1

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE

1. DOBÂNDA SIMPLĂ

1.1 Definiţii şi relaţii de calcul

Noţiunea de bază în matematicile financiare este dobânda.
Dobânda se poate defini în următoarele moduri:

a - Dobânda reprezintă suma de bani care este plătită de către debitor unui creditor pentru
o anumită sumă de bani pe care debitorul a împrumutat-o de la creditor.

b – Dobânda reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei ) (
0
S de către un
partener
1
P către un partener
2
P pe o durată de timp ) (t în anumite condiţii precizate.
Dobânda este direct proporţională cu ) (
0
S şi ) (t .

În sensul general al cuvântului, dobânda reprezintă suma de bani primită pentru un
împrumut bănesc.

Dobânda unitară (i) – reprezintă suma de bani dată de o unitate monetară pe timp de 1
an.

Procentul (p) – reprezintă dobânda obţinută ca urmare a plasării sumei100 unităţi
monetare (u.m.) pe timp de 1 an.

Relaţiile dintre p şi i sunt:


100
100
p
i
i p
=
⋅ =


Dobânda simplă (D) – reprezintă dobânda calculată asupra sumei ) (
0
S pe perioada ) (t .

Dobânda simplă se calculează cu relaţia:


100
0
0
t p S
D
t i S D
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅ =


Formula dobânzii conţine patru elemente (D,p,t,
0
S ) şi în consecinţă dacă se cunosc trei
dintre acestea se poate determina cel de al patrulea element.

2
Valoarea finală ) (
t
S - reprezintă suma totală obţinută de creditorul care a plasat suma
) (
0
S , pe o perioadă ) (t cu dobânda iniţială ) (i .
) 1 (
0 0 0 0
t i S t i S S D S S
t
⋅ + = ⋅ ⋅ + = + =

Valoarea finală este cunoscută în matematicile financiare şi sub denumirea de valoare
revenită sau valoare acumulată .

Dacă anul este împărţit în ) (k părţi egale şi ) (
k
t este un număr de astfel de părţi pentru
care se calculează dobânda, obţinem:

) 1 (
100
0
0
0
k t
k
k
t i S S
k
t p S
t i S D
⋅ + =

⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ =


Dacă:
k
t - este un număr de zile, atunci k=360 (numărul de zile al anului financiar)

k
t - este un număr de luni (luna financiară are 30 zile) atunci k=12

Rezultă că:


1200
) (
12
) (
36000
) (
360
) (
0 0
0 0
luni t p S luni t i S
D
zile t p S zile t i S
D
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅
=


Scadenţă - perioada (t) pentru care s-a împrumutat o anumită sumă de bani.

Să considerăm sumele de bani
n
S S S ,..., ,
2 1
împrumutate cu acelaşi procent (p) dar care
au respectiv scadenţele
n
t t t ,..., ,
2 1
.

Fie suma de bani (S)

Scadenţă comună – timpul (t) în care suma de bani (S) produce aceeaşi dobândă ca şi
cele (n) sume cu scadenţele respective. Se calculează cu relaţia:


S
t S t S t S
t
n n
+ + +
=
...
2 2 1 1


Dacă
n
S S S S + + + = ...
2 1
atunci scadenţa comună dată de relaţia anterioară se numeşte
scadenţă medie.

Scadenţa medie se calculează cu relaţia:

3
S
t S t S t S
t
n n
⋅ + + ⋅ + ⋅
=
...
2 2 1 1


Procentul mediu de plasament

Să considerăm că se împrumută sumele
n
S S S ,..., ,
2 1
cu scadenţele
n
t t t ,..., ,
2 1
şi respectiv
cu procentele
n
p p p ,..., ,
2 1
.

Se numeşte procent mediu de plasament procentul p cu care trebuie împrumutate
sumele
n
S S S ,..., ,
2 1
cu scadenţele
n
t t t ,..., ,
2 1
pentru a produce aceeaşi dobândă.

Procentul mediu de plasament se calculează cu relaţia:


n n
n n n
t S t S t S
t p S t p S t p S
p
+ + +
+ + +
=
...
...
2 2 1 1
2 2 2 1 1 1


1.2. Aplicaţii

1.Se împrumută suma
0
S cu procentul p, iar după t ani se încasează suma
t
S .
a) Care este valoarea sumei
t
S dacă . . 10000
0
m u S = ,iar 5 , 2 = t ani şi p=8?
b) Cât este durata t dacă . . 10000
0
m u S = ,p=10 şi 13000 =
t
S ?
c) Care este valoarea procentului p dacă . . 10000
0
m u S = , . . 11000 m u S
t
= iar t=4 ani?

2. Se împrumută suma
0
S cu procentul p, iar după t ani se încasează suma
t
S .
a) Care este valoarea sumei
t
S dacă 3000
0
= S RON, iar t=3 ani şi p=6?
b) Cât este durata t dacă 3000
0
= S RON, p=5 şi 4000 =
t
S RON?
c) Care este valoarea procentului p dacă 3000
0
= S RON, 5000 =
t
S RON, iar t=5
ani?

3. Se împrumută suma
0
S cu procentul p, iar după t ani se încasează suma
t
S .
a) Care este valoarea sumei
t
S dacă 2000
0
= S $,iar 2 = t ani şi p=5?
b) Cât este durata t dacă 2000
0
= S $, p=6 şi 5000 =
t
S $
c) Care este valoarea procentului p dacă 4000
0
= S $, 6000 =
t
S $ iar t=3 ani?

4. Se împrumută sumele: . . 5000
1
m u S = , . . 7000
2
m u S = , . . 2000
3
m u S = , . . 1000
4
m u S =
cu acelaşi procent p pe termenele: 2
1
= t ani, 3
2
= t ani, 1
3
= t an, 5 , 3
4
= t ani. Să se
calculeze scadenţa medie.

4
5. Se împrumută sumele: RON S 4000
1
= , RON S 6000
2
= , RON S 1000
3
= ,
RON S 5000
4
= cu acelaşi procent p pe termenele: 1
1
= t an, 2
2
= t ani, 3
3
= t ani,
4
4
= t ani. Să se calculeze scadenţa medie.

6. Se împrumută sumele: $ 7000
1
= S , $ 6000
2
= S , $ 5000
3
= S , $ 4000
4
= S cu acelaşi
procent p pe termenele: 2
1
= t ani, 3
2
= t ani, 4
3
= t ani, 5
4
= t ani. Să se calculeze
scadenţa medie.

7. Care este procentul mediu de plasament al sumelor: . . 1000
1
m u S = ,
. . 3000
2
m u S = , . . 7000
3
m u S = , . . 5000
4
m u S = , . . 8000
5
m u S = cu scadenţele: 2
1
= t ani,
1
2
= t an, 3
3
= t ani, 2
4
= t ani, 4
5
= t ani cu procentele
. 6 , 8 , 12 , 5 , 10
5 4 3 2 1
= = = = = p p p p p

8. Care este procentul mediu de plasament al sumelor: RON S 2000
1
= ,
RON S 3000
2
= , RON S 4000
3
= , RON S 5000
4
= , RON S 6000
5
= cu scadenţele:
1
1
= t an, 2
2
= t ani, 3
3
= t ani, =
4
t 4ani, 5
5
= t ani cu procentele
. 15 , 14 , 13 , 12 , 10
5 4 3 2 1
= = = = = p p p p p

9. Care este procentul mediu de plasament al sumelor: $ 1000
1
= S ,
$ 2000
2
= S , $ 3000
3
= S , $ 4000
4
= S , $ 5000
5
= S cu scadenţele: 3
1
= t ani, 4
2
= t ani,
5
3
= t ani, =
4
t 6 ani, 7
5
= t ani .

10. Să se determine scadenţa unei sume de 25000 u.m. care produce o dobândă egală cu
suma dobânzilor produse de 3500 u.m. pe timp de 72 zile; 4500 u.m. pe timp de 105 zile;
6000 u.m. pe timp de 124 zile şi 5000 u.m. pe timp de 150 zile.

11. Suma 3600
0
= S u.m. a fost împrumutată pentru 1 an de zile în regim de dobândă
simplă cu procentele anuale de 5,6,7,8 şi 10% pentru duratele consecutive de 30,45,60,
75 şi respectiv 150 zile. Să se calculeze dobânda corespunzătoare acestui împrumut.

12. Suma 5000
0
= S RON a fost împrumutată pentru 2 ani de zile în regim de dobândă
simplă cu procentele anuale de 5,6,7,8 şi 9% pentru duratele consecutive de 30,45,60, 75
şi respectiv 510 zile. Să se calculeze dobânda corespunzătoare acestui împrumut.

2 – DOBÂNDA COMPUSĂ

2.1. Definiţii şi relaţii de calcul

O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă dacă la sfârşitul primei perioade,
dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei
dobândă în perioada următoare.
5
Notaţii:
0
S - sumă iniţială
p - procentul
i - dobânda unitară
|
¹
|

\
|
=
100
p
i
t - durata de plasament a sumei
0
S (t – număr întreg)

t
S - durata finală după t perioade

Dacă valoarea sumei plasate
0
S se modifică periodic pe durata de timp - t – după o
anumită regulă, iar între două modificări consecutive sumei modificate i se aplică o
dobândă simplă atunci vom afirma că s –a realizat un proces de dobândă compusă sau
că plasarea sumei
0
S s-a efectuat în regim de dobândă compusă.

Dacă se împrumută suma
0
S cu dobânda p, după 1 = t an această sumă devine:
u S i S
p
S S
an t
⋅ = + = |
¹
|

\
|
+ =
= 0 0 0 1
) 1 (
100
1

Notaţie: i u + =1 (Factor de fructificare)

Suma finală după – t – ani va fi:

t t
t
u S i S S ⋅ = + =
0 0
) 1 ( (Formula de fructificare)

Dobânda compusă va fi pentru t – întreg

) 1 ( ) 1 (
0 0 0 0
− = − + = − =
t t
t
u S S i S S S D

Suma iniţială depusă va fi:

( )
t
t
t
t
v S
i
S S ⋅ =
+
⋅ =
1
1
0
(Formula de actualizare)

Notaţie:
) 1 (
1
i
v
+
= (Factor de actualizare)

Factorii – u – şi – v – se găsesc în tabele financiare pentru diferite procente şi diferite
perioade întregi.

Dacă t (durata de plasament) a sumei
0
S nu este un număr întreg de ani ci este fracţionară
(ani plus trimestre, luni sau zile):
k
h
n t + = , există două soluţii pentru
t
S .

6
Soluţia raţională:

) 1 ( ) 1 (
0
k
h
i i S S S
n
k
h
n
t
+ + = =
+

Soluţia comercială:

k
h
n
k
h
n
t
i S S S
+
+
+ = = ) 1 (
0


2.2. Aplicaţii

1. Ce sumă trebuie să depunem astăzi pentru a încasa peste 3 ani suma de 10000
RON ştiind că dobânda unitară este de 2,5%?

2. Cu ce procent trebuie depusă suma de 3450 RON timp de 8 ani pentru a deveni
5324,45 RON?

3. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10000 RON plasată timp de 8 ani şi 5
luni cu procentul anual de 5%. Se cer soluţia raţională şi soluţia comercială.

4. Se depune la C.E.C. cu dobânda p=5 suma 10000
0
= S RON. Ce sumă se va
obţine la lichidarea carnetului după 3 ani şi 5 luni? Se cer soluţia raţională şi
soluţia comercială.

5. O sumă de 900000 RON este depusă într-un cont cu dobânda anuală de 8%. Care
este suma disponibilă peste 4 zile? Dar peste 3 luni? Dar peste 1 semestru?

6. Ce sumă va ridica o persoană peste 5 ani cu dobândă compusă dacă astăzi depune
500000 RON cu 4%. Care este dobânda obţinută?


3 - DOBÂNDA ANUALĂ EFECTIVĂ

De la începutul anului 2005 a intrat în vigoare legea creditelor de consum. Printre
cele mai importante reglementări ale acestei legi intră şi obligativitatea băncilor şi a
comercianţilor de a afişa dobânda anuală efectivă, pe scurt D.A.E. Acest parametru
reprezintă costul total al creditului la consumator. Articolul 5 al aceleiaşi legi prevede
că în orice anunţ publicitar şi în orice ofertă pentru un contract de credit pentru
consumatori afişată în localurile comerciale, prin care o persoană declară că acordă
un credit sau intermediază încheierea de contracte de credit şi prin care se indică o
dobândă sau orice alte cifre referitoare la costul creditului, trebuie să se menţioneze
D.A.E. în mod clar şi inteligibil, şi trebuie să se respecte prevederile legale privind
publicitatea.

7
Dobânda anuală efectivă (D.A.E.) este calculată pornind de la caracteristicile unui
credit şi conţine toate costurile asociate cu împrumutul respectiv, dobânda anuală,
costul asigurării, comision analiză dosar. D.A.E. trebuie obligatoriu să fie prezentată
în toate ofertele de credit de consum, întrucât permite compararea costurilor suportate
de consumator în cazul contractării unui împrumut.

Spre exemplu, un credit poate părea în aparenţă mai scump decât un altul, dacă se
compară numai dobânda anuală. Pentru a şti cât costă un credit şi pentru a se putea
face comparaţii, este necesar să se cunoască D.A.E. pentru fiecare ofertă, deoarece
aceasta include tot ce trebuie plătit în plus faţă de dobânda împrumutului.

Menţionarea D.A.E. este obligatorie numai pentru ofertele de credit de consum –
nevoi personale, bunuri de folosinţă îndelungată, carduri de credit. Pentru creditele
imobiliare şi pentru cele destinate persoanelor fizice autorizate sau persoanelor
juridice pentru desfăşurarea activităţii nu este obligatorie prezentarea D.A.E.

Rata de plată rămâne nemodificată , chiar dacă D.A.E. raportat la vechea dobândă dă
impresia unei creşteri a acesteia D.A.E. nu se foloseşte pentru calculul ratelor unui
împrumut, ci doar pentru a se face o comparaţie între diversele oferte de credit.
Consumatorii de credite trebuie să ştie că aceste produse au costuri şi riscuri asociate .
De aceea, condiţiile contractuale trebuie citite cu atenţie. De multe ori ceea ce este
scris cu litere mici ascunde lucruri importante, cum ar fi, de exemplu, penalizări
practicate la întârzierea ratelor, condiţii de rambursare anticipate şi alte asemenea
informaţii pe care de obicei ofiţerii de credit le spun în treacăt sau nici nu le
menţionează. Un aspect ce trebuie reţinut este acela că, în general creditele pe
perioade lungi sunt dezavantajoase. Afişarea D.A.E. ajută la observarea acestui lucru
mai uşor.

