Noțiuni fundamentale ale psihologiei

• • • • • • • • • •

Afectivitate Aptitudini Atenție Comportament Condiționare Conștiință Creativitate Cunoaștere Deprinderi Traumă

• • • • • • • • •

Emoție Factori de personalitate Gândire Imaginație Instincte Inteligență Limbaj Memorie Motivație

• • • • • • • • •

Nevroză Percepție Psihometrie Psihoză Reprezentare Stress Senzatie Suflet Voință

PROCESE COGNITIVE DE BAZA PROCESE COGNITIVE SENZORIALE
Proces cognitiv senzorial = proces de prelucrare mentală a informaţiilor pe care le recepţionăm prin intermediul simţurilor noastre.

A. Senzaţiile
Ce sunt senzaţiile? Senzaţiile sunt procese cognitive senzoriale elementare care reflectă însuşirile concrete ale obiectelor într-o manieră nestructurată, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Dicţionar: Stimul = factor (imagine, sunet etc.) ce acţionează asupra organelor de simţ. Analizator senzorial = ansamblu structural-funcţional format din organul de simţ cu celulele receptoare, căile nervoase de conducere a influxului nervos şi creier; analizatorul senzorial asigură producerea senzaţiilor Caracteristici ale senzaţiilor 1) Calitatea – proprietatea senzaţiilor de a fi vizuale, auditive, olfactive etc. 2) Intensitatea – depinde de: intentsitatea stimulului, integritatea organului de simţ, semnificaţia stimulului, starea de oboseală. 3) Durata – corespunde cu durata acţiunii stimulului. Perioada de latenţă = interval de timp (miimi de secundă) scurs între începutul stimulării şi producerea senzaţiei Imaginea consecutivă = imaginea ce persistă câteva miimi de secundă după încetarea acţiunii stimulului. 4) Tonalitatea afectivă – proprietatea senzaţiilor de a se asocia cu stări emoţionale (pozitive sau negative) 5) Valoarea informaţională – proprietatea senzaţiilor de a ne informa, de a reflecta însuşiri ale obiectelor Legile senzaţiilor 1. Legea intensităţii Se referă la faptul că între intensitatea senzaţiei şi intensitatea stimulului există o legătură semnificativă. În cadrul unor experimente de laborator s-a constatat că pentru a putea produce o senzaţie specifică un stimul trebuie să atingă o anumită intensitate, numită prag minim absolut. Pragul minim absolut: intensitatea minimă pe care trebuie să o atingă un stimul pentru a produce o senzaţie specifică. Pragul maxim absolut: intensitatea maximă pe care o poate avea un stimul pentru a mai putea produce o senzaţie specifică. Dacă acest prag este depăşit, fie nu mai avem senzaţii specifice, fie avem senzaţii de durere. Pragul diferenţial: intensitatea minimă ce trebuie adăugată la intensitatea iniţială a stimulului pentru a produce o nouă senzaţie.

1

cât şi însuşirile neesenţiale ale obiectelor (semne particulare. proprietăţi sonore. dar important. o persoană nevăzătoare. 2 . Dacă stimulul este însă unul puternic (de exemplu zgomotul repetat produs de un ciocan). în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. mărime. atunci când ne este foame recepţionăm foarte uşor mirosul unei pâini calde.). va avea auzul şi simţul tactil mai dezvoltate. 3. 4. compensând parţial incapacitatea de a vedea.Între pragul minim absolut şi sensibilitate există o relaţie invers proporţională: cu cât pragul minim este mai mic (cu cât stimulii pe care îi putem recepţiona au o intenstitate mai mică). corpului. Caracteristici ale percepţiilor 1) apar numai în relaţia directă cu obiectul. cu atât sensibilitatea noastră este mai mare! 2. 5) au un rol major în adaptarea individului la mediu. chiar dacă brutăria se află la o distanţă considerabilă de noi). de exemplu când consumăm iniţial un aliment foarte dulce. mai clar). după care consumăm un aliment foarte acru). setea) De durere Proprioceptive (postura capului. tactile şi termice Organice (foamea. de exemplu contrastul cromatic dintre alb şi negru) sau succesiv (un stimul îl precede pe celălalt. distinctive). temperatura obiectelor Scăderea concentraţiei de nutritive Leziuni. Legea compensaţiei Se referă la faptul că atunci când un analizator senzorial este slab dezvoltat sau lipseşte. semnificativ pentru persoană este foarte bine recepţionat de către aceasta (de exemplu. Dacă stimulul care acţionează repetat este unul slab (de exemplu ascultare unei întâmplări povestite în şoaptă). 4) durata şi intensitatea percepţiilor corespund cu durata şi intensitatea stimulului. ceilalţi analizatori se dezvoltă supimentar şi îi preiau funcţiile. Legea semnificaţiei Se referă la faptul că un stimul cu intensitate scăzută. forma. membrelor) Kinestezice (mişcare) stimul Unde luminoase (electromagnetice) Unde sonore Particule de substanţe volatile Substanţe solubile (alimente) Textura. De exemplu. Legea adaptării Se referă la modificarea sensibilităţii analizatorului sub acţiunea repetată a unui stimul. atunci sensibilitatea scade (aproape că nici nu mai recepţionăm stimulii de o instensitate mai scăzută. Constrastul poate fi simultan (cei doi stimuli sunt prezenţi în acelaşi timp. cum ar fi un ciocănit în uşă). tulburări funcţionale substanţe organ de simţ / receptori Ochi Urechi Nas Limbă Piele Receptori interni Receptori de durere (algoreceptori) Receptori interni Tensiunea musculară Tensiunea musculară Receptori interni B. Legea contrastului senzorial Se referă la evidenţierea reciprocă a doi stimuli cu caracteristici contrare. culoare. olfactive etc. atunci sensibilitatea creşte (începem să auzim mai bine. 3) apar aici şi acum. gustattive. compensând astfel deficienţa. Tipuri de senzaţii senzaţii Vizuale Auditive Olfactive Gustative Cutanate . 2) reflectă atât însuşirile esenţiale (formă. Percepţiile Ce sunt percepţiile? Percepţiile sunt procese cognitive senzoriale mai complexe care reflectă însuşirile concrete ale obiectelor într-o manieră structurată. 5.

chiar dacă este perceput din poziţii diferite. Constanţa culorii: obeictul este perceput ca având aceeaşi culoare. chiar dacă se Modifică distanţa de la care este percepem. pe baza experienţei anterioare) INTERPRETAREA – stabilirea semnificaţiei obiectului perceput. 2) redau în mod integral şi simultan toate informaţiile semnificative despre obiect ( nu doar acele informaţii ce pot fi percepute din poziţia pe care o avem faţă de obiectul respectiv). • • • Constnţa mărimii: obiectul este perceput ca având aceeaşi mărime. dar semnificative pentru scopurile persoanei.Etapele procesului perceptiv I. III. Legile percepţiei 1. selectăm însuşirile esenţiale ale obiectelor şi construim schema mentală a acestora (reprezentarea). Tipuri de percepţii: vizuale. de mişcare (kinestezice). Reprezentările Ce sunt reprezentările? Reprezentările sunt procese cognitive senzoriale ce reflectă însuşirile concrete ale obiectelor. în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor Caracteristici ale reprezentărilor 1) reflectă doar însuşirile semnificative ale obiectelor şi fenomenelor. Legea semnificaţiei: obiectele importante. kinestezice etc. în acest moment asociem şi câte un cuvânt fiecărei reprezentări. DETECŢIA – sesizarea stimulului şi orientarea atenţiei asupra acestuia DISCRIMINAREA – detaşarea stimulului de fond şi recunoaşterea caracteristicilor sale distinctive IDENTIFICAREA – recunoaşterea obiectului (încadrarea sa într-o categorie. auditive. Legea selectivităţii: atunci când un obiect este perceput. Legea structuralităţii: în structura imaginii unitare însuşirile care comunică cea mai mare cantitate de informaţii ocupă primul plan şi sunt cel mai bine percepute. II. 2. Atunci când rostim cuvântul barcă de exemplu. obiecte imposibile. obiectele percepute îşi conservă proprietăţile. Limbajul joacă un rol important şi în accesarea reprezentărilor. precis. Iluziile perceptive Iluziile perceptive sunt percepţii deformate ale obiectelor. 3. orientată spre un scop şi organizată. fizicii • elementelor de fond Tipuri de iluzii perceptive: optico-geometrice. ele constituind câmpul perceptiv. IV. Legea constanţei perceptive: dacă se produc (în anumite limite) modificări ale condiţiilor de percepere. cutanate. prin urmare limbajul joacă un rol important în formarea reprezentărilor. chiar dacă se schimbă condiţiile de luminozitate. olfactive. Ele apar datorită: • efectului de contrast • încălcării principiilor logicii. semnificative pentru persoană sunt mult mai repede şi mult mai bine percepute. într-o manieră unitară dar schematizată. Observaţia şi spiritul de observaţie • • Observaţia – activitatea perceptivă intenţionată. 4. Cum se formează reprezentările? • • La început percepem obiectele şi fenomenele. 5. în timp ce toate celelalte însuşiri sunt reflectate mai vag. Spiritul de observaţie – calitatea de a percepe detalii mai puţin evidente. în schimb celelalte elemente care îl înconjoară sunt reflectate mai slab. 3) obiectul reflectat prin reprezentare este desprins de contextul în care odată a fost perceput. matematicii. Legea integralităţii : obiectul perceput este reflectat în totalitatea însuşirilor sale (ca un întreg). gustative. Cu ajutorul gândirii. prin urmare. ne activăm reprezentarea mentală a obiectului 3 . Reprezentarea odată formată este stocată în memorie. senzaţiile şi percepţiile reprezintă sursele informaţionale ale reprezentărilor. însuşirile sale sunt reflectate clar. C. Constanţa formei : obiectul este perceput ca având aceeaşi formă.

Reprezentările vizuale Reprezentările auditive Reprezentările olfactive şi gustative Reprezentările cutanate Reprezentările kinestezice II. general in lucruri. reprezentările se aseamănă mai mult cu percepţiile (reflectă însuşiri concrete ale obiectelor într-o manieră unitară). necesar finalizarii activ intel. ex.efort intelectual sustinut. /identifi / interpreatare 4 . fiinţelor. Operatiile Gandirii. -e discursiva . În funcţie de operaţiile implicate (operaţia de reporducere sau de anticipare) 1.delectia/discrim.) 2. reprezentările grafice ale figurilor geometrice în probleme de geometrie) Contribuie la procesul de imaginaţie şi creaţie Reglează activitatea umană (ex. reprezentarea formelor geometrice). reprezentarea traseului cel mai scurt din punctul A in punctul B ne ajută la economisirea timpului de care dispunem!) PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE Gandirea. În funcţie de gradul de generalitate 1. 5. ex: elem struct: Scaun. 3. reprezentarea propriei camere.spatar/sezut/picioare Faze-fazele perc. a familiei etc. procesuala fiindca trece prin mai multe secvente pentru a ajunge la produsele sale: concepte. -domeniul de performanta al G este rezolv. a) ANALIZA -descompunerea mintala a componentelor unui intreg -compponentele pot fi elem.caracteristici ale gandirii sunt: a) Flexibilitate-schimbarea prompta a directiei b)Fluiditatea ( cursivitatea) c)Originalitatea. structurale ale unui ob.Sub aspectul conţinutului. a G este Intelegerea prin care necunoscutul este transformat in cunoscut cu ajutorul propriului bagaj de cunostinte. Reprezentări reproductive – reprezentări ale unor obiecte percepute anterior (reprezentarea unui oraş) 2. Def: G este proces cognitiv complex care cu ajutorul operatiilor intelectuale. si caract. reprezentarea unui OZN) La ce servesc reprezentările? • • • • Readuc în minte imaginea obiectelor sau fenomenelor care nu pot fi percepute în momentul prezent Pot fi punct de plecare pentru rezolvarea de probleme (ex. Reprezentări generale ( reprezentări comune mai multor persoane. Reprezentări anticipative – reprezentări ale unor obiecte sau fenomene care nu au fost niciodată percepute în realitate (ex. reprezentarea procesului de fotosinteză. faze sau etape ale unui proces si insusiri ale unei Notiuni. problem. 4. fenomenelor care au o anumită semnificaţie pentru individ. -dupa Guilford -principalele. ex. dar sub aspectul procesului de producere acestea se aseamănă mai mult cu gândirea. o reuniune de insusiri esentiale ale unei clase de ob/fiinte -functia cea mai imp. prelucreaza informatii despre relatiile catergoriale sub forma judecatilor.ca manifestare a unui stil cognitiv orientat spre nou. idei. 2. În funcţie de analizatorul dominant 1. 1) Def. -are rol central in psihicul uman deoarece coordoneaza si valorifica toate celalalte preocese si functii psihice -are ca obiect ceea ce este constant . d) Elaborarea . III. Tipuri de reprezentări I. 2. concluzii -unitatea de baza a G este Notiunea. notiunilor si rationamentelor. Reprezentări individuale (reprezentări ale obiectelor.

ob & actiunilor acesta se realizeaza prin raportarea noilor inf la fondul de cunostiinte asimilate . oper. printro piramida de concepte -in aceasta fiecare N are pe verticala un loc fix. accidentale sau trecatoare Cauze: -o exper perceptiva redusa . epimirice=> stiintifice Factori: -imbogatirea exp.varstei copilariei. c) ABSTRACTIZAREA. de concret sau cele mai abstracte. Generalizarea are 2 aspecte: 1)aspectul intensive ce consta in stabilirea intensiunii noii notiuni.intelegere spontana. dupa grad de dificultate:.se gaseste un echivalent pt datele mai noi in bagajul de cunostiinte . distanta mica intre cunos. comun. necesare intelegeri celor noi -sarcinile Intel. abstractiz.Insusirile-Omul-mamifer/biped/inteligent/sociabil b) SINTEZA. pentru o clasa de obiecte.) 4) Intelegerea.este oper. fiindca altfel s-ar incalca legi logice (extensiunea N) . reflecta legile realitatii si se raport. adica a insusirilor esentiale. ale unei categorii de obiecte intr-un nou model informational care este o noua notiune. opusa analizei care reuneste componentele disparate pt a reface un intreg . A abstrage inseamna a scoate factorul comun dintr-o multime. De aceea abstractizarea are doua aspecte: pastrarea insusirilor esentiale.consta in surprindrea a ceea ce este essential.O conditie a decodificari. noi . oper. d) GENERALIZAREA.decodificarea e multifasica 5 . & necunos. imediata. unei cauze / desc unei interdependenzte / detasarea unui principiu functinal / surprinderea unei copelatii intre fen.simpla indentificare / descop. / comunicarea cu adultii/ instructia scolara / insusirea limbii& culturii b) trecrea d l N mai apropiate de particular la N mai genrale prin aplic. adica numarul de ogiecte la care se refera notiunea. considerate abstracte si eliminarea insusirilor specifice fiecarui obiect.nu sunt izolate ci au relatii intre ele( rapoturi logice de ordonare) ex: Metale e supraordonat tuturor N/ Fier e subodrdonat & feroaselor & metalelor 2 feluri de N: a)Empirice-spec. unde imaginea intuitive se pierde.vechile cunostiinte constituie un cod pt decodificarea inf. -cu ajut. ce contin ins generale si insusiri neesentiale.este o operatie sintetica ce reuneste insusirile esentiale.inteleg. explicit la realitate Formarea N are 2 aspecte a) trecerea d l N. percetive / dezv. considerate concrete. 3)Notiunile si formarea lor: Def: -Notiunea este un model informational obtinut prin integrarea selectiva a insususirilor comune pentru o categorie de ob/fiinte -N este intotdeauna abstracta-pe diverse nivele de abstractizare(cele mai aprop. treptata. b)Stiintifice-contin toate ins esentiale . intel.(domeniu al cunoasterii) pot fi reprezentate. generale. commune. G. 2)aspectul extensive prin care se stabileste extensiunea noii notiuni. generaliz.N e traita in plan subiectiv ca semnifcatie al unui cuvant ce denumeste o categorie. permit intrarea in posesia unei definitii.selectia vechilor cunos. -sunt mereu generale-diverse niv de generalitate . intelect. commune. de ob/fiinte -N cuprinse de sistem cognitive uman. distanta mare . pot fi:.nedezv oper. discursiva. omul desprinde semnif. . gandiri (analiza.

specializarii -creste emulatia -frag. deoarece sub. dar si cu starea interna a subiect.adica e in concordanta cu particularitatile de timp&spatiu ale situatiei. necunoscut iar cunoasterea. in relatiile dintre sub. ca o laguna a cunoasterii -intai apare situatia problematica cand sub. de probleme: . se straduieste sa depaseasca obstacolele prin mijloace cog. invatarea rezolvarea de probleme n-ar fi posibile. adaptate la necesitatile de moment. atat in subiectul ce memoreaza cat si in materialul de memorat. nu se pierd fara urma din minte ci se sedimenteaza. pt a fi refolosite apoi. aspiratiile. un calcul etc..definitie si caract. M asigura continuitatea vietii psihice. prob. ganduri si emotii. intrucat retinerea si pastrarea se fac in coresp. Euristica: barca om. >M implica motivatia si afectivit. def: M e proc. 6 . generala a intregii materii.M reda trecutul ca trecut impiedicand producerea halucinatiilor Caracteristici -e activa . sudand elem. -M e o capacitate. sexul. Intelegerea. inform. DEf: Prob.retinem si reactualizam doar anumite informatii.M . conform cu varsta. doar sub influenta datelor senzoriale. imagini. Fara ea am trai intr-un continuu prezent.stare) -relativ-fidela. ex: Prob. careia ii ofera necesarul de informatii pentrut operare.5) Rezolvarea de probleme -e domeniul de performanta al G. -prin functiile sale . fara durabilitate in timp. cu trebuintele.adica aduce modificari si transformari. unei ecuatii. Experientei anterioare anteriaore de cele noi. e restructurat cu ajutorul Gandirii.(ora. . cultura.. instabil. dorintele subiectului. sunt sintetizate -rezolv in grup are urmatoa. iar asumarea sarcinii de a depasi obstacolul si demersurile cognitive. Algoritmice: rezolv.problema apare ca obstacol cog.Dupa grad de struc. a) bine definite:implica strategii algorotmice( la crearea unei metode=> descoperiri altor antibiotice -in P complexe intai se fragmenteaza P si se rezolva separat apoi rezul. & lumea sa. avantaje: -posibilit. o dificultate se prez. -M interactioneza cu toate celelalte procese si capacitati psihice: >materialul stocat de M provine din contactul senzorial cu realitatea concreta. -impresii. transformate in timp. de specialitate -potential inf & oper mare rezolv. stocare si reactualizare selectiva a informatiei. de P are efecte formative Memoria 1. Prob. ambianta. ar trebui mereu sa fie luate de la capat. >M implica un efort voluntar deci vointa > in realizarea M intervin si trasaturile temperamentale si caracteriale. sunt reorganizate. apare ca im obstacol cognitiv. comportamentul ar fi haotic. Totul ar fi nou. >materialul memoriei. constata ca nu are mijloacele de a depasi o lacuna a cunoasterii ori de a realiza o sarcina. -selectiva. psihic de intiparire. retinem cu aproximatoe. vulpe capra varza Categ. -M e o capacitate psihica absolut necesara. intreprinse contureaza domeniul rezolvarii de probl. interesele fiecaruia -situationala. vie sau nevie. nu e o copie foto. .

Economicitatea(nr. 2.dupa forma pastrari: a)pastrare in forma in care materialul a fost memorat b) pastrare cu modificari ( diminuare/ amplificare) -durata si forma pastrarii depind de conditiile de memorare si particularitatile materialului memorat.sens. -productiv. utilizarea unor procedee speciale de usurare a M (ex. intentiei si efortului voluntar: a) Memorarea involuntara(neintentionata. Clasificare: 1.pentru a efecientiza M folosim mijloace de memorare.8-10 min b) pastrare de lunga durata. date. sensurilor si semnificatiilor materialului. depunerea unui efort voluntary. cu interesele si necesitatile profesiunii. 7 . -retinerea . Pastrarea inform. sa depinde de stabilirea constienta a scopului. intamplatoare dar e dependenta de particularitaile mai deosebite ale stimulilor care se impun de la sine -are un rol imens in viata omului. dupa prezenta sau absenta Gandirii a Intelegerii: a)Memorarea logica .la cativa ani 2. dupa prezenta sau absenta scopului.Memorarea infor. portative muzicale) -avantaje: .dupa durata: a) pastrare de scurta durata. -M nu e un proces pasiv ci dovedeste un carcater activ si selectiv fixand inform. Pare simpla.adica presupune intelegerea celor memorate. retinerea mai buna a frazelor cu sens cu sens decat a cuvintelor izolate) -concluzii:-nu exista forme necesare sau nenecesare.efectuata in lipsa intelegerii. B. sistematica. cu sens e pastrata mai bine decat ce fara. mecanica e necesare (ex. Materialul e organizat dupa criterii de semnificatie. -nu presupune o mobilizare speciala. Se pastreaza diferit dupa forma in care a fost memorat materialul ex -un text sub forma ideilor princ. Forme: 1. datorita legaturilor stabilite in acest timp intre noile informatii si bagajul de cunostinte. Inform. b) Memorarea mecanica. -nu exista forme productive sau neproductive ci doar inegal productive.. -M presupune o desfasurare in timp. Duce la o invatare formala si ineficienta -uneori pare a avea succes . implica simpla repetare a materialului.idei princ.bazata pe intelegere si descifrarea. numere de telefon.autenticitate (reunirea organica a formei cu continutul) . depinzand de gradul de interactiune cu activitatea desfasurata -productivitatea ei depinde de corespondenta inform. dynamic. doarece implica reorganizarea. memorate. fixarea. stocarea informatiei pt un anumit timp a celor memorate. e prima faza si de modul ei de realizare depind si celallate faze. in concordanta cu necesitatile individului. dar efectele ei sunt fara autenticitate sau durabilitate in timp -totusi in anumite situatii mem. voluntara e organizata.-mijlocita. intervenind in activitatile Grele. mic de repetitii) -Productivitate-eficienta memorarii (ex. Retinere de nume. includerea lor in noi relatii cu bagajul propiu de cunostiinte. -denumita si intiparirea. b)Mem. dificile. capata noi valente. datorindu-i cea mai mare parte din experienta achizitionata.de la 1o min. Fiecare e utila in functie de conditii si nevoi. -materia. se pastreaza mai bine decat in forma textuala. activitatii.) 2. in mai multe faze/procese : A. -in timpul pastrarii materialul "dospeste" . -intre ele nu e o ruptura ci o onteractiune stransa. cu ajutorul lor punem stapanire pe propia conduita mnezica (ex idei princ) -inteligibila. -e un proces activ. Procesele si formele Memoriei..

Factori subiectivi a)-gradul de implicare al subiectului presupune modificarea materialului si depunerea de efort voluntary. stabilirea asem. timpul de memorare creste in progresie geometrica. Memoriei -conditia principala . in strcutura seriei. si scopuri variate precum: pt cat timp memoram. poz /neg) c) Sustinerea motivationala. determina un efort si un timp mai mare de memorare. mai bine f). cand se face reactualiz. culorile etc Procedeele de optimiz. d) recurgerea la procese de sustinerea vigilentei: exercitii de inviorare. se mem. -trebuie stabilite pe langa scopul major al activ.Fact. clara a scop. sistematica si permanenta. M 4. .. c) Volumul materialului . in fiecare zi M trebuie antrenata -M isi optimizeaza. exact la cerere. avem doua forme.sens. diverse cu eficienta diferita : retinem: ce auzim(20%) citim(10) vedem(30) vedem si auzim (50) spunem(80) spunem si facem(90) -actiunile combinate cresc productiv. a) Reactualizare spontana. scheme grafice. mediatori ce indeplin. -Este scoaterea la iveala I infoermatiei memorate si pastrate in vederea folosirii ei. Reactualizarea informatiilor. e mai nou cu atat efortul e mai mare. e) locul si rolul mat. prezenta interesului . cele intuitive . M este exercitarea. a educabilitatii. g) ambianta.cantitatea mare a mat. Testele grila simple. 3. daca mat. activ.de conditie sau de mijloc.poate fi stimulativa ori inhibitiva => linistea .C. avem doua forme: a) Recunoasterea presupune prezenta modelului informational cerut si presupune o simpla comparare intre acest model si ce avem in minte. Educarea si optimiz.Diferentele individuale si calitatile Memoriei 8 . de la inceput si sfarsit se retin mai bine decat cele de la mijlocul seriei de continuturi.cu cat mat. b)dispozitia interna (ex. b) Reproducerea presupune absenta modelului informational cerut si o confruntare mintala a informatiilor detinute pentru a reactualiza informatia corecta. b) Gradul de organizare si sistematizare a materialului . b) Reactualizarea cu intarziere. reconstruirea rationamentelor si demonstratilor b) stabil. a Memoriei: a)Prelucrarea si ordonarea logica a mat. obiectivi: a) natura materialului : intuitiv sau abstract. pozitia mat. Noile cunostinte trebuie legate de experienta anterioara. stabilirea ideilor logice principale . -Dupa durata reactualizarii. datorita insuficientei invatari. cat de precis sa fie mem. -Dupa prezenta sau absenta modelului informational. comprese reci la ceafa etc e) Folosirea unor actiuni cognitive. mat. si cu sens se intiparesc mai bine dacat celalate.descrptive. in cadrul activitatii -de scop . mat. coresp cu aspiratiile si dorintele subiectului cu scopurile sale d) starea de sanatate 2. si deoseb. creste in progresie aritmetica. descriptiv sau explicativ cu sens ori fara. sageti. functia de aducere aminte c) stabil. Ex. d) Gradul de noutate .cele structurate logic reformulate pt a fi bine inteelse sunt mai bine memorate. unor repere: sublinieri. ordinea mem. ce indeplineste rolul de scop al activ. Performantele in functie de urmatori factori: 1.

.pastrare. rapid. apoi mai lenta.olfactiv. adica acuratetea reactualizarii. textului cu cuvinte proprii cu inteles e mai productive.niv organelor . echilibrand sistemul cognitiv. profesiunii etc. la anumite intervale de timp > rep. ideile esentiale se retin mai mult. activitatii.elasticitatea sau supletea M e capacitatea. inlatura uniformitatea si oboseala > Rep. De ce uitam? : oboseala. auditiv. Uitarea e un fenomen negativ. M solicitata de profesiune Calitatile Memoriei: . 5. neactuale > detaliile > dar si inf necesare .conmservarea buna pe o perioada lunga de timp -fidelitatea reactializari.este bine sa se foloseasca acel tip de M mai avantajos ori sa se dezv. . mater. partiale >lapsusul – uitarea de moment ce uitam?: > inf.Memoria. . . M se realiz. de simt. 9 . psihice-M verbal-logica(idei. relativ necesar. 3. reactualiz. la urmatoarele nivele: 1. -rapiditatea intiparirii-economie. ori particularitatilor de presonalitate ori experientei de viata. sentim) -M motorie (miscari) -diferentierile se datoreaza unor predispozitii innascute . fara ea mintea s-ar incarca si n-ar mai putea invata cunostinte noi .vizual. il face suplu . adica reactualizarea la cerere.cuv) -M imaginativa(imag) -M afectiva (emotii. suprainvatare . Limbajul: 1. continutului. Comunicare si cunoastere -comunicarea este proces de transmitere de informatii. bazata pe separarea in timp a repetitiilor. materialului memorat >repetarea esalonata. si uitare -uitarea e un fenomen natural. pozitiv. Ritmul uitarii: . de a acumula cunostinte noi reorganizand pe cele vechi. -promptitudinea reactualizarii. uitarea fiind o supapa care elimina. informatiile inactuale. gustativ. dar in raport cu necesitatile practice e un fenomen.Volumul M-cantit.-specializ. proasta invatare. . e mai productiva decat cea comasata.Uitarea e mare imediat dupa invatare. cu care putem opera.mijloace: >repearea. Niv. de repetitii si de efort -trainicia pastrarii . Combaterea uitarii. de timp in memorare . 2. -schema comunicarii intre doua persoane cuprinde: -emitatorul cel care transmite inform. Niv proceselor sau fazelor Memoriei -intiparire.formele uitari: >uitarea totala > reproducerile.in raport cu M . .

Forme: -accentul .-codul.= activitate de cimunicare interumana. monologat -in imbajul colocvial & dialogat rolul de emitator si receptor alterneaza.prococesul de pronuntare a cuvintelor si de fixarea lro in scris. trebuie sa sustii singur firul expunerii.sau variatiile in registrul de inaltimi al frazelor pronuntate este generatoare si comunicativa de sensuri. 2. naturala. indirect . -canalul de comunicare -mesajul –informatia transmisa -receptorul –cel care primeste inform. dialogat. -Limbajul si Gandirea sunt strans legate si se interconditioneaza fara a fi insa fenomene identice.Limbajul pasiv il precede pe cel activ si e mai bogat Forme a) Limbajul Oral. de transmitere de informatii . sentimentelor ce se 10 . frazele lungi incarcate de epitete sunt decorative. . -mijloace extralingvistice. fiind un ax al sistemului psihic uman. -codul = sistem de semne prin care se semnifica ceva def.implica receptionarea si intelegera mesajului. adaptata situatiei si intentiei.Functia symbolic-reprezentativa. de substituire a unor obiecte. imaginilor. relatii. prin formule verbale sau alte semne) -Functia expresiva (de manifestare a unor idei. sa fii accesibil -expresivitatea in Limbajul oral realizata maximal. elaborare a Gandirii) . semnele prin care e transmisa inform.forma fundamentala a Limbajului. gestica etc) -Functia persuasiva (de convingere) -Functia reglatorie ( de determinare a conduitei sale sau a altei persoane) .gestica. sa ai cursivitate. -toate mijloacele de expresie trebuie sa fie subordonate continutului de idei. relatii. conceptualizare.Functia cognitiva (de integrare. modifica sensul comunicarii -Lungimea frazelor. fenomene.Functia dialectica ( de formurale si rezolvare a contradictiilor) 3 Formele Limbajului . imbajul are in sistemul psihic uman un rol important. datorita experentei comune a participatilor -Limbajul monologat e mai dificil. realizata prin intermediul Limbii & a tuturor resurselor ei. -Vorbirea = activ.Limbajul activ. prin cuvinte dar si prin mimica.variatiile de intensitate pun in evidenta anumite idei. sa te organizezi bine . mimica. este viu si dotat cu un ansamblu de mijloace de expresivitate tipuri: colocvial. ce face posibil fenomenul de constiinta. -poate fi aluziv . Pot interveni prescurtari si comutari de sens.si modul de stricturare sunt importante Frazele scurte imprima comunicarii ritm si claritate. imagini. postura. de comunicare ce se insuseste treptat se invata si sistematizeaza prin exersari/ expreriente ce incep in copilarie si se extind pe parcursul vietii.Functiile Limbajului -Functia de comunicare.Functia ludica sau de joc . Forma de baza. -Limbajul pasiv. concreta a Limbajului este vorbirea. -intonatia . Limbajul. -conexiunea inverse prin care se face autoreglarea transmisiei. Intonatia face ca fraza sa fie corecta.

gândire: 2. nu-si permite discontinuitati. . conexiune inversa de la receptor la emitator b. Functia de comunicare: transmitere de informatii de la o persoana la alta b. imagini.in scris L e reglementat mai sever. intern. condesnsari. pregateste limbajul oral & scris. -vorbirea interna.rii: .limbaj . este principalul mijloc de comunicare în societate.transmit b) Limbajul scris – este mai pretentios. e centrat pe intetesuri. Comunicare si cunoastere Comunicarea este un proces de transmitere a unor informatii. se transmite istoric limbaj: activitate de comunicare interumana vorbirea: forma de baza. si reprezinta chiar arhitectonica acestei lumi subiective. necesita o activitate de elaborare a frazei in raport cu un plan prealabil si nedispunand de un context situatonal de sustinere prin dialog. este o vorbire cu sine insusi si pentru sine -Limbaj asomor. receptor. canal de comunicare. -anticipativa.se desfasoara in sfera lautrica. limbaj .vorbire: limba: un complicat sistem de coduri. explorarea realitatii. se interconditioneaza. sustituind cuvintele cu imagini si fixandu-se asupra actiunilor si calitatilor. sunt strâns legate. clarificarea cunostintelor 11 .e o rampa de lansare pentru formele de Limbaj extern -Forme : -automatizata -pasiva.emitator. B. c) L intern. mintala. uzand de prescurtari. . vorbirea fara înteles sau continut cognitiv este o simpla forma fara continut Functiile limbajului a. concreta a limbajului c. pe indei. -reducand succesitivitatea la simultaenitate vadeste o mare viteza de lucru cu mult mai mare decat cea a vorbirii -Limbajul intern indeplineste Functii de anticipare. a. naturala. conducere dinlauntrul si coordonare a Limbajului oral & scris. normele gramaticale si normele logicii sunt solidare si simetrice la un nivel evoluat nu se poate gândi fara mijloacele limbajului. LIMBAJUL 1. cod (sistem de semne prin care se semnifica ceva). de posibilitatea de a reveni prin corecturi & completari. erori gramaticale sau licente de expresie. limba . prezetand un maxim de economocitate. proiectare. Functia cognitiva: fixarea rezultatelor activitatii de cunoastere. mesaj. componentele comunic 535x232f 59.

d. limbajul intern: spre deosebire de vorbire (realizata pe mai multe faze succesive cu consum de timp)..Asigura elaborarea mentala a scopurilor activitatii si planului ei de desfasurare.Imaginatia este un process cognitive superior de elaborare a unor imagini si proiecte noi pe baza conbinarii si transformarii experientei. omul depaseste prezentul organizandu-si viata dincolo de indicatorii perceptive.cu ajutorul imaginatiei. gestica. este dependent de elementele situative a. Functia simbolic-reprezentativa: de substituire a unor obiecte Functia expresiva: manifestarea nu doar prin cuvinte. de la el pornind celelalte tipuri.) uneori neconstientizata. întrucât lectura reprezinta o operatie mai dificila decât audierea.1.2. g.c. are o extraordinara viteza de lucru Imaginatia 1) Definire si caracterizare. . limbajul scris: este mai pretentios. -Def. colocviul si dialogul: au un caracter adresativ. stari Functia reglatorie: conducerea conduitei unei alte persoane si a propriului comportament Functia ludica: asociatii verbale. imaginatia e cu atat mai valoroasa cu cat 12 . rolul de emitator . limbajul scris trebuie sa se conformeze normelor de sistematizare. reduce succesivitatea la simultaneitate. h. dar si gestica. motiv pentru care au o eficienta ridicata.receptor alterneaza continuu îmbogatind astfel continutul discutiilor a. constructii artistice Functia dialectica: de formulare si rezolvare a contradictiilor Formele limbajului a. -RELATII – fata de memorie care are un character reproductive.. e. mimica Functia persuasiva: de inductie la o alta persoana a unor idei. limbajul intern. 3. limbajul oral: este cel mai important. asonor.Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare creatoare a omului la situatii noi. luarea în considerare a reactiei auditoriului monolog oral absolut: de multe ori iese înafara normalului monolog interior: poarta caracteristicile unei conversatii cu sine însusi specifica pentru limbajul oral este expresivitatea pronuntata (prin mimica. limbajul monologat: monolog public: presupune conexiunea inversa. topica "Exista 100 de feluri de a spune nu si 1000 de a spune da" George Bernard SHAW b. f. redactarea trebuie sa tina seama de destinatia sa mijloacele extralingvistice sunt substituite aici cu semnele ortografice c. -ROL. accentul. .

iar imaginatia contribuie la elaborarea ipotezelor si la gasirea strategiei potrivite in rezolvarea problemei. emotiile sunt conditii activatoare ale imaginatiei. diminuare: pitici. Ex. Ex. ochila. i) – Substitutia – presupune schimbarea unui element structural dintr-un ansamblu. h) Modificarea – inseamna schimbarea unei insusiri a unui obiect sau unei finite pentru a crea un effect nou. Ex.memoria ii ofera imaginatiei material pentru combinarile ei. d) Diviziunea. directionari ale combinarilor imaginative. cerber. Ex. radiocasetofon.Motivele. . g) Tipizarea – presupune selectarea insusirilor commune unei categorii de personae sau obiecte si reunirea lor intr-un model informational tipic pentru acea categorie. intretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului. Actorul se transpune in starile personajului. a) – Aglutinare. Ex. Hagi tudose. perceptronul. Schema unui aparat electric. fiind o conditie necesara a imaginatiei. racheta cu mai multe trepte. . ex. Ex.Emotiile stimuleaza evocarea experientei anterioare si combinarile neasteptate ale acestora. tanase scatiu. automobile cu volan pe stanga sau pe dreapta. 13 . Ex. Este modificarea numarului de prezente ale unui element structural la un obiect sau la o fiinta pentru a crea un effect nou. proteze.multiplicare: Balaur cu 7 capete. originalitatea acesteia. general in realitate ori logic posibil. proiectul architectonic. b) – Multiplicarea si omisiunea.consta in reunirea unor elemente structurale care au apartinut unor obiecte sau finite diferite. hidroglisorul. schema iluminarii clasei. . -def. j) . rearanjarea mobilei in camera. zeul Shiva. vitoria lipan etc. genereaza legaturi si restructurari noi. situatii tipice din literature. -Limbajul. e) Rearanjarea – presupune dispunerea diferita a componentelor unui ansamblu. viitorul.gandirea ghideaza productia imaginative.. Bratul mechanic. cu altul care functioneaza pe baza unui alt principiu functional. . Laleaua neagra.prin cuvant sunt evocate selective ideile.consta in separarea unuielement structural dintr-o structura. flamanzila. Ex. 2) Procedeele imaginatiei. studierea principiului functional si reproducerea sa pe cale artificiala. ca si trairile affective. intr-o noua structura.. . necesar.Imaginatia contribuie la formarea trasaturilor de personalitate si exprima intreaga personalitate. pasari-lati-lungila.Noul creat de imaginatie implica toate procesele psihice.daca prin gandire omul cunoaste si intelege ceea ce este essential. degetica. pentru a obtine efecte noi. intelectuale si affective ale altcuiva. videotelefon.. Prototipuri ale unor produse industriale. c) – Amplificarea si diminuarea– presupun modificarea proportiilor dimensionale ori calitative ale unor finite reale. minotaur. setila. tom degetel. Sirena. Trenul cu perna magnetica. Ex. liliputani. Ex. . calculatorul. sunt puse in relatie in raport cu o idee directoare formulate verbal. Personaje tipice din literature: Catavencu. calaretul fara cap.rezultatele ei se deosebesc mai mult de experienta de la care pleaca. -momentele de intense traire afectiva sunt urmate de cresterea productivitatii imaginatiei. Automobile cu motor pe stanga sau pe dreapta. roboti. monociclu. reprezentarile. profesorul se transpune in starile intelectuale ale elevului. . organe artificiale. amplificare: uriasi. .procedeul imaginative este un mod de operare mintala ce presupune o succesiune de compuneri si descompuneri ce duc la crearea unor produse originale. psihologul se transpune in starile celui consiliat. Omisiune: ciclopi. f) Schematizarea – consta in selectarea celor mai importante componente ale unui ansamblu si inlocuire lor cu simboluri care apoi alcatuiesc schema acelui ansamblu. imaginatia exploreaza nelimitat necunoscutul. Ex. centaur.Empatia – capacitatea transpunerii in starile senzoriale.

de atitudini creatoare.Combinatorica sa e complexa. o faza a ciclului de somn si care are un caracter scenic.imaginatie involuntara – visul din somn . unifica toate disponibilitatilepersonalitatii si are sustinere afectiv motivationala valoroasa. d) Imaginatia creatoare. ideile se asociaza din noi perspective si astefel pot aprea solutii la probleme care ne framanta in stare de veghe. e) Visul de perspectiva – e o forma active. ele fiind cheltuite. E o imaginatie reconstitutiva. descifrate.3) Formele imaginatiei. de trebuinte de autorealizare.are ca produs un proiect mental caracterizat prin noutate. . cand reglajele slabesc. respingerea rutinei. inventarea unor noi cai si metode. tendinta de a se aventura in necunoscut.Stimuleaza atentia in lectura cartilor. a unor constructii tehnice. cand constientul cenzureaza dorintele. ideile considerate imorale. . . Are o evolutie fantezista iarsubiectul urmareste pasiv inlantuirea de imagini si uneori poate dirija cursul lor.visele au un caracter symbolic deoarece continutul psihic e inlocuit cu altceva care este simbolul lui.in stare de somn. neputand dirija si nici intelege imediat. constienta si voluntara ce consta in construirea mintala a imaginii in present sau in trecut dar care nu mai poate fi perceputa direct. . a optiunilor profesionale si a actiunilor de autoeducare.in timpul visului se reorganizeaza materialul psihic. Def – Reveria consta in derularea unui plan mintal cu imagini si idei propulsatede dorinte si asteptari.dupa prezenta intentionalitatii in actele imaginative avem: a. . originale si poate duce la solutii inedited. . reflectii care apar in starea de somn paradoxal. implinite fictive.imaginatia creatoare . originalitate. si voluntara a imaginatiei si consta in proiectarea mentala a propriului drum de dezvoltare in accord cu posibilitatile personale si cerintele sociale. .apare in starea de relaxare profunda cand gandurile tind sa vagabondeze. dorintele apar in prim plan si actualizeaza acele imagini legate de satisfacerea lor. care nu sunt satisfacute in starea de veghe sau chiar sunt inhibate constient si voluntar. b) Reveria.. increderea in fotele proprii.visul de perspective a) Visul din timpul somnului – are loc in timpul unei faze a somnului numita somn paradoxal.asigura motivarea activitatii curente. 14 . Def. . ..e cea mai complexa si vcaloroasa forma a imaginatiei voluntare. valorifica combinatiile neasteptate din inconstient. . aspiratiile.imaginatia voluntara – imaginatia reproductive . emotii.permite largirea campului de actiune si usureaza intelegerea unor relatii abstracte.Astfel visele pot fi interpretate. curiozitatea.reveria ocazioneaza combinatii noi. ilicite. .reverie b.Ajuta rezolvarea de probleme construind mintal o figura geometrica sau un experiment fizic sau chimic. -Reveria e un experiment mintal privind implinirea dorintelor si reprezinta realizarea lor fictive. . .E implicate in aparitia ipotezelor. .Visul e o inlantuire de imagini. desfasurata in mai multe daze si bogata in procedee folosite inedit. c) Imaginatia reproductiva – e o forma active. si ingeniozitate.E sustinuta de interesul pentru nou. fiind cu atat mai valoroasa cu cat e maai aproape de real.excesul de reverie duce la neamplinirea dorintelor in realitate. subiectul fiind ca un spectator. asteptarile persoanei. -adesea visele sunt legate de dorintele. productii artistice.

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful