BIOETICA FAMILIEI CRE TINE: este contracep ia un p cat grav?

de Marcel Ioan Malanca | 5 August 2008 “Începutul existen ei este unul i acela i pentru trup i pentru suflet” – Sf. Grigorie de Nyssa Una din responsabilit ile familiei cre tine este cea a procre rii responsabile, în conformitate cu porunca divin : “cre te i i v înmul i i i st pâni i p mântul”, o familie f r copii fiind cel mai adesea asem nat unui pom neroditor. Sustragerea voit de la aceast responsabilitate prin mijloace care contravin eticii, dar i moralei cre tine, reprezint o înc lcare frauduloas a principiilor institu iei c s toriei. Din p cate, azi, mai mult ca oricând, urmare evolu iei tehnicii medicale, dar i seculariz rii societ ii moderne, cuplurile cre tine sau necre tine se sustrag de la responsabilitatea procre rii utilizând mijloace de prevenire sau întrerupere a sarcinii, care contravin total eticii, deontologiei medicale hipocratice, dar mai ales moralei cre tine care ap r via a i principiile ei, chiar din momentul z mislirii. Nu e vorba a adar atât de refuzul de a procrea, cel mai adesea din motive de egoism parental, cât de un act mult mai josnic i fraudulos: suprimarea vie ii în fazele incipiente ale dezvolt rii umane din mediul matern intrauterin, act calificat de doctrina bisericeasc drept “criminal” (asimilat “pruncuciderii”- can. 91 Trulan), deoarece omul are valoare ontologic chiar din clipa z mislirii, moment în care frântura organic abia conceput este înzestrat cu suflet. Indiferent de faptul c omul nu este integru fiziologic în primele stadii ale vie ii intrauterine, el are valoarea care i se confer fiec rei creaturi umane, de c tre Dumnezeu. O mul ime de texte biblice i patristice amintesc faptul c f ptura din pântecele mamei , chiar i în forma embrionar sau de fetus, este o crea ie divino-uman , fa de care avem acelea i responsabilit i ca i fa de un om deja n scut ( Ps. 138, 13-16; Is. 45, 1-5; Ier. 1,5 / vezi i la Atenagora, Tertulian, Clement Alex., Lactan iu, Sf. Ipolit, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Hrisostom, Sinodul Trulan etc.). Întreruperea sarcinii în faza embrionar se realizeaz azi prin tehnica “avortului hormonal” (expresie rar utilizat de medici in procesul de informare al pacientilor), diferit de “avortul chirurgical” (clasic i mai cunoscut), dar având acela i scop josnic. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne, a c ror dezvoltare i eficacitate se datoreaz evolu iei tehnice medicale i tiin ei, faciliteaz nu atât prevenirea form rii vie ii în pântecele matern, cât suprimarea ei, lucru mai pu in cunoscut de c tre utilizatorii unor astfel de mijloace, acest lucru datorându-se mai ales lipsei de informare corecte atât din partea medicilor, cât i a celor care cunosc aceast realitate. Ne referim strict la mijloacele “abortive” (de preferat termenul “abortiv”, mult mai realist decât “contraceptiv”, deoarece aceste mijloace sunt concepute a avea randament maxim prin determinarea expulz rii embrionului din mediul intrauterin, a adar prin avortare), precum: steriletul (firul, spirala sau DIU) i pilulele contraceptive orale de orice categorie (pilule hormonale).

Inova ia tiin ific este uimitoare, dar la fel impresioneaz i modul în care con tiin a uman “se spal pe mâini” în stilul lui Pilat, recurgând la aceste tehnici de suprimare a vie ii intrauterine în primele stadii de formare organic a celui care, peste 8-9 luni, urmeaz s fie ca unul dintre noi. Ar trebui s ne facem probleme de con tiin . S ne întreb m: este contracep ia un p cat grav? DA! Cel pu in pentru faptul c DIU i pilulele sunt metode abortive. O persoan care nu recurge neap rat la o interven ie chirurgical pentru expulzarea fetusului din pântecele matern, nu înseamn c nu s vâr e te avort. Acela i lucru se întâmpl , dar sub alt form , folosindu-se tehnicile abortive sus men ionate. E vorba doar de utilizarea unor procedee subtile con tiin ei iresponsabile. Suprimarea vie ii e un act criminal în orice situa ie, indiferent de procedeul utilizat. Înc de la începutul cre tinismului, Sf. P rin i au fost categorici: Sf. Ipolit condamna folosirea “medicamentelor sterilizante” i a altor mijloace care ar putea provoca pierderea sarcinii. Fer. Augustin, Sf. Ambrozie i Fer. Ieronim condamnau nimicirea de bun voie a vie ii prenatale, iar Sf.Vasile stabile te c “cea care cu bun tiin distruge fetusul, va fi pedepsit pentru crim ”. Can 91 Trulan ( an 692) este explicit: “pe cele care dau doctoriile provoacatoare de avort [“pilule” – n.r.] i pe cele care primesc otr vuri pierz toare de prunci, le supunem pedepsei uciga ului”. În chestiuni de ra iune bisericeasc i doctrinar , legisla ia statului nu e relevant , dat fiind faptul c statul nu interzice aceste procedee abortive i nici avortul chirurgical, cel pu in nu în primele luni de sarcin . Stim îns bine c acest lucru nu face ca avortul s nu fie p cat. El r mâne un act incalificabil, criminal, inuman i insensibil, categoric respins de morala bisericeasc , indiferent de modul în care este realizat. În societatea de azi, practica avortului porne te de la concep ia potrivit c reia sexualitatea este obiect de consum (în cadrul unei societ i de consum bazate pe a a zisa “ economie de pia “), o sexualitate f r risc i scrupule, alimentând astfel, mai ales în perioada modern , o mentalitate contraceptiv i avortiv . Aceast “politic antinatalista” se sustrage mai ales din curentul malthusianist, iar pilulele contraceptive, ca i avortul, devenind azi adev rate arme politice i mijloace de dominare economic . Dureros e i faptul c oamenii sunt manipula i tenden ios de cadre medicale preg tite profesional, întrucât adev rul despre aceste mijloace abortive sunt trunchiat prezentate. Jur mântul hipocratic oblig la a ap ra via a (“niciodat nu voi v t ma pe nimeni”, “nu voi prescrie un medicament ucig tor”, “nu voi da vreunei femei leacuri pentru a provoca avortul” !!!), deoarece via a e sacr în orice stadiu de manifestare a acesteia. Orice medic care contravine acestui principiu, încalc jur mântul i deontologia profesiunii, etic vorbind. Din fericire exist i cadre medicale care sunt sinceri i reali ti, dezvoltând campanii de informare corect privind pericolul i imoralitatea mijloacelor contraceptive (ex.: Dr. Christa Todea ). “Biserica nu accept planning-ul familial i metodele sau mijloacele contraceptive, care sunt practici îndreptate împotriva vie ii” (Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula). Contracep ia e calificat de Biseric drept un act lipsit de responsabilitate moral , iar în forma în care este practicat azi, drept un act extrem de grav, egoist i criminal, datorit insensibilit ii fa de forma de via înzestrat cu suflet din pântecele matern. Astfel, fiecare dintre noi,

dar mai ales preo ii, suntem datori a lua o atitudine cre tin ferm , matur i categoric . Informarea cre tinilor trebuie s fie cu timp i f r timp, corect i just , mai ales c exist posibilit i de documentare extrem de accesibile. Avem aceast datorie sfânt fa de to i cre tinii i fa de Dumnezeul pe care îl slujim. Adev rul e mai presus de orice, iar el ne va face liberi (Ioan 8,32). “Solu ia etic a problemei ridicate este educarea la o procreare responsabil , nu un biologism spontaneist, dar nici o libertate f r norme etice sau o legisla ie impus , ci o iubire responsabil i o administrare con tient a vie ii în cadrul c s toriei” (Elio Zgreccia ). Topic: Medita ii | Editare | F r Comentarii »