SUPORT CURS BAZELE CONTABILITĂ II

1. Definirea contabilită ii
Termenul de contabilitate desemnează un proces de înregistrare, măsurare, sintetizare, interpretare şi comunicare a datelor economice si financiare care sugerează prin imagini codificate cu ajutorul unui limbaj specific averea şi activită ile unei întreprinderi. Înregistrarea şi măsurarea în contabilitate sunt primele etape parcurse în procesul de inere a contabilită ii. Înregistrarea presupune consemnarea elementelor de avere şi a opera iilor ce definesc activită ile întreprinderii într-un sistem de documente, într-o formă ini ială (de simplă constatare) sau într-o formă evoluată (printr-o codificare cerută de limbajul contabil). Măsurarea este opera ia de cuantificare a valorilor contabile, sub formă monetară sau prin utilizarea altor unită i de măsură. Sintetizarea este opera ia de agregare şi de grupare a datelor contabile rezultate în urma înregistrării şi măsurării. Ea se desfăşoară zilnic sau la intervale scurte de timp, dar şi lunar (prin întocmirea balan elor de verificare) sau trimestrial, semestrial şi mai ales anual (prin întocmirea situa iilor financiare). Interpretarea este opera ia prin care se dă semnifica ie datelor contabile sintetizate mai ales sub formă de situa ii financiare. Astfel spus, prin interpretare, practicianul contabil va trebui să precizeze dacă întreprinderea dispune de suficiente lichidită i pentru a face fa ă plă ilor scadente, dacă activită ile acesteia sunt profitabile sau nu, să stabilească riscurile cu care ea se confruntă, să precizeze modul de finan are a investi iilor şi activită ilor principale, să analizeze condi iile salariale şi sociale oferite personalului, să estimeze mărimea remunera iei proprietarilor. Opera ia de interpretare s-ar dovedi insuficientă dacă ea nu ar fi înso ită de luarea deciziilor de către utilizatorii de informa ii privind creşterea averii şi a performan elor întreprinderii, politica de investire şi de finan are a acesteia. Pentru sus inerea interpretării cu procesul de fundamentare şi de luare a deciziilor trebuie ca datele contabile să ajungă la utilizatori. Opera ia de punere la dispozi ia utilizatorilor a datelor necesare luării deciziilor poartă numele de comunicare. Comunicarea poate îmbrăca forma raportării în AGA, publicării situa iilor financiare în Monitorul Oficial, punerii la dispozi ia publicului s unor broşuri numite rapoarte financiare. Datele generate prin inerea contabilită ii nu constituie un scop în sine. Dimpotrivă, aceste date sunt ob inute pentru a răspunde necesită ilor decizionale ale unei game largi de

1

mai întâi. iar pentru a da răspuns solicitărilor interne ea ine o contabilitate de gestiune (pentru conducere). Cererea şi oferta de informa ie contabilă 2. Pe de altă parte. activită i determinarea marjelor şi rezultatelor analitice pe produse şi activită i furnizarea informa iilor necesare elaborării bugetelor şi conturilor previzionale furnizarea informa iilor necesare întocmirii tablourilor de bord furnizarea informa iilor utilizate pentru măsurarea performan elor la nivelul diferitelor structuri ale întreprinderii 2. interpretare şi comunicare a datelor referitoare la averea şi tranzac iile desfăşurate de o întreprinderea. Utilizatorii datelor contabile se clasifică în utilizatori externi şi utilizatori interni. Limitele contabilită ii financiare sunt constituite.Utilizatorii externi sunt: 1. verificare. Finan atorii întreprinderii: a) investitorii poten iali şi actuali b) creditorii c) furnizorii d) statul (prin acordarea de subven ii) 2 . Echipa managerială a unei întreprinderi nu ar putea să conducă numai pe baza datelor puse la dispozi ie prin contabilitatea financiară. Cererea de informa ie contabilă Utilizatorii situa iilor financiare întocmite şi publicate de întreprinderi se împart în utilizatori externi şi utilizatori interni. Ea răspunde. o serie întreagă de probleme şi rezolvări nu pot face obiectul contabilită ii financiare. Contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele sale prin: • • • • • determinarea costurilor pe produse. nevoilor de informare a utilizatorilor externi. măsurare. Pentru a răspunde cerin elor utilizatorilor externi. cu predilec ie. A. Contabilitatea financiară este un sistem de înregistrare. de faptul că ea se bazează pe un cadru juridic. întreprinderea organizează o contabilitate financiară. servicii. care face ca ra ionamentele economice să fie mai pu in prezente.1. sintetizare.utilizatori.

Clien ii 3. . . . concuren a) 1) Finan atorii întreprinderii: a) Investitorii actuali şi poten iali. . . . Creditorii bursieri sunt obligatarii. . Aceştia sunt interesa i de informa ii precum: . 3 . b) Creditorii Aceştia sunt reprezenta i de creditorii bursieri şi de creditorii bancari.capacitatea întreprinderii de a realiza câştiguri viitoare. . . . Creditorii bancari sunt interesa i de obicei să cunoască informa ii despre: .lichiditatea întreprinderii.riscul asociat investi iei.gradul de îndatorare al întreprinderii. Statul (prin autoritatea fiscală) 5.structura financiară a întreprinderii. .capacitatea de rambursare a împrumuturilor.dividendele distribuite de întreprindere.lichiditatea întreprinderii.rentabilitatea întreprinderii. Aceştia sunt interesa i să cunoască informa ii precum: .garan iile pe care le poate oferi întreprinderea. Al i utilizatori (colectivită ile locale. . Partenerii sociali 4.randamentul şi riscul asociat unei obliga iuni.cota iile obliga iunilor.e) locatorul 2.modul de finan are al imobilizărilor. .rezultatul net pe ac iune.modul de remunerare al managerilor.cota iile ac iunii pe diferite pie e de capital.

3.condi iile de muncă. . Necesarul acestor subven ii este stabilit prin analize în cadrul cărora informa ia contabilă ocupă un loc privilegiat. . .investi iile pe care întreprinderea le face în pregătirea şi perfec ionarea profesională a salaria ilor. .mărimea şi modul de utilizare a profitului.politica salarială.c) Furnizorii Aceştia sunt interesa i să cunoască în ce măsură societatea debitoare va fi capabilă să îşi îndeplinească obliga iile contractuale. Interesul lor vizează de asemenea politica de pre uri şi de servicii (între inere şi repara ii. de asemenea.informa ii privind performan ele sectoriale (extinderea sau restrângerea de activită i). e) Locatorul (în cadrul unui contract de loca ie) 2. Partenerii sociali Aceştia sunt reprezenta i de salaria i şi de sindicate. Puterea publică este reprezentată.continuarea activită ii întreprinderii ca o garan ie a conservării locurilor de muncă. d) Statul Acesta poate finan a întreprinderea prin acordarea de subven ii pentru investi ii sau de subven ii de exploatare. 4. de contabilii 4 . de exemplu) etc. Statul Acesta. primirii de lucrări şi servicii şi momentul achitării acestora (creditul comercial). Sindicatele solicită informa ii privind: . Clien ii Aceştia sunt interesa i să ob ină informa ii privind continuitatea activită ii întreprinderii ca o garan ie a continuării contractelor încheiate. . Furnizorii finan ează întreprinderea prin creditul acordat pe perioada cuprinsă între momentul achizi iei de bunuri. prin administra ia fiscală solicită informa ii necesare stabilirii bazelor de calcul al impozitelor şi taxelor. Salaria ii sunt interesa i să cunoască informa ii privind: .modul de remunerare al managerilor.

deşi au o pozi ie privilegiată (spuneam că au acces la orice informa ie contabilă).na ionali. Dacă am analiza pia a de informa ie contabilă românească am putea constata cu uşurin ă că puterea publică (prin autoritatea fiscală) a fost şi continuă să fie (din păcate) utilizatorul privilegiat de informa ie contabilă. El consideră că investitorii sunt cei mai exigen i utilizatori.organiza iile de protec ie a consumatorilor. Organismul interna ional de normalizare contabilă (IASB) recunoaşte că nu toate cerin ele de informa ie ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situa iile financiare. responsabili de sintezele macroeconomice şi previziunile la nivel na ional. managerii au acces şi la informa iile din sfera contabilită ii de gestiune (acestea nu sunt făcute publice). Există informa ii contabile de interes comun dar şi informa ii care interesează doar o anumită categorie de utilizatori. şi statisticieni. Spre deosebire de utilizatorii externi. .mişcările ecologiste. Investitorii şi salaria ii se află undeva la coada listei. satisfacerea necesită ilor lor informa ionale va însemna şi satisfacerea majorită ii necesită ilor celorlalte categorii de utilizatori.tribunalele B. . nu se folosesc întotdeauna de aceasta pentru realizarea unei gestiuni eficiente a întreprinderii. de investi ii şi de finan are pentru fundamentarea deciziilor lor. Ei apelează la informa iile contabile care reflectă politicile de exploatare. . Managerii. Al i utilizatori Aceştia sunt reprezenta i de: . 5 . . dar de interes general. Prin urmare. 5.colectivită ile locale. responsabili de satisfacerea nevoilor de informare detaliată.concuren a. Utilizatorii interni: Aceştia sunt reprezenta i de manageri. Aşa se explică lipsa de transparen ă şi ariditatea situa iilor financiare întocmite de întreprinderile româneşti.

Ea poate să fie furnizată şi în limbajul curent. Informa ia din note poate fi contabilă dar şi extracontabilă. explica iile referitoare la incertitudini şi eventualită i. a performan elor şi a mişcărilor de trezorerie ale întreprinderii.2. În note se descriu politicile contabile. Oferta de informa ie contabilă Oferta de informa ie contabilă. informarea necesară pentru a completa imaginile de sinteză referitoare la entitatea descrisă va fi prezentată în note. Descrie performan a financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de venituri şi cheltuieli Descrie varia ia trezoreriei de la un an la altul prin fluxurile de încasări şi plă i aferente diferitelor categorii de activită i Descrie varia iile în averea proprietarilor întreprinderii Deoarece informarea con inută în celelalte situa ii financiare furnizează o imagine incompletă a pozi iei financiare. constă în setul de situa ii financiare pe care acestea sunt obligate să le întocmească şi să le facă publice: Oferta de informa ie contabilă Situa ia financiară Bilan ul contabil Contul de profit şi pierdere Tabloul fluxurilor de trezorerie Situa ia varia iilor capitalurilor proprii Politici contabile şi note explicative Con inut Descrie pozi ia financiară a întreprinderii prin intermediul elementelor de active. datorii şi capitaluri proprii. în cazul întreprinderilor care aplică Standardele Interna ionale de Contabilitate.2. prelucrările (tratamentele) utilizate pentru măsurarea şi contabilizarea elementelor prezentate în situa iile financiare. nu doar cifric. 6 . etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful