Handbook of Physical Medicine and Rehabilitation; Second edition; Susan J.

Garrison (Lippincott Williams & Wilkins) ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Susan J. Garrison si Elliot J. Roth Definitie: AVC-ul este prezentarea clinica a deficitelor focale sau globale in functionarea neurologica cauzate de o leziune nontraumatica a creierului rezultata din boli ale vaselor din creier sau ale vaselor care merg spre creier, cu efect rapid, iar durata este mai mare de 24 ore. Deficitele neurologice cauzate de un AVC total persista, pe cand un AVC tranzitoriu se remite in 24 ore. Bazele anatomice ale sindroamelor AVC Rezultatele unor cercetari clinice denota ca un AVC depinde de locatia leziunii vasculare din creier. Simptomele unui AVC pot implica circulatia anterioara, cu artera carotida si ramurile ei principale (artera cerebral anterioara si mijlocie), sau circulatia posterioara (artera bazilara si srterele serebrale posterioare). 80% din AVC-uri au loc in distributia carotidiana, rezultand slabiciune intr-o parte a corpului, implicand fata, membul superior, inferior, in orice combiatie, depinzand de partea afectata a creierului. Majoritatea (dar nu toate) AVC-urilor ischemice afecteaza mai mult membrul superior decat membrul inferior si fata. AVC-rile cauzate de leziuni in circulatia posterioara de multe ori cauzeaza disfunctii cerebrale sau cerebeloase, cu tulburari ale echilibrului, pareza de nervi cranieni, si alte probleme similare. AVC-urile mai profunde tind sa cauzeze probleme motorii si sensitive fruste fara disfunctii cognitive sau de comunicare, pe cand AVC-urile corticale sunt associate cu probleme cognitivo-perceptuale sau afazie. Deficiente legate de AVC Desi pierderea controlului motor este cel mai comun impediment, nu este intalnit la toti pacientii. Aproximativ 80% din pacientii cu AVC au un fel de slabiciune sau paralizie, de obicei hemipareza, chiar si monopareza sau tetrpareza. Afazia, deficitele cognitive, disfagia, dizartria, si alte deficite neurologice au fost observate de la aproximativ 1/3 pana la 1/2 dintre pacientii cu AVC. Recuperarea naturala La majoritatea pacientilor cu AVC au fost demonstrate anumite abilitati de recuperare naturala a deficitelor. Cursul, modul, si rezultatul recuperarii este foarte variabil. Pentru majoritatea pacientilor cu AVC clasic al arterei cerebrale mijlocii, imbunatatirea functionarii spontane a piciorului tinda sa apara devreme, cel mai frecvent, si cel mai complet. Pe cand controlul mainii tinde sa apara mai lent si mai limitat. Recuperarea motorie incepe pe durata spasticitatii, mai intai distal, dupa care evolueaza implicand si prezenta sinergismului si miscarile stereotipice, si in final miscarea izolata si voluntara a membrului proximal. Cu toate acestea, acest process se poate opri oricand. Imbunatatirile perceptiei si limbajului tind sa fie cele mai lente procese care se imbunatatesc, dar recuperarea acestor functii tinde sa continue pe o perioada lunga de timp, sa dureze chiar si dup ace recuperarea motorize s-a incheiat. Majoritatea (dar nu toate) recuperarile incep de la 6 la 12 luni dupa AVC, dar este posibil sa apara ambunatatiri si mai tarziu. Desi AVC-rile hemoragice sunt associate cu o probabilitate morbida mai mare, supravietuitorii de cele mai multe ori au recuperarea complete, probabil din cauza resorbtiei sangelui. Este probabil ca o

cum ar fi bolile de colagen vasculare. Epidemiologie AVC-ul se situeaza dupa bolile de inima si cancer pe locul 3 ca si cauza majora de deces la populatia vestica. sau aritmii cardiace cum ar fi fibrilatia din urma carora rezulta emboli. poate o jumatate necesita un anumit tip de serviciu de reabilitare pentru deficitul lor. reversibilitatea pagubelor dar nu si a celulelor infarctizate. de obicei mai mici de 1cm cub. Motivul principal pentru crestera prevalentei este posibilitatea ca pacientii cu AVC sa supravietuiasca pe o perioada lunga si sa sufere un alt AVC. si hemoragia intracerebrala (cand sangele patrunde in parenchimul cerebral). si istoricul familial. obezitatea. sau numarul populatiei care a suferit un AVC in trecutul ei. coagulopatii. Barbatii au o incidenta mai crescuta decat femeile. fluctuant. Din cauza locatiei lor profunde. bolilor valvulare cardiace. AVC-ul trombotic tinde sa se prezinte cu un usor. cand mici artere perforante ies din vasele mai mari. vasculopatii cerbrale. numara aproximativ 15% din totalul AVC-urilor. colesterol. sau a altor artere cerebrale. Alti factori de risc pentru AVC includ hipertensiunea. Regiunile creierului cel mai frecvent afectate sunt similare cu cele afectate în accidentul vascular cerebral lacunar. incluzand ganglionii bazali. fumatul. AVC-urile embolice. in contrast. Un numar mic de AVC-uri pot fi associate cu anumite conditii. si cauza lor este lipsa de sange la nivelul creierului. incluzand resorbtia edemului. cerebralei medie. capsula interna. sau alte componente ale sangelui care circula pana cand ocluzeaza vasele corticale distale.000 decese in US) si 50% pana 75% au deficit nurologic rezidual.000 de noi AVC-uri pe an in US. AVC-ul hemoragic este cel mai grav. si afro-americanii mai mare decat alibi. a crescut la peste 4 mil in US. 15% din AVC-urile ischemice pot fi numite “AVCuri lacunare”. AVC-urile hemoragice. curs clinic. diabetul. AVC-urile embolice tin sa fie cu debut subit si abrupt de la inceput. istoricul de AVC sau AIT. Prevalenta AVC-ului. chiar si in corticala emisferica si cerebeloasa. apar cand sangele este expulzat din vase direct in tesutul cerebral si sunt impartite aproximativ egal intre hemoragia subarahnoidiana (cand sangele patrunde in spatiul lichidului cefalo rahidian). si plasticitatea in care noi neuroni alternativi sau cai neuronale preiau functiile pierdute. care rezulta din mici infarcte profunde. si abuzul de substante. Este estimat ca aproximativ o cicncime sunt fatale (150. (tabel tipuri de AVC-uri: Ischemice 85% -trombotic -embolic -lacunar Hemoragice 15%) . au loc brusc cu plachete sangvine. sedentarismul. Acestea sunt cauzate adesea de stenoze aterosclerotice sau ocluzia carotidei. Desi statisticile din trecut plaseaza incidenta la aproxx 500. aceste AVC-uri cauzeaza de obicei deficit motor fara probleme cognitive sau de comunicare. Etiologie si fiziopatologie AVC-rile pot si impartite in hemoragice si ischemice. AVC-urile ischemice se intalnesc la 85% din totalul AVC-urilor.multime de factori sa explice recuperarea spontana. multe dovezi recente sugereaza ca numarull este apropiat de 750. 15% din totalul AVC-urilor. apar in urma infarctului miocardic. hipercolesterolemia. fibrina. AVC-ul este mai comun la adultii in varsta. si trunchiul cerebral. se estimeaza ca o treime din AVC-uri au loc la persoanele mai tinere de 65 ani. bolile de inima.000.

activitatile vietii de zi cu zi. AVC in antecedente. Infarctul cerebral mijlociu produce de obicei hemiplegie contralaterala. prezenta conditiilor medicale asociate si a factorilor de risc asociati. se produce in timp. Leziunile arterei cerbrale posterioare duc la schimbari mentale cu tulburari de memorie si inabilitatea de a recunoaste sau comprehensa cuvintele scrise (alexia). Istoricul ar trebui sa documenteze factorii de risc si conditiile medicale associate. sau dificultati in comunicare (afazie/disfazie). Diabet) Modele tipice ale deficitelor se pare ca ne pot ajuta pentru localizare AVC-ului ischemic. S-ar putea sa fie afectate judecata si intelegerea. sau hemianopsia. Leziunile arterei cerbrale anterioare pot determina paralizia si hipoestezia membrului inferior contralateral. (d) de a spori reintegrarea sociala si reluarea stilului de viata anterior. Insuficienta cardiac. accidente ischemice tranzitoriiri. recunoastere. cum ar fi hidratarea si nutritia. Deficitele tipice ale trunchiului cerebral includ. inabilitatea de a recunoaste lucruri si personae (agnozie). bratul este afectat mai mult decat piciorul. incluzand ecocardiograma bidimensionala si electrocardiograma. Indicatori de prognostic nefavorabil pt recuperarea AVC-ului: -probleme severe de memorie -inabilitatea de a intelege comenzi . reflexul de supt si de apucare in partea contralaterala. Senzatia este afectata in aceleasi zone cu deficitul motor (deficit cortical sensorial sau hipoestezie corticala). si de asigurare a echipamentului si ingrijire cat timp este nevoie. evaluarea cardiaca. De obicei. incontinenta intestinala sau a vezicii urinare. si tratare a comorbiditatilor incluzand si AVC-ul recurent. Hipertensiune. si evaluarea de rutina a timpilor de coaguare. cu implicarea usoara a bratului contralateral. sau obiecte si personae (agnozie vizuala). Aceste studii sunt efectuate pentru a determina cauza AVC-ului.EVALUAREA Performanta unei evaluari complete medicale și neurologice. Tabel factori de risc pt AVC(Varsta. deficite de deglutitie. este critica Adesea este nevoie ca acestea sa fie repetate pentru a aprecia daca deficitul neurologic a progresat sau sa diminuat. Al treilea nerv cranian poate fi paralizat. (c) de a facilita adaptarea psihologica si sociala. exercitii de stretching si de flexibiliate. Tratamenul de recuperare Obiectivele de reabilitare sunt cinci: (a) de prevenire. pot apare. Recuperarea AVC-ului traditional foloseste utilizarea tehnicilor compensatorii pentru mobilitate. (e) de a facilita calitatea supravituitorilor in urma unui AVC. in masura posibilului. electroencefalograma (EEG). (b) de maximizare a independentei functionale. vizuale. Evaluarile medicale pot include Tomografia Computerizata (CT) a craniului. Orbirea intr-o jumatate a campului visual (hemianopsia). prin utilizarea formarii de competente functionale de zi cu zi. si functiile de viata. si probleme de echilibru. Doppler carotidian. si comunicare in timp ce recuperarea naturala. apraxie de mers?. AVC-urile trunchiului cerebral pot determina fie deficite minore sau pot fi atat de grave incat recuperarea este rara. Poate apare orbirea corticala (neconstientizata de catre pacient). inclunzand istoricul si examinarea fizica in momentul prezentarii. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN). O anumita perioada de timp de spitalizare (2 saptamani) permite pacientului sa-si demonstreze lui sau ei ca o perioada de stationare dupa AVC acut il face candidatul pentru recuperare imediata.

functionalitatea pacientului hemiplegic drept este cu mult diferita in ceea ce priveste comunicarea si invatarea.-instabilitate medicala/chirurgicala -AVC in antecedente -varsta avansata -incontinenta urinara sau de materii fecale -deficite vizuale. si fortei muscular Inceperea PROM(gama de miscare pasiva) & AAROM (gama de miscare active asistata). Recuperarea post AVC necomplicat. decat in afectarea dreapta. fiecare program de recuperare trebuie sa fie unic adaptat. Interventia din timp maximizeaza potentiala recuperare si previne problemele aparute din cauza imobilizarii. a pacientului stabil este dupa cum urmeaza: Ghiduri de baza in recuperarea post AVC: Ziua 1-3(la marginea patului) Evitarea pozitionarii pe membrele afectate Scutirea zonelor comune de presiune. Prin urmare. dar recuperarea este complexa. In afectarea creierului stang. Desi deficitele functionale par a fi similare. necesita supraveghere Aceste diferente trebuie recunoscute si incluse in tratament. zilnic de catre OT/PT(fizioterapie) sau asistenta Leganare din pat Sezut in scaun Verificarea functiei intestinale/vezicale Identificarea deficitelor de comunicare Implementarea modificarilor in diata Evaluarea situatiei sociale Zilele 3-5 (la departamntul de terapie) . cum ar fi zona sacarala si alte zone proeminente Verificarea reflexelor. Chiar mai importante decat deficitul fizic sunt aspectele cognitive afectate de AVC. Tabel: Caracteristicile pacientilor hemiplegici drepti si stangi: Hemiplegie dreapta Hemiplegie stanga (leziune in stg a creierului) (leziune in dr a creierului) Probleme de comunicare Invata prin demonstratie Vor invata din greseli Poate necesita supraveghere din Cauza problemelor de comunicare Probleme vizuale/ motorii perceptuale Pierdera memoriei vizuale Neglijare fata de partea stanga Fara perspectiva/ judecata. tonusului. pacientii reactioneaza individual. Recuperarea pacientilor cu AVC incepe in stadiile de ingrijire acute. AVC-urile sunt evenimente commune.

mobilitate Evaluarile complete la baie si bucatarie Dieta inbunatatita Nevoile de comunicare abordate 10-12 saptamani (tratament in ambulator) Revizuirea abilitatilor functionale Discutarea problemelor de siguranta (caderi) Revizuirea/ajustarea terapiei pacientului externat Revizuirea medicatiei Monitorizarea cu ajutorul altor medici. daca este necesar. saltea) Activitati pre-mers Accesul ola unitatea de recuperare acuta Practica a activitatilor zilnice de ingrijire. Pacientii cu AVC lacunar si hemoragic cu tensiunea arteriala crescuta pot necesita medicatie antihipertensiva. O aspirin ape zi este tratamentul curent acceptat pentru pacientii care au suferit un AVC trombotic. Ticlopidina 250mg de doua ori pe zi este indicate in AVC-ul trombotic daca aspirina nu este tolerate. Tratamentul medical al AVC-ului consta in evaluarea cauzei AVC-ului si corectarea problemelor care stau la baza lui. Pacientii cu AVC embolic ar trebui sa treca prin examinarile cardiovasculare si ar trebui anticoagulati. pe termen lung. . evitarea pernelor in forma de gogoasa Evaluarea potentialului de deplasare la barele paralele Evaluarea de baza de catre PT/OT Furnizarea de fasa daca umarul este subluxat Scoatera cateterului Zilele 7-10 (recuperarea bolnavului acut) Activitati de transfer (de pe carucior pe pat. ingrijire Independanta in transferurile din caruciorul cu rotile. imbracare Evaluare psihologica Strategia pentru comunicare Dieta in functie de deglutitie Invatarea de independenta pe scaunul cu rotile 2-3 saptamani (recuperarea bolnavului acut) Imbunatatirea mersului: dispozitive de asistare /AFO Conferinta cu echipa/familia in legatura cu prognosticul si planul de externare Evaluara terapiei la domiciliu Trecera de la toaleta de la marginea patului la baie 3-6 saptamani (safarsitul recuperarii bolnavului acut) Membrii familiei/ingrijitorul invata programul de acasa Invatarea pentru automedicatie Independenta la imbracat. conform indicatiilor Evaluarea nevoii de consiliera a pacientului/familiei Totusi.Trimiterea la departamentul PT/OT in scaun cu rotile Folosirea de pern pentru scaunul rulant. daca este posibil. Dipiridamolul nu a fost aratat ca fiind eficace. probleme medicale in orice stadiu pot incetini procesul de recuperare.

probleme de comunicare. decurgand direct din leziunea cerebral. neglijarea campului visual. proteinele totale. Suportul psihologic si psihiatric ar trebui acordat. Un pacient cu AVC hemoragic dupa o perioada mai lunga de 3 saptamani poate fi considerat in siguranta pentru anticoagulare. Membrele inferioare ar trebui examinate zilnic pentru decolorare. Problemele de inghitit. cat si o baza reactiva. Statusul nutritional Statusul nutritional slab este comun bolnavilor cronici sau celor cu spitalizare indelungata. . sau agravarea deficitului neurologic. Evaluarea disfagiei poate fi facuta la marginea patului de catre logoped. Depresia Depresia post AVC are atat o baza organica. regurgitarii si aspiratiei care pot apare. albuminele serice. datorita distensiei stomacului. edem. Adesea. Calcule calorice. Preventia include ciorapi antiembolici. Pentru cei pentru care recuperarea scurta este anticipate intre 2 si 3 luni. recuperare insuficinta. Lichidele mai vascoase si alimente cu consistenta modificata pot fi de folos. Se pare ca ar fi mai comuna in leziunile de partea stanga decat cele de partea dreapta. probleme de control. Medicatia anticonvulsivanta ar trebui adaptata fiecarui pacient individual. si gura urat mirositoare. protectia extremitatilor afectate.Complicatii Orice pacient care a suferit un AVC este cu risc pentru complicatii in viitor datorita imobilizarii. Hranirea prin bolus ar trebui evitata la orice pacient cu AVC cu risc de aspirare. pozitionarea corespunzatoare. Jumatate au loc in perioada acuta. Utilizarea de heparina minidoza este sustinuta. monitorizari ale greutatii. Pe langa disfagie. Depresia poate sa nu devina aparenta pana la 6luni-2ani dupa leziune. precum si modificari ale dietei. regurgitatia nazala. Daca TVP este suspectata clinic. Semnele include cooperare slaba. Problemele la inghitit pot fi documentate cu ajutorul bariului inghitit. dizartria. si depresie pot scadea aportul caloric. paralizaia extremitatii superioare. pot apare in urma AVC-ului de trunchi cerebral si in leziunile cerebrale unilaterale. Tratamentul include terapie pentru imbunatatirea controlului motor oral si stimularea inghititului (stimulare termica). si alti indici de laborator ai statusului nutritional vor trebui monitorizati. o serie de anidepresive pot sa fie de ajutor. Semnele de avertizare in problemele de deglutitie la pacientii cu AVC includ statusul mental confuz. pierderea in greutate. Hranirea nazogastrica sau gastrostomica este recomandata pacientilor cu risc sever de aspirare. Letargie este semn de supramedicatie. Convulsiile Mai comune in urma AVC-urilor hemoragice si embolice decat dupa AVC-ul trombotic. sau durere la mobilizare. Disfagia Evaluarea si managementul disfagiei poate preveni pneumonia de aspiratie si ajuta la o nutritie adecvata. pot apare sub forma absentei reflexului de inghitire sau intarziere severa la inghitire. Tromboza venoasa profunda (TVP) TVP a membrelor inferioare apare la aproximativ 30-50% dintre pacientii cu AVC. si miscare cat de curand posibil. se intalnesc la aproximativ 10-15% dintre pacientii cu AVC. care rezultata din aparitia de noi disabilitati si dependente. Studiul Doppler nononvaziv pune diagnosticul. Riscul de embolism pulmonar TVP este de aproximativ 10%. Poate sa nu fie detectata clinic la pacientii cu paralizie a membrelor inferioare. pacientul trebuie anicoagulat adecvat cu heparina. precum si de probleme legate de starea lui generala. este folosita hranirea gastrostomica prin picurare si hranirea prin bolus.

Este nevoie de o mare atentie la pozitionarea extremitatii pentru a scadea edemul si astfel durerea va fi diminuata. Pe parcursul sindromului umar-mana. Toata medicatia ar trebui redusa la minimum . Acest lucru poate fi realizat prin aplicarea de pachete reci inainte de intindere. Daca problemele reapar. In cazuri severe. Infectiile tractului urinar ar trebui tratate. schimbarea in dieta. aceasta poate fi tratata prin intinderi aggressive si consistente si posturari potrivite. in general. de altfel rara la pacientii monitorizati atent. si inainte de culcare) adesea va rezolva aceasta problema. In cazurile severe prelungite. Mana afectata va trebui examinata zilnic. Alte complicatii Alte complicatii post AVC include supramedicatia. Doze scazute de medicatie antidepresiva sau antiepileptica pot fi de ajutor pacientilor care nu pot sa doarma din cauza durerii de umar nocturne. Incontinenta continua de urina si fecale pot fi semn de leziune bilaterala sau de trunchi cerebral si prin urmare incurabile. sindromul umar mana este de obicei observant in a doua sau a patra luna post AVC. Subluxatia umarului Poate apare in urma slabiciunii musculaturii coafei rotatorilor si a lipsei tonusului. la fiecare 2 ore. Recunoasterea timpurie este necesara pentru un tratament adecvat. este o foarte bine cunoscuta complicate post AVC. Utilizarea de fasa uzuala este controversata.Incontinenta Incontinenta urinara este in mod comun urmarea AVC-ului dar de obicei tranzitorie. sau datorita fecalelor. Folosirea manusilor compressive pot ajuta la scaderea edemului. blocajele ganglionilor stelati pot fi luate in considerare. legata de imobilitate. Golirea periodica a vezicii (oferind pacientului urinar la marginea patului la trezire. De obicei. si decaderile. durere la extensia incheieturii mainii. Desigur medicatia este de folos. Infiltratiile cu medicatie neurolitica cum ar fi toxina botulinica s-au dovedit a avea efecte benefice. Spasticitatea Spasticitatea rezulta prin pierderea influentei inhibitorii corticale. o cura scurta de steroizi oral poate fi de ajutor. programul de recuperare ar trebui continuat. si edem fisiform al degetelor cu durere la flexia pasiva a metacarpofalangienelor si interfalangienelor proximale. un fel de distrofie simpatico reflexa. Este neclar daca subluxatia duce la dureri de umar. scanarile izotopice intarziate pot arata o absorbtie crescuta. Pacientul ambulatory cu membrul superior flasc ar trebui asa foloseasca o fasa cand deplasarea se face in carucior cu rotile. Pacientii care nu umbla ar trebui sa foloseasca on fasa cand stau. rezistenta scazuta datorita complicatiilor cardiacce. Scopul este de a scadea durerea astfel incat intiderile pasive sa poata fi facute pentru scaderea edemului. Diagnosticul este pus clinic. Caracterizata prin durere la miscare activa si pasiva la umarul afectat. pacientul ar putea necesita inca o cura de tratament. Radiografiile de rutina arata osteoporoza. Incontinenta fecala este. Se evita baile contrastante sau aplicatia de apa calda care poate creste fluxul sangvin si a edemului. desi efectele secundare tind sa limiteze folosirea ei. edem metacarpian. Sindromul umar-mana Sindromul umar mana.

Intr-o recuperare tipica. forta musculara revine dinspre partea proximala spre cea distala. si urmari Recuprearea dupa un AVC este un process natural. . ar trebui sa fie disponibila pacientului ca si tratament. diagnosticul de AVC trebuie pus sub semnul intrebarii. revenirea tarzie a reflexelor.iar medicatia chipnotica cu durata lunga de actiune ar trebui evitata. cand putera soldului este imbunatatita. limitarea cand este necesara. Un pacient care este externat dar care nu se poate deplasa din cauza slabiciunii soldului dupa externarea din recuperarea acuta poate fi luat in considerare pentru recuperarea in etape. Aceasta conteaza pentru abilitatea majoritatii pacientilor post AVC de a se deplasa. Din punct de vedere functional. Prognostic. Pacientul “tipic” cu hemiplegie stanga necesita 3-4 saptamani de internare in recuperarea acuta. Lipsa functiei senzoriale este exterm de invalidanta in ceea ce priveste activitatile zilnice de supravietuire. Cand aceasta recuperare tipica nu este observata. Un pacient care prezinta miscare voluntara dar fara sensibilitate nu va folosi membrul afectat functional. timp de 1-4luni pana cand pacientul indeplineste obiectivele stabilite. pierderea vorbirii. in special refuzul de a se hrani. Monitorizarea tensiunii arteriale de rutina. Observarea unei posibile toxicitati digitalice. Prevenirea caderilor prin folosirea de centuri pentru mers. Pe deasupra. Terapia de vorbire este adesea continuata pentru o perioada de 1-2ani in cazurile pacientilor cu afazie severa. Pacientul trebuie sa mearga pt control la fizioterapeut lunar sau la doua luni pentru evaluarea progresului si pentru reinnoirea prescriptiilor. si folosirea de tehnici bune de transfer. cu probleme severe de comunicare si de deglutitie. La toate vizitele la cabinet. alte injurii post AVC cum ar fi fracura de sold sau leziunea plexului brahial trebuie trebuie excluse. bratul fiind independent fata de picior. si lipsa de miscare a mainii. observare indeaproape. Un pacient care a suferit un AVC este cu risc crescut pentru un urmator AVC. daca este necesara. Toate terapiile ar trbui continuate la o frecventa redusa (de 2-3 ori pe saptamana) dupa depasirea perioadei acute. Pacientul cu hemiplegie dreapta. Nitroglicerina. metodele de recuperare asigura abilitati compensatorii pentru deficitele functionale. Un pacient care pierde imbunatatirile castigate poate de asemenea sa beneficieze de reevaluare si remediere a problemelor. rezultate. sau deficite motorii focale. poate necesita 4-6 saptamani de recuperare. Pacientii cunoscuti cu probleme cardiace ar trebui sa beneficieze de medicatie corespunzatoare. Pacientii sunt instruiti sa pastreze cateva luni in apropiere scaunul cu rotile recomandat ca sa il poata folosi pentru distantele mai lungi de parcurs. recuperarea tardiva a deficitului motor. prognosticul este legat de starea de flasciditate prelungita. se fac verificari ale dispozitivului. Problemele de comunicare si de deglutitie se imbunatatesc de obicei dupa cateva luni. A se observa noi problem neurologice. pacientul poate fi luat in considerare pentru a invata sa se deplaseze. Unii pacienti necesita asistenta la domiciliu pana la imbunatatirea mobilitatii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful