P. 1
Predarea simultană

Predarea simultană

5.0

|Views: 5,876|Likes:
Published by Cătălin
Pentru perfecţionarea cadrelor didactice
Pentru perfecţionarea cadrelor didactice

More info:

Published by: Cătălin on Mar 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2014

pdf

text

original

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.

: Dezvoltare profesionalã pe baza activitãþii proprii desfãºuratã în ºcoalã pentru cadrele didactice din mediul rural a Proiectului de Învãþãmânt Rural, cofinanþat de Guvernul României, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (Banca Mondialã) ºi de cãtre comunitãþile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanþi ai consorþiului care asigurã Asistenþa Tehnicã, consorþiu format din: Centrul Educaþia 2000+ (Bucureºti), British Council (Marea Britanie), Fundaþia EuroEd (Iaºi) ºi Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie). Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta a beneficiat de pe urma observaþiilor ºi sugestiilor unui corp de referenþi de specialitate, ale echipelor Unitãþii de Management al Proiectului (UMP) ºi de asistenþã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiectului ºi ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãþãmântul preuniversitar din cadrul Centrului Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar (CNFP). Echipa de coordonare ºi de revizuire din partea Asistenþei Tehnice (AT): Monica Dvorski (ªeful Echipei de AT) Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate) Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate) Emilia Florescu (Asistent de Program) Autori: Daniela Stoicescu Mimia Manolache Beatrice Georgeta Ilieº
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

STOICESCU, DANIELA Predarea simultanã / Daniela Stoicescu, Mimia Manolache, Beatrice Georgeta Ilieº ; ed.: Monica Dvorski, Otilia Pãcurari, Emilia Florescu. - Bucureºti : Educaþia 2000+, 2005 Bibliogr. Index ISBN 973-87585-5-6 I. Manolache, Mimia II. Ilieº, Beatrice Georgeta III. Dvorski, Monica (ed.) IV. Pãcurari, Otilia (ed.) V. Florescu, Emilia (ed.) 371.3 ISBN 973-87585-5-6 Redactori: Monica Dvorski Otilia Pãcurari Emilia Florescu Coperta ºi graphic design: Techno Media © Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãþãmântul Rural, Bucureºti, 2005

Subcomponenta 1.1.

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå

Prezentare generalå: Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi necalificate, din mediul rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå. Acest program va fi realizat prin intermediul unui centru de resurse mobile utilizat de cåtre doi mentori care vor petrece câte douå såptåmâni în fiecare comunå din judeÆ discutând cu cadrele didactice çi oferind cursuri de formare pe baza unui curriculum format din 10 module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ 1000 de centre fixe de resurse, destinate formårii continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum çi elevilor çi comunitåÆilor.

Obiectivul sub-componentei 1.1.
Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în procesul didactic, de predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.

Grupul Æintå
Grupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din mediul rural. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de formare printr-un program de dezvoltare profesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.

Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalå
Çcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare profesionalå fiind oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au o calificare corespunzåtoare, de cåtre doi mentori, ajutaÆi de formatori de specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi, împreunå cu formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de mentorat çi formare prevåzute de programul de dezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se vor desfåçura, de obicei, în çcoala de centru sau, dupå caz, în oricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de 10-14 zile, iar cele de mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul activitåÆilor de formare cuprinde urmåtoarele module: ■ Predarea interactivå centratå pe elev ■ Evaluarea continuå la claså. ■ Så ne cunoaçtem elevii ■ Adaptarea curriculum-ului la contextul rural ■ Predarea simultanå ■ Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar)

3

Predarea simultanå
■ ■ ■ ■

Recuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial) Limba românå ca a doua limbå Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare Management educaÆional

Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul va asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de formare çi mentorat., care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze çcolile çi så realizeze formarea çi activitatea de mentorat. Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå va stimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va constitui un sprijin direct pentru ceea ce încearcå så realizeze la claså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai bune la învåÆåturå çi examene pentru elevii din mediul rural. De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a avut loc procesul de comasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi dotate cu calculatoare, imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri, telefoane). La aceste centre vor avea acces atât cadrele didactice, cât çi elevii. Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice, care vor cåuta în mod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de posesori ai unor noi metode de predare çi le va perfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va concentra asupra nevoilor de formare, aça cum sunt acestea percepute de cadrele didactice çi va folosi lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câte ori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor de dezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC. Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al cadrelor didactice de toate specialitåÆile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învåÆåmântul rural

ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆare în çcolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.: Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratå în çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea îmbunåtåÆirii calitåÆii procesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural. Principiile metodologice utilizate sunt cele ale: ■ flexibilitåÆii ■ învåÆårii active ■ individualizårii procesului de dezvoltare profesionalå Premise: 1. Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a identifica experienÆele de învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randamentului çcolar. 2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå activitatea sau în centrele din vecinåtate. 3. Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la nivel de scoalå çi/sau comunå. 4. Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele curriculare promoveazå gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare. Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii: A: Module generale: Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne cunoaçtem elevii, Adaptarea curriculum-ului la contextul local.

4

Subcomponenta 1.1.

B: Module specifice: Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculatorului in predare-învatare, Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial), Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar).

Structura modulelor
În fiecare modul veÆi gåsi o parte de: (i) Teorie: în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de accesat pentru activarea memoriei; (ii) AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un numår de întrebåri de ghidaj care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi experimentat la claså; (iii) Planificare individualå çi aplicaÆii la claså: DirecÆii orientative asupra modului în care temele propuse se pot integra în activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline. Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului mentorului.

5

Cuprins

Cuprins

Introducere..................................................................................................................9 Capitolul 1: RealitåÆi „simultane” ................................................................................11 Capitolul 2: Gestionarea timpului çcolar „simultan” ......................................................13 Capitolul 3: Strategii didactice în clasa simultanå.........................................................25 Capitolul 4: InterrelaÆionare çi socializare în clasa simultanã .........................................36 Capitolul 5: SpaÆiul çcolar eficient...............................................................................54 Bibliografie ................................................................................................................63

7

Introducere

Introducere

Pentru a acorda çanse egale fiecårui elev, acest modul urmåreçte explicit valorificarea diferenÆelor de vârstå çi nivelele de instruire existente în colectivele mixte, în favoarea copiilor. Cunoaçterea elevilor çi diferenÆierea instruirii, exerciÆii de creativitate didacticå în gestionarea timpului çi spaÆiului çcolar, iatå ce ne propunem så realizåm împreunå cu dumneavoastrå. Volumul are 5 capitole: 1. RealitåÆi „simultane“ 2. Gestionarea timpului çcolar simultan 3. Strategii didactice în clasa simultanå 4. InterrelaÆionare çi socializare în clasa simultanå 5. SpaÆiul çcolar eficient Fiecare capitol are o structurå proprie pe care autorii vå invitå så o descoperiÆi çi så o utilizaÆi dupå cerinÆe proprii, adaptând exerciÆiile la contextul profesional propriu. Lucrarea poate fi studiatå individual de cåtre învåÆåtorii care pot introduce în practica curentå aspectele dorite. Poate fi utilizatå înså çi ca punct de plecare în discuÆiile profesionale sau în dezbateri orientate cåtre înnoirea metodologiei de învåÆare. Modulul Predarea simultanå poate så ofere:

■ ■

ÎnvåÆåtorilor – noi metode çi resurse pentru îmbunåtåÆirea procesului de predare-învåÆare la clasele simultane; Elevilor – noi oportunitåÆi de învåÆare diferenÆiatå; Çcolii – resurse variate care så contribuie la desfåçurarea în condiÆii optime a procesului de predare-învåÆare, Æinând cont de particularitåÆile învåÆåmântului simultan.

9

RealitåÆi „simultane”

Capitolul 1: RealitåÆi „simultane”

De fapt, ce înseamnå învåÆåmânt simultan?

Pentru a afla o variantå de råspuns, citiÆi fragmentul din interviul de mai jos: ... J: Satul este izolat iar dvs. sunteÆi singurul învåÆåtor din çcoalå. Cum reuçiÆi så instruiÆi copii de vârste atât de diferite? Î: Anul acesta îmi este mai uçor decât în alÆi ani, pentru cå am 6 elevi de clasa I çi 8 elevi de clasa a II-a. De la ora 8.00 la 10.00 fac românå çi matematicå cu cei mici, de la 10.00 la 12.00 românå çi matematicå cu ceilalÆi çi de la 12.00 la 14.00 dexteritåÆi cu toÆi. O datå pe såptåmânå preotul le Æine ora de religie. J: Ce fac elevii de clasa I dupå ora 10.00? Î: Pleacå acaså. J: Çi se mai întorc? Î: ...nu toÆi...unii fac orele de ”educaÆie fizicå çi abilitåÆi practice” prin gospodårie...dar important e cå vin la românå çi matematicå... J: Cei care se întorc nu sunt obosiÆi? Î: Sunt, nu sunt, n-avem ce face...aça-i la noi... ....

Comentarii
...„aça-i la noi”...este o expresie pe care o auzi la tot pasul. Sunå a resemnare în faÆa unor fapte, de care nu este nimeni råspunzåtor... De ce-i aça la noi? De ce nu poate fi çi altfel? De cine „Æine” ca så fie çi altfel? O så spuneÆi cå dialogul de mai sus este imaginar. Nici vorbå! El reflectå o situaÆie cât se poate de adevåratå (nu dåm numele satului çi al învåÆåtorului din motive obiective). ÎnvåÆåmântul simultan este o realitate a acestor meleaguri çi dacå este înÆeles ca în exemplul dat, el este o problemå. Conform ConvenÆiei Drepturilor Copilului, alåturi de dreptul de a exista, dreptul la educaÆie este fundamental pentru fiinÆa umanå – copil, dar çi adult iar societatea are obligaÆia så îndeplineascå acest drept.1

Temå de reflecÆie
Având în vedere modul în care se lucreazå la noi în învåÆåmântul simultan, în anumite zone ale Æårii, cum comentaÆi art. 29 din ConvenÆie, privind scopurile educaÆiei? „...educaÆia copilului trebuie så urmåreascå: a) dezvoltarea personalitåÆii copilului, a aptitudinilor çi a capacitåÆilor sale mentale çi fizice, la nivelul potenÆialului maxim;” Desigur, nu este deloc uçor så instruieçti simultan elevi de vârste diferite, dar poate cå, dacå açezåm problematica ridicatå de astfel de condiÆii într-o altå luminå, vom descoperi perspective la care pânå acum nu ne-am gândit. Pentru a acorda copiilor care frecventeazå învåÆåmântul simultan, çanse egale de dezvoltare cu ale celorlalÆi, ar trebui så intervenim cu schimbåri, astfel încât: ■ demersul didactic så fie organizat în funcÆie de nevoile çi interesele acestora (ceea ce înseamnå o bunå cunoaçtere a copiilor çi o urmårire atentå a progresului fiecåruia), combinând optim tipurile de strategii didactice;
1

„Çi noi avem drepturi“ – dosar educativ 11

Predarea simultanå

timpul petrecut la çcoalå så fie folosit extrem de eficient (mai ales cå o mare parte îl reprezintå activitatea independentå); învåÆåtorul trebuie så pregåteascå minuÆios lecÆia ca atare çi în mod special conÆinutul activitåÆii independente a elevilor çi så gândeascå unitar atunci când planificå conÆinuturile din programå (de obicei planificårile çi proiectårile se lucreazå separat, pentru fiecare claså în parte çi apoi se lipesc).

În paginile ce urmeazå vom încerca så identificåm împreunå posibile soluÆii de optimizare a activitåÆii desfåçurate în cadrul învåÆåmântului simultan, astfel încât så venim în întâmpinarea nevoilor copiilor.

AplicaÆii
■ ■

FaceÆi o listå cu specificul activitåÆii didactice simultane din zona în care predaÆi. ÇtiaÆi cå existå Æåri în lume (de exemplu – Australia) în care cadrele didactice solicitå organizarea colectivului de elevi pe douå niveluri de vârstå? De ce oare? ComentaÆi cu colegii acest aspect. ÎmpårÆiÆi o coalå de hârtie în douå. ScrieÆi în prima coloanå avantajele pe care le oferå învåÆåmântul simultan çi în a doua coloanå dezavantajele. Dupå lectura acestui modul revedeÆi lista çi observaÆi dacå ceea ce iniÆial aÆi considerat un dezavantaj poate fi trecut în coloana cu avantaje.

12

Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Capitolul 2: Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Prin parcurgerea acestui capitol, poate vom înÆelege mai bine necesitatea de a gestiona eficient timpul didactic çi vom conçtientiza responsabilitatea noastrå ca educatori în acest sens. Unele lucruri, nerealizate la timp, au neçansa de a nu fi înfåptuite de nimeni altcineva în timpul când copilul este elev. Când vorbim despre timp çcolar ne referim la: a) orar; b) planificare çi proiectare.

Orarul
„Timpul este probabil cea mai importantå resurså din viaÆa unui om. În perioada de formare, timpul çcolar reprezintå un proces însemnat. Ca urmare, modalitatea în care çcoala îi organizeazå unui elev timpul reprezintå o formå de control çi influenÆå asupra existenÆei acestuia.”2 Programul çcolar este organizat pe an çcolar, cu duratå determinatå, împårÆitå în semestre, iar ziua çcolarå se desfåçoarå dupå un orar. Orarul se construieçte în funcÆie de anumite cerinÆe çi condiÆii, care acÆioneazå sub forma unor permisiuni çi interdicÆii. Ideea fundamentalå care trebuie så cålåuzeascå întocmirea acestuia este centrarea pe elev çi nu pe interesele cadrului didactic. La noi, în învåÆåmântul simultan, de regulå se cupleazå astfel clasele: ■ clasa I cu clasa a III-a; ■ clasa a II-a cu clasa a IV-a. De cele mai multe ori se preferå (impune) eçalonarea duratei cursurilor pe parcursul a cinci, çase, çapte ore, clasele grupându-se (de exemplu) astfel: varianta I – simultan clasele a II-a çi a IV-a ■ între orele 8.00-10.00 – clasa a II-a; ■ între orele 10.00-12.00 – clasele.a II-a çi a IV-a ■ între orele 12.00-14.00, 15.00 – clasa a IV-a varianta II – simultan clasele I, a II-a, a III-a çi a IV-a ■ între orele 8.00-10.00 – clasele I çi a III-a; ■ între orele 10.00-12.00 – toate cele patru clase; ■ între orele 12.00-14.00 – clasele a II-a çi a IV-a. varianta III – simultan clasele I, a II-a, a III-a çi a IV-a ■ între orele 8.00-10.00 – clasele I çi a III-a; ■ între orele 10.00-12.00 – clasele a II-a çi a IV-a; ■ între orele 12.00-14.00 – toate cele patru clase.
2

Noul Curriculum NaÆional. Repere conceptuale çi metodologice – Ghid, CNC, 2002 13

Predarea simultanå varianta IV – nu se întâlneçte prea des în teren çi constå în desfåçurarea procesului de învåÆåmânt simultan (cu toate clasele), în intervalul 8.00-12.00; 13.00

Teme de reflecÆie
1. 2. 3. 4. Ce variantå de cuplare a claselor folosiÆi? Care sunt avantajele çi dezavantajele folosirii primelor trei variante? Care sunt avantajele çi dezavantajele folosirii ultimei variante? æinând seama de particularitåÆile de vârstå çi individuale ale copiilor, dar çi de nevoile çi interesele lor, care este varianta optimå?

Så analizåm un exemplu concret, pentru a veni cât mai aproape de adevår. Vom porni de la aceeaçi schemå orarå, dar vom realiza douå variante de orar pentru predare simultanå la clasele I çi a III-a. SCHEMà ORARà – predare simultanå clasele I çi a III-a – ARIA CURRICULARà /DISCIPLINA I. Limbå çi comunicare (relaÆionare) 1. Limba çi literatura românå 2. Englezå II. Matematicå çi çtiinÆe ale naturii 1. Matematicå 2. Cunoaçterea mediului/ ÇtiinÆe ale naturii 3. „Pe urmele dinozaurilor”(opÆional) III. Om çi societate 1. EducaÆie civicå 2. Religie IV. Arte 1. EducaÆie plasticå 2. EducaÆie muzicalå 3. „Alfabetul cântat”(opÆional) V. Tehnologii 1.AbilitåÆi practice; EducaÆie tehnologicå VI. EducaÆie fizicå 1. EducaÆie fizicå NR. ORE ALOCATE Cls. I 7 ore 7 ore 5 ore 4 ore 1 orå – 1 orå 1orå 3 ore 1 orå 1 orå 1 orå 1 orå 1 orå 2 ore 2 ore NR. ORE ALOCATE Cls. a III-a 8 ore 6 ore 2 ore 6 ore 4 ore 1 orå 1 orå 2 ore 1 orå 1 orå 2 ore 1 orå 1 orå 1 orå 1 orå 2 ore 2 ore

TOTAL

19 ore

21 ore

14

Gestionarea timpului çcolar „simultan” VARIANTA 1 Orarul claselor I çi a III-a – interval de timp 8.00 – 12.00 L Clasa I Românå Românå Ed. fizicå Religie Românå Românå Ed. fizicå Religie Ma Românå Matematicå Ed. plasticå Abil. practice Ed. civicå Matematicå Ed. plasticå Ed. tehnologicå Mi Românå Matematicå Ed. fizicå Cun. med. Românå Matematicå Ed. fizicå Pe urmele dinozaurilor ÇtiinÆe J Românå Românå Matematicå Alfabetul cântat Românå Englezå Matematicå Ed. muzicalå V Românå Matematicå Ed. muzicalå

Clasa a III-a

Românå Matematicå Englezå Românå

VARIANTA 2 Orarul claselor I çi a III-a – interval de timp 8.00 – 14.00, 15.00 Ziua ora 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 Ziua ora 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 JOI Clasa I Românå Românå Matematicå OpÆional Românå Englezå Matematicå Ed. muzicalå VINERI Clasa I Românå Matematicå Ed. muzicalå Românå Matematicå Englezå Românå LUNI Clasa I Românå Românå Ed. fizicå Religie Ed.fizicå Religie Românå Românå MARæI Clasa I Românå Matematicå Ed. plasticå Abil.pract Ed.plasticå Ed.tehnologicå Românå Matematicå MIERCURI Clasa I Românå Matematicå Ed. fizicå Cun. med. Ed.fizicå OpÆional Românå Matematicå ÇtiinÆe

Clasa a III-a

Clasa a III-a

Clasa a III-a

Clasa a III-a

Clasa a III-a

Teme de reflecÆie în grup
1. 2. 3. 4. CitiÆi cu atenÆie, pe orizontal çi pe vertical variantele de orar ale celor douå clase. Ce observaÆi? Este posibilå realizarea aceloraçi discipline, în acelaçi timp, la ambele clase (vezi varianta 1)? În ce condiÆii? Ce se întâmplå cu orele desfåçurate în intervalul 12.00 – 14.00, 15.00 (vezi varianta nr.2) Care variantå este cea mai bunå pentru elevi?

15

Predarea simultanå Studiile ne aratå cå: ■ în cursul unei såptåmâni, capacitatea de lucru este mai reduså în prima çi ultima zi; ■ cea mai mare productivitate a învåÆårii se înregistreazå dimineaÆa, între orele 9-11, dupå care se constatå o scådere treptatå (instalându-se oboseala, neatenÆia, plictiseala çi chiar starea de somnolenÆå); ■ se poate vorbi de reduceri importante ale capacitåÆii de învåÆare la sfârçitul semestrelor, precum çi imediat dupå teståri. Desigur, perioadele de maximå çi minimå productivitate a învåÆårii variazå de la persoanå la persoanå, în funcÆie de numeroçi factori: deprinderi de învåÆare, bioritm, capacitate de concentrare, voinÆå, motivaÆie etc. (o motivaÆie foarte puternicå duce la o productivitate maximå). Cele care ne dicteazå înså întocmirea orarului nu sunt particularitåÆile individuale ci particularitåÆile de vârstå, generale, ale întregului colectiv. Este important så nu uitåm de temele pentru acaså, repartizându-le raÆional, între discipline. În ultima perioadå se vorbeçte de o suprasolicitare intelectualå a elevilor, determinatå de presiunea socialå çi informaÆionalå la care sunt supuse çcolile. „Normele psihofiziologice optimale privind durata studiului individual aratå cå aceasta, însumatå la timpul de lucru din çcoalå, nu trebuie så depåçeascå 5-7 ore, pentru a nu se atinge sau depåçi normele de activitate zilnicå a adultului.”

AplicaÆie
RealizaÆi orarul pentru activitatea simultanå cu 4 clase, pornind de la urmåtoarea schemå orarå. æineÆi seama de nevoile elevilor! SCHEMÃ ORARÃ PENTRU CLASELE I-IV ARIA CURRICULARÃ/DISCIPLINA I. LIMBÃ ÇI COMUNICARE LIMBA ÇI LITERATURA ROMÂNÃ LIMBA MODERNÃ II. MATEMATICÃ ÇI ÇTIINæE MATEMATICÃ CUNOAÇTEREA MEDIULUI; ÇTIINæE III. OM ÇI SOCIETATE ED. CIVICÃ ISTORIA ROMÂNILOR GEOGRAFIA ROMÂNIEI RELIGIE IV. ARTE ED. PLASTICÃ ED. MUZICALÃ V. ED. FIZICÃ ÇI SPORT ED. FIZICÃ VI. TEHNOLOGII ABILITÃæI PRACTICE; EDUCAæIE TEHNOLOGICA Clasa I 7-9 7 3-4 3+1 1 1 1 2-3 2 1 2-3 2 1-2 1 Clasa a II-a 7-9 7 3-4 3+1 1 1 2-3 2 1 2-3 2 1-2 1 Clasaa III-a 7-9 6 2(FR.) 4-6 3+1 1 2-3 1 1 2-3 1 1 2-3 2 1-2 1 Clasa a IV-a 7-9 6 2(ENG) 4-6 3+1 1 3-5 1 1 1 1 2-3 1 1 2-3 2 1-2 1

16

Gestionarea timpului çcolar „simultan” ARIA CURRICULARÃ/DISCIPLINA VII. CONSILIERE ÇI ORIENTARE DISCIPLINE OPæIONALE „Engleza prin cântec çi joc” „J’aime le francaise” „Matematicå recreativå” NR. ORE ALOCATE / SÃPTÃMÂNÃ NR. ORE MINIM / MAXIM PE SÃPTÃMÂNÃ 20 18/20 1 1 20 18/20 1 21 20/22 1 23 21/23 Clasa I 1-4 Clasa a II-a 1-4 1 Clasaa III-a 1-4 Clasa a IV-a 1-4

Comentarii
La alcåtuirea orarului, cadrul didactic se va orienta dupå urmåtoarele considerente pedagogice: ■ respectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile çi pe durata såptåmânii çcolare; Exemple: LUNI Ed. muzicalå Matematicå Românå Ed. fizicå

MIERCURI Matematicå Românå Românå Abil. practice Matematicå Românå Românå Ed. civicå Românå Românå Ed. Plasticå

VINERI Istoria românilor Românå Matematicå recreativå Ed. tehnologicå

Ed. muzicalå Matematicå Românå Ed. fizicå

Matematicå recreativå

cuplarea unor obiecte de studiu care så asigure posibilitåÆi certe de alternare a muncii directe a învåÆåtorului cu o claså, în paralel cu activitatea independentå a elevilor la cealaltå claså:

Exemple: a) Limbå çi comunicare la una dintre clase poate fi cuplatå cu aceeaçi disciplinå la altå claså, cu educaÆia plasticå, cunoaçterea mediului, abilitåÆi practice sau cu opÆionalul ales. b) Matematica se cupleazå foarte bine tot cu matematica, cu disciplinele din ariile curriculare Arte, Tehnologii sau cu opÆionalul Matematica recreativå. c) EducaÆia fizicå se cupleazå cu aceeaçi disciplinå la cele douå sau patru clase; realizându-se o proiectare unitarå, elevii au posibilitatea så lucreze pe grupe, cu sarcini diferenÆiate, sau så se grupeze la organizarea unui joc. d) EducaÆia muzicalå se cupleazå la douå sau mai multe clase. Încålzirea vocii (vocalize, recitative, intonarea unui cântec din repertoriu) se poate face simultan cu toÆi elevii. Existå posibilitatea de a realiza dialoguri cântate între elevi sau între clase, cântarea în lanÆ, cântarea în canon, alternarea cântårii cu voce tare çi în gând. Pregåtirea momentelor muzicale pentru serbåri poate fi inseratå în lecÆie deoarce fiecare elev va avea posibilitatea så interpreteze vocal sau la instrumente improvizate, ba chiar poate efectua miçcåri ritmice pe melodia cântatå de colegi. Lucrând cu douå sau mai multe clase, învåÆåtorul va realiza uçor schimbul dintre generaÆii atunci când pregåteçte formaÆii muzicale (vocale, instrumentale), în afara orelor de curs. e) Religia, disciplinå pe care o studiazå de obicei cu un alt cadru didactic este bine så se cupleze la toate clasele. ConÆinuturile se pot proiecta pe o tematicå unitarå. f) În cazul studiului limbii moderne, prevåzut în planul cadru doar pentru clasele a III-a çi a IV-a, cuplarea se realizeazå cu o disciplinå din ariile Limbå çi comunicare, Om çi societate sau Arte. La clasele mici se poate alege un opÆional aferent dacå acesta corespunde solicitårilor elevilor çi pårinÆilor. OpÆionalul poate fi la nivelul ariei curriculare sau transcurriculare.

17

Predarea simultanå Exemple: CLASA I J’aime le francaise CLASA a II-a Engleza prin cântec çi joc CLASA a III-a Limba francezå CLASA a IV-a Limba englezå

În cadrul simultanului de patru clase se pot studia limbi moderne diferite, dacå se pot forma grupe sau se poate opta pentru aceeaçi limbå modernå la toate clasele. g) Disciplinele Istoria românilor, Geografia României se pot cupla cu discipline ca: educaÆie plasticå, abilitåÆi practice, educaÆie civicå sau se pot programa în a V-a orå, având în vedere faptul cå la clasa a IV-a schema orarå permite aceastå extensie.

BineînÆeles cå existå çi incompatibilitåÆi evidente dacå ne gândim cå nu putem asocia disciplinele limba românå sau istoria, geografia cu educaÆia fizicå.

includerea în orar, la începutul çi sfârçitul såptåmânii a unor discipline ce solicitå efort mai mic din partea elevului; LUNI VINERI Matematicå Religie Ed. plasticå Ed. fizicå Matematicå Religie OpÆional Ed. fizicå

Ed. muzicalå Românå Românå OpÆional

Ed. muzicalå Românå Geografia României Abil. practice

programarea orelor care aparÆin aceleiaçi discipline la intervale aproximativ egale de timp în cadrul såptåmânii;

Exemple: luni; marÆi; Ed. fizicå vineri; joi;

cuplarea unor discipline care faciliteazå desfåçurarea unor tipuri de lecÆii diferite, în cadrul aceleiaçi ore

Exemple: Clasa I Românå (scriere) Grupurile de litere „Ghe, ghe” de mânå – lecÆie de formare de priceperi çi deprinderi Clasa a II-a Limba românå „Cu penetul ca sideful” de Mihai Eminescu – lecÆie mixtå Clasa a III-a ÇtiinÆe Factorii de mediu (luminå, aer, apå, sol, surse de cåldurå). Caracteristici – lecÆie de predare-învåÆare Clasa a IV-a Geografia României MunÆii CarpaÆi – lecÆie de consolidare

18

Gestionarea timpului çcolar „simultan” Clasa a II-a Matematica OperaÆii cu numere naturale în concentrul 0-100 – lecÆie de recapitulare çi sistematizare

Clasa a IV-a Matematica NoÆiunea de fracÆie. Reprezentarea fracÆiilor prin desen – lecÆie de predare-învåÆare

accentuarea formårii deprinderilor de muncå independentå la clasa I, precum çi pregåtirea temeinicå a elevilor clasei a IV-a, tocmai pentru trecerea cu succes în ciclul gimnazial; plasarea pe durata zilei de curs a disciplinelor solicitante în perioada în care randamentul elevului este maxim.

Respectarea acestor repere pedagogice evidenÆiazå anumite avantaje: ■ se asigurå condiÆii bune desfåçurårii activitåÆii diferenÆiate, stimulând capacitåÆile intelectuale ale celor cu ritm rapid de lucru çi ameliorând råmânerile în urmå pentru elevii cu ritm mai lent; ■ se realizeazå o dozare optimå în ceea ce priveçte alternarea activitåÆii directe cu activitatea independentå a elevilor; ■ se creeazå cadrul favorabil formårii competenÆelor de comunicare çi autoevaluare; ■ se pot utiliza strategii variante care motiveazå elevii în activitatea de învåÆare.

AplicaÆii
GåsiÆi çi alte raÆionamente care så stea la baza cuplårii obiectelor de studiu. AveÆi în vedere respectarea planului cadru çi a conÆinuturilor prevåzute în programa pentru fiecare disciplinå. Fiecare dintre noi îçi doreçte så fie un bun manager al timpului de care dispune dar e destul de dificil ca în 45 min. så finalizezi ceea ce-ai proiectat. Dacå vå gåsiÆi într-o çcoalå în care paralel învaÆå çi clase de gimnaziu, iar ora de curs dureazå 50 min. nu uitaÆi så alternaÆi cu activitåÆi relaxante. Este binevenitå dozarea orientativå a secvenÆelor scenariului didactic, precum çi alternarea activitåÆii independente cu activitatea frontalå la cele douå clase. Este evidentå necesitatea proiectårii în paralel a lecÆiilor sau a activitåÆilor de învåÆare. De multe ori tråim insatisfacÆia de a nu realiza într-o orå de curs tot ce ne-am propus. Avem un reper pentru ca proiectarea ulterioarå så nu mai genereze o astfel de situaÆie. Dacå derogarea a fost determinatå de intervenÆia unor elevi pentru a dezlega un mister, pentru „a înÆelege mai bine ce au învåÆat” sau pentru a prezenta ceea ce çtiu despre tema dezbåtutå, colectivul a avut de câçtigat. Aceasta nu presupune sub nici o formå continuarea lecÆiei în recreaÆie.

Teme de reflecÆie
1. Cât de eficient sunteÆi dacå mentorul vå Æine peste program? 2. FaceÆi o listå de adjective, împreunå cu un coleg, prin care så exprimaÆi ce simÆiÆi când cineva vå priveazå de o pauzå binemeritatå. 3. Cum credeÆi cå se simt elevii fårå pauzå? 4. Ce se întâmplå când unii elevi terminå mai repede de rezolvat cerinÆele? În învåÆåmântul simultan, surplusul de timp este utilizat tot în favoarea elevului. Acesta poate: ■ så verifice umiditatea plantelor din ColÆul verde; ■ så completeze în Jurnalul clasei; ■ så caute informaÆii despre autorul textului pe care îl vor studia la ora de limbå românå, în cårÆile Bibliotecii clasei sau pe Internet; ■ så realizeze figurine cu elementele påtratului TANGRAM sau prin tehnica ORIGAMI; ■ så ajute elevii din clasa „mai micå” la realizarea lucrårii colective etc.; ■ så pregåteascå materialele necesare pentru urmåtoarea orå de educaÆie tehnologicå; ■ så råspundå în scris partenerilor din proiectul „Çcoala viitorului”; ■ så sorteze sau så împacheteze jucåriile donate pentru copiii din Centrul de Plasament; 19

Predarea simultanå
■ ■ ■

så dezlege probleme de logicå çi perspicacitate din culegeri; så consulte lista de lecturi întocmitå împreunå cu colegii; så denumeascå cât mai multe obiecte în care se regåseçte imaginea

AplicaÆie
Enumerarea de mai sus este aleatorie. BifaÆi ceea ce aÆi realizat la claså; continuaÆi cu alte demersuri iniÆiate de dumneavoastrå.

Planificarea çi proiectarea
„Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfåçuratå de învåÆåtor/ profesor care constå în anticiparea etapelor çi a acÆiunilor concrete de realizare a predårii. Proiectarea demersului didactic presupune: ■ lectura personalizatå a programelor çcolare; ■ planificarea calendaristicå; 3 ■ proiectarea unitåÆilor de învåÆare sau a lecÆiilor.” Din cercetårile efectuate pe teren în învåÆåmântul simultan, am observat cå se realizeazå planificarea çi proiectårile pentru fiecare claså separat, fårå nici o legåturå între ele çi apoi se „lipesc”. Lipsa unei gândiri unitare face ca acest mod de lucru så så fie anevoios iar rezultatul, de cele mai multe ori, nu este benefic pentru elevi, în sensul cå nu se valorificå avantajele pe care le oferå un colectiv mixt. Vå propunem în continuare o altå modalitate de abordare a demersului didactic, faÆå de cea utilizatå curent, fårå a avea înså pretenÆia cå este „reÆeta perfectå”.

Paçi orientativi
PASUL 1. Citim programele çcolare, specifice fiecårei clase. PASUL 2. Stabilim temele care prezintå interes pentru copii, de preferat, cu ajutorul acestora. La începutul fiecårui an çcolar este necesar çi util så aflåm ce açteaptå copiii de la çcoalå (ar trebui så renunÆåm la practica de a alege un manual çi de a merge fårå abatere pe firul lui, neglijând interesele copiilor). Lista obÆinutå o reorganizåm în teme largi (cel mai uçor se realizeazå acest lucru pornind de la disciplina cunoaçterea mediului, çtiinÆe; curiozitatea copiilor de ciclu primar este legatå predominant de acest domeniu). MenÆionåm cå este vorba de „teme – pretext – nerelevante în sine, dar utilizate ca platformå, pentru a crea conexiuni (lianÆi creaÆi în mintea copiilor cu scopul de a aduce împreunå cunoçtinÆe çi deprinderi învåÆate separat; punÆi de legåturå)” – Lucian Ciolan Exemple de teme + perioada de timp alocatå fiecåreia, pentru clasele II-IV (predare simultanå), pe parcursul întregului an çcolar: „Cu toamna-n ghiozdan” – 4 såptåmâni (septembrie, octombrie) „Din lumea celor care nu cuvântå” – 3 såptåmâni (octombrie) „Copilårie – çcoalå, joacå...fantezie” – 3 såptåmâni (noiembrie) „Minunile iernii” – 3 såptåmâni (noiembrie, decembrie) „A fost odatå...” – 4 såptåmâni (ianuarie) „Sånåtatea, bunul nostru cel mai de preÆ” – 3 såptåmâni (februarie) „Familia, prima çcoalå a vieÆii” – 3 såptåmâni (martie) „La braÆ cu primåvara!” – 4 såptåmâni (martie, aprilie) „Prietenie” – 3 såptåmâni (mai) „Så ne jucåm – de-a vara!” – 3 såptåmâni (mai, iunie)
3

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba çi literatura românå, pag.20 20

Gestionarea timpului çcolar „simultan”

Temå de reflecÆie
AnalizaÆi cu atenÆie tematica orientativå de mai sus. Ce aspecte importante sesizaÆi? Ce credeÆi despre titlul acestor teme?

Comentarii
Existå o legåturå între exterior çi interior; temele curg firesc, urmând succesiunea anotimpurilor. Se pot aborda aspecte semnificative din viaÆa elevilor (începutul çcolii, sårbåtorile specifice anotimpurilor, evenimente deosebite etc.). PASUL 3. Realizåm planificårile calendaristice în paralel. Unitatea tematicå va fi un fir cålåuzitor. Se stabilesc obiectivele. Se aleg pe cât posibil conÆinuturile comune din programele celor douå clase, urmând ca diferenÆierea så se realizeze prin cerinÆe çi „produsul” final realizat. Prezentåm ca variantå orientativå, „tabloul” conÆinuturilor çi obiectivelor de referinÆå vizate, de la prima unitate tematicå. Acesta ne oferå o privire de ansamblu asupra a ceea ce vom face în prima lunå de çcoalå (de exemplu). Organizat sub o formå atractivå, el poate fi afiçat în claså. În felul acesta elevii vor urmåri achiziÆiile pe care le fac treptat. „Cu toamna-n ghiozdan” Cunoaçterea mediului clasa a II-a O.R.-1.1; 1.3; 2.3 Toamna la munte. Toamna la câmpie. ActivitåÆi ale omului specifice anotimpului toamna. ÇtiinÆe clasa a IV-a O.R. – 3.1; 3.2; 4.1 Dinamica proceselor çi fenomenelor în mediul înconjuråtor. AbilitåÆi practice clasa a II-a O.R. – 1.1; 1.2; 2.2; 3.2; 4.1 ActivitåÆi cu materiale din naturå. EducaÆie tehnologicå clasa a IV-a O.R. – 1.2, 3.1 ActivitåÆi cu materiale din naturå.

Românå clasa a II-a O.R. – 1.1; 1.4; 1.5; 2.4; 2.5; 3.1; 3.3; 4.1; 4.4; 4.5 ■ Cartea (actualizare: cuprinsul unei cårÆi). Açezarea textului în paginå. ■ Textul. Titlul. Autorul. ■ Alfabetul (actualizare) ■ Sunetul çi litera – corespondenÆa dintre ele. Vocalele çi consoanele. Silaba. DespårÆirea cuvintelor în silabe-despårÆire la capåt de rând. ■ Componentele comunicårii dialogate (actualizare) ■ Scrierea de mânå çi prezentarea textului. Scrierea caligraficå. Açezarea corectå în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaÆiului dintre cuvinte. ■ Scrierea corectå a cuvintelor care conÆin diftongii oa, ea, ia, ie, ua çi uå. ■ Copieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de cuvinte) Românå clasa a IV-a O.R. – 1.1; 1.5; 1.6; 2.1; 2.7; 3.1; 4.4 ■ Cartea (actualizare). Rolul ilustraÆiilor. ■ Textul narativ (al cårui conÆinut vizeazå unitatea tematicå). Delimitarea textului în fragmente logice. Formularea ideilor principale (numai în propoziÆii). Recunoaçterea determinanÆilor spaÆiali çi temporali ai acÆiunii. ■ Sunetul çi litera. Vocalele çi consoanele. Diftongii. ■ Componentele comunicårii dialogate (actualizare) ■ Organizarea textului scris. Planul iniÆial al compunerii. Compuneri dupå o ilustraÆie sau dupå un çir de ilustraÆii.

21

Predarea simultanå EducaÆie muzicalå clasa a II-a O.R. – 1.3; 1.7; 2.6 Cântarea vocalå. EducaÆie muzicalå clasa a IV-a O.R. – 1.1; 1.3; 3.4 Cântarea vocalå. EducaÆie plasticå clasa a II-a O.R. – 1.1, 3.1 Materiale de lucru çi folosirea lor. EducaÆie plasticå clasa a IV-a O.R. – 1.1 Materiale çi tehnici de lucru.

Istorie clasa a IV-a O.R. – 1.1; 1.2; 1.3 Cum cunoaçtem trecutul Omul çi mediul geograficGeografie clasa a IV-a O.R. – 1.1; 1.2; 2.1; 3.2 PoziÆia geograficå a României. Relieful.

Comentarii
Printr-o astfel de structurå se evitå çablonizarea-stereotipizarea mentalå çi se stimuleazå mobilitatea çi creativitatea. Conçtientizarea de cåtre elevi cå unul çi acelaçi fenomen poate fi abordat din unghiuri çi sub aspecte diferite çi cå noÆiunile dobândite în cadrul diferitelor discipline çcolare nu se exclud, ci se întregesc çi se susÆin reciproc, creeazå acea libertate interioarå care le conferå încredere în capacitåÆile intelectuale çi independenÆå în abordarea sarcinilor de învåÆare. PASUL 4. Se realizeazå proiectarea didacticå pentru fiecare disciplinå în parte. Se selecteazå textele-suport, repertoriul de cântece çi subiectele pentru disciplinele educaÆie plasticå çi abilitåÆi practice, educaÆie tehnologicå, Æinând seamå de interesele colectivului. Nu este obligatoriu ca primele så facå parte dintr-un singur manual. Se pot multiplica fragmente literare din cårÆile aflate în biblioteca çcolii sau a clasei. Important este ca ele så reflecte preocupårile copiilor çi så fie accesibile. Texte orientative pentru unitatea tematicå „Cu toamna-n ghiozdan”: – „ Ziua când toÆi au çapte ani”, „O vizitå” – Iuliu RaÆiu – „Påcålici la çcoalå” – Nicolae Labiç – „Cum se face o carte” – Grigore Vieru – „Însemnåri de cititor” – Mircea Sântimbreanu – „Cuvintele vråjite” – Pierre Gamarra – „Fiind båiet påduri cutreieram” – Mihai Eminescu – „ A murit Luchi” – Otilia Cazimir – „Mai e mult pânå disearå?” – Octav Pancu-Iaçi
■ ■

Sugestii pentru repertoriul de cântece: – Noul an de çcoalå – Ion Potolea – La pådure – din folclorul copiilor – Culesul viilor – Ion Potolea – Ploaia – C. Mereç – A ruginit frunza din vii – D.G. Kiriac Subiectele pentru orele de educaÆie plasticå çi abilitåÆi practice (educaÆie tehnologicå) vor fi în legåturå directå cu textele literare studiate: „Covorul Toamnei”, „Peisaj de toamnå” – realizat prin tehnici variate – pete de culoare pe suport uscat, pete de culoare pe suport umed, pete create prin presarea unor frunze încårcate cu culoare etc.„Orarul meu”, „Calendarul zilelor de naçtere”, „Rame foto”, „Lampioane”, „Semn de carte”, cu elemente decorative din naturå sau obÆinute prin diverse tehnici specifice educaÆiei plastice.

22

Gestionarea timpului çcolar „simultan” Lucrårile pot fi obÆinute prin lucru în grup çi pot fi folosite ca elemente de design interior în sala de claså.
■ Subteme posibil de abordat în cadrul activitåÆilor transdisciplinare: Çcoala – drumul spre çcoalå (traseu, comportament), colegii mei, regulile clasei, planuri pentru acest an çcolar, o zi la çcoalå, rechizitele çcolarului, cartea; Anotimpurile – caracteristicile anotimpului toamna, activitåÆi specifice omului în acest anotimp. ■

Proiecte care se pot realiza în cadrul acestei unitåÆi tematice: Çcoala noastrå Prima mea carte Toamna

AplicaÆie
ParcurgeÆi paçii de mai sus în proiectarea demersului didactic pe o altå perioadå, referindu-vå la o unitate tematicå ce i-ar interesa pe elevii dvs.

Sugestie
Scenariul unei zile de lucru cu clasa simultanå

Orarul zilei de luni pentru clasele a II-a çi a IV-a în condiÆii de lucru simultan: Clasa a II-a: românå, românå, ed. fizicå, opÆional Clasa a IV-a: românå, lb. stråinå, ed.fizicå, matematicå Propunerea pentru amenajarea clasei este urmåtoarea: – colÆ stânga –sus – intrarea în claså – colÆ stânga – jos – bibliotecå cu o maså /mese çi scaune – colÆ dreapta – jos – çtiinÆe, matematicå, abilitåÆi, ed.plasticå – maså/ mese çi scaune – dreapta – sus – scaune dispuse în semicerc (potcoavå) sau un covor curat pe care elevii pot sta jos

ORA I – românå/românå Participå ambele clase.Tipul de interacÆiune este frontal. Elevii sunt açezaÆi în semicerc. Desfåçurarea activitåÆii „Întâlnirea de dimineaÆå”: Abordând aceeaçi unitate tematicå în cadrul Întâlnirii de dimineaÆå punem accent pe dezvoltarea comunicårii orale. ConÆinuturile pot fi chiar aceleaçi, în prima parte a orei (cu mici modificåri), dar sarcinile çi produsul sunt diferenÆiate, în funcÆie de particularitåÆile de vârstå çi individuale. În acest moment se fac exerciÆii comunicare, în funcÆie de tematicå (abordare integratå). Se vorbeçte, de exemplu despre toamnå (vezi planificarea de mai sus). Aceasta este o modalitate de a permite copiilor så utilizeze în interiorul çcolii experienÆele pe care le dobândesc în afara acesteia (çi pe de altå parte ei pot så aplice în viaÆa zilnicå ceea ce învaÆå la çcoalå – astfel încât çcoala så nu mai fie izolatå de viaÆå): ■ se comunicå experienÆe/ întâmplåri semnificative ce au avut loc la sfârçit de såptåmânå; ■ se citesc fragmente din textele studiate în unitatea tematicå aflatå în desfåçurare, articole din ziare, reviste etc.; ■ elevii pun întrebåri unii altora privind mesajul celor citite; ■ se organizeazå jocuri didactice care så vizeze dezvoltarea vocabularului çi så permitå participarea tuturor elevilor etc. ORA a II-a – românå/ lb. stråinå Participå ambele clase. Se lucreazå în grup, individual sau perechi. Clasa a II-a merge în colÆul clasei în care se aflå bibliotecå, mese çi scaune. Elevii desfåçoarå activitåÆi integrate la românå, individual sau în perechi (exersarea citit-scrisului în funcÆie de tematica planificatå), sub supravegherea învåÆåtorului.

23

Predarea simultanå Clasa a IV-a råmâne în acea parte a clasei în care se aflå scaunele puse în semicerc (sau covorul) çi desfåçoarå activitåÆi specifice disciplinei englezå, francezå etc. respectând reguli de comunicare stabilite la început de an çcolar (voce de interior), sub îndrumarea profesorului de lb. stråine. ORA a III-a – ed. fizicå/ed. fizicå Participå ambele clase. Se poate lucra frontal, în echipe sau individual . Pregåtirea organismului pentru efort se realizeazå cu întregul colectiv, dupå care, în timp ce clasa a IV-a exerseazå aruncarea çi prinderea mingii, clasa a II-a joacå „RaÆele çi vânåtorii”. În a doua jumåtate a orei, elevii de clasa a IV-a joacå minihandbal, consolidând ceea ce au învåÆat, iar cei de clasa a II-a exerseazå alergarea printre obstacole. ORA a IV-a – opÆional/ matematicå Participå ambele clase. Activitatea se desfåçoarå frontal, în grup sau individual. Clasa a II-a råmâne în semicerc çi desfåçoarå activitåÆi, specifice disciplinei opÆionale. ÎnvåÆåtorul le traseazå o sarcinå de lucru în grup sau individual (så se informeze din anumite cårÆi, reviste, dicÆionare despre tema studiatå) Clasa a IV-a – merge în colÆul de matematicå çi çtiinÆe. ÎnvåÆåtorul supravegheazå activitatea de consolidare (de ex. „adunåri çi scåderi în concentrul 100 – 1000). Dupå un anumit interval de timp, învåÆåtorul trece så verifice rezultatele muncii elevilor de clasa a II-a, iar cei de clasa a IV-a lucreazå independent exerciÆii date.

AplicaÆie
RealizaÆi un scenariu pentru o zi aça cum ar trebui ea desfåçuratå cu colectivul de elevi pe care îl îndrumaÆi. AveÆi în vedere necesitatea îmbunåtåÆirii procesului instructiv-educativ.

24

Strategii didactice în clasa simultanå

Capitolul 3: Strategii didactice în clasa simultanå

Abordåri strategice 1
Disciplina: limba çi literatura românå Unitatea tematicå: Cartea Texte-suport – „Cum se face o carte” – Grigore Vieru „Însemnåri de cititor” – Mircea Sântimbreanu „Cuvintele vråjite” – Pierre Gamarra Variante de procedee didactice care se pot utiliza în cadrul acestei unitåÆi tematice:

Varianta 1

Completarea „ciorchinelui” – în urma discuÆiilor în grup (cu ambele clase), elevii realizeazå „ciorchinele”, cu gânduri sugerate de cuvântul carte.

carte

Varianta 2
■ Procedeul cubului: activitate pe 6 grupe a câte 4 elevi Grupul 1 descrie (formå, culoare, gust pentru carte) Grupul 2 comparå (cu ce se aseamånå cartea?) Grupul 3 asociazå (la ce vå gândiÆi când spuneÆi carte?) Grupul 4 analizeazå (cum e fåcutå o carte?) Grupul 5 argumenteazå PRO(de ce e bine så existe cårÆi?) Grupul 6 argumenteazå CONTRA (de ce nu e bine så existe cårÆi?)

25

Predarea simultanå

Varianta 3
Cadranele: Elevii se organizeazå în grupe de câte 4. Împart o foaie de hârtie în patru påtrate (cadrane) çi apoi completeazå cerinÆele într-un timp dat.

Mesajul textului Legåtura dintre imagine çi text

Alt titlu ExplicaÆi expresia .......

Varianta 4.
Interviul în trei trepte: Elevii se organizeazå în triade (A, B, C), pentru a fi pe rând, intervievator, intervievat, observator. Interviul va conÆine întrebåri de genul: Trebuie så scrii o carte. Despre ce ar fi vorba în ea? Dacå ai fi nevoit så te identifici cu o carte, care ar fi aceea çi de ce? Cum crezi cå ar aråta lumea fårå cårÆi? Råspunsurile cele mai interesante se comunicå întregii clase.

Varianta 5.
Maså rotundå: Se formeazå grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev completeazå cu o culoare distinctå de a colegilor, sarcina ce îi revine. Se completeazå fiçe de lucru despre coperta unei cårÆi, filele acesteia, cuprins, ilustraÆii etc.

Varianta 6.
■ Jocuri de rol: „La bibliotecå” 1. când bibliotecara îÆi då o carte din care lipsesc mai multe file; 2. când nu gåseçti cartea pe care doreçti så o împrumuÆi. „La librårie” 1. când nu primeçti restul corect; 2. când Æi se vinde o carte care a fost cititå (paginile au colÆuri îndoite) „Lansare de carte” 1. când te afli în contact direct cu autorul cårÆii.

Comentarii
Metodele çi procedeele împreunå cu tipul de interacÆiune sunt elemente strategice care se individualizeazå la nivelul fiecårui cadru didactic ce le aplicå. SelecÆia çi aplicarea lor depinde de o întreagå gamå de factori: caracteristicile colectivului de elevi, obiectivele urmårile, timpul avut la dispoziÆie, experienÆa cadrului didactic etc. Se recomandå utilizarea unui registru instrucÆional cât mai diversificat pentru fiecare unitate tematicå aleaså.

Abordåri strategice 2
Disciplina: Micul cetåÆean îçi cunoaçte drepturile (opÆional) Unitatea tematicå: Respectarea drepturilor copilului Obiectivele: Elevii trebuie ■ så precizeze care sunt drepturile copilului prevåzute în declaraÆiile – document ■ så exprime opinii în legåturå cu o activitate realizatå de altcineva pe baza textelor suport sau analizând lucrårile colegilor; 26

Strategii didactice în clasa simultanå
■ ■

så evidenÆieze importanÆa respectårii drepturilor copilului; så participe cu interes çi plåcere la realizarea activitåÆii;

Texte suport: „FetiÆa cu chibriturile” – H. Ch. Andersen „Un om nåcåjit” – M. Sadoveanu „Camaradul meu, Coretti” – Edmondo de Amicis „Premiul întâi” – dupå Marin Preda Activitatea se desfåçoarå simultan cu 4 clase.

SecvenÆe didactice
1. ExerciÆiu de dezgheÆ « Un început bun » Activitatea demareazå prin jocul „LanÆul complimentelor”. Fiecare elev scrie un compliment pentru colegul din partea dreaptå. Acesta se ridicå çi citeçte complimentul primit. 2.Captarea atenÆiei. Activitatea cu aceeaçi unitate tematicå se desfåçoarå în mod diferenÆiat pe clase. Elevii primesc urmåtoarele sarcini de lucru: CLASA I DesenaÆi jucåriile preferate. CLASA a II-a CåutaÆi în dicÆionar sensul urmåtoarelor cuvinte çi expresii: „respectare”, „declaraÆie – document”, „drepturile copilului” CLASA a III-a Så completåm împreunå ciorchinele cu drepturile copilului. SpuneÆi ce drepturi aÆi dori så adåugaÆi. CLASA a IV-a Consultând materialele puse la dispoziÆie (broçuri, pliante etc.) identificaÆi organizaÆiile, instituÆiile care se ocupå de respectarea drepturilor copilului.

Colectivul fiecårei clase îçi prezintå rezultatele. CeilalÆi copii fac completåri sau adreseazå întrebåri. Se anunÆå subiectul activitåÆii. Se precizeazå obiectivele în termeni accesibili copiilor. 3. Tipurile de interacÆiune se orienteazå cåtre activitatea pe grupe constituite pe verticalå (câte 1-2 elevi de la fiecare claså, în funcÆie de efective). Se lucreazå pe fragmente din textele suport (lecturå, identificarea dreptului nerespectat, comparaÆii cu statutul copiilor în zilele noastre). Se solicitå fiecårei grupe så gåseascå soluÆii pentru sensibilizarea oamenilor pe marginea acestei teme. Produsele realizate se expun. Purtåtorul de cuvânt al fiecårei grupe prezintå soluÆiile gåsite: scrisori, afiçe, postere colective, articole publicate, felicitåri cu mesaj umanitar. Elevii îçi exprimå opinia faÆå de soluÆiile gåsite. 4. Desfåçurarea activitåÆii pe grupe Æinând seama de potenÆialul cognitiv multiplu al elevilor ■ RealizaÆi un desen cu tema „Copilul se bucurå de drepturile sale” (desen-puzzle pe coalå duplex) ■ SunteÆi avocaÆii unor copii a cåror drepturi au fost încålcate. GåsiÆi cât mai multe argumente pentru a-i susÆine în cadrul unui proces ■ PrezentaÆi prin pantomimå nerespectarea unor drepturi ale copilului. Colegii vor ghici ce drept nu s-a respectat çi vor propune soluÆii în fiecare caz. ■ ElaboraÆi un text în care så pledaÆi pentru respectarea drepturilor copilului (minieseu). 5. Evaluarea se realizeazå prin procedeul „Cadranele” astfel: Drepturile copilului Concepte – cheie IntervenÆii ale copiilor pentru respectarea drepturilor Enumere sentimente tråite în timpul activitåÆii

27

Predarea simultanå 6.Temå de lucru pentru acaså Prezintå în scris o situaÆie în care ai avea curajul så intervii pentru susÆinerea drepturilor unui copil.

AplicaÆii
GåsiÆi çi alte modalitåÆi atractive de realizare a acestei activitåÆi!

Abordåri strategice 3.
Disciplina Cunoaçterea mediului (clasele I, a II-a) ÇtiinÆe (clasele a III-a çi a IV-a) Subiectul Mediul în care tråim Obiective Elevii trebuie: ■ så efectueze experimente simple pentru a evidenÆia consecinÆele negative ale intervenÆiei omului în naturå; ■ så comunice observaÆiile înregistrate în timpul experimentelor; ■ så elaboreze un cod de conduitå faÆå de mediul înconjuråtor; ■ så gåseascå soluÆii pentru intervenÆia copiilor în protejarea mediului; ■ så respecte regulile de comunicare, comportament în activitåÆile de grup. Activitatea se desfåçoarå simultan cu cele patru clase.

SecvenÆa didacticå 1
Activitatea se desfåçoarå frontal. Se prezintå TrenuleÆul imaginilor (înçiruire de vederi cu frumuseÆile naturale ale Æårii) Se poartå o discuÆie despre frumuseÆile peisajelor româneçti, despre intervenÆia omului prin realizarea obiectivelor industriale çi plasarea acestora în cadrul natural.

SecvenÆa didacticå 2
Activitatea se desfåçoarå frontal. Brainstorming Copii sunt rugaÆi så-çi imagineze ce se poate întâmpla dacå: ■ plantele ar dispårea; ■ apele ar fi poluate; ■ aerul ar fi irespirabil Se explicå pe înÆelesul elevilor sensul termenilor aferenÆi temei: mediu, poluare, protecÆia mediului, Garda de mediu, echilibru ecologic. Se anunÆå subiectul çi se prezintå obiectivele.

SecvenÆa didacticå 3
Miniexperimente Activitatea se desfåçoarå pe grupe, cerinÆele fiind formulate astfel: CLASA I CLASA a III-a ObservaÆi çi comparaÆi frunzele unor flori plantate în rondul unui sens giratoriu cu frunzele aceluiaçi fel de flori plantate în parc. Care ar fi cauzele diferenÆelor evidente? CLASA a II-a CLASA a IV-a PresåraÆi praf de ciment pe frunzele unor plante. Ce observaÆi? StropiÆi o parte din frunze cu apå. Ce remarcaÆi dupå 15 minute?

28

Strategii didactice în clasa simultanå

SecvenÆa didacticå 4
Maså rotundå la care se completeazå fiçe cauze-evenimente. Elevii se grupeazå câte patru (sau în funcÆie de mårimea efectivelor claselor). Fiecare grupå va primi o fiçå, cu sarcini diferenÆiate. Fiecare elev va scrie cu altå culoare pentru a se observa contribuÆia fiecåruia.

AplicaÆie
CompletaÆi scenariul propus cu alte secvenÆe care så motiveze çi så angajeze participarea elevilor.

Abordåri strategice 4.
Disciplina: AbilitåÆi practice; educaÆie tehnologicå Subiectul: Mediul în care tråim (aplicaÆii la tema abordatå în ora de çtiinÆe)

SecvenÆa didacticå 1
Activitatea se desfåçoarå pe grupe, cerinÆele fiind urmåtoarele: CLASA I CLASA a III-a RealizaÆi un colaj cu titlul „România pe care ne-o dorim” (figurine, simboluri aplicate în conturul hårÆii României, pe coalå de bloc format mare) CLASA a II-a CLASA a IV-a RealizaÆi o machetå cu titlul „Cålåtorie în lumea florilor” (toate obiectele vor include forme ale florilor: Æiglele acoperiçurilor vor aveaforma unor petale de flori etc.)

SecvenÆa didacticå 2
Activitatea se desfåçoarå individual. Turul galeriei Elevii observå çi apreciazå lucrårile dupå mai multe criterii: concordanÆa cu tema propuså, mesajul, aspectul estetic etc.

SecvenÆa didacticå 3
Activitatea se desfåçoarå individual. Brainstorming Elevii sunt solicitaÆi så exprime idei privind protejarea mediului pe plan local CLASA I CLASA a III-a În cadrul çcolii se pot întreprinde: ■ adunarea crengilor uscate ■ plantarea çi îngrijirea florilor ■ colectarea deçeurilor reciclabile ■ expunerea de afiçe ■ realizarea unei reviste „Natura vie” CLASA a II-a CLASA a IV-a La nivelul comunitåÆii locale elevii se pot implica în: ■ îngrijirea parcurilor ■ colaborarea cu reprezentanÆii primåriei la realizarea unor coçuri, tomberoane atractive ■ sensibilizarea prin scrisori a unor sponsori care så se implice în menÆinerea spaÆiilor verzi din localitate

Abordåri strategice 5.
Disciplina Matematicå Subiectul Forme geometrice plane Activitatea se desfåçoarå simultan cu clasele I çi a III-a.

29

Predarea simultanå Exemplu de secvenÆå didacticå Activitatea se desfåçoarå individual, cu ambele clase, elevii råspunzând urmåtoarelor cerinÆe: CLASA I a) RecunoaçteÆi ce figuri geometrice s-au utilizat în desenarea castelului. b) FolosiÆi piesele din Trusa figurilor geometrice çi construiÆi un castel diferit de cel prezentat în desen. CLASA a-III-a a) GåsiÆi câte figuri sunt de fiecare fel în urmåtoarea imagine. b) MåsuraÆi çi calculaÆi suma lungimilor laturilor dreptunghiurilor çi ale påtratului.

=?

=?

=?

AplicaÆii
LucraÆi în perechi câteva secvenÆe didactice potrivite clasei simultane.

Evaluarea în clasa simultanå
Evaluarea performanÆelor elevilor este o acÆiune esenÆialå a unui proces educaÆional eficient. Rezultatele acestui proces reprezintå repere pentru: ■ motivarea elevilor în activitatea de învåÆare ■ cadrele didactice în evaluarea çi adaptarea demersului educaÆional; ■ familie, care primeçte un feed-back util. Spectrul larg al metodelor utilizate permite ca evaluarea så se concretizeze çi în activitåÆi de învåÆare inserate în majoritatea secvenÆelor lecÆiei. Utilizarea metodelor tradiÆionale (probe orale, probe scrise, probe practice) este îmbunåtåÆitå prin folosirea metodelor complementare de evaluare (observaÆia sistematicå, proiectul, portofoliul). Tot mai des cadrele didactice apeleazå la instrumente de evaluare formativå preluate din „cadrul de gândire criticå” care permit elevilor så-çi afirme personalitatea çi så-çi valorifice experienÆa proprie. Exemplele pe care le prezentåm maijos înglobeazå o parte din metodele enumerate. Adåugåm o probå de evaluare completå (matematicå, clasa a IV-a) tocmai pentru a vå ilustra întrega tipologie a itemilor çi formularea acestora pentru fiecare calificativ care poate fi obÆinut.

30

Strategii didactice în clasa simultanå

PROBÃ DE EVALUARE
CLASA: a IV-a DISCIPLINA: Matematicå UNITATEA DE ÎNVÃaARE: Numere naturale OBIECTIVE DE EVALUARE: O1 – så recunoascå semnificaÆia unei cifre dintr-un numår natural dat, dupå poziÆia pe care aceastå cifrå o ocupå, explicând formarea numårului prin descompunerea acestuia în sumå de produse; O2 – så identifice numere scrise cu cifre romane corelându-le cu numerele corespunzåtoare scrise cu cifre arabe; O3 – så completeze çiruri de numere dupå descoperirea regulii date; O4 – så modifice forma în care au fost date numerele scriindu-le ce cifre sau cu litere; O5 – så compare numere date stabilind valoarea de adevår a inegalitåÆilor sau egalitåÆilor date; O6 – så identifice succesorul çi predecesorul numerelor date; O7 – så ordoneze crescåtor sau descrescåtor numere date; O8 – så indice numere scrise cu cinci cifre, respectând cerinÆa datå; O9 – så utilizeze numere în redactarea unor texte nonliterare.

PROBÃ DE EVALUARE FORMATIVÃ
CLASA: a IV-a DISCIPLINA: MATEMATICÃ DESCRIPTORI DE PERFORMANæA SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

Fiind dat un numår care are cel mult patru ordine, asociazå cifra zecilor cu numårul de zeci întregi, cifra sutelor cu numårul de grupe de câte 100, cifra miilor cu numårul de grupe de câte 1000, care intrå în componenÆa numårului, pe baza unor reprezentåri cu obiecte. Recunoaçte cifrele romane çi citeçte numere mai mici decât 25. Scrie cu cifre romane numere mai mici decât 25. Numårå corect, crescåtor çi descrescåtor, din 1 în 1, din 2 în 2, din 10 în 10, din 100 în 100, în concentrul 0 – 1000, cu unele ezitåri sau cu greçeli sporadice, autocorectate. Recunoaçte numere (citeçte sau scrie cu litere, cifre) mai mici decât 100000, având clasele marcate prin spaÆiere çi toate cifrele nenule. Comparå numere naturale din concentrul 0 –100000 folosind reprezentarea lor pe numåråtoarea poziÆionalå; exprimå în scris compararea folosind notaÆiile: <, >, =.

Recunoaçte semnificaÆia unei cifre dintr-un numår de pânå la ordinul milioanelor, dupå poziÆia pe care acea cifrå o ocupå în scrierea numårului çi explicå formarea numerelor apelând la materiale diferite. Completeazå descompunerea în baza zece a unui numår pe baza unui model dat. Citeçte numere mai mari decât 1000, scrise cu cifre romane. Scrie cu cifre romane numere mai mici decât 1000, cu greçeli minore çi sporadice. Numårå corect, crescåtor çi descrescåtor, din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3, din 4 în 4 etc., în concentrul 0 – 1000, în ritm adecvat, cu unele ezitåri sau cu greçeli sporadice, autocorectate. Recunoaçte (citeçte sau scrie cu litere, cifre) numere mai mici decât 1000000, având clasele marcate prin spaÆiere; îçi corecteazå eventualele greçeli în urma atenÆionårii.

Recunoaçte semnificaÆia unei cifre dintr-un numår natural dupå poziÆia pe care acea cifrå o ocupå în scrierea numårului çi explicå formarea numerelor apelând la un suport figural. Recunoaçte caracteristicile sistemului zecimal çi poziÆional. Descompune numårul dat în sumå de produse. Citeçte numere mai mici decât 2000, scrise cu cifre romane. Scrie cu cifre romane numere mai mici decât 2000 Numårå corect, din 3 în 3, din 4 în 4, din 5 în 5, pe orice submulÆime de numere naturale având un ritm adecvat al numårårii çi capacitatea de a forma rapid çirul de numere, indiferent de startul çi pasul numårårii. Recunoaçte (citeçte sau scrie) orice fel de numår natural, pânå la ordinul sutelor de miliarde, inclusiv identificând cu rapiditate fiecare ordin çi claså.

31

Predarea simultanå

SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

Stabileçte, cu greçeli sporadice, corectate la cererea învåÆåtorului, succesorul çi predecesorul oricårui numår dat, din concentrul 0-10 000. Ordoneazå crescåtor patru numere mai mici decât 10000, dintr-o listå de numere datå, comparându-le douå câte douå, fiind capabil så-çi autocorecteze greçelile semnalate. Apreciazå valoarea de adevår a unei propoziÆii pe baza evidenÆei acesteia. Completeazå çiruri de obiecte ordonate dupå o regulå simplå, deductibilå prin repetarea primelor elemente ale çirului çi evidenÆiatå de cåtre învåÆåtor. Distinge informaÆiile esenÆiale de cele de detaliu, îndrumat de învåÆåtor sau cu sprijin.

Comparå numere naturale din concentrul 0-1 000 000 açezate într-un tabel poziÆional utilizând implicit raÆionamente care implicå poziÆia cifrelor; exprimå în scris compararea folosind notaÆiile: <,>,=. Stabileçte, cu greçeli sporadice, autocorectate, succesorul çi predecesorul oricårui numår dat, din concentrul 0 – 1 000 000. Ordoneazå crescåtor çi descrescåtor cinci numere mai mici decât 10 000, dintr-o listå de numere datå corectându-çi eventualele greçeli în urma autoanalizei. Apreciazå valoarea de adevår a unei propoziÆii pe baza unei verificårii mediate. Completeazå çiruri numerice a cåror regulå deformare se deduce din succesiunea primilor termeni prin încercare-eroare, autocorectându-se la intervenÆia învåÆåtorului. Distinge informaÆiile esenÆiale de cele de detaliu, cu sprijinul sporadic al învåÆåtorului.

Comparå numere naturale explicând modul de comparare; exprimå în scris compararea folosind notaÆiile: <, >, =. Stabileçte rapid, succesorul çi predecesorul oricårui numår natural dat. Ordoneazå crescåtor çi descrescåtor cel puÆin çase numere naturale, dintr-o listå de numere datå. Apreciazå valoarea de adevår a unei afirmaÆii generale prin verificåri pe cazuri particulare. Creeazå çiruri pe baza deducerii regulii date. Distinge informaÆiile esenÆiale de cele de detaliu, fårå a avea nevoie de sprijin.

ITEMI: 1) Precizeazå ce ordin reprezintå cifra 8 din urmåtoarele numere. Descompune numerele sub formå de sumå de produse: a) 6 826 .................................................................................................................................... b) 386 209.................................................................................................................................. c) 189 400 555 ........................................................................................................................... 2) Uneçte cu o linie numerele scrise cu cifre romane din coloana A cu valorile corespunzåtoare din coloana B: A B 2001 XX 9 MDCCCLXXXIX 271 1475 CVI IX 106 MMI 20 CCLXXI 1889 1600

32

Strategii didactice în clasa simultanå 3) Descoperå pasul numårårii (regula), apoi continuå çirul cu încå trei numere: a) 670; 680; 690;...................................................................................................................... b) 958; 962; 966; ................................................................................................................ c) 399 985; 399 990; 399 995;................................................................................................... Scrie cu cifre numerele: a) douåzeci çi patru de mii trei sute doisprezece:___________________; b) opt sute cinzeci çi trei de mii çapte:___________________________; c) treizeci çi trei de miliarde trei mii trei:__________________________; Scrie cu litere numerele: a) 83 259______________________________ b) 803 600 511__________________________ c) 18 018 018 ________________________ Observå cu atenÆie egalitåÆile date. Dacå le consideri adevårate încercuieçte litera A, dacå le consideri false încercuieçte litera F. Scrie în spaÆiul rezervat soluÆia corectå pentru egalitåÆile considerate false: a) 18 209 = 18 290 A F b) 366 606 = 366 606 A F

4)

5)

6)

c) 234 100 400 000 = 234 100 400 100 A F

7) Dintre numerele date alege succesorul çi predecesorul numårului scris pe etichetå: a) 4599 ; 4199; 4600; 4500; 4598; 4590 Råspuns:_____________;____________ b) 850360 ; 85360; 580660; 850359; 850366; 4590 Råspuns:_____________;____________ c) 1 000 000 ; 1 000 001; 10 009; 999 999; 99 999; 1 000 999 Råspuns:_____________;____________ 8) Citeçte cu atenÆie datele prezentate în fiecare situaÆie, încercuieçte cea mai mare çi cea mai micå valoare. Açazå-le în ordinea: a) apropierii de Bucureçti (distanÆa pe calea feratå) BUCUREÇTI-BAIA MARE 625 KM BUCUREÇTI–IAÇI 399 KM

BUCUREÇTI – BAIA MARE 625 KM BUCUREÇTI–PIATRA-NEAMæ 360 KM

b) mårimii numårului de locuitori din oraçele A, B, C, D, E. A – 450 000 locuitori; B – 2 000 000; C – 625 000; D – 621 500; E – 1 150 000. c) creçterii numårului utilizatorilor de telefoane mobile din oraçul X, pe perioada ultimilor çase ani: 1999 – 8 290 persoane; 2002 – 200 250 persoane; 2000 – 16 235 persoane; 2003 – 249 850 persoane; 2001 – 80 309 persoane; 2004 – 378 900 persoane. 9) Gåseçte cinci numere scrise cu cinci cifre, la care suma cifrelor este 20. ___________ ___________ ___________ ___________ ___________

10) Eçti ziarist. Scrie un mic articol în care så prezinÆi activitatea din societatea nou înfiinÆatå în localitatea ta al cårui obiect de activitate îl reprezintå producerea båuturilor råcoritoare neacidulate. Oferå informaÆii despre seriozitatea firmei, calitatea çi cantitatea producÆiei, performanÆa utilajelor. Prezintå date folosind numere din çirul 0 – l 000 000. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 33

Predarea simultanå

Tipologia itemilor
S-a I1 B-a,b FB-a,b,c S-2 nr. < 25 I2 B-2+2 nr. < 1000 FB-2+2+2 nr. < 2000 S-a I3 B-a,b FB-a,b,c S-a I4 B-a,b FB-a,b,c S-a I5 B-a,b FB-a,b,c S-a I6 B-a,b FB-a,b,c S-a I7 B-a,b FB-a,b,c S-a I8 B-a,b FB-a,b,c S-1 numår I9 B-3 numere FB-5 numere prezentare sumarå S utilizare 2-3 numere; prezentare mai detaliatå I10 B utilizare 4-5 numere; prezentare amplå, atractivå FB utilizare 5 numere. Item subiectiv, eseu structurat. Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; Item semiobiectiv, întrebåri structurate; Item obiectiv, cu alegere multiplå; Item obiectiv, cu alegere dualå (modificarea variantei false); Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; Item semiobiectiv, cu råspuns scurt; Item semiobiectiv, de completare; Item obiectiv, tip pereche; Item semiobiectiv, cu råspuns scurt;

34

Strategii didactice în clasa simultanå

Cum abordåm erorile?
Copil sau adult fiind, deseori, în ceea ce întreprindem facem çi greçeli. „Pentru cå, risipite prin existenÆå, erorile fac parte din noi. Ele înseamnå primejdie, ele înseamnå risc, încercare, durere, incertitudine, pedeapså, dorinÆå de perfecÆiune, zbatere continuå” (Viorica Ghinea) Fårå intenÆia de a gândi negativ, trebuie så admitem faptul cå erorile uneori ne marcheazå itinerariul profesional. Facem greçeli în proiectare, predare, învåÆare, evaluare, în comunicarea cu elevii sau cu colegii.

Temå de reflecÆie
ÎncercaÆi un moment de sinceritate, fårå a vå atribui o vinå çi realizaÆi un inventar al „greçelilor tipice” pe domeniile indicate mai sus. AlcåtuiÆi un fel de „memorie a intervenÆiilor” (cum a fost fåcutå corectarea, cum au acceptat elevii intervenÆia, care au fost consecinÆele asupra activitåÆii ulterioare). ÎnvåÆaÆi çi elevii så-çi întocmeascå o astfel de evidenÆå. „Aça zisele erori ale copiilor sunt altceva, sunt creaÆii autonome de care ei se servesc pentru a asimila o realitate necunoscutå lor.”(G. Rodari) De exemplu, dintr-un singur cuvânt se pot inventa noi concepte sau se pot crea povestiri. „Automobilul” poate deveni „optomobil” (o maçinå cu opt roÆi) sau „autonobil” (maçinå pentru prinÆi çi prinÆese). Existå açadar „greçeli creative”, trebuie doar så avem abilitatea de a le transforma în niçte „aliaÆi”.Totul trebuie så izvorascå din schimbarea mentalitåÆilor, a prejudecåÆilor, a atitudinilor noastre faÆå de eroare.

AplicaÆii
IdentificaÆi cel puÆin zece avantaje ale unei atitudini pozitive faÆå de eroare.

35

Capitolul 4: InterrelaÆionare çi socializare în clasa simultanã

4.1. InteracÆiuni în sala de claså – noi perspective
Adesea sala de claså a fost privitå ca o „cutie neagrå” pentru cå de îndatå ce se închide uça çi începe lecÆia, nimeni din afara clasei nu çtie ce se întâmplå înåuntru, dar paradoxal, uneori nici noi, cadrele didactice, nu çtim mai mult, nu suntem perfect conçtienÆi de ceea ce face procesul instructiv-educativ mai activ, mai articulat çi mai eficient pentru elevii noçtri. CitiÆi scrisoarea de mai jos çi råspunsurile primite, încercând så descoperiÆi noi perspective ale interacÆiunilor în sala de claså. Domnule Redactor, Lucrez într-o çcoalå cu clase simultane çi sunt singurul profesor calificat de matematicå. Clasele a V-a çi a VI-a împreunå çi a VII-a çi a VIII-a, sunt totuçi destul de numeroase, cam 30 de copii în fiecare. Nu numai cå elevii sunt de clase diferite, dar la aceeaçi claså sunt de niveluri diferite. Directorul nu må laså så despart clasele, pentru cå nu are cum så må plåteascå pentru orele în plus; oricum, nici elevii nu prea pot så råmânå în afara programului çcolar pentru cå locuiesc departe çi iarna se întunecå repede. Må gråbesc så predau fiecårui grup /claså ca så acopår programa. Nu çtiu cum så organizez grupurile ca så evit pe de o parte plictiseala pentru cei care aud acelaçi lucru ca çi anul trecut çi så nu irosesc timpul; abia am timp så verific înÆelegerea celor predate la nivel minim. Îmi pare înså råu cå sunt câÆiva elevi cu aptitudini deosebite, cu care nu am timp så lucrez în plus. V-aç fi foarte recunoscåtor dacå dvs. çi cititorii revistei m-ar putea ajuta cu un sfat. Cu stimå, Ion Gheorghe Råspunsuri sosite pe adresa redacÆiei: „Domnule Gheorghe, Çi eu predau într-o çcoalå cu clase

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->