P. 1
Utilizarea calculatorului în predare-învăţare

Utilizarea calculatorului în predare-învăţare

4.5

|Views: 9,559|Likes:
Published by Cătălin
Pentru perfecţionarea cadrelor didactice
Pentru perfecţionarea cadrelor didactice

More info:

Published by: Cătălin on Mar 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

pdf

text

original

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.

: Dezvoltare profesionalã pe baza activitãþii proprii desfãºuratã în ºcoalã pentru cadrele didactice din mediul rural a Proiectului de Învãþãmânt Rural, cofinanþat de Guvernul României, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (Banca Mondialã) ºi de cãtre comunitãþile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanþi ai consorþiului care asigurã Asistenþa Tehnicã, consorþiu format din: Centrul Educaþia 2000+ (Bucureºti), British Council (Marea Britanie), Fundaþia EuroEd (Iaºi) ºi Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie). Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta a beneficiat de pe urma observaþiilor ºi sugestiilor unui corp de referenþi de specialitate, ale echipelor Unitãþii de Management al Proiectului (UMP) ºi de asistenþã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiectului ºi ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãþãmântul preuniversitar din cadrul Centrului Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar (CNFP). Echipa de coordonare ºi de revizuire din partea Asistenþei Tehnice (AT): Monica Dvorski (ªeful Echipei de AT) Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate) Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate) Emilia Florescu (Asistent de Program) Autori: Sanda Craina Carmen Losonczy
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

CRAINA, SANDA Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învãþare / Sanda Craina, Carmen Losonczy ; ed.: Monica Dvorski, Otilia Pãcurari, Emilia Florescu . - Bucureºti : Educaþia 2000+, 2005 Bibliogr. Index ISBN 973-87585-9-9 I. Losonczy, Carmen II. Dvorski, Monica (ed.) III. Pãcurari, Otilia (ed.) IV. Florescu, Emilia (ed.) 371.3:004 ISBN 973-87585-9-9 Redactori: Monica Dvorski Otilia Pãcurari Emilia Florescu Coperta ºi graphic design: Techno Media © Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãþãmântul Rural, Bucureºti, 2005

Subcomponenta 1.1.

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå

Prezentare generalå: Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi necalificate, din mediul rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå. Acest program va fi realizat prin intermediul unui centru de resurse mobile utilizat de cåtre doi mentori care vor petrece câte douå såptåmâni în fiecare comunå din judeÆ discutând cu cadrele didactice çi oferind cursuri de formare pe baza unui curriculum format din 10 module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ 1000 de centre fixe de resurse, destinate formårii continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum çi elevilor çi comunitåÆilor.

Obiectivul sub-componentei 1.1.
Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în procesul didactic, de predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.

Grupul Æintå
Grupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din mediul rural. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de formare printr-un program de dezvoltare profesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.

Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalå
Çcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare profesionalå fiind oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au o calificare corespunzåtoare, de cåtre doi mentori, ajutaÆi de formatori de specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi, împreunå cu formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de mentorat çi formare prevåzute de programul de dezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se vor desfåçura, de obicei, în çcoala de centru sau, dupå caz, în oricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de 10-14 zile, iar cele de mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul activitåÆilor de formare cuprinde urmåtoarele module: ■ Predarea interactivå centratå pe elev ■ Evaluarea continuå la claså. ■ Så ne cunoaçtem elevii ■ Adaptarea curriculum-ului la contextul rural ■ Predarea simultanå ■ Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar) 3

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

■ ■ ■ ■

Recuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial) Limba românå ca a doua limbå Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare Management educaÆional

Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul va asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de formare çi mentorat., care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze çcolile çi så realizeze formarea çi activitatea de mentorat. Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå va stimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va constitui un sprijin direct pentru ceea ce încearcå så realizeze la claså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai bune la învåÆåturå çi examene pentru elevii din mediul rural. De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a avut loc procesul de comasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi dotate cu calculatoare, imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri, telefoane). La aceste centre vor avea acces atât cadrele didactice, cât çi elevii. Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice, care vor cåuta în mod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de posesori ai unor noi metode de predare çi le va perfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va concentra asupra nevoilor de formare, aça cum sunt acestea percepute de cadrele didactice çi va folosi lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câte ori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor de dezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC. Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al cadrelor didactice de toate specialitåÆile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învåÆåmântul rural

ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆare în çcolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.: Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratå în çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea îmbunåtåÆirii calitåÆii procesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural. Principiile metodologice utilizate sunt cele ale: ■ flexibilitåÆii ■ învåÆårii active ■ individualizårii procesului de dezvoltare profesionalå Premise: 1. Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a identifica experienÆele de învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randamentului çcolar. 2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå activitatea sau în centrele din vecinåtate. 3. Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la nivel de scoalå çi/sau comunå. 4. Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele curriculare promoveazå gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare. Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii: A: Module generale: Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne cunoaçtem elevii, Adaptarea curriculum-ului la contextul local.

4

Subcomponenta 1.1.

B: Module specifice: Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculatorului in predare-învatare, Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial), Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar).

Structura modulelor
În fiecare modul veÆi gåsi o parte de: (i) Teorie: în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de accesat pentru activarea memoriei; (ii) AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un numår de întrebåri de ghidaj care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi experimentat la claså; (iii) Planificare individualå çi aplicaÆii la claså: DirecÆii orientative asupra modului în care temele propuse se pot integra în activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline. Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului mentorului.

5

Cuprins

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................9 PARTEA I: Calculatorul – în procesul didactic ..............................................................11
1. Calculatorul – mijloc de formare a unei noi viziuni asupra actului didactic ............................................................................................11 2. Calculatorul – instrument didactic la orice disciplinå în procesul de predare-învåÆare ...............................................................................13 3. Evaluarea – etapå obligatorie în procesul didactic.....................................................16 4. Calculatorul – liant interdisciplinar...........................................................................17 5. Calculatorul în cadrul CDÇ .......................................................................................18 6. Calculatorul – instrument educaÆional ......................................................................22 7. Calculatorul – instrument de individualizare .............................................................24 8. Calculatorul çi imaginea çcolii..................................................................................24

PARTEA II: NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului..........................................27
1. InformaÆia în calculator...........................................................................................28 2. Windows – Sistem de operare .................................................................................29 3. Utilizarea facilitåÆilor Windows Explorer ...................................................................31 4. Microsoft Word ......................................................................................................33 5. Microsoft Excel.......................................................................................................37 6. Microsoft PowerPoint .............................................................................................40 7. Internet .................................................................................................................43

INDEX.......................................................................................................................48

7

Introducere

Introducere

Un romantic temåtor de tehnicå (çi care nu vede avantajele folosirii ei) va spune cå se poate çi fårå calculator çi este, evident, adevårat. Tot aça cum se poate çi fårå maçinå, avion, metrou (la urma urmei se poate merge çi pe jos!). Dar, aça cum, mergând pe jos, eçti depåçit de toÆi ceilalÆi, care folosesc un mijloc de locomoÆie modern, tot astfel te vei situa çi pe „autostråzile informatizate“ ale mileniului trei dacå nu poÆi folosi un calculator! În lumea informaticienilor este cunoscut cå „folosirea calculatorului este limitatå doar de lipsa de imaginaÆie a utilizatorului“ – deci numai faptul cå noi nu vrem sau nu putem så folosim calculatorul în rezolvarea unei probleme este singura limitare posibilå. Mai råmâne så ne gândim cå, dacå noi nu vom folosi calculatorul, alÆii o vor face cu siguranÆå çi vor fi astfel cu mulÆi paçi înaintea noastrå.... Calculatorul nu va înlocui niciodatå total acÆiunea profesorului dar a ignora rolul çi importanÆa lui înseamnå a te opune firescului. Este evidentå necesitatea accesului la informaÆie, este evidentå necesitatea utilizårii calculatorului în toate çcolile, måcar pentru asigurarea realå a çanselor egale în educaÆie. Modulul de faÆå vå propune o serie de exemple çi sugestii în acest sens. Structurat în douå pårÆi (I. Calculatorul în procesul didactic; II NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului), modulul se poate adapta mai multor scopuri de învåÆare: ■ descoperirea de soluÆii flexibile pentru folosirea calculatorului la orice orå de curs çi în activitåÆile extracurriculare ■ abilitarea în folosirea calculatorului ■ explorarea unor modalitåÆi de instrumentare a elevilor în utilizarea calculatorului Açadar, prima parte se adreseazå tuturor cadrelor didactice oferindu-le cåi pentru optimizarea procesului instructive-educativ; cea de-a doua parte poate fi folositå de profesorii de TIC (sau de orice altå disciplinå) propunându-le soluÆii în predarea noÆiunilor elementare de operare. Aceeaçi parte a doua poate fi folositå ca „ abecedar“ de cåtre orice învåÆåtor / professor care parcurge partea întâi dar nu a dobândit pânå în acel moment deprinderile de operare. Tot partea a doua va da sugestii pentru folosirea la claså a fiecårei aplicaÆii tratate. În vederea facilitårii achiziÆiilor, modulul conÆine, pe lângå informaÆiile iniÆiale çi o varietate de sarcini de lucru care incitå la descoperirea de soluÆii adecvate problemelor concrete. Sarcinile de lucru sunt evidenÆiate în douå tipuri de casete: caseta cu margini umbrite conÆine activitåÆi destinate cu precådere reflecÆiei de grup. Caseta simplå este destinatå lucrului individual. Pentru a avea o imagine mai completå a posibilitåÆilor deosebite de utilizare a calculatorului în procesul didactic, acest modul este însoÆit de un CD cu demonstraÆii çi informaÆii suplimentare.

9

Calculatorul – în procesul didactic

PARTEA I. Calculatorul – în procesul didactic
ÇtiaÆi cå...
1 ❒ În Italia elevii de gimnaziu învatå så folosescå aplicaÆii multimedia la toate disciplinele de studiu? ❒ În Marea Britanie, SUA çi Canada elevii studiazå în çcoalå nu numai cum så utilizeze calculatoarele dar chiar çi tehnologia GIS2? ❒ În Australia elevii cu domiciliul la distanÆe foarte mari „participå“ la orele de la çcoalå prin utilizarea unor calculatoare specializate în transmisie la distanÆå? ❒ În Japonia copii învaÆå så lucreze la calculator înainte de a învåÆa så scrie în limba japonezå? ❒ În România anilor 80 exista o grådiniÆå în Bacåu în care copii erau învåÆaÆi så numere çi så socoteascå utilizând calculatoarele existente pe atunci? ❒ CompletaÆi rubrica ÇtiaÆi cå .... SupuneÆi atenÆiei colegilor diferite experienÆe care leagå calculatorul de çcoalå într-un mod firesc, relaxant, motivant pentru elevi çi profesori.

1. Calculatorul – mijloc de formare a unei noi viziuni asupra actului didactic
Temå de reflecÆie
Ce credeÆi cå trebuie så facå un cadru didactic pentru a se dezvolta profesional? ❒ Ce aÆi fåcut sau aÆi dori så faceÆi pentru a vå dezvolta profesional? ❒ ConsideraÆi materia dumneavoastrå (sau pårÆi ale acesteia) depåçitå moral? ❒ Ce faceÆi pentru a obÆine informaÆii despre noile programe çcolare apårute? ❒ Cum obÆineÆi informaÆii despre manualele, culegerile, cårÆile, revistele recent apårute pe specialitatea dumneavoatrå? ❒ Ce credeÆi, un cadru didactic care predå aceeaçi materie de mai mulÆi ani ajunge så se perfecÆioneze? În fiecare an predå el mai bine decât în anul precedent? ❒ ConsideraÆi cå poate interveni rutina, monotonia în actul didactic? Dacå da, în ce condiÆii çi cum se poate acÆiona împotriva acesteia? ❒ ActualizaÆi periodic planificårile didactice, adaptându-le la cerinÆele grupurilor Æintå? ❒ Ceea ce predaÆi are legaturå cu lumea realå, este util pentru elevii dumneavoastrå, le va folosi în viaÆå? ❍ Este utilå materia pe care o predaÆi în viaÆa de zi cu zi a elevului de azi, este utilå pentru absolventul de mâine? ❍ Ce aplicabilitate practicå pot avea noÆiunile teoretice pe care le predaÆi? ❍ PuteÆi structura materia pe care o predaÆi astfel încât elevii så înÆeleagå utilitatea cunoçtinÆelor pe care vreÆi så le transmiteÆi, så vadå, så simtå necesitatea asimilarii unor astfel de cunoçtinÆe? ❍ Dintre toate temele pe care le-aÆi predat la claså, pe care credeÆi cå elevii le-ar considera utile în viaÆå çi pe care nu? De ce? ❍ Este mai utilå o bibliotecå virtualå decât una tradiÆionalå?

1 2

AplicaÆiile multimedia presupun folosirea unor varietåÆi de instrumente informatice çi sunetului GIS = Sistem Geografic Informatic care ataseaza informatii pe structura geograficå (hårÆi, straturi subterane sau din atmosfera
11

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

❒ Poate constitui utilizarea calculatorului un råspuns la întrebårile de mai sus? În ce mod? ReveniÆi la douå dintre råspunsurile pe care le-aÆi dat mai sus çi reformulaÆi din perspectiva folosirii calculatorului. ❒ Ce pårere aveÆi despre relaÆia elevilor cu un calculator în claså? Va constitui calculatorul un factor favorizant învåÆårii? Cadrele didactice care au acces la un calculator conectat la internet pot: ■ så se informeze, så se documenteze çi apoi pentru så extragå informaÆiile utile dezvoltårii lor profesionale; ■ så viziteze site-ul ministerului, inspectoratului pentru a fi la curent cu programele çcolare, cu metodologiile diverse elaborate, cu programele care se deruleaza çi la care pot participa, pot så-çi exprime pårerea pe forumul dedicat lor; ■ så comunice cu colegi din alte çcolii, din alte Æåri pe teme de interes comun; ■ så se înscrie în forumuri de discuÆii pe teme de interes çcolar; ■ så acceseze materiale existente pe diverse medii de stocare (dischete, CD-uri); ■ så descarce materiale interesante gåsite pe net pe care så le comenteze apoi cu colegii/elevii såi; ■ så declançeze desfåçurarea unor activitåÆi, unor aplicaÆii ca urmare a ceea ce au descoperit interesant pe net; ■ så creeze o bibliotecå de: ❍ CD-uri cu enciclopedii, accesibilå atât profesorilor cât çi elevilor; ❍ CD-uri inscripÆionate cu materiale didactice utile selectate de-a lungul timpului de diverse cadre didactice din diverse surse pentru a putea fi folosite la claså; ❍ CD-uri cu materiale didactice elaborate în timp de cadrele didactice, de elevii din çcoalå pentru un schimb de experienÆå cu participanÆi (cadre didactice) din alte çcoli; Deschiderea cåtre o uriaçå surså de informare, aça cum este Internet-ul, îl ajutå pe profesor: ■ så priveascå materia pe care o predå sub diferite aspecte, ■ så descopere faÆete diferite ale aceleiaçi teme, ■ så aleagå din multitudinea de modalitåÆi de abordare a acesteia pe aceea pe care o considerå potrivitå pentru scopul propus în actul didactic; ■ så manifeste deschidere, flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o predå, ■ så se adaptaze uçor la nou; Altfel spus, posibilitåÆile de informare, prelucrare çi stocare pe care le oferå calculatorul, constituie oportunitåÆi de ameliorare a actului didactic. Pe de o parte, calculatorul incitå la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaçterii – accesarea de surse diverse de informaÆii ne då ne då nu numai un plus de cunoaçtere în termeni cantitativi (aflåm mai multe despre subiectul x!), dar çi în termeni calitativi (privim subiectul x din mai multe perspective!). Pe de altå parte expunerea la acest demers de informare conduce la noi idei pentru practica didacticå. Deci învåÆåtorul / profesorul este mai bine pregåtit çi în specialitate çi metodologic. Avantaj elevii!

ExersaÆi!
❒ AlegeÆi o temå din programa pe care trebuie så o parcurgeÆi çi împreunå cu elevii dumneavoastrå, alåturi de ei, studiaÆi împreunå de pe net, din reviste, de pe CD-uri, din cårÆi tot ce poate fi nou çi interesant pe tema respectivå; finalizaÆi activitatea printr-un material tipårit pe care apoi så-l împårtåçiÆi çi colegilor profesori / elevi; ❒ CereÆi-le elevilor så propunå, pentru obiectul pe care îl predaÆi, teme pe care considerå ei cå nu le cunosc çi ar dori så le cunoascå; ❒ ProcedaÆi ca mai sus pentru a realiza un material inedit în care sunteÆi autor alåturi de elevi; ❒ ReveniÆi la întrebårile de la începutul acestei secvenÆe çi reformulaÆi cât mai multe dintre råspunsuri din perspectiva folosirii calculatorului

12

Calculatorul – în procesul didactic

2. Calculatorul – instrument didactic la orice disciplinå în procesul de predare-învåÆare
Temå de reflecÆie
„Orice orå poate fi asistatå de calculator“. DiscutaÆi pe marginea acestei afirmaÆii. ❒ Care sunt metodele de predare pe care le utilizaÆi cel mai des çi de ce? ❒ Predarea presupune dictarea unor noÆiuni teoretice, realizarea unor eventuale scheme, desene? ❒ Ce acÆiuni întreprinde un cadru didactic pentru a pregåti predarea unor noi noÆiuni elevilor såi? ❒ Cum aÆi folosi calculatorul în procesul de predare? ❒ Care ar fi avantajele/dezavantajele utilizårii calculatorului ca instrument în procesul de predare? ❒ Care ar fi rolul calculatorului în dezvoltarea: ❍ gândirii logice, ❍ a comportamentului activ-participativ ❍ simÆului estetic

Calculatorul poate fi un prieten de nådejde!
Cu ajutorul unui calculator: ■ se pot elabora çi redacta pe calculator planuri de lecÆii, schiÆe, desene, scheme, fiçe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formå de fiçiere, pot fi periodic actualizate, pot fi listate la imprimantå apoi multiplicate pentru toÆi elevii clasei; ■ se pot utiliza facilitåÆi multimedia pentru a susÆine auditiv çi vizual teoria (prezentåri multimedia) ■ se pot accesa informaÆii de pe CD-uri, dischete; ■ se pot elabora schiÆe structurate ce conÆin elementele esenÆiale din tema discutatå (asigurå atât fixarea ideilor cât çi feed-back-ul-atunci când se revine ulterior la schiÆa respectivå – çi permit utilizarea metodelor moderne de evaluare- portofoliul va conÆine materialele acumulate pe parcursul anului pe care elevul le considerå necesare sau care i-au fost folositoare/i-au plåcut cel mai mult etc.) Existå aplicaÆii complexe în care calculatorul efectiv predå utlizând texte tehnoredactate, imagini, animaÆie çi audio; tot calculatorul genereazå teste de evaluare sau evalueazå pe testele introduse de profesor anterior çi pune çi note! ImaginaÆi-vå cum ar fi o orå de claså, indiferent de materie, la care profesorul în loc så dicteze elevilor lecÆia de zi, o distribuie, într-o variantå esenÆializatå, redactatå pe foi fiecårui elev în parte, apoi împreunå cu elevii analizeazå materialul, face exerciÆii pe tema respectivå çi câte çi mai câte pentru cå timpul dedicat lecÆiei narate este câçtigat! Så nu mai vorbim de faptul cå elevul poate fi cu mintea aiurea çi nici så nu priceapå prea bine ce-a scris, atunci când i se dicteazå lecÆia. Råmâne timp pentru ca elevii, împreunå cu profesorul så realizeze în caiete o schemå a lecÆiei. Elevii pleacå cu lecÆia, vrând –nevrând, învåÆatå çi acaså pot avea timp så studieze pe marginea temei respective, så facå conexiuni cu alte subiecte legate de tema lor. Elevii au timp în orå så dezbatå subiectul çi chiar så-çi exprime påreri personale legate de tema respectivå; le dåm astfel posibilitatea så-çi dezvolte personalitatea.

ReflectaÆi çi discutaÆi!
❒ Så presupunem cå daÆi unui grup de elevi o temå de genul: „AveÆi la dispoziÆie aceastå orå, aceste materiale (reviste çi CD-uri) så le studiaÆi çi apoi så comunicaÆi, în câteva propoziÆii, ce aÆi aflat interesant, util, imediat aplicabil …în acestea“? ❒ Ce reacÆie credeÆi cå vor avea elevii? ❍ Ce câçtig aveÆi dumneavoastrå? ❍ Propuneti ca temå de lucru un eseu structurat: jumåtate din claså îl realizeazå pe caiet, cealaltå jumåtate îl realizeazå pe calculator. CereÆi apoi elevilor så comenteze asupra modului de realizare a temei (din punct de vedere al timpului, corecturilor, finalizårii, açezårii în paginå)

13

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

❒ Într-o situaÆie complexå la orå, când elevii cer låmuriri çi pun întrebåri deschise, cine se descurcå mai bine? învåÆåtorul / profesorul, calculatorul sau un cadru didactic care çtie så utilizeze çi are acces la un calculator? ArgumentaÆi råspunsul. Modul de aranjare în paginå a lecÆiei redactatå de profesor (aceea pe care o då fiecarui elev) îi poate ajuta så înteleagå gradarea lecÆiei, momentele ei, tematica, etapele, îi ajutå så ierarhizeze çi så-çi formeze de la prima lecturå o schemå a lecÆiei. Pentru toate acestea este nevoie de un calculator, o imprimantå çi un copiator în çcoalå. Fiecare profesor ar redacta notiÆele pe calculator, ar avea astfel posibilitatea så actualizeze (så adauge sau så modifice pasaje întregi) de câte ori vrea, apoi lista un exemplar la imprimantå, iar acesta så fie multiplicat pe copiator pentru numårul de elevi din claså.

ExersaÆi!
❒ RedactaÆi un astfel de material pentru o orå în specialitatea dumneavoastrå.

Exemple de implicare a calculatorului în procesul de predare-învåÆare:
❒ Anatomia (vezi demonstraÆie pe CD) Obiçnuita orå de anatomie poate fi ajutatå foarte mult de calculator . Existå în acest sens programe specializate pe CD-uri, cum ar fi „Bodywork“ care are multå documentaÆie, dar çi multe imagini, animaÆii, care prezintå cam tot ce se poate despre corpul uman, de la celulå pânå la alcåtuirea çi funcÆionarea creierului uman. ConfruntaÆi cu acest program, elevi de clasa a VII-a au avut reacÆiile urmåtoare: „Ia uite cum funcÆioneazå inima, ia uite unde era açezat oscior… sau muschi sau…!“, sau „Ce uçor am putea întelege multe lucruri dacå am avea la ora de anatomie acest program!“ Deçi oferta este vastå se mai pot crea suplimentar animaÆii speciale care så ilustreze un anumit eveniment pe care profesorul vrea så-l punå în evidenÆå; în acest sens puteÆi vedea pe CD trei animaÆii (realizate cu Image Ready din pachetul Adobe), animaÆii a cåror denumire çi utilitate o prezentåm mai jos: – „Pulmonar“ – la nivelul alveolelor pulmonare, carbohemoglobina, sângele încårcat cu dioxid de carbon, se desface în hemoglobinå eliminând dioxidul de carbon în procesul expiraÆiei; – „Tisular“ – oxigenul din aer, la nivelul alveolelor pulmonare se combinå cu hemoglobina çi formeazå compusul oxihemoglobina; – „Digestiv“ –alimentele introduse în organism au în componenÆa lor glucide, proteine, lipide, apå, såruri minerale çi vitamine, toate acestea suferind diverse transformåri aråtate foarte sugestiv în animaÆie

ExersaÆi!
Cum aÆi folosi la clasa dumneavoastrå cât mai adecvat, demonstraÆia de pe CD? FaceÆi un proiect didactic în acest sens. AplicaÆi-l çi apoi reflectaÆi asupra derulårii activitåÆii. ÎmpårtåçiÆi experienÆa unui coleg çi / sau mentorului. ❒ Limba englezå Existå multe programe care i-ar putea ajuta pe elevi så înveÆe o limbå stråinå uçor çi plåcut. Pe CD-ul de la o revista „Chip“ din martie 2000, existå un program care oferå trei personaje pe care poÆi så le pui så pronunÆe în limba englezå orice propoziÆie pe care o tastezi într-un editor de text. Pentru aceasta este nevoie de calculator cu placå de sunet çi boxe.

ExersaÆi!
AÆi folosi un astfel de program? ExplicaÆi de ce. Cum aÆi folosi dumneavoastrå cât mai eficient calculatorul la orele de limbi moderne? FaceÆi un proiect didactic în acest sens. AplicaÆi-l çi apoi reflectaÆi asupra derulårii activitåÆii. ÎmpårtåçiÆi experienÆa unui coleg çi / sau mentorului. ❒ Matematica – fiçe didactice Profesorul de matematicå a redactat câteva fiçe de matematicå, cu tema: „Cum se rezolvå orice problemå de geometrie“, „Cum demonstråm cå douå drepte pot fi perpendiculare“ ç.a.

14

Calculatorul – în procesul didactic A scos la imprimantå aceste fiçe, apoi le-a multiplicat la copiator çi le-a distribuit elevilor din claså. A constatat cå, prin modul de schematizare çi redactare, elevii au reuçit så înÆeleagå çi så reÆinå mai uçor elementele de teorie din fiçe, elemente ce stau la baza rezolvårii mai multor probleme.

Temå de reflecÆie
Vå satisface o asemenea abordare în folosirea calculatorului la orele de matematicå? Dacå da, construiÆi asemenea fiçe. Dacå nu, imaginaÆi alte posibile soluÆii pentru derularea optimå a lecÆiilor cu ajutorul calculatorului. FaceÆi un proiect didactic în acest sens. AplicaÆi-l çi apoi reflectaÆi asupra derulårii activitåÆii. ÎmpårtåçiÆi experienÆa unui coleg çi / sau mentorului.

❒ Istorie – studiul acestei materii se poate face „pe viu“ deoarece cu ajutorul calculatorului çi a unei enciclopedii pe CD, elevii au posibilitatea så afle despre evenimente petrecute cu mult înainte de a se naçte çi pot chiar så le vadå. Iatå, de exemplu, elevi de clasa a VIII-a nu çi-ar fi putut imagina enormitatea dezastrului provocat de bomba atomica de la Hiroshima decât dupå ce au vizionat imagini çi filme de pe un CD cu o enciclopedie pe teme de istorie. Au vrut så gåseascå pe acel CD ceva çi despre istoria românilor dar nu au gasit decât legenda lui Vlad æepes pe care stråinii îl numesc Dracula. Remarca elevilor a fost cå autorii CD-ului nu ne cunosc istoria!!! ❒ Geografia poate fi predatå folosind imaginile realizate profesionist, ce pot fi gåsite fie pe Internet fie pe dischete. Toate informaÆiile statistice pot fi prezentate prin grafice cu performanÆe deosebite ce vor impresiona elevii, asigurând receptarea eficientå a mesajului. Cu calculatorul poÆi vizita orice colÆ al planetei acum: fie pe Everest, fie în pådurile tropicale- printr-un simplu click!!! ❒ Muzica – Ora de muzicå poate fi asistatå de calculator?

ExersaÆi!
FolosiÆi o enciclopedie pe CD pentru optimizarea predårii unei unitåÆi de învåÆare. FaceÆi un proiect didactic în acest sens. AplicaÆi-l çi apoi reflectaÆi asupra derulårii activitåÆii. ÎmpårtåçiÆi experienÆa unui coleg çi / sau mentorului. În çcoli din Anglia se foloseçte computerul în principalele etape ale predårii muzicii. În prima etapå se pune accentul pe folosirea computerului pentru înregistrarea sunetelor, apoi copiii studiazå muzica din diferite timpuri çi locuri çi în partea a treia pot asculta bucåÆi muzicale create de diverçi compozitori, pot citi scurte biografii ale acestora. Cu ajutorul unor programe speciale copiii au acces la o bancå de sunete emise de peste 200 de instrumente din întreaga lume.

ExersaÆi!
❒ RealizaÆi o paralelå între o orå realizatå fårå a utiliza calculatorul çi o orå (aceeaçi eventual) în care aÆi folosit/solicitat elevii så utilizeze calculatorul ❒ AnalizaÆi reacÆia elevilor/pårinÆilor referitor la utilizarea calculatorului în procesul didactic ❒ SupuneÆi atenÆiei colegilor o informaÆie de ultimå orå dintr-un domeniu de interes comun pentru elevi, colegi, çcoalå pe care aÆi descoperit-o pe net; ❍ ExplicaÆi cum aÆi obÆinut informaÆia; ❍ DescrieÆi care au fost variantele, alternativele dintre care dumneavoastrå aÆi ales ❍ PrezentaÆi care ar fi temele adiacente pe care aÆi dori så le exploraÆi sau så le propuneÆi ca ❍ teme de refleÆie pentru colegi/elevi ❒ AveÆi nevoie de informaÆii pe tema x, aveÆi la dispoziÆie un calculator conectat la Internet, ce faceÆi pentru a strânge cât mai multe informaÆii pe tema respectivå?

Avem o enciclopedie pe CD! Ce facem cu ea?
Ca obiect cultural este atât de micuÆå comparativ cu surata ei pe hârtie (Encyclopaedia Universalis de exemplu numårå 22 de tomuri format A4 iar corespondentul ei informatic doar douå CD-uri). Pe lângå dimensiunile reduse, respectiv compactarea informaÆiei pe un suport mic, uçor de manevrat çi de stocat, o enciclopedie pe CD prezintå çi urmåtoarele avantaje: – folosirea unei diversitåÆi de coduri, dincolo de cel verbal çi iconic (existente çi în enciclopediile tradiÆionale), pentru a face informaÆia mai percutantå çi uçor de înÆeles (film, sunet, animaÆie)

15

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare – cåutarea rapidå a unui cuvânt, concept, articol folosind opÆiunea Search (dacå elevii sau chiar dumneavoastrå cåutaÆi date pentru o anumitå temå, este suficient så daÆi un Search pentru tema sau cuvântul cheie cel mai apropiat ei çi veÆi obÆine o listå a intrårilor enciclopediei care conÆin informaÆiile dorite) – conectarea informaÆiilor – informaÆiile de pe CD sunt salvate într-o manierå specificå care permite realizarea de conexiuni multiple între diversele articole ale enciclopediei pe baza unor cuvinte cheie; aceste cuvinte sunt evidenÆiate în text çi simplul clic va deschide un alt articol de enciclopedie, în care cuvântul respectiv este noÆiune cheie. De exemplu: citiÆi un articol despre Columb; pe parcurs veÆi observa evidenÆiate: „navigaÆie“, „America“, „Lumea Nouå“; un clic pe oricare din acestea vå trimite instantaneu la articolul aferent din enciclopedie; – realizarea de prezentåri prin colaÆionarea unor fragmente de articole în conformitate cu obiectivele propuse çi tema aleaså; – tipårirea acelor fragmente de text care pot fi utile ca fiçe de lucru; – motivarea elevilor pentru lectura interactivå cu suport vizual bogat, dublat de animaÆie; enciclopedia tradiÆionalå, deçi conÆine informaÆii relevante, eventual spuse în acelaçi mod, este mai puÆin atrågåtoare pentru niçte elevi care tråiesc într-o culturå profund vizualå în care dispoziÆia pentru lectura clasicå este (foarte) reduså;

Temå de reflecÆie
❒ ExploraÆi enciclopediile aflate în çcoalå. Pornind de la materialel vizualizate, construiÆi sarcini de lucru pentru elevi care solicitå folosirea enciclopediei. ❒ FaceÆi o prezentare pentru o orå de curs colaÆionând informaÆii din enciclopedie. ❒ ExperienÆa dumneavoastrå cu enciclopedia pe CD confirmå avantajele listate mai sus? ❒ Ce dezavantaje constataÆi în utilizarea unei enciclopedii pe CD?

3. Evaluarea – etapå obligatorie în procesul didactic
Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste grilå care presupun vizualizarea întrebårii, a variantelor de råspuns, (eventual textul este însoÆit de imagini sugestive). Avantajul constå în interacÆiunea dintre calculator çi råspunsul selectat de elev (vizual çi auditiv); se poate afiça punctajul din oficiu, cel acordat råspunsului curent çi cel cumulat pânå la acel moment. Notarea este obiectivå, rapidå çi eficientå. Testele grilå pot fi periodic actualizate. Un model de astfel de test se aflå pe CD.

Temå de reflecÆie
❒ ❒ ❒ ❒ Ce instrumente de evaluare folosiÆi? De ce? Cum asiguraÆi criteriul de obiectivitate în procesul de evaluare? Care consideraÆi cå ar fi scenariul optim de realizare a unei secvenÆe de evaluare cu ajutorul calculatorului? Care consideraÆi cå sunt cunoçtinÆele minime de utilizare a calculatorului pe care trebuie så çi le însuçeascå un cadru didactic pentru a-l putea folosi ca instrument în procesul de predare-învåÆare-evaluare? CredeÆi cå aveÆi nevoie de cursuri speciale? sau prezenÆa çi accesarea calculatorului în çcoalå pot facilita o învåÆare eficientå pe baza unei strategii „încercare çi eroare“?

AplicaÆi!
Care este domeniul în care consideraÆi cå utilizarea calculatorului ar asigura o eficienÆå sporitå orelor dumneavoastrå? PriviÆi variantele de mai jos si alegeÆi pe aceea care este cea mai relevantå. ExplicaÆi de ce. FaceÆi un proiect pentru aplicarea la claså. ❒ în predarea unor teme, ❒ în evaluare, ❒ în atragerea elevilor spre lucru individual, ❒ în dezvoltarea spiritului de competiÆie în paralel cu cel de echipå

16

Calculatorul – în procesul didactic

4. Calculatorul – liant interdisciplinar
Lumea în care tråim este în continuå schimbare. Dar aÆi mai auzit asta cu siguranÆå! De asemenea lumea în care tråim este o sumå de mai multe, atât de multe cå nici nu le poÆi enumera sau defini exact. Când ne naçtem, se spune cå suntem „tabula rasa“ apoi familia, çcoala, viaÆa ne ajutå så dobândim cunoçtinÆe, experienÆe. Ceea ce se învåÆa în çcoalå la fiecare obiect de studiu constituie „feliuÆe“ din cunoçtinÆele cu care am dori så-i înzestråm pe elevii noçtri.

Temå de reflecÆie
❒ Elevii noçtri pot face conexiuni între ceea ce au învåÆat la ora de fizicå (de exemplu lecÆia despre lentile) cu ceea ce au învaÆat, în aceleçi an la anatomie (de exemplu despre ochiul uman)? ❒ Care sunt, dupå pårerea dumneavoastrå, disciplinele ale cåror tematici se pot întrepåtrunde, pot constitui teme interdisciplinare? ❒ Care sunt colegii cu care aÆi putea colabora în elaborarea unor astfel de acÆiuni? ❒ Care sunt clasele la care se poate desfåçura o orå interdisciplinarå? ❒ Care ar fi temele interdisciplinare potrivite unui anumit an de studiu? Så consideråm urmåtorul studiu de caz: Ana, profesoarå de geografie, a cerut elevului ei (pasionat de calculator), Vlad de la clasa a VII-a B, realizarea unui studiu pe o temå integratå „Cucerirea spaÆiului cosmic de cåtre om“; pentru aceasta ar fi trebuit studiate multe cårÆi çi reviste. Evident era greu de adunat materialul necesar realizårii unei lucråri cât mai documentate aça cå elevul a apelat la o enciclopedie pe CD de unde a selectat text çi imagine; apoi le-a redactat pe calculator. Interesant a fost mai ales faptul cå a putut vedea çi prezenta colegilor såi, imagini filmate pe aceastå temå cum ar fi impresionantul prim pas pe lunå.

Temå de reflecÆie
❒ CompletaÆi lista cunoçtinÆelor pe care trebuie så le ståpâneascå un elev care primeçte o temå asemånåtoare cu aceea prezentatå mai sus: ❍ accesarea CD-ului pe un calculator cu facilitåÆi multimedia ❍ modalitåÆi de selectare çi extragere a informaÆiilor de pe CD ❍ tehnoredactare computerizatå ❍ capacitatea de triere, selectare, sintetizare a informaÆiilor ❍ ……… ❍ ……… ❒ Care dintre sugestiile de mai jos le-aÆi folosi: ❍ dau fiecårui elev ca subiect de studiu o „felie“ dintr-un subiect, iar, la final, puse cap la cap informaÆiile oferå o imagine de ansamblu asupra temei propuse çi pe care toÆi elevii o înÆeleg; ❍ dau fiecårui elev teme diferite, scurte, concrete, precise ❒ Care credeÆi cå sunt avantajele rezolvårii uner teme ca aceea de mai sus? a) pentru elevi? b) pentru profesor? ❒ Are ceva de învåÆat profesorul din abordarea interdisciplinarå? Mai mulÆi profesori, de aceeaçi specialitate sau de specialitåÆi diferite pot „pune la cale“ lecÆii (pentru elevii aceleiaçi clase) cu caracter integrat. Folosind un singur calculator çi eventual un videoproiector; ora s-ar putea desfåçura cu elevi de la mai multe clase ale aceluiaçi an de studiu, având ca invitaÆi profesorii din çcoalå.

Exemple de activitåÆi integrate:
Geografie – Istorie – Francezå Tema aleaså: „Cålåtoriile lui Columb“ având ca material didactic principal un CD cu « Explorateurs du nouveau monde », cu sunetul în limba francezå; ideea a fost folositå pentru realizarea unei ore demonstrtive în

17

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare cadrul Såptåmânii Comenius –2001, la Colegiul „Mihai Viteazul“ –Ploieçti. InvitaÆii au fost elevi çi profesori din cele 5 Æåri participante în programul Comenius; activitatea s-a desfåçurat cu colectivul unei clase la care se predaserå (conform programei) la orele de istorie si geografie subiectele care erau abordate în aceasta activitate.Ora s-a desfåçurat urmårind de pe CD imagini, animaÆii, explicaÆii (în limba francezå) cu momente din cålåtoriile lui Columb; elevii au comentat în francezå cele vizionate çi au råspuns tot în francezå la întrebårile puse (în limba româna) de profesoarele de istorie çi de geografie, profesoara de francezå intervenind doar în traducerea din românå în francezå pentru asistenÆå.
■ Biologie – Fizicå – Desen Tema aleaså: „Ochiul uman“ – Sanda, profesoara de TIC a conceput çi realizat o orå pe aceastå temå în colaborare cu Dana – profesoara de biologie, Carmen – profesoara de fizicå çi Ileana –profesoara de desen, care avut loc la Çcoala „Nicolae Simache“ din Ploieçti. Ora s-a desfåçurat sub forma unui dialog continuu între elevii unei clase de a VII-a çi celelalte profesoare pe tema anunÆatå, si anume fizica – lentile, biologia – organul vazului, desen – iluzii optice; toate aceste teme existau în programa çcolarå de la materiile respective la clasa la care s-a desfåçurat aceastå experienÆå. Ca materiale didactice s-au folosit imagini, animaÆii, documente gåsite pe CD-uri cu enciclopedii çi selectate cu grijå. Este de remarcat deschiderea de care au dat dovadå profesorii implicaÆi în aceste activitåÆi çi timpul pe care l-au dedicat pregåtirii acestor lecÆii interdisciplinare.

ReflectaÆi! ExersaÆi!
a. b. c. d. e. f. PropuneÆi elevilor dumneavoastrå o temå cu caracter interdisciplinar CereÆi elevilor så sugereze teme cu caracter interdisciplinar PropuneÆi colegilor colaborarea la o tema cu caracter interdisciplinar Care este, dupå pårerea dumneavoastrå, finalitatea unui demers interdiciplinar? Ce paçi presupune conceperea unei lecÆii cu caracter interdisciplinar? Care ar trebui så fie criteriile de selectare çi apoi de proiectare a unei teme interdisciplinare?

5. Calculatorul în cadrul CDÇ
Sunt evidente valenÆele benefice pe care calculatorul le are în predarea-învåÆarea-evaluarea diferitelor discipline çcolare. Este de remarcat cå aceastå valoare metodologicå indiscutabilå este „inspiratå“, preluatå, prelungitå din viaÆa realå, unde, la momentul actual, nu mai existå multe domenii în care calculatorul så nu joace un rol fundamental în rezolvarea problemelor curente. Din aceastå perspectivå prezentåm mai jos o serie de cursuri opÆionale care îçi propun nu atât mai eficienta învåÆare în cadrul unui obiect çcolar sau al altuia cât abilitarea elevilor cu proceduri de folosire a calculatorului în contextul domeniului exterior pentru care pregåteçte o disciplinå çcolarå. Altfel spus, elevii care aleg aceste opÆionale îçi fac „ucenicia“ în sensul folosirii calculatorului pentru rezolvarea de probleme dupå modelul „expertului“ dintr-un anumit domeniu de cunoaçtere.

Limba românå çi calculatorul
Notå de prezentare
OpÆionalul îçi propune conceperea, organizarea, elaborarea çi tehnoredactarea unor texte publicistice. Cursul are un caracter aplicativ çi asigurå elevilor posibilitatea de a învåÆa prin descoperire. ActivitåÆile sunt stimulative çi presupun multiple conexiuni cu viaÆa copiilor (interviuri cu alÆi colegi, cu membri ai comunitåÆii, pårinÆi, profesori, realizarea cronicii unui eveniment urmårit etc.) Tipul de texte publicistice de realizat va fi ales în funcÆie de interesele elevilor. In acest mod elevii vor fi motivaÆi pentru alcåtuirea textelor çi vor fi responzabilizaÆi în conceperea de materiale de calitate.

18

Calculatorul – în procesul didactic

Obiective de referinÆå La sfârçitul clasei elevul va fi capabil: 1. Så discute particularitåÆile diverselor compoziÆii cu caracter publicistic 2. Så alcåtuiascå diverse texte publicistice pornind de la situaÆii concrete

Exemple de activitåÆi de învåÆare Se recomandå urmåtoarele activitåÆi: ExerciÆii cu diverse texte publicistice – analizå de text, comparaÆii Realizarea unui interviu cu profesori/ pårinÆi/ colegi Vizionarea unui spectacol, a unui meci al echipei liceului çi alcåtuirea unei cronicii Alcåtuirea unor çtiri pornind de la situaÆii concrete ExerciÆii cu diferite facilitåÆi ale MS Word Cåutarea de informaÆii pe internet Realizarea unei anchete utilizând resursele calculatorului: chat-ul, e-mail, Internet, editoare specializate ExerciÆii de evaluare reciprocå ExerciÆii de tehoredactare cu diferite fonturi, culori ComparaÆii între lucrårile realizate Concursuri între grupele de lucru; ExerciÆii de utilizare a coloristicii çi a unor imagini adecvate informaÆiei transmise ExerciÆii de corectare a unui text Realizarea unui text publicistic cu-creionul-pe-hartie çi compararea cu activitatea realizatå cu ajutorul calculatorului

3. Så utilizeze editorul de texte Microsoft Word pentru tehnoredactarea textelor 4. Så utilizeze resursele calculatorului pentru facilitarea de compoziÆii cu caracter publicistic 5. Så optimizeze compoziÆiile realizate cu ajutorul calculatorului

6. Så conçtientizeze avantajele calculatorului în realizarea materialelor publicistice

ConÆinuturi
CompoziÆii cu caracter publicistic Çtirea çi informaÆia ■ Valoarea çtirilor ■ Sursele de informaÆie ■ Grupaj de çtiri ■ AnunÆ publicitar ■ Reportajul: ■ InformaÆia çi tratarea ei în reportaj ■ Stabilirea modului de abordare ■ Tipologia reportajelor ■ Interviul: ■ Alegerea temei çi a interlocutorului ■ „Arta“ de a formula întrebåri ■ Comportamentul reporterului 2. Tehnici de tehnoredactare çi de cåutare a informaÆiilor

1.

Microsoft Word for Windows: – setarea editorului, documentului, paginii, stilului, titlurilor, fonturi, dimensiuni, etc. – inserarea de obiecte: imagini, grafice, desene, etc Navigare pe Internet

Temå de reflecÆie
La ce claså credeÆi cå ar putea fi ofertat acest curs? ❒ DiscutaÆi cu un coleg çi propuneÆi sarcini concrete pentru obiectivul de referinÆå 3 ❒ Ce alt obiectiv atitudinal aÆi mai putea propune la un opÆional de asemenea facturå? ❒ Ce modalitåÆi de evaluare puteÆi propune pentru acest curs?

19

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

❒ Ce avantaje sunt dacå låsaÆi la latitudinea elevilor alegerea produselor pe care le vor realiza? Din aceastå perspectivå, organizaÆi o dezbatere la nivelul çcolii despre importanÆa alegerii çi oportunitatea opÆionalelor în schema orarå. ❒ Cum poate ajuta acest opÆional în dezvoltarea gândirii critice a elevilor? ❒ Cum poate ajuta acest opÆional la formarea de echipe în claså? ❒ Cum s-ar putea realiza o „foaie“ a çcolii prin intermediul unui asemena opÆional? ❍ De ce resurse aÆi avea nevoie? ❍ FaceÆi un plan de acÆiune

EducaÆia plasticå çi calculatorul
Notå de prezentare:
Cursul avanseazå un demers complementar celui de la orele de trunchi comun la educaÆie plasticå din perspectiva receptårii çi construirii de compoziÆii vizuale, în vederea formårii çi dezvoltårii simÆului estetic. InovaÆia propuså este folosirea calculatorului pentru atingerea acestor scopuri. Realizarea unor desene cu un editor specializat va facilita lucrul, într-o manierå plåcutå. Pentru optimizarea aplicårii acestui opÆional: ■ CompoziÆiile vor fi alese de cåtre elevi din perspectiva nevoilor/ intereselor acestora ■ Clasa va fi organizatå astfel încât fiecare elev så aibå acces la calculator pentru realizarea sarcinilor proprii de lucru.
Obiective de referinÆå La sfârçitul anului çcolar elevul va fi capabil: 1. Så analizeze creaÆii vizuale gåsite pe internet 2. Så descopere modalitåÆi de ameliorare a design-ului clasei 3. Så realizeze cu ajutorul calculatorului compoziÆii decorative pentru claså/ camera personalå/ zonå din çcoalå/ zonå dintr-o clådire comunitarå Exemple de activitåÆi de învåÆare Se recomandå urmåtoarele activitåÆi: Analiza unor copii de desene/picture celebre Inventarierea unor surse de informare, bookmark-are ExerciÆii comparative pe desene realizate cu forme çi formate diferite; Inventarierea obiectelor de decor din claså DiscuÆii pe tema adecvårii la ambient Stabilirea unor teme de lucru Discutarea temei în contextul unor soluÆii de design descoperite pe internet Alcåtuirea unui desen de prezentare a temei alese Analiza modurilor de lucru posibile pentru temele alese AplicaÆii de lucru cu diverse versiuni de sistem de operare (existente pe calculatoarele din dotare) Descoperirea facilitåÆilor oferite de editor ExerciÆii diverse cu editorul ExerciÆii de utilizare a coloristicii çi unor imagini adecvate temei Participarea la chat-uri pe teme de graficå Cåutarea de site-uri utile

4. Så utilizeze editorul grafic Paint 5. Så amelioreze diverse compoziÆii realizate personal sau de colegi 6. Så-çi dezvolte interesul pentru descoperirea de facilitåÆi de editare graficå cu ajutorul calculatorului

ConÆinuturi
Editorul PAINT: ■ prezentare generalå (aplicaÆie ce conÆine unelte speciale de lucru pentru realizarea de desene), ■ lansarea în execuÆie (butonul Start-stânga jos pe ecran –> Programs –> Accessories –> Paint), ■ setarea paginii (meniul File –> Page Setup çi se alege: Portrait pentru pagina pe lungime sau Landscape pentru ca pagina pe care se va lucra sa fie açezatå pe låÆime) 20

Calculatorul – în procesul didactic
■ ■ ■

Realizarea unor desene alb-negru, cu folosirea butoanelor din bara de butoane Paint (situate pe coloana din stânga); Utilizarea culorii (situate pe rândul de jos al ecranului sau selectate din meniul Colors –> Edit Colors); Lucrul cu meniul Image

ModalitåÆi de evaluare: proiecte, portofoliu ■ Evaluarea-tip a unei teme cu prezentarea clarå a criteriilor de evaluare ce se aplicå çi care vor fi aplicate în viitorAutoevaluarea conform criteriilor anterior stabilite (pentru activitatea individualå çi pentru cea în cadrul grupului)

ReflectaÆi çi exersaÆi!
❒ ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ PropuneÆi sarcini precise pentru obiectivul de referinÆå 4. Ce alt obiectiv atitudinal puteÆi propune în cazul acestui opÆional? La ce claså credeÆi cå este adecvatå aceastå propunere? Cum puteÆi ajuta elevii så se autoevalueze? Care sunt avantajele utilizårii calculatorului în realizarea desenelor? Cum poate ajuta acest opÆional în dezvoltarea simÆului estetic al elevilor? Ce avantaje pentru çcoalå prezintå aplicarea unui asemenea opÆional? PropuneÆi o listå de compoziÆii care ar putea fi realizate în cadrul opÆionalului de mai sus.

Istoria çi calculatorul
Notå de prezentare
Cursul îçi propune så dezvolte competenÆele de investigare ale elevilor în domeniul istoriei prin intermediul calculatorului. Acesta va fi utilizat ca mijloc de cåutare, ordonare çi stocare a informaÆiilor cu caracter istoric. OpÆionalul are un profund caracter participativ: ■ elevii urmeazå så aleagå studiile de caz pe care doresc så le cerceteze ■ elevii vor cåuta sursele de informare ■ elevii vor colaÆiona diversele date disponibile
Obiective de referinÆå La sfârçitul anului elevii urmeazå så: 1. Så decidå asupra oportunitåÆii studierii unei anumite teme 2. Så se documenteze cu ajutorul facilitåÆilor oferite de calculator 3. Så distingå între diferite tipuri de informaÆii Exemple de activitåÆi de învåÆare Se recomandå urmåtoarele activitåÆi:
■ ■ ■ ■ ■

cåutarea de surse pe internet participarea la chat folosirea de enciclopedii multimedia folosirea motoarelor de cåutare exerciÆii de clasificare a informaÆiilor dupå diferite criterii (relevant/nerelevant, esenÆial/ detaliu, obiectiv/ subiectiv) exerciÆii cu foldere exerciÆii de comparare exerciÆii de interpretare lectura unor rezumate de cercetare (pe teme similare) gåsite pe internet discuÆii pe o listå pe tema folosirii mijloacelor informatice

4. Så organizeze datele colectate în funcÆie de diferite criterii 5. Så analizeze diferite date în vederea realizårii unui raport

■ ■ ■

6. Så conçtientizeze utilitatea calculatorului pentru cercetarea în domeniul istoric

21

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

ConÆinuturi
■ ■ ■ ■ ■ ■

internet: email, chat, motoare de cåutare, navigare lucrul cu fiçiere çi foldere tehnoredactare în Word tehnici de documentare (criterii de selectare a informaÆiilor) tehnici de organizare a datelor (criterii de organizare: timp, spaÆiu, surså) tehnici de redactare (rapoarte)

ModalitåÆi de evaluare
■ ■

autoevaluare (referat) / raport de cercetare

ReflectaÆi! ExersaÆi!
❒ Ce au în comun opÆionalele din seria prezentatå în aceastå secÆiune? ❒ UrmåriÆi lista de valori çi atitudini de mai jos. Care dintre acestea se pot forma prin tipul de curs prezentat în aceastå secÆiune. ArgumentaÆi alegerea. ❍ Formarea çi dezvoltarea unei gândiri creative, deschise çi ordonate capabile så analizeze çi rezolve probleme concrete; ❍ Stimularea unei gândiri critice çi a unor atitudini favorabile cunoaçterii ; ❍ Formarea deprinderilor de lucru în echipå, cu asumarea çi realizarea sarcinilor individuale; ❍ Conçtientizarea impactului social çi economic al tehnologiilor informatice ❒ Asemenea cursuri contribuie la o bunå imagine a çcolii în comunitate? De ce? Cum? ❒ SprijiniÆi un coleg (de geografie de exemplu) så proiecteze o programå de opÆional în stilul seriei prezentate (Geografia çi calculatorul, de exemplu!).

PropuneÆi numai acele cursuri pentru care existå resursele necesare aplicårii sale. Nu uitaÆi de asemenea de interesele elevilor. Un curs opÆional de acest gen se va propune elevilor care au abilitåÆi elementare de operare çi interesaÆi de folosirea mijloacelor informatice.

6. Calculatorul – instrument educaÆional
Din perspectiva implementårii în activitatea de consiliere a elevilor, accesul la un calculator permite: ■ IniÆierea çi derularea de activitåÆi în domeniul orientårii çcolare çi profesionale, dezvoltarea sistemului de informare çi consiliere pentru cariera profesionalå; ■ Consultarea pe Internet a informaÆiilor cu privire la liceele/facultåÆile existente în Æarå (çi nu numai) pentru o mai bunå orientare; ■ Vizitarea site-urilor cu oferte de locuri de muncå pentru a vedea ce se cere la momentul respective pe piaÆa muncii spre o mai bunå orientare pe viitor; ■ Gåsirea soluÆiilor pentru rezolvare unor probleme specifice vârstei, adolescenÆei (cum ar fi conflictul dintre generaÆii) prin discuÆii libere dar çi prin vizitarea unor forumuri de discuÆii între adolescenÆi; ■ Abordarea unor probleme ale timpurilor noastre: drogurile, alcoolul, tutunul prin vizitarea unor site-uri cu caracter educativ; ■ Rezolvarea unor teste de inteligenÆå; ■ Rezolvarea unor teste psihologice, de autocunoaçtere;

22

Calculatorul – în procesul didactic

Temå de reflecÆie
❒ DiscutaÆi cu alÆi colegii çi descoperiÆi dacå existå, în clasa la care sunteÆi diriginte, elevi care au manifestat deja o înclinaÆie clarå spre un anumit domeniu de activitate; ❒ O datå identificaÆi acei elevi cu înclinaÆii clare spre un anumit domeniu, cum îi puteÆi ajuta så descopere cât mai multe despre acesta? ❒ Dacå aveÆi elevi introvertiÆi cum credeÆi cå îi poate ajuta calculatorul så iaså din „gåoacea“ lor, så devinå comunicativi çi deschiçi? ❒ Vå puteÆi propune så descoperiÆi / cunoaçteÆi mai bine elevii – prin întocmirea unor fiçiere, pe calculator, cu date despre ei, cu observaÆii accumulate în timp, pentru a putea fi aproape de ei, a-i înÆelege, a-i orienta çi sprijini; este de dorit så comunicaÆi periodic pårinÆilor observaÆiile fåcute.

Studiu de caz: o orå de dirigenÆie
Tehnologia informaÆiei çi a comunicaÆiilor (TIC) joacå un rol deosebit de important în pregåtirea tinerei generaÆii, pentru a se putea adapta cerinÆelor sociale çi unui nou tip de instruire çi învåÆare necesar pe tot parcursul vieÆii. Iatå de ce am propus elevilor mei ca temå de discuÆie la o orå de dirigenÆie; „ImplicaÆiile tehnologiei informaÆiei çi a comunicaÆiilor în viaÆa elevilor“. Am dirijat discuÆia pe douå planuri: prezent, viitor. Am jucat rolul „avocatului diavolului“ çi în toate intervenÆiile mele am negat rolul benefic al calculatorului în viaÆa unui elev, iar elevii mei m-au contrazis vehement oferind argumente, exemple, contraexemple la tot ce spuneam eu. Concluzia a fost cå nu poate fi ignorat rolul TIC în viaÆa elevilor noçtri dar nici nu putem transforma TIC într-un panaceu: acestea (tehnologiile) devin un instrument eficient în procesul didactic numai atunci când sunt subordonate unei concepÆii / unei viziuni pedagogice clare. TIC nu reprezintå numai o formå de transmitere atractivå a cunoçtinÆelor ci, mai ales, un mijloc de producere çi evaluare a acestora, în cadrul unui proces constructiv, bazat pe descoperire çi creativitate.

Temå de reflecÆie
❒ Pe care din strategiile urmåtoare le-aÆi folosi la ora de dirigenÆie? ❍ brainstorming ❍ problematizare ❍ discuÆie ❍ dezbatere ❍ joc de rol (pentru detalii vezi descrierile din modulul 1) Ce resurse, materiale aÆi utiliza cu acest prilej? ❒ ❒ Care consideraÆi cå sunt activitåÆile curente din viaÆa elevilor în care s-ar putea implica calculatorul? ❒ IdentificaÆi împreunå cu elevii activitåÆile pe care le desfåçoarå un elev în timpul liber. De asemenea observaÆi când, cât çi în ce mod aceste activitåÆi sunt influenÆate de TIC; iatå câteva idei: ❒ IdentificaÆi împreunå cu elevii activitåÆile de la claså în care poate interveni calculatorul ca instrument didactic ❒ IdentificaÆi împreunå cu elevii rolul Internet-ului în viaÆa çcolii ❒ IdentificaÆi împreunå cu elevii câteva dintre mijloacele de comunicare moderne existente çi importanÆa lor la nivelul çcolii ❒ IdentificaÆi împreunå cu elevii meseriile viitorului în care s-ar pårea cå nu va interveni calculatorul ❒ Cum credeÆi cå ajutå calculatorul la ocuparea unui loc de muncå? ❒ CredeÆi cå noile posibilitåÆi tehnice eliminå sau diminueazå rolul educatorului?

23

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

7. Calculatorul – instrument de individualizare
Temå de reflecÆie
❒ AÆi identificat elevi care au manifestat anumite talente, care au un hobby? ❒ DiscuÆii cu alÆi profesori / învåÆåtori despre descoperirea unor posibile talente din çcoala dumneavoastrå; ❒ Cum puteÆi contribui la dezvoltarea unui elev talentat? Talentul se poate dezvolta prin ajutor extern. Så consideråm urmåtorul studiu de caz: La un Cerc Pedagogic de Informatica o elevå de clasa a VII-a, foarte talentatå la desen çi-a prezentat lucrårile pe calculator (prin Net Meeting imaginile se vedeau pe toate calculatoarele din laboratorul respectiv). Toata asistenÆa a fost impresionatå de talentul fetiÆei nu numai la desen ci çi de modul în care çi-a prezentat lucrårile: fiecare desen, picturå fusese scanatå çi prelucratå astfel încât ce çi cum lucrase se vedea identic çi pe ecran cåci setase cu grijå luminozitatea, contrastul, temperaura de culoare, ceea ce dovedea bune cunoçtinÆe de utilizare a facilitåÆilor de scanare çi prelucrare a imaginii scanate; apoi adaugase un fundal sonor (muzicå clasicå) perfect adaptat fiecarei teme pe care o vizualiza la un moment dat, çi, ca çi cum nu ar fi fost de ajuns, din loc în loc inserase câte un eseu, câteva versuri scrise, compuse tot de aceasta elevå talentatå. Vezi demonstraÆia pe CD.

Temå de reflecÆie
❒ Cum puteÆi så-i ajutaÆi pe elevii dumneavoastrå så-çi descopere eventualele talente, lucruri pe care le-ar face cu pasiune? ❒ Cum consideraÆi cå pot fi stimulaÆi elvii talentaÆi? ❒ Calculatorul poate ajuta çi în cazurile în care elevii råmân în urmå? Dacaå aveÆi asemenea situaÆii în clasa dvs., parcurgeÆi unul dintre modulele remediale dezvoltate în cadrul Proiectului pentru InvåÆåmântul Rural çi observaÆi dacå aÆi putea folosi calculatorul în implementarea diferitelor sugestii oferite în materialele respective.

8. Calculatorul çi imaginea çcolii
Realizarea de prezentåri çi de materiale educaÆionale pentru uz intern
Accesul la calculator permite: ■ fiecårui profesor så redacteze planificårile anuale, semestriale pe care le poate actualiza oricând; pe lângå aspectul estetic sporit faÆå de planificårile scrise de mânå, se realizeazå astfel stocarea acestei informaÆii în calculator cu posibilitatea de actualizare periodicå; ■ pregåtirea materialelor scrise care se impun ori de câte ori un cadrul didactic are inspecÆie la orå (dar nu numai); ■ pregåtirea, selectarea pentru prezentarea la claså a unor materiale multimedia care så ajute la ilustrarea ideilor prezentate, schemele, desenele explicative; stocarea lor pe calculator pentru a fi actualizate periodic çi prezentate generaÆiilor urmåtoare; ■ elaborarea çi redactarea de cåtre profesori a testelor de evaluare; ■ realizarea unor pliante, broçuri cu ocazia unor evenimente ce au loc în çcoalå sau a unor evenimente din comunitate în care este implicatå çi çcoala (Cercuri Pedagogice, schimburi de experienÆå cu directorii) ■ redactarea çi machetarea unei sigle a çcolii ■ redactarea çi machetarea unor modele de Diplome ce pot fi oferite elevilor çi profesorilor cu diferite ocazii ■ redactarea invitaÆiilor pentru Balul Bobocilor, Ziua Copilului ç.a. ■ realizarea ofertei çcolii pentru absolvenÆii ciclului primar/gimnazial; ■ realizarea unor plançe, tablouri dedicate laboratoarelor çcolii 24

Calculatorul – în procesul didactic

Temå de reflecÆie
❒ DiscutaÆi cu colegii, cu directorul unitåÆii, cu personalul administrativ referitor la posibilitatea realizårii cu ajutorul calculatorului a unor materiale utile pentru çcoalå ❒ Care ar fi avantajele folosirii calculatorului în acest caz? ❒ AnalizaÆi care sunt materialele scrise pe care le-aÆi realizat în activitatea la çcoalå çi care ar putea fi realizate pe calculator çi apoi printate?

Realizarea çi actualizarea periodicå a site-ului çcolii
Sub îndrumarea profesorului de TIC se poate realiza un site al çcolii. Se poate înfiinÆa un colectiv de elevi çi profesori care så se implice în realizarea çi actualizarea site-ului çcolii; se poate crea, în timp, o tradiÆie fiecare generaÆie punându-çi amprenta în realizarea site-ului. Site-ul ar putea så cuprindå: ■ pagini web cu materialele didactice realizate în çcoalå, cu aspecte de la diferite evenimente ce au loc în çcoalå; ■ un forum de discuÆii pentru elevi / profesori oferind astfel posibilitatea de a împårtåçi çi altora experienÆele pozitive din viaÆa çcolii; ■ realizarea de dezbateri pe probleme a caror soluÆie nu a fost încå gåsitå la nivelul çcolii; ■ realizarea în format htm a unei prezentåri a localitaÆii (text, imagine, animaÆii) care poate fi prezentatå ca material documentar pentru un eventual jumelaj cu çcoli, asociaÆii, fundaÆii din alte Æåri;

Realizarea revistei çcolii (foaie a çcolii)
Elevii trebuie så foloseascå tehnologia informaÆionalå pentru a genera çi transmite idei în diverse forme, folosindu-se de text, imagine; în acest sens se poate realiza o publicaÆie a çcolii – Revista çcolii – redactatå de o echipå de elevi de vârste diferite, care så cuprindå probleme specifice lor, rezultatele unor dezbateri pe diverse teme propuse de ei sau de profesori, concursuri ç.a. Ar putea deveni o revistå online pentru a include, pe lângå text çi sunete çi animaÆii, çi pentru a putea fi cititå de colegii din alte çcoli. Colectivul de redacÆie poate fi alcåtuit din elevi çi profesori care doresc så se implice;

Temå de reflecÆie
❒ ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ Care ar fi titlurile revistei çcolii dumneavoastrå? Ce credeÆi cå ar dori elevi så gaseascå în aceastå revistå, dar colegii dumneavoastrå? În ce condiÆii se poate tipåri çi distribui revista în çcoala dumneavoastrå? Care sunt colegii care ar putea participa la o astfel de realizare? Care sunt elevii care ar putea participa? AflaÆi care sunt subiectele de interes pentru revistå propuse de elevii dumneavoastrå. Sugestii de facilitåÆi Word utilizate în realizarea revistei: ■ modelul de broçurå din meniul File –> New –> Brochure ■ folosirea elementelor din bara de instrumente Drawing ■ folosirea opÆiunilor din meniul Format ■ folosirea imaginilor predefinite din Insert –> Picture –> Clip Art ❒ Când consideraÆi cå folosirea TIC este beneficå atingerii obiectivelor, formarii competenÆelor unei anumite discipline? ❒ Când consideraÆi cå utilizarea instrumentelor TIC este mai puÆin eficientå sau chiar neadecvatå? ❒ ConsideraÆi cå atingerea obiectivelor specifice fiecarei discipline de studiu, presupune folosirea TIC ca mijloc eficient de atingere a obiectivelor sau doar pentru a motiva elevii sau drept recompenså pentru un anumit comportament? ❒ ConsideraÆi necesarå structurarea activitåÆilor în care elevii acceseaza Internet-ul sau un CD astfel încât aceçtia så aibå sarcini bine definite de cautare sau îi låsaÆi så caute la întamplare?

25

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

❒ În cadrul unor întâlniri commune profesori – elevi, realizaÆi o analizå SWOT (Strengths –puncte tari, Weaknesses –puncte slabe, Opportunities –oportunitåÆi çi Threats –ameninÆåri) pe tema implementårii calculatorului ca instrument de lucru în çcoala dumneavoastrå, dupå modelul: ❍ Puncte tari: – statutul de çcoalå reprezentativå; – existenÆa majoritarå a cadrelor didactice titulare; – existenÆa cadrelor didactice calificate; – nivelul de pregåtire specific çi pedagogic al cadrelor didactice este ridicat; – tendinÆa de trecere spre un management performant; – infrastructura nouå, cu spaÆii de profil remarcabile; – performanÆe în demersul instructiv-educativ. ❍ Puncte slabe A. La nivel informaÆional: posibilitatea reduså pentru cadrele didactice de a obÆine informaÆii cât mai multe, de actualitate, din domeniul lor; B. La nivelul demersului educaÆional: – lipsa de curaj a unor cadre didactice de a utiliza în predare çi evaluare metode noi; – se manifestå rutina care genereazå o anume monotonie metodologicå çi stereotipie a lecÆiilor; – lipsa de iniÆiativå a unor cadre didactice C. La nivel relaÆional: – deficienÆe în comunicare cu elevii din cauza lipsei de timp; – slaba activitate desfåçuratå în echipå; D. La nivelul resurselor materiale: – dotarea cu calculatoare sub nivelul minim necesar – uzura moralå a calculatoarelor aflate deja în dotare – IdentificaÆi posibilele cåi / modalitåÆi de acÆiune pentru a optimiza utilizarea calculatorului la nivelul çcolii

26

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

PARTEA II. NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului
Så privim calculatorul! IdentificaÆi, conform imaginii de mai jos, elementele calculatorului dumneavoastrå. Sunt deosebiri?

Un cadru didactic care vrea så aplice Tehnologia InformaÆiei çi a ComunicaÆiilor (TIC) în activitatea sa didacticå trebuie: ■ så beneficieze de un minim de dotare (calculator, imprimantå, scanner); ■ så aibå cunoçtinÆe minime, la nivel de utilizator, de folosire a resurselor TIC; ■ så utilizeze diverse aplicaÆii: MS Word, MS Excel, Power Point, enciclopedii multimedia; ■ så-çi organizeze informaÆiile pe hard, respectiv så lucreze cu fiçiere çi directori (crearea, çtergerea, copierea, mutarea etc); ■ så lucreze cu dischete, så scrie informaÆii pe CD; ■ så foloseascå motoare de cåutare pe Internet; În cele ce urmeazå vom prezenta câteva antrenamente pentru o minimå instrumentare în folosirea calculatorului conform listei de cerinÆe de mai sus.

27

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

1. InformaÆia în calculator
Câtå informaÆie încape pe un calculator?
În calculator cantitatea de informaÆie ce poate fi stocatå este limitatå de capacitatea hard-ului. Pentru a afla ce capacitate are hard-ul intraÆi în My Computer, clic dreapta mouse pe C—Properties CapacitåÆile tipice, actuale pentru hard disc se înscriu în intervalul 2 Gb la 80 GB çi mai urmeazå… Capacitatea hard disc-ului: deschideÆi My Computer çi din meniul care se deschide la clic dreapta mouse pe C aleg Properties, se obÆine urmåtoarea fereastrå:

Temå de reflecÆie
Dacå sectorul de cerc liber (roz) este foarte mic nu veÆi mai putea salva informaÆie nouå pe calculator. Ce decizii puteÆi lua?

Unde este stocatå informaÆia în calculator?
Pe hard disc– notat convenÆional cu litera C (litera A este dedicatå unitåÆii de dischetå, litera D este, de obicei, datå unitåÆii de CD-ROM).

ÎncercaÆi!
❒ DaÆi dublu clic pe My Computer çi observaÆi care sunt unitåÆile de lucru ale calculatorului çi cu ce litere sunt simbolizate. ❒ DaÆi apoi clic dreapta mouse pe C alegeÆi Properties çi aflaÆi cât de mare este hardul.

Cum este organizatå informaÆia în calculator?
InformaÆiile se regåsesc în calculator organizate sub formå de fiçiere çi foldere (directori, directoare). Fiçierul este cel care deÆine informaÆia propriu-ziså, folderul fiind doar un dosar „un ambajaj“ în care depunem fiçierele.

28

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

2. Windows – Sistem de operare
În ce „se trezeçte“ calculatorul? în Windows!
Imediat ce porniÆi calculatorul vå aflaÆi faÆå în faÆå cu Windows. Windows a apårut în mai multe versiuni, a fost îmbunåtåÆit de-a lungul anilor, pentru a-l face mai puternic çi mai uçor de folosit.

Cum închidem calculatorul?
Nu se realizeazå prin simpla apåsare de buton. RiscaÆi så pierdeÆi date! Pentru a închide corect calculatorul, daÆi clic pe butonul Start de pe bara de pe marginea de jos a ecranului, selectaÆi opÆiunea Shut Down. Pe ecran va apare o fereastrå de mai jos:

Utilizarea mouse-ului în Windows
Orice interfaÆå graficå reclamå utilizarea unui mouse. Deçi multe acÆiuni le puteÆi realiza çi cu ajutorul tastaturii, folosirea mouse-ului este mult rapidå çi mai intuitivå. Principalele acÆiuni pe care le puteÆi realiza cu ajutorul mouse-ului în Windows sunt: 3 ■ „clic“ – acÆionarea butonului stâng sau drept al mouse-ului o singurå datå ; 4 ■ „dublu-clic“ – acÆionarea butonului stâng al mouse-ului de douå ori succesiv, la un interval de timp scurt ; ■ „drag-and-drop“ – tragere – menÆinând unul din butoanele mouse-ului apåsat, se deplaseazå mouse-ul din poziÆia curentå într-o nouå poziÆie, apoi se elibereazå butonul. Efectul acestor acÆiuni diferå în funcÆie de context (de obiectul pe care este poziÆionat cursorul mouse-ului çi de eventualele taste acÆionate). ■ „clic dreapta“, apåsarea butonului din dreapta al mouse-ului pentru accesarea unor meniuri de comenzi rapide sau deschiderea unor meniuri de comenzi

3 4

Vom denumi simplu clic acÆionarea butonului stâng al mouse-ului. Când va fi vorba despre butonul drept, vom specifica explicit aceasta. În funcÆie de temperamentul utilizatorului, se poate regla durata intervalului între douå clic-uri succesive pentru ca acestea så fie interpretate ca un dublu-clic cu ajutorul aplicaÆiei Mouse, din grupul de aplicaÆii Control Panel.
29

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

ExersaÆi!
❒ ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ inimizaÆi o fereastrå dând clic pe butonul de minimizare de pe bara de titlu; ÎncercaÆi så aduceÆi fereastra la starea anterioarå. MaximizaÆi o fereastrå dând clic pe butonul ; RestauraÆi o fereastrå dând clic pe butonul ÎnchideÆi o fereastrå dând clic pe butonul . RedimensionaÆi o fereastrå poziÆionând simbolul mouse-ului pe marginea ferestrei

pentru modificarea

dimensiunii pe orizontalå çi pentru modificarea dimensiunii pe verticalå. Apoi trageÆi cu Æinând butonul apåsat pânå la obÆinerea dimensiunii dorite.

Cåutarea unui fiçier / mai multor fiçiere
Pentru a putea gåsi mai repede un fiçier sau un grup de fiçiere avem mai multe posibilitåÆi. Astfel: ■ dacå l-am çters, atunci trebuie cåutat în Recycle Bin sau ■ clic pe butonul Start – Search (sau Find files or folders) – çi avem posibilitatea så cåutåm fiçierul dupå nume, extensie sau dupå fragmente din conÆinut Obs: Pentru a cåuta un grup de fiçiere putem folosi caracterele passe-partout * care Æine loc de orice çi oricâte caractere çi ? care Æine loc de un singur caracter oricare ar fi acesta Exemple de utilizare: dacå taståm A*.* atunci vor fi cåutate çi afiçate toate acele fiçiere al cåror nume încep cu litera A, continuå cu nu çtim câte çi ce caractere çi care au orice extesie, sau ?????.* atunci vor fi cåutate çi afiçate acele fiçiere al cåror nume are maxim 5 caractere çi au orice extensie, sau *.txt atunci vor fi cåutate acele fiçiere care au orice nume dar extensia txt

ModalitåÆi de preluare, prelucrare çi transmitere a informaÆiei utilizând calculatorul
Pentru a citi çi prelucra informaÆii din afara calculatorului (deci nu de pe hard), trebuie så çtim så lucråm cu discheta çi CD-ul Simplu: introduceÆi CD-ul în unitatea de CD-ROM (cautå çi tu çi vezi unde intrå!) açteptåm puÆin så-l simtå calculatorul, apoi, se då dublu clic pe litera rezervatå unitåÆii de CD din My Computer çi se va deschide fereastrå care ne aratå conÆinutul CD-ului În mod analog se procedeazå cu discheta. ❒ ÎncercaÆi så învåÆaÆi singuri, în ritm propriu, Windows. VeÆi gåsi sprijin dacå cåutaÆi în: 1) Start – „Help and Support“ sau 2) Start – All programs – Accessories – Tour Windows XP 3) PersonalizaÆi calculatorul folosind Control Panel: daÆi clic pe Start –> Control Panel PuteÆi efectua diferite operaÆii. De exemplu setaÆi data çi ora ❒ Cum procedaÆi când doriÆi så accesaÆi informaÆii de pe un CD sau de pe o dischetå? ÎncercaÆi så le introduceÆi în fantele unitåÆii de disc. DaÆi clic pe My Computer –> CD-ROM sau 31/2 Floppy

30

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

3. Utilizarea facilitåÆilor Windows Explorer
Câteva informaÆii elementare
1. 2. 3. 4. Modul de organizare a informaÆiei pe orice suport este de tip arborescent InformaÆia este påstratå în fiçiere çi în foldere (directoare) Orice unitate de disc are un director principal numit director rådåcinå Litera care este consacratå unitåÆii de hard disc este: C iar unitåÆii de floppy este A

ExecutaÆi si observaÆi:
❒ DeschideÆi Windows Explorer: Start –>All Programs –>Accesories –>Windows Explorer ❒ IdentificaÆi elementele ferestrei care s-a deschis ❒ Care sunt deosebirile faÆå de fereastra prezentatå mai înainte? Pentru a desfåçura un director pentru a îi vizualiza conÆinutul se poate executa un clic simplu pe semnul plus care precede numele dosarului sau un dublu clic pe numele acestuia sau pe icoana corespunzåtoare. Pentru a îi ascunde conÆinutul se executå un clic pe semnul minus din faÆa numelui sau un dublu clic pe zona de ecran ocupatå de nume.

OperaÆii cu fiçiere çi foldere
1. Crearea unui nou director (folder)
1. 2. 3. se poziÆioneazå cursorul de selecÆie pe directorul care va fi pårinte. se efectueazå un clic dreapta într-o zonå liberå din panoul din dreapta selectând din meniul de comenzi rapide apårut opÆiunea New –> Folder. se scrie numele noului folder çi se tasteazå Enter

2. Crearea unui fiçier
1. 2. 3. se poziÆioneazå cursorul de selecÆie pe directorul care va fi pårinte. se efectueazå un clic dreapta într-o zonå liberå din panoul din dreapta selectând din meniul de comenzi rapide apårut opÆiunea New -> Text Document (sau Bitmap image sau Microsoft Word Document). se scrie numele noului fiçier çi se tasteazå Enter

3. Çtergerea unui fiçier sau folder
1. 2. 3. selectåm fiçierul sau folder-ul (clic pe denumirea lui) apåsam tasta Delete. Windows afiçeazå o fereastra în care suntem rugati sa confirmåm sau så infirmam çtergerea

31

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare 4. Apasam tasta Y si fisierul sau folder-ul selectat va fi sters.

ExersaÆi!
❒ CopiaÆi un fiçier / folder SelectaÆi fiçierul / folder-ul dând clic pe el, executaÆi comanda Copy (din meniul Edit), poziÆionaÆi cursorul în directorul în care doriÆi så se efectueze copierea çi executaÆi comanda Paste (din meniul Edit) ❒ MutaÆi un fiçier / folder – analog cu operaÆia de copiere dar în locul comenzii ❒ Copy se executå comanda Cut (din meniul Edit). ❒ ÎncercaÆi så realizaÆi aceleaçi operaÆii dar cu un grup de fiçiere / foldere. Selectarea mai multor fiçiere se realizeazå cu tasta Shift apåsatå, se executå clic pe primul çi ultimul fiçier / folder; dacå acestea nu sunt cosecutive atunci ÆineÆi apåsatå tasta CTRL în loc de SHIFT.

Arhivatoare
❒ Ce te faci dacå ai un progråmel interesant pe calculatorul de accaså çi vrei så-l aduci çi la çcoalå så-l aråÆi colegilor dar fiçierul are 2 MB çi ceva çi pe o dischetå çtii cå încape doar 1,44 MB? – Arhivarea unui fiçier sau director presupune modificarea formei iniÆiale çi are ca rezultat micçorarea considerabilå a volumului de memorie ocupat – Un fiçier arhivat nu poate fi folosit decât dupå dezarhivare

AplicaÆie: crearea unei arhive cu WINZIP
❒ în directorul corespunzator clasei dvs.creaÆi 3 fiçiere: un test; o schemå sintetizatoare a unei unitåÆi de învåÆare; câteva imagini salvate de pe Internet în scopuri de ilustrare; ❒ verificaÆi dimensiunea directorului clasei dvs. ❒ deschideÆi aplicaÆia WINZIP çi cu drag & drop se plaseazå în fereastra ei directorul sau fiçiereul pe care vreau så-l arhivez, apoi executaÆi: – Add to archive (alegeÆi locaÆia fiçierului arhivå) – Compresion ❍ Normal ❍ Fast ❍ Superfast – Folders: ❍ Include subfolders ❍ Save extrafolder info ❒ Pentru dezarhivare – selectaÆi comanda Extract çi urmaÆi paçii daÆi de program

32

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

4. Microsoft Word
Temå de reflecÆie
❒ Dacå dorim så redactåm fiçe de lucru pentru elevi, o scrisoare, un CV, un fax, un memoriu de activitate, o broçurå, un e-mail, o paginå web, un raport atunci Microsoft Word este aplicaÆia care ne ajutå (oferindu-ne çi modele de astfel de documente, pe care le gåsiÆi alegând din din meniul File –> comanda New!)

Cum „deschidem“5 Word-ul?
Clic pe Start –> Programs –> Microsoft Word

Cum deschidem un nou document?
La deschidere Word-ul oferå deja o foaie albå, un „blank document“ pe care se poate deja tasta. Dacå doriÆi så deschideÆi un alt document nou atunci puteÆi alege din tipurile de documente predefinite astfel: 1. din meniul File se alege opÆiunea New...

ÎncercaÆi!
Dupå ce aÆi dat clic pe New, Word vå oferå multe modele de documente cum ar fi: scrisori çi faxuri, CV-uri, pagini web, rapoarte, memorii, ç.a. ❒ SelectaÆi modelul de scrisoare dorit çi personalizaÆi ❒ RedactaÆi CV-ul dumneavoastrå dupå unul din modelele oferite.

ÎncercaÆi!
❒ RedactaÆi un document, de exemplu o fiçå de lucru pentru elev sau o scrisoare. Cåtre un pårinte ❒ Cum salvaÆi documentul în calculator? ❒ Cum tipåriÆi scrisoarea pentru a o expedia prin poçtå?

Cum salvåm un document?
Chiar dacå nu aÆi terminat de lucrat la documentul dumneavoastrå este bine så îl salvaÆi fie çi din simplu motiv cå o panå de curent ar putea duce la pierderea documentului sau pentru cå trebuie så vorbiÆi la telefon çi în acest timp cineva vå închide calculatorul fårå så çtie cå nu aÆi salvat ceea ce aÆi lucrat ...çi mai çtiu eu ce? Oricum, este bine så realizaÆi operaÆia de salvare atât de la început cât çi din când în când, pe måsurå ce lucraÆi. Pentru salvarea unui document se procedeazå astfel:

5

În domeniul TIC un program „se lenseazå în execuÆie“, respectiv „se deschide“ (în limbajul comun) evident, ca utilizatori, sunteÆi liberi så folosiÆi ce terminologie gåsiÆi de cuviinÆå. Important este så puteÆi opera.
33

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare A. File –> Save sau clic pe butonul corespunzåtor de pe bara cu instrumente sau CTRL + S, apoi trebuie så decideÆi:

■ ■ ■

folder-ul în care se va salva documentul (Save in), formatul adicå extensia fiçierului (Save as type), – implicit este .doc numele lui (File name).

B. Dacå documentul a mai fost salvat (deci are deja un nume, un tip çi este cunoscut folder-ul în care se va salva) atunci puteÆi decide ■ så-i faceÆi o copie çi atunci alegeÆi File –> Save As çi schimbaÆi numele / destinaÆia / extensia ■ så lucraÆi mai departe în acel document salvând modificårile sau adåugårile efectuate în acelaçi fiçier çi atunci alegeÆi File –> Save (Ctrl + S) ■ la un moment dat, så påstraÆi neschimbat conÆinutul fiçierului la care aÆi lucrat pânå atunci dar ce urmeazå så mai lucraÆi så se påstreze în alt fiçier çi atunci, în acel moment, alegeÆi File –> Save As çi decideÆi locaÆia / numele / extensia – în calculator veÆi regåsi ambele variate (fiçiere)

Cum tipårim un document?
Tipårirea se realizeazå pe o imprimantå . PuteÆi så ■ revedeÆi documentul înainte de tipårire File –> Print Preview ■ tipåriÆi documentul File –> Print Obs.: pot selecta tiparirea pe alte tipuri de hartie decat cea implicita (ex.ptr.o felecitare): File –> Page Setup –> Paper Source Tipårirea unui plic Tools –> Envelopes and labels (plicuri si etichete) – completati …

ExersaÆi!
❒ ❒ ❒ ❒ ❒ Cum puteÆi tipåri doar anumite pagini din document? Cum puteÆi tipåri doar paginile cu numår par / impar? StudiaÆi fereastra Print çi încercaÆi. Cum puteÆi închide Word-ul dacå aÆi terminat de lucrat? PuteÆi închide doar documentul pe care tocmai l-aÆi terminat fårå a închide çi aplicaÆia Word? Cum procedaÆi dacå aÆi închis Word-ul dar doriÆi så reveniÆi asupra unui document?

Cum închidem un document?
Dacå nu aÆi terminat un document çi doriÆi så-l închideÆi, daÆi comanda Close din meniul File.

Cum ieçim din WORD?
Dacå aÆi terminat treaba cu Word-ul pe ziua de azi, atunci så-l închidem: din meniul File –> Exit

Cum deschidem un document existent?
DoriÆi så deschideÆi textul la care aÆi lucrat ieri, se poate proceda în unul din urmåtoarele moduri: ■ deschideÆi Word-ul apoi File –> Open, (sau Ctrl + O.) ■ clic pe butonul corespunzåtor din bara de instrumente

daÆi dublu clic icon-ul fiçierului pe care doriÆi så-l deschideÆi

34

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

ExersaÆi!
LucraÆi la planificarea calendaristicå çi aveÆi nevoie în permanenÆå de programa clasei respective. Cum puteÆi vedea ambele documente în acelaçi timp? DaÆi clic pe Arrange all din meniul Window. Ce se întâmplå? ❒ PuteÆi deschide mai multe documente pe care le-aÆi facut în Word çi så le vedeÆi pe toate în acelaçi timp?

Cum tehnoredactåm un text?
Etapa de introducere a textului este urmatå de etapa de tehnoredactare, adicå etapa în care textului introdus i se aplicå o serie de transformåri astfel încât el så corespundå dorinÆelor utilizatorului. AtenÆie! Orice opÆiune de formatare se aplicå pe textul respectiv, în prealabil selectat.

ExersaÆi!
❒ DeschideÆi un document pe care l-aÆi realizat deja çi încercaÆi så aplicaÆi cât mai multe tehnici de tehnoredactare ❍ açezaÆi documentul în paginå. FaceÆi încercåri cu Page Setup din meniul File ❍ faceÆi modificåri la nivel de corp de literå folosind meniul Format –> Font ❒ SelectaÆi un paragraf apoi încercaÆi opÆiunile din Paragraph din meniul Format 2 ❒ ÎncercaÆi så tastaÆi H2O çi m ❒ ÎncercaÆi efectele de umbrå çi chenare cu ajutorul opÆiunii Borders and Shading din meniul Format ❒ Cum procedaÆi dacå doriÆi så realizaÆi o listå numerotatå, de exemplu cu elevii unei clase? Poate Word-ul numerota automat? ÎncercaÆi dând clic pe Format –> Bullets and Numbering ❒ Dar dacå în loc de numere doriÆi så evidenÆiaÆi fiecare rând cu un simbol? ÎncercaÆi Format –> Bullets and Numbering? ❒ Cum procedaÆi dacå doriÆi så redactaÆi o cerere sau un document tipizat care trebuie så aibå un antet çi un subsol anume? CåutaÆi în View –> Header and Footer ❒ Cum procedaÆi dacå aÆi scris multe pagini çi doriÆi så låsaÆi un „semn de carte“ la o anumitå paginå pentru a reveni mai uçor la ea? CåutaÆi Insert –> Bookmark ❒ Cum corectaÆi dacå aÆi tastat greçit un cuvânt, så zicem un nume propriu – aÆi scris „Carles" în loc de „Charles“ – çi acest cuvânt apare scris de multe mai multe ori în document? ÎncercaÆi cu Replace din meniul Edit. ❒ Ce faceÆi dacå doriÆi så renunÆaÆi la un segment din text? ÎncercaÆi Cut din meniul Edit. ❒ Så presupunem cå într-un test lucrat anul trecut doriÆi så introduceÆi un item dintr-un test la care lucraÆi acum. Cum procedaÆi? ÎncercaÆi Copy çi apoi Paste din meniul Edit.

Inseråri în document
A insera într-un document înseamnå a introduce diferite obiecte (simboluri, tabele, grafice, desene, imagini, formule matematice, etc) în cadrul documentului. Pentru aceasta se poate proceda, în general, astfel:se selecteazå meniul Insert; ❒ ÎncercaÆi, folosind facilitåÆile oferite de comenzile din meniul Insert pentru a ❍ numerota paginile unui document ❍ a insera data çi ora curentå într-un anumit loc în document ❍ a selecta çi insera în document difertite simboluri ❒ Cum procedaÆi dacå doriÆi så inseraÆi într-un document în care aÆi redactat CV-ul dumneavoastrå, o pozå recentå pe care aÆi scanat-o çi o aveÆi în calculator sub forma unui fiçier numit foto.jpg? ❒ Dacå doriÆi så tastaÆi un text alåturi de fotografia inseratå atunci cum procedaÆi? ❒ PuteÆi redacta un material care are multe simboluri matematice cum ar fi radica, linie de fracÆie ç.a.? ❒ FolosiÆi imagini din ClipArt çi modele din WordArt pentru a realiza un afiç ❒ DescoperiÆi ce vå oferå opÆiunea AutoShapes ❒ puteÆi realiza borduri, umbriri pentru a redacta, de exemplu o felicitare, cât mai interesantå?

35

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

Cum realizåm un tabel?
Se poate insera un tabel astfel: din meniul Table –> Insert –> Table Se poate transforma un text existent într-un tabel astfel: ■ selectaÆi textul ■ Table –> Convert Text to Table –> apare o caseta de dialog (incearca sa ghiceasca modul in care doriÆi så împårÆiÆi textul în tabel Se poate transforma un tabel în text astfel: ■ SelectaÆi tabelul (de ex asa:Table –> Select Table) apoi Table –> Convert Table to Text

ÎncercaÆi!
❒ FaceÆi exerciÆii de selectare a unei celule (/ mai multor celule / rând / coloanå / tabel) ❒ RealizaÆi un tabel, completaÆi-l cu date apoi încercaÆi ❍ så-l plasaÆi în alt loc în document ❍ så inseraÆi un rând / coloanå ❍ så çtergeÆi un rând / coloanå ❍ så contopiÆi douå celule (cåutaÆi Merge Cells) ❍ så împårÆiÆi o celulå (cåutaÆi Split Cells) Dacå doriÆi så sortaÆi alfabetic lista elevilor clasei, aflatå în tabel, puteÆi folosi opÆiunea Sort din meniul Table

Sugestii pentru teme la claså ce pot fi realizate folosind aplicaÆia Word:
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■

invitaÆii la aniversåri, la ceremonii de familie, felicitåri (pentru Anul Nou, 1 Martie), etichete afiçe (pentru serbarea de Cråciun) scrisori, teme la diverse materii (liste de opere çi autori, fiçe de lecturå pentru limba românå, redactarea proiectelor), telegrame fiçe de lecturå pentru limba românå CV-uri, versuri, orarul clasei, lista cårÆilor citite poveçti illustrate un jurnal de activitåÆi zilnice o prezentare „Oraçul nostru“, „Strada mea“ –text, poze scanate, comentariu sonor o prezentare „Çcoala noastrå“ –vor fi accesate çi comentate site-uri çcolare pe internet prezentarea unor hobby-uri (sport, literaturå, oameni celebri, geografie, istorie…) un text despre o zi de vacanÆå

Alte exemple de activitåÆi pe care profesorii le pot aplica la claså se pot regåsi în Ghidurile metodologice – Tehnologia InformaÆiei çi a comunicaÆiilor în procesul didactic- gimnaziu, liceu çi primar clasa I – proiect de activitate: Colaj cu poveçti – presupune utilizarea unui procesor de text pentru a scrie/copia texte (poveçti, versuri), a unui program simplu de desenare, PaintBrush (pentru a ilustra), çi posibilitatea de a insera sunete. – Clasa, sau un grup de copii creazå çi publicå un colaj de poveçti prezenatte în claså pe parcursul anului Clasa a II-a – proiect de activitate: O zi de vacanÆå – presupune utilizarea unui editor de text pentru scrierea unui jurnal de activitåÆi zilnice çi a unui program de desenare pentru a prezenta în mod grafic personajele, evenimentele – elevii pot lucra în grupe sau individual Clasa a III-a – proiect de activitate: Oraçul / Satul nostru – presupune pe lânga utilizarea unui editor de text çi a unui program de desenare çi utilizarea posibilitaÆii de stocare în format electronic a informaÆiilor culese în timp – pe baza unui set de întrebåri rezultate dintr-o discuÆie cu întreaga claså se realizeazå un plan pentru descrierea localitåÆii Clasa a IV-a – proiect de activitate: Poluarea (pag.17) Clasa a V-a – proiect de activitate: Gimnastica sportiva (pag 18) 36

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului – proiect de activitate: Legenda Romei (pag 69) – proiect de activitate: Sistemul solar (pag 73) – proiect de activitate: Matematica (pag 90) – proiect de activitate: Desen – Paleta de culori (pag 107) Clasa a VI-a – proiect de activitate: Turism galactic (pag 19) – proiect de activitate: Fizica – Miçcarea rectilinie çi uniformå (pag 97) Clasa a VII-a – proiect de activitate: Fizica – Studiul pârghiilor (pag 98) Clasa a VIII-a – proiect de activitate: Istoria României (pag 21) – proiect de activitate: Geografia României (pag 108)

5. Microsoft Excel
Ca profesor, învåÆåtor sau diriginte, v-aÆi confruntat cu necesitatea statisticilor la claså? Ce statistici aveÆi de realizat la începutul anului? Dar la sfârçitul semestrului/ anului? Cum aÆi putea aduna rapid absenÆele clasei?

AplicaÆia MS Excel rezolvå rapid o mulÆime de calcule simple, repetitive. Så dåm un exemplu: calculul mediilor elevilor din clasa dumneavoastrå. Sigur cå puteÆi face acest lucru de mânå, cu ajutorul unui calculator de buzunar, iar rezultatele så le notaÆi pe hârtie. Nu numai cå ia mult timp, dar se poate strecura oricând o greçealå. În schimb programul de calcul tabelar va face toate mediile într-o secundå fårå efort çi fårå greçealå. În plus, dacå aceste calcule suferå modificåri – så zicem cå înlocuim o notå care a fost greçit tastatå, atunci calculul mediei se va actualiza automat.

Cum procedåm?
Lansarea în execuÆie: Start –> Programs –> Microsoft Excel

Cum introducem datele?
Så presupunem cå facem un tabel cu mediile anuale ale elevilor.

Se observå cå textele „Nume si prenume“ çi „limba modernå“ nu sunt vizualizate complet. a) lungiÆi celula6 poziÆionând mouse-ul pe linia ce separå coloanele (în imagine: între B çi C, respectiv D çi E), apoi trageÆi cu mouse-ul sau
6

Celula este a cea unitate care se aflå la intersecÆia unei linii çi a unei coloane; identificarea ei se face prin alåturarea numelui liniei la numele coloanei. Toate celulele aflate pe o paginå (256 de coloane çi 65.536 linii) formeazå o foaie de calcul
37

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare b) låÆiÆi celula astfel: – selectaÆi celula – daÆi clic dreapta mouse – alegeÆi Format Cells apoi – în pagina Aliniament bifaÆi Wrap Text

Dacå doriÆi så introduceÆi numere7 cu care apoi så efectuaÆi calcule trebuie så formataÆi celulele care conÆin numerele astfel: ■ selectaÆi celulele respective, apoi ■ daÆi clic dreapta mouse pe suprafaÆa selectatå çi ■ din meniul care se deschide alegeÆi Format Cells, se deschide o fereastra cu mai multe pagini, de pe pagina Number ■ alegeÆi de la Category – „Number“, apoi decideÆi numårul de zecimale çi formatul de afiçare din lista care vi se oferå; Så revenim la exemplul cu mediile. DoriÆi så obÆineÆi mediile anuale pe fiecare elev çi mediile pe fiecare obiect de studiu. ■ completaÆi cu valorile mediilor ■ selectaÆi celula corespunzåtoare mediei 8 ■ pentru cå urmeazå efectuarea unui calcul tastaÆi, în celula aleaså, semnul egal (=). ■ puteÆi aplica o formulå de calcul din cele predefinite pe care le gåsim în bara de formule ca în figura de mai jos: pentru a calcula media alegeÆi din lista funcÆia AVERAGE, apoi selectaÆi celulele cu valorile mediilor a cåror medie anualå doriÆi så o calculaÆi çi tastaÆi enter, media va fi afiçatå în formatul pe care îl decideÆi prin formatare (cu un anumit numår de zecimale sau fårå) În mod analog puteÆi aplica orice formulå doriÆi.

Important!
O datå efectuat calculul pentru o linie, nu trebuie repetat pentru celelalte linii deoarece Excel oferå posibilitatea aplicårii formulei çi pentru acestea astfel: Se poziÆioneazå cursorul pe colÆul dreapta jos a celulei în care s-a aplicat deja formula pânå când acesta ia forma plus, apoi se trage în jos de mouse cu butonul stâng apåsat pânå la ultima linie cu valori, rezultatele aplicårii formulei se vor afiça imediat.

DescoperiÆi!
❒ ÎncercaÆi så utilizaÆi comenzile: Find and Replace din meniul Edit Comment din meniul Insert Full Screen çi Zoom din meniul View ❒ DescoperiÆi care sunt tipurile de documente predefinite oferite de Excel (FILE – NEW) ❒ ÎncercaÆi så selectaÆi o foaie de calcul în întregime. Cum procedaÆi pentru un grup de foi izolate? ❒ Folosind comenzile Cut / Copy / Paste din meniul Edit sau din bara cu instrumente exersaÆi copierea /mutarea de celule, domenii de celule, linii, coloane sau chiar întregi foi de calcul dintr-o zonå în alta a aceleiaçi foi, în altå foaie de calcul a aceluiaçi registru sau în alt registru

7

8

Excel oferå facilitåÆi de autonumerotare, astfel dacå aveÆi de completat o coloanå cu numere, atunci: tastaÆi numårul de la care doriÆi så înceapå numerotarea, daÆi Enter; selectaÆi celula în care aÆi scris numårul; poziÆionaÆi mouse-ul pe colÆul dreapta jos al celulei pânå când se transformå într-un plus; ÆineÆi apåsatå tasta CTRL în timp ce trageÆi cu butonul stâng al mouse-ului apåsat în jos Excel recunoaçte o celulå cu formulå dacå celula începe cu =,+ sau -.
38

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

Alte operaÆii Excel:
Adåugarea / Eliminarea de linii sau coloane
■ ■ ■ ■

Adågarea unei linii: selectaÆi linia deasupra cåreia veÆi insera una nouå apoi din menul Insert alegeÆi Rows Adåugarea unei coloane: selectaÆi coloana în stânga cåreia veÆi insera una nouå apoi din meniul Insert alegeÆi Columns Çtergerea unei linii / coloane: selectaÆi linia/coloana apoi din meniul Edit alegeÆi Delete Analog se poate insera sau elimina o foaie de lucru

Sortarea tabelelor9
În Excel operaÆia de ordonare se executå astfel: 1. Se va selecta tabela surså. 2. Se va apela comanda Data->Sort 3. Se vor precizare cheie (câmpurile) folosite în ordonare. Pot fi ordonate tabele dupå max 3 chei: Astfel pentru aceleaçi valori ale primei chei se foloseçte ordonarea dupå cheia a doua. Dacå çi pe aceastå coloanå valorile sunt egale se sorteazå dupå a treia cheie.

ÎncercaÆi!
❒ SelectaÆi o celulå / un rând / o linie / o coloanå / un grup de celule, apoi faceÆi încercåri cu opÆiunile din meniul Format ❒ DescoperiÆi ce realizeazå AutoFormat çi Style AÆi încheiat lucrul la un tabel, daÆi comanda Print pentru tipårire. ReveniÆi în document çi din bara bara cu instrumente din imaginea alåturatå realizaÆi diverse tipuri de chenare pentru tabelul realizat. TipåriÆi din nou. Ce observaÆi?

Histograme (Grafice)
Histogramele sunt reprezentåri grafice sub diferite forme a datelor dintr-un tablou de date, unde una din axe corespunde datelor de pe coloane iar celelalte datelor de pe linii. ■ pot fi plasate ca obiecte în aceeaçi foaie de lucru cu blocul de date (incluse) sau în foi separate (foi de reprezentare graficå) ■ pot fi prezentate sub formå de: sectoare de cerc sau cilindru, linii, bare etc. Pentru a realiza un grafic trebuie så: ■ selectaÆi blocul de date ■ din meniul Insert –> Chart –> On This Sheet (As New Sheet) ■ alegeÆi tipul de histogramå, subtipul, axa pt serii (linii, coloane), câte linii se utilizeazå pentru marcarea pe axa x, câte coloane sunt utilizate pentru legendå ■ decideÆi dacå histograma va avea ataçata o legendå, titlul histogramei, titlurile pe axe Urmând paçii, dând Next de câte ori este nevoie, fårå så faceÆi alte opÆiuni veÆi obÆine graficul dorit.

9

Pentru operaÆii complexe de sortare v. „Filtrarea datelor“ pe CD
39

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

ÎncercaÆi!
UrmaÆi paçii dar observaÆi ce setåri puteÆi face la fiecare pas. DecideÆi ce çi cum doriÆi!

Sugestii pentru teme ce pot fi realizate utilizând Excel

■ ■

La obiectul GEOGRAFIE, la lecÆiile referitoare la: – Economia Æårilor respective (graficele utilizate vor fi foarte explicite çi atractive) – Structura populaÆiei – BogåÆiile naturale, etc La orele de ISTORIE, la lecÆiile referitoare la: – OcupaÆiile populaÆiei; – Structura populaÆiei; – ParticipanÆii la diferite evenimente (revoluÆii, råzboaie, miçcaåri populare) La orele de FIZICà çi CHIMIE, la lecÆiile de laborator se pot prelucra rezultatele experimentelor realizate, efectuând toate calculele comparative. La orele de CONSILIERE se pot prezenta: – Grafice referitoare la analiza rezultatelor din semestrul trecut; – Tabele cu mediile obÆinute de elevi; La orice obiect de studiu, profesorul poate prezenta situaÆia rezultatelor obÆinute de elevi utilizând graficele Excel atât de expresive. EnumeraÆi în ce situaÆii consideraÆi cå este oportunå folosirea Excel. ConsideraÆi cå vå este folositor Excel, cu preponderenÆå în: – predare; – evaluare; – activitatea de consiliere; – activitåÆi administrative; – altele…care anume?

■ ■

6. Microsoft PowerPoint
Trebuie så prezentåm o activitate sau rezultatele unui proiect realizat çi dorim ca aceaastå trezentare så fie cât mai explicitå çi cât mai atractivå pentru „spectatori“.Cum putem realiza acest lucru? LansaÆi PowerPoint Start –> Programs –> Microsoft PowerPoint. Majoritatea butoanelor sunt similare celor întâlnite în editorul de texte Microsoft Word for Windows. Dacå selectaÆi butoanele cunoscute din Word, puteÆi compara efectele produse în PowerPoint.

Cum realizåm o prezentare?
IniÆial, în cea de a treia coloanå a zonei de lucru apare afiçatå o fereastrå cu mai multe opÆiuni:

New este comanda de creare a unei noi prezentåri Blank presentation determinå crearea unei noi prezentåri care va fi creatå pas cu pas de utilizator. Dacå doriÆi så aparå pe fundalul prezentårii o imagine selectatå dintr-o listå afiçatå, selectaÆi From Design Template (care realizeazå prezentarea conform unui çablon) çi apoi selectaÆi çablonul drit din lista afiçatå în coloana a treia.. New from existing presentation, vå oferå posibilitatea utilizårii unei alte prezentåri (prin selectarea Choose presentation urmatå de selectarea dintre fiçierele de prezentåri existente).

40

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

Cum procedaÆi pentru a crea o prezentare pas cu pas?
■ ■

SelectaÆi New SelectaÆi Blank presentation: ❍ zona din stânga(prima coloanå) afiçeazå aspectul general al prezentårii (se completeazå automat în timp ce lucraÆi în cealaltå zonå, putându-se vedea astfel aspectul general); ❍ zona din dreapta este zona de lucru efectivå în care vå realizaÆi prezentarea.

Pe coloana a treia sunt prezentate çabloane pentru text (Text Layouts) çi pentru conÆinut (Content Layouts), çabloane a cåror selectare vå permite utilizarea tipurilor standard.

41

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

Utilizarea elementelor de graficå
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■

SelectaÆi din Text Layouts çablonul pentru titlu çi douå oloane(situat în dreapta jos) IntroduceÆi textele dorite în chenarele corespunzåtoare Vå poziÆionaÆi pe çablonul dorit din Content Layouts(cel cu 2 coloane) Vå poziÆionaÆi pe prima coloanå a suprafeÆei de lucru (sub „O imagine“) SelectaÆi simbolul pentru imagine din cadrul çablonului afiçat (care reprezintå o figurå umanå) SelectaÆi imaginea doritå din lista afiçatå Procedåm analog pentru ea de a doua coloanå („O diagrama“) çi selectaÆi diagrama doritå.

Utilizarea elementelor de animaÆie çi sunet
■ ■ ■ ■

selectaÆi meniul Slide Show selectaÆi opÆiunea Custom Animation selectaÆi obiectul de pe suprafaÆa de lucru care dorim så se deplaseze selectaÆi butonul AddEffects (de pe coloana a treia) ❍ selectaÆi Entrance pentru a stabili modul în care va intra în prezentare elementul respectiv ❍ selectaÆi Emphasis pentru a stabili modul de deplasare pe parcursul prezentårii ❍ selectaÆi Exit pentru a stabili modul de ieçire a obiectului respectiv din zona de lucru ❍ selectaÆi butonul Play(coloana a treia, jos) pentru a vizualiza modul de realizare a animaÆiei.

Dorim så introducem efecte de animaÆie din filme çi sunet în prezentarea noastrå, cum procedåm? ❍ Selectåm meniul Insert, opÆiunea Movies and Sounds çi apoi selectåm filmul sau sunetul dorit (din fiçierele standard existente).

AtenÆie!
O prezentare se construieçte paginå cu paginå; deci, în momentul trecerii la o nouå paginå veÆi apela meniul Insert çi veÆi selecta opÆiunea New Slide çi veÆi relua apoi toate selecÆiile çi setårile necesare paginii în lucru (aça cum aÆi procedat çi cu prima paginå)

Lansarea unei prezentåri
■ ■ ■ ■ ■

lansaÆi PowerPoint deschideÆi prezentarea (meniul File-> Open, selectare nume prezentare din lista afiçatå) selectaÆi meniul Slide Show selectaÆi opÆiunea View Show la click de mouse (sau apåsare tasta Enter) fie se continuå animaÆia (dacå aÆi setat astfel în prezentare), fie se revine în PowerPoint.

Sugestii de teme care se pot realiza utilizând Power Point
■ ■ ■

Toate proiectele realizate în Word pot fi dezvoltate prin prezentåri Power Point, devenind astfel foarte atrågåtoare; La LIMBA ÇI LITERATURA ROMÂNà – temele de sintezå sau recapitulative pot fi foarte frumos realizate printr-o prezentare structuratå; La orele de limbi stråine orice lectie legatå de Æårile respective poate fi realizatå prin imagini, animaÆie çi sunet adecvat, iar secvenÆele de orå de conversaÆie poate fi uçor „ghidatå“ printr-o prezentare cu înregistrarea pronunÆiei corecte; La GEOGRAFIE, PowerPoint poate fi util la lecÆiile referitoare la: – Relieful Æårilor respective (prezentårile utilizate vor fi foarte explicite çi atractive) – HårÆi (acestea pot fi analizate pe zone cât de mici doriÆi); – BogåÆiile naturale,(imaginile çi diagramele inserate vor avea un efect deosebit asupra elevilor cårora li se vor fixa mult mai uçor noile noÆiuni), etc La orele de ISTORIE, puteÆi folosi PowerPoint la: – Prezentarea documentelor istorice care atestå evenimentele; – Prezentarea vestigiilor istorice;

42

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului – Derularea evenimentelor (o prezentare integratoare cu animaÆie çi sunet va fi de neuitat pentru elevi). ParticipanÆii la diferite evenimente (revoluÆii, råzboaie, miçcåri populare) pot fi prezentaÆi profesionist (utilizând imagini de epocå, secvenÆe din filme,etc) La orele de FIZICÃ se poate prezenta orice experiment, evolutiv, cu animaÆia corespunzåtoare, ceea ce va determina un interes sporit al elevilor çi o înÆelegere corectå a noÆiunilor teoretice studiate. La orele de CHIMIE se poate prezenta modul concret de desfåçurare a unei reacÆii La MATEMATICÃ se poate prezenta modul de rezolvare a unei probleme de geometrie, trasând evolutiv figura, fixând corect toate noÆiunile çi rezolvând problema pas cu pas; La orele de CONSILIERE se poate prezenta orice temå în mod plåcut pentru elevi. Ei sunt atât de interesaÆi çi atraçi de muzicå çi filme....iatå acum avem posibilitatea så le oferim muzicå çi filme educative atractive çi de calitate:

■ ■ ■ ■

7. Internet
Internet-ul este o reÆea mondialå de computere care concentreazå cantitåÆi vaste de informaÆii pe care le puteÆi accesa direct, de la un computer. Internetul, la început, oferea numai un mecanism pentru schimbul de mesaje, în prezent Internetul reprezintå un imens depozit de distribuit informaÆie; asistam la o explozie exponenÆialå a interfeÆelor de comunicare prin Internet care aduc in contact o lume întreagå. Lumea învåÆåmântului trece prin transformåri importante iar Internetul este o parte majorå a acestor transformåri

Temå de reflecÆie
❒ Este sau nu util Internetul în çcoalå? Ce avantaje are accesul la Internet pentru cadrele didactice çi pentru elevi? ❒ Ce pericole prezintå accesul la internet pentru elevi (accesul la site-uri porno, sataniste, grupuri de discuÆii pe teme „nepotrivite“, infracÆiuni ce se pot realiza pe net – furt de cardu-ri, spargerea de servere protejate etc)? ❒ CredeÆi cå existå posibilitatea de apariÆie a unor manifeståri ale unor boli de tip psihiatric cu manifeståri legate de utilizarea calculatorului sau a navigarii pe web? ❒ Este mai simplu så evitåm astfel de probleme nepermiÆând accesul tinerilor la Internet? ❒ Dacå am aduna acum la un loc toate cårÆile existente în lume, este bine sau råu så dåm acces unui tânår la toate aceste cårÆi – scenarii posibile: ❒ tânårul respective s-ar bloca pe primul raft fårå så realizeze cå nu are timp så citeascå toate cårÆile çi fårå så çtie cå limitându-se la primul raft rateazå capodopere importante ❒ tânårul se întâlneçte numai cu cårÆi de cultura viÆei de vie în timp ce pe el îl intereseazå istoria anticå ❒ în loc så se repeadå la rafturi tânårul o så consulte catalogul unde pentru fiecare carte este menÆionat atât titlul çi autorul cât çi domeniul çi biblioteca din care provine uar în plus va avea discernåmântul så selecteze ceea ce îi este util pentru dezvoltarea sa intelectualå ❒ Internetul este „vinovat“ cå în el este conÆinutå informaÆie „nepetrivitå“, sunt vinovaÆi cei care produc astfel de informaÆie, sunt vinovaÆi cei care au nevoie de astfel de informaÆie çi care dacå nu ar gasi-o pe Internet ar cåuta-o în altå parte ❒ PropuneÆi subiecte ale cåror rezolvare o presupune accesarea Internetului. ❒ Ce ar cåuta elevii dumneavoastrå pe net? ❒ DaÆi exemple de site-uri româneçti interesante.

Poçta electronicå E-mail
Ce este çi de unde vine?
E-mail-ul a apårut odatå cu apariÆia Internet-ului çi este prescurtarea de la „electronic mail“(poçtå electronicå). Presupune, ca çi în cazul poçtei obiçnuite, transmiterea unui mesaj de la expeditor spre destinatar, avantajul fiind rapiditatea transmiterii. 43

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare ❒ ❒ ❒ ❒ ❒ DaÆi alte exemple în care serviciul de e-mail se poate dovedi util în activitatea çcoalarå Ce avantaje ale utilizårii serviciului de e-mail consideraÆi cå existå? RealizaÆi o paralelå între e-mail çi o scrisoare obiçnuitå ExpediaÆi un mesaj cåtre un coleg FaceÆi exerciÆii cu Send, Replay çi Forward. ExpediaÆi, prin ataçare o fotografie çi un document.

Programul Outlook Express
Trimiterea de mesaje

1. ApåsaÆi clic pe butonul New Mail din toolbar-ul programului Outlook Express 2. Pe ecran apare fereastra pentru compunerea unui mesaj nou în câmpul To: din aceastå fereastrå se trece adresa de e-mail a celui care va primi mesajul 3. În urmatorul câmp Cc: se trec adresele de e-mail a celorlalÆi destinatari (Un mesaj poate fi trimis la mai multe persoane). Adresele de e-mail se despart prin virgula (,) sau punct-virgula (;). 4. În câmpul Subject: se trece subiectul mesajului. 5. În zona de lucru a ferestrei se trece conÆinutul mesajului. Dacå dorim crearea unui mesaj cu ataçament 1. Executåm clic pe butonul Attach din bara cu butoane al ferestrei 2. Din fereastra care apare alegem fiçierul pe care dorim så-l ataçåm mesajului Apåsåm clic pe butonul OK al ferestrei sau apåsåm tasta Enter ObservaÆii: în funcÆie de rigorile server-ului – se pot trimite mesaje mai mari sau mai mici (deschideÆi Hotmail çi observaÆi câÆi Mb puteÆi trimite la un mesaj) – se poate ataça un nr limitat de fiçiere (deschideÆi Yahoo çi observaÆi câte fiçiere puteÆi ataça la un measaj) 6. Dupå ce aÆi scris meajul dorit apåsaÆi clic pe butonul Send pentru a trimite mesajul. Dupå ce aÆi apåsat clic pe butonul Send programul încearca så trimitå mesajul Pe ecran va apårea o fereastrå care va aråta stadiul trimiterii mesajului 7. Dacå apare o eroare în timpul expedierii, se opreçte trimiterea 8. Dacå mesajul a fost trimis cu succes atunci acesta este trecut în directorul Sent Items. Dacå mesajul nu a fost trimis datoritå unei erori sau faptului cå nu sunteÆi conectat la Internet mesajul este trecut în directorul Outbox. Pentru a trimite mesajele din directorul Outbox se apaså clic pe butonul Send/Recv (trimiterea çi primirea tuturor mesajelor)

44

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului

Primirea de mesaje
1. Pentru a primi toate mesajele noi apåsaÆi clic pe butonul Send/Recv. 2. Dacå aÆi primit mesaje noi, directorul Inbox va fi scris cu caractere îngroçate çi în dreapta sa va fi trecut între paranteze numarul mesajelor primite 3. Pentru a citi un mesaj apasaÆi clic pe directorul Inbox pentru a vedea toate mesajele primite çi apåsaÆi dublu clic pe mesajul respectiv. 4. În fereastra cu mesajul se aflå trecutå adresa de e-mail a celui care a trimis mesajul, data în care a fost trimis mesajul, cui a fost trimis mesajul çi subiectul acestuia 5. În urmatoarea parte a ferestrei este trecut mesajul propriu-zis. 6. Mesajul curent poate fi tipårit la imprimantå apasând clic pe butonul Print 7. Pentru a çterge mesajul curent apåsaÆi clic pe butonul Delete 8. Pentru a råspunde la mesajul curent apasaÆi clic pe butonul Reply çi va apare fereastra cu care se creazå mesaje cu casuÆa To completatå cu adresa celui care a trimis mesajul, subiectul mesajului va fi acelaçi cu diferenÆa cå se trece „Re:" de la Reply (råspuns), iar conÆinutul mesajului va fi mesajul trimis de respectivul(a) ÇtergeÆi conÆinutul mesajului çi scrieti unul nou. Dupå care procedaÆi la fel ca la trimiterea unui mesaj

Pentru a economisi timpul cât trebuie så staÆi conectaÆi la Internet (aceasta în cazul în care aveÆi o legaturå dial-up), Outlook Express poate fi setat ca acesta så întrerupå legåtura telefonicå când terminå de verificat cåsuÆa de e-mail. Pentru aceasta vom proceda astfel: 1. Alegem optiunea Options... din meniul Tools. 2. Din fereastra care apare vom alege pagina Connection pentru a modifica opÆiunile de conectare. 3. Închidem comutatorul Hang up after sending and receiving, pentru ca Outlook Express så întrerupå legatura telefonicå la terminarea verificårii casuÆei de e-mail. 4. Apåsåm clic pe butonul OK al ferestrei sau apåsåm tasta ENTER. În ultimul timp au fost dezvoltate çi sisteme de conversaÆie pe Internet care se apropie de standardele unei discuÆii obiçnuite. Pentru detalii vezi informaÆiile pe CD – mIRC.

Cum se acceseazå o paginå Web
Toate browserele au un spaÆiu pe fereastra lor unde este trecutå adresa paginii Web care se vizualizeazå la un moment dat. Aceasta adresa are un format special: http://www.nume.com10 În figura de mai jos este prezentatå o paginå de cåutare a unuia dintre cei mai cunoscuÆi prestatori de servicii Internet din lume, Yahoo! Adresa acestei pagini este http://www.yahoo.com. Acest prestator de servicii se bazeazå pe servicii gratuite. Cu ajutorul acestei pagini Web puteÆi crea o adresa de e-mail, puteÆi cåuta alte pagini Web.

10

Http este prescurtarea de la HyperText Transfer Protocol, protocol de transfer hypertext, iar restul este adresa paginii respective, www este prescurtarea de la World Wide Web, nume este numele detinatorului paginii, iar com este tipul sau Æara de origine a detinatorului paginii
45

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

Navigare cu Internet Explorer
Studiu de caz: Suntem la început de an çcolar çi avem nevoie de programele çcolare. Le putem gåsi pe pagina Ministerului EducaÆiei çi Cercetårii: www.edu.ro. Pentru a putea accesa aceastå paginå trebuie folosit un browser de internet. De exemplu dacå deschidem Internet Explorer vom descoperi fereastra de mai jos:

ExerciÆiu: IntroduceÆi adresa http://www.edu.ro în bara de adrese pentru a vedea pagina ministerului Prima ferestrå deschiså este aça-numita „home-page“ ObservaÆi anunÆul referitor la programe pe ultima coloanå din dreapta. Dacå poziÆionaÆi mouse-ul çi daÆi clic în acest spaÆiu, vi se va deschide o nouå fereastrå care trimite la fiçierele de programe. AÆi descårcat programele çi doriÆi så vizualizaÆi criteriile de notare pentru clasa a VIII-a care sunt anunÆate, çi ele, pe home-page. AveÆi douå posibilitåÆi: Back Revine la pagina precedentå din listå sau Încarcå pagina iniÆialå (setatå ca home de adresa respectivå, în cazul nostru edu.ro) Dacå aÆi uitat så descårcaÆi una din programe çi doriÆi så reveniÆi, aveÆi opÆiunea: Forward Dacå la descårcarea unui fiçier se blocheazå transferul de date, atunci folosiÆi Stop Opreçte încårcarea paginii curente çi Home

Refresh Reîncarcå paginå de pe Internet

46

NoÆiuni elementare de utilizare a calculatorului Pagina Ministerului EducaÆiei este o paginå importantå pentru cadrele didactice, deci va fi des accesatå. Pentru a facilita accesarea paginii este bine så inscripÆionaÆi adresa printre „favorite“. ProcedaÆi astfel: Introduceti adresa de la tastaturå în câmpul de adreså çi apåsaÆi tasta Enter pentru a începe încårcarea paginii. În timp ce tastaÆi textul urmåriÆi bara de adrese. Este posibil så nu fiÆi nevoit så introduceÆi toatå adresa, acest lucru fiind fåcut de Internet Explorer care implicit reÆine adresele paginilor care au mai fost vizitate, nu trebuie decât så selectaÆi pagina doritå AlegeÆi din meniul Favorites opÆiunea Add to Favorites... Dacå doriÆi så schimbaÆi numele paginii, modificaÆi numele trecut în cåsuÆa Name al ferestrei afiçate. ApåsaÆi clic pe butonul OK. Acum pagina introduså va fi reÆinutå în meniul Favorites, çi pe viitor pentru a încårca pagina respectivå va fi suficient så alegeÆi din meniul Favorites numele sub care a fost introduså, nume care se poate personaliza de utilizator.

Programe antivirus
Accesarea Internet-ului prezintå, pe lângå multiplele avantaje menÆionate, çi un pericol major – virusarea calculatorului. De ce este acesta un pericol? Un virus informatic: ■ atacå unele programe din componenÆa unui sistem de calcul ■ manipuleazå un program determinându-l sa execute sarcini diferite de cele prevåzute Programele infectate: ■ genereazå noi programe infectate ■ nu atacå alt program infectat ■ nu pot funcÆiona mult timp fårå erori ■ se pot imuniza la unii viruçi Cele mai vulnerabile fiçiere sunt cele cu extensia .com çi .exe Posibile cåi de virusare: ■ utilizarea unor dischete sau CD-uri purtatoare de virus ■ realizarea unor download-uri din Internet ■ deschierea unor e-mail-uri de la expeditori necunoscuÆi ■ deschierea unor e-mail-uri de la expeditori cunoscuÆi Relativ recent au apårut viruçi care prin contaminarea „address book-ului“ (agenda care include adresele cunoscuÆilor) trimit fiçierul (se autotrimit) de la o adreså de e-mail cunoscutå. În aceste condiÆii trebuie så fiÆi atenÆi atât la extensia documentului, la absenÆa unui mesaj personalizat, dimensiunea mesajului (de exemplu mesajele cu ataçament de 41 Kb pot fi viruçi) Programe antivirus permit scanarea în vederea depistårii eventualilor viruçi, curåÆarea, redenumirea, çtergerea fiçierului infectat, raportul cu privire la operaÆia sau operaÆiile întreprinse Exemple de programe antivirus: Norton Antivirus, F-Secure, McAfee, RAV, BitDefender, F-Prot

47

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

INDEX
A
Alte operaÆii Excel · 31 Arhivare Þ arhivarea unui fiçier sau director presupune modificarea formei iniÆiale çi are ca rezultat micçorarea considerabilå a volumului de memorie ocupat · 32

I
InformaÆia · 7, 9, 15, 19, 28, 30, 43 Inseråri în document · 35 Internet · 7, 11, 14, 15, 19, 22, 23, 26, 27, 43, 44, 45, 46 Internet Explorer · 46 Istoria çi calculatorul · 21

B

Brainstorming Þ sau asaltul de idei, reprezintå formularea L a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea pårea Landscape Þ pagina pe care se va lucra sa fie açezatå pe acestea – ca råspuns la o situaÆie enunÆatå · 23 låÆime · 20 Limba românå çi calculatorul · 18 C Calculatorul Þ instrument didactic la orice disciplinå în procesul de predare-învåÆare · 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, ..., 46 Calculatorul çi activitatea de consiliere a elevilor · 22 Calculatorul çi imaginea çcolii · 7, 24 Crearea unui fiçier · 30, 31 Crearea unui nou director · 31 Cum deschidem un document existent · 34 Cum ieçim din WORD · 34 Cum închidem un document · 34 Cum introducem datele · 37 Cum realizåm o prezentare · 34 Cum realizåm un tabel · 36 Cum salvåm un document · 33 Cum tehnoredactåm un text · 34 Cum tipårim un document · 34 Curriculum la decizia çcolii · 7, 18, 21

M
meniul Image · 21 Microsoft Excel · 7, 36, 37 Microsoft PowerPoint · 7, 40 Microsoft Word · 7, 19, 31, 32, 33

P
portofoliul Þ instrument de evaluare complementarå care regrupeazå rezultate ale învåÆårii pe o perioadå îndelungatå) · 21 Portrait Þ pagina pe care se va lucra sa fie açezatå pe lungime · 20 Poçta electronicå · 44 Programe antivirus · 40 proiectul Þ activitate personalizatå, elevii putând decide nu numai asupra conÆinutului såu, dar çi asupra formei de prezentare · 21

D

Dezbaterea Þ metodå care propune abordarea unei R moÆiuni (o propoziÆie care reprezintå tema dezbaterii) din Realizarea revistei çcolii · 25 douå perspective opuse · 23

E

T

Tehnologia informaÆiei çi a comunicaÆiilor · 9, 18, 23, Editorul PAINT · 20 25, 26, 27, 32 EducaÆia plasticå çi calculatorul · 20 Evaluare Þ analiza informaÆiei provenite din eçantioane de produse ale elevilor · 7, 12, 16, 19, 21, 22, 23, 24, 26 W Excel · 27, 36, 37, 38, 39, 40 Windows Þ sistem de operare · 7, 19, 28, 29, 30, 31, 41 Exemple de activitåÆi integrate · 17 Windows Explorer · 7, 23

H
Hard disc · 28, 30 Histograme · 39

48

Însemnåri

49

Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare

50

Însemnåri

51

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->