Unele bănci au redus recent rata anuală a dobânzii la creditele în lei. Cât de ieftine au
devenit însă aceste împrumuturi se poate vedea doar după verificarea D.A.E.

3. OPERAŢIUNI DE SCONT

3.1. Definiţii şi relaţii de calcul

În general, operaţiunea de scont constă din cumpărarea de către băncile comerciale a
unor poliţe înainte de scadenţa acestora, percepând o anumită taxă pentru un astfel de
serviciu făcut deţinătorilor acestor documente financiare, iar la scadenţă vor încasa de la
creditorul poliţei valoarea integrală a acesteia.

O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma
0
S . Aceasta este evaluată cu
procentul de emisiune i p ⋅ =100 şi este scadentă după momentul sau durata θ .
Valoarea finală la scadenţă a poliţei, K va fi:

8
an i S K
an i S K
1 , ) 1 (
1 ), 1 (
0
0
> + =
≤ ⋅ + =
θ
θ θ
θ


Dacă la un moment dat θ θ <
1
, adică la
1
θ θ − = t până la scadenţă, poliţa poate fi
vândută unei bănci comerciale, atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs.

1 0 1
1 0 1
1 1 0 1
1 , ) 1 (
1 ), 1 (
1
θ
θ
θ θ
θ
lamomentul iS valoarealu K
an i S K
an i S K

> + =
≤ ⋅ + =


Valoarea scontată a poliţei (adică valoarea actuală la momentul vânzării acesteia; la
momentul t − =θ θ
1
se notează cu .
a
K

Notaţii:

0
S - valoarea iniţială a operaţiunii (preţ de cumpărare, valoare de emisiune a poliţei)
p - procent nominal de evaluare sau procent de emisiune a poliţei.
1
K - valoarea finală la scontare sau curs al poliţei la data scontării (sau vânzării) acesteia.
K - valoarea finală a operaţiunii sau valoarea nominală la scadenţă a poliţei sau capital
disponibil sau nominal la scadenţă.
q - procent anual, procent de scont al poliţei.
a
K - valoarea actuală a poliţei la momentul vânzării acesteia sau valoare scontată sau
capital scontat.

Se numeşte taxă de scont sau scont diferenţa dintre capitalul nominal K şi capitalul
scontat .
a
K

a
K K S − =

Prin urmare, la momentul θ θ <
1
,deţinătorul poliţei va primi din partea băncii comerciale
suma
a
K , care în general este mai mică decât valoarea finală de fructificare
1
K a
acesteia, iar banca comercială va încasa la scadenţă suma sau valoarea nominală
corespunzătoare . K

Există posibilitatea ca banca scontatoare să vândă şi ea poliţa unei alte bănci comerciale
sau bănci centrale înainte de scadenţă. Procedeul general de evaluare a poliţei rămâne
acelaşi iar operaţiunea se numeşte rescontare.

3.2. Scontul simplu raţional (SSR)

Scontul simplu raţional este dobânda dată de
a
K pe perioada t , cu dobânda unitară j:

9
t j
t j K
SSR
t
q
t
q
K
SSR
t j K K
t j
K
K
t j K SSR
a
a
a
⋅ +
⋅ ⋅
=
+
=
⋅ + =
⋅ +
=
⋅ ⋅ =
1
100
1
100
) 1 (
1

Notaţii:

j q ⋅ =100 - procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de
emisiune al poliţei i p ⋅ =100 )
j - dobânda unitară de scont
t - durata scontării, în ani

În practică, produsul jt fiind mic se neglijează, adică:

1 1 ≅ ⋅ + t j

În acest caz obţinem:

t j K SSR ⋅ ⋅ =

Orice scont care aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial.

3.3. Scontul simplu comercial (SSC)

Scontul simplu comercial este dobânda dată de valoarea nominală K , pe perioada t, cu
dobânda unitară j:

jt
SSC
SSR
t j SSR SSC
jt
K
K
jt K K
t j K SSC
a
a
+
=
⋅ + =

=
− =
⋅ ⋅ =
1
) 1 (
1
) 1 (



10
3.4. Scontul compus

Scontul compus este scontul în care calculele se fac în regim de dobândă compusă.
Dacă dobânda se aplică asupra valorii
a
K cu dobânda unitară j, pe perioada t (în regim de
dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional (SCR).

Orice scont care aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus
comercial (SCC)

Dacă . . 1 m u K = şi 1 = t an se obţine:

j
j
SSR
+
=
1


Scontul unitar sau unitate de scont (d):

j
j
d
+
=
1


Factor de actualizare sau factor de scont (ϑ ):

ϑ
ϑ
− =
+
=
1
1
1
d
j


În regim de dobândă compusă se poate scrie relaţia:

t a
j K K ) 1 ( + =

Aplicând definiţia scontului compus raţional obţinem scontul compus raţional:

t
a
t t
t a
j
K
K
K j K SCR
j K SCR
) 1 (
) 1 ( ] ) 1 ( 1 [
] 1 ) 1 [(
+
=
− = + − =
− + =

ϑ

Dezvoltăm în serie de puteri
t
j) 1 ( + . Obţinem:

...
2
) 1 (
1 ) 1 (
2
+

+ + = +
t t
j jt j
t


Neglijând termenii de rang superior (mai mari sau egali cu 2) deoarece dobânda unitară
este redusă pe piaţa financiară obţinem:
11
jt
Kjt
jt
K SCR
+
=
(
¸
(

¸

+
− =
1 1
1
1
Având în vedere că orice scont care aproximează scontul compus raţional se numeşte
scont compus comercial, obţinem pentru scontul compus comercial relaţia:

) 1 (
1
jt K K
jt
K
K
jt K SCC
a
a
a
+ =
+
=
=


3.5. Aplicaţii

1. La data de 01.02.2004 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120.000 u.m., având
scadenţa 10 luni mai târziu, cu procentul anual de 10%. Din anumite motive
posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă. Se cere:
- valoarea nominală a poliţei la scadenţă
- valoarea finală a poliţei la momentul scontării
- valoarea scontată a poliţei, aplicând atât scontul simplu raţional, cât şi scontul
simplu comercial cu procentele
2 1
%, 8 q q = =10%.

2. La data de 01.01.2005 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 100.000 RON,
având scadenţa 12 luni mai târziu, cu procentul anual de 12%. Din anumite
motive posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 6 luni înainte de scadenţă. Se
cere:
- valoarea nominală a poliţei la scadenţă
- valoarea finală a poliţei la momentul scontării
- valoarea scontată a poliţei, aplicând atât scontul simplu raţional, cât şi scontul
simplu comercial cu procentele %. 6 %, 3
2 1
= = q q

3. La data de 01.03.2005 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 50.000$, având
scadenţa 4 luni mai târziu, cu procentul anual de 11%. Din anumite motive posesorul
poliţei o prezintă la scontare cu 5 luni înainte de scadenţă. Se cere:
- valoarea nominală a poliţei la scadenţă
- valoarea finală a poliţei la momentul scontării
- valoarea scontată a poliţei, aplicând atât scontul simplu raţional, cât şi scontul
simplu comercial cu procentele %. 8 %, 4
2 1
= = q q

4. O poliţă are valoarea de emisie de 100.000 u.m. şi este scadentă peste 5 ani, cu
procentul de 8%. Dacă scontarea se face cu procentul % 8
1
= q sau % 10
2
= q în regim
de scont compus, se cere:
- valoarea nominală
- cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă?

12
5. O poliţă are valoarea de emisie de 75.000 RON şi este scadentă peste 3 ani, cu
procentul de 6%. Dacă scontarea se face cu procentul % 6
1
= q sau % 12
2
= q în regim
de scont compus, se cere:
- valoarea nominală
- ce sumă va încasa beneficiarul cu 1 an înainte de scadenţă?

6. O poliţă are valoarea de emisie de 50.000 % şi este scadentă peste 2 ani, cu
procentul de 10%. Dacă scontarea se face cu procentul % 3
1
= q sau % 5
2
= q în
regim de scont compus, se cere:
- valoarea nominală
- ce sumă va încasa beneficiarul cu 8 luni înainte de scadenţă?


4. PLĂŢI EŞALONATE

Prin plăţi eşalonate sau rente se înţeleg sumele de bani care se plătesc la intervale egale
de timp. Intervalul de timp care separă plata a două sume consecutive se numeşte
perioadă şi poate fi: anul, semestrul, trimestrul, luna.

Plăţile eşalonate se numesc:

- anuităţi: - dacă se plătesc anual
- semestrialităţi: - dacă se plătesc semestrial
- trimestrialităţi: - dacă se plătesc trimestrial
- mensualităţi: - dacă se plătesc lunar

Plăţile eşalonate pot fi constante sau variabile după cum sumele plătite periodic sunt sau
nu constante.

Plăţile eşalonate pot fi imediate sau amânate în funcţie de prima plată care poate fi
imediată sau amânată după un anumit număr de ani stabilit prin contract.

4.1. Anuităţi constante posticipate

Plata eşalonată la sfârşitul fiecărui an în sumă constantă se numeşte anuitate posticipată
constantă.

Notaţii:

T- valoarea anuităţii constante
n – numărul de ani
i – dobânda unitară anuală
n
S - suma finală a unui şir de anuităţi la momentul plăţii ultimei anuităţi.

T i T i T i T S
n n
n
+ + + + + + + =
− −
) 1 ( ... ) 1 ( ) 1 (
2 1

13
i
u
T S
u i
i
i
T S
i
i
T S
n
n
n
n
n
n
1
1
1 ) 1 (
1 ) 1 (
1 ) 1 (

=
= +
− +
=
− +
− +
=


Dacă 1 = T (valoarea anuităţii posticipate este de 1 leu) rezultă că valoarea finală a şirului
de anuităţi posticipate este:

i
u
i i s
n
n
n
1
) 1 ( ... ) 1 ( 1
1

= + + + + + =


Rezultă că:

n n
s T S ⋅ =
k
A - valoarea actuală a plăţii T efectuată peste un număr - k – de ani

k
k
i
T
A
) 1 ( +
=
Dacă peste k ani se plăteşte suma T aceasta echivalează cu plata sumei
k
A în momentul
de faţă.

n
A - suma actuală a şirului de anuităţi în momentul semnării contractului adică cu o
perioadă înaintea primei plăţi.

i
T A
i i
i
T A
n
n
n
n
n
ϑ −
=
+

− +
=
1
) 1 (
1 1 ) 1 (


Dacă 1 = T (valoarea anuităţii posticipate este de 1 leu) atunci valoarea actuală a şirului
de anuităţi posticipate este:

n n
n
n
a T A
i
a ⋅ =

= ;
1 ϑ

Între valoarea actuală
n
A a şirului de anuităţi posticipate şi valoarea finală
n
S a şirului de
anuităţi posticipate există relaţia:

14
n
n
n
n
n
i
S
i i
i
T A
) 1 (
1
) 1 (
1 1 ) 1 (
+
=
+

− +
=
Relaţia de calcul a valorii actuale a unui şir de anuităţi constante posticipate, temporare,
amânate în condiţiile în care prima plată se face după – r – ani, posticipat, adică la
momentul 1 + r , timp de r n − ani, este:

r n
r
n r
r n
r
n r
r n
r
n r
a T A
i
T A
i
i
i
T
A


− −
⋅ ⋅ =

=
+ −

+
=
ϑ
ϑ
ϑ
1
) 1 ( 1
) 1 (
) (


Relaţia de calcul a valorii finale a unui şir de anuităţi constante posticipate, temporare,
amânate, în condiţiile în care prima plată se face după r ani, posticipat, adică la momentul
1 + r , iar ultima plată la momentul n, timp de n-r ani, este:

r n n r
r n
n r
s T S
i
i
T S


⋅ =
− +
=
1 ) 1 (


Între valoarea actuală
n
A a şirului de anuităţi constante, posticipate, temporare, amânate
după r ani şi valoarea finală corespunzătoare există relaţiile:

n
n r
r n
n
r n
r
n r
S
i
u
T
i
T A ϑ ϑ
ϑ
ϑ ⋅ =

=

⋅ =
− −
1 1


4.2. Aplicaţii

1. Care este valoarea finală a unui şir de 12 anuităţi posticipate a 7000 u.m. la
momentul plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 5,5%.
2. Care este valoarea finală a unui şir de 10 anuităţi posticipate a 5000 RON la
momentul plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 6%.
3. Care este valoarea finală a unui şir de 9 anuităţi posticipate a 4000 $ la momentul
plăţii ultimei anuităţi. Procentul este 7%.
4. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 12 anuităţi posticipate a 1250 u.m. fiecare cu procentul 5%?
5. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 10 anuităţi posticipate a 1500 RON fiecare cu procentul 6%?
6. Care este valoarea sumei unice care trebuie depusă imediat pentru a înlocui plata
a 8 anuităţi posticipate a 1000 $ fiecare cu procentul 8%?



15
4.3. Anuităţi constante anticipate

Anuităţile anticipate se fac la începutul anului adică la momentele 0,1,2,…,n-1.
Suma finală este evaluată la un an după ultima plată şi se notează cu .
a
n
S

i
u
u T S
i
i
i T S
n
a
n
n
a
n
1
1 ) 1 (
) 1 (

⋅ =
− +
+ =


Pentru 1 = T valoarea finală a unui şir de anuităţi anticipate de 1 u.m. este:

a
n
a
n
n
a
n
s T S
i
i
i
s
⋅ =
+
− +
= ) 1 (
1 ) 1 (


Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante, anticipate, imediate, temporare este
sume necesară în momentul iniţial pentru a putea plăti la fiecare scadenţă suma fixă T.

i
i
i T A
n
a
n

+ −
+ =
) 1 ( 1
) 1 (

Pentru T=1

a
n
a
n
n
a
n
a T A
i
i
i a
⋅ =
+ −
+ =

) 1 ( 1
) 1 (


Valoarea actuală a unui şir de anuităţi anticipate, constante, temporare, amânate:

a
r n
r a
n r
r n
n a
n r
a T A
i
i
i T A


− −
− −
⋅ ⋅ =
+ −
⋅ + =
1
) (
) 1 (
) 1 ( 1
) 1 (
ϑ


4.4. Plăţi eşalonate fracţionate

Se numeşte plată eşalonată fracţionată constantă, plata eşalonată în care rata anuală T este
împărţită în – k – părţi egale fiecare cu
k
T
r
k
= care se plătesc fie la sfârşitul perioadei fie
la începutul perioadei.

16
Dacă plata eşalonată este limitată la – n – ani, atunci plata fracţionată de – k – rate pe an
va fi în număr de - n k ⋅ .
Valoarea finală a unui şir de plăţi eşalonate temporare, imediate, fracţionate de – k – ori
pe ani se calculează cu relaţia:

k
n
k
n
k
n
k
n
k
k
k
n
k
k
n
j
i
s T S
j
i
i
i T
S
k
j
i
j
k
j
T S
k
⋅ ⋅ =

− +
=
|
¹
|

\
|
+ = +
− |
¹
|

\
|
+
=
1 ) 1 (
1 1
1 1


Valoarea actuală a plăţilor eşalonate posticipate, temporare, imediate, fracţionate de – k –
ori pe an se calculează cu relaţia:

k
n
n
k
k
n
j
i
a T
i j
i
T A ⋅ =
+
⋅ ⋅ =
) 1 (
1


Plăţile eşalonate perpetue posticipate, imediate, fracţionate de k ori pe an se calculează cu
relaţia:

k k
k
j
T
a
j
i
T A = ⋅ =
∞ ∞


Plăţile eşalonate temporare posticipate, amânate, fracţionate de – k – ori pe an se
calculează cu relaţia:

r n
k k
r n
k
n r
s
j
i
T
j
i
i
i
T S


⋅ = ⋅
− +
=
1 ) 1 (


4.5. Aplicaţii

1. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 15 ani câte 200
u.m. la sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 5 %?
2. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 10 ani câte 100
RON la sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 6 %?
3. De ce sumă de bani va dispune o persoană care depune timp de 8 ani câte 50 $ la
sfârşitul fiecărei luni cu un procent de 8 %?

17
5. ÎMPRUMUTURI


5.1. – Definiţii şi relaţii de calcul

Se numeşte împrumut operaţia financiară prin care un partener numit creditor, plasează o
sumă de bani, pe o anumită perioadă de timp,în anumite condiţii unui alt partener numit
debitor.

Operaţiunea prin care debitorul restituie suma creditorului se numeşte rambursare sau
amortizare a împrumutului.

Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil.

Sumele rambursate anual care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată se numesc
amortismente.

5.1. Amortizarea unui împrumut prin anuităţi constante posticipate

Notaţii:

0
V - suma împrumutată la momentul iniţial
n
T T ,...,
1
- anuităţi (rate) succesive. Anuitatea
1
T se plăteşte la sfârşitul primului an.
n - durata în ani a rambursării
n
a a ,...,
1
- amortismentele succesive conţinute în prima, a doua şi a n-a anuitate
Tabelul de amortizare a unui împrumut prin anuităţi constante posticipate se prezintă
astfel:

Momente Amortizări Dobânda Anuităţi Suma rămasă de
plată
0 - - -
0
V
1
1
Q i V d ⋅ =
0 1

1 1 1
d Q T + =
1 0 1
Q V V − =
2
2
Q i V d ⋅ =
1 2

2 2 2
d Q T + =
2 1 2
Q V V − =

P
p
Q i V d
p p
⋅ =
−1

p p p
d Q T + =
p p p
Q V V − =
−1


n
n
Q i V d
n n
⋅ =
−1

n n n
d Q T + = 0
1
= − =
− n n n
Q V V

Acest tabel este valabil pentru orice lege a anuităţilor pentru care nu s-a formulat nici o
ipoteză privind plata acestora.

) 1 ( i Q T
n n
+ =

18
Ultima anuitate este egală cu ultimul amortisment la care se adaugă dobânda
corespunzătoare.
Relaţia între suma împrumutată
0
V şi amortismente este:

n
Q Q Q V + + + = ...
2 1 0


Suma împrumutată este egală cu suma amortismentelor.
Relaţia dintre anuităţi şi amortismente este:

) 1 (
1 1
i Q Q T T
p p p p
+ − = −
+ +


5.2. Împrumuturi cu anuităţi constante, plătibile la sfârşitul anului

n
n n
n
n
p
p
p p
p p
n
i
i
V T
i
T
Q
i
T
Q
i
i
V Q
i
i
Q V
i Q Q
i Q Q
T T
T T T T


+
+
+
+ −
=
+
=
+
=
− +
=
− +
=
+ =
+ =
= −
= = = =
) 1 ( 1
) 1 (
;
1
;
1 ) 1 (
1 ) 1 (
) 1 (
) 1 (
0
...
0
2
1 0 1
1 0
1 1
1
1
2 1


Calculul dobânzilor:

n n
Q T d
Q T d
Q T d
− =
− =
− =

2 2
1 1


Calculul diferenţelor dobânzilor:

) 1 (
1 3 2
1 2 1
i i Q d d
i Q d d
+ ⋅ ⋅ = −
⋅ = −


Diferenţele succesive ale dobânzilor formează o progresie geometrică crescătoare având
primul termen i Q ⋅
1
şi raţia ). 1 ( i +

19
Tabelul de amortizare a unui împrumut cu anuităţi (rate) constante, plătibile le sfârşitul
anului (posticipat) se prezintă astfel:

Anii Suma
datorată la
începutul
perioadei
Dobânda Amortismentul Anuitatea Suma datorată la
sfârşitul
perioadei
1
0
V i V d
0 1
=
1
Q
1 1
Q d T + =
1 0 1
Q V V − =
2
1
V i V d
1 2
=
2
Q
2 2
Q d T + =
2 1 2
Q V V − =

n-1
2 − n
V i V d
n n 2 1 − −
=
1 − n
Q
1 1 − −
+ =
n n
Q d T
1 2 1 − − −
− =
n n n
Q V V
n
1 − n
V i V d
n n 1 −
=
n
Q
n n
Q d T + = 0 =
n
V

Aplicaţii

1. Un împrumut de 10.000 u.m. urmează să fie rambursat în 4 ani prin anuităţi
constante posticipate cu 5%. Să se întocmească tabelul de amortizare.
2. Un împrumut de 15.000 RON urmează să fie rambursat în 3 ani prin anuităţi
constante posticipate cu 6%. Să se întocmească tabelul de amortizare.
3. Un împrumut de 9000 $ urmează să fie rambursat în 4 ani prin anuităţi constante
posticipate cu 8%. Să se întocmească tabelul de amortizare.

5.3. Împrumuturi cu anuităţi constante cu dobândă plătită la începutul anului

În condiţiile în care se plăteşte la începutul anului dobânda pentru primul an
), (
0
i V ⋅ înseamnă că suma reală împrumutată este i V V ⋅ −
0 0
.

Pentru fiecare din anii care urmează dobânda se calculează asupra sumei rămase de plătit
şi se plăteşte odată cu amortismentul.

Tabelul de amortizare a unui împrumut cu anuităţi (rate) constante cu dobândă plătită la
începutul anului (anticipat) se prezintă astfel:













20
Anii Amortismentele Dobânzi Anuităţi Suma rămasă de
plată la sfârşitul
anului
0 -
i V d ⋅ =
0 0

-
i V V
0 0

1
1
Q i V d ⋅ =
1 1
i V Q T
1 1 1
+ =
1 0 1
Q V V − =
2
2
Q i V d ⋅ =
2 2
i V Q T
2 2 2
+ =
2 1 2
Q V V − =

P
p
Q i V d
p p
⋅ = i V Q T
p p p
+ =
p p p
Q V V − =
−1


n
n
Q i V d
n n
⋅ = i V Q T
n n n
+ = 0
1
= − =
− n n n
Q V V


Deoarece 0 =
n
V , rezultă că
n n
Q T =
Diferenţa a două anuităţi succesive este:

p p p p
Q i Q T T − − = −
+ +
) 1 (
1 1


Deoarece anuităţile sunt constante, se poate scrie:

T T T T T T
n p p
= = = = = = =
+
... ...
1 2 1


obţinem:

p
p
p
i
Q
i
Q
Q
) 1 ( 1
1
1

=

=
+


Suma împrumuturilor efectiv este egală cu suma amortismentelor. Rezultă că:

] ) 1 ( 1 )[ 1 (
) 1 (
1
) 1 (
) 1 ( 1
...
0 1
1 0
2 1 0
n
n
n
n
n
i i
i i
V Q
i
i
i
i
Q V
Q Q Q V
− − −

=



− −
=
+ + + =


Aplicaţii

1. Un împrumut de 40.000 u.m. este rambursabil în cinci ani prin anuităţi constante
cu dobândă plătibilă la începutul anului cu procent de 5%. Să se întocmească
tabelul de amortizare.
21
2. Un împrumut de 30.000 RON este rambursabil în patru ani prin anuităţi constante
cu dobândă plătibilă la începutul anului cu procente de 6%. Să se întocmească
tabloul de amortizare.
3. Un împrumut de 20.000 $ este rambursabil în trei ani prin anuităţi constante cu
dobândă plătibilă la începutul anului cu procente de 4%. Să se întocmească
tabloul de amortizare.

5.4. Împrumuturi rambursabile o singură dată

Pot exista două cazuri:

Cazul I

Persoana sau instituţia care a contractat împrumutul
0
V plăteşte anual dobânzile aferente
sumei împrumutate
0
V urmând ca suma împrumutată să fie plătită după – n – ani la data
expirării contractului de împrumut împreună cu dobânda ultimului an.

Dacă dobânzile sunt calculate în condiţiile unei dobânzi unitare – i – se poate scrie:

Anul 1:
1 0 1
d i V T = ⋅ =
Anul 2:
2 0 2
d i V T = ⋅ =
……………………
Anul n:
n n
d V i V V T + = ⋅ + =
0 0 0


Acest mod de rambursare a unui împrumut este utilizat în situaţiile în care suma
0
V nu are
o valoare foarte mare.

Cazul II

Persoana sau instituţia care a contractat împrumutul îşi creează suma împrumutată
0
V
prin depuneri periodice la o bancă, timp de – n – ani pe baza dobânzilor unitare
'
i .
Anuităţile
'
T fiind cunoscute se poate scrie:

Anul 1:
'
0
'
1
i V T T ⋅ + =
Anul 2:
'
0
'
2
i V T T ⋅ + =
………………………
Anul n:
'
0
'
i V T T
n
⋅ + =

Acest sistem de rambursare se numeşte sistem american.

Suma care urmează să fie rambursată după – n – ani se calculează cu relaţia:

n
n
i V Q ) 1 (
0
+ =
22
Pentru pregătirea acestei sume persoana sau instituţia care a contractat împrumutul va
depune la sfârşitul fiecărui an la o bancă o anuitate constantă care se calculează cu
relaţiile:

1 ) 1 ( 1 ) 1 (
) 1 (
) 1 ( 1
'
'
'
'
'
0
'
'
0
'
− +
=
− +
+ =
+ −
=
− n
n
n
n
n
i
i
Q
i
i
i V
i
i
V T

Aplicaţii

1. O persoană împrumută suma de 10.000 u.m. pe care urmează să o ramburseze
peste 5 ani împreună cu dobânda calculată cu procent de 4%. Pentru a constitui
această sumă persoana depune la sfârşitul fiecărui an o sumă de bani cu procent
de 5 %. Care este suma pe care o depune?
2. O instituţie împrumută suma de 20.000 RON pe care urmează să o ramburseze
peste 6 ani împreună cu dobânda calculată cu procent de 5%. Pentru a constitui
această sumă persoana depune la sfârşitul fiecărui an o sumă da bani cu procent
de 7%. Care este suma pe care o depune?
3. O persoană împrumută suma de 5000$ pe care urmează să o ramburseze peste 3
ani împreună cu dobânda calculată cu procent de 5%. Pentru a constitui această
sumă persoana depune la sfârşitul fiecărui an o sumă de bani cu procent de 6 %.
Care este suma pe care o depune?


5.5. Împrumuturi cu amortismente egale

Amortismentele fiind egale se poate scrie relaţia:

Q Q Q Q
n
= = = = ...
2 1


Dar,

Q n Q Q Q V
n
⋅ = + + + = ...
2 1 0


Obţinem:

n
V
Q
0
=

Anuităţile verifică relaţia:

i
n
V
i
n
V
n
V
T T
i Q Q T T
p p
p p p p
⋅ − = + − = −
+ − = −
+
+ +
0 0 0
1
1 1
) 1 (
) 1 (

Obţinem:
23
i Q T i
n
V
T T
p p p
⋅ − = ⋅ − =
+
0
1


Tabloul de amortizare a unui împrumut cu amortismente egale se prezintă astfel:

Anii Amortismentele Dobânzi Anuităţi Suma rămasă
de plată la
sfârşitul anului
1 Q
i V d ⋅ =
0 1

1 1
d Q T + = Q V V − =
0 1

2 Q
i V d ⋅ =
1 2

2 2
d Q T + = Q V V − =
1 2


P Q
i V d
p p
⋅ =
−1

p p
d Q T + = Q V V
p p
− =
−1


n Q
i V d
n n
⋅ =
−1

n n
d Q T + = 0 =
n
V

Aplicaţii

1. O persoană a împrumutat suma de 25.000 u.m. pe care urmează să o ramburseze
în 4 ani cu procentul de 5% prin anuităţi posticipate cu amortismente egale. Să se
întocmească tabloul de amortizare.
2. O persoană a împrumutat suma de 30.000 RON pe care urmează să o ramburseze
în 3 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu amortismente egale. Să se
întocmească tabloul de amortizare.
3. O persoană a împrumutat suma de 40.000 $ pe care urmează să o ramburseze în 4
ani cu procentul de 7% prin anuităţi posticipate cu amortismente egale. Să se
întocmească tabloul de amortizare.


ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE

1.DEFINIŢII

Riscul reprezintă o problemă de mare importanţă a societăţii contemporane fiind un efect
al dezvoltării economice, al degradării mediului înconjurător, al calamităţilor naturale şi
al accidentelor.

Existenţa oricărui risc atrage necesitatea asigurărilor, care oferă posibilitatea de evitare a
riscului sau a consecinţelor nedorite ale acesteia.

Sistemul de asigurări se defineşte ca fiind totalitatea instituţiilor care pe baza unor
norme şi garanţii oferă persoanelor asigurate posibilitatea recuperării pierderilor
provocate de accidente sau calamităţi naturale precum şi surse financiare suplimentare de
existenţă în cazul incapacităţii de muncă sau în caz de deces.

24
Sistemele de asigurări presupun existenţa unor fonduri de asigurări. Aceste fonduri se
realizează prin vărsăminte financiare ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.

Din punct de vedere al naturii lor asigurările pot fi:
- obligatorii
- facultative

Asigurările obligatorii sunt prevăzute prin lege în timp ce asigurările facultative se
realizează pe baza înţelegerii între părţi.

În sens general, indiferent de natura lor asigurările pot fi:
- asigurări de persoane
- asigurări de bunuri

Asigurările de persoane pot fi:
- asigurări de accidente
- asigurări de viaţă

Asigurarea se stabileşte prin lege sau prin contract de asigurare între asigurator şi
asigurat.

Contractul sau legea de asigurare prevede condiţii de asigurare sau obligaţii precise
pentru fiecare parte contractantă.

Operaţiile de asigurări presupun probleme de ordin juridic, de ordin tehnic şi de ordin
economic.

Matematicile actuariale au ca obiect de studiu rezolvarea problemelor de ordin
economic referitoare la asigurări. Matematicile actuariale au la bază elemente ale teoriei
probabilităţilor şi ale statisticii matematice.

Relaţia asigurat – asigurator presupune obligaţia asiguratului de a plăti la termenele
stabilite prin lege sau prin contract primele de asigurare asiguratorului, acesta având
obligaţia de a plăti suma asigurată la termenul stabilit sau în momentul în care se produce
evenimentul (riscul) asigurat.

În situaţia asigurărilor de persoane, asiguratul plăteşte primele de asigurare numai cât se
află în viaţă sau până la expirarea termenului de asigurare.

Primele de asigurare pot fi unice sau periodice.

Primele de asigurare unice se plătesc o singură dată pentru tot timpul asigurării, iar
primele de asigurare periodice se plătesc anual, trimestrial sau lunar.

Prin primă unică de asigurare se înţelege valoarea medie a sumelor plătite de asigurat.

25
2.FUNCŢII BIOMETRICE

Valorile primelor de asigurare pentru asigurările de viaţă se stabilesc prin introducerea în
calcule ai unor factori reprezentaţi prin diferite constante statistice determinate de
societăţile de asigurare.

Mortalitatea este unul dintre aceşti factori şi este influenţat de condiţiile de viaţă, vârstă,
profesie, sex.

Pentru o anumită colectivitate, mortalitatea se determină cu ajutorul unor variabile scalare
numite funcţii biometrice.

3. TEOREMA COMPUNERII CONTRACTELOR

Dacă A este o asigurare de viaţă compusă din asigurările parţiale
n
A A A ,..., ,
2 1
iar
n
P P P ,..., ,
2 1
sunt primele corespunzătoare asigurărilor parţiale atunci valoarea primei
totale pentru asigurarea de viaţă A este:

n
P P P P + + + = ...
2 1


Demonstraţie

Să notăm cu: X – valoarea actuală a sumelor pe care instituţia de asigurări le va încasa
pentru asigurarea A.


i
X - valoarea actuală a sumelor parţiale care urmează să fie încasate pentru
asigurările parţiale ) ,..., 2 , 1 ( n i A
i
=

Sumele se plătesc dacă asiguratul este în viaţă.

Primele de asigurare fiind valori medii ale variabilelor aleatoare X, respectiv
i
X se poate
scrie:

) ( );...; ( ); (
) (
2 2 1 1 n n
X M P X M P X M P
X M P
= = =
=


Având în vedere că:

n
X X X X + + + = ...
2 1


Obţinem:

) ( ... ) ( ) ( ) (
2 1 n
X M X M X M X M + + + =

26
Rezultă că:

n
P P P P + + + = ...
2 1


4. CALCULUL PRIMELOR LA ASIGURĂRILE DE PERSOANE

4.1. Prime nete unice, cu plată unică, în asigurările individuale de supravieţuire

Asigurarea se defineşte ca fiind un procedeu de creare a fondului de asigurare prin prima
de asigurare în vederea compensării pierderilor provocate de calamităţi şi accidente.

Să consideră o populaţie de indivizi de aceeaşi vârstă – x – (ani) pe care o notăm cu
.
x
M Fie A evenimentul ca o persoană din
x
M să fie în viaţă la împlinirea vârstei de (x+1)
ani. Probabilitatea de viaţă este probabilitatea evenimentului A.

Asigurarea (prima netă unică unitară) prin care asiguratul în vârstă de – x – ani va primi
la împlinirea vârstei de (x+n) ani suma de 1 u.m. se calculează cu relaţia:

x
n x x
x
I
I
V E
+
⋅ =

Se notează cu
x
D expresia:

x
x
x
I V D ⋅ =

Obţinem:

x
n x
x
D
D
E
+
=

Notaţiile au următoarele semnificaţii:

x
E - prima netă unică unitară
x
I - funcţia de supravieţuire
V - factor anual de actualizare
n - numărul de ani
x
D - număr de comutaţie

Numerele de comutaţie
x
D sunt indicate în tabele financiare.

Prima netă unică (P) pentru suma asigurată ) (
a
S se calculează cu relaţia:

27
x n a
E S P ⋅ =

Aplicaţie:

O persoană cu vârsta de x=20 ani încheie o asigurare de supravieţuire pentru n=10 ani,
suma asigurată fiind 100000 =
a
S RON. Să se calculeze prima netă unică P, dacă se
cunosc numerele de comutaţie: 33928 , 4921
20
= D şi 24269 , 1098
30
= D

4.2. Prime nete unice, cu plăţi eşalonate viagere, în asigurările individuale de
supravieţuire

Anuităţi viagere imediate, nelimitate şi anticipate

Se calculează cu relaţia:

x
x A
x
D
N
a =
) (


) ( A
x
a - reprezintă prima netă unică plătită de un asigurat cu vârsta de x (ani) pentru
asigurarea prin care urmează să primească pe toată durata vieţii sale, la începutul fiecărui
an câte 1 u.m.

Anuităţi viagere imediate, nelimitate şi posticipate

Se calculează cu relaţia:

x
x P
x
D
N
a
1 ) ( +
=
) ( P
x
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asigurat în vârstă de x (ani) pentru
asigurarea prin care urmează să primească pe toată durata vieţii sale, la sfârşitul fiecărui
an câte 1 u.m.

Anuităţi viagere imediate, limitate şi anticipate

Se calculează cu relaţia:

x
n x x A
x im
D
N N
a
+

=
) (


) ( A
x im
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – ani
pentru asigurarea prin care urmează să primească în următorii – n – (ani) , la începutul
fiecărui an, câte 1 u.m.

28
Anuităţi viagere imediate, limitate şi posticipate

Se calculează cu relaţia:

x
n x x P
x im
D
N N
a
1 1 ) ( + + +

=

) ( P
x im
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asigurat în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească în următorii – n – (ani) , la sfârşitul
fiecărui an, câte 1 u.m.

Anuităţi viagere amânate, nelimitate şi anticipate

Se calculează cu relaţia:

x
n x A
x nl
D
N
a
+
=
) (


) ( A
x nl
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească, dacă este în viaţă, peste – n – (ani) pe
toată durata vieţii sale, la începutul fiecărui an, câte 1 u.m.


Anuităţi viagere amânate, nelimitate şi posticipate

Se calculează cu relaţia:

x
n x P
x nl
D
N
a
1 ) ( + +
=

) ( P
x nl
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească, dacă este în viaţă, peste – n – (ani) pe
toată durata vieţii sale, la sfârşitul fiecărui an, câte 1 u.m.

Anuităţi viagere anticipate, amânate – r – (ani) şi limitate la – n – (ani)

Se calculează cu relaţia:

x
n r x r x A
x rlm
D
N N
a
+ + +

=
) (


29
) ( A
x rlm
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asigurat în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească (dacă este în viaţă) peste – r – (ani)
timp de – n – (ani), la începutul fiecărui an, câte 1 u.m.

Anuităţi viagere posticipate, amânate – r – (ani) şi limitate la – n – (ani)

Se calculează cu relaţia:

x
n r x r x P
x rlm
D
N N
a
1 1 ) ( + + + + +

=

) ( P
x rlm
a - reprezintă prima netă unică unitară plătită de asiguratul în vârstă de – x – (ani)
pentru asigurarea prin care urmează să primească (dacă este în viaţă) peste – r – (ani)
timp de – n – (ani), la sfârşitul fiecărui an, câte 1 u.m.

Aplicaţie

O persoană în vârstă de 40 ani încheie o asigurare prin care urmează ca de la împlinirea
vârstei de 60 ani să primească o rentă viageră anuală posticipată de 1000 RON.
Cunoscând numerele de comutaţie: 87 , 980 ; 14 , 106 ; 36 , 1520
61 61 40
= = = N D D , să se
calculeze prima netă unică (P) plătită de asigurat.

4.3. Prime nete unice în asigurările de deces

Asigurarea de deces nelimitată

Această asigurare este cunoscută şi sub denumirea de asigurare pe viaţă.

Se calculează cu relaţia:

x
x
x
D
M
A =

x
A - reprezintă prima netă unică unitară aferentă asigurării cu suma de 1 u.m. plătită
beneficiarului asigurării la mijlocul anului de deces al asiguratului.

Asigurarea de deces temporară

Această asigurare este cunoscută şi sub denumirea de asigurare de deces limitată.

Se calculează cu relaţia:

30
x
n x x
x
D
M M
A
+

=
ln


x
A
ln
- reprezintă prima netă unică unitară aferentă asigurării cu suma de 1 u.m. plătită
beneficiarului asigurării la mijlocul anului de deces al asiguratului, dacă acesta
decedează în perioada de valabilitate a asigurării (n – ani)

În funcţie de modul în care se face plata sumei asigurate, prima netă unică poate fi
anticipată sau posticipată.

Asigurarea de deces amânată – n – ani

Această asigurare se calculează cu relaţia:

x
n x
x nl
D
M
A
+
=

x nl
A - reprezintă prima netă unică unitară pentru suma asigurată de 1 u.m. plătibilă la
mijlocul anului de deces al asiguratului şi care intră în vigoare peste n – ani.

Asigurarea de deces amânată r – ani şi limitată la n –ani

Această asigurare se calculează cu relaţia:

x
n r x r x
x r
D
M M
A
+ + +

=
ln


Asigurarea de deces nelimitată cu plata la momentul decesului

Această asigurare se calculează cu relaţia:

) 1 ln(
) (
i
i
A A
P
x x
+ =
⋅ =
δ
δ


i – dobânda instantanee

x
A - reprezintă prima netă unică unitară pentru suma asigurată de 1 u.m. plătibilă la
momentul decesului asiguratului.




31
Aplicaţie

O persoană în vârstă de x=45 ani încheie o asigurare de deces pentru n=10 ani prin care
urmaşii săi să primească în cazul decesului său suma 000 . 10 =
a
S RON.
Cunoscând numerele de comutaţie:
. 1246 , 135 ; 2546 , 745 ; 4569 , 135 ; 0456 , 1800
55 55 45 45
= = = = M D M D
Să se calculeze prima netă unică (P).

4.4 Prime nete unice în asigurările mixte

Asigurarea mixtă generală

Această asigurare se calculează cu relaţia:

x
n x x
x
n x
x
D
M M
D
D
PAM
+ +

⋅ + ⋅ = β α
ln


x
PAM
ln
- reprezintă prima netă unică a asigurării mixte pe – n – (ani) prin care instituţia
plăteşte suma de - α - u.m. dacă asiguratul este în viaţă peste – n – ani sau
suma de - β - u.m. la decesul asiguratului dacă acesta a survenit înainte de
momentul – n.

Asigurarea mixtă cu sumă dublă

Această asigurare se calculează cu relaţia:

x
x n x
n x
D
M D
AMD
+
=
+
,

n x
AMD
,
- reprezintă prima netă unică a asigurării mixte cu sumă dublă prin care instituţia
de asigurări plăteşte suma de 1 u.m. dacă asiguratul este în viaţă peste n – ani
sau suma de 1 u.m. la decesul asiguratului dacă acesta a survenit înainte de
momentul n, iar în cazul supravieţuirii asiguratului la scadenţa poliţei instituţia
de asigurări îi oferă acestuia gratuit o asigurare de deces nelimitată.

Asigurarea mixtă cu termen fix

Această asigurare se calculează cu relaţia:

i
V
V AMF
n
n x
+
=
=
1
1
,



32
n x
AMF
,
- reprezintă prima netă unică a asigurării mixte cu termen fix de n – ani prin care
instituţia de asigurări plăteşte la scadenţa poliţei suma de 1 u.m. dacă asiguratul
este în viaţă peste n – ani sau suma de 1 u.m. la decesul asiguratului dacă acesta
a survenit înainte de momentul n.

Asigurarea mixtă cu termen fix şi sumă dublă

Această asigurare se calculează cu relaţia:

x
n x n
n x
D
M
V AMFD
+
+ =
,


n x
AMFD
,
- reprezintă prima netă unică unitară prin care instituţia de asigurări plăteşte
la termenul fix de n – ani 1 u.m. dacă asiguratul este în viaţă şi, ulterior,
aceeaşi sumă urmaşilor săi la decesul asiguratului oricând acesta s-ar
produce, fără ca asiguratul să mai plătească în plus dacă a supravieţuit
termenului contractului.

Aplicaţie

O persoană având vârsta x=35 ani încheie o asigurare mixtă cu sumă dublă care prevede
ca instituţia de asigurări să-i plătească peste n=15 ani suma 5000 = α RON dacă este în
viaţă sau să plătească urmaşilor săi, la sfârşitul trimestrului în care se va produce decesul
său, suma 2500 = β RON. Cunoscând numerele de comutaţie:
989 ; 875 ; 4300
50 35 35
= = = D M D , să se determine prima netă unică (P) plătită de
asigurat.



















33
Bibliografie

1. Baciu A. – “Matematici economice şi financiare”, Editura fundaţiei “România de
Mâine”, Bucureşti, 2003

2. Grama I.G. – “Asigurări şi reasigurări”, Editura “Europolis”, Constanţa, 2002

3. Matei A. – “Curs de matematici pentru studenţii economişti”, Editura fundaţiei
“România de Mâine”, Bucureşti, 1998

4. Purcaru I. – “Matematici financiare”, Editura “Economică”, Bucureşti, 1998



































34

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful