IMBINARI SUDATE

SUDAREA este o metoda de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice, la care legatura dintre piese se realizeaza in urma solidificarii unei topituri rezultate din metalele de sudat, cu sau fara material de adaos, sau prin presarea pieselor aduse in prealabil in stare plastica in zona imbinarii. Imbinarile realizate prin sudare prezinta o serie de avantaje fata de cele nituite, permitand relizarea unor economii de metal de 15-20%, economii de manopera, conditii de lucru mai usoare. In comparatie cu piesele realizate prin turnare, constructiile sudate sunt mai usoare cu pana la 40%, au rezistente mecanice superioare si forme constructive mai rationale. Prin sudare se pot realiza constructii mixte (forjate-sudate, matritate-sudate, strunjite-sudate) imbinand avantajele fiecarui procedeu tehnologic. De asemenea, se pot realiza piese de dimensiuni foarte mari. Ca dezavantaje ale procedeului de sudare se reamintesc:    aparitia tensiunilor interne ce diminueaza portanta; modificari structurale din zona imbinarii; influenta multiplilor factori asupra calitatii imbinarii (natura materialelor de baza, a materialului de adaos, conditiile de sudare, calificarea sudorului etc.). Se cunosc peste 50 de procedee de sudare, alegerea unui anume procedeu fiind determinate de aspectul economic ( costul imbinarii si calitatea acesteia). Dintre cele mai des folosite procedee de sudare, se poate aminti:   sudarea manuala prin topire cu arc electric; sudarea automata sub strat de flux;

      sudarea automata sau semiautomata in mediu protector de gaz. sudarea prin presiune. sudarea in puncte. in linie. sudarea prin topire cu gaze (oxiacetilena). sudarea in baie de zgura. Clasificarea imbinarilor sudate prin topire este cea din tabelul de mai jos: . sudarea prin frecare.

datorita existentei tensiunilor interne cauzate de racirea neuniforma si datorita structurii specifice (neomogena. control de calitate. alegerea si pregatirea materialelor ce urmeaza sa se sudeze. cu incluziuni nemetalice).Tehnologia sudarii cuprinde urmatoarele etape: 1. Pentru sudurile de colt trebuie indeplinite conditiile: si l > 6a. cu pori. . de procesul tehnologic de sudare. Rezistentele admisibile ale cusaturilor de sudura sunt mai reduse fata de cele ale materialului de baza. de tratamentele termice si mecanice ulterioare. lucrari complementare: tratament termic (recoacere de detensionare) sau mecanic. 4. (considerate ca fiind egale cu grosimea cusaturii). Dimensiunile sectiunii de calcul ale cusaturii de sudura se stabileste astfel:  lungimea l de calcul este : (2) unde: ls . indepartarea suprainaltarilor dupa caz. a sursei de energie si a pozitiei la sudare.este lungimea efectiva a cusaturii. iar a este lungimea craterelor de la capetele sudurii. se determina cu relatia: (1) unde: . Asfel eforturile unitare admisibile ale cusaturilor de sudura. alegerea materialului de adaos. stabilirea parametrilor regimului de sudare.este efortul unitar admisibil minim al materialelor pieselor sudate. vopsiri. .coeficientul de reducere in functie de metoda de sudare si natura solicitarii. executarea sudurii propriu zise. Calculul imbinarilor sudate Rezistentele admisibile ale imbinarilor sudate sunt determinate de rezistenta admisibila a metalului de baza si a materialului de adaos (electrod). curatire de stropi. 2. 3. utilizate in constructia de masini.

Figura 1 La suduri de colt a reprezinta inaltimea triunghiului isoscel. figura 1a) sau grosimea S 2 a tablei mai subtiri. grosimea a de calcul. figura1b. unde S este grosimea tablelor sudate. Sectiunea de calcul este: . pentru cusaturi convexe. . (se neglijeaza suprainaltarea Δa.d. figura 1c. care se poate inscrie in sectiunea cusaturii. la cusaturile cap la cap este a = S. Se accepta pentru cusaturi concave: pentru cusaturi drepte si .

iar As2 este sectiunea cusaturilor de colt. figura 2. Calculul sudurilor cap la cap supuse la sarcini axiale.(3) In cazul imbinarilor realizate prin cusaturi combinate. Efortul unitar normal din cusatura este: (5) Figura 2 . respectiv cap la cap si de colt. solicitate simultan de sarcina pe care o preia imbinarea. sectiunea de calcul se determina prin relatia : (4) unde: As1 este sectiunea cusaturilor cap la cap.

se utilizeaza cusaturi inclinate.Pentru cresterea capacitatii portante a sudurii. spre a o apropia de cea a tablelor sudate. recomanda: . figura 3. Figura 3 Descompunand forta componentele si si dupa directia cusaturii si o directie normala se obtin . care au valorile : (6) (7) Eforturile unitare din cusatura sunt: respectiv Efortul unitar echivalent este: (8) (9) unde: este un coeficient a carui valoare se determina pe cale experimentala. ISO .

Aceste eforturi unitare se considera uniform distribuite pe grosimea cusaturii.Pentru a avea portanta maxima a imbinarii prin sudura inclinata se poate determina valoarea optima a unghiului al sudarii si al materialului sudat. dinn conditia egalitatii eforturilor unitare In cazul sudurilor cap la cap solicitate la incovoiere. figura 4a sau (11) . in sectiunile solicitate ale cusaturilor. figura 5 apar eforturi unitare normale de intindere sau compresiune care actioneaza perpendicular pe directia cusaturii si eforturi unitare tangentiale perpendiculare pe directia cusaturii si paralele cu ea . determinandu-se cu formulele clasice. figura 4. . efortul unitar normal din cusatura de sudura este: (10) unde: Mi este momentul incovoietor si Ws este modulul de rezistenta al cusaturii de sudura cu : . figura 4b (12) Figura 4 In cazul sudurilor de colt. .

Tabelul 1 . folosite in desenul tehnic. In tabelul 1 sunt prezentate simbolurile pentru diferite tipuri de suduri. efortul unitar echivalent se determina cu relatia: (13) Pentru principalele cazuri de suduri combinate (cap la cap si de colt).Figura 5 In cazul solicitarilor compuse. efortul unitar normal este: (14) unde : As este aria echivalenta a sudurii combinate.

dar nu se vor folosi cordoane mai subtiri de 3 mm.Probleme constructive la imbinarile sudate Sudura si zonele invecinate sunt puternic incalzite in procesul tehnologic de sudare si deci incarcate cu tensiuni suplimentare. deoarece exista pericolul formarii de martensita si de pori. Din acest motiv. . cu atat caldura acumulata este mai mare si concomitent si tensiunile suplimentare sunt mai mari. in cazul in care este nevoie de un cordon gros de sudura se va prefera executarea acestuia prin cordoane suprapuse (mai multe treceri). Cu cat cordonul sudat este mai gros.

Imbinarea prin lipire metalica se realizeaza cu ajutorul unor materiale de adaos metalice. folosite in majoritatea cazurilor pentru asigurarea etanseitatii (tinichigerie. care se interpun intre suprafetele ce urmeaza a fi imbinate. La lipiturile moi. tari sau lipituri la temperaturi inalte) . aduse in stare fluida prin incalzire. Constructiile sudate se vor concepe astfel incat cordonul sudat. aliaje pe baza de staniu si plumb. de regula. cutii de conserve) sau la instalatii electrice ori electronice se folosesc de regula. IMBINARI PRIN LIPIRE Imbinarile prin lipire sunt imbinari nedemontabile. Materialul de adaos este. aliaje pe baza de nichel. Lipiturile la temperature inalte se executa in vacuum.Se va evita aglomerarea de cusaturi sudate. este necesar ca suprafetele de contact sa fie curate si fara grasimi. pe cat posibil. respective alte materiale nobile. alama (aliaj de cupru-zinc). lipituri nemetalice (incleieri sau chituiri). Imbinarile prin lipituri nemetalice se realizeaza cu ajutorul straturilor subtiri de adeziv. aur. iar daca este posibil. Lipiturile tari se folosesc in constructiile metalice solicitate mecanic ori la constructia structurilor de rezistenta ale automobilelor. Ieftinirea constructiilor sudate se realizeaza prin evitarea prelucrarii prealabile a suprafetelor de sudat. Se folosesc pentru oteluri greu sudabile. Lipiturile se impart in functie de materialul de adaos. (ori aliate) iar ca material de adaos se foloseste cuprul. motiv pentru care ea se numeste ALAMIRE. temperatura de topire este cu minimum 50 °C inferioara temperaturii de topire a materialului de baza cu care se face imbinarea. Se vor asigura conditiile de deformare libera. . radacina sudurii se va scoate din zona intinsa. sa fie complet descarcat. Pentru obtinerea unei lipituri bune. iar in cazuri deosebite Pb-Sn-Ag (plumbstaniu-argint). in doua categorii:   lipituri metalice (moi. sa fie scos din zona incarcarilor maxime. Se vor evita si sudurile in locuri greu accesibile.

realizate prin incalzirea piesei cuprinzatoare. arborilor cotiti din elemente separate etc. de exemplu. a bandajelor rotilor de rulare. figura 6. sau prin racirea piesei cuprinse. diametrul exterior al arborelui este d+Δa. Dupa montaj. . Imbinarile presate se realizeaza prin introducerea fortata. care inainte de montare au dimensiuni diferite ale suprafetelor de imbinare. axiala.IMBINARI PRIN STRANGERE Imbinarile cu strangere se realizeaza prin asamblarea fortata a unei piese tip arbore. Figura 6 Pentru imbinarea pe suprafata cilindrica. iar diametrul alezajului (butucului) este d-Δb. Acest lucru se realizeaza pe seama deformatiilor radiale Δa (pentru arbore) si Δb (pentru butuc). Se utilizeaza la montarea coroanelor rotilor dintate. Dupa tehnologia asamblarii. fara organe de strangere auxiliare se deosebesc: o o asamblari presate. ambele piese ajung la aceeasi dimensiune. a rulmentilor. asamblari fretate. intr-o piesa tip alezaj. d. executate la temperatura mediului ambiant. a unei piese cuprinse (arbore) intr-o piesa cuprinzatoare (butuc).

imposibilitatea verificarii strangerii dupa montare. Ca dezavantaje ale imbinarilor cu strangere avem:       montare si demontare greoaie. macaralelor. . La suprafata de contact a pieselor apare astfel o presiune normala p*. in timpul functionarii. dependenta de aceasta presiune impiedica miscarea relativa a pieselor si face posibila transmiterea de forte axiale sau/si momente de torsiune. deteriorarea suprafetelor active dupa demontare. angrenajelor grele etc. unelte mari. posibilitatea aparitiei coroziunii de contact. introducerea prin strangere a unui puternic concentrator de tensiune. Utilizarea imbinarilor cu strangere are o larga raspandire si o indelungata traditie. . stifturi.).inlatura necesitatea organelor de asamblare intermediare (pene. suruburi etc. . .capacitatea de a transmite solicitari mari la gabarit relativ redus in constructia masinilor.comportarea buna la sarcini dinamice (discontinue).asigura o buna centrare a pieselor. Forta de frecare. slabirea strangerii in timp.deformatii care introduce in materialele celor doua elemente o anumita stare de presiune. datorita avantajelor pe care aceste imbinari le prezinta : .simplitatea constructiva (suprafetele imbinate sunt cilindrice sau conice si se pot realiza pe masini de uz general). .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful