Depozitarea deseurilor.In conformitate cu aderarea tarii la U.E.

depozitarea des se poate face numai in spatii distincte,special amenajate pt protejarea mediului inconj.Dep. de des. pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume:1)dupa tipul deseului(grad de toxicitate):-dep. de des. inerte;- dep de des. nepericuloase;-dep. de des. periculoase;-dep. de des. radioactive.Depozitarea pt des. radioacticve se axeaza si in conformitate cu normele comisiei Europene de Control al Calitatii Nucleare si pot fi depozite de suprafata si subterane.Cele de suprafata-constructii de beton sau prin forarea in teren a unor puturi betonate in care sunt depozitate des.Cele subterane-mine abandonate si consta in betonarea matricilor de inglobare a des. si apoi betonarea matricilor de inglobare a des. si apoi betonarea galeriilor respectiv a inchiderii galeriei.Straturie de beton pt includerea galeriilor sunt cu grosimea de 1m,se recomanda fol. Betonului f. greu(cu ciment si aggregate grele din magnetit ) baritina sau des. din otel si fier.In functie de starea de agregare a des. la depunderea in depozite:-dep. cu deseuri solide;-dep. cu deseuri sub forma de paste;-dep. des. in suspensie;-dep. des. lichide. Dupa asezarea geografica:a)de cariera(desen);b) de ses(desen);c) de rau(desen);d)de vale(desen). Depozite pentru deseuri menajere.Depozitarea des. menajere se face in depozite controlate numite rampe san mpotriva poluarii porduse d subst din deseuri menajere.Rampa sanitara este o constructie speciala care trebuie onditii:-sa aiba capacitatea suficienta pt vol. de deseuri propus sa se depoziteze pe intreaga perioada de functi uprafata minima pt un vol. de des. max.(sa fie 0);-sa fie o constructie stabile san u prezinte ruperi,prabusiri,tas atrunderea subst nocive in sol si panza freatica;-sa nu permita raspandirea in jur a fumului ,mirosului si a dese nmultirea razotoarelor si insectelor;-sa favorizezer descumpunerea curate a partii fermentabile din des.;-sa asig azelor a.i. sa nu se formeze in depozite acumulari sau pungi de gaze ce pot crea accidente;-in final,chiar pe pe n impact visual negative.O rampa sanitara trebuie sa creezefacilitati pentr recuperarea si reciclarea unor des.A epozitelor se colecteaza prin reteaua de drenaj a compartimentelor depozitelor prin canale de centura pe zona n cazul platformei tehnologice.Apa evacuate din depozitul propriu-zis este epurata in statii proprii sau la stafiil rasenesti.Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unor etape specifice oricarei constructii:1-Ela tudiului de prefezabilitate trebuie sa rezulte securitatea si oportunitatea ,amplasamentul si cateva caracteristici ebuie sa cuprinda toate caract. lucrarii,indicatori tehnico-ec.In studiul de fezabilitate se studiaza variantele si s e intocmire a proiectului ethnic si a caietelor de sarcina. Alegerea amplasamentului.Se pun conditii fata de cadrul natural si economic.:-orografice;-geologice;-geotehnice;hidrogeologice;hidrologice;-climatice;-pedologice si agroeconomice;-speciale.

1.Geomorfologic:se rezerva la terenuri care au depuneri naturale,terenurile care reprezinta cariere sau gropi de pamant,zonele neinundabile pe care nu sunt cursuri de apa.Zona de relief uniform neaccidentat.Nu se recomanda amplasarea depz. In zonele accidentate.Si nici in spatele unor baraje,baraje de terasament.De putine ori putem indeplini conditii topografice dar daca celelalte sunt indeplinite se poate recurge la criteriul topografic. 2.Geologice: se refera la eliminarea unor amplasamente alcatuite din straturi f permeabile,zone cu fluctuatii f mari ale nivelului freatic ,zone cu prabusiri ,zone cu roci ,zone cu goluri subterane,zone cu compresibilitate mare,cum sunt pamanturile basxoide,zone cu terenuri cu capacitate portanta lipsa sau redusa cum sunt zonele de namol de turba de namol. 3.Geotehnic:Terenul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-capacitate portanta ridicata;-sa nu prezinte alunecari active;-tasarile sa fie mai mici si uniforme;permeabilitatea cat mai redusa;-sa fie pamanturi coezive. 4.Hidrografic:san u existe izvoare de creasta sau la baza terasei san u prezinte apa mineralizate sa nu fie amplasat depoztitul peste panza freatica cu alimentare freatica,se recomanda ca depozitele san u fie aproape de panza freatica de suprafata. 5.Hidrologic:trebuie ca depozitul san u fie in zona unui curs de apa da inundabilitate se face un studio hidrologic pt deb. max. cu asigurarea de 1%. 6.Climatic:directia vantului dominant ,vantul nu trebuie sa bata dinspre deposit spre oras.La proiectarea depozitelor se fac si studii climatice privind temp,pp. 7.Pedologice si agroeconomice:se refera la utilizarea pt depozite ,a suprafetei cu potential agroeconomic scazut ,a supr. nefertile. 8.Speciale la evitarea amplasarii depozitelor in unele cazuri interzicerea in zone cum sunt:-arii protejate,rezervatii,situri istorice,situri arheologice;-nu se amplaseaza in apropierea cladirilor,monumente istorice;distanta prevazuta fata de loc este de 1000 m iar fata de canale isolate 500m.D.p.d.v. constructiv fata de nivelu terenului depozitele pot fi:-depozite de debleuri de tip

I(desen);- depozite de semidebleu de tip II(desen);depozite de rambleu(desen).Sunt preferate cele in debleu.Sunt intalnite cele in semidebleu.Nu sunt indicate cele de tip III.Depozite de des. sunt alcatuite din 3 parti:I:partea de depozitare:guneta de depozitare;-lucrarile anexe;-platforma tehnologica. Operarea in depozit .Reprezinta totalitatea operatiunilor care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.1.Accesul in depozit:se face numai pt masinile apartinand firmelor care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si depozitare sunt scrise cant. ce se depoziteaza zilnic(ce intra),suma deseurilor,compozitia medie a acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac determinari privind compozitia deseurilor,caract. deseurilor si gradul de toxicitate.Nu sunt admise in depozite decat numai in conditii speciale deseurile periculoase.Acceptarea ac. tip de deseuri se poate face daca la rampa sanitara exista;incinerator pt deseuri periculoase sau compartiment pt aceste deseuri..2.Cantarirea deseurilor se face prin diferenta pe cantare bascula.3.Descarcarea deseurilor se poate face direct in celulele de depozitare sau in buncare special amenajate pt descarcare.La descarcare directa exista 2 variante:a)intrarea masinilor in compartimentul propriu-zis pe o rampa de acces si descarcarea in depozit;b)descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit.In cazul buncarului de orimire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile reciclabile,fie prin compactarea si asezarea deseurilor.4.Operarea in compartimente consta in asezarea deseurile,compactarea acestora si acoperirea la sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril.Pt asezarea deseurilor in depozite exista 2 variante;-in plan orizontal:a)inelara(desen);b)frontala(desen) si in plan vertical:a)transversala(desen);b)longitudinala(desen) In plan vertical exista 2 variante:transversala;longitudinala. Fiecare celula mica de depunere se protejeaza cu strat de mat steril sau pamant.5.Varianta de depozitare in baloti:Avantaj:-o mai mare stabilitate;-o manipulare mai

usoara;-un volum mai mare de depozitare pe aceeasi suprafata(o densitate mai mare).Dezavantaj:-sunt impiedicate procesele de descompunere aeroba. Operarea propriu-zisa in depozit se face separate pe compartiment.pe masura ce un compartiment se umple se pregateste compartimetul urmator. Captarea si evacuarea gazelor .Materia organica fermentabila care se depune in rampa sferei procesului de descompunere.Procesele care sunt:aerobe si anaerobe si care include fenomene fizice,chimce si biologice sau microbiologice.In urma ac. procese i-a nastere:apa,subst minerale si gaze.Din subst minerale cel mai frecvent intalnite sunt SiSO2,CaCO3,oxizi metalici,Fe2O3,MnO2,K2O,CO,CO2.In aceste gaze domina metanul,amoniacul si hidrogenul si se gasesc si alte hidrocarburi gazoase:etan,butan,pentan.Acest amestec gazos are 2 caractere importante ,poate sa aiba putere calorifica ridicata:1)este un amestec combustibil;2)produce poluare atmosferica si duce la fenomenul de sera. Incinerarea deseurilor menajere Incinerarea =procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temp de 850-1100 grade C in instalatii speciale numite incineratoare. Avantaje:-distrugerea totala si definitive a germenilor patogeni aflati in deseuri;-distrugerea unor substante toxice care ard la temp sub 1000 grade C;-micsorarea volumului deseurilor cu 70-75%.Prin incinerare rezulta o cenusa care reprezinta 25-30% din volumul initial.Cenusa rezultata este in general inerta,stabile si sterile.Staiile de incinerare functioneaza o perioada lunga d timp 25-50 ani(poate si mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un nr redus de personal cu o calificare nu prea inalta(medie)Ocupa suprafete relative restranse deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri.Drept urmare se reduce cheltuielile de transport.;se poate recupera energia din deseurile incinerabile(hartie,plastic,lemn,oase,organice,namoluri.) Dezavantaje:-costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate;-sunt necesare instalatii destul de complexe si

costisitoare pt epurarea gazelor rezultate la ardere;-sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt racier si mai ales pt disperia gazelor in atmosfera(gazelle trebuie sa iasa cu temp de 25 grade C,adica admisibil atmosferei sis a fie car mai inalte cosurile);-pt expunerea gazelor se fol apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.Solutia S.n. Plan de management economic a deseurilor 0(care include modificarea tuturor tehnologiilor producatoare de deseuri,deseuri minimizate,deseurile pot fi valori modificate).Alcatuirea statiilor de incinerare:-cantar,buncar de primire a deseurilor,incineratorul cu anexele sale,grup social,cladire administrativa,statie de epurare a apei uzate. Incineratorul propriu-zis :-cos de alimentare(buncar de alimentare),camera de uscare si preincalzire,camera de ardere propriu-zisa prevazuta cu cuptoare de ardere.Evacuarea cenusii se face intr-un bazin cu apa pt racier rapida de unde cernusa este preluata cu un extractor cu racleti si pusa intr-o remorca cu care este transportata la depozit.Gazele de ardere:Se evacueaza pe cosul de fum. 1-autogunoier2-bazin sau buncar de recptie a deseurilor3macara Grifer4-cos de alimentare a incineratorului5camera de uscare si preardere6-impingator hydraulic7camera de ardere8-gratare9-instalatie de suflat aer suplimentar(in exces pt ardere)10-cos de evacuare gaze11instalatie de combustibil suplimentar12-bazin de racire cenusa13-extractor cu racleti14-remorca pt transportul cenusii15-instalatie de recuperare caldura16-filtru pt gaze17-hidrociclon18-exhaustor(ventilator care scoate gazelle din hidrociclon)19-cos de fum20-evacuare a apei uzate din hidrociclon Impermeabilizarea depozitelor Se analizeaza urm variante: a) impermeabilizarea cu argila b) impermeabilizarea cu geosintetice, geomembrane, geocompozite c) combinata(a+b) a) se recomanda pt depozite mici, depozite aflate pe terenuri impermeabile in care se face o compactare a stratului de argila si depozite situate in cariere cand depozitul de argila este format din 4-5strat. apropierea amplasamentului. argila se aseaza in

4-5strat. copactate a.i. grosimea finala a strat. sa fie de min 1 m (desen). b) impermeabilizarea cu geosintetice se face cu membrane din polietilena de inalta densitate. Pt impermeabilizare se niveleaza ampriza conform planurilor de nivelare, se inedparteaza toate corpurile straine care ar putea sa zgarie sau sa intepe geomembrana. Pt siguranta se pune(asterne) un strat de pamant de 5 m care se compacteza bine. Se asterne geomembrana conform planurilor de asezare a geomembranei. Se suprapune sola a 2-a peste prima sola pe o latime de 20 cm, se face sudarea geomembranei. Dupa asternerea geomembranei aceasta se protezeaza cu un strat de geotextil.Grosimea geomembranei se alege in fct de h finala a depozitelor. La depozitele care depasesc 20m grosimea este de 3mm. Geomembrana poate avea supr neteda sau rugoasa, cea cu supr rugoasa se alege pt taluzuri ca sa limiteze tendinta de alunecare a geotextilului pt geomembrana. Geocompozitele sunt alcatuite din straturi de protectie si straturi de impermeabilizare. Straturile de protectie sunt de regula din gotextil subtire(desen) cu un material mineral(bentonita). c) Este alcatuit dintr-un strat de argila mai subtire si o geomembrana sau un geocompozit. Impermeabilizarea cu argila :sistem de drenaj;geotextil pentru protejarea geomembr,peste se pun 40cm pietyris in care se afla sistemul de drenaj=>statie de epurare (initial bazin colector).impermeabiliz poate sa fie dintr-o membrana subtire protejate cu geotextil sau un geocompozit sau un strat de argila de 40-50 cm.-stratul drenant realizat din pietris .uneori se protejeaza stratul de pietris tot cu geotextil pt ca pam de deasupra sa nu afecteze stratul drenant;-strat de pam vegetal de grosime 1m care se planteaza cu vegetatie cu radacini mici. Acoperirea finala a depozitului. trebuie sa asigure 3 probleme:-sa impiedice iesirea gazelor din depozit;-sa impiedice patrunderea apelor din precip in depozit;-sa asigure colectarea si evacuarea apelor din depozit provenite din precip dupa inchiderea depozitului. Evacuarea gazelor prsupune un strat f poros pt colectarea gazelor de nat minerala, si aeratoare in atm sau sunt

conduse la o conducta colectoare. Impiedicare patrunderi apei din precip se face printrun strat impermeabil care poate fi mineral(argila) sau din geosintetice sau chiar combinate. Drenarea apelor din precip se face printr-un strat drenant putand fi din geotextila sau strat mineral(pietris)(desen) unde:1)strat de colectare gaze dak din materialele minerale sau deseuri iunerte(zguri,cenusi sintetizante);2)getext de protectie a geomembranei sau geotext de separare a impermeabilizarii din argila.3)geomembr de impermeabilizare (stratul 3 poate sa fie si din argila=40-50 cm);4)stratul drenant evacueaza apa din precipit cazute pe depozit;5)geotextil de separare;6)pam vegetal; (desen) Calculul drenajului drenajul depozitelor a)calculul debitului de drenaj,Qd=este dety de suma debitelor,Qdr=Qp+Qn+Qdes I)Qp=qp*S (l/s),qp=2.8*KN/T (l/s ha) ;II)Qp=0.116*SKI,qn=debit din namoluri Qn determinat experimental;qp=debit din precipitatii.Qn=10%Qp;Qdes=50%...40%Qzi.O parte din apa din deseuri este consumata de microorganiosmele in timpul descompunerii materie organice. Inchiderea finala a depozitului cand dep au ajuns l acota finaal se face inchiderea dep.inchiderea urmareste realizarea urm probleme:-captarea si evac gazelor si implicit evac lor in atmosf;-impiedic pattrunderii apei din pp in depozite,deci etansarea;-drenarea si colectarea apelor din pp;-incadrarea in peisajul din jur.Stratificatia va fi alcatuita din:-un strat de egalizare a deseurilor respectiv de acoperire realizat din mat steril,inert,din pamant,din deseuri de mat de constructii;-un strat de captare si conducerea a gazelor care se poate realiza din mat mineral respecti zguri,deseuri din constructii,deseuri ceamice,agregate secundare(desen) Calculul incunerarii pt proiectarea statiilor de incinerae se calc 3 categ de elem:I1)caract fizico chim ale deseurilor in care intra:-continutul in elem combustibile respectiv C,H,N,O,S(care intervin inm ardere).Calculul se face pe baza compozitiei medie a deseurilor(tab elem chim);2)Calculul umidit:W=mi-mu/mi*100 (%) unde:mi=masa initiala,mu=masa

uscata,W=umiditatea;3)Calcul densitatii:se calc densitatea aparenta si cea a subs in f-ctie de compozitia pe categ de deseuri si de densitatea specifica a fiecarui tip de deseu(medie ponderata a densitatilor);II)Calculul parametrilor termo-tehnici:1)puterea calorifica interioara:se calc in mai multe moduri :-ca medie ponderata a puterii calorifice a componentilor Pc=P1*n1+P2*n2...Pn*nn/n1+n2...nn,unde P1, P2, Pn=puterea calorifica a componentilor,P=0 pt comp care nu ard (metale ,caramida)dar intra la numitor. n1 n2 nn=continutul desurilor in compusi 1,2,3....n;-pe baza de formule empirice;-metode grafica (cea mai utilizata);2)cantit de aer de ardere;3)cant de aer necesar in exces(cantit teoretica);4)cant de combustibil suplinentar necesar pt a aduce deseurile la minim 1500Kcal/kg.III)Elem geometrice ale instalatiei:1)supraf gratarului de ardere;2)volumul cvamerei de ardere;3)vol bazinului de racire a cenusei;4)inaltimea cosului de fum.IV)Calcule constructive:calculul fundatiei,calculul peretilor,etc.De calculat:puterea calorifica,densitatea,umidit,supraf gratarului de ardere,vol aer in exces,inaltimea cosului de fum Compostarea deseurilor industriale:este procedeul de neutralizare a deseurilor prin fermentare si transformarea lor intr-un ingrasamant natural numit compost.Compostarea are loc datorita prezentei microorganismelor aerobe si anaerobe in deseurile fermentabile=>fermentarea poate fi aeroba sau anaeroba.Descompunerea substantelor organice usor degradabile face parte din circuitul materialului organic in natura.In urma descompunerii mat.organic=>substante solide,apa,gaze.Substantele solide si apa sunt preluate de plante si transformarea prin mai multe verigi prin fotosinteza in materie organica.Compostarea este o etapa intermediara,dirijata in descompunerea materiei organice.Etape:1)etapa initiala in care incepe descompunerea in care are loc o incalzire treptata a deseurilor si o inmultire a bacteriilor care produc descompunerea.2)etapa fermentarii propriuzise(termogeneza) are loc la o temperatura 40-700 si

dureaza de la 2-3 zile pana la 10 zile in functie de temperature mediului inconjurator,de umiditatea deseurilor,de cantitatea de material organic,de metoda de compostare.3)etapa finala in care variaza proprietatile compostului si compozitia,dar variatia este relative lenta. Factorii de care depinde procesul de compostare:1)compozitia deseurilor in special continutul in material fementabil.2)sortarea si prelucrarea deseurilor inainte de fermentare.Pt. o mai buna eficienta a compostarii se recomanda indepartarea din deseuri a fractiunilor nefermentabile.Se recomanda maruntirea deseurilor.3)continutul in oxygen are influenta asupra calitatii compostului si a fenomenului dominant de descompunere.Prin descompunere aeroba=>compusii usor asimilabili de catre palnte si valorosi.P descompunere anaeroba substantele rezultate sunt mai greu accesibile plantelor si pot fi chiar patogene.Fermentarea aeroba are loc la tempertura de 70-750,gemenii patogeni mor.Fermentarea anaeroba :40-500,rezista germenii patogeni.4)temperatura mediului inconjurator,cand temperatura este ridicata sunt favorizate fenomene aerobe si descompunerea este mai rapida.Temperaturile scazute incetinesc descompunerea si favorizeaza fenomenele anaerobe.Deficitul de apa incetineste si chiar blocheaza fermentarea pt. ca microorganismele care produc descompunerea au nevoie de apa. Tehnologii de compostare :sistem gospodaresc,sistem industrial.Compostarea in sistem gospodaresc se face pt. fiecare gospodarie in parte,separate cu un minim de dotare constand din o platforma betonata sau cu mixture bituminoasa sau pamant argilos bine batatorit.,o rigola pt. colectarea scurgerii de pe o platforma ;o faza septica pt. evacuarea scurgerii ;unelte pt. amestecarea deseurilor,pt. rasturnare si pt.reglarea umiditatii.Compostarea consta in asezarea deseurilor in siruri de gramezi si rasturnarea periodica a gramezii lor pt. o buna aerare.Compostarea in sistem industrial :3 procedee :sistem deschis,sistem partial inchis,sistem inchis.Sistemul deschis se aseamana ca tehnica cu sistemul gospodaresc,dotarile sunt mult mai mari,se lucreaza in sistem industrial.Sistemul partial inchis

este alcatuit din 2 parti ;-o parte in care se face fermentarea in sistem inchis izolat,fie in santuri,fie in tuburi metalice.Dupa 3 pana la 7 zile,deseurile fermentate in sistem inchis sunt scoase pe platforme pt. continuarea fermentarii in sistem deschis.In prima etapa are loc un proces accelrat de descompunere ce reduce durata totala a compostarii cu 15-20 zile.Partea deschisa a sistemului este cu comopstare in sistem deschis Sistemul inchis este alcatuit din constructii total izolate,fata de mediu si prevazute cu instalatii pt. reglarea umiditatii,reglarea temperaturii,colectarea gazelor de descompunere si uneori cu modalitati de initiere a fermentarii cu ajutorul unor maiele sau prin reglarea unor proprietati cum ar fi pHul,raportul carbon-azot,raportul carbon-fosfor.Alcatuirea unei statii de compostare :cabina portar ;cantar ;buncar de primire a deseurilor ;instalatii de sortare si prelucrare a deseurilor ;platforma de compostare ;instalatii anexe pt. apa,aer cald,ingrasaminte,bacterii si ciuperci,captare gaze ;platforma de maturizare a compostului ;ciururi de sortare ;depozite pt.compostul grosier,mediu,fin ;rampade desfacere ;cladirea administrativa ;grup sanitar si de dezinsectie.Avantaj :transformarea deseurilor in ingrasaminte.dezavantaj :cost ridicat. Clasificarea deseurilor :-dupa caracter si influenta asupra mediului,deseurile pot fi inerte,nepericuloase,periculoase(toxice si radioactive) ;dupa natura :anorganice,organice ;-dupa provenienta :industriale,menajere,stradale,deseuri din constructii,materiale de constructii,demolari ;deseuri agrozootehnice ;deseuri spitalicesti ;deseuri radioactive.Deseurile industriale :reprezinta cea mai mare cantitate(60-70%).Ele se pot clasifica dupa ramura industriala din care provin :-steril provenit din excavatii ;steril provenit din procese de spalare a minereurilor numit si steril de flotatie.Cenusa de termocentrala provenita din industria energetica respectiv din transformarea carbunelui in energia electrica.Zgurile metalurgice provenind din fabricarea otelurilor,fontelor,din metalurgia metalelor neferoase.Deseurile din industria chimica anorganica,fabricarea sodei calcinate,fabricarea

ingrasamintelor,fabricarea diversei sticlei.Deseurile din industria chimica organica :rafinarea titeiului,coxificarea carbunelui.Compozitia si proprietatile deseurilor :Compozitia deseurilor se caracterizeaza printrun grad de variabilitate dependent de mai multi factori :provenienta deseurilor ;tipul deseurilor ;zona geografica ;climat ;procese tehnologice producatoare de deseuri ;gradul de dezvoltare economica.Compozitia deseurilor poate fi :fizica,chimica si mineralogica.1)Compozitia fizica :si cea dinamica sunt importante in deseurile menajere si asimilabile acestora.2)Compozitia chimica :si ce mineralogica sunt importante pt.deseurile industriale.Pt. deseurile agrozootehnice mai imp. Este compozitia chimica.Compozitia chimica se exprima prin granulozitate adica prin procentul cu care participa fiecare sort granular la alcatuirea deseului.Zgura de furnal granulata se poate utiliza ca agregat pt. betoane ;se sorteaza pe categoriile dimensionale ale agregatelor naturale pt. betoane si mortare.Cenusa de termocentrala se analizeza dpdv fizic dar dupa metode utilizate in geotehnica.Se intocmesc curbe granulometrice care sunt utilizate fie in proiectarea haldelor,fie la valorificarea cenusii.Deseurile menajere se analizeaza dpdv granulometric,cernerea facandu-se pe 2 ciururi 17-71mm,Cernerea se mai practica si la compostare care are rol de sortare.Compozitia chimica cel ami adesea se exprima pe substante :1)sterilul :SiO2≥60% ;Al2O3>5% ;Fe2O3>3% ;Ca CO3>71%.2)zgura granulata de furnal :SiO2=2030% ;CaO=18-30% ;A2O3=10-15% ;Fe2O3=510%.3)Cenusa de termocentrala :SiO2=48-56% ;CaO=812% ;Al2O3=5-10% ;Fe2O3=1-5%.4)Silice ultrafina :SiO2≥92%.Compozitia chimica a deseurilor menajere poate fi data pe substante si pe elementele care domina pe ansamblu :C,Si,O,H,S etc.Dpdv chimic in compozitia deseurilor ne intereseaza componentii toxici sau radioactivi :subst.toxice anorganice ;subst.toxice organice ;elemente radioactive ;metale grele.Compozitia mineralogica :este analizata pt. deseurile care intra in procese de valorificare.In analize mineralogice se pun in

evidenta mineralele dominante :silicati in special tectosilicati si filosilicati ;carbonati(Ca si Mg) ;oxizi(minerale) ;sulfuri.Silicatii reprez.75%,carbonatii,azotatii,sulfatii 15%,10% restul.Proprietatile deseurilor :1)Densitatea variaza in limite foarte largi.Chiar si pt. aceste categorii densitatea variaza cu starea lui,umiditatea,compozitia se da in functie de compozitia deseului sau se poate detremina.Densitatea sterilului variaza de 1,4-2 t/m3 ;cenusa-2t/m3 ;zgura :2,42,5 t/m3 ;deseurile menajere in pubela :0,30-0,40 t/m3 ;des. Menajere in timpul transportului :1,3-1,2 3 t/m .2)Umiditatea :deseurile variaza cu acesti factori ca si component mai important fiind factorul climatic.Pt deseurile menajere umiditate 35-60%.3)Puterea calorica :superioara si inferioara reprezinta cantitatea maxima de caldura care la ardere in conditii ideale a unei unitati din material care poate fi de masa(Kg) sau de volum(m3).Se exprima in W/m3 ;W/Kg ;J/Kg.Caldura obtinuta prin arderea unei unitati de material in cantitati reale tinand seama de compozitie,umiditate,temperatura in cuptorul de ardere,parametrii arderii.Puterea calorifica minima pt. incinerari in conditii bune :1500Kcal./Kg.Raportul carbon-azot :caracteristica importanta pt. deseurile supuse compostarii.Depozitarea deseurilor :depozitarea deseurilor se poate face numai in spatii destinate,special amenajate pt. protejarea mediului inconjurator.Depozitele de deseuri pot fi clasificate dupa mai multe criterii :1)dupa tipul deseului :depozite pt. deseuri inerte ;depozite pt. deseuri nepericuloase ;depozite pt. deseuri periculoase ;depozite pt. deseuri radioactive.Depozitele pt. deseuri radioactive se executa in conformitate cu normele Comosiei Europene de control si activitatii nucleare si pot fi depozite de suprafata si depozite subterana.Depozitele subterane se realizeaza in mine abandonate si constau in betonarea matricilor de inglobare a deseurilor si apoi betonarea galeriilor.Straturile de beton pt. inchiderea galeriei sau a puturilor cu grosime de 1m.Pt. asemenea depozite se recomanda folosirea betonului foarte greu.2)In functie de starea de agregare a deseului la depunerea in depozit :depozite cu deseuri

solide ;depozite cu desuri sub forma de parte ;depozite cu deseuri in suspensie ;deseuri lichide.3)dupa asezarea geografica :de cariera :producatori ;drumul de acces ;depozitul propriu-zis ;imprejmuire. ;de ses :sursa de desen ;bazin de amestec ;statie de pompare ;conducta de transport a deseului ;conducta de distributie ;conducta de deversare sau gura de varsare ;dig de contur ;dig de compartimentare ;sonda inversa ;conducta de evacuare a apei limpezite. ;-de rau ;-depozit de vale.Depozite pt. deseuri menajere :depozitarea deseurilor menajere se face in depozite controlate numite rampe sanitare care protejeaza mediul impotriva poluarii produse de subs.nocive din deseurile menajere.Rampa sanitara=constructia speciala care trebuie sa implineasca urm. Conditii :-sa aibe capacitate suficienta pt. volumul de deseuri propus sa se depoziteze pe intreaga perioada de functionare a rampei ;-sa ocupe o suprafata minima pt. un volum de deseuri maxim ;-sa fie o constructie stabila,sa nu prezinte surpari,alunecari,ruperi,prabusiri ;-sa nu permita patrunderea substantelor nocive in sol si in panza freatica ;-sa nu permita raspandirea in jur a fumului,mirosurilor si a deseurilor usoare ;-sa limiteze inmultirea rozatoarelor si a insectelor ;-sa favorizeze descompunerea aeroba a partii fermentabile din deseuri ;sa asigure colectarea si evacuarea gazelor astfel incat sa nu se formeze in depozit acumulari sau pungi de gaze ce po creea accidente ;-pe perioada de exploatare nu trebuie sa aibe un impact vizual negativ ;-o rampa sanitara trebuie sa creeze facilitati pt. recuperarea si valorificarea unor deseuri ;-apele fluviale din zona depozitului se colecteaza prin reteaua de drenaj a compartimentului depozitului,prin canale de centura zona limitrofa,canale de scurgere in cazul platformei tehnologice.Apa evacuata din depozitul propriu-zis este epurata in statii proprii sau la statiile de epurare orasenesti.Proiectarea unei rampe sanitare presupune parcurgerea unei etape specifice oricaror constructii. Alegerea amplasamentului :se pun conditii legate de cadrul natural si socio-economic :orografice si topografice,gedogice,geotehnice,hidrogeologice,hidrologic

e,climatice,pedologice si agroeconomice,speciale.Dpdv geomorfologic se prefera terenurile care au depresiuni naturale,terenuri care reprezinta cariere sau gropi de imprumut,vaile neinundabile pe care nu sunt cursuri de apa,zone cu relief uniform neaccidentat.Nu se recomanda amplasarea depozitelor in zonele dig-mal si nici in spatele unor baraje chiar daca sunt baraje de umplutura.Conditiile geologice se refera la diminuarea unor amplasamente alcatuite din :straturi foarte permeabile,zone cu fluctuatii mari ale nivelului freatic,zone cu prabusiri,zone cu roci carstice, zone cu goluri subterane,zone cu terenuri lipsite de capacitate portanta sau redusa.Dpdv geotehnic terenul trebuie sa indeplineasca :capacitatea portanta ridicata,sa nu prezinte alunecari active,tasarile sa fie mici si uniforme,permeabilitatea cat mai redusa,pamanturile sa fie coezive.Dpdv hidrogeologic :sa nu existe izvoare de coasta,sa nu prezinte ape mineralizate,sa nu fie amplasate depozite peste panza freatica de alimentare cu apa.Dpdv.hodrologicdepozitil sa nu fie in zone de inundabilitate a unui curs de apa permanent sau nepermanent.Dpdv climatic :sunt neesare studii climatice privind precipitatiile,temperaturi.Conditiile pedologice si agroeconomice se refera la utilizarea pt. depozite a suprafetyei cu potential agroeconomic scazut sau chiar zero.Depozitele nu se amplaseaza in apropierea cladirilor monumentale,monumente istorice.Distanta fata de localitate este de 1000m iar fata de casele izolate 500m.Dpdv constructiv fata de nivelul terenului depozitele pot fi :depozite in debleu I,depozite in semidebleu II.depozite in rambleu III.Depozitele de deseuri sun alcatuite din 3 parti :partea de depozitare propriuzisa,kucrarile anexe,platforma tehnologica.Operarea in depozite :reprezinta totalitatea operatiunilor care se efectueaza in rampa sanitara de deseuri.1)Accesul in depozit se face numai pt. masinile apartinand firmelor care au contract cu rampa sanitara.In contractul de preluare si depozitare sunt scrise cantitatile ce se depoziteaza zilnic,sursa deseurilor,compozitia medie a acestora,cantitatea efectiva pe masina.Periodic se fac determinari privind compozitia deseurilor,gradul de

toxicitate.Nu sunt admise in depozit decat numai in conditii speciale deseurile periculoase.2)Cantarirea deseurilor se face prin diferenta in celulele de depozitare sau in bancare special amenajate pt. descarcare.La descarcarea directa exista 2 variante :1)intrarea masinilor in compartimente propriu-zise pe o rampa de acces si descarcarea in depozit.2)descarcarea pe benzi transportoare care trimit deseurile in depozit.In cazul buncarului de primire,deseurile pot trece fie prin instalatii de sortare care extrag partile reciclabile,fie prin instalatii de maruntire care favorizeaza compactarea si asezarea deseurilor.4)Operarea in compartimente consta in asezarea deseurilor,compactarea si acoperirea la sfarsitul zilei cu un strat de pamant sau de material steril.Incinerarea deseurilor :procesul de neutralizare prin arderea deseurilor la temperatura 850-11000C in instalatii speciale numite incineratoare.Avantaje :1)Distrugerea totala si definitiva a germenilor patogeni aflati in deseuri ;2)Distrugerea unor substante toxice carea ard la temperaturi sub 10000C ;3)Micsorarea volumului deseurilor cu 7075%,prin incinerarea=>o cenusa care reprezinta 2530%.Cenusa rezultata este in general inerta,stabila si sterila.Statiile d incinerare functioneaza o perioada lunga de timp 25-30 ani(sau mai mult).Daca sunt proiectate corespunzator pot fi retehnologizate,automatizate.Pt. exploatare necesita un numar redus de personal cu o clificare nu prea inalta.Ocupa suprafete relativ restranse,deci pot fi amplasate in interiorul localitatilor aproape de sursa de deseuri.Se reduc cheltuielile de transport.4)Se poate recupera energia din deseuri.Dezavantaje :1)Costul incinerarii este mai ridicat decat al depozitarii chiar daca se ia in calcul valoarea energiei recuperate.2)Sunt necesare instalatii destul de complexe si costisitoare pt. epurarea gazelor la ardere.3)Sunt necesare instalatii de racire a gazelor si cosuri de fum pt. racire si mai ales pt. dispersia gazelor in atmosfera.4)Pt. epurarea gazelor de foloseste apa care in urma proceselor de hidrociclonare se uzeaza.