You are on page 1of 16

AFLUENTII DUNARII 1 Regimul hidrologic si hidrografic Regimul hidrologic al Dunarii este complex, fluviul aducand in Marea Neagra, in medie,

un debit de apa de 6500 m/s si 79 milioane tone aluviuni anual. Pe anumite portiuni, Dunarea ingheata in iernile aspre. Urmarind limitele bazinului hidrografic, acesta are forme de relief diverse, mult accidentate, astfel ca 36% este situat la peste 1000 m altitudine, iar 64% sub 1000 m, altitudinea medie a bazinului dunarean fiind de 475 m. Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea are peste 300 de afluenti directi, dintre care cei mai importanti sunt: 1.1. Cursul superior al Dunarii sau sectorul alpin: Iller, Lech, Isar si Innul[1], cel mai mare dintre aceia. Imnul este important, deoarece vine de departe din sud, din Alpii Retici, de pe teritoriul Elvetiei, unde este .strajuit de cea mai mare inaltime din bazin, varful Bernina (4050 m). Imn-ul are un curs longitudinal, apoi primeste din sud un afluent remarcabil, Salzach, pe care se afla orasul Salzburg. In Austria, Dunarea primeste alti doi afluenti alpini: Traun si Enns. Toate aceste rauri care coboara din Alpi sunt incarcate cu puternice aluviuni ce au impins cursul Dunarii spre nord si au tendinta sa-l obtureze, fapt ce a necesitat importante lucrari hidroameliorative, atat pe ele (baraje de retentie), cat si pe Dunare (diguri laterale) pentru consolidarea malurilor. La nord, bazinul este ingust si are afluenti scurti, cu debite relativ reduse: Wrnitz, Altmhl, Naab, Regen, pana la granita cu Austria. Dunarea, care incepe modest, ca un rausor, devine un rau mediu la Singmaringen, dar capota importanta datorita afluentilor sudici, cu aport important de apa. Debitele afluentilor fac sa creasca treptat debitul general al Dunarii. Astfel, debitul mediu anual al fluviului este la Linz de 745 m 3/s, si se dubleaza cu apele Innului, ajungand la 1500 m3/s[2].

Bazinul superior al Dunarii se termina cu Poarta Devin, determinata de apropierea ultimului segment al Alpilor, Muntii Leitha si inceputul Carpatilor, prin Carpatii Mici. Locul este marcat si de confluenta cu raul Morava, care vine dinspre nord, unde a desfasurat un bazin ramificat in Cehia (26658 km2 ), cu o mica portiune apartinand Poloniei (prin raul Otava). 1. Cursul mijlociu al Dunarii sau sectorul panonic Dunarea primeste afluenti neinsemnati, ceea e duce la scaderea debitului. Abia in marginea de sud a acestei depresiuni primeste cei mai puternici afluenti ai sai: Drava, cu origini departe in vest, in Alpii Orientali (Alpii Carnici si Hohe Tauern), pe el aflandu-se orasele austriac Klagenfurt si slovac Maribor; Sava, care se afla pe dreapta si are un bazin de 95000 km Este al doilea afluent important al Dunarii. Are izvoarele in Austria. Afluentii sai dreneaza versantul sudic al Alpilor Calcarosi de Sud, dar mai ales o buna parte a Alpilor Dinarici, ajungand cu izvoarele pana in Albania si Macedonia. Pe Sava se afla orasele Zagreb, iar la afluenti Saveii cu Dunarea, Belgradul. Morava, ultimul afluent important al Dunarii inainte de Portile de Fier, constituit din Morava de Est si Morava de Sud (alta Morava decat afluentul de langa Bratislava), dreneaza Muntii Macedo-Tracici.Tisa, al doilea afluent al Dunarii pe stanga, cu un bazin de 157000 km2, aduna apele raurilor de pe versantul sudic si estic al Carpatilor (Visau, Somes, Crisurile, Mures), ceea ce ii confera un regim hidrologic de tip montan, in ciuda faptului ca Tisa este, pe traseul sau orientat nord-sud, un rau de campie. Afluentii nordici, mai ales cei slovaci (Morava, Raba, Vah, Hron, dar si Enns), aduc 800 m3/s, astfel ca la paradirea Ungariei, Dunarea are un debit de 2480 m3/s. In sectorul sarbesc, debitul creste de 2,2 ori, prin aportul marilor rauri Sava, Drava si Tisa[3], ajungand la 5500 m3/s.
1.3. Cursul inferior sau sectorul carpato-balcanic cu urmatorii afluenti: pe partea stanga (care nu sunt importanti ca debite, desi au originea in Carpati): Jiul (331 km, bazin de 10070 km 2), Oltul (670 km si bazin de 24010 km2), Argesul (327 km si 12590 km2), Ialomita (400 km si 10.430 km 2). Intre acesti afluenti se intercaleaza vai mai scurte, cu origini in Podisul Getic sau chiar in campie: Desnatuiul, Vedea, Mostistea, Calmatuiul. Ultimii afluenti importanti ai Dunarii sunt Siretul (726 km, cu bazin de 47610 km 2) si Prutul (67 km, cu bazin de 27540 km 2). Nera izvoraste din Muntii Semenic, strabate zone calcaroase, unde creeaza forme carstice impresionante, cautate de turisti.Cerna coboara[4] din Muntii Godeanu, sapandu-si o cale pitoreasca intre Muntii Cernei si Mehedinti, trece prin Statiunea Baile Herculane, dreneaza apoi sectorul sudic al Culoarului Timis-Cerna, unde primeste ca afluent raul Mehadica, si se varsa in Dunare, langa Orsova. Topolnita, Drincea si Desnatuiul sunt afluenti marunti ai Dunarii, ultimele doua rauri izvorand din Piemontul Balacitei, si au debite reduse. Jiul se formeaza din doua rauri care strabat depresiunea Petrosani, venind din sens opus: Jiul de Vest, care izvoraste din Muntii Godeanu si strabate cea mai mare parte din depresiune si

Jiuletul, care izvoraste din Parang, adunand un intreg manunchi de ape din estul depresiunii. Dupa ce strabate Carpatii formand unul dintre cele mai frumoase defilee din tara (Bumbesti Livezeni), Jiul intra in depresiunea subcarpatica de la Targu Jiu, unde primeste si Tismana cu o serie de afluenti. Aproape de iesirea din campie, la Filiasi, strange trei mari afluenti: Motrul pe dreapta, Gilortul pe stanga si ceva mai jos Amaradia. Se varsa in Dunare langa Dechet, avand un debit de 86 m 3/s. Apele Jiului sunt folosite de centralele carbonifere din Depresiunea Petrosani, de centrele industriale din Oltenia (Targu Jiu, Craiova) sau de marile termocentrale de la Petrosani, Rogojelu si Isalnita. Oltul, unul dintre cele mai complexe rauri ale tarii, izvoraste din Hasmasul Mare (Carpatii Orientali) si curge la inceput spre sud, prin Depresiunea Ciucului (este inca un rau mic). In defileul de la Tusnad isi recapta aspectul de rau de munte, pentru ca, intrand in Depresiunea Brasovului, sa curga din nou lent si intortocheat. Aici primeste primii afluenti de seama: raul Negru si Barsa. Traverseaza apoi Muntii Persani, prin defileul de la Racos, dupa care primeste cele doua Homoroade. Strabate Depresiunea Fagarasului si, inainte de a trece de Carpatii Meridionali, primeste raul Cibin, unit cu Hartibaciu (care vine din sudul Podisului Tarnavelor) si raul Sadului, un rau vijelios de munte, pe care s-a construit prima hidrocentrala din tara in 1898, iar mai recent hidrocentrala Sadu V. Dupa confluenta se orienteaza spre sud si ferastruieste Carpatii Meridionali, formand al treilea si cel mai lung defileu al sau intre Turnu Rosu si Cozia. Aici primeste pe dreapta Lotru (cu Lacul Vidra). In campie primeste Oltetul si se varsa in Dunare langa Turnu Magurele. In lungul Oltului se insira o salba de lacuri de acumulare cu rol de regularizare a debitului si sursa de alimentare cu apa a sistemelor de irigatii. Argesul aduna apele ce izvorasc de pe versantul sudic al culmii Fagaras, ape ce se aduna la nord de Pitesti: Valsan si Raul Doamnei unit cu Raul Targului si Argesel. In campie aduna afluenti ca: Neajlovul, Glavaciocul si Calnistea. Pe stanga mai primeste Dambovita unita cu Colentina, care trec prin capitala tarii. Se varsa in Dunare langa Oltenita. Alti afluenti: Vedea, unita cu Teleormanul, Mostistea si Calmatuiul.Ialomita izvoraste din Muntii Bucegi, dintr-o vale glaciara de sub Varful Omul. Strabate cateva chei pitoresti (Tataru, Zanoaga, Orzei), sapate in calcare si conglomerate. In zona de munte primeste pe Ialomicioara. La Targoviste, unde paraseste dealurile apuca spre est. Cel mai de seama afluent al sau este Prahova, care culege toate apele dintre Bucegi si Muntii Ciucasului, prin afluentii sai Doftana si Teleajenul. Mai departe conflueaza si Cricovul Sarat, un rau capricios, care aproape seaca in toiul verii. Traversand Baraganul, raul Ialomita suporta dogoarea si uscaciunea verilor din stepa, din care cauza, in loc sa creasca, debitul sau scade usor spre varsare (38,8 m 3/s), mai ales ca apele ii sunt folosite pe parcurs si la irigatii.[5] Siretul izvoraste din Comunitatea Statelor Independente, intra in tara langa orasul Siret si strabate, mai intai, Podisul Sucevei, apoi formeaza un culoar larg intre Subcarpati si Podisul Moldovei. De la Marasesti intra in Campia Romana, varsandu-se in Dunare langa Galati cu un debit mediu de 190 m 3/s, fiind sub acest raport cel mai mare rau al tarii. El are un bazin asimetric, primind afluenti mai mari pe dreapta, care aduna apele din Carpatii Orientali. Dintre acestia, cei mai de seama sunt: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicul, Buzaul. Singurul afluent al Siretului pe partea stanga este: Barladul. Prutul izvoraste din Carpatii Padurosi, in apropiere de izvoarele Tisei, intrand pe teritoriul Romaniei in apropiere de Darabani. Acest rau formeaza cea mai mare parte a hotarului de est al tarii noastre, pana la varsarea sa in Dunare, la est de Galati. Are o vale larga si mlastinoasa. Prutul are afluenti putini si mici. Cel mai important este Jijia, care dreneaza Campia Moldovei, avand ca afluenti Bahluiul, care trece prin Iasi. Jijia se varsa in Prut dupa ce curge in aceeasi lunca, paralel cu raul principal, aproape 70 km. Pe partea dreapta afluentii sunt important), Vit, Osam , Iantra, Lom si Carasu. in general scurti, cu debite reduse: Timokul, Isker (cel mai lung si

In cursul inferior, Dunarea isi sporeste debitul cu peste 900 m3/s (la Patlageanca), in mare parte datorita afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut). La Patlageanca debitul total mediu al Dunarii este de 6470 m/s (egal cu al Volga), iar la varsarea in mare ajunge la un debit total mediu de 6500 m3/s. Dintre bratele Dunarii, Chilia transport a cea mai mare cantitate de apa 58 %, bratul Sulina 18,8 % si bratul Sfantu Gheorghe 23,2 %. Debitul solid este de 58,7 milioane tone aluviuni pe an, din care o parte sunt depuse in Delta, iar cealalta parte este transportata in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, Delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin. Specificul peisajelor si al hidrografiei este dat de suprafetele lacustre, cele mai importante lacuri fiind Dranov (cel mai intins), Rosca, Merhei, Matita, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet si Rosu. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 km), format din lacurile Razim (415 km), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de 48 m, rezervatie de fauna si insula Gradistea). In prezent laguna este domeniu de pescuit.

Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata, bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscilatii frecvente pot crea sarturi. O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata , rareori de la un mal la altul; frecvent insa, sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza, creandu-se zapoare care stanjenesc navigatia. 1.4. Debitele maxime ale Dunarii Anul 1954 este un an de varf pentru bazinul superior si mediu al Dunarii: 10200 m 3/s la Krems (granita germano-austriaca), 10401 m3/sec la Bratislava (granita austriaco-slovaca), 6811 m3 /s la Mohacs (granita ungaro-sarba), 10360 m3/s la Veliko Gradiste (granita sarbo-romana) si 10150 m3/s la Ceatal Ismail (in Delta).

Harta 1.1 Bazinul Dunarii[6]

Harta 1.2 Europa Fluviul Dunarea[7]

Harta 1.3 Fluviul Dunarea de la izvoare la varsare[8]

Harta 1.4 Bazinul hidrografic al Dunarii [9]

Harta 1.5 Sectorul romanesc al Dunarii[10]

Harta 1.6 Delta Dunarii

Cuvinte cheie defileu; afluenti; hidrografie; sector (curs); bratele Dunarii; artera navigabila; sistem dinamic; echilibrul sistemului; integrare regionala. Problematica abordata Regimul hidrologic; Debitele maxime ale Dunarii. Abordare sistemica; Factorii care actioneaza asupra echilibrului sistemului; Sectoarele Dunarii; Lunca Dunarii; Lunca Dunarii in Germania; Lunca Dunarii in sectorul austriac; Lunca Dunarii in sectorul slovac; Lunca Dunarii in Campia Panonica; Sectorul romanesc al cheilor; Lunca Dunarii in sectorul romanesc de campie;

Delta Dunarii, un taram in permanenta metamorfoza Ecosistemele deltei Vegetatia Deltei Dunarii
Particularitatile climatice in Lunca si Delta Dunarii.

Test grila 1. Cantitatea de aluviuni transportata anual in Marea Neagra de fluviul Dunarea este de : a. 97 mil. tone; b. 87 mil. tone; c. 79 mil. tone; d. 40 mil. tone; e. 41 mil. tone. Fluviul Dunarea are ca afluenti directi un numar de: a. 200; b. 300; c. 10; d. pana la 300; e. peste 300. 3. In cursul superior principalii afluenti ai Dunarii sunt: a. Iller, Lech, Inn, Isar; b. Drava, Sava, Morava, Tisa; c. Tisa, Olt, Jiu, Arges; d. Prut, Calmatui, Mostistea, Ialomita;

e. Vedea, Teleorman, Siret, Timok. 4. Afluentii Dunarii pe partea dreapta din cursul inferior sunt: a. Nera, Cerna, Topolnita, Drincea; b. Jiu, Olt, Motru, Arges; c. Timok, Ischer, Iantra, Lom, Carasu, Vit; d. Nera, Jiu, Timok, Carasu, e. Cerna si Topolnita. 5. Delta secundara se formeaza in dreptul bratului: a. Sulina; b. Chilia; c. Sf. Gheorghe; d. Borcea; e. nici un raspuns corect. 6,Artera navigabila a Dunarii este formata din urmatoarele canale: a. Suez; b. Dunare - Marea Neagra; c. Rihn Main Dunare; d. Bega; e. Sulina. 7,Care sunt factorii care actioneaza asupra echilibrului sistemului: a. mediul natural; b. dezvoltarea economico-sociala; c. zonele exterioare interconectate ale sistemului;

d. omul;
e. entropia.

8,Artera navigabila a Dunarii face legatura intre: a. Marea Neagra Marea Nordului; b. Marea Neagra Marea Mediterana; c. Marea Neagra Marea Caspica; d. Marea Caspica Marea Mediterana; e. Marea Neagra Marea Rosie. 9,Suprafata bazinului hidrografic a l Dunarii este de : a. 805300 km2; b. 221700 km2; c. 321300 km2; d. 505800 km2; e. 101303 km 10,Bazinul hidrografic al Dunarii se intinde in : a. 13 tari; b. 10 tari; c. 18 tari; d. 4 tari;
e. 20 tari.

[1] M. Candea, F. Bran, Spatiul geografic romanesc,

Bucuresti Editura Economica, 2001, pag.

60

[2] Alecsandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei -coordonator, Artera navigabila Dunare Main
Rhin. Startegii europene, orizont 2020 ,

Bucuresti Editura Economica, 1998, pag. 30 -32, 48

[3] Apele raurilor din grupa vestica, Somesul, Crisurile (Repede, Alb, Negru), Muresul, Bega, Timisul, Carasul si Nera , sunt colectate de raul Tisa. [4] M. Candea, F. Bran, Spatiul geografic romanesc,

Bucuresti Editura Economica, 2001, pag.

63
[5] Pe cursul superior al Ialomitei functioneaza doua uzine hidroelectrice la Dobresti si Moroeni, cu

lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa.


[6] Delta Dunarii: Harta turistica 1:200.000, Amco Press, Millenium [7] Delta Dunarii: Harta turistica 1:200.000, Amco Press, Millenium [8] Die Donau. Natur, Kultur, Land und Laute; Dieter Maier, Dorfler Bildband;
[9] Alecsandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei-coordonatori, Artera

navigabila Dunare Main Rhin. Strategii europene, orizont 2020, Bucuresti, Editura Economica, 1998, pag. 47
[10] din Atlasul geografic scolar, Editura Carthografia 2000, pag. 4-5