UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ- NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALEZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECT
DESEURI- TRATARE SI VALORIFICARE
VALORIFICAREA DESEURILOR LEMNOASE

Studenta: Iuliana Hantig An: 4 SIM Grupa: 3741/2 IPMI

INTRODUCERE.............................................................................................................................3 1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor..........................................3 1.2.1 Beneficii directe asupra mediului:.................................................................................4 1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:..............................................................................5 1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor....................................................................................5 1.4 Informatii generale despre deseul ales..................................................................................5 1.4.1 Soluţii de utilizare a rumeguşului: ...............................................................................8 CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL..............................................................9 CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL...........................................................11 PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE.........................................12 COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE VALORIFICARE, PROCESARE, DEPOZITARE...............................................................................................................................16 5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor..............................................................................16 5.1.1 Aprovizioare cu materie prima....................................................................................17 5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate..........18 ...............................................................................................................................................18 5.1.3 Mixarea si uscarea........................................................................................................18 5.1.4 Macinarea si presarea ..................................................................................................18 5.1.5 Ambalarea si depozitarea.............................................................................................19 5.2 Linia de peletizare automatizata.........................................................................................19 5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor.......................................................................................19 5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor ...............................................................................20 5.2.3 Instalatii automate de peletizare...................................................................................21 5.3 Linia de brichetare .............................................................................................................22 5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor...................................................................................22 5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor............................................................................23 ...............................................................................................................................................23 5.3.3 Instalatii de brichetat ...................................................................................................23 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................25

2

prin apariţia unui număr mare de societăţi comerciale care au ca obiect de activitate procesarea materialului lemnos şi obţinerea de cherestea.1 Scurt istoric despre rumegus si deseurile lemnoase După 1990 exploatarea forestieră din România a luat o amploare fără precedent. aschii. În urma acestor activităţi au rezultat milioane de metri cubi de rumeguş care au fost şi încă sunt depozitate neorganizat în diverse locuri: malul unor cursuri de apă. gropi de gunoi. Rumeguşul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi şi astfel pătrunde în apele de suprafaţă şi devine un factor de stres pentru animalele acvatice. Depozitarea în condiţii necorespunzătoare a acestui tip de deşeuri duce la afectarea profundă a mediului.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor Folosirea rumegusul sau talasul ca combustibil.php?action=100&type=9 3 . Durata de transformare a rumeguşului în îngrăşământ este cuprins între 15 şi 25 de ani şi ca urmare nu este corespunzător pentru agricultură. Ca urmare a faptului că în prezent se produc mari cantităţi de rumeguş din diverse esenţe de lemn şi ca urmare a impactului negativ asupra mediului se impune luarea unor măsuri urgente şi eficace pentru diminuarea cantităţii de astfel de deşeuri prin găsirea unor soluţii pentru utilizarea acestora. altele decat cele specificate la 03 01 04. talas. iar rumeguşul depozitat pe câmp efectează grav calitatea solului. 1. terenuri agricole. etc.INTRODUCERE Codul din clasificarea deseurilor 03 01 05 rumegus. râpe.ro/index. se poate face prin 3 metode: 1 http://www. este higroscopic. resturi de scandura si furnir. care nu mai poate fi utilizat pentru agricultură. putere calorifică medie în funcţie de specia arborelui.1 1.piata-deseurilor. Rumeguşul de lemn are o serie de particularităţi: greutate specifică mică. păşuni.

are impact direct asupra protejarii mediului inconjurator. 4 .Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare. Transformarea in brichete de combustibil. granule din lemn cu puterea calorica mai mare ca a lemnului brut.Mai economic decat motorina si gazul. spatiul de depozitare necesar este mult mai mare.Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica.Fata de produsele petroliere. Dezavantaje: .Arderea rumegusul in mod direct.reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce lucreaza in prelucrarea primara a lemnului. investitiile pentru sobele / centralele care folosesc pellets sunt subventionate de stat (ADEME).Procesul de fabricatie este mult mai costisitor.reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrarea anuala a circa 150. necesita numai o treima din spatiu de depozitare). Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumeguslui verde.In Franta si in Germania. 1.1 Beneficii directe asupra mediului: .000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultate din exploatarea lemnului. Transformarea in « pellet ». . Consumul de energie este considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor. . .2.Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive). . . Avantaje: .Este o energie renuvelabila si sigura. . .

. 1.reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2. brichete. . apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor din lemn. placi fibrolemnoase.dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate.conservarea si protejarea ecosistemelor. .a. Cod CAEN 2020 .cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curat recuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil. .2 Beneficii indirecte asupra mediului: .4 Informatii generale despre deseul ales 5 . .reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficientei energetice ca urmare a utilizarii peletilor. 2.reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibil pentru producerea energiei termice si electrice.imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselor de poluare. s. .reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase.261/28. panel.cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local.2. SO2. 1. Cod CAEN 5153 . placi din aschii de lemn. 1.12.293/2004 (MO 1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor Hotărârea de Guvern nr. cu combustibi ecologici din biomasa.2004) privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.. .protejarea solului. . NOX. furnire. peleti.) prin inlocuirea combustibililor petrolieri.Comert cu ridicata al materialului lemnos.Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj.

Fiecare fază de producţie are ca rezultat un produs intermediar caracterizat prin dimensiuni şi calitate.pentru debitare – margini . Rumegusul care pluteste intra in branhiile pestilor iar acestia se sufoca. rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF. rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului. prin Articolul 75 incearca sa stopeze defrisarile prost facute si aparitia respectivelor resturi. El are efecte grave si asupra vegetatiei de pe malurile raurilor cat si a animalelor terestre care vor sa consume aceasta apa. daca sunt depozitate necorespunzator reprezinta surse pentru incendii. Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata. Codul forestier. sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn. Chiar sub forma bruta. pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie. Talujul si rumegusul impreuna cu toate celelalte resturi de lemn care sunt deversate in apele raurilor reprezinta pentru pesti o adevarata otrava. De exemplu. aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. Un procent de 30 % este valorificat prin vanzare catre perfoane fizice sau juridice care il folosesc ca agent termic sau materie prima in productie ( ex: productia de PAF ). Fabricile de cherestea sunt cei mai mari producatori de asemenea resturi care variaza de la rumegus la taluj. poate contamina solul. . apele si de asemenea genera 6 . Deseurile rezultate in procesul tehnologic al societatii sunt de tin deseu neimpregnat cu lacuri sau vopsele. de combustibil. ramuri. gaz generator de cancer al gatului. In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele tipuri de deseuri : .pentru exploatare forestiera – craci. prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehida. Rumegusul si cheresteaua. talas . Pentru maximizarea valorificării produselor intermediare de calitate inferioară (clasele D şi E) se foloseşte operaţia de tăiere rezultând tocătura necesară în industria celulozei şi a hârtiei. In plus. Pentru a scapa de aceste resturi cei care exploateaza lemnul le arunca in apele celui mai apropiat rau. Evidenta gestiunii deseurilor conform legilor in vigoare pe tip de deseu : rumegus si talas. coaja . Rumegusul si talasul este depozitat pe platforme special amenajate. talas si rumegus .Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. Parte din aceste produse -40 % este valorificat prin ardere in centralele unitati in vederea obtinerii agentului termic.

La aceasta etapa. Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur.distrugerea habitatului acvatic. in prezenta apei. substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi. 7 . lignina. Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate. acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. necesar pentru biodegradarea lui. levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui. Chiar daca provine de la o sursa naturala. Generarea levigatului. nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.75 mg/L 150-250 mg/L 15-50 mg/L 25-85 mg/L 6-12 mg/L canalizare Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. datorita ploilor frecvente. In timp indelungat. Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat cea masurata la canalizarea municipala ( vezi Tab. lignana. Consumul biochimic in oxigen al levigatului.1 ) si deci. adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. In apa. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. Apa poluata este mai bruna.3 mg/L 22 mg/L 8.1 Concentratiile compusilor chimici ai levigatului Compus chimic Consum oxigen Amoniac Nitrogen organic Fosfor biochimic de Concentratie a levigatului Apele de (mg/L = orasene milligrammes/litre) 2 970 mg/L 0. are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare. deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala. Tab.

pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substanţe petroriele. . Din cantitatea de lemn taiata direct in padure. .1 Soluţii de utilizare a rumeguşului: . 1.4. datorită capacităţii mari de absorbţie. pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. poate fi considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare. chiar din lemn brut adica netratat.în compostul din agricultură dacă este introdus în cantităţi mici.realizarea plăcilor fibro-lemnoase. rumeguşul de lemn poate fi adăugat în masa de fibre lemnoase până la un anumit procent care depinde de tehnologia de fabricare a plăcilor.Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic. deoarece asigură solului o bună permeabilitate şi friabilitate. . Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca: .Rezulta ca deseurile din lemn.Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi. . este generata de prelucrarea lemnului. doar jumatatea este exploatabil ca a tare. Rumeguşul este apoi colectat şi incinerat 8 . 60% . Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase. Majoritatea deseurilor din lemn .Este inflamabil.

nr. nr.09.2006 (M.2006 şi al Ministrului Integrării Europene nr. nr.Of.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.Of.09.2000) privind regimul deşeurilor Ordonanţa de urgenţă nr.01.12. regional şi judeţean Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1364/14.2006 (M.2003) privind aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor – plan naţional de etapă Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. nr.01.Of.Of.Of.Of. nr. 210/28.10.04. 61/06.08. 113/24.06.02.2004 (M. 187/19.2002 (M. 1470/09.2001 (M.Of.2007) privind Procedura de participare a publicului la elaborarea. 411/25.06.2006) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr. 38/18.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitar în domeniul protecţiei mediului – M. adoptate sau aprobate la nivel naţional.2003 (M. 1499/21.2007) Hotărârea de Guvern nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor Hotărârea de Guvern nr. 232/04. 856/16.03.Of. 66/29.2007 (M.2007) privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.09.2007) de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor 9 . inclusiv deşeurile periculoase (completată de Hotărârea nr.01. 426/18. 78/16. nr. 27/15. nr.12.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor Hotărârea de Guvern nr. 123/30.2006 (M.01.07.03.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. 790/19. 1385/29.09. nr.2000 (M. nr.07. modificarea şi revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor. 954/18.Of.Of. 78/2000 privind regimul deşeurilor Legea nr.12.CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL Legea nr. 659/05. 283/22.

01.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private Ordinul MAPM nr. nr. nr.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.07.02. 802/25. 86/26.Of.2005 – M.2005) 10 .12.2007 (M.Of. nr. 1101/07.2005) Hotărârea de Guvern nr.Of.2002 (M. 128/14.03.01. 951/06.Of.04.Of.09. 863/26. 52/30.Of.Of. 309/07. 860/26.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor Hotărârea de Guvern nr.2002 (M. Ordinul nr. 160/06. 268/31. 1037/25.11.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.Of.M.2006 (M.11. 210/25.M.2004 (M.11. 985/97. 1230/30.Of.Of.04. 332/28.2002) privind incinerarea deşeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 757/26.10. 497/25.06.03.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr.2004.09. 1213/06.09.2005 M. nr.2004 . nr.03. nr.2002 (M.Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. nr. nr.2005) Ordinul MAPM nr. nr.01.2005 .09. 52/30. nr.

1882/2003. 11 .CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de: Directiva 91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr.

61/06.09.2000) privind regimul deşeurilor • Ordonanţa de urgenţă nr.07.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/15.06. 426/18.Of.Of. nr.2007 pentru modificarea şi completarea 12 . 411/25.PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE CADRUL EUROPEAN CADRUL NATIONAL • Legea nr. nr. 856/16.Of.Of.08.2006 (M.06.2000 (M.09.2007 (M. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1882/2003 Hotărârea de Guvern nr. 210/28.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. 283/22.09.2006) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/16. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor • Legea nr.01. inclusiv deşeurile periculoase (completată de Hotărârea nr.2001 (M.Of. 659/05.01.2007) privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr. 790/19. 78/2000 privind regimul deşeurilor • Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile modificată de: Directiva 91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr.2002 (M. 38/18.03. nr.

unor acte normative care transpun acquis–ul comunitar în domeniul protecţiei mediului – M.Of. adoptate sau aprobate la nivel naţional.2006 (M.Of. 1385/29. modificarea şi revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor.Of.2003) privind aprobarea Planului naţional de gestionare a deşeurilor – plan naţional de etapă • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.01. 954/18. 1470/09. 123/30.2006 şi al Ministrului Integrării Europene nr.2007) de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor 13 .03.12.Of. nr.Of. nr. nr.2007) • Hotărârea de Guvern nr. 66/29. 232/04. 187/19.04.12.12.2004 (M. nr.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor • Hotărârea de Guvern nr. 1499/21. 1364/14.01.2003 (M.09.2007) privind Procedura de participare a publicului la elaborarea. 113/24.2006 (M.10. nr. regional şi judeţean • Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.02.

09.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului 14 .04.07.Of. nr. nr.01.Of.2005 – M.Of.• Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. nr.09.M.11.09.06.Of.2002 (M. nr. 951/06.2007 (M.09. 860/26.Of. 210/25. nr. 863/26. Ordinul nr. 52/30. 497/25. 52/30. 1037/25.2006 (M.2004.10.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private • Ordinul MAPM nr. nr.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor • Hotărârea de Guvern nr. 985/97. 1213/06. 309/07. 802/25.2002 (M.01.2004 .03.Of.2005) • Ordinul MAPM nr.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr.

160/06.Of.• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. nr.12.02. nr.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.2005) • Hotărârea de Guvern nr.03.Of.M. 1230/30.2005) 15 . 268/31.11.M. 86/26. nr.2002) privind incinerarea deşeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 332/28.Of.Of.2002 (M.03.01. 1101/07.2004 (M. 757/26.11.2005 .2005 . 128/14. nr.04.

1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor Fluxul tehnologic (prezentat in Fig.COLECTARE.1) cuprinde urmatoarele etape: alimentarea cu materie prima . TRANSPORT. PROCESARE. macinare si presare material . 16 . mixarea si uscarea . METODE DE VALORIFICARE. asezare in saci de plastic si depozitare. SORTARE. sortarea si omogenizarea materiei prime. DEPOZITARE 5. ambalare in saci plastic .

Transportul deseurilor are loc de pe distante scurte de 1-50 km catre puncte stabilite din fondul forestier.Fig. Agentia de Protectie a Mediului ii va determina pe agentii economici care au ca obiect de activitate explotarea si prelucrarea lemnului in diferite faze sa elimine depozitarea pe sol a deseurilor rezultate in urma prelucrarii si sa transporte aceste deseuri la centru de colectare si prelucrare a lor. Aprovizionarea cu materie prima se va realiza zilnic. In plus putem sublinia faptul ca exista amenajate in prezent mai multe platforme de depozitare a rumegusului in zona.1 Aprovizioare cu materie prima Pentru functionarea la capacitate a instalatiei de peletizare. fie din tocarea deseurilor din lemn de calitate inferioara. depaseste insa capacitatea de prelucrare sau depozitare in conditii optime. Volumul deseurilor rezultate anual din exploatarea lemnului. Acestea constituie o sursa de aprovizionare gratuita pentru firma. Firma isi asigura din productie proprie circa 40. materia prima necesara se ridica la circa 150. Acesta provine fie direct din exploatarea primara a lemnului. urmand ca diferenta de 110. puncte in care vegetatia forestiera are caracteristici stationare bune. Odata cu darea in functiune a instalatiei de peletizare. Firma va avea amenajata o platforma acoperita pentru depozitarea rumegusului.000 mc sa fie asigurata din colectarile in zona.000 mc rumegus anual.000 mc anual. Conform datelor furnizate de Agentia de Mediu exista peste 100 de firme care isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii brute a lemnului prin activitatea carora rezulta deseuri lemnoase. cu camioane proprii in cazul rumegusului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zona. Prin darea in functiune 17 .1.1 Schema de principiu a fluxului tehnologic 5. Mentionam ca pe raza in care ne vom desfasura activitatea nu exista nici o alta societatea care are ca obiect de activitatre recuperarea si transformarea acestor deseuri.

18 .4 Macinarea si presarea Rumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentru peleti. iar in alte parte in arzatorul uscatorului. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) produce totodata suprafata lucioasa a peletilor. La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici. Sparturile sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupa acesta sunt introduse in presa.000 mc de deseuri lemnoase. Dupa uscare o parte din rumegus este transportat in siloz pentru a intra in procesul de productie.a instalatiei de peletizare . La iesirea din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius. datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza. importanta in etapa prinderii automate initiale.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate Selectarea materiei prime care va intra in procesul de productie ( prin site de separare a pietrelor si detector de metale ) si tocarea deseurilor lemnoase mai mari de 10 mm. In exteriorul halei de productie exista un utilaj numit tocator ce are ca rol producerea materiei prime necesare producerii peletilor. O linie de peletizare cu o capacitate de 8t/h prelucreaza anual circa 150. Talasul este apoi presat printr-o extrudare.1. 5. 12% din volumul deseurilor rezultate este eliminat si prelucrat in totalitate.1.3 Mixarea si uscarea Uscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 % in uscator la temperatura de 100-450 grade Celsius. 5. 5. rezultand astfel necesitatea si oportunitatea unor proiecte de investitii in instalatii de peletizare rumegus. La urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tanc de maturare unde se adauga un procent oarecare de umiditate.1. etapa in care liantul aflat in lemn devine activ. formand astfel peletii.

in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn.1 Beneficiile utilizarii peletilor Peletii din lemn sunt combustibili ecologici. talasrezultate in urma prelucrarii acestora in industria de profil.2 Linia de peletizare automatizata 5. Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunirea cerintelor de incalzire rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi .5. sunt in cantitati mai mult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si in prezent aproape de loc utilizate.rumegus . . Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primul rand au o putere calorica de 5.5 Ambalarea si depozitarea Dupa presare.diesel : 1000 l. Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de productie este reintrodus in procesul de fabricatie. economici si neutri privitor la emisiile de CO2. .2. comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire. In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte mare pentru acest produs. trecuti printr-o sita si incarcati in saci de 15 kg din PE si depozitati. 5. Bogatele Paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentru producerea de peleti. 19 .1. lemnul rezultat in urma taieriilor programate ca si deseurilor. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora. ori in combinatie cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fara dezavantaje de ordin ecologic decurgand de aici. Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibili traditionali mai ieftini ca pret cum sunt: .3 kw/kg care este 1. iar in al doilea rand cu peleti si cu sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti se poate obtine o incalzire ce poate fi controlata (pentru ca aportul de combustibil este reglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in acest fel fata de lemnul normal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament optim.5 ori mai mare decat lemnul. peletii sunt raciti pana la temperatura de 15-20 grade Celsius.GPL: 1370 l.gaz metan : 957 mc.

Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici. Fig. 2 Forma si dimensiunea peletilor 20 . .densitate > 1120 kg/mc.lungime < 50 mm. .Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizare a energiei curate si regenerative.umiditate < 12 %. datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.diametru 4-10 mm.2 Caracteristicile tehnice a peletilor Acestea sunt: . Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarea rumegului in diferite conditii. 5.putere calorica 5000-6000 kj/kg . . fiind un produs ecologic. Acestia reprezeinta alternativa de incalzire domestica cea mai curata iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene. Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentru producerea peletelui nu se utilizeza nici un aditiv pentru lipire. in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila. De obicei acestia se produc prin presare rumegului rezultat la gater.2.continut cenusa < 1%. . . din tocatura de lemn produsa in tocatoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de slaba calitate.

21 . peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate si caldura.Peletii sunt de forma cilindrica (Fig. suedez “ SS 187120 “ si german “ DIN 51731 “ Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat. in care intreg procesul de productie este automat. 5. si respecta standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC.2. de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si 10-30 mm lungime conform standard austriac “ ONORM M 7135 “. Cu o dezvoltare rapida a segmentului de piata. fiind instalatii de ultima generatie tehnologica. 93/94/EEC. 89/392/EEC. Peletii sunt si o modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.2) . Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea Europeana. de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. 91/368/EEC. 89/366/EEC. ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume.3 Instalatii automate de peletizare Din punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peletilor are un circuit inchis si mai ales ecologic.

Fig. masina ambalat. tocator deseuri lemnoase. masina presat. 22 . uscator rumegus verde. Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentru centralele termice. etc.3 Linia de brichetare 5. pentru comparatie energetica se poate considera ca 2 kg de brichete elibereaza energie echivalenta cu 1 Nm3 gaz metan sau 1 kg de petrol.3. In cadrul obiectivului nu se utilizeaza nici o substanta toxica. Intreg procesul de productie este automatizat si monotorizat in camera de control pe monitoare.3 Masina de peletizare Aceste instalatii ( Fig. gratar. Din acest motiv se poate considera ca brichetele sunt neutre din punct de vedere al poluarii cu CO2. In acelasi timp. Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu cantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor in urma procesului de fotosinteza. ele constituie o sursa de energie economica si prietenoasa mediului inconjurator avand o putere calorica dubla fata de cea a lemnului din care provin. racitor peleti. sobe. 5. fara lianti sau aditivi chimici si sunt libere de impuritati fiind produse prin presarea rumegusului uscat rezultat de la prelucrarea lemnului. In plus. Capacitatea instalatiei este de 8 t/ora. fara suspensii la toate fazele de lucru. lignina (un compus existent in lemn) este eliberata si functioneaza ca un liant astfel formandu-se o bricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetica ridicata.3 ) se compun din: sortator. boilere.1 Beneficiile utilizarii brichetelor Brichetele sunt formate 100% din lemn pur. Instalatia automata de peletizare a fost conceputa de catre producator astfel incat pulberile fine din lemn sunt captate si reintroduse in circuit. In timpul procesului de uscare.

3 Instalatii de brichetat 23 .5% substante volatile: 80.03 kg/dm3 dimensiuni: Ø (diametru) 70x70mm ambalaj: saci din polietilena Fig.5.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor Acestea sunt: putere calorica: aprox 4700 cal/kg ~ 19 MJ/kg ~ 5.4 Procesul de brichetare si impachetare 5.43% greutate specifica: 1.3.02% cenusa: 0.5 KWh/kg umiditatea relativa: 6.3% sulfuri: 0.3.

Capacitatea de productie: 180/300 Kg/h. Masina de brichetat ( Fig. Calitatea superioara a constructiei masinii face masina durabila si fara probleme. Lungime bricheta: 20-300 mm. Putere motor principal: 15/22 Kw. fara adaugare de adezivi. topit. Diametru bricheta: 50 mm . are o greutate specifica egala cu aproximativ 160-200 kg /m3. Brichetele obtinute din materiale granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un adaos de alte materiale adezive.Seria Brik a preselor mecanice de brichetat este adecvata pentru indeplinirea cerintelor clientilor care au nevoie sa compacteze cantitati mari de resturi. Greutate aproximativa: 2200 Kg. Productie orara se refera la un material care.5 ) este o masina hidraulica de compactat materiale granuloase in vederea reducerii volumului. 24 . garantand în acelasi timp înalta performanta si eficienta in prelucrarea non-stop. Materialul ce trebuie brichetat trebuie sa fie celulozic si uscat (avand un continut de umiditate intre 10 si 14%). Presa mecanica de brichetat dezvolta o forta de compresie de aproximativ 2000 Kg pe centimetru patrat pentru a obtine o bricheta de inalta calitate avand o inalta greutata specifica si un remercabil volum redus. în starea sa initiala.

www. Oviduiu Nemes 4. rezervor de racire.aerostil.5 Masina de brichetat Seria Brik Masina de brichetat este o masina hidraulica de compactat materiale granuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materiale granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un adaos de alte materiale adezive.anpm. BIBLIOGRAFIE 1.ro/explicativ/Cod_CAEN.SRL 2. dispozitiv de final de ciclu.Prof. http://www. panou de comanda cu programator PLC vizualizare ciclu de lucru.Fig.ro 3. Curs DTV. indicator de nivel pentru rezervorul de ulei. vizor. sonda de nivel. Masina este echipata cu grup hidraulic. SC.html 25 . Se pot bricheta toate speciile lemnoase cu diferite granulatii realizand insa diferite capacitati de productie functie de specia si granulatia materialul utilizat. Umiditatea materialului granular lemons ce urmeaza a fi compactat trebuie sa fie cuprinsa intre 8 – 14% pentru a obtine o bricheta compacta de calitate.ALCOTIM-VASALCOMIT.

26 .

27 .5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful