P. 1
49021449 HTA in Sarcina

49021449 HTA in Sarcina

|Views: 6|Likes:
Published by Mirela Petrescu
hta
hta

More info:

Published by: Mirela Petrescu on Mar 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2014

pdf

text

original

Importanţă

Hipertensiunea în sarcină

incidenta deloc neglijabila (5-9,5%) mortalitatea si morbiditatea materna si fetala semnificativa problema multidisciplinara (obstetrica, ecografie, cardiologie, farmacologie, imunologie, anatomie patologica, fiziopatologie, neonatologie) pierderile materne si fetale, contrar asteptarilor, pot fi prevenite in majoritatea cazurilor prin cateva masuri simple la nivelul asistentei medicale, in special primare

Definiţie

HTA indusa de sarcina HTA agravata de sarcina Disgravidia tardiva sau de ultim trimestru Gestoza EPH (edem, proteinurie, HTA) Toxemia gravidica Preeclampsia = termeni sinonimi pentru aceiasi stare morbida caracteristica sarcinii “boala terminologiilor”

Clasificare

OMS-1988; International Society for the Study of Hypertension in Pregnancy-1988)

HTA indusǎ de sarcinǎ / HTA-IS = HTA care se dezvoltǎ ca o consecinţǎ a sarcinii; regreseazǎ în sarcinii; postpartum
HTA-IS Preeclampsie (PE) = HTA-IS cu proteinurie şi/sau edeme patologice: Forma medie Forma severǎ Eclampsie = PE + convulsii Preeclampsie supraadǎugatǎ Eclampsie supraadǎugatǎ

HTA agravatǎ de sarcinǎ (HTA-AS) = HTA preexistentǎ sarcinii şi exacerbatǎ de sarcinǎ HTA coincidentǎ = HTA prezentǎ în antecedente şi persistentǎ în postpartum

Factori de risc
Primiparitate Sarcina multiplǎ Mola hidatiformǎ Conditii socio-economice precare (alimentatie defectuoasǎ , carenta de acid folic)

10% din cazuri Criterii de diagnostic si clasificare Presiunea sistolicǎ ≥ 30 mm Hg fatǎ de valorile anterioare sarcinii Presiunea diastolicǎ ≥ 15 mm Hg fatǎ de valorile anterioare sarcinii Presiunea sistolicǎ ≥ 140 mm Hg Presiunea diastolicǎ ≥ 90 mm Hg a) HTA-IS . elevated liver enzymes. constatate la minimum douǎ mǎsurǎtori succesive si separate de cel putin 6 ore: b) Preeclampsie HTA-IS Proteinurie > 0.modificarile tensionale.Luare in evidentǎ si monitorizare defectuoasǎ Varsta > 40 de ani sau <16 ani rasa neagrǎ Aria geograficǎ – incidenta maximǎ in Puerto-Rico Antecedente familiale de HTA si mai ales HTA-IS Evoluţie/complicaţii Materne: aterne: Eclampsie DPPNI HELLP sindrom (“ Hemolysis. prezente in sarcinǎ dupǎ 20 SA. low platelets”) IRA CID EPA Dezlipirea de retină Hematom intrahepatic subcapsular Hematom voluminos vulvo-perineal Hemoragie uterina incoercibilă Hemoragie cerebrală Evoluţie/complicaţii Fetale: Suferinţă fetală cronică (SFC) Prematuritate Moarte intrauterină a fătului Moartea neonatală precoce (prin prematuritate) Sechele neurologice .3 g/l/24h (1g/l/24h pe eşantion randomizat) Edeme persistente dupa 12h de repaus in clinostatism Asocierea excesului ponderal acut (gravida prezintǎ crestere in greutate > 2 kg/saptamanǎ ) .

identifică hipotrofia scor biofizic MANNING indici velocimetrici la nivelul circulaţiei ombilicale şi cerebrale – apreciazǎ gradul de hipoxie fetală Test non–stress: TNS reactiv asigură o stare fetală bună pentru o săptămână. HT: .P. TGO. spasm arterial.Criterii de diagnostic si clasificare c) Eclampsie: preeclampsie + convulsii tonico-clonice d) HTA cronicǎ de altǎ cauzǎ TA > 140/90 mm Hg preexistenta sarcinii sau inainte de 20 SA Preeclampsie sau eclampsie supraadaugate HTA cronice Preeclamp HTA identificatǎ in sarcina sau postpartum imediat la o gravida normotensiva care dispare in 10 zile de la nastere HTA in sarcina despre care nu exista informatii suficiente pentru a fi clasificata e) HTA pasagerǎ (tranzitorie) f) Tulburǎri neclasificate ale TA Paraclinic ureea şi creatinina: N / ↑ creatinina: ionograma sanguină .opistotonus Perioada convulsiilor clonice (1–2 minute) Coma . bilirubină indirectă totală. în special în forma gravă a HTA (HELLP sindrom) TGO.hiponatremie (Na+ şi Cl. TGP ↑ . Paraclinic HELLP sindrom .afectare hepaticǎ.mişcări involuntare ale muşchilor feţei (grimase) Perioada convulsiilor tonice (15–30 secunde) .câteva secunde .asocierea E. EKG – identifică hipertrofia ventriculară stângă fund de ochi – edem papilar.H.retenţionat în spaţiul intercelular) si hiperpotasemie uricemia – valori ale acidului uric > 4 mg /dl (indicator de severitate a bolii) HLG. dilataţii venoase.indicator de gravitate fibrinogen – ↓ în formele grave proteinuria urocultură (pentru eliminarea proteinuriei asociate unei infecţii urinare) bilirubină totală. este de regulă repetat la 3-4 zile Forme clinice Mono/ bisimptomatice (E.semnalată de intensitatea tulburărilor echilibrului fluido-coagulant: Trombocite < 100 000/mmc 000/mmc Timp de protrombină < 70% PDF > 40 mg /dl Fibrinogen < 300 mg/dl Prezenţa a trei parametri cu astfel de valori = CID manifestă → reechilibrare hematologică şi biologică susţinută Monitorizarea fetală .obligatorie (risc major de suferinţă fetală cronică): cronică) Ecografie: biometria fetală .hemoconcentraţia HT: .duratǎ de la câteva ore la zile HELLP sindrom .trombocitopenia .hemoliză cu anemie hemolitică.H Eclampsia . hepatocitoliză şi trombocitopenie Gravitatea .P) Preeclampsia .complicaţia cea mai gravă a HTA în sarcină Etape: Perioada de invazie (fără aură) .

ameliorează fluxul uteroplacentar Incăpere liniştită. controlul greutăţii şi edemelor la fiecare control prenatal Roll-over-test (testul pozitional Gant) Testul la angiotensina II Velocimetria Doppler a arterelor uterine materne Acid uric > 4 mg – risc crescut de apariţie a HTA şi a complicaţiilor sale Conduită TRATAMENT IGIENO-DIETETIC: Calorii: 2000 –2500 /zi Alimentaţie echilibrată: 65g proteine/zi (2/3 de origine animală) animală) Creşterea pierderilor proteice → augmentarea aportului proteic Dietă normosodată. repaus la pat în decubit lateral stâng . sumar urină.Diagnostic diferenţial a) HTA-IS / HTA preexistentă sarcinii b) Eclampsia: Epilepsie – crize comiţiale în antecedente Encefalită – redoare de ceafă. febră Meningită – vărsături în jet. de preferinţă gravida singură în salon Conduită INTERNAREA: . EPA şi eclampsiei reduce aportul la 0.5g/zi Restricţia de lichide NU este acceptată (cu excepţia IRA) Repaus fizic şi psihic În formele medii şi severe. semiobscură.dietă hiposodată. În formele severe . fără efort Tumori cerebrale – explorare imagistică Anevrism cerebral rupt – angiografie Conduită OBIECTIVE: Prevenirea accidentelor materne Prevenirea accidentelor fetale Pot fi realizate prin: Luarea precoce în evidenţă a gravidei Consultaţie prenatală corectă în reţeaua primară Colaborare strânsă medic de familie – medic specialist Consult multidisciplinar Tratament medical şi obstetrical anticipativ Conduită PROFILAXIE: Monitorizarea corectă a sarcinii Identificarea factorilor de risc şi încadrarea gravidei în GROC (gravidă cu risc obstetrical crescut) Teste de screening: TA. chiar în prezenţa edemelor normosodată. dar nu mai puţin de 2g/zi Apariţia IRA.

intens utilizată (efect spasmolitic musculotrop. acufenelor.v. urmat de α-metildopa i. Antidotul = Ca gluconic 1g i.medicament de elecţie în HTA-IS HTA-IS i. i.precauţie datorită efectului inotrop negativ şi de stimulare a contractilităţii uterine Nifedipinǎ.o. TRATAMENT SEDATIV: SEDATIV: Diazepam (maxim 100–200 mg/zi) p.: 250mg/6h Diazoxid – hipotensor energic cu acţiune rapidă i. Clonidinǎ . 50–60 mg x 3/zi parenteral 100 mg/zi. Scobutil + Papaverină + Plegomazin. 4–10 mg /zi i. etc. mai frecvent.m. i. după normalizarea valorilor tensionale pe cale iv. (2 fiole). fiole). repetat la nevoie Fenobarbital (maxim 300 mg/zi) p.m.v. ori/zi sau.v. i. 100 ml/4h diurezǎ min. în ritm lent p.: 300 mg. Labetolol. TRATAMENT ANTIAGREGANT: Doze mici de aspirină – controversat.în prezenţa semnelor clinice / de laborator ale CID.o. Doza iniţială: 10g i. în prezenţa medicului ATI) i. în prevenirea HTA. Heparina . 3. urmată de 5g i. i. la fiecare 4 ore. sub controlul cardiologic (efecte secundare: scǎderea brutalǎ a presiunii.: 5–10 mg în bolus repetat la nevoie la intervale de 15–20 min (doza zilnică: 40–200 mg) sau PEV a 180mg/500ml ser fiziologic. în tratamentul HTA anterioară sarcinii.o. Hydergin..hipotensor de elecţie în HTA asociată sarcinii p. Penthotal (în caz de eşec al altor medicaţii în criza eclamptică. Atenolol) .v.v. vasodilatator) singular i. în amestecuri litice (Diazepam + Papaverină. ore.m. sau i. 5 – 10 mg în preeclampsie.. / diurezǎ – min. 5 000 UI/ 4h i.o. . i.TA > 140 / 90 mmHg edeme importante proteinurie > 1g/zi apariţia oliguriei. 0. i.: 50–100 mg/zi în doze egale la 6–8 ore.: 500 –1000 mg /zi în prize la 12 ore i.v.v.) Sulfat de Mg . Monitorizare . în doză de 200–250 mg i. (se administrează dacă reflexul rotulian dispare).v.în general.v Β-blocantele (Propranolol.m. cefaleii. Captopril.acţiune vasodilatatoare şi de inhibare a convulsiilor.reflex rotulian /respiratie. Tratament curativ Papaverina . eclampsie. iniţială: i. (Hipopresol tb a 25mg) Alfa–metildopa. TRATAMENT HIPOTENSOR: HIPOTENSOR: Hidralazina .04 g x 2–4 i. fosfenelor şi epigastralgiilor TRATAMENT CURATIV – obiective: Reducerea vasospasmului Menţinerea ta între 130–140 / 90 mmHg Evitarea scăderilor brutale ale ta care pot “ucide” fătul Reducerea complicaţiilor materne acute Tratament curativ 1.v. cu diminuarea perfuziei placentare) Tratament curativ 2.

Atitudinea obstetricală . velocimetrie Doppler ombilicală. faşă de tifon.m. Penthotal în prezenţa medicului ATI Tratament obstetrical ECLAMPSIA .urmărirea sarcinii până la 35 SA → declanşarea naşterii Nu se aşteaptă declanşarea spontană la termen (risc major matern şi fetal) Este preferabilă naşterea pe cale joasă (operaţia cezariană . în fiecare fesă. scor biofizic. lingură de lemn) Oxigen pe mască Imobilizarea gravidei Acces rapid la 2 linii venoase Diazepam 10mg i. în cazul persistenţei convulsiilor se pot i. lent MgSO4 4g i. sedativelor poate induce travalii hipodinamice şi risc major de atonie postpartum Expulzia va fi scurtată prin aplicaţie de forceps Expulz În absenţa condiţiilor naşterii pe cale vaginală şi în prezenţa semnelor de suferinţei fetale → operaţia cezariană Forma severă .riscuri majore.greu controlabilă medicamentos → atitudine agresivă Administrarea miorelaxantelor.îndepărteaza în totalitate cauza (placenta) îndepărteaza devine realizabil dacă fătul ajunge la o maturitate acceptabilă supravieţuirii după naştere.v. cerebrală).Diuretice .gesturi precise: Menţinerea liberă a cǎilor respiratorii superioare şi protejarea limbii (pipă Guedel. lent (1g/min) urmat de câte 5g i. Tratament obstetrical singurul tratament etiologic eficient . bilirubinǎ liberǎ Aprecierea creşterii fetale şi a volumului lichidului amniotic prin ecografii repetate Identificarea precoce a suferinţei fetale (TNS. i.v. în special pierderea de sânge care survine pe fundalul de reducere a volumului circulant caracteristic preeclampsiei – eclampsiei) eclampsiei) Dacă sarcina < 35SA şi HTA . la 4 ore i. bilirubinǎ totalǎ. diurezei. administra încă 4g MgSO4 i. proteinuriei Monitorizarea cu frecvenţǎ variabilǎ (în funcţie de gravitatea cazului) a: HT Creatinină Numărul trombocitelor TGO–TGP. după 15min.eşecul tratamentului medicamentos → declanşarea naşterii eşecul Tratament obstetrical ECLAMPSIA Tratament obstetrical asemǎnǎtor celui din forma severă a HTA Convulsii . urmat de 20–40 mg / 500ml glucoză 5% în PEV.utilizare limitată la apariţia EPA! Conduită MONITORIZAREA EVOLUŢIEI AFECŢIUNII ŞI A EFICACITĂŢII CONDUITEI: Monitorizarea zilnică a greutăţii.monitorizarea sarcinii până la 36 SA → monitorizarea sarcinii declanşarea naşterii pe cale joasă (optim) declanşarea naşterii optim) operaţie cezariană cu AG IOT dacă HTA se agravează sau apar probleme obstetricale Tratament obstetrical Forma medie .dependentă de gravitatea HTA şi de vârsta de gestaţie: Forma uşoară .v. Tratamentul continuă cu 5g i.m.

din care 1/3 pot determina conflict Ag-Ac intre fat si mama Incompatibilitatea in sistemul ABO .problema de sanatate publica.6 g i.3–0.Hipotensoare: Hidralazină sau Hydergine (0. deoarece: Izoimunizarea Rh . Are o incidenţă de 20% (5% boala hemolitica) dar induce forme clinice usoare. urmat de administrarea 100–120 mg în PEV. cu pasajul transplacentar al acestor Ac si distructia eritrocitelor fetale purtatoare de antigen Sistemul genic Rh este constituit din 6 gene alele. MATERN HTA şi complicaţiile sale ocupă locul I în mortalitatea maternă prin risc obstetrical direct în ţările occidentale şi locul II în România (după hemoragie) Conduita profilactică şi eficienţa tratamentului curativ → scăderea mortalităţii gravidelor cu accidente eclamptice de la 20% în urmă cu 2-3 decenii la 5% HTA-IS dispare de regulă după naştere dispare Într-un procent mic de cazuri . care nu trec bariera placentara Izoimunizarea în obstetrică Exista peste 400 antigene sanguine. Operaţia cezariană . Ee. restul fiind putin imunogenice . cu caracter de naştere precipitată. (mortalitate Relevanta studierii si diagnosticului sau corect rezida si in posibilitatea profilaxiei Definiţie Stare patologica in cursul gestatiei caracterizata de aparitia anticorpilor materni anti-antigene eritrocitare fetale din sistemul Rh. din care cel mai antigenic este D. 150–160 / 100–110 mmHg Diuretice: în caz de iminenţă de EPA sau insuficienţă cardiacă: Furosemid 20-40 mg.importanta deosebita din cauza frecventei si a posibilelor consecinte grave ale bolii hemolitice neonatale (mortalitate perinatala de 4-25%) .persistenţa HTA după naştere sau după o perioadă variabilă de timp 2. Dd.raspunzatoare de 2/3 din izoimunizarile feto-materne. putând fi agresiunea finală asupra gravidei Prognostic 1. D. lent Aspirarea secreţiilor oro-faringiene Sondă vezicală a demeure pentru aprecierea diurezei orare De foarte multe ori travaliul se declanşează spontan în cursul crizei eclamptice datorită hipoxiei materne Travaliile la gravidele cu preeclampsie – eclampsie sunt de obicei hiperdinamice. FETAL Destul de grav → mortalitatea perinatală atinge valori de 40% Mortalitatea creşte dacă naşterea se produce înainte de 36SA sau în condiţiile asocierii suferinţei fetale cronice şi/sau hipotrofiei fetale Morbiditatea prin sechele neurologice poate atinge 5–10 % Izoimunizarea în obstetrică hematiile fetale incompatibile sunt eliminate (distruse) mai rapid din sangele matern situsurile antigenice A si B fetale sunt diminuate (fata de viata adulta) majoritatea Ac materni anti-A si anti-B sunt IgM.evitată pe cât posibil în criza eclamptică şi comă. Cc. la fiecare 8h) până se obţin valori tensionale de i.v.

de aceea. 5% avort indus medical) Aarcina ectopica Amniocenteza Biopsie trofoblastica Hemoragie feto-materna (sarcina oprita in evolutie. prima sarcina Rh pozitiva la o gravida Rh negativa neimunizata nu este afectata chiar daca exista pasaj de eritrocite fetale la mama. ajuns la maturitate. mai tarziu.5 . poate dezvolta o reactie imunologica anamnestica in cursul gestatiei cu fat Rh pozitiv . eritrocitele fetale care ajung in circulatia mamei sunt rapid distruse de aglutininele materne (Ac) din acest sistem. deoarece izoimunizarea induce in prima etapa sinteza de Ac anti-D de . fara a mai putea declansa raspunsul imunologic matern anti-D. induce (prin pasajul de eritrocite fetale Rh pozitive.5% din totalul nasterilor Factori de risc Sarcina cu fat Rh pozitiv la gravida Rh negativa Partener Rh pozitiv homozigot (DD) → risc de incompatibilitate feto-materna 100% Compatibilitate feto-materna in sistemul ABO Avort (2% avort spontan. Sarcina molara Gravida Rh negativa cu mama Rh pozitiva (teoria “bunicii buclucase”) Etiopatogenie IZOIMUNIZAREA GRAVIDEI Fenomenul (cu sinteza de Ac anti-D) se poate produce prin trei cai principale: pasaj de eritrocite fetale ce exprima antigene Rh-D in cursul sarcinii (incepand inca de la 13SA.mecanism rar intalnit (teoria “bunicii buclucase”) Debutul fenomenului imunologic are loc in primele 72 ore de la initiere Daca fatul Rh pozitiv este incompatibil cu mama si in sistemul ABO. In aceasta situatie. izoimunizarea Rh cu cea anti-D Izoimunizarea in sistemul Rh . riscul de izoimunizare a mamei scade de la 17% la 2% Etiopatogenie 2.responsabila de aparitia a 97% din cazurile de boala hemolitica fetala grava. orice sarcina Rh pozitiva (in general ulterioara). avortului sau mai ales in timpul nasterii transfuzie cu sange Rh pozitiv pasaj de eritrocite materne Rh pozitive spre fatul feminin Rh negativ. care.Se asimileaza. REACTIA IMUNA ANAMNESTICA / HEMOLIZA Dupa izoimunizare. dar mai mult in trimestrul III). se ataseaza antigenului D eritrocitar fetal si determina hemoliza – cu icter si anemie consecutive. chiar minor) o reactie anamnestica intensa de sinteza a Ac anti-D (IgG) Dupa 16 SA IgG anti-D traverseaza cu usurinta bariera placentara (au masa moleculara mica). placenta praevia. forma severa de icter hemolitic si icter nuclear Incidenţă 15% din populatia feminina caucaziana este Rh negativa 10 % din cupluri sunt incompatibile in sistemul Rh 0. DPPNI) Manevre obstetricale Operatia cezariana Antecedente transfuzionale sau grefe de organe. de diverse gravitati In general.1.

a grupului sanguin si Rh Fenotiparea antigenelor Rh ale partenerului In cazul partenerului Rh +: dozare Ac anti-D (test Coombs indirect) Testul Kleihauer-Betke pentru aprecierea pasajului de eritrocite fetale spre mama Probe din sangele fetal (prin cordonocenteza ecoghidata) pentru determinarea: Hemoglobinei Bilirubinei Anticorpilor fixati pe eritrocite (test Coombs direct) Probe din sangele neonatal pentru determinarea acelorasi parametrii . prezinta: Bilirubina indirecta (obtinuta dupa hemoliza eritrocitelor) determina Icter neonatal deosebit de intens Icter nuclear . care nu pot strabate placenta spre fat Consecinţe fiziopatologice / Morfopatologie Anemia fetala rezultata in urma hemolizei → reactii compensatorii fetale pentru asigurarea necesitatilor fetale de oxigen Organismul fetal incearca sa produca o cantitate mai mare de eritrocite → ↑ eritropoeza extramedulara (in special hepatica si splenica). SEMNE SI SIMPTOME Disproportie intre varsta de sarcina si marimea uterului Moarte fetala Coloratie icterica intensa a nou-nascutului oloratie Anemie neonatala Paraclinic 1. dispnee pana la paralizie centrala expitratorie. Aceasta. prin fixarea in nucleii de la baza creierului (este liposolubila) un sindrom extrapiramidal. in special in grosime (> 5 cm) Edem intens al vilozitatilor coriale Grad variabil de insuficienta placentara Insuficienta hepato-celulara si insuficienta placentara → hipoproteinemie. datorita scaderii presiunii coloid-osmotice si a hemoliziei. hidrotorax. netratata. se poate agrava si poate duce pana la moarte fetala intrauterina Lichidul amniotic. la partener. poate induce anasarca fetoplacentara (edem subcutanat. modificari de reflexe. cu sechele neurologice sau exitus Diagnostic 1.tip IgM. cu spasticitate. cu masa moleculara mare. determinarea. incheind un cerc vicios din nou spre icter si anemie Placenta evidentiaza cateva modificari morfo-functionale: Crestere in volum / dimensiuni. ANAMNESTIC Incompatibilitatea partenerilor Factori de risc 2. striat. epansament pericardic) Consecinţe fiziopatologice / Morfopatologie Culoare aurie Crestere de volum – polihidramnios Suferinta fetala care. DETERMINARI SANGUINE Grup sanguin si Rh pentru gravida In cazul gravidei Rh negative. de asemenea. cu insuficienta hepato-celulara si hepatoslenomegalie Anemia induce. un grad de insuficienta cardiaca fetala Eritropoeza crescuta → aparitia in circulatie a unor eritrocite imature care se hemolizeaza mai usor. tipat caracteristic. ascita. impreuna cu insuficienta cardiaca. ochi “in apus de soare”.daca bilirubinemia neonatala > 18 mg/dl poate sa induca. convulsii. Evolutia este uneori grava.

daca > 0. edemul scalpului. patologia poate evolua conform celor descrise la fiziopatologie / morfopatologie → complicatii severe sau fatale pentru fat . AMNIOCENTEZA Realizata la > 24 (cu variatii: > 20-26) SA.20% din cazuri b) Clasificarea legata de predominanta uneia dintre verigile patogenice grave: anemia grava congenitala (maladia Ecklin) icterul grav congenital (maladia Pfannenstiel) anasarca feto-placentara (maladia Schrite) forme clinice fruste. hidropericard.Hb > 12 g/dl .Paraclinic 2.Bilirubina mult crescuta.edem placentar) Forme clinice Afectarea fatului si nou-nascutului in izoimunizarea Rh este apreciata fidel prin valorile hemoglobinei si bilirubinei fetale a) Boala hemolitica se clasifica in 3 forme de gravitate: Usoara: .la 5-6% din gravidele cuplurilor incompatibile Conduită 1. intricate Diagnostic diferenţial incompatibilitatea ABO alte incompatibilitati hidropsul fetal non-imun sferocitoza fetala enzimopatii ale eritrocitelor fetale Evoluţie / Complicaţii Nediagnosticata si fara o conduita adecvata.5 mg/dl .Bilirubina < 3. daca > 1.Bilirubina 3. cu depozitare cerebrala . al extremitatilor. permite determinarea: Concentratiei de bilirubina .50% din cazuri Moderata: .42 mg/dl) Nivelului hemoglobinei (patologic. ascita (+ hipertrofie .sau bradipnee. ECOGRAFIA Placenta: grosime > 5cm la 30SA = patologica Biometrii fetale: BPD/ATD < 0. PROFILAXIE GENERALA .si interpretarea conform curbei Liley – 3 zone.88 = hidrops fetal Eritoblastoza usoara / moderata: hepatospenomegalie si polihidramnios severa: deflectarea coloanei. miscari foarte lente.5-7 mg/dl .Hb 7-12 mg/dl Moderata: . hitrotorax. tahi.67 mg/dl) Raportului L/S.spectrofotometric la 450nm . pentru aprecierea maturitatii pulmonare 3.25-30% din cazuri Severa: .Hb < 7 g/dl . zona III indica un risc major de moarte fetala intrauterina in 7-10 zile Nivelului bilirubinei libere (patologic.

determinare la partener. a operatiei cezariene postpartum: si a extractiei manuale de placenta Conduită 2. L/S > 2 → declansarea nasterii premature + sarcina 25-34SA. Transfuzia (sau exanguinotransfuzia) intrauterina se indica.Pregestational: educatia pacientelor pentru cunoasterea si evitarea factorilor de risc Pregestational: Intragestational: pastrarea primelor sarcini la parteneri cu incompatibilitate Rh Intragestational: urmarite ca sarcini cu risc crescut Per. intracordonal). dupa care . PROFILAXIE SPECIALA Administrarea de imunoglobulina anti-D la femeile Rh negative neizoimunizate – imunosupresie prin acoperirea situsurilor antigenice fetale Indicatii: Indicatii: avort sarcina ectopica sarcina molara hemoragie in gestatie amniocenteza biopsie vilozitara transfuzie accidentala cu sange Rh pozitiv sistematic la 28 SA in primele 72 ore dupa nastere: gravida cu Rh negativ.absenti . pana cand testul Coombs indirect se pozitiveaza. pentru profilaxia icterului nuclear fototerapie cu raze ultraviolete .indicatii: Ac > 1/64 (1/32 in cazul izoimunizarii preexistente). in trimestrul II. informatii anamnestice zona I Liley → continuarea sarcinii pana la termen ± repetarea examenului la 2-4 saptamani zona II / III Liley + sarcina > 34SA.inductor enzimatic si protector al sistemului nervos central Recoltare .declansarea nasterii premature.accelerarea transformarii bilirubinei in biliverdina (care se elimina) Fenobarbital . fat Rh + anticorpi materni anti D absenti test Coombs direct neonatal negativ Doza: Doza: 50 mg dupa terminarea sarcinilor < 12SA 300 mg daca sarcina > 12SA doze mai mari daca pasajul de eritrocite fetale spre mama > 30ml (test Kleihauer-Betke). repetata pana la obtinerea maturitaii pulmonare.identificati la o dilutie de 1/64 – indicatie de intrerupere a sarcinii . MASURI SPECIFICE a) In timpul sarcinii Corecta urmarire a sarcinii – ca sarcina cu risc crescut.identificati la dilutii de 1/8 . anticorpilor Anticorpi: . a manevrelor obstetricale. ascita sau hitrotoraxul fetal Daca exista suferinta fetala .1/16 .supraveghere ecografica + amniocenteza > 26SA Amniocenteza .si postpartum: evitarea utililizarii ocitocicelor. MASURI GENERALE 4.repetarea dozarii la 28-36 SA .operatie cezariana. Conduită 3. MASURI SPECIFICE b) In travaliu Particularitatile nasterii premature ± distocie indusa de hepatosplenomegalia.titruri constante . sindromul patologic. L/S < 2 → transfuzia intrauterina a fatului (intraperitoneal.la mama: grup AB0. incepand de la 12SA . Coombs indirect ± test Kleinhauer . daca incompatibilitate Rh.testul este repetat lunar. Determinare de grup si Rh la gravida (la luarea in evidenta). daca Rh negativ.pentru accelerarea maturitatii pulmonare Conduită 4. pentru zonele II / III Liley sau in cazul unei Hb fetale < cu 2 g/dl fata de medie Glucocorticoizi . in interes fetal Echipa obstetrician-neonatolog c) Postpartum Nou nascut: exsanguinotransfuzie in cazul anemiei severe sau daca bilirubina ≥ 18-20 mg/dl. dozarea (la evidenta).

riscul izoimunizarii scade de 10 ori Cu toate aceste masuri de profilaxie. 7% din aceste paciente sunt izoimunizate Vă mulţumesc pentru atenţie! .la fat: grup AB0 si Rh. complicatii si sechele neurologice tardive Monitorizarea si tratamentul corect creste rata de supravietuire a nou-nascutului provenit din izoimunizare severa la peste 80% In cazul administrarii de Ig anti-D. anemie severa. test Coombs direct Profilaxie Reverificarea raspunsului imun al pacientei la 6 luni Prognostic Matern bun Risc crescut de prematuritate fetala..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->