P. 1
First Steps in English Language

First Steps in English Language

|Views: 11|Likes:
Published by Veronica Tudorancea
Primii pasi în limba engleză...
Primii pasi în limba engleză...

More info:

Published by: Veronica Tudorancea on Mar 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

Sections

  • TendinŃe în vorbirea curentă:
  • Cazul substantivelor
  • 1. După formă:
  • 2. După conŃinut:
  • Exprimarea timpului cronologic
  • Moduri personale:
  • Formele persona1e ale verbului
  • Formele impersonale ale verbului
  • Diateza pasivă
  • Verbele modale
  • Verbele auxlliare
  • ComparaŃia adverbelor

Lucia Stoicescu

First Steps in English Language Primii paşi în limba engleză...

1

2

Articolul
Articolul este partea de vorbire care individualizează obiecte şi fenomene îndeplinind funcŃia de determinant. Este considerat „determinantul propriu-zis", pentru că el nu poale fi o parte de vorbire independentă, el contribuie doar la determinarea unică sau individuală a substantivului pe care îl însoŃeşte. Aproape fiecare substantiv dintr-o propoziŃie engleză este însoŃit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela din limba română. Articolul este redat prin: a) articolul hotărât the; b) articolul nehotărât a sau an; e) articolul zero sau neexprimat. Articolul are poziŃie fixă: înaintea substantivuJui.

Articolul hotărât (the)
- se pronunŃă [∆↔] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window... - se pronunŃă [∆ι] înaintea vocalelor sau semivocalelor: the eye, the artist, the honour... - pronunŃarea [∆ι]este, de asemenea, folosită pentru subliniere : „The” is an article. „The" este articol. Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la singular, cât şi la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat: The box is on the floor. Cutia se află pe jos. The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos. The student is learning English. Studentul învaŃă englezeşte. The boys were running fast. BăeŃii alergau repede. The apare după prepoziŃii: in the library (în bibliotecă) on the table (pe rnasă) to the museum (la/spre muzeu) În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu: • substantive nume proprii de ape, munŃi,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule, golfuri, canale: the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa), the Carpathians (CarpaŃii), the Alps (Alpii), the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
3

The Morning Star construcŃii genitivale cu of: the streets of the town (străzile oraşului) the waves of the sea (valurile mării) cu substantive urmate de o propoziŃie care răspunde la întrebările: care?. the Christina nume de evenimente istorice : the First World War (Primul Război Mondial). tile world (Lumea). the earth (pamantul) nume de vase. ce fel de?: The man who is speaking is my brother. the sky (cerul). This is the house which I live in. ambarcaŃiuni: the Titanic. Aceasta este casa în care locuiesc.: the sun (Soarele). • substantive compuse: nume de Ńări: the United States (Statele Unite). the transformă adjective în substantive beautiful (adj. the moon (Luna). astrologie etc. – frumosul). Bărbatul care vorbeşte este fratele meu. the English Channel (Canalul Mânecii). the sick (bolnavii) the English (englezii). the Gulf of Mexico (Golful Mexic). the Plague (Ciuma) nume de ziare: The Times.the Shetlands (insulele Shetland). primul) ajută la formarea adjectivelor şi numeralelor ordinale: the second (cel de) al doilea the fifty-sixth (cel de) al cincizeci şi şaselea 4 . the Gulf War (Războiul din Golf). denumeşte clase. grupuri. – frumos)/the beautiful (subst. the poor (săracii) the blind (orbii). the United Kingdom (Regatul Unit) nume de instituŃii oficiale: the W'hite House (Casa Albă) the Kremlin (Kremlin) the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe) the British Museum (Muzeul Britanic) substantive care denumesc obiecte din univers. persoane de acelaşi fel: the rich (bogaŃii). the French (francezii) the Romanians (românii) ajută la formarea superlativului relativ: the best (cel mai bun) the earliest (cel mai timpuriu.

se foloseşte în expresii: 5 .se foloseşte cu denumiri de măsuri (timp. He is an Englishman. numele capătă sensul de „familia. three miles an hour (trei mile pe oră) . Dar când apare un nume de familie la plural. an idea. a child. an actor Notă: Se urilizează co substantive la singular! Presupune ideea de număr. My sister became a doctor.". numele de persoane nu primesc articol. naŃionalităŃi: Mr.pronumele little (puŃin) şi few (puŃine).în expresii: for the time being (deocamdată.numerale. pentru moment) in the long run (până la urmă) on the whole (în general) at the beginning (la început) in the end (la sfârşit) by the way (apropo) in thet seventh heaven (în al nouălea cer) on the rocks (pe geantă (familiar)) the day after tomorrow (poimâine) Notă: De regulă. a magazine an – cu substantive care încep cu o vocală: an egg. distantă. . Dl. . the Browns (familia Brown) the Kramm (familia Kramer) the Danes (danezii (popor)) the Poles (polonezii (popor)) Articolul nehotărât (a/an) a – cu substantive care încep cu o consoană: a box. El este englez. . pentru a indica o cifră aproximativă: (about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane) .poate întocui numeralul one: a hundred (one hundred) – una sută a map (one map) and two paintings – o hartă şi două tablouri . once a day (o dată pe zi).. Brown este profesor. Sora mea a devenit medic. twice a week (de două ori pe săptămână). Brown is a teacher. profesii.se foloseşte cu substantive care se pot număra (countables): a man (un om) an idea (o idee) . Am puŃin timp – destul. cărora le oonferă un plus de cantitate: I have little time.se foloseşte obligatoriu cu: denumiri de meserii.. Am puŃin timp – deloc. cantitate): I have a little time.

Regatul Unit este format din ScoŃia. We went for a walk on London Bridge. Am făcut o plimbare pe Podul Londrei.to have a mind to (a avea chef de) to take a fancy to (a îndrăgi) once in a blue moon (din an în Paşte) to keep an eye on (a nu stăbi din ochi) all of a sudden (brusc) AtenŃie! Articolul nehotărât nu se foloseşte cu substantive nenumărabile: I bought an iron yesterday. cafeaua.hate. Wales and Nonhern Ireland. Anul trecut. England. Light travels faster than sound. wisdom etc. singurul oraş cu articol). games. cu denumiri de continente. am vizitat ltalia şi FranŃa. clădiri. Acest gard este din fier. străzi. A plecat în mai şi s-a întors în martie. I like milk. I like spring. Am cumpărat un fier de călcat ieri. Casa noastră se află pe strada Oxford. oraşe (exceptie: the Hague (Haga). cu denumirile limbilor: I learn English. ÎnvăŃ engleza. Graba strică treaba. Îmi place primăvara. Nu haina face pe om. Ne întâlnim luni. łara Galilor şi Irlanda de Nord. We visited Bran Castle. Articolul zero Desemnează lipsa articolului. Locuiesc în Bueureşti. music. muzica. obligatoriu: cu substantive ce denumese zilele săptămânii. I live in Bucharest. teatrul. Thtatre. He left in May and returned in March. Am vizitat castelul Bran. provincii. Untdelemnul este mai uşor decât apa. poduri: Last year we visited Italy and France. Pe masă se află cărŃi. happiness. Îmi plac laptele. The United Kingdom is made up of Scotland. Our house is on Oxford Street. joy. coffee. Lumina se deplasează mai repede decât sunetul. jocurile. lunile anului. În proverbe şi limbaj ştiinŃific: Haste makes waste. anotimpurile: I'll meet you on Monday. comitate. dar: This fence is made of iron. cu substantive abstracte care nu au formă de plural: love. 6 . Se foloseşle: cu substantive la plural (indică obiectele oarecare în general): Clothes do not make the man. Ńări. Books aire on the table. cu substantive nume de materie: Oil is lighter than water. Anglia.

în limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. Unii oameni cred în dragoste la prima vedere. Cazuri când omitem articolul (situaŃii care nu produc modificări de sens): .în indicaŃii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right. fie pur şi simplu greşe1i de exprimare. AngajaŃii trebuie să respecte regulile de protecŃie a muncii. 7 . . Un prieten deal meu mi-a spus despre asta.în expresii: at random (la întâmplare) in time (la timp) for good (pentru totdeauna) hand in hand (mână în mână) at dawn (în zori) bag and baggage (cu căŃel şi cu purcel) by ear (după ureche) side by side (unul lângă altul) by mistake (din greşeală) Notă: Articolul zero îndeplineştc funcŃii precise. iar înlocuirea lui poate atrage după sine fie schimbări de înŃeles. . Bătrâna se îndreaptă spre canapeaua din dreapta (scenei).în vorbirea familiară: (A) Friend of mine told me about it. .Some people believe in love at first sight.

inclusiv numele de naŃionalităŃi şi limbi. day compuse (formate din două elemente): childhood. sărbători : January. reading.nume proprii: . ziare. Substantivele din limba engleză pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: 1. MP (Member of Parliament). Mirs sau Ms – apelalive pentru femei căsătorite sau necăsatorite.diviziuni temporale.substanŃa constitutivă a unor obiecte: wood. continente. munŃi: London. După formă simple: boy. people . gymnasium).nume de instituŃii: the Grand Hotel.localităŃi. După conŃinut comune. Europe. meal. (Misses). The Sunday Times .Substantivul Denumeşte obiecte în sens foarte larg. 8 . fenomene.mai multe elemente de acelaşi fel: family. număr şi caz. lucruri. The Alps . are categorii de gen. adică fiinŃe. ape.din verbe: cook. Mrs. boxing prin contragere.un element dintr-o categorie de obiecte de acelaşi fel: table. lab (laboratory). 2. Mr. school . (Mister). steel .nume de cărŃi. worry. şi pe lângă funcŃia de subiect în propoziŃie mai poate fi echivalentul unei propoziŃii sau fraze. Ńări. Independence Day . the rich .abstracŃiuni: difficulty. gym (gymnastics. Romania.persoane: Churchill . abrevieri: ad (advertisement). fall. fridge (refrigerator). peace . the evil. classroom prin conversie (din alte părti de vorbire): . reviste: Hard Times. We are Romanians.the Danube.din adjective the good. He speaks English. Sunday. the British Museum Notă: în limba engleză substantivele proprii se scriu cu literă mare. El vorbeşte englezeşte. denumesc: . schoolboy. Noi suntem români.

deer (căprioară) Plurale străine (mai ales în limbajul ştiinŃific): us→ i stimulus – stimuli um→ a datum – data 9 . cât şi singular.aceeaşi formă la singular şi plural: baracles (baraci). species (specie). nenumărabile A. child – children (copil) . Substantivele numărabi1e au atât plural. pluralul neregulat: -th devine -ths: bath – baths (baie) . mottoes (moto) volcano – volcanos. numărabile B. Sunt doi de A şi trei de 2 în numărul acelei maşini englezeşti.Numărul substantivelor Din punct de vedere al ideii de număr.schimbarea vocalei: man – men (bărbat) foot – feet (picior) mouse – mice (şoarece) . sediu). AtenŃie! Forma fără apostrof este mai frecvent folosită. -fe devin -ves: half – halves (jumătate).forme neregulate pluralul regulat: se formează prin adăugarea lui -s la forma de singular: book – books (carte) table – tables (masă) boy – boys (băiat) class – classes (clasă) nose – noses (nas) Există substantive care au două forme de plural: banjo – banjos. a boy – two boys museum – museums child – children Există două forme de plural: .terminaŃia – en : ox – oxen (bou). works (uzină) sheep (oaie). banjou (instrument muzical) motto – motlos. volcanoes (vulcan) zero – zeros. mouth – mouths (guri) -f. There are two A's and three 2's in the number of that English car.forme regulate . MP's etc. A’s. series (serie). substantivele în limba engleză pot fi: A. numeralele şi abrevierile formează pluralul prin adăugarea unui apostrof şi -s. knife – knives (cuŃit) . zeroes (zero) Notă: Literele. 1920's. headquarters (cartier general.

shorts. food. soap o bucată de ciocolată. deci au formă doar de singular sau doar de plural • numai formă de singular: sugar. Naples. advice. o pereche de foarfece) a pair trousers (o pereche de pantaloni. pants. economicsf. mumps (oreion) – nume de ştiinŃe : aesthetics. butter. a bag of piece a slice of cake bacon a loaf piece of bread a bar of chocolate. glasses. chalk. pyjamas. an item of. jam. darts – nume proprii: Athens. bread. bowls. un pantalon) 10 . scissors – îmbrăcaminte : jeans. compasses. coală de hârtie a piece of advice un simplu sfat an item of information o fărâmă de informaŃie a bit of interest un pic de interes • numai formă de plural: – unelte: binoculara. cards. Substantive nenumărabile au formă nemodificată.caantităŃi se folosesc cuvinte ca : a piece of. fruit. trousers Notă: Aceste substantive se numără cu ajutorul cuvântului pair: a pair of scissors (o foarfecă. politics – nume de jocuri : billards.bacterium – bacteria us →ora corpus – corpom us → era genus – genera a → ae alga – algae larva – larvae on → a criterion – criteria phenomenon – phenomena o → i graffito – grsfliti Notă: Aceste plurale pot avea şi forme cu -s'. a bar of. întâlnite mai ales în vorbirea curentă: antenna → antennas →antennae Formula → formulas → formulae bureau → bureaus →bureaux B. săpun a lump of sugar o bucată (cub) de zahăr a sheet of paper o foaie. wisdom. information – boli: meastes (pojar). overalls. phonetics. silver. Wales Notă: Pentru a delimita anumite. gold.

substantive nume de obiecte 1. substantive nume de animale 3. cu înŃelesuri diferite: advice (sfaturi) advices (inştiintari. it – neutru sau 1. lion -lioness (leu – leoaică) • genul substantivelor se identifică de obicei cu ajutorul pronumelor care se referă la ele şi care au forme diferite după gen: he – el. drapel) manners (purtare) damages (despăgubiri) regards (salutări) camings (căştig) remains (resturi) fireworks (foc de artificii) savings (economii) outskirts (periferie) archives (arhivă) holiday (vacanŃă) goods (marfă) AtenŃie! Există suhstantive care au două forme.a pair of glasses (o pereche de ochelari) AtenŃie! Există numeroase substantive folosite doar cu forma de plural. she – ea. avize) colour (culoare) colours (drapel) glass (pahar) glasses (ochelari) custom (obicei) customs (vamă) damage (avarie) damages (despăgubiri) pain (durere) pains (osteneală) Genul substantivelor În limba engleză. de regulă terminate în -s arms (arme) funds (fonduri bănşti) colours (steag. în afara cazurilor în care genul este marcat formal: boy – girl (bălat – fată). substantivele ce denumesc persoane de sex bărbătesc sunt de gen masculin: man (barbat) brother (frate) • cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin: woman (femeie) sister (soră) Notă: masculin – feminin → cuvinte direrite father king monk – – – mother queen nun (tată – mamă) (rege – regină) (călugăr – călugăriŃă) 11 . substantive nume de persoane 2.

He asked her a question. river. sun. friend (prieten(ă)). professor. – neighbour (vecin(ă)).(unchi – mătuşă) terminaŃia -ess actor – actress (actor – actriŃă) host – hostess (gazdă) negro – negress (negru – negresa) → terminaŃille -ine. mercy (abstracte) → uncle – aunt } 12 . liberty. terror (violenŃe) ocean. chairman (preşedinte). devotion. cât şi pentru masculin: – artist. munfer. vanity → fortune. – numele de animale mari sunt în general de genul masculin (se întocuiesc cu pronumele he) – numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se întocuiesc cu pronumele it) – cuvinte diferite pentru sexe diferite horse (he) – cal cock – hen (cocoş găină) mare (she) – iapă dog – bitch (câine – căŃea) frog (it) – broască drake – duck (raŃă) gander – goose (gâscan – gâscă) he-goat – Ńap tom-cat – motan she-goat – capra she-cat – pisica 3. hope (blândeŃe. Profesorul (el) a întrebat elevul (ea). – numele de obiecte sunt de genul neutru: Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta? It (umbrella) is in my bag. wind (fenomene naturale) the Danube (fluvii) the Alps (munŃi) feminin: → affection. male. trăsături de caracter) → ambition. Este în geanta mea. -er.jealousy. Notă: În vorbirea curentă se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca diferite atitudini: masculin: → anger. peace. faith. – boy-friend (prieten) – male-student (student) – girl-friend (prietenă) – female-student (studentă) 2. The teacher asked the pupil a question. female. fear. -groom hero – heroine (erou – eroină) widow – widower (văduvă – văduv) bride – bridegroom (mire – mireasă) Genul comun are o singură formă atât pentru feminin. pupil (elev(ă)) DiferenŃierea se face în context cu ajutorul pronumelor şi a cuvintelor ca: boy.

te rog! He brought the newspaper to me. Este deci cazul subictului şi răspunde la întrebările: cine? ce? • genitivul arată posesiunea. This is the cover of the book. This is the student’s book. Where is the cat ? She is on the bed. a. L-am întâlnit pe fratele meu ieri. ai. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. apartenenŃa. localităŃi ca unităŃi politice – atribuire de gen neutru. Este cazul atributului şi răspunde la întrebările: al. These are the covers of the books. Unde este pisica? Ea este pe pat.analitic (of) – se foloseşte pentru fiinŃe şi lucruri: This book is of the student. dacă substantivele au terminaŃia -s. Îimi iubesc mşina foarte mult şi o spăl în fiecare zi. ambarcaŃiuni . Exemple : I am very fond of my car and I wash her every day. maşini. marchează dispreŃ. • dativul este cazul complementului indirect şi răspunde la întrebarea: cui? – se indică prin prezenŃa prepoziŃiei to: Speak to me. Read the letter. Aceasta este coperta cărŃii. These are the books of the students. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. You found the girl at last. please! Citeşte scrisoarea. Unde ai găsit-o? Cazul substantivelor În limha engleză existăi patru cazuri: • nomimativul este calul de bază al substantivului. please! Vorbeşte-mi.TendinŃe în vorbirea curentă: – atribuire de gen masculin sau feminin: • feminin semnifică afecŃiune pentru: . These are the students’ books. Acestea sunt coperŃile cărŃilor.Ńări. Aceasta este cartea studentutui. te rog! 13 . . Aceasta este cartea studentului. Mi-a adus ziarul.vehicule. Where did you find it ? Ai găsit fata până la urmă. se adaugă numai apostroful. • acuzativul este cazul complementului direct şi răspunde la întrebările: pe cine? ce? I met my brother yersterday. ale cui? În engleză există două tipuri de genitiv: sintetic ('s) – de obicei se foloseşte numai pentru fiinŃe (cazuri excepŃionale la lucruri). arătând obiectul care desfăşoară acŃiunea exprimată de verb.

14 . specifică pentru dativ. poziŃiile lor în propoziŃie pot fi inversate. Poştaşul i-a dat o scrisoare vecinului meu. Notă: Dacă în aceeaşi propoziŃie apare un substantiv la dativ şi unul la acuzativ. The postman has given a letter to my neighbour. caz în care prepoziŃia to (specifică) este absentă. Tell me a story! Spune-mi o poveste! The postman has given my neighbour a letter. excepŃie făcând prepoziŃia to.Orice substantiv precedat de o prepoziŃie se află în cazul acuzativ.

ai noştrim. te) him (pe el. sg. a. Pers. lucruri) Genitiv (al. whatever. Nr. f. ne) you (pe voi. lucruri) Dativ (+to) (cui)?) (to) me (mie. ai. Nominativ (cine? ce?) I (eu) you (tu) he (el) she (ea) it (pt. a mea. îi) 1 2 3 sg. which. you (voi) they (ei) Ours (al nostru. what. ale lui) her (al. ale mele) yours (al tău.Pronumele Este partea de vorbire care Ńine locul unui substantiv. pl. ai. sg. somebody. Pronumele poafe fi clasificat după formă şi conŃinut. ai tăi. v) them (pe ei.. pl. 1 we (noi) 2 3 pl. are forme în funcŃie de număr şi caz. a. ai. a ta. ale noastre) Yours (al vostru..) Theirs (a lor. ale cui?) Mine (al meu. lucruri us (pe noi. she.. îl) her (pe ea.. 1. îmi) (to) you (Ńie. yourself. ale ei) its (pt. m. anyone. you. each other. Notă: • în limba engleză genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv! 15 . who • compus: myself. ale tale) his (al. îŃi) (to) him (lui) (to) her (ei) (to) it (îi) Acuzativ (pe cine? ce?) me (pe mine. the same 2. sg. După conŃinut: • PERSONAL: indică diferite persoane. ai mei. he. sg. mă) you (pe tine. a. După formă: • simplu: I. o) it pt.) (to) (nouă) us (to) you (vouă) (to) them (lor) Acestea sunt şi formele pronumelui posesiv. N. a noastră.

Nu contează dacă. . feminin sau neutru) se face doar cu pronumele persoanei a III-a singular. that Cunose oameni cărora nu le place acest scriitor. • RELATIV: se referă la un substantiv sau înlocuilor al acestuia care a fost deja menŃionat şi face astfel legătura între cele două propoziŃii: who I know people don 'I like 111is wriler. voi cât şi dumneata. ea sau dumnealui. He speaks English better than I do. cât şi pentru lucruri) that – care (atât pentru fiinŃe.pentru apropiere: this (acesta. aceleaşi The same may sbe said about the others.such: acesta. aceasta) / these (aceştia. Pronumele relative sunt: who – care (pentru persoane) which – care. the man (that) whom you saw – omul pe care l-ai văzut 'The question (that) you asked – întrebarea pe care ai pus-o Astfel de omisiuni au loc mai cu seamă în limba vorbită. pronumele posesive sunt. It is late. poate fi omis.pentru depărtare: that (acela. It does not matter if. ..) he was looking for – cartea pe care o căuta { } 16 .the same: acelaşi lucro. Aceasta era situaŃia. E târziu.. Poate fi înlocuit prin who sau which. she pot însemna el.acestea) . • disctincŃie de gen (masculin. • it poate apărea şi în construcŃii impersonale ca: It rains. It is cold. care dintre (atât pentru persoane. Plouă..• în limba engleză. he. El vorbeşte englezeşte mai bine decât mine. acestea) . It is important to. You poate însemna atât tu.. genitivele pronumelor personale. aceasta se aşază după verb: the bok (.. dumneaei. aceasta sau astlfel Such was the situation. POSESIV: după cum am observat din tabelul anterior.. Este important să. E frig. I (eu) se scrie întotdeauna cu majusculă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre ceilalŃi.. DEMONSTRATIV: indică distanŃa în spaŃiu sau timp a unui obiect faŃă de un alt obiect sau identitatea acestuia cu sine însuşi (pronumele şi adjectivul demonstrativ au forme identice).. Dacă se omite un pronume relativ însoŃit de o prepoziŃie.. de fapt. în funcŃie de context.. cât şi pentru lucruri) Notă: That are o funcŃie restrictiva. La fel. aceea) / those (aceia. • în limba engleză există pronume de politeŃe ca în limba română. dumneavoastră. Când e la acuzativ.

a. de chiar. 17 . I saw him myself. Apare după cuvântul pe care îl accentuează şi are sens de întărire. Trăia acolo singur. căruia. who – cine (pentru persoane) what – ce (pentru lucruri) which – care (selectează dintr-un grup de fiinŃe sau lucruri) Who are you? Cine eşti / sunteŃi? What have you got there? Ce ai acolo? Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun? how much – cât de mult (pentru cantităŃi) how many – cât de mult (pentru număr) what kind of – ce fel de (pentru calităŃi) Notă: Who este singurul care are forme diferite în funcŃie de caz: Nominativ: who (cine. He lived there by himself. • INTEROGATIV: Pronumele interogative Ńin locul substantivelor sau pronumelor aşteptale ca răspuns la întrebare. de singur. Eu însumi l-am văzut. lângă antecedentul său. dar în limba vorbită se aşează la sfârştilul prnooziŃiei: From what country does she come? Din ce Ńară vine? – limba scrisă What country does she come from? – limba vorbită • REFLEXIV: Pronumele reflexiv înlocuieşte obiectul asupra căruia se excrcită acŃiunea verbului. myself – eu insumi yourself – tu însuŃi himself – el însuşi herself – ea însăşi itself – el. aceasta se află înaintea lui în limba scrisă. cărora?) Acuzativ: who (pe cine.) you told me about – băiatul de care mi-ai vorbit AtenŃie! Pronumele relativ trebuie aşezat. care?) Genitiv: whose (al. pe care?) AtenŃie! Când pronumele interogativ este însoŃit de o prepoziŃie. cărei. căror?) Dativ: to whom (cui.. ale cui. pe cât posibil. capătă sensul de „singur"..the boy (. ea însuşi/înşişi (pentru lucruri) oneself – el însuşi (cu sens impersonal) ourselves – noi înşine yourselves – voi înşivă themselves – ei inşişi / ele însele Notă: Precedat de prepoziŃia by. în persoană. Nerespectarea acestei reguli poate da naştere la confuzii: He met the girl in the street that you know. • NEHOTĂRÂT: nu oferă nici o indicaŃie precisă asupra obiectului. He met the girl that you know in the street A întâlnit fata pe care o cunoşti pe stradă. A întâlnit fata pe strada pe care o cunoşti.

nici o. nici una. nişte. unul. vreo. o alta.some – ceva. toate one – un. Notă: Spre deosebire de limba română. oarecare. unele. nici una (dintre două elemente) Exemple: Let me tell you something. Some. cealaltă both – amândoi. încă un. I didn’t see anybody = I saw nobody. toată. altă. câteva. careva somebody – cineva something – ceva anyone – oricare. toată lumea everything – tot. Where is the ink? I'll take some. any – ceva. nu. De obicei. ambele several – câŃiva. all – tot. câteva. 18 . Apare în întrebări sau în propoziŃii negative. ambii. Oricare e bună. fiecare everybody – toŃi. Any will do. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). unii. multe (a) little – puŃin. any şi no ajută la formarea următoarelor pronume compuse: someone – cineva. nimeni anybody – cineva. nişte. dar poate apărea în întrebări. nimeni anything – ceva. orice. amândouă. I haven't any. câteva. Unde e cerneala? Am să iau puŃină. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). none (no one) – nici unul. o dorinŃă sau o ofertă. oricine. mulŃi many – mulŃi. Să-Ńi spun ceva. una. atunci când se exprimă o rugaminte. alte another – un altul. puŃine either – oricare (dintre două elemente) neither – nici unul. nimic no one – nici unul/una nobody – nimeni nothing – nimic Alte pronume nehotărâte sunt: every – fiecare (cu compuşii: everyone – toŃi. vreun. totul) other – alt. N-am văzut pe nimeni. în limba engleză nu este posibilă existenŃa a două negaŃii în aceeaşi propoziŃie: se poate nega fie verbul. Nu am deloc. cineva much – mult. no – nici un. câŃiva. apare în propoziŃii afirmative. fie subiectul sau obiectul. încă o the other – celălalt. alŃi. toŃi. careva.

Everybody wili be present. Bate cineva la uşă. Something is better than nothing. Oricine te poate ajuta.. Toată lumea va fi prezentă. One says that. Nu ştia nimic despre asta. Totul e gata. 19 ..He didn’t know anything about it. Anybody can help you. Nici una (dintre cele două soluŃii) nu este bună. Neither is good. Somebody is knocking at the door... Everything is ready. Se spune că . Mai bine ceva decât nimic.

17 – seventeen. 90 – ninety. mii sau milioane şi zeci apare obligatoriu and. • Numeralul ordinal exprimă ordinea obiectclor sau locul unui obiect într-o seris. la numeralul cardinal. 19 – nineteen Zecile (20-90) se rompun prin adăugarea terminaŃiei -ty: 20 – twenty. 79 – seventy-nine.. apar la formă de singular: three hundred – trei sute ten thousand – zece mii five million – cinci milioane Notă: în limba engleză. 5 – five. numărul sau ordinea obiectelor. Există mai multe tipuri de numeral. Deseori determină un substantiv. 4 – four. 11 – eleven. Între sute. 8 – eight. 7 -seven. 10 – ten. thousands (mii). 60 – sixty. 6 – six. sutele. 30 – thirty. millions (milioane). 3 – three. 14 – fourteen. 70 – seventy . 50 – fifty. miile. a doua) 20 . miile se separă prin virgule. se formează prin adăugarea terminaŃiei -th. Spre deosebire de limba română (unde se foloseşte punctul). dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt: • Numeralul cardinal: exprimă o cifră sau numărul obiectclor: 1 – one. prima) second (al doilea. În general. 9 – nine. 18 – eighteen. 12 – twelve . 80 – eighty. one hundred and twenty-one – 121 seven hundred and thirty-five – 735 one thousand and seventy-nine – 1079 Atunci când numerele denumind zecile. cuvântul care defineşte miliardul este billion. 100 – one hundred. între 13 şi 19. Dacă numerele sunt cunoscute. numeralele se compun prin adăugarea terminaŃiei -teen: 13 – thirteen. hundreds (sute). eu excepŃia primelor trei: first (primul.Numeralul Reprezintă partea de vorbire care exprimă o cifră.. acestea apar la formă de plural: tens (zeci). înaintea căruia apare. 2 – two. milioanele sunt necunoscute. 35 – thirtyfive. 40 – fony. 1000 – one thousand. între zeci şi unităŃi apare obligatorie liniuŃa de unire: 21 – twenty-one. 16 – sixteen.

sicitieth. fortieth. eightieth. ninetieth. twice (de două ori) threefold. a cincea) Abrevierea se face prin adăugarea ultimelor două litere la cifra: 1st. terminaŃia -ty devine -tieth: twentieth. one by one (unut câte unul) three by three (trei câte trei) by twos (câte doi) by threes (câte trei) two and two (doi şi cu doi) three and three (trei şi cu trei) Notă: Aproximarea numerică se exprimă prin: about (circa) nearly (aproximativ) almost (aproape) Depăşirea unei cifre se exprimă prin: over (peste) more than (mai mult de)â above (peste) 21 . four times (de patru ori) • Numeralul distributiv. se formează cu ajulorul lui by sau and. iar numitorul. 3rd. La zeci. două) pair. a treia) fourth (al palrulea. Numeralul ordinal este însoŃit de arilcolul the! Alte tipuri de numerale sunt: • Numeralul fracŃionar. once (o dată) double. thirtieth. printr-un numeral ordinal: 1/3 – one-third (o treime) 2/10 – two-tenth (două zecimi) 1/5 – onte-fifth (o cincime) 3/4 – three-fourth (trei pătrimi) • Numeralul colectiv: couple (doi.third (al treilea. 2nd. excepŃie făcând numeralele one şi two. După cum se poate observa. (pereche) dozen (duzini) score (douazeci) • Numeralul multiplicativ. unde numărătorul este exprimat printr-un numeral cardinal. eigth. a patra) fifth (a1 cincilea. ninth. three times (de trei ori) fourfold. format prin adăugarea terminaŃiilor -fold sau -times la numeral. single. 4th. seventieth. care arată repartizarea în grupe. la unele numerale se produc modificări de scriere: fifth.

Este nouă şi jumătate.. It is five o 'clock sharp. nothing sau love zero: în matematică şi indicarea temperaturii oh: la numerele de telefon nil şi nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal love: în tenis Exemple: It is four degrees below zero. anul pentru engleza britanică. nil. anul pentru engleza americană şi: ziua.. FuncŃiile orare se exprimă cu ajutorul prepoziŃiilor past (între 1 şi 29 de minute – trecute de ora fixă) şi to (între 31 şi 59 de minute – cele rămase până la ora fixă). It is twenty (minutes) to ten. Este nouă şi zece. Splârlea leads by 30:0 (thirty-love). Este zece fără douăzeci. Sunt minus patru grade.. Spârlea conduce cu 30 :0. AtenŃie! Cifra zero se poate citi : zero. Este cinci fix. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial): 1966 – one thousand nine hundred and fifty-six. 1978 December 1st 1997 Anii se citesc: 1. 1992 April 22nd. Dial 6070.Exprimarea datei Ordinea ohişnuită este: luna. fiind exprimată prin numeralul ordinal: June the 5th. Leeds a câştigat cu 4:0. It is half past nine. Formează. Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Este nouă şi un sfert. It is ten o'clock. nineteen hundred and sixty-six 2. Jumătatea de oră se exprimă prin half.. Exprimarea timpului cronologic Ora întreagă se exprima cu ajutorul formei o'clock. It is ten (minutes) past nine. cu ajutorul zecilor (în limba vorbită): 1966 – nineteen sixty-six Anul 2000 sc citeşte two thousend. ziua. Este zece fără un sfert. luna. Se practică exprimarea orei şi în felul următor: 2:15 – two fifteen (doi şi un sfert) 22 . sfertul de oră prin (a) quarter. iar propoziŃia începe de obicei cu pronumele it. oh. It is a quarter past nine. It is quarter to ten.

(ante meridiem) – dimineaŃa 23 .m..m.. ora exactă.5:30 – five thirty (cinci şi jumătate) (mai ales când este vorba de orarul trenurilor. ) şi cu: Abrevierile: p. (post meridiem) – după amiaza a.

ai noştri. ale mele your – al tău. a. care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe. ale noastre your –al vostru. right. ale lui (pentru persoane) her – al. bright. ai tăi. happy. Deosebirea dintre pronume şi adjectivele provenite din pronume este funcŃională: în timp ce pronumele apar independent. adjectivele provenite din pronume însoŃesc obligatoriu un substantiv. Apare de obicei înaintea substantivului pe care îl determină şi răspunde la întrebările: care?. fresh. ale d-voastră his – al. bitter. ale lor • relative: introduc o propoziŃie relativă: whose – al. care arată o calitate a obiectului: red. implicând selecŃia dintr-o clasă) The young man whose book is here was my classmate. pentru fiinŃe) which – care. blue-eyed. slow. ce fel de? Spre deosebire de limba română.Adjectivul Este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect (fiinŃă sau lucru). al. ai mei. nice. interesting • compuse (formate din două cuvinte): good-looking. Unele dintre acestea provin din pronume. easy. brave. ale ei (pentru persoane) its – ai. beautiful. ready-made 2. hard working. ale cărui/cărei/căror (pentru persoane) what – ce. care (pentru lucruri şi. în limba engleză adjectivul este invariabil (nu se modifică în funcŃie de gen şi număr). ai. old. a. ai. ale d-voastră their – al. white. al. ai. ai voştri. a. adjectivele pot fi: • simple (formate dintr-un singur cuvânt): simple. Adjectivele determinative sunt: • posesive: indică posesorul unui obiect: my – al meu. ale lui/ei (pentru lucruri) our – al nostru. a mea. quick. a noastră. ale tale. ai. a. 1. dull. După conŃinut. ai. The story is about a girl whose brother is lost. real. ale voastre. ai. După formă. tall • determinative. Adjectivul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut. short-sighted. a. a. perfect. a. care conferă precizie obiectului. Tânărul a cărui carte este aici a fost colegul meu de clasă. uneori. ai. busy. good. a voastră. adjectivele se împart în: • propriu-zise (calificative). 24 . a ta.

de superioritate: adjectivele formate dintr-o singură silabă.. She knows what / which book I am talking about..majoritatea adjectivelor formate din două silabe. uneori. than (mai puŃin decât) not so wise as less important than not as short as not so beautiful as . implicând selecŃia dintr-o clasă) Whose car have you driven? A cui maşină ai condus? Whose brother are you? Al cui frate eşti? What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun? ComparaŃia adjectivelor se referă la adjectivele propriu-zise (calificative)..Povestea este despre o fată al cărei frate s-a rătăcit. care (pentru lucruri şi.decât) more correct than more interesting than more prudent than more beautiful than c) gradul superlativ . • interogative: apar în întrebări. as (nu aşa de. a.er than (mai . -er) adauga -er la final: . precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y.-er) adaugă -est la final: the. Ca şi în limba română. ai. dintre) the wisest of the easiest of the shortest of the ablest of • majoritatea adjectivelor formate din doua silabe. precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y..de inferioritate: not so / as. sthort. common b) gradul comparativ – indică însuşirea unui obiect prin comparaŃie cu un alt obiect. pentru fiinŃe) which – care. pentru a determina substantivul aşteptat ca răspuns: whose – al. -ble. ca) less.... ale cărui / cărei / căror (pentru fiinŃe) what – ce.than (mai .. 1 don't remember what / which address this is... Ştie despre ce / care carte vorbesc. -est of (cel mai. precum şi cele formate din mai muite silabe sunt precedate de more: more .. în limba engleză există următoare grade de comparaŃie: a) gradul pozotiv – este forma de bază a adjectivului: wise. decat) wiser than easier than shorter than abler than .. .relativ: indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al însuşirii unui obiect în raport cu un alt obiect: • adjectivele formate dintr-o singura silabă.... -ble. precum şi cele formate din mai multe silabe sunt precedate de most: 25 . care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe.. Nu-mi amintesc ce/care adresă este aceasta. long.

much more interesting than far more interesting than by far more interesting than (mult mai interesant decât. fără a se mai face comparaŃie: very. Exemple: comparaŃie regulată pozitiv comparativ superlativ small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic) big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare) dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat) noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil) Un număr de adjective au o comparaŃie neregulată: pozitiv comparativ superlativ good better the best (bun) bad.. membrii mai vârstnici) far farther the farthest (depărtat) further (suplimentar) the further (în timp) late later the 1atest (târziu) the latter (ultimul din doi) the last (ultumul) near nearer the nearest (apropiat) the next (următorul) Notă: Cu ajutorul lui much. bolnav) much more the most (mult) many liltle less the 1east (puŃin) old older the oldest (vechi.. by far şi far întărim ideea exprimată de adjectiv.. dintre): the most correct of the most intersting of the most prudent of the most beautiful of • absolut: indică cel mai înalt nivel al însuşirii.... bătrân) elder the eldest (pt..) 26 ... (foarte). of (cel mai. ill worse the worst (rău..the most.

would Aceste verbe nu au înŃeles independent. ought to. posibilă). la verbe neregulate). should. participiu trecut). should. a treia formă. WOULD – formează modul condiŃional şi modul subjonctiv analitic. must.shall.Verbul Este partea de vorbire care exprimă acŃiuni. • comune (obişnuite). împreună cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului). • modale: can. TO HAVE – formează timpurile perfecte. WILL – formează timpul viitor. în prezenŃa verbului modal capătă o nuanŃă deosebită (o acŃiune imaginară. 1. to have. căruia îi modifică sensul: dacă verbul comun exprimă o acŃiune propriu-zisă. cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu şi participiul trecut: to be – was – been to get – got – got to shut – shut – shut 2. need. care prezintă cele trei forme (infinitiv. may. împreună cu participiul prezent -ing: – formează diateză pasivă împreună cu participiul trecut (-ed. might. will. trecut simplu. îşi schimbă forma în funcŃie de modul. TO DO – formează negativul şi interogativul timpurilor prezent şi trecut. verbele pot fi: • regulate. would. 27 . formând trecutul simplu (Past Simple) şi participiul trecut (Past Participle)prin adăugarea terminaŃiei -(e)d la forma de infinitiv: to ask – asked – asked to talk – talked – talked to open – opened – opened • neregulate. persoana şi numărul cerute. Aceste verbe însoŃesc întotdeauna un alt verb. la verbe regulate. neputând fi traduse. timpul. TO BE – formează aspectul continuu. could. în timp ce verbul de conjugat rămâne invariabil. SHALL. will. procese care au loc în timp şi sunt legate de un agent. dare. to do. verbele se pot clasifica după cum urmează: • auxiliare (ajutătoare): to be. După formă. shall. SHOULD. După conŃinut.

diateza este reflexivă. diateza este activă. fiind fie inclusă în sensul unor verbe. to smell. Se referă la forma verbului în funcŃie de acŃiunea îndeplinită de subiect: dacă subiectul este cel care face acŃiunea. • continuu (desfăşurarea neîntreruptă a acŃiunii într-o anumită perioadă de timp. de regulă. to consider. Există moduri personale (care formează singure predicatul unei propoziŃii) şi moduri impersonale (care nu pot forma singure predicatul). to wish. o rugăminte. în acelaşi timp. to look. aspectul acesteia (durata în timp). to own. to hope. nu pot fi folosite la aspectul continuu (atunci când totuşi apar la acest aspect. to forget. În limba engleză există trei timpuri de bază – trecut. prezent perfect şi viitor perfect. diateza este pasivă. diateza. referitoare la durata unei acŃiuni. ASPECTUL acŃiunii reprezintă o categorie verbală specifică limbii engleze. TIMPUL acŃiunii reprezintă momentul sau perioada în care se desfăşoară acŃiunea. adaugată la verb. bine definită) Aspectul continuu se formează cu ajutoruI verbului auxiliar to be şi terminaŃia -ing. to belive. to have. modul în care se desfăşoară acŃiunea. to want. prezent şi viitor – şi trei timpuri secundare: trecut perfect. to regret. o sugestie directă. Poate fi de două tipuri: • simplă (acŃiunea propriu-zisă). sigură subjonctiv: descrie o acŃiune ireală conjunctiv: descrie o acŃiune dorită imperativ: exprimă un ordin. to appear. suportă acŃiunea. PERSOANA care face acŃiunea este subiectul propoziŃiei. un sfat Moduri impersonale: infintiv: arată numele acŃiunii. to think. dacă acŃiunea este îndeplinită de altcineva şi este numai suportată de subiect. În limba engleză diateza reflexivă nu există ca atare. to be. AtenŃie! Există o serie de verbe care. stării gerundul: indică acŃiunea verbală participiul: cu forme de prezent (arătând o acŃiune în desfăurare) şi trecut (indicând însuşirea rezultată dintr-o acŃiune) Notă: Gerundul şi participiul prezintă particularităŃi care se disting clar faŃă de gerundul şi participiul din limba română. Moduri personale: indicativ: arată o acŃiune reală. timpul când se face acŃiunea. care trebuie avute în vedere în analizarea acŃiunii: persoana care face acŃiunea. to sound.Verbul prezintă câteva caracteristici specifice. to know. În funcŃie de aceasta. to love. MODUL acŃiunii indică felul cum este concepută acŃiunea. to fell. to taste. DIATEZA diferă de cea din limba română. fie introdusă prin prezenŃa unui pronume reflexiv plasat după verb. 28 . dacă subiectul este cel care indeplineşte şi. îşi modifică sensul): to hear şi to see. to belong. verbul dobândeşte forme diferite pentru a indica îndeplinirea acŃiunii de către vorbitor.

go – went. He will return the book to the library next Monday. hit – hit. Îl vizitam adesea. Pot să returnez cartea la bibtiotecă (acum). Am citit-o. had written • Future in the Past exprimă ideea de viitor într-o propoziŃie secundară. I often visited him. sit – sit. I went to the opera last night. give – gave. Va înapoia cartea la bibliotecă lunea viitoare.) burn – burnt. Are următoarele timpuri. I had finished the book before you came. creep – crept. I have read it. dependentă de o propoziŃie principală cu verbul la un timp trecut I knew you would come. O va fi citit până atunci. grow – grew. Notă: Este un timp mai utilizat în limba engleză decât în 1imba română pentru exprimarea anteriorităŃii. Mă spăl.He grew fat. Spuse la revedere şi plecă • Past Perfect: se foloseşte când vorbitorul se plasează psihologic pe o axă a trecutului şi desemnează un eveniment anterior unui eveniment trecut. Ştiam că vei veni. I am washing myself. He will have read it by then. Notă: Past Tense exprimă o acŃiune săvârşită şi încheiată în trecut. He said goodbye and left. I can return the book to the library now. Formele persona1e ale verbului MODUL INDICATIV prezintă acŃiunea. A înapoiat cartea la bibliotecă după ce a citit-o. had taken. La verbele regulate se formează cu terminaŃia -ed.. Am fost la operă aseară. au forme deosebite şi trebuie invăŃate pe dinafară. Terminasem cartea înainte să vii tu. play – plaed arrive – arrived cross -crossed stop – stopped study – studied move – moved La verbele neregulate nu există o regulă. Se formează din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut): had called. Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. meet – met. S-a îngrăşat. 29 . pe axa lor cronologică: Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului Past Present Future Past Perfect Present Perfect Future Perfect He returned the book to the library after he had read it.. begin – began. Mama gătise deja cina când a ajuns tata acasă. (o listă cu principalele verbe neregulate se află la finalul capitolului. starea exprimată de verb ca reală. îndeplinită chiar. • Past Tense: desemnează un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit în prezent).

just. o acŃiune care are loc într-un moment viitor. would go should/would + have + forma a III-a a verbului should have read. Ştiam că voi fi terminat romanul până la ora zece. I go to school. având un caracter nedefinit. În limba vorbită se foloseşte will la toate persoanele. Am pictat un tablou. Notă: Este un timp inexistent în limba română. dar a cărui anterioritate nu este fixată. Eugen Barbu has written several novels. la toate persoanele. it goes / read. would have gone • Present desemneaza un eveniment.) John has injured his arm. o stare care are loc simultan cu momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii.) Have you seen the exhibition? Ai vizut expoziŃia? (ExpoziŃia mai e deschisă. I will go to the seaside tomorrow. (Încă îl mai doare. se vede rana. Eugen Barbu a scris mai multe romane. Folosirea acestui timp este asociată cu adverbe care exprimă o perioadă de timp deschisă. John s-a rănit la mână. o stare anterioară momentului vorbirii. Mâine plec la mare. neterminată: .. (Eugen Barbu trăieşte. dar autorii sau efectele evenimentelor. necesar în limba engleză pentru respectarea anumitor reguli de concordanŃă a timpurilor. Vom întâlni des forma scurtă: I’ll go. Persoana a III-a singular adaugă terminaŃia -s (sau -es). Notă: Ca formă este identic cu infinitivul (forma de bază a verbului). acŃiunilor mai există şi în prezent. already Notă: Present PerfecI e folosit şi pentru evenimente care au avut loc: în trecut.today. 30 . this week. I’ve painted a picture.. I go / read we go / read you go / read you go / read he.) Se formează cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut): I have phoned / seen we have phoned / seen you have phoned / seen you have phoned / seen he. 1. he. Se formează cu shall (pers. o acŃiune. they go / read • Present Perfect desemnează un eveniment. Se formează: should/would + verb should read. apropiat de momentul vorbirii. Merg la şcoală I watch TV in the evening. this month . it have phoned / seen they have phoned / seen • Future desemnează un eveniment.I knew I would have finished the novel by ten o’clock. she. Mă uit seara la televizor. sg.) / will (restul persoanelor) + infinitivul verbului. o acŃiune./pl.

it is going to read / write they are going to read / write AtenŃie! Go şi come nu pot fi folosite cu forma be going to. Este o formă verbală caracteristică limbii scrise. Se formează cu: be going to la prezent + infinitivul verbului I am going to read / write we are going to read / write you are going to read / write you are going to read / write he. Ele se formeaza cu: to be (conjugat) + forma în -ing a verbului. o acŃiune care nu a fost terminată la momentul vorbirii. emisiuni de ştiri. 31 . un eveniment viitor care va avea loc înaintea unui moment viitor sau ajungând până la acesta. she. a trecutului sau a viitorului.Notă: Future este o formă caracteristică limbii scrise (limbaj jurnalistic. De obicei.) • Future Perfect exprimă o acŃiune. Notă: Se formează cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului I shall have written. IntenŃionăm să ne petrecem vacanŃa la munte. stări în desăşurare. He will have finished the book by the time you come back home. He is singing in the bathroom now. right now (chiar acum). continually. a) Prezent Continuous: I am reading b) Past Continuous: I was reading c) Present Perfect Continuous: I have been reading d) Past Perfect Continuous: I had been reading e) Future Continuous: I will be reading f) Future Perfect Continuous: I will have been reading a) Present Continuous exprimă o acŃiune în desăşurare în momentul vorbirii. today (azi). limbajul literar). neterminate şi continuate pe axa prezentului. Cântă în baie. (Uită-te la nori. fiind mai rar folosită în limba curentă. Toate timpurile enunŃate anterior au şi un aspect continuu. Eu voi fi scris. Va fi lucrat în această fabrică timp de 40 de ani când se va pensiona. He will have worked in this factory for forty years when he retires. El va fi terminat cartea până când te întorci tu acasă. Formele cu going to exprimă o: • acŃiune viitoare – intenŃie przentă We are going to spend our holiday in the mountains. se preferă viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat. this week (săptămâna aceasta). anunŃuri oficial. Present Continuous este însoŃit de adverbe de timp: now (acum). at this moment (în acest moment).) • acŃiune viitoare – cauză prezentă: It is going rain. (Am rezervat deja o cameră. always (întotdeauna). repetate. o acŃiune repetată prezentată în desfăşurarea ei. Cred că o să plouă. all the time (tot timpul). adică exprimă acŃiuni. În vorbire.

. evenimente în desfăşurare într-un moment viitor. După formă poate fi: 1.. for three hours (de trei ore). apare în expresii şi exclamaŃii: It is important that.). continuată în prezent. When he comes. Când va veni.. Îşi face temele. I’ve been working at this painting since five o’clock. He is knocking on the door. Este folosit în expresii adverbiale ca: for ages (de multă vreme). Mă voi plimba mâine la ora două. b) Past Continuous exprimă acŃiuni în desfăşurare la un moment trecut. When the bell rings. noi vom fi scris de cincizeci de minute. e) Future Continuous exprimă acŃiuni.. we will be writing for fifty minutes. (Nu a terminat. Citesc de trei ore.. Plecăm mâine. I shall / will be walking at two o’clock tomorrow. tot timpul. Totdeauna iau umbrela când plouă. A trăit în Bucureşti zece ani.I always take my umbrella when it is raining. înainte şi până la o altă acŃiune viitoare (şi poate şi după aceea). d) Past Perfect Continuous are aceleaşi valori ca Present Perfect Continuous. (din anul 19. momentul de referinŃă fiind încă axa trecutului. presupusă.. Scria poezii de doi ani când l-am cunoscut. Ierie la ora două mă plimbam. dar posibilă. They have been playing tennis for half an hour. Întoteauna întârzia la ora de englză. f) Future Continuous exprimă o acŃiune în desfăşurare în viitor. I was walking at two o’clock yesterday. Este important ca. I will be eating. She will be walking while I am sleeping. poate şi în viitor. God bless you! Dumnezeu să te binecuvânteze! Come what may! Fie ce-o fi! 32 . c) Present Perfect Continuous exprimă o acŃiune. începută în trecut. Când va suna clopoŃelul. stare. El bate în uşă.) He was always coming late to the English lesson.. sintetic • prezent (identic în forma de bază a verbului). realizabilă. He was reading a book last night. eu voi fi în mijlocul mesei. We are leaving tomorrow... Lucrez la acest desen de la ora cinci. Îl aşteptam pe prietenul meu de la ora două. MODUL SUBJONCTIV indică o acŃiune ireală. El plânge într-una. So be it! Aşa să fie. stări. He is crying all the time. când în sfârşit a sosit. I have been reading for three hours. He had been writing poems for two years when I met him. Ea se va plimba în timp ce eu voi dormi. He is doing his homework. since last year (de anul trecut). I had been waiting for my friend since two o’clock when he finally arrived.. since 19. Joacă tenis de o jumătate de oră. posterior momentului vorbirii. Citea o carte aseară. He has been living in Bucharest for ten years.

o urare. analitic.) + verb 33 . to demand.Long live. I would tell him. Ideea de viitor se exprimă numai în propoziŃia principală. to suggest. Este timpul să plecăm.if I were you / if you were me / he were you . MODUL CONDIłIONAL exprimă o condiŃie sau o acŃiune dorită. Aş dori ca el să înŃeleagă. so that. he would understand.. ar fi înŃeles. Do not push me! Do’n push me! Nu mă împinge! Dn’t be affraid! Nu-Ńi fie teamă! Pentru persoanele I şi a III-a singular şi plural se foloseşte construcŃia cu verbul let.! Să trăiscă... verbul la Past Perfect: If you had talked to him. Dacă i-ai vorbi ar înŃelege. Aş prefera să pleci. unless. him etc. niciodată în cea condiŃională. in order that. • condiŃie ireală: nu s-a realizat şi este imposibil să se realizeze.. un sfat. 2. He will / may understand if you talk to him. If I were you. it’s time. Dacă aş fi în locul tău. în propoziŃia secundară. let (me. PropoziŃia secundară. If you talked to him. care se formează cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is important that. În propoziŃia principală apar would + have + forma a III-a a verbului. to insist. had better I wish he understood.would rather.! • trecut (identic cu past Tense). În limba engleză există trei tipuri de condiŃional: • condiŃie reală: realizabilă în prezent sau viitor. to order (that). Va înŃelege / poate înŃelege dacă îi vorbeşti. Voi vorbi astfel încât el să poată înŃelege I insist that you should listen to me! Insist ca tu să mă asculŃi. Dacă i-ai fi vorbit. i-aş spune. It’s time we left. o comandă. in case. he would have understood. MODUL IMPERATIV exprimă un ordin. • condiŃie ideală: nu este realizabilă în prezent. Are o singură formă: persoana a II-a singular şi plural şi coincide cu forma de bază (fără to) a verbului Stop! Opreşte-te ! Come here! Vino încoace ! Shut up! Gura! Be quiet! Linişte! Forma negativă cu ajutorul lui do + negaŃie + verb. care indică o condiŃie a realizării acŃiunii din propoziŃia principală. În propoziŃia secundară verbul este la Past Tense... if not. It is important that he should come. Este important ca el să vină.. I shall speak so that he might understand. un îndemn. I would rather you left. poate fi introdusă prin: if.. if not. . apare în expresii ca: I wish.. dar posibil să se realizeze în viitor. În propoziŃia principală apare wouldl + verb la forma de bază (frără to).

Notă: Particula to poate fi folosită pentru a înlocui un verb care a fost deja menŃionat. beg. think permisiune: allow. A. to read) . La fel verbele: forget. Nu vreau (să mergem). I don't want to. I-am auzit venind. watch.to: They were anxious for her to begin her song. INFINITIVUL are două forme: . I heard them come.mai există infinitivul cu adverb intercalat: to clearly understand – a înŃelege clar to fully appreciate – a aprecia cum trebuie to flatly refuse – a refuza categoric They come to fully realize the importance of the event. gerundul şi participiul. B. command. calling. permit ordin. notice. let şi make se foloseşte infinitivul fără to.Let him come in! Să intre! Let’s go! Să mergem ! Don’t let him come in! Nu-l lăsa să intre. Erau nerăbdători ca ea să-şi înceapă cântecul. Ştie cum să-şi captiveze auditoriul. GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing. Hai să mergem. Notă: Această formă este o construcŃie destul de frecventă în engleza contemporană. I made her work harder. learn.infinitivul lung: cu particula to (to call.infinitivul scurt: fără particula to (call. rugăinte: order. Le-am cerut să termine ancheta. having taken Această formă nepersonală a verbulul englez nu are un corespondent în limba română. Let's go. gerond perfect: having called. consider. El nu trebuie confundat cu gerundul românesc. request. Am făcut-o să muncească mai mult. Formele impersonale ale verbului Sunt: infinitivul. read) . M-a învăŃat cum să prind fluturi. AtenŃie! Verbul know cu sensul de „a şti cum să” este urmat de: how + infinitiv She knows how to captivate her audience. teach She taught me how to cath butterflies. talking. La fel de uzuale mai sunt şi construcŃiile: a) acuzativ + infinitiv după verbe exprimând: o activitate mzuală: believe.. Au ajuns să-şi dea seama pe deplin de importanŃa evenimentului. AtenŃie! După – verbe de percepŃie: hear see. ask We request them to complete the survey. b) infinitiv cu for . Gerundul este folosit: 34 .. observe şi – have.

use (folos) → anticipat de it. I remember being disappointed. to excuse somebody (for) (a scuza pe cineva că). to stop (a înceta) .. idea of (idee de). experience in (experienŃă în).to begin. Degeaba încerci/nu are rost să repari aspiratorul. Ei sunt de acord ca ea să vină.după substantivele: fun (amzament). to aim (at) (a Ńinti să)..).. to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva să). She feels like dancing. to give up (a renunŃa la). (a începe): to go on. to fancy (a-şi închipui). . They agreed to her coming. Ea a făcut bine că l-a refuzat. This book is worth reading. to remember (a-şi aminti). good. Impreună cu to be formează aspectul continuu al verbelor. capable of (capabil să).după: to agree (on) (a cădea de acord să). PARTICIPIUL. Încerc să învăŃ. Îmi amintesc că am fost dezamăgit. Are chef să danseze.) The man crossing the street (who is crossing). It’s no sense to try to mend the vacuum-cleaner.) În timp ce citeam ziarul. to thank somebody (for) (a-i mulŃumi cuiva pentru) . to escape (a scăpa de). 35 . to keep on (a continua).după verbele: . to talk (a discuta) . to propose (a propune). I am trying to learn. I remembered them (while reading the newspaper.. You must avoid being late in future.. right of (drept de). It's not worth crying. to start. to try (a încerca). to mind (a avea ceva împotrivă). objection to (obiecŃie împotrivă).după: chance of (şnsă de).după: to avoid (a evita). to prevent somebody (for) (a împiedica pe cineva să). Această carte merită citită. She was right in refusing him. mi-am amintit de el. . Bărbatul care traversează strada.după: alert în (iute în). to forsake (a se lepăda). I remember giving her the parcel.după: to force (a forŃa). I am used to getting up early. El poate înlocui o propoziŃie: While I was reading the newspaper. use of (utilitate) She admitted being wrong. (Gerondul numai prin prepoziŃii. interest in (interes pentru). He is fond of reading aloud. There is no contenting some people.. Pe unii oameni nu-i chip să-i mulŃumeşti. Verbul englez are două tipuri de participiu: de prezent şi de trecut. Nu merită să plângi. reason for (motiv pentru). a) participiul prezent are formă identică cu gerundul (-ing.. to forget (a uita). to bear (a suferi). to apologize (for) (a se scuza pentru). Îi place să citeasă cu glas tare. . conscious of (coştient că) . to bother (about)(a se preocupa de). Îmi amintesc că i-am dat pachetul.. Trebuie să eviŃi să întârzii în viitor. Notă: Participiul este introdus prin while şi who. Sunt obişnuit să mă scol devreme. A recunoscut că a greşit. to belive (in) (a crede în).după adjeclivul: wort" (vtednic de) .după there is no. means of (mijloc de).

Am fost chemat / luat. obiect subiect Diateza pasivă se construieşte cu: to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului Present: I am called / taken. folosită când autorul acŃiunii nu este cunoscut sau exprimat: The battle was lost. Lucia a scris o scrisoare. move – moved . . AtenŃie! În afară de verbul be se mai poate folosi şi verbul get pentru formarea diatezei pasive – aceasta mai ales în vorbirea curentă. we shall sleep in tents. 36 . Lucy has written a letter. I s-a prins fusta în uşă.este forma cu terminaŃia -ed a verbelor regulate. cele neregulate au forma lor. folosim diateza pasivă. The customs cleared. Această scrisoare a fost scrisă de Lucia. Past: I was called / taken Future: I shall be called / taken Present Perfect: I have been called / taken Future Perfect: I shall been called /taken Future in the Past: I should be called / taken Imperativ: Let me be called / taken Conditional: Present: I should be called / taken Past: I should have been called / taken Subjonctiv: Present: (that) I (shall. FormalităŃile vamale terminate. might) be called / taken Past: (that) I were called / taken Present Continuous: I am being called / taken Past Continuous: I was being called / taken Notă: Diateza pasivă este. we left the airport.ajută la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have. Bătălia a fost pierdută. The skirt got caught in the door. am părăsit aeroportul. Dacă vremea va permite. listen – listened. de asemenea.este folosit în construcŃii absolute. vom dormi în corturi.b) participiul trecut . subiect obiect Diateza pasivă: The letter has been written by Lucy. Weather permitting. Diateza pasivă Atunci când subiectul suferă acŃiunea săvârşită de obiect (nu o face).

The production of this factory is becoming increasingly specialized. PrepoziŃia by indică cine a săvârşit acŃiunea suferită de subiect: The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). 2. Va putea să alerge foarte repede. Putea să alerge foarte repede.).nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense. a avea voie (înlocuit cu: to be allowed to. E posibiJ ca ei să fie acolo.infinitiv fără to (ca şi verbele care le urmează). presupunere: They can be there now. a fi capabil) Exprimă : • capacitate: I can run very fast. Ea nu ştie să gătească.All our glasses got broken when we moved. Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptată este verbul become însoŃit de: more and more. Notă: By se omite când nu se cunoaşte cine a săvârşit actiunea (A doctor has been sent for.au echivalente pentru diferite timpuri. increasingly. COULD exprimă: • capacitate (ca trecut al lui can): I could run very fast last year. a fi posibil (înlocuit cu: to be possible to) Exprimă: 37 . Pentru alte timpuri folosim to be able to: He was able to run very fast. to be permitted to) = a se putea. . .nu primesc -ing. • posibilitate. . a şti (înlocuit cu: to be able to = a fi în stare. . S-a trimis după doctor.formează singure forma interogativă şi negalivă. Pot să alerg foarte repede. She can’t do that! Nu se poate să facă asta! • în limba vorbită înlocuieşte may pentru a exprima permisiune: Can I go home? Pot pleca acasă? You cannot come in! Nu poŃi intra. Puteam să alerg foarte repede anul trecut. Poezia a fost recitată de Maria (nu de Lucia sau Ana). • permisiune mai formală: Could I go home? Aş putea pleca acasă? 3. She cannot (can’t) cook. 1. CAN = a putea. ProducŃia acestei fabrici devine din ce în ce mai specializată.) By nu se foloseşle în construcŃiile cu get sau become. He will be able to run very fast. MAY = a putea. S-au spart toate paharele când ne-am mutat. A fost ales preşedinte. Verbele modale reprezintă o categorie specială cu următoarele catacteristici: . când vorbitorul nu doreşte să menŃioneze. sau el se poate deduce din context (He was elected President.

Dacă se pune la îndoială obligaŃia. S-ar putea să fie acolo acum. I must leave soon. sau: I was allowed to go home. Notă: La solicitarea permisiunii. It might rain in the afternoon. trebuie / este obligatoriu. 4. Nu. Trebuie să fii obosit. aveŃi voie / vi se permite. 6. răspunsul se formează cu must (impunere) sau need not (lipsa necesităŃii). răspunsul se formează cu may. She must be at home now. presupunere: They may be there now. Se poate să plouă după-amiază. you musn’t. can sau must not. ordin: I shall write the letter. you needn't. you must. Trebuie că eşti obosit. . He will be permitted to come in. • posibilitate vagă: They might be there now. 5. Trebuie să ajungă la timp. Nu. Trebuie să le scrii. în care se aşteaptă opinia interlocutorului (apare în special cu persoana I) în întrebări: Shall I close the window? Să închid fereastra? Shall we listen to him? Oare să îl ascultăm? 38 . Nu ai putea / nu ai voie să intri. Da. Nu poŃi / nu ai voie să intri. datorie: You must write to them. presupunere: You must be tired. S-ar putea să plouă după-amiază. Se poate să fie / or fi acolo acum. • o ofertă. Must I really go there? Chiar trebuie să mă duc acolo? Yes. Era / a fost posibil să plouă. They shall come on time. • posibilitate. May I smoke in here? Pot să fumez aici? Yes. a avea obligaŃia) Exprimă: • obligaŃie. you may – Da. este interzis. Promit că voi scrie scrisoarea. MIGHT exprimă: • permisiune (formală): Might I go home? Aş putea pleca acasă? You might not come in. Trebuie să plec curând. • posibilitate. propunere.• permisiune în limbaj formal: May I go home? Pot pleca acasă? You may not come in. No. Va fi posibil să plouă. MUST = a trebui (înlocuit cu: to have to = a trebui neapărat. It will be possible to rain. I se va permite să intre. It may rain in the afternoon. nu este necesar / nevoie. Mi s-a îngăduit să plec acasă. Trebuie să fie acasă acum. SHALL Ca modal e folosit la toate persoanele şi exprimă: • promisiune. sau: It was possible to rain. No.

done 39 . Ar trebui să fie pe drum acum. Ar trebui să-i vorbeşti. Ar trebui să fie încă acasă. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul de a fi nevoie. Notă: AcŃiunea repetată în mod frecvent. Obişnuiam să pun astfel de întrebări. aspectul. S-ar cuveni să fie încă acasă. dar în trecut (acum încheiată). DARE = a cuteza. timpul. persoana şi numărul la verbele pe care le însoŃesc – la fel şi forma interogativă a verbelor pe care le însoŃesc. a se încumeta. How dare you? Cum îndrăzneşti? She daren’t say a word. a trebui: Need you go now? E nevoie să pleci acum? Verbele auxlliare Sunt verbe cu sens lexical redus şi marchează modul. She shouldn’t go to that party. 10. s-ar cuveni (formă literară. Nu a îndrăznit să spună o vorbă. a se aventura. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul: a îndrăzni. S-ar cuveni să îi vorbeşti. • presupunere: He ought be still at home. 8. poate fi exprimată prin construcŃia used to = obişnuiam să. • presupunere: He should still be at home. NEED = a avea nevoie. SHOULD = ar trebui. vă rog? • acŃiune repetată: He would always ask this kind of question. ar fi cazul Exprimă: • sfat: You should talk to him. mai protocolară decât should) Exprimă: • sfat: You ought to talk to him. a avea curajl. TO DO (a face) did. 11. Nu ar trebui să meargă la petrecerea aceea.7. please?AŃi dori să-mi răspundeŃi la întrebare. invitaŃie deosebit de politicoasă (apare în special cu persoana a II-a în întrebări): Would you close the window? AŃi vrea să închideŃi fereastra? Would you answer my question. a avea îndrăzneala/neobrăzarea. WILL: Ca modal apare la toate persoanele şi exprimă: • cerere. I used to ask this kind of questions. 9. Obişnuieşte să pună tot timpul astfel de întrebări. They should be on their way now. OUGHT TO = ar trebui.

TO BE (a fi) was / were been • se foloseşte la formarea timpurilor conjugării continue şi a diatezei pasive: He is sleeping. Why do you have to be there? De ce trebuie să fii acolo? 40 . N-am primit o scrisoare de la el. Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Have I? Have you? I have not.. to have este însă frecvent folosit cu do (exprimă o posesiune ocazională.) He has read. • do întrebuinŃat pentru subliniere (pronunŃat accentuat): She does make all her dresses herself. „a lua”). Past Perfect. nu permanentă: „a primi”. had • formează structura formelor perfecte (Present Perfect. N-am destul timp ca să fac asta. ExcepŃie: ca echivalent modal. Do you live in this town? LocuiŃi în acest oraş? Did he attend this school? A urmat această şcoală? I don’t like it. You are not. Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Am I= Are you? Is he? I am not. te rog! TO HAVE (a avea) had. Nu-mi place. He has been informed. I am being examined. Citeşte-mi. He had read. Nu s-au dus. Did you have any luhch today? Ai luat masa de prânz astăzi? We didn’t have any letters from him. Notă: • be primeşte do la imperativ negativ: Don't be silly! Nu fi prost! • have formează interogativul şi negativul cu do în limba vorbită: I don’t have enough time to do this. did → intră în alcătuirea formei interogative şi negative a verbelor la prezent şi la trecut. • imperativul se formează cu do: Don’t be afraid! Să nu-Ńi fie teamă! Do be attentive. te rog.Do. please! Fii atent. They didn't go. Had I? Had he? I had not. Într-adevăr îşi face toate rochiile singură.. Do read this letter to me. scrisoarea.

adverbele pot fi: • formate prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectivul corespunzător: happilly. above. sincerely. care arată locul unde se petrece o acŃiune (răspunde la întrebarea unde?) here. enough. yesterday. late. everywhere. immediately. ever. early. after. fully. next. tomorrow. direct. long. right. little. hard. generally. when?. there.. rarely. much. hard. equaly.. de curând) near (lângă) – nearly (aproape că) short (bruusc) – shortly (pe scurt) 2. nicely. why?.Adverbul Reprezintă partea de vorbire care exprimă caracteristica sau împrejurarea unei acŃiuni.. tocmai) – justly (drept) late (târziu) – lately (recent. easily. care arată modul în care se desfăşoară o acŃiune (răspund la întrebarea cum?) fast. cealaltă formată prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectiv) şi sensuri deosebite: deep (adânc) – deeply (profund) direct (direct) – directly (exact. in. up. today. far. care arată timpul când se desfăşoară acŃiunea (răspund la întrebarea când?) lately. never. simply • cu formă identică cu adjectivul corespunzător: back. straight. still. badly. usually. abia) high (sus) – highly (foarte) just (chiar. abroad. where? 41 . seldom. extremely. out. finally. Determină un verb. since. fast. • de loc. wrong • cu două forme (una identică cu adjectivul. imediat) hard (din greu) – hardly (cu greutate.. un adjectiv sau un alt adverb. constantly. still. more. before. truly. pretty. ago. ill. often. După formă. După conŃinut. well. down. low. Adverbul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut: 1. yet. near. sometimes. below. slowly. există adverbe: • de mod. deep. just. short. • interogative: how?. left. shortly • de timp. last.

not. ca less. at all. as nu aşa de. of course.. than mai puŃin.advberbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de more: more.. quickly.. Vă voi putea întâlni săptămâna viitoare.. importantly b) gradul comparativ indică împrejurarea prin comparaŃie • de inferioritate: not so / as.... • adverbele de timp definit (yesterday.. ComparaŃia adverbelor Ca şi adjectivele... • atunci când în propoziŃie apar mai multe adverbe. dintre) the most quickly of the most importantly of • absolut – indică cel mai înalt nivel al împrejurării unei acŃiuni.. certainly. no. decât • de egalitate: as..adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –est la finalŞ the. She is always asking a lot of questions.. Fratele meu a muncit mult la birou săptămâna trecută.• de afirmaŃie şi negaŃie: yes. hard. next week) pot apărea atât la începutul. than (mai. ca) as hard as as quickly asâ as early as as importantly as • de superioritate ....... of (cel mai... beautifully.. Se formează cu very (foarte) 42 .. tomorrow. A cântat frumos la concert aseară. dintre): the hardest of the earliest of .. sure. –est (of) (cel mai. urmând aceleaşi reguli: a) gradul pozitiv reprezintă forma de bază a adverbului: soon. decât) harder than earlier than . early..-er than (mai.... naturally. ordinea lor este fixă: mod + loc + timp She sang beautiful at the concert last evening. as (tot aşa de. adverbele prezintă grade de comparaŃie. cât şi la sfârşitul propoziŃiei: I shall be able to meet you next week. decât): more quickly than more importantly than c) gradul superlativ • relativ – indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al unei împrejurări în care se desfăşoară acŃiunea: .adverbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de most: the most. by no means Unele adverbe prezintă restricŃii cu privire la poziŃia în propoziŃie. today.adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –er la final: . My brother worked hard at the office last week. fără a se mai face comparaŃie. Întotdeauna pune o mulŃime de întrebări.

) (cel mai..very hard very quickly very early very important Notă: Există şi câteva excepŃii la gradul comparativ de superioritate şi la superlativ relativ.) wll better the best hardly worse the worst much more the most little less the least far farther the farthest (în spaŃiu) further the furthest (în timp) 43 . Pozitiv Comparativ Superlativ (mai....

to make (a face) . . a se farda) 44 . deasupra out – din outside – în exteriorul over – peste.to make into (a transforma) . În limba engleză. prepoziŃiile pot apărea după verbe.PrepoziŃia .to lok for (a căuta).fără Deseori. a fixa. din till – până to – către.reprezintă partea de vorbire care face legătura între două cuvinte diferite din punct de vedere sintactic: substantivul şi articolul său. de from – de la in – în into – în inside – în interiorul near – lângă of – de off – de pe.to go on (a continua). cărora le conferă un sens diferit faŃă de înŃelesul de bază (le transformă în verbe frazale). to go (a merge) . verb şi complementul său.to make up (a întregi. prepoziŃiile îşi pot schimba sensul în funcŃie de context: through the window (pe fereastră) in time (la timp) for work (la lucru) by bus (cu autobuzul) on foot (pe jos) Alteori. a alcătui. de către concerning – privind despite – în ciuda down – jos except – în afară de for – pentru. deasupra per – prin.to go by (a trece). din on – pe. to look (a privi) .to look after (a avea grijă de). spre under – sub. . prepoziŃiile uzuale sunt: about – despre above – deasupra across – peste after – după against – împotriva along – de-a lungul among – printre around – în jurul at – la before – înainte(a) behind – în spatele below – sub beside – alături between – între beyond – în afară by – lângă. dedesubt with – cu without .

problematica prepoziŃiei în limba engleză cuprinde o mare diversitate de sensuri şi funcŃii. prepoziŃiile pot apărea după substantive sau adjective şi trebuie reŃinute împreună. 45 . at night (noaptea) safe from (ferit de) at times (uneori) of old (pe vremuri) at peace (în pace) proud of (mândru de) by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu) by the hour (cu ora) on sale (de vânzare) by the way (apropo) pale with fright (palid de spaimă) După cum se poate observa. expresiile ca atare trebuiesc reŃinute pe de rost.În alte cazuri.

putem aşeza altă parte de vorbire în poziŃie iniŃială.mod. pred. How beautiful she is! . (Eu) Nu-l văd niciodată acolo. Niciodată nu-l văd acolo.de timp + circ. circ timp Notă: Pentru subliniere. + compl. . ordinea este: adverb de direcŃie + adverb de loc 46 .în propoziŃii enunŃiative şi exclamative: subiect + predicat + complement Peter likes Algebra.două sau mai multe complemente de acelaşi fel urmează regula: de la specific la general. verbul românesc fiind marcat formal pentru persoană şi număr.. Franklin street.loc.mod. (subiect + predicat + circ. Bucharest. El vorbeşte bine englezeşte.) Engleză Română He speaks English well.direct + circ. de loc. Engleză Română I never see him there.Ordinea cuvintelor în propoziŃie În limba română. poziŃia părŃilor de propoziŃie diferă de cea a cuvintelor englezeşti în două privinŃe: a) limba română are mai multe forme flexionare decât limba engleză şi deci locul cuvintelor în propoziŃie nu este atât de important. (subiect + predicat + compl.dacă avem în propoziŃie două adverbe (de loc şi de direcŃie). sub.de timp) (subiect + predicat + circ.de loc + circ. (Eu) Nu-l văd acolo niciodată.de loc) Ordinea cuvintelor în limba engleză prezintă următoarele caractzeristici generale: . compl.direct) I saw him at the cinema last night. circ.de mod. subiectul nu este de obicei exprimat. circ. ..) (subiect + predicat + circ.. (În limba română.în propoziŃii interogatice: predicat + subiect + complement Complementele urmează astfel: complement direct + indirect + complement circumstanŃial de mod. de timp I read the news quickly in the dining room after the dinner. After dinner I read the news quickly in the dining room. He lives at 55.dir. L-am văzut aseară la cinema.

dark. moment. de regulă în ordinea: durată. frecvenŃă. dense and misterious. Before him was the vast forest. de mătase. I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood. grey. New. gri. unele pot preceda substantivul. Pentru realizarea ritmului propiziŃiei. În faŃa lui se află pădurea vastă. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia interogativă este: predicat + subiect + complemente Was she afraid of him? 47 . ordinea acestoea este mai mult sau mai puŃin indiferentă. iar altele îl urmează. întunecată. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia negativă este: subiect + predicat + NOT + complemente She was not afraid of him. Ciorapi noi.atributul precede partea de vorbire pe care o însoŃeşte: a good ideea – o idee bună brick walls – pereŃi de cărămidă a never-to-be-forgotten remark – o remarcă de neuitat Atunci când un substantiv este însoŃit de mai multe atribute. . silk stockings. În concluzie: • Ordinea obişnuită a cuvintelor în propoziŃia afirmativă este: subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepoziŃional + circumstanŃiale de mod + loc + timp She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner. direcŃie loc Calul a sărit peste gard în grădină.mai multe complemente circumstanŃiale de timp: se aşează de la momentul precis la cel general. deasă şi misterioasă. durată frecvenŃă moment timp precizat perioadă generală .The horse jumped over the fence in the garden.

48 .

49 .

50 .

51 .

52 .

53 .

54 .

55 .

56 .

57 .

58

59

60

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->