POPA ADRIANA DANIELA PEC, AN I

MUTISMUL SELECTIV DEFINITIE:
Mutismul electiv/selectiv reprezintă o categorie diagnostică rară, specifică copilului între şase şi nouă ani; aceşti copii „aleg" (se hotărăsc) să nu mai vorbească. Este forma lor majoră de opoziţie şi protest. Aceşti copii refuză să vorbească în anumite situaţii, deşi au achiziţionat limbajul. Ei par a „selecţiona" situaţiile sociale în care vor să vorbească. Într-adevăr, aceşti copii au dobândit şi dezvoltat capacitatea de comunicare prin limbajul expresiv şi, deodată sau treptat, în jurul vârstei de 5-6 ani încep să vorbească numai în anumite condiţii sau numai cu anumite persoane. Se poate ajunge la situaţii în care refuzul este total sau comunică doar prin silabe disparate; această atitudine se manifestă numai în anumite situaţii (la şcoală sau la grădiniţă), în timp ce acasă cu părinţii continuă să vorbească. în formele severe, copilul refuză să mai vorbească şi cu aceştia, manifestării este variabilă: de la câteva luni la 1 an . Refuzul de a vorbi face parte din comportamentul firesc al copilului; când "se îmbufneaza" acesta stă nemulţumit într-un colţ al camerei, încruntat, uneori cu mânuţele încrucişate, "sfidând" din priviri pe cel pe care s-a supărat. De fapt el ar vrea să vorbească şi "să-şi spună of-ul", dar a adoptat această supremă formă de protest şi pe care o va mai practica, mai ales dacă îi vede pe cei din jur nefericiţi şi îngrijoraţi, dispuşi să facă orice ca să-l împace. Deşi copiii sunt „muţi", ei totuşi comunică prin gesturi, priviri, desene, uneori chiar prin sunete nearticulate. Par chiar „vorbăreţi" în „mutismul" lor. Intrarea în colectivitate poate scoate la iveală trăsăturile lor de temperament de tip inhibat. Refuzul persistent de a vorbi poate apărea prima oară la grădiniţă. Uneori, în anumite condiţii, copilul refuză să vorbească dar familia nu se îngrijorează, considerându-l timid sau ruşinos; dar repetarea acestei atitudini şi persistenţa ei, creşte îngrijorarea familiei, în ciuda faptului „că el ştie să vorbească", „şi înţelege tot", „ba spune chiar şi poezii". În scoli, sunt considerati cu mutism acei copii care nu vorbesc timp de 1-2 semestre; mutismul poate fi efectul unei traume psihice anterioare. mutismul devenind aproape total. Durata

1

dar progresul şcolar este posibil la acele activităţi care nu necesită vorbire. -copilul îsi păstrează totuşi limbajul vorbit deşi numai când consideră el de cuviinţă. . . Diagnosticul pozitiv de Mutism Selectiv se va formula deci: -atunci când la un copil de 5-9 ani timid şi ruşinos dintotdeauna.performanţa şcolară este afectată. . cu o dezvoltare psihomotorie şi de limbaj în limitele normalului.înţeleg limbajul şi pot vorbi.îşi asumă o “identitate non-verbală”. -continuă să prezinte un grad de comunicare mimico-pantomimic.capacitate de efort intelectual scăzută (nesiguranţă.transmit feedback numai în activităţile preponderent practice.manifestă o sensibilitate excesivă la reacţiile celorlalţi.răspund sau îşi comunică cerinţele prin : mişcări ale capului. -copilul prezintă o emoţionalitate excesivă şi modificări în comportament în anumite condiţii sociale şi devine ostil. 2 .preferă sarcinile scrise în locul celor verbale.sunt mai mult decât timizi şi emotivi (timiditatea exagerată la începerea primului an şcolar este un fapt relativ comun). . dar nu depăşesc “pragul de frică”. . agresiv şi foarte rezistent la schimbare în alte situaţii. rămânând impasibili până când cineva ghiceşte ce doresc.prezintă probleme de relaţionare. blocaj în comunicare generat de o teamă generalizată şi anxietate socială. arătat cu degetul. .CARACTERISTICI PRINCIPALE: . .au dificultate de relaţionare în activitatile scolare : lucrează greu în grupe. .pot prezenta asociat şi tulburări de limbaj. . . renunţare). . -durata simptomatologiei este mai mare de o lună şi este evidentă perturbarea relaţiilor în familie sau la şcoală. apare relativ brusc sau treptat o tulburare de limbaj care constă în refuzul de a vorbi în anumite situaţii sau cu anumite persoane.

· avea nevoie de programe şi modalităţi de predare şi evaluare specializate.  cu stabilirea planului educaţional Concomitent se poate începe terapia comportamentală. Se va aştepta cu răbdare.STRATEGII ŞI INTERVENTII UTILE: Au fost încercate numeroase variante de abordare dar în prezent se consideră că. tratamentul psihofarmacologic. la care va participa şi logoterapeutul. . urmărind: . .profesorii vor încuraja comunicarea şi relaţionarea cu ceilalţi copiii din clasa. asociat cu terapia comportamentală şi psihoterapia familiei.logopedul va îmbunătăţi capacitatea articulatorie şi de exprimare numai atunci când copilul va fi capabil să accepte această interventie. poate fi benefic. adaptate capacităţilor şi intereselor lor de realizare a sarcinilor. · avea nevoie de programe de terapie afectivă şi comportamentală (meloterapie.  Crearea unui program de terapie în parteneriat cu parintii Se va iniţia un plan educaţional individualizat. împreună cu părinţii şi profesorii. dramatizări cu marionete). Unii elevi vor: · beneficia de programe de intervenţie pentru tulburări afective. 3 . · avea nevoie să li se predea modalităţi alternative de comunicare (exp: comunicarea augumentativă.principiul reîntăririi pozitive: copilul va fi răsplătit pentru fiecare încercare de comunicare verbală sau non-verbală cu o persoană străină (fie chisr şi numai pentru că i-a adresat un zâmbet fugar sau numai a privit-o ). fără a obliga copilul să participe la aceste şedinte în pofida dorinţei lui. cu ajutorul semnelor şi simbolurilor din imagini).principiul învăţării.  Elevii cu mutism selectiv au nevoie de planificare diferenţiată a curriculumului şi de aranjamente speciale de evaluare . .

dacă aceasta este şcoala. în Grădina Botanică. . activităţi în parc. ulterior va accepta să pronunţe cuvinte simple. va fi dus la început undeva în apropierea şcolii. copilului nu-i face plăcere să vadă înregistrarea. apoi va fi recompensat. De fiecare dată va fi răsplătit şi lăudat. De fiecare dată va fi răsplătit. pentru ca în felul acesta să se vadă daca un cumva mediul şcolar în sine este un factor blocant.  Crearea unui climat afectiv –pozitiv: adoptarea unei atitudini de încredere şi bunăvoinţă Organizarea de mici excursii. încurajat să pronunţe cuvinte. indiferent de natura ei Dat fiind faptul că un astfel de elev colaborează greu în grup. . . dar ulterior acceptă să se privească şi..întocmirea unor strategii pentru a evita comportamentul de mutism . în a 2-a sau în a 3-a zi se va apropia de şcoală. nu va fi forţat şi obligat la nici un gest pe care nu-l doreşte. 4 . Nu va intra în curtea şcolii decât dacă doreşte.evitarea circumstanţelor care provoacă dificultăţi de vorbire (poate că nu vorbeşte numai cu anumiţi copii). circumstanţele exacte în care apare mutismul la şcoala (ex: poate faţă doar de anumiţi colegi). doar cu o parte dintre colegi. oarecum ruşinat. . este nevoie de includerea lui în activităţi extra-şcolare (activităţi care ii fac plăcere) şi în felul acesta va colabora cu colegii. disparate şi numai târziu va pronunţa propoziţii simple.principiul automodelării: recent au fost publicate articole privind utilizarea casetelor audio şi video "dubbed adaptative behaviours". începe uneori să comenteze propria lui atitudine.  Încurajarea oricărei tentative de comunicare. apoi.adăugarea de prompt pentru comportamentele bine realizate. Iniţial.alcătuirea unui jurnal de către profesor în care să se noteze frecvenţa.  Identificarea stării lui emoţionale şi a factorilor de stres .principiul aproximării – treptate: copilul va folosi numai silabe sau vocale simple.principiul desensibilizării – treptate: se va aplica în situaţiile în care este identificată condiţia fobogenă.

În condiţiile în care învăţătoarea observă că acel copil întâmpină dificultăţi chiar şi în sarcini care nu necesită neapărat verbalizarea (test scris. să respire adânc înainte sau să bea o gură de apă şi apoi să înceapă să vorbească. învăţătoarea trebuie să îl determine să ceară ajutorul verbalizând.aratăţi-i cum trebuie să se exprime. . în timpul unor instrucţii pe parcursul orei de educaţie fizică). oricât de mic) .încurajaţi orice progres.  Includerea lor în toate activităţile. chiar şi în cele care solicită limbajul oral .   “se poate şi mai bine!”. . îşi exprimă ideile!”. oricât de mic.mergeţi pe ideea de exemple: “Uite…colegul tău obţine de fiecare dată ceea ce vrea pentru că vorbeşte. pentru a descuraja mutismul (“aproape bine”. Verbalizarea de către profesor a mesajului transmis de elev gestual Apropierea fizică atât cât este necesar pentru a le menţine securitatea şi intimitatea Încredinţarea unor sarcini accesibile în paşi mici şi valorizarea lor în faţa clasei (lăudarea pentru orice succes.  Perseverenţa în adresarea verbală (profesorul nu va recurge în nici un caz la gesturi pentru a comunica) Este nevoie ca profesorul să îl înveţe pe elev anumite strategii: când totuşi copilul vrea să vorbească dar nu are curajul (din cauza timidităţii excesive) sau fiindcă ceilalţi colegi sunt prea vorbăreţi.  Planificare organizată şi structurată a activităţii Consecvenţa şi corectitudine în evaluare. până când copilul va ajunge să dezvolte singur comportamentul pe care dorim să-l obţinem.reduceţi treptat feed-back-ul.  5 .

Introducerea unui element practic în temă. aceste vor fi îndeărtate pentru ca ulterior să exerseze şi să înveţe să ceară înapoi lucrurile care îi plac. să te joci. Sensibilitate în acordare de sprijin (ton cald. cărţi sau oricare alte obiecte. …? “  Identificarea lecţiilor eficiente . În cazul în care copilul ce suferă de mutism va manifesta preferinţe pentru anumite jucării. reviste. urmărindu-se feed-back-ul permanent  Evitarea abordărilor tematice fără finalitate clară Teme variate cu ritmuri de rezolvare adecvate fiecărui elev Teme scrise limitate ca dimensiuni.multiplicarea exemplelor de bună practică din experienţă personală  Fragmentarea temelor în sarcini mici de atins pentru fiecare elev. Nu îi dai până nu spune: “Dă-mi te rog. X lucru!” “Ce vrei să faci? Să continui să citesti. prietenos) Să se insiste atunci când este cazul şi unde este cazul.    6 . ca număr şi complexitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful