CAPITOLUL I LOCUL ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN SISTEMUL DE SECURITATE SOCIALĂ Evoluţia istorica pe plan social şi cultural al omenirii, a determinat in permanenta

o diversificare a nevoilor individuale şi de grup. Societatea in sine asigura cadrul general si totodata obligatoriu de împlinire a trebuinţelor omeneşti şi de promovare a mijloacelor pentru satisfacerea acestora. Exista o logică şi o dinamică specifică a sistemului de nevoi, o conexiune funcţională a acestora. Gruparea principalelor repere de tratare ierarhizarii nevoilor au in vedere diverse optiuni, de exemplu ierarhizarea nevoilor umane din punct de vedere psihologic- Piramida lui Maslow-, si alte abordari. In cazul tuturor societăţilor, pentru orice individ viaţa, sănătatea, proprietatea, siguranţa persoanelor şi a bunurilor materiale sunt valori fundamentale şi prioritare. Necesitatea de a trăi într-o siguranţă este indispensabilă oricărui cetăţean din zilele noastre, acesta dorind să-şi protejeze propria persoană şi bunurile sale împotriva evenimentelor păguboase, dăunătoare, nedorite. Anumite consecinţe ale unor împrejurări nefaste ar putea fi evitate prin vigilenţă (incendiul, furtul), altele nu pot fi evitate în ciuda oricărui efort depus (cutremurul, grindina, trăsnetul), iar altele sunt guvernate de legităţi inevitabile, oamenii fiind neputincioşi de a utiliza, în totalitate, forţa naturii, resursele de timp în favoarea lor, datorită limitei cunoaşterii şi specificităţii fiinţei umane (decesul). Dezastrele naturale, revoluţiile, războaiele şi înmulţirea atentatelor teroriste, la începutul acestui secol al XXIlea, în diverse zone de pe glob, au amplificat starea de incertitudine a oamenilor şi au accentuat, totodată, nevoia lor de a trăi într-o lume, în care să se simtă apăraţi şi neagresaţi, în care scânteia vieţii să rămână vie, iar acumulările în cunoaştere şi experienţă să conducă la întărirea puterii umane, în vederea creşterii calităţii vieţii, al asigurării unui grad sporit de civilizaţie si de bunastare a societăţii. Cu cât sentimentul de insecuritate individuala şi lipsa solidaritatii membrilor societatii –neajutorarea- este mai pronunţata, cu atât conştiinţa ori dorinţa asigurării, al protectiei este mai puternică şi in mod lucid asumata pe plan personal cat si social. 1.1 Necesitatea asigurărilor sociale Necesitatea obiectivă a înfăptuirii asigurărilor sociale decurge din faptul că salariaţii, întreprinzătorii, asociatii, actionarii particulari, lucrătorii pe cont propriu şi alte categorii de persoane participante la desfăşurarea unor activităţi recunoscute ca fiind utile societăţii, pot ajunge în imposibilitatea de a mai desfasura activitati cu integritatea forţelor lor, datorită diferitelor cauze, cum ar fi: accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum şi ca urmare a atingerii unei anumite limite de vârstă, pierderea respectiv restructurarea/reducerea locurilor de muncă detinute sau lichidarea angajatorului etc. În situaţia in care aceste cauze sunt activate, persoanele afectate din punct de vedere ocupaţional pot pierde sau diminua in mod esential capacitatea de a-şi câştiga prin muncă proprie cele necesare traiului personal cat si ale familiilor lor, ceea ce determină ca statul impreuna cu angajatorii si salariaţii - din companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale, unităţile şi organizaţiile cooperatiste, asociaţiile, agenti economici privati întreprinzătorii particulari, lucrători pe cont propriu - etc., precum şi asiguraţii pe cont propriu, să-şi unească eforturile, pentru a lua din timp măsurile preventive corespunzătoare în vederea protecţiei celor în cauză, asigurândule o parte a veniturilor necesare în perioadele dificile de viata. Scopul permanent propus de participanţi privind protectia celor afectati este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, pe întregul parcurs al vieţii lor, fie perioadă activă, fie chiar inactivă in conditii realizarii unei bunastari apreciate ca cel putin decente si intr-un context de pace sociala. Sistemele de asigurări sociale se bazează pe perioada activă a membrilor societăţii cât şi pe interesul actorilor de pe piaţa muncii si implicarea sub diferite aspecte a statului. Problemele de asigurări sociale din fiecare ţară sunt reglementate în concordanţă cu condiţiile politice, economice, sociale şi culturale ale fiecărei etape de dezvoltare a societăţii. Dezvoltarea şi perfecţionarea diferită de la ţară la ţară a factorilor de producţie au determinat crearea unui sistem propriu naţional de asigurări sociale a cărui extindere şi perfecţionare este un proces continuu, atât pe plan naţional cât şi pe cel european, respectiv mondial. Fiind o problemă fundamentala de stat, în România, statul îşi asumă responsabilitea reglementării şi aplicării măsurilor de protecţie socială, având scopul final, asigurarea unui trai decent ale cetăţenilor săi, acestea fiind garantate de Constituţie - legea fundamentală a societăţii. Noţiunea de asigurări sociale este tratată în literatura economico-financiară şi juridică succint şi neuniform şi până în prezent nu o întâlnim într-o formulare, unanim, admisă respectiv acceptată. În interesul înţelegerii corecte, într-un spirit evolutiv al asigurărilor sociale, redăm mai jos câteva definiri exemplificative, astfel ele reprezintă: • forma de ocrotire a persoanelor încadrate, constând în acordarea de ajutoare materiale şi asistenţă medicală în caz de boală, în trimiterea la odihnă sau tratament. • ansamblul de măsuri constând în indemnizaţii, prestaţii şi servicii, care se asigură de către stat, în cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stabilite prin lege. • o verigă importantă a sistemului financiar şi de credit, cuprinzând acele relaţii economice, exprimate în formă bănească, prin mijlocirea cărora se repartizează şi se utilizează fondurile băneşti

necesare ocrotirii personalului muncitor, cooperatorilor şi membrilor lor de familie, în caz de pierdere temporară sau definitivă a capacităţii de muncă, la bătrâneţe şi în multe alte cazuri • un sistem de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor activi, a pensionarilor şi a membrilor lor de familie, care constă în acordarea de către stat sau anumite organizaţii, de indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear şi alte gratuităţi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în incapacitate de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară • cel mai important mijloc de realizare a protecţiei populaţiei active, în special a salariaţilor, în caz de pierdere a veniturilor din cauză de şomaj, maternitate, îmbolnăviri, invaliditate,precum şi a populaţiei inactive cauzată de bătrâneţe sau decesul asiguratului cu moştenitori dependenţi - fără posibilităţi de a se întreţine pe cont propriu • asigurările sociale constituie partea relaţiilor social-economice băneşti, cu ajutorul cărora, în procesul repartiţiei produsului intern brut, se formează, se repartizează, se gestionează şi se utilizează fondurile băneşti necesare ocrotirii obligatorii a salariaţilor, pensionarilor şi a membrilor familiilor acestora. • finanţarea măsurilor de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor activi, a varstnicilor precum şi a membrilor de familie cele ce consta în acordarea de către stat a unor indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear şi a altor gratuităţi, în perioada în care se găsesc, temporar sau definitiv, în incapacităţile de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară. • un ansamblu de norme obligatorii privind asigurarea materială de bătrâneţe, boală sau accident a persoanelor care sunt subiecte într-un raport juridic de muncă sau a altor categorii de persoane, precum şi a urmaşilor acestora. Asigurarea socială are un rol de prevenire, întăreşte spiritul de independenţă şi libertate a membrilor societăţii şi dezvoltă spiritul de solidaritate şi coeziune socială atât în perioada activă cât şi de inactivitate a membrilor societăţii. În procesul de creere a bunurilor si seviciilor, de participare a acestora la raporturile de piata, precum si in cadrul constituirii veniturilor bugetului asigurărilor sociale, se cultivă spiritul de economisire a tuturor participantilor. Sistemele de asigurari sociale au un rol de pârghie financiară si constituie un mijloc de reglare a relaţiilor financiar-bancare. 1.2 Aria de cuprindere Experienţa internaţională, acumulată pe parcursul a mai bine de 150 de ani, a demonstrat că apărarea împotriva formelor concrete de riscuri sociale poate fi organizată, cel mai eficient, în cadrul diferitelor forme -specifice- ale sistemului de asigurări sociale. Gruparea formelor de asigurări sociale este determinată de: • natura diferită a riscurilor sociale, de similitudinea cerinţelor ce trebuiesc satisfăcute pentru asiguraţi; • modalitatea de acoperire a prestaţiilor de asigurări sociale; • formele concrete de reglementare; • modalitatile de organizare şi funcţionare al administrarii sistemelor. Ca urmare, evolutia istorica a societatilor şi aplicarea în practică a politicii sociale al fiecarui stat s-au reflectat corespunzator şi în structura sistemelor nationale de asigurări sociale. 1.3 Obiectul-scopul asigurărilor sociale. Ca derivata a necesitatii de protectie, esenţa oricărei forme de asigurare constă în diminuarea şi compensarea riscului de pierderi materiale, prin distribuirea consecinţelor negative ale acestuia la un număr, cât mai mare posibil, de subiecţi -persoane juridice şi fizice-. Participarea subiectilor la acest proces de mare anvergura, atat prin identitatea participantilor cat si prin efectele sale de o natura complexa, este cauzata de expunerile la diferitele forme de riscuri - care pot produce pagube-. Participanţii îşi constituie resursele materiale, băneşti avand drept scop acoperirea pierderilor respectiv utilizarea lor, atunci când se ivesc evenimente care constituie cazurile de risc asigurat. Obiectul protecţiei prin asigurare socială, îl constituie riscul de pierdere a veniturilor profesionale respectiv a salariului – veniturilor- de către populaţia ocupată. Pierderile de venituri de natura profesionala sunt extinse la de asemenea la riscul de a suporta cheltuieli suplimentare legate de recuperarea capacităţii de muncă şi reabilitare profesională cat si alte masuri de natura preventiva. Formele, componenţa subiecţilor participanti şi sfera relaţiilor sociale create in acest proces sunt unite prin acea categorie social-economică şi juridică universală numită „risc social”. Situaţia de risc social poate apare ca urmare: • pierderii capacităţii de muncă -din cauză de boală, accident, maternitate, bătrâneţe, etc.; • lipsei cererii pe piaţa muncii – şomaj. Insuficienţa mijloacelor de existenţă, ca urmare a bolii, accidentelor, invalidităţii, maternităţii, care determină ca lucrătorul să nu poată participa în procesul de producţie, fiind astfel privat de salariu reprezintă, pentru

individ, un eveniment întâmplător, iar pentru economia de piaţă, în general, un fenomen permanent şi de masă. Ca fenomen social, riscurile sociale sunt determinate de îmbinarea complexă a diferiţilor factori din viaţa societăţii: politica socială şi politica economică a statului, maturitatea societăţii civile şi baza legislativă, gradul de dezvoltare a raporturilor de muncă dintre angajatori şi angajaţi. Aşadar, obiectul asigurărilor sociale îl reprezintă relaţiile economice şi juridice ale subiecţilor în constituirea şi utilizarea mijloacelor financiare, destinate protectiei populaţiei faţă de riscurile sociale, precum şi organizarea sistemelor de administrare si de prevenire a producerii riscurilor sociale. De remarcat, este faptul că asigurările sociale de stat pentru salariaţi vizează riscurile sociale enumerate de Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.102/1952, respectiv boala, maternitatea, invaliditatea, bătrâneţea, accidentul de muncă şi boala profesională, decesul, protecţia juridică a şomerilor, sarcinile familiale ş.a. 1.4 Definirea locului asigurărilor sociale în contextul sistemului de securitate socială Transformările ce au avut loc după Decembrie 1989 au determinat declanşarea unui proces complex privind democratizarea societăţii şi evoluţia acesteia după principiile funcţionării unei economii de piaţă. Ca urmare, a fost lărgita sfera preocupărilor teoretice si practice privind dezvoltarea domeniului asigurărilor, ale activitatilor complementare precum si perfectionarea afacerilor financiar- bancare. Fortele politice, opinia publica in general, dar mai ales partenerii sociali si-au asumat un rol determinant cu privire la dezvoltarea protecţiei sociale, al asigurărilor sociale cat şi ale formelor de asistenţa socială. Se constată însă în continuare o anumită nesiguranţă privind conţinutul, sfera de cuprindere, principiile de organizare, funcţionare şi finanţare a sistemului de asigurare- protecţie socială ceea ce cauzeaza necesitatea reformarii in continuare a sistemelor de asigurari sociale. Trebuie precizat ca, conceptul de protecţie socială are sfera sa de cuprindere similară cu cea de securitate socială, consacrată instituţional pe plan mondial. Securitatea socială este definită de Biroul Internaţional al Muncii, drept protecţia pe care societatea o acordă membrilor săi printr-un ansamblu de dispoziţii publice contra mizeriei economice şi sociale, care îi ameninţă în caz de pierdere sau reducere importantă a câştigurilor datorită bolii, maternităţii, accidentului de muncă, şomajului, invalidităţii, bătrâneţii sau decesului, precum şi prin acordarea de îngrijiri medicale şi de alocaţii familiilor cu copii in intretinere. În ţara noastră, după decembrie 1989 conceptul de protecţie socială a fost folosit şi consacrat în Constituţia României. În viziunea predominantă a specialiştilor romani -teoreticieni şi practicieni-, protecţia socială reprezintă un ansamblu de acţiuni întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca „riscuri sociale” asupra nivelului de trai al populaţiei. Protecţia socială se sprijină pe principiul solidarităţii participantilor, astfel: • solidaritatea celor care nu au copii faţă de cei care şi-au asumat responsabilitatea de a da viaţă şi a educa generaţiile următoare; • solidaritatea celor sănătoşi faţă de cei bolnavi; • solidaritatea celor activi faţă de cei cărora vârsta nu le mai permite exercitarea unei activităţi utile pentru societate; • solidaritatea celor care au un loc de muncă faţă de cei aflaţi în şomaj, etc. Câmpul de aplicare al unui sistem de asigurare socială este delimitat de 3 coordonate principale şi anume: • categoria de persoane protejate; • riscurile sociale acoperite; • mecanismele de asigurare socială reglementate. Mecanismele de asigurare socială se refera la modalitatile prin care sunt realizate obiectivele sistemului. In acest sens pot fi remarcate categoriile variate de prestaţii sociale, care servesc ca drept obiectiv înlăturarea efectelor dăunătoare ale producerii riscurilor sociale. În raport cu modalitatea de realizare, prestaţiile pot fi: în bani - pensii, diverse indemnizaţii, alocaţii, ajutoare etc.; în natură -îngrijirile medicale, proteze, orteze,etc. Într-o accepţiune mai largă a sferei de cuprindere, asigurarea sociala, fiind parte a sistemului de protecţie socială, participa in mod indirect nu numai la compensarea diminuarii respectiv a pierderii veniturilor profesionale, ci ea vizează o multitudine de domenii ce caracterizeaza calitatea vietii- bunastarea sociala -, cum ar fi: -instruirea şi educaţia; -sănătatea populatiei; -cultura; -mediul social-politic; -dezvoltarea parteneriatelor sociale; -condiţiile materiale de viaţă -locuinţă şi mediul de locuit;

-condiţiile de odihnă şi recreere; -ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă; -stimularea cresterii veniturilor cat şi al consumului; - protecţia persoanelor în vârstă, a celor aflate în incapacitate de muncă, a urmaşilor; - calitatea vieţii de familie; - respectarea ordinii sociale şi de drept, etc. Formele moderne de asigurare socială promovează măsuri active de formare, dezvoltare a categoriilor de asiguraţi şi stimuleaza dezvoltarea armonioase a pieţei muncii, atat din punctul de vedere al cererii cat si al ofertei de muncă. Într-o asemenea abordare complexa se poate aprecia ca asigurarea respectiv protecţia socială sta la baza societatilor dezvoltate, caracterizate prin bunăstare si pace socială. In completare la diferitele forme de asigurări sociale sistemul de asistenţă socială reprezintă o componentă de bază a sistemului de protecţie -securitate socială. Locul şi rolul asistenţei sociale este definit în raport cu alte obiective si mecanisme decat cele ale asigurarilor sociale datorita faptului ca acţiunile, măsuri puse in aplicare au menirea să contribuie la ameliorarea condiţiilor de viaţă numai ale populaţiei aflat la nevoie. Sistemul de asistenţa socială, reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii, care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane aflate la nevoie. Asistenţa socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale minime, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea lor socială. Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele principii generale: respectarea demnităţii umane; universalitatea; solidaritatea socială; parteneriatul; subsidiaritatea. Spre deosebire de sistemul contributiv al asigurărilor sociale de stat, care oferă prestaţii pe bază de afiliere la sistem şi plata unei contribuţii reglementate, în cadrul sistemului de asistenţă socială prestaţiile sunt acordate fara a avea la baza contributia beneficiarilor. Prestatiile se acorda numai acelor categorii de persoane, aflate la nevoie, apreciate ca fiind in situatii ce tin de riscul supravietuirii, de exemplu: persoane care nu-şi pot procura cele necesare traiului zilnic, iar propria familie nu acorda un sprijin suficient pot beneficia, pe bază de anchetă socială- prin aprecierea nevoilor sociale-, de mijloacele materiale respectiv banesti minime de care au nevoie. Finanţarea sistemului de asistenţa sociala se realizeaza în cea mai mare parte, prin fondurile alocate din bugetul de stat. Aceste fonduri sunt completate cu resurse alocate prin bugetele locale, de asemenea prin sponsorizari, donatii si sume atrase prin proiecte. Prestaţiile de asistenţă socială sunt generate de starea de sărăcie a unor categorii ale populatiei cat si de dezechilibrele sociale inevitabile, specifice unor societati bazate pe o organizare economico-sociala concurentiala. Asistenţa socială este în responsabilitatea instituţiilor publice specializate ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi a organizaţiilor societăţii civile.

In cadrul acestui concept.sistemele de asigurari sociale nu au produs perturbaţii majore în viaţa economico-socială a statului. Începând din prima parte a secolului XX. În acest sens un rol primordial l-au avut lucrătorii din industrie. În procesul devenirii şi lansarii dezvoltării sistemelor de asigurări sociale are loc clarificarea şi cristalizarea principiilor de formare a resursei financiare pentru asigurarea si protecţia socială a lucrătorilor. au aparut ca un element de cost în cadrul procesului economic.au început să se organizeze. ale compensării pierderii capacităţii de muncă provocată de accidentele de muncă şi bolile profesionale. Asigurarea de pensii. cotizaţiile şi contribuţiile impuse de asigurarea obligatorie. au dat stabilitate si bunastare sociala societatii. al riscului de desfasurare al activitatii cat si cel social. prin modul lor de interactiune cat prin performantele lor definesc caracteristicile fundamentale ale evolutiei sistemelor nationale de asigurari sociale. situaţia în care întreaga gama a cheltuielilor de formare a costurilor de productie. chiar în condiţiile în care Germania.XX poate fi definită drept prima etapă a devenirii sistemului de asigurare socială a lucrătorilor.CAPITOLUL II PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE EVOLUŢIEI SISTEMELOR DE ASIGURARE SOCIALĂ Apariţia şi dezvoltarea formelor de asigurare socială au la bază formarea si dezvoltarea acelei categorii sociale care au ca sursa principala de asigurare a mijloacelor de trai munca salariata. a fost implicată activ în cele două războaie mondiale. preocupat de stabilizarea păcii sociale şi de a contracara avântul mişcării socialiste. Pe acest fond.Sistemul national de asigurari sociale. sistemele naţionale se completeaza necontenit atât în ceea ce priveşte gama riscurilor asigurate. Astfel. Fiind o sarcină care încarcă costul de producţie au determinat ca statele în cauză să caute să legifereze. deoarece necesita fonduri şi cotizaţii masive. în ţările mai dezvoltate. 2. Trebuie remarcat faptul ca principiile consacrate in aceste acte normative guvernează şi astăzi sistemul de asigurări sociale german. Soliditatea abordarii problematicii rezida si in faptul ca. asigurările sociale pentru riscul social al invaliditatiişi al bătrâneţii. exemplul Germaniei a fost urmat si de catre alte ţări europene. au condus la necesitatea cunoaşterii mai in profunzime a modului de manifestare a factorilor determinati în interesul asigurării unui standard optim de viaţă. In aceasta perioada se demareaza elaborarea conceptelor fundamentale precum si a legislaţiei sociale specifice. in care autorităţile statului au avut un rol fundamental. Legea asigurărilor de accidente de muncă (1884) şi Legea cu privire la asigurarea de invaliditate şi bătrâneţe (1889). .1 Apariţia şi evoluţia sistemelor de asigurări sociale în ţările dezvoltate Începând din mijlocul secolului XIX. la nivelul fiecărei etape de dezvoltare a fortelor de producţie. în domeniul asigurarilor sociale. dar şi eficiente. s-a adoptat Legea asigurărilor de boală a muncitorilor (1883). Devine o normă de conduita economica. se poate constata că una din forţele care au pus in miscare dezvoltarea sistemelor de asigurare si de protecţie socială au fost determinate de perfecţionarea şi dezvoltarea parteneriatelor sociale precum si de puternica dezvoltare a performantelor institutionale. in aceste perioade. determinate de riscurile profesionale . Prioritar si cea mai răspândita forma de asigurare socială a fost asigurarea de accidente de munca. numai asigurarea contra riscurilor mai grave (cum este accidentul de munca) sau mai puţin costisitoare (cum este boala) şi numai ulterior au completat sistemele lor cu asigurarea altor riscuri. cât şi diversitatea si nivelul prestaţiilor sociale. în cei peste 125 ani de aplicare -bineînţeles cu completările impuse de perioadele istorice dificile parcurse. considerat de mulţi specialişti a fi nu numai unul dintre cele mai complete şi vitale.au prins radacini trainice formele performante de asigurari sociale. unde după o perioadă de timp presărată cu acţiuni sporadice de protecţie socială.se suportă de către angajator. ramurile de activitate cele mai grele din punctul de vedere al condiţiilor de muncă . a conceput mai multe acte normative remarcabile. perioada cuprinsă până la finele anilor ‘20 din sec. Odată ideea asigurărilor sociale câştigate. s-a introdus mult mai târziu. in perioada 1883-1889. Astfel. mai cu seamă în ţările europene se puneau bazele unor sisteme de asigurări sociale obligatorii în principal urmând criteriul ocupaţional. igienei şi medicinii muncii. Dezvoltarea relaţiilor sociale. Abordarea in raport de cauza/efect a problematicii bunastarii sociale a devenit realizabila odata cu performantele fortelor politice care vizau cresterea economica si pacea sociala . urmată de asigurarea de boală şi abia mai târziu şi într-un ritm mai lent.problemele de tehnica securităţii. Acestea de fapt. de fapt se formeaza sistemele de asigurări sociale. Dificultatea introducerii asigurarilor sociale au fost determinate de faptul ca. Cea mai reprezentativă forma de demarare a unui sistem de asigurari sociale este cel al Germaniei. sub presiunea unor necesităţi sociale similare. la început. generate de piaţa muncii pe fondul dezvoltării economico-sociale. de referinţă. cancelarul Otto von Bismarck.

XX.criza modelului liberal de dezvoltare economică. care a fost dezvoltat cu succes mai târziu. In organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale.Pentru alte forme de riscuri sociale cheltuielile se suporta si se repartizează între angajatori şi salariati. A treia etapă de dezvoltare a sistemelor de protecţie socială a lucrătorilor cuprinde ultimii 40-50 de ani . de către stat. producţia industrială pune în faţa lucrătorilor mai multe cerinţe: sporirea atenţiei. s-a generat creşterea cerinţelor clasei muncitoare privind condiţiile de muncă. după cel de-al doilea război mondial. tot mai activ. ale cărui idei în domeniul ocrotirii sociale au fost dezvoltate în mod creator de către William Henry Beveridge – economist şi om politic britanic. Pe de o parte. de asigurări şi asistenţă socială. Se cuvine să subliniem. pe baza intercondiţionării organice dintre mecanismele şi regulatorii de piaţă. care au elaborat conceptul de „economie socială de piaţă” . pe parcursul anilor 1944-1948 o serie de acte normative pe baza cărora s-a înfiinţat sistemul unic de asigurări şi asistenţă socială. dezvoltarea pieţei forţei de muncă atât din punct de vedere cantitativ. prevenirea activă a reducerii locurilor de muncă. Guvernul laburist al Angliei a adoptat. Europa Occidentală. Ca urmare a cresterii gradului de tehnologizare a muncii. O etapă însemnată în determinarea rolului statului a constituit-o lucrările economistului britanic J. statul a preluat un rol fundamental. protecţia muncii. Potrivit opiniei sale. Dupa lordul Beveridge. problemele referitoare la condiţiile de muncă trebuie să se rezolve de către stat. Cea de a doua etapă a dezvoltării sistemelor naţionale de asigurare socială a lucrătorilor în procesul muncii se desfăşoară. Modernizarea postindustrială a tehnologiilor şi a procesului de muncă a provocat fenomene contradictorii. dar mai ales după cel de-al doilea război mondial. mai multă responsabilitate şi competenţă profesionala. de modernizarea postindustrială. În acest raport s-a promovat. fiind determinată sau influentata de: • Noua etapă a industrializării (SUA. ca unul din principalii subiecţi responsabili pentru ocrotirea socială a celor ce muncesc şi a populaţiei întregi. ea a determinat o creştere a complexităţii muncii şi o crestere a proportiei muncii intelectuale fata de cea fizica. 19501960). stimularea ocupării. iar pe de altă parte. pe de altă parte. în perioada cuprinsă între finele anilor ‘20 şi începutul anilor ‘60 din sec. . ce influenţează formarea mecanismelor de asigurare socială a lucrătorilor în procesul muncii. în ţările dezvoltate se prefigurau şi au început să se dezvolte. cât şi calitativ. Deosebirile calitative ale acestei etape faţă de etapele precedente consta in faptul ca prin modificările intervenite în caracteristicile fundamentale ale procesului muncii. • Urmările distructive ale primului şi celui de-al doilea război mondial. este necesar să menţionăm că. pe baza realizării principiului separaţiei efective a puterii – legislative.Iar asistenţa medicală generală. legate in principal de atingere a unor nivele inalte ale bunastarii sociale. • Criza economică de la începutul anilor ‘30. noi abordări calitative privind asigurarea protecţiei sociale a lucrătorilor în procesul muncii. La toate acestea se adaugă schimbarea tipologiei raporturilor de muncă. De asemenea. M. a condus la o acutizarea problemelor legate de organizarea muncii precum si asigurarea unor condiţii de munca pretentioase şi masuri costisitoare de protecţie si sanatate a muncii. cu titlu de cotizaţii obligatorii. 1930-1950. Pornind de la aceste recomandări. Japonia. Extinderea sferei de asigurare si de protecţie sociala în această perioadă a fost determinată si de o serie de factori de natura obiectiva. în limita interesului şi a resurselor de care dispune acesta la un moment dat. în majoritatea ţărilor vest europene. contribuţia importantă adusă la fundamentarea teoriei protecţiei sociale de către savanţii neoliberali germani. în majoritatea ţărilor occidentale. statut consacrat inclusiv prin Constituţia valabila şi în prezent. vărsate de asigurat în nume propriu in speranta unui beneficiu. încă din anii 30. politici şi tehnico-organizatorici. la nevoie. de asistenţă medicală şi pregătire profesională. prin asigurări sociale trebuie să se înţeleagă plăţile facute în bani. Dezvoltarea în amploare şi în complexitate a factorilor social-economici. s-a asigurat in mod gratuit. nivelul asistenţei medicale cat şi cele privind acordarea serviciilor de recuperare a capacităţii de muncă. de asemenea. a nivelului de automatizare si de performanta a utilajelor precum si a complexitatii cunostintelor legate de utilizarea acestora. o severă disciplină a muncii. de asemenea. publica. el a fundamentat noul rol al statului. 1914-1929. Reforme similare au avut loc. au determinat necesitatea obiectivă a regularizării acestor probleme de asigurare respectiv de protecţie socială. fiind unul dintre subiectii cei mai activi. ideea unui drept de securitate socială. Prin asistenţă sociala publică trebuie să se înţeleagă vărsămintele în bani făcute de stat unor categorii de persoane. executive şi judecătoreşti. cuprinzând întreaga populaţie supusa riscului de pierdere a veniturilor. În concluzie. pe de o parte şi administraţia publică. În raportul său „Social Insurance and Allied Services” (cunoscut sub numele de „Raportul Beveridge”) prezentat Parlamentului în anul 1942. viteza de reacţie. Keynes. se poate aprecia că principala caracteristică a acestei etape constă în creşterea rolului statului în formarea sistemelor de protecţie a muncii. • Marea Revoluţia Socialistă din Rusia (1917).

când au fost adoptate „legea sanitară”. comparativ cu efortul fizic depus. sistemul de asigurări sociale pentru bătrâneţe îşi schimbă modul de organizare şi finanţare. a căror existenţă a fost dependentă în totalitate de plata regulată a salariilor şi de cuantumul lor. care a reglementat asigurarea contra bolii şi decesului a introdus asigurarea de invaliditate şi de bătrâneţe. au continuat sa apara unele forme noi de organizare a lucrătorilor în nişte grupări denumite „asociaţii de întrajutorare”. în părţi egale. direcţionată spre creşterea productivităţii intensităţii şi a calităţii muncii.asigurării lucrătorilor. în fapt autorul acestei legi. Această situaţie acutizează o serie de probleme determinate de imbunatatirea continua a condiţiilor de muncă. ce cuprindea şi dispoziţii referitoare la înfiinţarea „caselor de bolnavi şi ajutor”. „legea pentru organizarea meseriilor. din cotizaţiile membrilor săi. . precum şi asigurarea contra accidentelor de munca. prin modificările intervenite ulterior. fondurile de asigurări sociale se constituie dintr-o cotizaţie unică de 8 la sută asupra salariului mediu al clasei de cotizare respectiv -erau stabilite 8 clase de cotizare. maternitate sau deces cotizaţia „cădea” în sarcina exclusivă a salariaţilor. Pentru constituirea fondurilor destinate asigurarii sociale de pensii. Astfel. cât şi a altor grupări. în principal. inclusiv ale patronului. ca urmare a revoluţiei industriale. Organizarea şi funcţionarea acestor „asociaţii de întrajutorare”. sub presiunea salariaţilor şi urmare perioadei de criză economică din anii 1929-1933 a fost adoptată Legea pentru unificarea asigurărilor sociale din toate provinciile ţării . cea a muncitorilor industriali. De menţionat că.a mediului. care prevedea că. extinderea reţelei de servicii medicale. în baza Legii minelor din 1895. la creşterea frecvenţei îmbolnăvirilor neurologice şi cardiovasculare. obligaţia de varsare a cotizaţiilor revenea patronului. grupati in forme slab organizate. Dar. În anul 1933. cele două legi au reprezentat un mare succes pentru salariaţi care. a condus la uzura timpurie şi îmbătrânirea organismului uman. în România. salariaţi şi stat (câte 1/3 fiecare).plătibilă în părţi egale de salariaţi şi patroni. la constituirea fondurilor de asigurare participau atât salariaţii cât şi patronatul şi statul. Cu toate lacunele din reglementările elaborate în anii 1910 şi 1912. Pentru a se ajunge la un sistem închegat de asigurări şi protecţie sociale a fost nevoie să se parcurgă anumite etape. Păstrând în linii mari principiile legii asigurărilor sociale din 1933. care era „în drept să reţină din salariul cuvenit angajaţilor lui partea de cotizaţie ce cade în sarcina acestora”. ca urmare a regimului comunist care s-a instaurat. cotizaţie majorată la 14 la sută în iunie 1944. reuşeau să obţină unele drepturi în raport cu patronatul. După anul 1944. dacă pentru ajutoarele în caz de accidente de muncă fondurile se constituiau în exclusivitate din cotizaţiile patronilor. pornind de la forme incipiente ale intrajutorarii. precum „casele de ajutor” (1873).2 Evoluţia asigurărilor sociale din România Un rol însemnat în istoria asigurărilor sociale din ţara noastră au jucat tradiţiile culturale şi naţionale. rămânând la stadiul de iniţiative. când unele bresle au iniţiat acţiuni de constituire a unor fonduri din cotizaţii.Reducându-se consumul de energie fizică a muncitorilor. a apărut o clasă nouă. în anul 1938 s-a adoptat o nouă lege. creditului şi asigurărilor muncitoreşti” cunoscută şi sub denumirea de „Legea Neniţescu”. În această perioadă. „casele de ajutor mutual” (1881) nu s-au materializat prin lege. precum şi unele aspecte ce tin de alte componente ale vieţii economico-sociale. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea. a protecţiei muncii. Încercările de legiferare a unor măsuri de asigurări sociale în România. contribuţiile se împărţeau în mod egal între patronat. 2. pe treptele istoriei. Potrivit prevederilor din „Legea Neniţescu”. calitativ mai bune. „Legea Neniţescu” a dăinuit până în momentul unificării asigurărilor sociale. mecanizarea şi automatizarea procesului de producţie au sporit considerabil efortul neuro-psihic al acestora. Având la bază necesitatea creşterii calităţii vieţii populaţiei active cât şi a celei în perioadele de inactivitate. dar niciodată aprobat. ale căror fonduri erau constituite din contribuţii. pentru compensarea consumului de energie neuro-psihica sunt necesare cheltuieli mai consistente cat şi condiţii de muncă şi de viaţă. sistemele de asigurare şi de protecţie socială au în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a protecţiei si sanatatii muncii. crearea sistemelor de recuperare medicală şi profesională a populatiei active precum si îmbunătăţirea continuă a situaţiei materiale a persoanelor inactive in corelare cu populatia activa. Ritmurile înalte de muncă şi viaţă. deşi proletariatul industrial se afla doar la începuturile sale. a modului de viaţă a lucratorilor din oraşele puternic industrializate. Aceeaşi soartă a avut-o şi „Regulamentul de funcţionare a caselor de ajutor şi de pensii” elaborat. odată cu dezvoltarea societăţii. în caz de boală. Fără să fi încălcat principiile sale călăuzitoare. s-au materializat abia în anii 1910 şi 1912. cauzata in buna-parte de existenta a trei regimuri diferite de asigurări sociale. pentru prima oară. in cazul unor categorii de salariaţi de stat. dar în proporţii diferite. organizarea modernă a producţiei. toate cu caracter obligatoriu. ale muncitorilor şi patronilor şi respectiv. Asigurările pentru cazurile de boală şi unele cazuri de bătrâneţe au fost cunoscute în România de acum aproximativ 150 de ani. de invaliditate şi de bătrâneţe. ale căror fonduri se constituiau.

respectiv la 22 la sută.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială şi Legea nr. urmare introducerii unei prestaţii de natură compensatorie şi anume compensarea creşterii preţurilor la medicamente. În ceea ce priveşte finanţarea sistemului de asigurări sociale de stat pot fi evidenţiate următoarele etape mai importante: Începând din anul 1990. au fost iniţiate şi legiferate o serie de măsuri în domeniul asigurărilor sociale.3/1977 (cele mai importante dintre acestea fiind reglementate prin Legea nr. cu dezechilibre si consecinţe nefavorabile în plan social si economic. fiind orientate spre finanţarea unor obiective publice fără legătura directa cu sistemul de asigurare respectiv de protecţie socială.şi au fost luate unele măsuri de atenuare a efectelor negative în plan social ale reformei . iar pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale acestea erau de: 15 la sută pentru industria cărbunelui. suportată de persoanele juridice şi fizice care angajează personal salarial. În perioada anilor 90 s-a urmărit. de care au beneficiat diferite categorii de populaţie. În anul 1992. în primul rând. Astfel. În perioada imediat următoare evenimentelor din Decembrie 1989 atât asigurările sociale. asigurărilor şi asistenţei sociale. După anul 1990. 13. cât şi asistenţa socială au intrat într-un proces amplu de schimbări reformatoare privind organizarea sistemului. Astfel se poate constata o degradare continuă a sectoarelor sociale din domeniul sănătăţii. În anul 1953. de necesitatea de a asigura echilibrul bugetului asigurărilor sociale de stat.10/1949 pentru organizarea asigurărilor sociale de stat.Sunt desfiinţate casele autonome de pensii şi cele peste 100 case de pensii private. cele mai importante fiind operate prin Legea nr. cu precădere. spre exemplu. între acestea regăsindu-se şi cele privind majorarea contribuţiei şi diferenţierea acesteia în funcţie de frecvenţa producerii riscurilor sociale şi de avantajele pe care le aveau diferite categorii de salariaţi. După anul 1980. reformarea profundă a sistemului de protecţie socială. grav afectat de criza economică şi de prelungita perioada de tranzitie spre economia de piaţă. Prin Legea nr. concepută în spiritul obiectivelor înscrise în cartea albă privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale -elaborată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale-. ce priveau constituirea fondurilor de asigurări sociale de stat.întreprinderi şi instituţii de stat-. s-a stabilit o cotă unică de asigurări sociale de 20 la sută.27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. . Fondurile de pensii sunt preluate şi administrate de către stat prin bugetul statului. între care cele privind constituirea fondurilor. pâine.5 la sută pentru silvicultură etc. sume ce ulterior au fost încasate şi gestionate în exclusivitate de Ministerul Sănătăţii. exercitând un impact negativ asupra sistemului de asigurare si protecţie socială din România. legislaţia pentru pensii a suferit mai multe modificări şi completări.. . transport etc. Reformele din majoritatea domeniilor sociale au avut o evoluţie destul de lentă şi anevoioasă. când nivelul contribuţiilor a fost stabilit între 9 şi 14 la sută.49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale). În scopul realizării unei echităţi între diferitele categorii de asiguraţi. modul de finanţare şi tipologia prestaţiilor. necorelate cu volumul producţiei şi nivelul productivităţii sociale a muncii. împreună cu persoanele juridice care angajau personal salarial .2 la sută pentru învăţământul superior. Au fost aduse corecţii şi modificări la Legea nr. până în zilele noastre. obligaţie preluată în totalitate de către stat. determinate de necesitatea asigurării funcţionalităţii sistemului. determinate in principal de istoria ţării după cel de al doilea război mondial. într-o măsură neglijabilă. au fost stabilite contribuţii la asigurările sociale în procente diferenţiate pe ramuri şi subramuri de activitate. spre exemplu: compensaţiile şi indexările acordate pentru majorarea preţurilor la energie electrică. 6. în mare parte în scopul satisfacerii unor revendicări sociale: s-au făcut o serie de „reparaţii de natură socială. al orientarii si formarii profesionale. variind între 5 şi 15 la sută din fondul de salarii realizat de unităţile încadrate în ramura respectivă. etapă în care bugetul asigurărilor sociale de stat s-a desprins din bugetul de stat devenind una din cele trei componente ale Bugetului Public Naţional. sumele alocate pentru acoperirea riscurilor sociale au fost supuse unor restricţii. încercându-se a se crea o legătură mai strânsă între contribuţia plătită în timpul activităţii şi prestaţiile obţinute în special la vârsta pensionării. 8. combustibil.4/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. pentru personalul casnic angajat ca salariaţi contribuţia era de 5 la sută. ameliorarea cadrului legislativ existent şi. Aceste reglementări. Legea nr. consolidat. diferenţierea cotei s-a impus. cotă ce a crescut în 1991 cu 2 puncte procentuale. au fost elaborate o serie de acte normative.deseori sub presiunea mişcărilor revendicative. condiţie absolut necesară în condiţiile create de efectele tranziţiei spre economia de piaţă. care opereaza redistribuirea resurselor banesti în funcţie de interesele sale politice. s-au aplicat până în anul 1972 inclusiv. până la intrarea în vigoare a noii legislaţii.3 la sută pentru industria siderurgică. În anul 1949. operaţiuni care au absorbit un volum mare de resurse financiare. funcţie de grupele de muncă în care asiguratul şi-a desfăşurat activitatea. s-au instituit noi reglementări. au luat fiinţă asigurările sociale de stat. majorarea contribuţiei fiind determinată. În perioada 1949-1980.

extinderea grupului de asiguraţi şi beneficiari şi o mai precisă definire a sferei de acoperire a beneficiilor. reglementată în anul 1967.introducerea de prevederi restrictive pentru încadrarea locurilor de muncă în categoria celor cu condiţii deosebite şi a celor cu condiţii speciale. de implementarea propriu-zisă a strategiei în materie prin intermediul Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale. . care ia în considerare contribuţiile plătite în fiecare an de muncă. . cu menţiunea că aceste cote diferenţiate includ şi contribuţia de 2 la sută pentru compensarea preţurilor la medicamente care. începând cu data de 1 ianuarie 2005. • trecerea. a Legii nr. acestea fiind datorate atât de angajator.avand drept scop principal modernizarea sistemului de asigurari sociale in interesul asigurarii unei protectii sociale viabile si la nivelul unor parametrii de performanta comparabili cu cele mai dezvoltate din lume prin: • Intrarea în vigoare. având la bază principiul mutualităţii între persoanele asigurate. fondul de risc şi accidente. cât şi de angajat. În categoria fondurilor destinate asigurarilor sociale au fost incluse şi fondurile pensiei suplimentare. fondul de şomaj. prevăzuţi în Planul de acţiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004. -exportul de prestaţii -stabilirea prestaţiilor comunitare din UE: În ceea ce priveşte înfiinţarea şi dezvoltarea pilonului II. Cuantumul pensiei este dată de produsul dintre punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare şi valoarea unui punct de pensie. . . aceeaşi pentru stabilirea tuturor pensiilor. . de către Ministerul Muncii. pe bază de punctaj.adoptarea unui model flexibil de pensionare cu posibilitatea anticipării până la 5 ani a vârstelor standard. aplicată asupra câştigurilor realizate de salariaţi. aceasta implică atragerea sectorului privat în gestionarea fondurilor şi plasarea unei părţi a contribuţiilor individuale din sistemul public de pensii în investiţii.creşterea numărului de ani de muncă necesari acordării pensiei integrale pentru limită de vârstă.schimbarea radicală a structurii administrativ instituţionale a sistemului de pensii cu separarea elaborării politicilor în domeniu pensiilor realizată. -armonizarea sistemului de protecţie socială cu cele comunitare legate de egalitatea de şanse. din luna pensionării. cea de-a doua componentă a sistemului de pensii (pilonul II).principiile noi – exprimate şi definite – care au impus şi presupun încă multe modificări în corelaţie cu reglementările precedente. • externalizarea din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestaţiilor care nu au o legătură directă cu drepturile de pensie . • elaborarea Legii nr. în condiţiile penalizării pensiilor cu procente diferite în funcţie de numărul total al lunilor de anticipare. .creşterea vârstei de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru femei şi de la 62 la 65 de ani pentru bărbaţi. În perioada 2000-2005 si in continuare a avut loc o accelerare a reformei sistemului românesc de pensii. de la bugetul asigurărilor sociale de stat la bugetul de stat a cheltuielilor privind pensiile provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor . începând cu 1 ianuarie 1993 s-a virat la Ministerul Sănătăţii şi s-a gestionat de către acesta. sub forma unor depozite create în numele contribuabililor. fondul special pentru sănătate. din cei trei. • reglementarea celei de-a treia componente a sistemului de pensii (pilonul III) odată cu elaborarea Legii nr. Principalele elemente de noutate introduse în interesul reformării sistemului de asigurări sociale sunt: . contribuţia datorată de persoanele juridice şi fizice care angajează personal salarial a fost stabilită diferenţiat. începând cu 1 aprilie 2001. fondul asigurărilor sociale ale agricultorilor. fiind în cuantum de 3 la sută. între 25 şi 35 la sută. şi avuţi în vedere pentru diversificarea resurselor de asigurări de bătrâneţe. de la 30 la 35 de ani pentru bărbaţi şi de la 25 la 30 de ani pentru femei.introducerea unei noi metodologii de calcul a pensiei.redefinirea regimului contribuţiilor la fondurile de asigurări sociale de stat. Începând cu data de 1 iunie 1986 această contribuţie a devenit obligatorie.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Fondul pentru pensia suplimentară s-a constituit din contribuţia salariaţilor. . într-o perspectivă de 13 ani. . Această formă de asigurare complementară a început să fie implementată după existenţa certă a surselor de acoperire a deficitului creat în bugetul asigurărilor sociale de stat.din salariul de încadrare. colectarea cu randament sporit a contribuţiilor de la participanţi de la începutul anului 2008. • externalizarea din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestaţiilor care nu au natură contributivă sau nu au legătură cu riscurile sociale asigurate . Iniţial această formă de protecţie socială s-a constituit din contribuţia de 4 la sută -2 la sută obligatoriu şi 2 la sută facultativ.249/2004 privind pensiile ocupaţionale. .Astfel. Prin înfiinţarea şi dezvoltarea pilonului III vor fi stimulate pensiile suplimentare şi opţionale la nivel de ramură de activitate sau exercitarea unei profesii prin acordarea unor facilităţi fiscale substanţiale.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale -primul pilon de asigurări sociale.

etc. gama si nivelul prestatiilor sociale. Multiplicarea neconcordanţelor între tendinţele diferitelor procese şi fenomene economice şi sociale a stimulat studierea mai atentă a proceselor dezvoltării economice şi prin prisma consecinţelor în plan social. . În prima parte a perioadei postbelice.pe baza noii legislatii. ocuparea deplină şi condiţiile de progres şi de dezvoltare în cadrul ordinii economice şi sociale în vederea creării condiţiilor de stabilitate şi de bunăstare”. cum sunt PIB pe un locuitor. regiuni ci reprezintă forţa necesară care conduce la o dezvoltare socială sănătoasă în ansamblu a societăţii şi stă la temelia bunastarii si păcii sociale. Pe aceeaşi linie. accesul la învăţământ. Experienţa a scos în evidenţă însă că obţinerea unor bunuri şi a unei eficienţe economice ridicate nu este suficientă şi nu conduce automat la bunăstarea tuturor indivizilor. începând cu data de 1 ianuarie 2004. odată cu înfiinţarea Institutului Naţiunilor Unite pentru Cercetarea Dezvoltării Sociale (UNRISD) se afirmă că dezvoltarea economică şi socială nu pot fi disociate şi. Constituie de asemenea indicatori de bunăstare a populaţiei si volumul si structura consumului de bunuri. Viaţa demonstrează că aceste aspecte au o determinare reciprocă. Deseori. la informatii. a îmbogăţirii conţinutului conceptului dezvoltare se cuvine menţionat conceptul dezvoltare umană. condiţiile de locuit etc. pe lângă colectarea veniturilor bugetului de stat şi pe cele ale bugetului asigurărilor sociale de stat. drept urmare. servicii..Viena(1993). Dezvoltarea trebuie interpretată. în timp ce.etc . În ţările dezvoltate ponderea cheltuielilor pentru servicii de sănătate şi prestaţii de securitate socială în PIB reprezinta circa 25-40%. un concept care exprimă preponderent componenta sa socială. lansat în anul 1990 de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).evoluţiile în plan economic au un puternic efect în plan social. starea de sănătate a populaţiei. starea de sănătate. cel al dezvoltării. în cadrul cărora CAS-ul ocupă o pondere însemnată. Unul se referă la faptul că obţinerea unor rezultate economice înalte. Semnificativ este faptul că problematica specifica conceptului de dezvoltare umană a devenit subiectul unor reuniuni la nivel mondial: Rio(1992). Starea şi dinamica evaziunii fiscale în domeniul asigurărilor sociale a impus necesitatea remodelării cadrului instituţional pentru zona de colectare a creanţelor bugetare reprezentând contribuţiile sociale obligatorii. ale alocării resurselor. având ca obiectiv principal. Însă se poate constata că dezvoltarea economică modelează în mod permanent.. venitul mediu pe locuitor. Copenhaga (1995). marginalizarea si excluziunea sociala. energie. mecanismele de funcţionare a pieţei se lovesc de numeroase limite. rata somajului. care pot produce în acelaşi timp şi bună-starea accentuată a unora cât şi accentuarea sărăciei altora. Două argumente pot fi aduse în susţinerea acestei afirmaţii. trebuie tratate ca aspecte integrate ale unui singur fenomen.Strategia de colectare a contribuţiilor – mai ales în condiţiile în care s-a optat pentru o reducere generală a „fiscalităţii sociale” a fost şi rămâne în continuare foarte importantă. în consens cu dezvoltarea socio-economică. condiţiile de locuit. nivelul cheltuielilor publice etc. şi o dezvoltare socială corespunzătoare nevoilor membrilor societăţii. în general aspecte economice ale dezvoltării. ocuparea şi şomajul. Dezvoltarea economică a fiecărei ţări este nu numai un deziderat al fiecărui stat. inegalitatea de sanse în redistribuirea veniturilor. Fără creerea resurselor economice necesare progresul social este imposibil. acestea deţin o pondere de sub 10%. în economie. Astfel. s-a inceput activitatea de reevaluare a drepturilor de pensie stabilite dupa principiile si algoritmele de calcul reglementate de vechea legislatie in domeniu. În anul 1962. Unul din evenimentele de cea mai mare anvergură care s-a concentrat pe problematica socială l-a constituit Summit-ul mondial pentru dezvoltare socială sub egida ONU (Copenhaga. după cum evoluţiile şi rezultatele în plan social îşi găsesc reflectarea. 6-12 martie 1995). ale eficienţei. Această reuniune a avut drept scop să sensibilizeze comunitatea internaţională şi naţiunile în promovarea obiectivului fixat în Carta Naţiunilor Unite de a favoriza „creşterea nivelului de trai. Incepand cu anul 2005. gradul de instruire. eficienţa economică sporită. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) îşi exercită calitatea de creditor bugetar.3 Interdependenţa dezvoltării economice cu politicile sociale Interesul sporit pentru o mai bună înţelegere şi îmbogăţire a conţinutului conceptului de dezvoltare a generat o mare varietate de abordări. treaptă cu treaptă. . în multe din ţările în curs de dezvoltare. sărăcia. Consecinţele în plan social au vizat: abordarea problematicii sociale in prisma promovarii ferme a egalitatii de sanse pentru toti. în special pe termen mediu şi lung. exprimată prin indicatori la nivel macroeconomic. Cairo (1994). în centrul atenţiei specialiştilor s-au situat problemele creşterii economice. prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi structurile de administrare pentru toate veniturile bugetare pe care le administrează. productivitatea muncii.. 2.

Aceste riscuri pot fi de origine. afectează esenţial configuraţia politicii sociale. . văduvie.al egalitatii de sanse pentru toti. bătrâneţe. fără să fie alterată. Pe plan mondial. prin politica socială şi programele sociale se urmareste corectarea imperfecţiunilor funcţionării mecanismelor economice şi a efectelor negative în plan social şi. rata scăzută a natalităţii. Probleme deosebite se pun în condiţii de criză. costurile pe care le presupun măsurile sociale în derulare vor creşte substanţial. Nevoia de cunoaştere şi de comensurare a situaţiei pe plan social a condus la dezvoltarea unui sistem de indicatori sociali cu ajutorul cărora să se poată realiza diagnosticarea fenomenelor şi proceselor de ordin social în evoluţia lor. pe de altă parte. Riscurile sociale sunt acele evenimente care au incidenţă comună asupra situaţiei economice a indivizilor prin diminuarea veniturilor sau. de asemenea. Astfel. întreţinerea unor membrii ai familiei aflaţi în nevoie etc. ceea ce înseamnă sporirea posibilităţilor de argumentare. deces. Majoritatea ţărilor dezvoltate prin politicile lor promovează „coeziune economică şi socială. inclusiv formarea unei noi mentalităţi. în societăţile dezvoltate. prin creşterea cheltuielilor.asociaţii. evaluării într-o manieră amplă şi complexă a stării sociale la nivel naţional. nivelul şi calitatea satisfacerii nevoilor populaţiei sunt mai înalte. O rată de creştere economică ridicată este o prioritate absolută şi din perspectiva reducerii decalajului economic care ne desparte de ţările din Uniunea Europeană. . a obiectivelor politicii sociale în general.4 Factori de influenţă în modelarea politiciilor sociale Dezvoltarea şi derularea politicilor sociale. cumpărarea de medicamente în caz de boală. presupun programe sociale noi funcţionale şi adaptările la schimbare dinamică a structurii societaţii. pentru ca aceasta să fie adecvată unui climat socio-economic în continuă schimbare. 2. de asigurări şi asistenţă socială etc. În primul rând pentru că. politica socială a suferit permanente corecturi. reducerea sărăciei şi marginalizării sociale”. cu efecte calitative remarcabile în plan economic. sunt de fapt riscuri sociale. Riscurile fizice apar atunci când forţa de muncă este alterată.necesitatea participării omului în mod individual sau prin forme organizate . . Se apreciază că şi în anii următori vor fi necesare ajustări în politica socială a diferitelor ţări. procesul de îmbătrânire demografică. Modalităţile de participare trebuie să aibă la bază respectarea deplină a libertăţilor fundamentale înscrise în Declaraţia universală a drepturilor omului.la definirea şi realizarea obiectivelor dezvoltării. a unor procese şi fenomene adverse pentru aspectele economice ale dezvoltării durabile. de pildă: boală.. pentru că raportul între cei care produc şi cei care trebuie protejaţi prin diferite programe sociale se micşorează. pe de o parte. Este necesara promovarea sustinuta a parteneriatelor sociale în realizarea unor obiective sociale importante. în prezentse promoveaza o largă răspândire a programelor de combatere a sărăciei. majorarea chiriilor în anumite perioade. Se urmăreşte creşterea economică sustenabile pe termen mediu şi lung. sub impactul modificărilor demografice. -profesională şi anume în caz de accident de muncă sau boală profesională . Riscurile economice sunt generate de situaţiile în care forţa de muncă.modificările structurale din economie. este imposibil de exercitat. de sănătate. de învăţământ. datorită lipsei de locuri de muncă disponibile. spre evitarea apariţiei unor noi tensiuni sociale. Aceasta oferă posibilitatea. în ţările avansate. unde capitalul uman este mai performant. Există. obţinerii unor rezultate semnificative pe linia evaluării comparative a nivelului de dezvoltarea a ţărilor şi. adică riscuri de natură să determine reducerea ori suprimarea capacităţii de câştig a persoanelor. în schimbare. ceea ce ridică numeroase probleme legate de formarea resurselor alocabile. . fenomenele de migraţie etc. este cazul şomerilor îndemnizaţi respectiv neîndemnizaţi. Riscurile sociale pot fi riscuri fizice respectiv economice. În al doilea rând. de fundamentare a orientărilor şi a măsurilor în domenii sociale diverse.determinate de funcţionarea economiei de piaţă cu deosebire în fostele ţări cu economie planificată centralizat. Nevoile de protecţie socială. arată că datorită evoluţiei nevoilor sociale şi a parametrilor de funcţionare a întregului organism economico-social. maternitate.origine extraprofesională în alte cazuri. invers. Relevăm următoarele grupe de factori care impun remodelarea politicii sociale: . invaliditate. deopotrivă. inclusiv pentru România. când rata înaltă a şomajului şi respectiv a inflaţiei complică şi mai mult posibilitatea realizării obiectivelor de protecţie a diferitelor categorii de populaţie. au efecte distructive. de exemplu.tendinţele în evoluţia populaţiei totale şi în special în structura acesteia. În mod special pentru ţările europene. care să permită sporirea bunăstării cetăţenilor ţării şi creşterea resurselor private şi publice în vederea absorbţiei sărăciei şi diminuării riscurilor sociale pentru grupurile cele mai defavorizate.Se poate afirma la faptul că în ţările mai dezvoltate. pe termen mediu respectiv lung. de ocupare şi pregătire profesională a şomerilor.5 Principalele caracteristici ale riscurilor sociale Conceptul de asigurare socială este asociată unei liste de evenimente care. redusă sau pierdută. 2. riscuri care constau în reducerea nivelului de trai prin creşterea cheltuielilor în situaţii excepţionale.

accidentelor. sunt următoarele: • acordarea de prestaţii în bani. Asigurarea respectiv protectia/securitatea socială. care ocupă un loc însemnat în viaţa cotidiană a mai multor oameni. • prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă prin: .şi se prelungeşte chiar dupa decesul asiguratului respectiv al titularului de prestatii -pensiile de urmaş. în timpul perioadelor de inactivitate forţată a celor asiguraţi. acestea reprezentând venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale. precum organizarea şi funcţionarea unui sistem de formare şi distribuire/redistribuire a contributiilor sociale. care pot afecta persoanele. deces.acordarea de ajutoare pentru procurarea de proteze. . invalidităţii. 2. reducerea timpului de muncă sau în caz de carantină. • armonizarea şi exportul de prestaţii în relaţiile cu ţările comunităţii europene cât şi în alte situaţii specifice reglementate. . • cedarea unei părţi din contribuţiile individuale datorate sistemului public de asigurări sociale de stat în favoarea celui privat. ca urmare a bătrâneţii. pe termen lung şi scurt. maternitate. . bătrâneţe.asigurarea socială constituie o garanţie contra riscurilor de ordin: .acordarea de indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă. orteze şi de alte produse ortopedice. profesionale sau decesului.psihologic: boală. a câştigului şi a capacităţii de muncă.tratament balnear şi reabilitare profesională.profesional: accidente de muncă şi boli profesionale. formarea. Politicile de asigurare/securitate socială. .reabilitarea. bolii. antrenând astfel o reducere sau pierdere a câştigurilor.abilitarea. invaliditate. comportă o abordare ce vizează orientarea profesionala.reconversia profesionala precum si mentinerea locului de muncă. înţelese ca politici active de stimulare a mediului economic. potrivit programului individual de recuperare a capacităţii de muncă.6 Obiectivele asigurărilor sociale de stat Principalele obiective ale asigurărilor sociale de stat din România.Într-o altă abordare. ea începe adesea înainte de naştere -îngrijirile prenatale.

legate de nivelul şi repartizarea contribuţiilor.de reproducere. Această funcţie realizează redistribuirea resurselor de asigurare de pe poziţia participării solidare a subiecţilor asigurării la acordarea ajutorului material pentru cei aflaţi în situaţia de risc. accidentelor. Se poate face însă o distincţie între asigurările sociale de tip bismarkian. Sistemele complexe de asigurări sociale dezvoltate în aproape toate ţările din lume înregistrează diferenţieri de la o ţară la alta.la familia nucleară -formată numai din părinţi şi copii. 3. . mecanismele de finanţare a pensiilor devin din ce în ce mai ameninţate de pericolul blocării. • statul joacă un rol important în elaborarea si promovarea politicilor sociale. situaţii ce crează uneori multă confuzie mai ales in tarile slab dezvoltate unde societatea are asteptari ce nu sunt in deplina corelare cu posibilitatile financiare. Mecanismul economic al redistribuirii în sistemul asigurărilor sociale este organizat pe baza constituirii fondului de asigurare. În ţara noastră. total sau parţial. • sunt stabilite prin lege. . care oferă pe lângă prestaţiile publice de asigurări sociale si o prestatie suplimentară/complementara. în aproape toate ţările cu economie dezvoltată. de fapt scopul final pentru toţi participanţii la sistemul de protecţie socială. Sistemele de asigurări sociale. invalidităţii.redistribuire solidară a fondurilor de asigurare. culturala şi de ideile dominante cu privire la directia de dezvoltare a societatii.CAPITOLUL III TIPOLOGIA ASIGURĂRILOR SOCIALE Experienţa internaţională scoate în evidenţă faptul că. în ansamblu. există pe lângă regimurile publice generale sau speciale de asigurări sociale. În multe ţări. şi regimuri complementare de asigurări sociale. îmbolnăvirii. atunci când apar riscurile sociale. aceşti sunt îndreptăţiţi la prestaţii sociale. • acordă beneficii financiare/prestaţii de asigurări sociale indivizilor asiguraţi care şi-au pierdut. care asigură transformarea unei părţi din salariu în fonduri/resurse de asigurare. maternităţii sau decesului (atunci când riscul se produce). Astăzi există în lume o mare diversitate de sisteme de asigurări sociale publice. de gradul de dezvoltare economică. ceea ce ar face dificilă încadrarea riguroasă a lor în modele specifice. Ele pot fi obligatorii sau facultative.2 Apariţia şi dezvoltarea asigurărilor sociale private Este tot mai prezentă ideea că sistemul de asigurări sociale publice se confruntă cu dificultăţi financiare şi că este nevoie de continuarea reformelor începute. veniturile profesionale. Pentru ţările noi aderate la Uniunea Europeană.1 Aspecte privind sistemul asigurărilor sociale publice Natura acestor sisteme depinde de felul în care societatea umană priveşte problemele fundamentale ale traiului. ci prin începerea unei activităţi aducătoare de venituri. când este obligată prin lege să se asigure. forma tipică de asigurări sociale publice o constituie sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale Principalele funcţii ale asigurărilor sociale publice sunt: . unde prestaţia este proporţională cu contributiile platite şi cele de tip beveridgean. ca urmare a trecerii de la familia extinsă -constituită din trei generaţii şi caracteristică societăţilor agrare-. Altfel spus. acestea constituind componenta esenţială a sistemelor de asigurări sociale de stat. pentru utilizarea acestora cu o destinaţie strictă în vederea satisfacerii cerinţelor materiale ale lucrătorilor . reprezintă regimurile publice de pensii. Realizarea acestei funcţii are la bază principiul obligativităţii. populaţia activă îşi asumă sarcina întreţinerii celor inapţi de muncă. prin aplicarea cotelor de contribuţie la sumele asigurate. diferă de la o ţară la alta. ele sunt marcate de următoarele trăsături caracteristice: • depind de „riscurile sociale”. Protecţia / prevederea / ocrotirea sociala constituie. cu componenta sa principală cea de pensii. • obţinerea beneficiilor financiare este condiţionată de plata contribuţiei. ca principala cale de protecţie a persoanelor vârstnice. Pe fondul reducerii rolului familiei în întreţinerea persoanelor de vârstă înaintată. unde primează logica nevoilor de trai. care apar în cursul vieţii unui om. dar.s-au afirmat. adică asigurarea nu intră în vigoare prin propria voinţă a persoanei asigurate. 3. în funcţie de doctrina forţelor politice de guvernare se observă o oscilaţie între cele două tipuri fundamentale. respectiv publice sau private. în momentul în care o persoană indeplineste anumite conditii. nivelul beneficiilor şi structura beneficiarilor de prestaţii. în situaţia in care asiguraţii sunt afectaţi de efectele riscurilor sociale asigurate. datorită bătrâneţii.

respectiv scăderea natalităţii şi îmbătrânirea demografică a populaţiei. există două elemente suplimentare. Aceste societăţi. o parte din contribuţia individuală de asigurări sociale la sistemul public. care nu poate fi oprit. siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea economică pot fi susţinute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obţinere a pensiilor.2. 3. în condiţiile unei ţări în curs de dezvoltare.dobânzile şi penalităţile de întârziere. Toţi administratorii autorizaţi de către CSSPP au început activitatea de publicitate şi marketing anterior datei la care a început procedura de aderare iniţială la fondurile de pensii administrate privat. lista cu persoanele repartizate aleatoriu şi validate la fondul de pensii administrat privat de către aceasta. înscrişi în Registrul agentilor de marketing al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). iar pe de altă parte. Fiecare persoană participantă are un cont personal în sistemul fondurilor de pensii administrat privat. Fondul de pensii administrat privat se constituie printr-un contract de societate civilă încheiat între participanţii iniţiali. Sumele acumulate în cont sunt investite de către societăţile de pensii şi se aşteaptă să fie tot mai mari până la data la care asiguratul respectiv va beneficia de prestatii sociale. respectiv opţional până la împlinirea vârstei de 45 de ani participarea nu presupune însă o contribuţie suplimentară faţă de cele achitate în sistemul public de pensii. Acestea se bazeaza pe cedarea unei părţi de contribuţii de la sitemul public de asigurări sociale şi pe facilităţi fiscale. Informaţiile individuale au fost oferite prin intermediul agenţilor de marketing. şi în România. . În cazul României. CNPAS actualizează bilunar Registrul participanţilor. este promovată ideea de participare a populaţiei la formarea fondurilor private de pensii. .în termenul general de prescripţie.aferente contribuţiilor nevirate în termen. Un numar insemnat al populatiei lucrează în afara ţării şi nu contribuie la sistemul national de asigurări sociale ci dimpotriva prin contributiile lor sociale sustin alte sisteme nationale. se prevede posibilitatea de organizare şi de funcţionare a unor societăţi private de asigurări sociale. are la bază asigurarea resurselor financiare care este puternic influenţat de factorii de ordin demografic.contribuţiile nete. Pentru rezolvarea acestor situaţii. îmbătrânirea demografică a populaţiei. În România societăţile de asigurare privată de pensii au început să funcţioneze.sumele provenite din investirea veniturilor . în vederea asigurării unei pensii obligatorii distincte şi care suplimentează pensia acordată de sistemul public. Practic. exclusiv a schemelor de asigurări sociale publice. Acest sistem este accesibil tuturor persoanelor care sunt asigurate obligatoriu şi în sistemul public de pensii. .drepturile cuvenite în calitate de beneficiar şi nerevendicate. Studiile şi analizele efectuate pe plan internaţional au scos în evidenţă faptul că. CNPAS notifică fiecărui administrator în parte.convertite în unităţi de fond.1 Descrierea sistemului de pensii obligatoriu administrat privat Pilonul II al sistemului de pensii obligatoriu administrat privat se bazează pe capitalizarea contribuţiilor şi este. este vorba de un fenomenul emigratiei.Reforma sistemului de asigurări sociale publice a încetat să mai reprezinte o opţiune ci a devenit o necesitate. Astfel. Aderarea este individuală. CNPAS întocmeşte Registrul participanţilor pe baza datelor existente în sistemul de evidenţă a asiguraţilor din sistemul public de pensii. Pe baza rapoartelor transmise de către administratori. Procedura de aderare iniţială la fondurile de pensii administrate privat a început la data de 17 septembrie 2007 şi s-a finalizat la data de 17 ianuarie 2008. care nu dispune de resursele unui stat dezvoltat. iar prin numărul de asiguraţi s-a realizat o concentrare masivă al afilierii. administrat privat. se va îndrepta către conturile individuale ale participanţilor la fondurile de pensii care vor fi administrate privat. de regulă sunt afiliate la societăţi multinaţionale bancare şi de asigurare. Toate aceste elemente creează o presiune asupra bunei gestionari a asigurarii sociale din România. Îngrijorările determinate de imposibilitatea susţinerii pe termen lung. . pe de o parte. Resursele financiare ale fondului de pensii obligatorii administrat privat provin din: . având vârsta sub 35 de ani. după modelele ţărilor dezvoltate. concomitent cu existenţa unui sistem public naţional de asigurări sociale. bazate pe plata pensiilor curente din contribuţii curente (pay-as-you-go) au devenit o problemă generalizată. pe baza unui act de aderare încheiat între participant şi administrator. Scopul sistemului fondurilor de pensii obligatorii administrate privat îl constituie colectarea şi investirea contribuţiilor plătite de către şi în numele participanţilor de către administratori. ceea ce determina intr-o relatie de cauzalitate trecerea la sisteme de asigurari de pensii facultative (pilonul III) şi private (pilonul II). Trecerea la acest tip de asigurare complementară a bătrâneţii. care accentuează necesitatea trecerii la acest sistem.

casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite. 3. întocmite la nivel de angajator.2. Valoarea unei unităţi de fond este de 10 lei. Contribuţia la fondul de pensii obligatorii administrat privat se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă baza de calcul pentru contribuţia individuală de asigurări sociale de stat. CNPAS virează. precum şi listele nominale. Garantarea siguranţei funcţionării sistemului de pensii administrat privat se realizează astfel: • toate entităţile de pe piaţa pensiilor administrate privat . act ce conţine acordul persoanei şi prospectul schemei de pensii. precum şi din contractele de asigurare socială – pe tot parcursul gestionării calităţii de asigurat. casele judeţene de pensii procedează la verificarea acestora din punctul de vedere al corectitudinii întocmirii .declaraţiile nominale corecte depuse precum şi cele rectificate. Nedepunerea la termen a declaraţiilor nominale.cu declaratie de asigurare – în situaţia neachitării la termen a contribuţiei de asigurări sociale datorate de aceştia. Administratorul are obligaţia de a informa cel puţin odată pe an. agentul de marketing . Fiecare participant la un fond de pensii administrat privat.A. Lunar. salariaţii. controlul şi soluţionarea contestaţiilor pentru contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele juridice şi persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entităţile asimilate angajatorului. În cazul asiguraţilor individuali.S. respectiv circa 7% din întreaga contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat. pe baza informaţiilor. orice persoană care realizează venituri pot fi asiguraţi în sistemul de pensii facultativ administrat privat. cuprinzând viramentele efectuate către fondurile de pensii.sunt autorizate/avizate de către CSSPP. Organele fiscale subordonate ANAF. identifică situaţiile în care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente fondului privat de pensii.P. de la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând contribuţiile individuale la fondurile de pensii private la care au aderat participanţii. • A. Virarea contribuţiilor pentru fondurile de pensii se face de către CNPAS.la depunerea declaraţiilor nominale. cu o creştere de 0. ci este parte din contribuţia individuală datorată la sistemul public de pensii (CAS). declaraţiile nominale.5% a asiguraţilor din sistemul public ceea ce în termen de 8 ani va creşte la 6%.N. auditorul. În scopul determinării cuantumului contribuţiilor datorate fondurilor de pensii.N. Contribuţia nu instituie obligaţii financiare suplimentare pentru participant. în mod gratuit participanţii referitor la drepturile lor de pensie privată şi opţiunile lor posibile .5 puncte procentuale pe an. depozitarul. se prelucrează şi se validează de casele judeţene de pensii şi CNPAS .Colectarea contribuţiei individuală la fondurile de pensii private se realizează din contribuţia la fondul de pensii administrat privat care este parte din contribuţia individuală datorată de asigurat la sistemul public de pensii şi se virează de către plătitor în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi termene cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale. declaraţiile de asigurare. anual. colectarea. În primul an de funcţionare. Activul personal reprezintă suma acumulată în contul individual egală cu numărul de unităţi de fond înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond. Cele 2 puncte procentuale de fapt reprezintă circa 21% din contribuţia individuală datorată. CNPAS cât şi CJP utilizează informaţiile înscrise în registrul participanţilor. are un cont individual în care i se virează contribuţiile şi tranferurile de disponibilităţi. • toate entităţile de pe piaţa pensiilor administrate privat sunt supravegheate şi controlate de către CSSPP care elaborează. cuantumul contribuţiei s-a determinat prin aplicarea cotei aferente a 2 puncte procentuale din contribuţia individuală de 9. Aceştia vor încheia un aşa-numit act individual de aderare cu administratorul fondului de pensii. şi C. • activitatea CSSPP este supusă dezbaterii Parlamentului României prin prezentarea anuala a unui raport de activitate. conduce la efectuarea cu întârziere a viramentelor către fondurile de pensii private. pentru fiecare fond de pensii.F. urmăreşte modul în care se realizează declararea. funcţionarii publici.administratorul fondului de pensii. . Administratorul are obligaţia să investească activele fondurilor de pensii administrat privat în mod prudenţial. persoanele autorizate să desfăşoare o activitate independentă. un raport despre evoluţia şi funcţionarea pieţei pensiilor private din România. CNPAS transmite la ANAF situatiile aferente declaraţiilor nominale. Lunar. . până cel târziu la data de 20 a lunii următoare celei în care au fost depuse declaraţiile nominale.2 Descrierea sistemului de pensii facultativ administrat privat Ca regulă generală. până cel târziu la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost depuse declaraţiile nominale.A. astfel : . constatarea. Sumele acumulate în cont vor fi investite de către societăţile de pensii in functie de care vor beneficia de pensie conform schemei de pensii asumate. Contribuţiile şi tranferurile de disponibilităţi se convertesc în unităţi de fond.

state membre ale UE sau aparţinând Spaţiului Economic European. eventualele penalităţi de transfer. în procent de maximum 30 la sută. Beneficiul pensiei private are loc in concordanta cu contributiile platite la un fond de pensii privat. Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor. . se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere. în esenţă este cel de a multiplica sumele avansate. Toate aceste informaţii vor fi transmise în scris. în procent de până la 50 la sută. patronate. În vederea obţinerii autorizaţiei de administrare. care are dreptul de a participa la o schemă de pensii facultativă. tranzacţionate pe pieţele reglementate şi supravegheate. emise de autorităţile administraţiei publice locale din alte state. PENSII FACULTATIVE Fondurile de pensii facultative pot fi administrate de o societate comerciala. persoană juridică română. sau la o sucursală a unei bănci străine. • Alte forme de investiţii în proporţie de 5 la sută din valoarea totală a activelor fondului.Administratorul fondului de pensii nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane. bănci. societatea de pensii. Sumele asigurate urmeaza a fi cumulate la momentul deschiderii dreptului la pensie. drept contribuţii ale asiguraţilor care va determina un nivel superior al cuantumului pensiei la bătrâneţe acordat în principal după principiul contributivităţii. în baza unui protocol încheiat cu reprezentanţii angajaţilor. angajatorul care acceptă să contribuie la pensiile private ale angajaţilor va beneficia de o deducere de 200 de euro pe an. anual tuturor participanţilor de către administratorul fondului. pentru fiecare angajat. cu excepţia cazului în care a solicitat un transfer de lichidităţi băneşti către alt fond de pensii facultative. în lipsa acestuia. In situatia in care un participant încetează plata contribuţiei la un fond de pensie acesta îşi păstrează drepturile conform regulilor schemei de pensii facultative. participantul păstrează dreptul la pensia facultativă câştigată în România şi aceasta se plăteşte în acel stat. activele personale evaluate la acea dată se distribuie moştenitorilor. Importante pentru participanţi şi beneficiari sunt informaţiile referitoare la sumele virate în contul acestora. autorizată de CSSPP . Funcţionarea acestui sistem reprezintă un interes sporit manifestat de toate părţile interesate. similare celor din cazul sumelor nevirate la termen pentru obligaţii bugetare. în procent de până la 10 la sută. în procent de până la 70 la sută. Ministerul Finanţelor Publice poate aproba deducerea din impozit a unei sume echivalente cu 200 de euro pe an pentru cei care aderă la un fond de pensii facultative. exclusiv în numerar. Sunt exceptate cazurile de pensionare de invaliditate şi deces a participantului. Dreptul la pensie facultativă se deschide la cererea participantului. printre altele. nu poate fi grevat de sarcini şi trebuie vărsat integral. Scopul înfiinţării şi funcţionării pilonului III. care a îndeplinit următoarele condiţii cumulative: are 60 de ani. • Valori mobiliare tranzacţionate pe pieţele reglementate şi supravegheate din România sau statele membre UE. inclusiv depozite în lei la o instituţie de credit. În cazul schimbării locului de muncă sau a domiciliului în altă ţară. potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau. Dacă un participant decedează înainte de pensionare. rata de rentabilitate a fondului de pensii. Contribuţia la fondul de pensii private poate fi de până la 15 la sută din venitul salarial brut sau venitul asimilat acestuia. • Titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice din România. rentabilitatea minimă a tuturor fondurilor de pensii şi activul net personal. sindicate. • Titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe în procent de până la 15 la sută. Alegerea fondului se realizeaza de catre salariat sau o altă persoană care realizează venituri obtinand calitatea de participant chiar la mai multe fonduri de pensii facultative. De asemenea.iar acestea au statutul de: .5 milioane de euro.societate de administrare a investiţiilor. societăţi de asigurare şi în mod evident asiguraţi. într-un cont deschis la o bancă. Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator. Capitalul social minim pentru administrarea unui fond de pensii. a plătit minimum 90 de contribuţii lunare. • Obligaţiuni şi alte valori mobiliare. Activele fondului de pensii vor putea fi investiţi doar în anumite limite de prudenţialitate astfel: • Instrumente ale pieţei monetare. Acesta nu poate proveni din împrumuturi sau credite. aparţinând Spaţiului Economic European (SEE). • Obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din România sau statele membre UE. trebuie să facă dovada că are un capital social de cel puţin 1. ce va fi prevăzută în normele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSPP). societatea de administrare a investiţiilor sau societatea de asigurări trebuie să depună la CSPP o cerere în care. activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime. autorizate să funcţioneze pe teritoriul României. al persoanei care aderă la un fond de pensii. în proporţie de cel mult 20 la sută din valoarea totală a activelor fondului de pensii.

convertite în unităţi de fond. într-un an fiscal. riscurile financiare. In situatia in care decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru obţinerea unei pensii facultative.societate de asigurări.dobânzile şi penalităţile de întârziere. mai ales în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii facultative. pentru fiecare participant. funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă. . Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul. legislative ori judecătoreşti.sumele provenite din investirea veniturilor . Participantul poate să adere la mai multe fonduri de pensii facultative sau poate transfera activul personal la alt fond. . Participanţii pot. prin contribuţia administratorilor şi furnizorilor de pensii facultative. . . persoana care isi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive. Dacă decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă. Penalitatea de transfer reprezintă suma suportată de participant în cazul în care transferul la alt administrator se realizează mai devreme de 2 ani de la aderarea la fondul de pensii facultative precedent. precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri.activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative. tehnice şi de altă natură. Capitalul social al administratorului fondului trebuie să fie minim echivalent cu 1. cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative: .participantul a împlinit varsta de 60 de ani. În vederea protejării interesului participanţilor şi beneficiarilor. Investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor. în limita unei sume reprezentând. la calculul profitului impozabil. să modifice. Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. după caz.în termenul general de prescripţie. Angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor. Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii facultative. Resursele financiare ale fondului de pensii facultative provin din: .. încheiat între persoana fizică şi administrator. .5 milioane euro. cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării contribuţiilor. nu poate fi gajat sau cesionat. Activul personal este insesizabil. Prospectul de pensie facultativă este elaborat de administratorul fondului şi se autorizează de CSSPP. echivalentul în lei a 200 euro.aferente contribuţiilor nevirate în termen. Administratorul utilizează aceeaşi metoda de calcul şi de percepere a comisioanelor de administrare pentru toţi participanţii la acelaşi fond de pensii facultative. In prezent.drepturile cuvenite în calitate de beneficiar şi nerevendicate. înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul. precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a acceptat conţinutul acestora. Valoarea iniţială a unei unităţi de fond este de 10 lei. . Actul individual de aderare este un contract scris. Administratorul fondului percepe un comision de administrare acelaşi pentru toţi participanţii şi beneficiarii schemei de pensii şi virează taxă lunară la CSSPP. la cererea participantului. pe durata mandatului. se constituie Fondul De Garantare A Pensiilor Private reglementate şi supravegheate de CSSPP. La semnarea actului de aderare participanţii sunt informati asupra condiţiilor schemei de pensii facultative. să suspende sau să înceteze contribuţiile la un fond de pensii facultative. care aderă la un fond de pensii facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative. în condiţiile şi în cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de succesiune. Activul personal este folosit numai pentru obţinerea unei pensii facultative. nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite. în orice moment. . pot propune participarea la un fond de pensii facultative. neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită. suma acumulata din cont se plăteşte beneficiarilor. grup de unităţi sau de ramură. dreptul la pensia facultativă se deschide. membrul unei societăţi cooperative.au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare-respectiv 7 ani si 6 luni. după caz. Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator proporţional cu cota acestuia de participare este deductibilă. precum şi altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole.societate de pensii. în lipsa unui contract colectiv de muncă sau în lipsa sindicatului. şi conţine inclusiv prospectul schemei de pensii facultative. sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată. iar fondul trebuie să aibă minim 100 de participanţi iar acesta nu poate fi declarat în stare de faliment. ori angajatorul singur sau prin asociere cu alţi angajatori şi reprezentanţii salariaţilor.contribuţiile nete. prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

7%. de similitudinea cerinţelor ce trebuie satisfăcute pentru asiguraţi.asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale: 0. sistemul de asigurări sociale din România are următoarea structură: . Legea nr. de pilda: titluri de stat. 3. • Asigurările pentru şomaj având ca reglementare de bază.145/1997 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. asigurările sociale neintegrate – ale militarilor. cu completările ulterioare.2%. . Asigurările sociale pentru militari.1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. avocaţi cat si in cazul unor culte religioase se exercită în cadrul unor sisteme specifice. fiind garantată de stat. putem afirma faptul că. . asigurările sociale de stat constituie forma caracteristică cea mai reprezentativă. neintegrat sistemului public. Dintre sistemele de asigurări sociale. Fondurile de asigurări sociale reprezintă circa 10% din Produsul intern brut.3 Criterii de grupare a formelor de asigurări sociale Gruparea formelor de asigurări sociale este determinată de natura diferită a riscurilor sociale. care a înlocuit Legea nr. Transformările structurale intervenite în societatea românească şi aplicarea în practică a politicii sociale a statului s-au reflectat şi în sistemul asigurărilor sociale care cuprinde reglementările privind: • Asigurările sociale de stat având ca reglementare juridică de bază Legea nr.asigurările sociale de stat: 70.Disponibilităţile fondului de garantare constituit vor fi plasate în instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta. .76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale.dupa volumul cheltuielilor . deoarece cuprinde marea majoritate a persoanelor asigurate din România şi oferă gama cea mai întinsă de prestaţii.asigurările sociale de sănătate: 27%. • Asigurările sociale de sănătate având ca reglementare de bază Legea nr. precum şi de specificul reglementării juridice a acestora. care s-au format şi continuă să funcţioneze independent.asigurările pentru şomaj: 2. cu completările ulterioare. • Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale având ca reglementare juridică de bază Legea nr.1%. etc. depozite purtătoare de dobandă şi orice alte instrumente financiare stabilite de CSSPP. avocaţilor. . diferitelor culte religioase. Faţă de cele menţionate.

naţionalitate. atât din punct de vedere al numărului de participanţi cât şi gamă de beneficii. religie. prin reglementările în domeniu armonizează sistemul de asigurări sociale publice din Europa. . Sistemul public. alte persoane afiliate la sistem pe baza unui contract de asigurare . acţionari. Nimeni nu este scutit de riscurile vieţii.. în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare. >principiul obligativităţii.CAPITOLUL IV UNELE ASPECTE ALE SISTEMULUI PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE În România. . respectiv cele care doresc să aibă o sumă asigurată mai mare.egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii. de asemenea oferă posibilitatea exportului de prestaţii. Sistemul public este moştenitor sistemelor de asigurări sociale de stat formate şi dezvoltate în România şi este în mod detaşat. . Numai o lipsă completă de prevedere şi o totală absenţă a instinctului de conservare ar putea împiedica un om să nu aibă în vedere pentru el o siguranţă. de accident.acordarea de ajutoare pentru procurarea de proteze. contribuabili şi beneficiari. ca urmare a bătrâneţii. • Acordarea de prestaţii în bani. ea poate oricând să opteze pentru una dintre ele. pe termen lung şi scurt. .tratament balnear şi reabilitare profesională.acordarea de indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă. orteze şi de alte produse ortopedice. de la asigurările sociale de sănătate. opinie respectiv apartenemţă politică. acestea reprezentând venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale. sistemul asigurărilor sociale de stat în mod practic este realizat prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. un tratament nediscriminatoriu (egalitate socială) în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile astfel: . reducerea timpului de muncă sau în caz de carantină.toţi participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea. limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale consacrate. Principalele obiective ale asigurărilor sociale de stat din România sunt următoarele: • Prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă prin: . de bătrâneţe şi chiar de deces planează asupra fiecărei persoane. cu cel mai mare buget de venituri şi cheltuieli. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive legislative ori judecătoreşti. 4. care nu sunt suportate. limbă. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare din bugetul asigurărilor pentru şomaj. etc. >principiul egalităţii asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii. manageri. în raport cu munca depusă şi cu vechimea în muncă. bolii. care are un nivel de cost relativ suportabil şi care este în acelaşi timp include o siguranţă pentru ceilalţi membri ai societăţii în interesul asigurării unei calităţi superioare a vieţii. maternităţii sau decesului. accidentelor.egalitatea în drepturi a cetăţenilor fără deosebire de rasă. ocupaţii liberale.. Sunt asigurate facultativ în exclusivitate sau în mod suplimentar persoanele care nu intră în rândul celor asigurate obligatoriu. pe durata mandatului. Riscurile de boală. constă în faptul că persoanele fizice şi juridice au. etc. Sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este garantat de stat şi oferă ceea mai largă deschidere de accesare în obţinerea calităţii de asigurat cât şi cel de beneficiar de prestaţii de asigurări sociale. origine etnică. persoanele care realizează activităţi aautorizate pe baza liberei iniţiative în nume propriu respectiv asociativ. Persoanele care au lucrat în sectorul de stat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale primesc atât pensia de asigurări sociale de stat. invalidităţii. cât şi pensia ce li se cuvine din acele sectoare. potrivit legii. origine socială. Sistemul public oferă posibilitatea personanelor în vârstă activă domiciliaţi respectiv rezidenţi pe teritoriul României să dobândească în mod obligatoriu sau facultativ calitatea de asigurat. . >principiul solidarităţii sociale . Prestaţiile de asigurări sociale se dobândesc numai ca urmare a unei asigurări. O persoană poate primi o singură pensie de bază integrală de asigurări sociale. avere.acordarea de bilete de odihnă. Dacă aceeaşi persoană este îndreptăţită să primească două sau mai multe pensii.1 Aspecte fundamentale privind organizarea şi funcţionarea asigurărilor sociale Sistemul românesc actual de asigurări sociale are la bază: >principiul unicităţii are în vedere faptul că statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept. drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor. Asigurările sociale de stat pot fi obligatorii respectiv facultative. obligaţia de a participa la sistemul public de asigurări sociale. Sunt asigurate obligatoriu: persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionarii publici.

cu pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă – are în vedere armonizarea cheltuielilor beneficiarilor în perioadele de prestaţii sociale. la care nu poate renunta. drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor imprescriptibile. angajatori şi asiguraţi. De regula se are in vedere creşterea stagiilor de cotizare şi reducerea perioadelor de prestaţie. Indexarea presupune o majorare a veniturilor într-un procent sau uneori cu o sumă fixă. veniturile populaţiei se menţin la un nivel corespunzător faţă de preţurile medii de consum. la care se retrage subvenţia. sunt urmărite următoarele aspecte: • îmbunătăţirea raportului dintre pensie şi veniturile asigurate/câştigurile realizate. Autonomia permite descentralizarea administrării şi participarea în procesul de luare a deciziei a unui cerc larg de parteneri sociali –reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor. • imprescriptibilitatea dreptului la pensie. etc. Statul determină statutul juridic. Acordarea acestor indexări şi compensări este de competenţa Guvernului. Pe lângă principiile fundamentale prezentate mai sus. . participante la sistemul public. de urmaş. dar sub autoritatea guvernului si al Ministerului Muncii. pe durata mandatului. . Aceştia pot fi: cetăţeni români. nici parţial. • persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare.>principiul contributivităţii .cetăţeni ai altor state. Persoanele care îndeplinesc condiţiile legale pentru a primi o pensie pot oricând să ceară înscrierea la pensie. anticipată. comanditari  administratori sau manageri care încheie un contract de administrare sau management. • incesibilitatea dreptului la pensie de limita de varsta .sistemul de asigurări sociale de stat se bazează pe administrarea de sine stătătoare. • persoanele care se află în una dintre situaţiile următoare:  asociat unic. datorită creşterii generale a preţurilor. iar compensarea reprezintă o sumă de bani cu care se majorează veniturile individuale ca urmare a creşterii preţurilor de consum şi a tarifelor la produsele şi serviciile anume determinate.dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total.fondurile băneşti necesare plăţii pensiilor se formează din contribuţiile datorate de persoanele fizice şi juridice.fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor cu titlu de prestaţii. ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. .şi autoritatea statului. • persoanele care îşi desfaşoară activitatea în funcţii elective. de atenuare a efectelor inflaţiei asupra nivelului de trai. realizând în acelaşi timp un raport echitabil între veniturile care provin din salariu şi cele care se obţin din pensie.2 Modalităţi de susţinere a sistemului de asigurări sociale Asiguraţii sunt persoane fizice care contribuie la constituirea fondului de finanţare a sistem public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. Indexarea şi compensarea sunt modalităţi de menţinere a puterii de cumpărare. oricât timp ar fi trecut de la naşterea dreptului la pensie. în funcţie de condiţiile de muncă existente la locul de muncă – are în vedere contribuţiile lunare la bugetul de asigurări sociale mai mari şi prestaţii sporite. legislative ori judecătoreşti. Faptul că a trecut un anumit timp de la naşterea dreptului la pensie şi nu au solicitat înscrierea la pensie nu conduce la decăderea din acest drept pentru viitor. • echitatea socială – are în vedere ca pensiile să fie calculate şi aplicate în concordanţă cu calificarea şi contribuţia fiecărui cetăţean la dezvoltarea economico-socială a ţării. denumite şomeri. apatrizi. • influenţarea cuantumului pensiei. Statul reglementează juridic şi strategic gestionarea tuturor componentelor sistemului de asigurari sociale cat si relaţiile dintre autorităţi. Acest principiu se întemeiază pe considerentul uman că incasarea pensiei este un drept personal. ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate. sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive. asociaţi. Indexarea şi compensarea sunt măsuri care se impun în perioade de crize. 4. >principiul autonomiei. cadrul de competenţă al instituţiilor de asigurări sociale. menit să asigure pensionarului condiţii decente de trai materiale şi spirituale. astfel încât să se realizeze stimularea persoanelor care lucrează în diferite domenii de activitate . • stimularea realizării unei vechimi cât mai mari în muncă – are in vedere acordarea unui spor de pensie pentru perioadele lucrate în plus peste cele obligatorii de cotizare. Prin intermediul lor. precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti. Sunt asiguraţi obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii: • persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă şi funcţionarii publici. >principiul repartiţiei. • indexarea şi compensarea cuantumului prestaţiilor. în condiţiile legii. adică realizarea unei juste corelări între nivelul pensiilor şi cel al salariilor. • justa corelare a pensiei de invaliditate. Se acordă prioritate calităţii de asigurat faţă de cel de beneficiar de prestaţii.

parlamentari. medic veterinar. restaurator. condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. cumulativ. . PENSIILE DE SERVICIU Acestea se acorda asiguratilor care beneficiaza de o protectie sociala speciala avand in vedere natura deosebita. personal auxiliar din justitie. practician în reorganizare şi lichidare cosultant fiscal .pensia de urmaş. geodeziei şi cartografiei. în condiţiile legii. neoplazii. Pensia de invaliditate se acorda asiguraţilor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. din cauza: . expert tehnic. precum şi persoanele care realizează venituri din practicarea unei meserii. . Pensie de urmaş se acorda copiilor şi/sau soţului supravieţuitor. functii publice parlamentare. De pildă: -magistrati. auditor financiar. .bolilor profesionale şi tuberculozei.consultant de plasament în valori mobiliare broker.pensia anticipată parţială. medic. Fiecare categorie principală de beneficiar de pensie de serviciu are un algoritm de calcul special reglementat. psiholog cu drept de liberă practică.executor judecătoresc. daca nu sunt asiguratii acestora. oricare alte persoane care realizează venituri din practicarea unor profesii reglementate. membri ai asociaţiilor familiale  persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente si anume: expert contabil. Pensia anticipată partiala se acorda asiguratilor care solicita pensionare cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare daca au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani. persoane autorizate să realizeze şi să verifice lucrările de specialitate din domeniul cadastrului. farmacist.public. dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.pensia pentru limită de vârstă. Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc. .traducător autorizat. iar acestia indeplinesc cerintele legale. personalul de specialitate din aviatia civila.pensia de invaliditate. urbanist. precum si alte persoane care au deţinut inalte functii de demnitate publica.expert criminalist. Pensia anticipată se acorda asiguratilor care solicita pensionare cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare daca au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani. specială. arhitect. contabil autorizat.pensia anticipată. persoane angajate in instituii internationale.3 Tipurile de prestaţii din sistemul public de asigurări sociale În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii: . notar public. . persoane autorizate să furnizeze servicii publice conexe actului medical. 4. la data pensionării. Finantarea platii acestora se suporta in parte sau in totalitate din bugetul de stat cat si din cel de asigurari sociale de stat în funcţie de cuantumul pensiei rezultat în sistem contributiv . a functiilor deţinute în stat pe parcursul vieţii lor active.accidentelor de muncă. alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. . desfăşurată în mod independent. .bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

la un moment dat. tipul mecanismului juridic de abordare a dobândirii calităţii de asigurat cât şi ale drepturilor implicate -asigurare sau serviciu public-. etc. populaţia activă dintr-un moment dat furnizează. în primul rând.2 Modalităţi de constituire a fondului de asigurări sociale Fondurile de asigurări sociale se constituie. realizat din valorificarea capitalului economisit si reinvestit. respectiv cele asigurate. de regulă. care stabileşte modalitatea în care se realizează participarea la sistem. sinonimă cu producerea unor prejudicii sau unor pagube. Dobândirea calităţii de asigurat şi naşterea dreptului de protecţie socială. Fiecare ţară are o politică naţională de asigurări sociale.3. de îndeplinirea unor condiţii. prin contribuţiile achitate. limite maxime de sume asigurate. capitalizarea constituind o completare necesara a sistemului public bazat pe principiul de redistribuire a veniturilor. 5. posibilele prejudicii sunt definite şi în perspectiva prevenirii şi dezvoltării mijloacelor care să ofere posibilităţi de intervenţie pentru diminuarea respectiv reducerea riscurilor sociale prin măsuri concrete de protecţie socială. constituindu-se în fonduri destinate satisfacerii nevoilor de importanţă socială ale populaţiei sau ale reproducţiei forţei de muncă. privind: modul de finanţare -contribuţii sau impozite-. sub diferite forme şi manifestări. 5. Punerea în practică a acestei modalităţi/metode de finanţare. repartizării şi utilizării acestuia. Necorelarea veniturilor şi cheltuielilor în finanţarea sistemelor de asigurări sociale poate crea dezechilibre majore. gama de prestaţii precum şi mecanismele de finanţare a sistemului. în marea lor majoritate. Existenţa riscurilor este. natura instituţiilor -publice sau private-. Filosofia statului bunăstării sociale se centrează pe ideea de „risc” şi de „împărţire” a riscului între membrii societăţii. se constituie în fondul de asigurări sociale-reprezentand o pondere consistenta in cadrul fondurilor sociale de consum. resursele financiare necesare plăţii prestatiilor. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de stat Finanţarea cheltuielilor privind acoperirea prestaţiilor este un ţel pe cât de important. în ritmuri proprii. . în scopul de a asigura în perioada retragerii un venit regulat. fiecare sistem îşi creează propriile sale mijloace. Cheltuielile efectuate din aceste fonduri sunt definite cheltuieli sociale. când se alimentează. În acest sens. circulaţiei monetare. Pentru îndeplinirea dezideratelor sale sistemul de asigurări sociale trebuie.cote de contribuţie. ca urmare a schimbărilor structurale. în timp ce generaţiile viitoare vor trebui să finanţeze pensiile populaţiei active de astăzi. au existat şi vor exista mereu.1 Sursele de finanţare .3.1 Câteva elemente care stau la baza finanţării Riscurile sociale. cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.CAPITOLUL V MODALITĂŢI DE FINANŢARE A SISTEMULUI PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE CÂT ŞI AL CELUI PRIVAT DIN ROMÂNIA 5.principiul repartiţiei. având la bază două principii: . printre care şi plata unor contribuţii de asigurări sociale în strânsă colaborare cu veniturile profesionale realizate. asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul intern brut. de regulă. constituind un mijloc de control asupra formării.principiul capitalizării. Sub aspect financiar. etc. Potrivit acestui principiu. care se socializează. În practica socială. echilibrului bugetar. prioritatilor si politicilor sociale promovate. se repartizează şi utilizează fondurile asigurărilor sociale. Totalitatea contribuţiilor de asigurări sociale destinate acoperirii riscurilor. etc. salar minim. care promovează economisirea sistematică într-un cadru organizat sau individual. să prezinte o puternică garanţie. fondurile sociale de consum cuprind acea parte a produsului intern brut creat în procesul muncii. precum şi a configuraţiei si performantei sistemelor de asigurare sociala administrate privat. atât de greu de realizat în condiţiile realizării unui echilibru bugetar. În România se practică îmbinarea celor două principii. ca expresie a solidarităţii dintre persoanele active şi cele pensionate. 5. Acesta are avantajul din punctul de vedere al asiguratilor ca este garantat de stat.-. este legată . deseori. necesită frecvente şi substanţiale modificări ale elementelor de baza care stau la determinarii obligatiilor privind contributia de asigurari sociale . Fiind o categorie economică.

69.... unele regimuri de securitate socială se axează pe finanţarea din impozite -regimuri noncontributive-........................3......... este utilizat............ dar încercându-se obţinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps................... în care numărul beneficiarilor este atât de mare...7% în anii 2001 şi 2002. protecţia persoanelor cu venituri scăzute.... aceasta fiind în spiritul Convenţiei nr.... În România. indiferent de condiţiile de muncă.... în principal.... după cum rezultă din datele prezentate în tabelul urmator.................6 • Contribuţii pentru bilete de tratament şi odihnă ....102/1952 (numită şi „Codul securităţii sociale”). La începutul anilor '90.............3 • Încasări din alte surse/alte venituri (recuperări debite provenite din pensii acordate necuvenit..................3 ............ rata inflaţiei........ Deteriorarea raportului de dependenţă este reflectată clar în evoluţia contribuţiilor pentru asigurările sociale................. ........ Procesul este explicabil deoarece indexarea pensiilor a urmat.. principiul repartiţiei în regim contributiv cu posibilităţi de subvenţionare.... menţinerea unei rate de înlocuire a veniturilor asigurate la un nivel de cel puţin 45%.......... etc. Ponderea surselor de formare .. care să corespundă cât mai bine obiectivelor şi condiţiilor specifice ale fiecărui sistem. a fost de: ... 1.................. • suplimentarea fondului de pensii cu subvenţii de la bugetul de stat. spre exemplificare: • aplicarea unor cote de contribuţii mai mari asupra contribuabililor (creşterea poverii fiscale)...... Convenţia nr... cu sau fără subvenţii de la stat -regimuri contributiveOptimizarea finanţării securităţii sociale depinde de stabilirea combinaţiei optime între aceste surse şi metode........98.. 1) Începând cu data de 1 aprilie 2001................... • scăderea valorii reale a pensiilor.......... 0............... a căror pondere în totalul cheltuielilor se prezintă astfel (%): ....... nu este uşor de menţinut un echilibru financiar...2 Unele aspecte ale echilibrului financiar În condiţiile în care pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuţiile actualilor angajaţi.....................................ajutoare acordate asiguraţilor şi pensionarilor pentru decese şi proteze .............. după cum se poate observa din evoluţia raportului de dependenţă pensionar/angajat în perioada 1990-2006..... indiferent dacă sunt suportate de angajat sau de angajator.. în timp ce salariile au crescut mai repede... procentul contribuţiei a crescut cu 15 puncte procentuale până în 2002.. sume neclarificate....7 din care: angajatori ....5% din 2003 şi cu tendinţe de creştere din nou... pentru finanţarea următoarelor prestaţii............ contribuţia era de 20% din salariul brut................................. ......... ceea ce face România mai puţin atractivă pentru investiţii şi încurajează dezvoltarea economiei informale.... cota contribuţiei individuale de asigurări sociale....0 Fondul de asigurări sociale de stat...................................... 0. în general....................... ridică semnificativ costul muncii.....3............Sursele de finanţare ale fondului de asigurări sociale se stabilesc în diferite moduri de la o ţară la alta.....11... Valoarea reală a pensiilor a scăzut în timp şi înregistrează un trend oscilant în funcţie de performanţele economice şi de măsuri de ordin politic la un moment dat....... recuperări debite din contribuţii datorate de agenţi economici..4 ... într-o situaţie atât de fragilă.............. 1. Se urmăreşte sa se atinga ca obiectiv acceptat. constituit...... evoluţia mobilitatii fortei de munca cat si cea de crestere economică etc.... Povara fiscală. altele asigură finanţarea din cotizaţii vărsate de lucrători şi patroni.. iar numărul contribuabililor este atât de mic.............................. .........................0 persoanele aflate în şomaj ..102/1952 nu impune metode unitare de finanţare....1 alte persoane asigurate ...veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat se prezintă astfel: • Contribuţii pentru asigurări sociale de stat . Efectul direct este împovărarea economiei deoarece aceste contribuţii....cheltuielile pentru trimiterea la tratament balnear şi odihnă .28....... finanţarea sistemului de asigurări sociale de stat are la bază... ci fixează doar dispoziţii referitoare la repartizarea sarcinilor şi prevede.............alte cheltuieli .. urmând logica pieţei cu alte variabile ca productivitatea.................. 1...... Soluţiile sunt limitate şi nepopulare....... 95.0 5. 9.pensii de asigurări sociale de stat .................... Astfel.3 ......0 salariaţi şi alte persoane asimilate ..... 0... • soluţii reparatorii aplicate diferitelor categorii de asiguraţi respectiv beneficiari...................

singura alternativă care poate fi luată în considerare. comparativ cu 10. vor ajunge la vârsta pensionării. Situaţia financiară a schemei de pensii a fost problematică încă din 1990.4 Prezentarea unor probleme generate de perspectiva demografică Evoluţia demografică nu este favorabilă pentru o echilibrare naturală a sistemului de pensii în viitor. care să permită menţinerea pensiilor reale la nivelul celor realizate în luna octombrie 1990 (înainte de liberalizarea preţurilor). Chiar dacă totalul cheltuielilor pentru pensii reprezintă în România o parte mai mică din PIB (circa 10%) în comparaţie cu media EU25 (25%). fără a încălca schema publică de pensionare. ar putea fi luate în consideraţie. Păstrarea calităţii şi competenţei abilităţilor pentru a se asigura posibilitatea de angajare a forţei de muncă.facilitarea participării la piaţa muncii a persoanelor inactive (a grupurilor care. semnificativ mai puţin numeroasă. . fără îndoială. dacă nu chiar imposibil de realizat pe termen scurt şi mediu. 5. ci pentru a diminua degradarea structurilor viitoare a demograficului. Se urmăreşte atingerea şi menţinerea pensiei medii la nivelul din anul 1990.Creşterea contribuţiei la asigurările sociale de stat nu a fost suficientă pentru realizarea unor venituri. în prezent. următoarele: • o politică de relaxare a fiscalităţii asupra forţei de muncă. Deşi. dar şi sustenabilitatea schemei publice.o impunere. mai departe. pe de o parte. un obiectiv greu. . problema raportului dependenţei de vârstă se va accentua. Cel putin din punct de vedere teoretic sustinerea platii pensiilor din credite externe este nefavorabila in principal pe termen mediu si lung. • dezvoltarea unor soluţii alternative în completarea sistemului de asigurări sociale publice. în cadrul schemelor anticipate. • fundamentarea şi dimensionarea cheltuielilor în funcţie de veniturile prognozate. afectând implicit sistemele de asigurari sociale ceea ce va determina o reforma continua a sistemelor de asigurari sociale. ele sunt însă prea mari comparativ cu veniturile bugetare. mai ales pentru lucrătorii în vârstă ar putea constitui un factor important în această privinţă. pe termen scurt. pe termen lung. Estimările demografice ale ONU arată că până în 2030 grupa de vârstă de ”65 +” va reprezenta aproape o cincime (18. ele se vor dovedi avantajoase. tot atunci generaţia. Principalele opţiuni strategice ale politicii fiscal-bugetare şi sociale. . Fondul de pensii a avut deficite. un nivel decent al pensiilor. în procesul de reformă a sistemului. Din contră. nu pentru a stopa scăderea populaţiei. creează presiuni financiare adiţionale asupra fondului de pensii. posibil de încasat. soluţii mai flexibile pentru persoanele aflate la o vârstă înaintată. de copii născuţi după 1990 va forma majoritatea contribuabililor pentru pensiile primilor. Singurii ani. Atunci când cea mai mare parte a copiilor născuţi în explozia de natalitate.apariţia planurilor de pensii private. situaţie care rezultă din dinamica nivelului real al pensiei medii de asigurări sociale de stat în anii 1991 – 2005. sunt în principal. au o rată mai scăzută de participare). când fondul a avut un rezultat final pozitiv au fost anii 2003.9%) din populaţia României. încă de la începutul anilor 1990. In perspectiva. 2004 şi 2006 iar in prezent situatia este specifica unei crize profunde. previziunile demografice sunt îngrijorătoare. în domeniul asigurărilor sociale. fără a se apela la surse de finanţare inflaţionistă – la nivel de deziderat. Pentru a asigura. . în perspectivă.4% în 1990 şi 14. prin creşterea condiţionalităţii pentru pensionarea anticipată şi prin stipularea unor penalităţi mai severe la calculul pensiilor. România are nevoie de o intervenţie energică. În acest context se cuvine să subliniem faptul că deschiderea pilonului privat de pensii şi încurajarea economisirii individuale permite individului să aibă un control mai bun asupra retragerii (totale sau parţiale) din viaţa activă profesională. următoarele elemente: . provocată de decretul lui Ceauşescu din anul 1966. va permite. • îmbunătăţirea disciplinei fiscale.promovarea unei participări continue şi cât mai îndelungate la piaţa muncii. De asemenea.8% în 2005. aducerea la lumină a unui număr semnificativ de locuri de muncă din zona gri ar putea influenţa pozitiv situaţia fondului de pensii.

pe această bază.reprezintă procesul de majorare diferenţiată a pensiilor astfel încât pensiile aflate în plată să fie reechilibrate între ele. să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale. Reactualizarea pensiei . a pensiilor care s-au aflat în plată înainte de punerea în aplicare a noului sistem de asigurări sociale de stat.recalcularea pensiei înseamnă stabilirea noului cuantum al pensiei pentru limită de vârstă dacă pensionarul respectiv s-a reangajat şi a realizat un stagiu de cotizare suplimentar. cele în care o persoană a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior sau a satisfăcut serviciul militar în termen. Vârsta standard de pensionare . Perioadele asimilate sunt. dacă a realizat stagiul complet de cotizare sau dacă a depăşit acest stagiu cu până la 10 ani.reprezintă pensia care se acordă asiguratului dacă la data pensionării îndeplineşte. precum şi în alte ţări.reprezintă persoanele fizice care datorează. au plătit contribuţia de asigurări sociale în România. Recorelarea pensiilor . pe baza unor algoritmi de calcul diferiţi faţă de cele iniţiale.reprezintă vârsta stabilită la care un asigurat poate solicita înscrierea la pensie. Stagiu minim de cotizare . respectiv plătec contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul.reprezintă perioadele care se asimilează stagiului de cotizare. Pensia pentru limită de vârstă . dacă îndeplineşte şi condiţia privind stagiul minim de cotizare. Pensia anticipată parţială – reprezintă pensia care poate fi solicitată de un asigurat cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard de pensionare. Pensia anticipată .reprezintă perioada de cotizare stabilită în funcţie de care se calculează punctajul mediu realizat de asigurat în perioada efectivă de cotizare.reprezintă stabilirea anuală a cuantumului pensiei în funcţie de actualizarea valorii punctului de pensie. din nou. Recalcularea pensiei . Stagiul de cotizare . Perioade asimilate .reprezintă stagiul de cotizare cerut de lege în raport cu vârsta asiguratului în momentul ivirii invalidităţii pentru a putea solicita o pensie de invaliditate. dacă a depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani. cumulativ. Stagiul complet de cotizare . spre exemplu. vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.CAPITOLUL VI DEFINIREA CONŢINUTULUI UNOR TERMENI UZUALI ÎN SISTEMELE DE ASIGURĂRI SOCIALE Asiguraţi . în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte. Recalcularea pensiei reprezintă o activitate de stabilire.reprezintă perioadele în care persoanele au datorat respectiv.reprezintă pensia care poate fi solicitată de un asigurat cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard de pensionare. respectiv a prezentat acte justificative suplimentare legate de stagiul de cotizare sau cuantumul sumei asigurate. . deşi nu s-a datorat contribuţie de asigurări sociale. Stagiul de cotizare necesar . Se urmăreşte principiul echităţii în acordarea pensiilor.reprezintă perioada de cotizare minimă care permite asiguratului să beneficieze de o prestaţie de asigurare respectiv protecţie socială.

de către CNPAS. pentru perioadele asigurate după 01. Actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor. la curs de zi. Cererea de pensionare. urmărind acoperirea unoe cheltuieli suplimentare legate de îngrijire. astfel au apărut cazuri aberante.2. de către toţi asiguraţii. 7. În această privinţă considerăm necesar să subliniem inechitatea formulei de calcul a pensiei.2001 • procură specială pentru mandatar (autentificată de către notarii publici de pe teritoriul României. • carnetul de asigurări sociale . Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor. prin casele teritoriale de pensii respectiv la cererea asiguraţilor. Ca urmare. datorită faptului că baza de calcul a pensiei o constituia veniturile salariale aferente a 5 ani consecutivi. a tutorelui sau a curatorului acesteia. Pentru persoanele asigurate.1 Gruparea şi modul de valorificare a informaţiilor care determină acordarea drepturilor asigurări sociale . ale căror cuantumuri depăşeau de în mod detaşat şi aberant pensia medie de asigurări sociale cu vechime completă. s-a creat posibilitatea manipulării cuantumurilor unor pensii. • adeverinţă. s-au creat diferenţe semnificative între nivelele pensiilor unor persoane aparţinând aceloraşi categorii socio-profesionale. De asemenea.19/2000. în general. Astfel. 7. • adeverinţă privind sporurile şi adaosurile la salariul de bază. indiferent de generaţia de pensionari. având aproximativ aceleaşi durate de cotizare. pe baza înţelegerilor între unii patroni şi viitorii pensionari. un număr din ce în ce mai mare de pensii. De asemenea. oricând în timpul anului. salariile realizate în ultimii ani având decalaje foarte mari în funcţie de sectorul de activitate.2 Modalităţi de calculul a prestaţiilor de asigurări sociale Una din principalele elemente aduse la reforma sistemului de asigurări sociale de stat constituie faptul că la calculul pensiei s-au consacrat principiile sistemului public de asigurări sociale în principal cel al contributivităţii pe întreaga perioadă parcursă de asigurare. contra cost. necontributive reglementate de legi speciale. aplicată până la data de 1 aprilie 2001. de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României şi care este valabilă 18 luni). • dovada certificării stagiului de cotizare. • diplomă de studii sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor. stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor anual. De asemenea a fost necesară stimularea contribuţiei suplimentare pentru a obţine un cuantum mai mare a pensiei şi reducerea perioadei de pensie. Formula de calcul a pensiei. până la data intrării în vigoare a Legii nr. s-a acumulat. sunt următoarele: • cerere pentru înscrierea la pensie. • livretul militar . aleşi din ultimii 10 ani. din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat.1 Probarea dreptului la prestaţii de asigurări sociale Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite. se depun la casa teritorială de pensii în raza căruia se află reşedinţa respectiv domiciliul asiguratului. în care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale. • carnetul de muncă . • adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite. a trebuit să asigure îndeplinirea exigenţei echităţii pentru toţi cei aflaţi în prestaţie.04. din oficiu. • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar de drepturi suplimentare. În cazul pensionarilor de invaliditate se au în vedere să se asigure un cuantum decent al pensiilor indiferent de contribuţiile datorate şi perioadele contributive a invalizilor. împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor. a fost necesară regăsirea contribuţiilor medii individuale pe parcursul perioadei de asigurare comparativ cu salariile medii realizate pe economie.CAPITOLUL VII PROCEDURA DE STABILIRE ŞI PLATĂ A PENSIILOR Principalele prevederi ale Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale referitoare la procedura de stabilire şi plata pensiilor pentru limită de vârstă sunt următoarele: 7. tratament şi reabilitare medicală respectiv profesională. realiz în sisteme diferite de asig pentru pensii. în aceiaşi perioadă. iar în perioada apropriată declanşării reformei s-a ajuns ca majoritatea pensiilor depăşesc cuantumul ultimului salar. • alte acte privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu. a mandatarului desemnat de acesta cu procură specială.

Σ Npl = suma punctelor realizate lună de lună. comunicat de instituţia naţională de statistică. pe durata lor normală.IV. • perioadele pentru care persoana a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr. până la data de 30 iunie 1977. şi valoarea unui punct de pensie din luna pensionării. la determinarea punctajului anual se utilizează. prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Pentru perioadele care au constituit vechime în muncă şi nu s-a datorat CAS. Fac excepţie perioadele de detenţie din motive politice. 7. ajutor de şomaj. Pentru acest calcul poate fi utilizată următoarea formulă: Pma = Σ Pa : Nas unde: Pma = punctajul mediu anual realizat în toată perioada de cotizare. după caz. • perioadele în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate. deportare sau prizonierat. Adică: QP = Pma x Vp - . la salariul mediu brut din luna respectivă. Se determină apoi punctajul anual al asiguratului.2 Modalităţi de determinare a unor prestaţii de asigurări sociale Calculul pensiei de limită de vârstă Pentru calculul pensiei pentru limită de vârstă se determină mai întâi numărul de puncte realizat de asigurat în fiecare lună de asigurare. după caz. Pentru aceasta se împarte salariul brut lunar individual (inclusiv sporurile cu caracter permanent şi adaosurile) sau. • perioadele de timp nelucrate din cauza reducerii timpului de muncă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. respectiv salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective. care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale. a fost concentrat. în principal se compune din: • vechimea în muncă . Sbi = salariul brut lunar individual sau. Cuantumul pensiei este dată de produsul dintre punctajul mediu anual. după caz. comunicat de Institutul Naţ de Statistică. Dacă o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale de stat şi la cel al pensiilor pentru agricultori. realizat de asigurat în perioada de cotizare. precum şi celor deportaţi în străinătate şi constituite în prizonierie. • timpul util la pensie realizat de agricultori . concediu de maternitate. salariile brute. pentru aceasta utilizându-se următoarea formulă: Pa = Σ Npl : 12 în care: Pa = punctajul anual al asiguratului. Cu alte cuvinte.de dinainte de 1 aprilie 2001. Sbe = salariul mediu brut lunar din luna respectivă. mobilizat sau în prizonierat. venitul lunar asigurat.2001 stagiul complet de cotizare era de 25 de ani pentru femei şi de 30 de ani pentru bărbaţi. pe economie. în anul de calcul. • perioadele în care persoana a fost în incapacitate temporară de muncă. venitul asigurat din luna de calcul. • perioadele în care persoana a urmat şi a absolvit cursurile de zi ale învăţământului superior. • perioadele în care persoana a beneficiat de indemnizaţie pentru creşterea copilului.2. se calculează punctajul mediu anual. • perioadele în care persoana a satisfăcut serviciul militar. prin împărţirea sumei punctelor obţinute anual în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare (reamintim că potrivit reglementării de până la 1. inclusiv. până în anul 2013. Stagiul de cotizare realizat. În fine. salariile nete.La valorificarea pe perioade a înscrierilor din carnetele de muncă se au în vedere: salariile brute. formula de calcul ar fi: Npl= Sbi : Sbe unde: Npl = numărul de puncte realizat într-o lună. în cazul acestora fiind utilizat echivalentul a 1.5 salarii minime pe economie (brute sau nete) din acele perioade. cu câte 5 ani). Σ Pa = punctajul anual al asiguratului Nas = numărul anilor din care se constituie stagiul complet de cotizare. la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective . de la 1 ianuarie 1991. între 1 iulie 1997 şi 31 decembrie 1990. urmând să crească treptat. salariul minim pe economie brut sau net.

Calculul pensiei anticipate şi anticipate parţiale La stabilirea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată şi pensie anticipată parţială nu se au în vedere perioadele asimilate. Pma = punctajul mediu anual. rezultă ca valoarea unui punct de pensie este de 900 lei. se foloseşte ca bază de calcul a punctajului anual un sfert din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective. Stagiul potenţial rezultat conform celor de mai sus nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută. poate solicita o pensie pentru limită de vârstă. pensia anticipată se recalculează. după caz. respectiv pentru cei cu handicap accentuat. Pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă. beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0.0. perioada de facultate şi nici perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate-. acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate. Astfel. Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat de asigurat in cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă. a tuberculozei. De asemenea se procedeaza la eliminarea diminuării aplicate asupra cuantumului pensiei. etc. Calculul pensiei de invaliditate Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. În cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar. diminuarea prevăzută nu se aplică pentru numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare datorită condiţiilor respective. La determinarea punctajului mediu anual se au în vedere şi cuantumul lunar ale altor drepturi de asigurări sociale. determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate. contribuie o anumită perioadă la sistemul public. La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial. Vp = valoarea unui punct de pensie din luna pensionării. de pildă se votează o rată de înlocuire de 45% din salarul mediu prognozat de 2000 de lei. Pentru perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ superior sau şi-a satisfăcut stagiul militar. Pentru stagiul potenţial. beneficiarul unei pensii anticipate ori al unei pensii anticipate parţiale poate solicita trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Stagiul de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate se raportează la vârsta avută la data expertizării medicale.-stagiu militar. Propunerea pentru încadrarea în grad de invaliditate se face de către medicul specialist care asigură asistenţa medicală.6% pentru fiecare an suplimentar. Cu ocazia trecerii la pensie pentru limită de vârstă. având plata pensiei suspendată. SIDA precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare. . contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii. respectiv pentru cei cu handicap grav. a unei boli profesionale. respectiv cu 3.60 puncte pentru gradul II de invaliditate. punctajul anual al asiguratului este de: . prognozat utilizat fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor. vârstă la care. neoplazii.în care: QP = cuantumul pensiei. prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă. Asiguraţii care. Valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unei rate de înlocuire convenit în parlament. după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă.0. din salariul mediu brut pe economie. la împlinirea vârstei standard reduse. asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate. La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute sau.75 puncte pentru gradul I de invaliditate. respectiv în învăţământ şi care solicită pensie anticipată parţială. stagiul de cotizare realizat în această perioadă va putea fi valorificat numai la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. În condiţiile în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale. Din categoria altor drepturi de asigurări sociale fac parte:pensia de invaliditate. prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada în care plata pensiei anticipate a fost suspendată. stagiul potenţial se determină ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar. indiferent de stagiul de cotizare. . Acestea nu se folosesc nici la determinarea punctajului mediu anual utilizat la calculul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale .3% pentru fiecare lună.

40 puncte pentru gradul III de invaliditate.0.susţinătorul decedat avea pensie pentru limită de vârstă . prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător. situaţie în care pensia de urmaş se stabileşte din pensia de invaliditate gradul I.50%.pentru un singur urmaş . fără a depăşi vârsta de 26 de ani. 7. până la terminarea acestora. respectiv 6. cu posibilitatea de a opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii. dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.3 Modalitatea de plată a prestaţiilor Plata pensiei se face lunar. situaţie în care pensia de urmaş se calculează din această pensie. în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi. indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei. .dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii. in cazul copiilor care urmează cursurile a două sau mai multe instituţii de învăţământ universitar. Formele de plată fiind prin: . personal titularului.0% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Cuantumul pensiei de urmaş. respectiv pentru cei cu handicap mediu. domiciliului. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară. la împlinirea vârstei standard prevăzute . . cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0. dar de cel puţin 10 ani. pensia de invaliditate se stabileşte cu respectarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.pentru 2 urmaşi . .poştă – la sediul reşedinţei. calculate după fiecare părinte. în cuantum fix. . indiferent de vârstă.susţinătorul decedat avea pensie de invaliditate gradul I. În vederea deschiderii dreptului la pensie de invaliditate stagiul complet de cotizare cuprinde şi sporul acordat pentru activităţi desfăşurate în grupa I şi II de muncă până la data de 1 aprilie 2001. în cuantumul punctajului anual pentru stagiul potenţial aferent noului grad de invaliditate. la o indemnizaţie pentru însoţitor. . dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an. reprezintă însumarea drepturilor de urmaş. Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte. fără a depăşi vârsta de 26 de ani. în cazul orfanilor de ambii părinţi. Beneficiarii pensiei de invaliditate.100% . Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş.cont curent personal. Copiii au dreptul la pensie de urmaş: . mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş. pe perioada în care este invalid de gradul I sau II. Calculul pensiei de urmaş Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor. . astfel: .. situaţie în care pensia de urmaş se calculează din pensia pentru limită de vârstă la care ar fi avut dreptul . situaţie în care pensia de urmaş se calculează din pensia in plata. la împlinirea vârstei standard de pensionare. Încadrarea într-un grad de invaliditate a soţului supravieţuitor în vederea obţinerii pensiei de urmaş se face indiferent de vârsta acestuia.75%. pensia anticipată din cauza şomajului.5% pentru fiecare lună. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani. . . dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă.susţinătorul decedat se afla în plata pensiei sau îndeplinea la data decesului condiţiile pentru obţinerea unei pensii de invaliditate gradul II sau III.susţinătorul decedat avea dreptul la pensie de limita de varsta. devin pensionari pentru limită de vârstă. . dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii. stabilită. a unei boli profesionale sau tuberculozei . Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate decat la pensia de limita de varsta .pe toată durata invalidităţii de orice grad.cont de card. . În cazul încadrării în alt grad de invaliditate. în afara pensiei. pensia de urmaş se acordă până la terminarea cursurilor primei instituţii. Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul.pentru 3 sau mai mulţi urmaşi . a unei pensii anticipate. Calculul pensiei de urmaş se face din pensia susţinătorului decedat astfel: . În această situaţie indemnizaţia de însoţitor se menţine indiferent de pensia pentru care se optează.până la vârsta de 16 ani. dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. a unei pensii anticipate parţiale.

Drepturile de pensie de urmaş. drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data depunerii cererii. dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor .de la data decesului susţinătorului. se acordă la cerere: incepând cu luna următoare decesului.de la data depunerii cererii. dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului. In cursul execuţiei bugetare.de la data depunerii cererii. drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor.in cazul persoanelor ale căror cereri de pensionare au fost depuse cu depăşirea termenului de 90 de zile.de la data depunerii cererii. consacrate în formula de calcul a pensiei. suspendarea plăţii sau reluarea plăţii pensiei.în situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut . dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată.în cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile ulterior datei decesului susţinătorului asigurat. în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege la data decesului susţinătorului asigurat. valoarea unui punct de pensie stabilit prin lege se actualizează în funcţie de posibilităţile financiare prin hotărâre de guvern. dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată. Drepturile de pensie de invaliditate se acordă şi se plătesc: . la propunerea Guvernului. Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. ale căror cereri au fost depuse cu depăşirea termenului de 60 de zile . . în cazul persoanelor care la data solicitării pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat. Valoarea unui punct de pensie se calculează prin înmulţirea salariului mediu brut prognozat pentru anul următor cu rata de înlocuire votată in Parlament. dar nu înaintea încetării calităţii de asigurat.de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. de regulă.În operaţiunea specifică de plată a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă. dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat. . Reactualizarea pensiilor Prin rata de înlocuire a veniturilor profesionale se stabileşte de fapt elementul de bază care duce la stabilirea valorii unui punct de pensie.de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. aplicându-se principiile noi. dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat. eliminarea inechităţilor preluate de vechiul sistem al asigurărilor sociale. dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut mai sus. în perioada aniilor 2002-2004 s-au aplicat măsuri sistematice de recorelare a pensiilor. dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate. astfel incat sa se acopere cu până la 100% rata inflaţiei –cresterea pretului mediu de consum. în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului. . drepturile de pensie se acordă şi se plătesc de la data depunerii cererii. dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat. pot să apară situaţii. în care este necesară încetarea plăţii. . în ultima lună a trimestrului. în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar. în cazul pensiei pentru limită de vârstă iar pentru pensiile anticipate si anticipate partiale de la data depunerii cererii. . prognozate pe economie se stabileşte prin lege. Drepturile de pensie anticipată sau pensie anticipată parţială se acordă şi se plătesc: . . În cursul anului 2005 s-a finalizat operaţiunea de recalculare a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a noii legi. . Urmărind reducerea. dacă cererea a fost depusă în termenul prevăzut mai sus. Rata de înlocuire a veniturilor profesionale. dar nu înainte de data încetării calităţii de asigurat. . în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute mai sus .

data aderării României la Uniunea Europeană (UE). De la data aderării la UE.europa. . naţional cât şi cel al Spaţiului Economic European.eures.sa sprijine angajatorii sa recruteze lucratori din alte tari ale Spatiului European. beneficiază de protecţie socială pentru asigurarea de şomaj cu condiţia îndeplinirii unor cerinţe legale obligatorii prezentate mai jos. judeţean. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă servicii de mediere a muncii în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în calitatea sa de membru EURES. Modalitatea prin care se realizează medierea muncii este reglementată şi vizează atât obligaţiile angajatorilor cât şi a instituţiilor de mediere precum şi ale persoanelor implicate de pe piaţa muncii. Pentru a beneficia de serviciile EURES din UE/SEE se poate accesa portalul european EURES www. în acest scop. Medierea muncii are ca principal obiectiv – final – incadrarea in munca a resursei umane apte de munca de pe piata muncii nationale cat si a celei provenite din alte resurse – Spatiul Economic European si nu numai.1 Modalitatea de funcţionare a pieţei muncii din România şi unele aspecte ale accesării pieţei muncii din UE Medierea muncii reprezintă serviciul acordat prin care se realizează confruntarea cererii cu oferta de pe piaţa muncii într-o anumită zonă arondată.EUROPEAN EMPLOYMENT SERVICES Începând cu 1 ianuarie 2007. Parteneri ai serviciilor publice de ocupare in cadrul acestei retele sunt sindicatele. la nivelul tuturor ţărilor membre UE privind schimbul organizat de informaţii de pe piaţa muncii ale Spaţiului Economic European (EURES). . cetăţenii români au posibilitatea să lucreze într-un stat membru UE. . Principalele obiective ale EURES sunt: . organizatiile patronale si alti actori implicati in piata muncii. Încadrarea în muncă este comunicată agenţiei judeţene de ocupare a forţei de muncă în scopul final de a realiza balanţa forţei de muncă cât şi balanţa resurselor de muncă.SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ 10. Dreptul la protectie sociala vor fi subordonate principiilor generale impuse de regulamentele comunitare privind coordonarea legislaţiilor de securitate socială. EURES reprezinta o retea de cooperare intre serviciile publice de ocupare europene si a fost creata pentru facilitarea liberei circulatii a lucratorilor in cadrul Spatiului European si Elvetia.eu. de regulă. utilizarea unui instrument unic. s-a promovat în sistemul public. cumularea perioadelor de asigurare sau de muncă realizate în mai multe state membre precum şi posibilitatea transferarii indemnizaţiei stabilite într-un stat membru în altul pe o perioadă determinată de maxim 3 luni pe durata căreia şomerul îşi caută un loc de muncă. la nivel european. . Eures România ofera o gama larga de servicii atât angajatorilor straini care doresc sa recruteze personal din România cât si angajatorilor români care doresc sa angajeze forta de munca din Uniunea Europeana/Spatiul Economic European. EURES . Servicii oferite de EURES angajatorilor: .sa ofere consultanta lucratorilor si angajatorilor din regiunile transfontaliere.cu domiciliul sau reşedinţa situată pe plan local.sa indrume si sa furnizeze informatii potentialilor lucratori mobili cu privire la oportunitatile de a lucra in UE ca si despre conditiile de munca si de viata din spatiul european. permiţând. . specializat. Lucrătorul migrant comunitar beneficiaza de protecţie socială corespunzătoare situaţiei sale de şomaj. În funcţie de disponibilitatea persoanelor în căutare de loc de muncă şi calificarea acestora potrivit cerinţelor exprimate de angajator se realizează încadrarea în muncă.CAPITOLUL X ASPECTE PRIVIND PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ .sprijin concret in recrutarea fortei de munca. . Reteaua este coordonata de Comisia Europeana. Medierea muncii are la bază locurile de muncă comunicate de angajatori care pot fie oferite atât în mod direct de către angajatori cât şi prin agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă respectiv firme private de mediere a muncii.consiliere în promovarea ofertei de pe piata muncii . Pentru a stimula şi facilita libera circulaţie a lucrătorilor. În România medierea muncii se efectuează de către instituţia publică competentă care este agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă cât şi de către firme private acreditate ca furnizori de servicii de pe piaţa muncii.îndrumare în înregistrarea angajatorului în baza de date EURES. Persoanele care nu au loc de muncă şi care în urma medierii muncii efectuate nu pot fi încadrate. Uniunea Europeană a creat în toate statele membre serviciul EURES care sprijină gratuit cetăţenii care doresc să ocupe un loc de muncă în ţările UE. moment de referinţă pentru legalizarea statutului lucrătorilor migranţi şi a familiilor acestora din România.

priorităţi care vizau latura pasivă cât şi cea activă a prestaţiilor astfel: . alocaţia de sprijin. Apoi. a fost reglementată recrutarea şi repartizarea organizată a muncitorilor calificaţi. odată cu adoptarea Legii pentru organizarea plasării în muncă din 30 septembrie 1921 şi au fost înfiinţate oficiile de plasare comerciale.plasare a braţelor disponibile din localitate. Perfecţionarea sistemului de protecţie socială a şomerilor a avut ca obiective. in cel putin doua state straine. a breslelor care s-au înfiinţat încă din secolul al . Aceste oficii aveau atribuţia de: . o constituia personalul casnic. consacră faptul că: „fiecare individ. 10. dacă au contribuit la constituirea fondului de şomaj .cuprinderea în categoria persoanelor care pot beneficia de plata ajutorului de şomaj.înlesnirea încadrării în muncă a persoanelor ce căutau de lucru. întreruperea lucrului din cauza lipsei de comenzi. Iniţial. recalificarea şi perfecţionarea într-o nouă meserie sau specialitate a şomerilor. Marea majoritate a solicitanţilor. cât şi pentru cei de învăţământ superior (ajutorul de integrare profesională se deosebeşte de ajutorul de şomaj prin aceea că el se acordă persoanelor care nu au lucrat niciodată). de la o etapă la alta. La originea sa. când au fost înlocuite cu un organism nou – Direcţia generală a rezervelor de muncă. .prevederea posibilităţii de realizare a unor cheltuieli pentru calificarea. au fost introduse prestaţii ca: ajutorul de şomaj. a personalului tehnic-administrativ.2 Şomajul – fenomen social.mijlocire a plasării lucrătorilor şi adoptare a braţelor la nevoile producţiunii. .pregătirea de muncitori calificaţi într-un sistem de şcoli profesionale cu durata de 2-3 ani şi prin calificare de scurtă durată de 6 luni. judeţene sau regionale.recrutarea de forţă de muncă disponibilă din judeţe şi redistribuirea ei la întreprinderile care se construiau şi la şantierele de construcţii pentru lucrări publice. . odată cu formarea şi dezvoltarea meşteşugurilor. Drept urmare. în legătură cu şomajul. ca membru al societăţii. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. care la scurt timp după înfiinţare (11 aprilie 1919. au fost reglementate raporturile specifice pieţei forţei de muncă. cu sediul la Geneva) a interzis funcţionarea birourilor de plasare în muncă cu plată. Oficiile de plasare au funcţionat până în anul 1959.24 din 1976 privind recrutarea şi repartizarea forţei de muncă – care în esenţă prevedea obligativitatea fiecărui cetăţean apt de muncă să fie încadrat în muncă.introducerea unei forme noi de protecţie socială pentru absolvenţii de şcoli. . au trecut sub controlul autorităţilor publice. În perioada imediat următoare. Acest organ de stat era subordonat guvernului şi avea printre principalele atribuţii: . are dreptul la securitate socială”. În decursul timpului. o are pe aceea de „inactivitate”. . . calificarea. Exportul indemnizaţiei de şomaj este autorizat pentru o perioadă de maximum 3 luni cu condiţia ca în această perioadă dreptul la acordarea indemnizaţiei potrivit legislaţiei nationale să nu înceteze.propunere de măsuri pentru prevenirea şi combaterea lipsei de lucru sau de lucrători. în mod necesar.cunoaştere în orice moment a pieţei muncii. noţiunea de şomaj s-a folosit pentru desemnarea absenţei de activitate din diferite cauze. a muncitorilor sezonieri. .Lucratorul migrant poate beneficia de dreptul de somaj cu conditia sa-si fi exercitat dreptul la libera circulaţie si să-şi fi desfăşurat activitatea. care se adresau acestor birouri de recrutare şi repartizare a forţei de muncă. sub forma ajutorului de integrare profesională atât pentru absolvenţii de liceu.XIX – lea. prin adoptarea Legii nr. birourile de plasare în muncă existente. precum şi a altor categorii de persoane. birouri de plasare în muncă. birourile de plasare în muncă efectuau plasarea în muncă cu plată. ajutorul de integrare profesională. reglementând un număr redus de excepţii. a persoanelor fizice autorizate să presteze o activitate individuală (independentă. nici măcar ca o situaţie posibilă. Astfel şi în ţara noastră. Şomerul nu era recunoscut oficial. de-a lungul carierei. După anul 1989. de exemplu. pe cont propriu) şi a membrilor asociaţiilor familiale. s-a hotărât organizarea unui sistem de stat de asigurare gratuită contra lipsei de lucru. sub influenţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii. inactivitatea de duminică. . Abordând din punct de vedere istoric problematica funcţionării pieţei muncii din prisma ocupării se constată faptul că şi în România.utilizarea unei părţi din fondul de şomaj pentru acordarea unor credite avantajoase pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii sau unităţi cooperatiste cu cel mult 200 salariaţi sau. . . din zilele nelucrătoare. adunare şi clasare a cererilor şi ofertelor de lucru.primire.limitarea cuantumului ajutorului de şomaj la o sumă ce nu poate depăşi 55% din câştigul salarial mediu net pe economie la data stabilirii drepturilor. după caz cooperatori cu condiţia ca acestea să angajeze cel puţin 50 la sută din forţă de muncă din rândul şomerilor. noţiunea de şomaj. recalificarea şi perfecţionarea profesională a unor categorii de persoane care nu au statut de şomer şi provin din unităţi supuse restructurării.1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. . Acest trend conceptual privind relaţiile juridice şi economice legat de forţa de muncă a fost fundamental modificată prin Legea nr.

din motive independente de persoana asigurată împiedică persoana aptă de muncă. iar in prezent datorita crizei. în care rata şomajului a fost la cote de peste 10%. elaborat sub conducerea prof. deoarece produce un dezechilibru important al pieţei muncii. . si nu numai.stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă. În consecinţă. diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca „riscuri sociale” cu influenţă directă sau indirectă asupra nivelului de trai al întregii populaţii. 10. În ţara noastră. protecţia socială reprezintă un ansamblu de acţiuni întreprinse de societate pentru prevenirea.3 Asigurarea pierderii locului de muncă – componentă a sistemului de securitate socială Fiecare ţară în mod independent îşi formează propria strategie şi politici privind piaţa muncii cât şi protecţia socială a persoanelor apte de muncă.pe piaţa bunurilor şi serviciilor . Legea 76/2002 s-a avut în vedere promovarea de măsuri care vizează direct dezvoltarea pieţei muncii astfel: .încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă: . atât din punct de vedere al modelului politic adoptat cât şi din punctul de vedere al culturii precum şi al nivelului dezvoltării economice ale naţiunilor. forţa de muncă nu poate fi ocupată în întregime.agenţilor economici – este mai mic decât oferta de pe piaţa muncii – numarul persoanelor în vârsta activă de muncă si dispuse sa munceasca. după Evenimentele din decembrie 1989. este şomer oricine are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii: este apt de muncă. În definirea şomajului. . Într-o concepţie modernă. Unii autori de marcă definesc că şomajul este un fenomen negativ al economiei care afectează o parte a populaţiei active devenită redundantă prin neasigurarea locurilor de muncă. integratoare. . ceea ce cauzează pierderea sau reducerea substanţială a veniturilor profesionale ale celor afectaţi pe perioadele respective – parţial sau în totalitate. după o perioadă de început al aplicării legislaţiei în domeniu. subliniind că „numai şomajul involuntar trebuie luat în considerare în judecarea situaţiei economice a ţării”. caracterizează şomajul drept „situaţia individului privat de muncă” însă menţionează că este necesar să se facă distincţie între şomajul voluntar şi cel involuntar.Alain Cotta. . sub 5%. . . In ultimii ani rata şomajului a înregistrat valori dintre cele mai scăzute din Europa. in cadrul categoriei riscurilor sociale pot fi avute în vedere. procesul complex şi inedit al tranziţiei la economia de piaţă a impus prevederea în Constituţia României a obligaţiei statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială.protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj. nu are loc de muncă. de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă. atât riscurile fizice cât şi cele economice. în România.sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia. luând în considerare specificitatea concretă ale acestora. se poate aprecia faptul ca şomajul se formulează pe baza a două mari procese: .pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate – ca urmare a reducerii activităţilor respectiv de restructurarea tehnologică cât şi slaba participare a forţei de muncă ocupate la piaţa concurenţială.pe piaţa muncii . Aşa cum am arătat anterior.asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii. Potrivit definiţiei date şomajului de Organizaţia Internaţională a Muncii. Definirea şomajului a constituit o problemă larg dezbătută în literatura de specialitate. Dicţionarul Ştiinţei Economice din anul 1968. . Din punctul de vedere al evoluţiei ratei şomajului. . respective dezvoltarea pieţei muncii. acesta este acceptat a fi un fenomen negativ pentru oricare societate şi economie indiferent de modelul acesteia. rata somajului este intr-o crestere semnificativa. care. în special.inclusiv prin atingerea de către noile generaţii a calificării corespunzătoare cât şi a vârstei legale pentru a intra în câmpul muncii.creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurate care se produc în economia naţională.îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice.Prin modificările legislative.şomajul apare când producţia de bunuri şi volumul prestărilor de servicii este inferioară cererii – ca urmare.creşterea ofertei de muncă mai calificate . Astfel. Din punct de vedere economic şomajul este apreciat ca expresie a unor dezechilibre: . . Şomajul este rezultat din faptul că cererea de forţă de muncă din partea angajatorilor . să exercite o activitate profesională producătoare de venit – situaţie definită ca şomaj. cu un potenţial superior al productivităţii muncii. este disponibil pentru o muncă salariată şi caută un loc de muncă în mod activ. Prin protecţia socială a şomerilor înţelegem ansamblul de măsuri publice luate de asigurător în scopul de a proteja asiguraţii săi împotriva efectelor producerii unor evenimente de natură economică cu implicaţii sociale.şomajul apare atunci când oferta de forţă de muncă este superioară cererii de pe piaţa muncii. .

În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu: .sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ.nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.nu îndeplinesc condiţiile de pensionare. sunt asimilate şomerilor persoanele care nu a contribuit la formarea fondului pentru plata ajutorului de şomaj dar se regăsesc în următoarele situaţii: .asociat unic. etc. . membri ai asociaţiei familiale.este mai mare decât cererea de forţă de muncă încadrabilă din partea angajatorilor. Persoanele care sunt asimilate şomerilor beneficiază de indemnizaţia de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: . . pe durata mandatului.le-a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporară din motive neimputabile lor.4 Categoriile de persoane asigurate pentru somaj În sistemul asigurărilor pentru şomaj pot fi asiguraţi: . administratori care au încheiat contracte de administrare.le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator.persoanele care işi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive. . o acordarea unor facilitati fiscale. o măsuri active pentru stimularea ocupării forţei de muncă. . 10.cetăţenii români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România. . beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: .străinii care.6.sunt înregistraţi la AJOFM si nu indeplinesc conditiile de pensionare. . reşedinţa.persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator.5 Categoriile de persoane care pot fi îndreptăţite la şomaj Pot dobândi calitatea de şomer persoanele care au contribuit la fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi se regăsesc într-una din următoarele situaţii: . legislative ori judecătoreşti. 10. . într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire. . o măsuri speciale în cazul unor concedieri colective. Şomerii.cetăţeni români care lucrează în străinătate. sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri. în perioada de suspendare a acestora. nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale. Indemnizaţia de şomaj se acordă. .militarii angajaţi pe bază de contract de muncă.6 Beneficiile acordate în sistemul asigurărilor pentru şomaj În sistemul asigurărilor pentru şomaj se acordă prestaţii ce vizează măsuri pasive cât şi cele active pentru asiguraţi – pe diferite termene – astfel: o indemnizaţia de şomaj. de la data: .Exprimat altfel. .au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni înaintea înregistrării cererii. potrivit legii etc. şomajul este rezultat din faptul că oferta de forţă de muncă activă – aptă de muncă .persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente.cetăţenii români care lucrează în străinătate. De asemenea. în vârstă de minim 18 ani care.. . .au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care. 10. 10.1 Condiţiile pentru naştere si de acordare a dreptului la indemnizaţia de şomaj.sunt înregistraţi la AJOFM în a căror rază teritorială işi au domiciliul sau. . din motive neimputabile lor.nu realizează venituri sau realizează venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj. . au redobândit capacitatea de muncă dar nu au reuşit să se încadreze în muncă. .le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor. ulterior. . management. Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj şi au dreptul să beneficieze de indemnizaţie de şomaj. .le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor.persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă. -funcţionarii publici. la cerere. dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităţii angajatorului.au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau cuantumul acestora este mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată. nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi. . pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România. în condiţiile legii.funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire. Pot fi asigurate în mod facultativ următoarele categorii de persoane: . asociaţi. .sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ în vârstă de 16 ani care.

. .încetării motivului pentru care au fost pensionate.9 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cel puţin 5 ani. indemnizaţia se acordă începând cu data înregistrării cererii. pentru fiecare formă de învăţământ absolvită.. al cărei cuantum reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară. aplicată asupra salariului de bază lunar brut. în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună. în cotă variabilă anual (de circa 1%). Neplata contribuţiilor datorate la termenele prevăzute constituie contravenţie şi se aplică majorări de întârziere respectiv penalităţi în cazul stopajului la sursă a contribuţiilor individuale.încetării contractului individual de muncă raportului de serviciu.data stabilită prin contractul de asigurare pentru şomaj. Indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţii se acordă şomerilor o singură dată. pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate. 10. . . Încălcarea de către angajator a acestor obligaţii. 10. prioritati. . lunară. Angajatorii au obligaţia de a reţine şi de a vira lunar contribuţia individuală a salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Angajatorii care încheie cu persoane fizice convenţii civile de prestări de servicii pentru desfăşurarea unor activităţi nu au obligaţia de a contribui la bugetul asigurărilor pentru şomaj. .3 Obligaţiile angajatorilor privind constituirea fondului de somaj Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la formarea bugetului asigurărilor pentru şomaj. în funcţie de stagiul de cotizare realizat. în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor chenzinal. la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde sunt înregistrate. în cotă cumulată prezentat în cazul angajatorului şi al salariatului.încetării concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani. după cum urmează: . au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj. reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară. neimpozabilă. Persoanele asigurate facultativ în baza contractului de asigurare pentru şomaj. să caute activ un loc de muncă. constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă. 10. aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.7 Măsuri active pentru stimularea ocupării forţei de muncă 10. . Reţinerea de către angajator de la salariaţi a contribuţiilor individuale datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de 3 luni la 6 luni sau cu amendă. . Pentru persoanele asimilate şomerilor.12 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.data stabilită pentru plata chenzinei a doua. în cazul copiilor cu handicap . pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă. Termenul de plată a contribuţiilor asigurărilor pentru şomaj este de cel mult 5 zile de la: . Termenul de maximum 12 luni este termen de decadere din drepturi.1 Completarea veniturilor salariale ale angajaţilor .6.rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs.să se prezinte lunar. Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe perioade stabilite diferenţiat. aplicată asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare. neimpozabilă.6. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj este o sumă fixă. . Indemnizaţia de şomaj se acordă de la data specificată mai sus dacă cererea este înregistrată la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în termen de 30 de zile de la această dată.să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă unde sunt înregistrate. . Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au următoarele obligaţii: . lunară. . în cotă variabilă anual -circa 3%-.să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă unde sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor. dat nu mai puţin de 1 an.expirării perioadei de 60 de zile de la absolvire a instituţiilor de învăţământ. precum si obligaţiile somerilor Durata de acordare a indemnizaţiei de şomaj precum si cuantumul acesteia prezinta modificari frecvente in functie de politicile de ocupare si resursele financiare existente. respectiv 3 ani. .6 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de până la 5 ani.încetării a calităţii de membru cooperator. Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile. indemnizaţia de şomaj se acordă pe 6 luni şi este o sumă fixă.7.mandatului pentru care au fost numite sau alese. dar nu mai târziu de 12 luni.2 Durata acordării si cuantumul indemnizaţiei de şomaj.

în mod complementar se acordă facilitate angajatorilor care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor. beneficiază. proporţional cu numărul de luni neocupate ca o măsură de menţinere a gradului ridicat de ocupare. Demersurile reglementate in cazul concedierilor colective sunt complexe si presupun costuri semnificative cat si unele drepturi speciale de asigurari sociale pentru cei concediati. Persoanele care îşi schimbă domiciliul în condiţiile de mai sus primesc o primă de instalare egală cu şapte salarii minime pe economie.Cuantumul subvenţiei este de 70 la sută din salariul minim pe ţară şi se acordă angajatorilor pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă. servicii de consiliere. . angajatorii vor fi obligaţi să restituie sumele încasate de la stat. din rândul şomerilor. absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ. acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj în cuantum de 30 la sută din indemnizaţia de şomaj. prin legea anuală.scutirea contributiei pentru asigurari de somaj pe perioada somajului tehnic. servicii sau turism. aceştia beneficiază. sau şomeri în vârstă de peste 45 de ani.5 salarii minime. Aceste masuri speciale au in vedere impactul asupra pietei muncii. 10. servicii sociale etc. în baza unor proiecte de fezabilitate. 10. 10.7. Creditul va fi proporţional cu numărul de locuri de muncă înfiinţate.9 Măsuri speciale în cazul unor concedieri colective Aceste măsuri se reglementează în mod special prin acte normative respectiv contracte colective de muncă. În cazul nerespectării obligaţiilor contractuale.servicii publice de refacere şi întreţinere a infrastructurii.8 Acordarea unor facilitati fiscale Facilitatile fiscale acordate angajatorilor in principal cuprind: . .reduceri de fiscalitate pentru zonele defavorizate. să menţină locurile de muncă nou create cel puţin 3 ani. de o sumă lunară în completare. În cazul în care nu-şi respectă obligaţiile contractuale. cel puţin 60 la sută din noii angajaţi să provină din rândul şomerilor. . subvenţia este egală cu salariul minim pe ţară. la solicitarea autorităţilor publice locale. a posibilitatii de reconversie profesionala a celor disponibilizati. subvenţia este egală cu 1. Dacă absolvenţii provin din rândul persoanelor cu handicap. angajatorul va suporta o penalitate egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă neocupat. iar beneficiarii trebuie să îndeplinească unele condiţii: să îndeplinească condiţia de întreprindere mică sau mijlocie. credite în condiţii avantajoase. de reducerea contribuţiei datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj. În cazul în care se angajează. activitatea de bază să se realizeze în producţie. respectiv monoindustriale. consultanta respectiv alte considerente de natura sa asigure mentinerea pacii sociale. .facilitati fiscale acordate de catre autoritatile locale pentru dezvoltarea ocuparii.Persoanele care primesc indemnizaţia de şomaj şi care se angajează cu program normal de lucru. 10. Persoanele care se încadrează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de localitatea în care îşi au domiciliul stabil beneficiază de o primă de instalare. din bugetul asigurărilor pentru şomaj.7.2 Subvenţionarea locurilor de muncă Din bugetul asigurărilor pentru şomaj se pot subvenţiona cheltuielile cu forţa de muncă efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a şomerilor pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale .reduceri de fiscalitate in cazul nevazatorilor. Subvenţiile se acordă cel mult pe 12 luni.3 Credite şi facilităţi pentru angajatori Pentru crearea de noi locuri de muncă se pot acorda.cote de contributii mai reduse in cazul angajarii personalului cu handicap. . plus dobânda aferentă. şi le menţin în activitate cel puţin o perioadă determinată. din momentul angajării şi până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţie de şomaj. egală cu doua salarii minime pe economie. Angajatorii care încadrează absolvenţi sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă ale acestora cel puţin 3 ani. pe durată nedeterminată.

. . .descentralizarea şi monitorizarea acţiunilor cât şi a măsurilor de asistenţă socială. atât în planul autorităţilor teritoriale cât şi a celor centrale.servicii de îngrijire pentru minorii aflaţi în încredinţare sau plasament familial – salarizarea asistentului maternal. astfel: . . . detaşamente de muncă. datorită stării foarte scăzute a nivelului de trai s-au pus în aplicare o serie diversă de forme de prestaţii de asistenţă socială. .indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.servicii de transport – pentru persoane vârstnice. . foşti refugiaţi.alocaţia complementară. alte servicii şi indemnizaţii.indemnizaţia lunară de hrană cuvenită adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA.ajutor rambursabil pentru refugiaţi din alte state . taxe.facilităţi fiscale – deduceri de cheltuieli .subvenţii acordate pentru asociaţii şi fundaţii – cu obiect de activitate prestaţii de asistenţă socială. . aşa cum a fost definit anterior.servicii rezidenţiale de urgenţă – acordate în mod special unor persoane fără adăpost. bani. etc. în strânsă colaborare ale instituţiilor de stat cu cele private. plăţi reparatorii – deportaţi.servicii de facilitare a deplasării .finanţarea unor centre multifuncţionale – de zi . . .ajutoarele băneşti acordate populaţiei cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale. . respectiv pentru deplasarea unor persoane în vederea efectuării unor analize.). articole de îmbrăcăminte.drepturi financiare speciale pentru nevăzători respectiv persoane cu handicap. etc. etc – până la construirea unei adevărate reţele instituţionale de asistenţă socială care pune în aplicare politica instituţiilor statului cât şi ale organizaţiilor non–guvernamentale în domeniul asistenţei sociale. a căror gamă este într-o permanentă diversificare şi întindere.servicii menajere la domiciliu. . . . reparaţii.alte prestaţii specifice – permanente respectiv ocazionale. . etc.ajutorul pentru încălzirea locuinţei.pe plan local (impozite. strămutaţi.servicii de îngrijire a persoanelor cu handicap – salarizarea asistentului personal. în natură respectiv prin servicii în mod independent sau complementar cu celelalte sisteme de asigurări sociale . . . de la simple acţiuni de caritate – distribuire de cadouri constând în alimente. revoluţionari. sistemul de asistenţă socială oferă prestaţii în bani.CAPITOLUL XI UNELE ASPECTE CE DEOSEBESC SISTEMELE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE CEL DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ DIN ROMÂNIA Ca parte componentă a sistemului de protecţie socială din România. Sistemul de asistenţă socială se bazează pe: . .finanţarea unor lucrări de construcţii. .participarea activă. .deschise pentru persoane vârstnice.finanţarea unor instituţii socio – medicale care desfăşoară activităţi de îngrijire social -medicale. etc. . de susţinere pentru familia monoparentală.imigranţi.alocaţia de stat pentru copii.venitul minim garantat. respectiv 3 ani. . tratatmente.alocaţia pentru căsătorie respectiv copiii nou-născuţi. Pentru înţelegerea corectă a sistemului de asistenţă socială redăm mai jos câteva prestaţii reprezentative.accesarea unor posibile programe europene.program accesor – acordarea unor dispozitive şi echipamente necesare persoanelor cu dizabilităţi pentru a se putea deplasa. . .asistenţa socială a persoanelor vârstnice . . încălţăminte. .acordarea unor prestaţii ce privesc cantina socială.ajutoare financiare ocazionale cât şi de urgenţă. etc.indemnizaţii acordate potrivit unor legi speciale – IOVR. În perioada imediat următoare evenimentelor din Decembrie 1989. . Gama şi dimensiunea prestaţiilor sunt generate de nevoile generate de realitatea socio – economică la un moment dat care produc efecte asupra unor persoane în mod individual sau grupuri de persoane aflate în situaţii defavorizate. amenajări şi modernizări ale instituţiilor de asistenţă socială şi medico-socială.

. . .inclusiv prin înfiinţarea unor noi instituţii deconcentrate la nivel teritorial . Furnizorii privaţi de servicii sociale sunt: . menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar.alături de autorităţile locale şi de asistenţă socială comunitare precum şi ale organizaţiilor nonguvernamentale.Filialele şi sucursalele instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare.Serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local – ex: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASCP). etc. Furnizorii publici de servicii sociale sunt: . judeţean sau local – Agenţia de Plăţi Prestaţii Sociale. are responsabilitatea creării. Aceste instituţii medico – sociale prestează servicii sociale propriu – zise cât şi cele medicale de prevenţie şi curativă pentru bolnavii cronici internaţi. cultele religioase şi alte forme organizate ale societăţii civile.Persoane fizice autorizate în condiţiile legii. Furnizorii privaţi de servicii sociale prestează servicii de asistenţă socială potrivit statutului lor de funcţionare şi în limita activităţilor acreditate de către instituţiile publice competente. . Furnizorii publici de servicii sociale sunt instituţii responsabile de punerea în aplicare a strategiilor şi politicilor în domeniul asistenţei sociale.Instituţiile publice care au constituite compartimente care prestează servicii care fac parte din sistemul de asistenţă socială – Autoritatea Judeteana de Sănătate Publică.Serviciile de îngrijire social-medicale sunt acele servicii care se acordă persoanelor aflate în situaţia de a nu se putea autoîntreţine din cauza unor probleme de ordin social respectiv medical. din subordinea consiliilor judeţene. Administraţia Socială Comunitară(ASCO). având scopul prioritar de a menţine integrarea socială a persoanei în mediul propriu de viaţă. Inspecţia Socială. Sistemul de securitate-protecţie socială din România are în structura sa componenta asistenţei sociale ca una foarte dinamică prin amploarea gamei prestaţiilor noi ce au fost promovate la nivelul reglementărilor legislative cât şi a oportunităţilor de finanţare create inclusiv prin programele sociale finanţate de Uniunea Europeană cât şi cele naţionale respectiv locale – de stat sau private.Alte servicii publice specializate la nivel regional. Furnizorii de servicii sociale pot organiza şi acorda servicii sociale numai dacă sunt acreditaţi şi evaluaţi în mod periodic de către instituţiile publice cu competenţe în domeniul asistenţei sociale . familial şi comunitar. fiind internate în instituţii cu aceste destinaţii. etc. . în funcţie de nevoile sociale identificate. organizat la nivel teritorial... Participarea autorităţilor centrale . din subordinea autorităţilor locale. Casa Judeţeană de Pensii. Serviciul public de asistenţă socială. etc. dovedesc solidaritatea şi determinarea partenerilor în asigurarea unei protecţii sociale reale şi de consolidare a unui sistem cu rezultate remarcabile în domeniul.Asociaţiile şi fundaţiile. comparabile cu sistemele cele mai dezvoltate ale ţărilor din UE.

precum şi integrarea socială a acestora.asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii şi cel al accidentelor de muncă şi boli profesionale. . .urmăreşte încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. . (CNP) .furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat. – sistemul asigurărilor sociale de stat. Finanţează sau cofinanţează proiecte care pun în practică strategia guvernamentală în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.securitatea şi sănătatea în muncă –relaţiile de muncă.certifică anual stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat. . . . Evaluează prin propriile comisii de expertiză medicală. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). persoanele cu handicap. Pentru realizarea obiectivelor sale. DE STAT ŞI PRIVATE Responsabilitatea funcţionării sistemului de protecţie socială revine aproape tuturor organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. .CAPITOLUL XII PRINCIPALELE INSTITUŢII CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR SOCIALE.Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării profesionale.administrează bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj. îndrumarea şi controlul activităţii de protecţie a persoanelor cu handicap. al egalităţii de şanse. stabilind programe individuale de protecţie specială. care administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. .ocuparea forţei de muncă – şomaj. .face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru şomaj. .organizează servicii de ocupare a forţei de muncă. Este instituţia publică autonomă de interes naţional. recuperare şi integrare în muncă. Propune proiecte de programe de colaborare cu organismele guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi din străinătate şi urmăreşte realizarea programelor aprobate. Obiectivele principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt: .Aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă.alte domenii ce vizează relaţiile internaţionale în domeniul muncii şi securităţii sociale etc. .asigurările sociale de stat – pensii. Principalele atribuţii ale CNPAS : .accidentele de muncă şi boli profesionale.îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). . în conformitate cu principiile şi normele internaţionale.asistenţă socială şi politicile familiale – probelmatica persoanelor cu handicap. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap elaborează şi supune aprobării ministrului strategia guvernamentală în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap. cu personalitate juridică. .furnizează Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. .asigură evidenţa stabilirea şi plata prestaţiilor drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional pe baza codului personal de asigurări sociale. .aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte. Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) ce vizează următoarele domenii mai importante: . . adulţi şi minori. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are următoarele atribuţii principale: . .îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) – organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea MMFPS se realizează coordonarea. Cele mai numeroase atribuţii în activitatea de asigurare şi protecţie socială le are Ministerul Muncii .Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale.

în principal. de interes naţional. în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă a forţei de muncă. . de drept public. medic dentist. următoarele atribuţii: . . Colegiul Medicilor Dentişti din România (CMDR). suspendarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor de pensii. Consiliul Economic şi Social (CES) Pentru îndeplinirea rolului consultativ în soluţionarea problemelor din domeniul său de competenţă are. în principal. . . autonomă. apărute între parteneri sociali. servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă. activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii private.are rol consultativ. .elaborează criteriile privind calitatea serviciilor medicale acordate asiguraţilor şi participă la controlul respectării acestora. . Colegiul Medicilor din România (CMR). Pe lângă CNAS funcţionează experţi pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative. în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel naţional. apolitice. investiţiile fondurilor de pensii private. prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi informarea acestuia. cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat. supraveghează şi controlează activitatea sistemului de pensii private. inclusiv de natură administrativă sau financiară. .ca profesii liberale de practică publică autorizată.este consultat obligatoriu de către iniţiatorii proiectelor de acte normative şi ai proiectelor de programe şi strategii nematerializate în proiecte de acte normative. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) CNAS este instituţie pub. . Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritatea administrativă. administratorilor.implementează programe finanţate din Fondul Social European.controlul activităţii din sistemul de pensii private.adoptarea oricăror măsuri. . precum şi de celelalte activităţi ale acestuia. moaşe . . cu personalitate juridică. procedura şi condiţiile de instituire şi de revocare a măsurii de supraveghere specială. în condiţiile legii. . coordonează. . CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate şi are în subordine casele de asigurări de sănătate judeţene. Activitatea Comisiei are drept scop protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor. Colegiul Medicilor are prin lege stabilite următoarele atribuţii şi responsabilităţi în domeniul asigurărilor sociale de sănătate: .controlul constituirii şi virării de către angajator a contribuţiei la fondurile de pensii private. care prejudiciază interesele participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii private. alte aspecte ale reglementării şi supravegherii prudenţiale a fondurilor de pensii private. care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar. în domeniul autorizării. controlului şi supravegherii profesiilor . precum şi desemnarea consiliului de supraveghere specială şi atribuţiile acestuia. dezvoltarea dialogului social şi a solidarităţii sociale. aflată sub controlul Parlamentului României.elaborează ghiduri şi protocoale de practică medicală.emiterea de norme privind sistemul de pensii private.supravegherea prudenţială şi asigurarea unei bune funcţionări a sistemului de pensii private. Colegiul Farmaciştilor din România (CFR) şi Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR) Acestea sunt organisme profesionale. fără scop patrimonial. conturile şi plata drepturilor cuvenite. . . precum şi în realizarea.organizează.participă la acreditarea personalului medical. Comisia reglementează. depozitarilor şi auditorilor financiari.medic. plată şi evidenţă a ajutoarelor. împotriva administratorilor ori membrilor organelor de conducere ale acestora în scopul prevenirii sau remedierii oricăror situaţii. alocaţiilor şi indemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Comisia are. următoarele atribuţii: .. contribuţiile. din domeniul său de competenţă.orientează persoanele neîncadrate în munca şi mediază între acestea şi angajatorii din ţară. prestează şi finanţează. înregistrarea şi funcţionarea fondurilor de pensii private şi a administratorilor. promovarea.propune proiecte de acte normative în domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă.verificarea organizării. farmacist. cu personalitate juridică.autorizarea.acordarea. asistent medical. participanţii la fondurile de pensii private. autonomă. evidenţierii şi administrării separate a activelor şi pasivelor fiecărui fond de pensii private de cele ale administratorului. Ca principală organizaţie profesională. .elaborează criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor şi urmăreşte respectarea acestora. în stabilirea strategiilor şi politicilor economice şi sociale. .organizează serviciile de stabilire.

înglobând acum şi aspecte sociale. CES emite puncte de vedere şi recomandări.2 Coordonarea sistemelor de asigurări sociale România – Uniunea Europeană Problematica coordonării prevederilor legislaţiilor privind securitatea socială este strâns corelată cu exercitarea dreptului de liberă circulaţie a lucrătorilor. în consecinţă. precum şi de a rămâne pe teritoriul unuia din acestea după ce o persoană a desfăşurat o activitate . Ca urmare a extinderii. Aspectele reţinute în evaluarea candidaturilor transced dimensiunea economicului şi a politicului. Această libertate se defineşte prin dreptul de a răspunde la oferte privind locul de muncă. a crescut şi. 13. Este competenţa dreptului intern din fiecare ţară membră UE să stabilească tratamentul de protecţie socială-securitate socială aplicat cetăţenilor săi cât şi străini pe teritoriul său naţional de asemenea să reglementeze modul de tratare a situaţiilor care pot să apară pentru cetăţenii proprii pe teritoriul unei ţări străine. ca lucrători migranţi sau într-o altă calitate (ca de exemplu cea de refugiat) ei sunt expuşi unor riscuri sociale. necesitatea unei reforme fundamentale. a unei simplificări şi modernizări a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate socială ale statelor membre. atunci când oamenii circulă legal dintr-o ţară în alta. Rezultă că. situaţii de natură să îi situeze într-o poziţie dezavantajoasă din punct de vedere social. inclusiv a României. Experienţa noilor state membre. tot mai multe astfel de cazuri au ajuns în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg. la nivelul Uniunii Europene. În urma acestor sesizări. libera circulaţie în sine nu are valoare dacă modalităţile sale concrete de aplicare nu includ şi dimensiunea socială a acestei libertăţi. cât şi fundamentele. realizarea pieţei unice. a capitalului şi a persoanelor. aducând însă. după dispoziţiile referitoare la libera circulaţie a mărfurilor şi în corelaţie cu libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor. de a se deplasa în acest scop pe teritoriul statelor membre pentru a desfăşura o activitate. dobândită în cursul procesului de negociere a capitolului privind „libera circulaţie a persoanelor” şi a capitolului „politica socială şi de ocupare a forţei de muncă”. cum ar fi îmbolnăvirile sau pierderea capacităţii de muncă. de modul în care se reuşeşte să se răspundă acestei provocări. În acest context.1 Aspecte generale Actualul proces de extindere este fără precedent în istoria Uniunii Europene atât în ce priveşte obiectivele. oferă tot atâtea motive de aprofundare a investigaţiei şi studiului dreptului comunitar al securităţii sociale care să conducă la identificarea măsurilor de politică naţională necesare pentru a îndeplini cerinţele aderării. în acelaşi timp. Uniunea Europeană nu poate fi în realitate ce se doreşte. ori de patronatele şi sindicatele reprezentative asupra unor stări de fapt. fără componenta socială. ce a instituit Comunitatea Economică Europeană. . Libera circulaţie a lucrătorilor este reglementată de Tratatul de la Roma. a demonstrat că libera circulaţie nu poate fi înţeleasă ca o migraţie necontrolată. De cele mai multe ori. integrării. în articolele 48-49. CAPITOLUL XIII UNELE ASPECTE PRIVIND ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI IMPLICAŢIILE ACESTORA ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE 13. tot mai pregnant. printre cele 31 de capitole negociate se numără şi cele din domeniul social.. Un conflict între diferitele sisteme legislative naţionale cu privire la aceste delimitări poate duce la divergenţe şi poate genera dificultăţi suplimentare pentru persoanele care se deplasează dintr-un stat în altul. legătura dintre asigurarea şi protecţia socială şi extinderea Uniunii Europene este definită în primă instanţă. a serviciilor. Astfel. evoluţii sau evenimente economico-sociale de interes naţional. cu efecte negative asupra atingerii principalului deziderat şi procesului de construcţie europeană.se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică. unde acquis-ul comunitar este strâns legat de una din cele 4 libertăţi fundamentale ce stau la baza creării pieţei unice: libera circulaţie a bunurile. În aceste condiţii s-a făcut simţită. ale cărei decizii au amplificat complexitatea legislaţiei comunitare în materia coordonării securităţii sociale. Aspectele prezentate. Uniunea Europeană a cuprins state cu sisteme de asigurări sociale diverse iar riscul conflictelor care pot apare între prevederile mai multor tipuri de legislaţie naţională de asigurări sociale. la sistemul comunitar de reguli de coordonare a sistemelor de securitate socială. Aşadar. menţionăm capitolul 13 al acquis-ului comunitar „Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă” şi capitolul 2 „Libera circulaţie a persoanelor”. ci ca una reglementată prin dispoziţii legislative şi administrative. însoţită de prevederi care să garanteze menţinerea unor prestaţii sociale de bază obţinute în statul de reşedinţă. un plus de claritate în interpretarea anumitor prevederi.

care desfăşoară activitate în România trebuie să beneficieze de o protecţie socială adecvată. se are în vedere respectarea unor principii.Deci. .plata de prestaţii persoanelor rezidente pe teritoriile statelor membre”.instituţiile competente din fiecare stat membru. angajare sau domiciliu. privind coordonarea sistemelor de securitate socială. deseori. se urmăreşte coordonarea prevederilor legislaţiilor privind securitatea socială. a oricărei perioade luate în considerare de către diferite legislaţii naţionale. cât şi cetăţenii străini. . Aşadar.nediscriminarea bazată pe cetăţenie (egalitatea de tratament).cumularea perioadelor de asigurare. Acest Regulament va deveni efectiv numai după adoptarea. prestaţiile de boală şi maternitate accidente de muncă şi boli profesionale etc. Conform legislaţiei statelor membre. în 1971 şi respectiv. Regulamentele 1408/71/CEE şi 574/1972/CEE în viitorul apropriat. articolul 51 al Tratatului CEE instituie două principii comunitare în domeniul securităţii sociale. aşadar. din 29 aprilie 2004. hotărând în unanimitate. de dreptul de a se deplasa în mod liber pe teritoriul ţărilor membre pentru a căuta un loc de muncă. în baza cărora se organizează coordonarea sistemelor de securitate socială: . lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în spaţiul comunitar şi Regulamentul nr. remunerare şi celelalte condiţii de muncă şi angajare .574/1972/CEE care stabileşte procedura de aplicare a primului. de care am amintit. Cadrul legislativ la nivelul Uniunii Europene Uniunea Europeană a realizat un pas important în crearea celui mai eficient şi cuprinzător sistem de protecţie socială a lucrătorilor migranţi prin adoptarea. plata indiferent de reşedinţă. dar acestea devin permeabile în corelarea cu celelalte sisteme de securitate socială. Libertatea de circulaţie acordată de legislaţia comunitară muncitorilor şi lucrătorilor independenţi şi familiilor lor ar fi fost lipsită de multe din efectele sale dacă aceştia. statelor membre li se cere să abolească orice discriminare între lucrători bazată pe naţionalitate. apatrizi sau refugiaţi.1408/71/ CEE privind coordonarea sistemelor de securitate socială aplicabile salariaţilor. În perspectiva integrării României în UE. Regulamentul nr. atât acordarea beneficiilor sociale. cât şi cuantumul acestora depind de numărul şi valoarea contribuţiilor către instituţia responsabilă pentru securitatea socială/asigurările sociale în statul respectiv.883/2004 al Parlamentului şi Consiliului European. . libera circulaţie presupune de la început că lucrătorul care se deplasează răspunde unei oferte efectiv făcute cu privire la un loc de muncă. . când vor fi înlocuite de un nou instrument comunitar. lucrătorul străin rezident al ţărilor Uniunii Europene va trebui să beneficieze de prestaţii sociale în aceleaşi condiţii ca şi naţionalii. este necesar ca atât cetăţenii români. Acordarea prestaţiilor este. bătrâneţe (limită de vârstă). asigurarea socială în statul de angajare. în beneficiul lucrătorilor migranţi: „Consiliul. în acest scop. în caz de deces. exercitându-şi acest drept. condiţionată de rezidenţa solicitantului în statul responsabil pentru plata acestora.nesuprapunerea prestaţiilor. Dincolo de regulile de coordonare Regulamentul 1408/71/CEE instituie patru principii. evitarea dublei asigurări. indiferent de teritoriul pe care el rezidează. va institui un sistem care să permită lucrătorilor migranţi şi celor dependenţi de ei: . Având în vedere această situaţie. totalizarea perioadelor de asigurare pentru a beneficia de prestaţii sociale ( mai cu seama în cazul în care acordarea acestora presupune un stagiu minim de cotizare). Nu este vorba. va adopta în domeniul securităţii sociale. . În această privinţă. care lucrează în străinătate în special cei din UE. pentru obţinerea şi menţinerea dreptului la prestaţii ca şi pentru calculul acestora. 1972. la nivelul Uniunii Europene. Regulamentul nr.51. nu vizează elaborarea unui sistem autonom de securitate socială propriu lucrătorilor migranţi. a procedurilor de aplicare. Conform dispoziţiilor art. Soluţionarea acestor probleme face necesară însă coordonarea sistemelor de asigurări sociale şi asigurarea unei baze legale corespunzătoare. Coordonarea regimurilor de securitate socială.plata indiferent de reşedinţă. dintre care menţionăm: prestaţiile de invaliditate. Regulamentul 1408/71/CEE cuprinde şi unele prevederi speciale referitoare la diferitele categorii de prestaţii.documentele necesare a fi înaintate şi formalităţile. precum: egalitatea de tratament. a două instrumente juridice complexe: Regulamentul nr. ar fi riscat să piardă prestaţiile privind asigurările sociale obţinute în statul de reşedinţă. ce trebuie îndeplinite de către persoanele care doresc să obţină prestaţii. măsurile necesare pentru stabilirea liberei circulaţii a lucrătorilor. . Ca un corolar al acestei libertăţi. cu privire la angajare. Sistemele naţionale subzistă.totalizarea. la propunerea Comisiei.574/72/CEE din 21 martie 1972 privind procedurile de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE prevede: . în scopul evitării instituirii de obstacole pentru libera circulaţie a forţei de muncă.

flexibil şi dinamic. Aceste instituţii naţionale asigură compatibilitatea şi armonizarea sistemelor naţionale. cu toate ca atat gama prestatiilor cat si nivelul lor sunt considerate ca insuficiente. . de priorităţile individuale şi colective legate de calitatea vieţii. .plata prestaţiilor se efectuează de către statul de domiciliu. fiecare ţară membră are o anumită specificitate privind organizarea şi conducerea sistemelor proprii de securitate socială. Albania.. inclusiv dezvoltarea gamei prestaţiilor sociale.subliniindu-se că majorarea cheltuielilor bugetare. una din preocupările de maxima importanta în cadrul Uniunii Europene o reprezintă politica socială. în prevenirea şi combaterea sărăciei. Analizând modul de organizare. un subiect important al dezbaterilor în statele din întreaga europă îl constituie problemele legate de creşterea economică lentă. asupra finanţării lor şi.F. Coreea. de raporturile ocupaţionale formate. România.egalitatea de tratament. . îmbătrânirea populaţiei etc. persistenţa şomajului înalt. Turcia. Libia. pe care se bazează aceste tipuri de acorduri sunt: . fără exportul acestora. obligatorie) este considerată a fi prea costisitoare. Acordurile şi Aranjamentele Administrative au fost încheiate în scopul realizării unei protecţii sociale pentru cetăţenii ţărilor în cauză bazată pe principiul reciprocităţii bilaterale în domeniul pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale au fost negociate având drept model regulamentele comunitare în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială. demonstrează că această legislaţie este compatibilă cu cea europeană în general şi cu cea referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială. Acorduri bilaterale de asigurări sociale încheiate de România În prezent.3 Tendinţe şi perspective în perfecţionarea instituţiilor de asigurări sociale de stat în lumea contemporană În ultima perioadă.condiţiile pentru rambursarea prestaţiilor acordate de o instituţie a unui stat membru în numele unei instituţii dintr-un alt stat membru.stabilirea prestaţiilor pe baza unui singur sistem public de asigurare.S.detalii în legătură cu supravegherea administrativă şi medicală. Pe de o parte. de modul de percepere a bunăstării sociale.P. funcţionare cât şi performanţele diferitelor sisteme de asigurare şi protecţie socială din UE se poate concluziona că. care au abordat problematica protecţiei-securitatii sociale este reflectată cu precadere această preocupare . de solidaritatea capacităţii instituţionale. fiecare ţară comunitară are o anumită specificitate determinată de tradiţii istorice. statele membre şi instituţiile europene depunând eforturi permanente pentru o abordare complexă a acestei problematici şi pentru modernizarea sistemelor de protecţie socială. asupra instituţiilor implicate în activitatea de asigurări sociale. permiţând astfel aplicarea acestora după aderarea României la Uniunea Europeană. Aceste elemente exercită o puternică presiune asupra sistemelor de protecţie socială.D. îndeosebi. În concluziile Consiliului Europei. în special. R. Cadrul legislativ din România Cadrul legislativ românesc din domeniul asigurărilor sociale şi securităţii sociale. sunt aduse în discuţie mai multe aspecte legate de rolul şi scopul protecţiei sociale în ţările europene. 13. schimbarea modelelor şi tiparelor . în domeniul pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale. Marea majoritate a europenilor privesc protecţia socială ca pe o realizare majoră a societăţii moderne şi este privită ca un mijloc important de menţinere a păcii şi al coeziunii sociale. Totodată. asigurarea socială (publică. Instituţii naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene cu atribuţii în securitatea socială În scopul realizării unei protecţii sociale adecvate pentru cetăţenii proprii al fiecărei ţări membre UE . aplică acorduri bilaterale cu următoarele state: statele fostei URSS. Maroc. Peru. mai ales. drept consecinţă. etc.. respectând prevederile directivelor şi regulamentelor de coordonare comunitare în domeniul securităţii sociale. Totodată trebuie remarcat faptul că la baza acestor sisteme de protecţie socială stau resursele mobilizate şi alocate pe fondul unei dezvoltări economice şi a unor politici sociale consecvente pe termen scurt şi lung. Algeria. în special pentru costul forţei de muncă. . Pe de altă parte. De aceea. . astfel încât acestea să răspundă pozitiv cerinţelor unui sistem economic şi social. conformă cu prevederile regulamentelor 1408/71/CEE şi 574/72/CEE. Aceasta înseamnă că sistemelor de protecţie socială li se cere să joace în continuare un rol important în ceea ce priveşte integrarea în societate a tuturor rezidentilor şi în mod special pe piaţa muncii a celor in varsta activa de munca prevenind ameninţarea de excludere sociala. o povară prea grea.Iugoslavia. prin intermediul CNPAS. se recunoaşte succesul incontestabil al sistemelor europene de protecţie socială în susţinerea nivelului de trai al populaţiei şi.atribuţiile consiliului de audit. Principiile coordonării. statele desprinse din R. cât şi a celor migranţi împreună cu familiile acestora.cumularea perioadelor de asigurare.

Pensii sigure şi viabile” Obiectivele şi principiile urmărite trebuie să aibă la bază echitatea şi coeziunea socială prin: . Problemele cu care se confruntă sistemele de pensii din ţările europene au un orizont de timp pe termen lung dar. Reformele trebuie să garanteze că sarcinile fiscale pentru pensiile sunt fixate la un nivel echilibrat şi corespunzător care să nu ducă la efecte negative asupra puterii de cumpărare a populaţiei. . Sistemele de pensii ar trebui să cuprindă un element de redistribuire favorabil persoanelor cu posibilităţi mici de afirmare pe piaţa muncii cum ar fi cazul persoanelor care asigură îngrijirea copiilor. a sistemului de pensii. prin stimularea participării şi ameliorării situaţiei lor pe piaţa muncii – prin promovarea egalităţii de şanse. dar care să nu afecteze stabilitatea bugetară sau să reprezinte o povară excesivă asupra generaţiilor viitoare sau asupra pieţei muncii. Amânarea ieşirilor la pensie va trebui să se concretizeze într-o creştere a pensiei. .Păstrarea caracterului adecvat al pensiilor sistemele de pensii. fonduri colective de pensii cu capitalizare administrate privat. Din documentele UE rezultă necesitatea unei îmbinări corespunzătoare între cele trei componente ale sistemelor de pensii.Asigurarea echităţii între generaţii. în care scop s-au promovat şi se promovează măsuri adecvate de fiecare ţară.Garantarea unei finanţări publice sănătoase şi viabile. Forurile de conducere comunitare consideră că reforma sistemelor de protecţie socială trebuie să aibă în vedere „Evoluţia în viitor a protecţiei sociale într-o perspectivă pe termen lung.Sistemele de pensii să fie favorabile egalităţii între bărbaţi şi femei. . . ca şi a altor persoane în dificultate. pentru a se evita apariţia în viitor a unor mari dezechilibre financiare şi înrăutăţirea stării sociale a pensionarilor. pe plan european. –are în vedere faptul că nimeni n-ar trebui să fie exclus din sistemele de pensii din cauza veniturilor scăzute sau a unui risc nefavorabil.Menţinerea unui echilibru între drepturi şi datorii.societăţii contemporane şi cerinţele financiare ale integrării economice europene conduc inevitabil la necesitatea unei reforme generale. eforturile necesare pentru depăşirea efectelor îmbătrânirii demografice ar trebui să fie împărţite echitabil între generaţiile active (salariaţi şi agenţi economici) şi generaţiile de pensionari.Întărirea elementului de solidaritate a sistemelor de pensii. a persoanelor cu handicap. . . ar trebui să permită persoanelor la bătrâneţe să rămână autonome sub aspect financiar şi. fonduri de pensii facultativ administrate privat astfel încât ele să răspundă cât mai bine conţinutului modelului social european. sisteme publice. se impune ca măsurile de reformă să fie aplicate în prezent. în limite rezonabile. prestaţiile să fie în strânsă corelare cu nivelul contribuţiilor la sistemele de pensii. Sistemele de protecţie socială trebuie să asigure beneficiarilor un venit adecvat şi sigur. să-şi menţină nivelul de trai pe care l-au atins în cursul vieţii active.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful