evaluarea fără intervenţie educaţional-recuperativă este un nonsens. cea care estimează potenţialul de învăţare în scopul folosirii lui ca suport în formarea ablilităţilor necesare dezvoltării şi învăţării (Campione).recuperare/reabilitare . compartimentul evaluării. Se derulează programe speciale care au ca obiectiv reconsiderarea actului evaluării din perspectiva educaţiei integrate. Evaluarea stabileşte elementele pozitive din dezvoltarea copilului. nu se motivează suficient copilul în vederea anihilării inhibiţiilor inerente situaţiei de evaluare. evaluarea este un proces continuu de planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizate (PSP) şi programele de intervenţii personalizate (PIP). fiind semnalate cazuri de evaluare incorectă a copiilor proveniţi din medii defavorizate. cerinţele probelor de evaluare devenind obiective operaţionale în proiectarea didactică. judecător şi arbitru al destinului copilului. asumarea rolului de persoană inaccesibilă. pe abilităţile pe care le are la un moment dat şi nu pe capacităţile sale de dezvoltare. Se vorbeşte tot mai des despre „depistare precoce" şi „intervenţie timpurie".diagnoză orientare . în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv copilul. atitudini manipulatorii. Sistemul de intervenţie în care este cuprins copilul cu dizabilităţi are următorii paşi: identificare . interpretare de date. a fost înlocuită cu evaluarea dinamică. de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţilor de învăţare a copilului. d) Evaluarea părtinitoare în raport de statutul economico-social al familiei copilului cu dizabilităţi. părinţilor să intervină pe segmentele cu deficit de dezvoltare cât mai timpuriu. educatorilor. Astfel. timp redus de evaluare. ci investighează potenţialul de dezvoltare şi învăţare şi sugerează programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare.intervenţie . ci determinarea abilităţilor şi a disponibilităţilor imediate pentru dezvoltare (Vâgotski). Din păcate. probe) şi informată. Reevaluarea evaluării Reforma educaţională atinge. dinamic. probe de măsurare a 2 . O asemenea abordare exclude teza „irecuperabilităţii" copilului cu dizabilităţi. punere şi rezolvare de probleme în scopul orientării deciziei şi acţiunii educaţionale.

diagnosticare. Evaluare complexă înseamnă: • examinare medicală • examinare psihologică • examinare pedagogică • evaluare socială. • stabilirea parametrilor programului de intervenţie personalizată (PIP). • structura personalităţii. imaginaţie. informaţii despre status-ul medical şi fizic. 3 c) . atenţie. rămâne indispensabilă oricărei încercări de diagnostic psihopedagogie. Aceste probe „metacognitive" furnizează date suplimentare. • nivelul activităţii psihice prin probe de percepţie. Evaluarea finală are ca obiective: • estimarea eficacităţii programului. Metoda observaţiei. Evaluarea informală include observaţia. iar informaţiile culese prin intermediul lor ne oferă o adevărată „hartă" a evoluţiei copilului şi a comportamentelor sale în domenii fundamentale. ce deprinderi şi abilităţi are într-o anumită etapă a dezvoltării sale. întrucât surprinde fenomene. lateralitate. ritm. vizuală. completează probele formale de tipul testelor. • stabilirea încadrării educaţionale. analiza erorilor. oferind o posibilitate de diagnostic plurivalent (I. analiza produselor activităţii. Acest tip de evaluare utilizează teste de diagnosticare standard sau/şi probe de evaluare informală. dialogul cu părinţii. Observaţia sistematică. inventarele de abilităţi. la care nici un specialist nu poate renunţa. Ele permit monitorizarea copilului în contexte naturale de viaţă. compor­ tamente în ritmul lor natural de manifestare. limbaj. chestionare. cărora li se poate reproşa faptul că nu se preocupă de modul cum ajunge un subiect la un anumit rezultat. precum relaţiile cu activitatea şi cu mediul. de nuanţă. spre exemplu. relaţiile cu ceilalţi. • nivelul abilităţilor motorii: schema corporală. observaţia directă şi sistematică. analiza de sarcini. gândire. analiza produselor activităţii. istoricul emoţional. motricitate.constatativă Obiectivele acesteia sunt: • identificare. afectivitate. b) Evaluarea formativă este un tip de evaluare continuă care evidenţiază „nivelul potenţial" al dezvoltării şi urmăreşte iniţierea unor programe de antrenament a operaţiilor mintale. de limbaj etc). chestionare. Metodele de evaluare informală sunt o alternativă la tehnicile specializate. de discriminare auditivă. cum rezolvă problema. memorie. atitudini. ci evidenţiază ceea ce ştie şi ce poate copilul. alături de celelalte probe informale.unor abilităţi (motorii. testele de per­ sonalitate etc. dacă este cazul. Evaluarea formală trebuie coroborată cu date informale care să cuprindă istoricul dezvoltării copilului (anamneză). • stabilirea nivelului de performanţe actual al copilului. clasificare. inaccesibile altor metode. date socio-culturale. EVALUAREA trebuie să fie complexă şi să evite formalismul. • modificarea programului în raport de constatări. interviul etc. Ea nu este centrată pe deficit. Testele standard măsoară: • nivelul inteligenţei (teste verbale şi non-verbale). • reevaluarea copilului şi reconsiderarea deciziei de încadrare educa­ ţională. Holban). inventariere. relaţiile cu sine. Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilităţi parcurge următoarele etape: a) Evaluare iniţială .

Situaţia este sursa de stimulare a comportamentului care poate fi evaluat. • probele de cunoştinţe etc. Activitatea psihică se poate decela doar prin decodificarea comportamentelor prin intermediul cărora se exprimă. Evaluarea educaţională este indispensabilă întrucât instrumentele pe care le utilizează evidenţiază nivelul deprinderilor. • probele diagnostic-analitice care evidenţiază dificultăţi particulare. Susţinem necesitatea evaluării educaţionale şi coroborarea probelor psihologice cu cele pedagogice. au mai puţine posibilităţi de a recepţiona stimulii înconjurători şi de a elabora răspunsuri cantitative şi calitative. demersul evaluativ nu trebuie să se rezume la testarea psihologică. testele de lectură). prof. Emil Verza) Diferenţele psihoindividuale ale deficienţilor de diferite categorii conferă atât psihodiagnozei.univ. La persoanele cu deficienţe sunt implicate două aspecte: manifestările psihice se concretizează în răspunsuri fără ocol la situaţiile stimulative. Recuperarea şi compensarea sunt deosebit de active pe toate palierele dezvoltării la handicapaţii senzoriali. Diagnoza psihică are o valoare relativă datorită acţiunii recuperării şi compensării. abilităţi. Psihodiagnoza şi prognoza în psihopedagogia specială (Sinteza articolului „Psihodiagnoza şi prognoza în psihopedagogia specială". atunci când un copil cu dizabilităţi este referit comisiei sau serviciului abilitat. Psihodiagnoza a permis diferenţierea între normalitate şi abatere de la aceasta. 3. Actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: natura persoanei/subiectului care acţionează/reacţionează.Rolul evaluării educaţionale este extrem de important şi de aceea. Avem în vedere: • probele de maturitate care verifică dacă mecanismele şi achiziţiile indispensabile pentru abordarea disciplinelor şcolare sunt sau nu dezvoltate (probele de aptitudine pentru şcolaritate). ceea ce îngreunează analiza de ansamblu a expresiei psihice. Psihodiagnoza şi prognoza de scurtă durată stau la baza construirii programelor recuperativ-compensatorii şi adoptării unei metodologii adecvate procesului instructiv-educativ. Manifestările psihice (comportamentale) ce se iau în consideraţie în psihodiagnoza au un caracter discontinuu şi dificil de evaluat la deficienţi faţă de normali. elemente deosebit de utile pentru intervenţia corectivă şi pentru tratarea diferenţiată (ex. tipuri de erori care „scapă" altor tipuri de evaluări. capacităţi. Activitatea psihodiagnostică şi de prognoză se corelează cu ideea considerării deficienţei într-un proces în care acţionează factorii de dezvoltare specifici vârstei şi raportabili la reperele psihogenetice generale şi la factorii compensatori naturali şi dobândiţi prin programele recuperative. • scalele de evaluare a educabilităţii preşcolarilor. cât şi prognozei o serie de caracteristici specifice. cunoştinţe. dr. dar există perioade de stagnare. psihomotori şi de limbaj. de oscilaţie la deficienţii de intelect. tipuri de erori şi cauzele lor. observat. Pentru a spori 4 . atitudini. natura situaţiei în care se află subiectul. ceea ce facilitează pătrunderea în intimitatea psihică şi evaluarea ei.

ceea ce presupune periodic o astfel de examinare. cât şi practice. de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea recuperării deficienţilor. chestionar. calitatea-cantitatea procesului în care este implicat subiectul pe linia informativă şi formativă. precum şi evoluţia sau involuţia somatică. aptitudini etc. spre elaborarea unor comportamente practice sau mentale independente. estimarea nivelului deficienţei. observaţie etc. în psihopedagogia specială probele (testele) care se folosesc cu scop de diagnoză psihică pot fi întrebuinţate în cercetare şi în procesul de învăţare-dezvoltare a unor cunoştinţe. Instabilitatea Q. pentru deficienţi în general şi în special pentru cei de intelect şi senzorial este mai mare în unele sectoare psihice faţă de altele. Pentru o psihodiagnoză riguroasă şi pentru alcătuirea unui program recuperatoriu eficient. depistarea factorilor etiologici. deprinderi.I. să orienteze. lărgesc aria dispersiilor pe toate palierele dezvoltării psihice. Prin recuperare se stimulează motivaţia şi trăirile emoţional-afective ce contribuie la crearea unor stări tensionale care să mobilizeze. reexaminarea periodică la intervale de timp mai lungi are semnificaţia precizării noului Q. variaţiilor Q. la un moment dat. tinde să varieze invers proporţional cu mărimea sa. Testarea-evaluarea-diagnosticarea constituie triada prin care se relevă competenţa psihodiagnosticianului. Pentru a efectua o psihodiagnoză validă în psihopedagogia specială este necesar să se îndeplinească următoarele condiţii: diferenţierea tulburărilor organice de cele funcţionale. Dezvoltarea personalităţii şi manifestarea comportamentală se efectuează în conformitate cu anumiţi paterni personali specifici.I. predicţia se impune a fi efectuată de acelaşi specialist atât din raţiuni de competenţă.I. Pentru deficienţii sub 6 ani sau pentru cei ce 5 . analiza trebuie să cuprindă date obţinute prin anamneză. ritmul achiziţiilor subiectului. Această situaţie este limitată la deficienţii de intelect deoarece memoria este deficitară şi achiziţia în dezvoltare este lentă. iar dacă intervalul este prea lung funcţia măsurată se modifică atât de mult prin dezvoltare încât se ajunge la o nouă valoare comportamentală. Subiectul deficient este foarte receptiv dacă probele respective au o componentă ludică sau dacă sunt aplicate sub forma unor jocuri. evaluarea prognozei şi stabilirea unei metodologii compensativ-recuperatorii. să stimuleze pulsiunile subiectului spre formarea şi dezvoltarea activismului.gradul de încredere în valoarea psihodiagnozei examinarea-reexaminarea se efectuează la un interval de timp ce trebuie apreciat în raport de: capacitatea ce se măsoară. Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei şi evaluarea prin prognoză a evoluţiei sale ulterioare. Pentru urmărirea nivelului de dezvoltare psihică şi a modificărilor comportamentale bazate pe învăţare. variaţiile trăirilor emoţional-afective şi motivaţionale. stabilirea rolului factorilor socio-culturali şi familiali. Modificarea periodică a prognozei se impune datorită: achiziţiilor din planul informativ-formativ al subiectului deficient. fidelitatea unui Q. Funcţia de predicţie în psihopedagogia specială este limitată în timp. Prin urmare. Retestarea la un interval de timp prea scurt prezintă pericolul ca subiectul să-şi reamintească răspunsurile date în faza de testare. Prognoza se referă la dezvoltarea probabilă a cazului şi este cu atât mai validă cu cât este mai corect diagnosticul diferenţial şi etiologic. şi emiterea unor judecăţi cu valoare de predicţie asupra subiectului. In plus. Psihodiagnosticianul trebuie să evidenţieze diferenţele specifice ale persoanei testate.I.

se impune ideea că deficientul poate fi considerat într-un proces în care acţionează: factorii de dezvoltare specifici vârstei. activitatea recuperatorie dobândeşte un caracter permanent prin depăşirea stadiului acţiunii şi trecerea în cel de transformare. Prognoza de lungă durată implică organizarea treptată a statutelor şi rolurilor sociale posibile de atins pentru fiecare deficient. în realizarea prognozei trebuie să se ţină seama că prin educaţie se ajunge la un anumit stadiu de organizare a personalităţii deficientului. Prognozele de lungă durată pot fi: individualizate la cazuri particulare generale. Particularităţile activităţilor recuperatorii imprimă şi ele o anumită specificitate actului psihodiagnostic şi celui prognostic. In concluzie. ca urmare a influenţelor factorilor înconjurători). Ca urmare. de compensaţie sau supleantă. strategii de acţiuni recuperatorii ce asimilează efectele de progres în dezvoltarea psihică şi efectele de recuperare compensatorie. în această direcţie. 6 . Prognoza de scurtă durată. Reperele compensative de care dispune subiectul constituie punctul central şi forte al prognozei de scurtă durată. când funcţiile tulburate sunt preluate de alte segmente ale sistemului psihic. Recuperarea este: naturală. ceea ce face ca prognoza să fie semnificativ probabilistică (datorită dificultăţilor de testare-evaluare sub vârsta mentală de 6 ani şi schimbărilor rapide la peste 12 ani. educative sau psihoterapeutice) care urmăresc modificarea structurilor comportamentale şi a substructurilor psihice ce le energizează. La acest factor se adaugă noi valenţe prin considerarea relaţiei dintre intern-extern şi a relaţiei dintre educaţie ca acţiune şi educaţie ca transformare. Aceste intervenţii vor ţine seama de capacitatea organismului de a răspunde cerinţelor care se bazează pe mijloacele de recuperare. psihopedagogia specială pune în centrul atenţiei intervenţiile (instructive. ca schemă generală de acţiune: Activităţi ludice-activităţi de învăţare-activităţi recuperatorii-activităţi de profesionalizare-activităţi integrative socioprofesionale-adaptare. Ambele implică : procese de raţionalizare în abordarea „cazurilor" de deficienţi. care devine un factor de perspectivă în evoluţia individului. ca şi prognoza de lungă durată sunt implicate în strategiile ce ţin de foarte mulţi factori imprevizibili şi constituie împreună părţi componente ale tratării şi recuperării individuale. Intre cele două tipuri de prognoze există strânse legături şi ele nu trebuie concepute separat. Estimaţia se nuanţează în funcţie de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare. Prognoza operează în vederea individualizării activităţilor de recuperare. nici teoretic şi cu atât mai mult în demersul practic. Prognoza de scurtă durată implică stabilirea rolului factorilor evocaţi mai sus pe linia cea mai sensibilă de stimulare a dezvoltării psihice.depăşesc 12 ani variaţiile sunt accentuate pe toate laturile dezvoltării psihismului. când acţionează prin subsistemul psihic aflat în stare critică. Prognoza de scurtă durată se referă la 10-12 luni (la copiii fără deficienţe se face pentru o perioadă de peste un an şi jumătate). Organizarea activităţii devine operativă prin adoptarea următoarei strategii. cu valoare pe categorii de deficienţi sau pentru toate tipurile de deficienţi. mai evident la subiecţii cu deficienţe asociate sau la cei cu deficienţă profundă. Marea labilitate a influenţelor educative dă un caracter aleatoriu dezvoltării. factorii compensatori naturali şi dobândiţi prin procesele recuperative.

Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca deficientul să depăşească prezentul şi să fie proiectat în viitor prin: oferirea de modele pozitive de viaţă, crearea de scopuri clare, a motivaţiei tonifiante, a organizării intereselor şi menţinerea confortului psihic. Psihodiagnoza în psihopedagogia specială este o etapă intermediară între: diagnoza organică; diagnoza funcţională; prognoza.

- diagnoza socială;

Diagnoza organică X Diagnoza funcţională, fiziologică şi acţională

i
Psihodiagnoza

i
Diagnoza socială î Prognoza

în actul psihodiagnostic o condiţie importantă este asigurarea încrederii subiecţilor în examinator. Astfel se asigură colaborarea subiecţilor şi înlăturarea stării de anxietate care este mai accentuată la deficienţii senzoriali şi de limbaj. La deficienţii de intelect mai important este succesul sau insuccesul care determină o atitudine pozitivă sau negativă faţă de sarcină. Labilitatea psihoafectivă a deficienţilor influenţează compor­ tamentul subiectului în faţa sarcinii. De aceea, psihodiagnosticianul va trebui să asigure condiţia de confort pe timpul examinării, să înlăture orice influenţă exterioară ce ar putea să distragă atenţia. Rezultatele obţinute în urma examinării vor fi corelate cu elementele surprinse prin analiza activităţii subiectului pentru a căpăta convingerea fixării unei diagnoze psihice complete şi a prognozei care să valorifice în primul rând însuşirile definitorii ale componen­ telor viitoare. în psihopedagogia specială este esenţială raportarea datelor obţinute pe baza probelor aplicate la condiţia adaptării subiectului la mediul înconjurător. Adaptarea sau neadaptarea este nu numai un indiciu al diferenţierii normalului de deficient, dar şi un parametru în aprecierea eficienţei programelor noastre recuperative. 4. D e la diagnoza predominant medicală la evaluarea complexă şi continuă

Categoria copiilor cu dizabilităţi este extrem de cuprinzătoare. Ea include atât copii cu deficienţe propriu-zise (locomotorii, senzoriale, mintale, comportamentale), cât şi copii fără deficienţe, dar care prezintă dificultăţi de învăţare. Intervenţia educaţional-recuperativă în cazul tuturor acestor copii nu este posibilă fără o cunoaştere a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţilor de care dispun. Scopul evaluării potenţialului de dezvoltare este integrarea şcolară în conformitate cu principiul educaţiei personalizate. 7

Proiectele „ecologice" de educaţie a copiilor cu dizabilităţi (V. Preda) se desfăşoară în mai multe etape: a) analiza situaţiei copilului în contextul său natural (familial); b) c) evaluarea globală a capacităţilor reale ale copilului, a forţelor sale psihice şi a şanselor de dezvoltare; elaborarea unui program de integrare pe baza unui psihodiagnostic formativ, dinamic şi a formulării unui prognostic în raport cu natura şi gradul dizabilităţii prin conlucrarea cu părinţii şi cu personalul serviciilor/instituţiilor; planificarea şi coordonarea acţiunii partenerilor implicaţi în proiectul ecologic de educaţie integrată;

d) e)

evaluarea dinamică, periodică a programelor de intervenţie personalizată şi a efectelor acestora asupra copilului cu dizabilităţi. Ideea psihodiagnosticului formativ, cu origini în teoriile psihologice elaborate de J. Piaget şi L. Vâgotski, este deosebită total faţă de evaluarea psihodiagnostică tra-diţională. Diagnosticul formativ este centrat pe potenţialul de dezvoltare a copilului, este diferenţial şi stimulativ. De asemenea, nu este lipsit de importanţă faptul că el este rezultatul muncii în echipă a psihologului, părintelui, educatorului. Scopul lucrării de faţă nu este de a prezenta în mod exhaustiv mijloacele de investigaţie utilizabile în evaluarea copiilor cu dizabilităţi. Ne propunem doar un inventar aproximativ de instrumente de lucru pentru cei interesaţi să cunoască copiii şi să realizeze programe de intervenţie personalizate (psihologi, psihopedagogi, logopezi, profesori, asistenţi sociali). Este o provocare în intenţia de-a alcătui o metodologie unitară de evaluare/expertiză a copiilor cu dizabilităţi. Menţionăm că instrumentele inventariate în această lucrare sunt extrase din literatura de specialitate şi multe din ele compun „bateriile" comisiilor sau serviciilor abilitate din ţară. Nu este lipsit de importanţă să amintim că multe din testele utilizate în evaluare nu sunt etalonate pe populaţia românească, iar altele necesită reetalonări. Desigur, prin conţinutul lor acestea pot fi utilizate ca probe formative care dezvoltă anumite abilităţi şi capacităţi ale copilului. Şcoala, părinţii şi sistemul de evaluare aşteaptă din partea specialiştilor: • • instrumente, probe, teste etalonate pe copiii din România, structurate pe tipuri de dizabilităţi, vârste, procese psihice; alcătuirea unor seturi de obiective de referinţă la nivel curricular şi inventarierea abilităţilor, priceperilor, deprinderilor şi capacităţilor necesare pentru atingerea acestor obiective de către copil; inventarierea probelor de către o echipă multidisciplinara şi alcătuirea unei baterii unitare la nivel naţional, însoţită de o metodologie bine precizată şi unitară; demararea unui program naţional de depistare precoce a copiilor cu dizabilităţi şi orientarea spre programe de intervenţie timpurie; M.E.C, M.S.F, A.N.P.C.A. să identifice modalităţi de a determina părinţii să integreze obligatoriu copiii preşcolari în grădiniţe, fie să prezinte periodic copiii la evaluare, îndeosebi dacă prezintă factori de risc crescut sau au dizabilităţi diagnosticate.

• •

8

STRUCTURA EVALUĂRII COMPLEXE

Consideraţii preliminare a) Abordarea medicală nu face obiectul acestei lucrări, ea solicitând strict competenţele medicului de familie, medicului pediatru, psihiatru, neurolog etc. b) în inventarierea instrumentelor care pot fi utilizate de specialişti psihopedagogi în evaluare am avut în vedere următoarele aspecte: • • Nu toate testele, probele vor fi reproduse integral, dar se va indica sursa bibliografică pentru date suplimentare privind administrarea; Pentru fiecare probă, instrument de evaluare se vor indica obiectivele pe care le vizează, tipul de administrare (individual sau colectiv) şi vârsta căreia se adresează; Unele instrumente de evaluare vor fi abordate mai explicit, intenţia fiind ca fiecare arie de dezvoltare (motricitate, limbaj etc.) să dispună de probe redate integral; Bateria de probe propuse este orientativă. Ea cuprinde instrumente care au o mai mare circulaţie în literatura de specialitate şi în practica evaluării. Majoritatea nu sunt etalonate pe copiii din România, iar altele au fost etalonate cu 30 -50 ani în urmă.

Primul pas în evaluare este ÎNREGISTRAREA CAZULUI urmat de ANAMNEZĂ. Există numeroase tipuri de fişe de anamneză. în general, o astfel de fişă trebuie să consemneze date personale, elemente ce ţin de status-ul medical şi fizic al copilului, relaţii intrafamiliale, antecedente heredocolaterale, dezvoltarea psihomotorie.

A l . Redăm mai jos două modele de fişă de evaluare:

1.
Autori:

FIŞA DE EVALUARE PRIMARA
Colectivul de specialişti de la Centrul „Primăvara", Reşiţa.

I.

Date personale

Numele copilului - - - - - - - - - - - - - - - Data naşterii - - - - - - - - - - - Locul naşterii Adresa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Grădiniţa/şcoala - - - - - - - - - - - - Tatăl - - - - - - - - - - - - - - - vârsta Mama- - - - - - - - - - - - - - -vârsta II. Situaţia familială

ocupaţia ocupaţia

Fraţi - - - - - - - - Surori - - - - - - - -

........postmatur ......Rh-ul părinţilor .Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul Condiţii de locuit ......viroze ....medicaţie şi tratamente în timpul sarcinii ......prematur .....................pelviană .....pneumonii ..............videx .....................hrănire .- afecţiuni ale mamei în perioada sarcinii: ......................cezariană ........normală ...................-- • 10 .....Relaţiile între părinţi .................cordon ombilical: prezentaţie: .craniană ...................... Antecedente fiziologice Date despre sarcină: • • felul sarcinii ..placenta praevia ...icter prelungit .....incubator ..............- • • scor APGAR alte date: ...dublă circulară de cordon • • • • • • ...la termen .circulară de cordon .......Relaţiile dintre părinţi şi copil ..........disgravidie ..........toxică .transversală .infecţii renale .durata travaliului .....................Naştere: ...........forceps .Atitudinea părinţilor faţă de problemele copilului Relaţiile părinţilor cu şcoala Cine se ocupă de educaţia copilului şi cât timp Metode şi procedee folosite de părinţi în educarea copilului Antecedente heredo-colaterale (afecţiuni ale membrilor familiei) III.......Vaccinări ....

.- Repere: VI.......Jucării preferate ......cogniţie .....citirea ...Manifestări de agresivitate......................... negativism.........înţelegerea limbajului ....tratament IV..control sfincterian .................coordonare ...- V......... Stadiul dezvoltării în momentul evaluării • • • • • • • motricitate .........mersul în patru labe ...................primele cuvinte .......- VII....unde ...când a stat în şezut ...motivul ...scrierea ........istoricul bolii ........lateralitate . Dezvoltarea psihomotorie Repere: când a ţinut capul ................situaţia şcolară ....... Consemnări în convorbirile cu părinţii • • • • • Activităţi preferate ..când a început să meargă ......dificultăţi de pronunţie .......abilităţi normale ..................socializare ...... Dezvoltarea limbajului lalaţiunea ........Antecedente patologice: • • • • boli ........primele simptome ......... apatie Alte observaţii ale părinţilor 11 .....nivelul vocabularului .............internări: ................primele propoziţii ..tonusul muscular general ...comunicare .vârsta ..grad de autonomie personală ..........................Activităţi dezagreate ............primele silabe ....................diagnostic ................

P. profesiunea şi locul de muncă al mamei: II.recomandări curriculare -- IX.. surori.relaţiile din familie şi atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului: .sexul: .. Date generale privitoare la copil şi familia lui: .fraţi.consultaţii de specialitate .numele. Tipul de asistenţă recomandat • Recomandări speciale: . vârsta.relaţiile părinţilor cu cadrele didactice şi implicarea lor în educarea copilului: 12 ..nume şi prenume: .numele... Situaţia familială: .I.data naşterii: .data înscrierii la grădiniţă: . Concluzii. alţi membri care locuiesc cu copilul: condiţii de locuit: . vârsta..- F I Ş A D E E V A L U A R E ŞI C U N O A Ş T E R E A C O P I L U L U I Sursa: E m i l Verza şi Florin Emil Verza ( 2 0 0 0 ) .. Echipa de evaluare . recomandări: • Nevoile copilului şi recomandarea P.VIII. profesiunea şi locul de muncă al tatălui: . I.

transferul. intuitivitate. sistematizare): Raportul reprezentare-acţiune. claritate. combinatorică.cuvânt: Tipuri şi forme specifice de reprezentări • De tip noţional-imaginativ B) Se vor avea în vedere particularităţile şi nivelul dezvoltării: limbajului gândirii imaginaţiei memoriei atenţiei • De tip acţional-verbal. spirit de observaţie. tipuri de percepţii predominante. tipuri de jocuri motorii V. tempou şi ritm. perceperea relaţiilor interobiectuale. generalizare. Date privind sănătatea şi dezvoltarea fizică a copilului: IV. abilităţi motorii.. cât şi faţă de evenimentele inedite: III. caracterul operant al percepţiei. recunoaştere. operante. selectivitate. calităţi perceptive speciale): De tip reprezentativ simbolic: Caracteristici ale reprezentărilor (volum. Particularităţi ale comportamentului motor şi activităţii fizice: • descrierea mişcărilor (volum şi varietate. tipuri de mişcări mai frecvente. spontaneitate şi iniţiativă în executare. coordonare şi finalitate.date semnalate de mamă privind comportamentul copilului în familie şi în afara familiei. plasticitate) • alte particularităţi: sincinezii. corecti­ tudine. 13 . stabilitate. identificare. integritatea imaginii. Dezvoltarea comportamentului şi activităţii intelectuale: • de tip senzorial-motor: A) De tip perceptiv-acţionai obiectual sau verbal (detectare. completitudine. lateralitate în execuţie. raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei.

aptitudini creative: VIL aptitudini matematice: Integrarea socio-afectivă a copilului şi însuşiri ale personalităţii • relaţiile socio-afective şi voliţionale: .receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă: .VI. în colectivitatea de copii şi faţă de activitate • trăsături de caracter aptitudini faţă de activitate: atitudinea faţă de adult şi semeni: atitudinea faţă de sine • trăsături de temperament gradul de intensitate.inclinaţii. obişnuinţe uzuale şi tehnice: . echilibru şi mobilitate al reactivităţii: • indici de dezvoltare ai sociabilităţii şi al micro-relaţiilor de tip socio-afectiv gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei: gradul de expansiune al copilului în colectivitate: 14 .reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată: . Dezvoltarea activităţilor praxice şi de tip artistic-creativ deprinderi.reactivitatea emoţională: .manifestarea şi conţinutul expresiei afective: • particularităţi ale voinţei manifestate în procesul de integrare.

de dominare): autonomie socială structurarea stabilitate: micro-grupurilor - spontaneitatea - durată - VIII. Diagnoza şi prognoza subiectului • concluzii cu privire la starea de sănătate fizică şi psihică a copilului diagnoza organică: diagnoza de stare: diagnoza etiologică: diagnoza funcţională: • diagnoza psihică prognoza de scurtă durată: prognoza de lungă durată: • recomandări pentru subiect: pentru familie: pentru şcoală: pentru perspectiva dezvoltării: 15 .receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi copii: poziţia şi rolul copilului în grup: tipuri de relaţii (de comunicare. de cooperare.

Se va nota „ce poate face" şi „cum face" copilul în următoarele arii: • Intelectual: ce ştie. curiozitatea cunoaşterii. limbajul verbal şi nonverbal. Relaţiile copilului cu activitatea: Activităţile predilecte ale copilului Activităţi refuzate Cum îşi alege activităţile Cum îşi planifică ceea ce face Cum începe/finalizează activităţile Cât timp participă Cum se mişcă Cât este de atent Cum priveşte/aude/ascultă Cum manipulează obiectele Cum se manifestă faţă de ceilalţi în cadrul activităţii Cât de ordonat este Interesul faţă de rezultate Cum comunică/colaborează cu copiii şi educatorul Dacă are iniţiativă Reacţii la situaţii-problemă Creativitatea soluţiilor Relaţiile copilului cu obiectele şi spaţiul Cum apucă Cum mânuieşte Cum identifică Cum recunoaşte Cum ordonează Cum organizează Cum denumeşte Cum alege Cum cunoaşte şi operează cu semnificaţia obiectelor Cum cunoaşte şi foloseşte proprietăţile. cum şi cât memorează. adaptare la programul zilei • • • Astfel. gradul de dependenţă/independenţă. cum rezolvă problemele. imaginea de sine. 16 2. culorile etc. cum înţelege.O GRILĂ DE OBSERVARE trebuie construită pe comportamentele principale care icturează programele de intervenţie educaţională personalizate (E. FIŞA sau GRILA DE OBSERVARE poate avea următorii indicatori (E. cum ordonează datele. cum foloseşte ceea ce ştie. stilul de abordare şi metoda de învăţare. Contextul educaţional: cum se adaptează la mediu. . exprimarea relaţiilor. dimen­ siunile. coordonare generală şi coordonări particulare. Vrăşmaş): 1. autocontrolul. cum analizează şi cum sintetizează. formele. motricitate fină Socio-emoţional: relaţiile cu ceilalţi copii şi cu adulţii. Motor: mişcare. nevoi observate. calităţile. dacă mediul este potrivit pentru copil. Cum se mişcă în spaţiul educativ Cum se orientează în spaţiul larg şi în cel restrâns al foii de hârtie etc. Vrăşmaş). anxietăţi. exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor etc. frustrări.

combinat) Are abilităţi. figura au expresivitate specifică sau sunt inexpresive mai tot timpul 17 . animalele preferate Cum se comportă faţă de persoane necunoscute Cum explorează mediul Dacă priveşte în ochii interlocutorilor Dacă e stabilită lateralitatea la ochi. mâncărurile. agresivitate. auditiv. experienţial. gălăgios. reacţionează la întrebări? Cât de extins este vocabularul Cum învaţă mai bine (vizual. prin gesturi şi mimică Cum îşi exprimă sentimentele faţă de ceilalţi Cum îşi exprimă atitudinile faţă de ceilalţi: cooperare. timid. serios. senzoriale. priceperi speciale? Vocea. mână. agresiv. bucuria. instabilitate Relaţiile copilului cu sine Plasarea cronologică şi spaţială (vârstă. liniştit. şi cum le com­ pensează Care e reacţia la atingerea fizică cu alte persoane Cum îşi exprimă frica. picior Dacă are probleme (handicap chiar) fizice. sociabil) Preferinţe Cum se face înţeles când doreşte/nu doreşte să facă ceva Care sunt obiectele. jucăriile. adresă) Maniera în care se prezintă pe sine Perceperea propriei persoane Respectul de sine Curajul în alegerea şi abordarea unei activităţi Reacţiile în faţa produselor activităţii sale Atitudinile în faţa activităţii Alti indicatori Cum e copilul în majoritatea timpului (activ.Relaţiile copilului cu ceilalţi • • • • • Cum comunică verbal cu ceilalţi copii Cum se adresează şi răspunde Cum comunică nonverbal. furia. răspunde. izolare. tristeţea. simpatia Dacă îndeplineşte instrucţiunile verbale Cât timp îşi poate concentra atenţia pe o activitate Cât de repede oboseşte Cum reacţionează la interdicţii Ce îl recompensează şi cât de des trebuie recompensat Dacă finalizează sarcinile primite în ce perioadă a zilei lucrează cel mai bine Cum reacţionează la tonul vocii Care e lungimea propoziţiilor formulate spontan Pune întrebări. persoanele. culorile. apartenenţă.

baia. apatic. 4.Un model de FIŞĂ DE OBSERVARE a copilului cu dizabilităţi (elaborată de specialiştii din Centrul „Primăvara" Reşiţa). sentimentele: dacă este înţeles de alţi copii: dacă înţelege şi reacţionează la sentimentele celorlalţi: Potenţialul actual al copilului: ce ştie/ce poate să facă copilul: manipulează obiecte 18 2. 7. afară): dacă are nevoie de ajutor special: în ce constă acest ajutor: în ce măsură este dependent de adult: Relaţionarea cu mediul: cum interacţionează cu alţi copii: cum interacţionează cu adulţii: • cunoscuţi: • străini: comportament în spaţii deschise: Modul în care se joacă: jocuri/jucării/activităţi preferate: locul în care se joacă de obicei: cu cine se joacă de obicei: ce rol îşi atribuie în cadrul grupului: concentrare şi atenţie în joc: Probleme de comportament: în ce constă problema (descrieţi): când apare problema: cum reacţionează copilul (descrieţi): care credeţi că este cauza: dacă există o strategie de rezolvare a problemei: Modul în care comunică/se exprimă copilul: sunete gesturi limbaj verbal limbaj non-verbal/limbajul semnelor alte modalităţi de comunicare Dispoziţia afectivă şi temperamentul copilului: este vioi. toaleta. 6. FIŞA DE OBSERVARE 1. . 5. energic sau liniştit. Independenţa copilului: deprinderi de autoajutorare: comportament în situaţii cotidiene (masa. dezinteresat: plânge adesea sau e bine dispus mereu: dacă şi cum îşi exprimă emoţiile. 3.

.........• anticipative ................• gustativul ......1.........• propriocepţia ........................b) Reprezentări: • vizuale .de transformare ....................văzul ......Şcoala/grădiniţa.............tactul .....• formei .......dreapta .........cinetice .........statice ...........Data .stânga faţă .......................-poziţiei: sus-jos .Data naşterii ......structurale ........-- FIŞĂ PSIHOLOGICĂ Numele/prenumele copilului ......integrale ..• kinestezia .....• mărimii .................... -- Procese cognitive senzoriale a) Percepţii: ......• vederii tridimensionale ...............olfactul .....• spaţiului ...... 8..recunoaşte/denumeşte obiectele construieşte turnuri din cuburi cunoaşte schema facială/corporală grupează obiectele şi după ce criterii: indică/denumeşte/deosebeşte culorile: ştie să numere singur sau prin imitaţie: altele...auzul .........spate ..........selective ...19 ....• reproductive ....Data: -- Centrul primăvara" din Reşiţa a pus la dispoziţia specialiştilor şi o FIŞĂ PSIHOLOGICĂ cu următoarea structură: Psiholog .................• mişcării ...• auditive .......cinetice ................ Cine completează fişa .................

....................... integratorii..productivă.comparaţie .............• prezenţa conceptelor....(o reacţie declanşează o altă reacţie) • reacţii circulare secundare (de la autocentrism la alocentrism)...• reversibilitatea prin inversiune (adunare-scădere) .......reproductiva ..................• prezenţa comportamentului anticipativ ............gândire .....abstractizare .......5 luni) ..• prezenţa acţiunilor simbolice . identificarea .sinteză ....2 ani) ....imitaţii 20 ..... conceptelor superioare .vocale .• interiorizarea acţiunii ...........• reacţia de orientare ................. semiconceptelor........matematică operaţii de calcul .• reacţia de investigaţie .....stabilirea de relaţii între obiecte prezenţa judecăţilor de valoare: ........• reciprocitate • structura operaţiilor de coordonare ...logică ........ invarianta....divergentă ............... creatoare prezenţa noţiunilor: abstracte..• reversibilitatea..anticipativă .........analogică ..........• percepţia succesiunii ..convergentă ..........consoane ..... categoriale prezenţa operaţiilor de ..................• apariţia posibilităţilor de schematizare (desen) .....• comportament de căutare .......• prezenţa operaţiilor de clasificare .• prezenţa operaţiilor de seriere ...........• orientarea acţiunii după criterii de eficienţă ...........Procese cognitive logice a) Gândirea: • inteligenţa senzorio-motorie ( 0 ....analiză ......• prezenţa scopului în acţiune.......• reacţii circulare primare ( 1 .....................generalizare • inteligenţa (QI) Limbaj şi comunicare: • modalităţi de stabilire a contactului: b) mimică gesturi sunete (ţipăt) existenţa unor sunete funcţionale prezenţa gânguritului (lalaţia): .

situaţiilor. foarte activ timid sau adeziv (spontan) pasiv sau activ (cu iniţiativă) 21 .concret .cu sens .neintenţionată . fraze: .logică .normal prezenţa unor cuvinte c) Memoria: • memorarea .reproducere • păstrarea .reactualizarea prin • • • • • • d) fidelitatea reactualizării prezenţa mijloacelor mnemotehnice prezenţa memoriei: . obiecte prezenţa limbajului gestual (care?) prezenţa propoziţiilor simple.recunoaştere .eliptice prezenţa ecolaliilor deficienţe de vorbire deficienţe de articulare deficienţe de voce dislexo-disgrafie discalculie lateralitate vocabular: .corecte gramatical .de scurtă durată volumul memoriei trăinicia păstrării promptitudinea reactualizării reproductiva creatoare după model pe baza reprezentărilor anterioare Imaginaţia: • desenul: Comportamentul • • • calm.de lungă durată .• • • • • • • • • • • • • • • • • .bradilalic . scurte interiorizarea limbajului propoziţii.cu topică defectuoasă . liniştit. persoane.sărac .abstract intensitatea vocii intonaţie ritmul vorbirii: .intenţionată .conceptual .tahilalic .fără sens înţelege sensul cuvintelor.mecanică .

• • • • •

socializarea: - fn familie - în alte grupuri (grădiniţă, şcoală etc.) - în acţiuni afară (stradă, magazine) comportament de apărare în faţa pericolelor este anxios? faţă de ce? prezenţa comportamentului agresiv (context) prezenţa comportamentului autostimulant (context) contactul social

Activităţi a) Jocul:

priveşte jucăria - apucă jucăria - duce jucăria la buze - caută jucăria - jocuri preferate: - educative - simbolice - cu obiecte - de mişcare - de construcţii dacă se joacă cu un adult dacă are un joc preferat dacă se joacă în grup desenează, pictează: - cu ajutor - singur dacă în grup se joacă tot singur dacă are un obiect (animal) preferat pentru joc volumul de cunoştinţe capacitatea de înţelegere:

b)

învăţarea - spontană - discontinuă integrarea activităţilor de joc în învăţare se bazează pe memorie, pe gândire sau pe ambele activităţi pentru care are aptitudini ce deprinderi are

Procese reglatorii a) Motivaţia: externă internă • cognitiva • afectivă prezentarea unor interese (ce fel?) - prezenţa trebuinţei - convingeri - idealuri • b) aprecierea gradului de dificultate a sarcinii

Afectivitatea: • contactul afectiv: - emoţia (mod de exprimare) - mimica
22

• • •

• • c)

- intensitatea sunetelor - modificări psihofiziologice - pantomimica prezenţa emoţiilor (frecvenţa, în ce fel?) dispoziţie sentimente - intelectuale - estetice - morale pasiuni, vicii hobby-uri

Voinţa: prezenţa reglajului voluntar • • • prezenţa autoreglajului în activităţi prezenţa scopului opţional prezenţa efortului voluntar - intensitate - puterea voinţei - perseverenţă - încăpăţânarea - independenţa - promptitudinea deciziilor

d)

Atenţia: • • • • • frecvenţa stării de veghe în raport cu starea de somn reacţia la stimuli (involuntară) capacitatea de concentrare a atenţiei (modalităţi) capacitatea de concentrare intenţionată spre obiect prezenţa atenţiei post-voluntare: - stabilitatea pe un obiect - distributivitatea atenţiei - flexibilitatea atenţiei

6.

Conştiinţa • • • percepţia de sine imaginea de sine diferenţierea eu-lui de non eu

7.

Personalitatea • • • tipul de temperament rolul în familie/grup statutul în familie/grup

8.

Concluzii, observaţii, recomandări

23

FIŞA L O G O P E D I C Ă

I.

Date personale Adresa clasa/grupa - - - - - - - Examen psihologic (QI)

Numele/prenumele copilului Data naşterii - - - - - - Şcoala/grădiniţa - - - - - Situaţia şcolară Anamneză: TataMama Fraţi/surori II. Examen complex

vârsta vârsta

profesia profesia

Atitudinea familiei faţă de dificultăţile de limbaj ale copilului

Alte persoane cu dificultăţi de limbaj în familie - - - - - Atitudinea copilului faţă de vorbire - - - - - - - - - - - Comportamentul copilului - - - - - - - - - - - - - - - Boli

Malformaţii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Tip respiraţie Motricitate generală - - - - - - - - - - - - - - - mers Lateralitate - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Schema corporală - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Organizarea spaţio-temporală Starea aparatului fono-articulator: • auzul bilateral - - - - - - - - - - - - - - - • buzele - - - - - - - - - - - - - - - - - - - • limba (fren) - - - - - - - - - - - - - - - - • palatul tare, moale, uvula - - - - - - - - - - • mobilitatea acestor organe - - - - - - - - - - III. Dezvoltarea limbajului: Gângurit - - - - - - - - - - - - - - - - - lalaţia - - - Primele cuvinte - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - înţelegerea vorbirii adultului - - - - - - - - - - - - - - Primele propoziţii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Dezvoltarea vocabularului activ - - - - - - - - - - - - Apariţia tulburării Cauze - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Vorbirea independentă - - - - - - - - - - - - - - - - Vorbirea reflectată Recitare - - - - - - - - - - - - - - - - - cânt - - - - Povestire liberă - - - - - - - - - - - - - - după imagine Ritmul vorbirii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Structura gramaticală 24

......................... DIAGNOSTIC: Trimiteri la examinări medicale V.. grupuri consonantice..Caracteristicile fonaţiei (consoane......Citire Scriere: copiere .......Expresivitatea vorbirii ... Data începerii corectării Logoped Terapia propusă Obiectivele propuse ........................Silabe................. triftongi) ........... diftongi.............................Autocontrol auditiv ...... cuvinte ..........dictare compunere PROGNOZĂ IV..confuzii .........................Sunete prezente şi incorecte Sunete absente ......Alte particularităţi ale vorbirii .......Evoluţia vorbirii şi comportamentului copilului în timpul corectării (consemnări periodice) ............Sunete prezente şi corecte ..............Vocea Auz fonematic .............- 25 ....

probe. Aprecierea dezvoltării psihice a copilului preşcolar (A. Scala de inteligenţă Wechsler (W.Lezine 1.N.I. Testul Snijders .nivelul per­ ceptual . Scala Brunet . Scara metrică a inteligenţei Binet . Ab. Labirinte 4. Ghidul progresului Jim Dale 3. B (color) • seriile A. Proba de atenţie distributivă „Praga" 2.Oomen 13. Teste de concentrare (Mohling . Scala W. Scara Portage 2.Binet 5.atenţie . Testul Goodenough 12.Maisonny pentru evaluarea nivelului mintal al copiilor surzi şi cu tulburări de limbaj 15.în Bateria Bontilă . Probe pentru examinarea praxiilor 9.în Bateria Bontilă . Scalele de dezvoltare Gesell 7. Proba de memorie auditivă a cuvintelor (Rey) 6. Timişoara) 4. Scara de dezvoltare Denver 6.) 1. Dezvoltare Intelectuală 3. Kulcsar) 2.) 6. 0 Domeniul (arie) vizat 1 Instrumente. C. (Wechsler) pentru şcolari 7. Nivelul operatoriu al Inteligenţei . Bateria experimentală privind nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de 6 -10 ani 2.în Bateria Bontilă . Testul „Sans paroles" 14. Scala de inteligenţă Stanford . Scale pentru diferenţierea abilităţilor (D. Dezvoltare Psiho-motorie 2.în Bateria Bontilă . Matricele progresive standard RAVEN • seriile A. Probe de examinare a nivelului operatoriu ne­ cesar pentru însuşirea numărului şi a operaţii­ lor aritmetice elementare (N.P.P.EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ Nr.limbaj . B. Obrocea) 1. teste 2 1. Bateria Borel .în Bateria Bontilă 4. Procese psihice: .Raatz) 5.S. Scalele Bayley 11. crt.A. Probe psihogenetice operatorii (T.C.S.Simon 3. Fişe de dezvoltare psiho-motorie (C. D. Chiţu.memorie . Proba de memorie a formelor geometrice (Pieron) 7. Noua scară metrică a inteligenţei NEMI (Zazzo) 4.S. Proba de baraj Zazzo 3. Testul Dearborn 8. I.P. Scalele Mc Carthy 10. Probe de memorie a numerelor 8.I. Chiriac) 5. Probe primare pentru abilităţi perceptive 26 Observaţii 3 1.I. E 9.

Proba„Decupaj" 11. Proba Ozeretski .Vaschide 7. Indici ai dezvoltării psihice a copilului preşcolar (U.Granjon 6.C (L. Păunescu) 12. Testul Luscher 27 .Maisonny 17.Santucci 11. Proba de punctare M. Scala de evaluare Harvey 29. Proba de lateralitate Harris 4. Probe de conştientizare fonologica 23. Test Wheldall de înţelegere a limbajului 16.R. Proba Rey pentru sincinezii 5. P r o b a b i l e " 13. Scara Portage ( 0 . Scara de maturitate Gunzburg 2. Fradis) 30. Probe pentru cunoaşterea vârstei lingvistice (A. Test de înţelegere a lecturii 1. Proba „Discuri" 12. Fişa de evaluare a dificultăţilor grafice (E. Filho) 25. Derbyshire Language Scheme .Maisonny pentru scris . Vrăşmaş) 27.B. Scara de dezvoltare a limbajului (C. Probe de examinare a lexiei (N. Motricitate 6. Evaluarea predispoziţiilor lexice . casă. Probe de citire Bovet 31. Stambak 8.pentru evaluarea progresului în limbaj 19.5. Descoeudres) 18.C. Proba de bifare a semnelor . A. Maturizare Psihosocială 7. Şchiopu) 1.aria limbaj 13. Proba de orientare spaţială Piaget . Zazzo 1. Proba de vocabular Rey 20. Lista de control pentru depistarea tulburărilor de comportament Werry Quay 4. arborele) 2. Test de vocabular în imagini 14.Fayasse 28. Proba perceptiv motrică Bender .Head 3. Personalitate 10. Proba „Perle" 10. Bateria pentru lateralitate Galifret . Probele Borei . Probe de examinare a limbajului oral 21.R 15. familia. Proba „Tapping" 9. Probe de examinare a scrierii 26.Guillmain 2. Test de limbaj T.A.citit 24. Gheorghiţă.L . Teste de limbaj Borei . Fişa de examinare a copilului alalie 22. Probe de desen (om. Testul Rorschach 3. Proba pentru punctare Binet .6 ani) . Proba Labrot de evaluare a lexiei 32. Scara Vineland 3. Test A.

6. întârziere/deficienţă mintală/dizabilitate intelectuală. 9. 2. Mitrofan menţionează că publicarea integrală a unor teste reprezintă o gravă eroare. 7. va trebui ca instrumentele de evaluare să fie structurate pe tipuri de dizabilităţi şi pe grupe de vârstă. Cartea a constituit una din sursele bibliografice ale acestei lucrări. adăugirile. în prefaţa lucrării. sociologi. deprinderi) 4. Autorul atrage atenţia. tulburări afective şi de comportament. Nu cu mult timp în urmă a apărut o lucrare deosebit de utilă mai ales psihodiagnosticienilor. Ne asumăm sarcina de a face acest început care trebuie să fie o provocare. Este vorba de „Testarea psihologică a copilului mic". dar şi specialiştilor psihopedagogi.Duss Testul de apercepţie CAT pentru copii Chestionar de cunoştinţe pentru preşcolari (U. O lectură atentă va arăta că multe probe au obiective şi structură aproximativ asemănătoare şi de aceea reiterăm ideea că scopul lucrării este în primul rând de a expune în faţa lectorului avizat o parte din „zestrea" de instrumente de evaluare şi de a oferi alternative. Maturitate şcolară (cunoştinţe.8. De asemenea. deficienţe fizice/motorii. ele putând intra în posesia unor nespecialişti. Testul fabulelor . asistenţi sociali care vor să se specializeze în aplicarea testelor psihologice. 6.A. dezordini de limbaj. completate. Bonchiş) Planuri de servicii personalizate (PSP) Programe de intervenţie personalizată (PIP) ADDENDUM Economia lucrării face imposibilă o prezentare integrală a tuturor instrumentelor de evaluare menţionate în tabel. vom prezenta probele menţionând sursa bibliografică şi de cele mai multe ori făcând o prezentare generală. de prof. univ. asupra lipsei unui cod deontologic şi a oricărui control ştiinţific în aplicarea testelor psihologice. 2. Piscoi) Fişa de evaluare a nivelului de dezvoltare a copiilor cu dizabilităţi Probe psihopedagogice (E. 3. Ideea de bază este aceea că evaluarea trebuie să dispună de instrumente variate care să surprindă copilul cu dizabilităţi în toată gama manifestărilor sale. deficienţe vizuale. pedagogi. 5. Aceasta înseamnă instrumente proprii pentru: dificultăţi de învăţare. Sugestiile. O sarcină deosebită revine autorilor şi deţinătorilor de instrumente de evaluare care trebuie să pună la dispoziţia practicienilor specialişti probele şi testele în varianta integrală. Programe cadru Testul de apercepţie T. suntem conştienţi de faptul că tabelul este incomplet şi deci perfectibil. Şchiopu) Probe de cunoştinţe pentru şcolarul mic Probe pentru cunoaşterea copilului preşcolar Scara de evaluare a educabilităţii preşcolarului (A. 4. priceperi. prof. într-o etapă ulterioară aceste probe trebuie triate.T. Nicolae Mitrofan. Această culegere poate deveni utilă tinerilor specialişti psihopedagogi care îşi orientează cariera spre cunoaşterea copiilor (cu sau fără dizabilităţi). criticile vor fi bine venite pentru că în fond ceea ce ne interesează este să acţionăm cu toţi în interesul COPILULUI. 1. De asemenea. In ce ne priveşte. adaptate şi constituite într-un DOSAR UNIC la nivel naţional. în continuare. 28 . Coaşan) Bateria de probe pentru preşcolari (V. dr. 1. 5. deficienţe auditive. cu instrucţiuni de aplicare şi cotare.

75. limbaj. motor şi autoservire. cognitiv.Secţiunea I DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE 1. ~ 500 pagini. bucurie. Ghidul este realizat în intenţia de a fi utilizat ca instrument pentru întocmirea planurilor de intervenţie educaţionale personalizate şi nu ca instrument de evaluare a vârstei mintale. cooperând într-o activitate fără a fi supravegheat permanent Explică altora regulile unui joc sau ale unei activităţi Imită roluri de adult Participă la conversaţie în timpul mesei Respectă regulile unui joc de raţionament verbal îşi consolează prietenii de joacă atunci când sunt necăjiţi îşi alege singur prietenii 29 . Administrarea începe cu 1 an sub vârsta cronologică pentru copiii obişnuiţi şi cu 2 ani în cazul DM uşoare. 79. Unele abilităţi se întâlnesc simultan în mai multe arii. 74. VÂRSTA 5-6ANI a) Aria socializare 73. ne propunem să prezentăm inventarul abilităţilor dintr-o singură grupă de vârstă pe toate cele 5 arii de dezvoltare. De exemplu. abilităţile de limbaj necesită abilităţi cognitive şi motorii. socializare.6 ani. iubire Se joacă cu 4 . Programul începe cu primul item pe care copilul nu-1 poate realiza. 77. precum şi sugestii educaţional-terapeutice pentru învăţarea acestora. Scara este structurată pe 6 secţiuni (arii de dezvoltare). Se adresează copiilor preşcolari şi copiilor cu deficienţă mintală/dizabilitate intelectuală uşoară. 76. SCARA P O R T A G E PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE SCARA PORTAGE este un instrument care oferă specialiştilor indicii de normalitate a dezvoltării pe cele 5 coordonate ale comportamentului psihomotor: • • • • • socializare limbaj cognitiv motor autoservire Scara PORTAGE este de fapt un ghid care cuprinde inventarul abilităţilor de care trebuie să dispună copilul între 0 . şi anume: stimularea sugarului. Numeşte sentimentele pe care le încearcă: furie.5 copii. 80. întrucât ghidul este foarte voluminos. sau abilităţile de socializare presupun abilităţi de limbaj. 78.

peste. 91. b) Planifică şi construieşte folosind unelte simple îşi stabileşte singur obiective de îndeplinit şi duce la bun sfârşit activitatea Joacă el însuşi roluri din poveşti sau foloseşte marionete Aria limbaj 86. după lungime şi lăţime Citeşte literele mari ale alfabetului 30 . 102. 98. 88. 90. 92. sau mai multe obiecte îşi spune adresa îşi spune numărul de telefon Indică: „cel mai mult. pâine) Găseşte WC-ul potrivit fiecărui sex într-un loc public Ridică. 88.de la.. către.dreapta raportat la propriul corp Spune în ordine literele alfabetului îşi scrie numele cu litere de tipar Citeşte 5 litere ale alfabetului Aranjează obiecte în ordine. aruncatul gunoiului) îşi potriveşte temperatura apei pentru duş sau baie îşi prepară singur sandvişul Merge singur la grădiniţă. multe. 92. 83. reprezentând o poveste şi spune povestea Defineşte cuvinte Poate să dea opusul (antonimul) unui cuvânt Poate răspunde la întrebări de genul: „Ce se întâmplă dacă. 99..1 81. duce. 93. 103. 91. 90. 95. aşază tava de servit (la cantină) Leagă şnurul la glugă îşi încheie singur centura de siguranţă în maşină d) Aria cognitivă 87. 95. 93. 96. 97. 82. cartofi fierţi.. departe de Răspunde cu o explicaţie la întrebarea „de ce ?" Aşază 3-5 imagini în ordine corectă. la distanţa de până la două străzi de casă Taie alimente moi cu cuţitul (banane. 94. 100. Numără până la 20 obiecte şi spune câte sunt Numeşte 10 numerale scrise Numeşte stânga . 94. la un teren de joacă sau la magazin. Este responsabil pentru o sarcină gospodărească săptămânală îşi alege îmbrăcămintea potrivită în funcţie de temperatură şi de ocazie Se opreşte la bordură. 98. priveşte în ambele părţi şi traversează strada fără să i se dea instrucţiuni verbale Se serveşte singur la masă şi dă mai departe platoul de servit îşi prepară singur o mâncare simplă care-i place Este responsabil pentru o sarcină gospodăreasă zilnică (aşezarea mesei. 101. Ex. câteva (puţine) obiecte" Spune glume simple Relatează întâmplări din experienţa sa zilnică Descrie locaţia sau mişcarea folosind prepoziţiile . Poate indica: câteva. 99. 96..: . 89. 87. 94. 97. cel mai puţin.scapi un ou din mână?" Foloseşte corect noţiunile de „ieri" şi „mâine" întreabă ce înseamnă cuvintele noi sau nefamiliare lui c) Aria autoservire 91. 93. 89. 92. 104.

115. 113. 137. dar şi un suport pentru alcătuirea programelor de intervenţie educaţională personalizate. 134. Scrie litere de tipar mari. 31 . 121.5 cm de la contur Foloseşte ascuţitoarea Copiază desene complicate Rupe forme simple din hârtie îndoaie un pătrat de hârtie de două ori pe diagonală în imitaţie Prinde mingea moale sau un săculeţ cu nisip cu o mână Poate sări singur coarda Loveşte mingea cu paleta sau cu băţul Ridică de jos un obiect în timp ce aleargă Patinează înainte aproximativ 3 m Merge pe bicicletă Se dă cu sania Merge sau se joacă într-un bazin cu apă până la nivelul taliei Conduce un vehicul de jucărie (camion) împingându-se cu un picior Sare şi se învârteşte într-un picior îşi scrie numele cu litere de tipar pe o foaie liniată Sare de la înălţimea de 30 cm şi aterizează pe tălpi Stă într-un picior fără sprijin. 128. 108. 125. 127. 99. înapoi. 131. 116. 98. Fiecare item al ariilor este prevăzut cu sugestii de exerciţii pentru dezvoltarea abilităţii respective. 140. 102. Astfel. disparate. 100. 107. 126. 117.95. 120. 10 secunde Stă atârnat de o bară orizontală 10 secunde. 133. 138. 114. 105. 97. al treilea Citeşte literele mici ale alfabetului Asociază literele mari cu cele mici ale alfabetului Arată (indică) numerele numite de la 1 la 25 Copiază un romb Completează un labirint simplu Numeşte în ordine zilele săptămânii Face adunări şi scăderi cu numere până la 3 îşi spune data naşterii (ziua şi luna) Recunoaşte 10 cuvinte scrise Poate prevedea ce va urma (după situaţie) Arată obiecte întregi şi jumătăţi Numără de la 1 la 100 Aria motorie 112. iniţiind şi menţinând mişcarea Desface degetele şi cu cel mare le atinge pe celelalte pe fiecare în parte Poate copia litere mici Urcă scările de lemn sau treptele toboganului înalt de 3 m Bate cu ciocanul un cui Driblează mingea cu direcţie Colorează în interiorul conturului 95% Poate decupa poze din reviste. 101. 132. 103. al doilea. cu ochii închişi. 130. 136. la întâmplare pe hârtie Merge în echilibru pe o bârnă. 122. 104. susţinându-şi greutatea în braţe Subliniem importanţa deosebită a ghidului Portage în special pentru cei care lucrează cu copiii cu dizabilităţi. 129. 118. 119. 123. scala este şi un instrument de evaluare a achiziţiilor în cele 5 arii. 139. 135. fără a depăşi mai mult de 0. 106. 96. înainte. e) Aşază cifrele de la 1 la 10 în ordine adecvată Numeşte poziţiile obiectelor: primul. lateral Ţopăie Se dă în leagăn. 124.

hrănitul. GHIDUL PROGRESULUI Jim Dale (1983) Acest Ghid a fost scris pentru a asista părinţii. Dezvoltare locomotorie Vârsta 10 luni Stadiile dezvoltării (s) Stă bine în scaun (s) Se poate târî (merge de-a buşilea) înainte şi înapoi (p) Plăcere evidentă la încercarea de legănare (s) Foloseşte mobila ca să se tragă şi să se ridice în picioare (1) Poate merge susţinut de mâini (1) Merge sprijinit de mobilă sau de perete (1) Umblă în „patru labe" (mâini şi picioare) (s) Se prăbuşeşte pe spate de la stat în picioare la stat în şezut (s) Poate sta singur pentru câteva momente (1) Merge ţinut de o mână (1) Se târăşte pe scări (l)(s) Merge singur nesigur pe sine pentru puţin timp (s) Se caţără şi stă într-un scaun pentru adulţi (1) Urcă şi coboară scările ţinut de o mână (1) Poate să se ridice în picioare (s) Stă fără să se ţină de nimic (s) Merge în picioare pe o bază largă. domeniul social sau personal. spălarea. mersul la toaletă. a mai scris „Ghidul Stimulării" în 1990. ocupaţia. Vom reda selectiv câteva pagini din acest ghid. profesorii şi alte persoane care lucrează cu copiii cu dizabilităţi severe. dând sfaturi detaliate despre modalităţile de a ajuta copiii cu dizabilităţi să atingă pragurile dezvoltării menţionate în „Ghidul Progresului". Ghidul este împărţit în opt arii ale dezvoltării: locomoţia. şi nu de un adult) (1) Fuge. Autorul. Un pas-săritura 32 Data evaluării 11 luni 12 luni 13 luni 14 luni 15 luni 16 luni 17 luni 18 luni 19 luni 20 luni 21 luni 22 luni 23 luni 2 ani 2 VA ani . Cade adesea. Jim Dale.2. (s) E capabil să ţină o jucărie în timp ce merge (s) E capabil să tragă o jucărie în timp ce merge (s) Merge bine. Ghidul indică vârstele aproximative la care copiii fără dizabilitaţi ating anumite praguri sau „borne" în dezvoltarea lor. îmbrăcatul. picioarele sunt numai puţin depărtate (1) începe să sară fără să se ţină de nimic (1) E capabil să meargă invers (I) Urcă şi coboară scările cu două picioare pe scară (ţinându-se de balustradă. Nu se poate opri brusc şi nici să ia curba repede (1) Loveşte o minge fără să se dezechilibreze (1) Ridică un obiect de pe jos fără să se dezechilibreze (p) Sare câţiva centimetri ca să aterizeze pe un picior. comunicarea şi limbajul.

pătrat şi triunghi inserate corect (g) Apa... desenează (p) E capabil să potrivească inserarea pătratelor şi a cercurilor la locurile lor dacă îi este dat să aleagă (s) începe să arate preferinţe de folosire a unei anumite mâini (g) Este capabil să potrivească triunghiul în tabla de forme (incastru) (p) Poate sorta două culori tari contrastante (1) Mâzgăleşte fără încurajări (1) încearcă să imite liniile de creion verticale (1) Construieşte un turn din cinci cuburi (s) Ii plac poeziile pentru copii şi încearcă să participe (g) Dacă i se arată. să închidă uşa..2 % ani 3 ani 3 Vi ani 4 ani (s) E capabil să stea pe vârfurile degetelor de la picioare (g) împinge o jucărie cu o mişcare sigură (p) Mişcări ample ale corpului în ritm puternic (1) Urcă scările cu un picior pe treaptă (1) Coboară scările cu două picioare pe treaptă (g) Merge vertical şi e sigur de sine (s) Sare de pe ultima treaptă cu ambele picioare (s) Stă într-un picior cu momente de balans (g)Copilul poate merge de-a lungul unei scânduri (1) Coboară scările cu un picior pe treaptă (s) Poate alerga pe vârfurile degetelor de la picioare Activităţile Vârsta 19 luni Stadiile dezvoltării (1) Va incerca să copieze o linie dreaptă.... nisipul şi lipiciul sunt foarte interesante (apreciere tactilă: umplând şi golind vase) (g) Poate potrivi jucăriile una cu alta (legături simple) • A 1 1 1 1 Data evaluării 20 luni 21 luni 22 luni 23 luni ™ T T T " " ••' ... 2 ani 2 ani şi 3 luni 33 .. poate îndoi o hârtie (s) Explorează mediul înconjurător în mod energic (1) Un carton cu 3 sau 4 imagini pe el: copilul poate arăta imaginea cerută (1) încearcă să imite liniile circulare (p) E capabil să înşire mărgele mari (înşiră pe aţă cu un vârf tare) (g) Ii place să termine o acţiune/situaţie. spre exemplu (1) Poate răsuci mânerul rotund al unei uşi sau un şurub etc... (1) Construieşte un turn din şase cuburi (1) Poate plasa trei sau patru cuburi în rând (tren) (p) încearcă să imite liniile de creion orizontale (1) 0 singură tablă de forme: cerc.

cap. etc. trunchi. ochi. mai multe) (s) Desenează un bărbat cu cap şi de obicei o altă componentă a corpului (s) Poate identifica T de la „tata" (îl poate scrie cu degetul?) Hrănire Vârsta 1 lună 3 luni 6 luni Stadiile dezvoltării (s) Ţipă foarte tare când îi este foame (s) Recunoaşte momentul hranei după biberon (s) Face mişcări de întâmpinare nerăbdătoare (s) Pune mâna pe biberon şi îl mângâie în timpul hrănitului (s) Pune mâinile pe cană când e ţinută între buze (s) încearcă să apuce lingura când e hrănit (s) Ţine.2 ani şi 6 luni 2 ani şi 9 luni 3 ani 3 ani şi 3 luni (s) Multe lucruri zilnice sunt recunoscute atunci când vede modelul mărimii (p) Poate potrivi membrele mobile ale unei păpuşi cu ale lui (braţ.) (g) îi place să deseneze cu degetul (1) Poate imita liniile orizontale (1) Verbalizează în timp ce desenează: haina. cuburi. gură. cărămizi etc (1) Construieşte un turn din nouă sau zece cuburi (g) Ii place să aibă alternative (p) Poate mânui o pensulă mare. picior. muşcă din biscuit: înmoaie conţinutul în gură (s) Poate mesteca cu dinţii din faţă (p) Biberonul nu mai e folosit (s) Bea din cană cu puţin ajutor (g) Are preferinţe pentru anumite mâncăruri devenite cunoscute (g) Poate să se hrănească cu degetele pentru o parte din hrană 34 Data evaluării 9 luni 1 an . (s) E capabil să taie cu foarfecă (1) Construieşte un turn din opt cuburi (p) Recunoaşte o acţiune din imagine (g) Recunoaşte mărimile în mod grosolan: mare şi mic (g) Este interesat în a face ordine (ajută să pună lucrurile la locurile lor) (s) Potriveşte trei culori primare (1) Copiază un cerc (desenează) (p) îi place să se joace pe podea cu cutii. cana. lingura. doi. urechi etc. nu doar atingere (s) Ii plac foarte mult poeziile pentru copii (ştie câteva?) 1 A — " • (g) începe să aibă conceptul de număr (unu.

poate să se aibă încredere să i se dea să ţină cana (g) Duce lingura la gură singur. dar adultul trebuie să umple lingura (p) Ridică şi ţine cana între amândouă mâinile. idiografice (p) Scutură capul pentru „Nu" 35 Data evaluării 11 luni .1 an şi 3 luni 1 an şi 6 luni 1 an şi 9 luni 2 ani 2 ani şi 6 luni 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani (s) Ţine lingura.) (g) Comportamentul variază în funcţie de cum îi place o mâncare (s) Mănâncă bine cu lingura şi poate folosi o furculiţă (s) Cere mâncare şi de băut (g) Legumele sunt acceptate acum în formă „semisolidă". împinge mâncarea (p) Poate turna (s) Mânuieşte cu grijă furculiţa şi lingura (g) Ajută să se pună masa (nu doar tacâmurile) (g) Poate avea nevoie de şerveţel. naturale. nu strivite şi nici amestecate cu restul (g) Are nevoie de puţin (sau deloc) ajutor la mâncat şi băut (s) Mănâncă cu furculiţa sau lingura. să se servească etc. Se poate să o scape din mână după ce termină (g) Ţine lingura şi o duce la gură fără să o rotească sau să o verse (sau foarte puţin) (s) Bea fără să o verse mult (g) Poate să-i dea farfuria/cana „mamei" când e goală (s) Ridică cana să bea şi o pune la loc pe masă (1) Se hrăneşte cu lingura fară să verse (s) Mestecă bine (g) îi plac „ritualurile" din timpul mesei (să se pregătească. dar nu o poate folosi singur (s) Când i se dă de băut. Nu de baveţică (g) Copilul îşi curăţă farfuria. dar refuzurile sunt definitive (s) Foloseşte cuţitul şi furculiţa (p) Poate spăla şi şterge vasele (g) îi place şi vrea să încerce mâncăruri noi (g) E capabil să folosească cuţitul pentru tăiat (g) Ia mai multă mâncare decât poate mânca Comunicarea şi limbajul Vârsta 10 luni Stadiile dezvoltării (g) E capabil să imite o mişcare de „pa-pa" (la revedere) (p) Răspunde la „Unde e pantoful tău?" sau „Pantoful?" prin atingere sau indicare cu privirea (p) Poate copia unele gesturi simple.

„vino aici".) (p) Poate face o propoziţie din două cuvinte şi o prepoziţie. mie. în.(p) Foloseşte sunete asociate cu obiecte (ex. gesticulate sau prin semne) (p) Foloseşte un singur gest „natural" pentru a cere ceva (când i se aduce aminte) (p) Poate aduce cuiva o cană ca să îi arate că îi este sete (p) Pronunţă cuvinte formate din două silabe la fel (duplicate) (pa-pa. „mamipălărie" sau „lapte-gata") (p) Inventează gesturi proprii şi semne pentru a-şi face cunoscute dorinţele (s) îi place să asocieze obiectele la denumirile lor (g) Ii place ritmul cuvintelor (îi plac poeziile pentru copii) (s) Ii plac poveştile simple din cărţile cu imagini (s) Vorbeşte când se joacă şi gesticulează când vorbeşte (p) înţelege câteva poziţii (ex. (ex. pe. sub.. 1 an şi 3 luni 1 an şi 6 luni 1 an şi 9 luni 2 ani 2 ani şi 3 luni 2 ani şi 6 luni 2 ani şi 9 luni 3 ani 3 ani şi 6 luni (s) înţelege comenzi simple asociate cu gesturi (naturale). „deschide gura" etc. a mea) 36 .. incorectă dar cu sens (ex. „miau"= pisica) (p) Poate potrivi un obiect cu un alt obiect 1 an £ ^ ± . poc-poc) (p) Foloseşte un singur gest natural în mod pozitiv şi adecvat (nu trebuie să i se reamintească) (s) Cere un obiect prin indicare (g) Poate face legătura dintre un obiect şi o imagine (p) E capabil să copieze câteva semne idiografice (cu promtitudine) (1) Trage o persoană ca să obţină ceva de la ea sau să obţină o jucărie (g) Poate spune „mulţumesc (mersi)" (p) încearcă să imite câteva cuvinte (vorbite. „cuţit în cutie") (p) încercări spontane de a repeta majoritatea cuvintelor (g) Poate identifica câteva litere mari (s) Foloseşte pluralul (p) Asociază verbul cu substantivul (ex. gesticulate sau prin semne) (g) Numeşte imagini din carte (s) E capabil să spună sau să facă semne pentru două sau trei cuvinte cu înţeles (p) Poate arăta sau atinge câteva părţi ale corpului când e întrebat (s) Foloseşte două cuvinte împreună (ex. tu.) (g) Poate înţelege câteva expresii simple ((p) vorbite. pantofi merge) (g) Poate asocia „M" cu „Mama" (s) Foloseşte câteva pronume (eu. bau-bau.

Timişoara. 1 9 8 0 . 6. D .6 ani) Autor: Centrul de neuro-psihiatrie infantilă .3 luni: 1. 9. 5. V o m reda itemii p e grupe de vârstă (3). 3 . 7. 3. 2. 10.„Copilul deficient mintal". 5. 14. Ciumăgeanu . 2. 11. 8.6 luni: 1. 12. 3. capul se clatină culcat pe spate ţine capul lateral ţine o jucărie în mână două secunde apare surâsul priveşte obiectele în mişcare priveşte feţele celor din jur se joacă cu mâinile se înviorează la vederea biberonului plânge la foame şi disconfort gângureşte şi vocalizează prelungit . P. 6. 7. 4.1 an 0 . 9. scris sau Braille) (s) îi plac mult poveştile şi le pune în practică în detaliu mai târziu FIŞA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE A COPIILOR ( 0 .4 ani 4 ani şi 6 luni 5 ani (p) Poate denumi câteva culori comune (1) Cunoaşte câteva poezii pentru copii (nu doar le recunoaşte) (p) Poate folosi trecutul (p) Răspunde la întrebări cu „da" şi „nu" (nu doar acceptă sau refuză ceva ce i se oferă) (1) începe să pună întrebări (s) Confundă realitatea cu fantezia în poveştile pe care le relatează (g) Recunoaşte propriul nume (citit. Sursa bibliografică: a) Fişa pentru 0 . 8. 13. 10. 4. reflexul de pedalare întoarcere de pe burtă pe spate şi invers ţinut în braţe menţine capul drept stă în şezut sprijinit întinde mâna şi apucă jucăria culcat pe spate îşi ridică puţin capul distinge dulcele de amar întoarce capul la sunete urmăreşte cu ochii mişcarea unei persoane se joacă cu obiecte sunătoare 37 reflexul suptului reflexul clipitului ţine pumnul strâns culcat pe burtă se sprijină pe antebraţe ţinut în braţe. Instrucţiuni de administrare şi notare se găsesc î n lucrare. Arcan.

da . 4. ţinându-se de obiecte încearcă să meargă. 13.bo. 14. 10. 2. 3. 2. în special roşu aude sunetele de la o distanţă mică vede şi ridică obiecte mici 38 .11.3 ani 12 . baza lărgită se caţără pe pat şi pe scaun urcă scara ţinut de o mână deschide cutii şi sertare preferă culori vii. 6. 9. ţinându-se de obiecte se interesează de obiecte şi de jucării noi caută şi găseşte obiecte din jur reacţie de apărare la musca de pe faţă se târăşte cu îndemânare merge ţinut de o mână se ridică în picioare pentru scurt timp e atent şi ascultă muzica localizează zgomote îndepărtate arată locul ciupit ajută la îmbrăcare dă un obiect la cerere încearcă să mănânce cu lingura imită gestul de-a mâzgăli înţelege interdicţia merge singur arată nasul. 9 . bo . gura.pa" imită gestul: Bravo! spune polisilabic: ma . 5. 8. apare reflexul de păşire stă singur în şezut se târăşte în patru labe apucă cu palma şi degetele întinde mâna după oameni şi jucării menţine două cuburi în mână şi priveşte pe al treilea imită lovirea în masă cu lingura face: „pa . 3. 2. 6.9 luni: 1. părul. 8. modulându-şi vocea susţinut. dispare reflexul suptului după luna 13 merge cu paşi inegali. 12. 15. 5. 7.1 2 luni: 1. 3. 6 . 10. 8. 13. 15. 15. 12. se agită în aşteptarea mâncării râde la stimulul persoanelor din jur trece o jucărie dintr-o mână în alta deosebeşte membrii familiei de străini vocalizează perfect. 9. 4. 5.3 cuvinte Fişa pentru 1 . 11. 7.18 luni: 1. 6. 14. 13. la cerere are un vocabular de 1 .ma. 7. 12. 4. 14. 11.da execută la cerere unele mişcări stă singur.

16. 18.9. 4.4 cuburi se serveşte de linguriţă are un vocabular de 3 . 13. la cerere poate răsfoi o carte recunoaşte o melodie des auzită îi place şi preferă dulcele ridică şi aduce obiecte mici aude sunetele fine din apropiere face o construcţie din 4 .36 luni: 1. 16. 11. 9. 2. 14. imitând scoate dopul de la o sticlă desenează un cerc. 4. 3. 14. 15. 11. 2. 12. 18. 13. 18 . 10. imitând aduce la cerere obiecte diferite ajută la aranjatul lucrurilor sale vocabular de minimum 12 cuvinte începe să folosească propoziţii scurte utilizează pronumele control sfincterian format se duce singur la oliţă urcă şi coboară treptele se joacă cu alţi copii se orientează în spaţiul obişnuit construieşte din cuburi începe să danseze priveşte imagini şi le înţelege ajută la îmbrăcare şi dezbrăcare cunoaşte animalele după imagini numeşte părţile corpului său numeşte obiecte din jur numără până la doi vocabular de sute de cuvinte spune „bună ziua" mulţumeşte când i se dă ceva spune o poezie de o strofă povesteşte istorioare scurte 39 . 8. 13. 17. 15. 12. 10. 7. 6. 24 . 7. 3. 18. 8. ţinându-se de balustradă loveşte mingea cu piciorul.6 cuburi încearcă să îndoaie o foaie.24 luni: 1. 17. 10. indicat cu o secundă înainte fuge bine. 9. imitând face o construcţie cu 3 .6 cuvinte urmăreşte câteva poze din carte execută: „hai la mama" reflexul de urinare. 11. respinge un miros neplăcut arată interes pentru imagini colorate arată la cerere ochii şi nasul aduce o jucărie la cerere trage o linie cu creionul. 17. 15. cade rar urcă treptele. 5. 5. 16. 12. 14. 6.

10 itemi ai vârstei sale. 2. 12. echilibru pe un picior (10 secunde) mersul călcâi . cuţitul.4 strofe defineşte noţiuni (6 din 9) Pentru toate cele 3 fişe examinarea începe cu itemul 1 înscris în grupa de vârstă căreia îi corespunde copilul.4 itemi prevăzuţi pentru vârsta respectivă.deget înapoi sesizează lacune în desene repetă 12 silabe ştie din ce sunt făcute lucrurile desenează omuleţul (6 părţi) compară două obiecte din amintire copiază rombul arată mâna dreaptă. 5. investigaţia va continua la grupa de vârstă imediat superioară.4 ani: 1. ochii. Dacă copilul reuşeşte la 9 . 12. 7. seara analogii opuse (2 din 3) desenează un omuleţ (3 părţi) numără 4 . 2. examinatorul coboară la itemii din grupa de vârstă inferioară.c) Fişa pentru 3 . 8.5 ani: 1. 9. moneda desenează cercul şi crucea recunoaşte linia mai lungă construieşte un „pod" după model execută 3 comenzi arată atâtea obiecte câte degete 1. 6. 12. 10. 4. 5. 10. după masa. sare într-un picior merge călcâi . Notare: Pentru fiecare performanţă se acordă 1 punct care se notează în rândul corespunzător vârstei copilului examinat.5 jetoane cunoaşte 13 verbe din 20 îndeplineşte 5 comenzi cunoaşte utilitatea obiectelor spune numele şi prenumele stă în echilibru pe un picior 5 secunde sare la distanţă se îmbracă singur sub îndrumare asamblează figuri arată nasul. 5. imagini denumeşte cheia. 3. 4 . 11. gura la alte persoane. 8. 10. 4. ochiul stâng numără 13 jetoane spune o poezie de 3 . 11. 11. 7. 6. 2. Dacă răspunsurile sunt negative la mai mult de 3 . 9. 8.deget prinde mingea cunoaşte culorile desenează un pătrat distinge dimineaţa. 4. 3. Punctele vor fi unite cu o linie continuă care trebuie 40 .6 ani 3 . 7. 9. 3. 6.

socio-afectiv.st în care: Sc. Chiriac.st . Metoda urmăreşte investigarea copilului pe 4 arii de comportament: motor. Linia care uneşte punctele poate fi discontinuă dacă unele performanţe n-au fost îndeplinite. depistarea timpurie a unor rămâneri în urmă în dezvoltarea psihică. Scorul individual (SI) se calculează astfel: _ (nr. rămânerile în urmă pot fi uşor detectate şi urmărite ulterior în dezvoltarea copilului. Dacă copilul nu rezolvă toţi itemii. 4. mers echilibrat M 1. a) Comportament motor (M) M I.comparată cu linia punctată ce indică dezvoltarea standard.95 din valoarea standard. In cazul liniei discontinui. Echilibru în ortostatism: MLI Poziţie de echilibru. Copii cu un SI sub 85% vor fi orientaţi spre examinări neuro-psihiatrice pentru precizarea cauzelor şi diagnostic. Chiţu) Ed. [nr. atunci SI este dat de proporţia pe care o reprezintă această parte din totalul itemilor vârstei.2 Sărituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul 41 . sv = numărul de itemi cuprinşi în etapa de vârstă cu care începe examinarea. Sursa bibliografică: Este o metodă de investigare a dezvoltării psiho-motorii a cărei autori sunt dr.st = scorul standard pentru vârsta respectivă.6 ani.5 ani = 137 p 5 .4 ani = 125 p 4 . Obiectiv: cunoaşterea caracteristicilor de normalitate în dezvoltarea fizică şi psihică între 3 .puncte + (Sc. cognitiv.6 ani = 149 p Se consideră ca normale şi valori de 90 . care cuprinde toţi itemii de la naştere până la vârsta copilului.sv)]xl00 wjl— _ — ^ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Sc. Irina Chiriac şi psiholog Angela Chiţu. Medicală Bucureşti 1980). APRECIEREA DEZVOLTĂRII PSIHICE A COPILULUI PREŞCOLAR „Aprecierea dezvoltării psihice la copilul preşcolar (I. verbal. A.puncte + 113) * 100 scorul standard Scorul standard: 3 . în vederea organizării unei intervenţii educational-recuperative.

afectiv (S) S I. S III. greutate.5 Definire de noţiuni C IV.2 Diferenţierea anotimpurilor CUI. individuale sau colective Relaţiile cu adulţii şi copiii S III. 2 Desenarea după model a unei figuri geometrice Coordonare generală corp .2 Recunoaşterea de litere d) Comportament social . b) Comportament cognitiv (C) C I.6 Operaţii de gândire C IV.segmente: M III.1 Autonomie în îmbrăcare S 1. M I I . greutăţii. 1 Plierea hârtiei şi mişcări de coordonare ochi-mână M I I .3 Executarea unor sarcini casnice S 1.2 Operarea în sfera unor noţiuni generale C IV. 1 înţelegerea unor relaţii C IV. culorilor Activitatea de reprezentare C I L 1 Recunoaşterea unor lacune în desen Percepţia temporală. deprinderi de autoservire S 1. Coordonare oculomotorie. culoare): CLI Identificarea unor poziţii spaţiale C. 1 Tipuri de relaţii cu adulţii şi copiii 42 S II. percepţia însuşirilor obiectelor (lungime.2 Autonomie în dezbrăcare S 1. c) Comportament verbal (V) VI. simţul ordinii Activitatea de joc S II.3 Cunoaşterea zilelor săptămânii Activitatea de memorie şi gândire C IV. Identificarea unor poziţii spaţiale. relatarea de povestiri după imagini V III. C III. .7 Asimilarea simbolului numeric C II. VII.1 Utilizarea unor categorii gramaticale Vorbire. 1 Reproducerea unei poezii. noţiuni de orientare temporală C III. 1.2 Percepţia lungimii C 1.3 Percepţia mărimii. mărime. C IV. V III.4 Deprinderi igienice. limbaj citit V III. 1 Mişcări de orientare în schema corporală proprie M III. exprimare corectă V II. 1 Jocuri de diferite tipuri. 1 Diferenţierea momentelor zilei C III. Manifestări de independenţă.3 Operarea mintală asupra noţiunii generale cu denumirea de noţiuni subordonate C I V . Achiziţia de categorii gramaticale V 1.M II. 4 Recunoaşterea utilităţii unor obiecte C IV. 1 Folosirea pluralului Limbaj vorbit.

fructe.denumeşte din memorie noţiuni din sfera a 4 . 2) .cunoaşte şi denumeşte 3 . ieri). Notare: Fiecare probă rezolvată se cotează cu lp.efectuează o construcţie cu 1 0 .desenează un romb după model.indică şi denumeşte 6 . 2) . 2) . legume.merge corect într-un cerc desenat pe podea. • imagini cu animale.comunică mai uşor cu persoanele adulte străine. COMPORTAMENT SOCIAL AFECTIV 1) . mobilă.relatează pe larg despre 3 imagini date. 3) . jucării) 7) .denumeşte 3 momente principale ale zilei. cu latura de 5 cm.recunoaşte corect 2 . calculându-se procentajul individual astfel: Punctai individual ? x 100 = = % Punctaj total 18 43 . este mai receptiv şi răspun­ de mai prompt la solicitările acestora. D) Material necesar: • 15 cuburi de lemn. 6) .7 culori sau nuanţe. pentru vârsta de 6 ani sunt propuşi următorii itemi: 6 ANI A) COMPORTAMENT MOTOR: 1) . relatează activităţi obişnuite pentru aceste momente.pară gheată .îşi ordonează singur lucrurile în mod ordonat. albastru. pisică. verde. mobilă. 4) . vehicule.stabileşte asemănări între 3 noţiuni date: câine . galben. • imagini pentru relatare şi povestire.4 anotimpuri. • coli de scris pentru desen şi creioane. jucării. flori.pisică măr . 3) .5 noţiuni integratoare (îmbrăcăminte. B) C) COMPORTAMENT VERBAL 1) .mişcări corecte de orientare în schema corporală proprie.Spre exemplificare. roz. haină. mâine. portocaliu.foloseşte corect 3 adverbe de timp (azi.defineşte 4 obiecte sau fiinţe (minge.3 litere. cal) 8) . 3) .cizmă 9) .ştie să joace jocuri de îndemânare (decupaje). COMPORTAMENT COGNITIV 1) .1 2 cuburi. • jetoane de carton colorate în 5 culori: roşu.numără peste 10 culori.7 zile din săptămână. Se totalizează punctele şi se compară cu punctajul total estimat la 6 ani (18p). negru şi 3 nuanţe: bleu. păsări. îmbrăcăminte. având o singură culoare.enumera 5 . 2) . 5) . cu multă uşurinţă. 3) .

notarea şi calcularea nivelului de dezvoltare (normalitate.2 comportamente. întârzierea poate fi globală dacă preşcolarul examinat are rezultate negative la unele probe la nivelul tuturor celor 4 comportamente.deficienţele în dezvoltare indicând şi orientând astfel către măsuri adecvate de stimulare. sau parţială. tabelele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltării. subnormalitate) se găsesc în lucrarea menţionată anterior.Valorile cuprinse între 75-100 % reprezintă zona de normalitate psihică. pe o secvenţă de vârstă: 44 . Aplicarea testului necesită următoarele materiale: • un ghem mic de lână roşie • • • • • • • • o jucărie pentru sugari care face zgomot 8 cuburi colorate de 2. asocieri de cuvinte. Comportamentul social (reacţiile copilului la factori sociali de mediu) 2.5 x 2.5 cm (2 albastre. Mitrofan). Comportament motor (orientare spaţială. structuraţi în 4 grupe: 1. abstracţii) 4. SCARA DE EVALUARE DENVER (TESTUL DENVER) Adaptarea şi etalonarea lui pe populaţie de copii românească reprezintă cea mai mare realizare în domeniul psiho-diagnosticului în ţara noastră. instabili (N. coordonare dinamică generală. 3. Comportament verbal (modul în care e folosit limbajul. după 1989 (Mitrofan N. fişa individuală pentru înscrierea rezultatelor. abilităţi manuale etc). vocabularul activ/pasiv. Metoda Chiţu-Chiriac are valoare operativă. 2 roşii) o sticluţă transparentă cu gâtul de 1 cm un clopoţel o minge de tenis un creion stafide câteva coli de hârtie velină Aplicarea acestui test nu se finalizează într-un coeficient de dezvoltare pentru fiecare nivel de vârstă. Date suplimentare privind materialul tehnic necesar. 2 verzi. 2 galbene.5 x 2. când nu rezolvă probele la 1 . echilibru. rezolvare de probleme practice). suspecţi. permiţând stabilirea unui diagnostic individual de dezvoltare psihică pe cele 4 arii comportamentale.) Testul cuprinde 105 itemi de dificultate crescândă. Comportamentul de adaptare (coordonarea oculo-manuală. Valorile sub 75 % reprezintă subnormalitate psihică (retard psihic de diferite grade). dar permite conturarea unui scor care încadrează copiii examinaţi în: normali. abilităţi de manipulare. deficienţi. Aceste probe pot semnala şi localiza anumite dizabilităţi . Amintim că autoarele au propus şi o scară de „Apreciere a dezvoltării neuropsihice la copiii între 1 şi 36 luni" (1977). structurată pe aceleaşi 4 arii de com­ portament. Iată comportamentele aşteptate în diferite arii de dezvoltare.

Urmăreşte dincolo de mijloc. Strânge bile.VÂRSTA LIMBAJ Ţipă la naştere. Face turn din 8 cuburi. Pune u n cub î n cană. 24 luni-3 ani 45 . Manipulează jucăriile. Stă î n picioare singur. Sare în lungime. întreabă „Ce e asta?" Reproduce linia verticală şi orizontală. Stă singur î n şezut. Plânge tare. Priveşte bilele. Ştie 2 adjective/însuşiri. Face cu mâna „Pa". Stă î n picioare 2 secunde. întoarce capul la 4 5 de grade. B e a din ceaşcă. Face turn din 6 cuburi. Sare în sus. Zâmbeşte conştient. N u m e ş t e o poză/fotografie la cerere. Face turn din 4 cuburi. Se rostogoleşte. Se apleacă şi revine. Arată 4 poze/fotografii la cerere. Apucă clopoţei. 0-3 luni Reacţionează la clopoţel. Pronunţă 3-6 cuvinte. întoarce capul la 9 0 de grade. Pronunţă 1-2 cuvinte. Vorbeşte neclar (bolboroseşte). Combină/asociază cuvinte. Se dezbracă. Zâmbeşte. Se joacă cu mingea. Foloseşte lingura şi furculiţa. 9-12 luni Pronunţă „tata/mama" . Foloseşte pronumele personal. Ia 2 cuburi. Apucă între degete. Vorbeşte pe jumătate inteligibil. împrăştie bile. împătureşte o foaie de hârtie. N u m e ş t e 4 fotografii/poze la cerere. Pronunţă „tata/mama"-nespecifice. D e n u m e ş t e 2 acţiuni la cerere. Vocalizează. MIŞCĂRI FINE Urmăreşte linia. M e r g e bine. Se agaţă. MIŞCĂRI GENERALE Mişcări armonioase. 18-24 luni Arată 6 părţi ale corpului la cerere. încercând să se ridice. 6-9 luni Combină silabe. DEPRINDERI PERSONAL-SOCIALE Priveşte faţa. Face turn din 2 cuburi. M e r g e înapoi. Caută u n obiect. Se întoarce la chemare. î m p i n g e cuburile. Aleargă. Are control sfincterian şi în timpul nopţii. Stă î n şezut sprijinit. Gângureşte. îşi priveşte mâinile. 3-6 luni Imită sunetele vorbirii. îşi ţine capul. Ajută î n casă. Emite silabe. Se joacă cu palmele. mult când se sperie. Face câţiva paşi. Foloseşte corect pluralul. Loveşte 2 cuburi pe care le ţine î n mână. Se întoarce 180 de grade. Balansează fiecare picior o secundă. Se sprijină pe picioare. Mănâncă singur. Ridică capul.specifice. îşi împreunează mâinile. Loveşte mingea cu piciorul. Indică ce doreşte. Zâmbeşte spontan. Aruncă m i n g e a peste mână. Imită activităţi. 12-18 luni Arată două poze/fotografii la cerere. Stă î n picioare susţinut. Hrăneşte păpuşa. Mâzgăleşte. Se întinde ca să apuce.

6.postural (P) • limbaj (L) • conduită de adaptare faţă de obiecte (C) • relaţii sociale şi personale (S). Mitrofan). Itemii sunt repartizaţi pe cele 4 domenii: • motor . în variantele revizuite (1980. 7. în poziţie şezândă 46 . Şchiopu „Introducere în psihodiagnostic". 1987) s-a propus utilizarea unei modalităţi de calcul al coeficientului de dezvoltare (DQ). Autoarele acestui test (O. comportament personal social. Conţinut: observarea şi evaluarea achiziţiilor copiilor mici în următoarele arii: dezvoltarea limbajului. îşi ridică umerii şi capul Ţine capul ridicat. Lezine) au adaptat pentru copiii francezi bateria A. comportament adaptiv. SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL Aceste scale se adresează vârstei 0-5 ani. Brunet şi I. au apărut în 1925 şi aparţin psihologului Arnold Gesell. motric general şi motric fin. motiv pentru care se recomandă o mare precauţie în utilizarea lui (N. Gesell. PREZENTAREA SCĂRII: 1 lună Pi Ridică capul din când în când în poziţia şezând P2 Pe burtă. Obiective: identificarea copiilor cu risc crescut de deteriorare neorologică şi întârziere mintală.LEZINE U. ridică nesigur capul (clătinându-1) P3 Pe burtă. Scala este alcătuită din 10 probe pentru fiecare etapă de dezvoltare. Ele au suferit de atunci numeroase revizii. Deşi testul a avut şi mai are încă o largă utilizare. se târăşte P4 Reacţionează la zgomotul clopoţelului C5 Urmăreşte inelul rotit cu 90° Sa Fixează cu privirea faţa examinatorului. întrebări: P Strânge degetul introdus în mâna sa? Lg Emite sunete guturale? S9 încetează să plângă la voce sau apropiere? S10 Reacţie anticipată la supt? 7 2 luni Pi P2 P3 în poziţie şezândă stă un moment cu capul ridicat Pe burtă. dar procedura suferă din cauza absenţei unor criterii precise. indicii de fidelitate şi validitate nu justifică o decizie corectă în diagnostic. Sursa bibliografică: SCARA BRUNET .

mişcare de prindere a inelului C Pe spate. întrebări: P7 Prinde scutecul (cearşaful) şi-1 trage spre el? L Pălăvrăgeşte: vocalizare prelungită? S9 Se animă la vederea biberonului sau a sânului? Sio Se joacă cu mâinile sale? 8 4 luni Pi Pe burtă. cu picioarele în extensie P2 Pe burtă. scutură jucăria privind-o 3 5 6 întrebări: P7 îşi acoperă faţa cu cearşaful? Lg Vocalizează când i se vorbeşte? S9 Râde în hohote? Sio întoarce capul spre cel care-1 strigă? 5 luni Pi Stă aşezat. pipăie marginea mesei C4 Priveşte pastila pusă pe masă C Pe spate. 5 întrebări: P Se întoarce de pe o parte pe spate? Lg Emite mai multe vocalize? Sg Se mobilizează când i se vorbeşte? Sio Surâde feţelor familiale? 7 3 luni Pi P C3 C C Só 2 4 5 în poziţie aşezată îşi menţine capul ridicat Pe burtă. face mişcări pentru înlăturarea şervetului care-i acoperă capul C3 Apucă cubul de jucărie la contact C Ţine în mână un cub şi-1 priveşte pe cel de-al doilea C5 întinde mâna spre obiectul oferit S6 Surâde în oglindă.C4 Urmăreşte cu ochii persoana care se deplasează C Urmăreşte inelul rotit cu 180° S6 Mimică de răspuns la faţa examinatorului. 4 întrebări: P7 Adună jucăria aflată la îndemâna lui? Lg Ţipă de bucurie? S9 Se descoperă prin mişcări de pedalare? S1 o Râde şi vocalizează manipulându-şi jucăriile? 47 . ridică umerii şi capul C Aşezat la masă. se sprijină pe antebraţe Priveşte cubul pus pe masă Ţine jucăria. mişcare involuntară (de scuturare) întoarce capul pentru a urmări un obiect Surâde la surâsul examinatorului. cu susţinere uşoară P2 Pe spate.

înlătură şervetul care-i acoperă capul C3 Apucă al treilea cub.unul în fiecare mână C4 Apucă pastila „şterpelind-o" C5 Ridică ceaşca de toartă 5 întinde mâna spre oglindă 6 întrebări: 5 îşi trece jucăriile dintr-o mână în alta? L Emite mai multe silabe? S9 îşi duce picioarele la gură? S10 Poate mânca griş cu linguriţa? 7 8 8 luni Pi Se ridică până în poziţia aşezat P2 Pe burtă.6 luni Pi Ţinut vertical. înlătură şervetul care-i acoperă capul C Strânge-apucă atunci când îl vede C4 Ţine 2 cuburi şi-1 priveşte pe al treilea C5 Aşezat. Loveşte în masă cu lingura 3 întrebări: P7 Stă aşezat mai mult timp dacă e sprijinit? Lg Gângureşte? S îşi prinde picioarele cu mâinile? S10 Distinge feţele familiare de cele necunoscute? 9 7 luni Pi Aşezat. înlătură şervetul C3 Ridică ceaşca şi apucă cubul C Apucă pastila între degetul mare şi arătător C Trage inelul de sfoară C6 Face să sune clopoţelul 4 5 întrebări: P Mişcări de mers-susţinut sub braţ? Lg Spune un cuvânt din două silabe? 7 48 . lăsându-le pe primele două C Apucă pastila cu ajutorul degetului mare C5 Caută lingura căzută C6 Examinează clopoţelul 4 întrebări: P? Se întoarce de pe spate pe burtă? Lg Participă la „cucu-bau"? S9 Se joacă aruncându-şi jucăriile? S10 Se joacă cu mâinile sale? 9 luni Pi Stă în picioare sprijinit P2 Aşezat fără sprijin. stă fără sprijin puţin timp P2 Stând aşezat cu sprijin. suportă o parte din greutatea trupului său P2 Pe spate. apucă inelul cu o mână C(. înlătură şervetul care-i acoperă capul C3 Apucă două cuburi .

ţinându-le pe primele două Lasă un cub în ceaşcă Imită zgomotul lingurii în ceaşcă Pune cercul în incastru Mâzgăleşte puţin dacă i se arată cum întrebări: P7 în picioare.S Reacţionează la cuvinte familiare? Sio Face „La revedere" şi „Bravo"? 9 10 luni Pi P2 C3 C4 C5 în picioare sprijinit. se apleacă pentru a ridica 0 jucărie? Spune trei cuvinte? L Oferă la ordin sau la gest? S9 Sio Repetă acte care au provocat râsul? 8 15 luni Pi c c c c c 2 3 4 5 6 Merge singur Turn de două cuburi Umple ceaşca cu cuburi Introduce pastila în flacon Plasează cercul în incastru când i se cere Mâzgăleşte când i se cere întrebări: P7 Urcă în patru labe scările? Lg Spune cinci cuvinte? Arată cu degetul ce vrea? s Sio Bea singur din ceaşcă? 9 18 luni Pi C C C4 C5 L 2 3 6 împinge mingea cu piciorul Turn de trei cuburi întoarce paginile unei cărţi Scoate pastila din flacon Se adaptează inversării planşetei Numeşte una sau două imagini 49 . ridică un picior Găseşte jucăria sub şervet Pune sau scoate un cub din ceaşcă Caută pastila prin flacon Scoate cercul din incastru Caută limba clopoţelului întrebări: P7 Se ridică singur? Lg Repetă un sunet auzit? S înţelege o interdicţie? Sio Bea din ceaşcă sau dintr-un pahar? 9 12 luni Pi P c c c c 2 3 4 5 6 Merge ţinut de mână Apucă un al treilea cub.

în care copilul trebuie să stea întins. în probele posturale. Suprafaţa mesei trebuie să fie netedă. examinatorul va 50 . c c c c 2 3 4 5 u Dă cu piciorul în minge când i se cere Turn de 6 cuburi încearcă să îndoaie 0 hârtie Imită 0 linie Pune trei piese în incastru Numeşte două sau arată patru imagini întrebări: Urcă şi coboară singur scările? P7 Propoziţii din mai multe cuvinte? L Se numeşte prin prenume? U S10 Se joacă cu mâinile sale? 8 30 luni Pi C2 C3 C4 C5 L 6 încearcă să stea într-un picior Turn din opt cuburi Pod din trei cuburi Imită linia verticală şi orizontală Se adaptează la întoarcerea planşetei pentru trei piese Numeşte cinci sau arată şapte imagini întrebări: P Duce un pahar cu apă sau un obiect fragil? L Utilizează pronumele „eu"? S9 îşi pune papucii? S10 E curat noaptea? 7 8 Examinatorul are nevoie de o masă la care mama se poate aşeza. în cazul probelor de manipulare a obiectelor.P7 Urcă scările ţinut de mână? L 8 Spune cel puţin 8 cuvinte? S e foloseşte de linguriţă? S9 S10 îşi cere oliţa? 21 luni Pi C2 C3 S C5 L 4 6 Dă cu piciorul în minge dacă i se arată cum Turn din cinci cuburi Aliniază cuburile pentru a imita un tren Aşază 3 cuburi când i se cere Arată cinci părţi părţi ale corpului uman. masa va fi acoperită cu un material moale. având o culoare contrastantă cu cea a obiectelor prezentate. pe imaginea păpuşii Aşază pătratul în incastru întrebări: P? Coboară scara ţinut de mână? L Asociază două cuvinte? L Cere mâncare şi apă? S10 Imită acţiuni simple ale adultului? 8 9 24 luni P. ţinând comod copilul pe genunchi.

28 29 30 31 32 33 34 L. iar arjoi apropiate. 36 38 40 42 44 47 50 53 L. Z. până la eşec. 15 18 21 24 P. sau. pătrat. 19 20 21 22 23 24 25 26 27 P. pentru a fi la îndemâna copilului. pentru fiecare item de la 15 luni la 24 luni 4) 6 puncte (corespunzând la 18 zile). dintre cele patru investigate. pentru fiecare item de la 1 lună la 10 luni 2) 2 puncte (corespunzând la 6 zile). 20 10 20 15 P. 17 18 19 20 21 22 23 24 P. In funcţie de vârsta copilului sau de nivelul sau presupus de dezvoltare. planşetă cu încastrare (cerc. 1 2 3 4 Z. se va continua cu cele care vizează controlul postural. L 1 2 3 4 L. Z. 4 » » 5 » » » 6 L. L. ceşcuţă cu toartă. în caz contrar. inel. 5 6 7 8 Z. L. hârtie. 83 86 89 92 98 104 110 116 Z. carte cu imagini. 8 » » 9 » Z. După 6 luni se va începe cu probele de manipulare (copilul fiind aşezat la masă) şi se va sfârşi cu probele posturale (2). lăsând la final probele de vizualizare şi prehensiune în care copilul este aşezat la masă. 1 » 2 » » 3 » » Z. 5 » » 6 » » 7 » Z. pentru fiecare item de la 30 luni Totalul punctelor obţinute corespunde unei vârste de dezvoltare psihomotorie pentru sectorul respectiv. 11 12 13 15 16 18 19 L. P. 39 45 51 L. 9 » » » » L. întâi la circa 50 cm. 9 10 11 12 13 14 15 16 L. 15 11 » 12 » » 13 » L. lingură. 53 56 59 L. L. 12 24 6 18 P. 15 15 10 20 7 17 P. continuând cu probele următoare. 1 2 3 4 5 6 7 8 P. 25 26 27 28 29 30 31 P. 10 20 10 20 22 23 24 Z. P. Astfel. se va obţine un număr de puncte în funcţie de reuşitele copilului sau de răspunsurile afirmative date de persoanele din anturaj la întrebările adresate. 12 22 14 6 P. 9 10 Z. minge. Materialul necesar cuprinde următoarele: clopoţel. 22 14 6 65 71 10 L. jucărie pentru sugari. cuburi. 10 20 P. Consultând itemii scalei se vor reţine obiectele corespunzătoare vârstei cronologice a copilului şi a celor apropiate de aceasta. se vor acorda: 1) 1 punct (corespunzând la 3 zile). se vor aplica probele nivelului corespunzător. 5 6 7 8 L. triunghi). coborând în caz de eşec la nivelurile inferioare. 21 o O oo 1 » » » 2 3 » » 4 » » P. 10 11 12 13 14 15 16 17 18 P. 56 59 62 65 68 71 74 77 80 P. şervet. 9 10 L. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 L. 7 14 21 7 14 21 P. creion. 14 15 » 16 17 18 19 20 21 L. Intre o lună şi 6 luni se va începe cu probele în care copilul este culcat pe spate. oglindă. 27 30 33 36 Z. pentru fiecare item de la 12 luni 3) 3 puncte (corespunzând la 9 zile). Z. 21 22 24 27 30 Z. 24 27 30 Z. 12 12 51 . 33 35 38 41 44 47 50 P. Obiectele vor fi prezentate în poziţie mediană pe masă. o. Tabelul I Corespondenţa între puncte şi vârsta de dezvoltare P. Ui r o Z. flacon cu pastile. Cotare: Pentru fiecare sector. 21 6 12 18 24 c 10 20 7 14 21 7 » » » 8 » » 7 14 21 7 14 10 » » L. 10 20 10 20 10 Z. 20 21 22 23 15 15 8 6 24 P. 15 16 18 19 Z. 21 22 23 24 » 25 27 28 30 Z. care se estimează cu ajutorul Tabelului 1.sta în stânga copilului. 15 15 15 15 Z.

având doar u n caracter orientativ. V. Juncan. în perspectiva integrării (coord. Z. F. Conţinut: I. P. G. L.C. L. târâre. (G. Dezvoltarea intelectuală 1. este vârsta cronologică. L. V. Z. P. Z. Reconstituirea părţilor componente ale corpului omenesc (forma corpului omenesc desenat pe un carton este decupat în bucăţi). Cunoaşterea schemei corporale.D. 1998). Schematic.C. în cazul în care nivelul atins în cele patru sectoare este omogen. Boici. P. P. Z. căţărare e t c . Stângă. = unde: V. se va calcula un coeficient de dezvoltare după formula: O. Z. Deprinderi motorii: Se cere copilului să execute anumite mişcări sărituri. Z. Abilităţi de orientare spaţio-temporală 3. V. Varga. Probe pentru determinarea greutăţii 52 . L. D . Răducanu). ambele exprimate în zile. Scop: cunoaşterea psihopedagogică a copilului preşcolar (grupa pregătitoare) cu deficienţe motorii. P.p. Sursa: Autori: EVALUAREA INIŢIALĂ A COPIILOR CU DEFICIENŢE MOTORII Evaluarea copiilor cu cerinţe educative speciale. s 1 2 3 4 5 6 10 20 1 » » 10 20 2 7 8 9 10 11 12 10 20 3 » 15 10 4 » 13 14 15 16 17 18 20 5 » 15 10 20 6 » » 19 20 21 22 23 24 7 » 25 15 15 15 27 29 32 10 » 8 » 11 12 » 9 » 13 15 35 38 41 44 47 50 15 16 18 19 21 24 15 15 56 62 27 30 Notă: P = Puncte/L = Luni/Z = Zile Etalonul nu a fost realizat pe populaţie românească. Probe pentru abilităţi senzorio-perceptive: a) probe pentru sensibilitate cromatică (denumiri culori) b) probe pentru sensibilitate auditivă (discriminare sunete) c) probe pentru sensibilitate gustativă d) probe pentru sensibilitate olfactivă e) probe pentru sensibilitate tactil-kinestezică 2. Dezvoltarea psihomotorie a) b) c) d) II. valoarea acestui raport poate să indice o dezvoltare normală (raportul este apropiat de 1). reprezintă vârsta de dezvoltare. 8.D.D. L. A. P. L. Z. L. Antrenament grafic: reproducerea de semne grafice orientate diferit. dezvoltare superioară (raport supraunitar) sau o dezvoltare deficitară (raport subunitar).

relaţia cu grupul de copii. sociabilitate: . 53 . Memorie: memorare şi reproducere de cuvinte 9. servit masa.cu ce cuvânt începe propoziţia? b) lexical: alcătuirea de propoziţii din cuvinte date c) lacune în text 6. Gândire a) analiză .relaţia cu adultul .cu ce silabă începe cuvântul? . dezbrăcat. stabilirea deprinderilor de autonomie (îmbrăcat. Atenţie: probe de barare a figurilor care nu sunt triunghiuri 8. Probe de sortare a obiectelor după anumite criterii: a) culoare b) mărime c) formă d) grosime e) dimensiuni 5.cu ce sunet începe cuvântul? .sinteză: se cere copilului să formeze mulţimi de figuri geometrice după formă. Imaginaţie: completarea unei povestiri cu început dat. ordine) 2. Probe pentru limbaj şi comunicare a) Fonetic . mărime 7.4.integrare în colectiv . Dezvoltarea socio-afectivă 1.

Tu să-mi spui: Prin ce se aseamănă? Prin ce sunt la fel? Dacă nici atunci nu răspunde corect. tigrul sunt toate animale. B. Obiective: . intelectul fiind abordat astfel global.evidenţierea capacităţii copilului de a sesiza asemănări şi deosebiri (comparaţii) între două sau trei obiecte. 54 . cu ajutorul unor cuburi. indiferent de vârsta lor cronologică. clasificare c) Testul Kohs cuprinde o serie de modele (figuri-mozaic) care trebuie reproduse de copilul examinat. au fost concepute pentru copii sub 10 ani.investigarea capacităţii copilului de a surprinde un algoritm şi de a învăţa .10 ani". tigru.Secţiunea a ll-a EVALUAREA INTELIGENTEI BATERIA EXPERIMENTALĂ PRIVIND NIVELUL DE DEZVOLTARE INTELECTUALĂ A COPIILOR DE 6-10 ani Sursa: „Ghid pentru aplicarea bateriei experimentale privind nivelul de dezvoltare intelectuală a copiilor de 6 . Rezolvarea corectă presupune pe lângă funcţia perceptiv-discriminatorie a formelor şi culorilor şi participarea activă a gândirii. d) Testul „Fraze absurde" are ca obiectiv investigarea simţului critic al gândirii. prin sesizarea absurdului în anumite construcţii verbale. criteriile de notare şi prelucrarea datelor se găsesc în lucrarea menţionată (Ghid).capacitatea de antrenare într-o sarcină Testul este foarte cunoscut. redăm proba „Similitudini" care are 13 itemi. ci numai în funcţie de scorul total referit la etalonul global. rezultatele neputând fi utilizate izolat pe fiecare test.investigarea spiritului de observaţie şi a gândirii clare . Spre exemplificare. vaca. vacă. publicată în 1974 de Institutul de Psihologie al A c a d e m i e i de Ştiinţe Sociale şi Politice în colaborare cu Ministerul Muncii. Aplicări: s Se spune subiectului: Am să-ţi spun: şarpe.investigarea operaţiilor de analiză. a) Matricele Progresive Raven seturile A. examinatorul explică: Şarpele. Bateria a fost etalonată în România. sinteză. Ele se pot aplica şi copiilor cu deficienţe mintale. b) Testul „Similitudini" Obiective: . . Proba cuprinde 17 fraze absurde care măsoară capacitatea de judecată logică. Ab. Bateria cuprinde două teste verbale (Similitudini şi Fraze absurde) şi două teste nonverbale (Raven şi Kohs). Instrucţiunile de aplicare şi fişele de notare a răspunsurilor. astfel că nu insistăm asupra lui. Bateria este însoţită de un ghid de aplicare şi se adresează psihologilor care evaluează copilul în vederea depistării deficienţelor mintale/dizabilităţilor intelectuale sau a întârzierilor în dezvoltare.

E. gândirea critică (absurdităţi în imagini. înţelegerea. topire .Paterson. testul Bender etc. Vlad . Zazzo (1966) a produs „Noua scară metrică de inteligenţă" .vioară 4.strung 13.BINET SIMON E. poveste în imagini) şi cea formală (calcul mintal.fereastră 6. începem!" 1.Goangă.M. Ştefănescu . s-au introdus probe neverbale de performanţă (labirintele Porteus. Este o scară de măsurare a QI cu 87 itemi.şoarece 3. Testul are următoarea alcătuire: 3 ani: numele de familie părţile corpului repetarea a 3 cifre repetarea unei propoziţii de 6 silabe numirea obiectelor familiare numirea culorilor precizarea sexului observarea unei imagini şi enumerarea elementelor 55 .„Evaluarea în actul educaţional-terapeutic". cartof.) La noi în ţară se mai utilizează încă varianta adaptată de FI. revistă. combinaţii spaţiale). scara Pinter . arbore prin ce aseamănă? După consemnarea răspunsului se spune copilului: Prin ce se aseamănă carte. metru . radio.ardere 9. sârmă. După consemnarea răspunsului se continuă: .l u n ă 12. Pentru a compensa caracterul excesiv verbal al testului iniţial şi apelul la achiziţii educative. pisică . fraze)./lcum am să-ţi spun altceva. monedă.lac 7. Tu să-mi spui prin ce se aseamănă.I. O revizuire realizată de R. şi se poate aplica copiilor cu vârste între 3 şi 15 ani. munte . spiritul de observaţie. Sursa: SCARA METRICĂ A INTELIGENTEI .săptămână 5. cutii).gram 10. pătrat .^ s Acum am să-ţi spun: cui. Scara a suportat în timp numeroase revizuiri. capacitatea de percepţie şi reprezentare spaţială (lacune în imagini. uşă . tractor . oră . p ă m â n t . care se adresează vârstei cuprinse între 3 şi 17 ani.N. primul .navă cosmică (rachetă) 2. fiind un mijloc de depistare rapidă a dizabilităţii mintale. Deşi i se reproşează faptul că are un pronunţat caracter verbal şi face apel la achiziţii şcolare (se bazează mult pe memorie). pian . ea investighează şi operaţiile gândirii (comparaţii).cerc 8. prună . bicicletă . cuburile Kohs.piersică 2. gândirea concretintuitivă (joc de combinare.ultimul 11. Spune-mi prin ce se aseamănă acestea? După consemnarea răspunsului se adaugă: Dar trandafir.

repetarea unei propoziţii de 20-22 silabe .joc de cuvinte .4 cifre .atingerea cuburilor în ordine aleatorie (II) .copierea unui pătrat .analogii (alternativ) repetarea a 5 cifre absurdităţi în figuri noţiuni opuse numărare de la 20 la 1 înţelegere de gradul III povestire în imagini 5 ani: 6 ani: 7 ani: 8 ani: .4 ani: .copierea a două desene din memorie .repetarea unor propoziţii de 16 silabe .atingerea cuburilor în ordine aleatorie .asemănări de două lucruri din memorie .jocul loto .precizarea vârstei (alternativ) .definirea prin întrebuinţare .compararea a două greutăţi (alternativ) .repetarea a 3 .joc de răbdare (asambalarea dreptunghiului) .repetarea unei propoziţii de 12 silabe .formarea unei propoziţii din 3 cuvinte date .înţelegere de gradul I (alternativ) .combinaţii spaţiale .repetarea unei propoziţii de 10 silabe .compararea a două obiecte din memorie .numărarea degetelor .distingerea figurilor geometrice .înţelegere de gradul II .ordine verbală .copierea rombului .repetarea a 3 cifre în ordine inversă .probleme de calcul mintal I .compararea liniilor .numirea zilelor săptămânii .găsirea lacunelor în imagini .numirea culorilor .lacune în desene repetarea a 4 cifre în ordine inversă asemănări între 3 obiecte deosebiri între obiecte (din memorie) noţiuni opuse întrebări dificile precizarea datei zilei 56 9 ani: 10 ani: .aşezarea a 5 greutăţi în ordine crescândă .numărarea a 13 monede de 100 lei .

testul se adresează subiecţilor cu vârste între 2 şi 23 ani.interpretarea imaginilor (alternativ) .probleme de agerime mintală 12 ani: 13 ani: 14 ani: 15 ani: 16 .repetarea a 5 cifre în ordine inversă .„ Testarea psihologică a copilului mic ".probleme de calcul mintal II . SCALA DE INTELIGENŢĂ STANFORD BINET Sursa: N .repetarea inversă a 6 cifre .desfacerea hârtiei tăiate .problema cutiilor cuprinse una în alta . Revizuit a 4-a oară.critica frazelor absurde .repetarea a 7 cifre .căutarea mingii pierdute .diferenţa dintre cuvinte abstracte .lunile anului .interpretarea proverbelor .repetarea a 8 cifre . Scala cuprinde 15 subteste grupate pe 4 arii ale dezvoltării intelectuale: a) raţionament verbal 1) vocabular 2) înţelegere verbală 3) absurdităţi 4) relaţii verbale raţionament cantitativ 1) cantitate: numere. Mitrofan .inversarea arătătoarelor ceasului .probleme de calcul mintal II .11 ani: .repetarea a 6 cifre .repetarea unor propoziţii de 28 silabe . fapte diverse .povestire în imagini .probleme.probleme de calcul mintal II .reproducerea de cuvinte în ordine inversă .figurile suprapuse ale lui Abelson .17 ani Testul este însoţit de instrucţiuni de aplicare şi cotare. deprinderi de calcul 2) serii de numere: raţionament logic.interpretarea unei cugetări .expunere de 60 cuvinte în 3 minute . concepte matematice 3) construirea egalităţilor 57 b) .aşezarea corectă în propoziţie a unor cuvinte date la întâmplare .

informaţii . percepţie vizuală etc. care cer completare de propoziţii cu analogii opuse sau compararea (asemănări) a două noţiuni. 2. 58 . 3) matrici: atenţie. Subtestele de performanţă .cu 20 de itemi de dificultate crescândă care solicită operare cu concepte precum „mai mare".S. 5. Copilul trebuie să completeze locul gol de lângă fiecare din cele 20 de imagini (din partea de jos a paginii) cu un cui colorat corespunzător cu asocierea din modelul de sus. 3. raţionament inductiv 4) îndoirea şi tăierea hârtiei: abilitate spaţială. II. casa animalului (în varianta revizuită „cuiele animalului").P.P. 6.măsoară deprinderi vizual-spaţiale şi cer rezol­ vare în timp limitat.) 2.c) raţionament abstract vizual 1) analiza structurii: abilitatea şi coordonarea vizual-motrică 2) copierea: coordonare oculo-motorie.3 ani (varianta revizuită în 1989). 1. (WECHSLER) Este concepută pentru copii preşcolari şi şcolari mici. Imaginea fiecărui animal e asociată cu un cui de o anumită culoare.pentru măsurarea abilităţilor verbale 1. completare de imagini. vocabular . similitudini . „mai mic". concentrare. cu 12 itemi presupune repetarea întocmai a unor 4. înţelegere .I.23 de întrebări de cunoştinţe generale (Ex: Ce culoare are gutuia? Câte degete ai la o mână etc. I se oferă copilului 20 de imagini a 4 animale. Copilul trebuie să identifice elementul lipsă în 23 imagini lacunare. calcul elementar şi rezolvare de probleme. pentru determinarea nivelului de înţelegere a unor situaţii (Ex: De ce copiii trebuie să aibă batistă la ei? sau Ce trebuie să faci dacă te pierzi în oraş?) propoziţii propoziţii. cu vârste între 3 şi 7.cu 16 itemi.cu 22 de itemi care solicită subiectului precizarea înţelesului unor cuvinte: (Ex: Ce este gura? Ce înseamnă cuminte?) aritmetică . Testul evaluează capacitatea individuală de înţelegere şi de raportare a copilului la lumea înconjurătoare şi cuprinde două subteste: I. Subteste verbale . percepţie vizuală memoria de scurtă durată 1) memorarea mărgelelor 2) memoria verbală (propoziţii) 3) memoria cifrelor 4) memoria obiectelor 5) reconstruirea unui triunghi 6) repetare de cifre în ordine inversă (3 serii) d) SCALA DE INTELIGENŢA W. Se acordă 5 minute.cu 15 itemi.

Este o probă de judecată care solicită cunoştinţe practice şi evaluarea situaţiilor sociale. Testul permite stabilirea a 3 tipuri de coeficienţi de inteligenţă. Se aplică pentru copii între 7 şi 16 ani. generalizare. 5. calcul coordonare vizual-motorie raţionament şi relaţii spaţiale Conţinut: 1. 59 2. fiecare fiind formată din 5 subteste. înţelegere.3 0 minute.solicită.cu 10 itemi care solicită reproducerea de către copil a unor modele realizate din cuburi colorate. Ariile vizate de test sunt următoarele: percepţie comprehensiune vizuală planificare secvenţială a evenimentelor operaţii ale gândirii abilităţi de utilizare a conceptelor de număr.) b) coeficient de inteligenţă practică (V. Evaluarea permite obţinerea a aceloraşi 3 indici: QI global.cu 10 itemi. pentru că presupun rezolvarea succesivă a mai multor operaţii.Q. QI verbal şi QI de performanţă.P. SCALA W.S. 6. . Timpul necesar pentru aplicarea testului este de 1 5 . lacune . Este o probă de abstracţie verbală care studiază formarea conceptelor verbale: copilul trebuie să compare două lucruri sau evenimente. Copilul trebuie să completeze imagini lacunare.3. informaţii (cunoştinţe generale). implicând o anumită maturitate socială. Ultimele probe ale seriei necesită însă raţionament logic. în afară de memoria imediată. de dificultate crescândă care solicită copilului să găsească drumul dintre puişori şi mama lor. 4. 4. analogii (asemănări).) c) coeficient de inteligenţă generală (IQ total).măsoară abilităţi perceptive.I. ceea ce implică raţionamente abstracte. (WECHSLER) PENTRU ŞCOLARI Are în componenţă două scări: verbală şi de performanţă.conţine probe de calcul mintal relativ simple. şi anume: a) coeficient de inteligenţă verbală (V. desen geometric . testul cuburilor . 5. memoria cifrelor . aritmetică . labirinte . atenţie şi abilităţi de manipulare a simbolurilor. Cuprinde întrebări care vizează cultura generală şi anumite cunoştinţe şcolare care nu solicită un nivel ridicat al proceselor gândirii. de observare şi atenţie.cu 10 itemi.I.I. Proba cere copilului să reproducă o serie de cifre în ordine directă şi inversă. 3. Copilul trebuie să copieze figuri geome­ trice simple şi complexe. din viaţa cotidiană.C.

cuburi Kohs . Proba 2. Proba 7. Pornind de la elemente. aranjarea imaginilor: presupune aptitudini de înţelegere a unei situaţii în ansamblul său. Se cere copilului să deseneze un măr (ca acela din test) şi să-1 taie cu o linie în două părţi egale. Proba 5. de-a organiza ele­ mentele într-un ansamblu.Simon. Codul evaluează şi posibilităţile de concentrare. Se cere copilului să deseneze o altă minge (cerc). Se cere copilului să aprecieze care obiect din cele trei date e cel mai greu şi care e cel mai uşor. Se cere copilului să găsească desenul unui băiat care fuge (desen schematic) şi apoi să deseneze şi el un alt băiat care să alerge după primul. A fost etalonat pe copii cu deficienţă mintală/dizabilitate intelectuală din România. să le împartă în jumătate şi să scrie alături cifra corespunzătoare. Se cere copilului să înconjoare cu un cerc numărul corespunzător vârstei sale. Proba solicită copilului aranjarea imaginilor unei istorioare în ordine logică.S. . copilul trebuie să-şi reprezinte în plan mintal un ansamblu şi să-1 reconstituie.motorii şi perceptiv-motorii. apel la cunoştinţe generale: Proba 1. spre deosebire de testul Binet . să ţină minte şi să execute în jurul acestora 3 desene simple (pătrat. Este un test nonverbal de inteligenţă generală pentru copii între 8 şi 11 ani.solicită reproducerea unor mozaicuri realizate din cuburi. Apoi trebuie să identifice o pisică aleargând şi să deseneze o altă pisică care aleargă.proba permite aprecierea capacităţii de învăţare şi adaptare la o situaţie inedită. Proba 8. cuţit). fără a se ţine cont de vârsta mintală. cerc. atenţie şi coordonare vizual-motorie. 8. cheie. L u n g u .I. Proba cere abilităţi analitice şi sintetice. Proba 4. memorie vizuală. capacitatea de efort şi aceea de-a asocia simboluri rapid şi precis. de-a anticipa.C. 10. Se cere copilului să traseze o linie pe drumul cel mai scurt dintre două drumuri date. Proba 6. asamblarea obiectelor . TESTUL DEARBORN Sursa: S. 9. de-a face un plan. Se cere copilului să identifice 3 obiecte (ceas. asemănătoare cu cea desenată pe foaia de răspuns. subprobele sunt aranjate în ordinea dificultăţilor crescânde. Testul are 17 probe care reclamă din partea subiectului examinat abilităţi . este unul din cele mai des folosite instrumente în determinarea gradului de deficienţă mintală/dizabilitate intelectuală. Se poate remarca faptul că. Se cere copilului să numere biluţele desenate în test. abilităţi de adaptare. Testul W. 60 Proba 3.„Teste psihologice". o bună organizare spaţială. dar şi gândire logică. cruce). Necesită percepţie vizuală.N i c o l a e .necesită o bună coordonare oculo-motorie. cod .7.

Testul se aplică colectiv la copilul normal şi individual mintale/dizabilităţi intelectuale. în fiecare cerc să deseneze câte două linii. Subiectul trebuie să demonstreze capacităţi ca: spirit de observaţie. Proba 10. Proba 13.D. Fiecare item constă dintr-un desen abstract sau un grupaj de figuri (matrice) din care lipseşte o parte. Se cere copilului să găsească un obiect pierdut într-un parc (capacitatea adaptativă). seriile A. mediu. M A T R I C E L E PROGRESIVE STANDARD . însumarea lor permiţând stabilirea transformă în notă standard conform tabelelor testului. şi să calculeze suma lor. accentuat. înţelegerea relaţiilor spaţiale. raţionament inductiv.C. Proba 17. B. Ambele teste sunt etalonate în România. individual sau colectiv. Ab şi B. Se cere copilului să reproducă acelaşi număr de bastonaşe câte sunt în test. Proba 12. Se cere copilului să identifice orele pe ceasurile desenate şi să deseneze acele ceasului aşa încât să indice anumite ore. putându-se deficit în dezvoltarea mintală: lejer. operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică.1 0 ani. Proba 15. Proba 14.R A V E N (A. în continuare. Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în centile sau QI) a nivelului de inteligenţă generală a subiectului şi încadrarea în unul din cele 5 grade de inteligenţă. Fiecare probă este notată cu un lucrarea menţionată ca sursă). 61 . (Nota: Proba trebuie adaptată la realitate). testul Raven se utilizează pentru vârsta 7 .Proba 9. Se cere copilului să deseneze mâna dreaptă (în test e dată mâna stângă) şi să scrie alături numărul total al degetelor la cele două mâini. Se cere copilului să deseneze o stea. abilităţi vizual-motrice. Se cere copilului să stabilească numerele corespunzătoare (după modelul dat) care să indice ce face fiecare personaj (probă de substituire). Se utilizează după vârsta de 8 ani. Apoi să găsească în desen toate cercurile care au aceeaşi mărime cu piesa de 1 leu. în care să deseneze câte o linie. copilul trebuie să numere cercurile de mărimea piesei de 1 leu. la copilul cu deficienţe număr de puncte (vezi unui scor total care se preciza astfel gradul de 7.E) Este un test de inteligenţă non-verbală format din 5 serii a câte 12 itemi fiecare (60 de itemi în total). inteligenţă superioară inteligenţă deasupra nivelului mediu inteligenţă de nivel mediu inteligenţă submedie deficienţă mintală în varianta color. pe cele de mărimea piesei de 3 lei. Apoi i se cere să identifice piesa de 3 lei şi să găsească în desen cercurile de aceeaşi mărime. Se cere copilului să identifice moneda de 1 leu. Proba 16. Apoi să le numere şi să scrie alături cifra corespunzătoare. Se cere copilului să identifice şi să însemneze (cu un cerc şi cruce) cele mai scumpe şi cele mai ieftine mărci poştale.

analogii . Scala cantitativă 1. Testul cuprinde 18 subteste grupate în 6 scale.. dar şi alte capacităţi şi abilităţi care permit diferenţierea copiilor cu dizabilităţi de învăţare de restul copiilor. memoria verbală: • se cere copilului să repete serii de cuvinte şi propoziţii • redarea unei poveşti citite de examinator 4.. întrebări privind numărul: copilul trebuie să ofere răspunsuri implicând informaţii referitoare la număr şi la calcule aritmetice simple 2. N . Scala verbală: 1. Mitrofan .copilul trebuie să deseneze un copil de acelaşi sex cu el 7.SCALELE Sursa:bibliografică: MCCARTHY a copilului mic ".). 2. I.copilul trebuie să reproducă după model diferite figuri geometrice 6. orientarea dreapta . III.se cere copilului să completeze propoziţii şi să precizeze opusul unor cuvinte (Ex: vara e cald. cunoaşterea cuvintelor: • identificarea imaginilor denumite de examinator • definirea de cuvinte 3. memoria picturală: copiii trebuie să-şi amintească numele obiectelor desenate pe cartonaşe 2. memoria picturală succesiunea notelor muzicale memoria verbală memoria numerică 62 . puzzle .stânga 5. desenarea unui copil . Scala memoriei cu 4 subteste: 1. memorie numerică: copilul repetă serii de cifre în ordinea propusă de examinator şi apoi în ordine inversă 3. 3. desenarea unei figuri . iarna este. construcţii de cuburi: să „copieze" o construcţie făcută de examinator 2.se cere copilului să numere cuburi şi să le sorteze în grupuri egale IV. formă II. succesiunea notelor muzicale: copilul trebuie să reproducă o succesiune de note muzicale oferite de examinator cu ajutorul unui xilofon 4. gruparea conceptuală: copilul trebuie să clasifice diferite cuburi după mărime. numărare şi sortare . fluenţa verbală: timp de 20 de secunde copilul trebuie să spună cât mai multe cuvinte dintr-o anumită categorie (Ex: cât mai multe fructe sau animale) 5. culoare.„ Testarea psihologică Acest instrument este destinat copiilor cu vârste între 2 V2 şi 8 Vi ani şi măsoară nivelul intelectual general.copilul trebuie să asambleze bucăţi tăiate din imagini reprezentând animale şi mâncăruri 3. Scala perceptiv-performanţială 1. 4.

coordonarea braţului . peste mediu 80 . Scala permite calcularea indexului cognitiv general (G. iar subiecţii pot fi clasificaţi în raport de abilităţile lor cognitive astfel: peste 130 . folosind cuburi colorate) 6. SCALELE BAYLEY DE DEZVOLTARE A COPILULUI Este considerat ca unul din cele mai eficiente instrumente.129 . Conţinut: sunt vizate următoarele arii comportamentale: 1. Obiective: măsurarea dezvoltării copiilor în domeniul cognitiv şi motor. Scala motrică 1.normal. coordonarea piciorului Se apreciază răspunsurile copilului la subteste ca fiind corecte sau nu şi fâcându-se diferenţa între reuşite şi nereuşite. acţiune imitată . să arunce la ţintă 3.128 .să reproducă mişcări simple 4. perceptiv.cuprinde toate subtestele din scalele: verbală. .109 . pentru etapa de vârstă 1 lună . realizată cu intenţia de-a ajuta şcolile să identifice copiii care necesită asistenţă educaţională specială.79 . memoria verbală (repetare de cuvinte şi propoziţii) 3.I) ale cărui valori pot fi între 50 şi 150. afirmându-se despre el că a atins „vârful psihometriei" în domeniul psihodiagnozei copilului (N. desenarea unui copil VI.Scala de evaluare a comportamentului 63 . desen 4. .excepţional 120 . orientarea spaţială (la propria persoană şi în imagine) 2.Scala motrică III.mediu 70 .executare de mişcări cu piciorul 2. coordonarea piciorului . desenarea unei figuri 5.liminar sub 70 . 10. Testul se administrează individual şi cere o îndelungă pregătire pentru aplicarea lui. Scala cunoaşterii generale .performanţială şi cantitativă. grupări conceptuale (clasificare şi generalizare logică. memoria numerică (în ordine directă şi inversă) 5.întârziere (deficienţă) mintală/dizabilitate intelectuală TESTUL D E TRIERE Mc C A R T H Y (MST) Este o adaptare a Scalelor Mc Carthy pentru copii între 4 şi 6 ani jumătate.42 luni. Mitrofan).C. Este vorba de 3 scale: I.să prindă o minge.Scala mintală II.V.superior 110 . se estimează dacă există risc de dezvoltare. .

I. acest test permite şi stabilirea nivelului de inteligenţă. 64 . Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc. pătrat. incluzând toţi itemii mai jos de nivelul bazai. Testul este folosit mai ales pentru depistarea timpurie a copiilor cu întârzieri în dezvoltare. La orice întrebare i se spune „Fă cum vrei". Vârsta bazală e dată de numărul itemilor succesivi cu răspuns corect. învăţare şi rezolvare de probleme verbalizare.1p Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului. Proba se poate da individual sau colectiv. se integrează la Categoria B. Dacă există indicii că subiectul are probleme în dezvoltare se poate începe de la un nivel mult mai scăzut faţă de vârsta cronologică a copilului. Scorul brut obţinut de copil (reuşite). Aplicarea este foarte simplă. Omuleţul de nerecunoscut (mâzgăleală) . T E S T U L G O O D E N O U G H (omuleţul) Deşi poate fi considerat şi ca probă de investigare a personalităţii. iar vârsta plafon e dată de numărul itemilor succesivi la care copilul eşuează. este convertit într-un index al dezvoltării. III. 11. spirală) . degete) mişcare dinamică praxis-ul dinamic imitarea posturală II. în acest caz avându-se grijă să se evite copierea. Este indicat să se evite orice sugestie din partea examinatorului.0 puncte 2. Scala mintală măsoară următoarele abilităţi: acuităţi senzorial-perceptuale achiziţia constanţei obiectului memorare. Se cere copilului să deseneze pe o foaie de hârtie un om. triunghi. Scala de evaluare a comportamentului are 30 itemi şi măsoară: atenţia orientarea reglarea emoţională calitatea motrică Această scală evaluează conduita copilului după ce au fost aplicate cele două scale. Notare: Categoria A: 1. comunicare verbală abilităţi timpurii de generalizare şi clasificare habituarea reprezentarea mintală limbajul complex formarea conceptului matematic Scala motrică măsoară abilităţi ca: nivelul controlului corporal coordonarea musculară motricitate fină (mâini. Examinatorul trebuie să determine vârsta bazală şi vârsta plafon a copilului. Administrarea itemurilor începe de la un nivel inferior vârstei cronologice cu o lună.

pantaloni etc. chiar dacă degetele nu sunt evidente a) Prezenţa trunchiului .1p 65 .1p .1 p 10.1p .1 p b) Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul.1p . unul când e profil) Prezenţa braţelor.1p c) Prezenţa gurii .1p c) Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul sau puţin mai scurte) d) Proporţia picioarelor (lungimea mai mare ca lăţimea şi mai mică decât înălţimea corpului) . 3.1 p b) Părul bine plasat. a) Coordonarea motrică a conturului .1p .1p 5.1p . 2.1p d) Poziţia policelui . 6.1p c) Coordonarea motrică a articulaţiei capului -l p d) Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor .1p .1p a) Prezenţa gâtului . 7.1 p b) Coordonarea motrică a articulaţiilor .1 p e) Coordonarea motrică a fizionomiei .1p d) Patru articole vestimentare (pălărie.1p c) Detalii corecte ale degetelor .1p -1 p 13.1p e) Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea mâinii şi a picioarelor) Prezenţa călcâiului .1p b) Braţele şi picioarele ataşate.1p b) Prezenţa nasului .lp 0 Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului . dar capul să nu fie văzut (transparent) .1 p e) Evidenţierea palmei între degete şi braţe . dar incorect .1p b) Numărul corect al degetelor .1 p b) Articularea gambelor la genunchi şi coapse 12.1p Prezenţa picioarelor (două când e în faţă.1 p 11.) e) Costumul perfect. a) Braţele articulate la umeri şi coate .1p -1 p a) Prezenţa hainelor (prin nasturi) .1p b) Conturul gâtului e o linie continuă între trunchi şi cap a) Prezenţa ochilor (unul din profil) .1p -l p 8. prezenţa buzelor e) Prezenţa nărilor .1 p d) Nasul şi gura reprezentate corect. dar să nu atingă genunchiul) .Categoria B: 1. 9.1p b) Lipsa transparenţei şi prezenţa a două elemente vestimentare c) Desenul complet al veşmintelor .1 p b) Lungimea mai mare ca lăţimea trunchiului c) Prezenţa umerilor . l -1 p a) Proporţia capului (mai mic decât A din trunchi şi mai mare de 1/10 din corp) . a) Prezenţa părului . a) Braţele şi picioarele tangente la corp . cravată. Prezenţa capului . fără defecte . 14. a) Prezenţa degetelor . vestă. 4.

6 luni şi 1 zi şi 6 ani.1p b) Bărbia net distinctă faţa de buza inferioară . TESTUL SNUDERS . Se aplică copiilor cu vârste între 3 şi 16 ani.OOMEN Este un test non-verbal alcătuit din 8 subteste şi este elaborat pentru evaluarea inteligenţei la copii hipoacuziei. trunchiul şi picioarele din profil .1 p d) Detalii oculare: strălucirea lor .C.Cxll V. Proba măsoară inteligenţa. 66 . a) Prezenţa bărbiei şi a frunţii .M. a) Detalii oculare: gene. autism. a) Capul.1p 16.-10x100 V. sprâncene .1p b) Detalii oculare: pupile . = vârsta mintală (în luni) V.Af.68 = dizabilitate mintală medie (debilitate mintală) 4 9 .15.1p 17. Se consideră de 6 ani un copil cu vârsta între 5 ani. submedie 79 = inteligenţă de limită 69 = graniţa inferioară a normalului 5 0 . dar s-a dovedit util şi în alte situaţii în care comunicarea verbală este afectată: balbism.1p -lp 18. prin investigarea următoarelor aspecte: • percepţia formei • recunoaşterea corelaţiilor • capacitatea de abstractizare • memoria imediată. mutism psihogen.1p c) Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei . QI = unde: V.1p b) Poziţia şi proporţia corectă a urechilor . a) Prezenţa urechilor . 5 luni şi 29 zile.20 = dizabilitate mintală severă (imbecilitate) = sub 20 = dizabilitate mintală profundă (idioţie) Semnificaţia QI: 120110908070- 12. = vârsta cronologică 140 = excepţional 139 = inteligenţă superioară 119 = inteligenţă uşor superioară 118 = inteligenţă medie (normală) 89 = inteligenţă.1 p b) Profil perfect (fără transparenţa sau poziţia greşită a membrelor) Etalonul testului: Vârsta Puncte 3 2 4 6 5 10 6 14 7 18 8 22 9 26 10 30 11 34 12 38 13 42 14 46 15 50 Pentru stabilirea QI se determină vârsta reală.

semicerc deschis în dreapta.Maisonny). 11. 5. . cutia cu obiecte (probă preliminară): o cutie cu mici obiecte familiare tubul cu şiragul de perle: într-un tub rectangular trebuie introdus un şir de perle pătratul decupat. un pătrat din lemn cu o bucată în formă de pătrat decupată sticla cu perle: într-o sticlă sunt 3 mărgele colorate sticla înşurubată: sticlă înşurubată cu o singură perlă cele două paralelipipede cele trei luni incastrate: un cerc (luna) şi două semiluni de mărimi diferite ovalul decupat: un oval cu o parte decupată "oul format din mai multe ouă": un ou mare din lemn format din două bucăţi şi în interior sunt alte 5 ouă mai mici plăcuţa cu găuri şi şnur: o plăcuţă de lemn cu găuri.5 ani şi al doilea pentru vârsta 3. un ac de lemn şi un şnur desene: cerc. unul pentru copii între 18 luni şi 3. evitând ca subiectul să fie dezinteresat de test. Subtestul pentru copiii mici Testul evaluează activitatea psihomotorie.„Langage oral et écrit". semicerc deschis în stânga. 9. 12) au fost semnalate în banca de date R E N I N C O .5 şi 5 ani. Cuprinde două subteste: 1. Elaborat pentru aprecierea nivelului mintal la copiii cu deficienţe de auz. linii orientate diferit imagini de completat: o fetiţă şi o oaie fără cap. scara jetoanelor de grosimi diferite 67 12.13. pătrat. două flori cu elemente lipsă 13.3. 7. scara jetoanelor de mărimi diferite 15. şi în consecinţă evaluează comportamentul psihomotor al copilului. 8. Sursa: TESTUL „SANS PAROLES" A m b e l e teste ( 1 1 .MAISONNY PENTRU APRECIEREA N I V E L U L U I M I N T A L A L C O P I I L O R Î N T R E 1 şi 5 A N I Sursa: S.5 ani) 2. Probele pot fi prezentate în orice ordine. Borel-Maisonny . Structura bateriei: I. 2. . Autoarea le-a grupat sub numele „teste fără cuvinte". dar nu trebuie început cu probe care depăşesc vârsta mintală a copilului. t A 4 . 4. Probe propriu-zise (materiale) 1. Borel . Bateria a fost elaborată pentru a stabili „nivelul mintal al copiilor surzi sau cu tulburări de limbaj" (S. 10. un cal şi o masă fără picioare. 3. culori 14. 6. Subtestul pentru bebeluşi (18 luni . | BATERIA DE TESTE BOREL . Este compusă din două teste. semicerc deschis în jos. semicerc deschis în sus.

Abandonează. discriminarea mirosurilor: parfum.pentru discriminare auditivă. tragere fără succes paralelipipede: schiţează gestul de suprapunere a celor două piese sonerie şi ciocan: bate cu coada ciocănelului în sonerie luni încastrate: nu foloseşte decât două elemente cusutul: trage acul de lemn pe care-1 vede apărând într-o gaură a plăcuţei. kinestezică şi abilităţi motorii: J. amoniac. morişca 5. tactilă. clopoţelul şi soneria 4. în raport de vârstă: Sub un an: • cutia cu obiecte: aruncă. dar nu-1 ţine de tijă tubul şi perlele: încearcă fără succes să introducă perlele sticla înşurubată: gesturi asociate de deşurubare. turnuri şi acoperişuri: un cilindru de lemn şi un con de lemn 7. titirezul 6. oţet Lista comportamentelor aşteptate. apă.II. Probe suplimentare . agită obiectele din cutie • sticla cu perle: scutură sticla Un an: • • 15 luni: • • • • • • • 18 luni: • • • • • • • • • • cutia cu obiecte: scoate obiectele sticla cu perle: vrea să deşurubeze sticla cutia: mişcă obiectele sticla cu perle: varsă perlele intenţionat clopoţel: scutură clopoţelul ţinut în mână (nu de tijă) tubul şi perlele: urmăreşte cu ochii căderea perlelor sonerie şi ciocan. clopoţelul 3. o bucată de mătase moale netedă 8. pipăirea materialelor: o stofă reiată. soneria ?i ciocanul 2. împingându-le sticla înşurubată: deşurubare reuşită 68 . le utilizează în joc sticla cu perle: înşurubează sticla pătratul decupat: încearcă să recompună pătratul clopoţel: scutură clopoţelul. duce la gură. 2 ani: • • • • • sticla cu perle: deşurubează şi reintroduce perlele pătratul decupat: reconstituie pătratul clopoţel: scutură clopoţelul ţinându-1 de mâner tubul şi perlele: introduce perlele. bate cu coada ciocanului în soneria aşezată pe genunchi lunile încastrate: nu reuşeşte să îmbuce decât două elemente din trei cusutul: scutură plăcuţa cu găuri şi şnur. înşurubare. Abandonează cutia: priveşte obiectele cu interes.

dar inserează numai una sau două piese desene: semicercuri: deschise în sus şi deschise în jos. Preferă roşu şi portocaliu imagini de completat: completează două din şase imagini (care nu au cap) grosime: înşiră trei plăcuţe de grosimi diferite sonerie şi clopoţel: discriminează cele două sunete cusut: înşiră perfect şi complet. dar fără să ţină cont de lungimea lor 69 . reuşită inconstantă 2. întorcând plăcuţa pentru fiecare punct oul: încearcă să reformeze oul mare. oblice la stânga.5 ani tub şi perle: introduce rândul de perle ţinând şiragul de capăt sticla înşurubată: înţelege şi rezolvă sticla cu perle: încercări. pătrat culori: grupează culorile câte două. cercuri culori: încearcă să le grupeze câte două grosime: alege cea mai grea dintre prima şi a cincea piesă scara jetoanelor de lungimi diferite: dispune în ordine trei jetoane trei cutii: recunoaşte cutia cea mai uşoară oul: execuţie reuşită desene: linii drepte. fără a întoarce plăcuţa pe cealaltă parte scara jetoanelor de lungimi diferite: dispune 6 jetoane în linie orizontală. Preferă ciocanul. oblice la dreapta. tatonări paralelipipede: succes inconstant sonerie şi ciocan: prinde ciocanul de coadă luni încastrate: aşază cercul între cele două semiluni oval decupat: schiţează gestul de asamblare sticla cu perle: reuşită fără tatonare tub şi perle: reuşită completă sticla înşurubată: reuşită paralelipipede: reuşită sonerie şi ciocan: manipulare corectă a celor două piese luni încastrate: reuşită oval decupat: reconstituire pe masă cusut: se încurcă în şnur oul format din mai multe ouă: dispune talmeş-balmeş ouăle şi capacele desenele: închide semicercurile şi dublează liniile culori: dispune jetoanele unul după altul luni încastrate: reuşită aproximativă oval decupat: reconstituire aproximativă cusut: înşirare dezordonată a şnurului.paralelipipede: schiţează gestul sonerie şi ciocan: le ţine pe rând în mână. cusutul: înşiră şnurul.

Colecţia de subteste a acestui instrument de evaluare acoperă o mare gamă de abilităţi care pot diferenţia copiii cu dificultăţi de învăţare de restul copiilor.• • • • 5 ani: • • • desene: semicercuri deschise la stânga. dispunerea culorilor câte două. 3. ) din următorul motiv.7 ani şi 11 luni): măsoară concepte şi deprinderi numerice. 5.5 ani: • grosime: reuşită • scara: reuşită 15. 6.4 ani şi 11 luni): măsoară abilităţi motorii şi perceptive. Similitudini de imagini (2. putându-se aplica între 2.6 ani şi 1 Huni): măsoară abilităţile limbajului receptiv. dar folosind toate jetoanele sau repetând culorile imagini de completat: completează încă două desene (care n-au picioare) grosime: înşiră toate plăcuţele fără a ţine cont de grosime scara: dispune corect 5-6 jetoane în ordinea mărimii. Concepte numerice şi prenumerice (2. copilul trebuie să reproducă construcţii din cuburi de lemn.S. Copilului i se arată 4 imagini sau desene şi i se cere să aleagă o imagine (desen) care se potriveşte cel mai bine cu cele arătate anterior. Construcţii din cuburi: (2. Copiere (3. . Sursa: S C A L E L E P E N T R U DIFERENŢIEREA A B I L I T Ă Ţ I L O R . pe o axă mediană. N . 70 2. 4. deschise la dreapta culori: observă culorile şi le dispune câte două. copilul trebuie să arate imaginile numite de examinator sau să execute anumite comenzi verbale.5 . Ele pot constitui un suport orientativ pentru structurarea unei scale autohtone de depistare a copiilor cu astfel de probleme.D. înţelegere verbală (2. Mitrofan .A. cu asortarea a cinci culori imagini de completat: cele mai dificile (florile) .5 .„ Testarea psihologică a copilului mic ". Scalele cuprind 17 subteste cognitive şi 3 subteste de achiziţii şcolare. 7.8 ani şi 11 luni): măsoară vocabularul expresiv.17 ani şi 11 luni) : măsoară abilitatea copilului de a rezolva probleme vizual-spaţiale (structuri din cuburi de plastic). după modelul examinatorului.reuşită 5.7 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea raţiona­ mentului nonverbal.5 şi 18 ani.5 . Subteste pentru preşcolari şi şcolari: 1.5 .5 . cerându-se copilului să denumească obiecte şi imagini arătate. Vocabular (2.7 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea de-a reproduce un model şi abilitatea de-a identifica similitudini. Copilului i se cere să numere jetoane şi să răspundă la întrebări. Ni s-a părut util să prezentăm succint această scală (autor Elliot C D . fără aliniament la bază culori: reuşită.5 . Construcţia structurii (3 .

17 ani şi 11 luni): măsoară memoria de scurtă durată.17 ani şi 11 luni): se cere copilului să citească cuvinte scrise pe un cartonaş (de la simple la dificile). Copilului i se arată mai multe matrici şi i se cere să aleagă. Potrivirea formelor ce seamănă cu literele ( 4 . .5 . Conţine întrebări care solicită raţionamentul.7 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea de discriminare vizuală între figuri asimetrice care seamănă cu literele. după dictare. Ortografie (6 . 3.17 ani şi 11 luni): măsoară deprinderile de calcul elementar. Deprinderi numerice bazale (6 .17 ani şi 11 luni): măsoară viteza şi acurateţea operaţiilor mintale simple. Definiţii (5 . 4. din mai multe variante. Raţionament secvenţial şi cantitativ (5 . 4.17 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea raţionamentului nonverbal. în raport de vârsta copiilor se cere acestora să scrie. Construcţia structurii (3 . care dintre ele au fost pe primul cartonaş. cercul care conţine numărul cel mai mare de elemente sau numărul cel mai mare dintr-o suită de numere prezentată aleatoriu. cuvinte şi propoziţii cu diferite grade de dificultate. Copilului i se cere să potrivească anumite semne (rotite în pagină) cu literele alfabetului. Citire (5 .17 ani şi 11 luni): identic cu cel din seria precedentă. Copilului i se cere să reproducă din memorie . desenul care completează cel mai bine matricea (similar cu Raven). Recunoaşterea imaginilor (2. Similarităţi (5 . 71 3. Memoria figurilor (4 .5 . Copilului i se arată o pagină cu figuri şi numere şi el trebuie să marcheze. Viteza procesării informaţiei (5 .17 ani şi 11 luni): măsoară memoria de scurtă durată a seriilor de cifre (serii formate din 2 până la 9 cifre). Memoria figurilor (5 . cât mai repede posibil.după 5 secunde . 2. După ce i se arată un cartonaş cu una sau mai multe imagini.o linie desenată. 5. 2. Se cere copilului să precizeze înţelesul unor cuvinte. Teste de achiziţie şcolară 1. timp de 5 . pe un alt set de imagini. 5.17 ani şi 11 luni): măsoară abilităţile de-a percepe regulile secvenţiale în cadrul relaţiilor numerice. I se prezintă copilului o planşă cu imagini şi acesta trebuie să reproducă verbal cât mai multe din figurile desenate.17 ani şi 11 luni): măsoară înţelegerea verbală. abilităţile motorii şi vizualo-spaţiale. Memoria cifrelor (2. 6.Subteste pentru şcolari 1.17 ani şi 11 luni): măsoară memoria verbală de scurtă şi lungă durată. 2. copilul trebuie să arate.10 secunde.17 ani şi 11 luni): măsoară recunoaşterea vizuală de scurtă durată. ca opus al memoriei vizuale. Matrici (5 . Subteste diagnostice 1.17 ani şi 11 luni): măsoară abilităţile ortografice.17 ani şi 11 luni): măsoară raţionamentul verbal. 3.

După stabilirea egalităţii iniţiale. a) Proba de evaluare şi conservare a cantităţilor discontinue. 6 ascuţitori sau 10 pahare şi 6 căni etc. Radu). M. care evaluează structura calitativă a inteligenţei. operator formal). Apoi i se pune la dispoziţie o cutie cu multe creioane. F. la fel ca la proba a). Piaget. Aplicare: se aşază în faţa copilului 6 ascuţitori aliniate. P R E Z E N T A R E A P R O B E L O R E L A B O R A T E D E T. Zorgo şi I. aceste probe evidenţiază operaţiile de care copilul este capabil deja şi cele de care încă nu este capabil. Material: 10 creioane. omogene. Nassefat. în total sunt expuse 4 deformări ale şirurilor. Aplicare: se aşază pe masă în faţa copilului 6 gume. ci de-a evalua stadiul atins de inteligenţă în dezvoltarea ei (preoperator. colecţia de obiecte se supune unor deformări spaţiale. culoare etc. de aceeaşi formă. Prin itemii lor. cerându-i-se 72 . Longeot. După stabilirea egalităţii iniţiale a celor două şiruri pe bază de corespondenţă termen cu termen (posibile la 5 ani). K U L C S A R Sursa: „Studii de psihologie şcolară". intermediar. cu mici intervale între ele. de fiecare dată. (coordonatori B. monede de metal. cu privire la structurarea inteligenţei. Inhelder. Rezultatele probelor nu mai sunt interpretate după tabele-etalon pentru că ele nu măsoară „randamentul". I se cere copilului să ia din grămada pe care o are la dispoziţie tot atâtea gume şi să le aşeze la fel. aliniate cu mici intervale între ele. Obrocea) sunt aşa-numitele „probe operatorii" care au la bază teoria lui J. să precizeze raportul cantitativ existent între cele două şiruri şi să argumenteze.Secţiunea a lll-a 9 PROBE PSIHOGENETICE OPERATORII Probele psihogenetice concepute de diverşi psihologi (B. Spre deosebire de testele clasice. scopul acestor probe nu e de a-i clasifica pe copii unii în raport cu alţii. Material: 15 gume. nasturi etc. N. I se cere să aşeze tot atâtea creioane câte ascuţitori sunt. mărime. ci sunt concretizate în nota „prag". respectiv lungirea sau scurtarea şirului (schimbarea intervalului între piese).9 ani: Scop: diagnosticarea gradului de maturitate şcolară. operator concret. Se cere copilului. b) Proba de evaluare şi conservare a cantităţilor discontinue. jetoane. eterogene. la unul din şiruri. se trece la deformări spaţiale ale colecţiei de obiecte. Kulcsar. iar la noi în ţară T. I Probe pentru diagnosticarea nivelului psihogenetic al inteligenţei copiilor de 6 . pe bază de corespondenţă termen cu termen.

după care mărgelele din al doilea pahar de 150 gr se toarnă în paharele de 50 gr. un pahar de 100 gr.C.) Conţinut: a) Tombolă b) Dans c) Magazin d) Ping-pong e) Anagrame 73 . Paharul martor (cel de 200 gr) rămâne plin în faţa copilului. Cotare: proba a) = 1 p (pentru rezolvare corectă) proba b) = 2 p (pentru rezolvare corectă) proba c) = 2 p (pentru rezolvare corectă) eşec total = 0 puncte rezolvare parţială = 0. Item 2 .5 p nota maximă = 5 puncte II Pentru evaluarea nivelului psihogenetic al inteligenţei elevilor cuprinşi între 11 şi 13 ani. Longeot): 1. I se cere să pună tot atâtea mărgele în al doilea pahar câte sunt în primul.copilului să argumenteze de fiecare dată raportul cantitativ existent între cele două şiruri. drept pahar-martor. se trece la transvazarea mărgelelor din al doilea pahar în paharele de 100 gr. Teste operatorii formale de combinare (T. Se cere copilului să compare cantitatea din primul pahar de 150 gr cu cea cuprinsă în cele 3 pahare de 50 gr. unul plin cu mărgele şi altul gol. precum şi o cutie cu mărgele. de 50 gr. Copilul trebuie să stabilească raporturile cantitative între paharul de 100 gr rămas plin şi paharul de 100 gr cu formă diferită. c) Proba de evaluare şi conservare a cantităţilor continue Material: mărgele (sau boabe de porumb) şi 10 pahare diferite: două pahare la fel.Se cere copilului să explice raportul cantitativ între primul paharmartor şi cele două pahare de 100 gr. împreună cu cel rămas gol. Aplicare: se aşază în faţa copilului cele două pahare de 200 gr.O. de 200 gr.. T. şi trei pahare la fel.Se stabileşte identitatea între paharele de 150 gr. Kulcsar propune o probă adaptată după M.Se stabileşte egalitatea iniţială a celor două pahare de 100 gr.F. două pahare la fel. Item 3 . de 150 gr. de 100 gr. Item 1 . acelaşi autor propune 11 teste operatorii formale pentru etapa de vârstă 11-16 ani (adaptare după F. apoi conţinutul paharului al doilea se toarnă în paharul de 100 gr cu formă diferită. Primul pahar de 100 gr rămâne pe masă. alături de al doilea care este gol. Conţinut: 1) 2) 3) proba de compunere a deplasărilor (7 itemi) proba de raţionament verbal (6 itemi) proba de conservare a volumului fizic şi de disociere a lui de greutate (5 itemi) III Pentru evaluarea operaţiilor formale. Nassefat. două pahare la fel. După stabilirea egalităţii iniţiale a cantităţilor din cele două pahare. diferit ca formă de celelalte două.

O.P.în lucrarea „Studii de psihologie şcolară" (coordonatori B.) Conţinut: a) b) c) Uzină Bomboane Echilibrul balanţelor 3. Kulcsar . Radu ).O.) Conţinut: a) b) c) Agilitate Problemă Portar Pentru cotare şi instrucţiuni de aplicare a se consulta articolul „Repere psihogenetice în cunoaşterea inteligenţei (probe operatorii)" .F. Teste operatorii formale de logica propoziţiilor (T.2.L. Teste operatorii formale de proporţii şi probabilităţi (T.T. Zorgo şi I. 74 .F.P.

Percepţia vizuală: Se cere copilului: 1. trebuie să le reproducă.neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 4 . I se cere copilului să recunoască cu ochii închişi diverse zgomote produse de obiecte sau fiinţe: căderea unei monede sunetul sticlei sunetul unei legături de chei tic-tac-ul ceasului mototolirea unei hârtii aplauze sunete emise de diferite animale voci ale unor persoane strănutul plânsul unui copil sunetul unui instrument muzical Probe verbale. Desigur. lent. silabe. aşezat la distanţă de 1 m. pronunţă sunete. pentru fiecare ureche (una fiind obturată). I. Probe neverbale. monoton. cuvinte. b) Proba „vocii şoptite" (ecranate): .„Agnozii şi apraxii". .Secţiunea a IV-a i PROCESE PSIHICE l. Percepţia auditivă şi auditiv-verbală 1. II. a) Examinatorul. efectuat de medicul specialist.neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 1 m = hipoacuzie gravă Examenul trebuie să fie bilateral. propoziţii. având fixat în dreptul feţei un ecran (cartonaş). pe care copilul. Cuvintele sunt pronunţate fără accent. PROBE PENTRU DETERMINAREA ND7ELULUI ABILITAŢILOR P E R C E P T I V E : A U D I T I V E . Proba poate evidenţia deficienţe ale auzului fonematic. Să recunoască obiecte: a) b) să descrie obiecte să indice poziţia acestora unul faţă de altul 75 2.6 m = hipoacuzie uşoară .neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 1 .4 m = hipoacuzie medie . în cazul evidenţierii unei acuităţi auditive scăzute se recomandă examenul audiometric. V I Z U A L E (adaptare) Sursa: Arthur Kreindler .

o pisică şi un iepure) să descrie un şir de imagini în ordine logică să descrie. adică abilitatea copilului de-a percepe corect configuraţii spaţiale. Timpul este nelimitat. ale percepţiei. Proba evaluează o aptitudine intelectuală . Astfel încât constatarea unor deviaţii de la „rangul normal" reflectă deficienţe ale capacităţii intelectuale. pentru studierea particularităţilor maturizării şcolare. Proba cuprinde 5 modele desenate pe câte un carton de 10/15 cm. Proba este considerată utilă în evaluarea gradului de dezvoltare psihică la intrarea în şcoală.c) d) e) să identifice un anumit obiect din mai multe să deseneze un obiect la cerere să identifice pe un desen în care sunt suprapuse mai multe contururi de obiecte. celelalte 4 desene.funcţia perceptiv-motrică. în ordinea arătată. Din punct de vedere psihogenetic. Acesta este primul. ea intrând în structura funcţională a inteligenţei practice. Să recunoască imagini: a) b) c) d) e) f) g) să recunoască imagini simple (cerc. succesiv. Vlad . începe aici (i se arată colţul de sus al foii). pentru studiul particularităţilor vizual-motorii care condiţionează achiziţia scris-cititului. pe măsură ce termină. care este o formă specifică a inteligenţei. chiar aşa cum le vezi". ale motricitatii şi chiar ale stabilităţii emoţionale. 2. obiecte să completeze desene lacunare să recunoască desene schematice 3. pătrat) să discrimineze între imagini aproximativ similare (o lebădă şi gâscă. Ea oferă informaţii asupra nivelului de dezvoltare şi de organizare perceptiv-motorie. Te rog să te străduieşti să le copiezi cât mai exact. Să recunoască culorile: a) b) c) să numească culorile unor obiecte să grupeze obiectele după culoare să copieze culori 2. Se dă subiectului o coală de hârtie şi un creion ascuţit. I se arată primul desen şi i se spune „în total sunt 5 desene. Trebuie să ai loc pentru toate". Nu i se dă riglă sau gumă. 76 . din memorie. Deci funcţia perceptiv-motorie este superioară elementelor sale constitutive. Instructaj: „Am să-ţi cer să copiezi nişte desene. Se aplică individual. câte sunt (figurile Abelson). Ea este considerată validă în condiţiile deficienţei mintale. abilitatea de a copia figuri apare după formarea capacităţii de-a recunoaşte forme identice şi după apariţia gestului motor de-a urmări conturul unei configuraţii. Aplicare: se prezintă desenele succesiv. de a le compara între ele şi de a le reproduce.„Evaluarea în actul educaţional-terapeutic". Sursa: PROBA PERCEPTIV-MOTRICA BENDER SANTUCCI E. Se pun în faţa lui.

lămâie 20. vânător 10. chibrit Cotare: Se acordă 1 punct pentru fiecare cuvânt corect reprodus. aranjate astfel încât să nu permită legături prin asociere. uniformă. vagon 3. Când credeţi că nu vă mai puteţi reaminti nici un cuvânt ridicaţi creionul în sus". Lista se va citi cu o viteză de un cuvânt la fiecare două secunde. călimară 19. castron 14.„Teste psihologice". Aplicare: se citeşte lista de cuvinte (nu se spune câte sunt) cerându-se mai întâi subiecţilor să fie foarte atenţi şi să încerce să reţină cât mai multe cuvinte. şoarece 24.3. floare 13. cu intonaţie clară. supă 26. După citirea listei se lasă un timp de 1 . coş 6. plop 15. caiet 21. barieră 30. Nu este necesar să le scrieţi în ordinea în care vi le-am citit. şervet 4. baston 12. tavă 9. sugativă 25. bătrân 7. cărbune 16.C. Proba este etalonată în România pentru copii peste 13 ani. Totalul punctelor se raportează la etalon. Bontilă . carton 2. buchet 28. oţet 23. albină 8. Testul cuprinde o listă de 30 cuvinte din vocabularul uzual. ETALON Vârstă Centile 100 90 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 0 13 21 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 0 14 20 14 13 12 11 10 9 9 8 8 7 6 0 15 21 15 14 13 12 11 10 9 8 8 7 6 0 77 16 21 15 14 13 12 11 10 10 9 9 8 7 0 17 21 16 15 14 13 12 11 10 10 9 8 7 3 Adulti 21 16 15 14 13 12 11 10 9 9 8 7 0 .lucru 27. prăjitură 18. Sursa: PROBA REY DE MEMORIE AUDITIVA A CUVINTELOR G.5 secunde şi apoi se începe proba: „Veţi scrie cât mai multe cuvinte. pian 11.3 . Se iau în consi­ derare şi cuvintele scrise greşit. clopoţel 5. manta 22. copac 17. Lista cuvintelor: 1. cuţit 29.

Se cere copilului să bareze. Raatz. greşelile. memoria. de aproximativ aceeaşi mărime. Se calculează cota brută. cât mai repede posibil. M o h l i n g şi U.4. percepţia vizual-spaţială. capacitatea de concentrare şi de înţelegere a sarcinii. rapiditatea. toate perele pe care le găseşte pe fiecare rând. Aplicarea: se dă copilului o foaie de hârtie pe care sunt desenate pe 14 rânduri mere şi pere. C C O o O O OOO 6 " . valoarea medie şi rangul procentual pentru fiecare copil.o " o O 0 j 0 ] 5 0 0 o _ o p o o ' b o o o o _ o 78 . I T Q O O O Q o O O Q 6 O Q OO O OOQ Q O O POOOGQOOOOOO 0 O O O O O O O 6 0 0 O 9 O O O O O P O O O O O 0 0 OOQ6OOOPOOo o OOOO6QOOQOOO O Q O OQ<DO O Q 6o o 0 0 O O O O O 9 O O o o O O O OOOQOO 9 OQ O 0 v> O O O O 6 o OOO O 9 C C O ^. Proba se desfăşoară contra cronometru. Fructele sunt desenate având orientări diferite spaţial. Autori: TEST DE CONCENTRARE PENTRU PRIMUL AN ŞCOLAR R. Testul a fost conceput pentru măsurarea abilităţilor şcolarului începător. Se poate administra individual sau colectiv. în ce priveşte atenţia. Se notează: omisiunile.

3 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 3 . eh vocalize diverse vocalizări în poziţia culcat vocalizări diferenţiate afectiv vocalizări în joc sonor/melodie ascultarea spontană a vocii umane reacţie de înviorare la vocea umană gângurit în starea de bine gângurit în joc sonor silabe cu sunete uşor articulate vocale şi consoane labiale gângureşte la o relaţie interpersonală Luna când apare 0.2 1. Scala are în vedere manifestările comportamentului verbal între 0 şi 3 ani. 0 .15 1.15 1.5 luni 1 1 1.PROBE DE LIMBAJ SCALA „ C .15 6.6 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) răspuns vocal la o relaţie interpersonală lalalizare mimică adecvată în timpul lalalizării lalalizare în joc spontan muzicalitate în gângurit gângurit. ca expresie a stării de bine traducere vocală a nemulţumirii silabe în joc spontan primele silabe bine articulate: ma-ma. ab. Păunescu .15 5-6 5-6 6 6 reacţii motorii generalizate la zgomote puternice ţipete diferenţiate după necesităţi manifestări vocale/sunete guturale producerea unor scurte manifestări vocale răspuns prin reacţie generalizată la vocea umană vocalize: ah. ub. PĂUNESCU" PENTRU NIVELUL DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI Sursa: C. ta-ta utilizează spontan câteva silabe expresia vocală a nerăbdării exprimarea nerăbdării la dispariţia unui obiect îndrăgit adresare vocală spre persoana cu care „vorbeşte" discriminare între o vorbire afectivă şi alta dojenitoare imitarea de sunete şi răspuns la pronunţarea lor 79 4-5 4-5 4-5 4 5 5 5 6 6 6. Scala permite stabilirea corectă a diagnosticului de întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului.25 2 2 2 2 2 3-4 3-4 2-3 2-3 3-4 .„ Tulburări de limbaj la copil".

14 -14 . vocalizând imită silabe răspunde prin acte sau atitudini la cuvinte expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului expresie vocală în faţa unor culori pronunţă 2 .11 .15 8.3 secvenţe înţelege sensul multor cuvinte în context înţelege gesturile adultului şi le imită numeşte jucării sau imagini prin onomatopee utilizează în conversaţie un jargon specific 80 12 13 13 13 14 13 -14 .8 7.9 9 9 9 9 9 îşi organizează comportamentul pe bază verbală "vorbeşte" cu jucăriile. în dialog 5-6 6 articulează bine mai multe silabe pronunţă distinct „da" expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucăriile variaţii tonale în lalalizare şi silabisire reacţii vocale de surpriză interjecţii vocale reacţionează la comenzi verbale simple leagă două silabe într-o structură sonoră: mama.9 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 9 .3 cuvinte bisilabice denumeşte cu o silabă obiectele imită multe cuvinte la cerere opune rezistenţă la un ordin răspunde adecvat la ordine simple înţelege şi execută sarcini simple reacţie la cuvinte inhibitorii expresie vocală când se priveşte în oglindă utilizează cuvântul „mamă" în apel utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 12 12 12 12 -12 .8 8 8 8 8 8.14 . tata expresie vocală în acţiunea cu obiectele imită pronunţia multor consoane pronunţă singur unele consoane reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită) distinge cuvinte cunoscute de cele necunoscute înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă înţelege sensul unor gesturi răspunde la unele gesturi uzuale rosteşte cuvinte articulate expresiv imită majoritatea sunetelor 6.7 7 7 7. pa-pa utilizează silabe cu modulaţii afective.5 8 7.12 înţelege o cerere verbală şi o execută execută comenzi verbale în 2 .14 .16) 17) 6 .11 .3 7.11 .1 2 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 128 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) repetă cu plăcere două silabe duble: ma-ma.12 .

24 luni = 19 p 2 4 .18 luni = 13 p 1 8 .5 silabe 24 stăpâneşte aproximativ 100 cuvinte 24 apar primele încercări de fraze 24 se organizează structura gramaticală a limbii vorbite poate repeta 2 . la persoana a IlI-a. gen etc. corect face apel prin intermediul cuvintelor utilizează cuvinte cu sens în propoziţie 15 15 17-18 13 .2 0 18 . adjectivul (mai puţin) 24 24 vorbeşte despre sine.4 cuvinte (prin memorare) foloseşte propoziţii de 3 .12 luni = 16 p 1 2 .3 luni = 18 puncte 3 .2 4 poate denumi majoritatea obiectelor familiare 24 24 poate distinge.24 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 5 luni 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) Notare: înţelege o întrebare simplă înţelege gesturile adultului (protecţie.36 luni = 10 p 81 .7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 18 .2 4 face asociaţii de cuvinte căutând consonanţe 18 .18 17 18 15-18 18 . pe 24 apar în vorbire pronumele. jos.6 luni = 17 p 6 . spunându-şi numele mic poate repeta cuvinte compuse din 2 .4 cuvinte foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii înţelege un expozeu de 3 .3 0 28 .2 4 identifică obiecte după determinarea lor 23 .2 0 recunoaşte imagini într-o carte 18 .2 0 cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe cunoaşte denumirea părţilor corpului şi feţei 18 indică la cerere aceste părţi 18 .9 luni = 19 p 9 .2 4 pronunţă 20 .6 propoziţii înţelege un expozeu complet într-o conversaţie foloseşte pronumele personal în mod curent flexionează cuvinte (caz.2 0 cuvinte denumeşte câteva obiecte.19 denumeşte câteva imagini 19 . 7 imagini din 10 apar primele propoziţii cu legătură între cuvinte 24 24 utilizează în conversaţie cu precădere propoziţii cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale: sus.50 cuvinte uneşte două cuvinte (substantiv + verb) într-o propoziţie 18 . la cerere.) "citeşte" o imagine compusă utilizează timpul trecut 24 26 26 28 -36 -28 -28 -36 30 36 30 24 . număr. ameninţare) înţelege interdicţia pronunţă spontan 3 .3 4 30 Fiecare item = 1 punct Etapa 0 .

Componente care trebuie urmărite şi simulate Se completează de examinator Vârsta (luni) 3 7 8 9 10 11 12 14 16 18 21 24 30 36 as Dezvoltare normală 15-18 30-35 38-40 45-47 50-54 58-60 62-65 68-71 74-76 78-80 82-84 86-88 94-96 100-102 110-112 Număr de puncte Se completează de examinator Grad de întârziere Se completează de examinator Gradul de întârziere se calculează scăzându-se 5 puncte din scorul maxim. Dar pentru că nu este bine să aştepţi 3-6 /uni sau l an ca să poţi depista o întârziere.C.M. Are două secţiuni (A şi B). iar scala B se aplică după terapie şi are 78 substantive. 82 . medii şi slabi. fiind compusă din 103 imagini. Testul vizează în primul rând calităţile limbajului receptiv şi poate fi folosit şi pentru copiii cu deficienţe neuro-motorii (I. QD nu poate fi asimilat unui coeficient de inteligenţă generală şi. 15. 16. Acest test clasifică copiii în raport de performanţele lor verbale în 4 categorii: excelenţi. Un QD inferior la acest test nu indică în mod necesar o deficienţă globală în toate activităţile mintale care structurează inteligenţa. autorul oferă şi alt sistem de calcul. Pentru fiecare 5 puncte se consideră o lună de întârziere. Pentru cei cuprinşi între 3 ani şi 11 luni şi 4 ani şi 10 luni. structurale sau afective. De asemenea. se va începe cu planşa 1 şi dacă răspunsul e bun se va trece la planşele 2. Aplicare: copii nu trebuie să parcurgă toate cele 103 planşe. întârziere mintală uşoară. cuadriplegie spastică. Scala A se aplică înainte de terapie şi dispune de un material verbal (imagini) de 80 substantive. în consecinţă. mutism electiv. Administrarea permite stabilirea unui coeficient de dezvoltare QD care va fi interpretat în termeni de nivel de dezvoltare a inteligenţei verbale. 19 verbe şi 6 adjective.7 puncte pentru o etapă are semnificaţie negativă şi semnalează o întârziere în dezvoltarea limbajului. Pentru cei de 3 ani. întârzierea cu semnificaţie patologică începe de la o diferenţă de 10 puncte. ci poate fi expresia unor carenţe educative.. 20 şi 25. un QD inferior nu trebuie interpretat în mod sistematic în termeni de debilitate mintală.Lipsa a 5 . T E S T D E V O C A B U L A R IN I M A G I N I Testul este aplicabil copiilor între 3 şi 9 ani şi măsoară inteligenţa verbală. buni. 3 ani şi 10 luni se va începe cu planşa 1. 19 verbe şi 4 adjective. se adresează copiilor cu tulburări de fonaţie. atetoză dublă etc).

pronunţându-se doar cuvântul care trebuie arătat. Ascultă cu atenţie. formă. coborându-se până când copilul atinge reuşita la 10 planşe consecutive. propoziţii. Imaginile testului sunt astfel alese încât să dea indicii asupra tuturor abilităţilor de limbaj.10 ani.A.C. ai găsit-o". Cele 120 de planşe au câte trei imagini fiecare. 32 e t c . aici (i se arată planşa 1 seria A) arată-mi pisica. Dacă răspunde corect i se spune: „Bravo. liante gramaticale. Spre deosebire de acesta. 3. categorii gramaticale flexionate. 33. relaţii spaţiale. Apoi am să-ţi spun un cuvânt sau mai multe cuvinte. de mărime. Pentru copiii de 4 ani şi 11 luni şi cei mai mari. Tu trebuie să-mi arăţi desenul care se potriveşte cu ceea ce spun eu. relaţii cantitative. fiecare conţinând câte 40 itemi . După ce copilul a înţeles consemnul (să arate cu degetul) se va elimina orice instrucţiune suplimentară. Eu o să ţi-1 spun. Dacă copilul ezită. T E S T U L T.Dacă nu se înregistrează eşec la aceste planşe se va trece la următoarele.imagini (total 120) şi se aplică la copiii cu vârste între 3 . Are trei secţiuni. se va reveni la planşa 3 şi se va continua planşă cu planşă.L . din care numai una se potriveşte cu ceea ce spune examinatorul. permiţând decelarea întârzierilor în dezvoltarea limbajului şi alcătuirea de programe de intervenţie personalizată. se insistă". relaţii de succesiune temporală. e foarte bine. Copilul trebuie să dea un singur răspuns. Tu trebuie să-mi arăţi cu degetul desenul care reprezintă un cuvânt pe care ţi—1 voi spune. care nu are limite de timp în aplicare. Aplicare: este aproape identică cu cea de la testul de vocabular în imagine. 83 . Eşti gata?". în continuare se vor da planşele care urmează celei în care a avut eşec. se va începe de la planşa 35. se consideră eşec. sintagme verbale (substantiv + adjectiv). i se vor arăta copilului planşele 34.R Este tot un test de inteligenţă verbală care evidenţiază abilităţile de limbaj receptiv. Instructajul este simplu: i se arată copilului prima planşă şi i se spune: „Vezi. Trebuie oprită aplicarea dacă subiectul dă 12 răspunsuri eronate din 16 planşe succesive. verbe (acţiuni). TACL-R impune o limită de timp de aproximativ 10 secunde pentru fiecare imagine. Dacă eşuează. Ai înţeles? De exemplu. iar tu o să mi-1 arăţi. Dacă răspunsul este incorect la această planşă şi la următoarele 9 care urmează (deci până la planşa 44). aici sunt mai multe desene. Instructaj: „îţi voi arăta nişte desene. Copilul trebuie să identifice substantive. Dacă arată mai multe imagini.

42. 45. 15. 40. 12. 35. 36. 44.4. 11. Munci agricole Personaje istorice Fiinţe înotătoare Perioade de vârstă Pictori români Băuturi Decoraţii Muzicieni Tipuri de ape Animale exotice Feluri de mâncare Mijloace de locomoţie Organe de simţ Aparate de zbor Sporturi Capitale europene 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9/10-14 X X X X 0 0 0 0 X X 0 X X X X X 14-18 0 0 0 0 X X X X 0 0 X 0 0 0 0 0 Nr 1. 6. 38. 37. VÂRSTA (ani) VÂRSTA (ani) 6-8/9 31. 33. TEHNICA: PROBA DE VOCABULAR REY (adaptată) Se citeşte copilului fiecare cuvânt în parte şi se cer două cuvinte din categoria respectivă. 8. 32. 39.unelte Condimente X X X X 0 0 0 0 0 X 0 0 0 X 0 0 9/10-14 0 0 0 0 0 0 X X 0 0 X X X 0 0 0 14-18 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X X Nr ITEMI 84 . 43. 4. 46. Timp: 15 minute. 2. 41. 3. 9 10. 7. 14. 13. 34. 5. 16. ITEMI 6-8/9 îmbrăcăminte Arbori încălţăminte Construcţii navale Boli Clădiri publice Fiinţe zburătoare Cereale Textile Legume Grade militare Metale preţioase Insecte Părţi ale corpului Maşini .

30. 51. 29. 11. 15. 38. 58. 21. 4 4 . 19. 27. 22. 42. 60 85 . 50. 18. 57.17. 28. 30. 3. 8. 56. 31. 54. 57. 56. 39. 32. Diviziuni ale timpului Sentimente Verbe Materii prime Mamifere Arte Grade de rudenie Pietre preţioase Planete Ştiinţe Meserii Forme geometrice Arbori din ţările calde Consoane Vârsta Profesiune Diagnostic Concluzii Studii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X X X X X X X X 0 0 0 X 0 X 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X X X X X 47. 29.8/9 ani 9/10 . 28. 41. 23. 12. 4 6 . 33. 59. 49. 48. 34. 4 7 .4. 23. 24. 54. 43. 21. 25. 53. 52. 59. 22. 20. 37. 19. 26.2. 58. 51. 14 7. 4 5 . 50. 10. 24. 52. 53. 48. 27. 40. 35. Feluri de climă împărţiri adinistrative Inventatori Clase sociale Instrumente muzicale Personaje din opere literare Opere muzicale Unităţi de producţie industrială Conducători politici actuali Măsuri de lungime Scriitori Oceane Actori de teatru Sportivi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X X 0 0 0 0 0 0 0 X X X 0 X 0 0 X X X X X X X 0 0 0 X 0 VÂRSTA 6 . 20. 17. 60.14 ani 14 . 28. 13.18 ani ITEMI 1. 16. 55. 55. 49. 36. 18. 26.

picioarele. 2. Testul stabileşte categoria morfo-sintactică deficitară şi nu dă vârsta mintală.să identifice capul. Ce vezi aici? Pentru cine sunt? Arată-mi-l pe cel care e un pic ascuns în spatele celuilalt. înţelegerea corectă a unor categorii gramaticale (pronume.MAISONNY ( p e n t r u copii c u vîrste c u p r i n s e î n t r e 1. şosetele. înţelegerea sensului cuvintelor. abilităţile de flexibilitate asociativă. părul. bluza. şosete bleu. Scopul probelor este. Borel-Maisonny . verb la diferite timpuri. labele. Copilul trebuie să identifice. Imaginea unui băiat ţinând în faţa Iui un câine în lesă. La câine .5 ani. 6. Scop: evaluarea nivelului limbajului la copiii mici cu întârziere în dezvoltarea limbajului.„Langage oral et écrit". care sunt negru pe alb). Testul permite investigarea capacităţii de înţelegere a limbajului.) şi utilizarea corectă a Hanţelor gramaticale. „de a descoperi dacă copilul are capacitatea de-a folosi corect materialul lingvistic şi de-a preciza în ce măsură se serveşte de limbaj. Ce vezi în faţa băiatului din imagine? 5. pantalonii. Sursa: TEST DE LIMBAJ BOREL . 4. se apreciază nivelul de înţelegere şi cel de utilizare. pantofi roşii. Bateria are 13 probe. De exemplu: "Arată-mi băiatul care nu merge pe bicicletă". operarea cu analogii opuse. 3. Sau: "Arată-mi imaginea în care calul este în faţa copacului". Ce vezi în faţa ta? Imaginea unui scul de lână bleu Se cere copilului să spună ce este şi la ce foloseşte. pe o planşă pe care sunt desenate 4 imagini. III. braţele. propoziţiilor. interior bleu deschis. TEST WHELDALL Este un test de înţelegere a limbajului pentru etapa de vârstă de 3 . 86 . în faţa. numai una anume care să corespundă cu formularea dată de examinator. Se arată imaginea copilului şi este întrebat: 1. întrebări. coada. Are 60 de itemi.5 şi 5 a n i ) S. dintr-o serie de 4 imagini care au ca element comun bicicleta dar nu şi acţiunea. în spatele copacului sau sare peste copac. Material: planşe color (în afara imaginilor cu câini şi pisici. Culori: chilot roşu. structuraţi în 15 subteste cu 4 itemi fiecare." Cu alte cuvinte. Imaginea unei perechi de pantofi pentru copil Culori: exterior bleu. negaţie etc. urechile. I. format carte poştală. aşa cum spune autoarea. II.5. arătându-i-le: capul copilului. Se cere să identifice aceleaşi lucruri la propria-i persoană. din 4 imagini în care calul e lângă. Ce vezi aici? I se cere să identifice următoarele detalii.

întrebări: Ce vezi? Unde sunt lebedele? Arată-mi apa Unde sunt picioarele lebedelor? Imaginea unui băiat. X. bluză în dungi negru cu roşu. . Culori: imaginile nu diferă decât prin fond care e alb la prima şi bleu la a doua. Imaginea a 2 câini de mărimi diferite. Culoare neagră întrebări: VII.IV. altul în picioare (care merge). dar prima pe fond gri deschis. întors cu spatele şi ţinând în mână un pahar. fundiţe albe. întrebări: Ce vezi? Este o diferenţă între ele? Care e mai drăguţă? De ce e mai drăguţă? Pe care ai vrea să o ai? VIII. a) Imaginea a 3 flori (albăstrele) b) Desenul a 3 puncte aşezate vertical (culoare bleu) întrebări: Ce vezi? Arată-mi tulpina florilor Câte flori sunt? Arată-mi punctul negru din mijloc Arată-mi punctul negru de sus Arată-mi punctul negru de jos V. păr şi pantofi negri. Culori: pantaloni bleu. lichidul din pahar roşu. şosete bleu cu dungi. în picioare. Culoare neagră întrebări: Ce vezi? Arată-mi câinele mic Arată-mi câinele mare Ce vezi? Arată-mi care pisică e cu spatele la noi Arată-mi care pisică e în picioare şi cu coada ridicată Arată-mi care pisică mănâncă VI. întrebări: Ce vezi? Cum este băiatul? E cu faţa sau cu spatele? Cum e îmbrăcat? Imaginea a 2 ursuleţi. Culori: ambele gri. Culori: urşi maro. a) Imaginea a 2 căni identice. alta pe fond orange. Imaginea unor lebede. întrebări: Ce vezi? Arată ursul aşezat Arată ursul în picioare Arată ursul care merge 87 IX. Imaginea a trei pisici orientate diferit. întrebări: Ce vezi? Arată toarta cănii Sunt la fel? b) Imaginea a 2 vase diferite ca formă. unul aşezat.

. animale.3 ani a) implicând asemănarea 4 ani între 4 şi 5 ani se precizează înţelesul substantivelor abstracte şi al adjectivelor mai complexe. 2. Culori: rochie bleu... 7 '* Sursa: I PROBA PENTRU CUNOAŞTEREA VÂRSTEI PSIHOLOGICE A L I M B A J U L U I . Stanică ..5 .. C.... Este alcătuită din 7 probe şi permite observarea unor abateri în dezvoltarea limbajului în raport cu vârsta cronologică... roşii. Substantive a) care denumesc persoane. Conţinut: Proba I: CONTRARII (cu obiecte şi imagini) Se prezintă copilului 10 obiecte şi imagini cu însuşiri contrare... alte obiecte.. pantofi bărbăteşti gri....1 8 luni b) care denumesc alte părţi ale corpului (gât... diferenţă) .. părţi ale corpului şi anumite piese de îmbrăcăminte .. alte piese de îmbrăcăminte (bluză).. păr negru... 2.... Culori: sertar maro. Culori: balon bleu.. o carte NOUĂ şi una VECHE......... 20 de minute..... întrebări: Ce vezi? Arată pantofii bărbăteşti (ai lui tata) Arată pantofii de damă (ai mamei) Durata aplicării probelor. cot). Imaginea a două picioare de băiat şi a unui balon atârnând.. Se aplică copiilor cu vârste între 3 şi 7 ani.... sandale şi marginea pantalonilor scurţi.XI.A L I C E D E S C O E U D R E S (adaptată) E....5 ani Adjective a) implicând dimensiunea . 1.. genunchi. buze roşii. Aprecierea răspunsurilor se face în dublu sens: înţelegerea întrebărilor utilizarea formelor lingvistice Autoarea dă şi o evaluare a capacităţii de înţelegere în raport cu vârsta: 1....3. pantofi de damă roşii. Vrăşmaş.. balon roşu. Imaginea a două perechi de pantofi într-un sertar.„ Terapia tulburărilor de limbaj ". întrebări: Ce vezi? Arată balonul Ce culoare are balonul? Ce lipseşte din imaginea fetiţei (ce nu este desenat)? XII. imaginea unei ciuperci MARI şi a uneia MICI... întrebări: Ce vezi? Ce lipseşte? XIII.. animale decât cele din test 2 ani c) substantive abstracte (culoare.4. Imaginea bustului unei fete care ţine în mână un balon.. 88 .

" Dacă copilul n-a înţeles. se acoperă de 6. 7. Ele adună 4. Ele roagă să fie adăpostite într-o casă.. deoarece plouă tare. Soarele este foarte 3. dar seria respectivă nu se ia în considerare. 4. a-IV-a = 5. Se reia proba invers. a-III-a = 4. 8. Proba II: COMPLETARE LACUNE Instructaj: îţi voi spune o mică poveste.(copilul spune adjectivul). 9. Instructaj: Se prezintă obiectele(imaginile) succesiv. Tu trebuie să repeţi aceste numere.i se arată imaginea . 10. o bucată de stofă CĂLCATĂ şi una MOTOTOLITĂ.3. 5. Acolo unde mă opresc. trebuie să mă ajuţi tu să găsesc cuvântul potrivit. spunând. iar aceasta e. una PLINĂ cu cuie (se aşază în mână). o bucată de fier TARE şi un cauciuc MOALE. 6. Fetiţele se grăbesc să se întoarcă 7. începe o mare 8. desenul unei linii DREPTE şi al uneia CURBE. Se consemnează coeficientul ultimei serii reproduse: Seria 2-4 I: II: 5-6 3 III: 4-7 3-2 8-4 IV: 6-5-9 V: 6-9 2-3-4-8 Proba IV: MATERII Instructaj: Din ce sunt făcute: cheia masa lingura fereastra pantofii 89 . cerul e 2. Se consemnează răspunsurile exacte. imaginea unui bloc ÎNALT şi a unei case SCUNDE. S-a făcut frumos. Ioana şi Măria se plimbă pe câmp. o hârtie NETEDĂ şi un abraziv (ceva ZGRUNŢUROS). Alt calificativ nu e luat în consideraţie. Deodată cerul se întunecă. Pentru seria a-II-a = 3. se repetă chiar de 3 ori. Se notează numărul de răspunsuri corecte: 1. se adună cu primele şi se face media. Ele sunt încântate de ciripitul micilor 5. n-au Hainele lor sunt complet Proba III: REPETARE DE NUMERE Anunţăm: . Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Se prezintă întâi imaginea ciupercii mici. . iar ele 10. Fetiţele se sperie de zgomotul 9. două cutii la fel: una GOALĂ. Dacă se repetă doar prima serie primeşte coeficient=2. a-V-a = 6. Această ciupercă este mare ..JEu îţi spun nişte numere. imaginea unui BĂTRÂN şi a unui TÂNĂR. imaginea unui copil VESEL şi a altuia TRIST.

- casele (cel puţin 3 materiale: cărămidă, ciment, lemn) - Consemnăm răspunsurile corecte. Proba V: CONTRARII Instructaj: Se explică ce înseamnă contrar prin exemple concrete. Vom expune 8 termeni. Copilul va da termenul contrar. 1. cald (frig/rece) 2. uscat 3. frumos 4. neascultător (ascultător/cuminte) 5. curat 6. mare 7. uşor 8. vesel Proba VI: CULORI Se prezintă culorile: VERDE, NEGRU, ROZ, ALB, VIOLET, GRI, GALBEN, MARO, ALBASTRU. Se cere să le denumească. Se notează răspunsurile de la 0... 10, după numărul exact de răspunsuri corecte. Proba VII: CUNOAŞTEREA SENSULUI VERBELOR Seria I: a tuşi, a frecţiona, a câştiga, a arunca, a spăla, a respira (mimăm tuşea etc). Seria II: Imită (arată-mi prin acţiune) sensul verbelor: a scrie, a se apleca, a se balansa, a se ridica, a sări, a împinge (ceva). Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Se notează de la 0 la 12. Având valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem în ordine pe verticală şi în dreptul lor scriem vârsta limbajului corespunzător din tabelul următor. ADUNĂM CELE 7 vârste ale limbajului şi suma o împărţim la 7. Obţinem VÂRSTA PSIHOLOGICĂ A LIMBAJULUI care corespunde sau nu vârstei cronologice.

Coeficientul corespunzător vârstei Proba 3 ani I. CONTRARII (cu obiecte şi imagini) II. LACUNE III. CIFRE IV. MATERII V. CONTRARII (fără obiecte şi imagini) VI. CULORI VII.VERBE 4 2 3 3 4 2 4 4 ani 5 3 3 4 5 3 5 ani 6 4 4 5 6 4 8 6 ani 8 6 5 6 7 6 9 7 ani 12 8 5 6 8 8 11

90

PROBA DE EVALUARE A PROGRESULUI
8

'

ÎN Î N V Ă Ţ A R E A L I M B A J U L U I

Sursa:

C. Stanică, E . Vrăşmaş - „ Terapia tulburărilor de limbaj ", 1 9 9 7 .

Proba este o adaptare după „DERBYSHIRE LANGUAGE SCHEME" (1982) şi evaluează limbajul receptiv şi expresiv al copiilor mici. Evaluarea se face pe trei niveluri: 1) stadiu] vocabularului timpuriu - un singur cuvânt 2) stadiul propoziţiilor simple - 2-4 cuvinte 3) stadiul propoziţiilor complexe Proba evidenţiază capacitatea de stăpânire a vocabularului bazai de către copil şi abilităţile de manipulare ale acestuia. I. Stadiul vocabularului timpuriu - un singur cuvânt coordonate, înţelegere (î) şi exprimare (E), se notează comportamentul etape de evoluţie: etapa preverbală (sunete, gesturi, expresii) vocabularul timpuriu: se dau liste de cuvinte şi expresii uzuale din vocabularul bazai, care trebuie bifate (I şi E). vocabularul ulterior: cuvinte, expresii, structuri verbale mai complexe vocabular difícil (utilizat în relaţia cu lumea reală şi cu imagini)

Pe cele două verbal al copilului în 4 a) b) c) d) II.

Stadiul propoziţiilor simple

- nivelul de 2 cuvinte; - nivelul de 3 cuvinte; - nivelul de 4 cuvinte. Aici, înregistrarea progresului în învăţarea limbajului se realizează în raport de: - înţelegere; - exprimare; - lungimea termenilor şi a expresiilor tipice; - dimensiunea celor mai lungi expresii; - exemple. III. Stadiul propoziţiilor complexe Se notează abilităţile copilului (I şi E) cu privire la folosirea următoarelor categorii gramaticale: - negaţie; - întrebări; - verbe; - pronume; - articole; - plurale; - liante gramaticale. în plus, se notează folosirea frazelor, a comparaţiilor, a conceptelor.

91

9.

PROBE DE EVALUARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

Obiective: investigarea limbajului pe cele două coordonate, limbaj receptiv, limbaj expresiv şi al abilităţilor de flexibilitate asociativă. Se poate aplica între 4 şi 7/8 ani. I. Abilităţi la nivelul cuvintelor

Materiale: 5-10 obiecte (păpuşă, maşină, cuţit, lingură, farfurie, minge, pieptene) Cerem copilului să arate un obiect anume şi să ni-1 dea sau să-1 pună într-un coşuleţ. Observăm: dacă găseşte imediat obiectul sau ezită; cât de repede învaţă jocul; cum manipulează obiectele. Dacă reuşeşte, aşezăm în faţă obiecte nu tocmai uzuale. Se cere să denumească cuvântul şi să-1 explice. II. Abilităţi la nivelul frazei a) b) să execute ordine: „Ridică-te! Vino la mine! Pune creionul în cutie! Du-te la uşă şi închide-o!";

Proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu, M. Gârboveanu, A. Turcu). Se dau succesiv copilului 4 categorii de cuvinte. Se cronometrează timpul de realizare. 1) avion, zăpadă, turtă dulce, portocală; 2) poimâine, cel mai mic, ridică; 3) lup, veveriţă, alune, izvor; 4) stradă, ploaie, tramvai, vitrină. Se cere copilului să alcătuiască povestiri cu aceste cuvinte. Se notează textul compunerii, făcându-se o pauză de 5 minute între cele patru categorii. Notarea se face cu + şi - în funcţie de: - numărul de cuvinte folosite, asociate cu cuvintele date; - numărul de imagini artistice; - modul de compoziţie. Pentru vârsta mică se pot folosi următoarele categorii: - iarnă, fulgi, sanie; - pisică, pasăre, colivie; - soare, lumină, dimineaţa; - parc, copii, soare; - toamnă, ploaie, târziu.

10.

PROBE PENTRU EXAMINAREA LIMBAJULUI ORAL

Este vorba de un set de probe care evaluaeză nivelul limbajului şi evidenţiază dizabilităţi ale limbajului. Sunt probe folosite pentru depistarea logopatiilor şi se aplică preşcolarilor şi şcolarilor mici. 92

ri-ka-pe nu-ron-li si-za-do fa-vi-ker ji-fa-zin co-gu-ci di-mon-co mo-lu-ne bi-min-dal to-don-kin 93 3. la sfâşit. proba de definiţii (adaptată după R.ce este un scaun? . Se cere copilului să le pronunţe. Notare: se identifică sunetele pronunţate greşit sau omise în cuvinte.automatisme verbale/numărat până la 10.Maisonny) Se cere copilului să reproducă următoarele structuri verbale fără sens (logatomi): 1. b) i se cere copilului să spună: . man-dur-na-lo o-tru-di-re i-pa-ben-du es-art-da-li mo-lu-ni-vo sin-zan-şu-jou gon-ti-du-ran a-ku-te-bo 4. 2.ce este şoferul? întrebările se pun în ordinea indicată. Gârboveanu.ce este o furculiţă? . zilele săptămânii . Se insistă să se obţină răspunsul după ce copilul repetă cuvântul. Turcu) este redată în lucrare proba vorbiri independente: a) se foloseşte un material ilustrat (alfabetul în imagini) în care sunetele apar în cuvinte la început.culori . M. mu-co bar-tim fon-ve ie-roi lin-ou şan-du gon-tra zul-sen lu-lir pon-bi 2.recitare . Şchiopu.ce este un cal? . proba Alice Descoeudres pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului (proba este prezentată pe larg în lucrare). mediu. la mijloc. lista cuvintelor şi a propoziţiilor cuprinde toate sunetele limbii. A.povestire 5) proba vorbirii reflectate Se pronunţă de către examinator cuvinte în care sunetele apar în diferite poziţii (iniţial. final) şi propoziţii. 6) proba logatomi (Borel .ce este ploaia? . Ca şi la proba vorbirii independente. 3) 4) proba de flexibilitate asociativă (U. Zazzo) Se cere copilului să răspundă la următoarele întrebări: .ce este o găină? .ce este o masă? . Cotare: 1 punct pentru fiecare răspuns corect.ce este mama? . va-fi-ta-ru-der san-zi-bi-de-lu pu-do-nu-ri-tal mu-ni-gna-me-so pul-bla-go-ri-tel zol-ti-du-sel-tor an-slin-ge-li-til var-du-os-ti-var .ce este un măr? .ce este o păpuşă? .Conţinut: 1.

Se cere copilului să ia un creion în mână şi să lovească cu creionul în masă.un metronom . . motricitate. conduită generală şi joc."Terapia tulburărilor de limbaj". nici mai încet). repetat şi independent . Copiii se joacă. Materiale: .imaginaţie lingvistică . ortografie 10) Proba de verificare a auzului (dacă este necesar) Se mai pot folosi: . Este o fişă de evaluare preterapeutică cu următoarele obiective: . se spune: încetează! Se notează timpul de execuţie a celor 21 lovituri. începe! După 21 de lovituri. Vrăşmaş . Stanică. precum şi eventualele accelerări. nici mai slab. nici mai repede. percepţii şi reprezentări spaţiale. 11. Se aude..bogăţia vocabularului .detalii reţinute etc. Se activează metronomul la un anumit interval de timp.fluenţa vorbirii .dacă completează corect propoziţia .un cronometru .vocabularul .probe de vocabular . 9) Proba de completare a lacunelor Se cere copiilor să completeze propoziţii cu început dat: Exemplu: Primăvara este..sesizarea esenţialului . E.. atenţie.probe de antonime . tahilalici sau bradilalici. în ritmul metronomului (nici mai tare.caligrafie. Sursa bibliografică: FIŞA DE EXAMINARE A COPILULUI ALALIC C. memorie.7) povestire după imagini Se notează. Proba se poate da oral sau scris. 8) proba de ritm Se determină tempoul spontan şi reproducerea de structuri ritmice. Stanică şi evaluează comportamentul copilului alalic pe 8 coordonate: limbaj.. intensificări de lovituri (la a câta lovitură). slăbiri.. încetiniri.un creion.înţelegerea limbajului 94 . neregularităţi de interval.inventarul vocabularului . şi se urmăreşte: .. atitudine faţă de vorbire. logoped C.amplitudinea vocii şi ritmul vorbirii . Fişa a fost concepută de prof.probe de comparaţii Menţionăm că ordinea probelor este la latitudinea examinatorului. Proba identifică tulburări de ritm în cazul copiilor bâlbâiţi.inventarul sunetelor pronunţate: izolat şi în cuvinte.

stabilitate .reconstituirea imaginilor sau a obiectelor din părţile componente . buze. ce categorii gramaticale predomină g) structuri gramaticale .concentrare-joc mozaic: "ce lipseşte" .identificarea obiectelor prezentate într-o serie dublă de imagini . cerc.imitare model verbal f) vocabular .mişcări supraadăugate Exemple: . culoare. . inconştienţă sentiment de superioritate mişcări mici: 3.numărul de repetiţii necesar pentru fixarea semnificaţiei cuvântului .capacitatea de a asculta poveşti. III. II. gesturi b) înţelegerea vorbirii celor din jur: sonoră. Limbaj: 1.alergări.copiere de figuri: linie. Memorie: .. Atitudine faţă de vorbire: IV.numărul de repetiţii necesar pentru fixarea mnezică a schemei motorii cuvântului . Motricitate: 1. casă FIŞA D E E X A M I N A R E I. Atenţie: . diverse mişcări 2. pătrat.legat şireturi .încheiat nasturi . maxilare fuga de efort încredere în forţele proprii indiferenţă.reconstruirea întregului din părţi disparate . mimică.îndemânare .jocuri cu cuburi orientarea corpului faţă de obiectele din jur VI. Percepţii şi reprezentări spaţiale : .bogăţie. generală .păstrarea celor însuşite 95 .sunt sau nu operaţionale 2.indicarea obiectelor la cerere şi executarea de comenzi verbale simple şi complexe .tăiat cu foarfecă aparat fonator: limbă. impresiv a) posibilităţi de receptare: auz.sortarea de imagini după criterii de formă. ce cuprinde. citire pe buze. cuvinte V. propoziţii.omise b) alterate c) reflectat d) independent e) posibilitatea de articulare . raportat la vârstă expresiv a) pronunţarea de sunete izolate: . categorie .înşirat mărgele .atenţia faţă de vorbire .precizie .

prima silabă a cuvântului. Conduita generală: - .: se dau cuvintele: pară. Sursa bibliografică: Reeducaîion orthophonique nr. 96 . Ex. şcoala logopedică franceză a alcătuit un Program de antrenament al conştientizării fonologice intitulat "Phonorama".VII. mintal. cartof (se dau imagini). din 3 cuvinte date. 3) eliminarea silabică (12 itemi) Se cere copilului să îndepărteze. Se consideră că existenţa sau non-existenţa acestor abilităţi explică progresul sau. 4) identificarea consoanelor (8 itemi) Se cere copilului să găsească pe o fişă în care sunt 3 cuvinte (imagini). PROBE DE CONŞTIENTIZARE FONOLOGICA Este vorba de un set de probe pentru evaluarea competenţelor fonologice ale copilului preşcolar şi şcolar mic. Ex. 2) numărarea silabelor (8 itemi) Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor cuvinte.: se dă cuvântul ţintă avion şi alte 3 cuvinte: palton. Conştientizarea fonologică este un concept nou în literatura logopedică şi ea se referă la capacitatea copilului de-a manipula. iar cuvântul ţintă este "pat".agerime . utilizat în depistarea precoce a dislexiilor şi în intervenţia terapeutică. în mod explicit. întrucât detectează clar segmentele deficitare. Jocul: stereotip organizat independent raportat la vârsta copilului 12. Se aplică începând de la vârsta de 5 ani.apatie VIII. ultima silabă sau cea din mijloc şi să spună ce-a rămas din cuvânt. silabe). Ex. accesul dificil în învăţarea lexiei. pâine. 6) eliminarea fonemelor (8 itemi) Se cere copilului să suprime primul sunet din cuvânt şi să spună ce-a rămas. baston.: braţe->raţe. cuvântul care rimează cu un cuvânt "ţintă". dimpotrivă. cuvântul care nu începe cu aceeaşi consoană ca şi cuvântul "ţintă". coş. 197/1999 (număr tematic). Pornind de la aceste probe. Pe baza lor se pot întocmi programe de intervenţie personalizate. Structura probelor: 1) recunoaşterea rimelor (8 itemi) Se cere copilului să găsească. Probele pot fi folosite şi în diagnosticarea retardului de limbaj şi în afazie. 5) numirea consoanei iniţiale (8 itemi) Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvânt şi să pronunţe fonemul respectiv. unităţile discrete ale limbii şi de-a efectua operaţii cu ele (foneme.

să se noteze la fiecare exerciţiu timpul necesar execuţiei şi toate erorile. Structura probei: 1) Denumirea literelor punctuaţie. 14. globală. dacă înţelege mesajul textului. era. b. ble. textelor de dificultate crescândă. PROBA BOREL . Se prezintă copilului 30". precipitată. apl. Citirea structurilor consonantice: logatomi tip: arc. dacă se respectă semnele de punctuaţie. d. după care trebuie să le identifice. "pe ghicite". E suficient ca subiectul să recunoască şi să explice. 4) 5) Citire de cifre şi numere. u. 2: Denumire de figuri Pe un carton sunt desenate 7 obiecte familiare. 3) psi e t c . glo. ast. propoziţiilor.să nu se întrerupă examinarea chiar dacă se fac erori . Controlul continuităţii în deplasarea stânga/dreapta a citirii (respectarea rândurilor).literele să fie scrise cu caractere cu care copilul e obişnuit . PROBA a r a 97 . PROBA 1: Copiere de figuri Se notează numărul figurilor reproduse corect. F I L H O ) - adaptat Testul verifică maturitatea psihomotorie a copilului. litere predispuse confuziilor cinetice: p. cu povestire 6) consecutivă. inclusiv silabe predispuse confuziilor auditive sau vizuale (consoane surde/sonore.B. (L. Nu se fixează timp limită pentru răspuns. alfabetului (prezentate aleatoriu) şi a semnelor de 2) Silaba . şi are şapte probe.C. Lectura cuvintelor. pla. T E S T A. ca suport pentru învăţarea cititscrisului. n).se dau silabe directe şi inverse.13.MAISONNY PENTRU SCRIS/CITIT Aplicarea lor trebuie să ţină cont de câteva reguli: . Se notează dacă lectura este silabică. d.

un L. El s-a ascuns să le mănânce singur.pe mon . Material verbal: zahăr. unde eşti? Sandu s-a făcut că nu aude.ti .ron ji .til 7: Decupai Copilul trebuie să decupeze o bandă de hârtie. 4. cireşe. un zig-zag.va . nu de corectitudinea pronunţării. urmând o linie ondulată şi o linie în zig-zag.ni .va . Reproducere de fisuri Examinatorul face o mişcare simplă cu degetul în aer: o spirală. o sinusoidă. Rezultatul depinde de calitatea reproducerii şi de existenţa sau absenţa mişcărilor inverse. Toate punctele sunt numărate.ta sal .ren son .tru .de . PROBA TEXT: Sandu avea două mere mari şi frumoase. Uite. un C. 4: Reproducere de cuvinte: Se pronunţă în faţa copilului o serie de cuvinte pe care acesta trebuie să le repete.bi o . trandafir.rel . Subiectul trebuie să reproducă pe hârtie. gogoşi.ron .du . crocodil.el . Se acordă 1' pentru executarea probei. motocicletă. Scorul depinde de numărul de puncte marcate în 30".du . Rezultatul depinde de extensiunea (ce lungime parcurge) şi perfecţiunea executării.re fa-vi-ker sin . locomotivă. 8: Punctare Pe hârtie de caiet cu pătrăţele se cere copilului să pună un punct în fiecare pătrăţel. chiar dacă au fost marcate mai multe în acelaşi PROBA pătrăţel.go . portocale.fi .ta . TESTUL A . un A. Deodată a auzit-o pe sora lui. Sandule.fa .bla . Grosimea liniei este de 3 mm.ci .du .zan .Am două prăjituri şi vreau să-ţi dau şi ţie una.ca .con . . pantof. doamnă. După ce a terminat de mâncat merele.Sandule.jon PROBA PROBA no . un M.zi .me . un cerc. PROBA 5: Reproducerea unei povestiri: Examinatorul povesteşte o istorioară pe care copilul trebuie să o reproducă.ci . televizor. poftim! Sandu a luat-o şi s-a ruşinat de fapta sa. C 1.dur . Se ţine seama de reproducere.bo ţa .lo mi . arc. Geta. relevă date cu privire la: coordonare vizual-motrică (1 -2-1) rezistenţa la inversiuni în copiere de figuri (3) memorie vizuală (2) rezistenţa la ecolalie (4 .tor pul . 5.6) coordonare auditivo-motrică (6) capacitate de pronunţare (6) 98 .din cu . Se număra toîaM ideilor şi aJ detaliilor reţinute.ri . 6: Reproducere de polisilabe Se notează reproducerile corecte: Material verbal: ri . 3. 6.lu mu .ti . strigându-l: . B .te .PROBA 3.bi . a ieşit din ascunzătoare şi a întrebat-o pe sora sa de ce l-a căutat.zen a . 2. un V.j o u ta .cu .

pe aria scriere. dar şi complexe: cu grupuri consonantice tip. Cele mai frecvente deformări ale scrisului sunt redate în 6 categorii (în total 22 itemi) cu grade de dificultate diferite (U=uşor. tipurile de erori: inversiuni. Se cere copilului să reconstituie textul: Ni-cu-şor-a-ple-cat-d-e-a-cas-ăsă-s-e-s-ca4-de4-n-D-u-n-ă-r-e-p-r-i-e4e-nuls-ău-i-a-sp-u-sc-a-ap-a-est-e-pr-ea etc. M-mediu. 3) examinarea cuvintelor: copiere şi dictare. orientarea în spaţiul grafic. dictare). Se cere la fel: a) copiere de silabe simple (directe şi indirecte). 99 .de cuvinte lipsă în propoziţii. întrucât identifică dificultăţile. tipurile de erori întâmpinate de copil în actul grafic. E.7. reproducerea literelor: tipuri de erori. Proba are următoarele etape: 1) examinarea alfabetului. Vrăşmaş. 7) segregare. memorie auditivă (4) gradul de oboseală (5. 5) scriere (copiere şi dictare) de structuri în care apar anumite reguli de ortografie (ortograme) pe care elevul ar trebui să le cunoască. Este un instrument util în construcţia programului de intervenţie personalizată. 7) gradul de atenţie dirijată (2. omisiuni. nivelul scrierii silabice şi al cuvintelor. "Terapia tulburărilor de limbaj". 10. 8) copiere şi dictare de texte. . ritmul scrierii. 4) examinarea scrierii cifrelor şi numerelor (copiere. G=grav). înregistrându-se posibilităţile de sinteză a silabei şi a cuvântului. 8) vocabular şi înţelegere generală (2 şi mai ales 5) 15. b) să scrie după dictare litere. b) să scrie aceste silabe după dictare. 9) compunere după imagini.de litere lipsă în cuvinte. cro şi bla. semnele de punctuaţie. 2) examinarea silabelor. Sursa: PROBE PENTRU EXAMINAREA SCRIERII C. . FIŞA D E EVALUARE A DIFICULTĂŢILOR GRAFICE Sursa: C. Se cere copilului: a) să copieze litere din alfabet. 6) completare: 16. Stanică. 7. fidelitatea copierii. E . adăugiri. 8. 5. Stanică. Se noteză: recunoşterea literelor. 9. substituiri. Vrăşmaş "Terapia tulburărilor de limbaj".

M deformări în scrierea propoziţiei şi frazei lipsa majusculei .U 3. rânduri coborâtoare.M Categoria V: alte criterii 21.G agramatisme atipice .M 4. 10. 17. 7. evidenţiind în mod clar o disgrafie. inversiuni de silabe . Notare: itemurile G = 3 p itemurile M = 2 p itemurile U = 1 p 0-14 p 14-28 p 28-44 p 44 p tulburări uşoare semnal de alarmă necesită intervenţie complexă şi terapie adecvată disgrafie certă între Categoria I: deformări la nivelul literei (formă. îngrămădiri. che/chi. . 19. suitoare. 15 evidenţiază nerespectarea regulilor. titlu. iar 20 (combinat cu 1) poate semnala o disgrafie motorie. proasta organizare a paginii. 11.proporţie . omisiuni de silabe . alineat. 11.U articulări . 11.U scrierea diftongilor.G semne de punctuaţie . 10.U vocabular deficitar în scris (calitate şi cantitate) .M grupurile de litere: ce/ci. 9.mărime .U omisiuni de cuvinte .M 5.formă . omisiuni de litere .contopiri ale literelor Categoria II: deformări în scrierea cuvintelor Item: 2. 13.M 7. t/d. 12. ghe/ghi . ge/gi. Categoria IV: pagina 20. c/g. triftongilor. 15.U contopiri de cuvinte . confuzii de litere: . 9.atipice . 12. 21 sunt cea mai puternică abatere. adăugiri de litere . . scrisul în oglindă . Itemurile 3. aşezarea în pagină etc.M . 16. 4. p/b etc.M erori socio-lingvistice (de context cultural) .G 100 . a grupurilor consonantice .tipice: f/v.Itemurile 5. 18.G 6.M conjugări .distanţă . dimensiuni) Item: lizibilitate: . substituiri de litere . proporţie.M inversiuni de cuvinte . frânte. 14.M T T ^ Categoria III: 8.

Categoria VI: cifre şi numere 22. scrierea cifrelor şi numerelor - M

17.
Sursa:

EVALUAREA PREDISPOZIŢIILOR LEXICE - FAYASSE Ghid de predare- învăţare & R E N I N C O , 2000. pentru copiii cu cerinţe

(1981)
speciale, UNICEF

educative

a)

Urmărire cu privirea - urmăreşte obiectele de la stânga la dreapta; - urmăreşte cu degetul o linie de la stânga la dreapta; - denumeşte imagini de la stânga la dreapta; - trece la linia următoare; - denumeşte imagini de la stânga la dreapta cu trecere la linia următoare. Schema corporală - identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, prin imitaţie; - identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după indicare; - identifică stânga-dreapta asupra propriului corp, după numire. Discriminare auditivă: - discriminare între 2 zgomote diferite; - discriminare între 2 sunete diferite executate de acelaşi instrument muzical; - discriminare între 2 cuvinte ce diferă printr-un fonem. Discriminare vizuală. - discriminarea culorilor: prin imitare (corespondenţă), desemnare. - discriminarea formelor: prin imitare, desemnare, denumire. - discriminarea detaliilor într-o imagine. Organizare temporală: - reproducerea a 2 acţiuni într-o ordine determinată; - reproducerea a 3 acţiuni într-o ordine determinată; - reproducerea prin imitare verbală a unei succesiuni de 2 cuvinte; - imitarea verbală a 3 cuvinte legate; - diferenţierea între două ritmuri; - reproducerea unei structuri ritmice formate din 2 elemente; - reproducerea unei structuri ritmice formate din 3 elemente; - ordonarea a 2 imagini în ordine temporală; - ordonarea a 3 imagini în ordine temporală; - identificarea relaţiei înainte şi după într-o imagine; - repetarea unei secvenţe de două cuvinte; - repetarea unei secvenţe de trei cuvinte. Organizarea spaţială - punerea în corespondenţă a unor imagini cu introducerea de coordonate spaţiale de bază (sus-jos; stânga-dreapta; deasupra-dedesubt) - indicarea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine; - numirea coordonatelor spaţiale de bază într-o imagine. Memorare: - reproducerea unui gest; - reproducerea unei secvenţe de 3 culori; - reproducerea aranjării a 3 imagini; - recunoaşterea obiectelor din imagini. 101

b)

c)

d)

e)

f)

g)

h)

Clasificare şi seriere - găsirea elementului în plus; - ordonarea după mărime.

18.
Sursa:

1
C.

SCALA DE EVALUARE ~ H A R V E Y

(preşcolari)

Stanică, E.

Vrăşmaş - "Terapia tulburărilor de limbaj".

Conţinut: 1. Mişcarea orizontală a ochilor 2. Mişcarea verticală a ochilor 3. Explorează mediul ambiant 4. Caută un obiect căzut pe jos 5. Prinde cu 2 degete 6. Poate indica cu degetul 7. Are preferinţă pentru o mână 8. Construieşte un turn cu 2 cuburi 9. Construieşte un turn cu 3 cuburi 10. Construieşte un turn cu 4 cuburi 11. Poate arunca o minge 12. Mâzgăleşte 13. Trasează linii verticale 14. Trasează linii orizontale 15. Construieşte un turn din 8 cuburi 16. Trasează un cerc 17. Pliază o hârtie în două 18. Pliază o hârtie în patru 19. Desenează o scară 20. Desenează un om 21. Trasează perfect o cruce 22. Desenează un cerc (nivelul II) - fără ezitări 23. Trasează un pătrat 24. Desenează o casă 25. Desenează un triunghi 26. Scrie 3 litere şi 3 cifre 27. Scrie prenumele 28. Desenează un omuleţ (nivelul II) 29. Trasează lejer un pătrat 30. Trasează lejer un romb 31. Scrie cifrele de la 1 la 9 32. Scrie numele şi prenumele 33. Scrie 12 litere 34. Trasează perfect o fereastră 35. Scrie 24 de litere

2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p 3p

Scala, după cum se observă, înregistrează abilităţile copilului în domeniul psihomotor şi evaluează potenţialul de învăţare, în etapa pre-grafică. 102

19.
Sursa:

P R O B E DE EXAMINARE A LEXIEI ( N . GHEORGHIŢĂ, A. FRADIS) C. Păunescu - "Tulburări de limbaj la copil".

Au fost concepute de autori pentru examinarea lexiei la afazici. Probele au următoarea structură: 1. Examen la nivelul literelor a) Se prezintă copilului 20 de litere mari de tipar şi se cere să găsească litera de tipar mică. Literele de tipar mari sunt aşezate în ordine alfabetică, iar cele mici în ordine aleatorie. Se cere copilului să găsească litera de tipar mare după litera auzită (pronunţia literelor e aleatorie). Lectură expresivă. Se cere copilului să citească cu voce tare cele 20 de litere (de tipar mare).

b) c)

2.

Examen la nivelul cuvintelor a) Se cere copilului să găsească imaginea corespunzătoare unui cuvânt scris, pentru a aprecia capacitatea de a înţelege cele citite (lexie receptivă). Se prezintă 15 imagini: greblă, cui, cheie, ciocan, găleată, cană, stropi­ toare, gheaţă, foarfece, geantă, furcă, mănuşă, baie, sapă, pieptene. Se arată cuvântul scris şi se cere imaginea corespunzătoare. b) Pentru aprecierea capacităţii de înţelegere auditivă a ceea ce citeşte se prezintă copilului în ordine aleatorie un cuvânt şi se cere să arate cuvântul scris pe cartonaş. Lectura expresivă. Se cere copilului să citească cu voce cuvintele scrise pe cartonaşe reprezentând imaginile amintite.

c)

3.

Examen la nivel propoziţional a) Lectura receptivă. Din 10 serii de 3 propoziţii scrise pe cartonaşe şi 10 imagini trebuie să stabilească corespondenţa dintre propoziţia corectă (una din trei) şi imaginea corespunzătoare. Exemplu de 3 propoziţii: Cizmarul repară ghete (corectă). Cizmarul repară un scaun (asemănătoare la început). Cizmarul porneşte maşina (complet diferită). Lectură expresivă. Se cere copilului să citescă un text în care apar şi cuvinte cu un anumit grad de dificultate.

b)

20.
Sursa:

PROBA D E CITIRE - B O V E T

C. Stanică, E . Vrăşmaş - "Terapia tulburărilor de limbaj".

Se utilizează pentru înregistrarea tipurilor de erori în actul lexic. Se poate aplica de la vârsta de 7 ani. Se citeşte un text, de către copil, timp de 1 minut. Examinatorul notează, în acest timp, numărul de cuvinte citite şi numărul de erori: 103

confuzii litere .L Q B R O T Sursa: M. L2. Paris. pod. L3.greşeli punctuaţie . cuvinte bi şi polisilabice cu grupuri consonantice.greşeli de orientare(rânduri sărite) Se împarte numărul de cuvinte citite la numărul erorilor şi se obţine un coeficient de corecţie. bilet sau pat. 21. D2: are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să precizeze elemente comune în anumite cuvinte (exemplu: balon.Număr cuvinte citite Număr cuvinte greşite Tipuri de greşeli: .confuzii cuvinte . triftongi L2: evaluează capacitatea de citire "în gând" a cuvintelor uzuale.reluări . care este cu atât mai mare cu cât citirea este mai corectă. diftongi. 0 4 ) Ol: 02: 03: 04: probă probă probă probă de de de de dictare foneme dictare cuvinte uzuale ortografie lexicală pe bază de imagini ortografie sintagmatică 104 ."Lire avec épreuves pour évaluer la capacité de lecture". par). L4) LI: text cu dificultăţi progresive în care apar 5 propoziţii. 0 2 . baston. de băieţi etc. D l : are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să identifice termenii complementari celor daţi (antonime). cuvinte monosilabice dificile.) L3: este o subprobă de completare de propoziţii cu un cuvânt corespunzător ce trebuie ales din mai multe cuvinte L4: evaluează capacitatea de citire şi înţelegere a mesajului unui text (răspuns la întrebări) 3) Seria ortografie: are 4 subprobe (Ol.deformări . 0 3 . Este o probă de tip predictiv care permite depistarea predispoziţiilor în lectură şi evaluează capacităţile lexice. PROBA DE EVALUARE A CAPACITĂŢII LEXICE .repetări .omisiuni . 2) Seria lectură: are 4 subprobe (LI. Proba are 3 serii: 1) Seria "predispoziţii" (prelexie) este folosită pentru preşcolari şi are 2 subprobe ( D l şi D2). Se cere bararea anumitor cuvinte dintr-o serie de 120 (numele de animale. Lobrot . 1980.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 8. Adaugă litera care lipseşte acestui cuvânt: asa 4. 7. Structura probei: 1. PRUNĂ. rana. 105 . MERE. Desenează capacul pe sticla cea mai mare: 5. MINER MEDIC MARINAR Elevul care va rezolva acest exerciţiu va primi nota zece. ELEFANT.Morlanwelz. RANA. TEST DE ÎNŢELEGERE A LECTURII Adaptare realizată de V. Andrei spune: Când voi fi mare voi naviga pe un vapor mare. Ce va fi Andrei? Subliniază răspunsul corect. CANA. Scrie primele trei cuvinte din frază. Cotare: Primele 5 itemuri Itemurile 6. Oprea după textul de lectură Hainaut . Paula şi Ion pleacă în excursie. casa. Măria. Subliniază cuvântul corespunzător imaginii: 1. Subliniază fructele: CAL.22. Arată imaginea corespunzătoare cuvântului: A pahar 3. încercuieşte numărul persoanelor care pleacă. PERE. Horia. Care este cel mai mic dintre cele trei animale? PISICĂ. 9. Scrie ultimele două cuvinte ale frazei. Scrie numele tău şi subliniază-1. ARDEI. 7. CASA 2. cana 2. ROŞIE. Radu. MUSCĂ 6. 8 Itemul 9 Total IP 2p 3p 14 p (100 %).

cuvinte probe de orientare spatio.. 6. 10. 4. 2. 2. 4. 1. 3. Vârsta Gradiniţa/şcoala Data evaluării .temporală probe de motricitate (copiere figuri) probe de atenţie culori 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 50 Semantic Structura gramaticală Alte probe Scor total Cotare: 2 puncte 1 punct 0 puncte pentru rezolvare totală rezolvare parţială (în jur de 50%) nu rezolvă nici un item sau 1-2 Se totalizează punctele şi se compară cu punctajul total estimat la 6-7 ani = 50 p. calculându-se procentajul individual. SCOR ESTIMAT SCOR INDIVIDUAL SCOR FINAL ARIE ITEMI Fonetic 1. FIŞA DE MONITORIZARE A COPILULUI CU RETARD DE LIMBAJ (V. 8. 4.. 6. Scor individual Scor total 106 ? x 100 50 . 3. 5. 5.23. 9. 3. 1. 7. 2. recunoaşterea rimelor numărarea silabelor eliminare silabică identificarea fonemului numirea fonemului iniţial eliminare fonemică vocabular definiţii integrare antonime relaţii cauzale sesizarea absurdului înţelegerea conceptelor abstracte completare lacune comparaţii cunoaşterea utilităţii unor obiecte propoziţii după imagini liante gramaticale povestire după imagini ordonare logică a imaginilor probe de memorie: cifre. 5. 4. 3. 1. OPREA) Nume/prenume . 2.

limbaj normal dezvoltat 75 .retard mediu sub 50 % .retard sever Fişa de evaluare a retardului de limbaj se poate aplica copiilor între 5 şi 8/9 ani şi oferă un profil al competenţelor şi dificultăţilor copilului în cele trei arii ale limbajului. Ea este însoţită de materiale verbale pentru toate cele 25 de subprobe. 107 . dar şi în unele abilităţi necesare în dezvoltarea comunicării.100 % .Estimare: 75 .50 % .

GUILLMAIN Elena Vlad . In timpul probei se va nota: slaba coordonare motorie.echilibru . Pe parcurs. 1 creion. Tabel cu corespondentul vârstei controlate: Vârsta Număr de liniuţe (cel mai bun la ambele mâini) 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani Hani 108 57 74 91 100 107 115 ."Evaluarea în actul educaţional terapeutic". conştiinciozitatea.forţă .Secţiunea a V-a t PROBE DE MOTRICITATE 1. copilul va fi încurajat să lucreze cât mai repede.rapiditate .coordonare dinamică generală . Materiale: .viteză . Obiectivele probei: s evaluarea comportamentului motor: .orientare spaţială Indicatori: gradul de întârziere psihomotorie dificultăţi motorii precizarea gradului deficienţei Mod de administrare: individual vârsta 4-11 ani Spre exemplificare.coordonare dinamică a mâinilor . Administrare: Se dă copilului coala de hârtie şi i se spune că în fiecare pătrăţel va trebui să traseze o liniuţă (orizontală sau verticală). Se repetă proba cu cealaltă mână. 25 în lungime. tot un minut. 1 cronometru. I se va repeta insistent că trebuie să execute foarte rapid. impulsivitatea.îndemânare . Dacă nu respectă indicaţia. Sursa bibliografică: PROBA OZERETSKI .rezistenţă: . Durata probei este de 1 minut. neliniştea. instabilitatea. se întrerupe proba şi se reia de la capăt. dar cât mai repede cu putinţă.o coală de hârtie pe care sunt desenate pătrăţele cu latura de 1 cm: 10 pătrăţele în înălţime. Nu trebuie să sară peste nici un pătrăţel şi nu are voie să revină asupra celor sărite. redăm proba de rapiditate.

P I A G E T H E A D Sursa: E. aşezate de la stânga la dreapta. mişcărilor făcute de profesor. la propria persoană 1.+ probele corectate spontan se notează cu . Atinge mâna mea dreaptă 3. 2. Vlad . 8. la 15 cm. Du mâna stângă la ochiul drept 3. 6. 1. Arată mâna dreaptă 3. 4. aflat în faţa lui Mâna stângă la ochiul drept Mâna dreaptă la ochiul drept Mâna dreaptă la ochiul stâng Mâna stângă la urechea stângă Mâna dreaptă la urechea dreaptă Mâna stângă la urechea dreaptă Mâna dreaptă la urechea stângă Mâna stângă la ochiul stâng 3/3 9 ani 6/8 10 ani Reproducerea mişcărilor după anumite figuri schematice (opt mişcări de executat după desen) Recunoaşterea poziţiilor a trei obiecte Material: 3 minei depărtate una de alta. Du mâna dreaptă la ochiul stâng 4."Evaluarea în actul educational". Atinge mâna mea stângă 2.probele nereuşite două greşeli corectate spontan (-. Profesorul ţine mingea în mâna dreaptă "In ce mână am mingea? " Imitarea 1. 7. Mingea galbenă e la dreapta sau la stânga celei roşii? se notează cu + probele reuşite se notează cu . Du mâna stângă la urechea dreaptă Poziţia a 2 obiecte (două mingi de culori diferite) 5. 5. 5/6 8 ani Recunoaşterea dreapta/stânga la altă persoană care stă în faţă. Mingea roşie e la dreapta sau la stânga celei albastre? 2. Mingea albastră e la dreapta sau la stânga celei roşii? 4. 6/8 11 ani Explicaţia: Trebuie săfiifoarte atent. Mingea albastră e la dreapta sau la stânga? Nr de probe la care trebuie să se răspundă corect 6 ani 3/3 7 ani B. +) se consideră reuşită 109 5/6 Notare: . Mingea roşie e la dreapta sau la stânga? 6. Mingea albastră e la dreapta sau la stânga celei galbene? 5. 3. Vezi cele 3 minei? Spune cât mai repede posibil. Executarea de mişcări la comandă 1.PROBA D E ORIENTARE SPAŢIALĂ . 1. Vârsta Descriere Se cere copilului să recunoască partea dreaptă şi stângă. Arată ochiul stâng A. Du mâna dreaptă la urechea stângă 2. Mingea roşie e la dreapta sau la stânga celei galbene? 3. Arată mâna stângă 2.

dacă foloseşte dreptul S .dacă la o probă foloseşte dreptul şi la cealaltă stângul 110 c) .mână . .5 cm în diametru. Formula lateralităţii a) Dominanţa mâinilor: notarea se face cu literă mare sau mică.când probele 7.dacă foloseşte ochiul stâng la trei probe s .o puşcă jucărie Se cere copilului să imite vânătorul când ţinteşte.dacă foloseşte stângul M . 9 sunt efectuate cu mâna stângă M .cazurile rare. PROBA DE LATERALITATE " HARRIS Sursa:Elena Vlad. 2=ambele picioare.10) sunt efectuate cu mâna dreaptă d . 8. întoarcerea ceasului deşteptător 3. Obiective: Stabilirea lateralităţii pe coordonatele ochi . 9 sunt efectuate cu mâna dreaptă S .3. aruncarea mingii 2. într-o anumită direcţie.când 10 probe sunt efectuate cu mâna stângă s .când probele 7. S=ochiul stâng.când 10 probe (1 . 8.un telescop (tub lung de carton) Se cere copilului să privească prin tub. S = stânga.un carton 25 cm x 15 cm găurit în centru. tăierea cu foarfecă 9. Aruncarea mingii Notare: se notează piciorul folosit: D=piciorul drept.picior. 2=ambii ochi. foloseşte ochiul drept S . Şotron 2. foloseşte ochiul stâng M . perierea dinţilor 5. . 2 = ambele mâini b) Dominanţa ochilor Material: . răsucirea unei chei 4. c) Dominanţa piciorului 1.toate celelalte cazuri b) Dominanţa ochilor: D . Se cere copilului să ia cartonul şi să privească prin orificiu. scrisul Se notează ce mână a folosit copilul: D = dreapta. "Evaluarea în actul educaţional terapeutic ". a) Dominanţa mâinilor Se cere copilului să mimeze următoarele acţiuni: 1. pieptănatul părului 6. întoarcerea unui buton 7. când priveşte cu ambii ochi Dominanţa piciorului: D . Se notează ochiul folosit la fiecare probă: D=ochiul drept.dacă foloseşte ochiul drept la trei probe d .dacă la două din trei. S=piciorul stâng. cu un orificiu de 0. ştergerea nasului 8. tăierea cu un cuţit 10.dacă la două din trei. D .

111 . Fii atent.R E Y (adaptată) Sursa: C. 2. BATERIA DE LATERALITATE . Copilul aflat în faţa examinatorului e rugat să execute anumite mişcări după modelul acestuia. Materiale: o foaie de hârtie şi un creion Aplicare: Se cere copilului să pună ambele mâini.pentru fiecare grupă.. ochiului şi piciorului. să le ridici numai pe acestea. Proba e corectă (lipsa sincineziei) atunci când copilul nu ridică omologul mâinii opuse. Vrăşmaş - "Terapia tulburărilor de limbaj ". 3. Profesorul trasează cu creionul conturul celor 10 degete. major index auricular inelar Notare: Se notează cu + şi . Obiectiv: observarea comportamentului motric al copilului şi stabilirea dominanţei laterale.GALIFRET GRANJON Sursa: R. fără să le mişti pe celelalte. palmele cu degetele răsfirate pe foaie. 4. 5. începe! Modelul succesiunii grupelor de degete: Mâna dreaptă 1. Z a z z o . Stanică. 3.Ea vizează să evalueze şi să determine dinamica lateralizării la nivelul mâinii. Gesturi. 2. după cum mâna stângă sau dreapta e deasupra. Dominanţa manuală A. TEHNICA DE APLICARE: I.Interpretare: Dreptaci: D D D Lateralitate încrucişată: D S D Lateralitate neprecizată: d d D sau s s D Stângaci: S S S PROBĂ PENTRU DETERMINAREA U N O R SINCINEZII D I G I T A L E . Instructaj: Iţi arăt câte un deget la fiecare mână şi tu trebuie să le ridici pe ambele în acelaşi timp. E . 4. index major inelar auricular index Mâna stângă 1.JWanuel pour Vexamen psychologique de Venfant". a) „încrucişează braţele" Cotare: se notează D sau S.

în funcţie de mâna care apucă. Se repetă de trei ori. în etapa a doua. Dominanta oculară A. Se notează scorul pentru fiecare repriză şi se calculează totalul pentru fiecare mână. în funcţie de mâna dominantă sau = dacă timpul este egal între cele două mâini.b) „încrucişează degetele" Cotare: se notează cu D sau S. după ce mână utilizează aprinderea chi­ britului. după cum degetul mic drept sau stâng este în exterior. b) Acţiuni bimanuale 1. Trebuie să le iei astfel (se face gestul prinderii cărţii între arătător şi police). Se notează ochiul folosit. în funcţie de mâna aflată deasupra. Gesturi II. cu o singură mână să-şi pieptene părul Se notează la toate cele trei activităţi S sau D după mâna folosită punctare . Acţiuni: a) Acţiuni cu o singură mână: Se cere copilului să execute anumite acţiuni: 1. C. ca mine" Cotare: se notează cu D sau S. Eşti gata? începe! Se declanşează cronometrul. „întoarce-te şi prinde-ţi palmele" Cotare: se notează cu D sau S. timp de 1 minut. 2. Privirea unui obiect: se cere copilului să privească un obiect printr-un carton care are tăiat un orificiu la mijloc. c) d) e) 0 B. Se notează D sau S. „pune un pumn peste altul. deşurubarea unui dop. 112 . Se notează mâna activă D sau S.Copilul trebuie să facă puncte pe o hârtie. D. ţinând cartonul în mâna opusă ochiului director. „fă o cruce cu degetele arătătoare" Cotare: se notează cu D sau S. în funcţie de mâna care e deasupra. cu cleştele. Se notează la fel. D sau S. Se notează timpul total. 4. 3. „pune o mână peste alta" Cotare: se notează cu D sau S. Apoi se cere să privească un alt obiect. Se repetă toate probele de la a) la f) şi se observă dacă comportamentul se schimbă sau nu. cât de repede poţi. în faţa ta. Se notează ochiul director D sau S. Se dă copilului un pachet de cărţi de joc şi i se spune: Trebuie să pui cărţile una câte una. Distribuirea cărţilor de joc. Se notează la fel. să bată un cui cu ciocanul. II. cu o singură mână să scoată cuiul. pentru fiecare mână. în funcţie de prezenţa arătătorului drept sau stâng deasupra. se cere să facă acelaşi lucru cu cealaltă mână.

Urcatul pe scaun.. Se notează iar ochiul director. 3_ Total A doua oară Acţiuni bimanuale: 1. Dominanţa picioarelor A. B. Se notează piciorul utilizat. aprinderea chibritului 3. III. M. La prima încercare cartonul e ţinut cu ambele mâini. 4.S. FIŞA DE Î N R E G I S T R A R E Numele copilului I. 1_ 2.A treia oară se schimbă iar direcţia privirii şi mâna care ţine cartonul. 1.D. Se notează D sau S. Se notează piciorul folosit. la a doua cu o mână opusă ochiului director. B. Ochirea. 3. în funcţie de ochiul folosit.. cărţi de joc 1. Gesturi Prima dată a) b) c) d) e) 0 B. încrucişarea braţelor încrucişarea mâinilor Suprapunerea palmelor Crucea Suprapunerea pumnilor Prinderea mâinilor la spate Acţiuni a) cu o singură mână: 1. Se notează piciorul care se ridică primul. 113 . Performanţe manuale A. 2_ 3. D. Se cere copilului să privească în interiorul unui flacon (sticlă) pentru a spune ce este înăuntru. pieptănatul punctare M. în total sunt trei încercări. Total b) ciocanul scoaterea cuielor. împingerea cu piciorul a unui lucru Şutul în minge. 2. deşurubarea dopului 2. la a treia cu cealaltă mână. C. 2. Săritura într-un picior.

D. mişcări. o cruce. B. 1. Dominanţa la nivelul picioarelor A. figuri geometrice. se cere copilului: . Kreindler . un om. zig-zag-uri cu mâna în aer a cânta la pian a reproduce un ritm b) se cere copilului să ia în mână o serie de 8 obiecte (ciocan. gumă. Desen a) desen din memorie: se cere copilului să deseneze un arc. un copac.marcarea arătătoarelor pe un ceas desenat 114 . prin imitaţie. de a aprecia şi analiza relaţiile spaţiale şi de a executa construcţii simple sau complicate. C. cheie. Mişcări a) se cere copilului să execute. Dominanta oculară A. Ochirea III."Agnozii şi apraxii". (adaptare) Scop: evidenţierea abilităţilor de a efectua anumite gesturi. b) desen copiat: se foloseşte seria de figuri Bender-Santucci. pistol. PROBE PENTRU EXAMINAREA PRAXIILOR Sursa: A . Privirea prin orificiu: 1 2 3 B. perie de dinţi. 2. lumânare) şi.II. în funcţie de rezultate se stabileşte profilul dominanţei laterale. prin cuvinte şi gesturi. în plus. gesturile examinatorului: a pune mâna sub bărbie a atinge urechea cu degetul arătător a saluta a trimite bezele a se pieptăna a chema pe cineva cu un gest a bate cu ciocanul a merge în jurul unui obiect a se ruga a aplauda a face cercuri.marcarea centrului unui cerc . foarfecă. să arate cum le întrebuinţează. Probele pot identifica caracteristicile funcţiei vizual-motorii care condiţionează reuşita în lexie şi grafie. lacăt.

inexactitatea = raportul dintre numărul total de erori (omisiuni + adăugiri) şi numărul de semne ce trebuia bifat. la care este alăturat un bastonaş situat exterior. una pentru bifarea unui semn. acoperit cu un dreptunghi pe care sunt aşezaţi ochelari. un turn etc. . Bine înseamnă să fii atent pentru a nu uita nimic. Gilly execuţia probei se face pe fond muzical.să construiască din chibrituri un pătrat. Se calculează: . Construcţii Se cere copilului: . Gilly . Fiecare semn este alcătuit dintr-un pătrăţel cu latura de 3 mm. Pieron) Material: Se dau copilului două foi de hârtie. dar să fii atent să nu uiţi ceva. Aplicare: Esenţial în instrucţie este să se precizeze: "Trebuie să lucrezi bine şi repede. plus numărul adăugirilor (semne bifate greşit). cealaltă pentru bifarea a două semne. Exemplu: 7. să recompună un om din părţile lui componente tăiate din carton să aleagă dintr-un număr de beţe pe cele cu dimensiuni egale să modeleze din plastilină să reproducă construcţii de cuburi să urmărească cu creioane diferit colorate conturul figurilor suprapuse (Abelson) sunt desenate suprapus conturul unei căni de apă. Atenţie începe! " în varianta adaptată M. Modelul semnului ce trebuie bifat este tipărit în partea de sus a foii. Proba aparţine lui R. 115 . Nivelul 2: copilul trebuie să bifeze toate semnele ce aparţin altor două categorii. Cele opt poziţii posibile ale bastonaşului determină opt categorii a câte 125 semne fiecare. dar se notează timpul de execuţie."Elev bun. ai voie să corectezi. Notare: proba de bifare a unui singur semn nu se cronometrează. elev slab". cu câte 25 semne. fie perpendicular pe mijlocul unei laturi.000 semne în total. un dreptunghi să construiască din cuburi un gard. Repede înseamnă cât de repede eşti tu în stare. Proba are două niveluri de dificultate: Nivelul 1: copilul trebuie să bifeze toate semnele având un bastonaş perpendicular pe mijlocul laturii superioare. însoţit de o poveste. Vom avea astfel 2 indici de viteză (VI şi V2) şi 2 indici de inexactitate (Ini şi In 2). Indicele de randament corespunde numărului de semne bifate corect în unitatea de timp. La proba de bifare a două semne se acordă 10 minute. Dacă greşeşti. Sursa: PROBA DE BIFARE A UNOR SEMNE M.viteza (numărul de semne/minut). El este notat după fiecare 4 rânduri.3. adică 1. al unui pahar cu picior. Zazzo (inspirat din H. Fiecare foaie are 40 rânduri. fie în prelungirea unei diagonale.

Material: foaie de hârtie format 27/42 cm pe care ese desenat un cadrilaj de 25/36 cm. Bontilă.probă pentru rapiditate şi lateralitate c) proba "Perle" (Claparede. până te opresc eu.precizia execuţiei .indicele de randament Pentru evaluarea motricitatii se mai poate folosi bateria de probe G. Contează să mergi cât mai repede. N i v e l de vârstă 6 .probă pentru lateralitate d) proba "Decupaj" (Claparede. dar nu uita că nu trebuie să fie decât una singură în fiecare pătrăţel. Eşti gata? începe!" Se porneşte cronometrul.C. Sursa: PROBA DE PUNCTARE .M.atenţiei voluntare 8.fenomenelor de oboseală . Walther) . Este vorba de 6 probe: a) proba de punctare Binet-Vaschide . rapiditate. Aplicare: I se spune copilului: "Vei trage o liniuţă în interiorul fiecărui pătrăţel cât mai repede cu putinţă.probă de precizie şi îndemânare e) proba "Discuri" (Walther) . elev slab ".Probele de bifare (există şi probe de bifare a unor litere) se folosesc pentru testarea: .viteza medie . precizie.probă pentru precizie şi coordonare senzoro-motorie O descriere completă a lor se găseşte în lucrarea recent publicată "Evaluarea în actul educaţional-terapeutic".1 6 ani.totalul liniuţelor marcate în 6 minute . Fiecare pătrăţel are latura de 1 cm.gradului percepţiei . Gilly . autor Elena Vlad. Nu ai voie să te întorci înapoi să completezi. Bontilă "Teste psihologice"."Elev bun. STAMBAK M. Proba aparţine lui M. Stambak. Se notează numărul de liniuţe la fiecare 30 de secunde. Se calculează: .6 ani. şi în lucrarea de referinţă: G. O poţi trasa oricum vrei. 116 . Scop: aprecierea proceselor de mobilizare: viteză. Walther) . Aceste probe au fost etalonate în România pe copii începând cu vârsta de 5 .probă de rapiditate b) proba 'Tapping" (C.C.numărul de liniuţe marcate pe minut .probă pentru lateralitate f) proba "Bile" (Walther) . Proba se opreşte la 8 minute.Walther) . Foaia se prezintă copilului în lăţime.capacităţii de discriminare vizuală .erori .eficienţei psihomotorii .

2.paginile 265-286.A.P. în aceeaşi lucrare se află şi o SCALĂ A COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE. acest instrument este deosebit de valoros pentru alcătuirea planului de intervenţie personalizată. ocupaţie. comportamente. 3.A. Se spală şi se şterge singur pe mâini Denumeşte obiectele din anturajul său imediat Mănâncă singur. pentru măsurarea dezvoltării psihosociale.dacă copilul răspunde integral întrebării nota este +. Una din cele la care se face cel mai des referinţă este aceea a lui H.. 287-324).. Harta reliefează (zonele gri) abilităţile asupra cărora trebuie să se intervină educaţional pentru stimulare şi dezvoltare.C.A. . Numele şi prenumele Data naşterii: anul Data examinării: anul Adresa grădiniţei: luna luna ziua ziua COTARE DA 1.G. comunicare. performanţe. P. Astfel: . fiecare apreciindu-se cu semnul + sau . în literatura de specialitate şi în practică mai circulă Scara Hurtig-Zazzo.. Pentru detalii. utilizând corespunzător tacâmurile NU 117 . SCARA VINELAND O versiune adaptată a acestei scări a fost realizată pentru preşcolari de Centrul de ştiinţe sociale al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.l. Pe această hartă (P. nu poate fi reprodusă în această lucrare. se notează cu .2).A. Completarea ei de către specialist/educator dă putinţa realizării unei „hărţi de evaluare progresivă a dezvoltării sociale" în 4 arii principale: autoservire. şi scara VINELAND. la fel de extinsă (pag.dacă corespunde numai parţial sau deloc. Din acest motiv. 2. Scala fiind foarte extinsă. Ea are 37 de itemi. Gunzburg (P.) sunt evidenţiate abilităţi. P.Secţiunea a Vl-a i MATURIZAREA PSIHOSOCIALĂ SCALA DE MATURIZARE SOCIALĂ - GUNZBURG Pentru evaluarea nivelului de M A T U R I Z A R E P S I H O S O C I A L A există mai multe scale. Vlad) . socializare. dar şi dizabilităţi.C. se va consulta lucrarea „Evaluarea în actul educaţional terapeutic" (E.C.

Merge la grădiniţă fară însoţitor 24. Povesteşte trăirile 14. Se culcă în pat fără ajutor 13. Este impresionat de cărţile. comisioane de dragul recompensei 27. ciocanul etc. 7. Comunică cunoştinţele dobândite şi altora 18. Concepe şi confecţionează o jucărie sau o unealtă simplă 26. Foloseşte adecvat pieptenele şi periuţa de dinţi 11. 9. Participă la mici jocuri de concurs 21. 5. Execută munci. revistele şi jurnalele cu imagini 17. trotineta 15. îndeplineşte independent (singur) sarcini ocazionale de gospodărie 16.4. Circulă în incinta grădiniţei fără însoţitor 12. 8. Redă prin mimică şi gesturi personaje imaginare din poveşti 28. Deosebeşte realitatea de poveste 118 . Are deprinderi de mânuire a uneltelor (cleştele.) 19. şi în acest timp este în stare să aibă grijă de sine însuşi şi de alţii 29. 6. Face baie singur (cu mic ajutor) 23. Poate fi lăsat singur pentru ore întregi. descheie şi agaţă veşmintele singur Contribuie la rezolvarea unor sarcini simple în gospodărie Ţine corect creionul sau creioanele colorate în timp ce desenează Taie cu foarfecă 10. Este precaut (evită pericolul) Se îmbracă singur încheie. Ştie să facă cumpărături cu o sumă mică 25. Participă la jocuri colective şi respectă regulile jocului 22. Imită roluri cu diferite jucării 20. Se dă cu săniuţa.

fară reacţii emotive deranjează pe ceilalţi fură este turbulent plânge uşor este preocupat de propria viaţă interioară este retras. vrea să fie remarcat nu ştie să se distreze. 10. preferă să se joace singur este gelos pe alţi copii 119 Niciodată Uneori Frecvent . nu poate sta liniştit solicită atenţie. UNICEF & Numele elevului: Data evaluării: Examinator: . 8. în jurul domiciliului 33.W E R R Y . Se joacă în mod adecvat cu jucării de construcţie 32.învăţare RENINCO. Citeşte din proprie iniţiativă Totalul cotelor şcolarului: EXAMINATOR: LISTA D E C O N T R O L PENTRU DEPISTAREA T U L B U R Ă R I L O R D E C O M P O R T A M E N T . conform regulilor de circulaţie. Q U A Y (adaptare) Sursa: Ghid de predare . 11. Este capabil să redea unele semne (elemente) grafice Totalul cotelor preşcolarului: 35. pentru copiii cu cerinţe educative speciale. 2002). fară expresie. 4. Se orientează singur şi circulă. 5. Redă independent un fragment dintr-un basm şi formulează morala 34. Recepţionează şi transmite corect mesaje verbale sau obiectuale 31.30.Nr. 9. 6. Foarte des COPILUL se comportă straniu sau inadecvat se agită. 2. 13. 7. crt 1. 3. Scrie cuvinte simple (utilizează rechizite de scris) 36. 12. se comportă ca un adult este timid are privirea fixă.

imită p e alţii e s t e s t â n g a c i . 36. 31. 44. n u s t ă într-un l o c e s t e distrat d i s t r u g e b u n u r i l e s a l e s a u a l e altora. 22. n e p o l i t i c o s nu termină ce a început e lipsit d e e n e r g i e n u ţine s e a m a d e instrucţiuni este nervos este grosolan e s t e irascibil are raporturi d i f i c i l e c u c o l e g i i . 34. debit verbal rapid se bate cu colegii are a c c e s e colerice. f a c e p e d o s c e e a c e i s e s p u n e e s t e impertinent. 33. 42. 40. d e s t o m a c etc. e s t e i z o l a t d e ei s e p l â n g e adesea d e dureri d e c a p . dificil d e s t ă p â n i t e s t e d e p r i m a t . 19. 24. 18. 47. 48. m e r e u trist refuză s ă colaboreze. uşor de influenţat. 17. e v i t ă p r e z e n ţ a celorlalţi este pasiv. 27. u ş o r d e rănit e s t e l e n e ş l a ş c o a l ă şi î n o r i c e a c t i v i t a t e îi e frică d e o r i c e e s t e c u c a p u l î n nori este încordat. îşi schimbă des activitatea f a c e p e el z i u a s a u n o a p t e a e s o m n o l e n t . dificil d e înţeles. îşi c o o r d o n e a z ă g r e u mişcările s e a g i t ă c o n t i n u u . 25. 30. 120 . 29. lucrează g r e u în e c h i p ă e s t e inhibat este distant. lent î n m i ş c ă r i ( X ) 0 ( X ) 1 ( X ) 2 ( X ) 3 Total parţial Total Atenţie: Un rezultat de 60 puncte sau mai mult indică o dificultate de învăţare. 35. nu-şi arată sentimentele e s t e h i p e r s e n s i b i l . 39. 37. asociată cu o gravă tulburare de atenţie şi hiperactivitate. 50. 21. 46. are secrete. e x p l o d e a z ă fără motiv este ascuns. incapabil să se destindă este impulsiv e s t e n e a s c u l t ă t o r . îi e frică s ă î n c e r c e activităţi n o i n u e s t e atent c â n d i s e v o r b e ş t e se tulbură uşor f o l o s e ş t e u n l i m b a j i n c o e r e n t . 32. 28. 23.14. 20. 45. 49. n u s e p o a t e c o n c e n t r a n u are î n c r e d e r e î n s i n e . 26. 43. s p a r g e obiecte este negativist. 15. e s t e neatent. 38. s ă împartă. 16. 41.

uşi şi sertare trăieşte sentimentul de vinovăţie când a stricat ceva se culcă cu o jucărie preferată ştie care sunt lucrurile lui de îmbrăcăminte este dezordonat cu obiectele personale are un control relativ al urinei are enurezis nocturn se simte vinovat dacă face pe el are strategii de dezvinovăţire în al treilea an: a început să meargă singur la oliţă sau să folosească WC-ul cum urcă şi coboară scările doreşte să se spele pe mâini dacă este murdar conduita la masă este zgomotoasă.CHESTIONAR PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICĂ GENERALĂ A COPILULUI (selecţie) personalităţii". dezordonat) este sociabil cu persoanele ce vin în familie a avut şi are o jucărie preferată îi place să se joace cu alţi copii acaparează jucăriile altor copii deschide şi închide. cu somn agitat la ce vârstă a solicitat ieşiri la plimbare în al doilea an: la ce vârstă a început să aibă echilibru în mers la ce vârstă a început să fugă cum urcă şi coboară scările dacă se joacă cu obiectele şi le mânuieşte cu interes când a început să povestească mici întâmplări care este starea afectivă de bază (nervos. oboseşte uşor. care presupune în administrare colaborarea părinţilor şi a educatoarelor. I. agitat. poliţist etc la ce vârstă a început să ceară mâncare la ce vârstă a început să se urce şi să coboare pe scări. cu interes la ce vârstă a început: să fugă să ceară oliţa 121 . bolnăvicios. liniştită are poftă de mâncare Reveniri validante: la ce vârstă a început să solicite jucării speciale la ce vârstă a început să solicite să i se spună poveşti care este povestea preferată la ce vârstă a început să imite conduite de medic. repetând mereu. Sursa: Ursula Şchiopu din „Copilăria. fundament al Este un ghid de cunoaştere a copilului preşcolar. în primul an de viaţă: la ce vârstă s-a ridicat din pătuţ la ce vârstă a început să spună primele cuvinte la ce vârstă a început să meargă independent a fost un copil liniştit sau nervos.

să caute oliţa să meargă singur la WC să folosească hârtia igienică să folosească normal lingura la masă să se joace cu roluri să caute prin dulapuri să ştie locul lucrurilor să ceară permisiunea să stea la TV să încerce să povestească un film T V să imite personaje mai nostime plânge când i se ia o jucărie sau nu o găseşte face schimburi de jucării cu alţi copii este agresiv sau tolerant în jocuri cu alţi copii este curios faţă de jucăriile cu mecanisme şi le strică din curiozitate Ştie mânui: robinete comutatoare TV. cu tendinţe pregnante de independenţă este activ. stafii este obsedat de întrebarea "de ce" are momente în care e trist şi spune că va pleca în lume îi place să coloreze desene îi place să construiască peisaje din desene decupate (puzzle) Conduita la culcare: vrea să i se spună o poveste şi să rămână lumina aprinsă are somn bun sau agitat ştie să se îmbrace şi cât 122 . de la râs la plâns are tendinţe distructive sau nu dacă are sentimentul vinovăţiei şi cum se descurcă îi place să i se povestească anumite poveşti: spune şi el păpuşii poveştile agreate îi plac animalele sau nu îi plac poveştile SF îi este frică de Baba Cloanţa. construcţii cu plastilină desene cu instrumente muzicale scenarii cu jucării Starea generală a copilului: este activ. dar doreşte să vină cu el şi mama este liniştit şi se joacă mult cu o jucărie îi place să privească cum se joacă alţi copii sau nu trece uşor de la un joc la altul. construcţii cu cuburi. radio să tragă apa la WC trotineta Ii place să se joace: cu nisip. spiriduşi.

tremurate) dacă are talent la desen Comunicarea verbală: debitul verbal (lent. reţinută. rapid. deodată. tahilalii. coerent. agramatisme. cu obiectele. poate imita gesturi cu aceeaşi mână poate desena lungimi diferite cu mâna dreaptă. de cele mai multe ori are o adaptare bună se angajează cu interes în activităţile curente din grădiniţă Reperaj vizual: caută obiectele fără ezitare îi place să urmărească obiecte mişcătoare recunoaşte persoanele după faţă recunoaşte dispoziţia persoanelor după faţă recunoaşte persoanele după poze imită mersul şi gestica unor perosane Reperaj auditiv: recunoaşte după zgomote diferite situaţii recunoaşte direcţia de unde vin recunoaşte diferite persoane după paşi.Adaptarea după venirea la grădiniţă: este tensionat la venirea în grădiniţă. cât durează este timid şi nu se angajează în activităţi deşi e timid. voce. e curios stă mai aproape de educatoare. tuse imită onomatopee Lateralitate: poate arăta mâna dreaptă şi mâna stângă poate arăta în oglindă părţi ale corpului cu mâna dreaptă şi ci mâna stângă faţă în faţă cu altcineva. cu animalele tulburări de limbaj (dislalii. logo nevroze) 123 . mediu. politicoasă) vorbeşte cu jucăriile. bradilalii. nu o lasă pe mama să plece adaptarea este lentă şi tensionată. defecte de vorbire) relaţionarea verbală (facilă. apoi cu stânga poate desena linii verticale. subţiri. cu ambele mâini poate determina cu mâna o direcţie solicitată poate evalua greutăţi ale unor obiecte diferite poate evalua mărimi de obiecte similare Evaluarea timpului: poate evalua momentul zilei cunoaşte anotimpurile poate evalua ceasul ştie ora la care trebuie să fie la grădiniţă Desenarea: îi place să deseneze îi place să coloreze şi ce culori preferă cum trage liniile (apăsat. oficială.

feţifrumoşi.interes pentru poveşti interes pentru animale cunoscute şi necunoscute interes pentru monştri Tematici preferate: războaie. excursii. sport şi sportivi. boli. filme. calculatoare. Inteligenţa generală: Algoritmi. desene animate. orgolios alte manifestări 124 . lucruri misterioase timbre. probleme mecanice Modalităţi curente de a vorbi: dialoguri cu pauze lungi dialoguri incoerente multe divagaţii vorbeşte cu propoziţii scurte. distrugător. dacă nu. context sărac vorbeşte cu fraze Aspecte gramaticale: vorbeşte cu cuvinte corecte. formă. zâne. mărime poate aduna jetoane de aceeaşi culoare şi mărime Tendinţe psihopatice: este de obicei nervos este anxios este timid este emotiv este sensibil şi fragil este lipsit de încredere în sine este nesociabil este egocentrist îi place să mintă are tendinţe cleptomane are obiceiul să chinuiască animalele este bătăuş. nehotărât. sport. acorduri gramaticale corecte vorbeşte cu numeroase dezacorduri gramaticale are accente regionale în vorbire povesteşte cu haz întâmplări şi are o strategie orală de povestire foloseşte cuvinte pretenţioase pe care adesea nu le înţelege III. palate. capricios este obraznic. pieile roşii. până la cât recunoaşte cantităţi diferite de nasturi de două culori dar de trei culori? recunoaşte dintr-un grup de imagini pe cele asemănătoare (categorii) recunoaşte lacunele în imagini lacunare poate face clasificări după culoare. extraterestri. moarte. muzică. aventuri. clasificări şi abstractizări: ştie număra până la 10 sau. negativist este pasiv. fotografii.

Motricil tate bazală şi fină: 10) întoarcerea de pe o parte pe alta 11) statul în şezut fără ajutor 12) mersul în „patru labe" 13) mersul fără ajutor 14) urcatul scărilor fără ajutor 15) mers pe bicicletă prinde o minge mare 17) aruncă o minge mare 18) taie cu cuţitul (pâine) 19) aleargă 20) îşi ţine echilibrul 21) ţine creionul în mână pentru a desena Os 125 .4 .3 luni .7 . Kalesnik.2 .4 ani .nu ştiu când I.6 luni . Mitrofan din „Testarea psihologică a copiilor mici".3 ani . Copilul Examinator Adresa Data Vârsta - Instrucţiuni: Marcaţi numai acele deprinderi pe care credeţi că le posedă copilul şi vârsta la care le-a achiziţionat.1 8 luni .1 9 . insomnii somn greu legănat II. 1994.0 .3 .4 .1 2 luni . Hrănirea şi mâncarea: 1) înţărcare: piept şi biberon 2) mâncat hrană solidă 3) utilizarea degetelor pentru a se hrăni singur 4) folosirea linguriţei şi a furculiţei 5) băutul din ceaşcă 6) procurarea autonomă a hranei Somn: 7) doarme toată noaptea 8) doarme în pat (nu în pătuţ) 9) durata somnului prognozată Alte probleme: coşmaruri somnambulism III.1 3 .FORMAREA TIMPURIE A DEPRINDERILOR COMPORTAMENTALE CHECKLIST Sursa: N .2 4 luni . Tabelul cuprinde următoarele etape de vârstă: . Autor J.5 ani .

Limbajul: 24) emite sunete la vederea oamenilor 25) pronunţarea primelor cuvinte 26) legarea unor cuvinte 27) folosirea unor propoziţii din 2 . Interacţiunea şi comunicarea socială: 39) arată interes faţă de alte persoane 40) se joacă cu alţi copii 41) se joacă cu adulţii şi cu persoane mai în vârstă 42) împarte cu alţii ceea ce are 43) oferă puncte de vedere 44) respectă regulile în joc 45) îi lasă pe alţii să-i cunoască dorinţele şi nevoile Alte probleme Informaţii suplimentare A) Temperamentul şi dispoziţia copilului: calm.IV.3 cuvinte 28) vorbire clară şi inteligibilă 29) denumeşte corect lucrurile Alte probleme VI. Imbrăcarea: 30) îmbrăcarea pantalonilor 31) îmbrăcarea cămăşii 32) punerea şosetelor şi a pantofilor 33) cunoaşterea direcţiilor stânga /dreapta 34) închide fermoarul 35) închide nasturii 36) face pantofii 37) leagă şireturile 38) diferenţiază îmbrăcămintea Alte probleme VII. liniştit. lipsa echilibrului tremuratul mâinii altele Nevoi fiziologice: 22) controlul urinei 23) controlul defecaţiei Alte probleme V.Alte probleme: căderi frecvente apucare slabă . de ce? 126 . rezervat posomorât superactiv nervos anxios A fost cineva preocupat de temperamentul sau dispoziţia copilului? Dacă da.

Casa.testul Liischer (al culorilor) . pentru copii) . 127 . Arborele) . Anca Rozorea.testul Cat (de apercepţie.testul fabulelor (Duss) .testul T.B) Stilul de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor: le ţine în el plânge foarte mult le exteriorizează vorbeşte despre ele a avut 'temper tamtrums' (accese de furie) A fost cineva preocupat de stilul de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor? Dacă da.A. Mihaela Sterian „Testul arborelui". Familia. fiind de competenţa exclusivă a psihologilor. de ce? C) Contacte timpurii în afara familiei: în vecinătate în cadrul familiei (rude) la creşă sau la grădiniţă în grupurile de joacă structurate în cadrul programelor de intervenţie timpurie în centrele sau programele de tratament medical Secţiunea a VII-a PERSONALITATEA TESTE DE PERSONALITATE Instrumentele de evaluare a personalităţii la care se face cel mai des referinţă în literatura de specialitate sunt: .testul Wartegg întrucât sunt teste foarte complexe şi necesită o bună specializare în administrare şi interpretare.T (tematic de aperceţie) . ne mărginim să semnalăm lucrări recente pe această temă: Pavel Mureşan „Culoarea în viaţa noastră " (testul Liischer).probele de desen (omuleţul.

o foaie de hârtie poate reproduce o mişcare efectuată de examinator cu degetul în aer: spirală.Secţiunea a Vlll-a ALTE PROBE DE EVALUARE (PSIHOPEDAGOGICE. Abilităţi generale: a) Motricitate: poate realiza o construcţie (turn) din câteva cuburi poate decupa. primul-la ultimul Capacitatea de orientare temporală: ştie cum se numeşte partea din zi când te scoli ştie cum se numeşte partea din zi când te culci ştie cum se numeşte ziua care a trecut ştie cum se numeşte ziua care vine după ziua de azi denumeşte anotimpurile enumera zilele săptămânii se raportează corect la timp redă în ordine cronologică un eveniment (o zi din viaţa lui) b) c) mijloc- d) 128 .= incorect x = parţial corect I. cu foarfecă. DE CUNOŞTINŢE) EVALUAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A C O P H L O R P R E Ş C O L A R I ŞI Ş C O L A R I M I C L P R O F I L P S I H O P E D A G O G I C Notare: + = corect . membre) lateralitate: precizată/neprecizată Capacitatea de orientare spaţială: arată mâna dreaptă şi piciorul drept la el şi la alt copil arată mâna stângă şi piciorul stâng la el şi la alt copil arată partea de sus a camerei (tavanul) arată partea de jos a camerei spune ce lucruri se află în faţa lui spune ce lucruri se află în spatele lui indică coordonatele spaţiale într-o imagine discriminează între: mare-mic. trunchi. e capabil să apuce corect creionul în mână Cunoaşterea schemei corporale: identifică mâinile şi ştie câte sunt identifică degetele şi ştie câte sunt identifică picioarele şi ştie câte sunt cunoaşte părţile corpului (cap. lung-scurt. gât. zig-zag etc.

alb) Comportament cognitiv. animale. Mama pregăteşte. mama. Copiii se joacă.... atunci. iarna e.. la mijloc. cal. verde.. şofer.. Dacă mi-e sete.. mama e. (şi invers ..denumeşte categorii) poate surprinde elementul intrus într-o categorie defineşte obiecte sau fiinţe: scaun. maşină avion. măr . galben. o casă fără uşă.5 categorii (îmbră­ căminte.. albastru. negru.pară indică lacunele în imagini (un cap fără un ochi. păpuşă..e) Capacitatea de redare grafică a unui model: desenează un pătrat după model desenează o minge (închide cercul) trasează o cruce desenează o casă şi un copac plasează bine desenul în pagină desenează un omuleţ (copil) recunoaşte şi denumeşte culorile (roşu. urmă­ torul. Se aude.efect: Dacă pun mâna pe flacără. poate completa cuvintele lipsă în perechi de analogii opuse: Vara e cald...Ce frumoase sunt florile din camera asta . Tata e bărbat. denumeşte din memorie noţiuni din sfera a 4 . fructe).pisică. prenumele. o masă fără un picior.. maşina... furculiţă şi altfel decât prin întrebuinţare (gen proxim.. Ştie câţi ani are spune adresa unde locuieşte şi numărul de telefon îşi cunoaşte membrii familiei execută ordine simple (trei.Vasile a plecat în excursie şi e tare bucuros înţelege întrebări simple şi răspunde prin DA sau NU foloseşte adecvat cuvintele în context (completarea lacunelor): Primăvara este. jucării. un ceas fără arătătoare) înţelege relaţia cauză .. Dacă plouă când plec la şcoală.. Aici înseamnă aproape. noaptea e. diferenţă specifică) indică imaginea unor obiecte descrise prin funcţie sabileşte asemănări între 2 noţiuni date: câine . haină. patru comenzi) în ordine cronologică (Vino la masă! Ia caietul! Deschide-lşi du-te la uşă!) repetă o serie de foneme.. Melcul merge încet. Ziua e lumină.. ultimul Comportament verbal: a) limbaj . mobilă. al doilea.... logotomi poate identifica fonemul cu care începe cuvântul repetă fraze de 14 . sesizează absurdul în imagini copiază un romb numeşte poziţiile obiectelor şi imaginilor: primul...comunicare: îşi spune numele. o maşină fără roţi..18 silabe: . Dacă e culoa­ rea roşu la stop. acolo înseamnă. răspunde cu o explicaţie la întrebarea „De ce?" 129 .

mai mic. D i m a (coordonator) .coordonarea motorie 130 . mică atent . dreptunghi rezolvă calcule simple de adunare. împărţire cunoaşte valoarea banilor Observaţii: înţelege uşor.---------------- Recomandări: PROBE PENTRU CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL PREŞCOLARULUI Sursa: S.„ Copilăria fundament al personalităţii".matematice: poate separa două mulţimi de obiecte desenate pe un cartonaş poate stabili corespondenţa între elementele unei mulţimi şi simbolul numeric poate număra cel puţin 10 cuburi etc. sesizează esenţialul poate susţine un dialog (conversaţie) cu examinatorul b) lexie .comprehensiunea . expresiv IV. cerc.mai uşor identifică forme geometrice: pătrat. greu . greu răspunde cu latenţă mare. poate ordona după mărime poate clasifica după formă diferenţiază între: nici unul . triunghi.unul. mult .mai subţire. Bateria de probe investighează: . Sunt probe propuse de A. mai lung mai scurt.organizare spaţio-temporală . mai greu .puţin cunoaşte noţiunile: mai mare.neatent emotiv sau nu oboseşte uşor. scădere. Coaşan şi pot fi folosite pentru evaluarea aptitudinii pentru itate.răspunde Ia întrebări de genul „Ce se întâmplă dacă?" povesteşte după imagini.sesizarea absurdului în imagini . Abilităţi logico .grafie: scrie câteva litere pronunţate de examinator recunoaşte literele arătate pe un tabel asociază literele mari cu cele mici identifică cuvântul corespunzător unei imagini poate scrie o propoziţie după o imagine poate scrie după dictare poate copia un text scurt citeşte cuvinte scrise pe un cartonaş citeşte corect silaba citeşte corect. mai gros . înmulţire. la fel (identic).aprecierea dimensiunilor .

sora este ). ursul sunt ).: Fratele este băiat. masa e t c ) . urechea dreaptă). 6) Orientare spaţială: Se cere copilului să execute anumite mişcări în schema corporală (Ex: prinde cu mâna stângă. polisilabice complexe) şi cuvinte cu sunete predispuse tulburărilor la această vârstă (R. Structura bateriei: 1) Memoria imediată a cifrelor: Se dau 4 serii progresive de cifre (de la 2 la 7 cifre) şi se cere reproducerea lor. CI. după ce i s-a prezentat un cartonaş cu 12 imagini familiare. Ex: De ce nu trebuie să ne jucăm cu chibriturile? De ce purtăm haine etc? 5) Informaţii: Copilul trebuie să precizeze materialele din care sunt făcute anumite lucruri (cheia. casa. 11) Antonime: Se dă o listă de 46 cuvinte şi se cere copilului să spună cuvântul opus pentru fiecare (i se explică ce înseamnă cuvânt opus). cuvinte sau imagini a reţinut corect. Se cere copilului să pronunţe cuvinte cu grade de dificultate crescândă (grupuri consonantice. 12) Vocabular: Este o probă de definiţie. diftongi. 10) Noţiuni integratoare: Se cere copilului să numească categoria care integrează mai multe elemente (Ex. Ş. S.capacitatea de memorare . să spună ce imagine a reţinut. 3) Memoria imaginilor: Se cere copilului. Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns corect.operativitatea gândirii Probele pot fi folosite şi de către educatoare sau învăţătoare. Z. Notare: Se acordă atâtea puncte câte cifre. vulpea. Bateria cuprinde şi un test de aptitudine pentru şcolaritate cu 9 subprobe.pentru identificarea tulburărilor de vorbire.: lupul. 8) Abilităţi de pronunţie corectă . 9) Analogii prin opoziţie: într-o serie de 9 propoziţii lacunare se cere copilului să spună cuvîntul care lipseşte (Ex. 131 . Sunt date 10 categorii şi se acordă 1 punct de fiecare răspuns corect. Copilul trebuie să spună semnificaţia unor cuvinte (22).. J. GI etc).concentrarea atenţiei . Ţ. 2) Memoria imediată a cuvintelor: Se citeşte o listă de 55 cuvinte şi se cere copilului să spună cuvintele pe care şi le aminteşte. 7) Orientare temporală: Se cere copilului să răspundă la 12 întrebări cu privire la identificarea coordonatelor temporale (Cum se numeşte ziua care a trecut? Ce zi urmează după ziua de azi? e t c ) . 4) Comprehensiunea: Se cere copilului să răspundă la 15 întrebări.

Coaşan î n „ Copilăria. 8. Cotare = 2p 2. fiecare având o sarcină de lucru: 1. câte o fişă din cele 9. Recunoaşterea raporturilor şi a poziţiilor spaţiale (probele 1-7). Aprecierea unor dimensiuni şi proprietăţi fizice relative prin comparaţie: mărime. Capacitatea de verbalizare a unor activităţi specifice preşcolarului. 3. fundament al personalităţii". II. Recunoaşterea relaţiei dintre o mulţime de adăposturi (locuinţe) şi aceea care este proprie unor fiinţe şi lucruri (probele 23-26). oval). bastonaş. linie.20 minute. 9. greutate. bararea elementului intrus într-o categorie = 3p bararea tuturor elementelor care fac parte din aceeaşi grupă şi însemnarea (+) imaginii care nu se potriveşte = 2 + 2p bararea elementelor de acelaşi fel = 2p discriminarea a 2 categorii = 2p identificarea elementelor mai multe de acelaşi fel = 2p identificarea unor poziţii spaţiale = 3p completarea de lacune în imagini = 3p corespondenţa: se dau 5 imagini care au desenat sub fiecare un semn (punct. Probele pot fi folosite pentru preşcolari din grupa mică. IV. 6. VII. Mai menţionăm că structura probelor se bazează pe cunoştinţe şi abilităţi incluse în programa de activităţi instructiv-educative din grădiniţe. Scara urmăreşte convertirea cunoştinţelor şi abilităţilor copilului preşcolar. 4. succesiv. care stabileşte nivelul actual al dezvoltării copilului. mijlocie şi mare şi evaluarea durează aproximativ 10 . 7. VI. bararea obiectului mai uşor dintr-un grup de 4. într-un coeficient de educabilitate care să poată identifica nivelul la care se află acesta în raport cu cerinţele didactice din şcoală. adultului (probele 12-14). III. Stabilirea relaţiei adecvate dintre unele vieţuitoare şi hrana lor specifică (probele 1-22). 5. 132 . Identificarea căilor de comunicaţie adecvată unor mijloace de transport (probele 27-30). şcolarului.Se dă fiecărui copil. Sursa: SCARA D E EVALUARE A EDUCABILITAŢIIPEŞCOLARULUI A . Desenele se repetă în partea de jos a paginii. scara are 10 categorii de cerinţe/sarcini şi 46 de probe: I. V. a unor acţiuni specifice altor vieţuitoare (probele 15-16) şi capacitatea de percepere şi denumirea corectă a părţilor componente ale unei plante (pom) şi a fructului (proba 17). dar anticipează şi "zona proximei dezvoltări". în total. eventual şi succesiunea acestora (probele 35-38). fiind deci utilă în întocmirea planurilor de intervenţie personalizată. penetrabilitate (probele 8-11). copilul trebuind să pună sub fiecare imagine semnul adecvat 3. Orientarea în timp şi perceperea diferenţiată a momentelor zilei. Autoarea apreciază că scara propusă este şi o probă de evaluare formativă.

elemetelor intruse. iar jos mâncarea potrivită. seară) Se cere precizarea momentelor zilei. cu denumirea Instrucţiuni de aplicare Nr. Arată cana cea mai înaltă. IX. Arată unde stă fiecare. Arată care e mai uşoară. Acum arată maşinuţa care e în faţa mesei.46 . Care sunt părţile lui componente? Are frunze? Şi ce mai are? Din floare ce se dezvoltă? Tu ai mâncat un măr? Ce-ai văzut că avea el? (coajă. Pe această scândură sunt desenate mai multe cuie. succesiunea lor după fenomene Identificarea relaţiilor matematice cantitative a mulţimilor aparţinând aceleiaşi categorii (probele 39-41). Arată ce mănâncă fiecare. dacă le loveşti cu ciocanul. o sticlă. intră mai uşor.VIII. Aici sunt mai multe desene. Aici avem mai multe căni. Identificarea anotimpurilor. Arată floarea care e cea mai departe de fetiţă. succesiunea acestora şi identifi­ carea anotimpurilor după fenomene caracteristice Arată unde sunt mai multe frunze. Spune ce fac aici copiii? Spune ce fac aceşti copii? Ce face femeia? Ce fac raţele. Arată pe unde circulă fiecare. Arată geamul cel mai de jos şi pe urmă geamul cel mai de sus şi pe cel din mijloc. eventual caracteristice (probele 35-38). lebăda? Ce fac păsările. sâmburi. Care e cea mai largă? în care încape mai multă apă? Aici sunt desenate o carte. o frunză. iar jos e locuinţa fiecăruia. amiază. avionul? Aici e desenată o plantă/un pom/un ghiocel. Care e mâna dreaptă a fetiţei ? (eventual). Dar cele mai puţine? Dar la fel? Denumeşte cu un singur cuvânt. Arată fetiţa care se află în faţa blocului şi mingea din spatele blocului. probei 1-2 3-4 5-6 7 8-9 10 11 12 13 14 15 16 17 Arată maşinuţa care se află pe masă. Arată care din aceste cuie. Care nu se potriveşte aici? Ce sunt cele mai multe? (categorii) 133 18-22 23 . miez) Sus sunt desenate nişte animale.30 31-34 35-38 39-41 42 . Când doarme copilul? Sau ce e atunci când se scoală copilul din somn? (dimineaţă.26 27 . Categorii integratoare şi surprinderea categoriilor respective (probele 42-46). X. Vezi mai multe mijloace de transport. începem cu 34.

Se acordă lp dacă indică numai desenul care se opune categoriei integratoare. Deci cotarea se diferenţiază conform dificultăţii probei. probei 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 32 1 1 35 33 1 1 37 34 1 1 39 35 1 1 41 36 1 1 43 37 1 1 45 38 1 39 Cota acordată 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 47 1 Cote însumate 23 24 25 26 27 28 29 30 31 33 48 Nr. probei Cota acordată Cote însumate 1 1 1 2 1 2 3 1 3 4 1 4 5 1 5 6 1 6 7 1 7 8 1 8 9 1 9 10 1 10 11 1 11 12 1 12 13 1 13 14 1 14 15 1 15 16 1 16 17 1 18 18 1 19 19 1 20 20 1 21 21 1 22 Nr. Dacă specifică un singur element (ex. 35 . Pentru probele 42 . probei 40 41 42 1 43 1 1 54 44 1 1 56 45 1 1 58 46 1 1 60 Cota acordată 1 1 1 Cote însumate 49 50 52 Numărul maxim de probe (sarcini) este de 46.COTAREA P R O B E L O R Pentru fiecare răspuns corect se acordă un punct. La proba 11 se acordă un punct dacă denumeşte următoarele părţi ale plantei: frunze. 31. Nr.46 se acordă 2p dacă recunoaşte noţiunea opusă şi dacă denumeşte categoria (îmbrăcăminte.38). meserii etc). miez. Unele probe (17. tulpină (copii mai mari). sâmburi. Numărul maxim de puncte este 60. a se consulta lucrarea menţionată. seminţe) nu se acordă punctul.38) comportă răspunsuri directe sau indirecte.3 4 şi 3 5 . flori. Pentru imagini. Se acordă încă un punct dacă cunosc compoziţia fructului: coajă. 34. Se acordă lp dacă indică tabloul care reprezintă momentul zilei şi anotimpul. fruct (grupa mică) şi rădăcină. flori. după cum urmează. 134 .3 8 se acordă 2p pentru fiecare probă dacă denumeşte corect momentul zilei sau anotimpul (35 . Pentru probele 3 1 .

Desfăşurare: copilul ia fiecare cutie cu mâna şi e întrebat care e mai grea.4. Autoarea. Probă de percepţie Scop: percepţia formelor şi a inteligenţei practice. Să compare două obiecte cu înfăţişare identică şi greutate diferită. Desfăşurare: se aşază pe masă dreptunghiul şi cele 2 triunghiuri. Desfăşurare: Copilul e invitat să asculte ce i se spune şi să repete: Şcolarii harnici învaţă cu plăcere. percepţia formei. a inteligenţei practice. Material: cheie. D i m a (coordonator) .„Copilăria. fundament al personalităţii". Ce facem când ne e frig? Timp: 20 de secunde Repetare de fraze de 11 . Material: 2 cutii pline cu obiecte de greutăţi sensibil diferite. apoi pune creionul pe masa mea şi deschide cartea. V. Se aplică de 3 ori. 135 3. 6. 2. 4. Se cere copilului: cu aceste 2 cartonaşe să-mi faci o figură ca aceasta (i se arată dreptunghiul). galben. 5. Este o baterie de evaluare educaţională care poate fi utilizată pentru cunoaşterea particularităţilor psihologice şi de vârstă ale preşcolarilor. Ce facem când ne e foame? 3. aşezate pe masă. Soldaţii luptă eroic pentru patrie. Ţăranii lucrează pământul.13 silabe Scop: memoria verbală şi atenţia. Evaluare: FOARTE BINE. dacă reuşeşte de la prima încercare. Să execute în ordine trei sarcini date deodată Scop: evaluarea capacităţii de înţelegere. albastru. Să se găsească lipsurile din anumite figuri Scop: sensibilitate vizuală. 1. carte. creion etc. Recunoaşterea culorilor Material: 4 tăieturi de hârtie în formă de pătrat sau altă formă şi colorate diferit (roşu. Desfăşurare: Se cere copilului: Adu-mi cheia. Piscoi. Evaluare: repetarea corectă a celor 3 fraze. . atenţie. a sistematizat aceste probe cu scopul de a servi cadrelor didactice pentru evaluarea cunoştinţelor şi capacităţilor copiilor şi pentru a orienta acţiunea educaţională spre programe de stimulare adecvate. Sursa: BATERIA D E P R B E D E INVESTIGAŢIE P S I H O P E D A G O G I C Ă S. Ce facem când ne e somn? 2. Material: un dreptunghi de carton şi 2 triunghiuri dreptunghice. 7. verde). Evaluare: Nu se admit erori în succesiunea secvenţelor. înţelegere şi rezolvare de probleme 1.

trotuarele 13. alteia nasul.foarte bine. cheile 15. alteia gura şi un corp fără braţe. cămaşa 2. Timp: 30 de secunde. Comportament practic Scop: raţionament şi inteligenţă practică 1. analiză. Dacă ajungi în gară şi trenul a plecat. Evaluare: 4 răspunsuri corecte . Dacă vezi arzând o casă. dar există multe fructe. Să indice diferenţa dintre două obiecte ce nu sunt prezentate. Scop: percepţia formei. dulapul 136 12. 1. Desfăşurare: Pune la un loc bucăţile din faţa ta. Un cap de cal. un câine. paharele 4. ce trebuie să faci? 2. Dacă plouă când ieşi din casă. Ce trebuie să faci dacă te tai la un deget? Ce faci dacă mergi să cumperi pâine şi vânzătorul îţi spune că nu mai are? Ce faci dacă ai pierdut mingea pe care ţi-a împrumutat-o un prieten? Evaluare: 3 răspunsuri bune .Material: pe un cartonaş sunt desenate trei profile cărora le lipseşte uneia un ochi.18 silabe Ce frumos cântă o păsărică în copac! Nicuşor a plecat la bunici şi e tare bucuros. Să recunoască o figură din 3 bucăţi. prăjitura 5. Să copieze un romb. . Să răspundă la întrebări de ordin general Scop: inteligenţa practică. Scop: reprezentare. 13. Din ce sunt făcute? Copiii pot da cel puţin 4 răspunsuri la fiecare întrebare. Toamna frunzele cad. pantalonii 3. raţionament. Desfăşurare: Ştii să-mi spui care e deosebirea între un fluture şi o muscă? Ştii să-mi spui ce deosebire e între o bicicletă şi o motocicletă? Ştii să-mi spui ce deosebire e între o poartă şi un om? Vocabular A. ce trebuie să faci? Să repete o frază de 16 . zidurile 10. înţelegere. podurile 11. posibilităţi motrice. Material: un cartonaş pe care e desenată o figură (ex. gardurile 14.mediu 1 răspuns corect .foarte bine 3 răspunsuri corecte .slab 8. mesele 12. 9. Timp: 30 de secunde 11. 14. sucul 6.bine 2 răspunsuri corecte . 10. 2 pisicuţe) tăiată în 3 bucăţi inegale. ce trebuie să faci? 3.

Pentru copiii cuprinşi între 6/7 şi 10/11 ani se pot aplica următoarele probe ce vizează operaţiile gândirii (generalizare.7 jetoane pătrate de culoare roşie. 2. Desfăşurare. 8. întrebăm: "Avem tot atâtea jetoane pătrate roşii câte jetoane rotunde albastre?" Apropiem jetoanele pătrate (pe cele rotunde le lăsăm la locul lor) şi întrebăm: "Avem tot atâtea pătrate roşii câte jetoane rotunde albastre? " b) c) îndepărtăm pătratele şi punem aceeaşi întrebare ca la pinctul b. 3. şi-i cerem să aşeze şi el tot atâtea jetoane rotunde albastre câte pătrate am aşezat noi.) Structura bateriei: CONSERVAREA CANTITĂŢII Obiectiv: evidenţierea capacităţii de conservare a cantităţii. a) Aşezăm în faţa copilului cele 7 jetoane pătrate. 15. evidenţierea posibili­ tăţilor de abstractizare. 6. furculiţele 9. florile 18. farfuriile 8. 7. După ce le-am aşezat. rachetele 17. . precum şi definirea unor noţiuni.7. comparare). 4. (Coordonator S. comparare) şi una din condiţiile ce asigură formarea noţiunilor matematice. abstractizare. 11. Interpretare: Capacitatea de conservare a cantităţii este un indiciu al existenţei operaţiilor concrete ale gândirii (analiză. 10. pe linie orizontală. ceasurile Cine clădeşte locuinţele? Cine zugrăveşte locuinţele? Cine plombează dinţii? Cine face operaţii? Cine face injecţii? Cine face cărţi? Cine face pâine? Cine face mezeluri? Cine face prăjituri? Cine conduce maşina? Cine lucrează cu tractorul? Cine repară pantofii? Cine conduce vaporul? Cine repară instalaţia electrică? Cine zboară în cosmos? PROBE PSIHOPEDAGOGICE DE CUNOAŞTERE A C O P I L U L U I Î N T R E 4 Ş I 11 A N I Autor: E l e n a B o n c h i ş î n „ Copilăria. 137 . pantofii B Meserii 1. 5. 12. 13. Răspuns corect: "sunt tot atâtea". fundament al personalităţii". 14. se poate realiza individual sau cu grupe de câte 3-4 copii. 16.10 jetoane rotunde de culoare albastră. Dima. Se vor folosi ca materiale următoarele: . sinteză. 9.

. un text) din care lipseşte ultimul cuvânt.. Costel a aflat şi a spus imediat că el 1-a spart. b) O masă este făcută din lemn. Cum este Petrică? (curajos). Ionel salută politicos de fiecare dată când întâlneşte un cunoscut. Cum este învăţătorul? (drept. 138 . un peşte. după două criterii (formă şi culoare): a) b) c) clasificarea simplă: cerem copilului să realizeze grupări de obiecte (figuri geometrice) care au aceeaşi formă cu un model prezentat de adult. Un muncitor a pus din fiecare salariu bani la C. mâncăcios). culoare. ce sunt ? (plante). NOTA: Proba se poate aplica individual sau colectiv. obiectiv). EVIDENŢIEREA POSIBILITĂŢILOR DE GENERALIZARE Se va folosi următorul text: a) Un câine. Costel a spart un geam din greşeală. Un copac. prieten bun). mai cere şi nu se opreşte decât atunci când simte că i se face rău. A fost acuzat însă un alt coleg.C. Vasile mănâncă tot ce i se dă.E. apoi se trece la următorul cuvânt. tu trebuie să-mi spui cuvântul care lipseşte!" Se vor utiliza următoarele fraze: a) Fratele este un băiat. Cum este el? (econom. DEFINIREA UNOR NOŢIUNI Reuşita la probă este condiţionată de bogăţia vocabularului. Cum este Ionel? (politicos). chibzuit). Banii adunaţi i-a folosit pentru a-şi lua cele necesare.. de volumul de cunoştinţe. învăţătorul laudă pe elevii buni şi îi pedepseşte pe cei răi.EVIDENŢIEREA CAPACITĂŢII DE ABSTRACTIZARE Se va recurge la diferite tipuri de clasificări după un criteriu (formă). ce sunt ? (animale) ? (haine. Instructaj: se spune copilului: „îţi voi citi ceva (o propoziţie. îmbrăcăminte). o floare. utilitate şi se realizează o grupare după trei forme şi patru culori. Cum este Vasile? (lacom. o cămaşă. Cum a fost Costel? (cinstit. o bluză. OPERAREA CU NOŢIUNI OPUSE Analogii prin opoziţie. o pasăre ce sunt b) c) d) e) f) g) h) i) O rochie. O fereastră din. Un copil a fost blocat într-o casă în flăcări. clasificare de complexitate crescută: se utilizează obiecte diferite ca formă.. clasificare complexă: cerem copilului să clasifice un ansamblu de figuri geometrice folosind drept criterii forma şi culoarea. Răspunsul se consemnează. legume. sora este. Petrică s-a aruncat în flăcări şi 1-a salvat. Se va utiliza următoarea listă de cuvinte: a) lingură c) scaun b) masă d) cal e) minge g) sobă f) pălărie h) mamă Copilul va fi întrebat: "Tu ai văzut o lingură? Spune-mi ce este o lingură? ".

băieţii devin bărbaţi. e) Câinele muşcă... cu sublinierea că de data aceasta copilul trebuie să stabilească asemănările dintre două noţiuni. g) Ziua este lumină.. de exemplu: "prin ce se aseamănă o prună şi o piersică?". noaptea este.. este întrebat: "Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc mingea şi portocala? " Se continuă cu celelalte perechi de noţiuni şi se consemnează răspunsurile.fier şi argint b) c) Stabilirea asemănărilor şi deosebirilor se realizează prezentând copilului următoarea listă de cuvinte perechi: mingea şi portocala avionul şi uliul marea şi râul După ce copilul răspunde.mărul şi para ..câinele şi vrabia .. spun "alb".c) Lămăia este acră. tu îmi vei răspunde "negru"». De exemplu: spun "bogat".. Se vor utiliza următoarele cuvinte : a) repede f frumos b) gras c) plin d) frig e) uscat COMPARAREA UNOR NOŢIUNI g) h) i) j) rău curat uşor vesel a) Stabilirea deosebirilor: se cere copilului să stabiliească deosebirile dintre două noţiuni. iar tu să-mi răspunzi printr-un alt cuvânt care este contrariul.bere şi vin ..prună şi piersică .pisică şi şoarece . de exemplu "prin ce se deosebeşte câinele de pisică?". f) Vara plouă.. iarna. mierea este.. Se vor folosi următoarele noţiuni: . un peşte..paharul şi ceaşca Stabilirea asemănărilor: se procedează la fel ca la proba anterioară. d) O pasăre zboară. pisica... Se notează răspunsul copilului şi se prezintă în continuare următoarea listă de noţiuni: . iarna este.. j) Crescând. INDICAREA OPUSULUI UNEI NOŢIUNI Se spune copilului: «Iţi voi spune un cuvânt. h) Vara este cald.. fetele devin.. iar tu îmi vei răspunde "sărac".vapor şi automobil . i) Se merge cu picioarele şi se aruncă cu. 139 .fereastra şi uşa .

7 -2 6-3.3 . Se acordă o notă egală cu numărul cartonului care a fost reprodus complet.3 . ce trebuie să faci? d) Dacă plouă atunci când mergi la şcoală.PROBA PENTRU EVIDENŢIEREA ÎNŢELEGERII CA MOMENT AL UNEI SITUAŢII PROBLEMĂ Se vor utiliza următoarele întrebări: a) Când ţi-e somn. pe al doilea două imagini (altele decât pe primul). ce trebuie să faci? f) Dacă distrugi un lucru care nu este al tău. Se va proceda astfel: pe un carton se lipeşte o imagine.9 . ce trebuie să faci? h) Dacă în drum spre şcoală constaţi că ai întârziat. realizate din carton colorat. ce trebuie să faci? e) Dacă arde casa în care locuieşti..5 5-2-4 -6 -8 -6 -2 -9 -6-8 -3 -1-9-7 140 .1-5 7-1-3 -9 1-7 . ce trebuie să faci ? k) De ce este mai bine să se construiască casele din cărămidă şi nu din lemn? 1 De ce sunt închişi criminalii în închisoare? ) NOTĂ: Răspunsurile individuale sunt consemnate şi cotate. PROBA PENTRU EVIDENŢIEREA MEMORIEI AUDITIVE (cifre) Material: următorul şir de numere. după care se fac aprecierile individuale. lăţime = 15 cm pe care desenăm (sau lipim) imagini ale unor obiecte familiare copiilor (cuţit. Numere de la 1 la 10. se pune cartonul de o parte. Desfăşurare: Se va lucra individual. Se pot folosi pe o tablă sau pe un suport de magnet. apoi îl întrebăm pe copil: "Spune ce ai văzut pe cartonul pe care ţi l-am arătat?". Continuăm cu celelalte cartoane cu 2 . pasăre. se repetă de trei ori. floare etc). ce trebuie să faci? g) Dacă te tai la un deget. ce trebuie să faci? b) Când ţi-e frig. păstrare. Vom denumi împreună imaginile respective. ce trebuie să faci? i) Dacă cineva mai mic vrea să se bată cu tine.. imagini şi ne oprim la acel cartonaş pe care copilul nu a reuşit să-1 reproducă exact. Acesta se prezintă copiilor sub forma următoare: a) b) c) d) e) f) g) 2-7 4-8-3 5 . spunându-i-se copilului.4 . Se pune cartonul cu o singură imagine pe masă. ce trebuie să faci? c) Când ţi-e foame. apoi vei spune tu singur ceea ce ai văzut". ce trebuie să faci? j) Dacă un prieten te loveşte din greşeală. se va proceda astfel până la al zecelea cartonaş ce cuprinde 10 imagini diferite. PROBA PENTRU EVIDENŢIEREA MEMORIEI VIZUALE (copii între 5 şi 10 ani) Obiectiv: evidenţierea proceselor memoriei: fixare. "îţi voi arăta câteva cartonaşe pe care sunt lipite nişte imagini ale unor obiecte cunoscute de tine. Material: 10 cartonaşe având următoarele dimensiuni: lungime = 25 cm. se denumeşte împreună cu copilul imaginea. actualizare.

o mână 5.un cerc . Astăzi voi va trebui să completaţi textul cu cuvintele din povestirea pe care aţi auzit-o ieri". a Il-a . 2 cuprinde numai câte o imagine din cuplurile de pe lista nr... foarte frumos pe care l-a văzut la..un şoarece .un copac . se stabilesc diferenţele individuale şi se coroborează cu rezultatele obţinute la probele de memorie vizuală. PROBA PENTRU EVIDENŢIEREA MEMORĂRII VERBAL-LOGICE A UNOR DATE DIN POVESTIRI (se aplică colectiv elevilor din cls. PROBA PENTRU EVIDENŢIEREA ÎNVĂŢĂRII UNOR ASOCIAŢII VERBALE ( raport .. Asociere mecanică. cu pânze de culoare. şi au fost de acord ca să se înscrie la cercul de desen şi modelaj. pe care l-a văzut ea la Marea Neagră.. 1 1..ochelari ... Li se atrage atenţia elevilor că vor fi verificaţi a doua zi... După câtva timp s-a ţinut un concurs.memorie . o păpuşă 6. După câtva timp la acest cerc s-a ţinut un. care plutea pe. o casă 8. Se noteză pentru fiecare elev numărul de cuvinte corect memorate şi redate. şi s-au înscris la...... a unei zi de şcoală. Pe cer zburau pescăruşi. "Lenuţa şi Costel sunt colegi de bancă.. o cheie 4.. Ne oprim la şirul pe care subiectul nu-1 mai poate reproduce corect.o pasăre . care plutea pe mare. Nota acordată este egală cu numărul ultimului şir corect reprodus.. Material: pe un carton desenăm sau lipim imaginile următoarelor cupluri de cuvinte: a) lista nr. mână 141 . o maşină 7. pe care o citim copiilor în prima oră de curs. care s-au bucurat.. învăţătoarea le-a spus că dacă vor să înveţe mai bine să deseneze şi să modeleze ar fi bine să se înscrie la cercul de la Clubul copiilor. Lenuţa şi Costel. peisajul reprezenta o barcă de culoare verde cu pânza de culoare albă.un ciocan b) lista nr.un iepuraş . 1 1. Lor le place foarte mult să deseneze şi să modeleze din plastilină. Lenuţa şi Costel s-au dus la Clubul copiilor şi s-au înscris. Lenuţa a desenat pentru concurs un peisaj foarte frumos.. păpuşă 2. Lenuţa a desenat pentru concurs un. Peisajul reprezenta. de culoare. copiii având sarcina să-1 completeze : "Lenuţa şi Costel sunt. " A doua zi se dă fiecărui elev o foaie pe care este scris următorul text cu lacune. învăţător. un baston 3.. Ei au discutat cu părinţii lor.o floare .învăţare) Varianta pentru preşcolari 1. Pe cer zburau.. un copil .a IV-a) Ca material se va utiliza următoarea povestire. un tren 2." învăţătorul va însoţi prezentarea textului cu următoarele indicaţii: "Ieri v-am citit o poveste despre doi colegi. profesor) cifrele de mai sus. Lenuţa şi Costel s-au dus la.Desfăşurare: Se cere subiectului să repete după examinator (educatoare.

cuprinzând 8 cupluri de cuvinte: . o farfurie 6. un copil 2. în faza a doua se oferă copilului lista nr.timpul necesar pentru parcurgerea listei nr. 1. 1 1. un copil 4. un picior Se procedează la fel ca la "Asociere mecanică". Asociere logică. NOTĂ: Copilul trebuie să memoreze cuplurile de cuvinte din lista nr. casă 5.2. Material: pe un carton desenăm sau lipim imaginile următoarelor cupluri de cuvinte: a) lista nr. o casă 2.timpul total Se vor stabili apoi diferenţele individuale între copii. acoperită cu o coală prevăzută cu o fantă (tăietură). 1. baston 8. 1. . chei 142 Material: o listă dactilografiată. Copilul trebuie să facă să alunece coala în jos în aşa fel încât fanta să vină în dreptul primului cuplu de imagini care vor fi denumite de către copil.stol . păr 3. o floare 8. tren 2. 2 care cuprinde o imagine din lista nr. .timpul necesar pentru parcurgerea listei nr. 2. Se cronome­ trează timpul necesar acestei acţiuni. un cap de om 4. o maşină 7. lista nr. copil 6. 2.numărul de repetiţii necesar. o maşină b) o fereastră o şapcă o femeie o gheată o lingură ploaie o frunză o roată NOTĂ: II. Sarcina copilului este să denumească imaginea pe care o vede prin deschizătură şi să spună cu ce imagine a fost asociată în lista nr.3. cheie 7. o casă 8. Se procedează asemănător cu celelalte cupluri de imagini. un cap de om 3. Se acoperă cu coala de hârtie prevăzută cu fantă. maşină 4. o umbrelă 3. Varianta pentru şcolari 1.l. o farfurie 6. tren Desfăşurare: Se dă subiectului lista nr. o floare 5. . o umbrelă 7. Asociere mecanică: a) lista nr. un picior 5.lan .prun . Se va consemna: . 1 1. 1 1.

8. 2. 2 1.mic lista nr. 8. duşman 7. lumină 8.corn . 5. 1 Asociere logică: a) lista nr. b) foame lumină luptă frecare duşman sârguinţă noroc ploaie leşin strălucire victorie căldură ură laudă bucurie revărsare lista nr. 4. animale. ploaie 5. sârguinţă 3. 6. 2. . Poţi să te uiţi la ele. 5.I se spune copilului: "Eu ştiu că ţie îţi plac pozele.braţ -gust . b) 1. foame 4. PROBE PENTRU CUNOAŞTEREA CARACTERISTICILOR GÂNDIRII ŞI IMAGINAŢIEI CREATOARE PREŞCOLARI Material şi desfăşurare: diferite imagini ale unor obiecte. 7. 8. copilul rosteşte cuvântul pereche (şi nu denumeşte imagini). frecare NOTA: Se aplică instrucţiunile de la varianta pentru preşcolari. am şi eu aici câteva (se aşază pozele pe masă). noroc 6. flori etc. 6.4. luptă 2.larg . 2 3 4 5 6 7. 2 cuprinde numai câte un cuvânt din fiecare cuplu de pe lista nr. 3. uite. 1 1. acum alege din ele pe cele care îţi plac cel mai mult şi încearcă să alcătuieşti o poveste". 143 . cerb gram mal plop brav gram cerb mal chei plop păr brav tren . 7.

Claparede oferă următoarele rezultate în procente: Procent Vârsta 9 ani 10 ani 11 9 îoo 75 50 25 0 7 ani 8 8 ani 8 11 ani 12 ani 11 6 5 4 3 5 4 3 5 4 3 5 4 3 15 7 6 4 5 3 0 0 0 0 0 0 Dacă un copil de 9 ani a realizat 5 combinaţii. b. c. 144 .imaginaţie creatoare bună 50% . timpul de lucru este de 1 minut.imaginaţie creatoare bună. Găsiţi. Nu ai voie să repeţi un aranjament".a VUI-a se pot utiliza probe de genul: a) b) c) Găsiţi 6 titluri pentru cântece noi cu tema "apărarea păcii". Interpretare: se notează pozele alese de copil pentru a realiza poveştile.Se aşteaptă ca subiectul să aleagă pozele şi apoi i se spune:"acum te rog sămi spui şi mie povestea pe care tu ai facut-o!". 10 forme de a se amuza utilizând imaginaţia lui.imaginaţie creatoare foarte slabă NOTA: Rezultatele au valoare orientativă. el se încadrează în procentul de 75%.a IV-a. Ş C O L A R I (6 . Va trebui să le aranjezi în toate modurile posibile. b. întrucât etalonarea nu s-a realizat pe o populaţie românească. precum şi a V-a . în aşa fel încât fiecare literă să fe prezentă în fiecare aranjament. I se spune: "iată patru jetoane pe care sunt înscrise literele: a. Ed. d. se notează întrebările puse de copil. într-o zi ploioasă şi friguroasă când nu poate ieşi afară. EXERCIŢII CREATIVE DE GRUP ŞI INDIVIDUALE Pentru elevii claselor a IlI-a .imaginaţie creatoare foarte bună 75% . d. Interpretare: numărul total de permutări posibile este de 23 (nu se indică elevului acest număr).imaginaţie creatoare mijlocie 25% . se notează timpul fiecărei povestiri. celelalte valori sunt: 100% . c. Se dau copilului cele patru jetoane şi i se cere să le aranjeze în diverse combinaţii. pentru un copil de 8 ani. După ce copilul a terminat de povestit i se cere să dea un titlu (proba se poate repeta cu alte imagini alese de copil).imaginaţie creatoare mediocră 0 %. ceea ce înseamn» în opinia lui Ed. Claparede . se notează povestirea realizată de copil. întocmiţi o listă care să cuprindă cât mai multe idei pentru celebrarea zilei de naştere a unui coleg (sau colege).10 A N I ) - Material şi desfăşurare: jetoane pe care sunt înscrise literele a.

o ceapă. relaţiile cu mediul. (coordonator S. Ce alte utilizări puteţi enumera pentru o pălărie de formă înaltă decât aceea de acoperământ pentru cap. D i m a ) . Sugeraţi cel puţin 6 idei pentru a face mai agreabilă o sală de clasă. un ceas de buzunar. un bec electric? Noteză titlul ultimului film pe care l-ai văzut. Autor: CHESTIONAR DE CUNOŞTINŢE PENTRU PRESCOLARI U. . Care din următoarele obiecte ar fi cele mai susceptibile de a produce un incendiu: un stilou.jucăria unui copil.doi oameni se întâlnesc la un colţ de stradă. abilităţi de comunicare. Din spatele scenei se aud deodată strigăte: "foc". Cunoştinţe generale: Ştii de unde se cumpără pâine? Dar de unde se cumpără jucării? De unde se cumpără pantofi? De unde se cumpără ilustraţii şi cărţi? De unde se cumpără prăjituri? Dar medicamente? Ştii unde se pun scrisorile ca să ajungă la cei cărora le scrii? Ştii din ce se fac zidurile caselor? Dar cum se cheamă locul de unde pleci cu trenul? Ştii de unde se conduce trenul pe şine? Ştii cu ce se închide uşa când pleacă toţi de acasă? Ştii cum poţi ajunge la etajul trei într-un bloc.o mănuşă. Şchiopu î n „ Copilăria. i) j) k) 1) m) Enumera 6 profesiuni pentru care socoteşti că eşti dotat. dar şi capacităţi de înţelegere şi psihomotorii. 6. fundament al personalităţii". Sugerează alte cinci titluri care sar potrivi în egală măsură. în afară de scări? Ştii cum se cheamă locul din casă în care se pun borcanele cu dulceaţă şi cu murături şi alte preparate pentru iarnă? Ştii care sunt tacâmurile cele mai obişnuite? Ştii din ce este făcută podeaua casei? Dar a băii? Ştii cum se cheamă locul în care se spală rufele? Ştii de unde se cumpără fructe şi zarzavaturi? 145 . Găsiţi 6 mijloace de a utiliza o bicicletă în interiorul unui apartament. Evaluează cunoştinţele generale. . Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-o sală de teatru sau concert plină. . Ce veţi face? Ce titluri senzaţionale puteţi da într-un ziar pentru: .d) e) f) g) h) Sugeraţi cât mai multe modalităţi de a face mai spectaculoasă ceremonia de acordare a premiilor şcolare. Descrieţi îmbunătăţiri aplicabile la o lopăţică de zăpadă.o bătaie de pisici. identi­ tatea de sine.

Ştii când înfloresc pomii? Ce pomi cunoşti? Ce flori cunoşti? Ce fructe îţi plac mai mult? Ce mai cunoşti? Ce fructe care nu cresc în pomi cunoşti? Căpşunile. fragii şi zmeura cresc în pomi? Când se coc cireşile? Dar piersicile? Piersicile se coc deodată cu caisele? Când se coc strugurii? Ce fructe cunoşti în afară de cele ce cresc în grădinile noastre? Câţi bani ai vrea să ai? Ce ţi-ai cumpăra cu ei? Ce animale cunoşti? Ce animale de casă cunoşti? Când pleacă rândunelele? Când se întorc rândunelele? Ştii ce sunt veveriţele? Care e mai mare: şoarecele sau şobolanul? Ştii cu ce conduce şoferul maşina? Dar bicicleta cu ce se conduce? Ştii cum se cheamă străzile foarte largi şi lungi? Ce face dentistul? Dar medicul? Ştii ce face un instalator? Dar poştaşul? Ştii ce face un geamgiu? Ştii cum se cheamă medicul care face operaţii? Ştii ce fac poliţiştii? Ştii ce este un semafor? Ştii care culoare a semaforului îţi spune că nu ai voie să treci strada? Care este culoarea semaforului care îţi dă voie să treci strada? Şi care înseamnă că trebuie să fii atent? Ce culori are drapelul ţării? De ce drapelul ţării este pus la primărie şi la alte clădiri? (sunt clădiri oficiale) Ştii care sunt zilele săptămânii? în ce zile nu merg oamenii mari Ia serviciu? în ce zile nu trebuie să mergi la grădiniţă? Care este sărbătoarea la care aştepţi să vină daruri şi jucării. dacă ai fost cuminte? La ce oră trebuie să te duci la grădiniţă? La ce oră termini programul la grădiniţă? La ce oră trebuie să te culci seara? La ce oră trebuie să te scoli dimineaţa? Câţi copii sunteţi în grupa voastră de la grădiniţă? Până la cât ştii să numeri? 146 .

Ce numere ştii să scrii? Care îţi place cel mai mult? Ce litere ştii să desenezi? Ce litere citeşti mai repede? Care literă se scrie mai repede? Care literă o scrii cel mai greu? Ştii să scrii mama ? Dar tata ? Dar eu ? Dar tu ? Identitatea corporală: Câţi ani ai? Ştii câte mâini ai? Dar câţi ochi? Ce ai pe faţă numai unul? Ce ai pe faţă şi pe corp câte două? Câte nări are nasul? Câte limbi ai în gură? Ştii câte degete ai? Care e mâna dreaptă? Care din picioarele tale este piciorul stâng? Unde este burta ta? Dar inima ta? Ştii câţi dinţi ai? Dar inima mea ştii unde este? Ştii cu ce gândeşte omul? Ştii cum se cheamă fiecare din degetele mâinii? Unde e mintea ta? Dacă te uiţi la creionul de pe masă şi apoi închizi ochii. acum? Ce vezi aici. în această cameră? Poţi merge cu ochii închişi doi paşi de la locul unde eşti până la mine (sunt trei paşi)? Care este degetul tău mijlociu de la mâna dreaptă? Dar degetul arătător de la mâna dreaptă? Poţi mişca degetul mare de la piciorul drept? Dar degetul mic de la piciorul stâng? îmbrăcămintea personală: îţi cunoşti hainele de casă? Dar pe cele de grădiniţă? Dar pe cele de culcare? Ştii să-ţi pui ciorapii în picioare? Ştii să-ţi pui pantofii în picioare? Poţi să-ţi pui cămaşa? 147 . Spune ce oră arată fiecare? Ce vezi cel mai departe cu ochii. poţi să-1 iei cu mâna stângă? Vezi aici patru ceasuri desenate. din nou. poţi să-1 iei cu mâna dreaptă? Acum.

corectă Vârsta de scriere se evaluează prin dictare şi copiere (număr de cuvinte în 5 minute). pentru haine. a) Pentru vârsta aritmetică se probează contra cronometru câte 4 calcule (de dificultate crescândă) pentru fiecare operaţie aritmetică. dar monotonă (cls. Cu ce se ocupă mama acasă? Cu ce se ocupă tata acasă? Care este mai nervos? Prietenii părinţilor tăi îţi plac? Care sunt prietenii tăi cei mai buni? Cu cât numărul răspunsurilor este mai mare. Sursa: PROBE DE CUNOŞTINŢE PENTRU ŞCOLARUL MIC u n set de probe de cunoştinţe sintetizate de U. tata)? Cu cine din casă te joci mai mult? Cu mama. împărţiri şi 2 probleme pe cât posibil asemănătoare ca structură de succesiune a operaţiilor cu exerciţiile dinainte. cu atât copilul are un grad de sociabili­ tate mai dezvoltat. cu tata? Cu fraţi sau surori dacă este cazul.Dar fusta? Dar pantalonaşii? Dar jerseul? îţi pierzi fularul? îţi plac insignele? Unde îţi aranjezi lucrurile când te dezbraci? Ce culori.. Autoarele propun probe pentru evaluarea vârstei în anumite discipline şcolare. repetări (clasa a II -a) 4) lectură curentă cu opriri la semne de punctuaţie. a IlI-a) 5) lectură expresivă. îţi plac mai mult? Eşti nervos când te mudăreşti pe haine? De ce? Apartenenţa la familie: Ştii cum se numeşte mama ta? Cum se numeşte tatăl tău? Câţi ani are mama ta? Câţi ani are tatăl tău? Ce serviciu (profesie) are mama ta? Ce profesie are tatăl tău? Cine stă mai mult cu tine? (mama. 3 exerciţii cu adunări. Piscoi. tata. altcineva) Cine te ceartă mai mult? (mama. scăderi. b) Vârsta de lectură se stabileşte prin citirea unui text şi încadrarea copilului în unul din cele 5 niveluri şi grade de lectură: 1) lectură subsilabică 2) lectură silabică cu pauze între silabe (la clasa I) 3) lectură ezitantă pe grupuri de silabe cu opriri. 148 c) d) .. Vârsta lingvistică se evaluează după testul Alice Descoeudres care se găseşte în această lucrare. Şchiopu şi V. Pentru şcolarii mai mari se pot da probe de segregare care cer separarea cuvintelor dintr-un text în care acestea apar lipite. 7.

Este necesar un tratament special Specificaţi 3. în situaţii de învăţare convenţională: 13. în ce situaţii. Ce recomandări specifice puteţi face.8. Când trebuie să fie examinat copilul. Sursa: EVALUAREA EDUCAŢIONALA IN SURDOCECITATE J. condiţii? 10. Dacă determinarea acuităţii vizuale nu a fost posibilă. Scop: Evaluarea copiilor cu surdocecitate. Copilul poate să urmărească cu privirea un obiect care se deplasează: a) de la stânga la dreapta b) de la dreapta la stânga c) de sus în jos d) în diagonală e) în cerc f) convergent g) divergent 9. Innes. I. Copilul ar trebui să folosească instrumente optice specifice ambliopiei. Ce restricţii trebuie făcute în activităţile copilului 5. Există simptome sau semne specifice care să arate că e nevoie de specialişti 4. care este opţiunea dvs. Care sunt condiţiile optime de iluminat pentru a-i permite copilului să funcţioneze vizual? 12. din nou? 14. referitor la felul cum foloseşte copilul vederea. Treffry . Ghid de dezvoltare ". Poate fi determinată acuitatea vizuală a copilului 7. Copilul trebuie să poarte ochelari în ce situaţii/condiţii 6.Numele specialistului 1. Copilul lucrează mai bine cu obiecte sau desene de dimensiuni mari sau cu cele de dimensiuni mici 11. în privinţa capacităţii vizuale a copilului 8. J. M.. Care este cauza deficienţei vizuale: 2. Vă aşteptaţi la o deteriorare a vederii copilului? 15. Dacă aveţi alte comentarii sau indicaţii. A . pe care doriţi să le transmiteţi Data naşterii Nu Nu Da Da Nici una După cum urmează: Nu OS Da OD Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Mare mic La ce distanţă? 149 . Ce activităţi sugeraţi pentru a pregăti copilul în vederea următoarei examinări 16. Fişa de evaluare Numele copilului . M c .„ Copilul cu surdocecitate. Cele 3 instrumente presupun colaborarea familiei în administrare.

Fişă de evaluare cu specific auditiv 1. copilul: nu îi acordă atenţie? 5. Copilul încearcă să imite sunete? Nu scutură o zornăitoare lângă ureche? discuri? radio? TV? Da 16. Copilul încearcă să investigheze sursele de sunet? din apropiere din dreapta Ce fel de sunete? 7. Copilul pare că reacţionează la: lătratul câinelui? 4. Copilului îi place muzica: Cum îşi manifestă plăcerea? 15. Copilul pare să vorbească persoanelor din jur: 11. Copilul: întoarce capul spre sunet? devine tensionat? 3. Copilul emite sunete variate: Enumeraţi-le: 9. Descrieţi ceea ce se întâmplă atunci când consideraţi că el este atent la sunete: 150 . Copilul foloseşte vocea pentru: a arăta că este nefericit? 13.II. Copilul: face deosebiri între sunete puternice? bate într-o tobă sau oală? se joacă cu jucării care produc zgomote? suflă într-un fluier? 14. Copilul pare atent la sunete provenite dintr-o anumită parte: se opreşte din activitate? manifestă alt răspuns? zgomote de paşi care se apropie? soneria de la uşă? îşi schimbă activitatea? pare surescitat? Rareori Ocazional Frecvent să repete aceeaşi silabă la nesfârşit a atrage atenţia? a manifesta entuziasm? 12. Copilul emite sunete când nu plânge: 8. Când mama vorbeşte. Zgomotele puternice sau sunetele ciudate îl sperie pe copil sau îl interesează? Nu Ce tip de zgomot? în ce circumstanţe? 2. Copilului îi place: să gângurească Nu Nu Da Da Nu Nu Da Da de la distanţă din stânga 6. Răspunsurile copilului la sunete sunt consistente? Nu Da Când consideraţi că el pare atent la sunete? 17. Copilului îi face plăcere când emite sunete 10.

151 . 5. 9. Prezenţa sau absenţa curiozităţii 2. 12. Nivelul actual al dezvoltării cognitive. 6. 3.III. 8. 11. 7. 10. 4. Se notează: 1. Tehnicile de explorare pe care le utilizează copilul încercările pe care le face pentru a-şi organiza mediul Recunoaşterea cauzei şi a efectului Anticiparea evenimentelor următoare Prezenţa/lipsa modului cum funcţionează memoria pe termen scurt şi pe termen lung Modele de bază înţelegerea stării de permanenţă a obiectului Recunoaşterea funcţiei unui obiect Nivelul de joacă Capacitatea de a raţiona spaţial Nivelul de rezolvare a unei situaţii NOTĂ: Cartea „Copilul cu surdocecitate" menţionată ca sursă este un ghid de dezvoltare care oferă tipuri de programe individuale de stimulare pentru copiii cu deficienţe multisenzoriale.

PSP şi PIP sunt două instrumente diferite. profesor. primul pas într-o suită de acţiuni care vizează recuperarea sau compensarea deficienţelor constatate în urma măsurării dezvoltării. asistent social). etapele acestui amplu şi complex proces sunt: 1. Al doilea pas este. kinetoterapeut. Evaluarea eficienţei planului şi programului şi oferirea (dacă este cazul) de programe suplimentare în continuare vom face unele precizări cu privire la cele două instrumente: PSP şi PIP. Planul de Servicii Personalizate (PSP) are următoarele funcţii: a) b) c) d) stabilirea cerinţelor prioritare ale dezvoltării copilului. serviciilor. Elaborarea programului de intervenţie personalizat (PIP) 6. unele instrumente (ex: Scara Portage) cuprind şi sugestii şi tipuri de activităţi care pot fi folosite de cei care lucrează cu copilul. dar complementare. desigur. identificarea resurselor şi a serviciilor dispo­ nibile în comunitate stabilirea unui program de realizare a acestor obiective. prevenind astfel instalarea unor abateri grave. PIP identifică modalităţile de intervenţie prin care se operaţionalizează obiectivele generale propuse în PSP. iar PIP poate fi realizat de o echipă restrânsă sau de un singur specialist. cum spuneam în introducerea lucrării. După cum am specificat. câmpul de aplicare al PIP se limitează la un singur domeniu de dezvoltare şi învăţare PSP se derulează pe o perioadă de timp mult mai mare decât PIP (care cuprinde o perioadă restrânsă de 3 . Precizarea nevoilor copilului 4.6 luni) PSP presupune participarea unei echipe multidisciplinare (medic. . în urma evaluării. 152 A. 2) 3) 4) Dacă PSP vizează satisfacerea ansamblului cerinţelor copilului. psihopedagog. psiholog. 1) în timp ce PSP fixează obiectivele generale şi stabileşte priorităţile pentru a răspunde nevoilor globale de dezvoltare ale copilului.Secţiunea a IX-a PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT Şl PROGRAMUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Evaluarea prin instrumente formale şi informale este. în raport de capa­ cităţile şi potenţialul său. Evaluarea complexă 3. Depistarea timpurie şi intervenţia precoce sunt cele două obiective care trebuie să orienteze acţiunea specialiştilor. intervenţia educaţional-recuperativă. greu recuperabile sau chiar irecuperabile. Depistarea 2. programelor sau intervenţiilor asupra copilului precizarea responsabilităţilor. în concluzie. pe domenii de intervenţie stabilirea scopurilor. ei trebuie să întocmească programe de intervenţie educaţional-recuperativă personalizate. Elaborarea planului de servicii personalizate (PSP) 5.

cât şi de alte persoane implicate în derularea programului. limitate ca număr (3-4) şi să fie exprimate într-un limbaj clar. Scopurile şi obiectivele generale sunt enunţuri generale cu privire la aşteptările de dezvoltare preconizate.. PIP vizează deci un anumit obiectiv de învăţare.- ---- TIPURI DE SERVICII COMPETENŢE DIFICULTĂŢI PRIORITĂŢI SCOPURI Ce poate face copilul. se compune din persoane calificate pe domenii: logopedie.-- ----- -. a condiţiilor de realizare a acestui comportament şi pragul minim de reuşită pe scara achiziţiilor.-.. care coordonează PIP...Ce-i place? 1 C e nu poate face copilul Ce ar trebui să achiziţioneze 2 3 4 Educaţional Social Medical şi psihoterapeutic Alte tipuri de servicii B. într-un anumit domeniu..-. stabilirea termenelor de realizare a PSP (PSP trebuie evaluat şi revizuit anual).. repartizarea responsabilităţilor între membrii echipei pluridisciplinare... STRUCTURA UNUI PLAN DE SERVICII PERSONALIZAT Numele şi prenumele copilului Data realizării PSP . 2) Strategiile de intervenţie 153 .-.. El este un instrument de lucru permanent. PIP prinde viaţă acolo unde se încheie PSP. trebuie numit un responsabil de caz 3..După identificarea forţelor şi necesităţilor copilului şi stabilirea priorităţilor cerinţe­ lor de dezvoltare şi învăţare. Ele trebuie clasificate în funcţie de priorităţi.Membrii echipei .----- ----- ----- -. Programul de intervenţie personalizat (PIP) Ca şi PSP..--.--... pentru un anumit copil.-.--. kinetoterapie. care sunt mai specifice şi mai precise decât scopurile. PIP este un instrument de planificare şi coordonare.-. STRUCTURA PLANULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT Un PIP trebuie să cuprindă următoarele elemente: 1) Obiectivele învăţării. PIP este o parte a PSP care precizează modalităţile de intervenţie prin care se ating scopurile PSP. ca să poată fi înţelese atât de copil. scopurile dezvoltării şi învăţării 2. să fie realiste..Responsabil de caz . terapie ocupaţională etc.--. în direcţia realizării obiectivelor propuse în PSP..- .-.--.--.. In funcţie de dificultatea dominantă a copilului. Enunţul obiectivului învăţării conţine descrierea comportamentului reprezentativ pentru achiziţia vizată. PSP trebuie să specifice: 1. accesibil. Echipa restrânsă.

Dacă. se poate decide acordarea unui sprijin suplimentar sau alegerea unei alte metode de la care se aşteaptă o reacţie mai bună din partea elevului. materialul. în general. se poate decide. locul. continuarea programului încă o perioadă. copilul. de-a le organiza. Descrierea strategiilor indică ce trebuie să facă specialistul şi sarcina pe care trebuie să o execute elevul pentru a atinge un obiectiv. CUM execută. Strategia de învăţare este un mod de-a selecţiona informaţii. ştie tabla înmulţirii etc. depăşind pragul de reuşită stabilit. Evaluarea învăţării şi a intervenţiilor Această evaluare trebuie să permită atât aprecierea gradului în care elevul a atins obiectivele învăţării. ajutorul acordat pentru manifestarea unui anumit comportament. După identificarea comportamentelor „ţintă" enunţul obiectivelor se face în termeni de comportament observabil şi măsurabil (ex: verbe: merge. cele mai uşor de efectuat şi mai sigure ca impact asupra învăţării. 154 . De exemplu. realizându-se înaintea conceperii sau la începutul derulării PIP. El se formulează sub formă de procentaj.) Precizarea condiţiilor presupune indicarea unor informaţii privind timpul. PIP implică în realizarea sa: specialiştii care realizează intervenţia. în obiective de învăţare concretă. Şi astfel modificările vor continua până la atingerea obiectivului vizat. Un ultim demers în formularea unui obiectiv este precizarea duratei de realizare (ex: într-o lună elevul X va învăţa tabla înmulţirii cu 5). numită şi criterială. CÂND execută. Dacă nu este atins. Măsurarea constă în determinarea valorii unei acţiuni cu ajutorul cifrelor.3) 4) Evaluarea învăţării şi a intervenţiilor Revizuirea PIP şi luarea deciziilor Explicaţii: 1. 3. In această a patra etapă a PIP se estimează dacă obiectivele au fost atinse sau nu şi se iau decizii în consecinţă. Evaluarea şi revizuirea PIP Această revizuire nu trebuie efectuată la perioade mai mari de 3 luni. de-a le memora şi un mod de utilizare pentru a răspunde eficient diverselor situaţii. frecvenţă. 4. Ea constă în a stabili dacă subiectul a achiziţionat comportamentul-ţintă. Dacă este evident că elevul n-a făcut nici un progres. Pentru PIP este indicată forma de măsurare şi evaluare prin obiective. Definirea obiectivelor învăţării presupune deci demersul de transformare a scopurilor descrise în PSP. în timp ce evaluarea este aprecierea fenomenului cu ajutorul datelor obţinute prin măsurare. care inventariază mijloacele utilizate pentru a ajuta elevul să realizeze obiectivele vizate. trebuie identificate obstacolele ce pot împiedeca atingerea obiectivului şi soluţiile de contracarare. Atingerea pragului stabileşte momentul în care intervenţia poate înceta. îşi încheie singur haina. 2. trebuie revizuite strategiile de intervenţie. Procesul de măsurare şi evaluare este continuu. înainte de a alege aceste strategii. se trece la alt obiectiv. pur şi simplu. Măsurarea precede evaluarea. enunţat prin obiectivele învăţării. Pragul reuşitei este un indice cantitativ care stabileşte minimumul ce trebuie realizat pentru ca obiectivul să fie declarat atins. Strategiile stabilesc: CINE execută . se poate schimba tehnica de prezentare a sarcinii. de exemplu. proporţie. se va începe cu modificarea elementelor din PIP. un obiectiv a fost atins. în timpul sau la sfârşitul demersului de intervenţie şi învăţare. durată. vorbeşte reflectat. părinţii. cât şi eficienţa strategiilor de intervenţie folosite. Strategiile de intervenţie şi învăţare Este o a doua etapă în elaborarea PIP. Dacă nici aşa nu se obţin rezultate.

. dar recunoaşte o mare parte din litere şi scrie şi citeşte cuvinte monosilabice în mod mecanic (dislexie. ştie parţial preţul alimen­ telor de bază 155 ...Metode şi mijloace de realizare Perioada de intervenţie Criterii minimale de apreciere a progreselor Metode şi instrumente de evaluare OBIECTIVE 1. enurezis. 2. tulburări semantice accentuate Matematica: parţial realizate deprinderile de numeraţie 1 .Specialişti implicaţi ... 3.2 0 nu sunt realizate deprinderile de calcul oral în limita 1 ...I. Lungu. Informaţii de bază: Nume elev: XX Data naşterii: 1987 Psihodiagnostic: deficienţă mintală medie la limita inferioară/DM Severă Q. răceli frecvente) rezultate obţinute în urma aplicării testului Gunsburg de evaluare progresivă a dezvoltării sociale Comportament cognitiv Limbaj şi comunicare: nu sunt formate deprinderile de scris-citit. PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE TERAPDX EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ I.. fatigabilitate accentuată. psiholog P. Starea actuală a subiectului: Sector de referinţă: probleme de sănătate. epilepsie. 45 (Binet-Simon) Tulburări de coordonare psihomotrică Infantilism afectiv accentuat Stări de disonanţă afectiv-raţională Data de elaborare a programului septembrie 1999 II..Data realizării PIP .STRUCTURA UNUI PIP Numele/prenumele copilului Vârsta ..Data revizuirii PIP .1 0 realizează în plan concret adunări şi scăderi în activităţile dirijate de profesor cunoaşte parţial monedele şi bancnotele.. în continuare prezentăm un exemplu de PIP realizat de prof..Domeniul de intervenţie .. posibilităţi de exprimare reduse... disgrafie accentuată pe fond de dislalie polimorfă) vocabular sărac..

kinestezic. din partea colectivului clasei se manifestă în general atitudini de acceptare a ei şi de a o ajuta pentru a realiza diverse sarcini motiv de referinţă prezintă posibilităţi relativ bune pentru dezvoltarea deprinderilor de autoservire şi a capacităţilor de autonomie socială şi personală. deprin­ derile de igienă personală şi de păstrare a sănătăţii parţial dezvoltate aria de autonomie personală în mediul ambiant: cunoştinţe incomplete şi deprinderi parţial dezvoltate aria de relaţii sociale . Capacităţi. lacune. dar se ocupă de copil (o duce/aduce la/de la şcoală. Instrumente utilizate în evaluare: Testul Binet-Simon Matricele progresive Raven Testul de motricitate generală Ozeretski Proba Harris Testul de orientare spaţială Head Probe curriculare „Scala de evaluare a dezvoltării sociale". cere periodic informaţii despre evoluţia copilului. accesibile şi în ritm propriu atât la clasă.conduite şi atitudini dominante de infantilism afectiv şi stări de disonanţă (stări de afect contradictorii) posibilităţi relativ bune pentru dezvoltarea atitudinilor de relaţionare pozitivă în grup datorită dorinţei de a fi impreună cu alţii/altele: familia manifestă o atitudine de supraprotecţie. expresivă Capacitate relativ bună de învăţare comportamentală prin imitaţie Sociabilitate relativă Dorinţa de relaţionare în grup blocată de timiditate Lipsa încrederii în sine Slaba coordonare psihomotrică Stări de disonanţă afectiv-relaţională Nevoie de afecţiune. competenţe. manifestă dorinţa de a se integra în grup. auz. abilităţi. 156 c. prezentând informaţii cu privire la comportamentul ei in familie şi în diverse situaţii sociale). nevoi: Posibilităţi relativ bune de comunicare orală. de a întâlni o mare varietate de stimuli în cadrul activităţilor terapeutice b. de integrare. adaptare după Gunzburg (PAC I): Chestionare pentru familie Convorbirea individuală şi în grup Observaţia spontană şi dirijată IV. gestuală. de a efectua direct o gamă variată de exerciţii în cadrul unor activităţi simple. III.schema corporală este realizată relativ slab. . de modele socio-umane şi de sprijin permanent din partea celorlalţi Obiectivele programului: Programul încearcă o contracarare a deficienţelor psihice (recuperare/compensare) prin faptul că oferă elevului posibilitatea: a. cât şi individual.Autonomie personală: aria de autoservire . văz. în cadrul cabinetelor de terapie de a cunoaşte lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepţie: tactil. este receptivă la sugestiile date de factorii educativi din şcoală. slăbiciuni. limbaj etc.

în general descoperirea şi folosirea potenţialităţilor psihice de învăţare ale subiectului. Scopurile prog amului: dezvoltarea motricităţtii generale dezvoltarea finei motricitati educarea echilibrului şi a ritmului mişcărilor exersarea dominantei laterale formarea unei imagini corecte a schemei corporale dezvoltarea capacităţilor necesare pentru autoservire şi pentru efectuarea diferitelor activităţi practice simple dezvoltarea capacităţii de discriminare vizuală şi a memoriei vizuale dezvoltarea percepţiei spaţiale dezvoltarea capacităţii de a desprinde obiectul de fondul perceptiv dezvoltarea capacităţii de discriminare auditivă dezvoltarea capacităţii tactil-kinestezice dezvoltarea capacităţii de a raţiona în plan perceptiv îmbogăţirea limbajului dezvoltarea înţelegerii dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu dezvoltarea deprinderilor de autoservire şi de autonomie personală (activităţi practice simple de igienă şi păstrare a sănătăţii) dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaţionare în grup. dar şi necesitatea reproiectării unui nou subprogram de intervenţie personalizat care urmează să fie realizat în echipă. a ritmului propriu de achiziţie prin observarea zilnică a comportamentului acestuia şi prin concentrarea tuturor informaţiilor din cadrul familiei şi de la toţi factorii educativi din şcoală diminuarea dizabilităţilor sale printr-un antrenament continuu şi gradual. în general. astfel încât să devină mai apt pentru activitatea educativ-terapeutică din şcoală şi pentru activi-tăţile sociale. perceptiv. RECOMANDĂRI Evaluarea rezultatelor obţinute la şase săptămâni după aplicarea acestui subprogram. CONCLUZII. pentru a putea dobândi o experienţă cognitivă şi superioară celei dobândite spontan abilitarea copilului pentru o mai bună inserţie socială în şcoală. OBSERVAŢII. folosind cu precădere tehnica modelării şi simulării comportamentelor socio­ afective şi a psihoterapiei de expresie. Pornind de la câteva obiective ale ludoterapiei şi ale organizării şi formării autonomiei sociale şi personale. am întocmit un proiect de intervenţie personalizat de scurtă durată (secvenţial) care are ca temă familia. având ca obiectiv central reglarea comportamentului socio-afectiv relaţional în şcoală şi în familie (diminuarea stărilor de disonanţă afectiv-comportamentală). atât la clasă. familie şi societate. de limbaj şi comportamental. a evidenţiat o reducere parţială a disonanţei afectivrelaţionale şi o relativă dezvoltare a deprinderilor de activitate practică simplă. cât şi în cabinetele de terapie pentru aducerea subiectului la un nivel mai bun de funcţionalitate psihică generală. senzorial. de gândire.abilitarea subiectului pe planurile motric. 157 .

medic de familie. alimentaţia. se constată necesitatea: • • • • reluării unor activităţi ce ţin de autoservire. implicarea comunităţii în cadrul activităţilor educative (familie. etc. care să conducă la acţiuni instructiv-educative unitare. cu clasa în cofetărie. aceasta din urmă urmând să devină coparticipantă la program consilierii periodice a familiei pentru renunţarea la atitudinea de supraprotecţie şi pentru redarea încrederii în sine a subiectului elaborării de programe complementare şi pe structura altor submodule din curriculumul şcolii speciale privind şcoala. vizionarea de spectacole cu clasa. sănătatea.) Se recomandă: • • • • • 158 .Concluzionând.) să i se dea subiectului sarcini gospodăreşti în clasă şi în familie în cadrul tuturor activităţilor. oraşul. mijloacele de transport. biserică etc. locuinţa. autoservirea. cu familia. timpul şi mai ales activităţile cu conţinut practic (deprinderi de conduită civică) folosirea testului situational: subiectul să fie pus în situaţii de viaţă reale (de ex. subiectul să fie stimulat pozitiv pentru dezvoltarea motivaţiei intrinseci privind activitatea de invăţare-terapie activităţi periodice de schimb reciproc de informaţii în cadrul echipei a tuturor factorilor educativi din şcoală. vizite în muzee. motricitate fină. coordonare oculo-motorie colaborării periodice a asistentului social cu familia. serbarea zilei onomastice îh mediul familial.

REZULTATE OBŢINUTE COMENTARII 4 elevul necesită ajutorul colegilor şi al educatorului. elevul va primi şi el un rol. copiii vor decupa diferite siluete desenate pe hârtie glasată şi le vor lipi pe coli din bloc de desen. elevul se află în imposibilitatea de a interpreta corect rolul dat. fratele. necesită sprijinul profesorului şi execiţii suplimentare individualizate în cadrul cabinetelor de terapie. TERAPIE PSIHOMOTRICĂ Colaj: Familia mea. tata. siluetele vor fi deja decupate. nu poate alcătui singur un colaj. elevul va spune şi el pe cine invită. unchiul TERAPIA COGNITIVĂ TIP B Joc didactic: Cu familia în vacantă se stabileşte împreună cu elevii clasei ce membrii ai familiei ar putea merge împreună în vacanţă. elevul nu poate desena silete umane decât după contur. mecanismul imitaţiei fiind relativ eficient. se simulează o petrecere în familie. se va face o mică scenetă în care fiecare copil va avea rolul unui membru al familiei. cu sprijinul profesorului. subiectul mânuieşte cu greu foarfecă. elevul va putea spune care sunt membrii familiei sale: mama. exceptând una la alegerea elevului/ei. sub forma unui colaj. Va cunoaşte şi va identifica membrii propriei familii In două săptămâni. 159 . decupează cu foarte mare greutate şi nu poare urmări corect conturul siluetei. pe rând. sora. care le sunt invitaţii la petrecerea de ziua lor. bunicii. TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Desen cu tema: "Familia mea". mătuşa. pentru a le lipi. elevul va spune pe cine preferă din familie să meargă cu el în vacanţă.SCOP 1 OBIECTIVE DE ÎNVĂŢARE 2 STRATEGIE 3 LUDOTERAPIE Joc didactic: Pe cine invit de ziua mea? copiii clasei vor spune. necesită o activitate individualizată în cadrul cabinetelor de terapie. lipeşte greşit şi foloseşte multă pastă de lipit.

necesită exerciţii individualizate în cadrul cabinetelor de terapie pentru corectarea tulburărilor de orientare în timp şi spaţiu. tata.3 LUDOTERAPIE Joc didactic: O zi a familiei mele 4 elevii vor interpreta rolul a câte unui membru al familiei respective. seara în familie. unde va viziona diapozitive din lumea meseriilor. elevul va spune cu ce se ocupă mama. joc individualizat cu păpuşi marionete. într-o zi lucrătoare. TERAPIA COGNITIVĂ TIP B Joc didactic: Ce meserie avem în familie omite unele acţiuni şi nu le poate reda în ordine cronologică. . individual. întoarcerea acasă. bunicul.. elevul nu corelează spaţiile integral şi nu respectă limitele acestuia. adică ce anume face acesta într-o zi de lucru. exerciţii de sortare a unor cartonaşe reprezentând diferite unelte de muncă. este ajutat de profesor şi copiii care mimează activitatea spusă de el. Va cunoaşte ocupaţia membrilor propriei familii In zece zile. Este pus să repete şi îi este corectată pronunţia defectuoasă. unchiul. masa în familie. pe rând. cum se pregăteşte pentru plecarea de acasă către locul de muncă. elevul va decupa uneltele de muncă folosite de tatăl lui la locul de muncă. elevii vor desena ceea ce face unul din părinţi la locul de muncă. necesită exerciţii individuale în cadrul cabinetelor de terapie. elevul va putea spune care sunt ocupaţiile membrilor familiei elevii vor spune. vor mima activitatea acestora. elevul va primi şi el un rol în care va arăta ce face. TERAPIE PSMOMOTRICĂ Abilitare manuală (uneltele) unelte necesare pentru diverse meserii. începând de dimineaţa până seara în familie. recunoaşte numai pe baza întrebărilor ajutătoare pe cine reprezintă fişa. pregătirea de culcare. de dimineaţă până seară: cum se trezeşte. ce înseamnă fiecare meserie. ce ocupaţie are fiecare membru al familiei. TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Desen cu temă dată: O zi a. 160 elevul decupează greu şi reuşeşte să decupeze o singură unealtă aflată la întâmplare în cabinetul de terapie. elevul va primi o fişă pe care este desenată activitatea mamei şi va trebui să recunoască despre cine este vorba şi să o coloreze. fraţii. elevului i se explică..

elevii vor aranja planşele.1 2 Ce face mama în 3 TERAPIE COGNITIVĂ TIP B gospodărie 4 reuşeşte să imite destul de bine maturatul. să facă ordine în dulap. după succesiunea acţiunilor ilustrate. elevii vor fi împărţiţi pe grupuri de lucru: unii fac curat în dormitor. dormitorul). copiii vor denumi activităţile din gospodărie ale mamei. alţii în bucătărie. alţii în sufragerie. să şteargă masa TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Colorare după contur copiii vor primi câte o planşă în care sunt desenate diferite acţiuni din gospodărie. elevul va şterge praful de pe bănci. fără să se încadreze în spaţiu. elevul colorează. sufrageria. LUDOTERAPIE Joc didactic: Aşteptăm musafiri slaba coordonare oculo-motorie. elevul primeşte o planşă care conţine o imagine a unei fetiţe ce aranjează masa. dormitor) şi apoi. . se folosesc seturile pentru păpuşi (baia. elevul va da cu mătura în dormitor. parţial. să şteargă praful. bucătărie. TERAPIE PSmOMOTRICĂ E zi de curăţenie elevii vor face curat în clasă. vor spune cu ce o ajută şi cum fac acest lucru (simulare). bucătăria. elevul va imita una din activităţile mamei. întâi după locul în care se desfăşoară acţiunea ilustrată (baie. fiecare având sarcina lui. sufragerie. necesită sprijin şi exerciţii individuale în cabinetul de terapie pentru corectarea tulburărilor spaţiio-temporale. să măture şi să spele pe jos. 161 rezolvă bine şi cu plăcere sarcina. îşi va însuşi activităţile ce se desfăşoară în gospodăria proprie Va şti în termen de o lună de zile să aranjeze patul. în finalul activităţii. urmând să o coloreze. având sarcini precise.

. fundament al personalităţii. Timpul. 14. . 15.Educaţia integrată a copiilor cu handicap. Ed. Bucureşti. . IC I .P. Bucureşti. UG l LE C L B O M. 19. VLAD E. 1 9 9 9 . Bucureşti. D L J. (coord) .. Intervenţii E. Bucureşti. G. uu TAFLAN A. Ed. Pro Humanitate logopedice. UNICEF & RENINCO. Ed. Stanică C. .P. 1 9 9 8 . . A. (coord.Copilăria. Bucureşti. 1999. Vrăşmaş Ecaterina.Teste psihologice.. Medicală Bucureşti À NS U E. P U EC C.D. Revista învăţă­ mântului preşcolar. ŞCHIOPU VERZA U. 4. Vrăşmaş E.Factori psihologici ai reuşitei şcolare. 2 0 0 1 . Ed.Tulburări de limbaj la copil. . 9. Academia de ştiinţe medicale. M ş I. Ed. 25.P. PLANCHARD dezvoltare. Reşiţa 1 9 9 8 . Bucureşti 1997. VERZA 24. Pro Humaninate.. 1 9 9 1 . 7.Agnozii şi apraxii. 21. Ed. Vol. VERZA FL. 2 0 0 0 . . . 18.Langage oral et écrit. Academiei 1977.) .Psihologia generală şi a copilului. Paris. L N U .II. E. 10.P..Repere psihogenetice evaluarea copilului. 6. A.1984.N. 1969. AE Dima S. .Educaţia copilului preşcolar. . Ed. Ml N S J.Teste psihologice. E. Bucureşti.P. Editions OR T ESF.Metodologia recuperării lexiei şi grafiei la afazici. 1 9 7 8 . Rééducation ortophonique nr. PRESS Mihaela SRL. .D.) .Ghidul progresului. 1972. Bucureşti. Delachaux et Niestlé. Radu I.. T. . ..Elev bun. . Ghid de predare-învăţare pentru copii cu cerinţe educative speciale. P rs 1 9 5 6 . Bucureşti. ĂN RENINCO . . 16.. 2 0 0 0 . BoiCl G.D.... 197/1999.BIBLIOGRAFIE 1. 1978. . CIUMÀGEANU D.UNICEF..P. I. c E N EF Y Bucureşti. T.MAISONNY S. (coord. 17.Studii de psihologie 162 şcolară .Lire avec épreuves pour évaluer la capacité de lecture. 8.D. 1980.Evaluarea copiilor cu cerinţe educative speciale în perspectiva integrării.M. 3. 1997. Ed. Ghid de . R FR J. 2. 26. GlLLY M. ARCAN BLUMA P.Testarea psihologică a copilului mic..Cercetarea în pedagogie. 1 9 7 2 . Zôrgô B. As. 11. FRADIS 1976. 20. I .Copilul cu surdocecitate. şi colab. HO G I Ţ KULCSAR A. KREINDLER 13. 22. ai 5. elev slab. 1 9 9 7 . E.. Ed. 1999. E.Terapia tulburărilor de limbaj. .Copilul deficient mintal. C. PS OV . Pro Humanitate.Terapia educaţională integrată.Ghidul Portage.D. 1982. P U E. 27. . 12. G E R H A N. .Evaluarea Bucureşti.N O A S. 1 9 8 0 MTTROFAN N. în actul educaţional-terapeutic. (coord. Facla 1976.) . BONTILĂ BOREL . Ed. . E. E. şi psihodinamice în cunoaşterea şi 23.

A.I.unicef.) .org www.org Lucrare tipărită în 2.D.500 de e x e m p l a r e cu spriinul Reprezentanţei U N I C E F în R o m â n i a .United Nations Children's Fund Bucureşti. R o m â n i a bucharest@unicef. cu fonduri primite de la Agenţia C a n a d i a n ă pentru Dezvoltare Internaţională (C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful