ENTREPRENEURSHIP - STEP BY STEP Ghid de bune practici pentru companii

2011

ENTREPRENEURSHIP - STEP BY STEP –
Ghid de bune practici pentru companii

2011

2

© Entrepreneurship- step by step

Prezentul document- Ghid de bune practici pentru companii- a fost realizat în cadrul proiectului de tineret “Entrepreneurship- step by step”, cu sprijinul Primăriei municipiului Slobozia, județul Ialomița. Propus şi implementat de un grup informal de tineri din municipiul Bucureşti, proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin intermediul programului Tineret în Acţiune – Acţiunea 1.2. “Iniţiative ale tinerilor”. Echipa de proiect: Cătălina Mihaela BĂDOIU, coordonator de proiect Elena Cristina ANDREICĂ, asistent de proiect Alexandra Mihaela DAVID, coordonator local Andrei Teofil PÂRVAN, consultant Victor Gheorghe BĂDOIU, instructor Voluntari: Andrei Grigorie Popa Carmen Bunea Cristian Ciobanu Mădălina Natalia Șerban Mihai Andrei Boboc Paul Andreianu

Ghid de bune practici pentru companii

3

Cuvânt înainte
La început a fost o idee... simplă, fără vlagă: proiecte de tineret...Am căutat am citit, ne-am informat...Mai apoi, primul anunț: Curs” Scriere de proiecte în context Tineret în Acțiune”...Cu muncă, voință, ambiție și multă pasiune a apărut curând prima INIȚIATIVĂ a noastră: „Entrepreneurshipstep by step.” De ce antreprenoriat? „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” (Mahatma Gandhi) este deviza proiectului pentru tineret „Entrepreneurship-step by step”, ce s-a derulat în perioada 2/12/2010- 29/03/2011 în municipiul Slobozia și orașul Ţăndărei, județul Ialomiţa. Scopul proiectului a fost promovarea culturii antreprenoriale și a cetățeniei active, beneficiarii acestuia fiind 32 de tineri cu vârste între 16-18 ani din județul Ialomița. Tematica de bază a proiectului a fost concepută pe analiza paşilor necesari în vederea deschiderii propriei afaceri, activităţile în acest sens fiind constituite sub aspectul unor sesiuni de formare ce au avut la bază noţiuni fundamentale din managementul afacerilor: analiza pieţei, management financiar, management organizaţional, comunicare şi negociere în afaceri, prevederi legislative, plan de afaceri. Obiective: În urma participării la activitățile proiectului, tinerii au învățat:  Să utilizeze conceptele cheie specifice educaţiei antreprenoriale;  Să identifice contextele legale, posibilităţi de finanţare şi oportunităţi de afaceri ce fac referire la activitatea antreprenorială ce i-ar putea susţine in iniţiativele personale cu caracter antreprenorial;  Să aplice elementele de bază ale managementului în relaţiile cu asociaţii, membrii comunităţii de afaceri, clienţii şi beneficiari;  Să integreze în maniera de comunicare elemente de limbaj verbal şi nonverbal specifice unui profil comportamental. Proiectul a reprezentat astfel un start-up privind elementele de bază ale antreprenoriatului, în urma training-ului tinerii beneficiind de o sesiune de consultanță pentru realizarea unor planuri de afaceri. Toate schițele de afaceri un intrat astfel în competiția “Cea mai buna idee de afacere”, premiile puse în joc pentru acest concurs constând în internship-uri în cadrul unor companii locale. Ca și puncte forte ale proiectului:
Ghid de bune practici pentru companii

respectiv un nou tip de cultura organizationala a firmelor.  Responsabilizarea mediului de afaceri față de educația tinerilorpotențiali antreprenori.4  16 beneficiari direcți au lucrat cu o echipă de profesionisti (traineri. documentul are ca scop promovarea inițiativelor. dar și deschiderea căilor pentru valorizarea potentialului tânăr.  Implicarea comunității locale în implementarea proiectului (Primaria municipiului Slobozia si Inspectoratul Școlar Județean Ialomița).  Atragerea și formarea de către tinerii participanți în cadrul sesiunii de formare a 16 beneficiari indirecți pentru conceperea planurilor de afaceri în vederea participării la concurs (dublarea numărului de beneficiari). el reprezintă un mijloc pentru diseminare şi transfer de bune practici către managerii unor firme de succes. oameni de afaceri).  Consultantă pe tot parcursul proiectului. Nu în ultimul rând. Totodata.  Atragerea a 5 voluntari care s-au implicat în derularea proiectului (4 voluntari din București și un voluntar din Slobozia). experți. “Ghidul de bune practici pentru companii . Cătălina BĂDOIU Coordonator de proiect Ghid de bune practici pentru companii .Entrepreneurship step by step” se vrea a fi o sursă de motivare și de responsabilizare a întreprinzătorilor din județul Ialomița față de tinerii doritori să pătrundă în lumea businessului.

. ANTREPRENORII Poveşti de succes În loc de final. Cine suntem noi. viitorii antreprenori Din activitatea noastră 6 7 9 10 12 16 24 35 37 38 39 Ghid de bune practici pentru companii ...5 CUPRINS pag. NOI.. De ce să sprijinim iniţiativa tinerilor Rolul educaţiei antreprenoriale în rândul tinerilor Tinerii şi responsabilitatea socială Bune practici privind responsabilitatea socială Bune practici în comunicare Studii de caz Experienţe. impresii.

atunci când emigrăm de pe tărâmul conceptelor pe acela al exemplelor. Evident. plan de afaceri. un mit – ci. inactivi. dar mai ales cultura civică promovată în spaţiul public românesc oferă puţine ocazii de familiarizare cu aceşti termeni. de argumentaţia incipient emirică (deşi nu sunt contabili de meserie) şi toate acestea sunt tot atâtea argumente pentru a le da încredere şi sprijin. relativă despre asemenea concepte ce pot crea dificultăţi de înţelegere chiar şi la „case mai mari”. rupţi de realitate. dar şi a omului care s-a aflat câteva zile alături de aceşti tineri minunaţi. vom încerca să analizăm critic lucrurile atât din perspectiva expertului. De aceea. atunci cînd vorbim de cultură antreprenorială. de originalitatea ideilor de afaceri. Ghid de bune practici pentru companii . Se spune că sunt dezinteresaţi. Am fost plăcut surprins de dinamismul lor. dar şi energici. proiectul în care am fost implicat a fost construit pe o cu totul altă axă axiologică aducând în prim plan TINERII DIN ZIUA DE MÂINE. Lista ar putea continua fără a epuiza subiectul.6 De ce să sprijinim iniţiativa tinerilor? În viaţa de zi cu zi auzim frecvent discuţii.. au o reprezentare vagă. lucrurile se schimbă fundamental. chiar dacă ei nu conştientizează conotaţiile acestui sprijin. voinţă şi nevoie de sprijin. Căci este mai puţin important în a caracteriza o categorie socială – dincolo de complexitatea demersului – iar ceea ce contează este suportul pe care îl oferim cu toţi pentru un viitor plin de speranţă şi tinereţe (nu neapărat în sensul temporar). opinii sau judecăţi de valoare despre „tinerii din ziua de azi”. superficiali. în contextul proiectului „Entrepreneurshipstep by step” întrebările care ne vin tuturor în minte sunt: Ce ştiu tinerii despre spirit antreprenorial şi afaceri? Ce posibilităţi au ei să iniţieze/ preia o afacere şi cum am putea noi să-i ajutăm? Fără a avea pretenţia că deţinem „reţeta magică”. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât sistemul educaţional clasic. un erou modern – dar nu este o himeră. despre ce îl motivează sau cum poate elimina potenţiale bariere. dornici de afirmare. de diversitatea lor. al jocurilor şi al provocărilor experienţiale. ce-i drept. Însă atunci când vorbim despre calităţile unui antreprenor. suntem pe deplin conştienţi că aceste subiecte sunt necunoscute elevilor sau. În altă ordine de idei. Obiectul discuţiei este însă altul: responsabilitatea socială a noastră în a oferi un suport acelor tineri care au dorinţă. managementul riscului etc. Eroul din „SOCIAL FACEBOOCK” (dincolo de finalitatea uşor dramatică) este. o poveste de succes. până la urmă o realitate. creativi. în cel mai fericit caz.

creativitate și asumarea unor riscuri. valorile astea sunt tocmai cărţile de vizită ale tinerilor noştri. the relationship of the school with the local government. precum și capacitatea de a planifica și de a gestiona proiecte pentru realizarea unor obiective. dar se aplică numai acţional. on the background of decentralization several aspects of the school: increasing the quality of education through information and the formation of all people involved. Evident. expectations. Through this work we try to pup face to face. credeţi-mă. school as a medium of change and community development. să încurajeze demararea de afaceri inovatoare și să promoveze o cultură mai favorabilă antreprenoriatului și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Aceasta reprezintă un sprijin pentru orice persoană în viața cotidiană privată și publică. Ce este educația antreprenorială? Antreprenoriatul se referă la capacitatea unei persoane de a-și pune în practică ideile. în primul rând tinerilor. „step by step”. that socio-educational services of the population are projected. Aceasta implică inovare. perseverenţă şi succes.7 Transpunându-mă în „avocatul diavolului” aş putea întreba până la urmă: „Cui îi va folosi acest proiect?”. Dar cred că adevăraţii beneficiari suntem noi. Victor Bădoiu Expert formare profesională Rolul educației antreprenoriale în rândul tinerilor Abstract: The administrative and financial decentralization makes sure. Europa trebuie să stimuleze spiritul antreprenorial în rândul tinerilor. acesta e răspunsul ce ne vine în minte. Spiritul antreprenorial se referă la capacitatea unei persoane de a pune ideile sale în practică. Pentru ca strategia de la Lisabona privind creșterea și locurile de muncă să aibă succes. new skills and new responsibilities that come with a decentralization context: fears. încredere. sporește gradul de Ghid de bune practici pentru companii . dinamism. views of actors in school. pentru că o societate modernă de tip european – dincolo de conotaţiile ideologice de sertar – înseamnă tocmai inovaţie. Şi. in a community level. Spiritul antreprenorial se învaţă ca noţiune. creativitate. coordinated considering the local requirements.

inovarea și activitățile independente. mai ales în țările în care există un „sistem dual”. În mod ideal. cerințele se axează prea mult pe pregătirea pedagogică și teoretică.8 conștientizare al angajaților cu privire la contextul activității lor și sporește capacitatea acestora de a profita de oportunități.Slobozia Ghid de bune practici pentru companii . poate fi dificilă asigurarea participării întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor. Este urgent necesară îmbunătățirea acestui domeniu. iar acest tip de cooperare este. Indiferent de domeniul formării profesionale. Prin urmare. Carmen Aureliana Bunea Profesor Liceul Al. În prezent. b) sporirea gradului de conștientizare al tinerilor cu privire la desfășurarea de activități independente și antreprenoriat ca posibile opțiuni de carieră. cel puțin în ceea ce privește experiența practică a acestora în domeniul antreprenoriatului. în cadrul acestui proiect s-a convenit că activitățile și programele existente pot fi calificate drept educație antreprenorială dacă includ cel puțin două din următoarele elemente: a) dezvoltarea acelor calități și abilități personale general aplicabile (orizontale) care formează baza spiritului și comportamentului antreprenorial. în care se pune accentul pe învățarea prin practică și în care se dobândește experiență reală în antreprenoriat. Pe de altă parte. Deși educația antreprenorială este una dintre disciplinele prevazute în planul cadru de învățământ. în multe cazuri. Majoritatea țărilor declară că profesorilor le sunt oferite unele cursuri de formare în domeniul antreprenoriatului. Ei ar trebui să li se acorde șansa de a efectua stagii de lucru în cadrul întreprinderilor. percepută drept o problemă. consacrat. Educația antreprenorială nu ar trebui să fie confundată cu studiile generale de afaceri sau economice. devenind astfel potențiali beneficiari ai proiectelor antreprenoriale non-formale. calea cea mai eficace de a preda antreprenoriatul este de a implica elevii în proiecte și activități practice. lipsa parțială a competenței profesorilor este. I Cuza. deoarece scopul acesteia este de a promova creativitatea. în general. însă puține sunt cele care oferă o abordare sistematică. c) desfășurarea de activități și proiecte antreprenoriale practice. profesorii înșiși ar trebui să aibă experiența antreprenoriatului. Cu toate acestea. nu par să existe obstacole administrative majore în ceea ce privește cooperarea între școli și întreprinderi. și oferă o bază pentru antreprenorii care întreprind activități sociale sau comerciale.

SRI) şi antreprenoriatul social sunt deseori confundate. Dealtfel. O importanţă deosebită în acest sens o are şi Planul naţional de acţiune pentru tineret pentru România (PNA-T). prin obiectivele şi beneficiile lor sociale. micile ferme ecologice. ghiduri de punere în practică şi se manifestă prin politici şi practici responsabile social. CSR). modele de raportare. cum ar fi: coduri şi principii de conduită. La granița antreprenoriatului se află şi alte afaceri sau proiecte care pornesc de la nişte nevoi sociale reale ale unor comunităţi sau grupuri sociale şi care reuşesc să identifice o cale durabila de a răspunde acelor nevoi.a performanţei organizaţiei). dar că se disting prin nivelul de decizie. Această confuzie derivă din faptul că cele trei au multe elemente comune (strategii de profit pe termen lung. până la consumatori. socială şi de mediu . prin acesta recunoscându-se totodată necesitatea unei intervenţii coordonate în sprijinul lor prin politici sociale în domeniu. dar şi obligaţia companiilor de a respecta normele legale şi etice atât în sfera publică. investiţiile responsabile social (socially responsible investing. agricultura biologica sau organică. cât şi în cea privată. sustenabile. ce le oferă şi în acelaşi timp ce sunt ei pregătiţi să ofere? Mai întâi trebuie precizat că recunoaşterea tinerilor drept o categorie socială distinctă. Asumarea răspunderii necesită instrumente care să asigure respectarea acestor norme legale şi etice. precum şi tripla evaluare şi raportare – economico-financiara. conceptul de responsabilitate socială corporatistă desemnează răspunderea pe care trebuie să şi-o asume organizaţiile faţă de publicul lor. cu o problematică specifică s-a impus relativ recent în România. neagresive faţă de mediu şi în acord cu nevoile sau aşteptările principalelor grupuri co-interesate. cooperativele sau reţelele de mici fermieri şi meşteşugari (ca să dăm numai câteva exemple de posibile afaceri) se găsesc la graniţa dintre antreprenoriatul clasic şi cel social. agroturismul. indici de performanţă şi de management al calităţii. parteneri. de la proprietari sau investitori.9 Tinerii şi responsabilitatea socială Delimitări conceptuale Motivul acestui demers stă în primul rând în faptul că responsabilitatea socială corporatistă (corporate social responsibility. Ce aşteaptă societatea de la tineri. Ghid de bune practici pentru companii . antreprenoriatul rural. angajaţi şi comunităţile din proximitatea operaţiunilor organizaţiilor. Pe de altă parte.

Bune practici vizând responsabilitatea socială Linii directoare pentru politicile de resurse umane1 În cadrul Primei Conferinţe Internaţionale de Responsabilitate Socială a Corporaţiilor CSR06 (7-8 Noiembrie 2006. evitarea suprapunerii propriilor programe cu acelea ale concurenţei. tineri supracalificaţi fără loc de muncă. Rata crescută a tinerilor şomeri este determinată de neconcordanţa dintre specializările şi abilităţile cerute de piaţa angajatorilor şi oferta sistemului de învăţământ. Olanda.identificarea unor adevărate probleme sociale. Conform unui studiu realizat de ILO. nu a unor cazuri izolate . femei. o poziţie de vârf în clasamentul ţărilor ce practică "munca la negru".myjob. Ghid de bune practici pentru companii . Solidaritatii Sociale si Familiei. reprezentanţii ILO (International Labour Organization). România ocupă locul al treilea în lume în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul tinerilor (9.o permanentă îmbunătăţire . de asemenea.9%) şi.continuitate .10 Considerăm că un program reuşit de responsabilitate socială corporatistă pentru tineri trebuie să întrunească următoarele caracteristici: . În contextul bunelor practici europene.html . Astfel. responsabilii cu schema de angajare Philips.consecvenţă . reprezentanţii Philips au dezvoltat o soluţie pentru scăderea ratei şomajului în rândurile tinerilor.consistenţă .evitarea repetiţiilor .myjob. Bucureşti). Pentru mai multe detalii.ro/articole/ghid-recrutare/243/28422/responsabilitatea-socialalinii-directoare-pentru-politicile-de-resurse-umane.originalitate şi creativitate: evitarea căilor bătute.ro. au prezentat situaţia pieţei muncii în România şi paşii care ar trebui urmaţi pentru a implementa politici de resurse umane responsabile social. tineri aparţinând minorităţilor) şi 1 Sursa: www. puteţi accesa link-ul http://www. respectiv reprezentanţii Ministerului Muncii. organizată de Saga Business and Community. o dată la doi ani compania împreună cu sindicatele negociază categoriile ce vor fi instruite (tineri ce au abandonat scoala.

3% din salariu). Philips a câştigat în 10 ani de cinci ori suma investită în program (50. Ghid de bune practici pentru companii . sindicate şi guvern. Succesul planului Philips a fost determinat de buna colaborare dintre companii. Companiile multinaţionale româneşti au început să acorde o importanţă deosebita implementării CSR-ului ca driver pentru atragerea şi reţinerea angajaţilor performanţi. ce contribuie la creşterea abilităţilor populaţiei". actualmente percepţia s-a schimbat: multinaţionalele au început să devină responsabile social derulând ample programe de training. • Restaurarea unor săli de clasă ale Liceului de nevăzători nr. intensificarea preocupărilor în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa în muncă.11 numărul de persoane care. Conform analizei contabile. Orange este prima companie din România care a angajat un specialist". Alte exemple de bune practici în susţinerea tinerilor prin responsabilitate sociala: • Orange se implică în educaţia şi în procesul de integrare socială a copiilor cu deficienţe de auz şi de vedere şi dezvoltă Programul de voluntariat pentru angajaţi. dialog social mai eficient între angajatori. a abilităţilor de a interacţiona cu alţi oameni şi de formare de abilităţi pentru diferite domenii. cât şi sprijinirea initiaţivelor de către Guvern. un parteneriat cu Centrui Sf. vor deveni angajaţi Philips. Or. a practica CSR într-o manieră profesionistă nu este posibil decât dacă sunt angajaţi specialişti în acest domeniu. declara Severine Deboos. după terminarea programului de training de un an. a declarat Richard Moat. multinaţionalele erau considerate ca având un impact negativ asupra mediului social şi înconjurător. ajungând să exporte proiectul în Croaţia şi Maroc. CEO Orange România. angajaţi (ce au donat lunar 0. "Un prim pas pentru a demonstra că organizaţia pentru care lucrezi este responsabilă este reprezentat de angajarea personalului specializat care să coordoneze şi să implementeze acţiunile de CSR. expert ILO. unde angajaţii GlaxoSmithKline participă alături de copiii aflaţi în situaţii de risc la proiecte de dezvoltare a încrederii. angajaţi şi sindicate. 1 Bucureşti. Perspectivele creionate de ILO pentru România sunt pozitive: "Dacă în 2000. Recomandările ILO pentru România vizează eliminarea discriminărilor pe piaţa muncii. scăderea şomajului în randurile tinerilor. care a contribuit financiar la sprijinirea iniţiativei.000 euro per muncitor instruit). Macrina. conform unui studiu ILO.

000 dolari.000 de studenţi români în orientarea în carieră. la concursul de anul trecut au participat peste 2. Acest Program s-a desfăşurat în 62 de clase din 12 şcoli din Bucureşti.Programul „Etica. • Proiectul "E rândul tău să schimbi lumea". cu o mai puternică înţelegere a modului în care funcţionează lumea afacerilor şi piaţa liberă. destinat studenţilor. alimentat lunar din donaţiile angajaţilor companiei. Bune practici în comunicare În această secţiune vom prezenta succint un set de reguli minimale privind standardele de comunicare recomandate pentru activităţile de comunicare în cadrul activităţiilor de inpership. program în care s-au investit 100. Banii au fost folosiţi pentru proiecte privind prevenirea abandonului de copii.000 de elevi şi studenţi din toată ţara. • Procter&Gamble (P&G) împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a dezvoltat programul "Învaţă să schimbi lumea“. faţă de cea anterioară. • Coca-Cola România .două în Bucureşti şi câte unul în ClujNapoca şi Iaşi. Proiectul şia propus să ofere tinerilor români încredere în viitorul lor şi al societăţii româneşti. în care competiţia reunise un număr de 846 de studenţi din toată ţara şi 13 echipe de elevi din Bucureşti şi Constanţa. de care au beneficiat aproximativ 50. • Programe MBA . în a deveni o forţă de muncă educată. în finală calificându-se 30 de lucrări – 22 realizate de elevi şi 8 de către studenţi.în programul de şcolarizare ASEBUSS. selectate cu ajutorul Inspectoratului şcolar. La sfârşitul anului 2001 numărul salariaţilor care au participat la constituirea acestui fond ajunsese la 920. S-a creat un fond de caritate. • Înfrumuseţarea unor parcuri . cea mai bună etichetă în afaceri” a avut ca scop ajutarea elevilor şi studenţilor în a-şi forma noi perspective asupra culturii de companie şi profesionale din România şi din lume. suma adunată fiind de cca. Ghid de bune practici pentru companii .12 • Programul "Mâini întinse" a fost derulat de compania Connex împreună cu Fundaţia pentru ajutorarea copiilor români.000 dolari. derulat pe parcursul a cinci ani. în scopul ajutării acestora de a-şi spori încrederea de sine şi în speranţa că vor avea o familie. 75. Impactul proiectului a crescut în ediţia 2004-2005. pentru copiii instituţionalizaţi şi pentru cei cu nevoi speciale. având ca obiective stimularea iniţiativei tinerilor şi creşterea responsabilităţilor acestora în comunităţile locale.

Notă: Indicatorii de la categoriile vizibilitate. propuneri pentru evenimente viitoare etc. alte diverse evenimente cu premieri simbolice). eventual măsurându-se şi recunoaşterea şi dimensiunea audientei atinse – ca număr de participanţi. este recomandabil să fie preocupată în acest context de aspecte importante precum: În cazul comunicării externe apar câteva întrebări: Cine comunică (care este persoana/ funcţia) din cadrul organizaţiei care transmite mesaje către exterior/ tineri)? Cui se adresează? Ce mesaj se transmite? Când se transmite un mesaj anume? Ce canale de comunicare se utilizează? Care sunt resursele necesare? Este eficientă utilizarea resurselor informaţionale/ relaţionale pentru comunicare sau aceasta poate funcţiona şi într-un cadru neorganizat. cum ar fi: statistici Ghid de bune practici pentru companii . folosind instrumente similare. Pe lângă aceşti indicatorii pot fi culese date şi despre implicarea clienţilor sau a altor stakeholderi.analiza procentului şi a măsurii în care aspectele de potenţial profil antreprenorial au influenţat decizia de accepare a tinerilor la intership (perspective angajatorului).13 Atunci când o firmă este angajată social în susţinerea tinerilor şi promovarea spiritului antreprenorial al acestora. prezentări ale angajaţilor la care tinerii să fie invitaţi. reputaţie şi reputatie măsoară inclusive potenţialele efecte în randurile diverselor tipuri de stakeholderi.  Implementarea unor evenimente de promovare (exemplu – premierea unor idei.. reputaţia şi notorietatea implicării firmei:  Numarul de impresii ale diverselor suporturi de comunicare legate de iniţiativa firmelor şi implicarea lor în acest proiect (inclusiv măsurarea apariţiilor în presa locală sau a vizitelor pe website. Efectele/impactul asupra organizaţiei:  Recrutarea şi implicarea tinerilor . întro secţiune dedicată). care nu presupune alocarea specială a unor asemenea resurse? Cum poate fi măsurată eficienţa în procesului de comunicare? Indicatorii selectivi ce pot fi utilizaţi în realaţie cu: Vizibilitate.

Oamenii îşi aduc aminte mai usor de nişte povesti decât de nişte date brute. Creeaţi deci o poveste în jurul a doi sau trei indicatori importanţi. Evident. nu doar pe cei legaţi de activităţile concrete în care tinerii au fost implicaţi. date despre politica firmei în domeniul dezvoltării resurselor umane. INDICATII MINIMALE PENTRU A OFERI UN FEEDBACK BUN Fiţi oneşti! Una dintre cele mai bune metode de a imbunatati calitatea si cantitatea feedback-ului este intelegerea faptului ca procesul în care tinerii sunt implicaţi este bidirecţional. Identificaţi obiectivele / nevoile tinerilor! Cateodata tinerii nu oferă prea multe informaţii asupra obiectivelor şi nevoilor lor. feedback-ul oferit de firma care le-a facilitat această experienţă. date tehnice sau anterioare proiectului în care v-aţi implicat acum). cât şi exemple reale ale impactului. Bune practici in măsurarea comunicarii  Măsuraţi şi indicatori legaţi de impactul (outcome) pe care doriţi să-l obţineţi.14 ale unor campanii interactive. ca şi imaginea creeată. sondaje de opine sau focus grupuri. Exemplu: cât de mult a crescut reputatia sau loialitatea de brand ca urmare a acestui parteneriat al proiectului. insa daca reprezentanţii firmei pun întrebări. deosebit de important este experienţa câştigată de tineri din acest intership. relaţia începe să funcţioneze şi tinerii devin mult mai implicaţi.  Evitaţi pe cât posibil prezentările sau rapoartele care mai mult confuzează decât informează sau inspiră (de exemplu. iar în momentul în care aceştia vor conştientiza că de feedback-ul primit depinde rezultatul muncii lor. Este indicat ca firma să nu se limiteze la câteva întrebări standard ci să încerce să exploreze întregul registru problematic. Adoptaţi ascultarea activă! Ghid de bune practici pentru companii . monitorizarea social media. se vor implica mai mult. în care implicarea tinerilor nu este evidenţiată.  Cand vorbiţi despre valoarea pe care a adus-o comunicarea. este bine să folosiţi atât fapte.

acronime. scopul). a cuvintelor încărcate cu conotaţii negative. Definirea specificului organizaţiei Scopul organizaţiei determină specificul acesteia. soluţii şi modul de acţiune: identifică personajul pozitiv. aceştia se vor implica mai mult. se folosesc simboluri. tinerii se vor simti mult mai comfortabil sa isi exprime opiniile. onestitate  Concis  claritate şi simplitate (KISS= Keep It Short and Simple) trebuie să răspundă la întrebările de bază: cine? când? unde? ce? de ce?  pentru a conceptualiza ideile. obiectivitate. pe etape şi mai detailat) sau cu metodele (cum procedează organizaţia pentru a-şi atinge obiectivele şi. Dupa intelegerea intregului proces. în final. a eufemismelor. neechivoc (vorbeşte despre problemă. a clişeelor. sloganuri  evitarea jargonului tehnic şi birocratic. Paşi în elaborarea mesajului firmei către tineri 1. finalitatea ori schimbarea urmărită. Scopul nu trebuie confundat cu obiectivele (ce urmăreşte organizaţia. Explicaţi intregul proces! În conditiile in care firmele explica importanta activităţii lor. Reguli în conceperea mesajelor/ informaţiilor transmise către tineri:  Adecvarea la public şi la canalul de comunicare (pretestarea pe publicul-ţintă)  Descifrabil (uşor de înţeles)  Credibil – sursa trebuie să prezinte încredere (experţi).15 Tinerii sunt mai determinati sa se implice in relatia cu firma dacă observă ca aceasta ia in considerare feedback-ul primit si il aplica. pe cel negativ şi victima)  Memorabil – uşor de reţinut şi de recunoscut Ghid de bune practici pentru companii . a unui limbaj discriminatoriu  Convingător.

instalează și întreține echipamentele asigurând funcționarea lor conform parametrilor ceruți. lipire. Nr.915.925 Anul 2010 103. cât și în postgaranție pentru proiectele și contractele derulate. Evolutia unor parametri ai procesului de productie in intervalul 2009-2010($). linii de lipire în val. Compania dispune de cele mai moderne și mai performante echipamente tehnologice.833 Variatia Ghid de bune practici pentru companii . garantând 100% controlul parametrilor funcționali ai subansamblelor și ai produselor finite.16 Studii de caz 1. atât în garanție. montare. Facilitatile de fabricație. cu o prezență semnificativa în numeroase proiecte din domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informatiei. Organizația se poate compara cu orice alta companie de profil din Europa și din lume. testare. Procedurile de testare sunt automate. Progresul continuu pe care l-a înregistrat încă de la înființare.632. Organizația livrează. confirmă potentialul de care dispune pentru a răspunde prompt dinamicii telecomunicațiilor din noul mileniu. Facilitățile de producție de care dispune fabrica cuprind și echipamente de testare finala și funcțională pentru toate produsele. anduranta. INDICATOR Productia obtinuta Anul 2009 95. cum ar fi: echiparea plăcilor de cablaj imprimat. cu un grad înalt de automatizare. 1. Un factor important care caracterizează activitatea a fost și este preocuparea permanentă pentru calitatea produselor și serviciilor sale.. Organizația este una din cele mai mari companii producatoare de echipamente electronice și de telecomunicații din Romania. etc. Pe parcursul anilor 2009-2010 s-au înregistrat următoarele date: Tabel 1. testoare pentru produsele asimilate etc. Studiu de caz: Analiza costurilor referitoare la calitate Studiul de caz se referă la o organizaţie care desfăşoară activități de productie de echipamente pentru industria de telecomunicații (din motive de confidentialitate nu vom utiliza denumirea reala a organizației). Compania asigură asistența tehnică a produselor livrate și service-ul. constând în linii complet automatizate de plantare de componente. acopera întregul spectru de activități legate de producția în serie. Noile dimensiuni atribuite calității de teoriile moderne de management au fost însusite de companie.

220 % 100 % Anul 2010 Valoare (USD) 3.087.475.578. Cp 859. 3. 8.694.672 6.619 USD 88. Sarcină: Completaţi tabelul şi realizaţi concluzia privind situaţia organizaţiei în anul 2009 vizavi 2010. Cifra de afaceri Grad valorificare productie Costuri totale Costuri referitoare la calitate Pondere costuri totale in Qf Pondere costuri referitoare la calitate in costuri totale Pondere costuri referitoare la calitate in CA 92.406 1.): Tabel 2.138. Anul 2009 Categoria de costuri Simbol Valoare (USD) A Costuri de prevenire si evaluare Costuri de prevenire Cpe 2.17 2. 7.921 4.967 95. 5.740 6.509.1.732.747.454 0.305 0. Datele existente in cadrul organizatiei sau provenite de la clienti in anii 2009-2010 au fost centralizate în tabelul de mai jos în care sunt evidențiate toate categoriile de costuri pe care le presupune activitatea de asigurare a calitatii (Tabelul 2.242 Ghid de bune practici pentru companii .Centralizarea valorilor costurilor referitoare la calitate in intervalul 2009-2010. 76.730 6.719.324 % 100 % A.

033 243.693 128.813 618.268 671.402 4 5 A.010 289.718.693 192. Materiale si produse distruse cu ocazia incercarilor Amortizarea materialelor de incercari si inspectii utilizate Mentenanta echipamente lor de inspectii si incercarii Alte costuri evaluare Ced 300.069 216.257 374.792 396.2.210.294 3 Ci 206.908 Ghid de bune practici pentru companii .495 2 Cf 68.226 5 Cea 189.18 1 Elaborarea documentati ei Evaluarea furnizorilor Program instruire personal in domeniul calitatii Auditul calitatii Alte costuri de prevenire Costuri de evaluare Salariile personalului care efectueaza inspectii si cercet.082 839.912 1.806 4 Cmen 481.017 2.210 3 Ca 154. 1 Caud Cpa Ce Cs 154.752 209.773 286.932 2 Cm 275.

179 100 2.590 382.630 397.631 B.390 333.473 2 Cg 626.980 264.619 10 0 6.2.602.348 1.655 566.19 B B.645. reparatii Produse declasate Alte costuri defectari interne Costurile defectarilor externe Reclamatii clienti Costuri garantie Produse returnate Alte costuri de defectari ext.436 64.138.812 100 1 2 3 4 Crb Crr Cpd Cdia 769.1.694. Cde 1. Cd Cdi 3.046 448.672 10 0 Structura costurilor referitoare la calitate (%) Costurile defectarilor… Costurile defectarilor interne Costuri de evaluare Costuri de prevenire 18 32 26 26 33 28 23 14 Ghid de bune practici pentru companii .220 1.958. Costurile defectarilor Costurile defectarilor interne Rebuturi Recondition ari.560.329.439 Total costuri referitoare la calitate Cc 6.610 320.719 333.536 1 Crc 528.087 539.975.936 156.894 4 Cdea 352.399 1.730 3 Cpr 450.

Decizii pertinente pe care le ia consumatorul în viaţa reală. Modificări survenite în structura costurilor calităţii în intervalul 2009-2010. realitatea înconjurătoare. a rolurilor proprii.prezentare PowerPoint. Drepturile consumatorului şi protecţia acestuia. O5 Tinerii vor realiza un poster cu drepturile consumatorului şi încălcarea acestora. 4. videoproiector. Cunoaşterea drepturilor consumatorului. Nu uitați de concluzii! 2. Competenţe aplicate: 1.. 1. O4 Tinerii vor preciza drepturile consumatorului – la nivelul experienţei de viaţă pe care o au. stabiliţi cum au evoluat diferite tipuri de costuri ale calităţii si căror elemente s-a datorat creşterea sau din contra reducerea lor. Obiective specifice: O1 Tinerii vor fi capabili să exemplifice şi să motiveze anumite trebuinţe specifice omului. Stabilirea. O2 Tinerii vor fi capabili să ia decizii specifice consumatorului în situaţii diferite.) Fig. Formularea unor criterii ale alegerii raţionale. foi de flipchart. 1. 3. STUDIU DE CAZ INFORMATIV Subiectul: „INDIVIDUL – CONSUMATOR ŞI ÎNTREPRINZĂTOR” titlul: „Consumatorul raţional” Obiective generale: 1. Cunoașterea şi satisfacerea anumitor nevoi omeneşti. Atenţie! Ce se observă din graficul de mai sus? Utilizînd din nou datele din tabelul 2. fişe de lucru. 5. marcăre. 2. Identificarea rolurilor posibile pe care le poate îndeplini individul în domeniul economic.materiale: fişe de dicţionar. în cooperare cu ceilalţi. Ghid de bune practici pentru companii .20 Preocuparea organizatiei pentru imbunatatirea calitatii se poate vedea si din graficul de mai jos care reda modificarile survenite in structura costurilor referitoare la calitate in cei doi ani (fig. computer . 3. postituri. 2. O3 Tinerii vor stabili criteriile de alegeri pentru anumita produse. Ancorarea cunoştinţelor în realitate. Metodologie:. actuale şi de perspectivă.

grupuri sociale –achiziţionare de numeroase bunuri .recunoaşterea Material Evaluare O1 realitatea înconjurătoare fişa termeni de dicţionar continuă continuă postituri.anpcnet.ro O op Strategia Pregătirea materialelor. prin răspunderea la întrebările propuse: . Raţionalizarea comportamentului economic al oamenişor se referă la tendinţa de maximizare a veiturilor cu resursele de care dispunem. foi flipchart continuă continuă Ghid de bune practici pentru companii . reale. în limitele legii. nevoi spirituale Cocluzie: oamenii sunt consumatori şi producători cererea oferta produse bune liberi să producă preţuri mici Econimia de piaţă şi democraţia asigură cadrul manifestării libere atât a producătorului. educaţie.achiziţionarea unui bun în defavoarea altuia F1 .criteriul de eficienţă – compararea efortului depus pentru cumpărarea bunului F2 .21 Bibliogragie.Internetul.practici culturale . încearcă să obţină rezultate din ce în ce mai bune.Url:http://www. îmbrăcăminte. Cu resursele pe care au. anunţarea temei. Tinerii vor primi fişe care cuprind aspecte diferite. foi flipchart continuă O2 fişe continuă O3 realitatea înconjurătoare postituri. transport. cât şi a consumatorului.corelarea preţ-calitate-venit în urma informaţiilor deţinute F3 Stabilirea criterilor de alegere/ instrumente: . în care pot decide asupra aspectelor prezentate. locuinţă. cultură. a condiţiilor de lucru şi a obiectivelor Individul – consumator şi întreprinzător Consumatorul raţional Tinerii vor fi solicitaţi să exemplifice care sunt trebuinţele specifice omului: hrană.

de garanţie”.diferenţe pe grupuri – rural-urban de vârstă Drepturile consumatorului: în temeiul Constituţiei României şi a Legii nr 81/1992 Realizarea unui poster cu drepturile consumatorului şi încălcarea acestor drepturi – prin ilustraţii Încheierea activităţii: . – Cap de copil! 2) Totalitatea mărfurilor destinate consumului. – Din pluş! – Râu în Ghid de bune practici pentru companii . data fabricaţiei. întreţinere. termenul de garanţie şi eventualele riscuri ce pot apărea în urma nerespectării instrucţiunilor. Computer coală flipchart postituri continuă O5 notare ritmică CONSUMATORUL RAŢIONAL 10 11 12 13 ORIZONTAL: 1) “….aprecieri verbale asupra modului de implicare al tânărulor în lecţie .achiziţionare spontană de bunuri (datorită reclamelor) . aflate în circulaţie. condiţiile de instalare. exploatare.stimularea tânărulor pri încurajări verbale şi prin note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2 3 4 5 6 7 8 9 O4 vizual PowerPoin. ostentativ . document care trebuie să însoţească produsele de folosinţă îndelungată şi care trebuie să cuprindă principalele caracteristici ale produsului.22 prestigiului – consum excesiv.

TCLR. – Din nou. de carton etc. – „. care se aplică sau se leagă de pachete. 9) Metal preţios. 12) Socoteală scrisă. – Cel mai bun. – Arma albinei. – Localitate în Polonia.. ITGI. 8) Pete! – Calciu ( simb. costul biletelor la trenuri etc ( pl. – Măsură suedeză. 5) Prenume feminin. – Aşa cum ar trebui să fie consumatorii. prospecte. îndoită de mai multe ori pentru comoditatea utilizării. document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate. ) – Făcute la şcoală.Cantitate de bunuri şi de servicii necesare pentru a acoperi consumul. 3) Foarte elegant. cererea şi oferta de mărfuri. – Grupuri de oameni.. cataloage. informaţii etc.. 13) Criteriu de natură iraţional care stă la baza deciziei de consum. 9) Listă cuprinzând preţurile unor mărfuri. – Cuvânt care exprimă o afirmaţie îndoilenică. EEM.Sferă a circulaţiei mărfurilor. TIRT Carmen Aureliana Bunea Profesor Liceul Al. – Grădina de iarnă. preţul. ) 2) Principalul criteriu raţional care stă la baza deciziilor de consum. sticle etc. 6) Admiratori. – Suflat uşor ( despre vânt ). 10) Propriu alergiei. interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie să se consume un produs alimentar ( pl. MDA. – Bavură ( metal.Tipăritură conţinând fotografii. folosit în industria chimică şi ca decolorant sau dezinfectant. 5) Inimă de pitic! – capabil de muncă. 13) Bucată de hârtie. 6) Fluviu de coastă în Suedia. 10) Cap de mort! – Fleacuri!! – Spaţiu. acesta fiind unul dintre drepturile lor. . 7) Cinstit.23 Iran. GRAT.Slobozia Ghid de bune practici pentru companii . ) . – Banii noştri. ROT. – Căciuliţă. 3) Publicitate la care apelează producătorii pentru a-i determina pe consumatori să le cumpere produsele ( pl. a obiectelor destinate vânzării. sufocant şi foarte toxic. destinaţia etc. – Localitate urbană.. . 11) Păcălit de vulpe în povestea lui Ion Creangă. – Consumatorul care ştie să obţină satisfacţie maximă cu efort minim. – Traian Săraru. taxele vamale. de valabilitate”. statutul social.. – Făcut de găină. Alte criterii iraţionale sunt: prejudecata. impulsul etc – Leu fără coadă! DICŢIONAR: TAB. cu miros înţepător. 4) Siglă pentru „Trustul local de cofetării şi răcoritoare”. pentru consumaţii. I Cuza. 7) Persoană aflată în stare de faliment. 4) Jumătate de tren! – Ren! – Manieră de lucru. – În lună! – Glas de broască. posesorul.A ridica glasul. ) 12) Broşură de reclamă. VERTICAL: 1) Sacrificiul pe care-l face consumatorul în condiţiile unor nevoi mai mari decât posibilităţile sale financiare ( 3 cuv. listă (ilustrată) a mărfurilor. 11) Stat.. imprimate pentru reclamă. ) 8) Gaz de culoare galbenă-verzuie. – Localitate în India. ) – Figură geometrică. ALN. şi pe care se indică conţinutul. .

” Andreea Negroiu Ghid de bune practici pentru companii . Toti eram curiosi cum va fi noua experienta. Nu am crezut că voi fi aleasă să particip la cursurile susținute la Sinaia. dezbătut punctul de vedere. Iata ca a sosit si ziua primului curs.la incepun nu stiam exact despre ce este vorba . Trainingul au avut un scop clar și anume acela de a învața cum să-ți pui în practică ideile. Astfel am reușit cu ajutorul celor din jur să-mi deschid propria afacere pe care am conceput-o cu ajutorul ideilor avute la cursuri. dar asta nu a fost o problema. deci merită încercat și sustinut până la capăt orice plan de afacere. vă spun cu mare sinceritate că. dupa această experiență mi-am facut gânduri serioase în acest sens. la început am luat-o ca pe o joacă. cum să realizezi un plan de afaceri și ceea ce înseamna a fi antreprenor.24 Impresii…păreri…NOI. Dar iata ca seara plecarii a sosit. să ne expunem ideile fie ele bune sau mai puțin bune. până în momentul când mi s-a confirmat. În concluzie. ANTREPRENORII IMPRESII Dragi cititori. Doresc să multumesc celor care mi-au oferit posibilitatea să fac parte din grupul numit de mine “viitorii antreprenori. Cu toate că niciodata pînă atunci nu m-am gândit să-mi deschid propria afacere. iar persoanelor care nu au curajul de a participa la acestea. această plecare devenind principala mea preocupare. Eram nerabdatoare sa plec .urma sa fie pentru mine o nouă experientă de viata. În jurul meu erau numai fețe noi. Nu este atât de greu dacă știi ceea ce trebuie să faci. Entuziasmul a fost destul de mare. Ceea ce mi-a placut cel mai mult a fost faptul că fiecaruia dintre noi i s-a ascultat. Gândul că voi întâlni persoane noi și faptul că voi afla lucruri necunoscute pâna atunci. În timpul formării am învățat să lucrăm în echipă. doresc să le spun doar atât:” Speranța moare ultima!”. De asemenea mi-am dat seama cât de importantă este comunicarea și faptul ca trebuie să accept și ideile celor din jur. ne-am imprietenit repede . parca se oprise in loc. această experiență mi-a oferit posibilitatea de a-mi expune propriile idei și de a le pune în practică. dar nu mi-a luat mult timp sa ma acomodez cerințelor. Nu în ultimul rând aș dori să încurajez susținerea acestor acțiuni. Până in ziua plecarii timpul s-a scurs greu.

desi unele informații le stiam de la școală.25 ”A fi bun în afaceri este cel mai fascinant tip de artă. management (cum să conducem sau să inițiem o afacere). Oana Șoimaru Analiza pieței În cadrul proiectului “Entrepreneurship step by step” desfășurat în perioada 2 decembrie 2010. iar afacerile bune sunt cea mai bună artă. caută să se dezvolte. Ca să devii un antreprenor de succes trebuie să ai trei calități importante: implicare.” – Andy Warhol În ziua de azi. ceea ce a dus la acel deznodământ. dar cu multă ambiție. piața țintă. Însă atunci când am inceput cursurile. ci doar faptul că nu s-au implicat îndeajuns în dezvoltarea afacerii. în continuare. nu în ultimul rând. am început să realizez. Cei care pentru o saptamană ne-au fost “profesori” au reușit să ne invete noțiunile într-un mod foarte liber. astfel încât să le înțelegem cât mai bine. apoi inițiativă și. Însă. curajul. pasiunea. iar acum au succes și. Fiecare zi aducea cu sine informații noi care mă duceau spre o alta lume. diferita de cea a artei de care eram pasionată. dar asta nu înseamna neaparat că ideile lor de afaceri nu au fost bune. dar asa cum spunea și Andy Warhol:”A fi bun în afaceri este cel mai fascinant tip de artă”. A face bani este artă. mărimea și structura bazei de clienți. încrederea. pe langa acestea mai sunt și altele secundare ca: ambiția. comunicare și negociere în afaceri (comunicarea interumană și îndemânarea efectuării unei bune negocieri). creativitate. Ghid de bune practici pentru companii . curaj au reușit să își îndeplinească visul de a avea o afacere. Există nenumărate persoane care au plecat de la o simplă idee de afaceri. ca participant.29 martie 2011 la Sinaia. plan de afaceri. În momentul în care am fost aleasă să particip la acest proiect prima mea temere a fost aceea ca mă voi plictisi întreaga vacanță intersemestrială. optimismul. De asemenea sunt și oameni care nu au reușit să mențină o afacere pe linia de plutire pentru un timp îndelungat. perspective de creștere). că aveam să învăt lucruri noi și interesante cu privire la creerea unei afaceri și dezvoltarea ei. la fiecare pas pe care îl facem întalnim persoane care au dorința de a-și deschide o afacere sau persoane care au reușit acest lucru. optimism. am invațat despre lucrurile fundamentale în antreprenoriat cum ar fi: analiza pieței (potențiali clienți.

Secțiunea de analiza a pietei a planului dvs. Promovarea include de asemenea monitorizarea acestora: numărul potențialilor clienți.. domnișoara coordonatoare ne-a spus că trebuie să căutatm câte un partener/asociat pe care să-l învățăm cum se concepe un plan de afaceri. strategia firmei sau afacerii și implementarea. Pentru a identifica concurența la nivel local. Mi-am găsit partenerul și împreună ne-am hotărât să întocmim plini de entuziasm primul nostru plan de afaceri.C. Stabilirea unui bun preț este de asemenea un punct important din analiză si din afacere. Când am venit de la Sinaia. Acestea reprezintă tipurile de reclama necesare pentru a atrage cât mai mulți clienți. anexe. ci cum să generezi profit pentru compania pentru care lucrezi (sau pe care o ai). Ghid de bune practici pentru companii .26 În urmatoarele rânduri vă voi prezenta informații cu privire la analiza pieței. global. Nu este vorba doar despre cum să vinzi un produs sau serviciu. numărul clienților fideli etc. Acesta este un punct secundar al unui plan de afaceri. Pe scurt descriu câteva informații despre marketing. informții pe care le-am aflat de la noii nostri instructori. e nevoie de realizarea unor anchete de informare.Good-food Company S. Planul de promovare cuprinde canalele de comunicare pe care o să le folosiși pentru a promova produsul sau serviciul în fața clienților.C. un domeniu foarte vast. Aceste informații ne-au invatat coordonatorii proiectului prin intermediul cărora am mers la Sinaia. din punctul meu de vedere.S. El are următoarea structură: descrierea firmei. ce caracteristici au și de ce au tendința să cumpere de la afacerea dvs. însă cu o importanță deosebită în antreprenoriat în vederea întemeierii unei afaceri solide și de durată. Marketingul este. național și. demonstrează ca vă stiți clienții. cine sunt. El a fost intitulat S. Mult succes! Măchiță Ionuț Marketingul…din perspectivă adolescentină Împreună cu colegii mei pe care i-am cunoscut în drum spre Sinaia. dacă e cazul. și a fost lucrat în scopul evaluării unei noi afaceri privind producerea și servirea produselor de fast-food. analiza pieței. am invatat foarte multe lucruri despre cum se întocmește un plan de afaceri. informații financiare.

a afacerilor am învățat aici. am învățat lucruri noi și folositoare prin metode diferite celor de la liceu. Implicîndu-mă în proiect. Am reușit să-mi dau seama "ce vreau să devin când voi fi mare". O mică afacere cu puțin sprijin financiar din partea părinților. serviciu sau valori ale altei persoane. Marketingul este o stare de spirit. vinzi o idee. un proces permanent prin care oamenii sunt încurajați să ia o decizie de cumpărare. bani strânși dintr-un posibil job și devin propriul meu sef. Lecții despre cum să pornești pe acest drum. mi-am dat seama de importanța acestui proiect și de șansa care mi-a fost oferita în acest domeniu. Cursurile educative au fost foarte distractive. M-am bucurat că am fost selectată să particip în acest proiect deoarece am învațat foarte multe lucruri în legatură cu noi și viitoarele nostre afaceri.. mă consider norocos că am fost ales și că am participat la acest proiect..E. poate în scopul de a nu fi stresați de ideea că ne aflăm acolo să învățăm. de folosire. iar pe viitor mi-aș dori să mai iau parte la alte proiecte de acest gen. finantat de U. am fost ales împreună cu 15 elevi din liceele din judetul Ialomița să luăm parte.27 Mă refer la modul în care iti promovezi propria imagine. Ar trebui să se facă așa și la orele de curs la școală. cum să reziști și cum să progresezi în "lumea ta". ca la școală. am învățat să-mi exprim ideile mult mai ușor și să comunic mai bine cu cei din jur.. de urmare sau de conformare a unui produs. În concluzie. Mă numesc Mărgean Alexandru și în urma unei selecții în cadrul proiectului "ENTRPRENEURSHIP-STEP BY STEP" din Programul Tineret în Acțiune. un produs etc. Recunosc că la început nu știam despre ce este vorba în acest proiect. Alexandru Mărgean Ghid de bune practici pentru companii . Un mod util și plăcut de învațare pot spune. Cristina Stroie O experiență de neuitat și benefică. doar că o sa beneficiem de excursie gratuită la Sinaia o săptămâna și de cursuri de antreprenoriat. este o atitudine. intrînd în atmosfera de " viitori antreprenori". Mi-am zis că e o oportunitate de a-mi face noi prieteni și de a avea parte de experiențe de neuitat și…m-am înscris. mi-am descoperit unele limite dar și forțe proprii și mi-am ales afacerea pe care să mi-o deschid cât mai curând. Pot sa spun că acestea au avut asupra mea o influență pozitiva: mi-am mărit cercul de prieteni.

pot spune că noțiunile au fost prezentate sub o formă schematica. împreună reușind să facem orele cât mai atractive. Pentru a începe o afacere avem nevoie mai întâi de un plan de afaceri. Începerea unui plan de afaceri este o etapă inițială foarte importantă. iar dacă greșeam.obiectul de lucru al unui întreprinzător Tinerii care vor să pornească o afacere și au o idee bună pot primi acum până la 10. Modul în care au fost prezentate temele au ajutat foarte mult la înțelegerea și fundamentarea lor prin jocuri practice care ajutau la fixarea informațiilor. Alegerea partenerului pentru a realiza acest proiect nu a fost o dificultate deoarece făcându-i propunerea prietenei mele ea a acceptat fără nici o reținere și a vrut să se implice imediat pentru a învăța cum să scrie o schiță de afaceri.000 de euro dacă își depun planul în Programul de sprijinire a debutanților. cred că nu numai eu am avut de învățat câte ceva. iar pe baza discuțiilor ele au fost înțelese mult mai bine. dar sși ceilalți colegi cred că au fost foarte multumiți și au acumulat informații noi. să creem o atmosferă plăcută. să ne exprimăm ideile liber. notiunile erau explicate pe înțelesul nostru.Și anume. dar și să îmi exprim ideile. Orele petrecute la cursuri au fost foarte plăcute deoarece am putut să ne spunem punctul de vedere. cât și eșecurile lor care i-au făcut să se ambiționeze și mai mult și sa nu dea înapoi. Invitații care au venit pentru a ne prezenta anumite teme au fost foarte deschiși în fața noastră și ne-au prezentat atât reușitele.28 Proiect de succes Din punctul meu de vedere cred că a fost un succes acest proiect. Primul lucru pe care trebuie să-l facem atunci când alcatuim acest plan de afaceri Ghid de bune practici pentru companii . Făcând o diferență între școală și acest proiect. Această experiență m-a făcut să văd munca depusă de oamenii de afaceri pentru a deschide și a conduce o afacere pentru ca rezultatele să fie de un real succes. Jenica Aurelia Comărniceanu Firma. Jocurile practice desfășurate ne-au ajutat să ne destindem. Vă multumesc că m-ați ales să iau parte la acest proiect și să îmi îmbogățesc cunoștințele.

. pentru că este un plan de afaceri îndrăzneț.Am făcut alegerea de a mă înscrie în acest proiect pentru ca am vrut să învăț să fiu antreprenor. îți vei face contacte prețioase și prieteni pe care îi vei păstra toata viața deoarece numai un antreprenor înțelege prin ce trece un alt antreprenor. Cu puțin spirit antreprenorial și ceva resurse financiare. Miau placut cursurile pentru ca profesorii ne dădeau exemple din viața de zi cu zi la orice curs. Mariana Popa Am aflat de ANTREPRENORIAT. un business artizanal. Ghid de bune practici pentru companii . Pornește la drum cu o mica afacere online. Pot spune că această experiență m-a ajutat să înțeleg mai bine ce înseamnă antreprenor și în ce constă aceasta meserie. dar chiar și așa o sa fie o perioadă extraordinară și o aventură în același timp. Uneori o sa fie îngrozitor de greu. momentul pentru pornirea unei afaceri nu trebuie amânat nici măcar pentru luna viitoare. Pot spune că acest proiect mă va ajuta în viitor deoarece acum chiar pot deschide o afacere care să funcționeze bine. Doamna dirigintă Bunea Carmen m-a anunțat cu privire la acest proiect. În cadrul acestui proiect am luat parte la diverse activități [jocuri]. o firmă de curățătorie și poți ajunge departe. dar mai intai au nevoie de fondurile europene nerambursabile. După finalizarea planului de afaceri tinerii iși pot începe activitatea prin deschiderea unei firme. cum să îmi aleg afacerea. poți să fii propriul tău șef. cum să organizez mai bine resursele disponibile. mai mult jucam jocuri de interpretare a unor roluri de antreprenori. Chiar dacă viitorul va fi cu siguranță mai bun.. metode de comunicare eficientă. Toate aceste lucruri le-am invatat cu ajutorul instructorilor și al metodelor lor de predare care captau atenția și interesul nostru. Din cursurile acestui proiect am învățat să fac un plan de afaceri.29 este să stabilim foarte clar cărui tip de consumator îi este destinat acel produs. lucruri importante despre mediul concurențial. să aduca profit și să ajute la redresarea economiei pe plan local. Am intampinat unele probleme la alegerea partenerului.

dar și de chirie.30 Multumesc doamnei diriginte pentru că m-a anunțat despre acest proiect și profesorilor îndrumători ai proiectului deoarece m-au invatat totul despre antreprenoriat. supermarketuri. farmacii.C STAR S.R. Firma noastră va avea un succes pe piață si ne vom face cunoscuți in toată țara cat și peste hotare. Ea va scoate pe piață haine începând de la copii mici pana la adulți și chiar bătrâni.În al doilea rând. Pentru alegerea orașului în care vrem să ne dezvoltăm afacerea trebuie să ținem cont de piața de desfacere.L va avea o gamă de produse de firmă care va atrage atenția clienților cu oferte. promoții și reduceri. clienții au nevoie de cel putin un an pentru a se obișnui cu prezența unui nou magazin în zona respectivă. În primul rând vizibilitatea este un factor important. Spațiile stradale situate în centru sunt potrivite pentru cafenele. pe cand spațiile situate la periferie sunt destinate depozitelor.L Eugen Opincă Ghid de bune practici pentru companii . fast-fooduri.R. De obicei căutam orașe în care să nu existe concurența.Cu cât locul este amplasat mai în centrul orașului și este la vedere cu atât există șansă de reușită mai mare. trebuie să ținem cont și de traficul pietonal.C STAR S. De obicei. Mihaela Iordache Din gândurile mele…de întreprinzător Firma S. Cumpărați de la noi si veți vedea că nu o să regretați! CELE MAI IEFTINE HAINE LE GASIȚI NUMAI LA NOI!!!! VENIȚI SI CUMPĂTAȚI DE LA S. magazine de accessorii. iar dacă există să nu fie mare. bănci. restaurante. Dănuț Lețu Cum aleg spațiul comercial? Pentru alegerea spațiului comercial trebuie să avem în vedere mai multe criterii de selecție.

motivație. mentalitate. putând realiza o acțiune. pentru antingerea obiectivelor propuse. Daniela Bucur Antreprenoriatul.Împreună cu partenerul meu m-am hotărât să fac un plan de afacere despre contrucția unei sere. Dar până la urmă l-am terminat. prin sentimente. Managementul resurselor umane constituie complexul de activități orientate către utilizarea eficientă a personalului unei organizații. Pentru buna funcționare a companiei. cât și satisfacerea nevoilor angajaților. Individul. posibilitatea de a putea avansa în ierarhia companiei și anumite stimulente pentru munca suplimentară. activitatea angajaților trebuie îmbunătățită în mod continuu. Astfel am încercat să urmez toți pașii pe care îi are un are un plan de afaceri. Ghid de bune practici pentru companii .. Angajații se simt strâns legați de o companie când aceasta le oferă condiții salariale deosebite. reprezintă marea necunoscută a unui sistem. Managerii și muncitorii reprezinta împreuna resursele umane ale unei organizații.. atenție și profesionalism. A descrie oamenii ca fiind resurse le subliniază importanța și arată faptul că managementul lor cere nivele înalte de preocupare. dorințe și. Mi-a fost destul de greu să întocmesc planul de afaceri deoarece partenerul meu mă intreba o mulțime de lucruri și eu încercam să îi explic și lui cum ne-au explicat și nouă instructorii nostri. Când am plecat de la Sinaia a trebuit să îmi caut un partener și să-l învăț tot ce ceea ce am învățat eu acolo. reușind să-l instruiesc și pe asociatul meu. Astfel trebuia să punem în practică toate informațiile date pentru realizarea unui plan de afaceri. cultură. dimpotrivă. urmărindu-se atât realizarea obiectivelor acesteia.o oportunitate Părerea mea despre proiectul de antreprenoriat este foarte bună deoarece am învățat cum să întocmim un plan de afaceri. în special. Resursele umane reprezintă componenta umană a oricărei activități. prin conștiința de sine.31 Managementul resurselor umane Resursele umane reprezintă totalitatea elementelor care țin de activitatea și de competența oamenilor. o activitate. prin structura sa. considerînd că în zona noastră va merge foarte bine. putând împiedica sau.

În final. adica cu cât previziunile și evaluările potențialului și a capacităților competitive ale firmei vor fi mai corecte cu atât strategia de dezvoltare va fi mai eficientă.32 Deoarece din acest proiect am învățat o mulțime de lucruri interesante. Abordabil. dar și la creșterea performanței și a randamentului pe termen lung. cel mai bine ar fi ca aceste obiective să fie de tip SMART (adică Specific. Realizabil.Unul dintre cele mai importante astfel de elemente îl reprezintă strategia de dezvoltare a firmei. Prin strategia de dezvoltare a unei firme se trasează traiectoria. ținând cont de câteva elemente. adică pe ce drum o va lua compania. Cosmin Oncescu Ghid de bune practici pentru companii . Strategia de dezvoltare ajută la diminuarea riscurilor și a pierderilor care pot apărea în orice companie. ea este creată cu scopul de a oferi companiei un avantaj competitiv. toate acțiunile și demersurile care vor fi efectuate pentru a atinge anumite obiective și puncte precise. sper ca în viitorul apropiat să îmi pot deschide afacerea pe care mi-am propus-o cu ajutorul dv. care sunt acțiunile ce vor fi realizate și de către cine?. Timp-încadrarea în timp). Eficența strategiei depinde în primul rând de realismul acesteia. Ultimul lucru de care trebuie să ții cont este stabilirea avantajului competitiv. Trebuie stabilite opțiunile strategice. drumul pe care va evolua compania . adică ce-ți propui să atingi prin punerea în aplicare a acestei strategii. Aceasta ajută la crearea unui avantaj competitive. adică perioada în care se vor desfășura acțiunile pe care le-ai stabilit în strategie. Paul Coman Strategia de dezvoltare a unei firme Atunci când construiești un plan de afaceri trebuie să-l realizezi după un anumit tipar. Un alt lucru de care trebuie să ții cont îl reprezintă stabilirea resurselor necesare pentru a putea aplica aceasta strategie. Măsurabil. Trebuie fixat termenul inițial și cel final. vom observa că prin folosirea anumitor strategii realiste se vor obtine rezultate net superioare și performanța va crește mai mult decât în alte perioade în care nu s-au folosit aceste strategii. Când alcătuiești strategia de dezvoltare a unei firme trebuie să iei în considerare anumite elemente și anume: în primul rând trebuie să stabilești obiectivele strategiei.

nu numai mie. ci va avea continuitate. am învățat să-mi cunosc prioritățile. să nu depind de alte persoane. gândit de noi. în cât timp este posibil. și. să îmi pot ajuta comunitatea în care locuiesc. am învățat lucruri care îmi vor fi de folos o viața intreagă. care și-au rezervat timp si răbdare. mai important de atât. celor care au crezut în noi. dar știu că pentru asta am nevoie de susținerea și ajutorul unor persoane. informații despre care aveam doar o vaga idee. astfel încât aceasta să constituie un punct forte pentru mine. am învățat să mă analizez. am invățat că acesta este important atât pentru activitatea afacerii pe care ți-o propui să o inființezi. Și cred că. Îmi doresc ca participarea la acest proiect să îmi fie de un real folos în împlinirea planurilor de viitor. deoarece consider că intr-o echipa este nevoie de amăndoi. Faptul că trebuia să ne asociem cu cineva era încă un semn de intrebare…Dar cu răbdare și cu puțină muncă eu cred că am reușit să fac față. Vreau să spun un sincer mulțumesc organizatorilor si celor care în fiecare zi au participat la îmbogățirea cunoștințelor noastre. totodată.33 Limitele unui mulțumesc… Visul meu este să pot inființa o afacere. Am aflat că acest proiect nu se va termina după acea saptămână.picioarele mele”. Consider că acest proiect ne-a schimbat perspectiva din care vedeam lucrurile. ci tuturor colegilor. VĂ MULȚUMESC! Marta Dima Ghid de bune practici pentru companii . să fiu pe . dar care acum imi sunt foarte clare. mi-am dat seama că am fost un “copil norocos” și am avut onoarea de a mă alătura lor. celor care. Totuși aceasta mi s-a părut destul de greu. au investit în noi ca viitori OAMENI MARI.. De asemenea. să fiu acolo unde îmi propun. să știu unde sunt și unde vreau să ajung. M-am gândit un pic în alegerea unui asociat. cât si pentru obținerea de fonduri sau de asociații cu care să pornești în împlinirea visului (tot aici am învățat că cel mai important în viața este să faci ce îți place sau ce dorești cu adevărat). De acest proiect nu pot să zic că știam cum va fi sau ce va fi concret. Dacă știam cum se redactează un plan de afacere. aici am invățat cât de important este ca în structura sa să fie cuprinse toate informațiile necesare. cred eu. În tot acest timp. Pot chiar să spun că îmi doresc să fiu propriul meu șef. În saptămâna petrecută la Sinaia alături de coordonatori si colegi. prin realizarea unui plan de afaceri.

eu fiind o fire destul de incăpățânată. Antreprenoriatul este un mod de a gândi. să accept ideile celor din jur. De asemenea. Pentru mine a fi in echipa de management a unui proiect de tineret a fost o adevărată provocare. Aici însă. practic.34 Gânduri și păreri Ca să fiu sinceră. stând totuși mereu în jurul cursanților. am învațat să fiu mai tolerantă. am învațat să dau atenție unui detaliu ce mi se părea poate nesemnificativ. primul și cel mai important proiect în care un om investește. Oportunitatea a constat în participarea mea ca asistent manager la trainingul de la Sinaia. pe care poate îl consideram atât de firesc încât nici nu-i sesizam importanța. ce m-a facut să văd cultura antreprenorială dintr-o cu totul altă perspectivă. Am avut însă o ocazie de a-mi schimba viziunea. imposibil să lucrăm singuri. După cum ni s-a spus în repetate rânduri la curs. să spunem profesionale. indiferent de domeniul ales. Oamenii trebuie să învețe să-și exploateze la maxim potențialul. este el însuși. observând și ascultându-i cu atenție. pentru ca o întreprindere să funcționeze bine. Vedeam educația în domeniul afacerilor ca pe o înșiruire de noțiuni fără sens și fără pic de aplicabilitate în viața de zi cu zi. ceva ce nu mai făcusem vreodata până atunci. Pe langă toate aceste aspecte. și că m-am simțit în largul meu printre oameni deschiși și ambițioși. comunicare eficientă. trebuie să avem o comunicare eficientă cu membrii echipei. Chiar dacă nu eram beneficiar propiu-zis al proiectului. mărturisesc că am legat și noi prietenii. Pentru că trăim într-o societate și este. Observând cum evoluează echipele cursanților. Andreică Elena Cristina Ghid de bune practici pentru companii . Și anume comunicarea într-o echipă. sau cel putin se presupune că ar trebui s-o facă. participam indirect la discutiile ce aveau loc și astfel pot spune că am învățat multe. și să-și minimizeze pe cât posibil punctele slabe. Am înțeles atunci că antreprenoriatul nu este doar un concept abstract. nu am luat niciodată în serios antreprenoriatul. ce s-a transformat într-o experiență de viață ce o voi povesti întotdeauna cu placere. mi-am dat seama că. deci. ce vrea să-și impună ideile fără măcar a le da atenție celorlalți. de a observa și analiza lucrurile din jur pentru a obtine diverse beneficii. e necesar ca toți membrii să fie mulțumiți. trebuie să existe întelegere. calitățile.

dar cu profit bun. având angajați peste 75. El a reinvestit profiturile și s-a extins la comerțul cu pește. Fondarea IKEA Numele IKEA a fost format din initialele lui Kamprad (I. Când și-a perfecționat abilitatea de a discuta cu clienții individual. lângă Agunnaryd . când revista suedeză de afaceri Veckans Affarer a relatat ca l-a surclasat pe Bill Gates ca cel mai bogat om din lume. a descoperit că poate să cumpere chibrituri în cantitati mari de la Stockholm și să le vândă la un pret mic. în 1926 și a crescut la ferma Elmtaryd. Forța de muncă locală pe care a folosit-o i-a permis costuri scăzute. tatăl lui Kamprad i-a dat o recompensa frumoasă pentru reusitele la scoala. ceasuri.) și primele litere ale fermei și satului unde a crescut .a ajuns pe primele pagini ale ziarelor la începutul lui 2004. Showroom-ul le-a permis oamenilor să vadă.35 Povești de succes Cel mai bogat European Fondatorul IKEA . nu este nici o îndoiala că IKEA este în continuare una dintre cele mai mari și de succes companii cu capital privat din lume. Sursa: Wall Street Ghid de bune practici pentru companii .un mic sat. Kamprad a decis să opreasca producția tuturor celorlalte bunuri și s-a axat pe mobilă. el și-a transformat afacerea într-un fel de operațiune de schimb prin poștă. Pe ce a cheltuit-o? A fondat IKEA. să atingă. incluzând portofele. IKEA se găsea într-un război al prțturilor cu concurentul ei cel mai mare. La o varstă fragedă. datorita presiunii competiționale.Ingvar Kamprad . Născut antreprenor Kamprad s-a născut în sudul Suediei. A continuat să-și extindă afacerea cu o varietate de bunuri. contactând dubița localș care transporta laptele pentru a-si face livrările. Kamprad a introdus produsele de mobilier în linia IKEA. Mobila a fost un success și. să simtă și să se asigure de calitate înainte de a cumpara. decorații de Crăciun. bijuterii și actiuni. În 1953.K. In timp ce structura neconvenșională a acționariatului IKEA ridică multe semne de întrebare. Concentrarea atentiei pe mobila In 1974. cu peste 200 de magazine în 31 de țări.000 de oameni și generând anual vânzări de peste 12 miliarde de dolari. creioane și pixuri. în 1951.Elmtaryd si Agunnaryd. La vârsta de 17 ani. semințe. s-a deschis primul showroom IKEA.

a țigarilor sau sectorul bancar. "Curajul m-a invatat ca indiferent cât de gravă este o criza. Omul de afaceri mexican este de profesie inginer. Carlos Slim Helu. dar având afaceri și în comert. este foarte putin cunoscut publicului comparativ cu alți oameni de afaceri proeminenți la nivel global. s-a născut într-o familie cu șase copii. nu livada.cel mai bogat om al planetei Omul de afaceri mexican . ocupând înainte de construirea propriului imperiu financiar funcții de conducere în cadrul mai multor multinaționale sau în cadrul burselor regionale. să reinvestești pentru a o face mai mare sau să o dezvolți în alte zone". proprietăți care au asigurat linistea financiară dupa moartea acestuia în 1952. Tatăl sau. de origine libaneză. "Trebuie să împarți fructul. s-au apreciat cu 15% în ultimul an. a emigrat în Mexic în 1902 pe când era adolescent și dupa nouă ani și-a deschis un mic magazin. A cumparat apoi câteva proprietati în centrul orasului Mexico City. Mexicul nu va disparea niciodată. Acțiunile grupului pe care îl conduce. Deși a construit un imperiu în afaceri. Ceea ce trebuie să faci cu livadă este să o crești. fiind copilul cel mai mic. orice investitie va da în final roade". "Averea este ca o livada" a declarat Slim Helu într-un interviu acordat Reuters. iar acțiunile operatorul de telefonie mobilă America Movil s-au apreciat cu 4% după anunțul conform căruia ar fi interesat sa cumpere o treime din Olimpia. Julián Slim Haddad Aglamaz. Carso Global Telecom. industria petrolului.36 Carlos Slim Helu . Carlos Slim Helu. Carlos Slim Helu a afirmat adesea ca tatăl său reprezinta mentorul său în afaceri. a cimentului. Sursa: Afacerea zilei Ghid de bune practici pentru companii . Averea sa reprezinta șapte procente din produsul intern brut al Mexicului. a mai spus acesta apârandu-și imperiul financiar. care avea să fie punctul de pornire al afacerilor familiei. și dacă o sa am încredere în tară. holdingul care contoleaza grupul Telecom Italia. detinând supremația în telecomunicatii în America Latina. ajuns pe prima poziție în topul miliardarilor lumii. Carlos Slim Helu s-a tinut departe de prima pagina a publicatiilor mass-media. acum în varsta de 67 de ani.

capabil de a identica şi implementa soluţii inovatoare. cu referire specială la categoriile vulnerabile – inclusiv tinerii. comunitatea noastră are nevoie de un mediu de afaceri performant. un ghid de lucru penru alte proiecte şi programe de valorizare a potenţialului uman din localitatea noastră şi nu numai. infuzia de tineri în viaţa unei companii – fie şi pentru o perioadă limitată – probbail că nu va genera o schimbare pozitivă a indicatorilor economici în sens exponenţial. la aduce o schimbare a culturii organizaţionale “tradiţionale” şi. am elaborat şi este în curs de implementare Planul de acţiune pentru tineret. derulat acum. Mai mult decât atât. Administraţia publică locală a fost permanent preocupată de tinerii comunităţii noastre. tineresc ar putea genera un nou tip de abordare pentru firmele implicate în proiectul “Entrepreneurship . va creea speranţe pentru ziua de mâine. În ciuda resurselor limitate încercăm în prezent să susţinem în continuare iniţiativele lor.37 În loc de final. dorinţa de implicare a tinerilor vor face ca viitorul să sune mai bine pentru membrii urbei noastre iar un suflu nou. va da de gândit adulţilor. de ce nu.step by step”.. Valentin Băcanu Viceprimar al municipiului Slobozia Ghid de bune practici pentru companii . generatoare de propsperitate şi de impact social major. desfăşurat de Consiliul Local al Tinerilor format din 21 de consilieri din rândul liceenilor. Este o onoare pentru mine. Creativitatea. spiritul anteprenorial ar putea reprezenta unul din vectorii dezvoltării comunitare. precum şi premisele pe care zona economică le poate asigura dezvoltării capitalului social şi instituţional. dar cu siguranţă va schimba mentalităţi. Evident. Este suficinet să amintim aici întregul context al dezvoltării comunitare. Plecând de la peremisa unanim acceptată conform căreia omul este cea mai importantă resursă. Suntem încrezători că aceste iniţiative vor fi urmate de altele. Poate mai mult decât oricând. Antreprenoriatul este văzut de cele mai multe ori din perspectivă exclusiv economică dar “aria de acoperire” este mult mai largă. actuala Strategie de dezvoltare regională a rezervat o componentă importantă problemelor economico-sociale ale comunităţii. în contextul perioadei pe care România o traversează şi al cerinţelor de dezvoltare locală. în cadrul acestui Consiliu există un reprezentant al tinerilor.. inovaţia. Mai mult decât atât. iar proiectul de antreprenoriat pentru tineri. poate constitui o referinţă. Astfel. ca viceprimar al municipiului Slobozia să contribui la această lăudabilă iniţiativă de susţinere a tinerilor ialomiţeni.

Doicin Alexandra 13. Stroe Cristina 31. Ivan Rucsandra 19. Trifănescu Nadia Ghid de bune practici pentru companii . Bucur Daniela Ramona 4. Enache Lucian 14. Alexoaei Marius Aurel 2. Dima Marta 11. Iancu Cristina Maria 16. Sărățeanu Daniel 29. Lețu Gabriel Dănuț 20. Comărniceanu Jenica Aurelia 8. Negroiu Andreea Marina 23. Popa Mariana 27. Șoimaru Oana Georgiana 30. Măchiță Ionuț 21.38 Cine suntem noi… viitorii antreprenori? 1. Papuc Liliana 26. Coman Paul 6. Coman Sorin 7. Stroie Mirela Cristina 32. David Victor 10. Gurău Emanuel 15. Opincă Eugen 25. Comărniceanu Mădălina 9. Călin Florian 5. Iordache Mihaela 18. Băleanu Alin Marian 3. Dincă Mihai Alexandru 12. Oncescu Ionuț Cosmin 24. Mărgean Alexandru Marian 22. Sandu Valentin 28. Ionescu Petre Nicolae 17.

39 Din activitatea noastră Ghid de bune practici pentru companii .

Echipa de proiect Ghid de bune practici pentru companii .40 Cu mulțumiri Primăriei municipiului Slobozia pentru sprijinul acordat în implementarea proiectului “Entrepreneurship – step by step”.

. Această publicație reflectă doar perspectiva echipei. iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabila pentru utilizarea informației pe care o conține.Acest proiect este finanțat cu sprijin din partea Comisiei Europene prin programul “Tineret în Acțiune “.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.