P. 1
44415573 Ingrijirea Bolnavului de TBC

44415573 Ingrijirea Bolnavului de TBC

|Views: 3|Likes:
Published by ginetta_23ro

More info:

Published by: ginetta_23ro on Mar 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2013

pdf

text

original

Ingrijirea pacientului cu TBC

Cuprins: Introducere DefinireIstoric EtiologieAnatomieAnatomie patologica Poze si planseSimptome Diagnostic EvolutiePrognosticComplicatiiTratament Profilaxie Rolul asistentului medicalStudiu de cazBibliografie- .

George Toparceanu. reuseste sa creioneze un portret original. Descris drept ”cel mai mare dusman al speciei umane” . astfel rezultand si supranumele de “moartea tineretii” (de exemplu Keats moare la doar 26 de ani.s-ar zice ca anume/ ii place sa distruga ce-i mai de pret pe lume” .ci mii si mii de vieti. emfisem pulmonar 11 . ”acest vrajmas de moarte al genului uman/ ataca si distruge in fiecare an/ nu zece. din lipsa educarii. George Toparceanu afirmand: ”are de mult pentru poeti/ un fel de slabiciune. Franz Kafka. tuberculoza. unde trece examenul de Ofiţer Medical Districtual. Nu doar la sat lucrurile stau asa. cat si in Bucuresti. e ”mititel. secolul romantic. Aici il are drept profesor pe Jacob Henle care in anul 1840 afirma ca ranile sunt infectate de niste organisme parazite. in poezia numita ”Bacilul lui Koch” din colectia ”Balade triste si vesele” . Robert Koch a demonstrat inca din copilarie atractie pentru biologie. nu o suta. Antraxul la . […] asa ca se pot propaga boli contagioase si intretine epidemii1 . In perioada 1872-1880 este ofiter al Districtului medical Wollstein. asa ca ”orice om cuminte sa cugete mai des/ ca n-are nici o graba si nici un interes/ sa moara de ftizie” . Moartea vine la o varsta relativ frageda. interesant si nu in ultimul rand real al acestei boli. În 1867 se stabileşte la Rackwitz (provincia Posen). pneumonie 5. hemoragie cerebrala 4. devenind astfel un cunoscut bacteriolog. Iulia Hasdeu. Edgar Allan Poe. Considerand menirea poeziei aceea de a vorbi despre om... dam de urmatoarea enumerare a bolilor aducatoare de moarte: 1 paludism 4. Nu putini scriitori sunt aceia care au murit din cauza ei: Novalis. In anul 1862 merge la Universitatea din G⊕ ttingen pentru a studia medicina. variola 1. / ci ci zeci de mii si sute de mii de tinereti/ ca judecandu-l dupa ispravile lui crunte/ si dupa lacomie. unde chiar si dupa introducerea apei curente si a canalizarii. Nicolae Balcescu..dar rau!” si ”unde-i multa lume acolo e si el” . oamenii 1 varsa toate murdariile in Dambovita. Shelley. lasand umanitatii descoperirea bacilului ce-i poarta numele. din care beau apa locuitorii din partea de jos. In anul 1866 merge la Berlin pentru aprofundarea cunoştinţelor în domeniul chimiei. apare cat un munte!” . Alecu Russo. difterie 2. Daca aruncam o privire in editia din luna noiembrie a anului 1880 a ziarului 1 Spitalul1 . / la bauturi spirtoase e cointeresat/ la panda invizibil/ in lupta mare-a vietii e mic. Keats. iar aici pe o perioada de 6 luni cât durează studiul va veni în contact cu ideile lui Rudolf Virchow. dar e teribil”. ”de orice abuz profita”-”regia de tutunuri ii face mult rabat . în această perioadă facand primii paşi în dezvoltarea cercetării ştiinţifice a organismelor care cauzează infecţii.Introducere Denumita boala secolului al-XIX-lea. febra tifoida 10. tuberculoza 27. epilepsie 1. se spune ca provoaca stari euforice si are puteri afrodisiace. Kafka la 40 de ani) . in Saxonia Inferioara. În 1870 se înrolează voluntar în războiul franco-prusac. Carlova la 22 de ani. Nascut la 11 decembrie 1843. Lipsa de echilibru si preponderenta tuberculozei sunt evidente.

Koch cultiva bacilii timp de citeva generatii si observa ca aceşti bacili isi păstrează virulenta chiar si in lipsa oricărui organism animal. Experimentul confirmă un fapt ce se bănuia şi anume că sângele animalelor infectate este capabil să transfere boala la animalele sănătoase. medii de cultura a bacteriilor pe substrat solid (amidon de cartof si agar). iar Koch fără nici un ajutor bănesc sau ştiinţific îşi propune să descopere cât mai multe despre acest flagel. Egipt şi în alte ţări. Bacilul antraxului era descoperit de Pollender. el a facut studii valoroase cu . Laboratorul a fost casa sa. colorare şi fotografiere a bacteriilor. Gaffky si alţii. Cohn publică un articol. iar instrumentarul era procurat de el insuşi. iar atunci cind condiţiile externe devin favorabile se retransforma in bacili care pot reinfecta organismele sănătoase. care culminează atunci cind tuberculina nu se ridica la inaltimea asteptarilor opiniei publice in combaterea flagelului tuberculozei. în timp ce la lotul injectat cu extracte de la animale sănătoase şoarecii trăiesc.Reinkulturen-. de asemenea observa producerea de spori care in anumite condiţii nefavorabile cum ar fi lipsa de oxigen rezista. medii insăminţate in cutii Petri (inventate de colegul sau Petri). fiecare tuberculină primind numele de „cea veche” si „cea noua”. articol prin care acesta din urmă cunoaşte faima şi recunoaşterea muncii sale. Pune bazele obţinerii tuberculinei prin 2 căi diferite. ei insisi mari descoperitori. El cultivă aceşti bacili pe un mediu obţinut din umoarea apoasa a ochiului de bou. naşte vii comentarii si controverse. disciplina de Anatomie Patologica la aceeaşi universitate. Koch nu este mulţumit cu acest rezultat. India. munca obositoare care are ca rezultat publicarea in 1878 a unui studiu asupra bolilor cauzate de infecţiile bacteriene ale rănilor. In 1876. precum si metode de cultură si de identificare a acestuia. el continuă sa lucreze la Wollstein timp de 4 ani. În cursul cercetarilor sale bacteriologice pentru guvernul german şi pentru cel englez. von Behring si Kitasato. el vrea să urmărească dacă bacilii care nu vin în contact cu nici un tip de animal pot provoca boala. unde are norocul sa lucreze alături de alte personalitati: Ehrlich.vremea respectivă era foarte răspândit în districtul Wollstein. Se reîntoarce la bacilul tuberculozei şi reuşeşte să creeze o formă inactivată a bacilului pe care o denumeşte tuberculină. Koch înregistrează multiplicarea bacililor si observă care medii sunt prielnice dezvoltării si care nu. despre munca lui Koch. inventează noi metode de cultivare aşa numitele. In 1882 publică un studiu despre bacilul tuberculozei. care se folosesc şi in zilele noastre. Aici continuă să dezvolte lucrările începute legate de bacterii. In 1880 este numit membru al Biroului Imperial al Sănătăţii (germana ReichsGesundheitsamt) în Berlin. în jurnalul la care era editor. însă Koch îşi propune să demonstreze faptul că acest bacil este de fapt agentul care produce boala. iar ca aparatură a avut un microscop dăruit de soţia sa. Prin acest studiu el pune bazele stiintifice ale controlului acestor infecţii. Amindoi profesorii sunt impresionaţi de munca si de rezultatele lui Koch. În acest scop el inoculează la şoareci extracte din splina animalelor bolnave. Insă comunicarea pe care o susţine asupra obţinerii tuberculinei. a călătorit în Africa de Sud. şi constată ca aceştia mor. avind colegi de lucru pe Loeffler. In 1991 este numit profesor Onorific al Facultatii de Medicina din Berlin si director al Institului de Boli Infecţioase. Cu aceasta ocazie. Însă această faimă îl motivează şi mai mult . Rayer şi Davaine. timp în care descoperă şi îmbunataţeşte metodele de fixare . Rezultatul acestei munci titanice Koch il prezintă in fata lui Ferdinand Cohn profesor de botanica la Universitatea din Breslau si a colegului acestuia profesorul Cohnheim. Prin studierea. fapt care ii inlesneşte accesul si lucrul intr-un laborator modern . cercetarea si fotografierea acestui experiment.

Pentru descoperirea tuberculinei. al-doilea motiv este faptul ca am fost afectat de aceasta boala si orice individ trebuie sa fie constient ca datorita viciilor. neglijentei sau indiferentei contribuie la agravarea bolii si implicit la prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de convalescenta. De aceea doresc sa stiu exact simptomele. Definire . ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii. lepra şi alte boli. Pe 27 mai 1910 se stinge din viata la Baden-Baden. avand ca suport motivele: • • • primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta. ciuma bubonica. bazandu-se si pe sintagma: 1 un om informat este un om prevenit !1 . Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza.privire la boala somnului. vaccinul folosit în descoperirea infectiei tuberculoase. lucrul acesta poate reusi doar in masura disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala. modurile de tratament si profilaxia bolii. Koch a primit in anul 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie/Medicina. malarie.

o problema grava de sanatate comunitara. atat prin tabloul initial. produsa de bacterii de genul Mycobacterium (agentul principal fiind: Mycrobacterium tuberculosis) . considerat de multi drept un preambul al 1 eradicarii1 ei. in ultimii 10-15 ani s-a inregistrat in intreaga lume o tendinta la recrudescenta a tuberculozei. tuberculoza imbraca o gama larga de forme clinice. cat si prin tendinta evolutiva (de la forme asimptotice sau torpide. apoi epidemic si in final endemic. Particularitatile amintite pot fi astfel sintetizate: * tuberculoza a fost si este inca o boala larg raspandita pe intreaga suprafata a globului. care poate intretine endemia virtual indefinit. Studiile arheologice si marturiile istorice sugereaza ca. Desi localizarea ei preponderenta este cea pulmonara (peste 75% din cazuri) numeroase alte organe si tesuturi pot atinse (pleura. In plus. care afecteaza grav tarile sarace.a. dar se resimte si in multe din tarile mai favorizate sub aspect economic. tractus urogenital s. pana la forme acute sau supraacute) . tuberculoza a inregistrat dupa cel de-al doilea razboi mondial un declin evident. Se creeaza astfel cercul vicios infectie-imbolnavire-noi infectatii. In primele. Dar. indiferent de localizare. autonom al patologiei infectioase. tuberculoza continua sa reprezinte. desi au devenit disponibile mijloace si strategii eficace de combatere a bolii. factorul varsta imprima tabloul clinic al bolii diferente esentiale (ex. ) . La specia umana bolnava contagiosii difuzeaza larg infectia in jurul lor. O trasatura caracteristica a distributiei geofrafice a tuberculozei este neuniformitatea. dar aceasta ramane de regula latenta. Date recente ale 1 Organizatiei Mondiale ale Sanatatii1 (OMS) arata ca in prezent aproximativ o treime din populatia lumii este afectata cu Mycobacterium tuberculosis si ca anual se inregistreaza circa doua milioane de cazuri noi de imbolnavire. . neafectand cu nimic starea de sanatate a celor infectati. Tuberculoza-boala ce afecteaza toate grupele de varsta. Exista o discrepanta flagranta intre situatia epidemiologica a bolii din multe din tarile avansate ale emisferei nordice (in special din Europa si America de Nord) si cea din tarile din curs de dezvoltare (din Africa. Asia sau Oceania) . unele tipice dar numeroase. grevata de o letalitate ridicata (pe glob circa trei milioane de decese anual) si generatoare de pierderi economice raspunzatoare. ganglioni limfatici periferici. In trecut datorita extensiei sale in masa populatiei si caracterului sau practic incurabil. In plus. devine o boala cronica. tuberculoza a fost considerata secole de-a randul drept un redutabil pericol social pentru care nu existau remedii eficiente.Tuberculoza este o boala infecti-contagioasa specifica.: tuberculoza copilului de varsta mica fata de ftizia adultului) . Este motivul pentru care 1 Organizatia Mondiala a Sanatatii1 a declarat in 1993 tuberculoza drept o 1 urgenta globala1 pe plan mondial. In ultimii 50 de ani. * caracterul endemic al tuberculozei are ca substrat capacitatea de autoperpetuare a infectiei si bolii. in conditiile unei epidemii neinfluentate de masuri profilactice si curative eficiente. in timp ce in ultimele boala nu a incetat sa reprezinte un adevarat flagel social. itinial sporadic. si. dar prioritar pe cele socio-profesional active (15-50 ani) . la scara mondiala. * sub aspect diagnostic descoperirea in timp util a cazurilor de tuberculoza intampina in practica diificultati notabile explicate prin polimorfismul derutant al manifestarilor bolii. Datorita particularitatilor sale epidemiologice si clinice. tuberculoza constituie un capitol amplu si. altele atipice. intr-o anumita masura. Dintre cei infectati o proportie redusa (in jur de 10%) fac imbolnaviri patente devenind la randul lor surse de contaminare. oase si articulatii. tuberculoza afecteaza specia umana de cel putin 6000 ani.

. si probabil cel mai important.Nu intamplator tuberculoza nu lipseste din capitolul diagnosticului diferential al marii majoritati a bolilor respiratorii si al unei bune parti a celor extrarespiratorii. Dupa al doilea razboi mondial. nu pot fi decat cu mari eforturi realizate in practica. in cadrul ONU. Faptul ca tratamentul eficient are o durata cu mult mai mare decat a celui aplicat in infectiile comune (luni. care recepteaza. cand prevalenta tuberculozei se afla in Europa si in intreaga lume la un novel foarte inalt. bolnavii de tuberculoza cu simptome. tuberculoza a fost si inca este o boala greu curabila. sau WHO=Work Health Organization) care. ftiziologia a devenit Pneumoftiziologie. * sub aspect terapeutic. prin extensie la intreaga patologie respiratorie. fata de zile) constituie un prim impediment. Tuberculoza nu a incetat insa sa reprezinte o preocupare de prim plan a specialitatii. Pneumologie. constituie la ora actuala autoritatea de referinta privind evaluarea si promovarea luptei antituberculoase pe intregul glob. al carei obiect era studiul tuberculozei. prin sectorul sau de tuberculoza si in stransa colaborare cu UICMR. Iar faptul ca manifestarile clinice initiale ale bolii sunt de regula nespecifice. al carei potential curativ se aproprie de 100%. iar necesitatea imperioasa de a-l prelungi mult dupa disparitia oricarei manifestari clinice. dar si ca entitate epidemiologica. constituie un redutabil handicap in corecta lor evaluare de catre nespecialisti si in primul rand de catre medicii din reteaua aistentei primare. sau in multe tari. vizand in mod special tarile in curs de dezvoltare. ca prime salon. Dupa al doilea razboi mondial si-a inceput activitatea. Trasaturile particulare mai sus mentionate au determinat la inceputul secolului trecut. reclamand masuri sistematice de prevenire si combatere la scara comunitara. La scara internationala coordonarea luptei antituberculoase pe planul difuzarii cercetarii stiintifice si aplicatiile practice ale acesteia au foat asumate inca din primele decenii ale secolului XX de Uniunea Internationala contra tuberculozei (UICTMR=Union Internationale contre la Tuberculose et les Maladies Respiratoires sau IUATL=International Union against Tuberculosis and Lung Diseases) . Exigentele chimioterapiei antituberculoase moderne. 1 Organizatia Mondiala a Sanatatii1 (OMS=Organisation Mondiale de la Sante. nu numai ca entitate cilinica. un al-doilea. desprinderea din trunchiul medicinii interne a unei noi specialitati. Ftiziologia.

publicat de Sudhoff. in care se subliniaza contagiozitatea bolii(pusa in rand cu scabia si pediculoza) . subliniaza el. lippa lepra. Faptul ar putea fi interpretat si in sensul conceptiei 1 ereditare1 a bolii.e. adica al pretentiilor asupra mostenirii. dar in 1 Vede1 (anii 1500-1000 i. natura infecto-contagioasa a tuberculozei este Fracastorius din Verona.n. pe nume Trasylochus.e. Din epoca lui Hipocrat se pastreaza relatari nemedicale din care rezulta ca tuberculoza era considerata boala contagioasa.e.n. in insula Thasos. Din cartile sanscrite reiese faptul ca indienii vechi cunosteau contagiozitatea ftiziei. In 1 Regimen Sanitatis Sulernitatum1 .. se fac aluzii si la anumiti 1 germeni care raspandesc boala1 ai care ar trebui indepartati din organism. desi fara o dovada stiintifica. intr-un discurs frecvent citat al retorului Isocrate(436-338 i. ftisis.n. care in cartea sa 1 De contagione et contagiosis Morbis1 din 1546.e. anthrax. intr-un capitol special 1 despre ftizia contagioasa1 arata ca boala se transmite prin mici corpusculi invizibili ( 1 seminaria contagionis1 ) pe care ii elimina bolnavii si care au 1 o afinitate electiva pentru substanta pulmonara1 .) . 1 Biblia1 in versuri a scolii medicale de la Salermo din secolul XVI. ftizicii erau izolati(deci considerati contagiosi) interzicandu-li-se a intra in cetate si a trai in colectivitate.) nu vorbeste nicaieri despre contagiozitatea tuberculozei. pe care o pune in legatura cu diversele 1 stari meteorologice1 care s-au succedat in insula respectiva. scabies. pe care scoala sa o considera ca boala ereditara ( 1 orice ftizic naste dintr-un ftizic1 ) .) cu ocazia unui proces de mostenire.Istoric Spre deosebire de alte boli infectioase a caror contagiozitate a fost din toate vremurile unanim recunoscuta. ca sanatosii se pot imbolnavi de la acestia si ca hainele.) in 1 Prelegomenele1 sale explica transmiterea ftiziei. riscul pe care si l-a asumat ingrijind in timul vietii pe decedat. 1 stiut fiind ca cei mai multi care au ingrijit aceasta boala au devenit victimele ei1 . cu rara intuitie. ideile despre contagiozitatea tuberculozei au fost contradictorii. Lucrul cel mai important in atacarea acestei boli. interzicand astfel Brahmanilor sa se casatoreasca cu femei in familia carora existau suferinzi de aceasta boala. Cel dintai care afirma clar. pedicon. 1 febris acuta. tuberculoza este mentionata ca prima boala de care trebuie sa te feresti si care se ia prin 1 trecerea aerului impur1 de al un om la altul. sec. Codexurile germane medicale (Codexul din Leipzig. Aristotel(334-322 i. Galenus atragea atentia si el ca este 1 periculos sa locuiesti cu cei ce sufera de tabes1 (numele latinesc al ftiziei) si explica raspandirea tuberculozei in Roma din acea vreme prin contagiozitatea cunostuta a bolii. se aminteste de exemplu ca mostenirtorul ar fi invocat in sprijinul cauzei sale. . prin 1 aerul morbifer1 pe care il exhala bolnavii in jurul lor.e. in functie de epoci si tari. XIII) enumera tuberculoza intre alte boli contagioase cu mare raspandire. este sa 1 combati germenii si sa te opui contagiunii1 . Hipocrat insusi(460-370 i.n. o 1 epidemie1 de tuberculoza. lenjeria de pat si alte obiecte ale bolnavilor pastreaza 1 principiul infectant1 si 1 pot sa transmita boala timp de doi ani1 . el descrie totusi. Herodot povesteste ca in Persia. IV i. sacer ignis.n. -nobis contagia praestant1 . sec. precursor inspirat al epidemiologiei moderne. In Codexul 317.

In aceeasi epoca. In anul 1921. cand se infiinteaza 1 Societatea pentru profilaxia tuberculozei1 ( avandu-l drept presedinte pe domnul Petrini. au fost luate la inceputul secolului trecut. Scurt istoric in Romania In Romania. sterilizarea sputei. recomandandu-se masuri de profilaxie individuala si colectiva. Sanatoriul Geoagiu isi incepe efectiv activitatea in anul 1908. iar in Ardeal. Astfel. doi cercetatori francezi pe nume Albert Calmette si Camille Guϑ rin. ofera lumii prima arma antituberculoasa: vaccinarea antituberculoasa-vaccinarea BCG. si recomanda evitarea acestui pericol. Sunt cunoscute insa si o serie de prescriptii si masuri 1 profilactice1 rudimentare. In secolul al-XVIII-lea si chiar la inceputul celui de al-XIX-lea. In ultimele decenii. treptat. in momentul implinirii a 39 de ani de la desoperirea bacilului tuberculozei. profilaxia tuberculozei inregistreaza progrese considerabile prin aplicarea chimioterepiei si chimioprofilaxiei antituberculoase. Paralel cu vaccinarea BCG se amelioreaza metodele de dispensarizare. in Spania si Italia existau masuri foarte aspre impotriva contagiunii tuberculozei(arderea efectelor care au apartinut bolnavului) . in anul 1889. mai exact in anul 1901. prin suprimarea si sterilizarea expectoratiei bolnavului de tuberculoza. in Franta majoritatea medicilor erau anticontagiosi. are loc la Paris. sunt formulate principalele masuri profilactice care. pentru hindusi. primul congres international de tuberculoza si cu aceasta ocazie se decreteaza caracterul contagios al acestei boli. Bisericani. Barnova. In anul 1888. incep sa si fie publicate: izolarea. Rolul asistentului medical . Robert Koch preconizeaza primul plan de profilaxie rationala a tuberculozei. in Galati) si isi incepe activitatea primul dispensar antituberculos la spitalul Coltea. iar in 1936 Manuel de Arbeu initiaza metoda depistarii precoce a tuberculozei pulmonare prin radio-fotografie. Transmisibilitatea tuberculozei la animale a fost demonstrata de Villemin in anul 1865. iar agentul patogen a fost descoperit de Robert Koch in anul 1882. primele masuri organizate de profilaxie antituberculoasa. gratie perfectionarii tehnicilor aduse tehnicii bacteriologice de scoala lui Pasteur. in anii urmatori deschizandu-se primele sanatorii de cura si ixolare la: Filaret. Dupa primul razboi mondial. intr-un raport intocmit de Grancher. tuberculosii erau considerati a fi 1 impuri1 . Un an mai tarziu. semnaleaza ca ftizia se ia si prin piele 1 calcand cu picioarele goale pe sputa unui ftizic1 . masurile de profilaxie se intensifica si se ectind aproape in toate tarile. consumul laptelui fiert etc.Montanus (1488-1550) profesor la Pavia si contemporan al lui Fracastorius.

masurarea. evolutia. . tratamentul si profilaxia bolii.observarea la pacient a modificarilor provocate de boala si tratamentul administrat si transmiterea lor medicului curant.Rolul esential al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu tuberculoza pulmonara consta in a ajuta persoana bolnava sa-si recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor si a cunostintelor necesare.informarea pacientului privind simptomele. .prelevarea produselor fiziologice si patologice ce vor fi trimise ulterior laboratoarelor. inregistrarea si interpretarea functiilor vitale (respiratie. respectiv pacient si rudele sale.asigurarea conditiilor de mediu ambiant favorabile vindecarii.administrarea tratamentului prescris de medic in foaia de observatie a pacientului. Asistentul/asistenta trebuie sa indeplineasca aceste sarcini astfel incat pacientul sa-si recastige independenta in cel mai scurt timp. tensiune arteriala si temperatura) in foaia de observatie. . .este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de sanatate si de viata. . puls. . .stabilirea unor relatii de incredere intre asistent. Studii de caz . .

-ingrijirea patului si a anexelor sale. -schimbarea pozitiilor in pat si mobilizarea pacientului. -pacientul efectueaza igienice zilnice: -ingrijiri igienice corporale. -depistarea unor deficiente senzoriale si motorii. -determinarea si inregistrarea valorilor functiilor vitale in repaus si efort. -pacientul isi asigura singur igiena corporala. -sa-si cunoasca toleranta la efort si sa-si dozeze efortul. -sa-si amelioreze pozitia prin exercitii fizice. tulburari auditive. -efectuarea exercitiilor fizice premise. -pacientul sa demonstraze cresterea abilitatii de a comunica. -pacientul sa-si aleaga haine corespunzatoare momentului sau rolului detinut. L. tratament si profilaxie. fost inginer de constructii. -comunicarea in conditii normale cu pacientul. evolutie.Dagnostic de ingrijire: domnul V. parerile. . si integre -pacientul va fi capabil de autoingrijire. -imbracamintea si incaltamintea conform varstei. recadere tuberculoza pulmonara. -pacientul sa comunice zilnic propriile observatii. Evaluare -pacient constient si independent in desfasurarea activitatilor cotidiene. -pacientul sa-si poata schimba lenjeria singur. anotimpului si activitatii efectuate. investigatii. de a se imbraca si -pacientul sa se dezbraca poata/dezbraca singur. -manifestarea interesului pacientului fata de haine si incaltaminte. -valorile functiilor vitale si inregistrarea lor. vizuale. -pacientul mentine o postura corecta conform varstei. --informarea pacientului despre boala. -pacientul sa-si corecteze din timp problemele de vedere. incalta/descalta singur. -stabilirea unei comucari eficiente cu pacientul. fumator. -pacientul efectueaza exercitii fizice conforme cu toleranta sa la efort. -nivelul optim al cunostintelor legate de boala. locomotorii endocrine. de a se misca si de -pacientul sa-si mentina o a avea o buna buna pozitie si sa deplaseze postura fara dificultate. -pacientul este capabil sa-si exprime nevoile. diabetic. de a mentine -pacientul isi va asigura tegumentele curate curatenia corporala. Pecientul are probleme grave cu alcoolul. pacientul nu manifesta un interes deosebit fata de haine si incaltaminte. dorintele. in varsta de 60 ani. -pacientul se imbraca conform varstei. pensionar. -pacientul sa imbraca/ dezbraca si incalta/descalta singur. -observarea comunicarii perturbate. Nevoia de a comunica Obiective Interventia asistentului medical -observarea comportamentului pacientului. -imbracare/ dezbracare in diferite situatii de boala/normalitate. -observarea aparitiei unor manifestari: edem.

-pacientul nu prezinta semne de hipoxie. eruptii. pulsului. tulburari de sensibilitate sau alte modificari. -valorile semnelor vitale nu prezinta modificari patologice. . observatii a valorilor -pacientul va prezenta un temperaturii.-ajutarea pacientului activitatile igienice. de a respira in tulburari de coloratie. -asigurarea conditiilor de mediu si igiena si a vestimentatiei corespunzatoare. circulatorii pentru o -pacientul nu va prezenta buna oxigenare. ingrijirea cavitatii bucale. -efectuarea igienei mediului ambiant. respiratiei. ritm respirator regulat tensiunii arteriale si a evitand mediul poluant. a unghiilor si a parului. -notarea in foaia de -pacientul va expectora usor. leziuni de grataj. -pacientul nu prezinta dificultati respiratorii. -pacientul isi va mentine -supravegherea functiei functia respiratorie optima si respiratorii si caile respiratorii permeabile. dispnee.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->