EMILIA SAVIN M BASiLÎUS ABAGER • ALEXANDRU ROMAN

GRAMATICA PRACTICĂ A LIMBII GERMANE

oo
EDITURA ŞTIINŢIFICA
BUCUREŞTI. 1W6

CUPRINSUL

Cuvînt introductiv

17

\ FONETICA (A 1 Introducere

49) 21 22 23 24 30 30 30 31 31 32 32 33 35 35 36 37 39 '. . 40 43 45 45 47

Alfabetul ortografic — sunetul — a l f a b e t u l f o n e t i c Alfabetul (ortografic al) limbii germane Alfabetul fonetic. E x t r a s din Alf a b e t u l f o n e t i c i n t e r n a ţ i o n a l (API) Semnele diacritice suplimentare Despre vocalele limbii germane Cantitatea vocalelor germane Calitatea vocalelor germane Corelaţia între cantitatea şi calitatea vocalelor germane Vocalele cu Umlaut (ä. ö, ii) Diftongii germani (au, ei, ai, cu, äu) Pronunţarea vocalei iniţiale Despre consoanele limbii germane Aspirarea consoanelor (p), (t), (k) Asurzirea consoanelor sonore [b], ,[d], [g] Coarticularea consoanelor Accentul în cuvînt şi în propoziţie .

Accentul în cuvînt Accentul în propoziţie (accentul sintactic) Intonaţia Intonaţia în interiorul propoziţiei. Urcarea şi coborîrea tonului . . . Intonaţia la sfîrşitul propoziţiei. Cadenţa finală

CUPRINSUL

Pronunţarea literelor alfabetului (ortografic) german îri cuvintele de origine germană şi în cele de origine negermană mai frecvent folosite Exerciţii

49 80

MORFOLOGIA Părţile de vorbire (B 1 — 21) Substantivul (C 1 - 203) Clasificarea substantivelor după sens Substantive, concrete şi abstracte (Geniu substantivelor determinarea genului substantivelor Determinarea genului substantivelor masculine Determinarea substantivelor feminine Determinarea genului substantivelor neutre Genul substantivelor compuse Genul substantivelor formate din iniţiale sau din fragmente . . . Substantive cu geriuri diferite Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural dar cu i u ţ e l i ; diferit x . Substantive cu aceeaşi formă la singular, dar cu înţeles diferit şi ev. forme de plüxal diferite Substantive de gen oscilant -Humăful substantivelor^ _.>. 103 107 107 107 109 110 110 112 113 115 116 117 117 117 1 ÎS HS 119 122 122 124 12S 125 126 123 1-7 128 131 134 135 136 137 137 137

Substantive defective de număr Formarea pluralului substantivelor tele f f f r u p e de plural N^azurm speciale de formare a pluralului Njjubstaţiţive cu pluralul dublu Substantive cu înţeles diferit la plural iiiv ' Substantive cu acelaşi înţeles la plural *Declinatfä\substantivelor Declinarea'.substantivelor comune Declinarea tare, slabă şi mixtă Cele\ patru reguli practice pentru declinarea substantivelor . . . . RapoVtul. între cele trei declinări şi cele patru reguli Substantive\.caţe nu se încadrează în cele patru reguli Substantive cu'forme duble la nominativ singular Substantive cü forme duble de declinare ^Oeclinarea substantivelor proprii Declinarea numefor de persoană

CUPRINSUL

'//Declinară a numelor de persoană neprecedate de articol sau pronume #;/Declinar£ a numelor de persoană precedate de articol sau pronume i pDeclinare a numelor de persoană precedate de u n titlu fceclinarea nui iqlorlgeografice y P Declina« a numelor geografice neprecedate de articol sau pronume © D e c l i n a « a numelor geografice precedate d e . a r t i c o l sau pronume Declinarea alter substantive proprii Substantive co npuseţ V ^ E l e m e n t e ţ e ţ c o m p o n e n t e ale substantivelor compuse Caracteristicile şi funcţiile celor două elemente componente . . . Formarea! substantivelor compuse Substantive formate din iniţiale sau fragmente Exerciţii

137 139 140 140 140 141 142 143 143 143 146 149 150

Declinarla articolului . întrebuiatkrea articolului hotărît . . . Întrebuinţarea articolului nehotărît . . întrebuinmrea articolului nehotărît negat Omiterea anticolului Contopirea Wticolului hotărît cu prepoziţii Exerciţii . . Adiu.ct.ivul CB 1 - 74.L întrebuiiitarea adjectivului Declinare^ adjectivului atributiv CSCeleltrei reguli de decimare a adjectivelor Adjectivul atributiv nedeclinat Cazuri speciale de decimare a adjectivului atributiv . AdjecÄve folosite numai atributiv sau numai predicativ Alte părţi de vorbire declinate ca adjectivele atributive Comparaţia adjectivelor PozitivuM Comparativul . Superlativul "Cazuri speciale de comparaţie .-...Exerciţii -Pgftaumi-ltt fF 1—-mf—~~~~~r~7~T~r-". Pronumele personal Declinarea pronumelui personal Funcţiile pronumelui es Pronumele reflexiv Pronumele reciproc

163 164 166 166 166 169 170
-»6 176 178 178 180 181 182 183 184 184 185 186 U 190

. .—.'. .~T . ,, 7"T~~~r~r--r-^ =3 ^J99 200 201 203 205 207

•',

CUPRINSUL

Pronumele d e m o n s t r a t i v Pronumele p o s e s i v Declinarea pronumelui posesiv Întrebuinţarea pronumelui posesiv Pronumele i n t e r o g a t i v Pronumele r e l a t i v Acordul pronumelui relativ Pronumele n e h o t ă r î t Pronumele nehotărîte folosite numai substantival Pronumele nehotărîte folosite substantival sau adjectival Exerciţii Numeralul (G 306 - 331) Numeralele c â r d i n a l e Formarea numeralelor cardinale Declinarea numeralelor cardinale Întrebuinţarea numeralelor cardinale Substantivizarea numeralelor cardinale Exprimarea aproximaţiei numerice Numeralele o r d i n a l e Formarea numeralelor ordinale Întrebuinţarea numeralelor ordinale Numeralele o r d i n a l e a d v e r b i a l e Numeralele f r a c ţ i o n a r e Numeralele d i s t r i b u t i v e Numeralele v a r i a t i v e ( s p e c i a l e ) Numeralele m u l t i p l i c a t i v e Numeraele de r e p e t i ţ i e Exerciţii Verbul (H 1 - 352) împărţirea verbelor Verbe predicative şi auxiliare Verbe tranzitive şi intranzitive Verbe reflexive Verbe personale şi impersonale Verbe perfective, imperfective şi iterative împărţirea verbelor după conjugare Verbe tari Verbe slabe Verbe care oscilează între conjugarea tare şi cea slabă Verbe neregulate Conjugarea verbelor Formele finite Diateza activă

208 215 215 218 219 222 225 226 226 230 242 259 260 261 263 264 267 268 268 269 270 271 271 273 274 274 275 275 231 2S1 2S1 2S" 285 286 287 287 2S8 290 29U 292 293 295 295

Indicativul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Perfectul şi mai mult ca perfectul Viitorul şi viitorul anterior Conjunctivul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Formele perifrastice '

295 295 295 299 302 302 306 307 307 307 308 310 311 312 312 314 314 314 317 317 319 319 321 321 322 322 322 326 328 333 334 334 334 336 338 338 339 339 339 340 341 345 346 347

Imperativul Formarea imperativului Imperativul negativ Diateza pasivă Diateza pasivă a acţiunii Diateza pasivă a stării Construcţii cu sens pasiv Verbele compuse Verbele compuse separabil Verbele compuse inseparabil Verbele compuse atît separabil cit şi inseparabil întrebuinţarea modurilor şi timpurilor

v

-. . ,

întrebuinţarea indicativului întrebuinţarea timpurilor indicativului întrebuinţarea conjunctivului Sensul, traducerea şi întrebuinţarea verbelor modale şi a verbului lassen Cazuri speciale de întrebuinţare a verbelor modale Formele infinite (nominale) ale verbului Infinitivul Formele infinitivului întrebuinţarea infinitivului Traducerea infinitivului Participiul Participiul I Sensul participiului I întrebuinţarea participiului I Traducerea participiului I Participiul I I Sensul participiului I I întrebuinţarea participiului I I Traducerea participiului I I

Participiile adjectivizate Modele pentru conjugarea verbelor Exerciţii Adverbul (I 1 - 69) Adverbele de 1 o c Adverbele de t i m p Adverbele de m o d Adverbele de c a u z ă Comparaţia adverbelor Adverbele p r o n o m i n a l a Adverbul pronominal i n t e r o g a t i v Adverbul pronominal d e m o n s t r a t i v Adverbul pronominal r e l a t i v Traducerea adverbelor pronominale Adverbele relative Exerciţii Prepoziţia (J 1 - 53) Recţiunea prepoziţiilor Prepoziţii cu g e n i t i v u l Prepoziţii cu d a t ' " v u i Prepoziţii cu recţiune v a r i a b i l ă Prepoziţii cu a c u z a t i v u l Prepoziţii cu d a t i v u l ş i a c u z a t i v u l Poziţia prepoziţiilor Sensurile prepoziţiilor Exerciţii Conjuncţia (K 1 - 47) Clasificarea conjuncţiilor Clasificarea conjuncţiilor după f o r m a i o r . . . . ! Clasificarea conjuncţiilor după f u n c ţ i a l o r Principalele conjuncţii Clasificarea conjuncţiilor după i n f l u e n ţ a l o r a s u p r a . t o p i c i i Observaţii privind întrebuinţarea unor conjuncţii Tabelul conjuncţiilor Exerciţii Interjecţia ( 1 / 1 — 6 ) Principalele interjecţii

348 349 367 386 387 390 391 392 393 394 394 395 396 397 39S 39S §06 4Ü7 407 408 408 411 411 412 413 431 439 439 441.' 441 444 --; 44S 451 456 456

SINTAXA Propoziţia (M 1 - 250) Clasificarea propoziţiilor Clasificarea propoziţiilor după s t r u c t u r ă Clasificarea propoziţiilor după s c o p u l c o m u n i c ă r i i Propoziţia enunţiativă Propoziţia interogativă Propoziţia exclamativă Propoziţia imperativă Propoziţia optativă Clasificarea propoziţiilor după a s p e c t Propoziţia afirmativă Propoziţia negativă Cuvintele de negaţie din limba germană Subiectul Subiectul nedeterminat şi subiectul impersonal Dublarea subiectului Omiterea subiectului Predicatul Predicatul v e r b a l Predicatul n o m i n a l Acordul predicatului cu subiectul Acordul verbului finit Cazuri speciale de acord Acordul numelui predicativ Atributul Atributul a d j e c t i v a l ..• Atributul s u b s t a n t i v a l Atributul genitival Atributul prepoziţional Apoziţia Atributul c o n j u n c ţ i o n a l Atributul v e r b a l Atributul a d v e r b i a l ' Elementul predicativ suplimentar Complementul ..-., Complemente cazuale -:, Complementul la a c u z a t i v Complementul la d a t i v Complementul la g e n i t i v Complementul p r e p o z i ţ i o n a l Complementul i n f i n i t i v a 1 Complemente m u l t i p l e . . . 461 461 461 462 463 463 464 464 467 468 468 468 469 471 473 474 474 475 476 478 480 480 481 486 487 488 489 489 491 492 495 496 496 496 497 499 499 501 504 505 508 508

Complementul circumstanţial Circumstanţialul de 1 o c Circumstanţialul de t i m p Circumstanţialul de m o d Circumstanţialul de c a u z ă Exerciţii Fraza (N 1 - 232) Fraza formată prin coordonare Fraza formată prin subordonare Forma propoziţiilor subordonate Poziţia propoziţiilor subordonate Gradul de dependenţă al propoziţiei subordonate Funcţia propoziţiilor subordonate Propoziţia s u b i e c t i v ă Propoziţia p r e d i c a t i v ă Propoziţia a t r i b u t i v ă Propoziţiile c o m p l e t i v e Propoziţia completivă directă Propoziţia completivă indirectă Propoziţia completivă prepoziţională Forma propoziţiilor completive Propoziţiile circumstanţiale . • • Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e l o c Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e t i m p Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e m o d Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e c a u z ă Forma propoziţiilor circumstanţiale Propoziţiile secundare prescurtate Construcţii infinitivale Construcţii participiale Atributul dezvoltat Traducerea atributului dezvoltat Transformarea atributului dezvoltat într-o propoziţie relativă Elipsa Elipsa propriu-zisă Elipsa în sensul mai larg al cuvîntului Propoziţia contrasă Perioada Vorbirea directă şi indirectă Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă întrebuinţarea modurilor şi timpurilor în vorbirea indirectă întrebuinţarea modurilor in propoziţia principală

510 511 512 514 516 517 530 53 u • 533 534 537 538 539 539 540 541 542 543 543 544 544 545 545 545 548 551 556 556 557 560 561 562 atributivă 564 565 565 5^5 567 569 569 571 572 577

. . .

••

întrebuinţarea timpurilor conjunctivului în propoziţia principală întrebuinţarea modurilor în diferite tipuri de propoziţii secundare . . O dinca cuvintelor şi a propoziţiilor Oidinea cuvintelor în propoziţie Locul predicatului Locul verbului conjugat Locul elementelor nepersonale ale predicatului şi al numelui predicativ Paranteza sintactică Paranteza verbală Paranteza propoziţiei secundare Locul subiectului Locul complementelor Locul complementelor circumstanţiale Locul elementului predicativ suplimentar Locul atributului Locul negaţiei nicht Schemă rezumativă pentru locul negaţiei nicht determinat de anu­ mite părţi de propoziţie Ordinea propoziţiilor în frază Ordinea propoziţiilor secundare . . , » . . . . Propoziţia subiectivă , Propoziţia predicativă Propoziţia atributivă Propoziţia completivă Propoziţia circumstanţială Influenţa propoziţiei secundare prepuse asupra topicii propoziţiei principale Exerciţii

578 579 584 584 584 584 589 590 591 593 595 600 602 603 603 605 607 608 609 609 609 610 610 611 612 612

ORTOGRAFIA (P 1 - 321) Ortografia sunetelor Vocalele lungi Vocalele scurte Vocalele cu U a l a u t Diftongii Consoanele Scrierea cu iniţială majusculă sau minusculă Scrierea in cuvinte despărţite şi într-un cuvînt Reguli generale Reguli speciale Verbul ca element de bază Adjectmil ca element de bază 631 631 632 633 635 635 647 659 659 660 660 672

Adjectivul sau participiul precedat de nicht. Adverbe, prepoziţii şi conjuncţii formate din grupuri de cuvinte, ca element de bază Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte de origine germană Cuvinte simple Cuvinte compuse Cuvinte de origine negermană (neasimilate) Cuvinte simple Cuvinte compuse Denumirile străzilor (pieţelor) Apostroful

673 674 675 675 675 677 678 678 679 679 681

PUNCTUAŢIA (R 1 - 2 0 2 ) Punetul Punctul combinat cu alte semne de punctuaţie Virgula Virgula în cadrul propoziţiei Virgula în cadrul frazei Virgula combinată cu alte semne de punctuaţie Punctul şi virgula Două puncte Două puncte combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul întrebării Semnul întrebării combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul exclamării Semnul exclamării combinat cu alte semne de punctuaţie Linia de dialog şi de pauză Linia de pauză folosită în locul altor semne de punctuaţie Alte întrebuinţări ale liniei de pauză Linia de dialog şi de pauză combinată cu alte semne de punctuaţie Ghilimelele Ghilimelele combinate cu alte semne de punctuaţie 687 689 690 690 695 703 704 705 706 707 708 709 711 711 712 713 714 714 716

. .

Parantezele Parantezele rotunde combinate cu alte semne de punctuaţie Punctele de suspensie Punctele de suspensie combinate cu alte semne de punctuaţie . . . .

717 718 719 720

ANEXE Tabel de verbe tari şi neregulate Tabel de verbe cu recţiune specială şi de verbe reflexive S 2 —66 . . . Tabel alfabetic al verbelor cuprinse în anexa S 2 — 66 Verbe corespondente Tabel de adjective şi participii adjectivizate cu recţiune specială Tabel alfabetic al adjectivelor şi participiilor cuprinse. în T 1 —15 . . . Cheia exerclţiilor Indice de materie Bibliografie 723 734 778 792 794 805 811 893 911

CUVÎN T

INTRODUCTIV

Interesul mereu crescînd ce se manifestă la noi pentru studiul limbii germane, ca limbă de circulaţie mondială, face necesară elaborarea unor lucrări care să ajute la însuşirea acestei limbi precum şi la perfecţionarea celor care au deja dobîndite cunoştinţe de limbă germană. în seria acestor cărţi se încadrează şi prezenta ,, Gramatică practică a limbii germane". în lucrarea de faţă sînt tratate mai amplu acele probleme care prezintă importanţă deosebită pentru folosirea practică a limbii germane, renunţînduse la multe chestiuni de amănunt (de exemplu construcţii rar folosite sau pe cale de dispariţie etc.), precum şi la probleme legate de istoricul limbii germane sau în legătură cu dialectele acesteia etc. S-a insistat în mod deosebit asupra acelor particularităţi gramaticale prin care limba germană se deosebeşte de limba română şi care, prin urmare, creează dificultăţi speciale. în ceea. ce priveşte terminologia folosită, precum şi în formularea unor reguli gramaticale, s-a făcut, de multe ori, apel la ,, Gramatica limbii române", ediţia a Ii-a, editată de Academia Republicii Socialiste România. Autorii au fost însă nevoiţi uneori să folosească termeni care nu apar în gramatica limbii române, dat fiind faptul că unele fenomene gramaticale germane nu au echivalent în limba română. Astfel, la capitolul Fonetică se vorbeşte despre „cadenţa finală ascendentă sau descendentă" care prezintă interes pentru rostirea corectă a unor propoziţii; la Articol apare denumirea de „articol nehotărît negat" (kein — keine — kein); la Pronume se foloseşte ter­ menul de „pronume reciproc" (einander); la Adverb se întîlneşte denumirea de „adverbe pronominale" etc.; la Sintaxă se folosesc termenii de: complement cazual, prepoziţional, infinitival etc. Majoritatea acestor termeni caracteristici gramaticii germane sînt de mult cunoscuţi la noi, intraţi în circulaţie prin intermediul manualelor de limbă germană. Alţi termeni, cum ar fi „verbe preteritoprezente", „atribut dezvoltat" şi, în mod special, termenul mai recent folosit de germaniştii noştri „propoziţia secundară camuflată" sînt mai puţin cunoscuţi. La locul respectiv din lucrare s-a dat definiţia feno­ menului şi s-a explicat — dacă a fost nevoie — termenul folosit. Pentru lămurirea fiecărei probleme, autorii s-au străduit să dea exemple care cuprind aspectele esenţiale ale fenomenului gramatical respectiv. Exem2 — Gramatica practică a limbii germane 17

18

CUVINT INTRODUCTIV

piele sînt formulate într-o limbă simplă, fără prea mari greutăţi lexicale. Rareori s-au folosii ca exemple citate din opere literare germane la care s-a recurs în special atunci cînd acestea ilustrează o anumită tendinţă nouă în limbă sau un anumit fenomen gramatical în stilul beletristic. Exemplele sînt însoţite de explicaţii. De la caz la caz, s-a dat tradu­ cerea în limba română a exemplelor, mai ales a acelora care ilustrau o carac­ teristică a limbii germane sau o diferenţă între modul cum o anumită construc­ ţie gramaticală apare în limba germană faţă de limba română. 'Pentru înţelegerea mai bună a fenomenelor prezentate, s-au folosit diferite mijloace de evidenţiere grafică, semne, scheme etc. După fiecare capitol urmează o serie de exerciţii prin care cel care lucrează cu această carte se poate convinge imediat şi practic, dacă şi în ce măsură şi-a însuşit materialul. Ţinînd seama de faptul că problemele de gramatică sînt prezentare linear şi nu concentric, la alcătuirea exerciţiihr, autorii s-au străduit să evidenţieze cît mai pregnant fenomenul gramatical respectiv, evitînd construcţiile prea complicate. Exerciţiile se adresează, în primul rînd, celor ce se află la începutul studiului limbii germane. Cheia exerciţiilor, aflată la sfîrşitul cărţii, permite verificarea imediată, rapidă şi sigură a felului în care au fost executate exerciţiile. De cele mai multe ori sînt date numai acele elemente care trebuie rezolvate, nu întregul text al propoziţiei sau al frazei. Sperăm că această lucrare va fi de folos tuturor acelora care învaţă limba germană, sau care o vor consulta pentru a lămuri şi a aprofunda anumite probleme de gramatică.
AUTORII

FONETICĂ

INTRODUCERE

Cunoaşterea temeinică a limbii germane presupune cunoaşterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum şi aplicarea unor reguli de pronunţare, fără de care vorbitorul ar risca să fie înţeles greşit sau să nu fie înţeles de loc. Este cert că limba germană nu prezintă aceleaşi dificultăţi fonetice ca multe alte limbi, de exemplu, limba engleză; totuşi există şi în limba germană o serie de probleme şi dificultăţi fonetice, mai ales cînd cel care o învaţă porneşte de la imaginea ei g r a f i c ă , de la l i t e r ă , în loc să aibă ca punct de plecare, s u n e t u l . Este suficient să amintim că în limba germană doar 7 % din cuvinte se rostesc aşa cum se scriu 1 , pentru a demonstra că studiul sistematic al acestei limbi este de neconceput fără cunoaşterea principalelor ei carac­ teristici fonetice, mai ales a acelora prin care ea se deosebeşte de limba română. Este evident că cel care vrea să înveţe limba germană ca limbă s t r ăi n ă, trebuie să se ghideze consecvent după regulile pronunţării l i t e r a r e (Hochlautung). Dialectul este, din punct de vedere fonetic, nu numai incom­ parabil mai dificil decît limba literară, ci ar fi totodată o piedică în dorinţa firească de a se putea înţelege cu t o ţ i acei care cunosc limba germană, nu numai cu acei care vorbesc dialectul respectiv. î n viaţa de toate zilele, regulile pronunţării literare nu sînt aplicate cu toată stricteţea, faţă de limba riguros reglementată a teatrului, a radiou­ lui, a şcolii etc. Toate aceste abateri, concretizate în limba uzuală (Umgangs­ sprache), constau, în esenţa lor, în aplicarea mai puţin consecventă a anu­ mitor reguli de pronunţare ale limbii literare. Oricine doreşte să vorbească limba germană corect, trebuie să cunoască şi să aplice consecvent nu numai regulile morfologiei şi sintaxei, ci şi pe cele ale fonologiei limbii germane literare.
1

A 1

A 2

A3

A 4

Weithase Irmgard: Kleines

Vortragsbuch, 2. Aufl., Weimar, 1955, p. 8.

ALFABETUL

ORTOGRAFIC - SUNETUL FONETIC

-

ALFABETUL

Alfabetul ortografic, totalitatea literelor folosite pentru redarea sune­ telor unei anumite limbi, diferă de la o limbă la alta. Â 5 Alfabetul ortografic g e r m a n nu a fost creat în funcţie de speci­ ficul fonetic al limbii germane ci se bazează pe alfabetul l a t i n la care s-au adăugat cîteva litere şi combinaţii de litere. Acest împrumut de la vechii romani a avut ca urmare faptul că alfabetul ortografic german ajută numai într-o anumită măsură la pronunţarea corectă a sunetelor limbii germane; în unele cazuri — de exemplu la pronunţarea diftongilor — orto­ grafia induce chiar în eroare printr-o imagine grafică diferită de pronunţare. Principala lipsă a alfabetului ortografic german constă în faptul că aceleiaşi litere îi corespund sunete diferite, şi, invers, aceluiaşi sunet îi cores­ pund litere diferite. Astfel, în fiecare din următoarele cuvinte, literei e îi corespunde un a 11 s u n e t : în geben, primul e este lung şi închis, cel de-al doilea însă slab (corespunde cu ă din măr), în Geld, e este scurt şi deschis, în der (neaccentuat), scurt şi închis. Grupul de litere eh se pronunţă altfel în ich decît în acht; scriem d în cuvintele du şi und, însă îl pronunţăm o dată sonor (ca în dungă) şi o dată t surd (ca în crunt) etc. Invers, sunetul fricativ palatal Ii (pronunţat ca în Miîmea) poate fi redat prin grupul de litere eh (ich), dar şi prin litera <j (de exemplu în wenig). Sunetul t (ca în tutun) poate fi redat prin t, tt, th, d. A 7 Pentru a putea reda cu precizie sunetele fiecărei limbi, independent de inexactităţile şi capriciile ortografice, Asociaţia fonetică internaţională a creat un Alfabet fonetic internaţional, în care fiecărui semn îi corespunde un singur sunet — şi invers, fiecărui sunet doar un anumit semn. Acest alfabet fonetic este de un deosebit folos nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi acei care doresc să-şi însuşească o limbă străină, mai ales atunci cînd nu au posibilitatea de a se ghida după exemplul permanent al unui profesor competent. De sigur, folosirea alfabetului fonetic cere un efort în plus, multă stăruinţă şi atenţie, însă avantajele lui se resimt chiar din prima etapă a studiului limbii străine. Pentru a înlesni înţelegerea valorii fonematice a sunetelor limbii ger­ mane, dăm mai j os alfabetul ortografic al acestei limbi (cu transcrierea fone-

A 6

) LIMBII GERMANE Litera (majusculă şi minusculă) Denumirealiterei în transcriere fonetică 1 2 Litera (majusculă şi minusculă) Denumirea literei în transcriere fonetică A 8 1 A Ä B C D E F G H I J K I. .tică a denumirii fiecărei litere) şi apoi. M a ä b c d e f s h i j k 1 m 3 4 o ö p q r s ß t u ü v [o:] [0-] [a:] [=:] [be:] [tse:] [de:] [e:] [ef] [ge:] [ha:] [i:] [pt] [ka:] [si] [an] [sn] O Ö P Q R S T U Ü V [pe:] [ku:] [«] [ES] [es t s e t ] [te:] [u:] [y:] [fao] [ve:] [Iks] [ypsibn] [tset] W w X Y Z x y z N 1 A î n această carte. t< xte transcrierile fonetice sînt trecute în paranteză dreaptă. un extras din alfabetul fonetic cu exemple cît mai apropiate (ca valoare fonematică) din limba română şi cîte un exemplu din limba germană. ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI.

ah rior) a scurt (anterior) a diftong ei. i (ger.A 9 ALFABETUI. Widder consoană sono­ d dd. e scurt. Bär [bs:r]. ră (oclusivă [Vldar] dentală) africată sonoră dseh. închis c. deschis ä. Mahl [ma. gähnt [gs:nt] hält [hslt]. Dschungel ['dsUgal]. Mai [mae]. aa. Heyse [haeza]. Geld [ g d t ] Tage ['ta.l] hat [hat] drei [drae]. Ebbe [ : sba] consoană sono­ b. deschis ä. sehr [ze:r] der (neaccentuat) _der_. (fricativă palatală) ÎI [?J h (Mihnea) ich [Ic]. wenig [Ve:nlc] > [d] [d3] d (doldora) dort ['dort].ga] [e:] [e] [ei] Ce] [3] e lung. ee. Saal [za:l). äh e scurt. g + e . ai. (în anumite gingaş) Gin [dzlu] cuvinte de origine en­ gleză) e lung. i ö + e. FONETIC EXTRAS DIN ALFABETUL FONETIC INTERNAŢIONAL (API) Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 Semnul fonetic 1 ta:] [a] [ae] [ao] [b] a lung (poste­ a.5 sntlman]. ey a r J diftong au a (lapte) ai (mai) au (augur) b (bubuie) Tag [ta:k]. See [ze:]. bb ră (oclusivă bilabială) consoană surdă eh. Mayer ['maearj August [ao 'gUst ] bin [bin]. (prepalatală) Gentleman ['d. e e e slab c (adverb) . eh închis e e (lege) e (mers) her [he:r].

vierzehn ['flrtse:n] ja [ja:] [j] [k] consoană surdă k. 99. eggt [ekt]. ie. Hacke ['haka]. kk. u) (ga­ ră. v. f (fanfară) (fricativă labiodentală) ph (în anumi­ te cuvinte de origine ne­ germană) consoană sono­ g. ih haben ['ha:ban] [i:J [i] [I] i (în cîteva cuvinte: ie. o. închis i scurt. Dandy ['dendi] in [In]. Philosoph [filo'zo:f] [g] Garn [garn]. y) i scurt. latal-velară) mai în anu­ cort. o. ihn [i:n] Diplom [di'plo:m]. vier [fi:r].9. E 9 9 e ['sg 3 ! [h] consoană frica­ h tivă laringală i lung. gg ră (palatal-velară) g (urmat de a. ck. c (nu­ a. Tag [ta:k]. e (urmat de (oclusivă pa. sieht [zi:t]. deschis i (în cîteva i (pic) cuvinte : ie) consoană sono­ j ră (fricativă prepalatală) i (iarbă) wir [vi:r].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 5 [f] consoană surdă î. ieli. Akkord [a'kort]. die (neaccentuat) [di]. cum) mite cuvinte de origine negermană) kalt [kalt]. fî. Biene ['bi:na]. Clown [klaon] . închis i. offen ['ofan]. gumă) h (hangar) Ofen ['o:fen]. gorun. u) (cal.

ră (nazală. Mohn [mo:n] November no 'v embar 1: Chaussee [Jo'se:] [o:] [o] [3] închis o.de k(în rădă­ y sau c (dan­ jDaîiiv oar. Höhe ['110:3] . pa. deschis 8 5 hing. den­ tală) î (lulea) lesen ['le:zan]. Ingenieur [In5eni'0:rj Ökonomie [izkoiio Uli: ] Löffel ['keihlj [0] [ce] . au (în anumite cu­ vinte de ori­ gine france­ ză) o scurt.găt. n urmat Q urmat de lang [lan]. bancă) tului) o lung. dort [dort] . 11 ra (dentală) consoană naza­ ni. oo.K latal-velară) cina cuvîn. închis ö 1 8 scurt. m m lă (bilabială) consoană sono­ n. K a m m [kam] n (iias) nennen ['nsnan] [n] [ü] consoană sono­ ng.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător l Semnele cores­ I Sunetul corespunzătoare ale Ipvmzător din lim ba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 2 0 [1] consoană sono­ 1. oh Ofen ['orfan]. cu (în anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) ö scurt. 8fa. Welle ['vela] [m] m (Mamaia) Mond [mo:nt]. deschis o. închis o. au (în o (forfotă) anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) închis o. n n ră (nazală. Boot [boit]. o scurt. Chauffeur [Jo'f0:r] [0] böse ['b0:z9].

stellen ['Jtslan]. rh. s ( + t ş (şoşon) sau p) t. Boykott [Txw'kot] [P] consoană surdă p. starr [Jtar]. Nestroy [ ' n s s t o 0 ] ahoi [a 'ho0 ].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 [0] diftong eu. th. feb p (purpură) (oclusivă. tt. prepalatală) con oană surdă (oclusivă. în cîteva cuvinte germane şi în anumite cuvinte ele origine en­ gleză) neun [no0n]. essen ['ssan]. bilabială) Fappel ['papal]. rrh r (rar) ră (vibrantă) Mat [ra:t]. Rhythmus [' rYtmUs ]. ss. und [Unt] consoană sur­ s. dentală) scli. ä u . rr. schrubbt [jrUpt] [pf] [r] africată surdă pf Kampf [kämpf] consoană sono­ r. d t (tutun) . b. ol. pp. Theater [ t e ' a : t a r ] . Spiel [Jpi:l] Tat [ t a : t ] . Gruß [gru:s] schon [Jo:n]. Fräulein ['fro0laen]. Weib [vaep ]. 1! dă (fricativă) s (sesizare) i—i m w consoană surdă (fricativă. K a t a r r h [ka'tar] das [das]. hatte [ h a t a ] . oy (în nume proprii.

zz (semioclusivă. Route ['ra:ta] [U] u scurt. labio-dentală) v (vorbă) wer [ve:r].• Tourist [ t u r i s t ] Runde ['rUnda" . închis u. Skizze ['skltsa] [tj] africată surdă t s c h . Katze [ k a t s a ] . închis u. Ruhe ['raia] . dentală) ţ (ţurţure) zwei [tsvae]. ou (în anumite cuvinte de origine fran­ ceză) tun [tu:n~. v ră (fricativă. chartern [ 'tJartarn ] [«:] u lung. deschis u. i (dentală) anumite cu­ (ceai) vinte de origine en­ gleză) Tscheche [ ' t j s c a ] . tz. uh. Journalist [sTJrna'Hst] [v] consoană sono­ w. ou (în anu­ mite cuvinte de origine franceză) (în u scurt. eh (în c + e.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 1 2 [ts] consoană surdă z. ou anumite cu­ vinte de ori­ gine franceză) Musik [mu'zi:k~ . November [no'vsmbar] .

y (în anu­ mite cuvinte de origine ne­ germană) für [fy:r]. Büro [by'ro:] . deschis ii. Physik [fy'ziik] [Y] ii scurt. . Physiker ['fy:zikar] [y] ii scurt. închis ii. dentală) z (zumzet) sausen ['zaozan] [3] consoană sono­ g + e. iili.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 M consoană surdă eh (fricativă velară) h (ahtiat) Bach [bax] [y:] ii lung. y (în anumite cu­ vinte de 0rigine neger­ mană) închis ii. y (în anu­ mite cuvinte de origine negermană) füllt [fYlt] . i (în j (Jar) ră (fricativă. Hymne [ h Y m n a ] M consoană sono­ s ră (fricativă. fühlt [fy:lt]. anumite cu­ palatală) vinte de 0rigine fran­ ceză) Ingenieur[In3eni' Genie [je'ni:] 0:1].

Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decît cele accentuate ale limbii române. 1961. in Caristiaa Zaeliariass Kleine praktische Phonetik. Max Hueber Verlag. . : ['koman] — kom­ m e n . : [ta:k] = Tag ['] = silaba următoare are accentul principal. Hermann Böhlaus Nachfolger.m. 1961). H a r t h : Deutsche Sprechübungen. de ex. de ex. [/] = vocala care urmează nu se leagă de sunetul precedent (vezi A 2 4 ) . ' î n unele lucrări de fonetică. Dudenverlag des Bibliographischen Instituts. care se găseşte şi în lucrarea clasică a lui Siebs: Deutsche Hochsprache. 1964). (Despre accent vezi A 62 — 96) A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE Prin împărţirea lor în vocale lungi şi scurte. de ex. vocalele lungi se subîmpart. 1962. ne-am mulţumit cu împărţirea cantitativă în două grupe mari. He în vocale lungi şi foarte lungi (Carl und Peter Martens: Phonetik der deutschen Sprache. iar vocalele germane scurte sînt mai scurte decît voca­ lele româneşti care sînt neaccentuate. vocalele limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în care nu există decît vocale de durată medie (în silabă accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă neaccen­ tuată) . de ex. : noch [nox]. : [ba'/arbaetan] = bearbeiten.I . în Duden. Weimar. ['mlt/arbaet] = Mitarbeit [~] = vocala se pronunţă nazal. . : [/a :sa] = Chance A 11 BESPKE VOCALELE LIMBII GERMANE Cele două criterii de bază pentru împărţirea vocalelor limbii germane sînt: a) cantitatea : vocale lungi — vocale scurte1 b) calitatea: vocale închise — vocale deschise. 195S. Aussprachewörterbuch. Leipzig. Volk und Wissen. Walter de Gruyter. Mannheim. de ex. s. [fsr'li:ran] = verlieren Observaţie Acest semn nu se foloseşte în cuvintele monosilabice . Avînd în vedere obiectivele practice ale lucrării noastre. Deosebirea cantitativă între vocalele germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decît deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele neaccentuate ale limbii române. Berlin. VEB Bibliographisches Institut. in K.a. Berlin.A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE [:] = vocala precedentă este lungă. fie în vocale lungi şi sermlungi (Wörterbuch der deutschen Aussprache. 1964. München.

Bär [bs=r]. buzele sînt îndepărtate una de alta. CORELAŢIA ÎNTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 14 Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor ger­ mane : î n silabă accentuată. geht [ge-t] . Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci: 1) e lung închis [e°] 2) e lung deschis [£•] (redat ortografic totdeauna prin ä) 3) e scurt deschis [s] (redat ortografic prin e sau ä) 4) e scurt închis [e] 5) e slab (neaccentuat) [a] Weg [ v e i ] . la e apar cele mai multe v a r i a n t e : e lung poate fi atît închis cît şi deschis. befrage [ba'fra=ga] A 16 . importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt: a lung [a. în silabă neaccentuată. există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) . komme ['kama]. o. căci adesea sensul (şi ortografia) unui cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei: Schaf [Jarf] (a lung) = oaie — Schaff (Jaf] (a scurt) = ciubăr Stahl [Jta=l] (a lung) = oţel — Stall [ftal] (a scurt) = grajd kam [ka:m] (a lung) = venea — K a m m [kam] (a scurt) = pieptene CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13 Vocalele închise se rostesc cu buzele cît mai apropiate una ie alta.î n vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii vocalelor.a rostirea vocalelor deschise. See [ze:]. Iva vocala a. der [neaccentuat) [der].] h a b t [ha^pt] sagt [za=kt] K a h n [ka^nj Ahle ['a-ls] a scurt [a] h a t [hat] Sack [zak] kann [kan] alle ['ala] A 15 Dintre toate vocalele. limba şi maxilarul inferior fiind ridicate. hält [helt] . L. maxi­ larul inferior este coborît. li sînt în general închise cînd sînt lungi. er [neaccentuat) [er] sage ['zajga]. totodată. în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. vocalele i. u. zählt [tssdt] . iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii. des­ chiderea gurii fiind deci mai mare decît la vocalele închise . o. şi deschise cînd sînt scurte. stellt [Jtelt].

la un o foarte scurt. limba ridicîndu-se DIFTONGII A 20 GERMANI (au. [ce] ö se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis. ü poate fi lung sau scurt. üben ('y:ban] . ü) a) ä (a Umlaut) [s:]. ö scurt deschis [oe] können ['koenan]. Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit. aşa cum se pronunţă în graiul tran­ silvănean. unul într-altul. închis. fie lung. a) Diftongul au [ao] Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt. [e] ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis. fällt [feit]. este ceva mai lung decît cel de-al doilea. Gürtel ['gYrtal]. neaccentuat: au = [a -> o] Exemple: auch [aox]. Tüll [tYl].VOCALELE A 17 CU UMLAUT (ä. Täler ['tedar]. ö. Mädchen ['me^Şan]. äu) Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare. [Y] ii se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis. auf [aof]. glisant. deşi scurt. ä lung [ > ] ä scurt [s] Bär [betf]. închis sau deschis: ö lung închis [a--] böse ['ba--zs]. A 18 b) ö (o Umlaut) [0].st] . Calitativ. totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. hört [h0rrt]. ü scurt deschis [Y] füllt [fYlt]. închis sau deschis: ü hmg închis \y--~\ Rübe ['ryba]. A 19 c) ü (u Umlaut) [y:]. trüb [try-p]. Kälte ['kslta]. rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea. fie scurt. laut [laot]. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi. ei. Accentul cade pe prima parte a diftongului. iar limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis. Primul element vocalic. accentuat. löst [l0. eu. zwölf [tsvoelf]. Maus [maos]. A 21 . ai. hält [helt]. ö poate fi lung sau scurt. Löffel ['lcefal]. ä seamănă cu primul e din „mere".

Ki'/innere/ihn/an die/Arbeit! (nu: Erinnere ihn an die Arbeit!). a vocalei ini­ ţiale accentuate. Pentru a realiza această pronunţare specific germană. drei [drae]. neaccentuat: eu . : dieser von allen geachtete Arbeiter). ay [ae] ei. ] . întrerupem curentul fonator al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă. neun [noan] . b) Diftongul ei.e] ai. ai. . H a u t e ['hoaţa]. la un e foarte scurt./alte/Uhr (nu : die schöne. augur. der/erste. . eine/arme. > = [o->0] Exemple : heute ['hD0ta]. eins [aens]. Mai [mae]. accentuat la u n ö foarte scurt. a y / Exemple: Ei [ae]. vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală). ay redau ortografic acelaşi diftong. A 24 . el se produce prin tre­ cerea glisantă de la u n a scurt.Observaţie Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august. închis. unbeholfene Alte) . die schöne. die/Arbeit (nu : die Arbeit) . Astfel se va pronunţa corect: der / Abend (nu : der Abend) . Zäune ['tS30na]. autor [a-utor] etc. Saite ['zaeta]. accentuat. Der Be/amte be/achtete/alles (nu : Der Beamte beachtete alles). Rain [raen]. ) = [a . Leute [ l o a t a ] . Heyse f'haezs].u t o . fie din acelaşi cuvînt. oberste Ast) . ey. alte Uhr). PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE 1. /oberste/Ast (nu: der erste. Mayer ['maear]. nicidecum ca hiatul au din automobil [ a . închis. läuten ['loatan]. fie din cuvîntul premergător.. deschis. în silabă accentuată î n limba literară vorbită (Hochlautung). c) Diftongul eu. apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. äu [00] A 23 Atît eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la u n o scurt. ey A 22 . dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter (nv. ai. ey./unbeholfene/Alte (nu : eine arme. neac­ centuat : ei. sein [zaen].

Poet. vorüber etc. A 32 2. Adept. A 31 e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor s t r ă i n ă : Abiturient. Observaţie î n cuvintele compuse formate din prepoziţie elemente componente nu se leagă: an/einander. reagieren. für/einander. ca un fel de zgomot surd (Knacklaut. uneori şi vocala de la începutul silabei neac­ centuate trebuie articulată după o scurtă întrerupere a curentului fonator. daraus. cele două A 30 d) anumite compus: cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt allein.34 FONETICA Observaţie A 25 Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie pronunţată explo­ ziv. A 26 A 27 A 28 b) adverbele de loc compuse cu her. trauen. hin. O astfel de pro­ nunţare dură. bei/einander. hauen. poetisch. Realismus. vor: A 29 c) pronumele reciproc einander [nu : ein/ander). worauf. Theater. vollends. worin.. herunter etc. Initiale. interessant. darüber etc. darauf. caracteristică mai ales pentru teritoriul lingvistic nord-german. Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. în silabă neaeeentuată Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent: bauen (nu : bau/en). Poem. hinauf (nu : hin/auf). warum.. Bauer. woraus. herauf (nu : her/auf). A 33 î n cuvintele compuse însă.. theatralisch etc. hinunter etc. Trauer etc. Reaktionär. Poesie. woran (nu : wor/an). Astfel de cuvinte s î n t : a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele inte­ rogative respectiv relative (compuse cu wor-) : daran (nu: dar/an). worüber etc. însă nicidecum obligatorie. darin. hinaus. este posibilă. real. mit/einander etc. întrucît nu în ea constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la rostirea ei. hinein. Logarithmus. realistisch. Realist. coup de glotte). voraus (nu : vor/aus). herein. . lauern. Reaktion. pentru a evita confuzii. Interesse. heraus. şi einander.

atît accentul cît şi pronunţarea nelegată ne ajută să evităm confuzia cu heruber-setzen. chibritul se A 39 . la începutul silabei accentuate: empor. în silaba neaccentuată din interiorul cuvîntului. verklingen. [t]. aspiraţia este mult mai slabă sau lipseşte: Ampel. A 37 d) în cuvintele de origine negermană înaintea unei vocale neaccentuate: A 38 Krokodil.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5 î n substantivul compus Eijersatz de pildă cele două elemente compo­ nente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eier-satz. erkranken. spre deosebire de t neaspirat din tunet). Rampe. 1 Brin*r-b experienţă foarte simplă. [k] în anumite poziţii. [Ii] Un fenomen caracteristic pentru limba literară vorbită este aspirarea A 34 consoanelor surde [p]. kommen. ift}> PL \k~\ sînt aspirate mai puternic a) la începutul cuvîntului: A 35 Paar. al). Sack. Schaukel. kommen (cu k aspirat. b) în interiorul cuvîntului. plündern. spre deosebire de c românesc neaspirat din comoară)1. Tee. R a u p e . ertönen. Paul. Kran. knattern. thun (cu t aspirat. în her (übersetzen. klingen. aspirată a consoanelor [p]. se poate demonstra deosebirea dintre pronunţarea aspirată ş : . Astfel se pronunţă Waul (cu p aspirai. zerplatzen betonen. ertragen. pochen. [t]. erkennen. [k]. trinken. în . ţinut în faţa gurii. Theater. mai ales înaintea unei pauze: Iaimp. emisiunea acestor trei consoane fiind întovărăşită de o emisiune de aer care se aude ca un foarte uşor [h]. spre deosebire de p româ­ nesc neaspirat din Pavel). Ente. prangen Tau. Gepolter. BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE ASPIRAREA CONSOANELOR [p]. u n [p] neaspirat (în Pavel). u n ci. trüb kann. Rat. Pronunţîndu-se însă un [p] aspirat l e ex. brit aprins. Mantel. kennen. nu se stinge. Kreis. Pronunţîndu-se de ex. Peter. A ^o c) la sfîrşitul cuvîntului. wanken. vertiefen bekommen. [t].

ASURZI A 41 REA CONSOANELOR SONORE [b]. Kind [klnt]. [tj] : zu [tsu=]. -sam. [ t ] . [k]. leibeigen ['laep/aegan]. [p]. Wegbereiter ['veibaraetar]. liebst flippst]. quetschen ['kvetjan] [ks] . g se pronunţă [p]. wagt [ v a i t ] . Magd [ m a i t ] . Leib [laep]. weglaufen ['veklaofsn]. [k] (redate prin literele b. Mund [mUnt]. d. lieb [li:p]. î n cuvintele cu literele b. seid [zaet]. mag [ m a i ] . zwei [tsvae]. d. Farbton ['farbtooi]. Xaver ['ksa^var] . Katze ['katsaj . raubt [raopt]. [t]. [t]. [k] neaspirat. Weib [vaep]. Kinds [klnts]. [ t ] . [d]. [kv] : sechs [zeks]. Bindfaden ['blntfa:dan]. -lieh. d. [k]: a) la sfîrşitul cuvîntului: ah [ap]. Pîahl [pfaJ]. dacă urmează o altă consoană: gibt [gbpt]. Windmühle ['vlntmyda]. lag [lai]. -sal. g) sînt numai slab aspirate . Psychologe [psygol'o^ga] [ts] . g se p r o n u n ţ ă [p]. sind [zlnt]. [k] se aspiră (vezi A 37) b) în interiorul cuvîntului. Qual [kvad]. d. : -bar. g se observă adesea o alternanţă între pronunţarea sonoră şi cea surdă. [ps] : Pfeîd [pfetft]. Wanduhr ['vant/u*]. -ling. Tag [ t a i ] . Tscheche ['tjsca].36 FONETICA A 40 [p]. g î n interiorul cuvîntului şi al silabei. g redau ortografic consoanele surde [PL [ t ] . Tagarbeit ['tai/arbaet].]. Pseudonym [psaedo'nyiin. literele b. -lein. în funcţie de schimbarea poziţiei: [b] [P] A 43 A 44 A 45 A 46 A 47 leben ['le^ban] lieben ['li^ban] rauben ['raoban] [d] lebt [le=pt] liebt [li:pt] raubt [raopt] [t] binden ['blndan] des Kindes ['klndssl Länder ['lendar] [g] bind [blnt] Kind [klnt] Land [lanţ] W legt [leit] sagst [zaist] Tag [ t a i ] legen ['leagăn] sagen ['za:gan] Tage ['ta^ga] . -sei) b. Winds [vlnts] . -nis. î n a i n t e a sufixelor care încep cu o consoană sonoră (de ex. adesea aspiraţia lipseşte chiar complet. c) în interiorul silabei. Jagd [iakt]. î n această poziţie. [g] A 42 I n anumite poziţii. [p]. la sfîrşitul silabei : abändern ['ap/endam]. [k] nu se aspiră în următoarele combinaţii cu alte consoane : [pf] . b. [ t ] . d. Vogt [foit]. Quelle ['kvela].

g.p ] . [ l l p a ] . Bett [bst]. zerrt [tsert]. [k . î n loc de zz — tz.d] Raddampfer ['mlttum] ['ra. s. hofft [hoft]. Deşi la alăturarea consoanelor identice imaginea grafică este aceeaşi ca la dublarea consoanelor în rădă­ cina cuvîntului. Schleppboot ['Jlepbo't] (b) [t . Luftdruck ['lUftdrUk].k ] .t ] . consoana dublă din rădăcina unui cuvînt se pronunţă la fel ca o consoană simplă. z2 pot fi dublate în radă« « « cuvîntului dacă vocala precedentă este scurtă. glänzt • A 49 consoanele diferite se pronunţă [kUnst]. [t . a) Dacă se alătură două consoane explozive (oclusive) (b. k) ambele se pronunţă cu o singură închidere şi deschidere a canalului vocal (deci ca pentru pronunţarea unei singure consoane). [dampf]. Lippe •» * " b) consoane diferite Fiind alăturate în cuvintele simple. Freundinnen. p. pronunţarea este alta.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE 37 CO A R TIC ULA REA CON SO A NELOR 1. f. Abprall ['appral]. [rsnt]. rennt. [p ~ b ] A 52 Abbau ['apbao]. Kunst 2. 3 Acelaşi rol pur ortografic îl are dublarea lui n la pluralul substantivelor feminine deri­ vate cu sufixul -In : Genossinnen. g — p» A 51 t. n. d. intervalul dintre închidere şi deschidere (explozie) fiind însă mai mare decît la pronunţarea unei singure consoane oclusive : (a) [p . d. Sackgasse ['zakgasa]. î n loc de kk se scrie de obicei ek. schwitzt [JVItst]» [glsntst]. Amme ['ama].g] weggehen ['drükknopf]. r. t. Wandtafel ['vanttatfal]. m. precedată de o vocală scurtă 3 . k1. Această dublare este numai ortografică şi nu are nici un rol fonetic. 2 x A 54 ['vekkoman]. dacă prin compunerea cuvintelor se A 50 alătură consoane identice sau asemănătoare. 1. essen ['esan]. în cuvintele compuse Cu totul diferită este situaţia. Dampf zuckst [tsUkst].tdampfar]. fiecare cu valoarea ei fonematică : Arzt [asrtst]. mittun A 58 (c) [k . Bann [ban]. wegkommen . Druckknopf ['vskge^an]. în cuvintele simple a) consoane identice (dublarea consoanelor) Consoanele b. Spre deosebire de alte limbi (de exemplu italiana). Halle ['hals].

[n]. fără să se producă însă vreo întrerupere în emisiune: (a) [1 . unnachsichtig A 60 (e) [J . Analog. Fleisefastand sehiff ['loefjlf].13 Büschschwein ['bTJJJvaen].ffa-tar] Baummarder Stroiamesse ['Jtrormmesar] A 5S (d) [n ['TJnna=xzIctIc] n] Annahme ['annaans].38 FONETICA A 55 A 56 b) Dacă consoanele [f]. Sessellehne ['zssalle : na]. deoarece sensul propoziţiei nu cere o pauză între ele. intervalul între închidere şi deschidere fiind însă mai mare decît la pronunţarea unui singur [p] : Sie gab Peter ein Buch. Schiffahrt ['JI££ă=rt]. 111 ] ['baommardar]. fără nici o întrerupere. Raummangel ['raomnianal]. [1]. einnehmen ['aenne=răan]. [in] final din am şi [m] ini­ tial din Morgen se pronunţă la fel ca în substantivul compus Raummangel. creşte din nou. Stiefvater ['Jti . hinneigen ['hlnnaegan]. adică cu o singură închi­ dere şi deschidere a canalului vocal.1] Saallampe ['vaOlokaâ] ['zaJlampa]. [J] se dublează ^>mi compu­ nere. . [p] final din gab şi [p] iniţial din Peter se pronunţă la fel ca în Abprall. Spielleiter ['JjpMlaetar]. Fiscbschuppe ['flJJUpa]. în propoziţia Sie gab Peter ein Buch. intensitatea emisiunii descreşte după articularea lui [m] şi în continuare. adică fără întreruperea curentului fonator. Wahllokal A 57 A 58 (b) [f Auffahrt (c) [m - f] ['aoffatftj. intensitatea lui descreşte după articularea con­ soanei şi creşte apoi din nou. Astfel în propoziţia Er kam am Morgen. [m]. Waschschüssel ['vajTYsal] ['fiaejjtant]. lungindu-se prin aceasta consoana: E r kam am Morgen. auffallen ['aoffalan]. A 60) sînt valabile şi pentru acele cuvinte necompuse din cadrul unei propoziţii care sînt strîns legate în vorbire. Raumoieter ['raonmiefei ]. emisiunea curentului fonator se prelungeşte (în comparaţie cu pronun­ ţarea consoanelor simple) . Lösch- COARTICULAREA CONSOANELOR ÎN PROPOZIŢIE A Cil Indicaţiile pentru coarticularea anumitor consoane în cuvintele com­ puse (vezi A 50.

Arbeiterinnen. parteilich. dacă aceasta este lungă. arbeiten. Excep ţie: leben. în limba germană accentul este mai puternic decît în celelalte limbi europene. (însă: Majore.ACCENTUL ÎN •CÜVINT ŞI IN PROPOZIŢIE 3S ACCENTUL ÎN CUVÎNT ŞI ÎN PROPOZIŢIE în limba literară vorbită. accentul principal este indicat printr-itn punct sub vocala accentuată. pe de o parte ca o caracteristică a limbii germane. accentul german este fix: atît în A 63 cursul flexiunii cît şi în derivări el se menţine pe aceeaşi silabă: Arbeit. . der Sektor — die Sektoren. iar diftongii accentuaţi sînt evidenţiaţi prin cîte o linioară dede­ s u b t u l fiecărui element component în p a r t e . raion Konsum = consum übersetzen = a traduce Spre deosebire de limba română. arbeitete. fiindcă adesea prin mutarea accentului se modi­ fică înţelesul cuvîntului: Abteilung = separare 1 Konsum = cooperativă (de consum) übersetzen = a trece (pe celălalt mal) Abteilung = secţie. Arbeiterin. x î n cuvintele. accentul se bazează pe intensitatea curentului A 62 fonaior (accent dinamic). El trebuie respectat întocmai. sufixul -or este accentuat. parteiisch. Arbeiterschaft. Parteilichkeit parteilos. accentul fix). Arbeiter. Accent mobil au : A 64 a) substantivele masculine de origine negermană terminate în sufi­ xul neaccentuat -or: der Professor — die Professoren. der Major — die b) unele familii de cuvinte al căror cuvînt de bază este un nume geo­ grafic (de continent sau ţară): Afrika Amerika Asien Europa Arabien Prankreich Italien Kanada Portugal — — — — — — — — — Afrikaner Amerikaner Asiate Europäer Araber (Araber) Franzose Italiener Kanadier Portugiese — — — — — — — — — afrikanisch amerikanisch asiatisch europäisch arabisch französisch italienisch kanadisch portugiesisch. pe de alta. printr-o subliniere a vocalei accentuate. Partei. însă : lebendig. Un accent muzical bazat pe înălţimea sunetului există doar în anumite dialecte germane. care nu sînt transcrise fonetic. dacă aceasta este scurtă. Leben.

Glasur. Eisenbahn. Steinkohlenbergwerk. cade pe prima silabă : atît simple cit şi compuse. Cuvîntul determinativ este simplu. Haltestelle. heute. în special cu -ei şi -ier. A 70 b) cu trei sau mai multe elemente componente Cuvîntul determinativ este compus. Malerei. Verkehrsflugzeug. Bremerhaven. cel secundar pe primul element al cuvîntului de bază : Kraftwagenbe. A 89 2. Accentul principal cade pe primul element component al cuvîn­ tului determinativ. musizieren.3). Straßenbahnhaltestelle. accentul secundar1 pe cuvîntul de b a z ă : Fahrkartenschalter. A ßH d) î n numele proprii. Schreib­ tisch. P a r t e i . cel de bază este simplu: (1 + 2) -j.3. Kindheit. Wissenschaft. Wohnblock. Cuvinte simple şi derivate a) î n cuvintele simple şi derivate se accentuează în general {prima silabă) : rădăcina Erde. brauchbar. accentul nu Fontane . lebendig. Roswitha. Hofnisse. Zweigstellen leiter. accentul secundar nu se notează.schaffner. î n t r . seltsam. Holunder. ' î n transcrierile fonetice.m ACCENTUL FONETICA ÎN CUVîNT A 65 1. W o c h e . în exemplele noastre îl indi­ căm prin seninul: Eisenbahnstation. großartig. adesea. s t u d i e r e n . accentul secundar pe primul element component al cuvîntului de b a z ă : Dampfschiffahrt. î n acest caz.' Garten. Marje. accentul cade pe sufix: Bücherei. accentul nu cade A 67 c) î n cuvintele formate cu sufixe negermane. Monat. Heilbronn. Staats. Â 66 b) Numai în cîteva cuvinte simple de origine germană pe rădăcină: Forelle. Mathilde. Hermelin. Marlene. Elisabeth. Friederike. accentul principal cade pe primul element component al cuvîntului determinativ. Cuvinte compuse a) cu două elemente componente: Accentul cade pe primul element component (cuvîntul determinativ) : Bergwerk. cel de bază compus: 1 + (2 -f.u n astfel de cuvînt accentul principal cade pe cuvîntul determinativ. Leben. . Berlin. Lieferant.eisenbahn. meister haft. Andreas. Straßenbahn .standteii. Werkzeugausgabe. Eigenschaft. Hannover. Schnellzug. Wacholder. dunkelblau. P a r t i e . Atît cuvîntul determinativ cit şi cel de bază sînt compuse: (1 + 2) + + (3 + 4). Saarbrücken. Fahrkarte.

weggehen. bei-. weg-. Mißerfolg. mißglücken. A 75 (c) Verbele formate cu miß­ miß + verb simplu : Accentul cade pe rădăcina miß + verb compus Accentul cade pe miß: mißgestalten. mutterseelenallein. unmenschlich^ unmöglich. mißverstehen. ein-. Fünfmarkschein. auf-. A 73 c) verbele compuse (a) separabil: Accentul cade pe particula separabilă: -^ *'* aufstehen. A 71 Adjectivele compuse formate prin alăturare au accentul pe fiecare element component sau numai pe ultimul: blaugelbrot. A 72 în compunerile triple în care primul element nu este o prepoziţie. übersetzen. weggehen. mausetot. Nachsehen. einsehen. aus-. schwarzrotgold. Aussicht. Mißartung. A 78 d) particule accentuate şi particule neaccentuaie (a) Sînt totdeauna accentuate: ab-. Untat.ACCENTUL ÎN CUVlNT ŞI IN PROPOZIŢIE 41 Adjectivele compuse care exprimă o comparaţie între elementele cornponente. {însă : mißartet. accent u l principal cade de obicei pe al doilea element component. mißlingen. an-. tuat: un- A 79 de obicei accen­ Abgafoe. mitkommen. Observaţie Accentul pe miß îl au de asemenea substantivele şi adjectivele formate cu acest prefix: Mißbrauch. blitzblank. au 2 sau chiar 3 accente principale aproape egale ca intensitate: aalglatt. wiederholen. umgehen.münze. mit-. însă: Fünfuhr tee. schwarzratgold s a u : blaugelbrot. blutjung. Mißverständnis. mitnehmen. Mißgunst. mißbrauchen. mißmutig. accentul secun dar pe al treilea : Dreilei . A 76 verbului A 77 mißachten. Sechsjam^plan. stockfinster. . vollziehen. mach-. Dreikäsehoch. mißfallen. annehmen.) mißhellig. (b) inseparabil Accentul cade pe rădăcina verbului: durchbrechen. mißgünstig. zurückkommen. Untiefe.

überlaufen. hiermit hinauf. überführen. wieder-. Hintergehung inindem. Inschrift inwendig Inland. Durch­ querung herstellen. imstande. her-. Vorzug widerhallen. vollmachen. darüber durchbrechen. Überforderung. zer-. Überlastung. Untergang. Mißartung obliegen. vollkommen. unterwegs. voreilig. hinter­ treiben. wider-. empfangen. herauf. hier-. hinterlistig. Unterricht. Mißverständnis obliegen. Bericht. inwieweit mißachten. Widerhall. vortrefflich. hinaus. Widerrufung herüber herbringen. Hinterland inständig. Untertan vollaufen. Obsorge. überreden. Vollendung. voraus. unter­ werfen. Vorsicht. Dasein darbringen. Mißbrauch. Durchsicht Herstellung hierbleiben. damit daran. dar-. Widerspruch. umfallen. Hingabe hinterrücks. vorstellen. un­ tersinken. hinstellen. ob-. Widerstand um- unter- vollvor- wider- . widerwärtig. Umfrage. vorläufig. vorher. Überbau. umgarnen. um­ stritten. hinterlassen. miß- mißgestalten. durchleben. hierauf. hinunter hinterbleiben. durchsehen. Vollmacht vorgehen. Widerruf. Umschwung. widerklingen. über-. verzichten. miß-. durch-. Durchgabe. dasein. vorzeigen. ge-. untergehen. mißgünstig. in-. Überstunde umbringen. Umfahrung unterscheiden. ver-. vorbei. untersuchen. dar a iif. hinter-. Neaccentuai dafür. -widerrufen. unter-. unterentwickelt. überdenken. vor-. hierher hingeben. voll-. umwerfen. darstellen. vorzeiten widerfahren. vorhanden vorhin. heraus. herab. hin-. widerlegen. Gebrauch. hergeben. Mißerfolg. obwalten überbieten. ent-. Überzeugung umfrieden. Vollzug voran. Unterredung vollbringen. Obhut obwalten. mißartet. vollziehen. erhalten. er-. obüber- übergreifen. inwiefern. umhalsen. vollenden. zuA ccentuat dadardurchherhierhinhinterdableiben. mißbrauchen. Darstellung durchbrechen. emp-. um-. untertags. Umsicht unterbringen. Insassen. widerspenstig. Obacht. mißlingen. vollfüllen. Zerstörung A 81 (c) Pot fi accentuate şi neaccentuate: da-. Entlohnung. widersetzlich. Unterhaltung. Überblick. instand. Wider­ legung.42 FONETICA A 80 (b) Sînt totdeauna neaccentuate: he-. widerspiegeln. Über­ legung. widersetzen. mißverstehen. dagegen.

Wiedergabe. stromabwärts. zugrunde. wiederaufbauen. adesea accentul coincide chiar cu o coborîre a tonului. Wiederwahl zufallen. Jahrhundert. la fel ca în cuvînt. Cuvinte de origine negerniană. Prescurtări a) în prescurtările citite cu denumirea alfabetica a fiecărei litere accentul cade pe ultima literă: R K P [srka='pe=-]. Wiederaufbau. Viertelstunde (însă: viertelstündig) A 82 3. Wiederkehr. A 87 ACCENTUL ÎN PROPOZIŢIE 1. cade totodată şi accentul A 88 A 83 . Accentul în propoziţie şi ridicarea tonului p o t . zuerst. tagaus-tagein. Zunahme zukommen. zugute. î n orice propoziţie germană. accentul se bazează pe intensitatea mai mare a curentului fonator. Jahrfünft. Jahrzehnt. DKW [slka^'ve:].ACCENTUL ÎN CUV1NT ŞI IN PROPOZIŢIE 43 •miedet'- •wiederbekommen. Wiederholung zudem. landeinwärts. Jahrtausend. Zufall. pe o anumită silabă. A 83 b) în prescurtările citite cu valoarea fonetică a fiecărui sunet accentul cade în general pe prima silabă: NATO ['nartq]. Nume duble î n numele duble accentul principal cade pe al doilea element component: Schleswig-Holstein A 86 5. ZK [tset'ka*]. Se va consulta un dicţionar. F D G B [sfde:ge='beO. zunächst e) Cuvinte compuse în care accentul nu cade pe primul element: allein. einander. D D R [desder/'sr]. Lebewohl. purtătoare a accentului principal al cuvîntului. zumeist. nicidecum pe înălţimea sunetului. wiederbeleben. wiederherstellen. U-Bahn ['u:ba:n] A 85 4. zuletzt. zufrieden. Zulauf. wiederaufnehmen. zugeben. fie cît de scurtă. neasimilate Pentru aceste cuvinte nu se pot da reguli în privinţa accentului. S-Bahn ['esba:n]. UNO [ W o ] [însă: UNESCO [u'nssko]) A 84 c) în cuvintele formate din literă şi cuvînt accentul cade pe litera citită cu denumirea ei alfabetică: D-Zug ['de:tsu:k]. wiederkommen. dar nu trebuie să coincidă. Accentul sintactic principal î n propoziţie.

cu aju­ torul cărora se scot în evidenţă ideile secundare auxiliare ale propoziţiei. *~~* Insuficienta scoatere în evidenţă a accentului sintactic principal face ca adesea străinii. Modificarea accentului secundar al propoziţiei duce. A 93 A 94 3. Următorul exemplu demonstrează cît de mult se poate modifica sensul unei propoziţii prin schimbarea accentului sintactic principal 1 : leii Ich Ich Ich will will will will in in in in die die die die Stadt Stadt Stadt Stadt gehen. accentul acestor cuvinte este slab . Ä 92 2. ca articolele. aceasta înseamnă că silaba respectivă este mai puter­ nic accentuată decît toate celelalte silabe cu accente principale. nu cu un vehicul) în oraş. î n limba germană diferenţa de intensitate între silaba cu accentul sintactic principal şi restul silabelor (fie accentuate. să merg în oraş (nu în altă parte). de intensitate medie. Criteriul pentru determinarea accentului principal în propoziţie este cel al importanţei cuvîntului pentru ceea ce vrem să spunem. de cele mai multe ori. Accentul secundar al propoziţiei — ca şi cel principal — poate să cadă numai pe o silabă cu accentul principal al cuvîntului respectiv. Accentul sintactic secundar Pe lîngă accentul sintactic principal există în propoziţia germană însă şi unul sau mai multe accente secundare. î n propoziţie. Din această cauză orice parte de propoziţie. = Eu vreau să merg în oraş (nu în altă parte). mai există cuvinte care nu au o importanţă deosebită pentru ceea ce spunem. principal . anumite părţi de vorbire. să merg (pe jos. chiar dacă accentul principal rămîne acelaşi. Ich will in die Stadt gehen. care articulează corect şi vorbesc fără greşeli gramaticale. ale cuvintelor din propoziţie. cuvintele cu accentul al propoziţiei sînt tipărite aldin. diferenţa de intensitate dintre accentul principal al cuvîntului şi silabele neaccentuate este mult mai mică decît în cuvintele cu accentul sintactic principal sau secundar. = Eu vreau să merg (pe jos) în oraş. Complet neaccentuate în propoziţie sînt silabele neaccentuate ale cuvin­ telor. orice parte de vorbire afară de pronumele relativ poate să primească accentul principal al propoziţiei. lob will in die Stadt gehen. gehen. fie neac­ centuate) este mai mare decît in orice altă limbă europeană. x î n exemplele noastre referitoare la această problemă. = = = = Eu Eu Eu Eu vreau vreau vreau vreau să merg în oraş (nu altul). gehen. afectiv sau voliţional al propoziţiei are accentul sintactic principal. cele cu accentul secundar sînt tipărite cursiv. prepo­ ziţiile. de asemenea la modificarea sensului. Silabele neaccentuate Afară de cuvintele cu accent sintactic principal sau secundar. nucleul logic. să fie totuşi cu greu înţeleşi de către germanii obişnuiţi cu evidenţierea sonoră a elementului sintactic central.44 FONETICA Â 90 Â 91 sintactic principal. gehen. Cuvîntul care exprimă reprezentaţia dominantă. (nu trebuie) să merg în oraş.

A 97 INTONAŢIA ÎN INTERIORUL URCAREA ŞI COBORÎ REA PROPOZIŢIEI TONULUI A 98 Pornind de la nivelul normal sau . b) Accentele principale ale cuvintelor nu au. trebuie să coincidă fie cu una. neaccentuate. fără accent INTONAŢIA Prin intonaţie se înţelege linia melodică a propoziţiei vorbite.'de indiferenţă"1 al tonului nostru. p u t e m urca sau coborî tonul în cursul vorbirii. Diferenţierea lor (accent principal. 1 Prin nivel normal sau de indiferenţă al tonului se înţelege acel ton care cere cel mai mic efort muscular în cursul vorbirii. Cu cît este mai mare această diferenţă de nivel.adă numai pe silaba care p o a r t ă accentul principal al cuvîntului. secundar sau slab în propoziţie) se face în funcţie de importanţa relativă a cuvintelor. Orice accent. mai ales în frazele cu o construcţie gramaticală mai complicată. Intonaţia corectă uşurează în mare măsură înţelegerea celor spuse. fie cu cealaltă deviere de la nivelul normal al tonului. .. acelaşi grad de intensitate.INTONAŢIA 45 î n concluzie. Silabele neaccentuate ale cuvintelor rămîn. A 95 A 98 Importanţa cuvîntului în propoziţie tccentul în propoziţie : în cuvhif: \ (a) Nucleul propoziţiei (noţiunea centrală) (b) Noţiuni secundare (auxiliare) (c) Fără importanţă deosebită (d) Silabe secundare. se pot da următoarele reguli pentru accentul în propoziţie : a) Atît accentul principal cît şi cel secundar al propoziţiei pot să . O intonaţie necorespunzătoare poate să ducă chiar la confuzii. ^puternic -mai slab -slab . prepoziţii (de obicei) • principala • secundar— • slab­ • fără accent ei principal. felul speci/ic limbii respective în care se ridică şi se coboară tonul în timpul vorbirii. principal sau secundar. articole. în cadrul propoziţiei. corespunzînd unei perfecte stări de destindere psihică. cu atît mai mult este scos în evidenţă accentul. şi în propoziţie.

) es mir. (Mai puţin categoric. Wer h a t es se­ Â 99 Tu tân? bitt Ä 101 b) Accentul cu urcarea concomitentă a tonului are un caracter mai ener­ gic. Â 100 a) Dacă propoziţia începe cu un cuvînt purtând accentul principal al acestei propoziţii. dimpotrivă. aici intonaţia nu depinde nici de structura gramaticală a frazei. Wir Wir gellen Wir S«ien heute in die StddL (Categoric. Fiind supusă dorinţei de exprimare a vorbitorului. această diferenţă de nivel melodic va fi cu atît mai mare cu cît mai mult dorim să scoatem în evidenţă accentele. Er es mir. accentul care coincide cu o coborîre a tonului dă vorbirii o nuanţă mai calmă. trebuie să ţinem seamă de următoarele. ea are un caracter subiectiv.) A 102 c) Partea propoziţiei cuprinsă între primul si ultimul ei accent trebuie să difere ca nivel al glasului de ambele accente. sagte Er E r sägte es mir.) (Indiferent.) sagte E r sägte es mir.) . chiar vehement (dacă diferenţa de nivel este foarte mare) . heute in die Stadt. mai imperativ. cuvîntul se rosteşte totdeauna cu urcarea tonului. gehen Wir geilen heute in die Stâdt. (Categoric. Er hat es getau. nici de punctuaţie.) (Calm. pentru a intona potrivit spiritului limbii germane. Totuşi. (Indiferent. mai obiectivă sau chiar de indiferenţă (dacă diferenţa de nivel este foarte mică).) (Calm. (Şi mai categoric.46 FONETICA î n limba germană nu se pot da — decît cu o singură excepţie — reguli general valabile pentru urcarea sau coborîrea tonului în interiorul propo­ ziţiei .) heute in die Stadt. obiectiv.

fie de •upărare sau chiar ameninţare (vezi însă A 105). . exclamative şi în cele interogative e u cuvînt interogativ : Uneori. de constatare obiectivă şi calmă. adică linia melodică cuprinsă între ultima silabă cu accent sintactic şi sfîrşitul propoziţiei.INTONAŢIA 47 INTONAŢIA LA SFÎRŞITUL PROPOZIŢIEI CADENŢA FINALĂ De deosebită importanţă în exprimarea orală este cadenţa finală a rircărei propoziţii. dar şi de nuanţa specială pe care vrem să i-o dăm. După conţinutul propoziţiei. Cadenţa finală descendentă A 104 Această cadenţă dă propoziţiei un caracter de încheiere definitivă a gîndurui exprimat. Cadenţa finală nu are un caracter atît de subiectiv ca intonaţia din interiorul propoziţiei. ea este în funcţie de conţinutul propoziţiei. imperaHve. cadenţa finală poate să fie : a) descendentă b) ascendentă c) uniformă > > * A 103 1. cadenţa descendentă se foloseşte pentru a da unei întrebări : ä r ă cuvînt interogativ o nuanţă fie de obiectivitate pronunţată. Cadenţa descendentă se foloseşte în propoziţiile enunţiative.

) Hause ? nach (Mai calm. gesund ? Br ist schon gesund ? schon Br ist (Mai insistent.) inte­ Cadenţa finală ascendentă se mai foloseşte însă şi în acele propoziţii enunţiative san imperative cărora vrem să le dăm o nuanţă fie de subliniere categorică. Cadenţa finală uniformă Această cadenţă este caracteristică pentru propoziţiile în care nu este dusă pînă la sfîrşit.) (Categoric. cadenţa uniformă este foarte frecventă în construcţiile . fiind doar o pregătire pentru ceea ce urmează. Cadenţa finală ascendentă Această cadenţă caracterizează în general.] A 106 3. Din această cauză. (Categoricj«^ Sie kommen Nehmen Sie Numai cadenţă finală ascendentă au propoziţiile interogative fără cuvînt interogativ şi cu topica propoziţiei enunţiative. nach bald nach Sie kommen bald Platz! bitte Platz! Nehmen Sie bitte (Şi mai categoric.) Hause. fie de deosebită politeţe. (Şi mai categoric. întrebările fără cuvînt rogativ (vezi.) Hause.48 FONETICA A 105 2.) (Mai calm. Hause ? Kommen Sie bald nach bald Kommen Sie (Mai insistent. însă A 104). menţinerea tonului la acelaşi nivel este u n indi­ ciu că enunţul este incomplet.

deschisă1. dacă în flexiune. Ma-gen) şi închisă dacă se termină în consoană (Gar-ten.' Ich weiß eines: Das ist nicht (Mai calm. în silabă accentuată. Gilbe [ga:ba]. in afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Ich. însă: Bach [bax]. Kun-de.) Genossen und Genossinnen ! Wir be > PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI (ORTOGRAFIC) GERMAN ÎN CUVINTELE DE ORIGINE GERMANĂ ŞI ÎN CELE DE ORIGINE NEGERMANĂ MAI FRECVENT FOLOSITE Litera sau grupul de litere Pronunţarea a Se pronunţă [a:] A 107 1. rasch [raj]. apathisch [a'pa:tlj"]. Sultan 1 Silaba este deschisă dacă se termină în vocală (ha-beti. x). fal-len.şi subordonare —. weiß eines : Das ist > nicht (Energie. apar forme în care a este în silabă deschisă Tag [Ta-ge) [ta:k]. seh.n]. haben ['haibsn]. st. R a t [ra:t].) Gramatica practică a limbii germane . Frage ['fra:gş]. [foto'gra:f]. lo-ben. Photograph ['zUlta'. s. in silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. scli.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 4S sintactice mai complicate — frazele prin co. în formulele de adresare sau anunţare. 2. Tat [ta:t]. Max [maks].

Harz. Schmach [Jma:x]. în anumite cuvinte în care este urmat de r + consoană Art [a:rt]. Tags [ t a k s ] . numai în silabă accentuată da [da:]. La sfîrşitul cuvîntului. de obicei în sufixul (neaccentuat) -ian Baldrian ['baldria:n]. dacă urmează ß. zart [tsa:rt]. t. Tratsch [tra:tj]. ja [ja:]. grupul de litere „ . -sam Nachbar ['naxba:r]. Heirat ['haera:t]. p. în sufixele (neaccentuate) -bar. saß (saßen) [za:s]. în anumite cuvinte în care este urmat de eh brach [bra:x]. d. însă: Stachel ['Jtaxal]). naß (nasser) [nas]. menţinut în flexiune înainte de -e Maß (Maße) [ m a s ] . 12. Barsch [ba:rj]. Leichnam ['larjza:m]. dacă rădăcina are (conform 1 şi 2) a lung [a:] h a b t (rădăcina hab-) [ha:pt]. Magd [ma:kt]. 10. Watsche [va:tja]. B a r t [ba:rt].50 FONETICA Litera sau . Grobian ['gro:bia:n]. sprach [Jpra:x} Sprache [Jpra:xa]. 5. watscheln [Vartjgln]. Insă: H a ß (Hasses) [bas]. stach [fta:x]. înaintea grupurilor de consoane formate din b. 11. g. nach [na:x]. Papst [pa:pst]. 6. Heimat ['haema:t]. k. înaintea mai multor consoane. langsam 8. 4. 9. în anumite cuvinte înainte de tsch Bratsche ['bra^Ja]. Januar ['janua:r]. Natrium ['na:triUm]. Jaguar ['ja:gua:r]. Afrika ['a:frikä]. [hairts]. Schicksal ['JIkza:l]. Pronunţarea 3. Schwarte ['JVa:rta]. în anumite cuvinte a) accentuat: J a g d [ja:kt]. -sal. b) neaccentuat: Februar ['fe:brua:r]. artig f'aartlcj. 7. -nam. Gemach [ga'ma:x]. . f + 1 sau r Adler ['a:dlsr]. ratsam ['ra:tza:m]. (însă: barsch [bar/]). fragst [fra:kst]. Papa [pa'pa:]. Bnzian ['entsia:n]-. Arzt [a:rtst]. ['laecna:m].

Drama 7. Gsst [gast]. Krach 5. prin ss: Baß [bas] (Basses). Thema ['te:ma]. lassen 4. -sal. Katze ['katss]. Harald ['ha:ralt]. Paß [fas] (Passes). Akkusativ ['akuzati:f]. Laster [ l ă s t a r ] . grupul de litere „ Pronunţarea Se pronunţa [a] A 108 1. (msă: Chaos ['ka:os]. Spalt [Jpalt] . în orice silabă neaccentuată afară de ultima Akademie [akade'mi:]. backen ['bakan].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFAEETULUI GERMAN 51 I. x lachen [ l a x a n ] . în silabă închisă. Sache ['zaxo]. Monat ['mo:nat]. kann [kan]. dramatisch[dra'martlX] (însă: ['dra:rna]). în silaba finală neaccentuată a) la sfîrşit Aula ['aola]. ['karg]. 9) Dampf [dampf]. de ck. în silabă deschisă. am [am]. Bach [krax]. was [vas]. 3. b Dollar ['dolar]. daß [das]. seh. b) dacă este %irmat de x sau de două consoane Borax ['boaraks]. hatte ['hata]. [bax]. -nani. H a x e ['haksa] 2. în eh. dacă nu există forme în care a apare în silabă deschisă ab [ap]. das [das]. machen ['maxan]. man [man]. c) dacă este urmat de o singură consoană. lax [laks]. Masche ['majs]. dacă silaba următoare începe cu eh. conform A 107. în alte forme ale cuvîntului. R a n d [rant]. Raster ['rastsr]. rasch [raj]. Drama ['dra:ma]. an [an]. tz fallen ['falgn]. cu excepţia sufixelor neaccentuate -bar. lasch [laf]. -sam şi (în general) -ian precum şi a cuvintelor indicate la A 107.it era sau . Tolpatsch ['tolpătj]. înaintea unei singure consoane. st. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane. 12. înainte de ß dacă acesta este înlocuit. seh. 6. Komma ['koma]. Kasten ['kastan]. waschen ['va/an]. Karre ['lasan]. Max [maks]. H a ß [has] (Hasses). K a m m [kam]. chaotisch [ka'o:tIJ]. s {vezi însă A 107. dacă este urmat de o consoană dublă. Magda ['niakda]. 1) . .

3. K a p [kap]. Gemälde [ga'mxtlds]. s t : lächeln ['lscaln]. i Pronunţarea 8. înaintea mai multor consoane. Gäste [-'gssta]. h ä t t e ['hsta]. Spätzin [ J p s t s l n ] . Mädchen ['nis:tcanl. Nässe ['nesa] . dacă rădăcina are [s :] Bärchen ['be:rcan]. Atlas ['atlas]. Walnuß ['valnüs]). 4. Waage ['va:ga]. Grammatik [gra'matlk]. Gräte [ r gre:ta].•] accentuată deschisă Äther ['s:tar]. Kosak [ko'zak]. h a t [hat]. Männer ['menar].52 FONETICA I/itera sau . grupul de litere -r. ca: Ananas ['ananas]. (însă: nach [na:x]).'an]. A 110 ä Se pronunţă 1. Tram [tram]. (însă: Wal [va:l]). Städte [ ' f t e t a ] . în silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. de ck. kämst [ks:mst]. Wäsche [Vefa]. [ga'ms:s]. 5. Käfer ['ks. säst [zs:st]. sprächst [ / p r e i s t ] (sprach) [fpra:x]. în silabă [s :. în anumite cuvinte. A 109 a» Se pronunţă întotdeauna [a:] Aal [a:l]. Mär [niE'-r]. ca Gebärde [ga:be:rda]. dacă un cuvînt înrudit are forme cu [ a : ] Barte ['bs:rta] (Bart [ba:rt]). ['nE-. In anumite cuvinte. sch). Aas [a:s].mlIţ]. Fiaker [fi'akar]. dacă în flexiune apar forme cu ä în silaba deschisă Bär [bs:r]. Observaţie Fac excepţie cuvintele în care silaba următoare sch. 2. Gefäß [ga'fes].-far]. Walfisch ['valfIX]. tz Hämmer ['hsmar]. Paprika ['paprika]. . Januar ['jarmair]. nächst [netest]. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă. bräche ['breica] (brach [bra:x]). începe cu eh. hast [hast]. gemäß Rätsel ['rertsal]. gemäß [ga'msts]. Nachbar ['naxba:r]. nämlich rätst [rs:tst]. A 111 Se pronunţă [s] 1. säen ['ze. Bäcker ['beksrj.

Mainz [maents]. Hain [haen]. häßlich ['hesllc]. äu Se pronunţă [00] ['tro0ma]. H a a s [haos]. Chauffeur [Jo'f0:r]. Mai [mae]. Träume . Dämpfer ['deropfar]. Kai [kae]. bauen ['baogn]. A 113 A 114 Se pronunţă [s:J sau [e:] în anumite cuvinte de origine engleză fair [fear]. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane diferite hältst [h'eltst]. Main [maen]. Sauce ['zo:sa]. Se -pronunţă [e :] în anumite cuvinte de origine franceză Baisse ['bs:sa]. Saite ['zaets]. Kaiser ['kaezgr]. t a i e ['laea]. 4. A 118 Häuser ['hojäzsr]. 3. Waise ['vaezg]. Präsident Äquator [s'kva:tor]. ai Se pronunţă [ae] în cuvintele germane şi în anumite origine negermană cuvinte de A 112 Bai [bae]. läuten ['lo0tsn]. Präparat [prszi'dsnt]. Rain [raen]. A 115 Se pronunţă [o:] în silaba accentuată din cuvinte de origine franceză de  116 A 117 Hausse ['ho:sa]. ca gräßlich ['grssllc]. Hai [hae]. Archäologe [arcso'lorga]. în anumite cuvinte.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. traumatisch [trao'ma:tIJ]. în orice silabă neaecentuată [pr£pa'ra:t]. Se pronunţă [o] sau [o] în silaba neaecentuată a cuvintelor origine franeeză Chauvinist [Jovi'nlst] . Trainer ['trs:nar] sau ['tre:nar]. au Se pronunţă [ao] în cuvintele germane şi în cele mai multe cuvinte de origine greacă sau latină Auto r'aoto].

. 3. Gablung ['ga:bIXJn]. înaintea consoanelor surde gibt [gi:pt]. übrig ['y:brlc]. [hYpJ-]. krabbeln ['krabaln]. 2. gelb [gelp]. Malaya [ma'laea].54 FONETICA Litera sau grupul de litere A 119 ay Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană Bayern ['baesrn]. abändern ['ap/endsrn]. 2. hübsch. la sfîrşitul cuvîntului robb ! [rap]. înaintea sufixelor precedate de 1. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei ab [ap]. 2) Büblein ['by:plaen]. A 12Î Se pronunţă [p] 1. 3) ebnen ['e:bnan]. Taubheit ['taophaet]. r (vezi însă A 121. bleiben ['blaebsn]. h a b t [ha:pt]. schreibt [jraept]. lebst [le:pst]. Liebling ['li:pllrj]. înaintea sufixelor care îneep cu o consoană (sonoră sau surdă) (vezi însă A 120. A 120 b Se pronunţă [b] 1. Mayer ['maear]. Laubwald ['laopvalt]. Erlebnis [sr'le:pnls].. n. A 122 bb Se pronunţă [b] în rădăcină între două Yoeaie Ebbe ['eba]. verbrennen (ver-brennen) [fsr'brenan] Garbe ['garba]. Erbse (Brb-se) ['srpss]. la începutul cuvîntului vocale şi al silabei precum şi înaintea unei Baum [baom]. A 123 Se pronunţă [p] 1. löblich ['l0:pllc]. Rofefee ['roba]. bin [ b i n ] . Klub [kTDp]. schrubb ! [JrUp].

respectiv încep cu î> abbauen ['apbaoan]. A 124 alăturate e Se pronunţă [k] în anumite cuvinte de origine negerniană dacă este urmai de a.ă consoane Böttcher f'boetţar]. Chiria ['ci:n.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 55 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. i. räuchern ['ro0csrn]. Croupier A 1*» Se pronunţă.ima]. Laubbäume ['laopb30rno]. Centavo [sen'ta:vo]. Cosima [fcrupi'e:]. dacă este urmat de o altă vocală decît a. 8. i. franceza şi spaniolă.a]. Chirurg [ c i r U r k ] .. Cherusker [ce'rUskar]. e. o. eh Se pronunţă [c] 1. Clown [klaon]. dacă este urmat de e. welelier [ V s l c a r ] . G?«/. A 127 Se pronunţă [t|] în cuvintele de origine italiană A l'M Cicerone [tjitj'e'rpme]. înaintea consoanelor surde ['JrUpto] robbst [ropst]. Cicero f'tsitsero]. schrubbte Se pronunţă [p] + [b] {vezi A 52) în cuvintele compuse în care două elemente componente se termină. la începutul cuvîntului dacă este ürmat de e sau i Chemie [ce'mi:]. după toţi diftongii în afară de an Laich [laec]. eueh [30c]. Köebin ['koecln]. y • A 129 mächtig ['msctlc]. 4. Küche ['kYcs]. 2. A 128 Se pronunţă [s] în anumite cuvinte de origine engleză. y Ceeii [SÎSI]. ich [Ic]. [ts] în anumite cuvinte de origine latină sau greacă. ©. Mechaniker [me'cauiikar]. Reich [raec]. o sau u Cäsar ['tse:zar]. . ['ko:z. horchen ['horcsn]. Raubbau ['raopbao]. r Cafe [ka'fe:]. după ä. psychisch ['psyiclj]. ii.. u sau î. Cupido [ku'pi:do]. mancher ['mancar]. Chatice [Jă:sa].

genitivul substantivului Dach [dax] se formează prin adăugarea desinenţei s (Dachs). ind. Mädchen ['me:tgan]. ci este desinenţă. Christoph f'krlstof]. Epoehe [e'poxa]. A 133 2. o. după a. î n Dachs. Christian ['kr-Iştian}.a a verbului wachen [Vaxan]. Charta ['karta]. Charkow ['xarkof].a sing. în wachsam [Vaxza: m ] început de sufix.56 FONETICA litera Sau . î n verbul wachsen. Cholera ['ko:lera]. Chrom [kro:m]. pronunţîndu-se însă [vaxst]. deci se pronunţă [daks] . sechs [zsks]. o. în anumite nume proprii Chiemsee ['ki:mze:]. dacă este urmat de s în rădăcina unui cuvînt germaiî Achse ['akss]. prezent este (du) wachst [vakst] . la începutul A 131 au auch [aox]. Chlor [klo:r]. s este început de element component. Charakter [ka'raktsr]. Se pronunţă [x] 1. I. în anumite cuvinte de origine greacă. u Bach [bax]. Melancholie [melar^ ko'li:]. Dachs [daks]. Chronik ['kro:nIk]. anumitor nume proprii de origine slavă. s face parte din rădăcină. după diftongul 3. persoana a I i . grupul de litere Pronunţarea 5. în ambele cuvinte se pronunţă deci [x] + [z]. Raucher ['raoxar]. Se pronunţă [k] 1. Buch [bu:x]. în sufixul A 130 -ehen Frauchen ['fraocsn]. 2. (du) wachst se scrie şi persoana a I i . deoarece s face parte din desinenţa st. Chor [ko:r]. început de element component al unui cuvînt compus sau început de sufix. 3. Cherson [xsr'son]. Ochse ['oksa]. f . r Chaos ['ka:os]. (a da cu ceară) s de asemenea face parte din rădăcină. deci se pronunţă [daxs]. dacă este urmat de a. wachsen ['vakssn]« A 132 Observaţie: N u trebuie să confundăm pronunţarea lui eh urmat de un s * din rădăcină [ks] cu cea a lui eh urmat de un s care nu face parte din rădăcină. I n Buchseite ['bu: xzaeta).

Advokat [atvo'ka:t]. înaintea 3. Dschungel ['dzUnall. Paddler ['padlor].urmai de o consoană {în afară de x) lädst [ls:tst]. Redner ['re:dnor]. golden ['goldan]. und [Unt]. 2. Geld [gslt]. Lands [lants]. randlos ['raatlos].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N 57 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 0 bşer va ţ ie [k] se pronunţă şi în substantivul Oreliester [br'kestar] Se pronunţă [tj] în cele mai multe cuvinte de origine engleză şi în cuvintele de origine spaniolă chartern ['tjartarn] . Windfang Geldbeutel [ l geltb"o0t'äl]. în general. Kinds [klnts]. A 134 A 135 ck Se pronunţă totdeauna [k] A 136 Ecke ['eksl. Se pronunţă [t] 1. Adler ['a:dlar]. 4. Gaucîio ['gaotjo]. A 139 addieren [a'dkrgn]. înaintea sufixelor precedate de i. Handlung niedrig ['ni:drlc]. îiaekt [hakt]. niedlich ['ni:tllcj. înaintea r consoanelor surde sufixelor care încep cu o consoană {vezi însă A 137. [d] ['vîdar]. 2) ad. n. dd Se pronunţă. Widder schno d drig [Jn odrl c ]. la sfîrşitul cuvîntului A 138 sau al silabei ['vlntfarj]. Bad [bart]. în prefixul Adjunkt ['at'jUrjkt]. r {vezi însă A 138. widmen [VCtmart]. Se pronunţă [d] 1. . 3) ['handlürj]. Paddel fpadal]. în general. Ordnung ['ordnUrj]. Rock [rok]. wandern ['vandorn]. A 137 2. la începutul euvîntului şi înaintea unei vocale drei [drae]. dort[dort]. Mädchen [ ms:tc3n].

ß. wer [ve:r]. A 141 e Se pronunţă [e : ] 1. Pronunţarea A 140 dt Se pronunţă [t] beredt [bs're:t]. legst p. x). Dante ['dante]. nebst [ne:pst]. verwandt [f sr'vant]. Städte [. deschisă dacă silaba este Chemie [ce'mi:]. Pferd [pfe:rt]. mai rar între» Aloe ['a:loe]. schwer [JVe:r]. . Herd [he:rt].şi re (de origine latină) detonieren [deto'ni:rsn]. 3. Reparatur [repara'tu:r]. Kescher ['ksjör]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Schleswig ['Jleisylc]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane (în afară de eh. er (accen­ tuat) [e:r]. Schwert [JVe:rt]. în anumite cuvinte. Hexe ['hskss]. werden [Veirdan]. dacă în flexiune e apare în silabă deschisă bequem [ba'kveim]. gestern ['gestern].'Jţe:ta]. Efeu ['e:fo0]. elegant [ele'gant]. der (accentuat) [de:r]. şeh. Kamel [ka'me:l]. Dresden ['dre:sdan]. je [je:]. Krebs [kre:ps]. her [he:r]. 3. wandte [Vandte]. Melodie [melo'di:]. 2. 2. Theater [te'a:tsr]. . Zos ['tso:e]. seh. Regen ['re:gan]. st.58 FONETICA Ditera sau . Elefant [ele'fant]. în cuvintele asimilate de origine negermană. A 142 Se pronunţă [e] numai în silabă neaecentuată 1. 5. Wert [ve:rt]. 4. Wermut [Ve:rmu:t]. erst [e:rst]. Republik [repu'bli:k]. Esel ['e:zsl]. Erde ['e:rds]. numai în silabă accentuată bebte ['be:pte] (beben ['beibsn]). Theodor ['te:odo:r]. beredt [bs'rett]. în silabă accentuată. ca dem (accentuat) [de:m]. Weg [ve:k]. Melancholie [melarjko'li:]. Insă: Rechen ['rscsn]. den (accentuat) [de:n]. x beben ['be:bsn]. (însă: chemisch ['ce:mlj]). la sfîrşitul buinţate unor cuvinte de origine negermană. erster ['e:rstsr]. Faksimile [fak'zi:mile]. lädt [ls:t]. de obicei în prefixele de. Herde ['hetrds]. Mecklenburg ['metklsnbXJrk].e:kst]. la sfîrşitul Ade [a'de:]. Keks [ke:ks]. Beschwerde [bs'JVe^ds]. wert [ve:rt]. Mephisto [me'flsto]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [e: ] cuvîniului. Wegs [ve:ks]. grupul de litere T. Erz [e:rts].

arbeitete ['arbaetata]. Ecke ['eka]. Elend ['e:lsnt]. dacă urmează o consoană dublă. [J]. Zerfall [tser'fal]. Sowjet [zo'vjst]. 3 poate fi omis în terminaţiile -eî şi -en dacă ele sînt precedate de [b].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 50 litera sau grupul de litere Pronunţare: 4. 5. în anumite cuvinte. Lexikon ['lsksikon]. 4. ck. her-. Infinitivul terminat în -igen [-Igan] şi diminutivele în -eben [-can] se pronunţă însă totdeauna cu [a]. în anumite cuvinte. herein empfinden [emp'flndan]. Eurpides [o0'ri:pidss]. zer[Et't»ţ:lan]. 2. Atem ['a:tam]. ent-. sauberer ['zaobarar]. erzählen [hsr'aen]. den (neaccentuat) [den]. des [des]. [f].^rapidă. Wagen ['va:gan]. es [es]. ß. în cb 5 seh. x Geld [gelt]. nennen ['nsnan]. kommende ['kamanda]. [d]. A 144 Observaţie î n vorbirea uzuală. setzen ['zstsart]. laufen ['laofn]. enthalten [ent'haltan]. er ['le:ban]). Hermelin [hsrtna'lim]. [rsj]. Retter ['rstar]. Hebel ['hefbal]. Herzog ['hertso:k]. dacă rădăcina. la sfîrşitul cuvîntului. Becher ['bscar]. [s]. Verfall [fsr'fal]. lebendig [le'bsndlc] (însă: leben [der]. resch Dreß [dres]. keß [kes]. [c]. Se pronunţă [e] A 143 1. A 145 . Se pronunţă [a] numai în silabă neaccentuată în silabă finală şi în desinenţe aber ['abar]. wes [ves]. weg [vek] (insă: Weg [ve:k]). [z]. [t]. Kern [kern]. Hotel [ho'tsl]. Herberge ['herberga]. în silabă neaccentuată. [g]. [p]. se termină în două sau mai multe consoane. besser ['besar]. mai ales în cuvintele de origine latină şi greacă Debet ['de:bst]. [ts] : lesen poate fi pronunţat [ p le:zn]. Männer ['menar). Rebhuhn ['rephu:n]. [ 3 ]. ca dem (neaccentuat) [dem]. ca Chef [Jsf]. înaintea unei con­ soane. jedoch [je'dox]. Hexe ['heksa]. fragten ['fra:ktanj. sau de [v]. în prefixele neaeeentuate emp-. Elen ['e:len]. Hauses ['haozas]. sprechen ['Jprecan]. Deci se p r o n u n ţ ă : berichtigen [ba'rlctjgan] şi Kindchen ['klntcan]. [pf]. er-. [k]. Maschine [ma'Jimal. 3. der (neaccentuat) (neaccenuat) [er]. [x]. ver-. tz hell [hsl]. Sokrates ['zo:krates].

Porree ['pore]. Euripides [o0'ri:pidss]. ein [aen]. Heu [ho0]. A 149 eu Se pronunţă [00] în cuvintele de origine germană şi greăeă euch [o0c]. nein [naen]. Eidetik [ae'de:tlk]. . Meer [me:r]. Gras [gra:s]. Affe ['af3) . gleich [glaeg]. Milieu [past0ri'zi:rt]. Pronunţarea  146 ee Se pronunţă [e:] în silabă accentuată Allee [a'le:]. rigoros [rigo'ro:s]. für [fy:r] . Europa [o0'ro:pa]. leeren [leiran]. Rheuma ['ro0ma]. Teer [te:r]. A 147 Se pronunţă [e] în silabă ncaeeentuată Kanapee f'kanape].63 FONETICA I4tera sau . dacă este urmat de o vocală sau de o consoană sonoră Gabe ['ga:ba]. I<eute ['lo0tb]. drei [drae]. . îî Se pronunţă [f] auf [aof]. Frikassee [frika'se:]. geben ['ge:bân]. schaffen ['Jafan]. bei [bae]. neun [ n o 0 n ] . Idee [i die:]. See [ze:]. la începutul cuvîntului sau al silabei. A 150 Se pronunţă [0:] (accentuat) de origine franceză Ingenieur [In5eni'0:r]. Zeus [tsa0s]. Schi« [Jli]. fünf [fYnf]. Lage [la:ga]. Komitee [komi'te:]. A 152 g Se pronunţă [g] 1. 2. Redakteur A 151 f. Lüge ['ly'-gö]. Frau [frao]. grupul de litere T-. hofft [hoft]. în interiorul cuvintelor înaintea nnei vocale biegen ['bi:gan]. A 148 ei Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană şi în cele mai multe cuvinte de origine negermană Bäckerei [bska'rae]. Gnu [gnu:]. Gmünd [gmUnt]. în cuvintele pasteurisiert [mili'0:]. sau [0] (neaccentuat) [redak't0:r].

tragbar ['tra:kba:r]. Girant [31'raiitJ. wenig ['tsvaej"pra:xlc]. Se pronunţă [k] la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei (şi înaintea încep cu o consoană) lag [lak]. zweisprachig A 154 gnädig ['gns:dlc]. înaintea unui sufix precedat de I. weg [vsk]. [5] în cuvintele de origine franceză dacă este urmat A 155 Gărage [ga'raiga]. Äuglein ['o0klaen]. Weg [ve:k].4 PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 61 Litera sau grupn] de litere Pronunţarea 3. wenigstens ['ve:nlcstans]. zwanzig 2. înainte de 1. Insă: Königreich ['k0:nlkraec]. männiglich ['msiilkllc]. la sfîrşitul [9] în sufixul cuvîntului -ig ['tsvantsle]. Zugbrücke [ J tsu:kbrYka]. înaintea unei consoane (dacă nu este urmat de sufixul o silabă cu [c]) -lieh sau vereinigt [fsr'/aenlct]. Sieg [zi:k]. între vocale Bagger ['bagar]. segle ['ze:gls]. 4. i Se pronunţă Gin [ d j l n ] . Signal [zl'gna:!]. Wagnis ['va:knls]. n. n. möglich ['m0:kllc]. flaggen ['flagan]. . tagaus—tagein [tak'/aos — t a k ' / a e n ] . Dogge ['doga]. înaintea unui 1 sau r din rădăcină Schmuggler ['JniUglar]. Diagnose [dia'gnorzs]. r I» cuvintele Agronom [agro'no:m]. [Vemlc]. weglaufen [Vsklaofsn]. A 157 2. Se pronunţă de e. r de origine latină şi greacă A 153 sufixelor care begegnen [bs'geignaa]. Feigling ['faekllrj]. [d~ ] în unele cuvinte de origine engleză A 156 cjg Se pronunţă [g] 1. Magma ['magma]. Egge f s g a ] . Feigheit ['faekliaet]. regnen ['reignan]. Tag [ t a i ] . regsam ['re:kza:m]. m . Se pronunţă 1. lioggen ['togan]. zwanzigste ['tsvantslcsts]. Aggressor [a'gresor].

$2 FONETICA Ivitera sau grupul de litere Pronunţarea  158 Se pronunţă [k] 1. în interiorul cuvîntului la începutul silabei. Vehikel [ve'hi:ksl]. R h y t h m u s ['rytmUs]. Katarrh [ka'tar]. Hotel [ho'tsl]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei egg [ek]. înaintea unei consoane surde eggte ['skta]. . ahoi! [a'ho0]. rh = [r]. i sau u neac­ centuat E h e ['e:sj. s t e h ! Lfte:]. behalten [bg'haltsn]. o h o ! [o'ho:]. eggbar ['skba:r]. sieht [zi:t]. Verzeihung [fer'tsaeUrj].horn]. steht [Jte:t]. 3. A 162 este mut în grupurile de litere ph = [f]. fähig [ffe'If]. gehen ['ge:an]. 2. flagg [flak]. Historiker [hIs'to:rikar]. flaggst [flakst]. Zähigkeit ['tss:Ickaet]. Theodor ['te:odo:r]. i sau u neaccentuat a h a ! [a'ha:]. A 159 S n S'e pronunţă [nj] în cuvintele de origine franceză Champagner [Jam'panjsr]. Haus [haos]. Johannes [jo'hanas]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei g e h ! [ge:]. dacă este urmat de o voeală în afară de e slab [a]. Gehart ['ge:/a:rt]. Verleihung [fer'laeTJij]. A 161 este mut si indică lungimea vocalei precedente 1. Ahorn ['a-. hier [hi:r]. între două vocale dacă este urmat de e slab [a]. la îneeputul cuvintelor de origine germană şi al celor mai multe cuvinte de origine negermană haben ['ha:ban]. sehen ['ze:sn] . ruhig ['ru:l9]. Kognak ['konjak]. th = [t] dacă ele fac parte din aceeaşi silabă a anumitor cuvinte de ori­ gine negermană Philosophie [filozo'fi:]. Insă: Uhu ['u:hu]. 2. sieh! [zi:]. Hund [hUnt]. rrh = [r]. A 16® k Se pronunţă [h] 1. Zither f t s l t a r ] . . 2. între vocală şi consoană geht [ge:t]. Zahl [tsa:l]. Mahagoni [maha'go:ni]. după voeală.

nisten ['nlstsn]. Se pronunţă [i] 1. Igel ['i:gal]. Fiber ['fi:bar]. 4. Aspirin [aspi'ri:n]. în silabă accentuată. sch. intim [In'ti:m]. Titel ['ti:tal]. Mineral [mine'ra:!]. dacă. Kiste ['klsta]. Kali ['ka:li]. x Biber ['bi:bar]. st. 3. dacă rădăcina are [i: ] gibst [gi:pst]. direkt [di'rskt]. Tiger ['ti:gar]. widrig ['vi:drlc]. Se pronunţă [I] A 165 1. Idee [i'de:]. Kolloquium [ko'lorkviUm]. Diplom [di'plo:m]. la sfîrşilul cuvîntului (numai în silabă accentuată^ Kroki [kro'ki:]. x sicher ['zlcar]. . în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. la sfîrşitul cuvîntului. 6. x). Fabrik [fa'bri:k]. Mixer ['mlksar]. deschisă. Â 164 2. înaintea unei singure consoane (afară de eh. în silabă accentuată. Portion [portsi'om]. însă: Nische [ r ni:Ja]. deschisă. Livree [li'vre:]. ca dir [di:r]. Kritik [kri'ti:k]. E u t i n [o0'ti:n]. Fibel ['fi:bal]. Alwin ['alvi:n]. însă: Kapitel [ka'pltal]. Gummi ['gXJmi]. în flexiune i apare în silabă deschisă Appetit [ape'ti:t]. Musik [mu'zi:k]. în silabă accentuată. 5. Erwin ['srvi:n]. J u n i ['ju:ni]. înaintea mai multor consoane. în silabă neaccentuată deschisă din cuvintele de origine negerinană brachial [braxi'a:l]. dacă silaba următoare începe cu eh. Schi [Ji:]. wir [vi:r]. wischen ['vljari]. Politik [poli'ti:k]. în anumite cuvinte. în silabă neaccentuată Alibi ['a:libi]. Juli ['ju:li]. seh. mir [mi:r]. Distel ['distal]. st. Kredit [kre'di:t].PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI GERMAN 63 Litera sau grupul de litere Pronunţarea i Se pronunţă [i:] A 163 1. wider [Vi:dar]. ß. 2. Nische ['ni:Ja]. Kuppin [r"ü'pi:n]. Zitrone [tsi'tro:na]. sch. în numele proprii terminate în -in (accentuat sau neaccentuat) Berlin [bar'lim].

gratis ['gra:tls]. 4. wird [vlrt]. vierzehn ['flrtse:n]. Dickicht ['dlklct]. 3. sie [zi:].ls'rae]. hin [hin]. dacă în celelalte forme ale cuvîntului i n u apare în silabă deschisă bin [bin]. bis [bis]. A 169 Se pronunţă [ia] în silaba finală neaecentnată a acelor cuvinte de origine latină. vierzig ['flrtslc]. Birke ['blrka]. Spielerei [fpr. wie [vi:]. în sufixele -lieh neaccentuate : -ieht. A 166 ie Se pronunţă cu ei [ i : ] în silabă accentuată şi în substantivele derivate. dich [die].ng]. trügerisch ['trygarlj]. Kind [klnt]. în care -ie a provenit dintr-un i a : Familie [fa'rnr. Pilgrim ['pligrlm]. Iltis [Iltis]. dacă în rădăcină seh. immer ['Irnar]. die (pronume demonstrativ) [di:]. liegt [li:kt]. Lehrerin ['le:rsrln]. 5. -im. ß.lia]. in [In]. freudig ['fro0dlg].. -in. în silabă închisă. vielleicht [fi'laect]. înaintea unei singure consoane. bist [bist].niar]. tz billig ['blllc]. A 170 ier Se pronunţă (iar) cînd este sufix de origine germană Armenier [ar'niemiar]. Kanadier [kana'diar]. Fisch [flf]. vier [fi:r]. -ig. Ferien ['ferrian].64 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. A 168 Se pronunţă [I] în cuvinte ca Viertel ['flrtsl]. ich [Ig]. mit [mit]. -it. . Mitte ['raita] . A 167 Se pronunţă [i] în silabă neaccentuată die (articol. -ik. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. x este urmat de două sau mai multe consoane binden ['blndsn]. sitzen ['zltsan']. List [llst]. pronume relativ) [di]. sieht [zi:t]. dick [dlk]. freundlich ['fro0ntllc]. Poetik [po'eitlk]. -is. Defizit ['de:fitslt]. Biß [bis]. Biene ['bi'. Nix [nlks]. Spanier [Jpa'. -iseh.

kennen ['kengn]. Kamarilla [kama'rllja]. ( = renticr). nehmen ['neimsn]. A 174 A 175 A 176 2. Rentier [rsnti'e:]. b) [i'e:] : Bankier [barjki'e]. kk Se pronunţă [k] A 177 kalt [kalt]. brillant [brll'jant]. leben [ le:bgn]. k.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Litera sau grupul de litere Pronunţarea Se pronunţă [i :r 1 sau [i:e:] în cuvintele de origine franceză A A 171 172 a) [-i:r] : Barbier [bar'bi:r]. je [je:]. Offizier [ofi'tsi:r]. Zoll [tsol]. Juan [xu'an]. engleză sau spaniolă ja [ja:]. Amme [a'mg]. [5] in cuvintele de origine franceză Journalist [gUrna'lIst]. krumm [krUm] . Jagd [ja:kt]. ni. v/arm [varm] . klein [klaen]. fällt [feit]. Koje ['ko:js]. Jackett [ga'ket-]. Â 173 Se pronunţă 1. Akkordeon [a'kordeon]. Kajüte [ka'jy : t s ] . Akkord [a'kort]. Akkumulator [akuniu'la:tor]. Wald [valt]. m m Se pronunţă [m] A 180 Baum [baom]. soll [zoi]. Papillote [papI'jo:tg]. kommt [komt]. 5 — Gramatica practică a limbii germane . Portier [porti'e:]. [gtg:] in cuvintele de origine engleză Job [d30b]. Kavalier [kava'li:r]. ( = ren). Atelier [atoli'e:]. laut [laot]. Juwelier [juve'li:r]. însă: Rentier ['rsnti:r]. Kind [ k l n t ] . Scharnier [Jar'ni:r]. II Se pronunţă [1]. j Se pronunţă [j] cu excepţia cuvintelor de origine franceză. 3. [x] în cuvintele de origine spaniolă Don Quijote [don ki'xo:te]. Turnier [tTJr'ni:r]. Mahl [ m a l ] . Zimmer ['tslmar]. Se pronunţă [1] • r A 178 bleiben ['blaebân]. Okkasion [okazi'o:n]. John [dgon]. cu excepţia anumitor sau spaniolă cuvinte de origine franceză A 179 alle [ala].

['koggo]. Engadin ['sggadiin]. k . sau de g . de i sau u neaecentuat bringen ['brlijslij. sinkt [zinkt]. singen ['zlgan].. U n g u n s t ['UngUnstl. 2. Junge ['jUga]. Kongreß [kon'gres]. . Se pronunţă nx [ţjk]. eng [sg]. A 185 nk. [rjks] în rădăeină ['vlgksr]. syn- enklitisch [sn'kr^tlj]. Wunsch [vUnJ]. vocală decîf e slab [a]. Sphinx [sflrjks]. x în rădăcina cuvintelor de origine ne­ germană Band [bant]. Gnu [gnu:]. dringt [drlrjt].dacă nu este urmat de g sau k în rădăcina cuvintelor de origine germană. abhängig ['aphcglc]. S y n ­ kope [zyn'ko:pa]. i sau u neaccentuat Angina [ag'gi:na]. în prefixele en-. dehnt [de:nt]. Linse [ i l n z a ] . Manguste [mag'gUsta]. cuvîntului bang [bag]. ungleich ['Unglaec]. p n e u m a ­ tisch rpiio0'ma:tlj]. Ungarn ['Ungarn]. 2. la sfîrşitul A 183 de o consoană Angst [agst]. nqu. Ingrimm ['Ingrlm]. Delinquent Bank [bank]. q u . Winker [dellţj'kvsnt] . Gunst [gUnst].. Se pronunţă [îjg] în rădăcină dacă este urmat de o altă. England ['sglant]. in-. A 182 ng Se pronunţă [ri] în rădăcina cuvintelor de origine germană şi a anumitor cuvinte de origine negeraiană 1. dacă [n] şi [g] s-au alăturat prin compunere angeben ['ange:ban] (an + geben). inkonsequent ['InkonzekvEîit].66 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea A 181 n Se pronunţă [n] l. Phalanx ffadaijks]. Zeitung ['tsaetUg]. [okv]. Weinglas ['vaengla:s]. fungieren [fUg'gi:ran]. dacă este urmat 3. A 184 Se pronunţă [ng]. klingt [kllnt]. U n t e r ­ bringung ['UntarbrlgUg]. Kongo Mangan [mag'ga:n]. Zunft [tsUnft]. Sprung [JprUg]-. kon-. Ding [dig]. danke ['dagkaj. dacă este urmat de e slab [a]. Angriff ['angrlf]. Gong [gag].

Montag f'mo:nta:k]. A 189 . Dozent [do'tssnt]. Ton [to:n]. wenn [vsn]. Philosophie [filozo'fi:]. 6. Steinquader ['Jtaenkva^sr]. în silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară seh. Kloster ['kkxstsr]. Poem [po'e:m]. înainte de ß. Dom [do:m]. Philosoph rot [ro:t]. Boden ['bo:dan]. seh. Weinkeller ['vaenkslsr] . A Î86 jin Se pronunţă [n] A 187 Banner ['baiiar]. Kleinod ['klaeiio:t]. Ofen ['o:fan]. [filo'zo:f]. Hallo [ha'lo:]. t o n t [to:nt]. Vogt [fo:kt]. o Se prommţă [o:] 1. Katalog [kata'lotk]. Floß [flo:s] (Floßes). Ostern ['oistsm]. x Boa ['bo:a]. 3. hoch [ho:x]. kennt [ k s n t ] . Borat [bo'ra:t]. 4. deschisă. Los [lo:s]. vor [vo:r]. holen ['hoign]. Ozean ['o:tsea:n]. droben ['dro:bsn]. Zoologie [tsoolo'gi:]. în silaba neaeeentuată. Herzog ['hertso:k]. st. loben ['lorban]. în silabă accentuată. Woge ['vo:gs]. lobte ['lo:pta]. din cuvintele de origine negermană Anatomie [anato'mi:]. Hotel [ho'tel]. dacă rădăcina în silabă accentuată are [o :] holst flio'lst]. dacă în flexiune o apare în silabă deschisă Brot [bro:t]. Büro [by-'ro:]. ca Almosen ['alnio:zsn].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 67 Litera sau grupul de litere Pronunţarea nk şi nqu se pronunţă [nk] şi [nkv]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. x). Se pronunţă [o] 1. Trost [tro:st]. Protest [pro'test]. Mond [mo:nt]. schon [Jo:n]. dacă sunetele respective s-au alăturat prin compunere ankommen ['ankarnsji]. Photograph [foto'gratf]. de eh. Kloß [klo:s] (Klöße). 5. dacă acesta nu este înlocuit în alte forme ale cuvîn­ tului prin ss bloß [blo:s] (bloße). dekorieren [deko'ri:rsn]. groß [gto:s] (große). Proletariat [proletari'a:t]. la sfîrşitul cuvîntului. Botse [io:tsa]. înaintea mai multor consoane. unklug ['Unklu:k]. A Î88 2. în anumite cuvinte.

von [fon]. Groschen ['grofan]. deschisă. în silabă accentuată. doch [dox]. seli. Log [lok]. x sau ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului prin ss Doktor ['doktor]. hören ['h0:ran]. o din -oren fiind în silabă accentuată. kosten ['kostan]. Doktor ['doktor]. Möwe töricht ['t0:rlct].68 FONETICA Litera sau . Kino ['ki:no]. ori de eh. dort [dort]. st. noch [nox]. înaintea unei singure consoane. în silabă închisă. în anumite cuvinte. ['m0:va]. dacă este urmat de o consoană Bischof fbljof]. Toane ['tonal. Hochzeit ['hoxtsaet] (însă: hoch [ho:x]). dacă o nu apare în alte forme ale cuvîntului în silabă deschisă ob [op]. vorwärts ['vorvsrtsj (însă: vor [fo:r]). vom [foni]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. x Woche ['voxa]. tz kommen ['koman]. erlosch [er'loj]. erröten [er'r0:tan]. Box [boks]. Socke Schmarotzer [Jma'rotsar]. Omnibus ['omnibUs]. A 191 ö Se pronunţă [0:] 1. la sfîrşitul cuvîntului în silabă neaeeentuata. Sproß [Jpros] (Sprosses). sportlich ['fportllc]. ['zoka] 4. 6. Grog [grok]. ca Brombeere ['brombe:ra). J o t [jot] (însă: Jod [jo:t]). Wort [vort]. însă: Doktoren [dok'to:ran]. zornig ['tsornlcl . dacă silaba următoare începe cit eh. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. seh. la sfîrşihil cuvîntului. Rotte ['rota]. în silabă accentua tă. 5. deschisă. grupul de litere „ . . st. Wolle ['voia] . 2. x böse ['b0:za]. sch. în silabă neaeeentuată Auto ['aoto]. desto ['desto]. Höhe ['h0:a]. deschisă. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. Portal [por'ta:l]. Pronunţarea 2. Boxer ['boksar]. Â 190 Se pronunţă [o] 1. Troß [tros] (Trosses). Vorteil ['fortael]. 3.

. öffnen ['cefnsn]. dacă rădăcina are [O:] sau [0:] höchst [h0:cst]. Köcher ['keeesr]. în silabă neaeeentuată f\ Se pronunţă [ce.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 69 Litera sau . Konföderation ratsi'om]. 3. 5. möblieren [m0'bli:r3ii]. grupul de litere _. 2. graziös [gratsi'0:s]. können ['kcsnsn]. ['heekar]. cuvîntului în silabă accentuată 6. Ö1 [0:1]. ca Behörde [ba'h0:rds]. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. sch Knöchel f'kncecsl]. zwölf [tsvcelf]. ['Tcepfsn]. völlig ['fcellc]. löblich ['l0:pll9]. 4. . dacă în flexiune ö apare în silabă deschisă Erlös [er'l0:s]. în anumite cuvinte. schöpfen wörtlich ['vcertllc]. înaintea mai multor consoane. Ökonomie [0kono'mi:]. 2. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ck. dacă în rădăcina este urmat de două sau mai multe consoane fördern ['feerdsrn]. dacă silaba următoare începe eh. möglich ['m0:kllc]. înaintea de ß. dacă acesta nu este înlocuit prin sg.] 1. rösten ['r0:stan]. Frisör [fri'z0:r]. Pronunţarea 2. hörst [h0:rst]. Söldner ['zceldnar]. la sfîrşitul cuvîntului Malmö ['malm0]. Se pronunţă [0] 1. trösten ['tr0:st9n]. Höcker 3. Böschung ['bceJUrj]. la sfîrşitul Bö [b0:]. în silabă accentuată dc-sehisă. Iz Böller ['bcelsr]. Röcke ['rceka]. în alte forme ale cuvînluhii stößt [Jt0:st] (infinitivul: stoßen). plötzlich ['picetsllc]. Körper ['koerpar]. în silabă neaeeen t u a t ă deschisă a cuvintelor de origine A 192 negermană [konfode- Komödiant [korn0di'ant [Însă: Komödie [ko'm0:di3]). Gehöft [g3 r li0:ft]. Österreich ['0:staraec]. Löscher 193 cu ['lcejsrl. Götze ['geetss].

zoologisch [tsoo'lo:gIJ]. B. Moos [ m o s ] . Zoologe [tsoo'kKga]. Boiler ['bo0l3r]. Tourist [ t u ' r l s t ] . . A 200 ou Se pronunţă [u: ] în silaba accentuată. Moor [mo:r]. ale cuvîntului Rößlein ['rceslaen] (Rosse). Se pronunţă [o:] în unele nume germane Voigt [fo:kt]. A 194 oe Se pronunţă ca şi ö 1. A 198 00 Se pronunţă [o:] cu excepţia cuvintelor de origine engleză Boot [bo:t]. Toilette [toa'leta]. A 199 Se pronunţă [u:] în cuvintele de origine engleză Tooping ['lu:plrj]. A 195 oi A 196 A Î97 Se pronunţă diftongul [00 ] în cuvintele care nu sînt de origine franceză ahoi [a'ho0]. din cuvintele de origine franceză Bravour [bra'vu:r]. Konvoi ['kanvojŞ}. Se pronunţă [o'a :] sau [oa] în cuvintele de origine franceză Boudoir [budo'a:r]. Route ['ru:ta]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit prin ss în alte form.70 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 4. deschisă. în anumite nume germane Goethe f'gerta]. din cuvintele de origine franceză Boulevard [buîa'vair]. 2. Zoo [tso:]. Goetze f'gcetss]. Ragout [ra'gü:]. Schlößchen ['Jlcesşgn] (Schlösser). Voigtländer ['fo:ktlsndgr]. în anumite cuvinte de origine străină Diarrhoe (sau: Diarrhöe) [dia'ra:]. A 201 Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. Insă: Zoologie [tsoolo'gi:].radoir [budo'arf]. deschisă.

['telto]. grupul d e litere T. în numele proprii A 207 germane Boye ['bo0a]. neppen ['nspan]. Virchow ['vlrţo sau 'flrcoj. Suppe ['zUpa]. Rippe ['rlpa]. . în cuvintele de origine engleză Boy [bo0]. Tappen ['lapan]. Pronunţarea Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. rülpsen ['rYlpsanj. Oybin [o0'bi:n]. Se pronunţă [o :] în unele cuvinte de origine engleză ['slo:foks]. Oper ['o:par]. Suworow [su'vorof]. Teltow ' t r s p t o ] . Se pronunţă [oaj ] în cuvintele de origine franceză A 208 loyal [loa'ja:l]. Journalist [sUrna'lTst]. Pankow ['parjko]. Hoyer ['ho0ar] . din cuvintele de A 4***" ow Se pronunţă [o] în silaba neaeeentuată clin numele germane de origine slavă Tützqw ['lYtso]. închisă.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 71 Litera sau . Boykott [ b o 0 ' k o t ] . origine franceză Bourgeois [bUrgo'a]. Treptow ['tre:pto sau A 203 Se pronunţă [of] în transcrierea germană a numelor ruseşti A 2Ö4 Asow [a'zpf]. Croy [kra0]. 2. Slowfox Se pronunţă [ao] în anumite cuvinte de origine engleză ['käobo0j. A 208 Clown [klaon]. Peter ['pe:tar]. pp Se pronunţă [p] A 209 Apfel ['apfsl]. Wespe [Vespa] . A 20b Bowle ['bo:la]. p. Cowboy <oy Se pronunţă [00] 1. .

rr. Qual [kva:l]. între vocale. A 212 Se pronunţă [k] în cuvintele de origine franceză şi spaniolă Quai [ke:]. Terror ['tsror] . A 214 s Se pronunţă [z] 1. Quartal Quelle ['kvsla]. Physik [fy'zi:k]. sind [zlnt]. Swing [svln].) rh5 rrîl R a d [ra:t]. f'gra:flk]. sucliens 2. Don Quixote [don ki'xo:te]. gerade [ga'ra:da]. Szene ['stse:n3]. în interiorul cuvîntului. ['zaobar]. în sufixele -sal. mühsam ['my:za:m]. Quantum ['kvantXJm]. [kVar'ta:!]. lose ['lo:za]. Smaragd [sma'rakt]. quitt [ k v l t ] . Amsel ['amzal]. -sam Drangsal [ r drarjza:l]. Graphik [filo'zo:f]. Rhetorik [re'to:rIk]. 3. ['zaozan]. Narr [nar]. Ferse ['fsrza]. Karren ['karan]. langsam ['larjza:m]. achtsam ['axtza:m]. Diarrhoe [dia'rö:]. Skizze ['skiltsa]. quer [kve:r]. sauber f'zu:xan]. Mühsal ['my:za:l]. . A 215 Se pronunţă [s] 1. precum şi între consoanele sonore 1. dacă este urmat de o consoană în afară de p sau t Skala ['ska:la]. Schicksal ['Jlkza:!] . Quirl [kvlrl]. A 213 t. Rheuma ['ro0ma]. pinseln f'plnzaln]. sausen Else ['elza]. La începutul cuvîntului. înaintea unei vocale Saal [za:l]. Slawe ['sla:va]. Barren ['baren]. Philister [fi'llstar]. Philosoph A 211 qu Se pronunţă [kv]. Rhythmus ['rYtmtJs]. r şi o vocală Base ['batza]. Sonne ['zona]. harren ['haran]. Katarrh [ka'tar]. cu excepţia cuvintelor de origine franceză şi spaniolă bequem [ba'kve:m]. Se pronunţă [r] (în cuvinte de origine negermană. sehr [ze:r]. Besen ['be:zan]. Rhinozeros [ri'no:tserDs]. Riese ['ri:za]. Rhein [raen]. la începutul cuvîntului. Skrupel ['skru:pal].72 Ditera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 210 ph Se pronunţă [f ] în rădăcina anumitor cuvinte de origine negermană Geograph [geo'gra:f]. m. Robert ['ro:bert] . n.

schön [tsljt]. în interiorul cuvîntului. k. Glasarbeiter ['gla:s/arbaetar]. waschen ['vajan]. Angst [agst]. ek. Wespe ['vespa]: bester ['bsstar]. dürsten ['dYrstan]. Zeugnis ['tsoeknls]. Röschen [r0:scan]. Laster ['lăstar]. Peitsche ['paetja]. Gans [gans]. es [es].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Pronunţarea 2. Röslein ['r0:slaen]. ist [Ist]. ausarbeiten ['aos/arbaetanj. Häuschen ['hoescan]. bist [ b i s t ] . Stein [Jtaen]. cu excepţia anumitor cuvinte de origine negermană r A 217 Asche ['ala]. | 0 : n ] . Zeitspanne ['tsaetjpana]. zischt Observaţie Grupul de litere seh = [J] nu trebuie confundat cu grupul consonantic rezultat din alăturarea unui s din rădăcină la eh [c] din sufixul -ehen. Bestand [ba'jtant]. Mannes [ m a n a s ] . klecksen [kleksen]. Raspel ['raspel]. Krebse ['kre:psa]. alăturare în care atît s cît şi eh îşi păstrează valoarea Haus -f ehen = Häuschen Maus + clien = Mäuschen ['hooscan] ['mo0scan] Se pronunţă [sk] în anumite cuvinte de origine italiană A 210 Scherzo ['skertso] . la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei als [als]. H a u s [haos]. Spur [fpu:r]. Kopfsprung ['kopfjprürj]. Speer [|pe:r]. Wurst [vUrst]. Strumpf [TtrTJmpf J. Buseli [bUJ]. Versprechen [fsr'/prscan]. dacă. în interiorul şi la sfîrşitul cuvîntului daca este urmat de p sau t Espe ['espaj. aus [aos]. Häcksel [ keksal]. Stahl [|ta:l]. Häuschen ['ho0scan]. este urmat de p sau t Spalt [fpalt]. după h. Rätsel ['tetsal]. lösbar ['k>:sba:r]. schlaksig ['jlaikslc]. Fenster ['fenstar]. Se pronunţă [|] la începutul cuvîntului şi al unui element component dinir-un cuvînt compus. Kekse [ r ke:ksa]. înaintea sufixului -ehen A 216 Hälschen ['hslscan]. stellen ['Jţelan]. seh Se pronunţă[j]. Wir­ belsturm ['vlrbalJtTJrm]. rasch [raj]. t Erbse ['srpsa]. das [das]. falls [fals]. Durst [dUrst]. p. 3. lispeln ['llspalnl. 5. sprechen ['jprscan]. 4. bis [bis].

Diphthong [dlf'ton]. trete» ['tre:tan]. A 221 t Se pronunţă [t] Art [a:rt]. A 226 u Se pronunţă [u : ] 1. ß Se pronunţa [5] dacă precedă. Tomate [to'ma:ta]. Diphtherie [dlfte'ri:]. . tertiär [tsrtsi's:r]. Kuchen ['ku:xan]. Demokratie [demokra'ti:]. Bruder ['bruidar]. exceptînd cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu x [ks] Blume pbhi:ma].74 FONETICA Pronunţarea A 219 A 220 ss. trotz [trots]. Schule ['ju:la]. Thron [tro:n]. A 225 tz Se pronunţă [ts] Katze ['katsa]. bieten [rbi:tan]. Thymian ['tymia:n]. Station [Jtatsi'o:n]. Theater [te'a:tar]. sitzt [zltst]. zärtlich ['tfertlljc}: A 222 Se pronunţă [ts] în cuvintele de origine latină dacă este urmat de i neaeeentuat plus vocală Nation [natsi'om]. deschisă. Ufer ['u:far]. d Dschungel ['dsUnal].xah]. daß [das]. Gruß [gru:s]. suchen ['zu. Wort [vort]. în silabă accentuată. These ['te:za]. mußte ['mUsta]. A 223 th Se pronunţă [t] în afară de cazul cînd t şi h s-au alăturat prin compunere Athlet [at'le:t]. Mitte ['mita]. hatte ['hata]. partiell [partsi'el]. witzeln ['vîtsalnj. müssen fmYsan] . Gasse ['gaşa]. Thomas ['to:mas]. Portion [portsi'o:n]. ißt [Ist]. Süße ['zy:sa].] Se pronunţă [s] essen ['esan]. satt [zat]. Wette [Vata]. Wucher ['vu:sar]. Kuß [kUs]. Straße ['Jtraisa]. A 224 tt Se pronunţă [t] bitten ['bltan]. küssen ['kYsan]. Dschunke pdjfTJjjka. Schuster [ju:star].

Fluch [flu:x]. la sfîrşitul cuvînlului. Uhu Se pronunţă [U] 1. wusch [vu:J]. u:rba:r]. fußen ['fu:s9ii]. Medium ['me:diUm]. Urwald însă: Urteil ['Urtael]. . in silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară ele sch) dacă în flexiune u apare în silabă deschisă Betrug [bg'trudc]. nun [nu:n]. Ruß [ru:s] (Riilles)- 5. Buch [bu:x]. fluid [flu'i:t]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [u :] bucht [bu:xt]. Stipendium [jti'pîiidiUm]. wuchs Se pronunţă [u] A 227 1. Universität [univErzi't£:t]. din cuvintele de origine îicgemiana aktuell [aktü'el]. Wuchs [vu:ks]. 4.P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N Litera sau grupul •de litere Pronunţarea 2. Kakadu ['kakadu]. Wust [vu:st]. în sufixul -turn ['vakstu:ni]. 8. Klub [klUp]. [i'8r'ru:xtj. 3. Sirup ['zi:rUpj. în silaba neaccentuată. Ursache ['uirzaxs]. fluchte [fhiixtah suchst [zu:xst]. Blut [biu:t]. Gnu [gnu:]. în anumite cuvinte. Altertum [ ' a l t a r t a m ] . urbar [ . in -prefixul accentuat ururalt ['u-r/alt]. ca în silabă accentuată du [du:]. gut [gu:tj. Gruß [gru:s] (Grüße). desehisă. ['u:rvalt]. Geburt [ga'bu:rt]. Masik [mu'zi:k]. dacă în flexiune silabă deschisă A 228 u nu apare în Autobus faotobUs]. Kautschuk ['kaotfUk]. 6. ruchlos ['ru:xlo:s]. Lapsus ['lapsUs]. Zentrum ['tsentrUm]. Wachstum 7. Kulisse [ku'llsa]. Schrifttum ['|rlfttu:m]. Mut [mu:t]. Fiskus fflskUs]. 2. zu [tsu:]. Uniform [uni'form]. dacă este urmat de ß -f e sau de II menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e Fuß [fu:s] (Fußes). Peru [pe'ru:]. Duplikat [dupli'ka:t]. verrucht [vn:ks]. Rum [rUm]. la sfîrşitul cuvînhtlui în silabă neaccentuată ['u:hu]_ Emu ['e:mu]. înaintea unei singure consoane. Kanu ['kä:nu]. Tueli [tu:x].

în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. în anumite cuvinte. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. müde [my:da]. Flüche [ r fly:ca]. în silabă accentuată. ori ß înlocuit în celelalte forme ale cuvîntului. 2. 4. minus ['mi:nUs]. lügen ['ly:gan]. în anumite cuvinte. Zunft [tsünft] . drüben ['dry:ban]. Nüstern ['ny:starn]. 5.e sau ß menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e grüßte [gry:sta] (grüßen). Spruch [JprUx] . dumm [ d u m ] . dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă sau de ck. dacă în fle­ xiune ü apare în silabă deschisă Gemüt [ga'my:t]. ca Bruch [brUx]. deschisă Bücher ['by:car]. 3. üben ['y:ban]. Kunst [kUnst]. Nutzen ['nUtsan]. Verdruß [fer'drUs] (Verdrusses). kuschen ['kUJan]. ca für [fv:r]. Putz [pTJts]. A 229 ii Se pronunţă [y : ] 1. Molekül [mole'ky:l]. prin ss bunt [bUnt]. düster [ r dy:star]. x Bulle ['bUla]. 4. Plüsch [ply:J]. Luxemburg ['lUksambUrk]. muß [mUs] (müssen]. Luxation [lUksatsi'o:n]. Füßchen ['fy:scan] (Füße). Urteil ['TJrtael]. süß [zy:s] (süße). lügst [ly:kst]. um [ U m ] . Futter ['f U t a r ] . Kostüm [ko'stymi]. Durst [dXJrst]. Kuß [kTJs] (Kusses). zucken ['tsUkan]. huschen ['hU/an]. Wurst [vTJrst].76 Litera sau grupul de litere FONETICA 2. înainte de e. dacă rădăcina are [y:] Gemüts [ga'myrts]. Tücher ['ty:c'ar]. dacă urmează ß -f. Busch [bUJ]. Ruck [ r U k ] . übte ['y:pta]. Nuß [nUs] (Nüsse). übrig ['y:brl9]. Muster ['mUstar]. Brust [brUst]. Küchlein ['ky:claen]. Vestibül [v£Sti'by:l]. Pfuscher ['pfUJar] (insă: wusch [vu:J]). . şeii? tz. Lust [ l ü s t ] . schwül [JVy:l]. hüsteln ['hy:staln]. wüst [vy:st]. plus [plus]. Hund [hUnt]. Tür [ty:r]. Luxus ['lUksXJs]. Wüste ['vy:sta]. înaintea mai multor consoane. Butter ['bUtar]. Geruch [ga'rUx]. 3.

A 231 2. clacă. Volk [folk]. Düster ['iYstar]. viel [fi:l]. in anumite cuvinte. în cuvintele de origine germană şi în cele asimilate. Bremerhaven [bre:mar'ha:faii]. din cuvintele ele origine negermană kostümieren [kosty'mi:ran]. Nerv olivgrün [o'li:fgry:n]. David ['da:flt]. brav [bra:f]. Brüste ['brYsta]. înainte de 4. Vogel ['foigal]. . Gürtel ['gYrtal]. verzückt [fer'tsYkt] . mürbe ['îiiYrbal. 2. Stativ [fta'ti'f]. flüstern ['flYstarn]. [nsrf]. Se pronunţă [f] A 232 1. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. de origine negermană (inclusiv numele proprii). Küche ['kYca]. schütteln [fYtaln]. Barve ['larfs]. în cuvintele mai noi de origine negermană. Se pronunţă [y] 1. deschisă. üppig ['Yplc] . Sprüche ['JprYcs]. Rücken ['rYkan]. lüstern ['lYstarn]. înaintea unei con­ soane surde.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 77 litera sau grupul de litere Pronunţare. 3. Hannover [ha'no:far] (însă: Hannoveraner cu [f] sau [v]). Pfütze ['pfYtsa]. nervig ['nsrvlc] sau ['nsrflc]. küssen ['kYsanj. Vater ['fa:tar]. dacă urmează ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului. Stück [JtYk]. Bürde ['bYrda]. însă: E v a ['e:va] sau ['e:fa]. ca Brüche ['brYca]. Villach ['fllax]. mündig ['mYndlţ]. voll [fol]. Vers [fsrs]. Wilhelmshaven [vilheims'ha:fan]. Mütze ['mYtsa]. precum şi la sfîrşitul silabei sau al cuvîntului aktiv [ak'titf]. gebürtig [ga'bYrtlş] (însă: Geburt [gş'bu:rt]). prin ss Fliißchen ['flYscan] (Flüsse). e. Würde ['vYrda]. vor [fo:r] . stützen ['JtYtsan]. rüsten ['rYstsn]. Rüstung ['rYstXJrj]. este urmat de două sau mai multe consoane Büchse ['bYkss]. în orice poziţie Frevel ['fre:fal]. Grütze ['grYtsaJ. dürr [dYr]. Dativ ['da:ti:f]. Vesuv [ve'zu:f]. drücken ['drYkanj. Kutte ['riYta]. flüchtig ['flYctlş]. iz brüllen ['brYlan]. Devkoje [lsf'ko:ja]. în rădăcina. parfümieren rparfy'nrhran]. 1'eit [faet]. Würfel ['vYrfsl]. Vogt [fo:kt]. vier [fi:r]. Veilchen ['faelcan]. Schlüssel ['JiYsal]. müßte ['rnYsta] (müssen). von [fon]. Se pronunţă [y] A 239 în silaba neaceentuaiă. van Beethoven [fan 'be:tho:fan]. Küste ['kYsta].

A 237 wh Se pronunţă [v] în cuvintele de origine engleză Whisky [Vlski]. Xerxes PkSErksES]. Virtuose [vIrtu'o:zs]. . Xaver ['ksatvsr]. înaintea sufixelor care încep cu o consoană Lö wehen ['l0:ican]. A 234 w Se pronunţă [v] la începutul şi în interiorul cuvîntului Gewebe [gs've:bs]. Pankow ['parjko]. Luxus ['lUksUs]. braver ['bra:var]. Stative [Jta'tirvo]. P a n k o w s ['parjkoar]. 2. Olive [o'li:vs]. Löwe ['l0:Va]. bravo ['bra:vo]. dativisch [da'tirylj]« Klavier [kla'vi:r]. wo [vo:]. Trep­ t o w ['treipto]. Novelle [noVels]. Vase [Va:za]> Verbum ['vErbUm]. Juwel [ju'ved]. grupul de litere _ . November [no'vEinbsr". Gewehr [ga've:r]. Violine [vio'lirria]. unei vocale înainte* Aktivist [akti'vlst].78 FONETICA Litera sau . zwölf [tsvoelf]. lax [laks]. A 238 A 239 x Se pronunţă [ks] [x] în cuvintele de origine spaniolă Hexe ['liaksal. Villa ['vila]. Lützow ['lYtso]. nervös [nsr'v0:s]. Se pronunţă Don Ouixote [don ki'xotte]. Vokal fvo'ka:!]. . Ximenes [xi'menes]. Pronunţarea A 233 Se pronunţă [v] în cuvintele mai noi de origine negermană. în terminaţia A 236 -ow a numelor ruseşti transcrise în germană Asow [a'sof]. Vasall [va'zal]. Nu se pronunţă în terminaţia -ow a numelor germane de origine slavă (şi în cuvintele derivate) Bülow ['by:lo]. zwei [tsvae]. A 235 Se pronunţă [f] 1. I w a n o w [iva'nof]. Wald [vait". Sklave ['şkla:vs]. Wein [vaen]. Möwlein ['m0:vlaen].

Yankee ['jferjki]. 2. ca A 245' Ysenburg ['i:sanbLrk]. Rowdy ['raodi]. Beryll [be'rYi]. Mystik ['mYstlk]. Ysop ['i:zop]. Asyl [a'zy:l]. dacă este urmat de două sau mai niulte consoane Ägypten [s'gYptan]. Labyrinth [Laby'rlnt]. deschisă A 241. Sylt [zYit]. Libyen ['li:bysn]. York [jark]. în silabă finală neaceentuată înaintea Onyx ['omYks]. Se pronunţă [j] în anumite cuvinte de origine negermană.füsj. Pyramide [pyra'mi:da]. System [zYs'te:m]. Sherry ['Jsri]. y apare în silabă Se pronunţă [y] în silabă neaceeiituată. grupul de litere Pronunţarea y Se pronunţă [ y : ] . Hyäne [hy'sma]. Zypresse [tsy'prssa]. cu excepţia celor de origine greacă Rayon [re'jo:]. A 240- 2. Typhus ['ty. deschisă Analyse [ana'ly:za]. Gynäkologie [gynskolo'gi:]. [y] sau [Y] în cuvintele de origine greaeă Se pronunţă [y : ] 1.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 79 Litera sau . lyrisch ['ly:rl|]. Hymne ['hYmnal. Physik [fy'zi:k]. Gymnastik [gYin'nastlk]. *» silabă accentuată. Hypothese . Psychologie [psycolo'gi:]. Se pronunţă [Y] A 242 1. Byzanz [by'tsants]. Se pronunţă Ti] la sfirşitul cuvintelor de origine engleză *** Bandy ['dsndi]. psychisch [psy:clj]. Symbol [zYm'botl]. unei consoane Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine engleză A 243' A Nylon ['naelon]. Se pronunţă [i: ] în cuvinte. Synthese [zYn'te:za]. Hygiene [lrygi'ema].hypo'te:za]. Zyklus ['tsyiklTJs]. A 246 . Mythus ['my.tlls]. înaintea unei singure consoane dacă în flexiune deschisă anonym [ a n o ' n y m ] . Physiker ['fy:zikar]. Hypnose [hYp'mxza]. Lyzeum [ly'tse:Llm]. Zypern ['tsy:parn]. Satyr ['za:tYr].

zwanzig ['tsvantsl. [i:]. [a:]. [e:]. [i:] ft:]. EXERCIŢII Vocalele şi diftongii Vocalele lunsi si închise 1. [o:]. A 248 Se pronunţă [z] şi [s] în anumite cuvinte ie origine negermană Gaze ['ga:za]. [ u : ] . Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. Skizze ['skltsa]. [e ]. [o:] [e:]. ganz [gants]. sozial [zotsi'a:!]. [a:]. beizen ['baetssnj. [e:]. [ e : ] . [a:].:] [a:]. Razzia fratsia]. [e:]. [i:j. [i. Zahn [tsa:n]. Fiţi foarte [a:]. [o:]. [a ].9].80 Litera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 247 z Se pronunţă [ts] Arzt [a:rtst]. [o:]. [u:] .J. [i:]. [u. Panzer ['pantssr]. Flöz [Ö0:ts]. Bronze ['bro:sa]. [o:]. [u ji [u]'. [o ]. A 249 zz Se pronunţă [ts] Bajazzo [ba'jatso]. duzen ['duttssn]. bronzieren [bro's^rsn]. (vezi: A 13—15) ale alfabetului fonetic.

wem. 14) foarte [a]. Zahl. Mohn. kam. Mohr. n u r . wer. (vezi: A 1 3 . [D]. [o]. mir. 161) o oo oh groß. sehr. Haar. [ U ] . gut. liier. [U] 6 — Gramatica practică a limbii germane . I^os. 161) bar. tief. lehrt. 198. Tier. R u h m . [ s ] . hohl. sie sieht. zu U h r . [a]. Sohn. [ I ] . [I]. Mehl. 109. Citiţi cuvintele cu glas tare. fehl i : ] (vezi: A 163. [o]. mehrt. K a h n [e:] (vezi: A 141. [s] [e]. kahl. da. klar. [a]. [I]. Meer. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. Jahr. so Boot. w a r . 161) u uh Brut. [e]. [e] [U]. Knie. [U]. 166. Tee e h r t . 161) e ee eh erst. Tor.EXERCIŢII SI vocalelor. Tat. Ton. 161) i ie ieh ih dir. nun. Mahl. tot. [e]. ihn. [ a ] . Schuh. lieh. Hohn. See. 2. Keks leer. [a]. E r z . ja A a l . [a]. Fiţi atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. fuhr. Huhn. Maat. Vieh ihm. wahr. Moos Ohr. [e]. Tohn. Schnee. wen. du. wir Brief. 146. K u h Vocalele scurte şi deschise 3. Floh [u:] (vezi: A 226. [o] [s]. [I] [o]. rot. [o]. Teer. Saal fahl. her. Rat. [6]. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea [a:] a aa ah (vezi: A 107. Moor. nie. ihr [o:] (vezi: A 188.

[£:]> [*.:]. von [U] (vezi: A 228) u um. Dast. hast. Kuß. [0-1 [0 0 . [a] a {vezi: A 108) ab. doch. Fläz. Citiţi cuvintele cu glas tare! Fiţi foarte atent la pronunţarea vocalelor cu Umlaut! [e:] (vezi: A 110. satt. uns. bunt. Fluß. Korn.. noch. voll. dort. [s:j [0:] [s:]. Horn. muß. nicht. 161) ä Bär. hell. vom. H. trüg . [ = : ] . am. Tisch [o] (vezi: A 190) o oft. Durst. [y:]> [ y : ] . [£••]. ist. Citiţi cuvintele cu glas tare. mit. hat. Volk. Dorn. Narr [s] (vezi: A 143) e elf. [y-l [y-l [ 0 : ] . matt. spät. Schuß Vocalele eu Umlaut (vezi: A 17—19) Lungi 5. sich. Bucht. [0] oa 6. [0-1 [y:].82 FONETICA 4. fast. gern. Rostiţi vocalele cu Umlaut redate prin semnele corespalfabetului fonetic. [0 O. Herr [I] (vezi: A 165) i ich. dich. im. ernst. das. [0:] [*:]> [*:]. kann. naß» dann. es. Brust. Ort. daß. vorn. Fisch. des. [ y : ] . Mast.. Fell. fett. Faß. in. bist. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. an. Nuß. Kunst.

späht. loscht. [00] .EXERCIŢII 83 aii fahrt. Gör. Ö h r . [s]. [Y]. 161) u iih Scurte für. [oe]. [ao] . dröhnt. höchst. [ae] . [e] . [e]. küßt. Glück. [Y].2 3 ) 9. [Y]. [00]. [e]. Rostiţi diftongii redaţi prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. [oe] [e] [ce] [ce] vocalelor cu Umlaut. z ä h l t . grüßt. [J0] . rückt. schwül. [[ce]. könnt. C**i/» CM g/as tare. löst. [ao] [00]. zückt Diftongii {vezi: A 2 0 . dürr. [s]. [ao]. Tüll. Mönch. [s]. [ae]. höhnt. Bö . Stör. kühlt. [ae] . [00]. [ao]. Stück. [ae] [ao]. Rostiţi vocalele cu Vmlaut redate prin semnele alfabetului fonetic. [ce]. 161) o Sil öd. bös. jäh [0:] {vezi: A 19. fällt. kühn 7. Müll. brüsk. [ce]. [Y]. t ö n t . drückt. spült fühlt. [Y]. [e]. füllt. [Y]. Fiţi foarte atent la pronunţarea ! [e] J (»«*: A 111) j rci ä hält. [ae]. zwölf [Y] (vezi: A 231) u brüllt. [ae]. schön. [ae]. kühl. [ce].1. süß. stöhnt [y:]j {vezi: A 229. M. dünn. 8. Ö l . [te]. [ao]. wäscht [ce] {vezi: A 193) ö gönnt.

Frage. 119) ei ai ey ay Eid. Fiţi foarte atent la pronunţarea diftongilor. baden. Rebe. Atem. fräsen ['frs:zan]. Nu daţi pe [9] cu [e] sau [e] ! confu [a:] - [a] aber ['a:bar]. klein. Gläser. mein. Sage.aich. Adler ['a:dlar]. träge. -wählen. mahlen. fahren. Maid. laut. heut. Main. Paul. atmen. Citiţi cuvintele cu glas tare. 144) 11. nähreu. Heu. Aale. Rain. I. Ware. eins. edel [V. I^aib. Tage. auch. 118) eu äu euch. Hai. . drei Hain. täuscht. kaum. Saum. geben. Bau. Tau. tagen. bei. neu. nein. Lage. leben. Zähne. Kai. rauh [30] {vezi: A 23. läh­ men. grau. räumt. Bräu Vocalele urmate de e slab [a] {vezi: A 16. laben. haben. Gabe. Bai. treu bräunt. Flaum. zählen. Maul. Bauch. Tränen. Streu. feucht. Täler. Schau. zagen.84 FONETICA 10. Mainz. lau. Segel. Rabe. ein. aus. Sau. flau. jäten. kein. Waagen. Baum. Brei. 115) au Au. Ei. traut. faul. säen. Wein. Traum. Esel.dal]. fein. Fiţi foarte atent la pronunţarea fiecărei vocale. deutsch. Mai Bey May (nume propriu) [ao] {vezi: A 21. Raum. sagen. neben. Pfau. [ae] {vezi: K22. Säge. Wagen. seit. Nabe. neun. Eis. Bein. (ich) läge. schälen. zahlen m . 112. (ich) gäbe. Stein.[a] Bären ['be:ran]. Haare. Maut. zäumt. Käfer. Fähre. (ich) käme. Citiţi cuvintele cu glas tare. weit. Ähre. blau. Frau. [e:] [9] eben ['e:ban]. legen. Gaul. währen.

Seide. ohne. Buche. (sie) fuhren. wüten. dröhnen. Kleider. Fiber. fühlen. lohnen. Bruder. bluten. trügen. (des) Ruhmes [y:] - [3] übel [y:bal]. Heide. kühlen. Köter. Boote. Öfen ['0:fan]. Schuster. weilen. Glieder. kühler. Düse. teilen. Riegel. Türen. suchen. Leere. Weise. Bohne. wieder. Oper. neiden. reisen. Flieder. bieder. hören. führen. viele. I tu-'] [3] | Ufer ['u:far] . Zeiger. lehren. Wiege.gal]. Beere. Muße. Tiegel. Kröte. böse. Rüge. Köder. Fibel. Tiger. Meere. . Weiber. höhnen. Schüler. preisen. Geier. Güte. zieren [o:] - [a] oben ['cxbanj. Öse. einer. müde. Mieder. Boden. Busen. ruh ten [ae] [a] Eier ['aear]. schulen. Ohren . Bohrer. Fuhre. tönen. bohren. Tiere. keine. oder ['odar]. Mühle. Mode. nieder. fehlen. Eimer. meiden. Schule. Bühne. Vogel. Triebe. Seite. werden. Blume ['blmma]. fügen. Söhne. Ziege. rösten. Droge. wider. Titel. Kuchen. Fieber. brüten. Riese. [0:] - [3] öde ['0:da]. Lehne. pusten. sieben. Lüge. Lehre. toben. Möwe. lehnen. löhnen. Husten. Löhne. lieben. Fühler. stöhnen. Bluse. Sucher. wegen. Wüste.EXERCIŢII 85 Wege. Löwe. wiegen. Lehrer. Süden. Fehler. Blüte. Kaiser. Moose. Drüse. Moore. Öle. zeigen. nehmen [i:] - [3] Igel [T. zögern. Hügel. Eile. Seele. Hobel. Bohlen. frönen. eigen. W o g e . Führer. deine. Eifer ['aefar]. wohnen. Biber ['bi:bar]. fluchen. Tore. W u c h e r . leider. mögen. Zug* . ködern. beide. Toren. Feier. Bogen. Moder. Drohne. üben ['y:banj . lösen. löten. Kohle.

zeugen . bleiben. binden. Feuer. [d] — [ t ] . bellen. freuen. E u t e r . Daube. eben. kauern. Citiţi cuvintele cu glas tare. Gaumen. taumeln. Kräuter. braun. breit. Häuser. Zäume Consoanele Consoanele [b] — [p]. brennen. bläuen. Klaue. laufen. Bayer. Eugen [. täuschen. Scheibe. Waise. dauern. haben. glauben. Bäume. Stäbe. B l u t . Fiţi foarte atent la pronunţarea tatea si calitatea vocalelor1. Mauer. Meute. Block. Bayern [ao] [a] Auge ['aoga]. sieben. Möbel. zurückbleiben. Trauer. iar u n punct dedesubtul vocalei a r a t ă că aceasta este accentuată şi scurtă. Verbraucher -baber. Mauern. Brille. Zeuge. faulen. bauen. bin. Bär. bläu­ lich . Rückblick. Beutel. säubern 1 Sublinierea unei vocale a r a t ă că vocala este accentuată şi lungă (diftongii accentuaţi sînt. Maier (nurne propriu) . dar şi la canti­ 12.în cuvintele compuse ausbreiten. loben. außer ['aosar]. bei. kauen. [b] b- {vezi: A 120. braten. beugen. [00] [3] euer ['o0ar]. B ü h n e . Bauer. Eule. bräunen. Freude. Ball. î n cuvintele m o n o ­ silabice. verbringen. Buben. Dauer. trauen. Mäuse. Beule. Boden. Blätter. R ü b e . Saite. Buch. aceste semne indică n u m a i cantitea vocalei. teuer. . Bräutigam b. brät. taugen. brbrüllen. Auster. n o t a ţ i prin cîie o Unioară sub cele două elemente componente). blasen. bauen-. blöken. Brösel. Beute. Deute. rauben. H ä u t e . Häupter. Treue. Träume..FONETICA Daie. äugeln . Maurer. S t u b e n .be. Bett. läuten. b u n t . heute. räumen. böse. Traufe. Bote. Daumen. Waldbrand. 122) Bahn. Beulen. de asemenea.!o0ganj. blau. blenden blblind. deuten. Freunde. Bau. Lauge. [g] — [k] consoanelor. lauern. toben. B r u n n e n . sauber. B l ü t e . Dau. lieben. Brom. neben.

Pirsch. Preußen Psalm. läppisch. Pfand^ Pfeffer. ob. Raupe . robbt. h o b t . habt. -rb halb. Korb -b în cuvintele compuse ableiten. pünktlich. prüfen. lebst. p l u m p . plaudern. schiebst. mürbe Krabbe. Kampfer. Leib. Pleuel Pneu. Schnepfe. proben. peilen Pfad. Papier. Weibchen. Bübchen. Pfänder. gebt. Paket. 123) ppfpfl~ plpnprps-p- Paar. Rapier. Sippe. plätten. Puls. Ebbe. IJrbe. Weib -lb . Taubheit -b + s E r b s e > Krebs -bh-\-consoană surdă robbst. Körbe. betäubt -»b-frsufix Stäubchen. Pol. -p -b . lieblich. doppelt. verstaubt. werben. kämpfen -b-f. Hopfen. pökeln. Knäblein. Pinsel. Staub. löblich. Rupert (nume propriu) .consoană surdă gabst. Sieb. Lupe. Plüsch. P u n k t . Laubwald. liebst. piepen. stampfen. vergilben Arbeit. Turban . Robbe. Stümper -pfApfel. Gipfel. leb !. Pfau. Dieb. Pforte. Pfennig. Lampe. Tropfen. Psychologie Papagei. Plakat. dämpfen. Lum­ pen . Pause. Oper. Plombe. T r u p p e . tapfer. Pächter. Plebejer. rupfen. schrubbst -ppLappen. Pfund. grob. Garbe. Pfuschen. Pflicht Plage. Klub. lobst. geworben. Grab. Peter. prima. Rappe. plötzlich. Pappel. übst. hüpfen. web !. Erlaubnis. Pfahl. schrubbt. lüpfen -mpfDampfer. pressen. Wipfel. foppen. Pfote. Erlebnis. prächtig. starb. reparieren. Süppchen Tip ab. gelb . Laub. Pfirsich. Klöppel. P r u n k . leiblich. Pfütze.EXERCIŢII 87 -lb-rfo-bb- Album. Liebling. ü b t . abmachen. Psyche. prahlen. Pfosten. Pferd. gelber. Pelz. köpfen. Preis. Rüpel. 121. Schnupfen. 49. weiblich. Wappen. pflegen. gäbst. Post. Pfeil. tippen. schrubben [p] {vezi: A 209. Leibschmerzen. Leibwächter. Pleite."Pfeil Pflaster. grub. pneumatisch Pracht. Pfuhl. Pfört­ ner. Planet. Paprika.

möchte» t ü c h t i g . T ü t e . das. senden. Handlung. geschäftig. Tür. Teil. Tee. Thrazien. Dochte. draußen. Teller. Staubsauger. Thusnelda. Wandlung. Paddel. doch. Dänemark. Obdach. 224. Tor. Süden. Mode. Dächer. Kladde. drinnen. Trubel. drunten. dünn. Radler. heftig. dich. 140) Tafel. golden. Daumen. lîdda. Ordnung . d r ü b e n . Gutes. dürfen . Taten. Gulden. Ränder. bieder. Freude Helden. Dörfer. gescholten. Träger. deutsch Draht. Teich. Sünder. D u f t . leiten. Widder. töricht. bieten. t r ü b e n . öfter. Titel. halten. obwohl. Orden. Bande. dröhnen. droben. tausend. schrubb! [d] (vezi: A 137) ddrdsch-d-ld -nd -rd da. Tuch. m u t i g . Triebwagen r o b b ! . wieder. trösten. raten. Thüringen. melden. w u r d e n . dösen. Teufel traben. Thorax. Köder. werden. Täter. suchte . Barde. Soda. Freunde . dort. Thomas. sämtlich. tragen. giftig.gg FONETICA -bb lobgierig. Wade. edel. du. teuer. Paddler. Tiger. These. Nudel. obgleich. Ton. Obhut. T r u n k . Bude. Thermophor. jeder. Feuchte saftig. Schauder. amtlich. triefen. W ü r d e . dir. drei. schnoddrig -ddaddieren. Täler. Trommel» Tropfen. träumen Theater. löten. Wälder. Grete. P u d d i n g [t] ttrth- (vezi: A 221. luftig. I^äden. bedürftig. Halde. Theorie. treten. Thron. W u n d e . G u t e . obschon. Täter. t u n . dein. Trödler. Kinder. den. Lernte. 223. maulte. Redner. gülden . weilte. Troddel. brauchte. gelten. tosen. Tau. Gebärde. Ordner. heute trachten. reichte. Geschlechter. dem. richtig. Schote. geräumt -t-cht-ft-lt-mt- . Note. heulte. drehen. treten. Treppe. dräuen Dschungel. gereimt. brächte. Raubtier. 138. Tal. beide. Adler. -d+ln-\-sufix [r Adler. P u l t e . Trauer. trinken. treiben. Behörde.

Glied. lustig. F u r c h t . consoană Bildnis. lohnt. geistig. wähnt. Gäste. kreischte -ttPlatte. W ü s t e . Wildnis. L u f t . steht. Rest. litt. führt Gast. Feindschaft. räumt Fant. P u l t . Geld. Zelt. k u s c h t . b u n t . Leid. Schuld Hand. sind. holt. W e i d mann. raunt. Gerät. Gewitter.EXERCIŢII 89 Garten. verwandt Bad. Gitter. Futter. beredt. Rost. löschte. g u t . mault. Hirten. Göpel. Herd. betten. v e r s t u m m t . läuft kalt. und ward. tauschte. Heft. Schädling. w ü h l t . gesandt. Wahl. Gold. n ä h m t . sott. schleust. laßt. Geist. B r u s t . wird. mit. Beet. Bord Bindfaden. Kindheit. kund. Gehöft. Gurt. Gestüt . kommt. kennt. Günter : Gau. Geld.' T o d . Gold.. randlos. scheint. südlich. mischte. Mädchen. Feld. löscht. Gift. nehmt. Rad. geil. M u t . Gift. Gurke. Land. ist. feindlich. Ritt. Boot. Wundarzt. hauste. redselig. gilt. Gärten. Hirt. wetten. keift. weit. Gäulchen . Docht. Kind. höhlt. Neid bald. Wild. taucht^ leicht. Wildfang -rt-st- [g] 9" (vezi: A 152) Gabe. führte basteln. Bund. Torte. Werte. Landmann. H ü t t e -dtStädte. Motte. Weste. eingezäunt Art. kauft. ' hätte. duldsam. Geläut acht. wandte. Licht. statt. schadlos. kindlich. gären. kuschte. Geschäft. lädt. hascht. bitter. verwundbar. Tat. Faust. Schild.. R o t t e . Gesandter. Gondel. nimmt.. G u r t . hört. Mutter . Gier. hält. Gast. Schrott. rund. tauscht. tödlich. rosten. Freundschaft -t -cht -ft -lt -mt -nt -rt -st -seht -tt -dt -d -ld -nd -rd -d în cuvinţele compuse Rat. feucht Saft. Wind. höhnt. gut. heilt. geben. v e r d ü n n t . kreischt matt. Kiste. Geständnis. laut. Findling. Handarbeit. Schutt Stadt.. bildsam. Geriicht. g r ü ß t . reimt. mischt. Fäuste -sehthaschte. lind. gerächt.. Gote. Mond. Not. dort. Rädlein. Stündlein. Ratte. sandte. rosten. Götter. Bett. Wert. gestern. heult Amt. echt. Gurte . wörtlich. Kindchen. Kindlein. Gesundcare începe heit. hofft. Verwandter -&-\-sufix kundbar. stündcu o lieh. Wand. Lied. Garten. fett. währt.

o. Flagge. Große. Auge. Chiemsee. Knäblein. Knopf. Träger. Brokat. Chry­ santheme Chemnitz. Grete. în anumite cuvinte de origine negermană Cafe. r. glück­ lich.l]. Glöcklein. klopfen. Kugel. Kehle. K u n s t . pökeln. Christoph -k- Haken. Taschengeld. o. Kegel. Chronik. kraus. Regen. Choral. 185) kahl. grob. Hausgarten. Kind. Krone. Charta. begegnen. 125. Gletscher. Christian. Kröte. Krebs. eggen. Knie. eingehen. Grütze. klauben. legen. Glocke. grau. k n u r r e n . gleiten. Jugend. Komma. regnen. Kiel. Cupido. Keil. mögen. Eugen su ix . 158. Kettle klKlage. flaggen. Gläser. (sich) ereignen. chronisch. . Klingel. Segnung -Qţţ+vocala Bagger. crescendo [kre'Jsndo] eh. 136.90 FONETICA Glas. Pauke. 131. Gnu. l. eigen. Kör­ per. Kleider knKnabe. Vogel. Clique ['kllka]. kleben. Choleriker. Ekel. k l u g . Knauf. Chrom. Kunde. Pike. Greis grGras. schmuggeln. Grille. segnen. Roggen. Chlor. Knöchel. Fischgräte gl- -g- -y+L+ f fragen. Waggon "[va'gö:] [k] k(vezi: A 177.urmat de a. Knäuel krKragen. kneten.uke. Schmuggler. K ü s t e . Glut. Kreide. Chronist. klaren. Schmuggel. R ü g e . Koma. Chloroform. Kneipe. kaufen. Cocktail ['kokte'. Klöppel. Charakter. u. Camping ['ksmplrj]. tragen. Käfer. Segen. l. Koffer. kaum. K r ü c k e . kreuzen c—\-a. Woge. Fuge. Chur (nume geografice) Chlodwig. Krieg. Dogge. Gräte. Kuchen. kräftig. Clown [klaon]. Glied. Bogen. Chaos. Glaube. greifen. gnädig . Cosima ['ko:zima]. k r u m m . knüpfen. 153. Kragen. Cholera. L. Klümpc h e n . Kiste. Egge. r (în cuvinte de origine greacă) şi în anumite nume proprii . gläubig gnGnade. baggern. Gnom. Segler. Chor. streiken häkeln. greulich g-în cuvintele compuse Ausgabe.. Carmen. Kater. Korn. Gruppe.

Magd. Xylograph. Sack. eggst. Orchester -k -ek Erotik. Dank [dank]. Xerxes. Xaver. Dünkel -rkharken. Taktik. Zeug . Knicks . Nixe. klug . Xylophon schlaksig knacksen. sieg­ los. Deck. Okkupant. Bug. Birke. sieghaft. melancholisch. Bänke. Schurke. wog. saugt. flugs. feixen . boxen. Wecker. (des) Tags. Hacke. Stück -II. egg !. stark. Höcker. klecksen. Zicklein. 0C^-Se> Buchse. -ks -cks Schlaks. flaggst. siegt. Weg. Zeugnis. okkult. denken. Häcksel Achsel. schräg. Zucker. leg. Sarg. Koks stracks.EXERCIŢII 9î ~ek- backen. Deck. Balg. lögt. knicksen. Berg. karg. 177. Sieg. eggt. Tag. Akkusativ. Türke -g. K u c k u c k . Kalk. trugt. Bock. Werk Frack.. säugst. möglich. ulken -nk. sägst. Rücken -kkAkkord. Krieg. Okkasion. Deichsel. log. wogst. stecken. trägt. 131) x-ks-cks-ehs-xXanthippe. Zugführer [ks] (vezi: A 238. zeigst. 138. Wäglein. Akkordeon. Blick. links. t r ü g t . gg urmat de o consoană surdă lagst. bocken. trügst. Keks. Büchse. hocken. lögst. welk. Onkel. flagg !. s ä u g t . Reek. -gg Hag. Akkreditiv. Nelke. Feigheit.în anumite cuvinte de origine negermană Melancholie. Borke. ticken. Gliiekspilz . b u k . Glück. Hexe. liegst. sägt. Stärke. Steg. Buxus . merken. Flugzeug. Block. zeigt. bäckt. wichsen. regsam -eh. Wolke. zwecks. trinken. saugst. legst. Sakko -lkBalken. flaggt -fj urmat de un sufix care începe cu o consoană unsagbar. wechseln. Xenia. trunken . lag.[gk] danken. regt. ducken. Feigling. Burg . -g în cuvintele compuse Taglöhner. Wegweiser. Teig. Weichsel Faxen.

vulgär. wringen Vasall. Folge. schwören. fehlen. Weg. Citiţi cuvintele cu glas tare. faul. Veit (nume propriu) . Fläche. Völker. fliegen. zwei. Box. Phase. Fuchs. feudal. Schweiß. Fieber. fix. fräße. schwin­ den. Faust. fühlen. Fohlen. Zwerg. Vaseline. vibrjeren. Kaviar. galvanisch. Fleisch. finden. Frost. frivol. Ventil. Inventar. [z] — [s] 13. Wjnd. Phänomen. J u x Consoanele [v] — [f]. zwicken. schwer. Feuer flach. Zweifel. fällen. wer. Flaum. färben. Konversation. F r u c h t . wann. K u v e r t . Schwärm. schweigen. F u g e . flößen. Philanthrop. wählen. Zweck. wir. fünf. fertig. fahren. wie. Fleiß " Frage. Föhre. Juwel. frech. wöchentlich. Phönix. Schwund. vier. geschwollen. Flur . Schwester. 232. Flügel. privat. Vokabel. Phantom. weiß . Fin­ ger. Feier. Diwan. Fall. schwarz. zwar. Universität. früh Vater. Fuchs. S c h w u r . L ö w e . Dachs. 233) v- Wald. Schwüle . Phrase . Fex. Vulkan K r a w a t t e . Revier. Vlies Phantasie. zwan­ zig. Vene. zwölf. Wolf. Veilchen. Flocke. Wrack. Phlegma . Woche. schwimmen. Oehs. Violine. Zweig Bravo. Feder. Novelle. Phiole. W u t . Vieh. geschworen. jeweils. v o r . wo. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [v] şi [/] [v] w- {vezi: 234. frösteln. Philister. fein. Phosphor . Wunde.92 FONETICA -chs -X Lachs. fördern. W ü s t e . zwischen. Zwieback. Physiologie . ge­ zwungen . Lawine. Korvette. investieren. Vokal. voll. schwärmerisch. Vers. sechs. nervös -w- -v- [f] -f (vezi: A 151. Pho­ netik. Klavier. 210) flfrvph- Fabrik. Wurst. Welt. frisch. Fleck. Väter. Wuchs Max. November. was.

Riese. Hilfe. Slawe. Griff. Geographie. Nerven Aphorismus. rufen. Philosophie. Semi­ nar. Briefe. Börse -s-ls-ms-nsj-rs- [s] s- (vezi: A 215. Besen. säubern. Smoking. aktiv. Vesuv. Seuche. Teufel hälfen. losen. Skorbut. salopp. Lauf. Prophet. sauber. Larve. Pinsel. Skizze. Seil. auf. skandieren. Sketch. Musik. Hafen. Dorf. Levkoje. Slalom. Graphologe. offen. Häuser umhalsen. läse. Pensum. schief. Schleuse. Sphinx Schaf. sieben. Küfer. steif Bedarf. Öfen. Risiko. See. September. Substanz. geholfen. Wölfe Harfe. Hof. Nerv Geograph. suchen. Signatur. schärfen. Super­ lativ. Hülse Amsel. Sekretär. böse. emsig. kaufen. Phonograph. scharf. K u r s u s . Delphin . Subjekt. schroff. Bilsenkraut. Telegraph (sau Telegraf). morsen. sein. Skandal. Salat. niesen. laufen. Söhne. Esel. schürfen Beethoven ['be:tho:fan]. Dativ. Süden. sagen. schlafen. Citiţi cuvintele cu glas tare. Slowene. Skorpion. Symphonie .. seufzen Asien. bumsen Franse. Hase. Photograph (sau Fotograf). Stativ. hausen. Sklave. Hose. sozial. Efeu. Smaragd. Graphik. Käfer. smart. Käufer. Snobis­ mus . Schiffe . Ferse. Nase. Sensation. Busen. dürfen. David. 220) Skala. Gelse. Summe. D ü s e . Philosgph 14. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [z] şi [s] -i -rf -v ~ph [z] s- (vezi: A 214) Saal. Sommer. Eisen. S u p p e .EXERCIŢII 93 A-lf-rf -v-ph- Affe. Säge. Huf. Stufe. werfen. Skepsis. H a n n o v e r . Ofen. Pause. Skrupel. Sozialismus. pulsen. Semestar. Elfe. lesen. Neffe. Frevel. Färse. bimsen. treffen. Skelett. Ruf. Slowake. reif. so. Wurf brav. Schlaf. Seife. Eifer. leise. Skulptur. sie. einsam Arsen. sehr. Snob.

Hündchen. horchen. Tantehen. Boß. Stör­ che. Riß. Zeugnis. Eiste. häßlich. Dolch. sicher . dreißig. Häuschen. saßen. Schoß. Kelch. mächtig. R o s s e . küssen Maße. Haß. Meister. grüßen. Citiţi cuvintele cu glas tare. lästern. Fleiß. F u r c h e . . durch dreißig. Veilchen beglaubigt. Knöchel. als. Märchen. ich. Kleister. dich. manch. Chirurg. (der) zwanzigste -eh- -Ich-nch-reh-chen (sufix) -ig-fco»soană -eh -ig Blech. m u ß . reich. richtig. Kindehen. H a l s . Los. Gefäß'. wispern. Tücher . Meehanik. Roß. 154) Chemie. Bücher.94 FONETICA -s- -ss-ß- Aspirjn. vereinigt. Fässer. Espe. Obus . Knospe. euch . Küste. chinesisch. Mönche. husten. Cherusker. basteln. Paste. Childerich (nume pro­ priu). Stündchen. Schlösser. solch. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [ş] şi [ x ] . Raspel. Deich. Gas. Schöße. lispeln. Flosse. Feste. Schuster . das. Milch. Dächer. des. Deiche. Autobus. Chemiker. s ü ß . solche mancher . Maus. Dichter. Moos. Strolch. kosten. Elch. Kiste. Seuche Kelehe. ewig. reichen. bester. bis. schnarchen. Chinese. rosten. Mechaniker. welcher. draußen. fließen. Mädchen. verständigt. Storch. es. Eerche. China. Chirurgie Becher. München Barchent. Fäuste fassen. Baß. Wüste . Dolche. -s -ß Aas. mich . [5] eh- {vezi: A 129. Muße. wöchentlich. frech. flüchtig. wenigstens. Gans daß. welch. heiß 15. wissen. Feuchte. Spieß. Haus. laiehen. flechten. knus­ pern $ (sich) räuspern. Kuß. essen. gießen. büßen. Soße ['zo>]. Kreis . rächen. Eis. Preußen. tüchtig . aus. Fluß. wes. Kessel. Lärche. gratis. ehemisch. Biß. Frechheit. Wespe. keß. was. Gasse. fürchten Frauehen. Bisse.

nach. betrunken -nk- . Dach. fangen. Singular. Drang. Fang. Flamingo. trink !. lange. Wange. Hangar. tangieren. Ingrid. Ding. Ahnung. fauchen. drangen. Frühling. Hering . gelungen. Citiţi cuvintele cu glas tare. Gang. winken. Woche. Zwang. krank. blinken. Hunger. Z a n k . Fenker. Hang. Zink Banken. Rauch. kränken. Gemach. Rauch. buchen. Anglist. gedrungen. Ordnung. unken. Zange. Langobarden. Sprößling. gezwungen. lenk!. l i n k s . Schlauch consoanei nazale [g] şi a 16. doch. Fiţi foarte atent la pronunţarea grupurilor consonantice [rjg] şi [ţjk]. t a n k e n . Range. Joch. Nei­ gung. lachen. Buche. Pranken. schlank. pochen. Dank.EXERCIŢII 95 [X] (vezi: A 130) -eh- Achat. n o c h . zwangen. [rj] (vezi: A 182) -ng bang. Funke. hauchen. klangen. kochen. Tangente. Fink. gelang. bangen. Angorakatze. Zeitung -ng- bange. Gesang Feigling. Drachen. Schlange. schwanken. verschlungen ijg] (vezi: A 183) -ng- Angina. Raucher. Jüngling. wuchtig. Enkel. Taueher -eh ach. Meinung. flach. Rechnung. Angola. Kongo. hangen. Mongole. Bach. lenken. Junge. Bauch. Heilung. Tunke. Schwank. Stange. Kuchen. trinken. Singapur. Tank. Teilung. Klang. pachten. krachen. t r ä n k e n . Wucher. Runge. Dschun­ gel. Hauch. Drohung. Achtung. tunken. lang. langen. hoch. danken. acht. Z u n g e . funken. lochen. sinken. Ungarn [nk] (vezi: A 185) -nk Bank. Mangan. Ring. Zwilling . Fach. Kranke. Unke. Henkel. Macht.

Fall — voll. rieben — Rüben. liegen — lügen. sieden — Süden. Grieß — grüßt. brieten — brüten. R a t t e — Rotte. Affen — offen. Elen — Ölen. heben — höben. Bart — bohrt. Kiste — Küste. Hindin — Hündin. Ader — oder. birgt — bürgt. Sehne — Söhne [a] [D] ab — ob. Heere — höre. haben — hoben. Seele — Säle. laben — loben. geben — gäben. Trieb — t r ü b . sagen — sogen. walken — Wolken. Ehre — Ähre. Tier — Tür. mehren — Mähren. Eehne— Bohne. — Dünen. lesen — läsen. Rasen — Rosen. redlich — rötlich. Meere — Möhre. Schatten — Schotten. sieben — üben. Meere — Mähre. Wache — Woche. Wanne — Wonne [I] [Y] bist — Büste. K a m m — Komma. zagen — zogen [e:] [s:] Beeren — Bären. Maß — Moos. Acker — Ocker. Hehler—Höhle. Citiţi FONETICA următoarele perechi de cuvinte diferenţiind foarte atent vocalele şi diftongii" [a:] - [o:] aber — Ober. baden — Boden. kehre—Chöre. dienen. mieten — Mythen. Saal — Sohle. Rabe — Robert. Wagen — Wogen. Kinder — Künder. Kehle—Köhler. Reeder — Räder [i:] - [y:] Biene — Bühne. Beete — bäte. Tanne — Tonne. Fie­ ber — über. Gericht — Gerücht. Dach — doch. Matte — Motte. Rast — Rost. schielen — Schüler. spielen — spülen. wallen — wollen. b a t — Boot. legen — lägen. Sack — Socke. Ast — Ost. satt — sott. Eiste — . Falke — Volk. lesen—lösen. schaben — scho­ ben. Brille — brülle. vier — für. Ger — Gör. sehen — säen. stehlen — stählen. Ziege — Züge [e:] [0:] Besen — Böse. First — Fürst.96 17. Stete — Städte. Riege — Rüge. Riemen — rühmen. Segen — sägen. diese — Düse.

Helle — Hölle. fehlt — Feld. Buhle . kennen — können. wir — wirr. Rechen — röcheln. Robert — Robbe. ihn — in. her — Herr. Maat — m a t t . Kerbe — Körbe. Sehne — Senne. K a h n — kann. ticken — Tücke. Rogen — Roggen. ruchlos — Geruch. Obst . prusten — Brust. wohl — voll. groß — Gosse. Ton — Tonne. Iren — irren. wichtig — tüchtig. fahl — Fall. stecke — Stöcke. wohne — Wonne. raten — Ratten. Eos — Schloß. Elfen — Wölfe. Wohl — Wolle. schief — Schiff. Tuch . bieten — bit­ ten. h a b t —hast. Bohne — Bonne. lecken — locken. sie — sich.J o t [u:] [U] Buch . Eotse — Dotter.Bruch. Keks — keck. strafen — straffen. Bier — Birke [o:3 - [o] 1 Ofen — offen. vor — Vorteil. R u h m — R u m . Rist — rüsten. wirft — Würfel [s] ~ Ece] bellen — Böller. nach — Nachen.floß. legt — leckt.Bulle. siezen — sitzen. Bienen — binnen. Mist — müßte. bahnen — bannen. Ekel — Ecke. Sohn — Sonne. Miete — Mitte. spricht — Sprüche.Urteil 7 — Gramatica practică a limbii germane . Haken — hacken. ihr — irr. Moos — Most. nisten — Nüstern. Gruß . Recke — Röcke. Mächte — möchte. vier — vierzehn. Saat — satt. stehlen — stellen. ihnen — innen. Sohlen — sollen. W a h n — Wanne [e:] - M eben — Ebbe. Schote — Schotte. Schloße — Schloß.ob. fuhrt . Stahl — Stall.Kuß. Muße — muß. sticken — Stücke.Tusch. Droge — Dogge. wen — wenn [i:] [I] ihm — im. H u h n — Hund. J o d . Kehle — Kelle. Hof — hoffen. kam — Kamm. Schnee — schnell. Floß . Weg — weg. habe — hat.EXERCIŢII S7 Düste. rote — Rotte < hoch — Hochzeit. Ahn — an. schlief — Schliff. elf — zwölf. Urwald . Wärter — Wörter Ca:] [a] Aale — alle. Stil — still. Koma — Komma. scharen — scharren. Miene — Minne. S t a a t — Stadt.F u r t .

Haus — Häuser. cu glas tare.. zeigen — zeugen [ao] — [00] Baum — Bäume.. freien — freuen. 18. sau­ — ber — säubern.. heiter — Häute.. drei — treu. feil — Fäulnis. rauben — Räuber. tragen fahren laben . Raum — Räume.t r o g e n führen — fuhren loben Rogen Robert Koma -- . kam Saat B. heilt — heult.. F r a u — Fräulein. haut — heute.h o b e n trügen — trugen -. eigen — Eugen. Fiţi foarte atent la diferenţierea voca­ lelor şi diftongilor. Traum — Träume. Eier — euer. Saum — Säume. ragen . Seile — Säule. Eiter — Euter. beim — Bäume. regen Rebe käme sät — seht [ao] Aue Augen Baude faul Faust Kieme sieht [00] euer Eugen Gebäude Fäulnis Fäuste [ae] Eier eigen beide feil feist lieben Riegel— rügen Rübe trögen Hubert. Zaun — Zäune. laut — läuten.Leute. Meise — Mäuse. Eile — Eule.. blau — bläulich. Taut — Häute. Faust — Fäuste. [>. heiser — Häuser. Feier — Feuer.[a:] lagen sagen wagen haben. logen sogen wogen — lögen — liegen — lügen sägen — Segen — sögen — siegen wägen — wegen — wögen — wiegen heben — höben — Hiebe Träger Fähre leben . Citiţi următoarele serii de cuvinte. Geleit — Geläut.. .98 FONETICA [ae] [00] Beile — Beule. Braut — Bräute.] lägen [e:] — legen >:] ti:] [y:] [u:] [o:] . Keile — Keule. lauft —läuft. Rabe . reiben — Räuber. frei — Freude.. E a u t . Reihe — Reue. leiten — läuten.

vocalele! diferenţiind [b] [p] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) haben laben Rabe Waben neben sieben Rübe liebe oben stauben rauben Bein Beil — — — — — — — — — — — — Happen Lappen Rappe Wappen neppen Sippe Rippe Lippe stoppen Staupe Raupen Pein peilen [d] [t] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) Lade Made Schaden Wade Feder Reeder reden weder Leder bieder Flieder wieder Mode oder Fuder Weide Seide — — — — — — — — — — — — — — Latten Matte Schatten Watte Vetter Retter retten Wetter Letter bitter Flitter Gewitter Motte Otter Futter Weite Seite [s] [g] [k] [zj Vocală lungă Vocală scurtă Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) (sau diftongi) nagen ragen wagen zagen — — — — Nacken Racker wacker zacken Gase Hase lasen Rasen — — — — Gasse hassen lassen Rassen . Citiţi următoarele perechi de cuvinte.EXERCIŢII 99 Frau Frauen grau Haus laut Maus rauben rauchen Raum Schauer - Fräulein freuen gräulich Häuser läuten Mäuse Räuber räuchern Räume Scheuer - frei freien greinen heiser leiten Meise reiben reichen Reime scheinen foarte atent atît consoanele cît si 19.

Wildspur > [s] — bläst. leb. lieb. Wagnis — Tag. häuslich — Preis. fragte. Preisaus­ schreiben [g] — > fragen sagen tragen wagen Tage Wege — fragst. lebt.190 FONETICA legen Regen Säge Stege wegen fliegen siegen stiegen rügen Krüge — — — — — — — — — — lecken Recken Säcke stecken wecken flicken sickern ersticken Rücken Krücke Besen Wesen äsen fräsen Riese Biese Wiesen Geisel Meise Weise — — — — — — — — — besser wessen essen fressen Risse Bisse wissen Geißel Meißel weiße 20. sag. trag. ländlich — Kind. gibt. [z] în anumite poziţii. trug. leiblich — Weib. [b] haben geben leben lieben Leiber — Weiber > [p] — habt. Rindfleisch — Wind. Habsucht — gibst. Kindheit — Rind. gab — lebst. unsäglich — trägst. Citiţi următoarele serii de cuvinte şi fiţi foarte atent la asurzirea consoanelor sonore [b]. [d]. weiblich [k] [d] Räder Länder Kinder Rinder Winde wildern [z] blasen lesen Gläser Mäuse Häuser preisen > [t] — Rad. unerträglich — wagst. Glasfabrik — Maus. lies. Tagarbeit — Weg. geliebt. Blasinstrument — liest. blies. Mäuschen — Haus. wagt. Windfang — Wild. Radkranz — Land. gehabt. unwegsam . hab. [g]. täglich. Liebling — Leib. lesbar — Glas. fraglich sagst. (zu) Lebzeiten — liebst.

MORFOLOGIA .

.

an. halb Zeitwort): Umstandswort): Verhältniswort): Bindewort): darum Empfindungswort): arbeiten. denn. numite părţi de vorbire.er numeralul (das verbul (das adverbul (das prepoziţia (das Zahlwort): eins. articolul (das der. schön. lernen. aus.P A S T I L E DE VORBIRE (Die Wortarten) Cuvintele limbii germane se grupează — ca şi în limba română — de regulă în zece clase. jed. Kind. gut pronumele (das Fürwort): ich. heute. Genossin. Acestea s î n t : substantivul (das Hauptwort Genosse. wegen conjuncţia (das und. der erste. interjecţia (das o ! ach ! o weh! — das Dingwort) : Bl Geschlechtswort): . gehen hier. er. immer in. für. ein. aber. mein. dieser. kein adjectivul (das Eigenschaftswort): fleißig.

număr şi caz. der erste — die ersten î n limba germană există patru Cazul Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ (Nominativ-Werfall) (Genitiv-W esfall) (Dativ-W emfall) (Akkusativ-Wenfall)l cazuri: întrebarea corespunzătoare wer? was? (cine? ce?) wessen? (al. articolul. das erste B 5 Distingem două numere: a) singular (Einzahl) b) plural (Mehrzahl) der Mann — die Manner . ein guter Arbeiter. ale. forma după gen. adică sînt flexibile. das ein gutes Kind. adjectivul. eine. Părţile de vorbire p o t fi deci clasificate în două mari grupe : Părţi de vorbire flexibile Părţi de vorbire neflexibile Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul (vezi B 11) Verbul B 3 B 4 1. cui?) wem? (cui?) wen? was? (pe cine? ce?) B 6 . sie. der — die . ich — wir. die. gute Arbeiterin.104 MORFOLOGIA B2 Unele părţi de vorbire îşi modifică forma pentru a exprima diferite raporturi şi nuanţe gramaticale. es. die erste c) neutru (sächlich): das Kind. der gute Arbeiter— die guten Arbeiter. Substantivul. ai. a. der erste b) feminin (weiblich): die Frau. der. Adverbul (vezi B 12) Prepoziţia Conjuncţia Interjecţia şi numeralul îsi modifică î n limba germană există trei genuri: a) masculin (männlich): der Mann. er. adică sînt neîlexibile. altele nu.

— ihr. între diferitele părţi de vorbire nu sînt graniţe fixe. Părţile de vorbire declinabile se mai numesc şi noniina (singular: notnen). trecerile de la o parte de vorbire la alta fiind foarte frecvente în limba germană. pronumelui şi numeralului după cazuri se numeşte declinare (die Deklination — die Beugung). a II-a pers. număr şi caz şi modificări cerute de gradele de comparaţie: a) gradul pozitiv (Grundstufe): schön. der kürzeste 3.I. mod. des ersten altele nu suferă nici un fel de modificări: einerlei 5.sg. g 14 B 15 B Î6 . Verbul îşi modifică forma d u p ă : a) b) c) d) e) persoană număr mod timp diateză ich frage (pers. Adjectivul suferă pe lîngă modificările de formă determinate de gen.) ich frage (pers. I pers. La unele pronume deosebim.) er fragt (indicativ) — er frage (conjunctiv) ich frage (prezent) — ich fragte (imperfect) ich frage (activ) — ich werde gefragt (pasiv) B îl B 12 B 13 Modificarea verbului după persoană. Unele adverbe îşi modifică forma după gradele de comparaţie : a) gradul pozitiv: gem b) gradul comparativ: lieber c) gradul superlativ: am liebsten 6.II-a.) — du fragst (pers.Lsg.pl. kurz b) gradul comparativ (Mehrstufe): schöner. timp şi diateză se numeşte conjugare (die Konjugation) Părţile de vorbire neflexibile se numesc particule (în sensul larg al cuvîntului).I. articolului. 2. — sie. kürzer c) gradul superlativ (Höchststufe): der schönste.PĂRŢILE DE VORBIRE 105 Modificarea substantivului. a III-a ich du er — wir. Unele numerale suferă modificări de formă: der erste.a. număr. şi forme determinate de persoană: pers. mein dein sein — unser — euer — ihr B 7 B 8 B 9 B 10 4. adjectivului. pe lîngă formele determinate de gen.) — wir fragen (pers.sg. număr şi caz.

sg. de la der Morgen) ->• morgens d) Din substantive. spannend. poate îndeplini funcţia de prepoziţie sau de conjuncţie: während des Regens prepoziţie = In timpul ploii .. fenomen numit adjec­ tivizare : reizend. de la der Abend) ->• abends (des) Morgens (G.. ausgezeichnet c) Din substantive la o formă declinată se pot forma adverbe: (des) Abends (G.. Participiul prezent: lächelnd — das lächelnde Kind Participiul perfect: übersetzt — der übersetzte Text Din verbele la participiu se pot forma adjective. fără să-şi modifice forma. fenomen numit substantivizare: alt ->• der Alte ich ->..während (conjuncţie) e) Unul şi acelaşi cuvînt... verbe la participiu etc. ca adjective. während es regnete conjuncţie = în timp ce ploua statt einer Antwort prepoziţie = în locul unui răspuns .. de multe ori.106 MORFOLOGIA B 17 De exemplu: a) din orice parte de vorbire se pot forma substantive.sg.. statt zu antworten conjuncţie = în loc să răspundă seit einem Jahr prepoziţie = de un an ..das Ich essen -* das Essen fünf -> die Fünf aber -*• das Aber b) Participiüe se întrebuinţează. seit ich hier bin conjuncţie = de cînd sînt aici B 18 B 19 B 20 B 21 . se pot forma prepoziţii sau conjuncţii: der Dank (substantiv) -> dank (prepoziţie) während (participiul prezent al verbului währen) ->.

die Bank. die Schule. das Übersetzen. lucruri. stări. die Freundschaft C 1 CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE (Konkreta — Gegenstandsnamen und Abstrakta — Begriffsnamen) Substantivele eonerete denumesc fiinţe şi obiecte care în generai pot fi percepute cu ajutorul simţurilor: die Mutter. das Buch.SUBSTANTIVUL (Das Substantiv — Das Hauptwort — Das Dingwort) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe. Dezember . der 30. der Franzose C 3 — nume de evenimente istorice : der 23. der Sohn. spre a le deosebi de altele din aceeaşi cate­ gorie. die Müdigkeit. August. 1. der Sturm. însuşiri. Substantivele proprii (Eigennamen) denumesc numai anumite categorii de fiinţe şi lucruri. Observaţie î n limba germană toate substantivele se scriu cu iniţială majusculă (vezi P 138) : . der Deutsche. relaţii între oameni. fenomene din natură. der Sohn C 2 Substantivele concrete se subîmpart în substantive proprii şi comune. de exemplu: — nume de popoare: der Rumäne. der Tisch. das Kind. acţiuni.

das Wasser. der Baum C 6 b) nume colective (Sammelnamen) . die Milch. Friedrich Schiller — numele lunilor anului: (der Monat) April. părţile ale obiectului poartă denumirea întregului: das Leder. ele se referă la o pluralitate de fiinţe sau obiecte identice. sau la un singur obiect sau o singură fiinţă din categoria respectivă: das Tier. die Universität . pieţe e t c .. reviste. August — numiri geografice: Rumänien. das Lernen. Erlkönig — nume de clădiri: das Goethehaus. Vasile Alecsandri. die Donau. fenomene etc. fiinţa sau obiectul izolat numindu-se altfel decît totalitatea : die Geschwister ( = Bruder und Schwester) das Heer ( = viele Soldaten) das Gebirge ( = viele Berge) £ 7 c) nume de materii sau substanţe (Stoffnamen) . das Singen . Bukarest — numiri ale întreprinderilor şi instituţiilor: die Eisenbahnwetkstătten . ele se referă la o categorie de obiecte sau fiinţe. der Hund. das Obst. Substantivele comune se subîmpart î n : a) nume apelative (Gattungsnamen) . de acelaşi fel. das Eisen. der Platz des Palastes der Republik C 4 C 5 2.Rot Grivifa". die Karpaten. Mai. Substantivele comune (Gemeinnamen) denumesc fiinţe. der Wald. Neue Berliner Ilhistrierte.Bukarest" — titluri de ziare. lucruri. : die Bahnhof Straße.108 MORFOLOGIA — nume de persoane: Anna. considerate ca un întreg. die Butter mai mici C 8 Substantivele abstracte exprimă — în opoziţie cu cele concrete — : — acţiuni: das Gehen.. opere literare: Neuer Weg. Peter. das Dorfmuseum — nume de străzi.

kein Lehrer ^ Geschlecht): w 2. Numai cu oarecare aproximaţie se poate determina genul substantivului după înţeles sau după terminaţie — căci regulile acestea comportă multe excepţii. ein Vater. die Gabel de gen feminin.C 10 narea genului gramatical al substantivelor. iar der Teller este de gen masculin. Este. de exemplu. die Tapferkeit — însuşiri fizice : die Kraft. deşi desemnează fiinţe. genul masculin (das Maskulinum — das männliche der Mann. die Tugend. De multe ori lipseşte chiar concordanţa dintre genul natural şi cel gramatical.SUBSTANTIVUL 109 — stări: die Freude. genul neutru (das Neutrum das Kind. de genul neutru substantive c a : das Brüderchen. ein Mädchen. die Teuerung — însuşiri psihice : die Klugheit. das Messer de gen neutru.. absolut necesar ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articohil său. die Schönheit — relaţii între fiinţe sau obiecte: die Ähnlichkeit GENUL SUBSTANTIVELOR î n limba germană există trei genuri gramaticale : 1. das Weib etc. das Schwesterchen. de aceea. deşi t o a t e trei denumesc obiecte. genul feminin (das Femininum die Frau. Astfel sînt. . die Zufriedenheit. eine Mutter. keine Tochter — das weibliche Geschlecht): 3. das Fräulein. kein Haus — das sächliche Geschlecht): I n limba germană există doar puţine reguli precise privind determi.

der Donner. der Wolf. der Passat (dar: die Bora) g) numele mineralelor şi ale rocilor: der Glimmer. Excepţii: die Nacht. C 12 b) nun^iß--amMm^maLQZL. die Drohne etc. der Student. der Taifun. der Winter Excepţie: das Frühjahr C 13 c) numele hmil^ der Januar. der März. der Frost f) numele vînturilor: der Föhn. der Großglockner . der Tischler. der Westen e) numele fenj)mgndor_jnaturii: der Regen. der Brocken. der Feldspat. der Montag. der Frühling. die Frühe C 14 C 15 C 16 C 17 d) . Paul. der Hagel. der Schnee.numele punctelor cardinale: der Norden. numele proprii sau comune denumind fiinţe de sex băr­ bătesc : ~~~-—-——_^__ der Mann. der April etc.110 MORFOLOGIA DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE C 11 De genul masculin sînt: 1. der Blitz. der Ivöwej der Hahn. pentru mascul şi femelă. der Mittwoch etc. după înţeles a) în general. der Dienstag. der Basalt. der Süden. der Abend etc. der Quarz. der Morgen. der Hund. der Rumäne. der Tau. der Mittag. der Osten. das Söhnchen. der Granit. der Kalk Excepţie: die Kreide C 18 h) cele mai multe nume de munţi: der Moldoveanu. (dar: der Rabe etc. der Sommer. der Herbst.

der Kontine«Z. der Trolley&ws der Subtrahe««".) der Rege«. der Aktionär. der Essig. das SiegeZ etc. der Schwips b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană • C 21 der AdfflîraZ. der Böge». -l. der Franken (dar: die Mark.) der Arbeiter. das MitteZ.făcînd p a r t e ' d i n rădăcină) der Schnaps. der See. die Feder. der Lew. der KünstZer. der Parlamentär (dar : der sau das Militär) der Kommunard der Kontras/. der Organismus 1 In -e» se termină şi infinitivele substantivizate. dxr Klaps. der Vulkan. der Kavalier. der Rubel. die Lira. der Klee. der Realismws. der Frank. der Schilling. das Zimmer. der Orkan der Kapitä» der Summa«« 1 der Afrikaner der 'Musikant.'der Lehrer. der HobeZ (dar: die GabeZ. C 19 2.asZ der Autobus. der Sozialism«s. der Wagen (dar: das Kisse». der Graphiker. der Amateur. der Archivar der Sekretär. der Frisewr -graph : der Geograph -ier[i:r] : der Pionier. der Forint. der Ball. der Divide»«! der Stude»Z. der Käfjg (dar: das Reisig) der Tisch/er. der Pfennig. der Tee der ArtikeZ. der Schnee. der HimmeZ. der Vortier -iker : der Mechaniker. das Schreiben.) der Teppich. der Gulden. der Konsona»Z der Bibliothekar. deoarece sufixul este -ing. der Juvelier -ier [ie] : der Bankier. der Residenz (dar : das PatenZ. der Kranich der Honig. der KanflZ. der Sperling. der Bottich. după terminaţie a) cele mai multe substantive -ee : -el: -en 1 : -er : -iefa : -ig : -Ier : -ling : -s : terminate în: C 2( der Kaffee. die KugeZ. pentru substantivele ter­ minate în -ment vezi C 47) . -et: der PlaneZ -eur: der Ingenieur. der PokaZ (dar : das MateriaZ) der Ozean. der Teller (dar : die Butter. der Schädling (dar: die Reling. Acestea sînt '^să fără excepţie de genul neutra: das Lernen. die Krone. der Offizier. das Fenster etc. -a!: -an : -an : -and : -üner : -unt r -ar : -är : -ard : -ast: -bus : -end : -ent: . der Fahr«'. das Lesen. das Pfund Sterling). das Zeiche« etc.SUBSTANTIVUL 111 i) multe nume de monede: der Leu. der AspirawZ. der Philharmoniker -Ismus : der Kommunis-MMS. der WissenschaftZer der Frühling. der Dollar.

die Henne (dar: die Ameise. die Traube. die Schlange. pentru mascul şi femelă . die Kastanie Excepţii: i der Apfel. Demokrat Philologe. der Flieder. das Fräulein. das Akkordeon. die Zehn. die Wölfin. die Tinde (dar: der Akorn. der Astronom Professor.1Î2 -ist: «krat: -löge : -nom: -or: -soph : -us : der der der der der der der MORFOLOGIA Kommunist der Sozialist der Optimul. die Nelke (dar: das Veilchen. numele proprii sau comune ale fiinţelor de sex feminin: die Frau. der Pfirsich C 26 C 27 e) cele mai multe nume de vapoare: die „Transilvania". die Tanne. das Saxophon) C 28 g) numerale cardinale substantivizate: die Eins. die Löwin. die Lilie. der Artist. die R a t t e etc. die Trommel (dar: das Klavier. Anna. die „Bremen" f) numele unor instrumente muzicale: die Bratsche. der Motor. după înţeles a) în general. die Maus. die Flöte. der Holunder) C 24 C 25 c) multe nume de flori : die Tulpe. die Eiche. die Geige. die Taute. das Mädchen) C 23 b) multe nume de arbori: die Fichte. die Mandoline. die Fünf . das Weib. die Rose. die Rumänin. der Regulator Fhilosoph Modws. die Buche. die Tochter. die Erle. die Hündin. der Gt&phologe Agronom. das Fdelweiß) d) majoritatea numelor de fructe : die Birne. die Orgel. der Kasws (dar: das sau der 'Virus) der Jurist DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR FEMININE C 22 De genul feminin sînt: 1.

die "Sektion. die Prämisse. die "Nahrung b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană : -a : -ade: -age : . die "Narzisse Alternative. die Eigenschaft. die Moräne "Bilanz. die Gravüre.? Misere. die FakuUäL die Qualität Natur. die 'Kindheit. die Physik Kamille. die Garderobiere. die "Literatur. die Höflich&eif. die Eleganz. die Musift. die Reportage. die Lotterie (dar: das Genie) Materie. die "Pinzette Geographie. die Differe«. die ~Emaille. die Ära. die "Margarine Kulisse. die Pupille Kabine. die Broschüre C 30 DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE De genul neutru sînt: 1. die Tuberkulose. die Fabrik. die Übung. die Dista«^ "Bagatelle. die "Portiere Zigarette. die Morelle Audienz. die Justiz. die Prokura (dar : das Sofa) Brigade. die Bildung. die Marmelade. die Kanaille Wigräne. die Zitadelle. die Kombine. die Studenţi» "keil: die Fruchtbar/îeii. die Lehren«. die Noti^ Neurose. die Aula. die Einheit "in (neaccentuat) : die Genossi«. după terminaţie a) substantivele cu următoarele sufixe de origine C. die Spielerei "heit: die Scliönheit. după înţeles a) în general numele fiinţelor das Kind. die Furunkulose (dar : der Matrose) Basis. die "Union Universi/äi. die Fremde. die Familie. die Schokolade Garage. die "Fontane. die Figur "Lektüre.SUBSTANTIVUL 113 2. die "Folie Politik.a ü l e: -üne : -anz : -eile : -enz : -ere : -ette: -ic : -ie [fe] : -ik : -ille : -ine : -isse : -ive : -iz : -ose : -sis : -(t)ion: -tat: -(t)tH': -tire : die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die Kamera. die Dosis "Nation. die Freundlichkeit "Schaft: die Freundschaft. die Ballade. die Treue (dar: das Auge. die Kultur. die Defensive Miliz. das Fohlen. 29 germană: "de: die JS-vm. die Freque«^. die Wunde.de. das Erbe) "ei: die Bücherei. die Toilette. die Kalorie. die "Etikette. die Etage Medaille. die "Erde. die Plaudere«. die Verwandtschaft "ung : die Acntung. die Liebe. das Lamm S — Gramatica practică a limbii germane tinere: € 31 . die Bürde (dar: das Unde) "e : die Höhe.

die Ukraine. exprimînd o noţiune abstractă: das Neue. die Türkei. Se folosesc numai la plural: Unele nume de ţări şi de grupe de insule ca: die Niederlande. die Lausitz. das Brom (dar: der Stahl. majoritatea numelor de ţări. das Blei. die Bronze) C 35 e) numele continentelor. das Silber. das moderne Bukarest C 36 C 37 Excepţii: 1. das Helium. der Sudan. -ie. das Singen g) adjectivele substantivizate. das Schöne. das Schlechte li) numeralele fracţionare : das Drittel. die Normandie. das Schwein. das Viertel . (der) Irak. die Antillen C 41 C 42 C 43 f) infinitivele substantivizate: das Lernen. die Adria 2.114 MORFOLOGIA C 32 C 33 b) numele de animale domestice (folosite pentru mascul şi femelă): das Pferd. die 'Vereinigten Staaten (von Amerika). das Schaf. das Gute. (der) Haag C 40 3. Sînt de gen feminin: a) numele ţărilor şi ale regiunilor terminate în -ei. Union: die Sozialistische Republik Rumänien. das neue Rumänien. (der) Jemen. die Sowjetunion C 38 C 39 c) unele nume de ţări şi de regiuni ca: die Schweiz. (der) Iran. de regiuni şi de localităţi: das alte Europa. das Banat. das Sechstel. die Moldau. das Geflügel C 34 d) cele mai multe nume de metale şi cele de elemente chimice: das Eisen. die Dobrudscha b) numele de ţări în a căror componenţă intră substantivele Republik. die Krim. die Deutsche Demokratische Republik. de regiuni şi de localităţi ca: der Balkan. -a : die Tschechoslowakei. das H u h n c) multe nume colective (în special cînd sînt formate cu prefixul geşi terminate în -e): das Gebirge. der Schwefel. -e. das Gehen. die Volksrepublik Polen. das Rind. das Getreide. das Gold. Sînt de gen masculin: Unele nume de ţări.

das Dogma. das Thema. das Album. das Argument. das Cis 2. das Mütterchen C 44 C 45 C 46 j) numele literelor alfabetului şi ale notelor muzicale : das A. das B ü n d e l t e « Vräulein Ereignis. das Gefängnis Schicks«/. das Fakt«m -ut: das InstitwZ C 47 GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse primesc genul substantivelor de bază (vezi C 185) : C 48 der Augenblick die Volksuniversität das Warenhaus (das Auge + der Blick) (das Volk + die Universität) (die Ware + das Haus) . după terminaţie a) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine germană: -ehen -lein : -ais : -sal: -sei: -tel: -tarn : das das das das das das das Mädchen. das hohe D. das' Drama -ment: das Dokument. das Labs«/. das Amulett. das Nikotin -inro : das Stipendium. două substantive terminate în -tum sînt de genul masculin: der Reichem. das Daboratorium. die Trübsal. die Finsternis. die K e n n t n i s . das Eigen?«?»! Excepţii: die Drangsal. das Z. das Segment ~ol: das KarboZ -um : das Musewm. die Mühsal. die Fäulnis. die Empfängnis. das Aquarium -ma: das Komma. das Häcksel (dar: der Stöpsel) Viertel Altertum. der Irrtum b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană: -em: das Poem.SUBSTANTIVUL 115 i) diminutivele : das Väterchen. das Theore» -ett: das Menuett. das Scheusal Rats«/. die Erlaubnis. das Hüiett -id : das Oxitf -in (accentuat) : das Benzi«.

Großmut. Cuvintele compuse cu Meter sînt: a) de genul masculin dacă exprimă o unitate de măsură: der Kilometer b) de genul neutru dacă arată un instrument de măsurat: das Barometer.Td£.: der Vorteil. der Anteil)*. Cîteva substantive izolate : der das j das die Mittwoch. Din această cauză. deşi cuvîntul de bază este die Woche Abteil. altele — mai puţine la număr — sînt de genul neutru. chiar dacă cuvintele lor de bază sînt de alt gen [der Berg. der Nachteil. das bekannte Erfurt € 51 < C 52 C 53 3. . Numele de oraşe — substantive compuse — sînt de genul neutru.das Kino deşi cuvîntul care stă la bază este der Kinematograph . das Thermometer GENUL SUBSTANTIVELOR DIN C 54 FORMATE DIN INITIALE FRAGMENTE SAU Substantivele formate din iniţiale sau din fragmente au genul substan­ tivului care stă la baza prescurtării (vezi C 214—221) : .die der die der die das der RKP . deşi cuvîntul de bază este der Mut Observaţie C 50 Substantivuk. se întrebuinţează şi la genul neutru. \ ^ i -i fdeşi cuvîntul de bază este der Teil GegenteilJ y •——•.116 MORFOLOGIA C 49 Excepţii: 1. unele substantive compuse cu Teii sînt de genul masculin (de ex. die Furt) : das alte Wittenfeei'^.(=_^jg_Rumänische Kommunistische Partei) VdKJ {— deZ-Ygrband der Kommunistischen Jugend) DDR [= die Deutsche Demokratische Republik) Akku ( = der Akkummulator) Lok (— die Lokomotive) Labor (= das Laboratorium) O-Bus ( = der Oberleitungsomnibus — der Trolleybus) C 55 Excepţii: das Foto deşi cuvîntul care stă la bază este die Fotografie S . 2.

SUBSTANTIVUL 117 SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE C ^6 Există în limba germană un număr de substantive care. uneori chiar şi acelaşi înţeles. clip? uns Moment împrejurarea (fie See marea der See lacul der Verdienst cîştigul das Verdienst meritul der Weise înţeleptul die Weise melodia Plural die die die die die die die die die die die die etc. -dAe Bänder der Bauer ţăranul die Bauern das (mai rar der) Bauer colivia die Bauer der Bund alianţa. panglica . lanţul -die Bande legătura materială sau ab­ stractă . SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMA EA SINGULAR ŞI PEURAE C 57 DAR CU ÎNŢEEES DIFERIT Singular der Junge băiatul 'itlgg^Junge puiul (de animal) Ber Kunde clientul jjie Kunde vestea <ier Moment momentul. Jungen Jungen Kunden Kunden Momente Momente Seen Seen Verdienste Verdienste Weisen Weisen SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ EA SINGUEAR DAR CU ÎNTEEES DIFERIT SI CU FORME DE PEURAE DIFERITE Singular ier Band das Band das Band Plural C 58 volumul. uniunea die Bünde das Bund mănunchiul die Bunde . au totuşi genuri diferite. tomul .die Bände legătura. deşi au aceeaşi formă.

das das das das der der das das der Keks Knäuel Kompromiß Lampion Liter Meter Plaid Rada.r . volumul salariul pălăria paza maxilarul pinul conducătorul scara marca (moneda) măduva catargul îngrăşarea (vite) orezul mlădiţa. cîmpia conţinutul. . vreascurile scutul firma. Zubehör .118 der *-der /der Vas «der die der das der die ^^v. Markscheine — die Maste(n) die Masten — die die die die die die die Reiser Schilde Schilder Steuern Steuer Toren Tore i ff C 59 SUBSTANTIVE DE GEN OSCILANT der der der der der das der das der sau sau sau Sau sau sau sau sau sau die das das das das der das der das Abscheu Bonbon Dotter sau die Dschungel Filter Gelee Gong Gummi Katheder der der der der das das der der das sau sau sau sau sau sau sau sau sau etc. Chore die Erben — die die die die die die die die die die die Flure Fluren Gehalte Gehälter Hüte _ Kiefer Kiefern Leiter Leitern Mark. emblema impozitul cîrma. corul corul (loc în biserică) moştenitorul moştenirea coridorul cîmpul.. volanul nebunul poarta die Chöre die Chöre. die Markstücke." > der die der die die das der die der das der das die das der das Chor sau das Chor Erbe Erbe Flur Flur' Gehalt Gehalt Hut Hut Kiefer Kiefer Leiter Leiter Mark Mark Mast Mast Reis Reis Schild Schild Steuer Steuer Tor Tor MORFOLOGIA •«-»_~.

das Fleisch. die Butter. adică substantive care se întrebuinţează fie numai la singular. C 60 Există însă un însemnat număr de substantive defective de număr. das Getreide. în limba germană distingem două n u m e r e : singularul (der Singular. das Leder C 64 . August b) multe nume colective: das Geflügel. fie numai la plural. das Gold. Friedrich Schiller (vezi C 161. das Laub. î n mod obişnuit.SUBSTANTIVUL 113 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR Ca şi în limba română. das Publikum C 62 C 63 Observaţie Numele colective se întrebuinţează şi la plural cînd exprimă o plura litate limitată. das Obst. die Donau C 61 — nume de persoane: Mihail Eminescu. un substantiv are o formă pentru singular şi o formă pentru plural: der Mann die Frau das Kind — die Männer — die Frauen — die Kinder jj . SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR 1. das Vieh. pluralul (der Plural. individualizată : das Regiment — die die Familie — die Regimenter Familien c) nume de materie întrebuinţate cu înţeles general: die Milch. Numai la singular se întrebuinţează: a) în general numele proprii [vezi C 3) : — denumiri geografice : Rumänien. die Mehrzahl). C 162) — denumiri ale evenimentelor istorice: der 23. die Einzahl).

das Glück. C 72 2. das Streben f) adjectivele substantivizate dacă sînt de genul das Schöne. einige Schritt weiter Observaţii €71 1. das Böse neutru: Observaţie C 69 Denumirile culorilor se întrebuinţează şi la plural pentru a exprima diferite n u a n ţ e : Die zwei Rot ergänzen sich. die Güte. drei Glas Bier. Die Säcke werden gesondert berechnet. Einige Paare drehten sich noch im Kreise. zehn Blatt Kohlepapier. das Gehen. drei Dutzend Taschentücher. das Wissen. ele se întrebuinţează şi la p l u r a l : Der Tisch hat vier Füße. Substantivele de gen feminin se întrebuinţează şi la p i u a i : zwei Flaschen Bier drei Tonnen Eisenerz vier Portionen Eis fünf Schachteln Streichhölzer drei Tassen Tee care exprimă măsuri sau cantităţi . zwanzig Sack Zement. C 7§ g) substantivele de genul masculin sau neutru care exprimă măsuri şi cantităţi. das Gute. dacă sînt precedate de un numeral cardinal (mai mare decît 1) sau de un numeral nehotărît: zwei Fuß breit. Hier sind zwei Gläser mit Bier. Dacă aceste substantive exprimă obiectul concret ca a t a r e fără să indice măsura sau cantitatea. întrebuinţate cu înţeles concret se pot folosi şi la p l u r a l : der Tanz (dansul) — die Tänze die Grausamkeit (actul de cruzime) — die Grausamkeiten die Schönheit (aspectul sau elementul frumos: femeia frumoasă) — die Schönheiten C 67 C 68 e) infinitivele substantivizate : das Lernen.120 MORFOLOGIA C 65 d) în general substantivele abstracte: die Ehrlichkeit. vier Paar Schuhe. An der Rampe stehen zwei Waggons mit Eisenerz. Dutzends von Arbeitern besuchen den Klub der Fabrik. der Fleiß Observaţie C 66 Substantivele abstracte. zwei Waggon Eisenerz. die Liebe.

denumirile plante şi animale: die Amphibien. die Kurz­ waren. die f) anumiţi termeni comerciali: die Aktiva. mehrere englische Pfand). die Geschwister. die Altwaren. die Zinsen (numai r a r : der Zins) C 82. die Pocken. die Weichtiere ştiinţifice pentru categorii de c es C 81 e) unele numiri geografice: die Karpaten. die Passiva. . die Spirituosen. die Spesen. (die Schillinge. die Eltern. die Niederlande. die Flitterwochen c) unele denumiri de boli : die Meseni. die Chemikalien. fiind totodată precedate de un numeral cardinal rnai mare decît 1 sau de un numeral nehotărît: Das kostet fünfzig Pfennig (zwei Mark. Substantivul die Mark E r breitete die Markstücke are pluralul Markstücke sau Markscheine. die Röteln d) de cele mai multe ori. Numai Ia plural se întrebuinţează: a) substantivele care denumesc grupe die Leute. di Einkünfte. die Rauchwaren. Der Preis betrug nur einige Rupien. C 73 Observaţii 1. drei Schilling). Denumirile monedelor care se termină plural chiar atunci cînd exprimă valoarea: Das Buch kostete drei Kronen. die Finanzen. die Kosten. die Lebensmittel. die Alpen. die Musikalien. Der Preis beträgt zwei Rubel (drei Dollar. însă.SUBSTANTIVUL 121 li) denumirile monedelor germane şi ale anumitor monede negermane care nu se termină în -e. Aceste denumiri de monede se întrebuinţează. die fünf ^ '^ 2. Vereinigten Staaten von Amerika die Pyrenäen. 3. die Gebrüder de persoane: C 77 C 70 C 79 b) substantivele care denumesc anumite perioade de timp: die Ferien. die Selbstkosten. se întrebuinţează la 2. în -e. die drei Vollars. nu la valoarea globală : Br betrachtete aufmerksam die fünf Pfennige Pfunde). die Anden. la plural cînd ne referim la fiecare monedă sau bancnotă în parte. die Apenninen. ca o unitate distinctă. L 75 C 76 und Markscheine vor sich aus und prüfte sie aufmerksam.

der Mut curajul. der Honig mierea C 84 Numai la plural apar substantive ca: die die die die die Karpaten Pyrenäen Anden Vereinigten Staaten von Amerika Niederlande Carpaţii Pirineii Anzii Statele Unite ale Americii Ţările de Jos C 85 Numai la plural în limba germană. substantivele pot fi grupate în cinci grupe.122 MORFOLOGIA Observaţie C 83 Uneori substantivele defective de număr din limba germană sînt defec­ tive de număr şi în limba română. în funcţie de felul în care îşi formează pluralul: . dar numai la plural în limba română apar substantive ca: die Nudel der Rogen die Brille — die Nudeln — die Rogen — die Brillen tăiţeii icrele ochelarii C 87 La plural şi la singular în limba germană. öÄe Ehrlichkeit cinstea. dar numai la singular în limba română apar substantive ca: die Erbse — die Erbsen die Bohne — die Bohnen mazărea fasolea FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR CELE CINCL GRUPE DE C 88 PLURAL î n limba germană. dar la singular şi la plural în limba română apar substantive ca: die Einkünfte die Ferien die Zinsen venitul — veniturile vacanţa — vacanţele dobînda — dobînzile C 1S6 La singular şi la plural în limba germană. Numai la singular apar substantive ca: die Eile graba.

die Zeugnisse C 89 2. 3. Substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului -in (neaccentuat) dublează pe n la p l u r a l : die Genossin. C 92 . u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut. o. — die Wagen der Vater der Tag + Umlaut die Bank das Kind _ -f-Umlaut totdeauna fără Umlaut totdeauna fără Umlaut das Buch der Junge — die Väter — die Tage — die Bänke — die Kinder — die Bücher — die Jungen Grupa a Ii-a — cu desinenţa -e Grupa a IlI-a cu desinenţa -er f cu desinenţa Grupa a IV-a { [ -n sau -en der Mensch -— die Menschen Grupa a 1 cu desinenţa V-a \ ! -s das Radio — die Radios Observaţii 1. Toate substantivele grupei a I I I . Cele mai multe substantive din grupa a V-a sînt de origine străină.-f Umlaut der Wagen. die Genossinnen C 90 C 91 4. Substantivele derivate cu sufixul -nis dublează pe s înaintea unei desinenţe: das Zeugnis.a care au în rădăcină vocalele a. des Zeugnisses.SUBSTANTIVUL 123 PLURALUL SUBSTANTIVELOR Grupa I — fără desinenţă .

substantivele terminate la nominativ singular î n : a) -ium sau -um formează pluralul înlocuind pe -um prin -en: das Stipendiww — die Stipendien das Museum — die Museen Observaţie C 98 Substantivul das Stadion terminate în -ium: formează pluralul la fel ca substantivele das Stadicm — die Stadien C 99 b) -a formează pluralul înlocuind terminaţia -a prin desinenţa -en das Drama — die Dramen . Ich habe heute einige Schreiben . Substantivele de plural: abstracte folosite cu sens concret pot avea şi forme erhalten. î n acest caz se adaugă pe lîngă numele de materie fie -sorten fie -arten: das Obst — die das Getreide — die Obstsorten Getreiăearten C 96 3. Majoritatea substantivelor compuse cu -cuvmtul"de' bază formează pluralul cu -leuie: "%-"der Heigmann der 'K. der Sports-mann der Schneemann — die Bergleute — die ~Kauileute — die Staatsmänner [die St>orts/««te — [die Sportswä»M«c — die Schnee»jä»»2£r Observaţie C 94 Substantivul der Ehemann deosebit: are la plural două forme. Uneori este necesar ca numele de materie să fie folosite şi la plural. Cîteva substantive (de origină negermană) au forme proprii de plural. Astfel.aaimann dar : der Staatsmann . în special pentru denumirea sorturilor din materia respectivă. C 97 4. die Eheleute = soţul şi soţia C 95 2.Î24 MORFOLOGIA CAZURI £ 93 SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI -mann- 1. „ . dar cu înţeles die Ehemänner = bărbaţii căsătoriţi.

deşi au aceeaşi formă la singular. construcţia b u ş t e a n u l . blocul blocul (de casă) \ die Bande die Bank \ die Banken der Bau / die Baue \ die Bauten der Bloch s die Blöcke > die Blocks . cordonul legătura. SUBSTANTIVE CU Î N Ţ E L E S D I F E R I T EA P E U R A E das Band / die Bänder y die Bänke panglica . uneori cu înţeles diferit.SUBSTANTIVUL 125 sau adăugind desinenţa -s das Sofa — die Sofas -us formează pluralul cu desinenţele germane -e sau -en: der Kurs«s — die Kurse das (der) Virws — die Viren c ioe sau cu desinenţa negermană -i: der Modws — die Modi sau fără desinenţă : der Kasus — die Kasus d) -bus dublează la plural pe -s la care se adaugă şi desinenţa -e: der Autobus — die Autobusse C 101 Observaţie Substantivul Globus formează pluralul în două feluri: der Globus — die Globen. au totuşi forme diferite la plural. alteori cu acelaşi înţeles. cătuşa. der Globus — die Globusse C 102 SUBSTANTIVE CU PLURALUL DUBLU C 193 Există în limba germană un număr de substantive care. lanţul banca (pe care se stă) banca (instituţie) vizuina clădirea.

die Kommata ] virgula căluşeii cartonul | capitalul cheiul globul balconul balonul . obiectul lucrul (fleacul) viziunea faţa mama piuliţa consilierul. cuvîntul (în context) cuvîntul (izolat) cuiva) das Ding y die Dinge \ die Dinger das Gesicht y die Gesichte \ die Gesichter die Mutter y die Mütter \ die Muttern der Rat y die Räte \ die Ratschläge der Strauß y die Strauße \ die Sträuße das Wort y die Worte \ die Wörter C Î04 SUBSTANTIVE CU ACELAŞI ÎNŢELES LA PLURAL der Ballon •{ die Ballons die Ballone"'' der Balkon 7 die Balkons? 4 ] die Balkone J der Globus / die Globen V ) dje Globusse [ der Kai / die Kaie ] die Kais>. die Bögen ^ die Bogen c u r b a . arcul coala (de liîrtie) lucrul.( die JKapitaleX das Kapital / die Kapitalien j der Karton (\ die Kartons ] die KartonejCj das Karussell / die Karusselle^] die Karussells das Komma (f die Kommas x.126 MORFOLOGIA der Bogen / die Bogen. cotitura. consiliul sfatul (dat struţul buchetul vorba.

dativul şi acuzativul.SUBSTANTIVUL 127 / die Numeralien 1 das Numerale { > \ die Nmneralia J das Polio s die Portos 1 \ die Porti y das Pronomen ' \ . . die Visa 1 \ die Visen | j ! viza trustul toastul tema testul spectrul greva DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINAREA SUBSTANTIVELOR COMUNE Deklination der Gemeinnamen Prin declinarea unui substantiv se înţelege trecerea lui prin toate cazurile C 105 gramaticale. în limba germană există patru cazuri: nominativul. genitivul. der Schal \ das Schema j numeralul t a x a posti die Pronomen ] \ die Pronomina J die Schale ) | ] pronumele şalul die Sehais . die Schemas schema N die Schemata j das Spektrum / der Streik \ der Test \ das Thema / die Spektren ] \ > die Spektra j / die Streiks j die Streike ] / die Teste 1 die Tests f • die Themen 1 \ die Themata j der Toast y die Toaste I \ der Trust \ das Visum die Toasts / die Truste die Trusts .

C 112 EXEMPLE DE DECLINARE TARE Singular N. Din dselmarea tare fac parte substantive masculine. A. acuzativul şi nominativul singular au deci aceeaşi formă.ehrer Lehrern L. D. A.ehrer L. C 110 ^ J / a dativ plural__£!&h^l££rfâx[&Lm^^ -n. N. C 169 La dativ singular aceste substantive pot primi desinenţa -e. D. der I/ebrer -v des I. A. ~ejv-Ş Toate substantivele care primesc la plural Umlaut (cu sau fără desinenţă fac parte din declinarea tare. slabă şi mixtă.ehrer der des dem den die der der die Garten Gartens Garten Garten Mutter Mutter Mutter Mutter Plural die der den die die • der den die die der den die L. C 107 1. G.Î28 MORFOLOGIA DECLINAREA C 196 TARE. ori desinenţele -e. feminine şi neutre.ehrers \ dem I/ehrer-^ den L.ehrer Gärten Gärten Gärten Gärten Mütter Mütter Müttern Mütter .r iar la nominativul plural ori aici o desinenţă. Acestea primesc la genitivul singular desinenţa . N. dacă la genitiv singular primesc desinenţa -es. SLABĂ ŞI MIXTĂ Substantivele germane se grupează în mod tradiţional în substantive de declinare tare. Fiecare din cele trei declinări se caracterizează prin felul în care substan­ tivele formează genitivul singular şi nominativul plural. în afară de snhst&ntivele-feminine care nupzimesciasmgulur~nivi~crdesi-neniă. celelalte Trefc&z^^ C 111 Fac~*excepţie substantivele al căror nominativ plural se termină în -en sau -s deoarece la acestea toate cazurile pluralului sînt identice.. G. B. C 108 Substantivele masculine şi neutre de declinare tare nu primesc la acu­ zativ singular nici o desinenţă. G.-ş sau -es.

Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă. N. G. N. D. A. 2. desinenţa -n^sau -en. G. Substantivele masculine primesc la toate cazurile. iar la plural au la toate cazurile desinenţa -n sau -en. G. D. der des dem den das des dem das das des dem das Tisch Tisches Tisch (e) Tisch Kind Kind(e)s Kind(e) Kind Auto Autos Auto Auto Plural die der den die die der den die die der den die Tische Tische Tischen Tische Kinder Kinder Kindern Kinder Autos Autos Autos Autos Observaţie Din declinarea tare fac parte substantivele care se încadrează în grupele de plural I. D. A. Din declinarea slabă fac parte substantive masculine şi feminine. III şi V. afară de nominativul singular.SUBSTANTIVUL 129 Singular N. II. A. j EXEMPLE DE D ECLINARE SLABĂ C 113 C 114 Plural Singular N G D A N G D A N G D A der des dem den der des dem den die der der die Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen Frau Frau Frau Frau die der den die die der den die die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Menschen Menschen Menschen Menschen Frauen Frauen Frauen Frauen 9 — Gramatica practică a limbii germane .

substantivele feminine se pot declina tare sau slab . desinenţa -e. N. Deelinarea m i x t ă se caracterizează prin genitivul singular al decli­ nării tari (desinenţa -s sau -es) şi nominativul plural al declinării slabe (desinenţa -n sau -en) Substantivul la acuzativ singular neprimind. în mod neobligatoriu. G. substantivele masculine şi cele neutre de declinare tare C 120 . C 115 3. G. D. b) Substantivele feminine nu primesc desinenţa la nici unul din cazu­ rile singularului.nici o desinenţă. C 139) precum şi toate substantivele neutre din aceeaşi grupă (de e x . das Bett). substantivele neutre se pot declina tare sau mixt. slabă sau mixta . C 137 . A. substantivul primeşte la toate cazurile aceleaşi desinenţe: -n sau -eu. I^a plural. A. are totdeauna aceeaşi formă ca şi nominativul singular. la dativ singular pri­ meşte. D. EXEMPLE DE DECLINARE MIXTĂ C 116 C 117 C 118 Singular N. der des dem den das des dem das Staat Staat(e)s Staat(e) Staat Auge Auges Auge Auge die der den dei die der den die Plural Staaten Staaten Staaten Staaten Augen Augen Augen Augen Observaţie Mixt se declină un număr foarte redus de substantive masculine din grupa a IV-a de plural (C 88 .130 MORFOLOGIA Observaţie Din declinarea slabă fac parte cele mai multe substantive masculine şi t o a t e substantivele feminine din grupa a IV-a de plural. : das Auge. dacă la genitivul singular a avut desinenţa -es. Din cele de mai sus rezultă că : C 119 a) Substantivele masculine pot fi de declinare tare.

la dativ uneori desi­ nenţa -e şi acuzativul identic cu nominativul. Din punct de vedere practic. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o deşinenţă. die der der die Frau Frau Frau Frau eine einer einer eine Frau Frau Frau Frau keine keiner keiner keine Frau Frau Frau Frau C 122 1 Pentru a putea aplica cele patru reguli. G. cu excepţia substantivelor al căror nominativ plural se termină în -n sau -s. D. se recomandă următoarele p a t r u reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însu­ şită uşor şi rapid 1 . nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină. aşa cum a fost expusă pînă acum. *"*"" Regula I. substantivele masculine de declinare slabă primesc la toate cazurile (afară de nominativul singular) desinenţa -n sau -en. -es Nominativul plural (cu sau fără Umlaut) -n. cazurile nominativ. neutre : -s. dativul primind desinenţa -n. genitiv şi acuzativ sînt totdeauna identice. La plural. A. -en feminine: -n. -en (fără Umlaut) CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H împărţirea declinărilor. . SCHEMA CELOR TREI DECLINĂRI C 121 Mixtă masculine neutre Declinarea Genul substantivelor Tare masculine feminine neutre masculine.SUBSTANTIVUL i 131 sau mixtă au la singular la genitiv desinenţa -(e)s. -en (fără Umlaut) -s. -es feminine: - Slabă masculine feminine Genitivul singular masculine: -n. este necesar să cunoaştem genul substantivului respectiv şi forma sa la nominativ plural. toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie. Singular N.

3. N. G. substantivele primesc desinenţa -n. 1. A. precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. N. der Junge — die Jungen der Mensch — die Menschen Singular N. primesc această desinenţă şi la cazurile genitii. . cu excepţia sub­ stantivelor care se termină la nominativ plural în -n. D. G. Substantivele masculine. aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului. A. D. G. Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul. care nu primesc la nomina­ tivul plural desinenţa -n sau -en. der des dem den das des dem das Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus ein eines einem einen ein eines einem ein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus kein keines keinem keinen kein keines keinem kein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus C 125 Regula a IV-a. dativ şi acuzativ singular. dativ plural. Substantivele masculine.132 MORFOLOGIA C 123 Regula a Ii-a. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e: der Schüler — die Schüler das Haus — die Häuser Singular N. der des dem den der des dem den Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen ein eines einem einen ein eines einem einen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen kein keines keinem keinen kein keines keinem keinen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen C 124 Regula a Iu-a. genitivul şi acuzativul. D. A. -en sau -s. A. G. care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en. D.

SUBSTANTIVUL der Schüler — die Schüler. -(e> D. -er G. neutre Singular N. D. -(e)n (a) N. -n.-s A. -en. die der den die Schüler Schüler Schülern Schüler keine keiner keinen keine N. -n. der Junge — die J u n g e n . -en. G. -(e)n D. - IV Toate subst. pi. -e. A. -n. pi. -(e) A. -. 1 Singular N. G. -n. G. -(e)n A. — G.-s . toate subst. -en III Subst. -ern A. -e. Schüler Schüler Schülern Schüler Autos Autos Autos Autos die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Autos Autos Autos Autos keine keiner keinen keine Jungen Jungen Jungen Jungen die der den die keine keiner keinen keine SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE C 126 Regula Categoria substanti­ velor I Toate substanti­ vele femi­ nine II Subst. — G. -en. -en.-s G. das Auto — die Autos Plural N. D.-s D. en. -n. -en. -er (b) N . masculine care primesc la N. masculine care nu pri­ mesc la N. la plural Desinenţele celor patru cazuri Singular N. -er D. A. D. -e. -n. -. -n. -. A.

dacă sînt nearticulate şi depind de o prepo­ ziţie : C 135 des Holzes.s t : des Tages. C 136 b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desi­ nenţa -e la dativul singular. Declinării la plural a substantivelor tari. des Sitzes. Desinenţa -e la dativul singular: a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desi­ nenţa -es. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie. Declinării IHlrTRr a suostantivelor masculine îi corespunde iregula a Ii-a. t o t u ş i : zu (nach) Haus sau Hause . des Schuhs. des Schnees. însă: aus Holz . slabe şi mixte de oricm gen îi corespunde regula a I\ka. des Vorteils. des Mastes C 133 C 134 2. sau se termină în trei consoane ori în -sch. z. cele care au accentul pe ultima silabă. x. cele care se termină într-o vocală sau vocală -f.134 MORFOLOGIA RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI Comparînd cele trei declinări cu cele patru reguli practice. . -lein: des Gürtels. des Gemüts. -eben. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutri îi corespunde regula a Ill-a 2. 3. -eu. des Maßes. des Gartens. des Fräuleins b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde r-egala-t. -em. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru: : C 131 a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantl (s.A ortografic: des Abends. substantivele compuse). 3. des Dampies. tz. ß. tseh): des Hauses. însă: mit Gemüt. des Arbeiters. des Atems. în primul rînd. des Reflexes. substantivele de origine germană care sînt monosilabice. -er. des Putsches C 132 b) de obicei. C 127 C 128 C 129 C 130 Observaţii 1. des Stolzes. Desinenţa -s o primesc: a) totdeauna substantivele terminate în -el. des Mädchens. des Fisches. constataşi următoarele: 1. des Wochentags. des Gemütes. 4.

G. deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a Ii-a: der Motor — die Motoren. Singular N. A. substantivele masculine*'de origine negermană. des Dorn(e)s — die Dornen Gevatter. des Muskels — die Muskeln Nerv. des Lorbeers — die Dorbeeren Muskel. des Vetters — die Vettern Zins. Alte Substantive masculine. sînt: der der der der der der der der der der der der der Dorn. des Nervs — die Nerven Schmerz. der Professor — die Professoren etc. Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate. prin accentul lor m o b i l : der Traktor — die Traktoren C 138 2. D. Astfel. des Strahls — die Strahlen Vetter. der des dem den Motor Motors Motor Motor der des dem den Professor Professors Professor Professor Observaţie. des Konsuls — die Konsuln Lorbeer. 1. des Zinses — die Zinsen C 139 . des Gevatters — die Gevattern Konsul.SUBSTANTIVUL 135 SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGUEI Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor. terminate la C 137 nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular). des Schmerzes — die Schmerzen See. des Staates — die Staaten Stachel. des Stachels — die Stacheln Strahl. des Sees — die Seen Staat. care se declină după regula a IlI-a. deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a Ii-a.

D.136 MORFOLOGIA SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR C 146 Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive mas­ culine care au forme duble la nominativ singular: F o r m a uzuală der Friede F o r m a mai rar î n t r e b u i n ţ a t ă der Frieden Declinarea des Friedens dem Frieden den Frieden des Funkens dem Funken den Funken (rar) des Gedankens dem Gedanken den Gedanken des Glaubens dem Glauben den Glauben des Namens dem Namen den Namen des Samens dem Samen den Samen des Willens dem Willen den Willen der Funke der Funken der Gedanke der Gedanken der Glaube der Glauben der Name der Namen der Samen der Same der Wille ' der Willen €141 Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen Singular N. das des das Herz Herzens Herz dem Herzen . A. G.

de un titlu etc. Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns: Luisens Bruder. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine la genitivul singular desinenţa . c 14$ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE D E ARTICOL SAU P R O N U M E 1. La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol.s : Alexanders Buch. die Dramen Schillers primesc C 144 Observaţie 1. de un pronume. Mariens Mutter C 14» .SUBSTANTIVUL 137 SUBSTANTIVE CU F O R M E D U B L E D E D E C L I N A R E Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări: Singular der Bauer der Buchstabe der Nachbar der Oberst der Untertan des Bauern des Bauers (mai rar) des des Buchstabens Buchstaben Plural die die die Bauern Buchstaben Nachbarn C 142 des Nachbarn des Nachbars des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) des Untertanen des Untertans (mai vechi) (mai recent) die Obersten die Untertanen DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII (Deklination der Eigennamen) Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune. Hildes Heft Goethes Gedichte.

numele de persoană nu primesc nici o desinenţă. se declină numai ultimul substantiv: Ich lese Vasile Alecsandris Gedichte.. este precedat de un atri­ but adjectival: des Meinen Hans C 152 I/a dativ şi acuzativ. numele trebuie să preceadă substantivul determinat) : Hans' Bruder ist Max' Freund. -st. se declină numele de familie: die Opern Karl Maria von Webers C 156 Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate. € 150 C 151 c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens: Hanse»s Bruder ist ~M. în locul acesteia se foloseşte: a) un apostrof (procedeu mai vechi. dar: Der Freund Peters kommt heute nicht. atunci" se declină: . Numele de persoane terminate în -s. -z.ax. -tz nu pot primi desinenţa -s. la genitiv. Mutter ruft Otti zu Tisch. -x. der Luxus König Ludwigs XIV. genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină. se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul: Die Bedeutung Stephans des Großen. substantivul determinat nu are articol: Peters Freund kommt heute n i c h t . Deseori. (des Vierzehnten) C 155 Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von". C 149 b) o construcţie prepoziţională cu von. -ß. numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) : Der Bruder von Hans ist der Freund von Max.ens Freund d) uneori substantivul propriu. în cazul acesta. Ich Ich Der Die begegnete gestern Peter. Lehrer prüft Hans. posibil numai în scris. numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu.138 MORFOLOGIA € 146 2. helfe Helga. € 154 Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral. C 147 € 148 2. C 153 Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive.

Die Arbeit der Hilde ist auch gut. DECUINAREA NUMELOR D E P E R S O A N Ă P R E C E D A T E D E ARTICOD SAU P R O N U M E Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc. nici un fel de desinenţă: Die Arbeit des Peter ist sehr gut. determinant: C 157 Wir studieren das Werk Wolframs b) numele de localitate.SUBSTANTIVUL 139 a) prenumele. dacă acesta este precedat de von Eschenbach. Uneori numele de persoane apar şi la plural. dacă este vorba de toţi membrii unei familii: Gestern waren die Webers bei uns. în vorbirea familiară: cazului: Dort ist das Buch der Helga. Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. . 3. la singular. pentru indicarea precisă a Dem Alexander gab Peter das Buch. Wir besuchten die Schmidts. î n cazul acesta ele pri- C 180 Observaţii Numele de persoane se întrebuinţează la plural: 1. dacă este vorba de mai multe persoane. purtînd acelaşi n u m e : die Grimms (die Brüder Grimm) C \Q\ 2. dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv : des kleinen P e t e r . mese desinenţa -s : Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. . C 158 Observaţii Numele de persoane pot fi însoţite de articol: 1. der kleinen Hilde C 159 un substantiv: Hilde des Schülers P e t e r . dacă acesta este urmat de determinant: Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. der Schülerin 2.

DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME C 168 Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane.ţii 1. C 166 O b s e r v a. fie toate titlurile: Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (sau Professors) Weber ist sehr interessaat. se declină fie numai primul. Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna: Genossen (Kollegen. adică primesc la genitiv singular desinenţa -s (vezi C 144): Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. .149 MORFOLOGIA DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU C 162 Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană: Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht. Herrn) Webers Frau ist Lehrerin. Kollege. C 165 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und. Berlins Straßen sind breit. Substantive ca Genosse. Herrn) Weber ist interessant. se declină toate titlurile: Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. C 163 Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulai se declină numai titlul: Die Frage des Direktors "Weber war nicht leicht. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil: die Frage des Doktor Weber Doktor Webers Frage C 167 2. C 164 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate. Die Frage des Genossen (Kollegen.

se procedează ca la numele de p e r s o a n e : se declină numai numele geografic. C 175 Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat. formează genitivul atît cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă: die Brfolge des sozialistischen die Erfolge des sozialistischen R u m äniens Rum änien C 174 dar numai fără desinenţa -s (vezi C 169): die Straßen des alten Paris Numele geografice. posibil numai în scris). declinării substantivelor comune : Prag ist die H a u p t s t a d t der Tschechoslowakei.SUBSTANTIVUL 141 Numele geografice terminate în -s. î n locul ei se foloseşte : a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit. C 169 C 170 b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit): Parisens Museen sind sehenswert. -z. substantivul rămînînd n e s c h i m b a t . C 176 . numele precedînd substantivul d e t e r m i n a t : Paris' Straßen sind schön. adesea se foloseşte construcţia prepo­ ziţională cu von: Kloster Putnas Fresken sind weltb erühmt. -st. urmează regulile C 173 Numele geografice de gen masculin şi neutru. precedate de articol sau pronume. -ß. nu Bukarest. -tz nu pot primi desinenţa -s. C 171 C 172 c) o construcţie prepoziţională tivul determinat) : die Straßen von Paris cu von (numele urmează după substan- D E C L I N A R E A N U M E L O R GEOGRAFICE P R E C E D A T E ARTICOE SAU P R O N U M E DE Numele geografice. precedate primesc nici o desinenţă: de un substantiv apelativ cu articol. Die Fresken von Kloster P u t n a sin d weltberühmt. precedate de un adjectiv atributiv. Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. -x.

Deutsche». C 182 Numele lunilor formează genitivul atît cu desinenţa -s. (ersten) Septembers des 10. indiferent dacă stau între ghilimele sau nu: I n den Gestalten des „Erfolgs" zeichnete L. organizaţiilor. August. des 30. numele lunii rămîne invariabil: des 23. clădirilor urmează regulile declinării substan­ tivelor comune. -— Deutsche. Dezember .etc.pl. -— ein Deutsche»". C 180 Numele de popoare urmează regulile declinării substantivelor comune: der Rumäne. cît şi fără desinenţă: der Lauf des Mississipi(s) der Lauf des Kongo (s) DECLINAREA C 178 ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII Titlurile cărţilor. urmează regula decli­ nării adjectivelor {vezi E 13. des Deutsche« etc. mează genitivul atît cu desinenţa -s. constelaţiilor. -— eine Deutsche. (zehnten) September C 183 Cînd se indică o zi festivă. i die Deutsche«.142 MORFOLOGIA C 177 Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba german". şi f. des Rumänen der Engländer.sg. C 179 Numele proprii indicate la C 178 sînt invariabile. dacă sînt precedate de un substantiv apelativ: Willi Bredel ist der Verfasser des Romans „Die Väter". eines Deutsche« etc. T~ der Deutsch«. Feuchtwanger die Klassenkräfte der kor­ rupten bürgerlichen Demokratie. publicaţiilor sau operelor de artă. fiind un adjectiv substantivizat. der Deutsche« etc. Die architektonische Gestaltung des „Platzes des Palastes der Republik" ist meisterhaft Der Beschluß des Komitees für die Verteidigung des Friedens wurde allgemein b e g r ü ß t Ich habe Schillers „Räuber" gelesen. E 15) m. m. der Deutsche« etc. cît şi fără ea: des 1. einer Deutsche« etc. des Engländers — die Rumänen — die Engländer Observaţie C 181 Der Deutsche. ] die Deutsche. numele străzilor.

. invariabile : Mitte. a) b) c) d) e) Cuvîntul de bază exprimă totdeauna noţiunea care stă la baza substantivului. orice substantiv compus constă din două elemente componente. compus. este totdeauna un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. substantive din limba germană sînt formate prin ELEMENTELE COMPONENTE ALE SUBSTANTIVELOR COMPUSE Cu excepţia anumitor compuneri speciale {vezi C 208—212). SUBSTANTIVE COMPUSE (Zusammengesetzte Substantive) Foarte multe compunere. Wir fahren Mitte September ins Gebirge.das Zimmer (profesorul) (camera) —* das Tiehxerzimmer (cancelaria profesorilor) C C C C C 186 187 188 189 190 . dintre care fie­ care. de C 184 Ich komme Anfang August nach Bukarest. • se declină şi formează pluralul substantivului compus. determină genul substantivului compus. (das Grundwort): Muttersprache / \ cuvînt determinativ cuvînt de bază £ 185 CARACTERISTICILE ŞI F U N C Ţ I I L E CELOR D O U Ă E L E M E N T E COMPONENTE 1. poate fi compus. este neaccentuat: der L. P r i m u l element component al unui substantiv compus este cuvîntul determinativ (das Bestimmungswort). cel de-al doilea este cuvîntul de bază.ehrer -f..SUBSTANTIVUL 143 Dacă sînt precedate de Anfang. numele lunilor rămîn. asemenea. Ende. Er kommt Ende Mai. la rîndul său.

das Hochhaus des [Hochhauses dem Hochhaus das HochÄaws die HochAäaser der Hochhäuser den Hochhäusern die HochMwser C 191 2. G. D. D.144 Singular N.der Kragen (gulerul) + der Pelz (blana) -*• der Geizk. subordonată) modifică noţiunea de bază: der Geiz (zgîrcenia) faul (leneş) -\.der Satz (propoziţia) -*• der Nebensatz (propoziţia secundară. G. das l&htetzimmer des "Liehxerzimmers dem "Liehxetzimmer das Ijehtctzimmer MORFOLOGIA 1 Plural die der den die Tiehietzimmer Jjehxetzimmer liehterzimmem Tjehrexzimmer hoch + das H a a s -»• das Hochhaus [înalt] [casa] [blocul turn] N.it -*• die Großstadt . Cuvîntul determinativ exprimă o noţiune care determină noţiunea de bază: die Frage (întrebarea) neben (lîngă) + das Zeichen -+ das Fragezeichen (semnul) (semnul întrebării) -f. A.xa.gen (zgîrcitul) r * der Faulpelz (leneşul) este de egală importanţă pentru sensul substantivului compus ca noţiunea de bază: die Butter (untul) das Hemd (cămaşa) der Strich (linia) + + + das Brot (punea) -* das Butterhtot (felia de pîine cu unt) die Hose -*• die Hemdhose (pantalonul) combiuezonul-chilot der P u n k t (punctul) -* der Strichpunkt (punctul şi virgula) C 192 Cuvîntul determinativ poate fi un substantiv sau o altă parte de vorbire: Cuvînt determinativ Substantiv das Haupt Adjectiv groß -f cuvînt de bază -*• substantiv + die Stadt + die Stadt -*• die compus Hauptsta. A.

a»gerweile C 195 C 196 Cuvîntul determinativ este accentuat: C 197 die Stadt + das Viertel -*• das Stadtviertel die Freundschaft + der Dienst -> der Freundschaftsdienst 10 — Gramatica practică a limbii germane .SUBSTANTIVUL 145 Pronume wem? Verb wohnen Numeral zwei Prepoziţie vor Adverb + + + + + + der Fall das Zimmer das R a d die Stadt der Schritt der Satz ->• der Weml&ll -*• das Wohnzimmer —y das Zweirad -*• die Forstadt — der > Fortschritt fort Conjuncţie daß -> der dajS-Satz Observaţii 1.Aufgabe = + Boden = Zeichenheft Rechenaufgabe Trockenboden C 194 Cuvîntul determinativ este invariabil: (Vezi exemplele de la C 192) Numai într-un număr mic de substantive compuse se poate declina şi cuvîntul determinativ (de obicei u n adjectiv): die Langeweile (mai r a r : Langweile) . Verbele care intră în compunere avînd funcţia de cuvînt determi­ nativ pierd desinenţa infinitivului: wohnen stehen waschen + das Zimmer + der Platz + die Maschine das Wohnzimmer der Stehplatz die Waschmaschine C 193 2. pierzînd însă primul -n-: zeichnen rechnen trocknen -f Heft = 4. / Langeweile wegen der ' ° \ Langenweile / \ Langeweile X. Multe verbe terminate în -nen precedat de o consoană păstrează desinenţa infinitivului.

fără intercalarea unui sunef sau a unei silabe de legătură: a) ambele elemente sînt la singular . -ling. -(e)s-: Cuvînt determinativ : die das die der Maus Instrument Geburt Freund Sunet sau silabă i Cuvînt de de legătură : \ bază: + + + + -e-en-s-esSubstantiv compus: — — — — das der der der Mauseloch Instrumentenbau Geburtstag Freundeskreis -(e)n-. die Universitätsbibliothek. der Genossenschaftsbauer. -tum. das Unionsgesetz. intercalarea 2. cuvîntul de bază la die Wörter + das Buch . intercalarea unui sunet sau a unei silabe de legătură . der Tapferkeitsbeweis. die Leistungsschau . se omite adesea vocala finală -e a cuvîntului determinativ: das H a u s die Erde + die Aufgabe -> die Hausaufgabe -f die Kugel -* die Erdkugel b) cuvîntul determinativ este la plural. -ung: die Schönheitspflege.146 MORFOLOGIA C 198 Numai în cîteva cuvinte compuse — făcînd abstracţie de compune­ rile speciale arătate în C 2 1 0 . das Jahrtausend. consoana s se foloseşte din ce în ce mai mult ca element de legătură. -keit.» das Wörterbuch die Briefmarken + das Album — das Briefmarkenalbum > C ^0§ singular: 2 . C 212 — accentul nu cade•••pe cuvîntul deferminativ ci pe cel de bază: das Jahrzehnt. -tat. das Jahrhundert. N u există reguli general valabile cînd poate şi cînd nu poate fi folosit acest s. die Viertelstunde FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE C 199 Substantivele compuse se formează p r i n : 1. a) De regulă. s apare : ( a ) î n substantivele ale căror cuvinte determinative sînt infinitive substantivizate: der Lebenslauf C 202 (fo) j n substantivele derivate cu sufixele -heit. + + + + das der der der Loch Bau Tag Kreis C 201 Astăzi. alăturarea elementelor componente. -ion. urnă sunet sau a unei silabe de leaătuvă. -sehaft. A Itertumsîorscher. der Lieblingsschület. der .e « .

cuvînt de bază simplu: das Vaterland -f. die Gn*/?botschaft. das Viereck. fie altul) : Namengedächtnis — Namensgedächtnis Tabakvergiftung — Tabakspfeife — Tabak(s)papier Mannweib — Mannentreue — Mannestat — Mannsbild C 206 d) Intercalarea consoanei s poate servi la diferenţierea sensului între anumite substantive compuse formate din aceleaşi elemente componente: der Landmann (agricultorul) die Tagarbeit (munca de zi) — der Landsmann (compatriotul) — die Tagesarbeit (munca unei zile) C 207 I n limba germană există numeroase substantive formate printr-o com­ punere multiplă.die Liebe — die Vaterlandsliebe > C 208 (b) Cuvînt determinativ simplu + cuvînt de bază compus: die Kohle + das Bergwerk — das Kohlenbergwerk > (c) Ambele demente componente sînt compuse: die Eisenbahn + die Fahrkarte — die Eiseiibamifahrkarte > . -tz: das . die Herzkrankheit. -seh.după (a) substantivele determinative feminine monosilabice die Uhrzelt C 203 dacă s î n t : bisilabice terminate în ~e die Kältewelle de origine străină terminate în -ur sau -ikder Naturîrexmă. adverbe sau prepoziţii: der KüUschrarrk.Reisfleisch. role. der Werîall. die Musikschule (b) substantivele determinative terminate în -s. Compunerea multiplă se realizează în diferite feluri: a) Cele două elemente componente ale unui substantiv compus sînt la rîndul lor cuvinte compuse: (a) Cuvînt determinativ compus -f. die Fleischsappe. die Platzkarte C 204 (c) cuvintele determinative exprimate prin adjective. -z. -ß.SUBSTANTIVUL 147 b) Nu se intercalează -s. pronume. das Nebenzirmner nume- C 205 c) Unul şi acelaşi cuvînt determinativ poate să apară în diferite substantive compuse cu sau fără element de legătură (fie s.

însă: Reißaiis (nehmen) . accentul cade pe aceasta: die Nachkriegsentwicklung. Taugenichts. de obicei. pe primul cuvînt {vezi exemplele de mai sus). dar şi enunţiative eliptice de subiect cu verbul la persoana I singular) : (das) Rührmichnichtan. (der) Tunichtgut (das) Stelldichein. (der) Störenfried. der Fünfleischein. (der) C 212 în aceste substantive compuse accentul cade. die Rotkreuzschwester însă: der Fünfuhrtee Dacă primul cuvînt este o prepoziţie. accentul cade de obicei pe al doilea cuvînt.148 MORFOLOGIA Observaţie Este recomandabil să se evite substantivele compuse din mai mult de patru cuvinte. b) Substantivul compus constă din trei sau mai multe cuvinte simple: C 209 (a) Substantivul se formează prin alăturarea unui substantiv şi a unui grup atributiv de cuvinte: sauere Gurken I atribut + Zeit Saueregurkenzeit atribut zwei Zimtner + "Wohnung — Zweizimmerwohnung > I atribut î atribut C 210 în cuvintele formate prin alăturarea a trei cuvinte simple. das Unterseeboot. (der) Saufbruder. dacă primul element nu este o prepoziţie: der Dreikäsehoch. die Vorkriegszeit C 211 (fr) Substantivul compus este format din cuvintele alăturate ale unei propoziţii (de cele mai multe ori imperative.

prin trunchierea unui cuvînt mai lung: die Uni (în loc de die Universität). prin compunerea din fragmente ale mai multor cuvinte care formează o unitate lexicală : DEUTRANS ( = -Deatsche 7>a«.SUBSTANTIVUL 149 SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE (Initialwörter und Kurzwörter) î n limba germană. se folosesc din ce în ce mai multe cuvinte formate din iniţiale şi din fragmente. das Labor (în loc de das Laboratorium) C -19 C —0 3. prin omiterea unui element al unui cuvînt compus. cu valoarea fonetică a fiecărei litere (vezi A 9) die IIa (— die Internationale l. Substantivele formate din iniţiale sînt alcătuite din iniţialele mai multor cuvinte care constituie o unitate lexicală. Substantivele formate din fragmente se alcătuiesc : 1. das Taxi (în loc de das Taxameter) C 218 b) a cuvîntului determinativ: die Platte (în loc de die Schallplatte). Fernsprechteilnehraerverzeichnis) das Fernsprechverzeichnis (în loc de das 2.R.sporte) Osram ( = Osmium + Wolfram) .uftfahrtausstellung) î n limba germană se folosesc adesea cuvinte formate din iniţialele unor cuvinte negermane: U S A ( = Vnited States of America — die Vereinigten Staaten von Amerika = Statele Unite ale Americii) die U N O ( = Vnited fiations Organisation — die Organisation der Vereinten Natio­ nen = Organizaţia Naţiunilor Unite) Spre deosebire de limba română. Cuvintele din iniţiale se rostesc: 1. legat.C. cu denumirea alfabetică a fiecărei litere (vezi A 8) der V d K J (= der Verband der Kommunistischen Jugend) C 213 C 214 C 215 C 216 C 217 2. ca de altfel şi în limba română. das Eisen (în loc de das Bügeleisen) c) a unui element situat între alte două elemente : der Füllhalter (în loc de der Füllfederhalter). şi a n u m e : a) a cuvîntului de bază : der Ober (în loc de der O&erkellner). în limba germană nu se pun puncte între elementele cuvintelor formate din iniţiale: die R K P = P.

Grupaţi substantivele de mai jos după sens (abstracte — concrete. der Kalk. 2. der Zug. das Obst. der Lehrling. E r fragte Till: „ K a n n ich noch bis zum Abend in die Stadt k o m m e n ? " B. das Banat. die Taube. Luise. das fernen. die Stein­ kohle. Scoateţi substantivele precedent) : din textele de mai jos şi grupaţi-le după sens (ca în exerciţiul A. das Salz. Ihrem über diesen Erwerb erstaunten Mann war die Fabel aufgebunden worden. Till Eulenspiegel sah eines Tages auf der Landstraße einen Fuhr­ mann mit einem Wagen und zwei Pferden. die der D-Zug ( = der Durchgangswagenzug). Der Mann hatte große Eile. die Gruppe. Bredel) . (W.150 MORFOLOGIA C 221 Unele cuvinte sînt formate prin îmbinarea de c u v i n t e : unor iniţiale cu fragmente ( = die Untergrundbahn). der Traktor. die Belegschaft. das Benehmen. der Meister. die Karpaten. Am Abend dieses friedlichen Ereignisses gingen sie zu viert ins Theater. Max. das Buch. sie habe den Pelzkragen von einer Freundin für fünf Mark gekauft. die Zufriedenheit. die Ehre. Homer. das Haus. die U-Bahn S-Bahn ( = die Schnellbahn) Observaţie Pentru genul cuvintelor formate din iniţiale şi fragmente vezi # 5 4 B EXERCIŢII 9 l. colective şi de materii) : — comune . das Geflügel. Meyer. der Rhein. Anna. die Bevölkerung. das Singen. der Wolf. Frieda Brenten trug einen braunen Fuchspelzkragen. der Stahl. das Gewässer. das Kind. Budapest. das Fenster. Der Mann gab sich mit dieser Erklärung zufrieden. die Uhr. proprii nume apelative. die Tinte. das Mehl. der Dreher. das Metall. der Reichtum. der Stolz. die Straße. Otto. die Wachsamkeit. der Gast. die Fabrik. die Butter. das Erdöl. der Bauer. der Freund.

Seghers) 5. Der Knabe habe. Irrtum. . •*•'*. Auge. Mädchen. Sperling. Puneţi articolul hotărît al următoarelor substantive. D a sitze er nun und warte. Schule. Laboratorium. Brüderschaft. daß gestern mittag die Gestapo einen Mieter verhaftet habe. Kamerad. Basalt. die F u r c h t sei zu groß. Weisheit. die Mutter sei tot. Mongolei. Buche.. Schweiz . Wüste. wie sich inzwischen herausgestellt hatte. H a h n . a) Onkel. Kaufmann. Dummheit. . heimkommend von der Schule. Ironie. clasificîndu-le pe grupe de formare a pluralului : . Schau­ spieler. Mond. Kohl. Herrschaft. Sommer. Theater. (nach A. Fenster und Waschbecken scheuernd. Verbindung. Leid. Knäblein. Weib. Die eigene Wirtin fürchte sich sehr vor den Deutschen u n d sei erbost über die Flucht des Knaben. die Verhältnisse seien undurchsichtig. er habe sie in der Nacht um Hilfe gebeten. Taube. Astro­ nomie. c) Meinung. Diener. Blindheit. Salz. Käse.das der das der das der das Buch Lehrer Glas Stuhl Kind Tisch Autof der Löffelt der das der der die der das die Student |j/-v Fenster \i Wald » " T Mann ÖMt*/ Klasse fy Genosse ij/ Kino (57 Hand H die das das der die der der der Vorlesung Brotf* Mädchen Baum Stadt Freund Monat Hafen das das der der die der die das Jahr Zimmer Garten Park Suppe Hof Woche Dorf . Sonne. Station. E r habe Vertrauen zu ihr. Bekanntschaft.öwe. . Heiterkeit. Annette. Sie habe geglaubt. der sich im Hotel als Elsässer eingetragen. Der Deutsche habe ein Kind. Rubin. Lehrling. Gedanke. doch bisher habe sie immer nur Nein gehört. aus einem deutschen Konzentrationslager vor einigen Jahren entflohen war. Treceţi substantivele de mai jos la plural. Huhn. einen Knaben von zwölf Jahren. b) Eigentum. Determinaţi articolul hotărît al substantivelor din textul următor şi grupaţi-le pe genuri: Sie erzählte. sie habe ihn auch frühmorgens in ein kleines Cafe "gebracht. wie meistens bei den Fremden.EXERCIŢII 151 apoi grupaţi-le pe genuri: 3. Aufmerksamkeit. Blei. Wagen. Anmut. Tanne. es sei leicht. Aktion. die Verhaftung des Vaters stumm ohne Tränen zur Kenntnis genommen. Hochmut. . den K n a b e n unterzubringen. Freund. L. jedoch.

das Mädchen.) b) Der Lehrer prüft . .Declinaţi. die Studentin. k) | p t Studeril$fciesen dort Zeitung. I / \e) | p # S t u d e n t i n Brika bringt ein. h) Brich bringt jetzt ß&lGläs-ßt ':''•" i) ÄClMappe $$U Lehrers ist dort. Buch und legt es auf . (der Junge. .ist groß. einen Bleistift. die Schülerin. d) Die Mutter ruft . (A.) Schrank. . cu articolul nehotărît următoarele substantive : der Student. \ j) .und Zeitschrift? . . (der Bauer.) cazul indicat. . . . die Lehrerin. ist gut.) c) Der Arbeiter antwortet . următoarele substaniitel der Hund. la singular şi la plural. der Kollege. ein Buch (der Schüler. der Student. . D. der Hof das Heft die Tafel der Student der Wald das Kino der Kollege das Auto die Uhr la singular. G.) Der Verkäufer gibt . . • VAAV .) Tisch.) f) Die Arbeit . \/ . . -c) / ^ P r o f e s s o r .• •-. das Kind. . K -vSv Completaţi cu articolul hotărît şi cu desinenţele substantivului: \ . la singular şi la plural. Studentenheim. / Klub räum . cu articolul hotărît. die Tante. " . der Junge.prüft JfeiStudentguWalter. der Arbeiter. die Genossin. A. Der Verkäufer gibt dem Jungen einen Bleistift. a) Ich gebe . (das Kind. das Buch L Completaţi eu substantivele din paranteză la singular..) • h '. (der Schüler. ins Kino (die Freundin.152 MORFOLOGIA "h Declinaţi.'. (der Schüler. die Frau. der Junge.'7)""ötti öffnet 0KjagioQ& Fenster|ltW Speisesaal^ g) Ötto= stellt â/d Bücher in (XJÜb(A. următoarele substantive: der Laden das Fenster das Feld Declinaţi. . . die Mappe. . .) e) Otti geht mit . . D. Model: (Respectaţi D. Ji. . dU Kollegin. das Mädchen.) . D.. cu articolul nehotărît negat.• : a) Hier w o h n t ö ^ t S t u d e n t W a l t e r / ' r< b) Das ist/&Ü'Mappe mfc/Studenlă/ Walter. das Fräulein ./-'" v d) gU^Student Walter ist Otto^ Freund. der Bruder. .

das Haus + die T ü r . din următoarele grupe de cuvinte şi determinaţi-le genul. fratele) sala de lectură.die F a b r i k . die Speise + das Zimmer. . Die Mappe (der Student) liegt auf dem Tisch.das H e i m . la cazul potrivit: a) b) c) d) e) /) g) Ich erfülle (die Bitte.die Far­ ben -f. der Vater + das D a n d . la nominativ plural) das Kind + der G a r t e n . (profesorul. . Profesorul întreabă . d a s Kind + der W a g e n . (colegul. das Glas -f. das Telefon -f. der Schlaf + der S a a l . die Zeit + die Schrift. B. Camera . das Dand + der Mann. . (elevul.der Halter. studentul. der Mann + der Chor.das Mädchen . (primul subst. ein Füllhalter). (fata. (Der Freund) h a t (der Brief) noch nicht gelesen.EXERCIŢII 153 Folosiţi substantivele din paranteză. Ich schreibe (der Freund. das Brett + die W a n d . .das Gestell. der Regen + der Schirm. . der Freund).. das Buch + die K u n d e . die Mutter + die Sprache. studentul. Traduceţi 1 în limba germană. Das Studium fällt (die Studentin) leicht. der Keller -f das F e n s t e r . . das Haus + die Tür -f der Schlüssel. .der Apparat. (prietenul. der Mann + die Abtei­ lung . prietenul. das Kind -f. y^a^-Formaţi substantive compuse Traduceţi-le în limba română. colegul). das Buch -f. . folosind substantivele din paranteză la cazul potrivit: a) b) c) d) e) Studenţii salută . . . Studentul arată . der Teer -f. Ich gebe (der Freund. der Student -f. studenta) este luminoasă şi curată. . Dieser Student besucht (der Professor) oft. ein Brief). copilul. studentul) citeşte o carte. studenta). . A. die Blume -fder G a r t e n . fratele. der Tee -f die Tasse.

(Erika) g) Anna ist . Schriften. . Kopftuch. . das Eigentum -f das R e c h t . Dramen. die Freiheit + der Kämpfer.die Medaille. die Produktion 4. /)'. Completaţi. (Maria) h) Ich habe . Haus­ frau. 14. . (Schüler) b) Der Professor zeigt uns . die Produktion + der P l a n . (der Dichter Eminescu) d) I n der Bibliothek finden wir . Literaturseminar. . (Paul) i) I n diesem J a h r studieren wir. der Lehrling + die Ausbildung. .der Dienst. Warenhaus. (Gott­ fried von Slraßburg) j) Ich kenne . Wassersport.. die Ver­ gnügung + die Reise. . b) Italien ist das Geburtsland von (?) Boccacio und (?) Dante.das Heim . Schwester kennengelernt. Jugendverband. (Goethe) cJ^Liese liest ein Gedicht . . die Produktion -f. Anschrift nicht. . . . g) I m Süden (?) D D R befinden sich (?) Harz. . Completaţi cu numele propriu dhi paranteză. Produktionsgenossenschaft. la cazul genitiv : a) Der Student liest . . e) I m Norden grenzt (?) D D R an (?) Ostsee. der Lehrling -+. . Arbeitsbedingung.die Fähigkeit.] Freundin studiert Medizin. Kopfzerbrechen. . die Meisterschaft -f. Geburtstag. Ortsangabe. (?) Neckar und (?) Mosel. Rednergabe. Bücherschrank. . c) (?). (Professor Schulze) . (cu intercalarea lui -s-) die Leistung -f. das Altertum + die Kunde.der Ablauf. (Friedrich Schiller) e) Wir studieren .154 MORFOLOGIA C. Determinaţi genul următoarelor substantive compuse. (Heine) . . die Freiheit + das Lied. die Tapferkeit -f. große Dichter Goethe lebte viele J a h r e in (?) Weimar. Zeitschrift.'. dacă e cazul. Hausnummer. das Eigen­ tum + der Anspruch. / ) (?) Berlin ist (?) Haupstadt ( r ^ D D R . Traduceţi-le. Wasserleitung. (?) Thüringer Wald. i) (?) Bonn liegt am linken Ufer (?) Rheins. die Freundschaft -f. h) Die Nebenflüsse (?) Rheins s i n d : (?) Main. Kollegin. Dramen. Epos „Tristan und Isolde". die Freundschaft + der Beweis .die Beratung. cu articolul hotărît: a) (?) Bukarest liegt an (?) Dîmboviţa. {?) Erzgebirge und (?) Eibsandsteingebirge. Platzanweiser.das Spiel. Bild. . . d) Viele Touristen besuchen (?) schöne Weimar.

(das alte Rom) . (Noi) Admirăm blocurile noului Bucureşti. î n acest an citim (noi) opera lui Wolfram von Eschenbach. . Tatăl dăruieşte micului. (Stephan der Große) m) Das Buch . ist sehr interessant. (das Dorf Muncel) i) Ägypten verdankt seine Fruchtbarkeit den regelmäßigen Über­ schwemmungen . (der Professor Meyer) n) . . Poeziile lui Eminescu sînt foarte frumoase. (die Vereinigten Staaten von f) Die Wellen . . (Doktor Schmidt) o) Der Sohn . Gedichte werden auch heute gern gelesen. sind sehr hoch. . . . (Vasile Alecsandri) l) Wir bewundern die T a t e n . werden immer schöner. . . (der Kollege Müller) p) Der Abänderungsvorschlag . (der Main . (die Donau) g) Einige bedeutende Flüsse .EXERCIŢII 155 k) . Johann Wolfgang von Goethe) 15!. (Rumänien) Die Ruinen . Ieri a fost familia Müller ( = au fost Minierii) la noi. . Prietena Anei locuieşte la Constanţa. (der Nil) j) Am rechten Ufer . . . . . Studenţii conservatorului studiază operele lui Karl Maria von Weber. sind der Rhein. . Umgebung ist wunderschön. . sind interessant. . ist Washington. . . wurde angenommen. . . Soţia colegului Müller este vînzătoare. . sind nicht immer blau. ist Ingenieur geworden. . Completaţi cu numele geografice din paranteză. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Camera lui Alexandru este mare şi luminoasă. . Petre un volum de Mihail Eminescu. Studentul Alexandru îl vizitează adesea pe colegul său Hans. . die Elbe. . . liegt die Vaterstadt . (Europa) h) Die Bewohner . haben ein Kulturheim gebaut. . (Predeal) Die Berge . . . la cazul genitiv : a) b) c) d) •e) Die Städte . (die Schweiz) Die H a u p t s t a d t . (der Professor • und Ingenieur Meyer) 17. . R a t hat dem K r a n k e n geholfen. . . die Weser und die Donau. Ghidul arată vizitatorilor noile blocuri ale oraşului Piteşti. Muzeele Romei sînt renumite în lumea întreagă. . . . Ai văzut opera „Oedip" de Enescu ? Am citit „Fraţii J d e r i " de Mihail Sadoveanu.

eine Freundin) k) Was hast du dort? (ein Füllhalter. ein Wörter­ buch) l) Was schreibt der Junge ? (ein Brief. eine Frau)] b) Wer studiert an der Universität Bukarest ? (ein Freund. eine Übung. ein Mädchen) e) Wessen Zeugnis ist das ? (eine Studentin. Răspundeţi la întrebările de mai jos. der Junge. der Gärtner. der Arbeiter. das Kind) f) Wen sehen wir im Garten? (der Bauer. der Bruder) e) Wem zeigt die Mutter das Bild? (der Junge. eine Studentin) c) Was liegt hier? (ein Buch. der . der Wagen) hilft Otto ? (das Mädchen. punînd substantivele din paranteză la cazul potrivit Wer liest ein Buch ? (der Schüler) Der Schüler liest ein Buch.156 19. a) b) c) d) chen) e) Wer Was Wem Wen arbeitet in der Fabrik? (der Genosse. die Straßenbahn. ein Junge. eine Zeitung) d) Wessen Buch liegt hier ? (ein Student. das Mädchen. ein Freund. a) Wer sitzt hier? (ein Junge. ein Bekannter. ein Mädchen. ein Freund. ein Satz) 20. die Kollegin) ruft Peter ? (der Kollege. ein Schüler) f) Wessen Ball liegt hier? (ein Kind. A. der Schüler) d) Wem hilft Anna ? (die Kollegin. die Mutter. das Gedicht. eine Schülerin. die Genossin) fährt dort ? (das Auto. die Studentin. der Bruder. respectînd cazul cerut de întrebare : Model: substantivele din paranteză la numărul Wer kommt vom Bahnhof ? (der Reisende) Die Reisenden kommen vom Bahnhof. Răspundeţi al singularului : Model: MORFOLOGIA la următoarele întrebări. punînd plural. der Bruder. der Text. a) Wer bestellt den Boden? (der Bauer) b) Was schreiben Sie jetzt ? (die Übung) Nummer 18 c) Wessen Arbeit liest der Lehrer? (der Student. ein Freund. ein Mädchen. ein Bleistift. die Schwester. eine Freun­ din. eine Kollegin) j) Wen besuchst du oft? (ein Kollege. ein Kollege) i) Wem dankst du für den Brief? (ein Mädchen. ein Junge) g) Wem gibst du das Buch ? {ein Professor. das Kind) g) Was schreibt Peter ab ? (das Gedicht. eine Assistentin) h) Wem schreibt er einen Brief ? (eine Freundin. die Rechnung) B. das Mäd­ Aufsatz) I Was schreiben die Schüler ab? (die Übung. ein Student. eine Zeitschrift.

. (N.) Bodensee wird von vielen Reisenden besucht. (N. Auch im Winter sind die . Completaţi cu articolul corespunzător la singular: a) Der Fahrer sitzt an . an die Wand. . . . die Bank) d) Kinderreiche . (der Leiter. . . c) . . . . Die Gesamtausgabe der rumänischen Klassiker beträgt jetzt jährlich Millionen . .) Messer dient zum Schneiden. F ü r diese Maschinen brauchten wir viele Schrauben und . . . . die Mutter) e) Der Vater sagte dem J u n g e n : „Vergiß meine . (A. . .) Leiter. . Completaţi propoziţiile Model: — — — — de mai jos cu substantivele potrivite. das Band) b) Die Feuerwehr brachte hohe . . schmückten den H u t . . erhalten in unserem Land eine Unterstützung. . die Leiter) c) Man stellte neue . . Die Angestellten der . i) Ich nehme . Die . . . das Wort) f) Am Lachen erkennt man die . . Genosse Müller ist jetzt . . in den Saal. . . (N. . . der Leiter) Genosse Müller ist jetzt der Leiter des Werkes. .) Kunde von dem Erfolg unserer Mannschaft machte uns große Freude. . . . a) Schmale . der Kulturheime organisierten einen Wettbewerb. h) Der Verkäufer bedient . .) Leiter dieser Fabrik ist ein tüchtiger Ingenieur. des Werkes. e) . organisierten eine schöne Feier. (die Leiter. . f) .) Tau ist ein sehr dicker Strick. g) . (das Wort. . Otto stellt .) Kunden.. (das Tor. . noch immer grün. . aus dem Text h e r a u s ! " . . Am Abend sah Till Eulenspiegel vor sich die . . (die Mutter.EXERCIŢII 157 la plural: 21. (der Kiefer. . . (N. der Tor) g) Der Wolf h a t starke . (die Bank. (N. . d) Am frühen Morgen liegt . Otto stellt die Leiter an die Wand. . . (A. . . . . (N. die Kiefer) i 22. .) Tau auf den Gräsern und Blättern. . . . b) . n i c h t ! " Der Lehrer sagte : „Schreibt für morgen alle unbekannten . der Stadt. . steige hinauf und pflücke die Äpfel. (D.) Steuer des Autos. (der Band. .

24.besuchen die Abendschule. . h) (?) Rostbraten ist versalzen.und drei deutsche Zeitschrift. e) (?) Fleischsuppe schmeckt mir gut.erblickten die neuen Spielsache-. m) Gib mir bitte ein Glas (?) Wasser. ej In den Fächer. bitte.. d) Zum Nachtisch habe ich (?) Kompott bestellt. f) Die Name. Completaţi cu desinenţa pluralului: a) Viele Genosse. ein Sttick( ?) Zucker.dieser Held.kennt jetzt das ganze Volk.. gib mir.eines jungen Schriftstellers.158 MORFOLOGIA 23.. Puneţi articolul hotăfît — dacă este necesar — înaintea substantivelor nume de materii a) (?) Butter auf dem Tisch ist ganz frisch. j) I n seinem letzten Werk stellt der Schriftsteller das Deben der Bauerin unserer Zeit dar. i) Zum Mittagessen h a t t e n wir (?) Reissuppe. i) Die Kind.strahl­ ten vor Freude. k) Hier verkauft man (?) Milch. b) (?) Kaffee ist nicht süß. (?) Brot ist aber auf dem Tisch. und ihre Auge.. h) I n diesem J a h r abonniere ich vier rumänische Zeitung. I) (?) Fisch von gestern war sehr gut. b) Am Kaffeetisch saßen zwei F r a u -und sprachen über die letzten Erzählung.der Mensch.besuchen diese interessanten Vorlesung. c) Die Kind. k) Er saß allein im Zimmer und blätterte eifrig in den alten Zeit­ schrift. (?) Butter (?) Fleisch und (?) Fisch. j) (?) Käse und (?) Butter sind im Kühlschrank. (?) Braten und (?) Gemüse. und (?) Kaffee und (?) Zucker sind in der Speisekammer. g) Viele Mensch. d) Schnell schrieb er die Bestellnummer der Buch. und eine große Freude erfüllte die Herz.sah ich einige alte Feder. n) Willst du (?) Bier oder (?) Wein? o) Ich ziehe (?) Kognak (?) R u m vor.sangen bei der Schulfeier ein Friedenslied.aus dem Katalog. c) Geh in die Bäckerei und kaufe dort (?) Brot.. f) Ist (?) Braten auch schmackhaft zubereitet ? g) Ich esse gern (?) Hering mit (?) Salat.

c) (?) (N.) in wärmere (das Land. omis articolul înaintea substan­ tivelor tipărite cursiv (Vezi şi D 23—39). respectînd cazul indicat: a) I m Herbst fliegen viele (der Vogel. G.) Ausflug. A. c) Guten Tag. N.) Alexander zum Abendessen eingeladen.J (das Haus. N) mit Milch gefüllt. morgen gehst du nicht ins Theater. Mutter ? g) Du hast Goethes Gedicht nicht gut studiert. Pvtneţi substantivele din paranteză la plural.) c) Früher waren in unseren (das Dorf. A.) kleine Vera streng an.EXERCIŢII 159 indicat: 25. A. Kollege. Citiţi următoarele propoziţii şi explicaţi pentru ce s-a. Kollegen.J i) Alle (der Kollege. f) (?) (D.) in Ihr Vokabelheft ein! h) Literatur und Geschichte sind meine (das Lieblingsfach. e) Genossen. N. b) Weißt du was. junge. Completaţi — dacă e necesar — cu articolul. mein Junge.) kamen zur Versammlung. 27. Vater i Hast du die heutigen Zeitungen gelesen ? d) Denken wir auch an unsere Kinder. und (?) (N. respectînd cazul a) Der Vater sah (?) (A.) e) Insekten und Würmer fressen (das Blatt. Kinder. was ihr auf dem Herzen habt.) und (das Feld. 26. g) Ich habe auch (?) (A. das ihm (?) (N.) aus Stroh. Sie dürfen im Sommer nicht in der Stadt bleiben. N.) (der Baum. . N.) f) I m Kühlschrank standen unsere (das Glas.) unternehmen einen Ausflug und wandern durch (der Wald. A. D. g) Tragen sie die neuen (das Wort.) kranken Paul gefiel das Märchen. b) Am Abend lag (?) (N.) Paul gab mir das Buch nur für heute. A. ca sau fără articol.J kranke Paul im Bett und dachte au (?} (A.) kleine Marie erzählt hatte.) (das Dach. sagt. a) Nun. e) Wir gratulierten (?) (D. G.) schwachen Marie fiel diese Arbeit schwer. d) I n diesem Konzert sangen die Künstler schöne (das Lied. N.j glücklichen Alex und drückten ihm herzlich die Hand.) Otti half ihr nach Kräften.) b) (der Pionier. d) (?) (D. A. h) Sie haben mir nichts geantwortet. wer von Ihnen kommt zu Professor Mej r ers Vortrag? / ) Fährst du auch aufs Dand.

.) nicht gut gelernt.160 23. k) Conducătorul acestei întreprinderi este un inginer capabil. b) Prelegerea profesorului este foarte interesantă. h) Mariana dă prietenei lui Alexandru o carte. p) F u r t u n a a rupt parîma vasului. g) I m Sommer blühen in unseren (Park. A. d) Dan vizitează o întreprindere. v) Dezvoltarea industriei este posibilă numai pe temeiul ştiinţei pro­ gresiste. t) Cosmonauţii au lăudat pe constructorii navei cosmice. d) Der Student hat (Wort. o) Dimineaţa se vede rouă pe frunze şi pe iarbă. s) N . c) Studentul Alexandru scrie prietenului o scrisoare. D.) für das Kleid deiner Tochter gekauft? c) Auf vielen Gebieten der Wissenschaft stehen unsere (Fachmann.) an erster Stelle. / ) Biblioteca universităţii oraşului Bucureşti este foarte mare. /) Mihai ia scara şi culege merele. i) M a n k a n n den neuen Film in mehreren (Kino. D. j) H a s t du schon unsere (Museum. r) F r i c h şi-a cumpărat o pălărie nouă.a m mai văzut vasul.) von Schillers Werken. A. D. A. A. A. era deja în largul mării. h) Viele Bewohner unserer Republik fahren mit ihren eigenen (Auto. respectînd cazul a) Ich gehe in die Bibliothek und nehme zwei (Band. A. Trad uceţi în limba germană : a) S t u d e n ţ i i mulţumesc profesorului.) die schönsten Blumen.) unseres Randes stolz. e) Vergiß nicht (Wort.) deines Vaters.) besucht? 29.) sehen. i Prietena Anei este studentă. Puneţi indicat: substantivele MORFOLOGIA din paranteză la plural (cu sau fără articol). m) Vestea despre succesele echipei noastre s-a răspîndit repede. e) Prietenul lui Andrei are multe cărţi. j) Străzile oraşului sînt largi şi lungi. n) Clientul vine în magazinul cu autoservire şi cumpără ce doreşte. u) Oamenii noştri de ştiinţă şi inginerii au obţinut mari succese în domeniul automatizării producţiei. b) H a s t du schon weiße {Band.) ans Me er. g) Studenţii citesc acolo cărţi. die er dir vor deiner Abfahrt sagte! f) Wir sind auf (Reichtum. Ei au numit această navă u n excelent laborator. dar panglica nu-mi place. N. ziare şi reviste.

Plural der"H die — — die das _ Articolul m. das Kind 11 — Gramatica practică a limbii germane Väter ' Mütter Kinder .ARTICOLUL (Der Artikel — Das Geschlechtswort) Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoţeşte şi determină un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată.ein ) 1. /• n. der Vater / . Articolul \ 1 nehotărît Singular Plural m. Substantive cu articolul hotărît Plural m. D1 1 hotărît Singular m. eine — nu există — n. n. /. die Mutter n. articolul nehotărît si articolul nehotărît negat. ein nehotărît negat Singular Plural kein ( = nicht + ein ) keine (== nicht + eine) — — keine kein ( = nicht -j. ein ~ / . î n limba germană deosebim: articolul hotărît.

kein Vater / . Substantive cu articolul nehotărît Singular m. Substantive cu articolul nehotărît negat Singular m. în limba germană. die Alte. enclitic. articolul hotărît. unul dintre elementele distinctive ale substantivului şi ale substantivizării: der > Student die eine keine > Studentin kein das Kind der Reisende. kein Kind Plural ~~ Väter — Mütter Kinder D 2 în limba germană. das Lernen . Observaţie î n limba română articolul hotărît este. ein /. ein Vater Kind Plural Väter Mütter Kinder eine Mutter 3.162 MORFOLOGIA 2. n. keine Mutter n. fiind sudat cu sub­ stantivul pe care-1 determină: der Schüler Singular die Schülerin das Kind — elevuZ — eleva — copiluZ die Schüler Plural \ die die Kinder — elevi« — copiii Schülerinnen — elevefe D 3 Articolul este. nehotărît şi nehotărît negat sînt întotdeauna proclitice şi neaccentuate.

keinem keiner keinem A. eines einem ein _ Plural N. D. N. die der den die nu există1 Articolul nehotărît negat m. D. keines keiner keines D. Plural y. dem das. se întrebuinţează la D5 . A. A. n. keinen keine kein / • nicht + ein = kein dar N. ein Kind — Kinder. G. der des dein den /• die. m. G. das des. kein keine kein G. der der die n. keine keiner keinen keine 1 Substantivele precedate la singular de articolul nehotărît plural fără articol: ein Schüler — Schüler.ARTICOLUL 163 DECLINAREA ARTICOLULUI D 4 Articolul hotărît nehotărît m. A. ein • eines einem einen /• eine einer einer eine ein. Singular N. eine Schülerin — Schülerinnen.

înaintea unor nume de ţări. înaintea celor de gen masculin: der B a l k a n . der Haag . de obicei. I c h gehe in einen Park. Otto und Anna gehen in die Schule. pentru precizarea cazului. de regiuni şi de localităţi după cum urmează: a) de cele mai multe ori. D 12 6. Der Junge heißt Erich. sau a unui obiect cunoscut ori amintit anterior: Der Vater meines Kollegen ist Lehrer. Observaţii D 10 1. Hier ist ein Junge. Die Bücher u n d die Hefte liegen auf der Bank. E r ist der fleißigste. 2. după prepoziţii (de obicei) : Ich komme aus der Stadt. înaintea adjectivelor şi predicativ) (vezi E 56—58): Peter ist der beste Schüler. D 6 D 7 2. pentru desemnarea unei fiinţe cunoscute ori amintite anterior. la gradul superlativ (atributiv D 9 4. = E u merg într-un parc. în general. său: D 8 3. D 11 5. = E u merg azi în oraş. î n limba română — spre deosebire de limba germană — substantivul precedat de prepoziţie sau precedat de articolul nehotărît este. în vederea evitării unei confuzii: I c h ziehe Wein dem Bier vor. pentru desemnarea unui obiect unic în jelui Die Sonne scheint. nearticulat: Ich gehe heute in die Stadt. der S u d a n .164 MORFOLOGIA D 5 ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT Articolul hotărît se întrebuinţează în limba germană: 1. După prepoziţia bis nu se pune articol: Ich brauche das Buch bis Dienstag.

die Moldau Excepţie: Antarktika c) totdeauna înaintea celor întrebuinţate numai cu formă de plural: die Niederlande. die D o n a u . . Jahrhunderts Bukarest von heute D 15 Observaţie Numele geografice precedate de adjectivele ganz sau halb nu primesc articol. Ende) August nach Bukarest. die Alpen D 14 9. die E l b e . die Tschechoslowakei. der Mississipi. das Elsaß 7. D 17 D 18 11. (însă: Ich ziehe ihn Peter vor. înaintea numelor lunilor: Die ersten Tage des August(s) waren sehr schön. E r bereiste halb Rumänien. d) înaintea cîtorva nume de ţinuturi de gen neutru: das B a n a t . Das Fest sollte Ende Juli stattfinden. Observaţie Numele lunilor precedate de A nfang.ARTICOLUL 165 b) totdeauna înaintea celor de gen feminin: die Sozialistische Republik Rumänien. die Sowjetunion. înaintea numelor proprii determinate printr-un atribut (adjectival. înaintea numelor de persoane. die Schweiz. Ich habe die Marie gesehen. Mitte sau Ende rămîn nearticulate: E r kommt Anfang (Mitte. în vorbirea familiară înaintea numelor de persoană: Der Paul kommt heute nicht. D 16 10.) 8. der R h e i n . die K a r p a t e n . înaintea numelor de munţi şi ape: der A l t . die Türkei. adjectivele respective rămînînd invariabile: Dieses Buch findet man in ganz Bukarest. die Vereinigten Staaten von Amerika •. der K o n g o . dacă este necesară precizarea cazului : D 13 Ich ziehe Hans dem Peter vor. genitival sau prepoziţional) : das der das das schöne Bukarest kleine Peter Rumänien des 19.

Krankheit kommt oft unerwartet. D 24 \2^\ înaintea numelor de persoane. o acţiune sau o noţiune de timp. Ich habe keinen Bleistift bei mir. Br h a t Kinder. Ich habe keine Zeit. Martha und Hans arbeiten im Garten. . o stare. în general: Fleiß nützt immer. D 21 D 22 2.166 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT Articolul nehotărît se întrebuinţează: 1. OMITEREA ARTICOLULUI Articolul se omite: D 23 yj) înaintea substantivelor abstracte care exprimă o însuşire. pentru negarea substantivului neprecedat de articol: Ich habe Zeit. D 19 D 20 2. Br h a t keine Kinder. pentru negarea unui substantiv precedat de articolul nehotărît: Ich habe einen Bleistift bei mir. cînd substantivul are un sens general: Die Tanne ist ein Nadelbaum. ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT NEGAT Articolul nehotărît negat se întrebuinţează: 1. nedeterminate printr-un atribut: Mein bester Freund heißt Emil. Arbeit macht uns froh. cînd fiinţa sau obiectul sînt amintite pentru prima dată: Ein Genosse antwortete mir. Wir bleiben bis Mitte Oktober hier.

Andersen) (1y înaintea numelor continentelor şi a celor mai multe nume de ţări. provincii şi localităţi: Der höchste Berg Europas ist der Montblanc. Deutsch und Geschichte. Excepţie: die Rechte (plural): E r studiert die Rechte. " 27 f 6 / înaintea numelui nenţa politică. D 25 D 26 ( 4 ^ dacă substantivul (de cele mai multe ori nume propriu) este precedat de uîi atribut genitival: Ottos Brüder (însă: die Brüder Ottos) Des Kaisers neue Kleider (J. E r ist Kommunist. Junge! Zeitungen I Hilfe ! Feuer! de adresare. (§/ înaintea substantivelor nume de materii.ARTICOLUL 167 Observaţie Pentru numele de persoane. [9/ înaintea substantivelor folosite ca formule sau chemări: Kollege. exclamări D 31 . Seine Großeltern leben in Siebenbürgen. aparte- " 28 Vlyînaintea denumirii materiilor de studiu: " 29 Wir haben heute Rumänisch. folosite în sens general: D 30 Diese Bank ist aus Holz und Mein Kind ißt gern Obst. Rumänien wird von zahllosen Touristen besucht. *** \ßj înaintea substantivelor care indică grade de rudenie: Und dann waren Mutter Pauline und Fritz allein. însoţite de atribut (vezi C 159). Eisen. Mein Freund studiert Philosophie. predicativ care indică naţionalitatea. Sie ist Lehrerin. Chr. Wir machen am Sonntag einen Ausflug nach Predeal. profesia: Wir sind Rumänen. geben Sie mir bitte die Zeitung! K o m m mal her.

Schokoladentafel. Bonbons. la fel substantivul urmat de pronumele de­ monstrativ. » 34 / l 2 ^ în enumerări. nu la număr sau cantitate: E r gab dem Kind die vier Bälle. de toţi şi amîndoi. Alle Kinder sind schon da. eine Feder und einen Bleistift. D 39 15. [Wieviel Stunden haben wir?) E r kaufte vier Bälle. atunci articolul trebuie Ich kaufte mir ein Euch. acesta se foloseşte cu articolul hotărît. dacă accentuăm numărul sau cantitatea (întrebarea corespunzătoare fiind: wieviel)? Wir haben zwei Stunden. dacă substantivele sînt la plural: Die Geschenke wurden auf dem Tisch ausgebreitet: Bananen. (Wieviel Bälle kaufte er?) (Kl a cumpărat patru mingi) Observaţie D 37 Dacă numeralul cardinal e subordonat. în locuţiuni verbale (cu şi fără prepoziţii)*: zu Fuß gehen. Observaţie î n limba română. substantivul însoţit de pronumele posesiv. titluri etc. Platz nehmen. Klavier spielen. dacă la singular substantivul ar fi fost însoţit de arti­ colul nehotărît: * Wir machten einen Ausflug. este articulat. — Wir machten Ausflüge. : T Î n Genossen R a d u Ionescu' An Herrn (Frau. (Was gab er dem Kind?) (Bl i-a dat copilului cele p a t r u mingii. D 35 pus: Observaţie Dacă substantivele sînt enumerate la singular. Dieser Schüler ist sehr fleißig. D 36 ^3/ înaintea numeralelor cardinale. zu Mittag (Abend) essen.:. . înaintea pronumelor întrebuinţate atributiv (de obicei) : Hier ist mein Buch.) D 38 14. substantivului.163 MORFOLOGIA D 32 f lOJîn adrese. Fräulein) Müller Grammatik der deutschen Sprache D 33 \\Aj la plural. Äpfel. î n acest caz între­ barea se referă la substantiv. Beide Mädchen freuten sich. din punct de vedere logic. Sport treiben.

D 40 17. Röslein sprach: „Ich steche dich" .ARTICOLUL 169 16. legate de obicei prin und sau o prepoziţie: Männer und Frauen. Eile mit Weile! Ende gut. alles gut. . în expresii idiomatice şi în proverbe: Über Stock und Stein Stein und Bein schwören Lügen haben kurze Beine. W. înaintea unor grupe de substantive. . Sommer und Winter ist die Landschaft gleich reizvoll. alle t u n ihre Pflicht. . la simpla numire a unui substantiv: Was bedeutet Definition ? Was versteht man unter Kybernetik ? ß 43 CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT CU PREPOZIŢII Articolul hotărît se contopeşte adeseori cu unele prepoziţii: Prepoziţia zu an auf durch. Arbeiter und Wissenschaftler. Tag für Tag besuchte der Arzt den Kranken. . în stilul beletristic: Knabe sprach: „Ich breche dich" . Goethe) D 42 19. für in um über vor an bei hinter in über unter von vor zu Articolul der Prepoziţia + articolul zur ans aufs durchs fürs ins ums übers vors am beim hinterm im überm unterm vom vorm zum D 44 das • dem f ' . j> 41 18. (J.

. dessen Tür offen stand. . Lehrerin. 2. Bruder. Bücherei. . . . Fabrik. C. Studenten lernen fleißig. . c) D. Bild hängt an der Wand. Holz. . . Wald. . Nach dem Regen sind die Dächer . — Mutter. articolul nehotărit. — Vater. Baum. . Kleid. Die Mutter hängt . Stadt. Blume. Kind ein Buch. Schüler. b) G. Hand. Schüler sind gut. Completaţi cu articolul hotărît corespunzător genului şi numărului substantivului A. — Kind. Messer. Mappe. . . Zimmer. Bleistift. . . E r zeigt . Wagen. . . . Anna schreibt . . Stadt sind breit. Der Vater gibt . Häuser naß. Heft. Auge. . . Schwester. . Tisch. . . m. . E r ging in das Zimmer. Pferd. die Wand. singular următoarele substantive precedate de A. Bruders ist dort. Mappen ist schön. Prüfung. Lampe. Otto öffnet die Fenster . . . Der Lehrer prüft . Ich gebe . Ofen. Schrank. Haus. Blatt. . . . Vater arbeitet. EXERCIŢII 1. Schülerinnen singen ein Lied. Das Buch . De exemplu: însă: Br ging ins Zimmer. . . . Die Farbe . Lehrling. Plural a) N. Aufgabe. Die Straßen . Bank. . Hauses. b) G. . Bruder die Bilder. . f. Häuser der Stadt sind schön. . Bild. Bild an. Mädchen. n. . Straße. Wand. Arbeiter. . articolul nehotărit negat. Hof. Stuhl. . . Citiţi şi apoi scrieţi la nominativ articolul hotărît. d) A. Garten. Schule. Die Aufgaben . Mutter kocht das Bssen. . . Korb.170 MORFOLOGIA D 45 Formele contopite se realizează mai rar atunci cînd substantivul este determinat de un atribut (sau de o propoziţie atributivă). Singular a) N. B. Fenster. Buch. B. Schwester ein Heft. .

Mädchen arbeitet im Garten. d) A. . . . Mappe. . Schülers liegt dort. Kind das Buch. . Die Mutter bringt . Kind spielt im Garten. Bäuerin arbeitet im Garten. Der Lehrer zeigt . . înaintea substantivului a) Wer arbeitet im Garten ? b) Was liegt auf dem Tisch ? c) Wessen Buch liegt dort ? d) Wem antwortest d u ? e) Wen ruft die Mutter? f) Was kaufst du j e t z t ? . . . Kind. Schwestern im Garten. Das Buch . . . de mai jos. . . Mädchen Kuchen. Ich antworte . Studentin. . . . . Zimmers. . . Schülers. . Jungen den Weg. Ich kaufe jetzt . Unsere Prüfung findet Ende Mai statt. punînd articolul hotărît. Ich antworte . . . Bleistift liegt auf dem Tisch. . I c h antworte Freund. . Ich kaufe jetzt . Solche Wohnblocks sehen wir jetzt in ganz Bukarest. Die Mutter ruft . Die Mutter ruft . . Fenster. Mädchens liegt dort. . substantivului 3. . Buch liegt auf dem Tisch. . .EXERCIŢII 171 c) D. . . Ich sehe dort das Licht . Meine Schwester heißt Helene. în propoziţiile articolul substantivelor tipărite cursiv: Ich bin t i s Mittwoch fertig. Otto nimmt .. . . . Ich kaufe jetzt . Lampe. Die F r a u zeigt . Füllhalter. . . Student fehlt heute. . Studentin liegt dort. Der Vater gibt . Anna und Otti schreiben . Jungen. Răspundeţi la %wmătoarele întrebări. . . Anfang September fahre ich ins Gebirge. . c) D. . Der Lehrer prüft .. . . Das Buch . Mädchen. Der Bruder hilft . . Der Student h a t . Die Mutter ruft . . atricolul nehotărît. . Buch. . . . . . . Schülerin geht in die Schule. . Buch. . Hier sind die Bücher . gibt . . . Blume liegt auf dem Tisch. Kollegin. . Das Buch . Hier ist Ottos Heft. Otto d) A. . . Die Mutter hilft . . . Traduceţi în limba română şi explicaţi pentru ce s-a omis. Aufgaben. Gärtner arbeitet im Garten. Completaţi cu articolul nehotărît corespunzător genului şi cazului a) N. b) G. . 5. . . . Schülern ein schönes Bild. . . 4. Bleistift. . Die Mutter öffnet . . E r öffnet die F e i s t e r . . . Schüler. . Schülerin. Feder.

Bredel) h) Kurz bevor die Alster in die Elbe mündet. 6. antwortete dieser. d) Sehr viele ausländische Touristen besuchen das schöne Rumänien. f) „Kommst du mit?" fragte Hans den Paul. Explicaţi de ce substantivele tipărite cursiv sînt folosite cu articolul hotărît: a) Ich schreibe mit dem Füllhalter. Als Begleiter bekam er den Soldaten Bader mit. Jahrhunderts. In Asien leben viele Völker. Die kleine Anna ißt gern Kuchen.172 MORFOLOGIA Mircea ist Student. Sehr viele ausländische Touristen besuchen Bukarest. fließt sie an zwei archi­ tektonisch grundverschiedenen hohen Granitbauten vorbei. c) Der kleine Karl ist sehr fleißig. neben dem Buch liegt ein Heft. b) Das Buch liegt auf dem Tisch. Paul Rüscher hockte abseits am Küchenherd. Mein Freund studiert Geographie. Bredel) i) „Der Gefreite Meyhof" hatte sich schon das dritte Mal freiwillig auf Beobachtung gemeldet. (Erich Weinert) . (W. Ich sehe dort vier Jungen und fünf Mädchen. Er bleibt aus Bequemlichkeit zu Hause. (W.Die~e Brücke ist aus Stein. Der Schrank ist aus i7o/z." g) Die Rüscher lag in ihrem Bett. e) Das Bukarest von heute ist viel schöner als das Bukarest des 19. Ich fahre mit Vater ins Gebirge. „ich bin zu müde. Mein Fren«B arbeitet jetzt in Siebenbürgen. Mein Junge spielt gern Violine. „Nein".

EXERCIŢII

173

rV? Completaţi cu articolul nehotărît negat kein:

a) Wir haben ein gutes Wörterbuch. Wir haben f*tfo gutes Wörterbuch. b) Der Student Paul braucht einen neuen Füller. Der Student Paul braucht &&& neuen Füller. c) Ich kann schreiben. Ich habe Tinte. Otto kann nicht schreiben. E r hat / ^ * * Tinte. d) Der Professor prüft heute einen Studenten. Der Professor prüft heute /*WAStudenten. e) Peter und Mihai haben saubere Vokabelhefte. Otto und Anna haben jt&in^auberen Vokabelhefte. f) Die Studentin Helga hat eine neue Aktentasche. Diese hat /v&.'v neue Aktentasche.

lö. Contopiţi prepoziţia

cu articolul :

a) b) c) d) e)

In dem Garten sind viele Bäume. Peter geht heute in das Kino. ***£ Emil und Otto stehen an dem Fenster. (**** Hans geht auch an das Fenster. (Wt'''* Anna und Monika spielen in dem Garten, WM.

174

MORFOLOGIA

f) g) h) i) j) k)

E r war gestern bei dem Arzt. Marie fährt heute zu der Großmutter. Der Bruder fährt morgen auf das IyandAnton wirft einen Stein in das Wasser. Hinter dem Haus ist ein großer Garten. Ich habe dieses Buch von dem Vater.

11. Completaţi cu articolul corespunzător. Unde este cazul, contopiţi prepoziţia cu articofaiî

A. ăl Soldaten biwakierten auf . . . Acker; Saint-Just und . . . Sergeant gingen von . . . Gruppe zu . . . anderen. Gewehre wurden gereinigt, . . . zerissenen Kleidungsstücke ausgebessert; . . . älteren Soldaten erteilten . . . jüngeren Kameraden Unterricht in . . . Behandlung und in . . . Laden . . . Gewehrs. Viele Soldaten h a t t e n aber auch alle Viere von sich gestreckt und schliefen. Saint-Just fragte, was für einen Streit es gegeben hatte, vorhin, als er vorbeigekommen war. . . . Offizier Claude Reboux wollte mit . . . Antwort nicht recht her­ aus. Schließlich verstand Saint-Just, daß . . . Soldat . . . Essen aus W u t umgeschüttet hatte. „Aus W u t ? " wiederholte . . . Kommissar verwundert. „ . . . S o l d a t ? " „Ach", erwiderte . . . Sergeant, dem es peinlich war, darüber zu sprechen, „Jacques Vidal ist magenkrank; er kann unser Essen nicht vertragen." (W. Bredel) B. Kiki erkennt . . . Freund. Er kann nicht mehr mit . . . Schwanz wedeln, aber er zieht ganz deutlich . . . Oberlippe ein wenig, hinauf, daß . . . weißen oberen Zähne blinken. Kiki lacht zum letztenmal. Dann schließt er . . . klugen, schönen, hellbraunen Augen. . . . ganze Nacht nimmt . . . Baracke Abschied von Kiki. Immer fünf bis zehn Mann schleichen über . . . nächtlichen Hof. . . . halbe Nacht liegt . . . Baracke wach und spricht von Kiki, . . . toten Kameraden. Peppa erfährt über Kikis Tod erst an . . . folgenden Mittag.In . . . Nacht ist sie an . . . Stacheldraht. Wir werfen ihr . . . kleinen Sack hinüber. Sie h a t Kiki draußen in . . . Freiheit begraben. Sie h a t uns versprochen : . . . Tages wird sie uns . . . Grab zeigen. (Fr. Wolf)

12. Traduceţi

în limba

germană:

a) Studenţii învaţă acum germana. b) Otto face o traducere. El nu are (nici) un dicţionar. c) Ana scrie o scrisoare. E a nu mai are cerneală şi lasă scrisoarea neterminată.

EXERCIŢII

175

d) e) f) g) h) i) j)

Vezi acolo copiii? Da, ei se joacă în grădină. Nici un student şi nici o studentă nu lipsesc azi. Micul Anton este acum în Moldova la bunici. Acest sportiv este cunoscut în întreaga Buropă. El pleacă la mijlocul lui septembrie la munte. Oltul şi Şiretul sînt afluenţi ai Dunării. Mihai studiază istoria, Anton filozofia, iar Paul dreptul.

ADJECTIVUL
(Das Adjektiv — Das Eigenschaftswort)

E 1

Adjectivul exprimă o caracteristică, o însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru.

E 2

ÎNTREBUINŢAREA ADJECTIVULUI Adjectivul se întrebuinţează: atributiv:
der fleißige Freund (vezi M 139)

ca nume predicativ:
Der Freund ist fleißig, (vezi M 94)

cu funcţie de complement circumstanţial:
Mein Freund lernt rasch, (vezi M 248)

ea element predicativ suplimentar:
Mein Freund lernt fleißig, (vezi M 186)

substantivizat:
Der Alte (bătrînul) — die Alte (bătrîna) — das Alte (vechiul)

E 3

1. Adjectivul atributiv este variabil, acordîndu-se cu substantivul pe care-1 determină:
der fleißige Freund — das fleißige Kind ein fleißiger Freund — ein fleißiges Kind

ADJECTIVUL

177

2. Adjectivul întrebuinţat ca nume predicativ, neprecedat de articol, E 4 spre deosebire de limba română, este invariabil.
Mein Freund Meine Freundin Meine Freunde 1 . ist | \ Prietenul meu Prietena mea 1 / \ este j \ / \ \ harnic. harnica. harnici. harnice.

fleißig.
1 / \ sind Meine Freundinnen j Prietenii mei j \ sînt Prietenele mele J

Adjectivul cu funcţia de nume predicativ se acordă însă cu subiectul în gen, număr şi caz, dacă e precedat de articol.
Deine Ansicht ist eine ziemlich merkwürdige. Dein Fall ist ein recht interessanter. Diese Bücher sind die interessantesten.

E 5

Această întrebuinţare a adjectivului ca nume predicativ precedat de articol este destul de rară. 3. Adjectivul întrebuinţat cu funcţia de complement circumstanţial E 6 este invariabil:
Der Schüler Die Schülerin Die Kinder Die Schüler antworten antwortet > richtig.

4. Spre deosebire de limba română, adjectivul întrebuinţat ca element E 7 predicativ suplimentar este invariabil:
] J kam Das Mädchen j Die Jungen kamen Die Mädchen j ' Der Junge Băiatul i froh nach Haus.
J

Fetiţa _ „ . ... Baieţu Fetele

] / ? a venit •, N j \ > I / } au venit \ I \

\ ' voioasă I . . voioşi voioase

voios

5. Adjectivele substantivizate urmează regulile declinării adjectivelor E 3 atributive (B 13, E 14, E 15):
der Alte — die A l t e n ; ein Alter — zwei Alte

Adjectivele substantivizate de gen masculin şi feminin persoane:
der Alte (bătrînul die Alte ("bătrîna) der Fremde (străinul) die Fremde (străina)

denumesc E 9

Adjectivele substantivizate de gen neutru exprimă noţiuni abstracte: E 10
das Neue (noul, tot ce este nou) das Schöne (frumosul, tot ce este frumos) 12 — Gramatica practică a limbii germane

178

MORFOLOGIA

DECLINAREA ADJECTIVULUI ATRIBUTIV EH Adjectivul atributiv stă de obicei în faţa substantivului pe care-1 deter­ mină şi se acordă cu acesta
a) în gen: y ein guter Kollege. Das ist ^— eine gute Kollegin. \ ein gutes Kind. b) în număr : Das • c) în caz: trotz schönen Wetters bei schönem Wetter ohne schönes Wetter ist mein guter Kollege, sind meine guten Kollegen.

E 12

Desinenţele adjectivului atributiv mai depind şi de faptul dacă ad­ jectivul este precedat sau nu de un cuvînt determinativ, cu sau fără desinenţele articolului.

CELE TREI REGULI DE DECLINARE

A

ADJECTIVELOR

Regula I pentru deelinarea adjeetivului atributiv {Declinarea slabă) E jq Adjectivul atributiv precedat de articolul hotarît sa*u de un pronume cu desinenţele articolului hotărît primeşte la nominativ singular masculin, feminin şi neutru precum şi la acuzativ singular feminin şi neutru desinenţa -e, iar la celelalte cazuri ale singularului şi la toate cazurile pluralului, desinenţa-en. (Pronume cu desinenţele articolului hotărît sînt: dieser, jener, jeder, wel­ cher, solcher, derselbe, derjenige, alle (ftl.), beide etc.) Singular m. N. G. D. A.
-e-

Plural n.
—e

/-e-

m. N. G. D. A.

/•

-e

ADJECTIVUL

179

Singular m. N. G. D. A. der des dem den fleißige fleißigen fleißigen fleißigen Schulet Schülers Schüler Schüler Plural m. N. G. D. A. die der den die fleißigen fleißigen fleißigen fleißigen Schüler Schüler Schülern Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder) die der der die

/•
fleißige Schülerin fleißigen fleißigen fleißige das des dem das

n. fleißige fleißigen fleißigen fleißige Kind Kindes Kind Kind

Regula a II-a pentru declinarea adjectivului atributiv [Declinarea mixtă) Adjectivul atributiv precedat de articolul nehotărît de articolul nehotărît negat kein sau de pronumele posesiv adjectival [mein, dein, sein etc.) primeşte la cazurile nominativ şi acuzativ singular desinenţele articolului hotărtt, iar la genitiv şi dativ singular şi la toate cazurile pluralului desi­ nenţa -en. Singular N. G. D. A. m. -er /e r^-en -e
m. N. G.
~D. A.

n. —es -es
Singular

Plural m. f. N. G. D. A.

n.

/•
Bruder Bruders Bruder Bruder Plural m. f. | Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, n. Kin< 1er) Kinc1er) Kin< lern) Kim 1er) meine meiner meiner meine

n. Kind Kindes Kind Kind

mein meines meinem meinen

kleiner kleinen kleinen kleinen

kleines kleine Schwester mein meines kleinen kleinen meinem kleinen kleinen mein 'kleines kleine

N. G.
T>. A.

meine meiner meinen meine

kleinen kleinen kleinen kleinen

Brüder Brüder Brüdern Brüder

180

MORFOLOGIA

Regula a IÎI-a pentru declinarea adjectivului atributiv (Declinarea tare) E 15 Adjectivul atributiv neprecedat de articol sau de un pronume cu desi­ nenţele articolului precum şi adjectivul atributiv precedat de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primeşte la singular şi plural desinenţele articolului hotărît, afară de genitivul singular masculin şi neutru care primeşte desinenţa -en. Genitivul singular masculin şi neutru primeşte însă şi el desinenţa articolului hotărît (-es) dacă substantivul are desinenţa -en. (Pronume fără desinenţele articolului hotărît sînt: etwas, nichts, manch, solch, welch etc.) Singular m. /• -er -e -er |-en[(-ßs) -er -em -e -en n. -es |-en| -em -es
Singular m. N. G. D. A. fleißiger fleißigen fleißigem fleißigen Schüler Schülers Schüler Schüler

N. G. D. A.

N. G. D. A.

Plural m.f.n. -e -er -en -e

/•
fleißige Schülerin fleißiger fleißiger fleißige

n. fleißiges Kind fleißigen Kindes fleißigem Kind fleißiges Kind

Plural. m. fleißige Schüler fleißiger Schüler fleißigen Schülern fleißige Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder)

N. G. D. A.

ADJECTIVUL ATRIBUTIV NEDECLINAT E 16 1. Adjectivul atributiv apare uneori nedeclinat. în cazul acesta el stă în general după substantiv, mai rar înaintea lui. Forma nedeclinată a adjectivului atributiv se întîlneşte:

ADJECTIVUL

181

a) în limbajul poetic, în cîntecele populare, în basme, legende, expresii, proverbe:
Röslein rot (Goethe), bei einem Wirte wundermild (XJhland), kein schöner Land (cîntec popular), Jung Siegfried (cîntecul Nibelungilor), auf gut Glück (expresie), Gut Ding will Weile haben (proverb).

E 17

b) în limbajul comercial, reclame etc.:
I n unserem reichen Sortiment: Wintermäntel, dunkelblau, geschnitten und preiswert. grau und schwarz, modern

E 18

c) în substantivele compuse:
Jungfrau, ^[Ömarkt, Schnellzug, Schwarzmeerküste.

E 19 E 20

d) în grupurile de două sau mai multe adjective atributive strîns legate prin înţelesul lor şi unite în scriere prin cratimă sau formînd chiar un adjectiv compus; în acest caz se declină numai ultimul adjectiv, celelalte rămînînd totdeauna nedeclinate:
Ich benötige ein deutsch-rumänisches Wörterbuch. Wir sind uns der historischen Bedeutung der marxistisch-lexumstisciien Lehre bewußt. Das Mädchen hatte ein blau-rotes Band im Haar. Zahllose Patrioten kämpften und siegten unter der blau-gelb-roten Fahne unseres Vater­ landes.

2. Invariabile, indiferent de poziţia şi funcţia lor, sînt adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
beige ['bs:g9], chamois [J amo'a], creme ['kre:m], lila, oliv, orange [o'răgs], rosa etc.: Sie trug ein elegantes rosa Kleid. Das Haar wurde von einer lila Schleife zusammen­ gehalten.

E 21

CAZURI SPECIALE ADJECTIVULUI

DE DECLINARE ATRIBUTIV

A

1. Dacă substantivul este precedat de mai multe adjective atributive, toate se declină la fel {vezi însă E 20) :
Er ist ein lieber, fleißiger, braver Junge mit schönen, vielseitigen Anlagen.

E 22

2. La adjectivele terminate în -el vocala e se omite în cursul declinării; la adjectivele terminate în -en şi -er ea se omite în special în limbajul poetic :
dunkel: ein dunkles Zimmer; eitel: ein eitler Mann offen: mit off(e)nen Augen; heiter: mit heit(e)rer Miene

E 23

182

MORFOLOGIA

E 24 E 25

3. î n cursul declinării adjectivului hoch, eh devine h:
Der Baum ist hoch — Ein hoher Baum steht vor dem Fenster.

4. Adjectivul atributiv precedat de articolul contopit cu o prepoziţie se declină la fel ca adjectivul precedat de articolul hotărît (regula I) :
im neuen H a u s ; am richtigen P l a t z ; zur rechten Zeit

E 26

5. Adjectivul care determină un alt adjectiv sau un participiu şi nujun substantiv este invariabil:
ein unbeschreiblich schöner Anblick ein freundlich lächelndes Mädchen von ständig wachsender Bedeutung

ADJECTIVE

FOLOSITE SAU NUMAI

NUMAI ATRIBUTIV PREDICATIV

i

E 27

1. Adjectivele folosite numai atributiv sînt: a) adjective care caracterizează un substantiv după poziţia sa în spaţiu sau în timp; ele sînt adesea derivate cu sufixul -ig din adverbe de loc sau timp:
die heutige Zeitung; der gestrige Anruf; das hiesige Museum; die linke {rechte) H a n d ; die obere (untere) Stufe

E 28

b) adjective care exprimă materia din care este făcut un obiect sau care indică originea lui; ele sînt de obicei derivate cu ajutorul sufixelor -en, -ern, lieh, -isch:
der goldene (silberne) Bing, die hölzerne Tafel, der väterliche R a t , die siebenbürgische L,andschaft

E 29 E 30 E 31 E 32

2. Adjectivele folosite numai cu funcţia de nume predicativ sînt: a) adjective de origine negermană ca:
prima, futsch, quitt

b) adjective provenite din substantive ca:
angst, bange, barfuß, brach, feind, gram, leid, not, schade, schuld, wohl

c) expresii idiomatice ca:
gang und gäbe, klipp und klar, null und nichtig, recht und billig

d) anumite adjective ca:
abhold, eingedenk, gar, getrost, gewillt, habhaft, irre, teilhaftig, zugetan etc.

ADJECTIVUL

183

Observaţie Dacă sînt folosite cu înţeles figurat, adjectivele de la 1 a) pot avea şi funcţia de nume predicativ:
Sein B e n e h m e n war hölzern. (Purtarea sa era stîngace.) Br war sehr väterlich zu dem J u n g e n . (Se p u r t a cu b ă i a t u l ca u n părinte.)

E 33

ALTE

PĂRŢI DE VORBIRE DECLINATE ADJECTIVUL ATRIBUTIV

CA

Ca adjectivul atributiv se mai declină: 1. Numeralul ordinal: Regula I
Singular N. der G. des D. dem A. den zweite zweiten zweiten zweiten Wagen Wagens Wagen Wagen

E 34
zweites zweiten zweiten zweites Buch Buches Buch Buch

Regula a II-a
ein eines einem ein

2. Participiul I (prezent) şi II (perfect), folosit atributiv sau substantivizat: Regula a II-a
Singular N. G. D. A. der des dem den spielende spielenden spielenden spielenden Reisende Reisenden Reisenden Reisenden Junge Jungen Jungen Jungen ein eines einem ein ein eines einem einen spielendes spielenden spielenden spielendes Reisender Reisenden Reisenden Reisenden Kind Kindes Kind Kind

E 35

Singular

N . der G. des D. dem A. den

Regula a III-a
Plural N. G. D. A. die Reisenden der Reisenden den Reisenden die Reisenden Reisende Reisender Reisenden Reisende

I,a fei:
Singular Plural der Angestellte — ein Angestellter die Angestellten — viele Angestellte

184

MORFOLOGIA

E 36

3. Adjectivele

substantivizate: Regula I Regula a
das des dem das Schöne Schönen Schönen Schöne ein eines einem einen

II-a
eine einer einer eine Fremde Fremden Fremden Fremde

Singular

N. G. D. A.

der des dem den

Deutsche; Deutschen; Deutschen ; Deutschen;

Deutscher; Deutschen; Deutschen; Deutschen;

Regula a
Plural N. G. D. A. die der den die Deutschen Deutschen Deutschen Deutschen Deutsche Deutscher Deutschen Deutsche.

Ill-ct

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR
(Steigerung der Adjektive)

E 37

Adjectivul poate lua anumite forme pentru a arăta eä e însuşire există în grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente deosebite). Gradele acestea — numite gra.de de comparaţie -= Se exprimă p r i n : pozitiv, comparativ şi superlativ.

POZITIVUL
(Die Grundstufe)

E 38

Gradul pozitiv

reprezintă forma de bază a adjectivului:

P e t e r ist fleißig Else h a t ein schönes Bild.

Cînd intervine un raport de comparaţie la gradul pozitiv, elementele comparaţiei se leagă prin (eben) so (tot atit) . . . wie (cit, ca) şi stau la ace-' laşi caz:
Andrei ist (eben)so fleißig wie du. Ich habe ein (eben)so schönes Bild wie du. Ich sehe ihn (eben) so gut wie dich.

ADJECTIVUL

185

Pozitivul întărit prin außerordentlich, äußerst, besonders, höchst, sehr, überaus, zu are valoare de superlativ (vezi E 52) :
E r ist außerordentlich gewissenhaft. Sie hat ein sehr schönes Bild.

E 39

COMPARATIVUL
(Die Mehrstufe)

Comparativul arată gradul mai mare sau mai mic al însuşirii unui E 40 obiect faţă de aceeaşi însuşire a altui obiect sau a aceluiaşi obiect, în împre­ jurări diferite:
Bukarest ist größer als Konstanza. Bukarest ist heute größer als vor zehn Jahren. Konstanza ist kleiner als Bukarest.

Comparativul se formează din adjectivul la pozitiv
schön + er — schöner jung + XJmiaut + er -

( + Umlaut)

+ er:

Umlaut primesc multe adjective care au vocalele a, o sau u în rădăcină.
pozitiv : comparativ : lang, länger, groß, größer, kurz kürzer

E 41

Nu primesc Umlaut la comparativ : 1. Adjectivele terminate în -bar, -c, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lieh, -sam şi în diftongul -au:
pozitiv :
comparativ : pozitiv • comparativ : dankbar dankbarer boshaft boshafter los« loser artig artiger dunkel dunk(e)ler txmlich tunlicher oiîen off(e)ner aufmerksam aufmerksamer mager mag(e)rer schlau schlauer

E 42

2. Adjectivele de origine negermană :
logisch logischer

E 43 E 44 E 45

3. participiile întrebuinţate ca adjective:
passend passender

4. anumite adjective monosilabice c a :
barsch, blank, brav, bunt, dampf, fahl, falsch, flach, froh, hohl, kahl, klar, knapp, lahm, matt, morsch, platt, plump, rasch, roh, rund, sacht, sanft, satt, schlaff, schlank, schroff, starr, stolz, straff, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart

186

MORFOLOGIA

E 46

Observaţie Unele adjective oscilează între forma cu şi cea fără Umlaut, de exemplu :
banger sau bänger, blasser sau mai r a r : blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau mai r a r : gesander, glatter sau mai r a r : glätter, karger sau mai r a r : kärger, krummer sau mai r a r : krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler

E 47

La comparativul adjectivelor terminate în -el, se omite totdeauna vocala -e-:
dunkel — dunkler

L,a comparativul adjectivelor terminate în -en, -er, vocala -e- se omite adesea:
heiter — heit(e)rer trocken — trock(e)ner

La comparativ, adică atunci cînd e vorba de o inegalitate, termenii de comparaţie se leagă între ei prin als (decît). E 49 Ca şi la pozitiv, termenii de comparaţie stau şi la comparativ la acelaşi caz:
Er ist älter als ich. Ich sehe ihn besser als dich.

E 48

E 50

Comparativul poate fi întărit prin noch, ungleich, viel, weit etc.
E r spricht noch rascher als sie. Unsere H a u p t s t a d t ist heute viel größer als vor dreißig Jahren.

E 51

Adjectivul la comparativ, întrebuinţat atributiv, urmează regulile declinării adjectivelor la pozitiv:
der des schönere schöneren etc. ein schönerer eines schöneren etc. Roman Romans Roman Romans schönere schöneren etc. eine schönere einer schöneren etc. die der Geschichte Geschichte Geschichte Geschichte das des schönere schöneren etc. ein schöneres eines schöneren etc. Mädchen Mädchens Mädchen Mädchens

SUPERLATIVUL
(Die Höchststufe)

E 52

Superlativul arată gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut al însuşirii unui obiect:
Bukarest ist die größte Stadt unseres Vaterlandes. Das ist der kürzeste Weg zum Bahnhof.

ADJECTIVUL

187

Superlativul se formează din adjectivul la pozitiv (-f- Umlaut) + (e)st:
schön -\- st = schönst jung + Umlaut -f st «= jüngst­ süß -\- est = süßest-

,

şi la

Primesc Umlaut la superlativ comparativ.

numai acele adjective care îl primesc

E 53 E 54

Vocala e se intercalează la superlativ totdeauna la adjectivele monosilabice terminate în : -d, -s, -ß, -st, -t, -tz, -x, -z precum şi la polisilabicele cu aceleaşi terminaţii, dacă sînt accentuate pe ultima silabă:
süß dreist pozitiv: fad kraus fadeste krauseste süßeste superlativ: dreisteste spitz fix kurz pozitiv: sanft interessant spitzeste interessanteste superlativ: sanfteste fixeste, kürzeste însă: gefürchtet — gefürchtetste, passend — passendste, reizend — reizendste

Observaţie^ Adjectivul groß, deşi se termină în ~ß, nu intercalează e la superlativ:
pozitiv: superlativ: groß größte

E 55

Superlativul

se întrebuinţează

îndeosebi: hotăE 56

1. atributiv. î n cazul acesta este, de regulă, precedat de articolul rit şi urmează regulile declinării adjectivelor atributive:
der schönste Roman des schönsten Romans etc. die schönste Geschichte der schönsten Geschichte etc. das schönste Märchen des schönsten Märchens etc.

2. circumstanţial. î n cazul acesta este precedat de am şi se termină în -en: am schönsten sau de aufs şi se termină în -e: aufs schönste 3. predicativ. Ca superlativ predicativ se foloseşte: a) superlativul precedat de am b) superlativul precedat de articolul hotărît;
Andrei ist am fleißigsten sau Andrei ist der fleißigste.

E 57

E 58

Superlativul

poate fi întărit p r i n : aller, weitaus, bei weitem etc.

E 59

Das ist die «Weegünstigste I/ösung. E r ist weitaus (bei weitem) der fleißigste Schüler.

188

MORFOLOGIA

CAZURI

SPECIALE

DE

COMPARAŢIE

1. Cîteva adjective formează gradele de comparaţie în mod neregulat:
Pozitiv Comparativ besser mehr minder weniger Superlativ am "besten der, die, das beste am meisten der, die, das meiste am der, am der, mindesten die, das mindeste wenigsten die, das wenigste

E 60 E 61 E 62

gut viel wenig

E 63 E 64

nah hoch

näher höher

am nächsten der, die, das nächste am höchsten der, die, das höchste

E 65

2. Un grup de adjective au numai două grade de comparaţie: pozitivul (după formă comparativ, după sens pozitiv) şi superlativul.
der \ r .. „..__ äußere die —^ äußerste das / der v die — — innere das / innerste der v untere die - ^ unterste das / der \ die das der die das der die das
r _,

obere oberste

der die das der die das

["hintere ' [hinterste

mittlere mittlerste •vordere vorderste

[ niedere niederste

E 66

3. Pentru a compara două însuşiri ale aceluiaşi obiect, se pun înaintea adjectivului la pozitiv: mehr, eher, weniger.
Ich war mehr tot als lebendig. E r ist eher fleißig als klug. Sie ist weniger fleißig als klug.

E 67

.4. Participiile au grade de comparaţie numai dacă sensul lor adjecti­ val predomină sau dacă au devenit adjective:
reizend — reizender — reizendste ausgezeichnet — ausgezeichneter — ausgezeichnetste

J

ADJECTIVUL

189

5. Cu valoare de superlativ (aşa-zise superlative populare — Volkssüperlative-) se întrebuinţează anumite adjective compuse al căror cuvînt deter­ minativ are o valoare expresivă mai m a r e :
Äieyschlank, schneeweiß, uralt

E ß8

6. Adjectivele sau participiile compuse — cu excepţia celor de la punc­ tul 5 — formează gradele de comparaţie: a) prin trecerea cuvîntului de bază la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv •weittragend de însemnătate mare Superlativ -weittragendst de cea mai mare însemnătate

E 69

b) prin trecerea cuvîntului determinativ la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus nu şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv vielhietend care oferă mult Superlativ meistbietenA care oferă cel mai mult

E 70

c) I/a anumite adjective compuse se observă oscilaţii; uneori se trece cuvîntul de bază la gradele de comparaţie, alteori cel determinativ:
Pozitiv weitgehend Superlativ weitestgehend •weitgehendst

E 71

7.jUnele adjective nu au grade de comparaţie: a) Adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
rosa, beige

E 72

b) superlativele populare :
todernst, stockfinster

E 73

c) adjectivele care prin sensul lor nu pot fi supuse comparaţiei:
schriftlich, mündlich, tot, taub

E 74

.Blei­ stiften (klein. . Schrank (neu) ? g) Ist das ihre . Wörter (schwierig). m) . . . . . d) Ist das ein . b) Der Lehrer erklärt der . „. Zeitschrift. I) In diesem Garten sind nur . . j) Hier ist dein . das ist eine . . . Kinder werden gelobt (fleißig). Hörsaal (groß). Bild (groß). la a) . Aktentasche (neu). c) Dort befindet sich der . . . Antwort (falsch) ? / ) Was kostet unser . . bunt). . . . Verben \neu. . Schülerin die Übung mit den . Zimmer und zeichnen mit. . . Sprichwort (deutsch) ? e) Ist das eine . k) Das sind . (lieb. . interessant).. . . . i) Rechts hängt ein . .. Freund. Blumen (rot). .. .ISO MORFOLOGIA EXERCIŢII i cu adjectivele din paranteză. Buch (neu). . Übung (schwer).. . . . <h a) Die Kinder sitzen in einem . . Übersetzung (letzt) ? h) Das ist eine . schwach). . . b) Hier ist eine . .

Ich arbeite an einem .^ i i sügft „Mannj . f) Sein Freund arbeitet an einem . . . Fehler ? — Nein. d) Otto besucht seinen . . . Film (interessant. . reich). . . . la cazul potrivit: ' '{Declinaţi la singular urtnătoarele grupuri de cuvinte: der große—Bus. neu). Fehler mehr c) Brauchst du dein . . Bier (klein. . . . Wasser (kalt). g) Aus dem Zug sahen wir . . Interesse gelesen. Professor (modern. kein kranker Mensch.diese lange Straße. . neu). Wörterbuch mit (gut. das moderne Warenhaus. die neue Wohnung. .<. Tee (heiß). f) Wir haben dieses Buch mit . Tagen fährt mein . . . Wörterbuch. denn ich habe kein . e) Mein Freund erzählt viele . . Mädchen: „ I m Kühlschrank steht eine Flasche . . schön). Roman (groß. . ich brauche noch meine . . . dieser ^r ii n pJlW:a I d j g ^ J . interessant). . . ienes schöne Bild. . . Film {neu). es ist ein . Ausstellung besuchen (groß). Lehrbuch noch ? — J a . . . Bücher (krank. . . neu). . . . . bekannt).EXERCIŢII 19Î c) d) e) tapfer). Zeitungsartikel über den . er macht keine . c) Ich trinke gern . . . Konzert zu spät (letzt). . Zwergen vor (klein* E r kam zu unserem . b) Ich habe kein . iedes kleine Kind. . Geschichten (lustig). . . . . cazul acuzativ: Jfl Completaţi cu adjectivele din paranteză folosind a) Else liest den . h) I n diesem . Ich lese meinem . g) Ich kann diesen Prospekt nicht übersetzen. Felder (grün. Freund Otto mit seinem . . . jeder gute Sportplatz. . . . b) Macht er . Wörterbuch bei mir (gut). Sohn ein Märchen mit . . . f) Wir werden morgen die . . Schreibtisch [bequem). Lehrbücher (alt). a) Otto wäscht sich am Morgen mit . . . . Wälder und . bring dein . . d) Die Mutter sagte dem . e) An . . kalt). gut. . Auto aufs L a n d (schön. . . . . dieser schöne Garten. *c ••ţi cu adjectivele din paranteză. Laboratorium arbeitet ein . . . Freund und bringt ihm einige .

Dorf lag am Ufer eines . . . e) Am citit traducerea excelentă a acestei silitoare studente. Läufer (bekanntet* l Die . I m Garten blühten viele . . Gartens (blühend). diese schönen Jflnţngn. Blumen (duftend). A. . . . C. . An . . . und mit . . B. Flusses (still. . Mit meinem . . . . Kind h a t t e hohes Fieber (krankt/ Heute ist der Zustand des .192 MORFOLOGIA Declinaţi la plural următoarele grupuri de cuvinte: meine gnţeri Freunde unsere neuen Filme. inter­ essant. . . . Ich wohnte in einem . . jene hohen Wohnblocks Traduceţi în limba germană: a) Ai citit noua carte a acestui tînăr poet? b) Marile păduri ale patriei noastre sînt bogate în animale sălbatice. Tagen ging ich baden (heiß). Gegend (gut. . . . yt Die Freunde gratulierten dem . . Haus (schön). . Freund machte ich . . folosind cazul potrivit: \ Tr* Completaţi cu adjectivele din paranteză. d) Lemnul bradului verde se foloseşte în industria hîrtiei. a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) Der . keine alten Häuser. . Läufers (bekannten . . Uhr ist sehr klein (neu%& Otto ist mit der . Dorf (klein). Läufer nimmt auch an diesem Wettkampf teil (bekannt^ ]/ Dort steht das Auto des . . Ausflüge und besichtigte die . Uhr liegt auf dem Tisch (neu$* Das Zifferblatt der . Uhr zufrieden (neujßA/^ I c h ziehe die . c) Lemnul moale al mesteacănului nu este aşa de preţios ca lemnul tare al fagului verde. Kräften kehrte ich zu meiner Arbeit zurück (frisch). . . schön). . g) Arăt cu plăcere vizitatorilor frumosul club. Monat hatte ich Urlaub (vorig). . . . Nicht weit vom Dorfe war ein . / ) Citesc acum scrisoarea bunului meu prieten. . Wald (dicht). . . . keine tiefen Stellen. Kind eine Arznei (krank)ăM'" Der Arzt untersucht das . Kind (krank)^ ' la cazul corespunzător: J . . . . Das Haus lag inmitten eines . . Kindes besser (krankt Die Mutter gab dem . interesanta expoziţie şi marea sală de festivităţi a uzinei noastre. breit). f< Completaţi cu adjectivele din paranteză. . . Läufer zum Sieg (bekannt^ JjS Bin Reporter besuchte den . . Ich fuhr in ein . . Ich habe mich erholt. Das . . . I m . . Uhr immer am Abend auf (neujb Das . . .

''• d) Der Füllhalter . . modern. .EXERCIŢII 193 i ^ţs^Completaţi cu adjectivele din paranteză: a) Alle . Kulturheim finden oft . a) das Meer. . Darbietungen im Kulturheim (musikalisch^^ [1121 Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele din paranteză. . ..). . ist fehlerlos (diese fleißige Schülerin. liegt auf dem Pult (der junge Lehrer). groß b) der Bleistift. rot. . angenehm. fertig. falsch gesungen (das neue Lied). . das kleine Mäd­ chen. . bunt. der Füllhalter. . stark.eckig. fest. . . sprachlich. fortschrittlich. . . . eine Zeile übersprungen (diese schöne Erzäh­ lung) . schwindlig. klug. . der junge Leh­ rer. dicht. (sein alter Freund — la pl. . . gegenwärtig. kurz. i) Otto begrüßte voller Freude . die alte Dame). »13 J Grupaţi adjectivele de mai jos in: a) adjective care pot fi comparate . alt Mein Bruder ist älter als meine Schwester. . du hast die erste Strophe . dar See. der neue Student). . . . . rund. trecînd adjectivele la comparativ : mein Bruder. Touristen kommen im Sommer nach Mamaia (auslän­ disch^. ü" c) In unserem . Schauspieler treten im Kulturheim unseres Werkes auf (bekannt$ß\j e) Die Arbeiter unseres Werkes besuchen alle . der ausländische Tourist. c) Der Betreuer führt .. . dieses berühmte Museum).) h) Marie. trocken. silbern. . farbig. Menschen kämpfen für den Frieden (fortschrittlich^/^ i > b) Viele . faulig. hoch. scheintot. . . musikalisch. durch die Stadt (la pl. lang . das junge Mädchen. Theatervorstellun­ gen statt (neu'$interessant)i&ß**" d) V i e l e . gesund. im Wörterbuch (das unbekannte Wort — la pl. meine Schwester. . e) Du sollst den Inhalt . hölzern. b) adjective care nu pot fi comparate. f) Du hast beim Desen . (Respectaţi cazul): a) Wir kennen . lebendig. g) Wir suchten die Übersetzung . b) Die Arbeit . wiedergeben (der deutsche Text). . ernsthaft V/7ÎL M 7 Formaţi Model: din cuvintele date propoziţii. noch nicht (dein kleiner Bruder.

Eindruck als jener (tief). . Formaţi superlativul următoarelor adjective: f interessant."arm. fiţi atenţi la declinarea adjectivului. . gut. der Lesesaal. Eisen. fleißig. schjank ţîifc&eine Tanne. ipK Completaţi propoziţiile următoare cu als sau w i e . Schwester studiert Mathematik (alt). dick mein Zimmer. d) Mit einem (gut) Wörterbuch könnte ich auch diesen Text über­ setzen. e) Ich möchte ein (spannend) Buch lesen. b) Sie fand in der Bibliothek ein . . als deine (schwer). dein Zimmer. alt Treceţi adjectivele din paranteză la comparativ. Ein Mädchen. wichtig. tief. . Ich habe ein besseres Buch fift er. . mächtig . begrüßte die Delegation. Buch (spannend). hart. b) Er kam auf einem (kurz) Weg. . der Bruder. Bruder ist jetzt" erst in der 7.[schwer. Klasse (jung). kurz. groß. a) Der (kurz) Weg führt durch den Wald. c) Mein . Das Boot schoß^chnell Ä^eiru Pfeil davon. . . die Tage. d) Sie beeilen sich. jung mein Vater. als der Apfelbaum dort (hoch). klug. im Sommer. . seine Arbeit sei . . e) Seine . . . das Heft. Completaţi cu adjectivele din paranteză la gradul comparativ: a) Diese Ljnde ist .te wirkt die Tat. . a) b) c) d) e) Dein Bruder Hans arbeitet mit größerem Fleiß ß~~ du. groß die Schwester. f) Meine Arbeit ist . . darum wählen sie einen . begabt.. Weg (kurz). .194 MORFOLOGIA c) d) e) f) g) h) i) das Buch. kurz der Hörsaal. g) Dieser Film machte auf ihn einen . die Nächte. hoch Stahl. h) Er sagt immer. meine Mutter. als die Arbeit seiner Kollegen (wichtig). / ) Wir finden heute in den Eäden unserer Stadt (schön und gut) Waren als früher. Überzeugender ă ^ a l l e Wor. c) Eine (schön) Überraschung konnte sie mir nicht machen. g) (fleißig) Menschen erzielen in ihrer Arbeit (gut) Ergebnisse.

. . b) Care lună este mai lungă. „Mein Rucksack ist aber be­ stimmt .x Das .folosind la superlativ adjectivele din paranteză: «) b) c) d) e) f) g) Der O .. . ist unser Weg 8 km |* Gehen wir durch den Wald. Fluß Rumäniens ist die Donau (groß). . Aber um den See herum ist er (lang).. sagt Peter. . . „Ich wette. d) Am anderen Morgen besuchte der Deutsch. .i EXERCIŢII 195' UT Completaţi. .. c) Ein Rumäne lernte den Deutsch. Ana scrie mai frumos decît Otto.kam gestern nach Bukarest. . . . Completaţi adjectivele şi participiile substantivizate cu desinenţele corespunzătoare: a) Bin Fremd. dar duminică a fost ziua cea mai rece din această iarnă (a acestei ierni).kennen und führte ihn mit seinem Wagen in die Stadt. (hoch). la pozitiv. b) Fr ist Deutsch£/l. 21« Traduceţi în limba germană: a) Cea mai scurtă lună a anului este februarie. Das Kulturheim ist . Kind der Familie ist nur zwei Jahre alt" ( kleinS䣣\i Der . comparativ şi superlativ : a) Die Studenten suchen auf der Karte den Weg für ihre Wanderung. . ± A Die .. Negoiul este însă mai înalt decît Ceahlăul. . f) Astăzi este rece. Das Schulgebäude ist aber . însă Mariana scrie cel mai frumos. ".den Rumänen und brachte ihm einige Bücher. . ist er . . . Sohn studiert Chemie (alt&tfm J* Der Vater erzählt immer fy^(interessant^fyX^ Der Student Peter lernt ffTQpitjM Q#L ' Diese Frage ist Completaţi cu adjectivele date. i s t ! " ruft Hans (schwer). Stadt an der Spree ist Berlin (bedeutendste & . . . daß mein Gepäck . e) Ceahlăul este înalt.Andrei locuieşte mai departe şi Paul foarte departe. . b) Dieses Haus ist . Alaltăieri a fost mai rece. . erwidert Otto. 22. El este cel mai înalt munte al ţării noastre. c) „Mein Gepäck ist . d) Otto scrie frumos. iunie sau iulie? c) Locuiesc departe. " . Peter sagt: „Wenn wir die Landstraße benutzen.

es gibt nichts Herrlicher.als das Meer!" h) Der Reisend. Călătorul îl rugă pe funcţionar să-i dea un alt formular.und Interessant. Medicul prescrie bolnavului un medicament. Unser . . Bătrîna povesti copiilor o istorioară frumoasă. Klassenlehrer ist unser Deutschlehrer. f) Sein Vater ist Beamt#tin einem Büro in Bukarest.196 MORFOLOGIA e) Haben Sie Verwandtem Bukarest ? Ja. Peter mulţumi călătorului pentru informaţie.trinken. i) Peter sagte: „Ich möchte etwas Kalt.bewunderte die herrliche Natur.sehen. Der Genosse spricht mit unserem . Transformaţi adjectivele predicative tipărite cursiv." j) In diesem Museum können wir viel Schön. . înţeleptul nu vorbeşte prea mult. în adjective atributive: a) Unser Klassenlehrer ist jung. k) Ich wünsche Ihnen alles Gut. .! Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Poeţii cîntă frumosul şi binele. Klassenlehrer. Noul învinge vechiul.zum Geburtstag! . rief: „Glauben Sie mir. . Wir haben einenjfe^Classenlehrer. g) Der Fremd?. 25. Băieţii o ajută pe bătrînă să ducă geamantanul la gară. . Acest călător este german. ich bin zu meinen Verwandt­ auf Besuch gekommen.

. 27. Die . . . . Die Übersetzungen der . DieXehrerin sagt dem . Hier ist noch ein . . Wir essen gern . . . . . . . Tage. Wohnblock dort ? Auch hier sehe ich einen . Mädchen: „Sehr gut. . . . Wohnblock dort ? 26. Das . . . . Anca!" c) Ali« Jungen sind aufmerksam. b) Das Mädchen ist eifrig. Ein . d) Die Kirsche ist reif. Wohnen Sie in dem . Kirschen ? Gib dem Kind eine . . . Obst essen. . . . Jungen sind richtig. Mädchen half gern. Jungen zufrieden. . Heute war ein . . Kirsche ! Ihr sollt nur . Ein . . Anca ist ein . Der Klassenlehrer ist mit den . . . Schüler half dem Lehrer. . . Mädchen pflückten Kirschen. Wann pflückt ihr die . . Das . . . und wir können aufs Dand fahren. Wohnblock. Bald kommen . . . c) Der Tag ist schön. Completaţi cu adjectivele folosite atributiv: a) Der Schüler ist diszipliniert. . . Tag ist zu Ende. d) Der Wohnblock ist groß. . JungeiKantworten richtig. . . . . Tage des Sommers. Der . Schüler standen auf dem Bahn­ steig. . Tag. Die . b) Oaspeţii străini vor face mîine o interesantă excursie la Predeal. . . . Kirschen. . Mädchen zeigt seine Hefte.ßTraducefi în limba germană: a) Duminica viitoare vom merge din nou la operă. Mädchen. . Mädchen half bei der Ar­ beit. . e) Das Obst ist reif. . c) Fratele meu mai mic este foarte mulţumit cu noua sa bicicletă. . . Obst.EXERCIŢII b) Das Mädchen ist fleißig. Schüler stiegen ein. Bald kommen die . . . . Mit großem Appetit aß er das . Sehen Sie den. Wohnblock.

îţi doresc toate cele bune de Anul nou 1 Este ceva nou de văzut în această expoziţie? Fiul mai mic al prietenului meu studiază medicina. Drumul acesta este lat numai de un pas. Dragă prietene. Sora mea este mai tînără decît mine. Aceasta este cea mai înaltă clădire a oraşului. Acest învăţat este convins de justeţea teoriei sale.198 MORFOLOGIA d) e) -f) g) ft) i) j) k) I) m) n) o) p) r) s) t) u) v) î n acest nou bloc este un foarte bun ascensor. Vara trecută am cunoscut-o pe sora ta mai mică. Iyîngă mine în compartiment stătea un domn mai în vîrstă. Erika merge la cea mai bună prietenă a sa. Pictorul este îndrăgostit de minunatul peisaj. Cîinele acesta este credincios stăpînului său. Sînt gata de călătorie. Ai văzut noul meu televizor? Argintul nu este un metal atît de scump ca aurul. Mica fată păli de frică. . Ducrările celor mai mulţi studenţi ai grupei noastre sînt bune.

un sub. Das ist sein Buch. welcher etc. .F 1 stantiv. dein etc. niemand etc. jemand. de obicei. în limba germană distingem opt feluri de pronume : > . Das ist Karls Buch. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen — das rückbezügliche Fürwort) : sich pronumele reciproc (das reziproke Fürwort) : einander Pronomen — das wechselbezügliche pronumele demonstrativ Fürwort) : dieser. wir etc. du. (das Demonstrativpronomen — das hinweisende pronumele posesiv (das Possessivpronomen — das besitzanzeigende Fürwort) : mein.F 3 pronumele personal (das Personalpronomen — das persönliche Fürwort) : ich. Der Schüler lernt fleißig. pronumele interogativ (das Interrogativpronomen — das fragende Fürwort) : wer ? was ? welcher ? pronumele relativ (das Relativpronomen — das bezügliche Fürwort): der. jener etc.PRONUMELE -• (Das Pronomen — Das Fürwort) Pronumele este partea de vorbire care înlocuieşte. Er lernt fleißig. pronumele nehotărît (das Indefinitpronomen — das unbestimmte Fürwort) : man.

. PRONUMELE PERSONAL (Das Personalpronomen — Das persönliche Fürwort) F 4 Pronumele personal este un pronume folosit substantivat. ? Sie — forma (pronumele) de politeţe 3. \ persoana I plural mr J 2. persoana căreia i se adresează vorbitorul: singular du 1 . Alte pronume pot fi folosite atît adjectival cît şi substantival: Ist dieser Tisch frei? Nein. .. Anumite pronume pot fi substantivizate: Die Meinigen lassen Sie herzlich grüßen. Man h a t uns nicht verständigt. . } persoana a Ii-a plural w J singular 1 . aber jener ist frei. dieser Tisch ist besetzt.200 MORFOLOGIA F 3 Unele pronume se întrebuinţează numai substantival: Ich sehe niemand. persoana care vorbeşte: singular ich 1 .. persoana despre care se vorbeşte: singular masculin er feminin sie neutru es plural masculin feminin > neutru persoana a IlI-a sie ' . . El desemnează: 1.

F & Persoana a III-a /• sieihrer (ihr) ihr. A. B. ca în limba română: Merg azi în oraş = Ich gehe heute in die Stadt. G. pronumele personal cu funcţia de subiect nu poate fi omis. ich meiner (mein) mirmich . în funcţie de context. n. sie. A. iar la persoana a IlI-a şi după gen. Observaţii 1. Astfel sie (plural) se traduce. du deiner (dein) dir dich Plural N.PR0NUME1E 201 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îşi schimbă forma la persoana I şi a Ii-a după F £ număr şi caz. A. G. uns ihr euer euch euch Pronumele de politeţe Singular şi Plural N. D. prin ei sau ele. N. wir unser uns. es *" seiner (sein) ihm es < er seiner (sein) ihm ihn sie ihrer (ihr) ihnen sie F 7 Sie Ihrer Ihnen Sie F 8 . în limba germană. G. Pronumele personal se declină în felul următor : Singular Persoana I Persoana a II-a m. I^a persoana a IlI-a plural nu se mai face deosebirea de gen. D.

jGomplemen*ttl-es-te--deci-. F 11 în limba germană o astfel de dublare nu este posibilă. pe care nu-/ văzusem de mult. . Mein Freund. prin forma accentuată a pronumelui personal sau printr-un alt pronume) este adesea dublat printr-o formă neaccentuată a pronumelui personal corespunzător. mi mir mi-. ich habe den anderen gerufen. în limba germană. l-am chemat pe celălalt. la persoana a Ii-a singular şi plural: Komm her ! Kommt her! F 10 3.o singură dată : prin substantiv. Genitivul pronumelui personal: F 12 a) se traduce în româneşte de obicei. î n limba română. numai la modul imperativ. -mi4. wohl aber seine Eltern. — Pe care dintre cei doi băieţi l-ai chemat ? Welchen der zwei Jungen hast du gerufen ? — Pe acesta nu l-am chemat. -mi. Ihn habe ich nicht besucht. pronume L-ai vizitat pe prietenul tău > Hast du deinen Freund besucht? — Pe el nu l-am vizitat. de obicei. Diesen habe ich nicht gerufen. Spre deosebire de limba română.202 MORFOLOGIA F 9 2. dar i-am vizitat pe părinţii lui. în limba germană pronumele per­ sonal nu are o formă accentuată şi alta neaccentuată.=expiimaţ. 5. m-a vizitat ieri. complementul (exprimat printr-un substantiy. den ich lange nicht gesehen hatte. deoarece pentru fiecare persoană nu există decît o singură formă a pronumelui personal. ci numai yma jigigimL'i mie îmi. — Prietenul meu. printr-un pronume personal precedat de o prepoziţie: Gedenke seiner! = Gîndeşte-te Im el! F 13 b) se întrebuinţează în limba germană numai după anumite verbe {vezi S 29) sau adjective (vezi T 3). besuchte mich gestern. Pronumele personal cu funcţie de subiect se omite.

. -willen. Liebe Freunde! Wie geht es Euch ? . deinesgleichen etc. meinetwegen.PROKUMEtE 203 c) poate forma compuse cu: halben . în orice propoziţie. deinethalben etc. Par­ 8. înainte de -halben. cere totdeauna ca predi­ catul să fie la persoana a IlI-a plural: Wohin gehen Sie. ihrerseits. Se scrie totdeauna cu majusculă. fie principală fie secundară. ihretwegen etc. mata) se F 17 întrebuinţează. atît cu înţeles de singular cît şi de plu­ ral. Sie ist die führende Macht im Staate. Pronumele de politeţe Sie (dumneata-dumneavoastră. . dacă se referă la persoana căreia îi scriem: Lieber Georg ! Wie geht es Dir ? . Ca subiect. ihr) se scrie cu majusculă. El este forţa conducătoare în stat. Ihrerseits etc. -wegen. Formele vechi ale genitivului: mein. neutru. . 7. Consoana t se intercalează. în limba germană. wegen : gleichen : seits : willen : meinethalben. meinesgleichen. euertwillen etc. pronumele personal de persoana a II-a. Genossin ! (Genosse ! Genossinnen !) 9. Karl ? (Vater ? Genosse ?) Kommen Sie. F 14 6. sein se folosesc numai în F 15 anumite expresii şi în limbajul poetic: Vergiß mein nicht! das Vergißweiwicht . es poate fi între­ buinţat cu următoarele funcţiuni: * a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular. Traducerea în limba română a pronumelui personal de persoana a F 16 II1-a singular şi plural este în funcţie de genul substantivului 'românesc pe care-1 înlocuieşte: Die Partei führte unser Volk zum Siege. dein. . din motive eufonice. unsertwillen. FUNCŢIILE PRONUMELUI ES Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia: 1. \ F 1§ 1 . = tidul a condus poporul nostru la Tictorie. singular şi plural F 1§ (du.. în scrisori.

Ich weiß. daß er es schon weiß. daß es klingelt ? — ca subiect gramatical. — ca subiect gramatical. prin aceasta sau o : Weiß er es schon? — Ich glaube. principală şi în orice propoziţie % secundară. warteten wir nicht länger. Wer weiß nicht.204 MORFOLOGIA în acest caz se traduce prin el sau ea. în expresii impersonale: Es geht ums Ganze. în cazul ordinei inverse. Es wurde spät. Alle sehen. Wer meiß nicht. es poate fi omis: Mich fror außerordentlich. conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde : Wo ist das Kind 1 — Es ist hier. daß es interessant ist. dacă verbul exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală : Es friert mich. daß (es) ihn fror. daß es ums Ganze geht ? Es gibt hier viel zu sehen. es poate fi omis: Mir graut (es).) F 20 b) Ca pronume demonstrativ substantival.) F 21 c ) Ca pronume impersonal. Wir sahen. (Ştie el deja aceasta ? — Cred că o ştie. (b) pe lîngă verbele impersonale ocazionale: — pentru a exprima un subiect nedeterminat : Es klingelt. daß es sich im Freien gut arbei­ ten läßt? — ca subiect gramatical. (Unde este copilul ? — El este aici. tradus de regulă. daß (es) ihm graute.) Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube. — ca subiect gramatical. (Cum este această carte ? — E u cred că ea este interesantă. Wir wußten. Da es spät wurde. daß es bald regnen wird. în forma reflexivă impersonală: Es liest sich gut in der frischen Luft. pe lîngă verbele sein şi werden. daß *s hier viel zu sehen gibt. folosite imper­ sonal : Es ist schon spät. Hörst du nicht. . î n caz de inversiune. în propoziţia. intraductibil: (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise) — care exprimă fenomene ale naturii: — care exprimă stări sufleteşti: Wieder regnet es. Es graut mir. în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară.

Ich wasche mich. D. daß hier immer eifrig gearbeitet •wird. PRONUMELE REFLEXIV (Das Reflexivpronomen — Das rückbezügliche Fürwort) Pronumele reflexiv arată că acţiunea exprimată prin verb se răsfrînge asupra subiectului propoziţiei: Ich merke mir die Regel. Singular E r -l Sie / wäscht sich die Hände. . Ich erhole mich. o singură formă proprie : F 26 JQ ich care se întrebuinţează pentru persoana a IlI-a singular şi plural. F 23 3. F 25 Pronumele reflexiv are. în limba germană. ocupînd în acesteia locul I : y^ pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest ca^f după F 22 finit. Es I D. cadrul a) verbul Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală. b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale : Es wird hier immer eifrig gearbeitet. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis: J Es kommen bald die Gäste. Plural Sie —: waschen sich die Hände A. N 46) : Es steht fest.PRONUMELE 205 2. la cazul dativ şi acuzativ. Insă: Bald kommen die Gäste. Singular E r -l Sie ) wäscht sich. Wir wissen. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage F 24 atenţia asupra secundarei {vezi N 42. daß die Gäste bald kommen. Wir wissen. Es i A. însă: Immer wird hier eifrig gearbeitet. eminin şi neutru. daß sie morgen kommen. Ich wasche mir die Hände. masculin. Plural Sie — waschen sich.

Singular Persoana I G. (îmi procuri biletul. a ţ i i 1. acolo unde formele sînt identice: Pronumele reflexiv la dativ (complementul ţ i subiectul reprezintă una şi aceeaşi persoană) Pronumele personal la dativ (complemen­ t u l şi subiectul reprezintă persoane diferite) Ich besorge mir die Karte. Pronumele reflexiv la genitiv se foloseşte foarte rar. A. meiner mir mich Persoana a II-a deiner dir dich Persoana a III-a seiner (ihrer) selbst sich sich Plural Persoana I G. (Ne procurăm biletele. dativ şi acuzativ singular şi plural. D. (Vă procurăm biletele.) Du besorgst mir die Karte.) Du besorgst dir die K a r t e . A. (Vă procuraţi biletele. la genitiv. (Iţi procuri biletul. (îţi procur biletul. rolul pronumelui reflexiv este îndeplinit de pronumele personal la dativ sau acuzativ. unser uns uns Persoana a II-a euer euch euch Persoana a III-a şi forma de politeţe ihrer selbst sich sich 0 b s e r v. Pronumele reflexiv nu trebuie confundat cu pronumele personal. (îmi procur biletul. D. (Ne procuraţi biletele. 2.) Ich besorge dir die K a r t e .) Ihr besorgt euch die Karten.) Ihr besorgt uns die Karten.) .208 MORFOLOGIA F 27 La persoana I şi a II-a.) Wir besorgen euch die Karten.) Wir besorgen uns die Karten.

(Sie trafen einander.) Pronumele personal la acuzativ Du triffst mich. pi.) Ich treffe dich. singular şi plural: Genitiv: Auch in der Ferne gedachten sie einander. (Ne întîlnim cu prietenul nostru.) Du triffst dich mit deinem Freund. Cu valoarea de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi fironu. (Mă întîlneşti. dativ şi acuzativ. (Mă întîlnesc cu prietenul meu.) Ihr trefft euch mit euerem Freund. Voi v-aţi ajutat unul pe altul (una pe alta).) Wir treffen euch. —•»•«__ Sg. Acuzativ: Sie besuchten einander. Voi v-aţi ajutat unii pe alţii (unele pe altele). (Te întîlnesc. * (Vă întîlniţi cu prietenul vostru.) Ihr trefft uns. Dativ: Ihr helft einander. E i s-au vizitat unii pe alţii (Ele s-au vizitat unele pe altele). Şi în depărtare se gîndeau unii la alţii (unele la altele). mai ales cînd caracterul de reciprocitate rezultă din context: Sie trafen sich. (Ne întîlniţi. E i s-au vizitat unul pe altul (Ele s-au vizitat una pe alta).PRONUMELE 207 Pronumele reflexiv la acuzativ Ich treffe mich mit meinem Freund.F 30 mele reflexiv sich. (Te întîlneşti cu prietenul tău. sg. el poate avea funcţia de genitiv. pi.) .) PRONUMELE RECIPROC (Das reziproke Pronomen — Das wechselbczügliche Fürwort) F 28 F 29 Pronumele reciproc exprimă raporturi de reciprocitate : Wir machten einander Vorwürfe. gg. Pronumele reciproc einander este invariabil. (Vă întîlnim.) Wir treffen uns mit unserem Freund. pi. Şi în depărtare se gîndeau unul la altul (una la alta).

das I s t der Tisch frei ? dieser. . E r kommt diese Woche zu mir. untereinan­ der. dasselbe Du bist derselbe geblieben. zueinander.: Die Brüder lieben sich. hintereinander. se poate i n t e r p r e t a : — Fiecare frate se iubeşte pe sine. nacheinander. auseinander. füreinander. dieses Gefällt dir dieser Stoff ? jener. beieinander. El se între­ buinţează atît adjectival cît şi substantival. nebeneinander. Fährst du mit dieser oder mit jener Straßenbahn ? I c h fahre mit jener. zwischeneinander etc. se foloseşte pronu­ mele reciproc propriu-zis : Die Brüder lieben einander. diese. jenes Mir gefällt jener Stoff besser. — Un frate îl iubeşte pe celălalt.208 MORFOLOGIA F 31 Pronumele einander se întrebuinţează deseori compus cu prepoziţii: aneinander. iE 33 Pronumele demonstrative sînt: der. î n asemenea cazuri. Observaţie După multe verbe tranzitive întrebuinţarea pronumelui reflexiv sieh cu funcţia de pronume reciproc poate da naştere la confuzii: De ex. durcheinander. derselbe. aufeinander. voneinander. dieselbe. pentru evitarea unei confuzii. miteinander.) PRONUMELE DEMONSTRATIV (Das Demonstrativpronomen — Das hinweisende Fürwort) JF 32 Pronumele demonstrativ indică apropierea sau depărtarea (în timp sau în spaţiu) a fiinţelor sau lucrurilor la care se referă. (Fraţii se iubesc unul pe altul. die. ineinander. voreinander. jene. gegen­ einander.

die. f. mein Buch. se întrebuinţează F 34 cel mai frecvent. das. D. die. { 14 Gramatica practică a limbii german« t . derer denen die Observaţii 1. die deren. plural die. Der (neaccentuat) Schüler lernt. die F 36 se declină în felul următor: Singular m. folosit substantival p 37 cu verbul sein. forma neutră a pronumelui demonstrativ. die. der. F 35 se declină ca articolul hotărît (vezi D 4). das. derer der die n. întrebuinţat substantival. Das. pronumele demonstrativ der. dasjenige E r ist immer derjenige. atît la singular cît şi la plural: ( mein Freund. Der (accentuat) Schüler lernt. das. N. A. selbst (selber) E r selbst (selber) muß sich entscheiden. în timp ce articolul hotărît este neaccentuat. solcher. Pronumele demonstrativ der. meine Freundin. das Pronumele demonstrativ der. meine Bücher. întrebuinţat adjectival. die. die. diejenige. meine Freunde. das dessen dem das Plural m. solche. El se deosebeşte de articolul hotărît prin aceea că este accentuat. solches Noch ein solcher Füller liegt dort. der dessen jdsar"'/• die deren. n. der sich zu allem bereit erklärt. se poate referi la substantive de orice gen. = Acest elev învaţă. G. meine Freundinnen.PRONUMELE 209 derjenige. = ElevuZ Învaţă.

die dir geholfen haben. diese. daß sie immer unpünktlich ist. 4. D. dieser. Das habe ich dir schon oft gesagt. dieser jener dieses jenes diesem jenem diesen jenen /• diese jene dieser jener dieser jener diese jene n. Pronumele jener. F 39 3. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal demonstrativ {vezi J 55-61). Trebuie evitate confuziile între derer şi deren: derer se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia care ttrmează: Gedenke derer.210 MORFOLOGIA F 38 2. F 40 5. plural jene (acela. dieses. jenes F 42 Pronumele demonstrativ dieser. F 4Î ) 6. deren se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia precedentă: Wir sammelten gestern Himbeeren. es gibt deren noch viele. G. A. Dacă pronumele das este precedat de o prepoziţie. diese. Pronumele substantival das se poate referi la o propoziţie întreagă (pronume demonstrativ de generalizare) : Du mußt pünktlicher und gewissenhafter sein. dieses şi jener. f. plural diese (acesta. diese jene dieser jener diesen jenen diese jene . jene. aceasta) se referă la fiinţa sau obiectul apropiat sau cunoscut. jene. pentru a evita anumite confuzii (vezi F 76). Atît dieser. Das poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei: Das ärgert mich. Genitivele dessen şi deren înlocuiesc uneori pronumele posesiv de persoana a III-a. m. cît şi jener se declină cu desinenţele articolului hotărît: F 43 Singular N. aceea) se referă la fiinţa sau obiectul depărtat sau necunoscut. dieses jenes dieses jenes diesem jenem dieses jenes Plural m. jenes. n.

stă înaintea substantivului sau pronumelui deter­ minat : Selbst ich war müde. aceeaşi) F 49 este compus din articolul hotărît der. plural dieselben (acelaşi. diejenige. Trebuie evitată confuzia între selbstpronume şi selbst adverb (=chiar). . dasjenige Pronumele derselbe. Dies (es) şi jenes folosite substantival cu verbul sein se pot referi la un substantiv de orice gen. în cuvintele compuse se foloseşte numai selbst. dies konnte er aber nicht versprechen. ca adverb. nu şi selber: S«?S>s<bedienung. F 45 selbst. stă în urma substantivului sau a pronumelui de­ terminat : Ich selbst sagte es ihm. de aceea se mai numeşte şi pronume de identitate. Ich b a t ihn zu k o m m e n . selber corespund pronumelui de F 46 întărire (însumi. atît la singular cît şi la plural: Dies (es) sind meine Bücher. dasselbe. sînt invariabile. die. Wir studieren dasselbe Fach. seZ&siverständlich F 48 • derselbe. Derselbe Lehrer unterrichtet uns auch heute noch. dieselbe.) F 47 Selbst. Selbst. Această formă se foloseşte mai ales substantival. ( = lju însumi i-ani spus-o. selbe. ( = Chiar şi eu eram obosit. selber / _ ~ ^ „ Pronumele demonstrative selbst.PRONUMELE 211 Observaţii 1. El arată identitatea unui obiect cu sine însuşi.) din limba română. dar. în locul pronumelui demonstrativ neutru dieses se poate între. însămi du selbst (selber) = t u însuţi. 2.F 44 buinţa (la nominativ şi acuzativ singular) forma prescurtată invariabilă dies: Sie sprachen noch dies(es) und jenes. selbstredend. însuţi etc.* dasselbe şi derjenige. jenes euere. das şi pronumele demonstrativ selber. ca pronume. dieselbe. însăţi Observaţii 1. ich selbst (selber) = eu însumi. spre deosebire de acesta.) 2.

die ihm leichter vorkamen. Are sens determinativ selectiv. die / demjenigen. diejenige. sie. das la ace­ laşi caz. se întrebuinţează pronumele relative wer. Analog: diejenige. F 51 F 53 î n locul pronumelui demonstrativ derjenige. înseamnă că cele două persoane au un singur stilou. dasjenige. die. die / dasjenige. dieselbe. die \ / _ F 54 Pronumele demonstrative derselbe. aceea care). d e n e n / denjenigen. die —p = wen diejenigen. Dacă se spune: „Mein Bruder und ich haben denselben Füllhalter". dasjenige au declinare asemănătoare. Prima parte a acestor pro­ nume (der. Astăzi se întrebuin­ ţează. dar de aceeaşi marcă. wem. das diejenigen. (Wir haben Ihr Angebot erhalten. adică cele două persoane au fiecare cîte un stiloul. dasjenige. diejenige. der ~ = wem denjenigen. fällt selbst hinein. greşeală care se face uneori în limbajul comercial.212 MORFOLOGIA Observaţie F 50 Este greşită înlocuirea pronumelui personal er. dasselbe. ci numai de o asemănare. ca un adjectiv precedat de articolul hotărît: . die­ jenige. wen pentru per­ soane şi was pentru obiecte. dem v derjenigen. es prin derselbe. das) se declină ca articolul hotărît. Pronumele derjenige." dieselbe. este compus din articolul hotărît der şi pronumele demonstraF 52 tiv jener -f sufixul -ig. partea a doua. können dasselbe (corect este es) aber nicht annehmen. în special. aflat la începutul propoziţiei şi urmat de pronumele relativ der. Corect este: „Mein Bruder und ich haben den gleichen Füllhalter" sau: „Mein Bruder und ich haben Füllhalter derselben Marke". plural diejenigen (acela. în stilul oficial cancelaristic cînd urmează o propoziţie atributivă relativă şi cînd pronumele demonstrativ der ax putea fi con­ fundat cu articolul der: Er machte nur diejenigen Übungen. Wer (= derjenige.) Tot greşită este întrebuinţarea lui derselbe cînd nu este vorba de o iden­ titate. der) andern eine Grube gräbt. dasselbe şi derjenige. die \ ' ° ' N = wer diejenigen. den \ diejenige. die.

Neprecedat de articol se declină ca un adjectiv neprecedat de arti. sau de articolul nehotărît negat: kein solcher. n. f. solches. 3. D. într-o formă prescurtată nedeclinabilă. f.F 56 col sau de pronume {vezi E 15): Singular] m. 2. pl. G. eine. dieselben derselben denselben dieselben diejenigen derjenigen denjenigen diejenigen f. plural solche (un. keine solche. adesea identitatea. N. N. pl. calitatea. A. solcher solchen (solches) sochem solchen / • Plural n. ein). A. ein solches. F 55 o astfel de. atare) indică. dasselbe desselben demselben dasselbe dasjenige desjenigen demjenigen dasjenige m. kein solches. El apare: 1. dieselbe derselben derselben dieselbe diejenige derjenigen derjenigen diejenige solcher. neprecedat de articol: solcher. urmat de articolul nehotărît: solch (ein. G. n solche solcher solchen solche solche solcher solcher solche . derselbe desselben demselben denselben derjenige desjenigen demjenigen denjenigen Plural n. D. precedat de articolul nehotărît: ein solcher. solche. N. G. eine solche. keine solchen. în general. solches.PRONUMELE 213 Singular m. solches Pronumele demonstrativ solcher. D. solches solchen (solches) solchem solches m. A. solche. solche. solche.

214 MORFOLOGIA Observaţie F 57 Genitivul masculin şi neutru solches se foloseşte azi mai rar. f. cel mult înaintea genitivului unui substantiv cu desinenţa -en sau -n : Solch« Kranke« Arzt zu sein ist nicht leicht. Bin solcher interessiert mich. A. solche. el se declină la plural ca un adjectiv precedat de articolul hotărît. î n acest caz se declină numai articolul. nehotărît negat sau un pronume posesiv: Singular m. b) înaintea unui adjectiv atributiv: Solch schönes Wetter h a t t e n wir selten. F 60 Forma prescurtată solch se întrebuinţează : a) înaintea articolului nehotărît : Solch eine Überraschung lasse ich mir gern gefallen. Observaţie Pronumele solcher. Numai rareori este folosit şi substantival: Der Kall ist schwer. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen solcher solchen solchen solchen / • Plural n. Dacă pronumele solcher este precedat de articolul nehotărît negat. n. Se declină numai adjectivul. m. G. keine keiner keinen keine solchen solchen solchen solchen (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine solche solchen solchen solche (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein solches solchen solchen solches Observaţie F 59 Dacă pronumele solcher este precedat la singular de articolul nehotărît. la plural se declină ca atunci cînd este neprecedat de articol (vezi şi schema precedentă). D. Solch ein Buch liest man gern. F 58 Precedat de articolul nehotârît sau nehotărît negat se declină ca adjec­ tivele precedate de articolul nehotărît. solches se întrebuinţează astăzi în special F 61 adjectival. . N.

PRONUMELE 215 PRONUMELE POSESIV (Das Possessivpronomen — Das besitzanzeigende Fürwort) Pronumele posesiv înlocuieşte atît numele posesorului cît şi pe cel al F 62 obiectului posedat. pers. meiner Gen. sie ihrer 1 \ ihr I. număr şi caz cu obiectul posedat: ein \ . > Bleistift mein / eines \ meines )Bleistifts / eine \ Feder meine / einer \ meiner } Feder / . sie Sie er seiner 1 sein pron. unsere Hauptstadt Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. pers. du deiner 4dein III. pos. Se întrebuinţează în majoritatea cazurilor adjectival: mein Füllhalter. es seiner ! 4sein wir IL ihr III. I. ir mein unser euer ihrer Ihrer 1 1 1 1 i i unser euer ihr Ihr Observaţie Pronumele posesiv de politeţe se scrie cu iniţială mare. euer Buch Observaţie Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvîntului: unser Vaterland. ihre Tinte. Nom. pron. F 63 Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv: pron. Nom. ich II. F 64 DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV F 65 Pronumele posesiv se acordă în gen. meine Heimat.

I .a pers. %. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului nehotărît: N. a I i . -& . 4 « <% DECLINAREA PRONUMELUI POSESnr Singular Plural n. I wir pers. ein \ Bruder sein / eines \ seines / 'Bruders F 67 La plural. a I l l . meine meiner meinen meine deine deiner deinen deine mm ZrjlMi «"• <^*«« i • f. die \x>~.216 MORFOLOGIA F 66 J^a singular. a I i .a sie Pronume de politeţe: Sie F 69 m. IS.N.> mein —*• dein — • sein > .> ihr — sein > —»• unser -*• euer —*• ihr — Ihr > pi.a ich du f er sie es Pronume posesiv . mein meines meinem mein dein deines deinem dein wi.a ihr pers. a I l I .f.BleistiJ. pers.n. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului hotărît: N. F 68 Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor Posesor sgpers.te V/^Federn /OHcfte meine*^ N. «x ^ i ~ » mein meines meinem meinen dein deines deinem deinen meine meiner meiner meine deine deiner deiner deine ^ •4 Vi. pers.

sein seines seinem sein ihr ihres ihrem ihr sein seines' ' seinem sein unser uns (e) res uns (e) rem unser euer eu(e)res eu(e)rem euer ihr ihres ihrem ihr Ihr Ihres Ihrem Ihr m. seiner . seine seiner seinen seine ihre ihrer ihren ihre y. sein seines seinem seinen ihr ihres ihrem ihren sein seines seinem seinen unser uns (e) res uns (e) rem uns (e) ren euer eu(e)res eu(e)rem eu(e)ren ihr ihres ihrem ihren Ihr Ihres Ihrem Ihren Observaţie Vocala e din paranteză poate fi omisă. seine ^ seiner 2 .=> seine <% ihre ihrer ihrer ihre seine seiner seiner seine uns(e)re uns(e)rer uns(e)rer uns(e)re eu(e)re eu(e)rer eu(e)rer eu(e)re ihre ihrer ihrer ihre Ihre Ihrer Ihrer Ihre seine seiner seinen seine uns(e)re uns(e)rer uns (e) ren uns (e) re eu(e)re eu(e)rer eu(e)ren eu(e)re ihre ihrer ihren ihre Ihre Ihrer Ihren Ihre . Plutal n.n.PRONUMELE 217 Singular <m.f.

Alteori. pronumele posesiv atributiv se pune înaintea substantivului. es ist meiner. Uneori. denumeşte o persoană apropiată. spre deosebire de cea română. atributiv: Mein Lehrer lebt jetzt in Braşor. î n acest caz este invariabil: Der Bleistift ist mein. F 71 Observaţie î n limba germană. rude. în cazurilor. F 75 4. seine etc.218 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA jr 70 PRONUMELUI POSESIV majoritatea 1. pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. treburi. das) meine. es ist der meint. ( = Am făcut ceea ce îmi incumbă (este de datoria mea). ( = Multe salutări de la ai mei. lucruri personale. deine. F 73 3. în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă: die Uns(e)r(ig)en. F 74 c) în locul formelor : der (die. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează. care rămîne nearticulat: unsere Schule = şcoala noastră mein Buch = cartea mea F 72 2.) . es ist die meinige. b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv pre­ cedat de articol: I s t das Ihr Füller ? J a .) l/â. Pronumele posesiv poate fi substantivizat. ein Uns(e)r(ig)er întrebuinţat la singular. se pot între­ buinţa şi formele derivate cu sufixul -ig: Ist das deine Uhr ? Ja. persoane apropiate: Viele Grüße von den Meinfigjen. ocupaţii: Ich habe das Meinige getan. plural denumeşte de obicei. în cazul acesta se declină ca articolul hotărît: I s t das Ihr Füller ? J a . pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie: a) neprecedat de articol.

PRONUMELE 219 5. F 79 Welcher? şi was für ein? se întrebuinţează atît substantival cît şi ad­ jectival : Welcher Welches Was für E r liest Schüler kommt ? ist . Pronumele interogative sînt: wer ? was ? Wer spricht ? Was sagt er ? F 77 F 78 welcher ? welche ? welches ? Welcher Schüler fehlt heute? was für ein? was für eine? was für ein? Was für ein Film ist das ? Wer? was? se întrebuinţează numai substantival. —Maria merse cu Hilda şi fratele ci în oraş. Pronumele posesiv de persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul F 76 pronumelui demonstrativ der. pronumele ihren a fost înlocuit prin deren pentru că referirea nu era destul de clară. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder. — Was für eines ? . die. Con­ fuziile acestea apar în special. Was lesen Sie ? Ich lese ein Buch. PRONUMELE INTEROGATIV (Das Interrogativpronomen — Das fragende Fürwort) Pronumele interogativ poate ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare. pentru a înlătura o confuzie posibilă : Maria ging mit Hilde und deren Bruder ins Kino. s-ar fi putut înţelege că este vorba atît de fratele Măriei cît şi de al Hildei. cînd genul subiectului este identic cu genul complementului. —Maria merse cu Hilda şi fratele acesteia la cinema.der beste Schüler ? ein Buch liest du ? ein Buch. das. Wer kommt ? Ein Schüler kommt. Maria ging mit Hilde und ihrem Bruder in die Stadt. Observaţie î n prima propoziţie.

predicatul stă tot­ deauna la singular: Wer fehlt heute ? Der Schüler Andrei fehlt heute. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal {vezi J 52. G. cu înţelesul de ce ? sau în ce scop ? F 83 Was wartest du noch? = Warum (wozu) wartest du noch? welcher? welche? welches? F 85 Pronumele interogativ welcher. Die Schüler Andrei und Hans fehlen heute. F 81 Pronumele interogativ was? se referă la lucruri sau la o stare. profesie etc. wer? wessen ? wem? wen? was? wessen ? was? Plural lipseşte Iftj Observaţii 1. are sens selectiv. welche. de obicei. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. el se poate referi la naţionalitate. A. Welcher Schüler fehlt heute? Heute fehlt der beste Schüler. Was ist er. Welche Schülerin fehlt heute? Heute fehlt die beste Schülerin.220 MORFOLOGIA wer ? was ? F 80 Pronumele interogativ wer ? se referă la persoane indiferent de gen. Was hast du heute gemacht ? Ich habe ein wenig gelesen. I^a propoziţia interogativă introdusă prin acest pronume se răspunde. Was ist das ? Das ist ein Buch. în limba uzuală. was se foloseşte adesea adverbial. F 82 Pronumele wer. Welches Kind weint? Das Meine Kind weint. J 54). adică se referă la o anumită fiinţă sau un anumit obiect. pl. p 84 2. welches. . welche. î n propoziţia cu wer ca subiect. D. cu un adjectiv precedat de articolul hotărît. was se declină în felul următor: Singular N. la singular şi la plural. Was ist er von Beruf ? E r ist Arzt. Italiener oder Spanier ? E r ist Italiener. Die Schülerin Anna fehlt heute.

Pronumele welch (fără desinenţă) poate fi întrebuinţat şi în *" 89 exclamări: Welch eine Überraschung! was für ein ? was für eine ? was für ein ? Pronumele interogativ was für ein ? was für eine ? was für ein ? pl. A. n. la însuşirile caracteristice ale unei fiinţe sau ale unui obiect. Pronumele welches + verbul auxiliar sein se referă la substantive F 87 de orice gen.—. f.die besten Schülerinnen ? \ die besten Bücher? 2. Was für eine Schülerin ist Helga ? — Sie ist eine gute Schülerin. se întrebuinţează adesea genitivul welchen (in loc de welches) : Die Kinder welchen F r e u n d e ? (însă: Die Kinder welches Genossen?) -F 88 3. welcher ? welches ? welchem ? welchen ? f. D. G. La pronumele was für einse declină numai ein (ca articolul nehotărît). F 90 was für ? se referă la calitatea. welche ? welcher ? welcher ? welche n. înaintea unui substantiv al cărui genitiv singular are desinenţa -es. welches ? welches ? welchem ? welches ? Observaţii 1. F 91 La plural se întrebuinţează numai forma was für ?.PRONUMELE 221 Declinarea pronumelui interogativ welcher? regulile declinării articolului hotărît : Singular ? welches ? urmează Plural m. welche ? welcher ? welchen ? welche ? F 86 m. N. I^a întrebarea introdusă prin acest pronume se răs­ punde de obicei cu un adjectiv precedat de articolul nehotărît: Was für ein Schüler ist Peter ? — Br ist ein guter Schüler. la singular şi plural: Welches ist der beste Schüler? die beste Schülerin ? das beste Buch ? y die besten Schüler? Welches sind . deoarece ein nu poate fi întrebuinţat decît la singular: .

t Î . ist Student.222 MORFOLOGIA Singular m. în cazul acesta ein. A. eine.-^ . jQ„_^waş fur? Observaţii 1. articolul nehotărît ein se suprimă.. în faţa numelor de materie.'*• • • Was für eine ? Was für eines ? F 92 F 93 F 94 2. de un substantiv (sau pronume) din propoziţia regentă: Der Freund. der mich besucht hat. für für ein? eines? einem? einen ? was was was was für für für für /• eine? einer? einer? eine? n. pe care o introduce. was was was was für für für für ein? eines? einem? ein? Plural m. N. n. f. G.* V*. G. ein urmează regulile declinării arti­ colului hotărît: Was für einer ? v. în limbajul uzual.. Uneori pronumele interogativ was für ein! se întrebuinţează şi substantival.. D. Pronumele interogativ was für ein! poate fi întrebuinţat şi în excla­ mări : Was für eine Überraschung ! PRONUMELE RELATIV (Das Relativpronomen — Das relative Fürwort) F 96 Pronumele relativ leagă propoziţia subordonată. was was was was für für. uneori für nu urmează imediat după was: Was machst du für einen Vorschlag ? 3. de regulă: Was für Holz brauchen Sie ? F 95 4.

n. este cel mai vechi şi cel mai frecvent pronume F 99* relativ. und wenn er auch die Wahrheit spricht. erntete reichen Beifall. das F 98 Der. A. welche. welche die "Verfasserin des Romans „Das Siebte Kreuz" ist. ist richtig. lebt in der DDR. f.PRONUMELE 223 Pronumele relative sînt: der. das dessen dem das die deren der die Plural m. F 97 welcher. der. die. cu singura deosebire că la genitiv feminin singular şi la genitiv plural are numai forma deren: Singular m. D. N. der aus seinem Werk vorlas. die. î n acelaşi timp. welches Anna Seghers. das Der Dichter. wer Wer einmal lügt. das şi se declină ca acesta. das. El provine din pronumele demonstrativ der. plural die. G. A. G. die. was Was du sagst. der dessen dem den ' / • n. die. dem glaubt man nicht. N. îndeplineşte şi funcţia unei părţi de propoziţie. D. Pronumele relativ are rol de conjuncţie. die deren denen die .

D. Pronumele interogativ welcher a fost întrebuinţat abia în secolul al XV-lea. welches dessen welchem welches F 100 wer. Welcher se declină ca pronumele interogativ. azi se preferă. f. F 103 Pronumele wer se poate referi numai la fiinţe. Din limbajul birocratic a trecut în limba F 101 literară . der glaubt es nicht. N. cu funcţia de pronume relativ. die. welches Pronumele relativ welcher. el nu exprimă nici gen. . nici număr: Wer das gesagt hat. Se declină ca pronumele inte­ rogative corespunzătoare {vezi F 82). G. was F 102 Pronumele relative wer şi was sînt pronume substantivale de generali­ zare. welche. pronumele relativ der. G. welcher dessen welchem welchen /• welche deren welcher welche Plural m. n. în general. Singular m. welche. A. welches. welche. A. dar se întrebuinţează mai rar. are acelaşi sens ca der. pl. fiind o formă greoaie. h a t recht. Pronumelui wer ü poate corespunde un pronume demonstrativ din propoziţia regentă: Wer das nicht mit eigenen Augen gesehen hat. das. N. welche deren welchen welche n. Se întrebuinţează numai la singular.224 MORFOLOGIA welcher. D. cu excepţia genitivului singular şi plural.

die ' mit mir sprach. manches. de ex. mit mir sprachen. 62). (complement prepoziţional) 15 — GrsoMttica praetieä a ÜMM g i m n e wohnt i a der Nähe. 5. was Sie sagen. printr-un adverb pronominal relativ (vezi J.PRONUMELE 225 Pronumele was se poate referi: 1. zu t u n hatten. fahren morgen in Urlaub. (complement indirect) Der Freund. în limba literară. der mich besuchte. was mich sehr freut. la care se referă: Der Kollege. das Die Kollegen. D a s war das Beste. « « / dm ich vergebeas wartete. la un adjectiv neutru la superlativ. vieles: Alles. F 104 2. ACORDUL PRONUMELUI RELATIV Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau F 105 pronumele) din propoziţia regentă. la pronumele demonstrativ neutru (substantival) das: Sie sprachen über das. dem ich das Wörterbuch gegeben habe. fährt morgen in Urlaub. direct sau prepoziţional) : Der Freund. der Die Kollegin. nichts. ist richtig. was sie noch. Cazul pronumelui relativ este determinat de funcţia sa sintactică F 106 în propoziţia relativă (subiect. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. (atribut genitival) Der Freund. dessen Kinder mich besuchten. : alles. den ich gestern anrief. was du t u n konntest. (subiect) Der Freund. la un pronume nehotärit. complement indirect. etwas. la toată propoziţia regentă: Er antwortet immer rasch und richtig. se înlocuieşte de obicei. substantivizat: 4. 3. die Das Mädchen. . die ] Die Kolleginnen. die ) Die Mädchen. atribut genitival. (complement direct) Der Freund.

sämtlich . keine. jegliche. beide . das u r m a t de forme identice ale articolului hotărît der. manches . Die Frau. ein bißchen . mehrere . ein paar . mehrere. F 108 Uneori anumite adverbe interogative îndeplinesc funcţia relative {vezi J 67—69): Das Haus. jeder. wenig. die. fără să s specifice* Ele urmează regulile declinării articolului hotărît. eines a « se întrebuinţează la p l u r a l : . einige. keine. wenige. eines. jedes. limita dintre pronumele şi numeralele nehotărîte neputînd fi stabilită cu precizie. de pronume PRONUMELE NEHOTĂRÎT (Das Indefinitpronomen — Das unbestimmte Fürwort) Pronumele nehotărît înlocuieşte u n substantiv. lebt in der DDRwelches das Buch bekam. eine. man. beide. jemand. ist sehr schön. manche. keiner. (def) (dt^) welche die Verfasserin berühmter Romane ist. keiner. altele substantival sau adjectival. Das Kind. Unele pronume nehotărîte se întrebuinţează numai substantival. jegliches . F 109 PRONUME NEHOTĂRÎTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL NUMAI einer. wohin (= in die) er kam. eines. jedwedes. viele. freute sich sehr. J7 u i Substantival sau adjectival se întrebuinţează p r o n u m e l e : all. jedermann. war nicht zu Hause. F 110 Numai substantival sînt folosite pronumele : einer. mancher.. eine. war sehr spärlich besiedelt. wo (— in dem) er wohnt. fără a da însă o indi­ caţie precisă asupra acestuia. jedweder. î n această gramatică se consideră pronume nehotărîte şi numeralele nehotărîte: alle.226 MORFOLOGIA F 107 Pronumele relativ der. etwas. einer. die. keines F 112 Aceste pronume se referă la o persoană oarecare. ander. eine. welches : Anna Seghers. niemand. etliche. jedwede. jeglicher. einige — etliche. jede. viel. nichts . Die Gegend. keines. das poate fi înlocuit prin pronumele relativ welcher> welche. welcher der Briefträger einen Brief geben sollte.

eine. (k) einer (k) eines (k) einem (k) einen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine n. Acesta este unul dintre cei mai buni elevi. (k) eines (k) eines (k) einem (k) eines Plural m. G. Hast du Kirschen gekauft ? — Ich habe keine gekauft. N. " Keiner sieht gern Ungerechtigkeiten. Pronumele (k) einer. denn ich benötige keine. eines der besten Kinder. -eine der besten Schülerinnen.PRONUMELE 227 Singular m. Die Genossinen warteten eine S t u n d e . einen einen einen einen . eines poate fi precedat de articolul hotărît) F 114 în acest caz el se declină ca şi adjectivul atributiv precedat de articolul hotărît şi poate fi folosit la p l u r a l : Singular m. Am­ bele construcţii au acelaşi înţeles: Das ist einer der besten Schüler. D. f. der des dem den eine einen einen einen die der der die /• eine eimen einen eine das des dem das n eine einen einen eine Plural m. f. Keinem kann man so etwas zumuten. (k)eine. Es war schon spät. N. einer von den besten Schülern. dintre cei mai buni copii. schließlich sagte eine: „Wir müssen einen su­ chen. Aceasta este una dintre cele mai bune eleve. Acesta este u n u l . da rief einer au. G. A. keine keiner keinen keine n. A. Das ist — —eine von den besten Schülerinen eines von den besten Kindern. (k) eines stă de multe ori înaintea ünui genitiv partitiv (un substantiv la genitiv plural exprimînd o parte dintr-un tot) sau înaintea unui substantiv la dativ precedat de prepoziţia von. die der den die n. F 113 Pronumele einer. D. der den Schlüssel h a t .

se referă numai la persoane şi are aceeaşi formă pentru toate genurile . acest pronume poate fi întrebuinţat şi adjectival. niemand niemand (e)s niemand (em) niemand(en) Plural m. nu au plural. nu există . j emand jemand (e)s j emand (em) jemand(en) f. f. Singular m.a genitiv singular primesc desinenţa -(es) . n u are plural. Se întrebuinţează numai în stilul beletristic. F 115 Prin compunerea lui einer cu irgend se întăreşte nuanţa de nespecificat.228 MORFOLOGIA Precedat de articolul hotărît. A. N. davon wollten die anderen nichts wissen. G. Man darf das nicht jedermann sagen. n. das) andere: Der eine sagte dies. nedefinit. f. F 117 im există E s ist nicht jedermanns Sache. D. derartiges zu vollbringen. "Was den einen Genossen gefiel. niemand F 118 Ambele pronume se referă la persoane necunoscute şi au aceeaşi formă p e n t r u toate genurile. N. I. n. f. D. n. jedermann jedermanns jedermann jedermann Plural m. jemand. el apare foarte frecvent în corelaţie cu pronumele der (die. necunoscut: Wer h a t es ihm gesagt ? — Irgendeiner. la dativ şi acuzativ singular pot fi folosite cu sau fără desinenţă: Singular m. der andere das. provenit din jeder + Mann. A. n. jedermann F 116 Acest pronume. G. I^a genitiv singular primeşte desinenţa -s. denn nicht jedermann kann es richtig deuten.

are funcţia de pronume neliotărît de persoana a IlI-a singular şi se poate referi la una sau mai multe persoane. ist auch nicht zu helfen. der das weiß. niemandes Feind. = Aici trebuie să aştepţi mult. F 120 man Acest pronume.PRONUMELE 229 H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. Bei diesem L ä r m kann man einen nur schwer verstehen. Einem. nespecificat: Irgend jemand k a m zu ihm. = Acest magazin se deschide la ora 8. denn ich habe keine Zeit. Man soll immer seine Pflicht t u n . se accentuează nuanţa de necunoscut. niemandes Freund. Bl se redă : F 125 a) prin pasivul reflexiv : Dieses Warenhaus öffnet man um 8 TJhr. b) prin persoana a Ii-a singular: Hier muß man lange warten. El are un singur caz: nominativul singular. I^a cazurile genitiv. Fragen Sie doch jemand(en). F . Acest subiect cere totdeauna un predicat la persoana a IlI-a singular : Man klopft an die Tür. der sich als wahrer Freund erwiesen hat. Pronumelui man îi corespund pronumele reflexiv sich şi cel posesiv sein: Man m u ß sich diese Regel g u t merken.119 Adesea pronumele jemand şi niemand sînt urmate de anders. indiferent de gen. Dacă irgend precedă pe jemand. F 124 Pronumele man nu are corespondent în limba română. provenit din nominativul singular al substantivului F 121 Mann. F r ist ein ungeselliger Mensch. um ihn etwas zu fragen.F 123 cuit prin cazurile corespunzătoare ale pronumelui einer: Man soll eines gedenken. niemand hat nach dir gefragt. — Ich kann jetzt mit niemand(em) sprechen. . f y ein M a n n \ I man ^— eine Frau I ^ \ ein Kind ' j j man / \ Männer y. dem nicht zu raten ist. deci poate fi folosit numai F 122 cu funcţia sintactică de subiect. "1 J Man soll während der Sitzung nicht rauchen. pronumele man este înlo. dativ şi acuzativ singular. b) Ich will mit niemand anders sprechen als mit ihm {vezi şi F 141) F . a) Jemand anders muß das erledigen.

= Lumea povesteşte. = El a citit toată lucrarea (lucrarea întreagă). „ . aller alles (allen) allem allen /• alle aller aller alle n. = Bl a citit toate lucrările. mai ales înaintea unui subsantiv abstract. = Te-a căutat cineva la telefon. / w a r e n anwesend. e) prin pronumele cineva: Man h a t dich angerufen. v „ ' . PRONUME all F 12G NEHOTĂRÎTE SAU FOLOSITE ADJECTIVAL SUBSTANTIVAL Acest pronume se foloseşte mai mult la plural] în acest caz el exprimă totdeauna o totalitate de fiinţe sau lucruri. . wenn er zu spät kommt. G. F 127 I^a singular. alle aller allen alle . E r h a t die ganze Arbeit gelesen.230 MORFOLOGIA c) prin persoana I plural: Man muß auf die Aussprache achten. F 128 Pronumele all se declină cu desinenţele articolului hotărît: genitivul singular masculin şi neutru. dacă substantivul primeşte desinenţa -es: Singular m. \ Genossinnen / \ Toate tovarăşele. . = Trebuie să fim atenţi la pronunţare. . poate să primească însă desinenţa -en. / Genossen \ / Toţi tovarăşii. E r arbeitete mit aller (= ganzer) Kraft. . . Alle \ „ . d) prin cuvîntul lumea : Man erzählt sich.n. El se deosebeşte deci de ganz care exprimă un întreg. numărul lor complet. . D.f. un tot: E r h a t alle Arbeiten gelesen. . N. alles alles (allem) allem alles Plural m. all poate fi folosit cu înţeles de ganz: Aller Fleiß ( = der ganze Eleiß) ist nutzlos. A.

alle Enttäuschung und alles Leid gingen an ihm spurlos vorüber. auf sie stolz zu sein. Forma neutră alles. toţi oamenii. der Lage Herr zu werden. alle Kraft aufbieten. Wir müssen allen Mut. all das Leid. Nach den J a h r e n der Ausbeutung und Unterdrückung kamen endlich andere Zeiten. primeşte desinenţele adjectivului atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13). Der eine (Genosse) arbeitet an der Drehbank. spre deosebire F 129 de limba română. Trotz all seines Zornes. ander apare adesea în corelaţie cu einer. I c h wünsche Ihnen alles Gute. all die Entbehrungen konnten seinen Mut nicht brechen. all seiner Erbitterung beherrschte er sich. Pronumele ander mai poate arăta faptul că două lucruri sau fiinţe F 134 sînt de calitate sau de natură diferită: Dieser Stoff gefällt Ihnen nicht ? Bitte. was möglich war. all poate să F 130 rămînă nedeclinat (în general la singular) sau poate fi declinat (mai ales la All die Not. E s bedurfte aller Kraft. precedat de alles. după all substantivul rămîne. Ander poate fi întrebuinţat: 1. Avînd acest înţe­ les.substantiv. F 132 ander Cu ajutorul acestui pronume se neagă identitatea unei anumite fiinţe F 133 sau a unui anumit lucru cu o altă fiinţă sau un alt lucru. toată lumea: Alles freute sich über den Sieg unserer Mannschaft. der anders (Genosse) an der Bohrmaschine. totul. Un adjectiv substantivizat. allen (alles) Mutes. hier haben wir auch anderen. F 135 • - . mit aller Entschlossenheit. sondern die Arbeit aller z u m Wohle aller. poate să aibă două înţelesuri : F 131 1. de cele mai multe ori near­ ticulat. Pronumele all nu este niciodată precedat de un articol. precedat de articolul hotărît: der (die-. Alle Genossen (— toţi tovarăşii) arbeiten motivele). fleißig. das) andere = celălalt . wir haben allen Grund ( = toate Urmat de articolul hotărît sau un pronume -\. E r kämpfte mit allem Mut. toate: Wir haben alles getan. 2.PRONUMELE 231 Aller Gram. Nicht der Kampf aller gegen alle ist der Inhalt des Lebens. Alle (all) seine Freunde standen ihm in allen (all) diesen unangenehmen und schwierigen Situationen hilfreich zur Seite. Sie haben an alles gedacht. folosită substantival.

Die anderen Waren liefern wir bis 1. (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein anderes anderen anderen anderes Plural m. keine keiner keinen keine anderen anderen. der des dem den andere anderen anderen anderen die der der die F 138 /• andere anderen anderen andere 1 das des dem das m andere anderen anderen andere die der den die Plural m. Juni. N. G. altă Traducerea pronumelui ander este în funcţie de articolul care îl precedă . N..n. = De o altă marfă nu poate fi vorba. Plural m. pînă la 1 iunie. anderes = alt. = Alte mărfuri nu p u t e m livra. andere anderer anderen andere andere anderer anderer andere anderes anderen (rar: anderes) anderem anderes . . G. anderenj F 140 Neprecedat de articol Singular m. (nici) o altă. neprecedat de articol: anderer. Andere Waren können wir bis 1. Eine andere Ware kommt nicht in Frage. f. F 136 3. D. A. precedat de articolul nehotărît sau nehotărit negat (k)ein anderer. = Celelalte mărfuri le livrăm pînă la 1 iunie. Precedat de articolul hotărît: Singular m. anderen. n. Juni leider nicht liefern. D. n. A. anderen anderen anderen anderen F 139 Precedat de articolul nehotărit: Singular m. (k)ein anderes — (nici) un altul.f. G. andere. f. . N. F 137 Declinarea pronumelui ander urmează cele 3 reguli ale declinării adjec­ tivului atributiv (vezi E 13-B 15). anderer anderen (rar: anderes) anderem anderen /• n. D. din păcate.232 MORFOLOGIA 2. (k)eine andere. A. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen anderer anderen anderen anderen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine andere anderen anderen andere n.

nimeni F 141 Observaţii 1. Adverbul anders. se foloseşte de F 143 cele mai multe ori la plural. declinîndu-se cu desinenţele articolului hotărît: Plural m. Kinder) saßen auf einer Bank. . se traduce prin altfel. = N-am văzut pe Am primit cartşa de la altcineva. beide beider beiden beide F 144 Substantivul precedat de beide rămîne totdeauna nearticulat: Beide Männer (Frauen.! 1. H i e r ist das Zimmer beider Jungen. (sau . = Ich habe niemand anders gesehen. Ich habe das Buch von jemand anderem bekommen Ich habe niemand anderen gesehen. Ich habe das Buch von jemand anders bekommen. dem andern. — Acolo vine altcineva. vocala e urmată de -n poate fi omisă: eines andern. D. beide este accentuat. Neprecedat de articolul hotărît. . A. n. = Acest cuvînt trebuie să fie tradus altfel. 2. devenit adverb (anders).PRONUMELE 233 Observaţie La declinarea lui ander. f. se foloseşte adesea în legătură cu jemand şi niemand: Dort k o m m t jemand anders. Ich habe mit beiden Jungen gesprochen. Dieses Wort muß anders übersetzt werden. jemandem §i anderen . beide F 142 Acest pronume se referă la două fiinţe sau lucruri care sînt presupuse ca fiind cunoscute. neprecedat de nici un pronume. Genitivul singular neutru anderes. El poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotărît. Pe teritoriul lingvistic sudgerman se mai folosesc după j . niemand formele declinate ale lui ander: Dort kommt jemand anderer.). m G. . die andern.

se foloseşte numai forma substantivală neutră beides. Nach der Sitzung sprach ich mit den beiden (Genossen. întrebuinţează numai la plural şi se declină ca un adjectiv atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13): Plural m. auf beides vorbereitet sein. n. Beides primeşte la dativ şi acuzativ singular. genitivul nu se întrebuinţează: Singular Neutru N.neaccentuat se. măsuri etc. die der den die beiden beiden beiden beiden Die beiden Freunde (Freundinnen.234 MORFOLOGIA F 145 I. einig — etlich ~F 147 Pluralul ambelor pronume indică un număr nedeterminat de fiinţe sau obiecte. A.a singular. N. nu tocmai mare. E s dauerte einige (etliche) Zeit. Auf der Straße traf ich den Vater der beiden. Einige (Etliche) Gäste waren noch nicht erschienen. şi una şi alta etc. bis wir fertig waren. Der Lehrer sah einige (etliche) Arbeiten durch. Wir müssen mit beidem rechnen. ca înţelesul: ambele lucruri (chestiuni). F 148 Singularul acestor pronume se întrebuinţează mai ales înaintea substan­ tivelor nume de materie pentru a indica un interval de timp. Sie hatten noch einiges (etliches) zu erledigen. Precedat de articolul hotărît (die beiden) pronumele este slab accen­ tuat sau . . F 146 2. G. D. D. Genossinnea). beides beidem beides Beides ist möglich: daß er kommt und daß er nicht kommt. A. f. Mädchen) verließen die Stadt. E r h a t t e noch einiges (etliches) Geld und trug es auf die Sparkasse. însă mai mare de doi sau trei. desinenţele articolului hotărît.

Mit einigem Glück bekommen wir doch schönes Wetter. dar spre. ein bißchen. G. Ein paar Schuhe = cîteva ghete. ein paar Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig şi etlich. einiger Anstrengung. El este invariabil : Wünschen Sie noch Zucker ? J a . deosebire de ele este invariabil: Ich habe nur noch ein paar ( = einige.PRONUMELE 235 Observaţie Pronumele etlich are o nuanţă arhaizantă şi se foloseşte tot mai rar. f. D. einiges etliches einigen etlichen einigem etlichem einiges etliches F 149" F 150 atributive Plural m. Die Antworten einiger waren ausgezeichnet. n. F 153 . fiind înlocuit prin einig. einige etliche einiger etlicher einigen etlichen einige etliche Es bedarf einigen Mutes. ein Paar Schuhe = o pereche de ghete F J52 ein bißchen Acest pronume se referă la noţiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mică dintr-un tot. das gesteckte Ziel zu erreichen. einiger etlicher einigen etlichen einigem etlichem einigen etlichen /• einige etliche einiger etlicher einiger etlicher einige etliche n. Ambele pronume se declină cu desinenţele adjectivelor (vezi E 15) : Singular m. A. etliche) Stunden daran zu arbeiten. Mit ein paar (=einigen. N. etlichen) Büchern und Heften kam sie aus der Stadt zurück F 151 Observaţie Nu trebuie confundat pronumele nehotărît ein paar ( = cîţiva. cîteva) cu substantivul ein Paar ( = o pereche).

jedes. (irgend) (irgend) (irgend) (irgend) etwas etwas etwas etwas Schönes Schönen Schönem Schönes F 157 jeder. jegliches Aceste pronume individualizează un tot şi indică fiecare unitate inparte. (cît de) mică. în stilul solemn. neutru la singular neprecedat de articol: Singular N. F 154 F 156 Dacă (irgend) etwas este urmat de un adjectiv. jeglicher. G. jede. jedweder şi jeglicher sînt sinonime. Jeder. jeder jedweder jeglicher jedes (jeden) jedwedes (jedweden jegliches (jeglichen) /• jede jedwede jegliche jeder jedweder jeglicher jedes jedwedes jegliches jedes (jeden) jedwedes (jedweden) jegliches (jeglichen) n. h a t t e aber keine Gelegenheit dazu. : . E r wollte mir (irgend) etwas sagen. genitivul singular masculin şi neutru poate să primească desinenţa -en. Mit etwas Fleiß und Eifer h ä t t e er die Arbeit rechtzeitig beenden können. . sau un lucru oarecare. de aceea ele nu au forme de plural. jeglicher se foloseşte numai în limbajul poetic. jedwede?.236 MORFOLOGIA etwas Acest pronume invariabil indică în mod foarte general o canti-l täte sau parte nedeterminată. D. F 158 Aceste pronume se declină ca articolul hotărît. jedweder. jegliehe. F 155 Iyipsa de determinare cantitativă poate fi subliniată prin irgend. G. jedweder este mai accentuat decît jeder şi se foloseşte într-un limbaj ales. acesta se substantivi­ zează şi se declină ca un adjectiv atributiv. dacă substantivul primeşte desinenţa -(e)s: Singular m. N. jedwede. A. se deosebesc însă prin valoa­ rea lor stilistică: jeder se întrebuinţează cel mai frecvent şi în orice stil .

traducerea este : oricine. (ein) jeder se poate referi la persoane de orice men. Folosit substantival. pronumele jeder nu are^genitiv şi se înlocuieşte cu eines (einer) jeden. N. A. Es ist jedem (=Männern. jedem jedwedem jeglichem jeden jedweden jeglichen /• jeder jedweder jeglicher jede jedwede jegliche ti. • Heute. D.) E s ist Aufgabe jedweden Mannes. Kindera| gestattet. . den Park zu betreten.PRONUMELE 237 Singular m. Wir wollen die Meinung eines jeden anhören und uns dann ein Urteil bilden. în acest caz el se declină ca un adjectiv atributiv precedat de^articolul nehotărît {vezi E 14) : F 160 Singular m. . E r sprach mit einem jeden. Pronumele jeder poate fi precedat de articolul nehotărît. ein eines einem einen jeder jeden jeden jeden eine einer einer eine /• jede jeden jeden jede ein eines einem ein n. dem Schwachen zu helfen. wie tüchtig sie ist. G. (însă n u m a i : Sorgfältigste Betreuung jedes Genosse» . Sorgfältigste Betreuung jedes (jeden) Besuchers ist gesichert. Frauen. darf keiner untätig oder gleichgültig bleiben. war zu jedem freundlich. da jeglicher von der historischen Bedeutung unserer Tage überzeugt ist. hatte für (einen) jeden ein gutes Wort. jedem jedwedem jeglichem jedes jedwedes jegliches F 159 i'A-M Folosit substantival. einen R a t . jedes jeden jeden jedes Jeder Genosse weiß. D. F 181 .

N. Manche Kinder mögen keine Süßigkeiten. E r wandte sich an (gar) (so) manchen. N. F 164 Pronumele manch poate fi folosit nedeclinat (deci invariabil). aber nur wenige konnten ihm raten oder helfen. so. G. un adjec­ tiv atributiv ( + un substantiv) sau un substantiv neutru (numai la nomi­ nativ sau acuzativ) : Mit manch einer Geschichte wußte er die Kinder zu ergötzen. (Gar) (so) manch gefährliches Abenteuer h a t t e er zu bestehen. D. n. t u t aber viel. A. A. mai ales în limbajul poetic. are şi plural: Singular m. dar spre deosebire de acesta. f. G D. f. manche mancher manchen manche Pronumele manch poate fi întărit prin gar. mehrere mehrerer mehreren mehrere . n. manches manches (manchen) manchem manches Plural m. dacă după el urmează articolul nehotărît. F 163 mancher manches (manchen) manchem manchen /• manche mancher mancher manche n. mehrere F 165 Acest pronume este sinonim cu pluralul einige şi cu ein paar. Die Schüler (so) (gar) mancher Lehrer wissen deren Arbeit erst spät zu schätzen. Mancher spricht wenig. El se întrebuinţează numai la plural şi se declină ca articolul hotărît: Plural m. Manch Schönes und Interessantes sah er auf seinen weiten Reisen.238 MORFOLOGIA maneh F 162 Se declină ca jeder.

E s gibt heute nichts Neues. sämtlieh Acest pronume este sinonim cu alle. G. um mit dem Lehrer zu sprechen. Wir wußten von nichts. D. nichts nichts nichts nichts Interressantes Interessanten Interessantem Interessantes Observaţie Cazul genitiv se întrebuinţează foarte rar. sämtliches sämtlichen sämtlichem sämtliches m. darum konnten wir nichts erledigen. F 160 nu se poate referi la persoane. E s bedarf sämtlicher Entschlußkraft. N. n. T>. Spre deosebire de etwas. A. avînd înţelesul lui ganz ( = întreg. acesta din urmă declinîndu-se ca un adjectiv neutru la singular. Sämtlich se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. Uneori se întrebuinţează (ca all) la singular. f. sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtlichem sämtlichen . G. nichts poate fi întrebuinţat adjectival numai F 167 înaintea unui adjectiv substantivizat. A. nichts Acest pronume invariabil este antonimul lui etwas şi.PRONUMELE 239 Mehrere (Jungen und Mädchen) wollten Ball spielen. Ich habe das schon von mehreren gehört. Die Eltern mehrerer Kinder kamen in die Schule. F 18$ Plural /• sämtliche sämtlicher sämtlicher sämtliche n. El se F 168 referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. este însă mai accentuat. tot) : Sämtlicher Vorrat wurde aufgebraucht. die Arbeit in Angriff zu nehmen. wird er zu -nichts Besserem kommen. Wenn er nicht fleißiger ist. neprecedat de articol: Singular isr. la fel ca acesta.

N. D. A. antonimul său wenig un număr relativ mic. glauben Sie. Ambele pronume se întrebu­ inţează la singular şi la plural. f. N. Seine sämtlichen Schüler waren pünktlich zur Stelle. întrebuinţate adjectival apar : a) declinate. G. dacă sînt precedate de articolul hotărît sau de un pronume: Womit befördern wir das viele Gepäck {die vielen Buchet) ? Mit seinen vielen Koffern besetzte er das ganze Abteil. . n. D. F 172 Pronumele viei şi wenig se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. A. însă niciodată nu poate fi urmat de acestea : Sämtliche Fragen konnten besprochen werden. das viele des vielen dem vielen das viele SS»"'~*'<îgR fviele vielen vielen viele viele vielen vielen viele m. G. wenig F 171 Pronumele viel indică un număr relativ mare de fiinţe sau lucruri.240 MORFOLOGIA F 170 Spre deosebire de all. Die Erörterung sämtlicher Fragen wurde verschoben. D. sämtlich poate fi precedat de articolul hotărit (mai rar) sau de un pronume posesiv (frecvent). "Viele Fragen stehen auf der Tagesordnung. N. G. A. F 173 der viele des vielen dem vielen den vielen mein vieler meines vielen meinem vielen meinen vielen vieler vielen (vieles) vielem vielen die der der die Plural n. viel. die der den die vielen meine meiner meiner meine viele vieler vieler viele mein vieles meines vielen meinem vielen mein vieles vieles vielen (vieles) vielem vieles meine vielen meiner meinen meine viele vieler vielen viele Pronumele viel şi wenig 1. daß sämtliche erledigt werden können ? Die sämtlichen Schüler dieser Klasse waren g u t vorbereitet. atît precedate cît şi neprecedate de arti­ colul hotârît sau de un pronume.

viel Interessantes gesehen. Viele Genossen meldeten sich zum Wort. nur wenige hatten nichts zu sagen. Sie kamen mit wenig Gepäck. acesta se substantivi. Nu trebuie confundat comparativul invariabil mehr {— mai mult) cu pronumele nehotărît mehrere. E r wünschte mehrere Kuchen. aber viel guter Laune. wenig) : Wo viel Licht ist. Ich würde viel(es) darum geben. viei şi wenig apar F 174 la singular mai ales nedeclinate (invariabile).PRONUMELE 241 b) neprecedate de articolul hotărît sau de un pronume. întrebuinţate substantival apar nedeclinate şi declinate: Ich habe Ihnen viel(es) zu erzählen. viel Schatten. sinonim cu ein paar ( = cîţiva. cîteva). I n dieser Stadt gibt es nur wenig Sehenswertes. = El dorea mai mult cozonac. Nomi­ nativul singular masculin se întrebuinţează de obicei fără desinenţă [viei. E s gleicht in viel(em) seinem Vater. la plural însă declinate. weil sie ihre Behauptungen mit vielen Beispielen belegten. 2. F 176 Dacă viel sau wenig sînt urmate de un adjectiv. E r h a t t e mit seinen Kindern immer viel Freude und nur wenig Ärger. Wir haben viel Interessantem beigewohnt. = E l dorea mai mulţi cozonaci. E r wünschte mehr Kuchen. 16 — Gramatica practică a limbii germane . F 175 Observaţie Forma nedeclinată se traduce adesea prin mult. Bei einer besseren Planung werden sie mit weniger Arbeitskräften mehr erreichen können als bisher. da ist auch.F 177 zează — deci se scrie cu iniţială majusculă — şi se declină ca un adjectiv neprecedat de articol sau pronume. Unsere Landwirtschaft verfügt heute über viel mehr Traktoren als noch vor wenigen Jahren. Comparativul este invafiabil şi nu poate fi precedat de articol sau pronume: I h r h a t t e t weniger Arbeit als wir. forma declinată prin multe. aber auch weniger Erfolge. Viel este totdeauna declinat în expresia: Vielen D a n k ! F 178 F 17D Viel şi wenig pot avea grade de comparaţie. Die Ausführungen vieler Genossen waren interessant. Mit mehr Fleiß h ä t t e er mehr erreicht. die Wahrheit zu erfahren.

gibt ./* ist noch sehr klein. . = Er gibt ein Buch. wer. F 181 Aproape numai în limbajul uzual se întrebuinţează nehotărîte. ceva. gehen in den Garten." ]/ i b) Das Kind spielt im Garten. ihm a) Der Lehrer fragte: „Peter und Otto J wohin geht ihr j e t z t ? " . Kommt heute wer zu uns ? = Vine azi cineva la noi ? Insă: Wer kommt heute zu uns ? = Cine vine azi la noi ? Hast du was in der Tasche ? = Ai ceva în buzunar ? însă: Was hast du in der Tasche ? = Ce ai în buzunar ? Was ich in der Tasche habe ? Was Schönes. wer. antworteten: . Wir haben nicht genug Brot zu Hause. was F 183 Wer se întrebuinţează aproape numai substantival. Trebuie evitată confuzia cu pro­ numele interogative wer şi was. . wir müssen noch welches kaufen. . = Ce am în buzunar ? Ceva frumos» EXERCIŢII Completaţi cu pronumele personale. nimm dir welche. . . ein Buch. welcher ca pronume F 182 Se foloseşte numai substantival.. was. . corespunzătoare substantivelor tipărite cursiv: î: Der Junge gibt dem Vater ein Buch. . pronumele welcher. f/ .242 MORFOLOGIA F 180 Pronumele wenig poate fi precedat de ein. Dort sind Zeitschriften. = ein bißchen) Mit ein wenig Eifer und Pleiß hätte er mehr erreicht. <. î n cazul acesta ein nu se declină : (ein wenig. . Ele au funcţia de sinonime ale pronumelor jemand şi etwas şi se traduc deci prin cineva. was atît substan­ tival cît şi adjectival.

Willst du . sie — singular. . Alle hörten dem Direktor aufmerksam zu. \ Der ältere Bruder hilft der Schwester gern. stellt .. . gab . die Schüler lieben .> helfen . ihr) e) Wem antwortet der Schüler ? (er.. sehr gern.• nicht.. * .>. la cazul dativ.jeden Tag. . .v? Die Lampe steht dort. Răspundeţi >' a) Wem b) Wem c) Wem d) Wem singular. ich) . . ^ <2> înlocuiţi cuvintele tipărite cursiv cu pronumele personal la cazul acuzativ: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Hier ist mein Federhalter.. du. Die Schüler zeigen der Lehrerin die Aufgabe für heute. Sie. Die Besucher übergaben den Arbeitern ein Geschenk. InlocWiţi substantivele tipărite cursiv cu pronumele personal la dativ: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Der Schüler Müller' bringt dem Deutschlehrer eine Kreide.. Der Vater gibt der Tochter ein Buch. j h v ' Der Professor erklärt den Studenten ein neues Problem. « Mein kleiner Bruder ist sehr fleißig. Wir besuchen . . wir) bringt Peter das Buch? (du. ij >. . ihr) . . 4. Die neue Lehrerin ist tüchtig und gerecht.EXERCIŢII 243 c) Der Vater arbeitet im Zimmer. . . . Wohin hängt ihr I..Der Lehrer diktiert den Schülern den Text..Otto und Peter helfen dem Großvater bei der Arbeit im Garten. wo seid ihr? Ich sehe . . . la întrebările următoare. g).. gibt Otto sein Heft ? (ich.'. . / ) Marie gab der Lehrerin das Buch. .» •. . hat eine schwere Arbeit für morgen. . Die Lehrer loben j IV' *' Kinder. .. " " Der Text ist unbekannt. > ? . d) Die Kinder lesen ein Buch ist sehr interessant.. folosind pronumele din paranteză. :• auf den Tisch stellen ? Kollege Weber ist krank. Die Studenten haben der Assistentin ein Buch gebracht. .Ldem Lehrer. . er. . Das Buch h a t der Assistentin gefallen. g h) Otti bringt den Stuhl ins Zimmer. Das ist ein schönes Bild. . . Wir übersetzen \ b ft zuerst ins Rumänische. an das F e n s t e r .. gab . 3 . sie — erklärt der Lehrer alles? (er. .Hörst du K\:1\ "nicht? Ä* . Ich spreche schon seit 10 Minuten. sie — plural) erzählt die Großmutter eine Geschichte? (wir. . das Buch/ p . er. . Brauchst du '. e) Ein Schüler brachte Kreide.

du. ( . .).). ( .). Completaţi cu pronumele din paranteză. . f. hörte ein schönes Lied. (D. es interessiert mich. .). . . ) oft.). daß ich . . . (D. . . ) sehr. . .. . Deine jüngere Schwester sagte .. .244 MORFOLOGIA 5..) bald. . ) h a t einen guten F r e u n d . . ) hörte ein schönes Lied . . er ähnelt . .) herzlich. (D. er ähnelt . (N. ) wird dieses Buch kaufen. .. f) Dein Bruder brachte (wir) dieses Buch (D.) zu schreiben. . hast einen Bruder. . . . . d) Der Lehrer war sehr zufrieden. (A. .) mein neuestes Buch bringen. er> besucht .) einen Monat lang krank warst. . . habe einen Bruder. .. . . .. e) Der Vater kauft (ich) und (sie. Dann werden . (A. (Respectaţi cazul indicat. . . . b) Ich . . ..Dein Freund Erich 6.) neue Schuhe (D. .) Lieber O t t o ! Ich habe .. oft. b) Ich . . c) E r kennt (du) und (er) nicht (A. .). a) Ich . ig) Ich habe (Sie) bei der Arbeit geholfen (D. ) habe einen guten F r e u n d . . daß . (D.) zusammen schöne Ausflüge machen..) in den Sommerferien besuchen. Ich wünsche .. (D. ( .) Deine Arbeit wieder aufgenommen? Ich werde . (D.Treceţi pronumele singular: tipărite cursiv la persoana a II-a şi a IH-a (masculin şi feminin) A.. es gefiel . ( . Antworte . es gefiel . B. ( . (D. .. .) ganz vergessen habe. es gefiel mir sehr. ) h a t einen Bruder. .). la cazul indicat: a) Ich sage es nur (du) und (er) (D. . sehr. . (D. hörtest ein schönes Lied.. ich denke sehr oft an . er besucht .'. . er ähnelt mir. ..) jetzt ? Hast . ( . . ( . . wir. . . es interessiert .. .). er besucht mich oft. . .. a) Ich . . nur habe ich leider keine Zeit gehabt. ( . wirst dieses Buch kaufen. Ich werde . hast einen guten F r e u n d .). . er) (A. ) 7. &)'Ihr ladet (ich) und (er) ein (A. Aber glaube . . . . er lobte (ich. Du wirst denken. . . . (A.. . Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare. werde dieses Buch kaufen. . sg.) gute Besserung und grüße . . .) lange nicht geschrieben..). es interessiert .. . (N. . (A.' (N. Wie geht es .

. Vino şi t u cu n o i ! (Eu) î ţ i arăt cartea. ein schönes Buch aus. Un vînzător le dă cărţi. . Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) f) g) h) E u locuiesc în Bucureşti. Ihr sucht . . o carte de acolo! 9. . E-ai văzut ? Ee-ai invitat şi pe ele ? Dumneavoastră mergeţi azi la cinema ? Aţi văzut-o şi dumneavoastră? "f Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător: a) Ich freue mich auf den Film. es) freut . .*ein schönes Buch Wir suchen. Pe ea n-am văzut-o. . . El este foarte mare. Er (sie. î m i dai cartea lui ? Dumneavoastră aveţi poeziile lui Eminescu ? Daţi-i şi dumnealui un volum! Daţi-ne (dumneavoastră). Er (sie. auf den Film. El îi dă lui cartea. . ein schönes Buch aus. vă rog. ein schönes Buch aus. Du freust .. (Eu) Vă dau (vouă) o carte. . Dă-mi şi mie o carte. dar t u îmi dai acum revista. . auf den Film. caiete şi creioane. Ich suche mir ein schönes Buch aus. Wir freuen . . . Sie freuen . . auf den Film. E a cumpără cărţi şi caiete. auf den Film.. Mergem în oraş. . î ţ i dau cartea. . . Pe mine (el) nu mă vede. Du suchst . aus.. Ihr freut . . dar nu ţi-o dau. Mîine merg cu tine la cinema. Sie suchen .EXERCIŢII 245 ' 8. auf den Film.-. . . L-am vizitat ieri. b).'. . dar pe tine te vede. es) sucht . ein schönes Buch aus. Traduceţi în limba germană: __/ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) (Eu) î ţ i arăt magazinul universal.

Du nimmst das Buch (dein. mein — G. . euer — D. diese Regel. euer. .) Freund aus der Stadt. . . diese Regel. Wir merken . . . Mnser — G. . an den Tisch und sieht meine Übungen durch. < e) Ich habe jetzt keine Zeit. c) I c h setze . dein—G. d) E r bereitet . dein. . jetzt mit einem neuen T h e m a ? Completaţi cu pronumele posesive din paranteză. . reflexiv corespunzător: 12. g) Alle Studenten bereiten . Otto kommt mit (unser. sg. (ihr) Karl liest nicht in seinem Buch. Anna ruft (dein. . unser. Ihr merkt . .) Freund das schöne Bukarest.) Bruders Peter. Ich bereite Wk. {sein) Otto. . . . b) Die Lehrerin setzt . diese Regel.) Bruder. (dein) I c h sitze nicht auf meinem Platz. h) Beschäftigen sie . dein. Wir zeichnen nicht mit eueren Bleistiften.) Mutter. Du merkst . . nicht. / ) Die Studenten dieser Gruppe beschäftigen Aji/mit der Grammatik der deutschen Sprache. . Er merkt . Ich sorge für die Sauberkeit (mein. ihr. . sondern auf deinem. (unser) Mein Freund brachte nicht meine Sachen. . ..auf eine Kontrollarbeit vor. Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător la dativ : f) a) b) c) d) *) Ich merke . (seine) (dein) . . . Die Wäscherin sorgt für die Sauberkeit (sein. la cazul indicat: a) b) c) d) e) /) g) I c h kaufe ein Geschenk für (mein. diese Regel.246 MORFOLOGIA 11. unser — A.fährt nicht in seinem Wagen.a u f jede Vorlesung gründlich vor. (mein) E r schneidet die Wurst nicht mit seinem Taschenmesser. lieber an das Fenster.) Wäsche. sein — A. Wir zeigen (unser.. . diese Regel. mein. E r kommt an die Tafel und korri­ giert meinen Fehler. . . Dort ist es hell. a) b) c) d) e) f) g) Ich schreibe nicht mit meinem Füllhalter. auf die Prüfung vor. Completaţi cu pronumele a) Der Lehrer setzt .. euer — D. diese Regel. Sie merken .. Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele din paranteză : Model: I c h sitze nicht auf meinem P l a t z . .) Zimmers. (unser) Ich kaufte das Geschenk nicht für meinen Bruder.

. dein Wörterbuch) e) Was darf er nicht vergessen ? (sein Buch. e) Sie hat uns heute zum Tee eingeladen.) Großeltern. (N. (D.EXERCIŢII 247 prin ^ŞgPCornpletaţi cu pronumele pronumele personal: posesiv corespunzător persoanei indicate în paranteză a) b) c) d) e) /) g) (ich) Tisch steht am Fenster. b) Wir verbringen im Sommer mit . . .) Arbeit in der Fabrik.(du) Schwester ist noch sehr jung. ..) Schwester aufs I^and zu . (A. (D. (D. sein Gummi. c) Warum schreibt ihr .) Treceţi apoi complementele la plural: cazul a) Wen rufst du so oft an ? (mein Bruder. . seine Fahrkarte. das sind (sie) Bücher. mein Bruder). (D. c) Von wem hast du dich vor der Abreise verabschiedet ? (mein Bruder. . f) Er erzählt uns viel von . . . Genosse Xehrer? Completaţi cu pronumele posesive potrivite. mein Neffe. 17. Sind das (Sie) Bücher. meine Freundin) b) Wen holst du jeden Abend ab? (mein Vetter. Traduceţi în Hmba germană: a) El îşi iubeşte patria sa. b) Gospodina se îngrijeşte de (sorgt für) familia sa. de copiii săi.e Nichte) d) Was suchst du hier ? (mein Bleistift. . . . . . sein Paß.) Kameraden nicht ? d) In den Ferien fahre ich mit . copiii săii. folosind cuvintele din paranteză. mein Kollege.) Î 8 . . munca sa. am Abend treffen wir uns in . (D. mein. (er) Heft ist immer sauber. . (D.) Eltern viel Zeit in .) kleinen Garten. de bărbatul său. (wir) Zimmer ist hell und groß.) Freund?" fragte mich der Lehrer.) gemütlichen Zimmer. meine Kollegin. Răspundeţi la următoarele întrebări. cu locuitorii săi. d) (Eu) îl văd zilnic pe prietenul meu. Die Studenten lernen hier. cu rîurile sale. c) Mie îmi place acest ţinut cu clima sa. (Respectaţi cerut de întrebare. (ihr) Bücher liegen auf der Bank.. Respectaţi cazul indicat: a) „Wartest du hier a u f .

Sie lie­ . i) Die beiden Clowns lachen . Unde locuieşte unchiul t ă u ? Unde locuieşte prietenul (prietena) dumneavoastră ? aneinander. . 20. . Cei doi prieteni se iubeau mult unul pe altul şi făceau totul u n u l altul. . Emil îl vizitează adesea pe unchiul său. Wir sind . . folosind: einander. . e) Wir wußten lange Zeit nichts . . . c) Die Züge kamen kurz . und der Sohn liebt den Vater. . . •acheinander. Traduceţi în limba germană. Completaţi cu pronumele reciproc corespunzător: die Volksrepublik •. und du zankst mit mir nicht. . beieinander. . . . h) Hans und Peter sind gute Freunde. . neben­ 19. f) Die Freunde teilten das Geld . c) Ich zanke mit dir nicht.248 MORFOLOGIA e) f) g) h) i) j) k) I) m) Vara (eu) fac adesea excursii cu familia mea. 21. . . . und du standest neben mir. d) Otto und ich haben alles . . . Sie kämpften . . ben a) Der Vater liebt den Sohn. vereinbart. aus. gehen. . .. voneinander: a) Die Sozialistische Republik Rumänien und Bulgarien grenzen . e) Cäsar kämpfte gegen Ariovist und Ariovist gegen Cäsar. j) I m Gänsemarsch gehen heißt . . . b) Ich bin auf dich böse. / ) î n diesem P a r k stehen die Bänke dicht . . g) Nach einem Streit gingen sie böse . . an. . E l îl vizitează adesea pe prietenul său. böse. miteinander. N-am mai auzit mult timp unul de altul. Wir standen . Sie zanken nie . Completaţi. (Tu) Eucrezi cu plăcere în biroul t ă u ? E i ascultă prelegerea profesorului lor. folosind pronumele reciproc: a) b) c) Dentru Noi nu ne certăm niciodată (unul cu altul). b) I n der Schule saßen wir . (Noi) î l iubim pe profesorul nostru. . . und du bist auf mich böse. (Eu) Merg acum la prietenul tău. .. Wir zanken nicht . d) Ich stand neben dir. .

Wohnungen sind immer sauber. . Die Fenster . Respectaţi cazul şi numănip A. Die Tür . Genossin ist unsere Lehrerin.. . . Zimmer immer offen! Der Lehrer hilft .. . . .. I m Sommer besichtigen wir . Kind den Ball. . a) (N. . d) (A. .) Zeig . Die Ausflügler bewundern . . indicat: cu pronumele demonstrative dieser şi jener. 22. b) (G. Ana şi Otti.. Kinder spielen oft im Park. Singular Genosse ist ein guter Arbeiter. Gib . Studentinnen singen ein Friedenslied. . Klasse stand offen.) e) (D. neuen Häuser.. . . Plural . Pe terenul de sport strigau toţi de-a valma. . . B.".)*Idn sehe . . Zimmers ist braun. După şedinţă. Gîştele merg una după alta. Die Arbeit . Wir sehen Otto h a t Buch vom Vater. .) . Wohnung zum erstenmal. Schüler gern.. oamenii se despărţiră unul de altul. . . Schülerinnen bunte Bilder. Schüler dein Buch. . Kind lernt immer gut. Schülerin deine Arbeit. Kindern den Ball. . . . ^ Wir sehen . neuen Wohnviertel. Arbeiter erfüllen immer den Plan.) a) (N. .) Die Arbeit . E i se vizitează adesea (unul pe altul). Studenten ist interessant. . Rîndunelele stau adesea una lîngă alta pe acoperiş.) 4) (A. Die Tür . Warum stehen die Türen . aşezaţi-vă acum una lîngă a l t a ! Una lîngă alta. .) b) (G. Die Lehrerin zeigt . Studenten immer in der ersten Bank. nts spatele celeilalte! Fraţii se ajutau cu plăcere (unul pe altul) la lucru. c) (D.EXERCIŢII 249 d) e) una în f) g) h) i) j) k) l) Cele trei avioane aterizară unul după altul. Wir geben . Parks. Seara stăm adesea unul lîngă altul şi conversăm pînă tîrziu. . . Zeig . . Kollegen ist gelungen.

c) . (G. Plural a) Wir werden . .) Dorf wurde ein neues Kul­ turheim gebaut. . f) Die Teppiche bleiben in . . (A. b) Hier sehen Sie das Dorfmuseum. g) „Wilhelm Teil" und „Die Jungfrau von Orleans".) Haus wohnt mein guter Freund Peter. b) Als ich eine Stunde später an . . e) In .) alten Möbelstücke in Ordnung bringen . / ) Braunkohle und Steinkohle sind zwei wichtige Rohstoffe. .) engen Straßen dort können keine Straßenbahnen fahren.) spielt in der Schweiz. . .) schöne Schutzhütte hier gehört unserem Sportklub.) Zimmern gefallen mir sehr..) Bücher aus dem Bücherschrank! i) Siehst du dort . . (A. . (N. .) Hause vorbeiging. . (D. 24. . brin­ gen Sie alles morgen in die Werkstatt.) Genossen hier haben eine schöne Arbeit geleistet.) Häuser arbeiten in den „Autobu­ zul-Werken". .) Roman ist von Marin Preda.) Bildern fertig? h) Bringe mir . . j) Gehen wir in den Garten! Die Blumen . .. . .) Wohnviertels dort haben alle Bequem­ lichkeiten. . (N. . .) Arbeitsleistung erhalten die Frauen in unserem Lande . . . (N.) interessante Museum. (N. . . .) Zimmern.. . In . . (D. ..) dient überwiegend Heizzwecken. B. (G. . dasselbe. .(N. . b) Die gelben Tapeten in .) ist für die chemische Industrie ein wertvolles Ausgangsprodukt. . c) Die Wohnungen . . (D. . (A. (N.) von Petre Vintilă. . . h) . . dieselbe. d) . . Completaţi cu pronumele demonstrative dieser sau jener respectînd cazul indicat: A. . . waren die Fenster noch immer beleuchtet. (G.) Gartens sind wunderschön. Singular a) Ich komme aus Mesteceni. .(N. Completaţi indicat: cu pronumele demonstrative derselbe. . i) Die Wohnblocks . . . . sind Dramen von Schiller. respectînd cazul a) Für . ..) Tourist fährt ins schöne Prahovatal. g) Wann wirst du mit .) Wohnblocks dort haben alle Beqeumlichkeiten. . (A. (N.) in Frankreich.) ans Meer. (D. (N. (G. . (N.) Dohn wie die Männer. (A. d) Durch . . Die Ausländer besuchen oft . .) Touristen? j) . (A. e) Die neuen Einwohner . . . (D.250 MORFOLOGIA 23. . . . . . (D. (A.

. I n eine . . . (D. . . Ein . (Fiţi atenţi la acord \) a) .). besuchen oft . . . Mit . acesta este strungar. . der fleißig arbeitet. Ich liebe einen .) Alter haben. . . (D. 25. Completaţi cu pronumele solcher. Landsleute sind Eeute. I n einem . .EXERCIŢII 251 c) Hause. solches. (D. Altersgenossen sind Menschen. (N. . . . Bei einer . . (D. solche. .) Wohnung ist sehr bequem. (A. . folosind pronumel* demonstrative Ei a) Această casă este foarte frumoasă. . Completaţi cu pronumele demonstrative derjenige. c) . . die . b) .) Menschen nicht. (N.) Haus sind viele Zimmer. . p l j . . . die nicht rechtzeitig kommen. . f) g) Mein Freund und ich. . . .J. . . (N. . locuiesc în acelaşi bloc. (N.) Flugzeug möchte ich auch fliegen. . .) Hörsaal sind viele Plätze. . die ihre Arbeit nicht richtig machen werden. . d e n n der Zug fährt um 10 Uhr ab. (D. pl. gehe ich eine Wette ein. . (D.) Bücher und essen zu Mittag in . (N:). (D. (N. . (D.) Arbeiter verdient immer große Anerkennung. der das behauptet. (D. (D.) Handtasche kann man alles Nötige hineinlegen. .) Gaststätte. respectînd cazul indicat: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) Ein . I n einem . Zeitgenossen sind Menschen. (A. (N. . (A. înlocuiţi. wir wohnen seit einer Woche in . . 26. f) Stipendien erhalten nur . (G. d) . verdient unsere Anerkennung.) haben . cu formele corespunzătoare ale pronumelui wer. (D. . acela ţesător. (A. Die Arbeit eines .) Weg und arbeiten in . unde este cazul. die in . diejenige. I n einem . Eine .) Fabrik. . . .). (D. die aus . . .) Buch ist immer interessant. . dar aceea trebuie renovată. sg.) Kälte kann man nicht ohne Mantel ausgehen.) Kenntnissen wirst du es weit bringen. . wird einen Preis bekommen.) Zeit leben. die am schönsten singt.) Schule besuchen.) Studenten. . . . b) Karl şi Fritz sînt buni prieteni. (A. Mit einem . wird der Lehrer eine schlechte Note geben. . (A. . (A. .) Eand stammen. Ich möchte auch eine . corespunzătoare: 27. .) Arbeiters wird immer gut bezahlt. dasjenige. (D. d) e) lungen. Traduceţi. . c) El este acela care mi-a adus cartea. bleiben zu Hause.) Theatervorstel­ lesen . . e) Mit . respectînd cazul indicat. Wir sind gute Freunde. die fleißig arbeiten. .) Auto möchte auch ich fahren. .

lăcătuş. Pe o astfel de vreme rămîn mai bine acasă. Răspundeţi. profesor) . Peter legt das Heft auf den Tisch. Sora ei şi fiica acesteia nu locuiesc în Bucureşti. Der Vater gibt dem Kinde einen Ball. Asemenea tractoare se fabrică acum şi la noi. Petre şi cu mine studiem la aceeaşi facultate. B. Sînt răsplătiţi totdeauna aceia. das Kind) Was ist das Schaf? (ein Tier) Wessen Wolle brauchen wir ? (das Schaf) Wem schert der Schäfer die Wolle ? (das Schaf) Was zieht der Bauer auf? (Schaf. a) b) c) a) b) c) d) Wer ist der Besitzer dieses Hauses? (der Arbeiter) Wessen Buch liegt dort ? (der Schüler. femeile primesc într-un stat socialist salariu ca şi bărbaţii.) cuvintele din paranteză '. Petre însuşi te-a văzut ieri în parc. Petre a mers ieri cu Radu şi cu prietenul acestuia la teatru. Ai auzit t u însuţi această noutate ? Aceasta n-o crede nici el însuşi. Un astfel de profesor este un adevărat model pentru elevii săi. folosind substantivele din paranteză: 29. Astfel de fructe cresc numai în ţările calde. medic. Prietenul său şi fiul acestuia m-au vizitat adesea. der Student. Wessen Gedichte sind schön ? a) b) c) d) e) f) Der Bruder ist Student. folosind a) Cine vrea aceasta carte ? (eu. un televizor) c) Ce este el ? (strungar. Die Schwester meines Freundes ist Eehrerin. 28. ei) b) Ce este acolo? (un tablou. Formulaţi întrebări referitoare la substantivele tipărite cursiv : Model: a) Der Vater ist Dreher.252 MORFOLOGIA d) acelaşi e) f) g) h) i) . das Mädchen) Wem gehört dieses Buch ? (der Junge. î m i iau cartea mea şi pe aceea a fratelui meu. Nu nega. 30. o vază. Ich rufe den Bruder zu Tisch. die Schülerin. tu. Traduceţi întrebările în limba germană. Răspundeţi. noi. care muncesc cu sîrguinţă. pl. Wer ist Dreher ? b) Die Gedichte dieses Dichters sind schön.j) k) I) m) n) o) p) r) s) Pentru aceeaşi muncă. Das Buch gehört mir. A. E u însumi voi duce cartea înapoi la bibliotecă.

die.) Werke in der letzten Zeit weltbe­ k a n n t wurden. . pl. . — Was für ein Schüler ist Peter ? a) b) c) d) e) /) g) h) i) Ich lese gern historische Romane. . . . f) Das ist der Professor. (G. weichen Filzhut. joi. I m kalten Norden baut man Holzhäuser. was für eine. (A. c) Peter ist der Mann.) « r lange nicht gesehen hatte.) Roman ich jetzt mit großem Interesse lese.. d) Das ist ein herrlicher Badeort. . Ich gehe mit dem ausländischen Studenten spazieren. g) -Ich kannte früher kaum diesen Schriftsteller. Ich wohne in einem kleinen Haus. Ausländische Touristen besichtigen die Nationalgalerie. . Ich bin auf dem rumänischen Dampfer gefahren. . (G. . pl. welche. das. . duminică) Ce fel de aparat de fotografiat ai? (un aparat mic) Ce fel de om este Anton? (un om prietenos şi săritor). Schwere Lastwagen dürfen hier nicht fahren. b) Das ist das beste Buch. (A. . . offener Mensch. . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor »vas für ein.) ich in den Ferien gelesen habe. marţi. was für: Model: Peter ist ein fleißiger Schüler. scriu) A cui carte o citiţi ? (o carte de Sadoveanu. . . 33. cartea ei) Ce flori vă plac dumneavoastră ? (garoafe şi trandafiri) Ce zi a fost ieri? (sîmbătă. (A. e) Der Student begegnete auf der Straße seinem Freund.) ich Ihnen empfehlen kann. Das kleine Mädchen hat eine Puppe. .EXERCIŢII 253 d) e) f) g) h) i) Ce faceţi dumneavoastră acum? (desenez. . Completaţi cu formele corespunzătoare ale pronumelor relative der.) wir besichtigten. welcher. cartea lui. Welcher Student h a t immer gutre Noten? a) b) c) d) e) /) Der berühmte Chemiker entdeckte neue Kiemente. . . 32. welches: 3 1 .. interogative was für ein.'i Ich wohne lieber in einer kleinen Stadt. Peter ist ein freundlicher. . (N. citesc. . Er ist an jenem Tage angekommen. Ein hoher Berg bietet eine weite Aussicht.) mir helfen kann. . Die berühmte Sängerin fand einen großen Beifall. (A. war sehr schön. . Der Vater trägt einen grauen. Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor interogative Model: Der fleißige Student h a t immer gute Noten. die : a) Die Ausstellung.

. begraben. mit . n) Richard Wagner. sich nicht nach der Decke steckt. (A. .. . . sprich. . . Aici este cartea pe care ţi-ai dorit-o. sind Aus­ länder. . . g) . .. . . freuen sich. . (N. .) wir uns schon jetzt fleißig vorbereiten. . . . . . . a cărui carte o citeşti.254 MORFOLOGIA h) Die Gonossen. . gar i s t . . i) Trink. rastet. pl.) Museen viel besucht werden. pe care o citeşti acum. mit . . (N. .) durch ihre Schönheit berühmt ist und . . . Cunosc pe scriitorul. klar i s t . i) Rom ist eine Stadt.) jährlich Messen s t a t t ­ finden und . . m) Der Zug. dem bleiben die Füße unbe­ deckt. kann es morgen in der Bibliothek finden. der rostet! h) Das ist alles. das Buch noch nicht gelesen hat. Camera în care lucrez este mică dar luminoasă. . Traduceţi în limba germană. . . Ţi-am spus tot ce vroiai să ştii. . . 34. . (G. A venit studentul căruia i-ai promis cartea. du zu sagen hast. (G. (D. . . Tramvaiul.) ich gesprochen habe. k) Eltern. Cunosc cartea. . N u spune nimănui ce-ţi istorisesc acum.) 1876 die Festspiele in Bayreuth begrün­ dete. . . . ein Meister werden will. ich bei mir habe.) er berühmt gemacht hatte. (D. in . . auf . în care ai urcat. j) Leipzig ist eine Handelsstadt. (A. . pl. Studenţii au în acest cămin tot ce le trebuie. care a venit azi de la Constanţa.. . . iß. (D. . c) Dies ist das Schönste. h a t t e Verspätung. . wahr ist. f) Sag mir alles. e) . . . Lucrarea pe care o corectează profesorul nu are nici o greşeală. I) Bald kommen die Prüfungen. 35. (G. Completaţi cu pronumele relative wer sau w a s : a) F r ü h ü b t sich. du in den Ferien erlebt hast. .) Buchhandel weltbekannt ist. . . Tatăl t ă u ţi-a cumpărat t o t ce ţi-ai dorit (= la imperfect). ... wurde 1883 in dieser Stadt. ich gesehen habe. folosind pronumele relative corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) Acesta este tovarăşul. pl. nu merge la gară. .) ich gefahren bin.) Kinder sich gut entwickeln. b) . d) Erzähle mir alles.

. c) Wenn . n) In der letzten Zeit habe ich viel gelesen. was ich für mein Studium brauche. gehört e) . öffnete das Fenster und legte etwas auf das Fensterbrett. Completaţi cu pronumele nehotărîte niemand sau jemand la cazul a) Hat . denn es war schönes Wetter. ich kenne . . Einige haben auch ihre Musik­ instrumente mitgebracht. u) Jetzt muß ich in ein paar Stunden alles rein abschreiben. t) Das Unglück geschah durch irgendein Versehen. o) Jedem gefallen ist eine Kunst. geklopft.EXERCIŢII 255 corespunzător. . c) Nur wenige kamen an diesem kalten Wintermorgen auf den Sportplatz. ich habe . e) Er besichtigte das ganze Gebäude. P) Wenn einer viel reist. f) Viele von uns haben in diesem Sommer Wassersport getrieben. h) Keiner von uns wird das Buch so schnell lesen können. daß jeder so schön singen wird wie du. Scoateţi pronumele nehotărîte din textele de mai jos: a) Gib mir etwas Zucker. die keiner kann." 37. . g) „Haben Sie zu Hause . i) Goethe ist einer der größten Dichter der Weltliteratur. das Kompott ist zu sauer. nach mir fragt. b) Kennen Sie . Nachricht hinterlassen. . dann kann er was erzählen. . . denn alles interessierte ihn hier." s) Als ich kam. der mir helfen kann ? Nein. daß dieses Buch auch einem anderen gefallen wird ? k) Ich glaube nicht. . m) Dort kommen meine Kollegen. . . . etwas davon gesagt. .. r) „Wer hat Ihnen das gesagt?" — „Irgendeiner erzählte mir die Neuigkeit. I) Ich habe zwei gute Freunde. . sag bitte. . . an die Tür geklopft ? Nein. . g) Besuchen Sie Ihren kranken Freund. das wird ihm viel Freude machen. p) Ich bekomme alles. war im Zimmer. 36. . /). j) Glaubst du. daß ich in einer Stunde wieder da bin. alle saßen im Garten. daß Sie wegge­ hen?" „Nein. es hat . . Beide lernen sehr gut. .. d) Jede Woche schreibe ich meinen Eltern über meine Arbeit. d) Von wem hast du diese Neuigkeit ? Ich habe sie von .. waren alle schon bei der Arbeit. denn manche von uns sind große Musikfreunde und wollen gern Musik hören.. der jetzt Zeit hätte.

M-a căutat cineva ? . . die Werke von Goethe und Schiller.256 MORFOLOGIA 38. . . g) „Wie geht . . . jetzt geht . . . b) Alle diese Bücher findet . muß auf eine richtige Aussprache achten ! 4 1 . nach dem richtigen W e g ! E r kaufte sich . . schön. klingelt. . f) An diesem Abend h a t ." h) . . Ai văzut pe cineva în curte? Nu. folosind pronumele nehotirîte: a) b) c) d) e) N-am văzut pe nimeni. täglich begießen ! Frage doch . du irrst dich. c) Ich werde (einige Freunde) in der Ausstellung treffen. j e) I n der Deutschstunde spricht . da kommt . . . wir gehen nach Hause. b) Dieser Professor antwortet (jeder Student) gern. . Completaţi cu pronumele nehotărîte corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) K a n n mir . . c) I n diesem Frühling regnet . . . . în curte nu este nimeni. nur deutsch. . . Să nu spui nimănui ce ţi-am povestit acum. nehotărîte man sau es: 40. . . d) H a s t du es (alle Genossen) gesagt? e) Der Portier spricht jetzt mit (einige Ausländer). oft. . von euch ein Buch leihen ? Eine gutgelungene Arbeit macht . darf morgen fehlen! Erzähl uns. meine Freunde haben mich gestern besucht. . Completaţi cu pronumele a) Überall studiert . . Zeitungen. Blumen muß . . . deinem B r u d e r ? " — „Danke. . . . in unserer Bibliothek. ihm viel besser. . viel getanzt und gesungen. machen Sie die Tür auf! i) . d) Auf dem Bande war . . bitte. Schönes! Schau. . viel Freude. . a) Die Arbeitsbedingungen (alle Studenten) sind in unserem Lande ausgezeichnet. . . . . spät. aber jetzt ist . 39. dort ist . . . kann keinen Ausflug machen. . . . . . Traduceţi în limba germană. . . Folosiţi cuvintele din paranteză la cazul potrivit. . ! Nein. .

k) N u mi-ai dat cartea aceea. . . d) Sie gingen dann rasch . i-am lăudat pe amîndoi. . (ich). . . p) Nici un altul nu lucrează aşa de bine ca el. ihr-pl. . v) L-am văzut pe prietenul tău. (über). . . Die beiden Mädchen (sich kämmen) vor dem Spiegel. . g) h) i) j) Wir wollen . celălalt ţesător. . . E r wohnte eine Woche lang bei . Completaţi cu corespunzătoare la forma potrivită: a) b) c) d) e) f) zlatz. I n der Pause erzählte ich alles .EXERCIŢII 257 f) N u te-a căutat nimeni. . Bruder (sein). n) Vă urez de ziua dumneavoastră de naştere toate cele b u n e ! o) Am încercat totul.). Completaţi cu pronumele reciproc einatîder sau a) Die Sportler begrüßten . e) Karl schlug die Beine . (sein) Freund. r) Celelalte cărţi le găsiţi numai în biblioteca Academiei. . n-am spus nimănui noutatea. ci u n altul. . h) Ce mai este nou în oraş ? Astăzi nu-i nimic nou. am timp destui. . Fritz spielt lieber mit . j) N-a venit factorul nostru. . ci o alta. a celuilalt în oraş. 42. und blätterten in einer 43. Ich lege das Buch fort und (sich setzen) auf meinen LieblingsKomm nach der Stunde zu . . . daß . avem toate motivele să fim mîndri de ei. (mein) Freunden. . u) Cîţiva studenţi vor merge astăzi la muzeu. . recht schön (Sie) ! Wir werden . . . in Heimatkunde helfen (ihr — pl). (mit) ? c) Die Mädchen saßen am Abend . . dar în zadar. g) Ai spus aceasta cuiva ? Nu. Casa unuia este lingă lac. Gramatica practică a limbii germane . I) Prietenul meu Anton este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului nostru. b) Weswegen zanken Sie sich . . . . nichts passieren wird (er.i) Prietenul meu are doi fii. (bei) Zeitschrift. unul este strungar. . m) Tovarăşii noştri lucrează foarte b i n e . t) Amîndoi lucrează bine. zum Geburtstag gratulieren (er). . Ich bin überzeugt. Venea din oraş cu cîteva cărţi. Schwester als mit . Ich danke . x) Am auzit noutatea deja de la mai mulţi. s) Mai dă-mi şi alte c ă r ţ i . pe care nu-1 cunosc. (aus).

o) Cine vrea să vadă filmul românesc . i) Trebuie să-ţi povestesc ceva important. căruia i-am promis această carte.o lucrare importantă pe care vreau s-o termin la vreme. toţi şedeau în grădină. r) Vino ! Trebuie să ne grăbim. căci în acea zi e a foarte cald. m) Copacii ale căror ramuri loveau triste în fereastra mea si-au pierdui • ultimele frunze. . .Dacii" trebuie să-şi procure bilete cu trei zile înaintea reprezentaţiei.. k) Vremea nu e rece. căci ştiu că acum te pregăteşti p e n t m o lucrare de control. b) î n camera mea de lucru se află (=stehen) un birou ( = m a s ă de lucru). . Prietenul tău. der es bei der Übersetzung braucht (derjenige). căci era ceaţă deasă. î ţ i trimit prin fratele t ă u cartea ce ţi-ai dorit-o. g) î n grupa noastră studenţii se ajută cu plăcere unul pe altul la studiu. Eltern in die Schule (ihrfl o) Geben Sie das Wörterbuch . sollen die Schüler mitbringen ? (was) m) Auf . s) Dragă prietene. e) Prietenul nostru Radu ne povesteşte adesea despre fratele sân Mircea care este foarte silitor şi talentat. . aceasta este servieta ei. căci a m . . Din păcate nu te pot vizita în această vacanţă. j) Muncitorii acestei fabrici au depăşit planul. was) l) . I) Toţi oamenii se grăbiră spre casele lor. n) Am trecut unul lîngă altul fără să ne vedem. Multe salutări de la al t ă u prieten Andrei . Traduceţi în limba germană: a) Formăm acum propoziţii cu toate pronumele pe care le-am învăţat. . fi) N u spune nimănui ce ţi-am istorisit acum. . f) Te voi chema mîine la telefon. warten Sie hier im P a r k ? (wer) n) Am Sonntag kamen alle Pioniere mit .. c) Aici sade sora mea.. . seară. d) El se grăbeşte căci prietenul său îl aşteaptă. sehen Sie in der Bibliothek ? (wer. h) Nimeni nu era în casă.258 MORFOLOGIA k) . 44. . L a acest birou lucrez eu zilnic. ne aşteaptă în parc la ora 10. cum ţi-am promis. căci era foarte rece în acea. dar plouă aproape zilnic.

Din punctul de vedere al conţinutului. G 3 . vierfältig etc. numerale de repetiţie — (iterative Zahlwörter — Wiederholungszahlen): einmal. numerale multiplicative — (Vervielfăltigungszahlen): zweifach. zweitens etc. je fünf etc. în cea mai mare parte. zwei etc. numerale fracţionare — (partitive Zahlen — Bruchzahlen): ein Fünftel. zweimal etc. deosebim: G 2 numerale eardinale (Kardinalzahlen — Grundzahlen): eins. ein Zehntel etc. numerale ordinale adverbiale — (Ordnende Zahladverbien — Eintei­ lungszahlen) : erstens. der zweite etc. graniţa dintre numeral şi pronume nefiind fixă. numerale ordinale (Ordinalzahlen — Ordnungszahlen): der erste.NUMERALUL (Das Numerale — Das Zahlwort) Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea G 1 numerică a obiectelor. Observaţie Numeralele nehotărîte sînt tratate. în capitolul Pronumele nehotărît. numerale distributive — (Verteilungszahlen) : je drei. viererlei etc. numerale variative — (Artzahlen — Gattungszahlen) : zweierlei.

Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde.). Mit wieviel (mai r a r : wie vielen) Freunden (Freundinnen) hast du gesprochen ? Observaţie Nu trebuie confundat adverbul interogativ invariabil: wieviel ? (cît ? cîtă ? cîţi ? cîte ?) cu adverbul wie urmat de numeralul nehotărît accentuat viel (viele. Million etc. Wieviel (mai r a r : wie viele) Hefte brauchst du ? — Ich brauche drei Hefte. Numeralele ordinale adverbiale (erstens). Numeralele cardinale răspund la întrebarea invariabilă wieviel ? sau mai rar la wie viel ? Wieviel Uhr ist es ? — Es ist ein Uhr. cele variative (zweierlei) şi iterative (zweimal) sînt adverbe. el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire. mulţi. NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlen) G 4 Numeralele cardinale exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor. astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atribu­ tive (zwei Schüler) — care de obicei nu se declină — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend. Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective. ca şi cele distributive (je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective. multe) : Wieviel Personen waren im Saal ? = Cîte persoane au fost în sală ? Mit wieviel Personen h a t er gesprochen ? = Cu cîte persoane a vorbit el ? însă: Wie viele Personen waren im Saal! (Cît de multe persoane au fost în sală!) Mit wie vielen Personen h a t er gesprochen! = Cu cît de multe persoane a vorbit el! G 5 0 1 2 3 Numerale cardinale sînt : nuli 4 vier eins 5 fünf zwei 6 sechs drei 7 sieben 8 9 10 11 acht neun zehn • elf . ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. vieles — viele )= cît de mult (multă. die Hälfte).260 MORFOLOGIA De fapt numeralul n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte. adverbe sau substantive. Numeralele ordinale (der erste Schüler). .

33s versammelten sich Hunderte (Tausende) von Menschen. c) in numeralele compuse cînd eins este ultimul element component şi nu este urmat de un substantiv: hunderteins. b) la calculat: eins und eins ist zwei. zwei. drei . FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE 1. sînt numai substantive. e) cînd stă în urma substantivului. avînd valoarea unui numeral ordi­ nal (vezi G . zehntausendeins d) cînd nu este urmat de un substantiv : Es ist eins. Numeralele Million. cele între zeci şi cele formate cu sute şi mii sînt compuse. Milliarde etc. . G S singularul (das Hundert. tausendeins. G 9 Forma eins se întrebuinţează: a) la numărat: eins. Numeralele pînă la 12 (inclusiv) sînt simple.NUMERALUL 261 31 einunddreißig 1 001 tausendeins 40 vierzig 1 876 tausendachthundert50 fünfzig sechsundsiebzig 60 sechzig 2 000 zweitausend 70 siebzig 3 316 dreitausenddreihundert80 achtzig sechzehn 90 neunzig 4 000 viertausend 100 hundert 900 000 neunhunderttausend 101 hunderteins 1 000 000 eine Million 200 zweihundert 1 000 Millionen = 1 Milliarde 333 dreihundert1 000 Milliarden = 1 Billion 24 vierundzwanzig dreiunddreißig 1 000 Billionen = 1 Billiarde 30 dreißig 1 000 tausend 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig Numeralele hundert şi tausend apar şi ca substantive..59) : in Kapitel eins. das Tausend) exprimă o unitate de măsură şi plu­ ralul o mulţime nedefinită: Der Preis beträgt 25 Lei das Hundert. . î n cazul acesta. G 8 Numeralul 1 (unu) are două forme: eins şi ein. numeralele între 13 G 7 şi 19. dreihunderteins.

262

MORFOLOGIA

G 10

Forma ein se întrebuinţează : a) în numeralele compuse cînd urmează un alt element component:
einund r— dreißig vierzig

b) cînd este urmată de un substantiv
E s ist ein Uhr. hundert««« Bücher.

G 11

2. Numeralele între 13 şi 19 se formează din zehn (zece) precedat nemij­ locit de un număr care exprimă unitatea: vierzehn, fünfzehn, achtzehn, neunzehn Excepţii: 16 = sechzehn (nu: sechszehn) 17 = sishzehn (nu: siebenzehn)

G 12

G 13

3. Zecile se formează prin adăugarea sufixului -zig la unitate:
vier + zig vierzig fünf + zig acht + zig neun + zig

\?

\ /
fünfzig,

\ /
achtzig,

\ /
neunzig

G 14

Excepţii: zwanzig, dreißig, sechzig, siebzig

G 15

4. Numeralele între zeci (adică între douăzeci şi treizeci, treizeci şi patruzeci etc. pînă la 99) se formează, spre deosebire de limba română, din unităţi urmate de zeci. Legătura dintre unităţi şi zeci se face prin und:
dreiundvierzig patruzeci şi trei

Q ig

5. De la o sută pînă la un milion (exclusiv) numeralele se formează din hundert sau tausend etc. precedate de un numeral care arată numărul sutelor, respectiv miilor şi urmate, după cum este cazul, de sute, unităţi şi zeci:
848 = 9 876 = achthundertachtundvietzig neuntaws£»(2achthundertsechsundsiebzig

G 17

6. Numeralele pînă la un milion se scriu într-un cuvînt:
958 644 = neunhundertachtundfünfzigtausendsechshundertdreiundvierzig.

NUMERALUL

263

DECLINAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Unele numerale cardinale pot fi declinate. 1. Numeralul cardinal ein are forme pentru toate genurile şi toate cazurile singularului. E l se declină : a) ca articolul nehotărît (vezi D 4) (a) dacă este urmat de un substantiv. Numeralul se deosebeşte în cazul acesta de articol numai prin faptul că este accentuat:
E r h a t nur einen Tag gefehlt. Sie spielte <mir mit einer Puppe, nicht mit beiden.

G 18 G 19

(b) dacă este urmat de un substantiv la singular şi precedat de hundert, tausend etc. î n cazul acesta se leagă de hundert sau lausend prin und şi se scrie într-un cuvînt ca şi numeralele cardinale nedeclinate:
Ein Buch mit hundertundeiner Seite.

I c h h a b e die Märchen aus T a u s e n d u n d e i n e r N a c h t gelesen.

Observaţie Dacă substantivul precedat de numeral este însă la plural, se declină şi und se omite adesea:
Ein Buch mit hundert (und) ein Seiten. Sie erzählte die Märchen in tausend(und)ein Nächten.

ein nu

G 20

b) ca articolul hotărît dacă nu este urmat nemijlocit de un substantiv şi nu precedă articolul h o t ă r î t :
/ einer Hier ist ^— eine \ eines der besten Studenten. der besten Schülerinnen. der besten Kinder.

G 21

dacă

c) ca adjectivul precedat de articolul hotărît (adjectiv de declinare slaba), este precedat de articolul hotărît:
Ich habe zwei Freunde ; nur der eine, mit dem Sie gerade sprachen, arbeitet in Bukarest.

G 22

î n cazul al doilea şi al treilea nu există o limită precisă între numeral şi pronume (vezi F 109). 2. Numeralul ein nu se declină: a) înaintea numeralelor fracţionare folosite în operaţii aritmetice:
Ein Drittel multipliziert mit ein Viertel.

G 23

b) înaintea substantivului Uhr, cînd acesta exprimă o r a :
Seit ein Uhr warte ich auf Sie.

G 24

264

MORFOLOGIA

G 25

c) înaintea conjuncţiilor bis, oder, und etc. urmate de zwei, ander, alles etc. :
Warten Sie noch ein bis (oder) zwei Tage ! Ich habe es von ein und dem andern sagen hören. Mein Kind ist mein ein und (mein) alles.

G 26

d) înaintea conjuncţiei und urmată de pronumele demonstrativ derselbe, dieselbe, dasselbe numeralul ein se foloseşte de regulă fără desi­ nenţă ; doar uneori apare şi desinenţa:
Wir haben ein(en) und denselben Geschmack. Wir sind aus ein (er) und derselben Stadt.

G 27

3. Numeralele zwei şi drei se pot declina numai dacă nu sînt precedate de articol sau pronume. Ele se declină primind la genitiv şi dativ desinenţele cazurilor respec­ tive ale articolului hotărît (plural) : N. zwei drei G. zweier dreier D. zweien dreien A. zwei drei Genitivul numeralelor zwei şi drei se foloseşte atît cînd ele sînt urmate de un substantiv cît şi atunci cînd stau singure:
Hier sind die Bücher zweier Kollegen. Die Bücher dreier von ihnen liegen dort.

G 28

G 29

Dativul lui zwei şi drei se foloseşte numai atunci cînd aceste două numerale nu sînt urmate de un substantiv:
Ich konnte nicht m i t allen Kollegen sprechen, sondern nur mit zweien ; mit drei Kollegen spreche ich morgen.

G 30

De la numeralul drei în sus apar forme declinate ale numeralului, în special în construcţii fixe:
E r streckte alle viere von sich.

ÎNTREBUINŢAREA G 31

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale exprimă ora, fie singure fie însoţite de substan­ tivul Uhr, resp. Minute.
limbaj familiar Este Este 12 12.05 Es ist „ „ zwölf Uhr 5 (Minuten) nach 12 limbaj E s ist ,, „ oficial zwölf Uhr zwölf Uhr fünf

NUMERALUL

265 zwölf Uhr zehn zwölf Uhr fünfzehn zwölf Uhr zwanzig

Este Este Este

12.10 12.15 12.20

E s ist „

Este

12.25

Este Este Este

12.30 12.35 12.40

„ „

Este Este

12.45 12.50

„ „

10 (Minuten) nach 12 E s ist ein Viertel nach 12 ,, „ sau : Viertel eins 20 (Minuten) nach 12 „ sau : 5 (Minuten) nach Viertel eins s a u : 10 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) 10 (Minuten nach ,, Viertel eins, s a u : 5 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) halb eins (ein Uhr) ,, „ 5 (Minuten) nach halb „ „ eins (ein Uhr) 10 (Minuten) nach halb „ eins (ein Uhr) s a u : 5 (Minuten) vor drei Viertel eins drei Viertel eins „ „ zehn (Minuten) vor eins sau fünf (Minuten) nach drei Viertel eins 5 (Minuten) vor eins eins (ein Uhr) „

zwölf Uhr fünfund­ zwanzig

zwölf Uhr dreißig zwölf Uhr fünfund­ dreißig zwölf Uhr vierzig

zwölf Uhr fünfund­ vierzig zwölf Uhr fünfzig

Este Este

12.55 13

„ „

„ „

zwölf Uhr fünfund­ fünfzig dreizehn Uhr

Numeralul eins urmat de substantivul Uhr apare sub forma ein:
E s ist eins sau E s ist ein Uhr.

G 32

Cînd serveşte la indicarea timpului, substantivul Uhr se întrebuin­ G 33 ţează numai la singular:
Wieviel Uhr ist es ? — E s ist 5 Uhr. Um Wieviel Uhr kommen Sie zu mir ? — Ich komme um 6 Uhr.

Altfel, substantivul Uhr (== ceasul, ceasornicul) se întrebuinţează şi la plural:
I m Schaufenster sah ich viele, schöne Uhren. Wieviel Uhren sind dort ?

Anii de la 1 100 pînă la 1 999 se exprimă în sute:
E r ist (im Jahre) 1950 (neunzehnhundertiünfzig) geboren.

G 34

266

MORFOLOGIA

Cr 35

I,a întrebarea wann ? anul poate fi exprimat fie prin numeralul dinal precedat de im Jahre, fie folosindu-se numai numeralul cardi
Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. Der zweite Weltkrieg begann 1939.

Cr 36

Folosirea prepoziţiei in înaintea numeralului cardinal, prin anal&pe cu limba română, este greşită. Numeralele cardinale se întrebuinţează în operaţiile aritmetice:
2 + 4 = 6 6 —5 = 1 7 x 2 = 14 9 : 3 = 3 4 2 = 16 4 3 = 64 y 16 = ^64 3% = 4 4 zwei und (plus) vier ist sechs sechs weniger (minus) fünf ist eins sieben mal zwei ist vierzehn neun (geteilt) durch drei ist drei vier hoch zwei ist sechzehn vier hoch drei ist vierundsechzig Quadratwurzel aus 16 (ist) gleich 4 Kubikwurzel aus 64 (ist) gleich 4 drei vom H u n d e r t (drei Prozent)

Cr 37

Cr 38

Unităţile se numesc Einer, zecile ,, ,, Zehner, sutele ,, ,, Hunderter, miile ,, ,, Tausender. Numeralele cardinale au uneori valoarea numeralelor ordinale. î n cazul acesta ele stau în urma substantivului, eins, zwei, drei fiind totodată invariabile:
im Kapitel eins, die Schüler der Klassen zwei, laut Paragraph drei, auf Seite sechzekm

Cr 39

Numerele de telefon se scriu în grupe de cîte două cifre şi se citesc pronunţîndu-se fiecare cifră:
15 16 8 3 : eins fünf eins sechs acht drei

Cr 40

Numeralele cardinale se folosesc pentru indicarea numărului unei case, al unui vehicul public:
E r wohnt Alecsandristraße 25. Ich fahre mit der Linie 3.

G 41 G 42

în loc de zwei se spune, atît la telefon cît şi la radio, zwo pentru a nu se confunda cu drei. în locul numeralului zwei se întrebuinţează şi beide (die beiden). Spre deosebire de zwei, beide exprimă atît unul (una) . . . cît şi celălalt (cealaltă).
Beide Freunde besuchten mich gestern {vezi F 142).

NUMERALUL

267

SUBSTANTIVIZAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale substantivizate sînt de genul feminin. Ble se G 43 întrebuinţează : a) pentru indicarea unui vehicul public: tramvai, autobuz etc. G 44
Ich fahre m i t der Drei (sau: m i t der Linie 3) nach Hause.

b) pentru indicarea unui calificativ:
Mein Sohn h a t heute eine Zehn in Geschichte bekommen. Die Eins ist bei uns die schlechteste Note.

G 45

c) la denumirea echipelor de fotbal:
Die Bukarester Elf

G 46 G 47

d) pentru a exprima virsta aproximativă; în cazul acesta numeralul substantivizat, este de obicei precedat de o prepoziţie:
E r ist an die (über die) Dreißig. Ich wünsche Ihnen, die Achtzig zu erreichen.

Din numeralele cardinale derivă şi forme substantivizate în -er. Acestea sînt de genul masculin: der Zehner, der Hunderter etc. Aceste forme se întrebuinţează: a) pentru indicarea valorii unei monede, bancnote:
Das kostet mich einen

G 48 G 49 G 50

b) pentru indicarea unui calificativ, în special în sudul şi în sud-estul teritoriului lingvistic german {vezi G 45).
Mein Sohn h a t heute einen Zehner bekommen. Der Einser ist bei uns die schlechteste Note.

Observaţie Forma der Einser nu trebuie confundată cu der Einer (vezi Q 37). c) pentru indicarea unui vehicul public (în special în Austria) :
Ich fahre m i t dem Dreier nach Hause.

G 51 G 52

d) pentru indicarea aproximativă a virstei unei persoane:
E r ist ein gut erhaltener Fünfziger. Sie ist eine gute Fünfzigerin.

Formele substantivizate în -er pot fi întrebuinţate şi adjectival. î n cazul acesta este exprimat, de regulă, un deceniu:
I n den achtziger Jahren des vorigen Jahrhunderts ( = între 1880 şi 1890).

G 53

268

MORFOLOGIA

EXPRIMAREA

APROXIMAŢIEI

NUMERICE

G 54

Aproximaţia numerică se exprimă: 1. printr-un numeral precedat de: a) beinahe, etwa, fast, gegen, nahezu, über, ungefähr, unter etc ; substan­ tivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat:
(die) (die) (die) (die) etwa (gegen, ungefähr) zwanzig Personen (cele aproximativ douăzeci de persoane) beinahe (fast, nahezu) zwanzig Personen (cele aproape douăzeci de persoane) über zwanzig Personen (cele peste douăzeci de persoane) unter zwanzig Personen (cele sub douăzeci de persoane)

G 55

b) an, um; substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearti­ culat :
an (um) (die) zwanzig Personen (aproximativ, în jurul a douăzeci de persoane)

G 56 G 57 G 58

c) mehr als :
mehr als zwei Stunden (mai mult de două ore)

2. prin Hundert sau Tausend folosit la plural:
Hunderte (Tausende) von Menschen (sute [mii] de oameni)

3. prin repetarea aceluiaşi numeral, în special cînd e vorba de cifre mari; cifra repetată este precedată de und aber:
Hunderte (Tausende) de oameni) und aber Hunderte (Tausende) Menschen (sute [mii] şi sute [mii]

NUMERALELE ORDINALE
(Die Ordinalzahlen — Die Ordnungszahlen)

G 59

Numeralele ordinale exprimă concret sau abstract o anumită ordine sau un anumit loc pe care îl ocupă o persoană, un obiect sau o acţiune. Numeralele ordinale răspund la întrebarea: der, (die, das) wievielte ?
Der wievielte Kandidat antwortet jetzt ? — Der zweite Kandidat. Die wievielte Auflage dieses Werks ist das ? — Bas ist die vierte Auflage. Das wievielte Experiment ist das ? — Das ist das zweite Experiment.

NUMERALUL

269

FORMAREA

NUMERALELOR

ORDINALE G 60

Numeralele ordinale se formează: 1. pînă la 19 — din numeralele cardinale -f- -ţ~j zehn -{- t = der zehnte 2. de la 20 — din numeralele cardinale + -stzwanzig -J- st = der zwanzigste E x cep ţii : der (die, das) erste; der (die, das) dritte; der (die, das) achte; der (die, das) siebte. Observaţii

G 81

1. Numeralele ordinale sînt, de obicei, precedate de articolul hotărît. G 62 2. î n locul numeralului ordinal der (die, das) siebte se foloseşte mai G 63 frecvent forma mai veche: der (die, das) siebente. 3. La numeralele ordinale compuse, numai ultimul număr primeşte G 64 sufixul -(s)t:
der neunzehnte Juli der sechsundzwanzigste J a n u a r der dreihundertfünfnndsechzigste Tag des Jahres

Numeralul cifrei: 1. = der, die, 2. £= der, die, 3. = der, die, 4. = der, die, 5. = der, die, 6. = der, die, 7. = der, die, 8. = der, die,

ordinal notat cu cifre se indică printr-un punct pus în urma das das das das das das das das erste zweite dritte vierte fünfte sechste siebente achte 12. = der, die, das zwölfte 19. = der, die, das neunzehnte 20. == der, die, das zwanzigste 21. = der, die, das emundzwanzigste 30. = der, die, das dreißigste 100. = der, die, das hundertste 101. = der, die, das hunderterste 365. = der, die, das dreihundertfünfundsechzigste 1000. = der, die, das tausendste 1001. = der, die, das tausenderste

G 65

9. = der, die, das neunte 10. = der, die, das zehnte 11. = der, die, das elfte Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor:
der erste Aufsatz — erster Aufsatz — sein erster Aufsatz die erste Lektion — erste Lektion — seine erste Lektion das erste Konzert — erstes Konzert — sein erstes Konzert (vezi I5B, B 15)

G 66

270

MORFOLOGIA

ÎNTREBUINŢAREA

NUMERALELOR

ORDINALE

G 67 G 68

Numeralul ordinal se întrebuinţează: a) adjectival:
Ich wohne im dritten Stock,

b)

substantival:

Die drei ersten sollen herauskommen. (Primii trei să iasă.)

G 69

c) Numeralul ordinal poate fi substantivizat. î n cazul acesta el exprimă un rang, o ierarhie
Br ist der Erste (— der beste Schüler) in unserer Klasse. Die drei Ersten sollen herauskommen. (Cei trei premianţi să iasă.)

etc.:

G 70

Numeralele ordinale adjectivale se scriu cu iniţială mare dacă fac p a r t dintr-un nume propriu (eveniment istoric, sărbătoare naţională, nume geografic, titlu) :
Der "Neunte Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei Der Dreiundzwanzigste August Der "Erste Mai

G 71

Numeralele ordinale care fac parte din numele împăraţilor sau regi­ lor se scriu fie cu cifre romane cu punct după ele, fie în litere cu iniţială mare:
Heinrich IV. ( = Heinrich der Vierte)

G 72

Numeralul postpus se declină la fel ca celelalte numerale Numeralele ordinale servesc la exprimarea d a t e i :
Am 19. Juli feiert sie ihren Geburtstag.

ordinale.

Observaţii G 73 l, Pentru aflarea datei precise se folosesc întrebările : der wievielte ? şi am wievielten
Der wievielte ist heute ? — Heute ist der 20. (= zwanzigste) April. Am wievielten kommt er ? — E r kommt am 20. (= zwanzigsten) April.

G 74

2. Pentru indicarea datei în scrisori se folosesc: a) numeralul ordinal precedat de am:
Bukarest, am 16. ( = sechzehnten) April 1968

NUMERALUL

.

271

b) numeralul ordinal la acuzativ, precedat de articolul h o t ă r î t :
Bukarest, den 16. ( = sechzehnten) April 1968

c) numeralul ordinal la nominativ,
Bukarest, 16. ( = sechzehnter) april 1968

neprecedat de articol: nici o

G 75

Numeralul ordinal combinat desinenţă:
Andrei ist der zweitbeste

cu un superlativ nu primeşte

Student unserer Gruppe.

NUMERALELE ORDINALE ADVERBIALE
(Die ordnenden Zahladverbien — Die Einteilungszahlen)

Numeralele ordinale adverbiale exprimă ordinea într-o înşirare; ele se formează din numeralele ordinale -\- ens: erstens, zweitens, drittens, vier­ tens, fünftens etc. Observaţii 1. î n gramatica limbii române, numeralele ordinale adverbiale nu sînt considerate numerale (erstens = în primul rînd). 2. î n general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20.

G 7ft

G 77

NUMERALELE FRACŢIONARE
(Die partitiven Zahlen — Die Bruchzahlen)

Numeralele fracţionare exprimă o parte dintr-un tot; ele se formează G 7Jf din numeralele ordinale fără t -j- -tel ( = Teil = parte) : fünft -ftel—fünftel, ein Drittel, ein Viertel; ein fünftel Meter, ein viertel Kilo. Numeralele fracţionare sînt de regulă substantive, dar pot fi între- G 7$ buinţate şi adjectival. Ca substantive — cu excepţia numeralului die Hälfte — ele sînt de genul neutru şi urmează regula declinării substantivelor neutre : das Drittel, des Drittels etc. întrebuinţate adjectival, ele sînt invariabile, cu excepţia numeralului G 8ft h a l b , care se declină ca un adjeciiv atributiv (vezt E 13—15).
Der Motor arbeitete nur mit halber Kraft. Sie trafen sich auf halbem Wege. Ich wartete eine halbe Stunde. E r arbeitet in unserem Unternehmen seit zwei und einem halben Monat.

272

MORFOLOGIA

G 81

Precedat de numeralul nedeclinat ein şi formînd cu el un numeral cornpus, halb nu se declină nici el, iar substantivul determinat se pune la plural:
Hier haben Sie ein(und) einhalh Brote. E r kam vor zwei (und) einhalh Stunden hier an.

Observaţie G 82 în loc de ein(und)einhalb se foloseşte adesea anderthalb care rărnîne în general nedeclinat:
Meine Nichte ist anderthalb J a h r e alt. Er nahm anderthalb Brote. Mit anderthalb Portionen werden die zwei Kinder bestimmt satt.

G 83 G 84

Die Hälfte este substantiv şi se declină ca substantivele feminine:
Mit der Hälfte der Substanz können Sie den Versuch auch durchführen.

Toate celelalte numerale fracţionare sînt invariabile cînd sînt folosite atributiv (fiind scrise cu iniţiala mică) :
ein viertel Zentner Mehl — mit einem viertel Zentner Mehl; drei achtel Liter Sahne — der Preis der drei achtel Liter Sahne ; zwei hundertstel Sekunden — in zwei hundertstel Sekunden.

G 85

O excepţie în privinţa scrierii este numeralul fracţionar Viertel (viertel). El se scrie ca şi toate celelalte numerale fracţionare, cu iniţială mare cînd este folosit substantival, cu iniţială mică atunci cînd este folosit atributiv:
Ein Viertel des Weges liegt hinter uns. E s ist schon Viertel zwei. Geben Sie mir, bitte, ein viertel Kilo Butter.

G 88

Spre deosebire de celelalte numerale fracţionare, Viertel (viertel) for­ mează cu drei un numeral compus:
Ich habe schon Dreiviertel des Stoffes wiederholt. Sie können den Versuch auch mit Dreiviertel der Substanz durchführen. E r kommt in einer dreiviertel Stunde. Geben Sie mir bitte dreiviertel Kilo Butter.

G 87

Există numai două excepţii a) la indicarea orei:
Es ist drei Viertel eins.

în care drei Viertel se scrie separat:

b) la numărat:
ein Viertel, zwei Viertel, drei Viertel etc.

NUMERALUL

273

De obicei numeralele fracţionare se scriu în cifre, de exemplu :
1 /2 1/3 1/4 3/4 4/6 ein halb (în matematică : ein Zweitel) ein Drittel ein Viertel Dreiviertel vier Sechstel 1 1/2 2 1/4 3 1/2 4 3/4 5 4/6 6 5/16 18 4/8 eineinhalb sau anderthalb zwei einviertel drei einhalb vier dreiviertel fünf viersechstel sechs fünfsechzehntel achtzehn vierachtel

G 88

1/100 ein Hundertstel 2/101 zwei Hunderteintel 2/202 drei Zweihundertzweitel

23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

Numeralele zecimale se scriu şi se citesc în felul următor
2,613 = zwei Komma sechs eins drei

G 89 G 9tt

Numeralele fracţionare apar deseori în cuvinte compuse; în cazul acesta numeralul este cuvîntul determinativ:
ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein DreiviertelxjO.ehrh.eit

NUMERALELE DISTRIBUTIVE
(Die Verteilungszahlen)

Numeralele distributive exprimă o grupare numerică şi se formează a) cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de je:
je einer, je zwei, je drei

G 91

b) cu ajutorul numeralelor ordinale precedate de zu:
zu zweit, zu dritt, zu viert

Numeralele distributive formate cu je urmează regulile declinării numeralelor cardinale:
Sie bekamen je einen Füller als Prämie.

G 92

Numeralele distributive precedate de zu sînt invariabile:
Sie gingen zu dritt in die Ausstellung.

Numeralele distributive răspund la întrebarea: je (zu) wieviel?
18 — Gramatica practică a limbii germane

G 93

274

MORFOLOGIA

NUMERALELE VARIATIVE (SPECIALE)
(Die Artzahlen — Die Gattungszahlen)

G 94

Numeralele variative exprimă un număr de categorii, de specii diferite şi răspund la întrebarea : wievielerlei ? G 95 Ble se formează a) din numeralele cardinale -f- -erlei: '
zweierlei, dreierlei, fünferlei etc.

b) din all, viel, manch etc. + -eriei :
allerlei, mancherlei, vielerlei

G 96

Numeralele variative sînt adverbe (vezi G 3) şi deci invariabile:
Das Kleid ist aus zweierlei Stoff gearbeitet. Sie sprachen über allerlei Fragen.

G 97

Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat:
Er findet immer hunderterlei Ausreden.

NUMERALELE MULTIPLICATIVE
(Die Vervielfältigungszahlen)

G 98 G 99

Numeralele multiplicative arată în ce proporţie creşte o cantitate. Ble răspund la întrebarea: wievielfach ? şi se formează a) din numeralele cardinale + -fach sau -fältig :
einfach, zweifach, zehnfach, hundertfach, hundertfältig

b) din mehr, viel, mannig + -fach sau -fältig :
mannigfach, mehrfach, vielfach, vielfältig, mannigfaltig

Observaţie Sufixul -fältig este învechit şi se foloseşte numai rareori. G 100 G 101 Pentru numeralul zweifach există şi forma doppelt. Numeralele multiplicative pot fi folosite ca adjective şi ca adverbe. Folo­ site adjectival, ele urmează regulile pentru declinarea adjectivelor:
Geteilte Freude, doppelte Freude. (Proverb) Mit hundertfachen Ausreden suchte er sich zu entschuldigen. Doppelt genäht hält besser. (Proverb) Mannigfach erprobt, entspricht das Gerät allen Anforderungen.

EXERCIŢII

275^

NUMERALELE DE REPETIŢIE
(Die iterativen Zahlwörter — Die Wieaerholungszahlwörter)

Numeralele de repetiţie arată de cîte ori se săvîrşeşte o acţiune. Ele G 102 răspund la întrebarea; wie oft? sau wievielmal? şi se formează a) din numeralele cardinale + -mal: G 103
einmal, zweimal, viermal etc.

b) din: alle, einige, manch, viel etc. -{--mal:
allemal, einigemal, manchmal, vielmal

c) din: viel, mehr etc. + -mals:
vielmals, mehrmals

Numeralele de repetiţie sînt adverbe şi deci invariabile. Unele dintre G 104 ele pot primi sufixul -ig. Prin aceasta ele devin adjective care se declină ca orice adjectiv (vezi K 13—15) :
eine einmalige Gelegenheit; trotz mehrmaliger Aufforderung; nach zweimaligem Versuch

EXERCIŢII
1. Citiţi si scrieţi în litere :

1 , 2, 3, 4,

11, 21, 121, 1 111 12, 22, 222, 2 222 13, 33, 333, 3 333 14, 44, 444, 4 444
6 666

7, 17, 77, 777, 7 777 B. 8, 35, 24, 46, 57, 68, 73, 88, 102, 95, 173, 937, 207, 258, 365, 437, 566, 1 327, 1 875, 2 378, 15 375, 21 287, 105 737, 375 238, 537 453, 1 735 842, 35 075 836, 26 373 865.

6, 16, 66, 666,

276 2. Completaţi cu numeralul

MORFOLOGIA

corespunzător, în litere:

Eine Stunde h a t 60 Minuten, und jede Minute hat 60 Sekunden, also h a t die Stunde 3 600 Sekunden. Der Tag hat 24 Stunden, also h a t der Tag 1 440 Minuten und 86 400 Sekunden. Eine Woche h a t 7 Tage, also hat die Woche 168 Stunden, 10 080 Minuten und 604 800 Sekunden.
3 . (Citiţi şi apoi scrieţi operaţiile în litere.)

a) 78 + 3 = 81 ; 110 + 25 + 8 456 + 1 253 = 9 844 b) 124 - 18 = 106 c) 18 X 3 = 54; 120 X 4 = 480 d) 570:2 = 285
4. Citiţi şi apoi transcrieţi exprimare). în litere, următoarele ore (folosiţi modurile diferite de

Es ist: 1,15; 1,05; 2 , 4 5 ; 4,30; 12,30; 12,45
5. Traduceţi (transcriind unde este cazul, numeralele cardinale în litere).

&) Pe această stradă sînt p a t r u blocuri noi. Fiecare bloc are cîte opt etaje, iar la fiecare etaj sînt cîte şase apartamente. Sînt deci în total 192 de apartamente. b) î n această fabrică lucrează trei schimburi de muncitori. I^a fiecare schimb lucrează cîte 350 muncitori; lucrează deci în total 1050 de muncitori. c) Ea cantina acestei fabrici iau masa 267 de muncitori şi 135 mun­ citoare, deci în total 402 persoane. d) Clubul fabricii are o sală de bibliotecă cu 275 de locuri, o sală de festivităţi cu 850 de locuri şi o sală de sport care cuprinde 2 500 de spec­ tatori. e) Ea 8.45 voi merge la gară, pentru că vine prietenul meu cu accele­ ratul 302. f) Astăzi, la 9.15 plec cu acceleratul 101 la Predeal. g) Unchiul Emil are doi fii, primul este student, al doilea elev. h) Ea acest concurs s-au adunat mii de oameni. i) Prietenul meu a lipsit numai o zi, pentru că a fost bolnav. j) Aceasta este o poveste din 1001 de nopţi. k) Peter şi Otto studiază la una şi aceeaşi facultate. I) E u am luat caietele a doi colegi; caietele a trei dintre ei au rămas pe catedră.

EXERCIŢII

277

m) Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a murit în anul 1889, iar Caragiale s-a născut în anul 1852 şi a murit în anul 1912. n) Da examenul de germană am luat un opt. o) Ce vîrstă aveţi ? — Am peste 60 de ani. — Vă doresc să ajungeţi la 90. fi) Pălăria asta mă costă un sutar. r) Vecinul meu este un octogenar. s) La meciul de ieri au fost aproximativ douăzeci de mii de spectatori. t) Mii şi mii de oameni ai muncii din patria noastră au primit noi locuinţe.
6. Citiţi şi scrieţi în litere :

a) der 23. b) der 18. c) der 12. ment — der 4. d) Dudwig chard III.

VIII. - der 8. V. - der 24. I. - der 1. V. - der 8. I I I . V. - der 15. IX. - der 8. VII. - der 15. III. Monat - die 1. Woche — der 3. Tag - das 216. Experi­ Käufer XIV. - Napoleon III. - Peter I. - Heinrich IV. — R i ­

7. Completaţi numeralele ordinale cu desinenţele corespunzătoare :

a) Heute ist der zwölf- Dezember. b) Am fünfzehn- September beginnt das neue Schuljahr. c) Am sechst- März werde ich nach Predeal fahren. d) In der zwei- Stunde haben wir Deutsch. e) Der erst- Student hat gut geantwortet, aber dem dritt- hat der Professor eine schlechte Note gegeben. f) Die Antwort des zwei- Studenten war nicht ganz richtig.;
8. Citiţi şi transcrieţi în litere următoarele date :

a) der 5. Oktober; b) am 10. Juni; c) den 21. Mai; d) der 9. Februar; e) den 10. Oktober; f) heute, den 22. März ; g) in der Nacht vom 5. zum 6. April.
9. Traduceţi în limba germană. Scrieţi numeralele ordinale în litere :

a) Paul s-a născut la 22 mai 1917. b) 31 decembrie este a 365 sau, o dată la patru ani, a 366-a zi a anului. c) Paul este primul student al grupei nr. 265.

278

MORFOLOGIA

d) Mărci poştale găsiţi la al 3-lea ghişeu. e) Acceleratul 105 pleacă la 22,15. Eu am locul trei, în al doilea com­ partiment din vagonul al şaselea. f) 21 martie este prima zi de primăvară, iar 21 iunie prima zi de vară. g) Paul îşi serbează ziua (lui) de naştere la 15 mai. Ea 12 mai voi pleca şi eu la Piteşti şi voi rămîne acolo pînă la 18 mai. h) Nu pot veni mîine cu voi, căci în primul rînd n-am timp, iar în al doilea rînd, această excursie este prea obositoare pentru mine.
10. Citiţi si scrieţi apoi în litere următoarele numere :

a) — ; — ; — ; — ; — ; — ; — ; i — ; 1,02;0,5; 1,25; 2,50 a} 2 4 8 20 4 5 15 2
d>)

T

4 ~ 4 ' 8

8 ~ 8 *9

~9~ ~ 9

I I . Citiţi şi scrieţi în litere următoarele procente I

a) 13% - 2 5 % - 50% - 7 5 % - 125% - 250% b) 90% der Studenten; 75% der Ernte; 50% der Bücher
12. Traduceţi în limba germană t

a) Te-am aşteptat în faţa cinematografului o jumătate de oră. De ce ai întîrziat? b) Cît fac o optime şi cu trei şeptimi? c) Nu pot mînca toată prăjitura. Ia jumătatea asta! d) Cîţi ani are fiul tău cel mai mic? — (El) Are un an şi jumătate. e) Aştept aici deja de un sfert de oră şi nu vine nimeni. / ) Cît durează acest film ? Cred că durează două sau două ore şi jumătate. g) î n acest oraş locuiesc 1,7 milioane de oameni.
13. Completaţi cu numeralele distributive '

a) Sie standen . . . (4) in einer Reihe. b) Sie gingen zu . . . (4) ins Restaurant. Nachdem sie gegessen hatten, gaben sie dem Kellner . . . (20 Lei), und jeder bekam . . . (3 Lei) heraus. c) Nach dem Wettkampf erhielten die Studenten . . . (1) Füllhalter als Prämie. d) Sie kommen jeden Tag . . . (3), setzen sich an den Tisch hier und bestellen . . . (1) Portion Eis, dann . . . (2) Kuchen, zahlen und gehen weiter.

b) Verstehst du nicht. daß sie . . . . 16. (3) Schwei­ nebraten.. . . . . d a ß du mit deinem Fahrrad nur auf dieser Strecke fahren darfst! d) Bogdan h a t viele Reisen gemacht. . (100) gesagt. . und Beton. . . . . . . E r hat ihm den Schaden . (mehr-) Zusammenhang genannt. (10) und . b) Mein Freund Herbert ist ein begeisterter Bergsteiger. . (1) Eis. g) Auf dieser Sitzung wurden . . . . (3) in der Tschechoslowakei. (3). a) Meine Schwester trägt einen Pullover aus . . e) Ich habe das Experiment schon . (einige-) gemacht. dann . (2) Stoff benötigt ? c) Wievielerlei Farben h a t dein Kleid ? . Completaţi cu numeralele iterative corespunzătoare : a) Drei Freunde kamen in ein Restaurant und bestellten . (Manch-) ist es mir gelungen. . (3) auf Berge über 4 000 m gestiegen. d) Wer ungerecht ist. . 15. (2) Kuchen und . Der Schutzgraben h a t t e einen . . (all). E r ist . u m rechtzeitig fertig zu werden. . E r h a t ihm den Schaden im . (1) seines Gebens etwas A b ­ wechslung zu bringen. . . Completaţi cu numeralele multiplicative : a) b) Steine c) d) e) f) E r h a t t e einen . . .. . E r war . c) Der Vater sagte zu dem Jungen : „Das ist einfach nicht zu glauben Î I c h habe dir nicht nur . Completaţi cu numeralele variative . . (1) in der D D R . . (5) auf Berge über 3 000 m. . (2) auf Berge über 3 500 m und . . . . . . . . gelb. . aber es war umsonst. (manch) Ausreden. . . . . . . (mehr-) nicht. . . (4) S c h u t z : Eisenschienen. (viel-) Wert ersetzt. (viel-) Olympiasieger. . rot und blau. sondern . Erde. . (1) ! f) Der Alte versuchte in das ewige . von dem sagen die Menschen: E r mißt mit . Mein Freund Peter ist ein . . . i) E r unternahm . (2) Maß. . h) E r versuchte . .. . (all) Fragen besprochen. . aber noch (0 \) in Bulgarien. e) Mir ist die ganze Geschichte ganz . (2) in Jugoslawien. . . .EXEKCIŢII 279 14. (3) Sieg errungen. (1). Sein Name wurde in . . (2) Garn. . (mehr-) ersetzt. . aber .

(190) an dem Vortrag teilge­ nommen. . (1) Frühstück gehen . 18. .35. . c) Meine Freundin Helga war in dieser Woche schon . dar uneori are 5—10 minute întîrziere. (aller-) Neuigkeiten. c) Prima sa mare operă dramatică a fost „Hoţii". . (7) Monde. . (2) bei mir und erzählte mir immer . d) Da 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă (genitiv) serbează ziua solidarităţii lor internaţionale. . i) Dank dem sozialistischen Wettbewerb stieg die Produktion des -Betriebes u m . e) La ce oră vine acceleratul 301 ? Astăzi vine la 21. (1) Mond. Traduceţi în limba germană. Sie wohnt im . f) Băiatul meu a luat u n zece la examenul de germană. (3) gesehen. . i) Unchiul meu a făcut multe călătorii în viaţa s a . (mehr-) Jahren. j) O cincime din producţia acestei fabrici se exportă. (10 000) Besucher der Ausstellung. (25) waren bei einem Wettbewerb. Ihre Familie wohnt dort schon seit . . sagte ein Beamter an der T ü r : — Sie sind der . h) Am . . . . scriind numeralele în litere : a) 23 August este ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascistb) Friedrich Schiller s-a născut la 10 noiembrie 1759 la Marbach şi a murit la 5 mai 1805 la Weimar. (manch-) Kinder in den Kindergarten. . . dar niciodată în Ungaria. de două ori în Bulgaria şi de şase ori în Cehoslovacia. . . . der Saturn hat aber . . g) De la 10 pînă la 28 martie elevii au avut vacanţa de primăvară. . care s-a reprezen­ t a t p e n t r u prima dată pe scena teatrului din Mannheim. . (4) Stockwerk. (13%). (1/4) der Erzeugnisse wird ausgeführt. (215) Studenten haben . . . . ich habe ihn schon . Completaţi propoziţiile MORFOLOGIA următoare cu numeralele corespunzătoare : a) Meine Freundin Hilde wohnt in einem Wohnblock mit . de cinci ori în Uniunea Sovietică. b) Dieser Film ist sehr interessant. . . . . (8) Stockwerken. . (3) Tage später kam er doch noch . Mai konnte er nicht kommen. .280 17. . (1) bei uns vorbei. . a fost de trei ori în Polonia. aber . e) Nach dem . . (15). . . . . . g) Von . . j) . die anderen . f) Unsere Erde h a t nur . . . d) Als ich kam. h) Există două feluri de cămile: cu una sau cu două cocoaşe. darum bekommen Sie ein Geschenk.

VERBUL (Das Verb — Das Tätigkeitswort' — Das Zeitwort) iau Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea. acestea ajută la formarea timpurilor com. Verbele auxiliare se împart în: a) Verbe auxiliare de timp. bleiben. wohnen ÎMPĂRŢIREA (Vollverben und VERBELOR Hilfsverben) VERBE PREDICATIVE ŞI AUXILIARE După funcţiile pe care le îndeplinesc în propoziţie. verbele pot fi împăr.H 2 ţite în verbe predicative şi în verbe auxiliare.H 4 puse ca şi a diatezei pasive şi a condiţionalului. starea H 1 existenţa: übersetzen. üben. erwachen. timp compus: diateză pasivă: condiţional: " ich ich . vergehen.ich ich ich habe geschrieben bin gelaufen werde lesen werde gefragt würde fragen . Verbele predicative au un conţinut bine definit. sein şi werden. 1. 2. Wann gehen Sie in die Stadt ? Der Schrank steht an der Wand. Verbele auxiliare de timp sînt: haben. deci ele pot forma H 3 singure predicatul unei propoziţii: Wir lernen Deutsch.

Sie hat ( = besitzt) ein neues Tonbandgerät. { . ca verbe auxiliare de mod. Wir müssen in die Stadt. a unei permisiuni. a unei dorinţe. H 6 b) Verbe auxiliare de mod. E r ist (— befindet sich) in Bukarest. a unei intenţii etc. Verbele auxiliare de timp apar uneori ca verbe predicative. De exemplu: H 8 lassen < verb predicativ verb auxiliar = a lăsa. adică pot forma singure predicatul propoziţiei: Wer will. Verbele auxiliare de mod sînt: r können: mögen: Möge sie nur kommen! dürfen: Dürfen Kinder zu diesem Film gehen? müssen: I m Alter von sieben Jahren müssen alle Kinder zur Schule gehen. a face să. Unele verbe predicative pot fi întrebuinţate cu sens modificat. E r wird Ingenieur. a unei obligaţii. adică de elemente de legătură între subiect şi numele predicativ: E r ist I. Er läßt ihn kommen. = a dispune. Ich lasse das Buch hier. Die Sonne scheint. acestea ajută la exprimarea unei modalităţi. verb predicativ = a străluci. der kann. de modalitate sau modale. a unei necesităţi. . verb auxiliar de mod = a părea.282 MORFOLOGIA H 5 Verbele sein şi werden pot avea funcţia de verbe copulative.ehrer. sollen: Sie sollen auf seinen R a t hören! wollen: Wollen Sie Medizin studieren ? H 7 Verbele auxiliare de mod pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. Die Übung scheint schwer zu sein. de exemplu : a unei posibilităţi. Ele formează predicatul numai împreună cu un verb predicativ.

compl. la acuz. Br pflegt nach Tisch spazieren zugehen. + compl. + compl. verb auxiliar de mod = a merita. verb predicativ = a avea nevoie de. la dat. E r braucht nicht zu kommen. } Ich höre ihn kommen. la acuz. ^ Ich beglückwünsche Sie zu Ihrem Geburtstag. verb auxiliar de mod = a obişnui. adică fără exprimarea complementului la acuzativ: Ich schreibe jetzt (einen Brief). + compl. compl. a se cuveni. ] } Ich schreibe meinem Bruder einen > Brief. compl. verb predicativ = a aparţine. JJ JQ { { { verb predicativ = a îngriji. la acuz. Verbele care pot avea un complement la acuzativ (complement direct) H 14 sînt tranzitive: Ich schreibe einen Brief. . verb auxiliar de mod = a trebui. verbele se împart î n : verbe H 13 tranzitive şi verbe intranzitive. la gen. b) Alte verbe tranzitive pot fi întrebuinţate absolut. la acuz.VERBUL 283 Die Mutter -pflegt das Kind. Das Buch gehört mir. + compl. a) Unele verbe tranzitive nu pot fi folosite fără un complement la H 15 acuzativ: Ich erwarte meinen Freund. > } Ich nenne ihn meinen Freund. compl. la acuz. a face parte. E r gehört JJ J J JJ J g VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE (Transitive und intransitive Verben) Din punct de vedere al complementului. Ich brauche einen neuen Mantel. H 16 c) Numeroase verbe tranzitive pot avea pe lîngă complementul lor H 17 la acuzativ şi un alt complement: compl. la aeuz. prepoz. 1 i Sie versicherte mich ihrer Freundschaft. la inf. + compl. 1.

Verbele care nu pot avea un complement la acuzativ sînt verbe intran­ zitive {vezi M 201 complement intern). verb intranzitiv = a se vindeca... de exemplu: . Das Glas zerbricht. care în limba germană sînt reflexive. se numesc H 24 prepoziţional: H 25 Unele verbe sînt — cu sens schimbat — cînd tranzitive. heilen . H 21 (t>) u n complement la genitiv: Der Kranke bedarf der Ruhe. stimmen / zerbrechen ( \ Observaţie Unele verbe. Der Arzt heilt den cînd intranzi­ Kranken. / ( \ y \ / \ verb tranzitiv = a vindeca. Die Wunde heilt rasch. (d) două complemente: unul la dativ şi unul Ich helfe Ihnen gern bei der Übersetzung. . în limba română sînt reflexive şi altele. verb tranzitiv = a sparse.284 MORFOLOGIA H 18 H 19 2. Die Mutter kocht die Suppe. prepoziţional: Observaţie H 23 Verbele care se construiesc cu un complement prepoziţional verbe prepoziţionale (vezi M 220). Das Kind zerbricht das Glas. Die Rechnung stimmt. . * a verb intranzitiv — a se sparge. care în limba germană sînt intranzitive sau chiar tranzi­ tive. verb tranzitiv = a găti. etc. verb intranzitiv = a fierbe. a) Unele verbe intranzitive nu pot avea nici un fel de complement: Ich gehe rasch. în limba română sînt tranzitive (vezi S 66). H 20 b) Alte verbe intranzitive pot a v e a : (a) u n complement la dativ: Ich begegne meinem Freund. verb tranzitiv = a acorda. Die Suppe kocht. verb intranzitiv — a fi exact (just). tive. H 22 (c) un complement Ich warte auf den Bruder. E r stimmt das Klavier.

la dativ acuzativ Spre deosebire de limba română. mai puţine cu un pronume reflexiv la dativ: I c h freue mich über das Buch. la compl. Ich merke mir die Regel. reflexive permanente (propriu-zise) care pot fi întrebuinţate numai H 27 cu pronumele reflexiv: — cu pronumele reflexiv la acuzativ: sich begnügen. Ich eigne mir (Sie Regel an. sich gedulden. Ich kaufe mir das Buch. sich sehnen etc. la acuzativ Ich wasche mir die Strümpfe. la acuzativ Analog: Ich Wasche meinem Schwesterchen die Strümpfe. la compl. predicat. pronumele reflexiv face parte inte. Cele H 26 mai multe verbe reflexive se întrebuinţează cu un pronume reflexiv la acuzativ. . Eu îmi cumpăr cartea. Î compl. sich mer­ ken (cu sensul: a ţine minte). la dativ acuzativ Analog: Ich Wasche meine Strümpfe. t compl.VERBUL 285 VERBE REFLEXIVE (Reflexive Verben — Rückbezügliche Verben) Verbele însoţite de un pronume reflexiv sînt verbe reflexive. ci este considerat com­ plement : Ich wasche mich. sich schämen. reflexive ocazionale. sich vorstellen (cu sensul: a-şi închipui). T Î compl.H 28 grantă din predicat: Ich beeile mich. " Ich freue mich. La verbele reflexive permanente. — cu pronumele reflexiv la dativ: sich aneignen (a-şi însuşi). sich entschließen. sich widersetzen. reflexive. în lMiba germană pronumele reflexiv stă în urma verbului conjugat. vezi F 25 — 27. Observaţie Verbe reflexive cu un pronume reflexiv la genitiv se întîlnesc foarte rar. î Î compl. Eu ma bucur. predicat 2. sich vornehmen (cu sensul: a-şi propune). H 30 Pentru conjugarea verbelor. care pot fi folosite şi fără pronume reflexiv. H 29 Pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat. Verbele reflexive se împart în: 1.

H 35 Verbele impersonale se împart în: a) impersonale permanente. Verbele impersonale permanente sînt: (a) verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (es regnet) . la persoana a IlI-a singular: schneien : es schneit. cu un anumit subiect la toate persoanele: lernen ich du lerne lernst wir lernen ihr lernt sie 1 . verbele se împart în verbe personale şi impersonale. blitzen (es blitzt) . lernen Sie 1 sie > lernt es I Observaţie 0 H 32 Cîteva verbe personale se întrebuinţează numai la persoana a singular şi plural. Es graut mir. Hier gefällt (es) mir. don­ nern (es donnert) . Das Veilchen I Die Bäume Die Blumen Die Veilchen } > blühen. Mir graut (es). J v IlI-a H 33 2. de regulă. dar la toate genurile (verbe unipersonale) : Der Baum \ Die Blume > bläht. fie cu pronumele es ca subiect. pronumele es poate fi omis : Es gefällt mir hier. (b) verbul geben (es gibt) cu sensul de a exista : Es gibt viel Schönes zu sehen. Verbele impersonale stau fie la infinitiv. J. . aceste verbe pot fi întrebuinţate numai la forma impersonală. Verbele personale pot fi legate.286 MORFOLOGIA VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE (Persönliche und unpersönliche Verben) H 31 După caracterul lor personal. Observaţie H 34 în unele cazuri. 1.

gehen. warten. verschließen. deosebim verbe perfective. şi anume: infinitivul prezent: fahren. entlaufen. blühen. lernen. verbluten. einschlafen. liegen. 1. Verbele iterative exprimă repetarea unei acţiuni: heucheln. (sich) legen. imperfective şi iterative. hüsteln. bluten. verwelken 2. losgehen. stehen. eintreten. welken Hm 3. gruseln (es gruselt mir) (Pentru omiterea pronumelui es vezi M 78. nennen . Verbele imperfective exprimă acţiunea sau starea fără vreo limitare în timp: schlafen.' [Aici este (există) un vin bun. sitzen.mir) . verb persona! E s wächst und blüht überall. trinken. IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE (Perfektive.VERBUL 287 Observaţie H 36 După es gibt se întrebuinţează un complement la acuzativ (căruia în limba română îi corespunde subiectul propoziţiei : Es gibt hier guten W'ein. imperfektive und iterative Verben) Din punctul de vedere al duratei acţiunii verbale şi al gradului ei de H 38 realizare. erwarten. este necesar H 42 să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen). ergrünen.] (c) cîteva verbe care exprimă stări sufleteşti: grauen (es graut . grüßen. ausschlafen.H 37 buinţate impersonal: Die Pflanze wächst. Verbele perfective exprimă o limitare în timp. adică începutul sau H 39 sfîrşitul unei acţiuni sau stări: aufblühen. {sich) stellen. brennen. streicheln H 41 ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile. blühen.) b) impersonale ocazionale : verbele acestea sînt verbe personale între. verbrennen. schmeicheln. laufen. kränkeln. (sich) setzen. verblühen. verbe impersonale ocazionale i VERBE PERFECTIVE. nörgeln.

H 44 La verbele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării. Grupa I. Vocala radicală a infinitivului diferă atît de vocala radicală a imperfectului cît şi de vocala radicală a participiului I I (1—2—3) : Infinitiv i i i ie e S (1) Imperfect a a a a a a (2) Participiul II o u e e o o (3) Infinitiv beginnen finden bitten liegen werfen gebären Imperfect begann fand bat lag warf gebar Participiul II begonnen gefunden gebeten gelegen geworfen geboren II 48 Grupa a II-a.) : fuhr. le împărH 43 ţim în verbe tari şi slabe. genannt.288 MORFOLOGIA imperfectul indicativ (pers. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului I I . La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării. I sing. lernte. imperf. Verbele tari pot fi împărţite în trei grupe. gelernt. part. schwimmen. Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte A blaut. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II: inf. I I . II 45 VERBELE TARI J J 46 I I 47 Caracteristici principale: 1. schwamm. După felul în care verbele formează formele lor de bază. prez. nannte participiul I I : gefahren. prez. dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1): Infinitiv a a a e 0 0 Imperfect u i ie a a ie Participiul II a a a e o o Infinitiv tragen fangen halten lesen kommen stoßen Impei •fect trug fing hielt las kam stieß Participiul II getragen gefangen gehalten gelesen gekommen gestoßen . imperf. : fahren .Schimbarea vocalei radicale care se produce a) totdeauna la imperfect: inf. geschwommen. Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat.

o primesc Umlaut la prezent indicativ.a şi a I I I .VERBUL 289 u au oi (1) ie ie ie (2) u au ei (1) ruf ea laufen heißen rief lief hieß gerufen gelaufen geheißen Grupa a III-a. trans­ formă această vocală în i sau ie (vezi H 86). b) Vocalele a. la persoana a I i .a singular (vezi H 83). kam H 50 3.e n : geschrieben gekommen H 51 gegeben Caracteristici secundare : H 52 a) Verbele cu a. u din rădăcina imperfectuhii indicativ se transformă în Umlaut la imperfect conjunctiv: Imperfect indicativ ich k a m ich hob ich f«hr Imperfect conjunctiv ich käme ich höbe ich führe H 53 19 • Gramatica practică a limbii germane . Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului I I . dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2): Infinitiv Imperfect Participiul II o u o 0 0 H 49 Infinitiv Imperfect Participiul II geschwollen geschunden geglommen geflossen gegoren geschworen gelogen gesogen geschienen geglichen e i i ie o u o 0 0 0 ä ö ü au ei ei (1) o 0 o 0 ie i (2) o ie i (2) schwellen schinden glimmen fließen gären schwören lügen saugen scheinen gleichen schwoll schund glomm floß gor schwor log sog schien glich 2. o.a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe: ich er ?ab ich er schrieb ich . Participiul II (perfect) se termină în . au. Cele cu e în rădăcină. La imperfect indicativ la persoana I şi a I I I .

Der Sturm bewegte die Wellen. 1 î n p a r a n t e z ă sînt trecute formele mai puţin obişnuite. H 58 Verbe cu forme tari şi slabe fără deosebire de sens: Infinitiv backen dünken ersehallen glimmen klimmen mahlen melken salzen sieden trielen weben Imperfect backte (buk)1 dünkte (deuchte) erschallte (erscholl) glimmte (glomm) klomm (klimmte) mahlte melkte (molk) salzte sott (siedete) triefte (troff) webte (wob) Participiul II gebacken gedünkt (gedeucht) erschallt (erschollen) geglimmt (geglommen) geklommen (geklimmt) gemahlen gemolken gesalzen gesotten (gesiedet) getrieft (getroffen) gewebt (gewoben) H 59 Verbe cu forme tari şi slabe cu deosebire de sens: Infinitiv bewegen / Imperfect bewog Participiul II bewogen = a îndupleca bewegt = a mişca \ bewegte Ich beweg ihn zur Abreise. La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului {vezi H 101) ich lernte ich. uneori fără. Participiul II se termină în -(e)t: gelernt geordnet VERBE H 57 CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE CONJUGAREA TARE ŞI CEA SLABĂ Unele verbe au astăzi unele forme de conjugare tare. alteori cu deosebire de sens.230 MORFOLOGIA VERBELE SLABE H 54 Caracteristici: 1. . iVw schimbă niciodată vocala radicală: lernen ordnen lernte ordnete gelernt geordnet H 55 H 56 2. ordnete 3. altele de conju­ gare slabă.

. Die Pumpe saugte das Wasser aus dem Brunnen.VERBUL 291 Infinitiv erschrecken / \ Imperfect erschrak erschreckte Participiul II erschrocken = a s e speria erschreckt — a speria Das Kind erschrak. Sie haben sich gehauen. Es gärte unter den ausgebeuteten Völkern. a transmite . / \ hieb hnute Nach der Arbeit pflog (pflegte) sie der Ruhe. Täglich werden vom rumänischen Rundfunk Nachrichten in deutscher Sprache gesendet.. a aspira (tehn. Die Mutter pflegte das Kind liebevoll.. Ich pflegte am Abend einen kleinen Spaziergang zu machen. / \ hing hängte gehangen — a fi atîrnat (agăţat) gehängt = a atîrna (a agăţa) Der Mantel hing im Schrank (hat im Schrank gehangen). a transporta.) Der Most gor (gärte) schon..) Das Kind sog (saugte) an der Flasche. bis ihr Vater kam. gel gehauen = a lovi (cu o armă) geh&nen = a lovi.. Wir hängten das Bild an die Wand (haben. Mutter schaffte den ganzen Tag in Küche und Garten. a emite (la radio) Wir haben den Eltern ein Telegramm gesandt (gesendet). . senden / sandte (\ sendete gesandt ° gesendet = a trimite = a trimite . / \ gor gärte gegoren = a fermenta gegärt — a fermenta. Warum ist es erschrocken? Ein Hund erschreckte das Kind (hat das Kind erschreckt). a obişnui . a fierbe (fig. pflegen / C Pfl®g Pflegte gepflogen gepflegt = (apare numai în anumit expresii idiomatice) = a îngriji. Die zwei Jungen hauten sich tüchtig. saugen / \ sog saugte gesogen = a suge (despre fiinţe) gesaugt = a suge. und viele griffen zu den Waffen. a duce I n schweren Jahren des Kampfes und der Entbehrung schuf Beethoven seine unver­ gänglichen Meisterwerke. Wohin h a b t ihr die alten Möbel geschafft? . schaffen / \ scha f schaffte geschaffen geschafft = a crea — a lucra. a bate (pe cineva) (gekaut) Der Offizier hieb mit dem Säbel um sich.

verbele auxiliare de timp: haben. . Der junge Mann wandte (wendete) keinen Blick von ihr.292 Infinitiv schleifen Imperfect scWi MORFOLOGIA Participiul II / // geschliffen = a ascuţi \ schleifte geschleift = a tîrî W a r u m hast du dieses Messer nicht geschliffen? E s ist schon ganz stumpf. sollen. werden (vezi H 92 . 2. H 103). verbele: gehen. stehen. H 103). verbul wissen (vezi H 9 3 . mögen. H 102). H 65 5. s wandte C wendete = a întoarce . Dein Anzug muß unbedingt gewendet werden. wol­ len şi verbul wissen formează grupul verbelor pre teri toprezente (vezi H 94). sein. / wog gewogen = a cîntări C a o \ wiegte gewiegt = a legăna Ein Kleinkind muß regelmäßig gewogen werden. Der Braten brannte an. a adresa gewendet = a întoarce (o haină) (wendete) gewandt wenden E r wandte (wendete) sich an den Pförtner und b a t ihn u m Auskunft. dürfen. sollen. tun (vezi H 94). denn sie wendete ihn nicht oft genug. Der Mann schleifte den Baumstamm bis zur H ü t t e . stak stecken \ steckte (mai frecvent steckte) gesteckt = a fi pus (băgat) gesteckt = a b ă g a . Die Mutter wiegte das Kind und sang leise ein Schlummerlied. a îndrepta. dürfen. müssen. wiegen VERBELE H 60 H 61 H 62 H 63 NEREGULATE Neregulat se conjugă: 1. wollen (vezi H 9 3 . müssen. cîteva verbe de conjugare slabă: a) brennen brannte gebrannt kennen kannte gekannt nennen nannte genannt rennen rannte gerannt . E r steckte den Schlüssel in die Tasche und verließ das Haus. a pune Der Schlüssel stak (mai frecvent: steckte) in der Tür. Gleichgültig wandte sie ihm dem Rücken. 3. Observaţie Verbele auxiliare de mod: können. mögen. verbele auxiliare de mod: können. H 64 4.

a expedia. înseamnă a se adresa.) wenden — wandte — gewandt sich wenden — wandte sich — sich gewandt wenden — wendete — gewendet mai înseamnă şi a întoarce (o haină).VERBUL 293 Verbele acestea. î n cadrul conjugării deosebim forme finite şi forme infinite. pe lîngă formele neregulate de tipul verbu­ lui nennen. c) bringen brachte denken dachte / dünkte \ deuchte gebracht gedacht gedünkt gedeucht (rar) consonantice. CONJUGAREA VERBELOR H 68 H 69 Modificarea formei verbului se numeşte conjugare. spatele etc. Formele finite (personale) sînt formele conjugate ale verbelor. a întoarce (privirea. iar senden — sendete — gesendet mai înseamnă şi a transmite. î n t r e formele neregulate şi cele regulate ale acestor verbe există unele deosebiri semantice: senden — sandte — gesandt înseamnă a trimite. au şi forme regulate. b) senden (sich) wenden sandte sendete wandte wendete gesandt gesendet gewandt gewendet H 66 Verbele senden şi wenden. a emite (la radio) .t la participiul II). deşi au caracteristicile verbelor slabe (-te la imper­ fect şi . înseamnă a schimba (direcţia). . H 67 Verbele acestea au pe lîngă Ablaut şi alternanţe Observaţie î n t r e formele regulate şi cele neregulate ale verbului dünken nu există deosebiri semantice. faţa. au şi Ablaut (e —a —a).

î n limba germană există: a) diateza activă (das Aktiv — die Tätigkeitsform): ich frage b) diateza pasivă (das Passiv — die Leideform): ich werde gefragt .294 MORFOLOGIA II 70 î n cursul conjugării. verbul se modifică după persoană şi număr. Persoana şi numărul (vezi B 5 . Modul Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vor­ bitorul consideră acţiunea. mod şi diateză. Timpul î l 71 Verbul exprimă prin formele lui momentul acţiunii. Futur — die 7. Vergangenheit): ich habe gefragt (b) mai mult ca perfectul (das Plusquamperfekt — die 3. Singular pers. Vergan­ genheit) : ich fragte b) timpuri compuse: (a) perfectul (das Perfekt — die 2. î n limba germană deosebim trei moduri: H 74 a) indicativul (der Indikativ — die Wirklichkeitsform) (vezi H 81 — H 115) : er fragt H 75 b) conjimetivul (der Konjunktiv — die Möglichkeitsform) (vezi H 110— 131) : er frage H 76 c) imperativul (der Imperativ — die Befehlsform) (vezi H 136—H 144) : fragen Sie! 4. timp. a IlI-a forma de politeţe (singular şi plural) ich frag« du fragst er fragi Plural wir ihr sie Sie frage« frag« frage« frage« 2. Zukunft) : ich werde gefragt haben H 72 H 73 3. Acest moment se redă prin a) timpuri simple: (a) prezentul (das Präsens — die Gegenwart) : ich frage (b) imperfectul (das Imperfekt — das Präteritum — die 1. B 10) Celor trei persoane ale singularului şi pluralului le corespund anumite desinenţe. al stării sau al existenţei. Futur — die 2. I pers. Vergan­ genheit) : ich hatte gefragt (c) viitorul (das 1. 1. Diatezele H 77 Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi autorul acţiunii. Zukunft): ich werde fragen (d) viitorul anterior (das 2. a Ii-a pers.

el este redat prin complementul de agent (de cele mai multe ori însoţit de prepoziţia von. Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea. I pers. mai rar de prepoziţia durch) (vezi H 155) : Der Vater wird von dem Sohn erwartet. nici numărul. Cînd H 79 autorul lucrării este exprimat. H 8® nici modul (vezi H 221—231).H 81 late) primesc următoarele desinenţe : Singular pers. Partizip — das Mittelwort der Gegenwart): fragend (b) participiul II (perfect) (das 2. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Straßenbahnlinie verbunden. Partizip — das Mittelwort der Vergangenheit): gefragt FORMELE FINITE (Die Finitformen — Die Personalformen) DIATEZA (Das ACTIVĂ Aktiv) INDICATIVUL (Der Indikativ — Die Wirklichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE PREZENTUL (Das Präsens — Die Gegenwart) La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregu. a 111-a forma de politeţe -e Plural -en -(e)st -(e)t -(e)t -en -en .VERBUL 295 Diateza activă arată că acţiunea este făcută de subiectul gramatical: H 78 Der Sohn erwartet den Vater. a Ii-a pers. Formele infinite (nominale) nu exprimă nici persoana. Formele infinite sau nominale sînt: a) Infinitivul (der Infinitiv — die Nennform) : fragen b) Partieipiile (die Partizipien) : (a) participiul I (prezent) (das 1.

stoßen ich stoße du stößt er stößt etc. schnauben. la baza căruia stă verbul tare lassen. laufen ich lauie du läufst er läuft etc. tragen). saugen. Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. . Astfel.a singular: tragen ich trage du trägst er trägt etc. H 84 H 85 Nu primesc Umlaut. verbul slab veranlassen. au sau o în rădăcină verbele : hauen. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a I l I . schaffen. formează astfel prezentul indicativ: ich veranlasse du reranlaßt er reranlaßt etc. au (de ex.296 MORFOLOGIA schreiben ich schreib« du schreibe er j sie \ schreib* es wir schreibe« ihr schreib* •j sie l schreibe« Sie H 82 Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a I l I . kommen. lawfen) sau o (de ex. rerbele tari care au a (de ex. H 83 Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină (vezi H 46). schallen.a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină î n : -elin (recÄMen) -ekn (troc/men) ~d -dm -dn (finden) (widmen) (ordnen) finden ich find« du findes* er | sie f finde* wir find«« ihr find«* sie -Ifn -an -t (öffnen) (begeben) (bieten) -tm (a*roen) Sie ) find. De exemplu. deşi au a.

genesen. H m laden) nu intercalează la prezent vocala e. fie slabe. nehmen). bo^en.a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e). halfen) sau d (de ex. geben.a şi a I l I . de exemplu lesen.a singular fiind astfel identice: lesen ich lese du liest er sie es grüßen ich du er sie es grüße grüßt | / grüßt > essen ich esse du ißt er | sie / ißt es > H m } lu .a şi a IlI-a singular. persoanele a I I .a singular indica­ tiv nici o desinenţă : halten ich halte du hältst er sie } hält treten ich du er sie es trete trittst ) } tritt ' ich dar: du er sie es lade lädst j } lädt ' Observaţie Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a I l I . stehen. Verbele. gehen.a singular.a singular a indicativului prezent în i scurt. a căror rădăcină se termină în -s. pflegen. H 87 Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca). sehen ich gebe du gibst er | sie > gibt es > ich du er sie es Sähe siehst 1 i sieht i nehmen ich du er sie es nehme nimmst | !• nimmt ' H 86 Observaţie Verbul nehmen schimbă pe e lung la persoana a I i . saken. grüben. primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t.VERBUL 297 Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex. de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a I i . -ß. stecken. -ss. weben. schimbă. dacă la persoana a Ii-a şi a I l I . heben.a şi a I l I . H 88 denken. -x. -z. essen. dublînd pe m. fie tari. Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. scheren. Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a I l I . sehen. -Iz. siteen.

wollen. sollen. wissen k önnen ich du er sie es kann kannst | > kann ' mögen ich mag du magst er \ sie } mag es I dürfen ich du er sie es darf darfst | } darf ' ich du er sie es muß mußt | ) muß J sollen ich du er sie es soll sollst y j* soll ' wollen ich du er sie es will willst | j will ' wissen ich weiß du weißt er 1 sie ) weiß es I . müssen. care a primit sens de prezent. dürfen. la per­ soana I singular prezent ^oa^e /&' omisă vocala e i w sufix. vezi H 182).298 MORFOLOGIA sahen ich salze du salzt er \ sie ) salzt es I sitzen ich sitze du sitzt er 1 sie / sitzt es ' boxen ich boxe du boxt " 1sie ) box es > H 91 La verbele derivate cu sufixele -ein (zweifeln) şi -ern (zittern). mögen. astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können. iar la persoana I şi a IlI-a plural trebuie omisă vocala e din desinenţă: zweifeln ich zweif(e)le du zweifelst er j sie > zweifelt es ' wir zweifelf/jn ihr zweifelt sie 1 *!*««»-« ich zitt(e)re du zitterst er 1 sie | zittert es ' wir zitteren ihr zittert sie ) Sie / « « t t e r g n Sie / zweif e'0n H 92 Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat : haben ich habe du hast er | sie j h a t es ' wir haben ihr h a b t sie 1 ie haben Sie / Sie sein ich bin du bist er | sie f ist es ' wir sind ihr seid werden ich du er sie es wir ihr sie Sie werde wirst 1 \ wird 1 werden werdet > werden sie 1 Sie j sind H 93 Prezentul verbelor preteritoprezente (vezi H 63) este de fapt un vechi imperfect (preterit.

a Ii-a (e)st -(e)t per. I -en pers. ) Will i wir wollen ihr wolit sie ] . a IlI-a -en formă de politeţe -en . . IMPERFECTUL (Das Imperfekt — Die 1.VERBUL 2S9 wir sollen ihr sollt sie sollen Sie wir können ihr könnt Kkönnen wir ihr sie sie Sie mögen mögt ) Imc mögen j wir müssen ihr m ü ß t sie ) -. nu au nici H Si o desinenţă la persoana I şi a IlI-a singular.... müssen wir dürfen ihr dürft Sie j wissen Sie J ich Weiß du weißt er i sie ) weiß es J wir wissen ihr wißt wollen ich du er sie es Will willst . Astfel verbele tari au la imperfect Ablaut (vezi H 46). Verbul tun primeşte la persoanele I şi a IlI-a plural desinenţa ich tue du tust er i sie > t u t wir t u » ihr t u t Sie H 94 Sie J l tr es J Verbele neregulate de conjugare slabă urmează regulile conjugării verbelor slabe (vezi H 81). iar la celelalte persoane se folo­ sesc desinenţele prezentului: Plural Singular pers. wollen K wissen Sie / Sie/ Verbele stehen şi gehen formează prezentul regulat. Pentru formarea prezentului verbelor compuse. vezi H 169. sie ) j. sie 1 % dürfen J. Vergangenheit) H 85 Conjugarea verbelor tari la imperfect se deosebeşte fundamental de conjugarea verbelor slabe.

a I U .a singular. la imperfect. în mod obligatoriu.a pers. la persoana a I i . la persoana a I I .a -(e)te -(e)test -(e)te Plural -(e)ten -(e)tet -(e)ten . vocala e la persoana a I i . > lasen Sie j II 99 Unele verbe prezintă Infinitiv leiden sitzen ziehen şi alternanţe Imperfect litt saß zog consonantice: Participiul gelitten gesessen gezogen II II 100 Pentru a forma imperfectul verbelor slabe se adaugă la rădăcina acestora următoarele desinenţe : Singular pers. -es. -ß intercalează. a I i .a singular. I pers. vocala e la persoana a I i .a plural intercalarea vocalei e este obligatorie: finden ich fand du fand(e)s/ er sie es fand wir fand«» ihr fände* ) fanden H 98 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -s. la imperfect.a plural intercalarea lui e este facultativă: lesen ich las du lasest er \ f sie > las es I wir lasen ihr las(e)* sie 1.300 MORFOLOGIA ich gab du gabst er » sie j gab es 1 wir gaben ihr gab* l gaben Sie | 5 H 97 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -t sau -d pot intercala.

-tm (vezi H 82) : antworten ich antwortete du antwortetest er sie \ antwortete es wir antwortete« ihr antwortetet sie Sie antwortete» H 101 Verbele auxiliare de timp formează imperfectul neregulat: sein ich war du warst etc haben ich hatte du hattest etc. ich mußte du mußtest etc. t a t es I wir taten ihr tatet sie taten Sie H 104 . -d. werden ich wurde du wurdest etc. wissen' ich wußte du wüßtes/ etc. slabe: H 103 {vezi H 100) Verbele gehen. •ckn. sollen ich sollte du sollte* etc. -t. -dm. dürfen ich durfte du durftest etc. -fîn. -gn.VERBUL 301 fragen ich fragte du fragtest er sie j^ fragte es wir fragten ihr fragtet sie Sie fragte» Vocala e o intercalează verbele a căror rădăcină se termină în -cim. ich mochte du mochtet etc. wollen ich wollte du wolltest etc. stehen şi tun formează imperfectul în felul următor: ich ging du gingst er i sie | ging es > wir gingen ihr gingt sie gingen Sie stehen ich stand du stand (e) st er 1 sie ? stand es > wir standen ihr standet l standen Sie f tun ich t a t du t a t (e) st er | sie . H 102 Verbele pre teri toprezente formează imperfectul ca verbele können ich konnte du konntest etc. -dn.

H 67) : b. nennen ich nannte du nanntest etc. rennen ich rannte du ranntest etc. TXMPUBULE COMPUSE PERFECTUL Das Perfekt • Die 2. denken ich dachte du d a c h t e t etc.rennen ich brannte du branntest etc. senden ich sandte — ich sendete du s a n d t e t — du sendetest etc. Vergangenheit ŞI MAI und Das MULT CA PERFECTUL — Die 3. haben. . H 66) bringen ich brachte du brachtest etc. wenden ich wandte — ich wendete du wandtest — du wendetest etc. H 66) dünken ich deuchte 1 (dünkte) du dcuchtesi (dünktest) etc. (vezi H 5 9 . sau sein participiul II Singular ich habe gefragt du hast gefragt er i sie !• hat gefragt es I Plural wir haben gefragt ihr habt gefragt haben gefragt Sie ich bin gegangen du bist gegangen M Plural wir sind gegangen ihr seid gegangen sind gegangen J3ie }. Vergangenheit) Plusquamperfekt H Î06 Perfectul şi mai mult ca perfectul se formează cu verbul auxiliar haben sau sein şi cu participiul II (perfect) al verbului de conjugat: Perfectul == prezentul . kennen ich. kannte du kanntest etc.3St l • st gegangen Sie es 1 Rar întrebuinţat. (vezi H 5 9 .302 MORFOLOGIA H 165 Verbele neregulate de conjugare slabă formează imperfectul ca ver­ bele slabe. cu singura deosebire că primesc şi Ablaut (vezi H 65.

2. perîectul / ! H 108 = haJ)en /la prezent \ \ la imperfect / können. [ + infinitivul ' x prezent Ich habe den Text leicht übersetzen Perfectul neregulat al lui Vit hat seinen Freund kommen können.m. Aaöe gefragt Singular ich war gegangen du warst gegangen yhaben. ele formează perfectul şi mai mult ca perfectul în mod regulat: Ich habe das wirklich nicht gewollt. Observaţie î n cazul de faţă. un infinitiv este urmat de altul. Dacă nu stau pe lingă un alt verb. H IOD I Haben Sie ihn nicht gesehen? ! l Perfectul regulat al lui sehen. Perfectul neregulat al verbului sehen. I Perfectul regulat al lui wollen. Dacă aceste verbe stau pe Ungă un alt verb la infinitiv: perfectul \ m. <f sau \ + participiul ? sein </ > Plural wir hatten gefragt ihr Aaö«2 gefragt hatten gefragt II H 197 Sie Plural wir waren gegangen ihr wart gegangen waren gegangen "1 sie f zwar gegangen es Sie Observaţie Pentru formarea participiului I I (perfect) vezi I I 260 — 283.c. . Verbele modale. de aici denumirea de infinitiv dublu.VERBUL 303 Mai mult ea perfectul = imperfectul Singular ich AaM« gefragt du hattest gefragt er j sie . verbul lassen şi verbele care exprimă percepţii senzoriaîe formează perfectul şi mai mult ca perfectul în două feluri: 1.

Sie ist zu Hause geblieben. glücken. mißlingen. d) Verbele impersonale E s Aa#e den ganzen Tag geregnet. Der Reisende hat zehn Minuten am Schalter o stare (de durată) : geschlafen. mißlungen). (b) Verbele care nu exprimă (c) Verbele care exprimă Wir haben ausgezeichnet o mişcare. Was ist geschehen ? Mein Versuch ist mir gelungen (geglückt. gelingen. Excepţii: Verbele sein şi bleiben. H 111 Cu verbul auxiliar sein formează perfectul şi mai mult ca perfectul a) Verbele intranzitive care exprimă: (a) direcţia unei mişcări: Der Junge ist nach Hause gelaufen. adică : (a) Verbele care exprimă o mişcare fără o direcţie precisă: Das Kind hat am Morgen eine halbe Stunde geturnt. bleiben. . aber schon sehr früh Sein Bruder ist Arzt geworden. Glücklicherweise ist nichts Ernstes passiert. aufgemacht. Hast du dir die Adresse gemerkt? c) Verbele modale: permanente: sau tre­ Ich Aa&« das nicht gekonnt. Sie haben das ganze Land bereist. e) Verbele intranzitive care nu exprimă direcţia unei mişcări cerea de la o stare la alta. (b) trecerea de la o stare la alta: Ich bin erst spät eingeschlafen. Ich bin meinem Freund begegnet.304 MORFOLOGIA H 110 Cu verbul auxiliar haben formează perfectul şi mai mult ca a) T o a t e verbele tranzitive (fără excepţie) : Ich habe ihn etwas gefragt. perfectul: b) Toate verbele reflexive: Ich habe mich darüber sehr gefreut. passieren. E r ist ins Zimmer getreten. geschehen. b) Anumite verbe c a : sein. begegnen. E r hat das Zimmer betreten. ci o stare pe loc: gestanden.

ausgehen ein. (a înota) schwimmen (a înota) Ich bin ans andere Ufer (schwamm — geschwommen) Ich habe gestern zwei Stunden geschwommen. Der Ast ist unter der Last der Früchte gebrochen.: verfallen.: weggehen. auftreten aus.: ««gehen. a duce cu un vehicul) (a se sufoca) Die Kinder sind im fast erstickt. (a se prăbuşi. Ele se conjugă cu haben cînd sînt folosite tranzitiv. entkommen er-: ertrinken. (a se vindeca) heilen (a vindeca) (heilte —geheilt) Der Arzt ha I den Kranken rasch Die Wunde ist rasch geheilt. a cădea brusc) Ich bin auf der Treppe gestürzt.: awsführen. vergehen weg.VERBUL 305 Observaţie Verbele care exprimă trecerea de la o stare la alta sînt perfecţive şi de multe ori compuse cu prefixele: ab. (a se topi) schmelzen (a topi) Der Schnee ist in der Sonne (schmolz — geschmolzen) den Schnee Die Sonne geschmolzen. cînd exprimă o mişcare fără direcţie precisă sau o durată. a frînge) ţa se rupe) E r hat sich das Bein gebrochen. erwachen iort. eintreten e n t .: abgehen. geschwommen.: enteilen. . Cu sein ele cînd sînt folosite intranzitiv şi exprimă totodată direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta. 20 Gramatica practică a limbii german« . «Mahren auf-: ««/stehen. Astfel de verbe s î n t : cu haben cu sein brechen (brach — gebrochen) ersticken (erstickte — erstickt) fahren — gefahren) (a rupe. stürzen (stürzte — gestürzt) (a răsturna) Das Volk hat die Monarchie gestürzt. geheilt. fortlaufen v e r . (a conduce [un vehicul]. verfließen H 112 Unele verbe cu două sensuri se pot conjuga atît cu haben cît şi cu sein.: »erblühen. gefahren.: fortgehen. geschmolzen. weglaufen z e r . (a sufoca) Das Kohlengas hat die schla­ fenden Kinder fast erstickt. entgehen. Kohlengas II Î Î 3 (a merge cu un vehicul) (fuhr Er hat den Wagen nach Hause Er ist mit dem Wagen nach Hause gefahren.

(a rupe. (a strica. (a sparge) Das Kind hat einen Teller zer­ brochen.MORFOLOGIA cu haben trocknen (trocknete — getrocknet) verderben (verdarb — verdorben) zerbrechen (zerbrach — zerbrochen) zerreiben (zerriß — zerrissen) ziehen (zog — gezogen) (a usca) Die Sonne hat die Wäsche bald getrocknet. Viitorul anterior = werden la prezent + infinitivul perfect Plural ich werde gefragt haben du wirst gefragt haben er ] sie > wird gefragt haben es > wir werden gefragt haben ihr werdet gefragt habe» sie 1 ? werden gefragt haben Sie I . Futur ŞI VIITORUL cu sein (a se usca) Die Wäsche ist in der Sonne bald getrocknet. a scoate) Die Dokomotive hat mehr als 50 Wagen gezogen. (a t r a g e . ANTERIOR — Die Vor Zukunft) denn warme — Die Zukunft und Das 2. (a se strica. er war zu dünn. a deteriora) Die Wärme hat das Fleisch verdorben. (a pleca) Viele Vögel sind in Ivänder gezogen. (a se sparge) Heute ist ein Teller zerbrochen. VIITORUL (Das 1. a sfîşia) Ein Wolf hat das Schaf zerrissen. (a 5« rupe) Der Faden ist zerrissen. Futur H 114 Viitorul se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infini­ tivul prezent al verbului de conjugat: Viitorul = werden (la prezent) -j. a se deteriora) Das Fleisch ist in der W ä r m e verdorben.infinitivul prezent fragen Singular ich werde fragen du wirst fragen er 1 sie [ wird fragen es > Plural wir werden frage» ihr werdet fragen sie 1 \ werden frage» Sie > H 115 Viitorul anterior se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infinitivul perfect al verbului de conjugat.

a Ii-a -est -et pers. H 118 alternanţa e — i) . chiar şi verbele neregulate formează conjunctivul pre­ zent în mod regulat: fahren Singular ich. a IlI-a -e -en forma de politeţe -en Iva conjunctivul prezent nu se produce nici o alternanţă vocalică (Umlaut. Multe forme ale conjunctivului coincid. cu cele ale indicativului. la care se adaugă desinenţele caracteristice ale conjunctivului: Aceste desinenţe sînt: Singular Plural pers. fahr« du î&hxest er 1 sie > fahr« 08 J Plural wir iahten ihr taktet sie % t fahre» Sie ' Singular ich geb« du gebest er 1 geben Plural wir geben ihr gebet sie 1 } gebm Sie 1 sie i geb« es ' .VERBUL 307 gehen Singular ich werde gegangen sein du wirst gegangen sein er | sie ) wird gegangen sein es > Plural wir werden gegangen sein ihr werdet gegangen sein sie 1 } werden gegangen sein Sie > CONJUNCTIVUL (Der Konjunktiv — Die Möglichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE Modul conjunctiv are în limba germană tot atîtea timpuri ca şi modul H 118 indicativ. I -e -en pers. PREZENTUL Conjunctivul prezent (conjunctivul I) se formează la toate verbele din H Î17 rădăcina verbului la infinitiv.

a singular conjunctiv prezent: Singular ich sei du sei (e) st er ) sie > sei es ' Plural wir seien ihr seiet sie l > seien Sie > Observaţie H 120 Persoana I singular şi plural şi persoana a I l I . -ffn. dacă vocala radicală a imperfectului indicativ este a. H 123 3. er findet er finde IMPERFECTUL H 121 H 122 1. ea primeşte U m l a u t : . verbul auxiliar sein şi verbele neregulate gehen. La verbele slabe — precum şi la verbele tari care nu modifică vocala radicală la prezent indicativ — a căror rădăcină se termină în -d. conjunctiv : er antworte . 2.a singular conjunctiv diferă de forma corespunzătoare a indicativului: persoana a I I I .a plural ale conjunctivului prezent coincid la toate verbele cu formele indicativului prezent. Verbele slabe şi verbele modale sollen şi wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect : Imperfect Indicativ ich fragte etc. stehen. o sau u. tun formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. nu primeşte nici o desinenţă la persoanele I şi a I l I .a prezent: indicativ: er antwortet. -chn. prin excepţie. -im. Verbele tari. Conjunctiv ich fragte etc. Verbele de orice categorie au fără nici o excepţie la conjunctivul imperfect aceleaşi desinenţe ca la conjunctivul prezent (vezi H 177). numai persoana a I l I . -dm.308 fragen Plural ich frag« du fragest er | sie ) frag« es J MORFOLOGIA können Plural ich du er sie es könne könnest j ) könne ' wir können ihr könnet sie 1 / könne« Sie wir frag«» ihr fragst sie 1 f frage« Sie J J H 11§ Verbul sein. -l. -gn.

verbele bringen. nennen. wenden H 125 formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. Verbele auxiliare de timp haben şi werden. ich kennte du kenntest etc.VERBUL 309 Imperfect Indicativ ich rief ich kam ich war ich stand ich t a t Conjunctiv ich riefe ich käme ich wäre ich stände [sau stünde) ich t ä t e 4. kennen. imperfect ich nennte du nenntest etc. Verbele neregulate brennen. o. vocala radicală a. verbele preteritoprezente (cu excepţia lui sollen şi wollen). denken. Observaţie Verbul dünken are la conjunctivul imperfect aceleaşi forme ca la indi­ cativul imperfect: deuchte sau dünkte. ich sendete du sendetest etc. păstrînd însă vocala e a prezentului: Conjunctivul ich brennte du brenntest etc. ich wendete du wendetest etc. senden. formează conjunc­ tivul imperfect din indicativul imperfect. rennen. ich rennte du renntest etc. u primind Umlaut: Imperfect Indicativ ich h a t t e ich w«rde ich konnte ich mochte ich dwrfte ich mwßte ich wwßte ich brachte ich dachte Conjunctiv ich h ä t t e ich würde ich könnte ich möchte ich dürfte ich müßte ich wüßte ich brächte ich dächte H 124 5. .

sein / participiul II ich sei gegangen du sei (e) st gegangen er sei gegangen etc. H 130 viitorul anterior == werden la prezent conjunctiv -f infinitivul perfect conjunctiv ich werde gefragt haben du werdest gefragt haben er werde gefragt haben etc. fiind înlocuit prin perfectul conjunctiv (vezi H 127). H 131 Observaţie / Viitorul anterior conjunctiv se întrebuinţează extrem de rar. . H 129 viitorul conjunctiv == werden la prezent conjunctiv + infinitivul prezent ich werde fragen du werdest fragen er werde fragen etc.310 MORFOLOGIA TIMPURILE COMPUSE H 126 Timpurile compuse ale conjunctivului se formează ca timpurile cores­ punzătoare ale indicativului. însă cu verbul auxiliar (haben. ich werde gegangen sein du werdest gegangen sein er werde gegangen sein etc.iiabenN sau v sein / + participiul II ich wäre gegangen du wärest gegangen er wäre gegangen etc. H 128 mai mult ca perfectul _ imperfectul.hal)enN sau . conjunctiv ~~ conjunctiv ich hätte gefragt du hättest gefragt er hätte gefragt etc. sein sau werden) la conjunctiv: perfectul conjunctiv = prezentul conjunctiv • ich habe gefragt du Jiabest gefragt şxr-~7tăbe gefragt H 127 . .

Condiţionalul I are valoarea conjunctivului imperfect: ich käme = ich würde kommen du kämest = du Würdest kommen er käme = er würde kommen etc. \\ .infinitivul prezent ich würde fragen du würdest fragen etc. 1. ich wäre gefahren = ich würde gefahren sein du wärest gefahren = du würdest gefahren sein er wäre gefahren = er würde gefahren sein etc. etc.VERBUL 311 FORMELE PERIFRASTICE conjunctivul se înlocuieşte deseori prin forme perifrastice: H 132 — cînd anumite forme ale conjunctivului coincid cu cele ale indica­ tivului {vezi H 120. Condiţionalul (der Konditional — die Bedingungsform) are două H 133 timpuri: condiţionalul I (prezent) şi condiţionalul II (perfect). etc. Deci: Condiţionalul I = werden la imperfect conjunctiv -f. b) Condiţionalul II se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. * Condiţionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect. — cînd anumite forme ale conjunctivului sînt mai rar folosite. Cele mai frecvente forme perifrastice sînt condiţionalul şi forme perifrastice cu verbe modale. ich h ä t t e gelernt = ich würde gelernt haben du hättest gelernt = du würdest gelernt haben er h ä t t e gelernt = er würde gelernt haben etc. etc. a) Condiţionalul I se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. Deci: Condiţionalul II = werden la imperfect conjunctiv + infinitivul perfect i H 134 ich würde gefragt haben du würdest gefragt haben etc. H 122) .

(Das ginge. (Man sagt.) c) o nesiguranţă. un rugăminte: Kommen Sie zu m i r ! Seid aufmerksam ! Hilf mir bei der Übersetzung! îndemn.a singular. (Er komme her!) E r soll mehr lernen. (Wäre er doch vorsichtiger. o rugăminte: Wollen Sie (bitte) still sein ! [Seien Sie (bitte) still!) Er soll herkommen. o posibilitate.) Das dürfte stimmen. fără desinenţa -st şi fără pronume personal : Prezent du lernst du antwortest du gibst —> — > — > -* Imperativ lern!' antworte! gib! . FORMAREA IMPERATIVULUI H 137 Imperativul are forme petru persoana a I i . Das mag gehen.) E r soli schon längere Zeit in Bukarest sein.) IMPERATIVUL (Der Imperativ — Die Befehlsform) H 136 o Imperativul este modul prin care se exprimă un ordin.) Sollte er das gesagt haben? (Glauben Sie.312 MORFOLOGIA H 135 2. (Sie behauptet. Forme perifrastice cu verbe modale (vezi H 61) se pot întrebuinţa în locul conjunctivului atît în propoziţia principală cît şi în cea secun­ dară pentru a exprima: a) un îndemn.a plural şi pentru forma de politeţe. er sei schon längere Zeit i n Bukarest. (Das stimmte wahrscheinlich. daß er das gesagt hätte?) Sie will das von dir gehört haben. o presupunere. (Er lerne mehr !) b) o dorinţă: o deliberare. un ordin. a I i . o îndoială: Möchte er doch vorsichtiger sein. un sfat. Persoana a Ii-a singular a imperativului se formează din persoana a Ii-a singular a indicativului prezent. daß sie das von dir gehört habe.

a I i .c . literară. la imperativ. desinenţa e poată să apară şi la alte verbe: lernf«. cu inversiune: şi plural) este identică cu forma de politeţe H 14î Sie lernen Sie antworten Sie geben — lernen Sie! > —* antworten Sie ! — . Deci n u m a i : lies ! gib 1 nimm-! H 138 O singură excepţie de la regula aceasta o formează verbul sehen / în special în limbajul ştiinţific se întrebuinţează şi forma siehe: Sich(e) Abbildung 1 ! H 139 Persoana a II-a plural a imperativului este identică cu persoana Ii-a plural a indicativului prezent.a singular îl pierd la imperativ: du fährst —• fahr! » du läufst! —> lauf! Verbele derivate cu sufixele -erat şi -eîn primesc desinenţa . ! iahr(e) ! Acest e nu poate să apară la verbele cu alternanţa e — -i(e) la prezent.a plural: Forma de politeţe : hab(e)! hab(e)t! haben Sie! sei ! seid ! seien Sie! werde! /werdet! werden H 142 Sie! Verbele prefer iioprezente. vocala e din sufix poate fi omisă : du steuerst + e du lächelst + e -*• *•> steu(e)rel lach (e) le ! I n limba.geben Sie! * Imperativul verbelor auxiliare de timp haben. a I i . cu excepţia verbelor wissen (wisse ! wißt! wissen Sie!). şi wellen (rar) (welle ! wollt: wollen Sie) nu se întrebuinţează la imperativ.a singular:' Pers.a şi a I l I . H 143 .VERBUL 313 Verbele care primesc Umlaut la prezent la persoana a I i . sein şi werden se formează din rădăcina conjunctivului prezent: Pers. fără pronume personal: ihr lernt ihr antwortet ihr gebt — lernt I > — > antwortet! —*• gebt! a H 140 Forma de politeţe (singular a prezentului.

geworden (participiul I I al auxiliarului werden) pierde augmentul ge~. antwortet nicht! antworten Sie nicht! geh nicht! geht nicht! gehen Sie nicht! Pentru Construcţii cu sens de imperativ {vezi: M 22 — 31) DIATEZA (Das Passiv — Die PASIVĂ Leideform) DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII (Das Handlungspassiv) H 145 Diateza pasivă arată că subiectul suferă acţiunea.a plural: Forma de politeţe: antworte nicht1.a singular: Pers. Spre deosebire de limba română. a I i . a I i . mai mult ca perfect şi viitorul II.314 MORFOLOGIA IMPERATIVUL NEGATIV H 144 Imperativul negativ este identic cu imperativul afirmativ. invariabil. = (Această marfă se vinde (s-a vîndut) uşor. rămînînd numai worden: Perfect: Mai mult ca perfect: Viitorul II: ich bin gefragt worden ich war gefragt worden ich werde gefragt worden sein Diateza pasivă = werden (la forma cerută) + participiul II (invar u H 147 Diateza pasivă a verbelor germane poate fi tradusă în limba română: a) prin diateza pasivă (vezi H 145) b) prin pasivul reflexiv: Diese Ware wird (wurde) leicht verkauft. unde diateza pasivă se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat — participiul acordîndu-se în gen" şi număr cu subiectul —. urmat de adverbul de negaţie nicht : Pers. al verbului de conjugat: Prezent: er wird gefragt sie wird gefragt = = el este întrebat ea este întrebată ei sînt întreba/« ele sînt întrebare sie werden gefragt = H 148 La perfect.) . în limba germană diateza pasivă se formează de regulă cu auxiliarul werden {vezi însă H 156) la timpul şi modul cerut şi participiul II.

Pasiv Dieses Gedicht wird von mir gelernt. El se formează cu H 148 imperativul auxiliarului sein (şi mai rar: werden) şi participiul II al ver­ bului de conjugat: Sei (rar : "Werde) gegrüßt! Infinitivul prezent şi perfect al diatezei pasive se formează conform H 143 regulei de mai sus cu infinitivul prezent. H 150 Nu au însă forme pentru toate persoanele decît verbele care au un comple­ ment al persoanei: A ctiv Er fragt mich. sie. b) Subiectul impersoanl es se omite în propoziţia principală. daß ihm von allen geraten wurde. E s überraschte ihn. dacă H 152 locul I este ocupat de o altă parte de propoziţie. lerne diese Gedichte. Sie wird von der Schwester genäht. Sport zu treiben. Sport zu treiben. geworden este înlocuit prin worden : Infinitiv prezent pasiv : gefragt werden Infinitiv perfect pasiv : gefragt worden sein Cele mai multe verbe tranzitive pot fi întrebuinţate la diateza pasivă. Ich Du Er. precum şi în orice pro­ poziţie secundară: Von allen wurde ihm geraten. Schwester n ä h t eine Bluse. es wird von ihm gefragt. werden von ihm gefragt. Diese Gedichte werden von mir gelernt. werdet von ihm gefragt. Wir Ihr Sie Pasiv werde von ihm gefragt. Sport zu treiben.VERBUL 315 Imperativul diatezei pasive se întrebuinţează rar. wirst von ihm gefragt. respectiv perfect al auxiliarului werden şi participiul II al verbului de conjugat. Schwester näht Blusen. Sport zu treiben. acest subiect stă totdeauna pe locul 1 în propo­ ziţia principală: Activ Pasiv Alle rieten ihm. . Sie werden von der Schwester genäht. Es wurde ihm von allen geraten. werden von ihm gefragt. Anumite verbe intranzitive pot forma un pasiv impersonal: H 151 a) cu subiectul es. Verbele tranzitive care pot avea numai un complement al lucrului au formă de pasiv pentru persoana a IlI-a (singular şi plural) şi uneori şi un pasiv impersonal [vezi H 153) : Activ Ich Ich Die Die lerne dieses Gedicht.

nu mai apare sub nici o formă în propoziţia cu sens pasiv : A ctiv: Pasiv: Man öffnet dieses Warenhaus um 8 Uhr. Rauchen schädigt die Gesundheit. de obicei cu prepoziţia von. Pasiv: Der Schiller wird vom Lehrer gefragt.. Die Gesundheit wird durch Rauchen geschädigt.316 MORFOLOGIA II 153 Pasivul impersonal (al verbelor intranzitive şi tranzitive) se între­ buinţează în special: a) cînd subiectul este necunoscut sau nu are importanţă în contextul respectiv: Es wird bei diesem.. anumite părţi de propoziţie îşi schimbă funcţia sintactică: a) complementul la acuzativ din propoziţia cu sens activ devine subiectul propoziţiei cu sens pasiv: A ctiv: Der Lehrer fragt den Schüler.. E s wurde über vieles gesprochen. S-a vorbit despre multe. Über vieles wurde gesprochen. sondern geschlafen! Jetzt wird nicht mehr gesprochen. tărît c) subiectul propoziţiei cu sens activ. } T . [ b) pentru exprimarea unui ordin sau îndemn categoric : E s wird jetzt nicht mehr gesprochen. sondern geschlafen! E s wird hier nicht geraucht! Hier wird nicht geraucht! II 154 Verbele impersonale şi reflexive permanente precum şi cele mai multe verbe care exprimă o stare (chiar dacă sînt tranzitive : bestehen. enthalten) nu au diateză pasivă. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. Dieses Warenhaus wird um 8 "Uhr geöffnet. Film viel gelacht. Observaţie H 155 I^a transformarea propoziţiilor cu sens activ în propoziţii cu sens pasiv. ° } La acest film se riae mult. . mai rar cu prepoziţia durch: A ctiv: Pasiv: Der Lehrer fragt den Schüler. b) subiectul propoziţiei cu sens activ devine în propoziţia cu sens pasiv complement de agent. .. exprimat prin pronumele nehoman. „. Bei diesem Film wird viel gelacht.

) Dieser Brief war ins Deutsche übersetzt. fi. übersetzt exprimă deci o anumită situaţie durativă în care se află subiectul după ce a suferit acţiunea respectivă. wird geöffnet gewesen sein. în momentul din trecut la care ne referim. (Acţiunea suferită de subiect s-a t e r m i n a t . = Fereastra este deschisă. Das Fenster war geöffnet. = Fereastra se deschide (acum). H Î6C . » a r geöffnet. (Acţiunea suferită de subiect s-a terminat. war . war geöffnet gewesen. .. Rezultatul acţiunii.) H 157 Analog: Dieser Brief wurde ins Deutsche übersetzt. ca perfect: Viitor I: Viitor II: Das Das Das Das Das Das Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster irf geöffnet. übersetzt). wird geöffnet sein. care au sens pasiv şi se folosesc pentru a înlocui diateza pasivă: 1. (Acţiunea suferită de subiect s-a desfăşurat în trecut. Verbul auxiliar sein u r m a t de z« şi de infinitivul prezent activ al unui alt verb. scrisoarea era t r a d u s ă . unele foarte frecvente. pasivul cu sein exprimă o stare durativă.) Das Fenster ist geöffnet.VERBUL 317 DIATEZA PASIVĂ A S T Ă R I I (Das Zustanăspassiv) Diateza pasivă a stării se formează cu auxiliarul sein la forma şi participiul II (invariabil) al verbului de conjugat: Prezent: Imperfect: Perfect: M. în propoziţia cu pasivul meniul de agent : stării nu apare — în general — complc- H 158 Das Fenster wurde vom Jungen geöffnet. Pasivul cu sein se traduce numai prin pasivul cu a Der Text ist schon übersetzt.. . = Textul este deja tradus. acţiune care s-ar exprima prin wurde. (Acţiunea este în curs de desfăşurare. " 1511 CONSTRUCŢII CU SENS PASIV î n limba germană există anumite construcţii. is£ geöffnet gewesen.m. rezultată dintr-o acţiune suferită de subiect: Das Fenster wird geöffnet. cerută H Iot» Spre deosebire de diateza pasivă cu werden care exprimă desfăşurarea acţiunii pe care o suferă subiectul.

= E r muß bestraft werden. .. prin participiul sau infinitivul prezent pasiv. textul de tradus . folosit atributiv şi pre­ cedat de zu. diese nicht kann. H 161 2. . erbalten. . este posibilă traducerea prin a fi -f suj. der zu übersetzen ist . fie prin locuţiuni verbale corespunzătoare înţelesului celor două verbe: Er h a t das Buch geschenkt bekommen. der zu übersetzende T e x t . . etc. (Ea poate fi văzută adesea la teatru. care trebuie tradus .. este de tradus.) Observaţie Traducerea lui sein prin a trebui sau a putea rezultă din context. = Das Buch wurde ihm geschenkt. .. . cel de-al doilea verb trebuie să fie un verb care poate fi întrebuinţat la diateza pasivă (vezi H 150). .. .) (. . -f.) = . = verteilt werden. . = . Se preferă pasivul verbelor corespunzătoare: zur Aufführung gelangen zum Versand gelangen zum Abschluß gelangen zur Verteilung kommen = aufgeführt = versandt (versendet) werden.partici­ piul II al unui verb tranzitiv. die nicht gelöst werden = această ecuaţie de nerezolvat. trebuie tradus . . . zum Versand gelangen.) . . . care trebuie să fie tradus. . . = Dieser Text muß (soll) übersetzt werden. . der übersetzt werden muß (. de asemenea. î n această construcţie. . = A primit cartea cadou. zum Abschluß gelangen. Construcţia aceasta se redă prin supinul folosit atributiv. . . . Locuţiunile acestea nu sînt recomandabile din punct de vedere stilistic.. ele fiind greoaie. Participiul prezent al unui verb tranzitiv. .) ÎI 163 4. (El trebuie pedepsit. (. . zur Verteilung kommen. . = diese Gleichung. (Acest t e x t trebuie sä fie tradus. Anumite locuţiuni verbale ca: znr Aufführung gelangen. Dieser Text ist zu übersetzen. Verbele bekommen. zu lösende Gleichung. H 162 3. Aceste construcţii se traduc fie prin pasiv. kriegen etc. . . . .) Sie ist oft im Theater zu sehen. = abgeschlossen werden. = Sie kann oft im Theater gesehen werden. sau printr-o propoziţie relativă în care predicatul este format din verbele modale a trebui sau a putea şi participiul sau infinitivul prezent pasiv al verbului românesc: . = Este cazul sä fie pedepsit.) E r gehört bestraft. . iar infinitivul prezent activ al celui de al doilea verb prin conjunctivul prezent pasiv. (care nu poate fi rezolvată).318 MORFOLOGIA în această construcţie verbul sein se traduce prin verbele modale a trebui sau a putea. (Cartea i-a fost dăruită. . geboren. der Text.

R \ /^-ausgehen zurückSz-^^ ^-^-zurückgehen los H .VERBUL 319 5. substantivele şi verbele care servesc la formarea verbelor compuse sînt numite în această gramatică particule. adjectivele. în propoziţia principală.entgehen aus .) Das versteht sich von selbst. prepoziţii. adverbele. Forme reflexive ale anumitor verbe (reflexive şi nereflexive) : H 164 Dieses Buch liest sich leicht. particula se separă de verb şi trece pe ultimul loc al propoziţiei: Ich rufe (rief) Sie später an." / ' ^\^-~-heimgehen spazieren -f ^-Spazierengehen H 168H 185 Prefixele. substantive şi chiar cu alte verbe : prefix: prepoziţie: adverb ': adjectiv : substantiv: verb: erifŞi^ . Ruf (Ruft) (Rufen Sie) mich später an! .) Gute Ware verkauft sich rasch. La verbele compuse inseparabil. La verbele compuse separaMl. H 167 H 16S VERBELE COMPUSE SEPARABIL H 169 La verbele compuse cu particulă separabilă. prepoziţiile. particula este accentuată şi se separă de verb în anumite condiţii. == Dieses Buch wird leicht gelesen. la timpurile prezent şi imperfect precum şi la imperativ. (In cele din urmă s-a găsit manuscrisul. Verbele pot fi compuse separabil sau inseparabil. adjective.) VERBELE COMPUSE î n limba germană există verbe care sînt compuse cu prefixe. = Das wird von selbst verstanden. (Aceasta se înţelege de la sine.^ ^ gehen = | | = Ţ Ţ ~ _ — losgehen Heim + . adverbe.) Schließlich fand sich das Manuskript. deci accentuată. = Schließlich wurde das Manuskript gefunden. (Marfa bună se vinde repede.vezi însă H 178). (Această carte se citeşte uşor. = Gute Ware wird rasch verkauft. particula este neaccentuată şi rămîne totdeauna legată de verb (pentru particula miß.

zurückzukommen. einstellen ein-: festhalten. vorgehen. darstellen dar-: einbringen. bloßstellen bloß-: darbieten. hinstellen. war ich nicht zu Haus. zurückgekommen particulă H 173 I^a participiul perfect ge. anzuvertrauen. fortsetzen. freihalten. zii se intercalează între particulă şi verbul simplu: anzurufen.320 MORFOLOGIA H 17© î n propoziţia secundară. abstellen a!)-: anlegen. gegenüberstellen heimbringen. herstellen hc.se intercalează între şi verbul simplu: angerufen. darlegen. aassagen. heimgehen. losgehen. so gäbe ich ihm das Buch. augmentttl «je. aufstellen ani-: auslegen. herumrumor«« — herumrumort H 174 La infinitivul prepoziţional.v-: hingehen. hintreten hin-: losfahren.se omite-: a) în verbele cu compunere dublă (adică la verbe la care separabilă este urmată de o particulă inseparabilă) : anvertraut. freimachen frei-: gegenüber-: gegenüberliegen. antun an-: auîhoren. anzuerkennen I I 175 Cele mai uzuale verbe compuse separabil se formează cu : ablegen. Als er mich anrief. loslassen los-: nachgehen. H 171 î n propoziţia secundară camuflată fiind aceeaşi topică ca în propoziţia principală {vezi N 22). ansagen. beitragen bei-: bloßlegen.o r e n : heruffispazi«'e» — herumspaziert. H 172 La participiul perfect. hergeben. eingeben. aufmachen. teile ich ihm das Ergebnis mit. heimkehren heim-: herbringen. ausstellen aus-: beilegen. particula se separă de verb : Käme er rechtzeitig zurück. naehkoxnmen. anerkannt. festsetzen. vorlassen . fortziehen fori-: freigeben. feststelle]! fest-: fortbringen. abrufen. nachlassen nach-: vor-: vorbringen. beisetzen. particula nu se separă de verb : Wenn er mich anruft. wiederoerkauft particula b) în verbele care se termină în sufixele accentuate de origine negermană -icrcn sau .

272).) unter-: unterhalte:«: a ţine (dedesubt) umschreiben a transcrie um-: wieder-:: wiederholen a aduce din nou durch-: hinter-: über-: 21 — Gramatica practică a limbii germane inseparabil durchbrechen a sparge (rîndurile. gelingen.. mißverstehen (pentru formarea participiului II vezi H 271 .VERBUL 321 vorbei-: zu-: zurück-: vorbeifahren. frontul) hintertreiben a dejuca übersetzen a traduce unterhalten a distra umschreiben a reda figurat. zerstören H 177 Particula miß. vorbeigehen. verzeihen zerbrechen. ATÎT VERBE COMPUSE SEP ARABIL CÎT ŞI INSEPARABIL Unele particule pot fi atît separabile (accentuate) cît şi inseparabile H 17& (neaccentuate). zurückhalten VERBELE COMPUSE INSEPARABIL H 176 Verbele acestea urmează regulile conjugării verbelor simple. bekommen empfangen. begehen. zutragen zurückbringen. zurückgeben. enthalten. zusagen. zerreißen. ersetzen. mißgestalten. empfehlen. cu singura deosebire că la participiul I I nu primesc augmentul ge~: Infinitiv empfehlen erfinden gefallen vollbringen Participiul empfohlen erfunden gefallen vollbracht II Particule totdeauna inseparabile sînt: fee-: emp-: ent-: er-: §e-: ver-: zer-: befreien.este de asemenea inseparabilă. vergeben. empfinden entgegnen. vorbeiziehen zugehen. gewähren verführen. sensul verbului variind după felul compunerii: separabil durchbrechen a răzbi hintertreiben a goni übersetzen a trece peste (o apă etc. •wiederholen a repeta a parafraza . entstellen erhalten. însă accentuată în unele H 178 verbe cu compunere simplă şi în toate verbele cu compunere dublă: miß­ bilden. erzeugen gefallen.

o nesiguranţă Er wird wohl bald da sein. maxime etc. Schöne. Wenn das Wetter schön bleibt. Morgenstunde hat Gold im Munde. {vezi M 12) : o probabilitate. (loh. b) o constatare general valabilă (proverbe. fProverbJ . însă numai la verbe diferite: voll-: wider-: separabil vollfüllen widerhallen inseparabil vollbringen widerlegen cit şi insepa­ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ŞI TIMPURILOR ÎN TREB UINŢA REA H 180 Indicativul exprimă a) în general o realitate INDICA TI V UL UI obiectivă: R. un îndemn Du bleibst hier ! Du wirst hier bleiben ! {vezi M 25) : c) rareori o presupunere. "Bit wird schon abgereist sein. Wir kämpfen für den Frieden. Î N T R E B U I N Ţ A R E A TIMPURIILOR INDICATIVULUI H 181 1. findet der Ausflug statt. p a s i v : ich werde gefragt) exprimă a) Durata în prezent a unei acţiuni ori stări sau permanenţa e i : Ich schreibe einen Brief.) : Drei mal drei ist neun. Becher) Wir glauben an das Wahre. b) uneori un ordin. o posibilitate.322 MORFOLOGIA Alte particule pot fi folosite atît separabil (accentuat) rabil (neaccentuat).Prezentul (activ: ich frage. Die Kinder sind gesund. Freie und Gute.

was er wollte ( = . dann beendete er sein Studium..Es war einmal. mai plastic (prezent istoric) : „Was rennt das Volk. mai rar perfectul simplu. mai ales dacă determinările temporale exprimă viitorul sau dacă vrem să prezentăm viitorul ca absolut sigur: Morgen fahre ich nach Sinaia. Ich wohne schon lange in diesem Stadtviertel. p a s i v : ich wurde gefragt) exprimă a) o acţiune sau stare încheiată în trecut.VERBUL 323 c) o acţiune sau stare viitoare. H 182 b) o acţiune sau stare durativă în Ich verbrachte meinen Urlaub im Gebirge. Imperfectul (activ: ich fragte. . în limba germană întrebuinţează imperfectul ca timp al povestirii. . în această întrebuinţare el mai poartă şi denumirea de preterit: Schiller wurde im Jahre 1759 geboren. ". Schiller) e) o acţiune sau stare începută în trecut care mai continuă în prezent. perativ : Du gehst jetzt essen ! în acest caz prezentul are valoare de im­ 2. . was er wollen wird. wird selbständig sein und wird t u n können. pe care vrem s-o prezentăm mai viu. Astfel se explică de basmele germane încep cu . war selb­ ständig und konnte tun. trecut: c) o acţiune sau stare repetată în trecut (ca în limba română) : Das Kind fragte immer wieder: „Warm kommt V a t e r ? " d) gîndurile unei persoane îndreptate către viitor: E r dachte und dachte . . . dann wird er sein Studium beenden. was wälzt sich dort Die langen Gassen brausend fort ? Stürzt Rhodos unter Feuers Flammen ?" (Fr. . fără nici o legătură cu prezentul. d) o acţiune sau stare terminată în trecut. Nur noch kurze Zeit. Dieses Buch kaufe ich bestimmt. continuitatea ei este exprimată prin anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte : Wir lernen seit drei Monaten Deutsch.) Observaţie de se ce cu Spre deosebire de limba română unde în naraţiune se foloseşte H 183 obicei perfectul compus. iar cele româneşti „A fost odată . f) un îndemn sau ordin. . . " .

în funcţie de context. în locul preteritului. o acţiune sau stare terminată viitor: Ich gebe dir das Buch wieder. Perfectul (activ: ich habe gefragt. ( = Zîna îi dădu (i-a dat) copilului un inel şi spuse (a spus). dann beendete er sein Studium. . pasiv : ich bin gefragt worden) exprimă a) o acţiune sau stare din trecut. .) (c) viitor: Nur noch kurze Zeit. er ist wohl krank geworden." (Börne) trecut: d) în locul viitorului I I (anterior). sind oft spazierengegangen die schönen Tage genossen. war selbständig und konnte erreichen. . şi el îşi va termina studiile. Observaţii H 186 Pe teritoriul lingvistic german de sud şi sud-est se foloseşte adesea perfectul în locul preteritului. o acţiune sau stare încheiată în „Was war. Wann ist der Junge erkrankt? b) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni trecute. t a poate fi tradus în limba română. gehe ich in die Stadt. p r i n : aces­ (a) imperfect: Das Kind fragte und fragte.324 MORFOLOGIA H 184 Avînd în vedere diferitele funcţii ale imperfectului german. ich bin gegangen. Bukarest ist im 15. wenn ich es gelesen haben werde.) (b) perfect simplu sau compus: Die Fee gab dem Kind einen Ring und sagte. Jahrhundert gegründet worden. perfectul sau s t ă r i : exprimă anterioritatea unei acţiun Nachdem ich die Arbeit beendet habe. ( = Încă puţin timp. und haben . (Copilul întreba şi întreba.) H 185 3. . pentru o acţiune sau stare încheiată în trecut: I n den Ferien haben wir viele Ausflüge gemacht.) în e) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări t r e c u t e : E r ist nicht gekommen. c) mai rar. terminată însă în prezent sau cu ur­ mări asupra prezentului: Ich habe die Arbeit gerade beendet. . . î n raport cu prezentul. ist für immer gewesen. va / » d e sine stătător şi va putea realiza ce va dori. ( = . was er wollte. wenn ich es gelesen habe. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la t r e c u t : Aurel Vlaicu hat das erste rumänische Plugzeug gebaut.

werde ich den Brief beendet haben.) 6.) Das Ergebnis wird schon richtig sein. anterioară unei alte acţiuni sau stări: Bis er mich anrufen wird. (Darüber werden wir noch sprechen. ich werde gegangen H 191 sein: pasiv: ich werde gefragt worden sein) exprimă a) o acţiune sau stare viitoare.VERBUL 325 4. die Arbeit beendet hatte. ging ich. 5. wie sie einst gewesen war. încheiată înaintea unei alte acţiuni sau stări exprimate prin imperfect: Nachdem ich. H 187 pasiv: ich war gefragt worden) exprimă o acţiune sau stare trecută. ( = E r ist wahrscheinlich krank. dacă predicatul din propoziţia principală este la imperfect. Observaţie Adesea acţiunea viitoare este exprimată cu ajutorul verbului modal H 190 wollen şi infinitivul prezent al verbului predicativ [vezi H 209) : Darüber wollen wir noch sprechen. . es wird regnen. ich war gegangen. pasiv : ich werde gefragt werden) H 189 exprimă: a) o acţiune sau stare viitoare: Ich werde dich anrufen.H 188 dară. viitorul I are valoare de imperativ {vezi M 26) : Du wirst jetzt endlich schweigen! Ihr werdet euch morgen bei mir melden! Sie werden mir morgen berichten! c) o presupunere sau probabilitate în privinţa prezentului (de obicei la persoana a IlI-a) : E r wird wohl krank sein. Mai mult ca perfectul se întrebuinţează mai ales în propoziţia sevun. Mai mult ca perfectul (activ: ich hatte gefragt. o somaţie categorică (de obicei la per­ soana a II-a). {= Ich glaube.) d) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni sau a unei stări viitoare. daß das Ergebnis richtig ist. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la viitor: Wer nicht zielbewußt arbeitet. . es will regnen. b) un ordin deosebit de energic. fiind întrebuinţat astfel. Viitorul I (activ : ich werde fragen . werde ich längst nach Hause zurückgekehrt sein. Marie war nicht mehr so kräftig. . I n einigen Stunden werde ich wieder frisch und munter sein.) Nimm den Regenmantel. Raportul dintre mai mult ca perfect şi imperfect este deci acelaşi ca cel dintre perfect şi prezent: un raport de anterioritate. in die Stadt. ( . Wenn er mich besuchen wird. wird nie sein Ziel erreichen. Viitorul anterior (activ: ich werde gefragt haben.

füge der Lösung einen Löffel Zucker hinzu. de modestie (conjunctivul diplomatic sau al modestiei) : Möchten Sie mir folgen ? (V-aş ruga să mă urmaţi. (Să se adauge la soluţie o lingură de zahăr.) b) o îndoială (conjunctivul dubitativ) : Das hätte er getan ? (El să fi făcut aceasta ?) c) o concesie (conjunctivul concesiv) : So sei es d e n n ! (Fie aşa!) d) o dorinţă (conjunctivul optativ) : E s lebe der Frieden in der ganzen W e l t ! (Trăiască pacea în lumea întreagă I) e) o dorinţă nerealizată sau a cărei realizare est e Käme er heute ! (De-ar veni astăzi!) Wäre er doch gekommen ! (De-ar fi venit \) nesigură: f) Uneori.a .326 MORFOLOGIA Observaţie II 192 H 193 Fiind o formă greoaie. (El ar trebui să realizeze aceasta. conjunctivul exprimă în limba germană: a) o acţiune posibilă (conjunctivul potenţial) : Br könnte hier arbeiten. Viitorul anterior are valoarea prezumtivului din limba română: E r wird schon gekommen sein. (Ea o fi pierdut cartea. (El o fi venit deja. de ezitare.) ÎNTREBUINŢAREA H 194 CONJUNCTIVULUI Conjunctivul îndeplineşte în limba germană atît funcţiile conjunc­ tivului cît şi pe cele ale condiţional-optativului din limba română. Prin urmare.) Das müßte er schaffen. î n cazul acesta comunicarea capătă o notă de politeţe. pentru a formula mai politicos o propunere sau rugăminte. viitorul anterior este numai rar folosit cu funcţia sa temporală. b) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări trecătoare de obicei la persoana a I l I . de obicei este înlocuit prin perfect {vezi I I 185).) . (El ar putea lucra aici.) Dürfte ich Sie besuchen ? (Mi-aţi permite să v ă vizitez ?) Conjunctivul poate avea şi valoarea d e : g) imperativ (vezi M 28) : Man. conjunctivul este întrebuinţat pentru a atenua un ordin sau îndemn.) Sie wird das Buch verloren haben.

denumirea de con­ junctiv I şi. (Această descoperire să servească binelui omenirii. . î n t r e conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect nu există deosebiri de timp ci numai de mod. conjunctivul prezent 2. atît conjunctivul prezent cît şi conjunctivul imperfect exprimînd o acţiune sau stare prezentă sau chiar viitoare: Conjunctiv prezent: Diese Entdeckung diene zum Wohle der Menschheit. se întrebuinţează din ce în ce mai mult. conjunctivul imperfect are sens de prezent sau chiar de viitor (Ich wäre = aş fi.) înţelesul temporal al formelor conjunctivului este diferit de cel al formelor indicativului. ci n u m a i : 1. Conjunctiv Conjunctiv Conjunctivul Conjunctivul extrem de rar. am fost. daß er das Buch gelesen habe. Observaţie Datorită faptului că între conjunctivul prezent şi conjunctivul im­ perfect nu există nici o deosebire de timp. Astfel. conjunctivul mai mult ca perfect. pe cînd indicativul imperfect are sens de trecut (Ich war = eram. conjunctivul imperfect 3. perfect: mai mult ca perfect : viitor are înţeles de viitor. ambele forme fiind folosite cu înţeles de trecut. (Cu aceasta am fi gata.) I m p o r t a n t de reţinut este faptul că între conjunctivul prezent şi con­ junctivul imperfect nu există nici o deosebire de timp ci numai una de mod. viitor anterior (conjunctivul viitor I I )se întrebuinţează H 197 Er sagte. Pentru întrebuinţarea timpurilor conjunctivului vezi N 192 — 196. (Spune că a citit cartea.) H 198 Br sagte. (Spune că ar fi citit cartea.) Conjunctiv imperfect: Käme er heute.) î n propoziţia principală nu se pot folosi toate timpurile conjuncţivului. în locul denumirii de conjunctiv prezent. P e n t r u întrebuinţarea imperativului vezi M 20. daß er das Buch gelesen hätte.VERBUL 327 h) indicativ (vezi M 12) : H 19o Damit wären wir fertig. (De-ar veni astăzi). aceea de conjunc­ tiv II. în locul denumirii de conjunctiv imperfect. fui.

echivalent ca sens cu e posibil E r kann gekommen sein. wo die nächste Haltestelle ist? După verbul wissen urmează deseori o completivă: Verbul kennen se traduce prin a cunoaşte.) Die Geschichte kann wahr sein. de a avea cunoştinţă de ceva în urma unei informaţii: Wissen Sie. (Se poate [s-ar p u t e a : ar fi posibil] ca el să fi scris scrisoarea. pe lîngă infinitivul perfect activ al unui verb predicativ: a putea. îndoiala traducerea 1. < daß er Sie erwartet hat. ar fi posibil] ca el să fi venit.) Ich kann Ihnen bei der Übersetzung helfen. capacitatea. (Vă pot ajuta la traducere. a şti (-a cunoaşte). adesea la modul optativ condiţional. wo er wohnt. Verbul wissen se traduce ca şi können prin a şti. permisiunea. a fi fami­ liarizat cu: Ich Henne den Inhalt dieses Films nicht. dar se întrebuinţează în special cu sensul de a fi informat de ceva. presupunerea — priceperea dobîndită printr-o anumită activitate — nesiguranţa. (Bolnavul nu poate părăsi camera. incertitudinea. (El poate veni astăzi. la diateza reflexivă. (Povestea poate să fie adevărată.) Observaţie Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe können cu wissen şi kennen. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ: a) a putea E r kann heute kommen. .) H 198 H 199 b) a şti E r kann gut schwimmen. TRADUCEREA Şî ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR MODALE ŞI A VERBULUI LASSEN können sensul — posibilitatea.328 VERBUL SENSUL.) Der Kranke kann das Zimmer nicht verlassen. (El ştie să înoate bine. (Se poate [s-ar p u t e a . Seit wann kennen wir u n s ? Diese Melodie kenne ich.) E r kann den Brief geschrieben haben.) 2.

(De l-aş revedea cit mai curînd. möchte mir dieses Buch kaufen.) Uneori verbul mögen dă propoziţiei un sens E r mag tun. aş vrea) Ich. pe lîngă infinitivul perfect al unui verb predicativ: a putea. (Nu mi-a plăcut niciodată să dansez. (Aş dori — doresc — să-mi cumpăr cartea aceasta. vezi N 181) (în special în Mein Bruder sagte ihm. (Fratele meu i-a spus. mir ist es gleichgültig. er möge mich anrufen.) — dacă mögen stă la conjunctiv imperfect : e) a dori (ich möchte = aş dori. indiferent. (El poate să aibă 20 de ani. a fi posibil Sie mag es gesagt haben. (Ea poate să păstreze cartea. permisiunea (sens ase­ mănător cu können) — plăcerea (sens asemănător cu gern haben) — rugămintea — dorinţa atenuată — concesia traducerea H 200 •" *"* 1.) b) a-i plăcea Ich habe nie gern tanzen mögen. (Ea poate să fi spus aceasta. mie îmi este / .) Observaţie Imperfectul conjunctiv este forma la care verbul mögen se întrebuin­ ţează cel mai mult. să-mi dea telefon. (El să facă ce o vrea.) concesiv: was er will.) Sie mag das Buch behalten.VERBUL 329 mögen sensul — posibilitatea. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă mögen stă la indicativ : a) a putea Er mag wohl 20 Jahre alt sein. probabilitatea.) — dacă mögen stă la conjunctiv prezent: c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ vorbirea indirectă.) d) prin optativul condiţional al verbului predicativ Möge ich ihn recht bald wiedersehen. presupunerea. 2.

a putea Der Junge darf heute ins Kino gehen. necesitatea logică traducerea 1. (Probabil că ei au fost (ei or fi fost) la munte. (Băiatul are astăzi voie să meargă la cinema­ tograf.330 MORFOLOGIA H 202 H 203 dürfen sensul — permisiunea — probabilitatea.) H 206 sollen sensul — necesitatea (obligaţia morală) — ordinul. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ: a trebui. presupunerea — rugămintea sau o întrebare deosebit de politicoasă traducerea 1.) H 204 müssen sensul — constrîngerea. pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ a trebui Wir müssen diese Arbeit noch heute beenden. necesitatea obiectivă — presupunerea. probabilitatea. (Trebuie să terminăm lucrarea aceasta încă astăzi. (Probabil că se întoarce în curînd. nedumerirea — conformitatea cu o situaţie dată — presupunerea . dorinţa. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la conjunctiv imperfect prin probabil eă sau prin modul prezumtiv al verbului predicativ Er dürfte bald zurückkommen. (Toţi oamenii trebuie să moară. a avea voie.) Darf ich Sie um eine Auskunft bitten ? (Pot să vă cer o informaţie ?) — dacă dürfen stă la conjunctiv b) a putea (la optativ) imperfect: Dürfte ich Sie um ein Glas Wasser bitten ? (Aş putea să vă cer un pahar cu apă ?) 2. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la indicativ: a) a avea permisiunea.) Sie dürften im Gebirge gewesen sein. (El trebuie să mai fie bolnav.) H 205 2. voinţa — nesiguranţa. a fi de presupus eă Er muß noch krank sein. (Ea trebuie să fi uitat cartea acasă.) Sie muß das Buch zu Hause vergessen haben.) Alle Menschen müssen sterben.

) Ihr h ä t t e t das nicht t u n sollen.) .VERBUL 331 traducerea 1.) E r sagte mir. (Trebuie să fim totdeauna punctuali. dacă este pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a) a trebui. so könnte ich diesen Text übersetzen. apoi urmează să vizităm pe prietena noastră bolnavă. (Numai să nu fie bolnav. daß ich morgen zu ihm kommen solle. sollen se traduce prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (dacă acesta este la infinitivul prezent) şi prin conjunctivul perfect al verbului predicativ. (Nu ştiu ce să spun cu privire la aceasta. în indirectă : deosebi în vorbirea şi întrebarea E r sagte mir. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ bolnav.) Sie sollten das nicht sagen.) (c) în propoziţii interogative. (Să nu mai vorbeşti în oră. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect dacă sollen stă la indicativ prezent se spune că al unui verb predicativ E r soll krank sein. (N-ar trebui să spuneţi aceasta.) (b) în propoziţii completive.) 2. dann sollen wir unsere kranke Freundin besuchen.) d) dacă sollen stă la conjunctiv ţionalul prezent al verbului predicativ imperfect. dacă acesta este la infinitivul perfect: Er soll nur nicht krank sein.) Ich weiß nicht.) Sie soll es nur nicht vergessen haben • (Numai să nu fi uitat. (Bl mi-a spus să vin mîine la el. aş putea traduce textul. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ avansat. (Se spune că este /ar fi/bolnav. wir sollten pünktlich sein. în special dacă verbul sollen stă la imperfect: Sollte es wirklich so sein ? (Să fie într-adevăr aşa ?) c) a urma să Wir gehen ins Kino. (Mergem la cine­ matograf. was ich dazu sagen soll. (N-ar fi trebuit să faceţi aceasta.) Dacă o astfel de propoziţie este negativă şi cuprinde totodată şi adverbul nur.) Er soll krank gewesen sein. prin condi­ Sollten Sie mir das Wörterbuch bringen. (Dacă mi-aţi aduce dicţionarul.) H 207 b) prin conjunctivul verbului predicativ (a) pentru exprimarea perifrastică a imperativului: Du sollst nicht mehr in der Stunde sprechen.) E r soll befördert worden sein. a se cuveni Man soll immer pünktlich sein. (El mi-a spus să fim punctuali.

a lăsa Der Arzt ließ den Kranken nicht aufstehen. îndemnul. o pretenţie nejustificată traducerea 1. deseori precedat de hai Wir wollen > y jetzt gehen. E r will zu Unrecht kritisiert worden sein. (Profesorul i-a pus pe copii să înveţe pe din afară poezia „Gefunden" de J .) H 210 H 211 lassen Se foloseşte adesea ca verb modal sensul — dispoziţia. Goe­ the. pe lîngă infinitivul perfect. W. permisiunea traducerea pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a dispune. (Medicul nu i-a permis bolnavului să se scoate. categoric) — o afirmaţie neîntemeiată.332 MORFOLOGIA H 208 H 209 wollen sensul — voinţa. E. dann wollen wir die Ausstellung besuchen. das seine Schwester sein will. a face să. (G. a pretinde.) . (El susţine că a fost [ar fi fost] criticat pe nedrept.) Wollen wir ' c) prin indicativul viitor al verbului predicativ." apoi vom vizita expoziţia. uneori pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a afirma.) Er will Sie nicht gesehen haben. a pune Der Ivehrer ließ die Kinder das Gedicht „Gefunden" von J . dorinţa — un îndemn (puternic. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a vrea. Lessing) (O scrisoarea din partea stăpînului meu către domnişoara care pretinde că este [ar fi] sora lui. a susţine Ein Briefchen von meinem Herrn an das gnädige Fräulein. a cere.) ^-^-^2. W.) b) dacă wollen este la prezent. dacă serveşte la for­ marea unei forme pgrÄÄstice a viitorului {vezi H 189): Wir machen einen jchÄnefiSpaziergang. a da voie. la persoana I plural prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ). (El afirmă că nu v-a văzut [nu v-ar fi văzut]). (/Hai/ să mergem acum. a dori E r will sich einen neuen Füller kaufen. (El vrea să-şi cumpere un stilou nou.) b) a permite. Goethe auswendig lernen. un ordin atenuat. (Facem o plimbare frumoasă.

deoarece exprimă doar îndemnul pentru o acţiune oarecare. (îmi fac u n palton. er kann etwas. în cazul acesta: können = a şti Können Sie Deutsch ? Er ist ein tüchtiger Mann. denn du sollst. gern haben) = a-i plăcea Ich mag diesen Schauspieler nicht. Das Kind mag die Suppe nicht. welches will. (Schüler) wollen = a vrea E r will Ihr Bestes. müssen = a trebui Alle anderen Dinge müssen. [Schiller) seilen = a trebui Du kannst. şi anume ca verbe tranzitive. (Kl vă transmite salutări.) CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE a) Verbele modale pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative.) Uneori lassen nu se traduce.) d) a transmite Er läßt Sie grüßen. lassen (sens asemănător cu zurücklassen) = a lăsa Ich habe das Buch auf dem Tisch gelassen.VERBUL 333 c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ) deseori precedat de hai. Ich lasse mir einen Mantel machen. Laßt uns gehen. dürfen = a avea voie Das darfst du nicht. Observaţie Cu verbul lassen s-au format multe construcţii fixe: am Leben lassen an jemandem kein gutes Haar lassen im Stich lassen kein Auge von jemandem (etwas) lassen die Finger von etwas lassen . (Hai să mergem. der Mensch ist das Wesen. migen (sens asemănător cu gefallen.

Was soll das (heißen) ? Was kann ich (tun) ? Br darf keine Bier (essen). und jetzt kann ich nicht in die Wohnung Ich muß (will) nach Predeal (fahren). tun. Verbele mai frecvent omise sînt : (a) Verbe de mişcate. FORMELE INFINITE (NOMINALE) — Die ALE VERBULUI (Die Infinitformen Nominalformen) H 221 Infinitivul şi participiile ocupă un loc intermediar între nomen (sub­ stantiv şi adjectiv) şi verb. numărul. modul sau timpul. (gehen.334 MORFOLOGIA b) Uneori verbul predicativ care depinde de verbul auxiliar poate fi omis.) (b) Verbele heißen. FORMELE INFINITIVULUI H 223 î n limba germană există p a t r u forme de infinitiv: Infinitivul Infinitivul prezent perfect activ: pasiv: activ: pasiv : fragen gefragt werden gefragt haben gefragt worden sein . essen etc. INFINITIVUL (Der Infinitiv — Die Nennform) H 222 Infinitivul denumeşte acţiunea exprimată de verb. fiind subînţeles. şi a n u m e : infinitivul între verb şi substantiv. î n cazul acesta propoziţia conţine de regulă un circumstanţial de loc sau de t i m p : Ich habe meinen Schlüssel verloren. participiul între verb şi adjectiv. din cauza aceasta formele infinite se numesc şi forme nominale. Formele nominale nu pot marca persoana.

Infinitivul prezent activ se termină în -en (fragen. să fi fost geworden sein = a fi devenit. să fi devenit gegeben haben = a fi dat. „ . .) O şcoală nouă trebuie (să fie) con­ struită aici (adică : trebuie construită ^ acum). simultană cu acţiunea exprimată prin verbul la forma personală. trau(e)n. gehen) sau. neterminată. (adică: în trecut. ( a ( ji c ă : acum în momentul de fată. . zögern).VERBUL 335 Prin infinitiv prezent sau perfect nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii. să fi avut gewesen sein = a fi fost. Infinitivul prezent pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul prezent al verbului werden: gefragt werden — a fi întrebat. 3. în -n (după consoanele 1 şi r de ex : lächeln.) . \ O şcoală nouă trebuia (să fie) struită aici (adică în trecut). ci faptul că acţiunea este neterminată (infinitivul prezent) sau terminată (infinitivul perfect). Ich hörte ' ^11 aud venind (adică în momentul de faţă). Infinitivul perfect activ se formează din infinitivul prezent al verbului haben sau sein şi participiul II al verbului de conjugat: gehabt haben = a fi avut. schrei(e)n. zieh(e)n. antworten. la unele verbe. gesammelt werden = a fi a d u n a t . y > Ihnen alles erzählen. H 224 H 225 H 226 H 227 Infinitivul prezent (activ şi pasiv). H 228 i muß < Eine neue Schule \ ^mußte' / h i e r gebaut werden. să fi dat H 229 4. 1. Infinitivul perfect pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul perfect activ al verbului werden (fără augmentul ge-) : gefragt worden sein = a (să) fi fost întrebat gegeben worden sein = a (să) fi fost d a t H 230 . . să fie întrebat. exprimă o acţiune durativă. \ Ich wollte/ \ Ich will \ Vreau să vă povestesc totul. >ihn kommen. 2. folosit în propoziţie.\. con­ Ich höre > . ^TLt-am auzit venind (adică a venit mai de m u l t ) . î n limbajul familiar sau cel poetic vocala e din terminaţia infiniţivului se omite uneori după o vocală sau după consoana h : geh(e)n. să fie adunat. • ^ m vrut sa va povestesc totul.

I. ohne mich zu bemerken. anterioară celei exprimate prin verbul la forma per­ sonală : Er muß viel gelernt haben = Trebuie să fi învăţat mult. dürfen. Sie soll krank sein.zu (vezi N 129—132) sau un infinitiv prepoziţional precedat de unul sau mai multe elemente sintactice: Ich fahre nach Sinaia. adică un infinitiv precedat de um . Darf ich Ihnen eine Zigarette anbieten ? E r muß mehr lernen. zu. sollen. statt . Ich möchte ihn sehen.. cu valoarea unui imperativ (vezi M 22). . ca infinitiv dezvoltat. ohne . Ich will ihn heute anrufen. 3. .336 H 231 Infinitivul perfect (activ şi pasiv). ca infinitiv prepoziţional (precedat de zu) : Ich versuche dieses Buch im Original zu lesen. Er muß in die Stadt gegangen sein = Trebuie să fi mers în oraş. ca infinitiv substantivizat: Das Lernen bereitet mir viel Freude.zu..a verbele compuse separabil particula zu se intercalează între verb şi particulă: vorlesen — vorwiesen (vezi H 154). E r ging ins Kino. . folosit în propoziţie. Die Aufgabe muß gemacht worden sein = Tema trebuie să fi fost făcută. wollen) şi verbul lassen: Ich kann schwimmen. exprimă o acţiune terminată. mögen. ca infinitiv simplu: Ich •will Deutsch lernen. Infinitivul simplu (fără zu) se întrebuinţează: a) după verbele modale (können. statt zu Hause zu bleiben. E r läßt Sie grüßen. müssen. 2. um mich zu erholen. H 233 5. • 4. zu Hause zu bleiben. ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI H 232 Infinitivul poate să apară: 1... E r ging an mir vorüber. Ich habe die Absicht.

läuft. Die Mutter war glücklich. H 234 sehen. Wer hat ihn das t u n heißen? Ich helfe ihnen gern den Koffer tragen. r Ich habe tur morgen viel zu lernen. . Der Lehrer lehrt die Kinder lesen. laufen: E r geht (fährt. H 237 schicken: Ich bleibe hier ein wenig sitzen. Se traduce fie prin a avea + supin. lehren. e) după verbele bleiben. b) un adjectiv (sau participiu folosit adjectival) cu funcţie de nume H 239 predicativ: E s ist mir leider nicht möglich. Infinitivul precedat de zu se întrebuinţează pe lîngă: a) majoritatea verbelor (vezi însă H 233—237) : Ich wünsche (hoffe. ( \Trebuie să învăţ pe mîine mult. H 238 Observaţie Verbul haben urmat de infinitivul prezent al unui verb exprimă o necesitate: Ich habe den Text zu übersetzen — Ich muß den Text übersetzen. Sie zu sehen. . după verbele haben. Ich sehe ihn kommen.. kommt) das Buch kaufen. ihn zu treffen. Ich bin entzückt. . fie prin a trebui -f conjunctiv prezent: . Dieser Brief ist abzuschreiben (vezi : H 160). Er macht von sich reden. . kommen. H 235 H 236 d) în anumite expresii. . lernen. Die Mutter schickt das Kind schlafen. Der Lehrer gab uns auf. glaube). ihr Kind wiederzusehen.. c) după verbe de mişeare ca: fahren. /Am pe miine mult de învăţat. helfen. Die Genossin hat einen Brief abzuschreiben (vezi şi H 236). gehen. T . I n unserer Hauptstadt gibt es sehr viel Schönes und Interessantes zu sehen. I m Alter von sieben Jahren lernen die Kinder schreiben und lesen. 22 — Gramatica practică a limbii germane . heißen (= befehlen).VERBUL 337 b) după verbele care exprimă percepţii senzoriale ca: fühlen. ein Gedicht auswendig zu lernen. spüren: Ich höre ihn sprechen. hören. tun şi machen: E r hat gut reden. Er tat nichts als klagen. noch heute hinzugehen.

A. 2. == El vrea să vină. în desfăşurare nelimitată: das Übersetzen = tradusul (activitatea în sine a traducătorului) . Die Worte des Arztes bestärkten ihn in seiner Hoffnung (Zuversicht).338 MORFOLOGIA H 240 c) toate acele substantive care pot avea un atribut verbal {vezi M 183) : Ich habe die Absicht (den Wunsch. PARTICIPIUL (Das Partizip — Das Mittelwort) H 244 H 245 Participiul ţine prin natura lui atît de verb cît şi de adjectiv. = Am de învăţat. die Absicht zu arbeiten = intenţia de-a lucra. Gelegenheit). = II aud venind. gerunziu: Ich höre ihn kommen. keine Möglichheit). Infinitivul substantivizat are un sens abstract şi exprimă activitatea ca atare. d a r : die Übersetzung = traducerea (rezultatul activităţii traducătorului) II 242 Infinitivele substantivizate sînt totdeauna de genul neutru şi nu au plural. bald wieder gesund zu werden. supin: Ich habe zu lernen. = Are intenţia să vină. 3. Er wünscht zu kommen. Er hatte keine Lust (Zeit. infinitiv: Er kann kommen. noch heute abzureisen. conjunctiv : Er will kommen. Der junge Mann war vom Bestreben geleitet. H 241 Pentru întrebuinţarea infinitivului dezvoltat vezi N 129—132. în limba germană există participiul I (participiul prezent) : fragend participiul II (participiul perfect sau trecut) : gefragt . unter allen Umständen sein möglichstes zu tun. ins Kino zu gehen. TRADUCEREA INFINITIVULUI H 243 Infinitivul se traduce în limba română prin: 1. = El poate veni.

Ich werde die Vögel hören. die gelöst werden muß die nicht zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. el nu exprimă deci o acţiune prezentă decît atunci cînd o exprimă şi verbul predicativ : Ich höre die singenden Vögel. der singt die fahrende Straßenbahn = die Straßenbahn. c a : a) adjectiv a t r i b u t i v : der spielende J u n g e . Ich hörte die Vögel. = Aud păsările care cîntă (adică acum. = Voi auzi păsările care vor cînta (adică în viitor).d: II 246 fragend antwortend ordnend fahrend gebend SENSUL PARTICIPIULUI I Participiul I. Ich höre die Vögel die singen. Ich werde die singenden Vögel hören. exprimă o acţiune în desfăşurare. Ich hörte die singenden Vögel. die sangen. = Am auzit păsările care cîntau (adică în trecut). a. care este simultană cu acţiunea exprimată prin verbul predicativ . î n cazul acesta are u n sens pasiv. die singen werden. denumit şi participiul prezent. das spielt H 248 Participiul I al verbelor tranzitive "este uneori precedat de prepoziţia zu {vezi H 161). adjectival ş. II 247 Participiul I are de obicei sens activ : der singende Vogel = der Vogel. în momentul de faţă).VERBUL 339 PARTICIPIUL I Participiul I se formează din infinitivul fragen antworten ordnen regeln fahren geben verbului -\. exprimă o necesitate sau o posibilitate şi se întrebuinţează numai atributiv : die zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. die nicht gelöst werden kann H 249 ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I Participiul I se întrebuinţează : 1. ein spielender Junge II 250 . die fährt das spielende Kind = das Kind.

Dieser Apparat ist spielend leicht zu bedienen. die Reisenden. . urmează regulile decli­ nării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). 4. sau printr-un participiu : ein überzeugendes Beispiel = un exemplu convingător lebende Sprachen = limbi vii ein glänzender Schauspieler = un actor strălucit 3. 3. în atributul dezvoltat {vezi N 140—142). deseori terminat în -tor. este invariabil. H 252 Participiul I se întrebuinţează ca adjectiv predicativ cînd este adjectivizat {vezi participiile adjectivizate H 294—295). H 253 H 254 Cu această funcţie se întrebuinţează de obicei participii adjectivizate {vezi H 295). întrebuinţat ca adjectiv predicativ. printr-o propoziţie relativă: das schlafende Kind ( = das Kind. d) element predicativ suplimentar {vezi . întrebuinţat ca adjectiv atributiv. în construcţiile participiale {vezi N 133).) : E r t r a t lächelnd ins Zimmer. substantivizat: der Reisende. printr-un adjectiv.340 MORFOLOGIA H 251 b) adjectiv predicativ: Mein Freund ist leidend. viele Reisende H 257 Participiul I substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). ein Reisender. Participiul I. printr-un gerunziu: die steigende Produktion = producţia crescîndă . H 255 Participiul I. TRADUCEREA PARTICIPIULUI I H 258 Participiul I se traduce: 1. . element predicativ suplimentar sau complement circumstanţial. c) adjectiv cu funcţie de complement circumstanţial: E r lernt spielend. H 256 2. das schläft) — copilul care doarme 2.

printr-un adjectiv ori gerunziu substantivizat sau un substantiv. de asemenea.a formarea participiului II trebuie ţinut seama de conjugarea din care face parte verbul respectiv.VERBUL 341 4. formează participiul I I fără augmentul g e . vezi H 46) şi cu sufixul -en. b) la verbele slabe din rădăcina verbului.(denumit augment) : Infinitiv schreiben tragen Participiul geschrieben getragen II H 259 H 260 î n limbajul familiar. c) Dacă verbul — fie tare. der Vorsitzende = preşedintele die Reisende == călătoarea . der Leidende = suferind. Astfel: Participiul II se formează: a) la verbele tari din rădăcina verbului.: Infinitiv verschreiben erlernen begehen ernennen studieren bearbeiten Participiul verschrieb«» erlernt begange« ernannte studiert bearbeitet II H 263 . augmentul ge-: Infinitiv suchen arbeiten Participiul gesucht gearbeitet II H 261 H 262 Sufixul -et îl primesc verbele care formează imperfectul în -ete (vezi H 101). gescheh(e)w. la care se adaugă -(e)t. el primeşte la participiul I I prefixul ge. Verbele slabe care sînt accentuate pe prima silabă primesc. în special după vocale sau după consoana h: geschrie(e)». vocala e din sufixul -en se suprimă uneori. Dacă verbul este accen­ t u a t pe prima silabă. uneori cu modificarea vocalei radicale (Ablaut. die Vorsitzende = preşedinta în PARTICIPIUL II L. special cînd participiul I german este substantivizat: der Reisende = călătorul. slab sau neregulat — nu este accentuat pe prima silabă. die Leidende = suferinda.

fac parte şi acele verbe compuse separabil.ang(e)weile) maßregele (Maßregel) urteile« (Urteil) Wetteifer« (Wetteifer) cu particulă separabilă armată de din substantive frühstückte langweilte maßregelte urteilte wetteiferte compuse*. deci cu participiul I I cu augmentul ge-.-eu verbuluîc ^ (—) + -(e)t Accentuate pe prima silabă. Neaccentuate ge.s î n t : pe prima silabă. deşi nu este compus separabil.verbeten Participiul II <f = (ge-) + rădăcina \ verbe s/a&e J+Ablaut) -f. Cîteva verbe derivate stă la începutul verbului: frühstücke» (Frühstück) langweile« (I. accentul căzînd pe altă silabă a particulei decît prima : herauskommen auseinandersetzen kam heraus setzte auseinander herausgekommen auseinandergesetzt Pentru verbele compuse dublu particulă neseparabilă vezi H 173. H 267 3. augmentul |gegefrühstückt gelangweilt gemaßregelt geurteilt gewetteifert H 268 O excepţie este verbul notlanden care formează participiul I I \notgelandet.se inter­ calează între particulă şi verb : einsteigen anrufen feststellen teilnehmen stieg ein rief an stellte fest nahm teil eingestiegen angerufen festgestellt teilgenommen H 266 Din categoria verbelor care formează participiul I I cu augmentul ge. I^a aceste verbe ge. verbele compuse separdbil (vezi H 172). sînt H 264 1. deci cu participiul I I fără augmentul .342 MORFOLOGIA . verbele simple lesen loben tun wissen ca: las lobte tat wußte gelesen gelobt getan gewußt H 265 2. a căror particulă are două sau mai multe silabe.

ver-. accentuată (vezi H 178).este. miß. verbele compuse inseparabil cu particulele : durch-. Particula miß. la unele verbe. formează participiul I I în trei feluri: mißdeutet gemißdeutet şi mißgedeutet H 272 2. wieder. wider-. hinter-.şi verb : ttrßbilden mißgreifen mißbildete mißgriff mißgebildet mißgegriffen M 271 3. Unele verbe compuse cu particula miß. ent-. verbele terminate în -ieren. voll-. Verbul mißdeuten. în majoritatea lor de origine negermană: Infinitiv studieren 'korrigieren Participiul studiert korrigiert II H 274 cîteva de origine germana c a : buchstabieren buchstabiert 4.{vezi H 176). emp. zer-: Infinitiv fcesteigen empîangen entgehen erzählen Participiul bestiegen empîangen entgangen erzählt II Infinitiv gehören mißbrauchen verzeihen erbrechen be-. über-. unter-. fie pe a doua silabă. Participiul prophezeit kasteit II M 275 prophezei«» kasteien .între miß. um-.VERBUL 343 1. er-.(vezi H 179) : Infinitiv durchleuchten hinterlassen übersetzen umarmen Participiul durchleuchtet hinterlassen übersetzt umarmt II Infinitiv untersuchen vollziehen widersprechen wiederholen Participiul untersucht vollzogen widersprochen wiederholt II H 273 3. verbele terminate în -eien. accentuat fie pe prima.(înainte de Participiul gehört mißbiancht verziehen verbrochen II H 269 Observaţii 1. ge-. verbele compuse cu particulele inseparabile / ) .accentuată intercalează augmentul ge. Cu toate acestea rămîne inseparabilă: mißbehagen mißgestalten mißverstehen mißbehagte mißgestaltete mißverstand mißbehagt mißgestaltet mißverstanden B 270 2.

Accentuate pe prima silabă. deşi au accentul pe prima silabă: Infinitiv abberufen vorverlegen zurückerstatten Imperfect berief ab verlegte vor erstattete zurück Participiul II abberufen vorverlegt zurückerstattet H 279 Unele verbe pot fi accentuate fără deosebire de sens atît pe prima cît şi pe a doua silabă. pentru că este bolnav. dacă verbul are aceeaşi vocală radicală la infinitiv şi la participiul perfect. pasiv part. II (Sînt suplinit de către colegul meu.) H 278 6. verbele compuse dublu adică (cu o particulă separabilă urmată de una inseparabilă. ele primesc la pârtiei- . H 276 5. pentru că sînt bolnav.) dar şi : Ich werde von meinem Kollegen vertreten. compuse cu particulă inseparabilă. weil ich krank bin. dintre care cele mai uzuale s î n t : Infinitiv französeln posaunen Participiul französelt posaunt II Infinitiv rumoren stibitzen trompeten Participiu rumort stibitzt trompetet îl H 277 I/a verbele tari. viitor infinitiv (II voi suplini pe colegul meu. deoarece ei face parte din rădăcina verbului. weil er krank ist.344 MORFOLOGIA Observaţie Verbul tare speien (spie. De exemplu: Infinitiv vertreten vergessen Imperfect vertrat vergaß Participiul vertreten vergessen II î n cazul acesta numai după context ne putem da seama dacă este vorba de infinitiv sau de participiul I I : Ich werde meinen Kollegen vertreten. gespie(e)n) nu aparţine acestei categorii de verbe. u n număr de verbe care nu pot fi cuprinse într-o anumită categorie. prez. participiul I I este identic cu infinitivul.

H 283 piului II. H 282 1. formează participiul II în mod regulat: Ich habe vieles gewollt. Was noch nicht war.la începutul verbului. cu augmentul ge. SENSUL PARTICIPIULUI II Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv: der geprüfte Schüler = der Schüler.VERBUL 345 piui II augmentul ge. 2. neaccentuate pe prima silabă formează participiul II fără augmentul ge-: Infinitiv liebkosen liebkosen willfahren willfahren Participiul ^liebkost liebkost gewillfahrt willfahrt II Pentru verbele accentuate fie pe prima fie pe a doua silabă. ist inzwischen geworden. vezi H 179. se foloseşte infinitivul prezent: Ich habe kommen können (nu gekonnt). precum şi verbele care exprimă percepţii senzoriale. dacă nu sînt urmate de nici un infinitiv. Ich habe ihn kommen sehen. der abgefahren ist ist H 285 . Verbul werden formează participiul II în două feluri: 1. Ich habe ihn gesehen. dacă sînt întrebuinţate în legătură cu un infinitiv. manches gekonnt.cînd este întrebuinţat ca verb auxiliar de timp (la diateza pasivă) : Br ist gefragt worden. die geschrieben wurde H 284 Participiul II al verbelor intranzitive are sens activ: die eingetroffene Delegation = die Delegation. die eingetroffen der abgefahrene Zug = der Zug. der geprüft wurde die geschriebene Übung = die Übung. H 281 Verbele modale. însă cu sensuri deosebite.cînd este întrebuinţat ca verb copulativ sau ca H 280 verb predicativ: E r ist Ingenieur geworden. 2. fără augmentul ge. în locul pârtiei.

Dacă participiul I I are funcţie verbală. . o acţiune terminată în trecut: Das ist der von mir übersetzte Text. gekommen sein (vesi H 229). eine rasch beendete Arbeit b) ca adjectiv predicativ : . gefragt werden. o acţiune începută în trecut şi care continuă şi în prezent: Das ist das von mir bewohnte Haus.) gefragt (vezi H 145—H 146).346 MORFOLOGIA H 286 Participiul I I . mai mult ca perfectul : Ich h a t t e gelernt. 2. de complement circumstanţial : . participiul se întrebuinţează : a) ca adjectiv atributiv: der geschriebene Aufsatz. die beendete Arbeit ein schön geschriebener Aufsatz. = Aceasta e casa locuită de mine (adică: locuiesc şi acum în casa aceasta în care m-am m u t a t mai demult. gelernt h a b e n . infinitivul perfect : ich war gekommen (vezi H 107). würde etc. = Acesta este textul tradus de mine (adică: terminat traducerea lui). gefragt worden sein H 288 Din funcţia verbală a participiului I I rezultă faptul că acesta p®ate avea complemente cu care formează construcţii participiale (vezi N 133).Der Versuch scheint gelungen. am 2. ich bin gekommen (vezi H 106).) ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II H 287 1. - c) ca adjectiv cu funcţie Er spricht ausgezeichnet. spre deosebire de participiul I exprimă : 1. infinitivul prezent (vezi H 227) şi perfect (vezi H 230) : . cu ajutorul lui se formează : a) la diateza activă: perfectul: Ich habe gelernt. b) la diateza pasivă : toate timpurile ich werde (wurde. Dacă are funcţie nominală.

printr-un substantiv (dacă participiul I I a fost substantivizat) : der Angestellte = salariatul. ein Angestellter — die Angestellten. sau întrebuinţat ca adjectiv predicativ. participiul I I al verbelor intranzitive der verstorbene Schriftsteller der Verstorbene perfective : P e n t r u folosirea participiului I I cu valoare de imperativ. prin participiul perfect (sau printr-o propoziţie relativă) : der unterschriebene Brief = scrisoarea (care a fost) semnată H 293 2. printr-un H 294): adjectiv (dacă 'participiul II este adjectivizat) {vezi bekannt = cunoscut.VERBUL 347 Participiul I I . TRADUCEREA PARTICIPIULUI II Participiul I I se t r a d u c e : 1. veziM 23. gelehrt — s a v a n t . gewandt = abil 3 . suplimentar {vezi M 186): e) substantivizat: der Angestellte. întrebuinţat ca adjectiv predicativ sau cu funcţie de complement circumstanţial. Participiul I I avînd funcţie verbală. gebildet = cult. d) ca element predicativ Ich traf ihn erregt an. Ca adjectiv şi substantiv se poate întrebuinţa n u m a i : 1. participiul I I al verbelor tranzitive: der geprüfte Schüler der Geprüfte H 290 H 291 H 292 2.E 15). der Verwandte = ruda . viele Angestellte H 289 Participiul I I întrebuinţat ca adjectiv atributiv sau atunci cînd este substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 1 3 . cu funcţie de complement circumstanţial sau ca element predicativ suplimentar este invariabil. este de regulă adjectivizat {vezi H 294).

reizend 2. participiul I I : ausgezeichnet. verbul s-a menţinut. begabt. dringend. gelehrt. verschwiegen.348 MORFOLOGIA PA R T ICI Pil LE A DJEC TI VIZA TE H 294 Multe participii sînt adjectivizate. abwesend) sau participiul I I (begabt. betrunken. Das ist die belebteste Straße unserer Stadt. mißgestimmt. verwandt. î n alte cazuri. păstrîndu-se numai participiul I (anwesend. belebt. bekannt. berühmt. avînd însă un alt înţeles decît participiul său adjectivizat: auszeichnen = a distinge bekennen = a recunoaşte dar : ausgezeichnet — excelent d a r : bekannt = cunoscut H 295 Participii adjectivizate mai frecvent folosite s î n t : 1. Participiile adjectivizate pot forma grade de comparaţie : Er ist begabter als sein Bruder. berühmt). participiul I : abwesend. anwesend. Heute ist die Hitze noch drückender als gestern. besorgt. gelaunt. . î n unele cazuri. erfahren. celelalte forme ale verbului au dispărut.

den. werdet.MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR VERBELE AUXILIARE DE TIMP (vezi H 4. sie es wir ihr e r Conjunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie habe habest | } habe I haben habet haben \ t hat I haben habtj liaben er sie es wir ihr sie Sie vv". H 60) haben i sein 1 Prezent ~\ II 296 Indicativ ich bin du bist Conjunctiv ich du er sie es wir ihr ie sie Sie Sie sei sei (e) st sei seien seiet 1 / seien Indicativ ich habe du hast . werden . 1 • t ist ' sind seid sind Sie } Indicativ ich werde du wirst er l sie i wird es > wir werden ihr werdet sie Sie werden Coniunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie werde werdest ] | werde ' werden.

} wurden er Sic l Conjunctiv ich würde du würdest er 1 sie ) würde es ' wir würden ihr würdet Sie würden II 298 Perfect Indicativ Conjunctiv^ ich habe du hast er 1 sie \ h a t es ' wir haben ihr h a b t gehabt ich habe du habest er I sie | habe es ' wir haben ihr habet Sie i haben sfe } haben . sie i wäre es ' wir wären ihr wäret sie ) wären 1 sie ? h ä t t e es ' wir hätten ihr h ä t t e t sie I hätten Sie Indicativ ich wurde du wurdest \ sie ) wurde es * wir wurden ihr wurdet sie .f e c t Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er Indicativ ich war du warst er i sie > war es ' wir waren ihr wart sie 1 aren Sie \ wc Conjuncţi'. ich wäre du wärest er 1 .. e.350 MORFOLOGIA H 297 Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie hatte hattest | ? hatte ' hatten hattet hatten I m p er.

VERBUL 351 Perfect Indicativ ich bin du bist gewesen Conjunctiv ich sei du sei (e) st gewesen . • sie 1 ist es I wir sind ihr seid er 6r Sei sind Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie bin bist ist sind seid \ sind l sie ) sei es i wir seien ihr seiet sie I Sie s e i e n 1• Conjunctiv geworden ich sei du sei (e) st er 1 sie \ sei es ' wir seien ihr seiet sie Sie seien geworden Mai Indicativ ich du er sie es wir ihr s e mult ca perfect Conjunctiv hatte hattest | ) hatte ' hatten hattet gehabt î. l i Sie ^hatten ich hätte du hättest er j sie [ hätte es j wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n gehabt .

352 MORFOLOGIA Mai Indicaţi v ich war du warst er 1 sie \ war es ' wir waren ihr wart sie ) mult ca perfect Conjunctiv gewesen Sie} waren ich wäre du wärest er 1 sie \ wäre es ' wir wären ihr wäret sie 1 gewesen | Sie( waren Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie war warst 1 ? war 1 waren wart \ waren geworden Conjunctiv ich wäre du wärest er I sie wäre es 1 wir wären ihr wäret sie > wären Sie geworden H 300 Indicativ ich du er sie werde wirst | \ wird Viitorul I Conjunctiv ich werde du werdest er i sie \ werde es > wir werden ihr werdet sie i Sie werden es ' wir werden ihr werdet sie Sie werden /haben -sein ^werden /haben -sein ^ wer den .

VERBUL 353 Viitor Indicativ ich werde du wirst er l sie ) wird es ' wir werden ihr werdet ÎI l II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er l sie i werde es > wir werden ihr werdet sie Sie werden H 301 ^gehabt haben -gewesen sein ^geworden sein /gehabt haben x—-gewesen sein \geworden sein Sie} werden Infinitivul Prezent Perfect haben gehabt haben sein gewesen sein werden geworden sein H 302 Imperativul hab(e) ! hab(e)t! haben Sie ! sei! seid! \ seien Sie! Participiul Prezent Perfect habend gehabt seiend gewesen werdend geworden werde! werdet! werden Sie! H 303 H 304 VERBELE AUXILIARE DE MOD ŞI VERRUL {vezi H 6 . H 61) Prezent Conjunctiv ich könne du könnest er ] sie [ könne es ' wir können ihr könnet sie ] Siel können LASSEN H 305 Indicativ ich mag du magst er sie mag es wir mögen ihr mögt sie ) Sie/ m o § e n Conjunctiv ich möge du mögest er sie möge es wir mögen ihr möget sie 1 Sie/ m ö § e n Indicativ ich kann du kannst er 1 sie ) kann es ' wir können ihr könnt sie ] Sie/ L können 23 — Gramatica practuă a limbii germane .H 8.

lassen Conjunctiv ich lasse d u lassest er .1 sie ? lasse es > wir lassen ihr lasset Sie I ^ assen . 1 | müsse ' müssen müsset müssen Indicativ ich soll du sollst er l sie ) soll es ' wir sollen ihr sollt | f e } sollen Indicativ ich will du willst er | sie | will es ' wir wollen ihr wollt Conjunctiv ich du er sie es wolle wollest j \ wolle i • wir wollen ihr wollet | f e ) sollen Sie } wollen S?e ) wollen Indicativ ich lasse du läßt er 1 sie > läßt es I wir lassen ihr laßt si Sie.354 Prezent Indicativ ich darf du darfst er ] sie \ darf es ' wir dürfen ihr dürft Conjunctiv ich dürfe du dürfest er i sie ? dürfe es > wir dürfen ihr dürfet Indicativ ich muß du m u ß t er l sie f muß es > wir müssen ihr m ü ß t sie 1 g j e [• müssen Conjunctiv ich müsse du müssest er st} dürfen 11} dürfen Conjunctiv ich du er sie es wir ihr solle sollest j \ solle ' sollen sollet sie es wir ihr sie .

• Siei ( mußten Conjunctiv ich müßte du müßtest er | sie > müßte es ' wir müßten ihr müßtet sie müßten Sie Indicativ ich sollte du solltest er i sie > sollte es ' wir sollten ihr solltet ^.355 Imperfect Indicativ ich konnte du konntest er l sie ? konnte es i wir konnten ihr konntet • S i e /" konnten Conjunctiv ich könnte du könntest er -l sie ) könnte es ' wir könnten ihr könntet sie } Sie! könnten Indicativ ich mochte du mochtest er | sie ) mochte es ' wir mochten ihr mochtet sie ] S i e /1 mochten Conjunctiv (rieh du er sie es wir ihr sie Sie möchte möchtest möchte möchten möchtet möchten Indicativ ^ich durfte du durftest er i sie ? durfte es > wir durften ihr durftet S i e / durften Conjunctiv ich dürfte du dürftest er i sie ) dürfte es ' wir dürften ihr dürftet sie 1 S i e / dürften ImiîSativ ich mußte du mußtest er | sie } mußte es ' wir mußten ihr mußtet . e \ sollten tele ich sollte du solltest er | sie i sollte es ' wir sollten ihr solltet ^Isollten Indicativ ich wollte du wolltest er j sie } wollte es ' wir wollten ihr wolltet £ 1 wollten Conjunctiv ich wollte du wolltest er j sie | wollte es i wir wollten ihr wolltet g j e ''' wollten .

können) .mögen*jf -dürfen^ müsser • sollen * wollen Massen ich habe du hast er. sie.356 MORFOLOGIA Imperfect Indicativ ich ließ du ließest er | sie ) ließ es ' wir ließen ihr ließt « M ließen Conjunctiv ich ließe du ließest er -l sie ) ließe es i wir ließen ihr ließet f M liefen H 307 Indicativ Perfect (vezi H 108) Verbul modal folosit ca verb predicativ gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen Verbul modal folosit ca verb auxiliar . gewollt gelassen f . es habe wir haben ihr habet sie haben Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt. sie.. es hat wir haben ihr habt sie haben Sie Conjunctiv ich habe du habest er.

sie. es werde wir werden ihr werdet sie ) werden Sie J können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen . sie. es wird wir werden ihr werdet |ee [werden können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen I gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen 11 309 Conjunctiv i ich werde du werdest er. 1 hatten Sie j Nassen Conjunctiv ich hätte du hättest er. sie. sie.dürfen wir hatten ^ t p ~ . es hatte yy^^. mögen er.VERBUL 357 Mai Indicativ m u It c a perfect (vezi H 108) H 300 ich hatte können du hattest y\. es hätte wir hätten ihr hättet sie hätten Sie [ können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen V iito rul Indicativ ich werde du wirst er.— müssen ihr hattet NNT~^ s °H e n e \ ^ wollen !J.

sie. lassend gekonnt. mögend. es wird wir werden ihr werdet ^. gewollt. g e m o c h t — ~ ^ ^ > haben gesollt—Knaben gedurft— gewollt' gelassen 7 Participiu II 313 Prezent: Perfect: könnend. gemocht. müssend. sie. sollen. mögen. wollend. müssen.358 MORFOLOGIA H 310 Indicativ ieh werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet s Viitorul II (anterior) gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen haben ^f l werden Sie J gekonnt gemoehtgedurft gemußt gesollt gewolltgelassen Imperativ haben H 311 laß! wolle l1 H 312 Prezent: Perfect: laßt! wollt lassen Sie! wollen Sie ! Infinitiv können. dürfend. sollend. wollen. e 1 werden Sie I Conjunctiv ieh werde du werdest er. gemußt. dürfen. gesollt. lassen gekonnt^^^^ gemußt. gedurft. gelassen ereralte verbe modale nu au imperativ .

sie. sie. es arbeitete wir arbeiteten ihr arbeitetet sie arbeiteten Sie Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. e s i r a g e . sie. Verbe slabe: Infinitiv: fragen. es arbeitet wir arbeiten ihr arbeitet ®1. sie. es fragte wir fragten ihr fragtet ich arbeitete du arbeitetest er. sie. es arbeite wir arbeiten ihr arbeitet sie arbeiten Sie H 315 ct Conjunctiv Identic cu indicativul (vezi H 121) Se } ha ^ H 316 Conjunctiv ich habe du habest er. sie. } fragen ich arbeite du arbeitest er. es h a t wir haben ihr h a b t sie haben Sie H 56) H 314 Conjunctiv £}ha^ ich frage du fragest x er. sie. wir fragen ihr fraget"""] § £ .VERBUL 359 VERBELE SLABE ŞI TARI DIATEZA ACTIVĂ 1. es habe wir haben ihr habet s e gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet Sie j J 1 haben .e4 arbeiten Sie/ I m p e rfe Indicativ ich fragte du fragtest er. arbeiten (vezi H 54 Prezent Indicativ ich frage du fragst er. es fragt wir fragen ihr fragt ich arbeite du arbeitest er.

360 MORFOLOGIA H 317 Mai Indicativ ich h a t t e du hattest er. sie. . sie. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. sie. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie Sie hatten mult ca perfect Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er. sie. es werde gefragte .. /haben wir werden gearbeitet/ ihr werdet gefragt \ gearbeitet^ haben Sfe} werden H 328 frag ! fragt! fragen Sie ! H 321 Prezent: fragen. es werde wir werden ihr werdet sie 1 S i e / werden II (anterior) Conjunctiv gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet H 318 Indicativ ich werde du wirst er. sie. arbeiten Sie} Imperativ werden arbeite ! arbeitet! arbeiten Sie ! Infinitiv Perfect: gefragt h a b e n . . gearbeitet haben . es wird wir werden ihr werdet Viitorul ich werde du werdest er. es wird wir werden ihr werdet sie Sie werden Viitorul fragen arbeiten fragen arbeiten H 319 Indicativ ich werde du wirst er.

sie. sie. es gab wir gaben ihr gabt ich lief du liefst er. es ist wir sind ihr seid gegeben gelaufen Sie} sind . sie. es gibt wir geben ihr gebt ich laufe du läufst er. gefragt. gearbeitet H 322 2. sie. laufen {vezi H 46 — H 53) Prezent Indicativ ich gebe du gibst er. arbeitend Perfe et. sie.VERBUL 361 Participiu Prezent: fragend. sie. es lief wir liefen ihr lieft Conjunctiv ich gäbe du gäbest er. es laufe wir laufen ihr laufet H 323 U ] geben Sie} laufen H 324 gfe} gaben Sie} liefen Sie} § ä b e n Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. es gäbe wir gäben ihr gäbet ich liefe du liefest er. es h a t wir haben ihr habt sie | haben Sie ich bin du bist er. es liefe wir liefen ihr liefet sie 1 Sie] liefen H 325 Conjunctiv ich gebe du gebest er. sie. sie. sie. es gebe wir geben ihr gebet sie i Sie) § e b e n ich laufe du laufest er. es läuft wir laufen ihr lauft sie Sie laufen Imperfect Indicativ ich gab du gabst er. Verbe tari: Infinitiv: geben.

es war wir waren ihr wart sie waren Sie gegeben gelaufen Conjunctiv ich hätte du hättest er. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect gegeben gelaufen mult- Indicativ ich h a t t e ^ d u hattest er. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie waren I Conjunctiv ich werde du werdest er. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie H 326 Mai ich sei du sei (e) st er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie 1 werden ie Sie j Sie ich wäre du wärest er. sie. sie. sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden Sie gegeben gelaufen Viitorul geben laufen geben laufen . sie. sie.362 MORFOLOGIA Perfect Conjunctiv ich habe du habest er. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie hatten Sie ich war du warst er. sie. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie hätten Sie H 327 Indicativ ich werde du wirst er. sie.

laufend Perfect: gegeben . 1 werden Sie j e II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. laufen Perfect gegeben haben : gelaufen sein H 329 H 330 Participiu Prezent: gebend . sie. sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden H 332 ich werde du wirst er.H 154) activ: fragen pasiv : gefragt werden Prez Indicativ ent Conjunctiv ich werde du werdest er. 1 werden Sie I e H 328 gegeben haben gelaufen sein gegeben haben gelaufen sein Imperativ gib ! g e b t ! geben Sie ! lauf ! lauft! laufen Sie ! Infinitiv Prezent: geben . es werde wir werden ihr werdet ^. sie. gelaufen H 331 DIATEZA PASIVĂ Infinitiv Infinitiv CU W E R D E N {vezi H 145 . es wird wir werden ihr werdet sie werden gefragt gefragt . es wird wir werden ihr werdet ^.VERBUL 363 Viitorul Indicativ ich werde du wirst er. sie.

sie. es werde wir wrerden ihr werdet sie werden Sie gefragt worden gefragt worden mult gefragt worden gefragt worden Viitor gefragt werden gefragt werden . es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect Conjunctiv ich wäre du wärest er. sie. es würde wir würden ihr würdet sie ) würden Sie | gefragt gefragt Perfect Conjunctiv ich sei du sei (e) st er.364 MORFOLOGIA H 333 Indicativ ich wurde du wurdest er. sie. sie. sie. sie. es ist wir sind ihr seid sie sind Sie H 335 Mai Indicativ Ich war du warst er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie werden Sie / m perfect Conjunctiv ich würde du würdest er. es war wir waren ihr wart sie Sie waren H 336 Indicativ ich werde du wirst er. es wurde wir wurden ihr wurdet sie wurden Sie H 334 Indicativ ich bin du bist er. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie | waren u l I Conjunctiv ich werde du werdest er. sie.

es wird wir werden ihr werdet Sie! werden (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er.VERBUL : 365 ViitorulII Indicativ ich werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet sie Sie \ w e r d e n H 337 gefragt worden sein gefragt worden sein Imperativ sei (werde) gefragt! seid (werdet) gefragt! seien (werden) Sie gefragt! Infinitiv Prezent: gefragt werden Perfect: gefragt worden sein H 338 H 339 DIATEZA PASIVĂ CU S E I N {vezi H 156-159) I. m. I ni p er f e et: ich war beruhigt Perfect: ich bin beruhigt gewesen M.a formarea acestei diateze. sie. ich war beruhigt gewesen Viitorul I ich werde beruhigt sein Viitorul II ich werde beruhigt gewesen sein Imperativ sei beruhigt! seid beruhigt! seien Sie beruhigt! Infinitiv Prezent: beruhigt sein Perfect: beruhigt gewesen sein H 346 H 347 ich ich ich ich ich ich Conjunctiv sei wäre sei wäre werde werde geärgert etc. geärgert geärgert gewesen geärgert gewesen geärgert sein geärgert gewesen sein H H H H H H 340 341 342 343 344 345 . auxiliarul werden se înlocuieşte prin auxiliarul sein: Indicativ Prezent: ich bin beruhigt etc. sie. c a p er f.

ich würde geärgert gewesen sein etc. sie.H 30) H 355 cu pronumele reflexiv la acuzativ sich waschen — a se spăla cu pronumele la dativ reflexiv sich merken — a ţine minte .366 MORFOLOGIA Condiţionalul H 348 Prezent (condiţionalul I) (vezi H 132—H 134) Activ Perfect (condiţionalul II) H 349 ich würde du würdest er. es würde wir würden ihr würdet | J } würden gefragt werden gefragt worden sein H 352 Pasiv (cu sein) ich würde geärgert sein etc. es würde wir würden ihr würdet Sie] bürden H 351 ich würde du würdest er. H 353 VERBE REFLEXIVE (vezi H 26 . es würde wir würden ihr würdet sie } S i e / würden fragen ich würde du würdest er. sie. es würde wir würden ihr würdet gefragt haben Sie} Pasiv würden H 350 ich würde du würdest er. sie. sie.

danken. zuhören. drohen. halten. Alegeţi verbele tranzitive şi pe cele intranzitive : a) Der Student Otto schreibt schnell die Übung für die Deutschstunde. benützen. mit dem er ins Kino gehen wird. pronumele reflexiv aşezîndu-se după verbul conjugat: ich werde mich waschen ich werde mir merken ich habe mich gewaschen etc. ähneln. denn er erwartet einen Freund. messen. drehen. ich habe mir gemerkt etc. denn der Professor h a t den Studenten einige interessante Bilder gezeigt. enttäuschen. feilen. zählen. ich du er sie es wir ihr sie Sie merke mir merkst dir merkt sich merken uns merkt euch merken sich merken sich EXERCIŢII 1. über­ holen. folgen. Grupaţi verbele de mai jos în tranzitive si intranzitive : laden. b) Der Freund kommt erst spät am Abend. gehorchen. begegnen 2. winken. jagen. öffnen.. beleben. . helfen.EXERCIŢII 367 Indicativ Prezent ich wasche mich du wäschst dich er j sie ! wäscht sich es I wir waschen uns ihr wascht euch sie waschen sich Sie waschen sich Observaţie Celelalte moduri şi timpuri se formează ca la toate celelalte verbe.

. . . Sie wartet bis die Suppe kocht. c) Ich . das kleine Kind in den Armen. h) Der Sohn hat das Glas zerbrochen.368 MORFOLOGIA c) Auf der Treppe begegnete er seinem früheren Kollegen Max. d) Dort . Wellen . g) Ich bin sehr vorsichtig. bis gestern hier an der Wand. . funcţia tranzitivă şi intranzitivă a verbelor tipărite cursiv : a) Die Verletzung heilte wider Erwarten schnell. . b) Dank unermüdlicher Forschungsarbeit können unsere Ärzte immer mehr Krankheiten heilen. i) „Wohin hast du nur den Schlüssel gesteckt?" rief Otto erregt. . . dann nimmt sie den Topf und stellt ihn auf einen Tisch. în textul de mai jos. . Gepäck war zu schwer für das Kind. . Paket . „Siehst du ihn nicht?" j) Die Mutter kocht das Essen in der Küche. Definiţi. b) Peter . . rechnete und rechnete. aber die Rechnung stimmte nicht. . — „ E r steckt doch im Schlüsselloch". 3. Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma potrivită indicativ : a verbelor date. wo früher die Landkarte hing. e) Die kleine Marie. antwortete Paul. 10 kg. a) Das schöne Gemälde von Grigorescu . . eine Landkarte. wiegen a) Die b) Das c) Die d) Das Mutter . e) Wasser kocht bei 100° C. meinen Mantel an den Haken. d) Nach langer Trockenheit erfrischt ein Regen die ausgedörrte Wiese. denn diese Vase zerbricht sehr leicht. 4. . . f) Die Mutter kommt ins Zimmer und hängt ein Bild an die Wand. . E s . Ich sehe sie nicht mehr. Ottos Schwester. mit dem er einige Minuten sprach. die Kähne der Fischer. la imperfectul hängen A. . d) I m Nebenzimmer stimmte der Nachbar sein Klavier. c) I m Sommer erfrischt ein Bad. f) Eine gute Köchin kocht gute Speisen. ungefähr 3 kg. . das Gemälde an die Wand. B. und die Mutter tadelt ihn.

apoi îl vîrî în servieta lui. slabe şi neregulate. Michelangelo a creat opere nemuritoare. Copilul se sperie şi începu să strige tare. E r läuft den ganzen Tag. mich. în verbe perfective. 6. alle drei. Bătrînul tîrî legătura de vreascuri pînă la coliba sa. Scoateţi pe trei coloane verbele tari. Vîntul mişcă firma încoace şi încolo. vor dem Tier. Aussehen . . . Otto atîrnă h a r t a de perete. E r setzte sich an den Tisch. Tatăl meu lucră şi lucră şi economisi bani pentru o casă. E s lag im Bett und schlief. . imperfective şi iterative: a) b) c) d) e) f) g) Das Kind war krank. Cîinele latră şi sperie copilul. Guvernul trimise o delegaţie în străinătate. Frau Heßling umarmte ihren Sohn unter stummen Tränen. Die Mutter streichelte das Kind u n d gab ihm eine Tafel Schokolade. denn noch gestern hatten sie nur Geringschätzung gehabt für Diederichs Rolle im Prozeß. über seine Worte. Croitorul îmi întoarse costumul cel vechi. Emil cîntări pachetul în mînă. 7. Grupaţi verbele tipărite cursiv. . Die Schwestern standen etwas betreten d a b e i . Postul de radio Bucureşti transmitea zilnic veşti de la campionat. . verbele la imperfect : 5. Der Großvater legte sich ins Bett und schlief bald ein. din textul de mai jos: Zu Hause wußten sie schon alles. Străinul se adresă prietenului meu şi-1 rugă să-i arate drumul. und a m Abend ist er dann todmüde. Pădurarul ascuţi bine toporul şi merse apoi în pădure. im Vestibül auf das Ende der Verhandlung gewartet u n d sich von Meta Harnisch erzäh­ len lassen. . a) b) c) d) Das Das Sein Wir Erlebnis . . . Kind . nahm ein Buch und wartete. . 24 — Gramatica practică a limbii germane . Der Student sitzt am Tisch und liest ein interessantes Buch. Diese Blumen verwelken sehr schnell. Sie hatten. ihn tief.• \ EXERCIŢII 369 erschrecken C. was vorging. Aici atîrna un tablou. Mama legăna copilul pînă adormi. Traduceţi în limba germană folosind a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) Abia tîrziu îl înduplecă (el) să vină cu noi.

sich interessieren. sich freuen. g) Nu-1 văd pe Radu. der heutige Tag sichere für alle Zeit ihre gesellschaftliche Stellung in Netzig. c) Du verabschiedest . sich anziehen 11. ließ Wein zum Essen auftragen. . El ţine în mînă o seringă. . . Azi e ziua ei de naştere. ia o haină din dulap şi i-o dă. Conjugaţi la indicativ prezent verbele de mai jos: sich kämmen. . . b) El deschide uşa camerei şi răsuflă u ş u r a t : prietenul său aşteaptă încă şi citeşte un ziar. d) Tata îl vede pe bătrîn. rufe den Bruder. c) Dan aleargă repede în grădină şi duce (tragen) coşul în casă. — Cui i-1 dă ? — î l dă cu siguranţă colegei noastre Hilda. fahre am Sonntag aufs Land. u n d er erklärte ihnen. gebe dem Bruder das Buch.370 MORFOLOGIA die sich nun als glänzend erwies. dar nu găseşti soluţia. . Aber Diederich. mit seinem Freund. Traduceţi în limba germană : a) T u socoteşti. verlasse den Hörsaal. b) Ich mache . in der schönen Vergeßlich­ keit des Sieges. mit dem neuen Plan vertraut. Mann) 8. e) (Tu) Dai totdeauna prietenilor tăi fructe din grădina t a ? f) Medicul intră (betreten) în camera de consultaţie. 10. sehe dort schöne Blumen. (H. arbeite schon zwei Stunden. laufe heute im Wettspiel. i) Ce ţine el în mînă ? — Un buchet de flori. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele reflexiv corespunzător: a) E r unterhält . 9. . Treceţi propoziţiile următoare la toate persoanele indicativului prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich begrüße den Lehrer. — Nu-1 vezi ? Este în grădină şi încarcă legume în căruţă. lese das Buch bis Sonntag. nehme heute den Regenmantel. h) Vînzătorul îi dă lui Dan pachetul şi acesta părăseşte mulţumit magazinul. zu Hause von deiner Mutter.

k) Grăbeşte-te! Este tîrziu. gern Bilder an ? Überlegt ihr . I h r interessiert . de aceea acum mă grăbesc. Completaţi propoziţiile a) b) c) d) e) /) Welchen Film hast du . immer alles genau ? Kauft ihr . . . der Junge auch einen Fotoapparat ? germană: 14. . . kann mich die heiße Sonne nicht finden. . im Hörsaal. . für diese Sportler. leicht die Telefonnummern ? Siehst du . lebhaft mit deinem Freund (sich unterhalten). Die Kinder verabschiedeten . Trebuie să ne grăbim. . Bücher immer in derselben Buchhandlung ? Wünscht . d) îmbracă-te repede. über den Sieg ihrer Mannschaft. . iar eu îmi cumpăr mănuşi. îi spuse t a t ă l fiului său Petre. Ich sitze in den Ästen des alten Kirschbaumes und esse Kirschen. următoare cu verbele din paranteză la imperfect: 12. . . . b) Cele două fete se bucurau. g) Ieri am întîrziat. im Sommer über das schöne Wetter (sich freuen). . E r . Ich . Wir . . . întîrziem şi Andrei ne aşteaptă în parc la ora 10. . Der Trainer unterhält . e) De ce nu mai vine Emil la tine ? E bolnav sau v-aţi certat ? f) Maria ceru vînzătoarei o bluză albă şi u n a bleu. căci aparatul de fotografiat este bun. in der Schule immer für Leichtathletik {sich interessieren). neulich angesehen ? Merkst du . . Hier. .d) e) f) g) h) i) Wir versammeln . . de mai jos cu pronumele reflexiv la dativ: 13. auf dem Platz. . . . h) Vino repede. Die Arbeiter versammeln . . gestern im Stadion (sich versammeln). . . . mit den Sportlern. Sie freuen . . auf der Straße von ihren Eltern. E a se decise pentru cea albă. Traduceţi în limba a) Andrei se îmbracă repede. i) Alexandru se bucură. E l se grăbeşte. . 15. Auch der Großvater findet mich . . . c) E u îmi aprind acum o ţigara. . j) Hans îşi cumpără o pereche de şosete. N-au întîrziat. Completaţi propoziţiile a) b) c) d) Du . . . Treceţi verbele tipărite cursiv la imperfectul indicativ: Die roten Kirschen im Garten beginnen~dunkler und süßer zu werden.

Traduceţi în limba germană. Tinkoo!" Der Großvater ruft mich. .372 MORFOLOGIA hier nicht. e) î n raionul pentru instrumente muzicale erau felurite aparate de radio. e) Ein Unbekannter . căci mama i-a cumpărat o păpuşă mare. . Aber er vergißt mich nicht. . . mit ihm schnell Freundschaft geschlossen. 17. f) Fetiţa se bucură. Tinkoo!" J e t z t muß ich gehen. Completaţi propoziţiile cu auxiliarele fahren. d) I m Walde . sie zusammen in den nahen Wald gegangen. . aufmachen. . . . begegnen. den Felsen erreicht. . . . wir auf dem Felde gewesen. Puneţi verbele la imperfect: a) î n grădina zoologică am văzut diferite animale sălbatice. . . . c) Eines Tages . . reuen 18. . aber der Jäger . Jeden Mittag denke ich. gestern einer Besprechung von Eehrern beigewohnt. Covjugaţi următoarele verbe la perfectul indicativ : gehen. kennen. . . ij Ein Storch . sich haben sau sein pentru a forma perfectul: a) Mircea . . den kleinen Anton im Ferienlager kennengelernt. lernen. Seine offene Weste hängt von seinen Schultern wie die Flügel eines Vogels. Am plătit la casă şi am luat aparatul. Avea o bibliotecă frumoasă. Mi-am cumpărat unul. Ich bin eine Arbeitskraft. . d) Maria îmi arătă cărţile sale. f) Das Tier . . Acesta îşi mişca nervos trompa încolo şi încoace. Ich will mich lieber ins Heu legen als auf das Feld gehen. sich inmitten einer Sumpfwiese niedergelassen. „Tinkoo. Großvater steht schon vor der Gartentür. sich bei einem Bauern nach dem richtigen Weg erkundigt. b) Er . . „Tinkoo. c) Prietenul meu Andrei îşi dorea un aparat de fotografiat. h) Gestern . gj Ich . b) Acolo era şi un elefant. wissen. er vergißt mich sicher hier. Unchiul său a cumpărat un aparat şi i 1-a dăruit de ziua lui de naştere. ihm nach­ geklettert. . über unsere Köpfe hinweggeflogen und . ihnen zwei Frauen begegnet. „Wo bist du. T i n k o ? " (Erwin Strittmatter) 16.

ich meinen Freund . in der Sonne geschmolzen. . . . Ast des Baumes . Musik . . . Schnee . Ihnen das Buch . întrebuinţaţi verbele din paranteză la perfectul indicativ: a) Mein Freund . die Wäsche auf dem Boden getrocknet. . . . . gebrochen. . k) Sonntag . .. m) Otto . . . sich auf dem Eis den Fuß gebrochen. Abend . . zu Hause . . . und . . sie dann froh nach Hause gekommen. . d) Kurt . . hören). . . in den Park . . . . . . .. den ganzen Tag gespielt. (bei­ bringen). . . . Trauben . und . Schofför . (sich freuen). . . 20. . g j Er die Fahrkarte schon gestern . Frühling:ssonne . . k) Frich und E v a . . . . . . . Reiter . kommen). . . . (sein. . . h) Peter über das Geschenk sehr . . f) Der Onkel . . Arzt . . Wunde . (versprechen). das wilde Pferd doch geritten.. am Meer . . . . in der Wärme des Bodens getrocknet. den Schnee geschmolzen. . Schwimmer . . . er ins Dorf geritten. den Eltern nicht gefolgt. b) Peter . . wir einen Ausflug aufs Land gemacht und . mich zum Bahnhof gefahren. . . I) Die Fltern . auch vorige Woche mit demselben Schofför gefahisn. Mutter . . erst spät am Abend zurückgekommen. . . . . die Bücher . . . . . c) Gestern . . . einen schönen Film . und am Abend . (kaufen). . . . Wäsche . . (studieren). . . . . . . . sich gut . ins ÎZimmer getreten.EXERCIŢII 373 j) Die Kinder . . . Mathematik . . Sonne . 19. die Wunde geheilt. (nehmen. (sich besorgen). dem Neffen einen Fotoapparat . . e) Der Vater . der aus der Provinz (be­ suchen. . sehr gut Deutsch . (lernen). Kind . in der Sonne gereift. wir im Kino . . (sein. gehen). . sehen). . . . . das Wasser getreten. und . . . . i) Gestern . gestern nach Braşov . . . . . . . Completaţi cu haben sau sein: a) Der Der Der Ich c) Der Die d) Das Ich e) Der Am f) Die Die g) Der Wir h) Die Der i) Die Die P Junge . . (fahren). j) Ich . (bleiben. . . . . . die Trauben gereift. . . ihm bis zum Theater gefolgt. . schnell geheilt. und . . seinem Freund die deutsche Umgangssprache . . . sich erholen). .

b) (Eu) l-am dus cu automobilul meu prin oraş şi le-am a r ă t a t noile cartiere. MORFOLOGIA respectând timpul dat: a) Duminică au venit la Bucureşti bunicii mei. Azi e ziua ei de naştere. d) Maria s-a întors acasă. f) E r gab gleich ein Telegramm an seine Frau auf. folosind în a doua propoziţie verbele la mai mult ca perfect: a) Acest sportiv a ieşit învingător la ultimul concurs. b) Erika besuchte ihre Freundin Emilia. c) E r kam zum Bahnhof. b) Erich a venit la mine. . . după ce l-am chemat la telefon de două ori. 22. nachdem er den Brief (schreiben). denn er . . e) Mircea antwortete in der Stunde richtig.374 2 1 . folosite la mai mult ca perfect: a) Dan ging auf die Post. c) Am dus cartea înapoi la bibliotecă. mit dem ich in Bukarest (studieren). f) Pentru cine ai cumpărat aceste flori ? Ee-am cumpărat pentru Erika. Acolo am coborît şi am mers pe jos pînă la fîntina arteziană. apoi a plătit şi a plecat. (vorbereiten). e) Am venit la tine ieri. după ce t u plecaseşi. nachdem er die freudige Nachricht (erhalten). 23. ea ne-a invitat pe toţi la ea. sich zu Hause sehr gut . d) Cu cine ai fost la cinema? — N-am fost la cinema. . căci s-a antrenat foarte bine. als der Zug schon (abfahren). g) N u am găsit cartea la biblioteca facultăţii şi m-am dus de aceea la biblioteca Academiei. Traduceţi în limba germană. g) Dan spielte mit seinem Freund Schach. Am aşteptat în sala de aşteptare şi am citit cîteva ziare de azi. după ce am citit-o. nachdem diese von ihrer Reise (zurückkommen). am mers la t e a t r u cu prietenul meu Radu. . El a mîncat şi a băut. e) Clientul a comandat chelnerului o friptură şi o sticlă de bere. după ce a cumpărat totul. h) Trenul a sosit cu o întîrziere de 25 minute. d) Gestern traf ich meinen Freund. Traduceţi în limba germană. Completaţi cu verbele din paranteză. nachdem dieser aus der Schule (kommen). c) Am mers cu automobilul pînă la Casa Scînteii.

c) î n vacanţa de vară voi merge la mare şi voi lua cu mine undiţa. helfen. 26. sich erholen 25. anrufen. Conjugaţi următoarele verbe la viitorul indicativ : vorlesen. die Sozialistische Republik Rumänien! b) Jeder Mensch (stellen) seine ganze Kraft in den Dienst des Friedens. b) Ich nehme an der Versammlung teil. I m Sommer erholen sich die Studenten im schönen Erholungsheim. b) Un ciclist al clubului nostru va lua parte la întrecerea de mîine.EXERCIŢII 375 24. Treceţi propoziţiile următoare la viitor: a) b) c) d) e) f) Diese Arbeiter verbringen ihren Urlaub im Gebirge oder am Meer. vara aceasta. Volkes gekämpft h a b e n ! d) Der Student (lernen) so. und des Sozialismus! c) Man (vergessen) nie. Conjugaţi la viitor: a) Ich vergesse meinen Freund nicht. d) Ce limbă străină veţi studia dumneavoastră ? — (Eu) Voi studia germana. e) Ce sport veţi practica în vara viitoare ? (Eu) Voi învăţa înotul. E r verbringt zwei Wochen in der Moldau. Traduceţi în limba germană : a) Echipa noastră va cuceri sigur un loc mai bun în clasament. besichtigen. daß unsere Vorfahren für das Wohl unseres. daß er die Prüfung gut besteht! e) Der Student lonescu (mögen) am Nachmittag zu mir k o m m e n ! / ) Man (nehmen) dreimal täglich je zwei Pillen! . 28. 27. întrebuinţaţi verbele din paranteză la conjunctivul prezent: a) Es (leben) unser geliebtes Vaterland. Die ausländischen Touristen besichtigen das interessante Museum. Badet ihr täglich im Meer? Am Abend gehen unsere Studenten gern am Meeresufer spazieren.

.376 MORFOLOGIA 29. . . (machen). . . bereitest dich vor. . 31. Tage 3 9. Treceţi verbele de mai jos la imperativ: zurückbekommen hätte. . . der Ausflug . gibst auf ihr legt ab. (lernen). Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din a) la conjunctiv imperfect (dacă este cazul). . hältst ihr lernt. . . Puneţi verbele din paranteză la imperativ (singular. (besuchen). sprichst. . wenn ich es wüßte. . sehr . . .. bereitet euch vor. verläßt. sprecht. . sprechen. er dich . sitzt. d) Aber Otto. gebt auf Sie legen ab. halten du legst ab. a) b) c) d) e) f) du lernst. . er den Text noch einmal cc>uber . . . nicht . (fragen). . . . . . . . . . . . . verlaßt. f) Wenn ich Zeit gehabt hätte. bereiten sich vor.(ab­ schreiben). . . . ich dich nicht . . sitzen. .. d) Wenn die Freunde uns besucht (sich freuen). f) Wenn er Zeit hätte. b) la condiţional prezent: paranteză a) Wenn ich einen Fotoapparat h ä t t e . b) Wenn ich Zeit gehabt hätte. hätten. b) Wenn er in der Stadt wäre. ich ihn dir für ein paar (geben). . c) Wenn du dich ein wenig beeilt (sich verspäten). plural şi forma de politeţe) : a) (lesen) den Text noch einmal vor ! b) (gehen) in den Lesesaal und (holen) die deutschen Zeitschriften! c) (geben) der Freundin die Übersetzung und (helfen) ihr bei der Übung ! . . .. e) Wenn ich das Buch gehabt hätte. . . e) Wenn heute das W e t t e r schön wäre. . ich das Gedicht auswendig ich zu ihm . . haltet Sie lernen. . (gehen). er weniger Fehler ... . . (anrufen).. . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din paranteză la mai mult ca perfec­ conjunctiv: tul a) Wenn ich meinen Fotoapparat ihn dir bis Montag . .. sitzt. . Predeal . wir . . (statt­ finden). c) Wenn er sorgfältiger schriebe. (geben). geben auf 32. . .. . . ich ich auch meinen Großvater in hättest. . du .

eingießen. . Completaţi cu verbele din paranteză la imperativ : a) Der Gast bittet den Kellner: „ . . . . ! . . sich beugen. . . Sie mir noch eine Tasse Tee . . (mitnehmen). ! . (wiedersehen). . (Spazieren­ gehen). ! 33. .. schnell . (teilnehmen). . .. i) Hans . Sie mir auch etwas Butter f . 34. e) An welcher Haltestelle . . .EXERCIŢII 377 d) heute e) f) g) h) i) j) (fahren) jetzt schnell nach Hause und (wiederholen) das Lied für abend! (sich setzen) auf den Platz und (warten). . . . wir noch ein wenig im Park . . . . . (aussteigen) ? f) Der Kranke . . d) Vor der Vorlesung . . dann Sätze im Imperativ \" (über­ setzen. . . . . (aufstehen). die Knie \" (laufen. . b) la imperfect. . . c) Alle . nicht die Übungen für morgen \" (schreiben. . . ! (teilnehmen) an dem Fest . . . . jetzt . heben. . S i e mir noch zwei Brötchen! . die Arme ! . . . . . . . unterstreichen. . .. (anrufen). . beugen) c) Der Lehrer ermahnt den Schüler: „ . .. ! (aufmachen) jetzt alle Fenster . . .•. . sauber! nicht so tief über dein Heft! . . . . . . . hinausgehen). mich heute aus der Stadt . . Sie dann die Rechnung \" (geben. der Arzt die Temperatur . . bis wir beginnen ! (ablegen) alle Prüfungen bis Montag . . . g) Mit Hilfe eines Thermometers . im Herbst immer meinen Regenmantel . . . und . .. die Adjektive ! . . bilden). . den T e x t ! . . . . .. ! (fragen) mich heute nichts ! (anrufen) mich um drei Uhr . . . h) Otto . . . alle unbekannten Wörter . . ihr . . bringen. seinen Mantel . ich meine Kollegen . schnell . . . machen) b) Der Turnlehrer befiehlt den Schülern: . . . c) la perfect: paranteză a) Mein Freund . . und verläßt den Saal (aufstehen. vorwärts! . herausschreiben. . . . (feststellen). die Tür . anziehen). . Completaţi cu verbele din ' a) la prezent.-. . . . . j) Ich . am Ausflug ins Gebirge . . (aufmachen. vergessen) d) Der Lehrer sagte den Kindern : . b) I m Sommer .

. müssen). die Autos nicht zu schnell fahren (dürfen). müssen). Diesen Film . f) Scuză-mă că te-am deranjat. . . . Heute . man auch nächste Woche sehen (können). .378 35. Er antwortete : „Ich .. mir das Buch noch nicht geben. . . aber ich . . dar trebuie să-ţi comunic ceva im­ portant. . man nicht laut sprechen (dürfen). . man nicht in der Sonne lassen (sollen). Diese Blumen . JJ Kr . Completaţi cu verbele modale din paranteză la prezent şt apoi tradvtceţi : . es erst lesen (kön­ nen. wollen). . g) Ihr . d) I n der Stadt . . . Traduceţi în limba germană: MORFOLOGIA a) Studenţii grupei noastre participă duminică la o excursie. . . Dieses Buch . man ablegen (müssen). . . Diese Prüfung . man machen (sollen). . . morgen auf den Bahnhof gehen (sollen). er doch ein Wörterbuch benutzen (müssen). . aber bei der Übersetzung dieses Textes . denn wir . . . . vino să mă iei (abholen) deseară de la birou. um 10 Uhr wieder zu Hause sein" (können. . . . . acela trece pe lîngă stadion. i) Wir .. die Fenster noch nicht öffnen (dürfen). V a) b) queren c) d) e) f) g) h) . . . man die Straße nicht über­ (dürfen). . . . man nicht baden (können). . man lesen (müssen). h) Te rog. . . g) Euaţi receptorul şi formaţi numărul. die Übersetzung gut machen (wollen). denn das Wasser ist zu kalt. . h) Paul . . gut übersetzen (können). c) Er . Diese Übung . Bei rotem Eicht der Verkehrsampel . . . du heute mitgehen?" (können). . . heute nicht Schlittschuh laufen. 3 ^ . c) Cobori şi tu la această staţie ? d) Deseară îl revăd pe prietenul meu din tinereţe. vreau să-ţi povestesc ceva interesant. einen langen Aufsatz schreiben (können. f) E r . er . . Hier . . P a r t i ­ cipi şi t u ? Te rog să mă suni mîine la telefon. b) Nu vă urcaţi în acest t r a m v a i ! Urcaţi-vă în troleibuzul 8 8 . e) Vreau să-1 sun pe prietenul meu la telefon. e) Ich fragte meinen F r e u n d : . . '""38L Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele modale din paranteză-la prezent: • a) Der Student Paul Q&(1 einen Text aus dem Deutschen ins R u m ä nische übersetzen (sollen).

g) Heute . b) Peter muß um 8 Uhr in die Bibliothek gehen. . . er auch mit uns ins Theater gehen . .. wollen). (wollen. . es vorher gründlich studieren . . sehr gut Schach spielen. ich um 10 Uhr in der Bibliothek sein. aber er . . einen Brief schreiben . (müssen). zu Hause bleiben. . . . . .EXERCIŢII 379 Completaţi cu un verb modal potrivit: a) Marie . . . b) Wir spielen das Theaterstück „Mutter Courage" . aber ich kann nicht. aber um 9 Uhr . (können. e) Medicul îl puse (lassen) să cheme un taxi. . ihr immer aufmerksam sein! c) Ich . . ich wieder zu Hause sein. . . . . du um 7 Uhr zu mir kommen ? — J a . . . . . wir . ich habe noch Fieber. . er in den Papierladen gehen . noch nicht. . . . 39> Traduceţi. b) Peter trebuie să vină deseară la mine. fiindcă trebuie să scriem pentru mîine o compunere. . er . nicht . b) I n der Stunde .. . . . morgen das Museum des Dorfes besichtigen. aber ich . . c) Pot scrie această scrisoare. . . ich darf. . du auch mitkommen ? d) Andrei . fleißig lernen. .ur Vorlesung gehen . . denn er . c) Gestern . . ich dieses Buch nicht in der Bibliothek finden . . . müssen). (wollen. . . . doch da er keine Tinte mehr hatte. du mich begleiten ? — Nein. . . e) . . f) . . . d) Maria nu are voie să meargă la teatru. . . . dieses Spiel lernen. m. . ich noch nicht ausgehen. . heute . . . . es auch lesen . .. Treceţi verbele modale din propoziţiile următoare la perfect: Darfst du mit ihm ins Kino gehen? — J a . . denn viele Studenten . . denn er will das Buch unbedingt finden. . . . können. müssen). Auch ich . şi treceţi apoi xay la imperfect o) la perfect propoziţiile: a) Maria şi Monica vor să meargă la conferinţa profesorului Müller. . . . du schon gut Deutsch sprechen ? — Nein. Completaţi cu verbele din paranteză la perfect şi traduceţi: a) . . . Sie . ? Ja. dar abia la ora 7. d) Peter . ^ z. . heute nicht ins Theater gehen. . pentru că trebuia să viziteze un bolnav.

42. Ich fahre um 10 Uhr in die Stadt.380 MORFOLOGIA c) Ich kann nicht so lange vor dem Kino warten. Wir lesen die Bücher bis Dienstag. de aceea nu are voie să plece la mare. 43. e) Darf Else ihre Freundin besuchen ? J a . gehen mit diesen Touristen ein wenig spazieren. denn wir dürfen das Zimmer nicht verlassen. Wir wollen die Ausstellung besuchen ! imperative. 3 . folosind verbul wollen a) b) c) d) Wir Wir Wir Wir gehen gleich ins Stadion. sie darf. Soll ich in den Hof gehen ? în propoziţii interogative cu ajutorul verbului a) b) c) d) e) f) g) h) Ich spreche nicht mit ihm. Wir beeilen uns. a trebuit să o caut la librăria „M. aber sie kann nicht. dar n-a p u t u t . Sie übersetzt den langen Text ins Rumänische. f) "Nu ştiam că ai vrut să-ţi cumperi această carte. d) Vreau să-ţi trimit cartea. d) Wollt ihr an dem Wettspiel teilnehmen ? — J a . E r holt die Landkarte. Sie fahren mit dem Zug oder mit dem Autobus. £sks^rietenul meu a fost bolnav. E r geht heute nicht ins Theater. singen jetzt einige deutsche Volkslieder. dar nu p u t u să mai găsească bilete. c) Funcţionarul n-a p u t u t să-i dea nici o informaţie. Transformaţi propoziţiile afirmative sollen: Model: Ich gehe in den Hof. denn sie muß eine Übersetzung machen. . dar nu pot astăzi. 44. aber wir können nicht. Traduceţi în limba germană : a) Prietenul meu a vrut să-mi trimită fotografiile. wir wollen. Wir husten noch stark. Vreau să încerc mîine. hören jetzt ein wenig Radio. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii Model: wir besuchen die Ausstellung. g) Nu am p u t u t găsi cartea la librăria nr. b) Otto vru să meargă cu acceleratul. Eminescu".

c) Der Vortrag . ) (halten). 48. . jetzt . . . c) Die Staatsoper wurde bereits eröffnet. ( . hier von der Ampel . . Die Produkte unsere -Landwirtschaft . von Otto schon vorgestern . In diesem Werk . . . von allen Studenten richtig . noch viele Wohnblocks (bauen). . . . . . auch Autobusse (herstellen). immer mit der Praxis . . . von dem Träger ins Abteil . . Dieser Text . Dieses Haus . In unserer Stadt . . Diese Frage .EXERCIŢII 381 e) Wir tanzen am Abend im Klub. von dem Professor . . . . . e) Die Sehenswürdigkeiten der Stadt . ( . . . f) Die Fragen zum Text . . . . . ) (beantworten). . b) Meine Uhr . . Treceţi verbele din paranteză la viitorul I indicativ pasiv: I n Bukarest . (beantworten). von Professor Müller gestern . . ) (bringen). . e) Die Kontrollarbeit . (verbinden). f) Wir spielen Tennis. . . . . b) Dieses Buch wird übersetzt. Der Verkehr . . . . (prüfen). von allen Studenten . . 4'5A Treceţi verbele din paranteză la prezentul indicativ pasiv: i) b) c) d) e) f) g) h) (bauen). . . Treceţi verbele din paranteză: A. ( . Die Theorie . (umbauen). . . ^J 47. ) (reparieren). . (regeln). . von einem guten Uhrmacher . . . . ) (besorgen). in viele Dänder Europas (exportieren). . . Formaţi diateza pasivă a stafii (cu ajutorul verbului seinj: a) b) c) d) a) Die schwere Aufgabe wird erfüllt. d) Die Theaterkarten . . . . . ( . . . . (übersetzen). . Die Studenten . . . . Die Studenten dieser Gruppe . . . von dem Lektor . . . la perfect a) Das Gepäck . . . B. von den ausländischen Tou­ risten (besichtigen). ) (kontrollieren). ( herausschreiben). ( . g) Wir laufen ein wenig Schlittschuh. . . jetzt ohne Wörterbuch Alle neuen Wörter . la imperfect] indicativ pasiv. . . . ( . . aus dem Text . viele neue Wohnblocks . . in Deutsch (prüfen).

Formaţi infinitivul kaufen. fjJJ Această. (helfen). pasiv (prezent şi perfect) al verbelor : 49. {bekanntmachen). c) Acum se traduce în limba germană un nou roman al lui M. (aufstehen. Sadoveanu. (erzählen). . d) Studenţii grupei noastre vor fi examinaţi abia mîine. Alle Einkäufe wurden gemacht. . lesen. c) Mein Vater h a t uns versprochen. b) Diese Krzählung kann ohne Wörterbuch übersetzt werden. . übersetzen. an dieser Vorstellung . Completaţi cu infinitivul (cu sau fără zuj al verbelor din paranteză : a) Das kranke Kind darf heute . . Traduceţi în limba română : a) Heute muß diese Frage gründlich besprochen werden. b) Operele lui Goethe au fost traduse în limba română. zeichnen 50. verlassen). (kaufen). Die Fahrkarten werden bestellt. sie mit der Arbeit des Klubs . ihnen ein neues Buch . d) Else muß ihrer kranken Mutter . 52.. Das Fenster wurde geöffnet. carte-a fost tradusă de u n tînăr scriitor. . bringen. . f) Der Vater h a t den Kindern versprochen. gj. (teilnehmen).J Traduceţi în limba germană : a) Această casă a fost construită într-o lună. Noul său volum de versuri a fost premiat. e) Sie haben die Möglichkeit. . etwas über die Arbeit in der Fabrik . I 51. . b) Die Besucher haben den Kulturleiter gebeten. g) Unchiul fu condus la gară de nepotul său. c) Dieser Text muß noch einmal gelesen werden. d) I m Lab Oratorium unseres Institutes können verschiedene Ver­ suche durchgeführt werden.. . ..382 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) Diese breite Straße wird asphaltiert. . waschen. . und das Zimmer für zwei Stunden . ea va fi tipărită în acest" an. Deine Bitte wird jetzt erfüllt. .

. Die Studenten t)w* diesen Aufsatz zu schreiben. warten. (kennenlernen). dar nu-1 pot înţelege . für Dienstag zu lernen. an dieser Kundgebung . Formaţi participiul fragen. . Nu poţi să-1 primeşti ? E u n-am voie să ies. k) Es ist sehr interessant. Sie i?ß\ dieses Gedicht zu übersetzen. . ankommen. Mă aşez puţin aici. vorbeigehen. untergehen. fremde Länder . I) Hans geht ein Heft . (lösen). I al verbelor de mai jos : 55. lachen.EXERCIŢII 383 g) Der Lehrer läßt die Schüler viel deutsch . eine schwere Aufgabe . j) E s ist wichtig. stehen. Der Mechaniker bfi\ diesen Motor zu untersuchen. h) E s ist mir gelungen. i) Der Direktor beschloß. . Completaţi cu haben sau sein la prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) Dieser Aufsatz W . . încerc de o oră să găsesc o soluţie. . (sprechen). Die Arbeit t/j£ fortzusetzen. zu untersuchen. . Dieser Motor MT. e) Otto se bucură mult să-şi revadă prietenul. Traduceţi în limba germană: a) î l văd venind. . kommen. . Der Ingenieur^ <y$ diese Arbeit fortzusetzen. fgJJVom încerca să-1 sunăm la telefon pe Andrei. 54. — Pot să vă ajut ? întrebă Peter. zu schreiben. finden. . im Klub verschiedene Zirkel . schreiben). (teilnehmen). . . Şi el vrea să vadă acealtă piesă. Vă ajut cu plăcere să duceţi geamantanul în com­ partiment. lächeln . f) Problema e grea. (kaufen. . . b) î l auzi vorbind ? — Da. c) Bătrînul spuse: — Sînt obosit. vorbeşte prea încet. 53. (orga­ nisieren). rauchen. d) Vrei să mergi cu mine la muzeu ? Acolo sînt multe lucruri intere­ sante şi frumoase de văzut. Dieses Gedicht <At zu übersetzen. und will dann die Übung für morgen . Dieses Gedicht £fyt. singen. blicken.

. Augen (schließen). . der so schön sang (lächeln). . . . . . Geschichten erzählen (fesseln). . an der Blume auf und nieder (summen). . durch die Straßen (singen). 58. g) Mein Freund erzählte . Beispiel (überzeugen). (fehlen). Touristen beobachteten die . . J a h r e n das Ziel zahlreicher Expe­ ditionen (vergehen). Lektor (vorbeigehen). g) Die . . . . Assistent fragte den Gruppenverantwortlichen nach dem . . . . . . . . . b) Der Student Paul antwortete . . b) Die Antarktis war in den . g) Die Mutter legte das . . . . . . Frage war sehr interessant. . h) Eine Biene flog . c) Die gestern . . . von seiner Reise (lachen). dem Professor (stocken). Folosiţi cu funcţie atributivă participiul prezent al verbelor din paranteză: a) Der Alte beobachtete die . Kind ins Bett (schlafen). . . . . . (stellen). (öffnen) Dies i h n ! f) Der Kranke schläft nicht. . . Menschen (warten). . 57. er liegt nur mit . . B. . Monat fahre ich zu den Großeltern aufs Tand (kommen). d) Die mit der modernsten Apparatur . h) Alle Studenten grüßen den . e) George Vraca war ein . Touristen wollen Predeal besuchen (ankommen). . Inseln des Stillen Ozeans be­ suchen (bewohnen). d) Die kleine Else kam gestern . .384 MORFOLOGIA 56. auf ihren Sohn. . Folosiţi verbele din paranteză la participiul I: A. Kinder (spielen). adverbial a) Die Demonstranten zogen am Ersten Mai . im Korridor (schweigen). d) I m . . nach Hause (weinen). . Sonne (untergehen). b) Mein Freund kann viele . . e) Ich wartete . f) E r gab uns ein . . atributiv a) Das b) Die c) Der Studenten dort . Completaţi cu verbele din paranteză la participiul II folosit atributiv: a) Unsere Expedition wird die . . f) Die Mutter schaute . e) Ein . . . die alte Maschine (grübeln). . c) An der Haltestelle der Straßenbahn stehen viele . c) Der Mechaniker betrachtete . Mädchen ist meine Tochter (warten). . Schauspieler (glänzen). Brief liegt auf dem Tisch. . Laboratorien der Akademie ziehen viele Wissenschaftler an (ausstatten). .

b) Pe la 1455 a tipărit Gutenberg prima sa carte cu ajutorul noii sale descoperiri. dar în trei minute pleacă. mi-am procurat biletele încă de ieri. e) Doresc să studiez dreptul la Universitatea Bucureşti. ci şi-a continuat cercetările sale. E s t e foarte frumoasă. j) Mircea deschise cartea şi începu să citească tare şi clar. h) Acesta este textul ? — Da.EXERCIŢII 335 59. k) Am lucrat toată săptămînă fără a pierde timp. I) Prietenul meu este u n excelent orator. Abia ieri am p u t u t călători mai departe. Obişnuiesc să mă viziteze în fiecare săptămînă. 25 — Gramatica practică a limbii germane . m) Am ascultat ieri o captivantă istorisire. r) Mă bucur că aţi venit. i) Ieri au fost fraţii mei la mine. p) Piesa aceasta a fost scrisă cu siguranţă de un mare artist. t) Prietenul meu avea intenţia ca după examen să călătorească î n străinătate. Traduceţi în limba germană : a) Mulţi oameni curajoşi şi-au jertfit viaţa pentru progresul ştiinţei. iau şi eu p a r t e . s) Acest cercetător n-a ţinut seama de primejdiile ce-1 ameninţau. dar probabil a fost scurtat. g) Trenul n-a plecat încă. o) Vrei să iei şi t u parte la serbarea noastră ? — Da. c) Oamenii vor cinsti întotdeauna pe curajoşii eroi. d) Din cauza vremii rele a trebuit să aştept două zile în acest oraş. n) Martin este un muncitor îndemînatec. f) După amiază mergem să ne plimbăm puţin prin parc. Putem merge.

bei. anders. manchmal etc. morgen. Astfel adverbele pot a r ă t a : — unde se petrece acţiunea: Hier lerne ich.ADVERBUL (Das Adverb — Das Umstandswort) I 1 I 2 Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni. vor. — cum se petrece acţiunea: Ich lerne gern in der Bibliothek. — Adverbien der Zeit): Weise) : adverbe de mod (Modaladverbien adverbe de cauză (Kausaladverbien daher. adverbe. De aici rezultă împărţirea adverbelor în adverbe de loc (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) : hier. zu au fost iniţial totuşi aceste prepoziţii mai I 4 . iar astăzi sînt considerate prepoziţii: apar ca adverbe um. — cînd se petrece acţiunea: Heute lerne ich. stări sau însuşiri. aus. sonst etc. acestea ocupînd un loc intermediar între adverbe şi pronume. ob (=auf). — Adverbien der Art und gern. din altele conjuncţii. überall etc. — din ce cauză se petrece acţiunea : Ich gehe darum oft in die Biblio­ thek. auf. dort. darum. respectiv dintre adverbe şi conjuncţii (vezi K 3) nu este fixă. in (=ein). adverbe de timp (Temporaldverbien heute. möglicherweise. graniţa dintre adverbe şi prepoziţii. folglich. bald. Uneori. sehr. — Adverbien des Grundes): I 3 î n cadrul capitolului de faţă se vor studia şi adverbele pronominale (Pronominaladverbien) {vezi I 49). ca şi adverbele relative (Relativadverbien) [vezi I 67) — adică adverbe care îndeplinesc funcţiunea de pronume relative. besonders etc. Astfel: an. Din unele adverbe s-au format prepoziţii.

seitwärts I li E x e m p l e : her. drinnen. Er verspätet sich zu oft. bergab . pronume. 19 I 10 2. (Uşa este închisă. überall. în continuare) 15 b) în expresii fixe cu verbul sein: Der "Unterricht ist aus. stromab . (Timpul a trecut. traducîndu-se prea: Die Aufgabe war für das Kind zu schwierig.) Die Zeit ist um. I 7 Adverbele determină în primul rînd verbe dar şi substantive. dort. — Haben Sie die Zeitung von heute ? Welches Kind h a t die Tür zugeschlagen ? Dieses da. woher ? Ele exprimă 1. hin.ADVERBUL 387 a) în construcţii fixe c a : ab und zu (din cînd în cînd) durch und durch (de tot. adjective şi alte adverbe: Sie arbeitet gem. Wer wohnt dort oben? I 8 Adverbele nu se pot declina şi nici conjuga. aufwärts. numai unele adverbe pot avea grade de comparaţie. . rechts.) 16 prin c) Zu apare ca adverb şi pe lîngă u n adjectiv sau adverb. stromauf. Mein Freund ist äußerst gewissenhaft. heim etc. nirgends' ~* * hinten. abwärts. links. wohin P. ADVERBELE DE LOC (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) Adverbele de loc răspund la întrebările : wo ?. nach und nach (treptat) nach wie vor (mai departe. mişcarea într-o anumită î n t r e b a r e a : wohin ? direcţie. vorn(e). rückwärts. oben. draußen. vorwärts. (Cursurile s-au terminat. unten. î n t r e b a r e a : wo ? E x e m p l e : hier.) Die Tür ist zu. în întregime) auf und ab (încoace şi încolo) . locul unde se petrece acţiunea sau starea arătată de verb. bergauf.

hin direcţia dinspre vorbitor: Ich gehe hin. Multe adverbe care răspund la întrebarea woher sînt precedate de prepoziţia von. ca particulă separabilă pe lîngă verbe de deplasare ş. conform înţelesului acestora : intrarea. I 13 Cuvintele wo ?. V = vorbitorul . nach links etc. de regulă. daher. î n toate aceste adverbe compuse. de I 12 3. von unten etc. Adverbele her şi hin se folosesc. : her pentru a indica direcţia spre vorbitor. de exemplu: von außen. urcarea. dorther. überallher Exemple: anderswoher. I 14 Intrarea a) her 4. mişcarea dintr-o anumită î n t r e b a r e a : woher ? direcţie.) Er ging hinein. I 15 V 1 Ieşirea a) her + aus = heraus : ieşirea spre vorbitor: Er kam (zu mir) heraus. hin her Adesea adverbele her şi hin se combină cu adverbul ein sau cu anumite prepoziţii pentru a exprima. wohin ? sînt considerate adverbe locale. E! vine încoace. trecerea. a. de exemplu nach außen. nach unten. Er kommt her Merg încolo. coborîrea. woher ?. irgendwoher. ieşirea. von oben. b) hin + ein = hinein : intrarea prin depărtare de vorbitor: (Ich blieb draußen. her şi hin determina nuanţa specială de mişcare spre sau dinspre cel care vorbeşte.ein = herein : intrarea spre vorbitor: Er kam (zu mir) herein.388 MORFOLOGIA Multe adverbe care răspund la întrebarea wohin sînt precedate prepoziţia nach.

de vorbitor: hinauf. I c h gehe j e t z t Er kam dann hinein. 119 . I 18 E r k a m (zu mir) b) hin + über = hinüber : t r e c e r e a p r i n depărtare de v o r b i t o r : (Ich blieb s t e h e n . b) hin + aus = hinaus: V *- ieşirea p r i n depărtare ţ l c h b l i e b d r i n n e n . Observaţii 1. ) E r g i n g hinüber. Compusele adverbelor her şi hin se întrebuinţează.ADVERBUL 389 de v o r b i t o r : hinaus. ca particule ale unor verbe compuse separ abil. ) E r ging Coborîrea a) her + unter (sau ab) = herunter (herab) : c o b o r î r e a spre (herab). ) E r ging Urcarea a) her + auf — herauf V . : u r c a r e a spre vorbitor: i ie h) hin -f auf: u r c a r e a p r i n depărtare (Ich blieb u n t e n . heraus. de vorbitor : vorbitor : I 17 E r k a m (zu m i r ) herunter b ) hin + linier (sau ab) = hinunter (hinab) : c o b o r î r e p r i n depărtare (hinab).über = herüber —*V : t r e c e r e a spre vorbitor: herüber. ( I c h b l i e b o b e n ._^Z' hinauf: E r k a m (zu mir) herauf. ) E r ging hinunter Trecerea a) her -+. de obicei.

Wann kommen Sie zurück ? I 25 Din multe adverbe de loc s-au format adjective. wie lange?. vorüber. Foarte frecventă este folosirea (într-o propoziţie eliptică) a lui herein! cu înţelesul intră! (ca răspuns cînd cineva bate la uşă). wie oft? Ele exprimă 1. vorbei. ohne mich zu bemerken. vorher. zurück E r ging an mir vorbei. de exemplu: abwärts. Jemand klopfte. momentul în care începe. î n t r e b a r e a : wann ? .* • aduerb links oben rechts unten vorn(e) adjectiv -* —> link ober obig recht -». Ich antwortete sofort: „Herein!" Cu înţelesul contrar (ieşi bajul uzual: raus)! 1 23 afară!) se întrebuinţează hinaus ! (în lim­ Auf seine Frechheit h a t t e ich nur eine A n t w o r t : „Hinaus !" 5. nohenher I 24 Unele dintre aceste adverbe (prepoziţie +<T < ^') se întrebuinţează as­ tăzi numai ca adverbe de timp: nachher. 6. cu her(şi cu compusele aces­ tuia). Verbul kommen se combină. seither. se petrece sau se termină o acţiune. de obicei.* inner . î n limbajul uzual se întrebuinţează adeasea forme prescurtate ale compuselor lui her şi hin. care se folosesc mai mult a t r i b u t i v : adverb außen dort hier hinten innen adjectiv äußer —> dortig hiesig —r hinter . 4. runter în loc de herunter. 3. voran. Şi alte adverbe pot apărea ca particule ale unor verbe separabile. voraus. rauf în loc de herauf. Astfel se poate întîlni raus în loc de heraus (sau chiar hinaus). verbul gehen cu hin (şi cu compusele sale). aufwärts. Uneori prepoziţiile cu care se combină adverbele her şi hin se p u n în faţa acestora.390 MORFOLOGIA I 20 I 21 I 22 2. hinterher.unter —> vorder > \ —*• ADVERBELE DE TIMP (Temporaladverbien — Adverbien der Zeit) I 26 I 27 Adverbele de timp răspund la întrebările: wann?.

noch. mehr. früher. eben. zweimal. tropfen - 2. zweitens. früh. (zu)künftig 2 durata acţiunii. schließlich. ewig. einmal. I 29 Ca adverb de timp este socotit şi cuvîntul interogativ wann ? Multe I 30 adverbe de timp provin din substantive: substantiv der der der die der Morgen Mittag Abend Nacht Mittwoch adverb -» — * — * • -* —>• morgens mittags abends nachts mittwochs ADVERBELE DE MOD (Modaladverbien — Adverbien der Art und Weise) Adverbele de mod răspund la întrebările: wie?. bestens. nächstens. sichtlich. jüngst. weise. bestens. wie stark ?. gern. wohl (= gut) hoffentlich. seinerzeit. genug. jetzt. damals. I 31 in welcher Weise ?. meistens. heute. erst. blindlings. măsura. modul propriu-zis — adică felul în care se desfăşoară o acţiune I 32 sau se prezintă o stare sau o însuşire. zeitweise. wieder. zuerst. öfters. oft. wahrlich. nachts. einstweilen. spät. ziemlich. noch. vorläufig bisher. întrebările : wie ?. nachher. häufig. dann. wie stark ? E x e m p l e : etwas. einst. lange. immer. unlängst. augenblicklich. wenig. wieviel ?. întrebarea : wie lange ? stets. viel. jederzeit. inzwischen. je(mals). nie(mals). cantitatea. drittens I 33 . nochmals. schon. întrebările : wie viel ?. I 28 3 frecvenţa acţiunii întrebarea : wie oft ? Exemple: abermals. glücklicherweise. auf welche Weise ?. selten. überhaupt. zuletzt. vielmals. demnächst. (vor)gestern. morgens. zuweilen mehrmals. vorher. E x e m p l e : allezeit. endlich.ADVERBUL 391 E x e m p l e : abends. in welcher Weise ? E x e m p l e : anders. bereits. auf welche Weise?. (über)morgen. wie sehr ? Ele exprimă 1. manchmal.

adică o afirmaţie sau o negaţie. nicht. Bei seinem Unfall ist ihm glücklicherweise nichts Ernstes zugestoßen. Adverbul sehr se foloseşte pentru exprimarea unei intensităţi. doch. fast. sicherlich. weshalb?. umsonst. wes­ wegen?. Das Buch gefiel mir sehr. bloß. höchst. nur. übrigens. o proximitate. -weise. Ich habe viel zu tun. ja. wofür?.MORFOLOGIA I 34 3. keineswegs. beinahe Cuvintele interogative wie'?. wahrhaftig. so ziemlich Observaţie I 35 Adverbele viel şi sehr se confundă uneori. wie viel ? sînt considerate adverbe de mod. und zwar. unter welcher Bedingung? wodurch ?. Ţ op 4. = Am mult de lucru. daß doch. wenn doch. kaum. zu welchem Zweck?. fast. wirklich. = Cartea mi-a plăcut mult. überaus. sogar. beinahe. überhaupt. genug. vielleicht. ADVERBELE DE CAUZĂ (Kausaladverbien — Adverbien des Grundes) I 38 Adverbele de cauză răspund la întrebările : warum?. E x e m p l e : doch. I Adverbul viel se foloseşte pentru exprimarea unei cantităţi. -lings. viel traducîndu-se prin mult şi sehr prin foarte dar şi prin mult. gradul. o dorinţă. keinesfalls. womit ? . durchaus. wozu?. nämlich. = Sînt foarte mulţumit. întrebarea : wie sehr ? Exemple : äußerst. unmöglicherweise. freilich. wohl. wahrlich. gewiß. intensitatea. nein. o îndoială. modalitatea. o proba­ bilitate sau o precizare. wahrscheinlich. I 37 Multe adverbe de mod s-au format din adjective + lieh. sehr. etwa. Ich bin sehr zufrieden. de exemplu: adjectiv kurz schwer adverb —y kürzlich —*• scirwetlich adjectiv blind jäh adjectiv glücklich unbekannt adverb —*• blindlings — • yählings * adverb — • glücklichere»««« * —*• unbekannterweise Kürzlich machte ich einen Ausflug nach Predeal.

weshalb ?. cauza unei acţiuni sau a unei stări. hiermit I 43 Ca adverbe de cauză sînt socotite şi cuvintele interogative : warum ?. davon. SCOpul. {vezi E 37) Pozitiv oft Comparativ öfter Superlativ am öftesten Anumite adverbe formează grade de comparaţie în mod neregulat: Pozitiv Comparativ Superlativ am ehesten bald eher am frühesten früher gern am liebsten lieber am meisten sehr mehr viel wenig am mindesten minder gut wohl am besten besser I 45 .I 44 ficare pe care ele o pot suferi. de altfel singura modi. întrebarea : mit welcher Einräumung ? trotzdem E x e m p l e : dennoch. gleichwohl. zu welchem Zweck ? E x e m p l e : dazu. daher. weshalb ?. jedenfalls. Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează la fel cu ale adjec­ tivelor întrebuinţate adverbial. weswegen ?.ADVERBUL 393 Ele exprimă 1. 2 . întrebările : wodurch ?. womit ? COMPARAŢIA ADVERBELOR (Die Steigerung der Adverbien) Unele adverbe pot avea grade de comparaţie. sonst I 41 4. dafür. womit ? Exemple : dadurch. wodurch ?. hierzu. deswegen. Întrebările : wozu ?. întrebarea : unter welcher Bedingung ? Exemple : andernfalls. hierdurch. concesia. hierfür folglich I «*« I 40 3. nötigenfalls. instrumentul. gegebenenfalls. deshalb. weswegen ? Exemple : darum. I 42 5. condiţia. întrebările : warum ?. damit. wofür?.

adverbial: adverbele exprimă comparativul prin aşa-zisul genitiv des öfteren ( = öfter). dort. I 50 î n funcţie de pronumele pe care le înlocuiesc. hier. höchstens super­ Iva adverbele compuse. se inter­ calează între wo şi prepoziţie consoana r. Pozitiv wenig Comparativ weniger Superlativ am wenigsten f 47 Uneori. woher ? etc. wohin ?. des bessere« ( = besser) des nähere« ( = näher) I 48 Alteori — în special adverbele monosilabice — exprimă lativul printr-o formă în -ens : bestews. I 49 ADVERBUL PRONOMINAL INTEROGATIV (Das interrogative Pronominaladverb) I 52 Adverbul pronominal interogativ înlocuieşte pronumele interogativ I 53 was ? precedat de o prepoziţie {vezi însă I 54). adverbele pronominale se împart în trei grupe: interogative. spätestens. î n cele ce urmează. superlativul nu primeşte nici o desinenţă: zumeist. wo ?. demonstrative. cu excepţia celor arătate la I 61. hin. her. . în accepţia largă a cuvîntului. denumirea de adverb pronominal este folosită numai în acest sens restrîns. demonstrativ sau relativ precedat • de o prepoziţie. dacă prepoziţia începe cu o vocală. I 51 Adverbele pronominale. sînt adverbe formate din rădăcina unor vechi pronume: da.394 MORFOLOGIA I 46 Adverbul wenig are şi forme regulate. zumindest ADVERBELE PRONOMINALE (Pronominaladverbien) Adverbele pronominale. frühestews. relative. Prin adverbe pronominale în sens restrîns se înţeleg adverbe compuse care înlocuiesc un pronume interogativ. El se formează din adverbul wo şi prepoziţia respectivă. se referă numai la obiecte sau la noţiuni abstracte.

ohne. Adverbul pronominal demonstrativ = da ( + r ) + prepoziţie I 55 I 56 da -f durch — dadurch da + für = dafür da + r + auf —darauf . b) pronumele personal er. precedat de o prepoziţie (vezi 151). entgegen.ADVERBUL 395 Adverbul pronominal interogativ = wo (+r) + prepoziţie zvo -f. intercalîndu-se consoana r.bei = wobei wo -j. precedat de o prepoziţie. samt. gemäß. nächst.an //auf durch /x^Z-aus für wor gegen %z^l—*n NN^-über mit wo Yum nach hinter von vor zu Nu se pot forma adverbe pronominale cu prepoziţiile care cer cazul genitiv (vezi J 5) precum şi cu următoarele prepoziţii: außer. bis. binnen. dacă prepoziţia începe cu o vocală. es. Adverbul pronominal demonstrativ se formează din adverbul da şi prepoziţia respectivă. gegenüber. sie. mit dem Autobus oder mit der Straßenbahn ? Worüber (în loc d e : ţXhe*-~w~as) haben Sie gestern gesprochen ? Cele mai frecvente adverbe pronominale interogative s î n t : bei . seit I 54 ADVERBUL PRONOMINAL (Das demonstrative DEMONSTRATIV Pronominaladverb) Adverbul pronominal demonstrativ înlocuieşte a) pronumele demonstrativ neutru das folosit substantival.durch = wodurch wo + r + an = woran wo -f r + aus = woraus Wofür (în loc de : Fjjx^mtis) arbeiten und kämpfen wir alle ? Womit (în loc d e : I\>lit-^wu~s) fahren Sie in die Stadt.

396 MORFOLOGIA Wir sprachen darüber (în loc d e : iitw-^tas). es : dran. . î n limbajul uzual se folosesc şi forme prescurtate ale adverbelor pronominale demonstrative. drin. dazwischen zahlreiche Frauen und Kinder.prono­ minal interogativ (vezi I 53). darunter. poate folosi un adverb pronominal demonstrativ dacă acesta de o propoziţie relativă: Denken Sie an das (nu: ăszeaC\). De altfel. daß wir mehr Sport treiben müssen.an /^auf xx^-aus dar^C^—in X\^-über ynm Nmter p 0 t forma adverbe pronominale demonstrative cu prepoziţiile I 54. was ich Ihnen gesagt habe. Cele mai frecvente adverbe pronominale demonstrative sînt : /bei / durch /für /gegen -hinter -mit da4E^—nach -neben ^von s vor zu zwischen I 59 I 60 ]S[U s e indicate în 2Vw se este urmat . draus. dar numai atunci. es sitzt darauf (în loc de : ajif-TÄU? = auf dem Stuhl). El are aceeaşi formă ca şi adverbul. dazwischen se pot referi la persoane dacă este vorba de o parte dintr-un grup : Die Delegation bestand aus sieben Mitgliedern. în special daneben. drauf. prepoziţie relativă I 61 Adverbele pronominale demonstrative. drunter. ADVERBUL I 62 I 63 PRONOMINAL Pronominaladverb) RELATIV (Das relative Adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ was (vezi F 102) precedat de o prepoziţie. drum. davon. accentul cade pe prepoziţie. t t I I Denkst du an seinen Rat ? — Natürlich denke ich daran (în loc de : jin~—rhlf = an den Rat) I 57 I 58 Adverbul pronominal demonstrativ are accentul pe da cînd sensul său demonstrativ este deosebit de pronunţat. Auf dem Marktplatz befand sich eine große Menschenmenge. drüber. sie. Sitzt d as Kind auf dem Stuhl ? — J a . cînd ele înlocuiesc pro­ numele personal er. darunter waren auch zwei Schriftsteller.

war ein Sonnenaufgang im ţ I Gebirge. worüber (în loc d e : gbe^fSas) wir noch nicht gesprochen hatten.) Ich erinnerte ihn daran. t l Alles.ADVERBUL 397 Adverbul pronominal relativ = wo ( + r ) + prepoziţie ' ^ Adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ was (vezi F 104) : Wir sprachen über das. woran (în loc d e : ga~~T0fis) er sich erinnerte. t I Das Schönsie.acuzativ = a se obişnui cu) Woran lehnte er sich ? = De ce se rezema el ? (sich lehnen an + acuzativ = a se rezema de) î n funcţie de recţiunea celor trei verbe. căci unul şi acelaşi adverb pronominal se traduce în mod diferit pe lîngă verbe cu recţiune diferită. trebuie să ţinem seamă I 65 de trei elemente: sensul prepoziţiei. Er maßte seinen Fehler offen zugeben. De exemplu: Woran denken Sie 1 = La ce vă gîndiţi ? (denken an -f acuzativ = a se gîndi la) Woran gewöhnte er sich nur schwer ? = Cu ce s-a obişnuit el (numai) cu greu ? (sich gewöhnen an -\.y la ce ? woran ? —. TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE Pentru a traduce corect un adverb pronominal.cu ce ? \ de ce ? Adverbele pronominale demonstrative cu funcţia de corelative ale unor propoziţii secundare rămîn adesea netraduse: Bald gewöhnte er sich daran. sensul pronumelui înlocuit şi recţiunea verbului de care depinde adverbul pronominal. womit (în loc d e : nţii-iSas) er sich beschäftigte. führte er gut zu Ende. wozu (în loc d e : zv^oüSs) er sich jedoch nicht leicht entschloß.) I 66 . pünktlich zu sein. Neglijarea recţiunii verbului poate să ducă la confuzii grave. adverbul pronominal intero­ gativ woran ? se traduce deci în trei feluri: . (Eu i-am amintit ( —) să-mi aducă dicţionarul. mir das Wörterbuch zu bringen. (în curînd s-a obişnuit ( —) să fie punc­ tual.

. ţară.398 EXERCIŢII ADVERBELE RELATIVE (Die Relativadverbien) I 67 Adverbele wo. wo ihre Eltern leben. hinten. Goethe) I 68 Adverbele relative se întrebuinţează. woher. woher sie kommt. . provincie. continent etc.. „Nicht alle sind . E r kam aus Predeal. drüben. unten. Sie fuhr in die Moldau. im Garten sind mehrere Studenten. links. îndeplinesc uneori funcţiunea de pronume relative. wo er das sagte. Der Augenblick in dem er das sagte. war schlecht gewählt. vorn. wo die Zitronen blühn? (J. . wo er seinen Urlaub verbracht hatte. . . auf der Terrasse sind vier Studentinnen. . rechts. und . dorthin : a) Paul kommt und fragt: „Sind alle Studenten unserer Gruppe . . im ande­ ren Saal sind auch einige. wohin. etc. î n acest caz. draußen. ele se numesc adverbe relative. . . dacă pronumele relativ se referă la un nume de oraş. . I 69 înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie. Hier ist das Studentenheim. Kennst du das Land. aus der sie kommt. în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă acesta serveşte la exprimarea locului* mai rar a timpului: in dem ich jetzt wohne. în special. Completaţi cu adverbele de loc hier. oben. antwortet Paul. . Der Ingenieur kam aus Afrika. in den Sie fahren ? wohin Sie fahren ? Ich kenne die Stadt. W. war schlecht gewählt. . wohin ihn sein Unternehmen geschickt hatte. Wie heißt der Kurort. . für ein halbes Jahr EXERCIŢII 1. ?" „Nein". wo ich jetzt wohne.

. .. stromab. dann . . . nach links. . . . . . . . . sind die Fenster. nirgends. im Saal ist es kalt. aber . sehen wir grüne Bänke. . . . . aber . konnten sie ihre Netze aus­ werfen. .. . . denn es kamen immer wieder Eisblöcke. nach rechts. aber es waren gute Fahrer. biegt . e) . bergauf. b) Wo ist bitte das Theater ? — Fahren Sie . . d) Die Fischer ruderten . . . . . so daß kein Unglück geschah. bergab : a) Dieses Buch habe ich . f) Otto steigt in die Straßenbahn ein und geht nach . die T ü r u n d . . . von links. / ) . . und . auf dem Feld weht der Wind stärker als in der S t a d t . . i) . . . im Garten sind Obstbäume. . i m Zimmer ist es sehr angenehm.EXERCIŢII 399 b) . sehen wir schöne Blumen. . . . . . . d) . ist das Katheder. . . denn er will bald aussteigen. . auf dem Fußboden liegt ein Bleistift. und .. auf dem Fuß­ boden liegt ein großer Teppich. .. . h) . leg ihn .. . . gefunden. und Sie werden bald an Ort und Stelle sein. g) . von rechts. . an der Decke hängt eine schöne Lampe. c) . . . . . Completaţi cu adverbele de loc überall. . aber ich habe es . ' c) Ein Auto k a m . 2. auf das Katheder. . und so geht es stun­ denlang weiter. ein anderes . . . . . und dann . . . . e) Der Weg geht . . .. . sind sie so schön wie in diesem Park. . . ist der Kleiderrechen. . gesucht. . und . . . stromaui.

der unten im Hof vorbeigeht: „Komm ein bißchen << â 1 ^!" Dieser kommt und s a g t : „ I m Floreasca-Saal soll ein interessanter Wettkampf stattfinden. . . f) Unsere Werkstatt bekommt die Ersatzteile für die Traktoren nicht mehr von K r o n s t a d t .400 MORFOLOGIA g) Ein Bergsteiger klettert den steilen Felsen \ ^ 5 J ^ h) Der große H u n d stand einen Augenblick vor dem Zaun. . Deschid uşa.. ^ i) Andrei ist erkältet und darf n i c h t s ? ! ' . ^ 4 anderswoher. dann sprang er ^t«öS«. . . . Completaţi cu adverbele de loc nehotărîte corespunzătoare irgendwo. . sagt Bogdan. war er so glücklich wie in seiner Heimat. sînt la stînga şi la dreap­ ta multe bănci. . aber . . . . Cineva face semn cu mîna spre mine. ich bleibe zu Hause. . priveşte spre mine în sus şi strigă: — Vino j o s ! Vom face o plimbare pînă la Ploieşti! Este prietenul meu Alexandru. anderswohin. . c) Prietenul meu a fost peste tot. läuft zur Tür . 4. . lieber . De aici nu se vede lacul. . . irgend wohin. . fahren. . nirgends. . Completaţi cu adverbele de timp sau complementele circumstanţiale corespunzătoare : a) Ich stehe . in der Welt. 5. . b) Wohin gehst du morgen früh ? Ich gehe . c) Heute ist ein herrlicher Frühlingstag.. (vor 12 Uhr) bin ich in der Universität und . e) Otto war . darum ruft er Bogdan. Traduceţi în limba germană: a) Aici în parc este foarte frumos. Privesc pe fereastră afară şi văd jos pe stradă u n automobil. wir möchten . . ies afară. immer u m 6 Uhr auf und gehe . woher: a) Woher weißt du das ? Ich habe es . . j . . De sus nu văd cine e şoferul. Ich will mit Hans hingehen!" „ G u t " . d) Wollen. und die Treppe j . deschid uşa casei şi trec dincolo spre el. . . . Pe alee. b) . um 11 Uhr schlafen. denn in Predeal waren wir vorige Woche. Acesta deschide portiera. De aici şi pînă acolo sînt numai o sută de paşi. ich weiß nicht genau . Acolo în faţă este o fîntînă arteziană. . „Sehr gern".ss'<s^ . 6. Peste tot vezi flori multicolore şi copaci verzi. (nach 19 Uhr) bin ich immer zu Hause. dar nicăieri n-a fost. gelesen. (nach 12 Uhr) gehe ich in die Bibliothek. unei maşini.wir nach Predeal fahren? Nein. . . cum istorisea. cobor în jos pe trepte. asa de interesant ca în acest oraş. Să mergem pînă acolo. sagt Andrei. wir bekommen sie jetzt . b) De afară aud claxonul. „aber ihr sollt dann herkommen und mir allej^erzählen". . überall.

denn drüben habe ich . daß alle Bücher so rasch verkauft wurden. h a t ihn jemand vergessen. Din cînd în cînd merg şi eu la el. . h) Der Schnellzug 103 h a t heute große Verspätung . noch Regen. f) Acum nu-ţi pot da cartea. . . . der Koch ist krank. d) Wünschen Sie etwas zu essen? — J a . h) L-am văzut rareori în parc şi de fiecare dată era singur. Obst. 20 Minuten mit der Straßenbahn. dar acum peste tot ard lămpi electrice. 8 . c) Cîndva străzile oraşelor erau luminate cu lămpi de petrol. . . . i) Adesea vine Gerhard la mine şi jucăm şah. . Vino duminică. . zu glauben. ( = ich hoffe) bekomme ich hier etwas Gutes. . Completaţi cu adverbe de mod : a) Ich esse . căci vreau să-ţi v ă d noua locuinţă. j) Citesc zilnic ziarul de dimineaţă. . . De asemenea. dar el a venit mai des la mine. . trebuie să studiez pentru examen. .EXERCIŢII 401 c) . erst um 10 Uhr. schwer ist. und werde es morgen aufsagen. citesc săptămînal o revistă ilus­ trată şi primesc lunar o revistă tehnică. nu trebuie să mai dormiţi după amiaza. . . Traduceţi în limba germană : a) De cîtva timp nu mai pot dormi bine noaptea. j) Es ist . — Nu. . (Donnerstag) nur drei Stunden. (Freitag) habe ich immer sechs Stunden. . e) Wir haben in diesem J a h r einen . c) Ich habe nicht gewußt. . (Mittwoch) und . . . . apoi să faceţi o scurtă plimbare. 2 6 — Gramatica practică a limbii germane . . . g) Pînă ieri vremea a fost frumoasă. După aceea ţi-o dau pentru totdeauna. d) Te voi vizita odată. . Azi plouă şi s-a făcut frig. b) Ich lerne dieses Gedicht . denn ich fahre . . . . . b) Pe străzile oraşelor noaptea ard multe lămpi electrice. 15 Minuten. . langen Winter. es gibt heute . . . (Dienstag) nur vier Stunden. . g) Hier steht ein fremder Regenschirm. daß diese Lektion . und . denn es schmeckt mir. (Sonnabend) bin ich ganz frei. dar azi şi mîine nu pot. . . . sîmbăta nu sînt niciodată acasă. Ele se aprind seara şi se sting dimineaţa. . gewartet. — Dumneavoastră trebuie să mîncaţi seara mai devreme. (Montag) und . . deoarece duminica sînt totdeauna e) Fratele meu Andrei a avut o uşoară intoxicaţie de nicotină. i) Wann kommst du nach Hause zurück ? . poate vin poimîine. . / ) Der Himmel wird immer dunkler. 7 . und . Medicul i-a interzis fumatul pentru totdeauna.

1 1 Traduceţi în limba germană: a) Toţi ascultau încordaţi pe povestitor. . . b) Mănînc totdeauna cu plăcere fructe. . t i m p de o săptămînă. m) El va învăţa desigur această poezie pe dinafară. apoi traduce repede şi corect textul. . . aber Pauline arbeitet c) Das Mädchen liest gut. Ich gehe . . dar din greşeală. este prea mic. mit einem Flugzeug . dar degeaba. . . întreabă profesorul. nu intenţionat. dar cel mai încordat asculta micul Frich. eu îmi fac totdeauna temele singur. plimbări scurte prin parc. primăvara mănînc cu mai multă plăcere cireşe. . eu aproape am ador­ mit. Der Junge liest . i) Ţi-a ajutat Paul la rezolvarea acestei probleme ? — Din contră. zilnic. g) — Karl. Mein Bruder kommt . ins Theater. . . Treceţi cuvintele tipărite cursiv la gradul comparativ şi superlativ : a) Peter geht gern ins Kino. dar vara mănînc cu cea mai mare plăcere pere. c) Primăvara a venit foarte devreme. k) N u ştiu de ce n-a venit Paul la mine. el va trece fără îndoială exa­ menul. apoi cel p u ţ i n două zile n-are voie să părăsească c a m e r a . în orice caz. primele trei erau foarte uşoare. dar. . eu nu copiez niciodată. d) Ai rezolvat problemele în întregime ? Nu.402 9. cu siguranţă vom mai avea în­ gheţ şi zăpadă. aber heute bleibe ich zu Hause. dar în nici u n caz singur. Traduceţi în limba germană :< MORFOLOGIA a) Petre citeşte rar şi clar. Peter asculta mai încordat decît ceilalţi. din păcate. . . ai copiat de la colegul t ă u ? — Nu. ultimele două. h) Poate merge Petre la bunică-sa?—Da. d) Ich komme immer spät nach Hause. . aber arbeitet ihr Bruder Hans. putea să telefoneze. 10. . .ţi-am rupt desenul. b) Iartă-mă. I) l . . prea grele. j) Bolnavul trebuie să mai stea cam trei zile în pat. f) Paul arbeitet geschickt. aber der Vater kommt e) Mit dem Schnellzug reist man schnell. eu i-am ajutat lui. după aceea va face. f) Filmul de ieri seară a fost neobişnuit de lung. . aber mit einem Düsenflugzeug. Otto .a m comunicat totul în scris. Marianne arbeitet . căci este foarte frumoasă. . . e) Studentul Andrei este foarte silitor. Die ältere Schwester liest . probabil a fost împiedicat. . b) Anna arbeitet viel.

. Completaţi cu adverbul pronominal demonstrativ . . Diese Wohnung besteht aus drei Zimmern.. denken. . Der Student dankt dem Freund für das Buch. . wie sie den Saal schöner schmücken . warst doch gestern . daß er so früh zurückkam. . .EXERCIŢII 403 c) Minerii lucrează cel mai greu dintre toţi muncitorii. folosind cuvintele din paranteză : 13. e) Sie können. daß wir morgen schon um 6 Uhr fahren können. h a t sich . Sie denkt oft an ihre Kindheit.:'. . E r freut sich auf den Film. Mein Freund interessiert sich für die deutsche Literatur. mußt . gewundert. will nicht . a) Du b) E r c) Sie d) Du gehen. e) Vin cel mult pentru două zile. . . Der Professor erzählte uns von seinen Forschungen.. a) Wovon erzählt uns der Lehrer? (seine Arbeit) b) Womit fährst du zum Bahnhof? (der Autobus) c) Worauf antwortete dein F r e u n d ? (meine Frage) d) Wofür gibt der Professor diesem Studenten eine Zehn ? (seine gute Antwort) e) Worauf bereiten sich die Studenten vor? (die Jahresfeier) f) Womit beginnt die nächste Stunde? (ein Diktat) g) Woran denken Sie jetzt? (unser Ausflug) h) Wozu braucht er das Wörterbuch? (die Übersetzung) i) Woran arbeitet sein Freund? (ein neues Thema) j) Wovon sprechen die Studenten? (die letzte Vorlesung) 14. Formulaţi întrebări potrivite la părţile de propoziţie tipărite cursiv : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) E r spricht oft von seiner Arbeit. d) Cu o astfel de maşină se pot produce cel puţin o sută de bucăţi de becuri pe oră. E r sprach über das neue Buch. Unser Land ist reich an Erdöl. 12. Răspundeţi. E r starb an einem Herzschlag. einverstanden. Beethoven wurde durch seine Symphonien berühmt. . Die Lehrerin dankt den Schülern für die Blumen. .. daß wir heute früh angeln unterhalten sich . sorgen.

. Sie gehen. . . daß die Straßenbahn kommt. mîine şi poimîine nu plec de acasă. . . er auch will. . der neue Film läuft ? Nennen Sie mir auch die Buchhandlung. Ich weiß nicht. Sagen Sie mir. daß die Ernteerträge möglichst hoch sind. . k) E u am spus asta mai înainte. i) Die Bauern arbeiten . g) Die deutsche Delegation bestand aus vier Mitgliedern. . . . Paul unde a rămas ? Nu-1 vezi acolo jos? b) Nicăieri nu este aşa de frumos ca la munte. . . eu nu pot să vin sus ! g) Vino înăuntru. Cînd o văzu pe Inge.404 MORFOLOGIA f) Wir warten . . . e) De unde vii şi încotro te duci? f) Vino jos. el a repetat-o mai tîrziu. Sie kommen und . 16. . . — E u cred că peste tot în ţara noastră este frumos. . . Welches ist das Kino. er gekommen ist. este atît de frumos ! j) Prietenul meu a trecut pe lîngă mine fără să mă vadă. i) j) Wie heißt die Stadt. . merse repede la ea. p) Primiţi reviste zilnic? — Nu noi primim reviste numai o dată pe săptămînă: duminica. i) Vino afară. . das Unglück geschehen war. . Ich war auch . war auch ein Schauspieler. ich das Buch finden Er geht wieder hin. . Sie jetzt kommen? Kennen Sie das Haus. . wohin. . . woher: a) b) c) d) e) /) g) h) kann. o) Deocamdată îţi p o t lăsa cartea. . . vreau să-ţi arăt ceva ! h) Du-te înăuntru şi ia-ţi jacheta. . n) Uneori îl văd în parc. 15. . E r kann gehen. . . . dar mai tîrziu îl puteţi suna la telefon. . . c) E l mergea încoace şi încolo prin grădină. . . . . Traduceţi în limba germană : a) Aici sus este foarte frumos. Professor Weber wohnt ? Wo liegt der Kurort. . poate că între timp o vei găsi la librărie. dar de cele mai multe ori este singur. I) Momentan Karl nu este acasă. d) De sus auzi glasurile copiilor. Completaţi cu adverbele wo. e răcoare.. . . . Sie im Sommer fahren ? Er zeigte mir den Platz. er alle diese Sachen hat. h) Gestern arbeitete unsere Gruppe im Park. m)Astăzi. .

— Şi eu sînt pentru. . z) Da ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc. Aproape toţi erau ciclişti încercaţi. u) Da nevoie. barca de salvare era aproape. Din fericire.EXERCIŢII 405 r) S-a aruncat orbeşte în apă. puteţi înnopta aici. dacă n-ar fi bine să facem dumi­ nică o excursie. t) Cam treizeci de ciclişti luau parte la întrecere. x) Despre ce a vorbit ieri directorul ? — Nu ştiu despre ce a fost vorba. o sută de luminări pentru un spectacol. s) E adîncă apa ? Destul de adîncă şi extrem de rece. Cine e contra ? — Nimeni nu e contra. v) Mai înainte scenele erau luminate cu luminări şi trebuiau cel puţin. Prin aceasta ne vom îmbogăţi cunoştinţele geografice.

prepoziţiile se pun în faţa substantivelor. Prepoziţiile se construiesc — cu genitivul (vezi J 5) : des schlechten Wetters bleibe ich zu Hause. 156) : Sein Interesse für das Studium der deutschen Sprache ist groß. J 28) Seit einem Jahr lerne ich Deutsch. J 4 Prepoziţiile se construiesc în limba germană cu un anumit caz. J 2 Prepoziţia nu este o parte de propoziţie de sine stătătoare. ci ser­ veşte numai ca element introductiv: a) al atributului (vezi M. daß er sehr tüchtig ist.PREPOZIŢIA (Die Präposition — Das Verhältniswort) Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. Es steht außer allem Zweifel. — cu acuzativul (vezi J 24) : Dieses Buch ist für ihn. ** E r wohnt seit einem J a h r in Bukarest. Cîteva prepoziţii pot sta însă atît înaintea cît şi în urma. — cu dativul (vezi J 5. . M 237 — M 238) : Ich warte auf ihn.prepoziţiei (vezi J 5—29). J 1 b) al complementului (vezi M 220. M 248. M 250) . M 246. sau aproape numai în urma substantivelor (vezi J 29—31) : Was machen Sie nach dem Unterricht ? Meiner Meinung nach h a t er recht. c) al circumstanţialului (vezi M 243. Depen­ denţa cazului de prepoziţie se numeşte recţiunea sau regimul (Rektion) . J 3 De obicei.

unterhalb. rucksichtlich.PREPOZIŢIA 407 — sau sînt bicazuale. ausschließlich. bei-. Prepoziţia zu se foloseşte şi în faţa Ich versuche den Text zu übersetzen. zeit.aaslatt. oberhalb. părţi de vorbire invariabile şi în special în faţa adverbelor de loc şi de timp precum şi în faţa unor adjective: E r kommt von oben (rechts. ausgangs. einschließlich. seitlich. vermittels. zusätzlich/zuzüglich. kraft. innerhalb (vezi J 16). unfern. namens. unbeschadet. frnf. gelegentlich. zufolge. infinitivului: RECŢIUNEA PREPOZIŢIILOR (Rektion der Präpositionen) PREPOZIŢII CU GENITIVUL abseits. hinsichtlich. Ich gehe in die Bibliothek. anfangs. betreffs. inklu­ sive.außerhalb. mittels.j. E r ist seit gestern (heute) hier. um — willen. Verschieben wir den Spaziergang auf morgen. bin in der Bibliothek. mangels. exklu­ sive. vorbe­ haltlich. zugunsten. infolge. bezüglich. angesichts. diesseits. . unweit.. längs. aufgrund1. ungeachtet. Die Eisenbahn fährt längs dem Fluß. E r hält das für falsch. cînd cu acuzati­ vul {vezi J 27): Ich. . Uneori prepoziţiile stau şi în faţa unor' . eingangs. anläßlich. während. längsseits. derseits. -halb). vermöge. seitens. laut (vezi J 18). inmitten. links). abzüglich. halber (-halben. Unele prepoziţii se pot folosi atît cu genitivul cît şi cu dativul (vezi J 11-23): Die Eisenbahn fährt längs des Flusses. anstelle. anhand. zwecks etc.statt. behufs. zuun­ gunsten. . fwegen/ von-wegen. . seitwärts. construindu-se cînd cu dativul. jenseiţs.

se scriu într-un cuvînt cu pronumele respectiv (vezi F 14). sau chiar de desinenţa substantivului. seit. fern. Substantivul precedat de prepoziţia ab se foloseşte fără articol : Der Preis versteht sich ab (unserem) I/ager. von. nach.". . ob. willen şi von . Dacă prepoziţiile halben. J 11 PREPOZIŢII CU RECT IU NE VARIABILĂ J 12 La unele prepoziţii recţiunea variază. Unele prepoziţii cu genitivul apar şi ca E r wohnt abseits des Weges. în funcţie de nivelul stilistic al comunicării. zu. prepoziţia ab se poate folosi (în limbajul uzual) şi cu acuzativul. wegen. nächst. Dieses Dorf liegt unweit von Bukarest. um . întrebuinţată temporal. genitivul după prepoziţii se înlocuieşte prin von -\. meinethalben .408 MORFOLOGIA J 6 Observaţii 1* Uneori. bei. cazul dativ. samt. von Rechts wegen J 9 4. de verbul predicativ. dank. meinetwegen . binnen. . La prepoziţiile compuse um . außer. . nebst. gegenüber. mitsamt. zuwider etc. adverbe: I prep. um meinetwillen J 10 PREPOZIŢII CU DATIVUL ab..dativ: Dieses Dorf liegt unweit Bukarests. gemäß. mit.. wegen substantivul se intercalează între ambele elemente ale prepoziţiei: um Ihrer Gesundheit willen . J 8 3. ab cere. J 7 2. halb. I adv. în general. Ab nächster Woche ist er in Bukarest. Entgegen. dar şi (<mai puţin literar) : Ab nächste Woche ist er in Bukarest. . zunächst. E r stellt immer abseits. willen determină un pronume. aus. mai ales dacă substantivul stă fără articol şi fără atribut.

laut Rundschreiben. * J 16 längs se întrebuinţează cu genitivul sau cu dativul: J 17 Längs des Ufers (dem Ufer) standen zahllose Weiden. J 18 şi acuzativul plural. dacă desinenţa substantivului per­ mite recunoaşterea cazului. Genitivul a p a r e numai în anumite expresii: Er reiste außer Landes. Laut Gesetz . entlang [vezi J 26) innerhalb. nu este corectă şi trebuie evitată. Dacă genitivul -plural este identic cu nominativul se întrebuinţează dativul: Laut Gesetzen. sau Ich geriet ganz außer mich. se foloseşte cu genitivul. (von) drei Tagen ist er wieder gesund. genitivul: Laut dieses Gesetzes dürfen wir nicht anders vorgehen. J 14 Genitivul se foloseşte numai în limbajul poetic : Sie werden binnen zweier Wochen von mir hören. laut cere. dank cere numai dativul: Dank seinem Fleiß bestand er die Prüfung mit sehr gutem Erfolg. Dacă prepoziţia este urmată de un substantiv la singular. Sie befanden sich außer Hauses. în general. die dieses Problem regeln. J 13 După verbele de mişcare se poate folosi însă şi acuzativul : Ich geriet ganz außer mir. substantivul rămîne nedeclinat. articol sau atribut. müssen wir so vorgehen. neînsoţit de mittels cere genitivul: Mittels eines gelungenen Versuches konnte er die Richtigkeit seiner Behauptung beweisen. J 15 Recţiunea cu genitivul.PREPOZIŢIA 409 außer cere în general dativul: Außer ihm fehlte niemand. laut Befehl. altfel se construieşte cu dativul (adesea cu prepoziţia von) : Innerhalb Innerhalb eines Monates wird er bestimmt gesund. J 19 . binnen cere în general dativul: -Binnen einem Monat erhalten Sie das Buch. deşi destul de frecventă.

J 20 trotz cere cazul genitiv. Cazul dativ se foloseşte totdeauna în: trotzdem. (Pentru contopirea prepoziţiei wegen cu pronumele personal vezil? 14).410 MORFOLOGIA Dacă este urmat de un substantiv la singular. nicidecum la întrebarea wie lange? J 22 wegen cere cazul genitiv : Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. dativul: a) dacă substantivul este precedat de un alt substantiv la genitiv cu desinenţa -(e)s: Wegen Pauls Mißerfolg war ich sehr enttäuscht. b) Dacă Substantivul neînsoţit de articol sau atribut adjectival este tare şi la plural (genitivul plural fiind identic cu nominativul şi acuzativul plural) : Wegen Briefen. . . die er beantworten mußte. Insă : Wegen des Mißerfolgs meines Freundes . Se foloseşte însă dativul dacă substantivul este la plural nearticulat şi de declinare tare (avînd genitivul plural identic cu nominativul şi acu­ zativul plural) : Während vier Jahren arbeitete er in einer Fabrik. însă. de obicei . Cu während se poate răspunde numai la întrebarea wann ?. în limbajul uzual se foloseşte însă frecvent cu dativul: Trotz des schlechten Wetters ging ich spazieren. Dativul se mai foloseşte în währenddem. . Mai puţin literar : Trotz dem schlechten Wetter . substantivul rămîne nedeclinat: Wir verständigten sie mittels Telegramm. trotz alledem J 21 während cere genitivul : Während des Urlaubs will ich von diesen Dingen nichts wissen. . blieb er noch im Büro. Se foloseşte. J 23 Prepoziţiile zufolge. trotz allem. neînsoţit de articol sau atri­ but. zugunsten şi zuungunsten se folosesc.

dacă sînt urmate de substantiv : zufolge seines Wunsches (da zugunsten seines Freundes şi zufolge seinem Wunsch) b) cu dativul. auf. über. ea se întrebuinţează în legătură cu o altă prepoziţie. hinterem. J 26 Pusă în faţa substantivului. Prepoziţia entlang se pune de cele mai multe ori în urma substantivului : Wir gingen den Fluß entlang. zwischen Prepoziţiile acestea cer 1.PREPOZIŢIA 411 a) cu genitivul. unter. 2. Bis nächsten Monat muß die Arbeit fertig sein. adesea însă. PREPOZIŢIILE CU DATIVUL ŞI ACUZATIVUL j 27 an. vor. considerat adverb. prepoziţia entlang cere dativul: Wir gingen entlang dem Fluß spazieren. pC—- . dacă sînt precedate de substantiv: seinem Wunsch zufolge seinem Freund zugunsten PREPOZIŢII bis durch entlang für gegen CU ACUZATIVUL ohne per sonder um wider X J 24 Observaţii 1. J25 însă : E r begleitete mich bis zur Post. Prepoziţia bis folosită singură cere acuzativul. dativul a) cînd verbul conjugat exprimă o stare sau acţiune pe loc. ori o miş­ care. fără indicarea direcţiei (care se desfăşoară tot timpul în acelaşi loc). neben. cazul substantivului fiind determinat de prepoziţia respectivă şi nu de bis.

Der Brief liegt unter dem Buch.ins *zur -auf an Stadion. Wo ? Wohin ? Er ist am Strand. Vor einem Monat war ich bei ihm. E r setzte sich neben mich. Das Buch liegt auî dem Tisch. Observaţie Prepoziţiile auf şi über se întrebuinţează de regulă cu acuzativ dacă ntroduc complemente prepoziţionale {vezi M 220). Post. Über dem Bett hängt ein Bild. Das Kind läuft hinter die Tür. Wir gehen < . Setzen Sie sich zwischen mich und sie.412 MORFOLOGIA J 28 î n t r e b a r e a : w o ? (unde?) b) cînd stau în faţa unui circumstanţial de timp care răspunde la între­ barea wann? (cînd?) 2. Ich bin in der Stadt. der Tribüne vorbei. E r sitzt zwischen mir und ihr. Ich hänge ein Bild über das Bett. Wir trafen uns Vor dem Kino. Ich legte den Brief unter das Buch. o deplasare. Er geht an den Strand. acuzativul cînd verbul conjugat exprimă o mişcare. Wann ? In einem Monat fahre ich ans Meer. Das Kind stellt hinter der Tür. cu indicarea direc­ ţiei. EÄ. Ich gehe in die Stadt. Ich lege das Buch auî den Tisch. E r geht neben mir. den Bahnhof. unde?).begleitete mich bis vor das Kino. Am nächsten Dienstag fahre ich ins Gebirge. î n t r e b a r e a : wohin? (încotro?. POZIŢIA PREPOZIŢIILOR J 29 Majoritatea prepoziţiilor precedă partea de propoziţie cu care se con­ struiesc : .

atunci stă în urma lui: E r benahm sich mir gegenüber sehr liebenswürdig. local — punct de plecare în spaţiu cazul: dativ .PREPOZIŢIA 413 Totuşi. sens: 1. întrebarea: von wo ab? = traducerea de la ab unserem Betrieb 1 î n capitolul acesta se tratează prepoziţii cu mai multe sensuri şi. dacă au altă întrebuinţare decît corespondentele lor din limba română. în special. zufolge dem Befehl zufolge — zufolge seines Befehls SENSURILE PREPOZIŢIILOR1 ab — dativ (rar. acuzativ) {vezi J 12) ab se întrebuinţează în special în limbajul comercial şi administrativ . J 32 . unele prepoziţii pot sta şi în urma sau chiar aproape în urma părţii de propoziţie cu care se construiesc. Atît în faţa cît şi în urma acesteia stau prepoziţiile: entgegen entgegen dem Bericht = dem Bericht entgegen numai J 30 gemäß gemäß seinem Wunsch = seinem Wunsch gemäß nach (cu sensul de gemäß = conform) nach dem Gesetz = dem Gesetz nach ungeaehtet ungeachtet des schlechten Wetters = des schlechten Wetters ungeachtet wegen wegen des schlechten Wetters = des schlechten Wetters wegen î n special după cuvîntul entlang {vezi J 26) : gegenüber determinat stau prepoziţiile: J 31 das Ufer entlang = entlang dem Ufer dem Park gegenüber — gegenüber dem Park Dacă prepoziţia gegenüber determină un pronume.

privind înce­ b) părţile zilei: cazul: dativ. în Ich hänge das Bild an die Wand. începînd cu ab erstem (ersten) Februar J 33 an / \ dativ acuzativ sens: 1. sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. Die Lampe hängt an der Decke. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. Abend) war ich in der Bibliothek. temporal a) data calendaristică. pe Friedrich Schiller war Professor an der Jenaer Universität. de pe Ich. stehe am Fenster (an der Tür). in der Nacht. Ich gehe an den Strand. cu u n obiect aşezat vertical. î n t r e b a r e a : wo? t r a d u c e r e a : la. o deplasare. întrebarea : wo? traducerea : la. pe. cazul: dativ. întrebarea : wohin ? traducerea : la. — contactul cu o suprafaţă verticală ori cu un obiect aşezat verti­ cal sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. întrebarea : wann ? traducerea : la E r ist am 20. precizare putul sau sfîrşitul unei perioade. cazul: dativ . de. . April geboren. Am Vormittag (Nachmittag. momentul acţiunii. temporal — punct de plecare în timp cazul: dativ. Am Ende (Anfang) des Monats war ich fertig. 2. cu indicarea direc­ ţiei. întrebarea: wann?. al cărei rezultat este caracterizat la pct. an nu se traduce. fără indicarea direcţiei: (a) contactul cu suprafaţă verticală ori. Das Bild hängt an der W a n d . local a) Verbul conjugat exprimă p stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. Excepţii in der Früh. întrebarea : ab wann ? traducerea: de la. cazul: acuzativ . 1 a ) . în limbajul uzual şi cazul acuzativ.414 MORFOLOGIA 2. (b) ocupaţia unei persoane în cadrul unei instituţii : cazul: dativ.

întrebarea: wohin? traducerea: pe. adjective şi participii (vezi T 4-5). das laß sein. 3. Bier auf Wein. das r a t ' ich d i r . la. ori o mişcare. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. o deplasare. E r empfing uns aufs freundlichste. la Wie sagt man das auf deutsch ? Auf diese Weise m u ß geantwortet werden. an este cerut şi de verbe {vezi S 31—33). întrebarea : auf wie lange ? traducerea : pe. E r legt großen Wert auf Ihre Meinung. 4. perioada. la Ich lege das Buch auf den Tisch.PREPOZIŢIA 415 Observaţie an (die) este adverb. a u l / dativ \ acuzativ sens : 1. 2. 3. pentru Ich fahre auf einen Monat ins Gebirge. cu indicarea direcţiei: — contactul cu un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: acuzativ. Auf diesem Gebiet ist sie sehr bewandert. traducerea : după Wein auf Bier. întrebarea : wie ? traducerea : în. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. cazul: acuzativ . fără indicarea direcţiei: — situarea pe un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: dativ. (Proverb) . modal cazul: acuzativ . succesiunea (cu substantivul repetat) cazul: acuzativ . întrebarea : wo ? traducerea : pe. an Ort und Stelle etc. an apare în expresii : an Bord. temporal — durata. exprimă o aproximaţie şi nu influenţează cazul substantivului care urmează: Das ist ein Dorf mit an die 600 Einwohnern. în Das Buch liegt auf dem Tisch. 4.

timpul şi m o d u l : Alle Studenten bis auf einen haben die Prüfung bestanden. în special. 4. întrebarea : aus welcher Zeit ? traducerea : din Ein Märchen aus alten Zeiten. woraus ? traducerea : din Er kommt aus dem Park. materia întrebarea : woraus ? traducerea : din Dieses Kleid ist aus echter Seide. . aufs Geratewohl J 35 6. Heine) 3. J 36 aus — dativ sens: 1. 5. Trinke nicht aus der Flasche ! 2. auf apare în multe construcţii fixe : auf Wiedersehen . Prepoziţia auf se construieşte şi cu bis pentru a exprima limita unei extensiuni în ce priveşte spaţiul. provenienţa întrebările : woher ?. întrebările : woher ?. Prepoziţia auf este cerută şi de verbe {vezi S 35 —S 37). . temporal — punctul de plecare în timp. cauza sau urmarea întrebarea : warum ? traducerea : din Er h a t es aus Überzeugung getan. local — desprinderea din interiorul unui spaţiu sau al unui obiect.416 MORFOLOGIA 5. de adjec­ tive şi participii [vezi T 6—T 8). (H. auf Schritt und T r i t t . pe lîngă verbul sein. î n cazul acesta exprimă sfîrşitul unei acţiuni sau al unei stări: Um 13 Uhr ist der Unterricht aus. woraus ? traducerea : din Das war ein Zitat aus der „Lorelei". auf dem laufenden halten. . auf keinen F a l l . auf gut Glück . J37 Observaţie Aus poate să fie întrebuinţat şi ca adverb.

vecinătatea. în timpul. este asemănător ca sens cu trotz. adjective şi participii {vezi T 8) • durcb — acuzativ sens: 1. bei apare şi în construcţii fixe: beim besten Willen. Observaţie Bei este folosit uneori cu all. întrebarea: wann ? traducerea : pe. bei meinem E i n t r i t t . întrebările: bei wem?. bei guter Laune . perioada. Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden. temporal durata. 3. bei jeder Gelegenheit. bei weitem 5. J %& b) apropierea în spaţiu. bei este cerut şi de verbe {vezi S 38). 4. 27 —' Gramatica practică a limbii germane J 39 . E r arbeitet bei Tag und bei N a c h t . cu Bei gutem Wetter gehe ich gern spazieren. bei meiner Ehre . Bei dieser Gelegenheit habe ich es erfahren. Sie sitzt immer bei den Büchern. activitatea întrebarea : wobei ? traducerea : la E r ist beim Frühstück. bei schönem W e t t e r . Sie ist bei der Arbeit. local a) prezenţa la o persoană (sens propriu sau figurat) . 2.PREPOZIŢIA 417 bei — dativ sens: 1. în timp de. are deci sens concesiv: Bei all seiner Mühe konnte er es nicht schaffen. wo? traducerea: la Ich war bei einem Freund. întrebarea : wo ? traducerea: Ungă Buftea liegt bei Bukarest. Wir kommen bei Tage an. simultaneitatea. bei all. local străbaterea unui spaţiu (sens propriu sau figurat).

succesiunea (se repetă substantivul de care este legat) (vezi J 48). întrebarea: wie lange ? traducerea: de-a lungul. instrumentul. destinaţia întrebarea : für wen ?. wodurch? traducerea: prin Ich schicke dir den Brief durch einen Freund. de-a rîndul. apare deseori în construcţii fixe.' o perioadă. 4. Durch angestrengte A r b e i t h a t er sein Ziel erreicht. agentul. valoarea întrebarea: für wieviel? traducerea: de I c h habe Bücher für 100 Lei gekauft. uneori nu se traduce. wofür ? traducerea: pentru Partei und Regierung sorgen für die Werktätigen. Volk für seine Freiheit und 3. durchs Examen fallen. de obicei apare sub forma hindurch'} se pune după substantiv. sah sie durchs Fenster. einen Strich durch die Rechnimg machen . E r fehlte die ganze Woche hindurch ( = durch). Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Trolleybuslinie verbunden. Wir kämpfen für den Frieden.413 MORFOLOGIA întrebările : wo ?. temporal . 2. de exemplu: durch Mark und Bein. J 4© für — acuzativ sens : 1. . wodurch ? traducerea : prin Wir machten einen Spaziergang durch die Stadt. întrebarea : wie ? traducerea : cu Ich habe den Brief Wort für Wort gelesen. durch die Nase sprechen. Viele Jahrhunderte hindurch kämpfte das rumänische Unabhängigkeit. J a h r e hindurch widmete er sich dieser Arbeit. cauza întrebările: durch wen?. 4. temporal întrebările: für wie lange ? traducerea: pentru E r k a m für einen Monat zu uns. durch Not und Gefahr gehen. 3. 2. Ich. mijlocul.

6. ' . 6. . temporal întrebarea : wann ? traducerea : spre. traducerea: circa. für poate avea şi sensul de gegen ( = contra) : Sind diese Tabletten für Kopfschmerzen? 7.. wogegen ? traducerea : faţă de E r war immer nett gegen mich. J 41 Uneori. faţă de Wir wetteten fünf gegen eins. proporţia. Gegen den Tod ist kein K r a u t gewachsen. wogegen ? traducerea : contra Wir sind gegen den Krieg. in locul Ich gehe für dich auf die Post. adjective si participii (vezi T 10). comparaţia. către Ich war gegen Abend bei ihm. 3. gegen este cerut şi de verbe (vezi S 42).-a • > 1. E r wollte gegen den Strom schwimmen. aproximativ E s waren gegen zehn Personen anwesend. traducerea: contra. . pus în urma .PREPOZIŢIA 419 5. . für este cerut şi de verbe (vezi S 41). obiectul unui schimb "'• • întrebările : für wen ?. atitudinea întrebările: gegen wen ?. prepoziţia gegen este întărită prin adverbul hin. obiectul unui schimb (sens asemănător cu für). Was ist ein Segelflugzeug gegen ein Düsenflugzeug ? 7. local opoziţia (sens propriu sau figurat) . 4. adjective şi participii (vezi T 9). întrebările : gegen wen ?. 5. în schimbul Ich habe ihm Geld gegen Quittung gegeben. gegen — acuzativ sens: u. substantivului determinat: gegen die Karpaten hin 2. wofür ? traducerea : pentru. aproximaţia (pe lîngă un numeral). r Andrei tauscht Briefmarken gegen Schallplatten. traducerea: la.

420 MORFOLOGIA J 42 / dativ in< \ acuzativ sens : 1. • (a) spre interiorul unui obiect sau al unui spaţiu: Ich lege das Heft in die Mappe. in este cerut şi de verbe (vezi S 44—47). E r ist im J a h r e 1950 geboren. întrebarea: w>hin ? traducerea: în. fără indicarea direcţiei. o regiune. b) o perioadă: cazul dativ . im Banat). in die Wege leiten. cazul dativ. întrebarea: wo ? traducerea: în Stehen Sie mir nicht im Ivicht. o deplasare. întrebarea : wo ? traducerea : în Das Heft liegt in der Mappe. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc sau o mişcare. întrebarea: wann ? traducerea: în Ich war in den Ferien auf dem Land. c) în faţa substantivelor: Minute. E r ist in der Stadt. Ich gehe in die Stadt (in den Film. (b) spre o ţară. im besonderen. ins Konzert). Nacht. întrebarea : wann ? traducerea : peste Ich rufe in zehn Minuten wieder an. 1): E r fährt in die Deutsche Demokratische Republik (in die Schweiz in die Türkei. t r e t e n . in apare şi în anumite construcţii fixe ca: im großen und ganzen. la 2. sich im klaren sein. dacă denumirea respectivă este precedată de articol (vezi J 45.. b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Jahr dacă sînt precedate de articol sau pronume: cazul dativ . 3. Ich verbrachte meine Ferien in Siebenbürgen (in der Moldau. . sich ins Fäustchen lachen in Kraft 5. Woche. Wir leben in Rumänien. adjective şi participii. im einzelnen. Monat. întrebarea : wann ? traducerea: în In dieser Minute h a t er es mir gesagt. Stunde. cazul acuzativ. temporal a) momentul viitor : cazul dativ . modal — cazul dativ . in die Moldau). cu indicarea direcţiei. 4.

gemäß cu tot = trotz . = Sie ist um zwei J a h r e älter als ihr Bruder. temporal întrebarea: wann ? traducerea: în cursul. c) asemănarea: Seamănă cu mama lui. local întrebarea: wo ? traducerea: înăuntrul. o diferenţă: Preţul a scăzut cu 5 % . J 43 2. diese Arbeit innerhalb eines Monats zu beenden. = E r ähnelt seiner Mutter. d) conţinutul: ţin pahar cu apă — ein Glas Wasser e) o creştere sau descreştere. = Wochenlang kam er nicht zu mir. Locuţiunile prepoziţionale formate cu prepoziţia cu se traduc în limba germană. în interiorul Das geschah innerhalb meiner Wohnung. în termen de E s war nicht leicht.) Observaţii 1. mit — dativ J 44 Prepoziţia mit corespunde. Nu se traduce prin cu după unele adjective. de multe ori. E a este cu doi ani mai în vîrstă decît fratele ei. în timp. (Sînt mulţumit de aa-st elev. în majoritatea cazurilor. prepoziţiei cu din limba română.PREPOZIŢIA 421 innerhalb — genitiv sens: 1. ca zufrieden: Ich bin mit diesem Schüler zufrieden. Prepoziţia cu nu se traduce în germană prin mit cînd introduce părţi de propoziţie care exprimă: a) succesiunea: an ca an = J a h r für Jahr b) durata: Nu venea cu săptămînMe la mine. 2. — Der Preis ist um 5 % gefallen. prin prepoziţii simple: potrivit cu = gemäß conform cu = laut.

/oca/ a) direcţia spre o ţară. vezi J . .: . /«. 1). dacă denumirea geografică respectivă nu este precedată de articol {vezi J 42. • 3. conform. în urma Bitte nach Ihnen.. i . " •" . Meiner Meinung nach haben Sie recht. E r zeichnet nach der Natur.. S 48—49). . legate între ele prin cu: Milchkaffee = cafea cu lapte mit este cerut şi de verbe {vezi S 1-2. . . temporal momentul w urma căruia se^ petrece o acţiune. .422 MORFOLOGIA •.înaintea numelor de localităţi.•:•• " 3. 1. Prepoziţia nach indică direcţia şi în expresia nach Haus{e) (acasă). ... conformitatea . .... 30) ist er schuldig. întrebarea : wohin ? traducerea: spre J. întrebarea : wann ? traducerea : după.. întrebarea: wonach ? traducerea : după. wonach? traducerea: după. modelul . J 45 '&& nach — dativ sens: .. . . wonach ? traducerea •: după Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu. ^ întrebarea: wohin ? traducerea: în. întrebările: nach wem?... înaintea numelor de ţară sau de regiune.. peste E r rief mich nach zehn Minuten wieder an. E r k a m nach seinem Freund. . Uneori. b) direcţia spre un punct cardinal.. ••••••• Die Fenster meines Zimmers gehen nach Süden. f Ich fahre nach Ungarn* E r fährt nach Moskau. r. 4. adjective şi participii {vezi T 11). . ' : rifţxo . succesiunea întrebările: nach wem?. localitate. . în conformitate cu Nach dem Gesetz (sau: Dem Gesetze nach. .. . substantivele compuse din limba germană se redau in limba română prin elementele respective simple. regiune. spre un spaţiu. 5.. 2. . ..

/ . Seit poate fi şi conjuncţie (vezi K. Ich fahre nach Vatra-Dornei über Iaşi. /dativ über< t. nach este cerut şi de verbe {vezi S 13. peste • ' Ein Bild hängt über dem Bett. Er ging über die Straße. întrebarea : wohin ? traducerea : deasupra. cazul acuzativ . Seit gestern ist er hier. a unei ape etc. S 50—51) şi adjective (vezi T 12). : . Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe seit cu von (vezi J 50) sau cu vor (vezi J 51). fără indicarea direcţiei: deasupra unui obiect/în mod obişnuit.. 16). '•-' T . uneori prepoziţia nu se traduce. peste Ich hänge ein Bild über das Bett.J 47 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. o deplasare. ' seit — dativ sens: temporal . cazul acuzativ . 2." '• • * • .PREPOZIŢIA 423 6. . ^ •*•'• Wir gingen über den Kogălniceanu-Platz. întrebarea: woP traducerea: deasupra. fără contact cu acesta. \ acuzativ sens : 1. (a) o acţiune petrecută deasupra unui obiect. • o durată în legătură cu o acţiune sau o stare care începe într-un mo­ ment din trecut şi durează pînă în prezent. Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde. . indicarea unei rute etc. local : ş-i?: a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori omişcare. J 46 Observaţie •_•>'•'•••'•••. întrebarea: seit wann? traducerea: de.J:cazul dativ . -. întrebarea : wohin ? traducerea : peste. prin. - (b) traversarea unei străzi. fără contact cu acesta. din Ich lerne seit einem J a h r Deutsch. 1.

tot (uneori nu se traduce). wie viele ?. întrebările : über wen ?. Ich habe die Nacht liber gelernt. Prepoziţia über este cerută şi de verbe {vezi S 14. 5. cu privire la. sitzen um den Tisch. 4. în legătură cu E r komponierte ein l i e d über die Freiheitskämpfer. depăşirea cazul acuzativ. wie hoch? traduce• rea: peste Der Vortrag dauerte über zwei Stunden. hindurch Cazul acuzativ. Annahme eines Beschlusses über die Förderung der Ideale des Friedens und der Freiheit in den Reihen der J u g e n d . um wen?. referirea. . setzen uns um den Tisch. F r war um 5 Uhr hier. aproxi­ . întrebările: wie lange?. 2. adjec­ S tive şi participii (vezi T 13). Über 200 Personen waren anwesend. întrebarea: wie lange? traducerea: peste. 3. local o stare sau o mişcare în jurul unei persoane sau a unui obiect (sens concret sau figurat) întrebările: wo?. Der Fluß tritt über die Ufer. V 52—54). um wieviel Uhr ? traducerea: la ora exactă. Auseinandersetzungen rund um dieses Problem dauerten stundenlang. de-a lungul. temporal întrebările : wann ?. Dieser Berg ist über 2000 m hoch. worum? traducerea: în jurul Wir Wir Wir Die stehen um ihn. um întărit prin herum indică ora aproximativă. asemănător ca sens cu durch. J 48 um — acuzativ sens: 1. um wieviel Uhr ? traducerea: în jurul. . relaţia cazul acuzativ .424 MORFOLOGIA 2. temporal a) durata. mativ E s war um Mitternacht herum. privind. wohin?. worüber ? traducerea : despre. întrebările: wann ?.

întrebarea: wo ? traducerea: sub. wozu? traducerea: pentru E s war ein Streit um nichts und wieder nichts. a face să piardă: I c h k a m um meinen Füller. 4. (b) între mai multe persoane sau lucruri. diferenţa (pe lingă adjective la gradul comparativ). E r brachte ihn um sein Geld. adjective sau par­ ticipii (vezi T 14). pierderea întrebările: um wen ?. fără indicarea direcţiei: (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. / dativ unter < .. pentru E r t a t es um der Ruhe willen 9. E r k a m um das Wörterbuch. 8. succesiunea traducerea : după. de obicei: a pierde. weswegen?. cazul dativ. întrebarea : warum ? traducerea : de dragul. întrebarea: wo ? traducerea : între. cazul dativ . weshalb?. 7. cauza. printre Wir saßen unter den Zuschauern. worum ? Verbul -f ##* se traduce. Der Teppich liegt unter dem Tisch. întrebarea: um wieviel? traducerea: cu. um este cerut şi de verbe (vezi S 15. şi J a h r um J a h r verging.PREPOZIŢIA 425 3. în cazul acesta are sens cauzal. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. J 49 \ acuzativ sens: 1. E r ist um zwei J a h r e älter als sein Bruder 5. scopul întrebările: warum?. valoarea întrebarea : um wieviel ? traducerea: de Ich kaufte Bücher um 200 I<ei. 6. S 55—56). Du mußt das Heft unter den Büchern suchen. um poate fî întărit prin willen. . ori o mişcare.

J 50 von — dativ sens: . Der wissenschaftliche Zirkel steht unter der Leitung eines Kollegen. cazul: acuzativ . 4. Fürstentümer 3. . . daß Sie es mir bald zurückbringen. întrebarea : wann ? traducerea : sub Unter der Herrschaft Alexander Ion Cuzas fand die Vereinigung unserer statt. . Wasser ist das gesündeste unter allen Getränken ( . întrebarea: wie ? traducerea: CM.. . Unter zwei Übeln muß das kleinere gewählt werden. subordonarea cazul: dativ . din' /von einem Freund. von wem? traducerea: de la. Seine Arbeit ist unter aller Kritik. modal cazul: dativ .. o deplasare. local mişcarea dintr-un loc într-o anumită direcţie. aller Getränke). inferioritatea numerică. întrebarea : wohin ? traducerea : sub Wir legen den Teppich unter den Tisch. traducerea: printre. .. cu indicarea direcţiei. •< "• .' 2. 1.426 MORFOLOGIA b) verbul conjugat exprimă o mişcare. (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect... Ich komme \ \ von Bukarest. • -. întrebările: woher?. Unter den Geschwistern gab es nie Mißverständnisse. . sub. cazul: dativ . cazul: acuzativ . 5. Du m u ß t das Heft unter die Bücher gelegt haben.. între (vezi J 53). durată. Ich möchte mit Ihnen unter vier Augen sprechen. temporal epocă istorică. traducerea : sub Das Thermometer sank auf vier Grad unter Null. Kinder unter 14 Jahren dürfen diesen Film nicht sehen. Ich gebe Ihnen das Buch nur unter der Bedingung. între. întrebarea : wohin ? traducerea : printre Wir setzten uns unter die Zuschauer. (b) între mai multe persoane sau lucruri. . . relaţia de reciprocitate cazul: dativ. Prepoziţia unter înlocuieşte uneori genitivul partitiv.

.T... a) precizarea unei date. . traducerea: de pe I m Herbst fallen die Blätter von den Bäumen. E r ist einer von den besten Studenten (einer der besten Studenten).. 5.. Mai Urlaub. April. . exprimă o parte dintr-un tot..\ _. Ich h a t t e vom 11.. bis wann?... deseori marcate prin bis zu sau auf. 6.::. woher?. . . pe. .::-\.. b) o perioadă de timp între două momente cunoscute.: a) de un obiect întrebările: von wo?.:.. întrebarea: vom wievielten ? traducerea: de la. desprinderea '.. de . ziehe fünf von zehn ab. Ich mußte von heute auf morgen wegfahren. c) vîrsta întrebarea: in welchem Alter >'traducerea': de Goethe ist im Altes: von. . 1 ' 3.¥ . April bis zum 11. de ~D<: Biief ist vom 20. .. b) dintr-o cantitate ::i •• '-:•'•• întrebarea: von Wieviel ? traducerea : din Ich. de localitate.. dacă atributul substantival este un nume de ţară. a.. în locul genitivului. Von heute an habe ich Urlaub. atributul substantival denumeşte • autorul unei opere. auf wann ? traducerea: de la . >. sau de instituţie . . . a) traducerea: dintre b) traducerea : din E r aß von der Speise.. de E s folgt eine Pause von zehn Minuten. von wie lange? von wann an? von wann ... temporal . .. pentru a exprima sfîrşitul şi prin an pentru a indica începutul perioadei respective. din. 4. 83 J a h r e n gestorben. .PREPOZIŢIA 427 2 ... întrebările: von wann .>. traducerea: din Die Gemäldegalerie von Dresden (Dresdens' Gemäldegalerie) ist weltberühmt. traducerea: prin genitiv : Der Abendstern von Eminescu ( = Eminescus „Abendstern") ist eines der schönsten Gedichte der rumänischen Literatur.... pînă la.

wohin? traducerea: în faţa E r stellte sich vor das Fenster. întrebarea : wo ? traducerea : în faţa E r steht vor uns. E r steht vor dem Fenster. cazul: dativ . 3. ori o mişcare. April übersiedeln. 2. cauzal întrebările: warum?. adjective şi participii. înainte (de) Vor einem J a h r war er in Bukarest. temporal — numai cu dativul momentul întrebarea: wann ? traducerea : în urmă cu. S 59 -—60). Vor dem Essen war ich im Kaufhaus. o deplasare. von este cerut şi de verbe {vezi S 16 * S 26).* J 51 a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. acuzativ. întrebarea. cazul. b) verbul conjugat exprimă o mişcare.428 MORFOLOGIA — dacă atributul substantival stă la plural şi are un caracter general traducerea: prin genitiv Das sind Arbeiten von Studenten. fără indicarea direcţiei (sens propriu sau figurat) : — poziţia în faţă unei persoane sau a unui obiect. 4. Ich werde vor dem 16. E r steht mir noch vor Augen. weswegen? traducerea: de Sein Gesicht strahlte vor Freude. S 27. adjective sau participii. Prepoziţia vor se mai întrebuinţează pe lîngă verbe {vezi S 17. cu indicarea direc­ ţiei. local •. . 7. / dativ vorC \ acuzativ sens: 1. 8. von se întrebuinţează în construcţiile pasive traducerea: de E r wird morgen vom Lehrer geprüft. weshalb?.

întrebarea : wo ? traducerea : la. întrebările: zu wem ?. zu Pentru indicarea locului. wohin ? traducerea: la Ich gelie zu einem Freund. la. b) o stare sau o acţiune pe loc. 5.PREPOZIŢIA 429 zu — dativ sens: 1. 2. zu welchem Zweck? traducerea: spre. J 52 Observaţie Prepoziţia zu nu poate servi la indicarea direcţiei dacă ea este urmată de numiri geografice {vezi J 42 şi J 45). •• • . momentul este precizat întrebarea : wann ? traducerea : la. scopul întrebările: wozu?. pentru Ich sage es Ihnen zu Ihrer Beruhigung. de obicei. în î n această accepţiune zu se foloseşte mai rar: Heinrich Heine ist zu Düsseldorf geboren. Sie werden uns zum Wochenende besuchen. E r gellt zum Bahnhof. 4. E s war zur Zeit der Vereinigung unserer Fürstentümer. 3. proporţia întrebarea: wie? traducerea: la Nach der ersten Halbzeit stand das Spiel 2 zu 3. pe E r kam zur rechten Zeit. raportul. local a) mişcarea într-o anumită direcţie. prepoziţia zu se foloseşte şi în expresia Haus(e). distribuţia (pe lîngă numerale) traducerea: cîte Wir saßen zu zweit in der Bank. E r h a t es zu Ihrem Besten getan. temporal.

zwischen meinem Bruder und meiner Schwester. întrebarea : wo ? traducerea : între I m Kino saß ich. Cazul: acuzativ: întrebarea : wohin ? traducerea : între. reciprocitatea cazul: dativ: traducerea: între.430 MORFOLOGIA 6. o deplasare. traducerea: între Ich gehe zwischen 6 und 7 zu ihm. / dativ zwischen \ \ acuzativ sens: 1. temporal intervalul de timp în care se petrece o acţiune. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. întrebarea : wann ? traducerea : între Zwischen dem 14. cu indicarea di­ recţiei sau mişcarea spre interiorul unui spaţiu situat între două sau mai multe persoane sau obiecte. S '28. poziţia între două sau mai multe persoane sau obiecte. Prepoziţia zu este cerută şi de verbe (vezi S 18. Sie muß zwischen 20 und 30 sein. în faţa numeralelor adverbiale traducerea : pentru zum erstenmal 7. cazul: dativ . J 53 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. August habe ich Urlaub. în cazul acesta zwischen este urmat de numerale. 3. Das Radiotischchen steht zwischen dem Bett und dem Schrank. S-29. S 61—62). 4. E r setzte sich zwischen mich und meinen Freund. 2. Juli und dem 10. cazul: dativ. aproximaţia. printre Zwischen mir und meinem Bruder gab es nie das kleinste Mißverständnisi >:••'/'• '•'--'• . adjective sau participii (vezi T 15). fără indicarea direcţiei.

. . . infolge. des Dorf. . .gingen wir ins Theater. n ä h r e n d ... der F a h r t unterhielten wir uns und erzählten lustige Geschichten.. a) Ungeachtet . . . . .. kehrte er um... respecttnd cazul cerut de prepoziţii: 2. .. jenseits. (das schlechte Wetter) . um .. .des Arztes) b) Diesseits . lîngă care stă. .. dar unter se poate întrebuinţa numai dacă substantivul... . deiner Gesundheit ....mußten wir in einem Dorfe übernachten. Completaţi cu substantivele din paranteză... . statt şi cu desinenţele corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) . Zwischen (şi nu unter) meinem Freund und meiner Freundin entstand ein kleiner Streit. eines schönen Gartens stand ein schönes Haus. der Ferien trieben wir viel Sport. meiner Schwester wird mein Bruder kommen. dieser Beweise konnte er nicht länger leugnen. (der Fluß) c) Wegen .Dorf.Regen.. 5. willen. Deci: Zwischen meinen Freunden entstand ein kleiner Streit. traducerea : între Der Altersunterschied zwischen mir und meinem Mann ist nickt groß. mußt du dich mehr schonen. eines Unfalls verspätete er sich. (der Rat ./ EXERCIŢII 433 Observaţie Pentru exprimarea reciprocităţii se întrebuinţează şi prepoziţia unter (vezi J 49/4). are sens colectiv. des stark. . . . rauchte der Patient..stand eine alte Mühle. . EXERCIŢII IV Completaţi cu una din prepoziţiile angesichts. Unter meinen Freunden entstand ein Heiner Streit.. ist eine schöne Schutzhütte.. . der Dîmboviţa liegt ein klein. trotz. . în timp ce zwischen poate fi folosit şi dacă fiecare dintre substantive este luat în parte. . oberhalb. wegen.. eines Motorschaden. relaţia cazul: dativ. inmitten.

i) De un an locuiesc în afara oraşului. (eine Woche) n) U m . . . sprang er ins Wasser und rettete das kleine Kind. (der schöne Park) j) Während . . c) P e această distanţă circulaţia feroviară este deranjată în urma inundaţiilor. . . (der Sommer) k) Ungeachtet . prietenul meu nu are încă 50 de ani. b) Fiind în renovare ( = din cauza renovării). d) î n locul tatălui poate să meargă unul dintre fii. ist es heute sehr warm. trainierte er täglich. (die Taschenuhren) (das vergangene Jahr) bin ich jede Woche im Theater gewesen. d) (das schlechte Wetter) konnte der Ausflug nicht stattfinden. (die Gefahr) l) S t a t t . f) (die Überschwemmung) ist dieser Weg unbefahrbar. kamen sie zu spät. . willen muß sie ins Gebirge fahren. e) î n locul aparatelor comandate el primi numai o scrisoare. baute man ein Kinderheim (der See) h) Abseits . g) (unser Aufenthalt) in Rom besuchten wir das Kolosseum. . baute man ein Altersheim. (das Rathaus) f) Infolge . (der schlechte Weg) g) Jenseits . . (ihre Gesundheit) o) E r ging langsam längs . . o) (der Atlantische Ozean) liegt Amerika. j) 4. . Folosiţi cuvintele din paranteză la genitiv: a) . wird er das Bild fertig malen. erhebt sich das wunderbare Mausoleum. folosind prepoziţii care cer genitivul: a) î n timpul concediului am fost la mare. (die Schienen) p) Außerhalb . b) Die meisten I^eute tragen jetzt Armbanduhren .. (das große Spielfeld) 3. . sah ich den Freund kommen. Traduceţi în limba germană. f) Dincoace de Alpi este o altă climă decît dincolo de AlpL g) Cu t o t părul său alb. . (dieser Betrieb) ist das Photographieren verboten.432 MORFOLOGIA d) Trotz . (mein Bruder) m) Innerhalb . . . . . . . . . befindet sich das Operettentheater. (der kalte Winter) e) Unweit . . . magazinul este închis. . Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. e) (eine Woche) h a t er drei Romane gelesen. . i) (der starke Wind). waren viele Sportfreunde. h) Mai sus de poştă drumul coteşte spre stînga. . . machten wir viele Ausflüge. . . . h) (eine Rose) kaufte sie eine Nelke. (die breite Landstraße) i) Inmitten ..

. ich habe einige neue Schallplatten. folosind prepoziţii care cer dativul: a) Am primit o scrisoare de la prietenii mei din R. . der Kollege Wagner. (der Kapitän) wurden alle gerettet. dem Unterricht ein wenig spazieren. . . seinem Freund Paul. j) Ich habe ihn . . 7. care cer dativul: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Morgen fahre ich . I) Conform prescripţiei medicale. Alle Kollegen . du. . . . Wohin gehst du . der Vorlesung ? Hast du das Buch .. einem Jahr die deutsche Sprache. aus.. . (ich. meinem Bruder bekommen ? . (lange Zeit. . e) Die Handwerker arbeiten .. (die Tasche). . (das Konzert. . der Groß­ vater) ? d) Andrei und Paul kommen . i) . . einem Buche ab. außer. Traduceţi în limba germană. g) Er kam erst . . kommt morgen . nach.. mit. Completaţi la dativ: a) Fr zieht die Uhr .. der Krieg) nicht mehr gesehen. c) După muncă. meinem Freund Paul kommen heute . . dem Hörsaal und geht .EXERCIŢII 433 j) într-un an prietenul meu a scris două romane.. mir. m)Nn departe de gară se clădeşte acum un mare hotel. mir. . k) .. . . Ich studiere . . einer Woche regnet es täglich. f) Ich schreibe lieber . (du. tineretul nostru face sport. ihr Freund).. ein guter Bleistift). . . meinen Großeltern. . . b) Ich übersetze jetzt ein Buch . . . 5. Sie. b) Duminică voi merge cu părinţii la bunici.. 28 — Gramatica practică a limbii germane . (ihre Werkzeuge). mir. (das Deutsche) ins Rumänische. Ich bekomme oft Briefe . (eine Woche.. Peter und Paul waren gestern . . cu prepoziţiile corespunzătoare. . . meinem Kollegen zusammen. . . . k) î n virtutea legii ai acest drept. (ein Kugelschreiber. c) War Peter gestern . . h) . meinen früheren Kollegen. . . drei Jahre) besuche ich die Fremdsprachenkurse. . (die Abfahrt) des Zuges.. . Bitte. întrebuinţînd substantivele din paranteză 6. . dem jungen Studenten kenne ich die ganze Gesellschaft. . ein Jahr. Paul schreibt ein Gedicht . . el nu poate mînca fructe crude. . . . von. . .D. bei.G. Wir gehen . seit. Ich arbeite oft . . Peter kommt . Completaţi cu prepoziţiile zu. der Film) gehen wir in ein Restaurant.

. g) E r stellt den Schreibtisch vor . die Tür). . (der Tisch). . der Tisch. (die Bibliothek. (der Freund. Completaţi cu prepoziţia potrivită. j) E i n großer Baum wächst neben . . (die Dîmboviţa). Das Kind sitzt . . die Oper gehen ? Alexander u n d Peter sind . zwischen .434 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) i) j) k) Din ziare şi reviste aflăm multe (lucruri) noi şi interesante. das Kind). . la cazul cerut de prepoziţie 9. h) Der Stuhl steht vor . b) I m Sommer fahre ich an . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) r) Andrei und Paul sitzen . îl voi aştepta la gară. . .. das Badezimmer. . Willst du heute . . die Schule). Die Mutter kommt . dem Haus ist eine Haltestelle der Straßenbahn. die Bänke. . . einem Büchlein. d) Der Dichter legte das Buch auf . (der Schrank) und . . . . dem Tisch. . bolnavul este acum în afară de primejdie. Am Abend gehe ich immer . e) Paul liest das Buch in . . . (das Haus. . . dem Tischchen. între 1 şi 22 august. dem Gebirge. . . Die Mutter hängt ein Bild . Morgen fahren die Studenten unserer Gruppe . dem Hörsaal. . . . . dem Tisch u n d liest. După fiecare oră avem o pauză de zece minute. den Tisch und brachte das Essen. . c) Das Manuskript des Dichters lag auf . . (das Sofa). . . . Paul şi-a petrecut concediul la prietenii săi. der Tisch). . contopind-o cu articolul acolo unde e cazul: 8. .. . . ' E r stellte den Stuhl . f) Die Familie Popescu zieht in . .-. . . das Kino oder . . . Completaţi cu substantivele din paranteză. . . . . . . (die Bank. die Bank). i) E r setzt sich neben . . dem Sofa. . . (das Ledersofa. der Muttter und blättert . der Küche und geht .. . . . . . Alexanders Bild hängt . der Park). . Ludwig vine de la stadion cu prietenul său Max. . Die Studenten sind jetzt . das Fenster. . (das Fenster). . Die Mutter setzte das Kind . . . . . Datorită bunei îngrijiri. Anul acesta îmi voi petrece concediul la Mamaia. Das Radio steht . (eine neue Wohnung) ein. die Mutter. das Land. Conform înţelegerii noastre. voi veni la tine cu magnetofonul meu. . einer Glasfabrik. Otto sitzt . den Schreibtisch. a) Die Stadt Bukarest liegt an . (der Tisch. . Otto arbeitet . dem H a u s ist ein kleiner Blumengarten. . . . (das Meer). Astăzi vine prietenul meu din provincie. den Park. k) Die Mutter hängt das Bild über .

f) Paul puse sticla goală pe masă. (El) puse apoi paharul la gură şi bău apa. wieviel er wert ist.. . . vielleicht weiß er besser. .I. . o) Das Radio steht an . (das Ufer) der Themse spazieren. Viele Menschen standen an . . j) Floarea de colţ creşte numai pe munţii înalţi. d) î n spatele surei se află o luncă mare la malul unui pîrîu. (unser Haus) liegt ein Garten. Paul o ia şi o aşază între masa de lucru şi sofa. . . r) Hinter .(die Unglücksstelle) vorbeikam. . (der Schreibtisch). c) Ea marginea satului se află o şură veche. . la cazul cerut de prepoziţie: Bums und der Reiche Der große schottische Dichter Burns ging einmal an . fiel in . luă apoi florile care se aflau pe masă şi le puse în vază. (die Wand). (der Tisch) steht ein roter Papierkorb. Traduceţi în limba germană: a) î n faţa casei se află o grădină. Completaţi cu substantivele din paranteză. e) Barza caută broaştele în iarba înaltă. k) între fereastră şi dulap se află o măsuţă.." 1 1 . . (der Bücherschrank). (das Wasser). i) Eîngă vechea fîntînă se află un nuc mare. b) Grădinarul merse în casă. . . . . pe acoperişul surei şi-a clădit cuibul o barză. m) Unter . luă un pahar şi merse în bucătărie. zwischen .aßt ihn. în bucătărie (el) ţinu paharul sub robinet. ein reicher Mann. atîrnă pălăria în cuier. le prinde şi se ridică în aer. . o aşeză pe masă. . der an. . (das kalte Wasser) und holte den Mann an . . . . . g) Maria aduse vaza de flori în cameră. puse uneltele în colţ şi păşi apoi în cameră. (der Eßtisch) hängt eine große Lampe. (das Haus). . iar în grădină cresc minunate flori. . iar sub nuc o bancă. sagte: . . die Bank). Der reiche Mann gab dem Jungen nur eine Kupfermünze. zwischen . das Sofa. (das Ufer). Pe bancă stă un tînăr şi citeşte o carte. . . Ein Spaziergänger. (der Fluß) werfen \" Der Dichter. . . (der Schrank) und . . . Dieser sprang in . . n) Das Kind warf den Ball unter . (das Sofa) u n d . . . s) Der Junge läuft hinter . . 10. . (das Tischchen). h) Mîine seară voi merge la operă. p) Den Fernsehapparat stellen wir auf . . (das Ufer) und sahen das.. Sie waren empört und riefen : „Wir wollen ihn lieber in . Pe lunca aceasta sînt multe broaşte. (der Tisch. Das sah ein armer Junge.EXERCIŢII 435 l) Über . iar pe măsuţă pune aparatul de radio.

. (das Fenster) ! c) Die Studentengruppe ging singend durch . . bis. j) (der Weg) . m) Eminescu wurde . . und der Ball flog . (ein langer Korridor). . . den Krieg.. . o) E r handelt nie . i) Der Vater arbeitet . den schwerverletzten Soldaten. für.. . e) Der Dehrer lobte den Schüler für . aber nicht . . c) Der Stein flog . h) Die Briefe werden . um... gegen. .. ihre Achse und . . der alte Großvater) eine Zeitung. . . . (der schöne grüne Wald).. die Post befördert. . . seine Kinder. . Hoffnung. .. . seine Überzeugung. . (der Eßtisch). . zu einem Baum. (der Vater. . . b) Die Kinder liefen den Kanal . h) Die Studenten der zweiten Gruppe kämpfen heute gegen . . . I) Du handelst gegen (mein Wunsch). . k) Ohne . (die schöne Arbeit. j) Die Krankenschwester schreibt den Brief . . 13. . (unsere Mannschaft). entlang: a) Dieser Weg führt den Bach . g) Die Pioniere saßen um . . . war die E r n t e .436 12. . . .. die Sonne. ohne. . entlang . . k) Dieser Mann ist . Weib und Kind. . e) Das Kind spielte. g) Ich schicke die Nachricht . die Mitte des vorigen Jahrhunderts geboren. über die Wolken. entlang zogen sich dichte Wälder. p) Obwohl das Wetter schlecht war. d) Else kaufte für . . . . . . wider. . I) Die Erde bewegt sich . das Fenster. . . f) Am Abend saß die ganze Familie um .. . . r) Dieser Junge handelt . (mein Freund. den Frieden. . . b) Sieh durch . n) Alle fortschrittlichen Menschen kämpfen . der junge Arbeiter)... Completaţi cu prepoziţiile MORFOLOGIA dureh. . . meinen Bruder Karl. . Completaţi cu substantivele din paranteză. m) Der Professor ging langsam (der Korridor). Freunde. . der Vater) ins Theater. i) Morgen gehe ich ohne . f) Mein Freund führte mich . (der alte Bauer. (ein guter Bleistift) kann ich dieses Bild nicht zeichnen. der gute Aufsatz). d) Das Flugzeug flog . Erwarten gut. . den Garten und zeigte mir schöne Blumen. . . . alle Vernunft. .. la cazul cerut de prepoziţie: a) Die Studenten gingen jetzt durch . .

c) Reist du . . b) Dieser Dichter ist . . apoi alergară de-alungul zidului vechiului castel. er wohnt . împotriva războiului. . e) Wien liegt . (die große Hitze) und . . (das Sofa). . i) Prelegerea începe la ora 17. . (die Dummheit) ist noch kein Kraut ge­ wachsen. k) Ich habe diese Musik heute . n) Ştiu. (eine alte Witwe). k) împotriva voinţei sale nu voi cumpăra nimic. (die lange Trocken­ heit) ziemlich gut. (die Universität). . . er ist also erst . (die Universität). . . (die schöne. el trebui să părăsească oraşul. . . . . .. . . und die Erde bewegt sich . . (Fuß) . ich reise . . e) Sportivii alergară prin pădure.. I) Vei primi cartea prin el sau prin prietenul lui. h) Orele de consultaţii ale profesorului sînt pentru noi foarte importante. . aber es ist besser. . Traduceţi în limba germană : a) Noi luptăm pentru pace. . blaue Donau). wir legen ihn . d) Paul a cumpărat un cadou pentru bunici. 15. (sein letztes Drama) berühmt geworden. dar din greşeală a plecat la ţ a r ă fără acesta. . . . . b) F ă r ă ajutorul t ă u nu pot să traduc acest text. (das erste Mal) gehört. (Frankreich). . . (der Tod) und . . (die DDR) und dann .. g) î n jurul mesei stăteau în seara aceea numai doi băieţi şi jucau şah. (das Ausland) ? J a . . c) Pionierii mărşăluiră cîntînd pe străzile oraşului. f) . trecînd substantivele şi pronumele din paran­ teză la cazul cerut de prepoziţie : a) Der Kranke rauchte . (die Erde) bewegt sich der Mond. . (die Sonne). . I) Wir «jehen . . (das Bett). h) Die E r n t e war . . . (das Verbot des Arztes). Juni) gekommen. . . . (10. Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. . m) î n jurul automobilului stăteau mulţi pietoni. . •j) Am cumpărat pentru tine o carte şi pentru sora t a o cutie de bomboane. (3 Monate) in Bukarest. f) împotriva voinţei sale. i) Der Kranke liegt . cotiră la dreapta după colţ. . d) Mein Freund studiert .EXERCIŢII 437 14. j) E r ist .. (das Krankenzimmer) . g) . El a fost totdeauna împotriva mea.

e) î n faţa casei este o bancă. să mergem pe jos pînă la statuia de acolo. . . încearcă să traduci acest t e x t din germană în română fără dicţionar. g) Te rog. către ţările mai calde. (das schlechte Wetter) blieben wir zu . . 16. tinerii specialişti lucrează în diferite sectoare ale economiei noastre. Vino. . Leul privi în fîntînă şi văzu acolo un alt leu. .. . Cînd pleca toamna spre sud. . . barză dragă! Vino la primăvară din nou la n o i ! " d) î n spatele casei se află (== stă) u n b r a d înalt.438 MORFOLOGIA m) Dieser Mann wohnt ganz allein. Copiii se aşază vara sub brad şi se joacă cu jucăriile lor. . k) După absolvirea institutului. (er) kommt niemand. n) E r ist ein unfreundlicher Mensch. c) î n fiecare primăvară venea pe acoperişul casei noastre o barză. I) Paul ne-a istorisit ieri mult despre excursia sa în Moldova. îşi clădea cuibul pe acoperiş şi-şi petrecea la noi toată vara. . îi strigam: „La revedere. Traduceţi în limba germană: a) Un iepure merse odată cu un leu la o fîntînă. o) . ajută-mă! î n afară de tine nu mă poate ajuta nimeni. Fîntînă se afla într-o pădure deasă. Şi eu mă culc cu plăcere la umbra lui şi citesc o carte. (er) ist niemand . Din cauza vremii rele n-am p u t u t merge şi în periferiile marelui oraş. . i) Pînă la plecarea trenului mai avem treizeci de minute. m) Te rog. iar nu departe de casă este un mic chioşc. (das Zimmer). r) Cu mare plăcere întreprind oamenii muncii călătorii prin minunata noastră patrie. El se sperie şi fugi în pustiu. f) î n vremea noastră se vorbeşte foarte mult despre viaţa pe alte planete. (das Haus). . n) î n timpul şederii noastre la Paris am vizitat multe muzee. h) Ea expoziţia tehnică stăteau mulţi oameni în jurul noii locomotive Diesel româneşti. b) Mama cumpără pentru copiii ei diferite jucării.

statt (anstatt) . zu. De obicei. K 3 între unele conjuncţii şi adverbe nu există o delimitare precisă. zu. . Ich blieb zu Hause. I um ein Buch zu lesen. . E r spricht und schreibt sehr gut Deutsch. zu. < ohne jemandem etwas zu sagen. . { statt ihn zu besuchen. Wenn du mir das Wörterbuch bringst. Es regnet. nachher möchte ich die Ausstellung besichtigen. übersetze ich den Brief ins Deutsche und gebe ihn dir morgen. ohne . Der Weg macht dort eine Biegung. . folosite în construcţiile infinitivale finale şi modale (vezi N 129. influenţa lor asupra topicii. partea de vorbire respectivă se consideră conjuncţie dacă introduce propoziţia. şi adverb dacă se află în interiorul ei: E s regnet. da übersieht man die ganze Gegend. N 132). funcţia lor. ich bleibe darum ( = adverb) zu Haus. K 4 CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR Conjuncţiile pot fi clasificate după: forma lor. K 5 . K 1 Cu funcţia de conjuncţie apar şi alte părţi de vorbire: a) prepoziţii ca: um . .CONJUNCŢIA (Die Konjunktion — Das Bindewort) Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii. . darum ( = conjuncţie) bleibe ich zu Haus. • K 2 b) anumite adverbe: Ich gehe jetzt nach Haus.

wie wenn K 8 3. corelative: între elementele componente care apar în corelaţie se intercalează părţi de propoziţie sau chiar propoziţii întregi: ebenso . compuse.. succedîndu-se nemijlocit: eis ob. aber (compl. indem..secund. bald . teils . noch.) (prop. einerseits .. simple.) Ich blieb zu Haus. adică alcătuite dintr-un singur element: umä.. (conj. secund. adică principală cu principală sau secundară cu secundară de acelaşi grad. K 10 1. weder . direct) Der Sturm nahm rasch zu.) (p r °P.) (subiect) E r lud den Freund ein. . . .. weil. deswegen. doch .. doch.. .440 MORFOLOGIA CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR DUPĂ FORMA LOR K 6 K 7 După forma lor conjuncţiile sînt de trei feluri: 1. zwar . coord. and(e)rerseits (anderseits) etc. Conjuncţiile coordonatoare (beiordnende Konjunktionen) leagă două părţi de propoziţie cu aceeaşi funcţie sintactică sau două propoziţii de acelaşi fel. nicht nur . statt daß. . denn.. je . desto .) coord. (compl. wie. es regnete de gradul I) und ich sehr erkältet war. aber.. (conj. b) scrise separat. . 2. entweder . oder.. zwar . de gradul I) . halb . als etc. seitdem etc.) (conj. sondern (auch) . halb . (subiect) (conj.. CLASIFICAREA K 9 CONJUNCŢIILOR DUPĂ FUNCŢIA LOR După funcţia lor conjuncţiile sînt de două feluri: coordonatoare şi subordonatoare. teils . nachdem.. ohne daß. pritic. als wenn. (prop... princ. (prop. adică alcătuite din două elemente componente : a) sudate într-un singur cuvînt: darum. .) nicht die Freundin. bald . coord. aber. . Vater und Mutter sind in der Stadt. princ. weil (prop. und die Temperatur sank.. direct) coord.

secund. bald..) er nicht ans Meer fahre. wie (auch) . weder . .) daß (conj. indes. einerseits . daher. sowohl . subord. ander (e) nteils. dorthin etc. allein. dagegen. de gradul I) weil (conj. desgleichen. princ. Conjuncţii disjunctive a) coordonatoare andernfalls.secund.. . ferner.) K 11 es ihm der Arzt verboten habe. . weniger b) subordonatoare während 4. als (auch) . .. Conjuncţiile subordonatoare (unterordnende Konjunktionen) leagă o propoziţie secundară de regenta ei (fie principală. erstens . doch. weiter. drittens e t c .. b) subordonatoare Nu există.. einesteils . . und zwar . . halb . (P r o P. (ausschließende Konjunktionen) (vezi N 8) K 13 oder. erst . dann . nichtsdestoweniger.. (prop. subord. . Conjuncţii locale (ortsbestimmende a) coordonatoare da. . jedoch. . sondern auch \ sowohl .. yezi N 2 — N 18. . nur. dahin. .CONJUNCŢIA 441 2. zweitens. außerdem. • . indessen. nicht nur . hinwieder (um) immerhin. Conjuncţii copulative (anreihende a) coordonatoare Konjunktionen): (vezi N 7) K 12 auch. dessenungeachtet. hernach. Konjunktionen) K 15 1 Pentru exemplele de întrebuinţare a conjuncţiilor coordonatoare în propoziţii.. . teils . ja. . entweder . wenigstens. fie secundară de grad superior) : Er sagte mir. sowie. jetzt. teils . . halb .. sondern. (prop. de gradul II) PRINCIPALELE CONJUNCŢII1 1. dennoch. gleichwohl. . . zudem. oder.. . hingegen. iar pentru conjuncţiile subordonatoare N 41 — N 121. 2. Conjuncţii adversative (entgegensetzende a) coordonatoare Konjunktionen) K 14 aber. and(e)rerseits (anderseits) .. bald . jetzt.. sonst b) subordonatoare Nu există 3. zuletzt etc.

. wenn. desto de măsură progresivă sau proporţională (proportionale (a) coordonatoare (b) subordonatoare je. je. indem. während. . indes (sen). wenn. . wie. Datorită sensului lor lexical de sine stătător. se apropie şi mai mult de caracterul adverbelor decît celelalte conjuncţii. so . je nachdem K 20 d) conjuncţii restrictive (a) coordonatoare (in)sofern. als wenn. posterioritate: vordem.desto. als ob. . hernach etc. darauf. indes(sen). ca şi cele temporale.um so. wie. vorher. sooft. nachdem. . sowie. indem. genauso. seit. zuvor etc. Konjunktionen) b) subordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate: als. wie. seitdem. ohne daß. ohne zu K 18 b) conjuncţii comparative (a) coordonatoare (b) subordonatoare (vergleichende wie Konjunktionen) als. Conjuncţii modale (die Art und Weise bestimmende a) modale propriu-zise (a) coordonatoare so Konjunktionen) (b) subordonatoare (an) statt daß. K 16 5. anterioritate: dann. so . kaum daß K 17 6. Conjuncţii temporale (zeitbestimmende a) coordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate : da.442 MORFOLOGIA b) subordonatoare Nu există. eher. (in)soweit (einschränkende Konjunktionen) . sobald. conjuncţiile locale. als. also. ehe anterioritate: als. . gleichwie. wie wenn K 19 c) conjuncţii Konjunktionen) um so. mittlerweile etc. ebenso.. bis. (an) statt zu. . wie posterioritate: bevor.

. um . zu e) Conjuncţii condiţionale (bedingende Konjunktionen) (a) coordonatoare andernfalls. wofern f) Conjuncţii concesive (einräumende Konjunktionen) (a) coordonatoare allerdings. freilich. obwohl.. deshalb. soviel. obschon. deswegen. trotzdem. c) Conjuncţii consecutive (Konjunktionen (a) coordonatoare N u există. der Folge) K 23 (b) subordonatoare als daß. demnach. zwar. sonach K 22 (b) subordonatoare Nu există. daß. sofern. somit... zwar . weil. infolgedessen. wohl. dazu K 24 (b) subordonatoare damit. daher. (in) wiefern. selbst wenn.. folglich. wenn wenngleich. wenn anders. trotzdem. dennoch. wenn. wennschon. nämlich K 2Î (b) subordonatoare da. selbst. wiewohl . obzwar. darum. ja. doch. (auf) daß. ungeachtet. aber. . mithin. nur daß 7. (in) wieweit. zumal (da) b) Conjuncţii conclusive (folgernde Konjunktionen) (a) coordonatoare also. ohne daß. Conjuncţii cauzale (begründende Konjunktionen) a) Conjuncţii cauzale fropriu-zise (rein kausale Konjunktionen) (a) coordonatoare denn. aber auch. so daß d) Conjuncţii finale (die Absicht angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare darum. nun da. wohl . sonst K 25 (b) subordonatoare falls (im Falle). K 26 (b) subordonatoare obgleich.CONJUNCŢIA 443 (b) subordonatoare (in) sofern.

conjuncţiile coordonatoare pot fi împărţite în două g r u p e : conjuncţii care nu influenţează ordinea cuvintelor în propo­ ziţie şi altele care o influenţează.444 MORFOLOGIA K 27 g) Conjuncţii instrumentale (das Mittel angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare Nu există. ob ( = dacă) se întrebuinţează în special la introducerea propoziţiilor secundare subiective. 2 Sie weiß. . K 28 Conjuncţiile daß şi ob K 29 K 30 P e lîngă conjuncţiile enumerate mai sus. u n d . . nicht nur . într-o anumită măsură. CLASIFICAREA DUPĂ INFLUENŢA CONJUNCŢIILOR LOR ASUPRA TOPICII K 31 K 32 Conjuncţiile determină în limba germană. denn.(und ich erzählte ihm alles. kann nicht kommen. daß . Pentru evitarea confuziei între ob = dacă şi wenn = dacă vezi K 47. (b) subordonatoare dadurch. oder. 2 /Er kam zu mix./ denn ich fahre ins Gebirge./daß er zu mir kam / und ich ihm alles erzählte. . 1. ja. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă {vezi N 55). indem 8. daß . sondern auch fleh. damit. Conjuncţiile coordonatoare care nu influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie s î n t : aber. forma propoziţiei pe care o introduc. Din acest punct de vedere. există şi cele două conjuncţii daß şi ob care servesc la exprimarea unor raporturi sintactice de sub­ ordonare fură: daß ( = că) serveşte în special la introducerea propoziţiilor subiective {vezi N 43) şi completive {vezi N 61) . allein. sondern.

Ich bleibe zu Hause. allein ich h a t t e keine Zeit. Conjuncţiile coordonatoare care influenţează ordinea cuvintelor în K 33 propoziţie au provenit în cea mai mare parte din adverbe. a) Conjuncţia allein ( = însă. ultimul loc Ich weiß. Mein Freund ist krank. K 38 . deswegen. heute regnet es aber. 2. bald . teils . K 35 Conjuncţiile subordonatoare introduc totdeauna o propoziţie secundară K 36 pe care o leagă de regenta ei (care poate fi o propoziţie principală sau se­ cundară). Mein Freund ist krank. darum will ich ihn besuchen. . nu însă şi părţi de propoziţie: Ich wollte ihn besuchen. de unde şi denu­ mirea lor de conjuncţii adverbiale. 2 . daß er morgen kommen wird. 1 sub. verbul conjugat este precedat nemijlocit de conjuncţie {vezi O 64).CONJUNCŢIA 445 2. fără a-şi schimba sensul şi fără a influenţa ordinea cuvintelor : K 37 { aber heute regnet es. dennoch. Cele mai importante sînt: daher. Conjuncţia aber poate sta pe lîngă orice parte de propoziţie. adică aşezarea verbului conjugat înaintea subiectului. 1 sub. Aceleaşi cuvinte în mijlocul propoziţiei sînt adverbe şi nu influenţează ordinea cuvintelor din propoziţie. teils Conjuncţiile adverbiale sînt aşezate totdeauna la începutul propoziţiei K 34 şi cer inversiunea. trotzdem. . ich will ihn darum besuchen. sonst. dar) poate să lege două propoziţii. trotzdem ging ich spazieren. ultimul loc OBSERVAŢII PRIVIND ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCŢII UNOR 1. . weil ich viel zu t u n habe. sub. heute aber regnet es. E s regnete heftig. darum. Verbul conjugat al propoziţiei secundare stă pe ultimul loc {vezi N 236). . deshalb. bald.

. er h a t t e es auch versprochen. . traducerea : ori . . de asemenea. sondern auch meinen Bruder. adesea.446 MORFOLOGIA b) în interiorul propoziţiei. Was er auch sagen mag. mai mult valoarea unui adverb decît a unei conjuncţii. als (cînd) şi wenn (cînd) {vezi N 70). Ich allein h a t t e keine Zeit. was . Ich besuche heute nicht nur meine Eltern. alles ist wohl überlegt. auch arbeitet er rasch. er wollte nichts davon hören. Această conjuncţie poate fi folosită în propoziţia principală şi în cea secundară. cu sau fără influenţă asupra topicii. fiind sinonimă cu und. E r arbeitet gut. E r arbeitet gut. 3. 4. als ( = als ob — vezi N 87) 6. (. ca şi cum mi-ar fi prieten). auch are multiple întrebuinţări. în calitate de prieten) K 40 b) wie ( = ca. ist willkommen. er arbeitet auch rasch. . doch wohl. d) Numai în propoziţia secundară. ( = . la începutul sau în interiorul propoziţiei. Wie sehr wir ihn auch baten. ca. E r h a t das Buch gebracht. traducerea: şi. traducerea: ce-i drept. E r sprach zu mir wie ein Freund. desgleichen. als — wie K 39 a) als ( = decît. K 41 5. ca prieten. aber Heiner als seine Schwester. c a i a prieten. singur. wir haben ihn auch nicht erwartet. . asemenea. c) La începutul propoziţiei principale cu inversiune sau în interiorul ei (fără influenţă asupra topicii). E r h a t ein Klavier. ziţiei principale sau secundare pe lîngă o altă conjuncţie coordonatoarepentru a lega două părţi de propoziţii de acelaşi fel. ihn zu besuchen. E r ist nicht gekommen.". cu sens concesiv de generalizare pe lîngă o altă conjuncţie sau pronumele relative wer. . . auch se întrebuinţează cel mai frecvent: a) La începutul unei propoziţii principale cu inversiune sau în inte­ riorul ei (fără influenţă asupra topicii) cu funcţia de legare sau completare. si negativ: nici nu. ebenfalls. în calitate . allein are sensul: numai. . b) Cu acelaşi sens şi aceeaşi traducere ca la (a) în interiorul propo. sinonim cu freilich. Wer auch kommt. ein Akkordeon und auch ein Tonbandgerät. 1 serveşte pentru exprimarea unei inegalităţi dar şi a unei identităţi: E r ist höher als ich. cu sensuri extrem de vari­ ate şi avînd. wohl. ) serveşte pentru exprimarea unei egalităţi sau asemănări: Sie ist fleißig und intelligent wie ihre Schwester. cu sens concesiv restrictiv sau adversativ. E r sprach zu mir als Freund. . în felul .

Auch das kleinste Tier ist ein Meisterwerk der Natur. fiind sinonim cu selbst. h) Neaccentuat. sogar. . . intraductibil. cu sens concesiv. daß er kommt. nu şi propoziţii. de sigur. . ob ich mich auch darauf verlassen kann. . Der Genosse wurde heftig kritisiert. Ob es auch schneite und stürmte. nicht heute. er verdiente es aber auch. desto. accentuare. verbul conjugat ocupînd primul loc (prin inversiune). Conjuncţiile je . ob. fiind sinonim cu selbst. bestimmt. E r sieht schlecht a u s . g) î n propoziţia principală şi cea secundară cu funcţia de cuvînt determinativ apozitiv cu sens de întărire. negativ : nici. Kommt er auch ? Versprochen h a t er es. K o m m t er auch. sowohl . şi. K 43 . f) î n interiorul propoziţiei principale. wirk­ lich. traducerea: într-adevăr. asupra topicii. cu adevărat. um so sînt totdeauna urmate de cîte un comparativ. în aceste propoziţii se omite wenn sau ob. Ich weiß nicht. . cu sens cauzal. Alle wußten. Wenn er auch kommt. chiar şi . pe lîngă con­ juncţiile wenn. je . traducerea : chiar. sogar . nämlich mehr schlafen. fără influenţă. wir machten unseren täglichen Spaziergang. Auch das Einfachste darf m a n nicht oberflächlich behandeln. i) Ironic-depreciativ în interiorul unei propoziţii principale sau secun­ dare. cu siguranţă. fără influenţă asupra topicii. fără influenţă asupra topicii. traducerea: chiar. desto (utn so) rascher werden Sie die deutsche Sprache erlernen. în interiorul propoziţiei interogative sau optative prin­ cipale sau secundare. K 42 8. nici măcar. Sie müssen etwas für Ihre Gesundheit tun. Conjuncţiile nämlich. daß auch er das behauptet h a t t e . . Je fleißiger Sie sind. so kommt er doch nicht heute. adesea pe lîngă aber. zum Teufel auch ! (dă-i dracului !) . auch das noch ! (asta a mai lipsit!) 7. er war auch krank. Sport treiben und viel Spazierengehen. Mein Freund ist sowohl klug als auch fleißig. Fiind camuflate. traducerea: doar. Das ist auch etwas Schönes! j) î n anumite expresii: wenn auch ! (ei şi ! ) . sinonim cu gewiß. als auch leagă între ele numai părţi de propoziţie.CONJUNCŢIA 447 e) î n interiorul propoziţiei secundare. so k o m m t er doch.

kann man ihm nichts vorwerfen. oder. seitdem (subordonator == de cînd) Seitdem er in unserem Betrieb arbeitet. trotzdem K 47 (subordonator = obwohl = deşi. . insofern. (subordonator = fiindcă. acolo) arbeitete angestrengt. Entweder gehst du zu Fuß. seitdem arbeitet er in unserem Betrieb. insoweit (subordonator = în măsura în care) Insofern (insoweit) ich im Bilde bin. doch bin ich nicht hingegangen. ) . insoweit. fiind sino­ nim cu falls. După conjuncţia sondern urmează de obicei o propoziţie contrasă (vezi N 151). . oder du fährst mit dem Autobus. . indessen entweder . E r h a t mich eingeladen. seitdem. sondern der meines Bruders. jedoch. weder . De cele mai multe ori. noch Du kommst nicht mit. . . noch h ä t t e ich es vermutet. da klingelte plötzlich das Telefon. daß . ordinea cuvintelor este influenţată de con­ juncţiile : also. E r h a t mich eingeladen. ist er immer pünktlich und gewissenhaft. Wenn cu accepţia dacă introduce propoziţii condiţionale. . insofern (insoweit) können Sie ihm vertrauen. K 45 10. Weder er noch ich haben davon etwas gewußt. trotzdem es heftig regnete. trotzdem da Er da Er (coordonator = atunci. insofern. insoweit (coordonator = într-atît. doch ich bin nicht hingegangen. insofern. cu toate acestea) E s regnete heftig. seitdem (coordonator = de atunci) E r kam vor drei Jahren nach Bukarest. da er immer wieder gestört wurde. . pînă aici) E r ist ein ehrlicher Mensch. doch. also muß ich allein gehen. . im Falle. trotzdem (coordonator = dennoch == totuşi. trotzdem ging er aus. deoarece} konnte nicht arbeiten. du kommst mit. wenn (dacă) — ob (dacă) Wenn (condiţional = dacă) nu trebuie confundat cu ob ( = dacă).448 MORFOLOGIA K 44 9. Cîteva conjuncţii pot fi atît coordonatoare cît şi subordonatoare: da. K 46 11. (în caz c ă . E r war nicht mein Kollege. 12. Entweder du gehst zu Fuß. Weder habe ich davon gewußt. oder du fährst mit dem Autobus. . Also es bleibt dabei. cu toate că) E r ging aus.

an­ d e r e r s e i t s . . dessenungeachtet. . als (auch). Im Falle. teils.. . bald . . dennoch. . desgleichen. um. zweitens . zudem. sonst etc. etc. servaţi» Subordonatoare - 2 disjunctive - 3 adversative während 4 locale Ofe - Conjuncţiile tipărite cursiv a u influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie.. ob es regnen wird.. wenigstens. Wenn (Falls. und zwar. daß) es regnet. halb .CONJUNCŢIA 449 Ob ( = dacă) introduce propoziţii secundare subiective. . . . a n d e r e n ­ teils. andernfalls. . . erst . (Nimeni nu poate să spună acuţii ducă va ploua. o d e r . dann. oder. daß . nichtsdestoweniger. gleichwohl. hinwieder (um). teils . j e d o c h ..) CONJUNCŢIILE Coordonatoare 1 copulative auch. fer­ ner. sondern auch. wie (auch). nicht nur . jetzt. halb. weiter. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă. einesteils . jetzt . indes. . hingegen. . und. drittens . sondern. einerseits . . . e n t w e d e r .. allein.. dorthin etc. Dacă (în caz că) plouă. . . sowie. immer­ hin. ja. erstens . Niemand kann jetzt sagen. . hernach. da. daher. . sowohl . . . . bleibe ich zu Haus. bald. . . w e d e r . . außerdem. Terbul conjugat poate sta atît pe primul cît şi pe al doilea loc. zuletzt etc. aber. d o c h . . dahin. . ob nu poate fi înlocuit prin falls sau im Falle.. . ^9 — Gramatiea practica a liaabii gerwia*e . weniger etc. sowohl . După conjuncţiile tipărite epaţiat. da­ gegen. indessen. rămîn acasă.. n o c h etc.

doch. sonst allerdings. (in) soweit (in)sofern. somit. vorher. also. sowie. wie. bevor. weit. nachdem. . sobald. wenn. •wie. wenngleich. des­ halb. Subordonatoare als. ohne daß. als ob. . 6 modale a) modale propriu-zise b) compara­ tive c) de măsură progresivă (proporţio­ nale) d) restrictive als. je . während. zwar. (in)wiefern. . deswegen. indem daß. indes (sen). wie. daher. darauf. seit. zu falls (im Falle daß). aber. . . ehe. . . hernach. darum. mithin.MORFOLOGIA Coordonatoare 5 temporale da. desto indem. selbst wenn. wenn schon. daß. . obwohl. freilich. wenn anders. ohne daß. damit. . auch. wenn. . vordem. zuvor etc. genauso. bis. ungeachtet. s t a t t zu als. dazu andernfalls. w o h l . demnach. obschon. weil. als wenn. obzwar. indessen. (auf) daß. sonach (als) daß. so daß damit. . c) consecutive d) finale e) condiţionale f) concesive darum. (umso). folglich. u m . sowie. wie etc. . kaum daß. wofern obgleich. wie. wie wenn je . u m so. selbst. ob . wenn. ja. trotzdem. seitdem. . gleichwie. so . sooft. ohne zu. nun (da). wohl. so . nämlich da. n u r daß (inwie­ 7 cauzale a) cauzale propriu-zise b) conclusive denn. dennoch. indem. infolgedes­ sen. zwar. . selbst auch. wiewohl dadurch. . je nachdem (in) sofern. sofern. trotz­ dem. soviel. dann. zumal (da) also. . s t a t t daß. aber g) instrumen­ tale 8 âe pură subor­ donare sintac­ tică - - daß. (desto) .

. je . Anna studieren in Bukarest. habe ich viel zu lernen. . aber. besser du arbeitest. h) . . . . nicht nur . . . du trägst es später in die Bibliothek. a n d e r e r s e i t s : a) . es . desto . alles sauber ge­ schrieben. . j) Peter. . . . . . b) E r h a t alle Probleme gelöst. Tinte . mit der Übersetzung noch nicht fertig. . . . . besuche meinen kranken Freund. einerseits . . g) . . Goethe waren gute Freunde. ist es zu spät. . . . . sie war für beide Dichter. . . nicht an derselben Fakultät. . . Papier. .. Completaţi cit conjuncţiile corelative entweder . ist . ich habe keine Zeit mehr. noch . . .. . oder . 2 . weder . . . sondern a u c h . . Schillers Freundschaft m i t Goethe dauerte nur einige J a h r e . . . . . wir haben zum Erfolg beigetragen. . . . . . f) Peter .. ist der Film zu langweilig. . . c) Komme ich am Nachmittag zu dir. . . . bessere Noten wird er bekommen. . d) . fleißiger er arbeitet. . . besuchst du mich am Abend ? d) Am Nachmittag gehe ich ins Kino . . Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare: und.EXERCIŢII 451 EXERCIŢII 1. . gibst du mir das Buch. f) er. darum gehe ich nicht ins Kino. von größter Bedeutung. . . e) . i) . du bleibst allein zu Hause. b) E r arbeitet heute schon lange. . e) E r h a t das Buch überall gesucht. oder: a) Schiller . . c) Der faule Schüler h a t t e . ist er zu müde. . . . . . nirgends gefunden. mehr wirst du verdienen. kommst du mit. . . um das Experiment noch einmal durchzuführen. . Radu konnte das schwere Problem lösen^ .

. hörte der Regen auf. Er besucht mich. indessen. es zu spät ist. Du bist müde. . . Wir gingen zu Fuß. E r fährt immer sonntags nach Sinaia. sondern : coordonatoare adversative allein. E r will nicht ins Kino gehen. Completaţi cu conjuncţiile aber. a) b) c) er das d) e) f) g) h) i) Ich wollte auf die Bärenjagd gehen. dennoch. doch. . . bevor. ich wieder in Bukarest bin. . . wenn. . auch dort fand Buch nicht. . . . ich kam. er ein eigenes Auto hat. Paul es durchführte. Auch ich brauche das Buch. hast du auch schlechtere Noten als dein Freund. . . . . f) Der Student setzte sich. . . . . . ins Theater. . Schreib schnell die Übung ab. waren alle schon im Saal. . . . deinem kleinen Bruder helfen. . unsere Freunde mit dem Autobus fuhren. . alle Karten waren ausverkauft. .452 MORFOLOGIA 3. Ich werde dich anrufen. Completaţi cu una din conjuncţiile cauzale daher. bleiben. . . . . sie ihn zuerst grüßten. Ich habe dir das Buch bringen wollen. . g) . . . mir fehlte die Zeit. statt z u : a) Der Assistent grüßte die Studenten zuerst. infolgedessen. deswegen: a) Du lernst nicht immer so fleißig. . . . ohne zu. . . e) Marianne ging zu ihrer Freundin Helene. . . ich ankomme. . . . immerhin. . . . . . . . könntest du noch eine Viertelstunde warten. . antworten. zu Hause . seitdem. diese sie einge­ laden hatte. E r ist sehr müde. . ich ihn bemerkte. Du sollst nicht spielen. deshalb. 6. . sooft. . also. . er nach Bukarest kommt . ich es gelesen habe. naehdem. Ich bringe dir das Buch zurück. . . . Peter wollte ins Theater gehen. . d) Peter führte das Experiment durch. . E r brachte mir seinen Regenmantel. ging er in die Stadt. . gebe ich es dir für drei Tage. . Completaţi cu una din conjuncţiile modale (an)statt daß. ich zu dir komme. werde ich Sie besuchen. sobald : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) . zu Hause vergessen. c) E r ging weg. ohne daß. . b) E r ging an mir vorbei. . grüßen. . . Completaţi cu conjuncţiile ehe. will er an der Sitzung teilnehmen. . darum. . es . 5. . . . E r ging schließlich in die Staatsbibliothek. Ich werde dich anrufen. . während. . 4. temporale als.

. wir den Ausflug nicht mehr machen konnten. . trotzdem (coord. bin ich sehr müde. auch nur ein Wort seine Aufregung verriet. d) Unsere Studentengruppe fährt aufs Dand. . verloren Hunderte Kumpel Arbeit und Brot. . ich bei solchem Wetter zu Fuß gehe. . werde ich meinen kranken Freund besuchen. . . ich zu Fuß gehen mußte. . b) Es ist sehr spät.EXERCIŢII 453 b) Ich will die Gemälde von Grigorescu sehen. . das Spiel interessiert mich sehr. die Familien der Werktätigen bequemer wohnen. . . . zu a) Ich brauche das Buch unbedingt. . c) Es wurden viele Wohnblocks gebaut. . . . . so daß : a) Dieber warte ich noch einige Minuten. e) Ich gehe ins Stadion. . . Completaţi cu una din conjuncţiile concesive dennoch. b) Das Wetter war so schlecht. . . . . ohne daß. . c) Dieser Student hat ausgezeichnet geantwortet. . . gehe ich für ein paar Minuten in den Klub unserer Fabrik.. bekommt er die beste Note. 7. . . gehe ich in die Nationalgalerie. d) . . keine Straßenbahn k a m mehr. . . e) I n Kronstadt stiegen die Gäste aus. . (auf) daß. 8. damit. selbst wenn. a) Das Wetter ist sehr schlecht. besichtigen. / ) Mein Freund Max geht immer zu Fuß. den Bauern bei der E r n t e . d) Die Profitgier der Unternehmer war während der bürgerlich-guts­ herrlichen Zeit maßlos. . es regnet. . helfen. . .". . Completaţi cu una din conjuncţiile finale darum. trotzdem (subord. wir seine neue Wohnung sehen. Completaţi cu una din conjuncţiile consecutive als daß. gehe ich in die Bibliothek der Akademie. . trainiert der Sportler auch heute stundenlang. obgleich (obwohl). . . . d) Es war schon spät. . . um . . b) Unser Freund lud uns alle ein.. . . . das Wetter heute so schlecht ist. . c) E r sprach ruhig. daß. .). . 9. c) . der Weg zur F a k u l t ä t ziemlich lang ist. . die S t a d t .. aber.) : zwar .

1 1 . .. hat er jetzt keine Zeit. . b) Frau Meyer kaufte Himbeeren. . . lachte das Mädchen.454 MORFOLOGIA 10. er sie gelesen hat. d) Sie beeilten sich nicht. . . / ) Zuerst werden die Studenten ein Museum besichtigen. . gingen sie zu Fuß. . . Completaţi während. . 12. . ich will dir etwas erzählen. . . . (. h) Peter konnte gestern . . c) Erich benötigte einen Rucksack. die Ausstellung. i) . . . . Dust. . . . nachdem. wenn : cu conjuncţiile temporale subordonatoare als. arbeitet er noch gern im Garten.. c) Die ausländischen Touristen interessierten sich . . I) . brachte sie ins Terrarium. ich dort war.. Freunde . bevor. . . . . . Komm zu mir. . Hans bringt uns die Bücher. . Completaţi cu una din conjuncţiile copulative corespunzătoare: a) Mein Freund sprach gut Deutsch. . k) Der kleine Peter ist sehr intelligent. . . ich an den Übungen arbeitete. er war zu müde. . . sobald. heute ins Kino zu gehen. Verwandte. . Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare corespunzătoare : a) Andrei lief schnell nach Hause. e) Er hatte in dieser Stadt . wird die Arbeit begonnen. . . . . um den Text so rasch zu übersetzen. . a) b) c) d) e) f) Ich besuchte Peter in Braşov. tanzten die Jungen und Mädchen... . . Zeit .) für die Kunst unseres Landes. hat er mir seine Hilfe versprochen. .. . . . . . .. . . . es regnete in Strömen. . . . . . . er ist ziemlich faul. . b) die Studenten. . g) Zuerst wird geplant. sangen sie schöne Volks­ lieder.... . Ich rufe dich an. d) Ich habe . . . . . ins Kino gehen. . weinte es. ging er zu seinem Freund Heinz. ich weggehe. /).. er hatte das Deutschheft ver­ gessen. e) Erich hatte eine Eidechse gefangen . . Ich schreibe dir. . . j) . . . . . . . . . . sie wollte Marmelade kochen. . seinen Freund besuchen . . . ist mein Großvater schon alt. ich Zeit habe. für die Indu­ strie. . es war noch sehr klein. . . komm zu mir. du Zeit hast. . ihre Kitern nahmen an der Feier teil. ruf mich gegen 10 Uhr an. . . m) . kam mein Freund zu mir.

blieben wir zu Hause. n) După ce am vizitat expoziţia. o) Cu cît vei învăţa mai mult. . . h) Vreau să văd filmul acesta. . k) Pe cînd studiam la Bucureşti. . trotzdem.EXERCIŢII 455 g) Es regnete fast täglich. 14. . c) Ştiu că ai mult de lucru. . . . damit. . . dar n-am avut timp. j) Deşi este tîrziu. Der Schüler schämte sich vor dem Lehrer. voi merge la gară. nach Hause kam. e) După ce a vizitat expoziţia. so daß. . das Buch in der Bibliothek zu finden ist. Das Wetter war schlecht. . . ne-am mai plimbat o oră. . . . Sag ihm. ich nicht ins Kino gehen will. fand ich den Brief auf dem Tisch. f) Es regnete immer stärker. . cu atît vei face mai mari progrese. ci la teatru. ich morgen Zeit habe. . . lasen oder spielten Schach. . t e voi vizita. 15. Ich weiß nicht. de aceea voi merge în oraş. d) Mi-a spus că nu vrea să meargă la cinema. . wir diese Angelegenheit besprechen. er das Buch gelesen hat. es regnete. 13. die Sonne scheint. . ging er in den Park. . g) î n d a t ă ce vin la Bucureşti. . i) A trecut pe lîngă mine. E r lud mich zu sich ein. f) Mai înainte de a vedea o piesă. pentru a procura biletele. . b) Am v r u t să v ă d acest interesant film. . Traduceţi în limba germană : a) Martin şi Andrei sînt studenţi silitori şi talentaţi. er sich verspätet E r h a t mir das Buch nicht gebracht. . I) E i au mers în oraş şi şi-au cumpărat cartea. E r fragte. daß sau o b : ich zu ihm gehen muß. Ich erfuhr. . wir zu Hause bleiben mußten. Peter erzählte. . . pentru a-1 conduce pe unchiul meu.. die Reise sehr schön war. i) . . căci este foarte bun. Erich a scris u n interesant referat. l-am cunoscut pe fratele tău. Ich weiß nicht. . totuşi ai mai putea să faci şi traducerea aceasta. . ist es kalt. . . m) l-am telefonat prietenului meu şi acesta mi-a spus că va veni ime­ diat la mine.. o citesc atent. h) . ich in Sinaia war. . . Completaţi cu una din conjuncţiile obwohl. . well: a) b) c) d) e) hatte. ich das Wörterbuch gefunden habe. er schon seit einer Woche in Bukarest weilt. . fără să mă vadă. Completaţi cu conjuncţia a) b) c) d) e) f) g) Er fragte mich.

sentimente. L 2 Interjecţiile nu sînt cuvinte propriu-zise. manifestări de voinţă sau se pot reproduce anumite sunete şi zgomote. nu au funcţie sintactică.INTERJECŢIA (Das Ausrufewort—Das Empfindungswort) Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă. sentimente a) de plăcere: ah b) de bucurie sau entuziasm: ei. juchhe. (heißa). topp d) de satisfacţie: aha e) de dor. Interjecţii care arată senzaţii fizice. heisa. cu valoare exclamativă cu ajutorul căreia se pot exprima senzaţii. hm. hei. juchheisa (juchheißa) c) de aprobare: aha. eiapopeia . De multe ori. nu exprimă noţiuni. L 3 Există interjecţii propriu-zise care nu au nici o legătură cu alte părţi de vorbire şi interjecţii provenite din alte părţi de vorbire. stări sufleteşti. L 1 PRINCIPALELE INTERJECŢII L 4 1. sensul lor precis reiese numai din context. hurra. nu au recţiune şi pot să stea lingă nume la orice caz. • tili. nostalgie: ach. o(h) f) de mîngîiere: ti.

heda. au. de durere: ach. put. hm . na h) de mirare sau de surprindere: ah. oha. sch. ho. na. ach weh. huhu. na. . oje. herrje. oho n) de dezaprobare. hm. put. oh. oho. o(h). oha. miez.INTERJECŢIA 457 g) de liniştire: na. herjemine. bäh. uh 2. de nesiguranţă: hm . pfui. hott. st c) pentru chemarea şi oprirea unui animal: brr. miez. aha. papperlapapp q) de batjocură. ojemine. hoho. ach. na j) de neplăcere. hallo. pst. auweh. weh. na o) de greaţă: ah. he. pscht. huhu 1) de căldură: puh m) de supărare. hoho. oje. puh p) de dispreţ. holla b) pentru exprimarea îndemnului de a sta liniştit: basta. autsch. hu. refuz: ach (was). mîhnire: ha. ciudă. spaimă : hu. brr. desconsiderare : bah. Interjecţii care exprimă o manifestare a voinţei sau a unei dorinţe L 5 Cele mai frecvente sînt: a) pentru chemarea unui om: ahoi (a'h'0). o weh k) de frig: hu. ironizare : ätsch r) de teamă. igitt. nanu i) de îndoială.

quak (broasca) . hoppla. gach. ticktack (ceasor­ nicul). fie însoţitoare ale unor acte fiziologice ale omului sau ale unor animale. ta-tü. meck (capra) . summ. Interjecţii onomatopeice Aceste interjecţii reproduc anumite sunete. fie alte sunete. muh (vaca) . knacks (spargerea unui obiect) . tack. paff (armă de foc). b) în legătură cu animalele: bäh (oaia) . bum (toba m a r e . Cele mai frecvente interjecţii onomatopeice sînt: a) în legătură cu omul: ah (ezitare. piep (pasărea) . c) în legătură cu diferite zgomote: bim. hatschi (strănut) . pauză în vorbire) . dideldum (muzica) . kikeriki (cocoşul) . krach (explozie) .458 MORFOLOGIA L 6 3. nah (căscat). plumps (cădere). Mingelingeling (clopoţel) . piff. tapp (paşi greoi) . miau (pisica) . iah (măgarul) . . tschilp (vrabia). kuckuck (cucul) . tunul) . ta-tü (vehicul cu sirenă). klirr. krah (corbul) . gack (găina) . hopsa (săritură. tack. husch (viteza). plitsch (revărsarea unui lichid). bum. mäh (oaia) . tapp. summ (albina) . poticnire). hick (sughiţ) . uff (respirînd greu). ham (clopote) . hui. hops. tack (mitraliera). pardauz. quiek (purcelul) . hopp.

.fi iSW. .SINTAXA I .

.

Cunoscutul lingvist Derch susţine că pînă în prezent existăjpeste 200 definiţii date acestei unităţi sintactice. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR M 2 De regulă. nu este completă. gramatica tradiţională deosebeşte: propoziţia simplă şi fraza. Wohin gehen Sie ? Kommen Sie! Fertig! Definiţia de mai sus. predicat M 3 . o anumită atitudine faţă de o anumită situaţie : Der Frühling kommt. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ STRUCTURĂ După structură. unitatea care exprimă. după aspect.PROPOZIŢIA 9 (Der Satz) Propoziţia este unitatea de bază a vorbirii. propoziţiile se studiază : după structura. O definiţie atotcuprinzătoare nu există. Propoziţia simplă este formată numai^din cei doi termeni de bază: subiect şi predicat. Bs ist spät. după scopul comunicării. dată propoziţiei. M 1 printr-un cuvînt sau prin mai multe cuvinte aflate în diferite raporturi sintactice. Die Blume subiect blüht.

în limba germană. majoritatea propoziţiilor sînt bimembre. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII ^f 10 î » funcţie de scopul comunicării. einen Brief. circumstanţial Sie k a m fröhlich nach Hause. subiect multiplu Das Kind spielt und tanzt. elemente predicative suplimentare. . dement pred. mai există şi părţi de propoziţie secundare (complemente. propoziţia poate fi: enunţiativă. exclamativă. pe lîngă părţile de propoziţie principale. Lern! Lernt! jl 6 Propoziţiile cu subiect sau cu predicat multiplu propoziţii simpli: Andrei u n d Helga spielen. M 9 O treaptă intermediară între propoziţie şi frază o constituie propozi­ ţiile cont?ase (vezi N 151). atribute) se numeşte propoziţie dezvoltată. predicat multiplu sînt considerate ÜE 7 Propoziţia în care. 1 5 Ca propoziţie monomembră poate fi considerat în limba germană imperativul (persoana a Ii-a singular şi plural). circumstanţiale.462 SINTAXA M 4 Spre deosebire de limba română. adică ambele părţi principale sînt exprimate: înyăţ = Ich lerne. atribut Ich schreibe Jl 8 Prin îmbinarea a două sau mai multe propoziţii legate între ele prin conţinut se formează îraza {vezi N 1). suplimentar Der Bruder des Freundes ist Student. interogativă. imperativă şi optativă. complement E r wohnt in Bukarest.

Interogativa totală directă nu este introdusă primtr-un cuvînt . întrebarea depinde în propoziţia interogativă indirectă de un cuvînt cu sens de informare (de cele mai multe ori. o posibilitate sau un ordin: E r dürfte es gesagt haben. PROPOZIŢIA (Der INTEROGATIVĂ Fragesatz) Propoziţia interogativă exprimă dorinţa de a afla. Du sollst mehr üben. Sie könnte besser lernea. propoziţia enunţiativă exprimă o îndoială. o afirmaţie. o M 12 presupunere. . E r fragte mich. de a cunoaşte ceva. în propoziţia interogativă totală întrebarea se referă la predicatul M Iß* propoziţiei. Der Schnellzug fährt um 7 Uhr ab. în cazul acesta este vorba M 15> de o propoziţie interogativă indirectă (vezi N 23). Propoziţiile interogative indirecte sînt propoziţii subordonate.PROPOZIŢIA 463 PROPOZIŢIA (Der Aussagesatz ENUNŢIATIVĂ — Der Feststelhmgssatz) Propoziţia enunţiativă exprimă o constatare. J o h a n n Wolf gang Goethe wurde im Jahre 1749 geboren. Uneori. o observaţie M 11 sau o simplă comunicare: Die Tanne ist ein Nadelbaum. în cazul acesta este M 14 vorba de o propoziţie interogativă directă. Propoziţiile interogative pot fi totale sau parţiale. ob ich schon lange Deutsch lerne. -wie ich heiße. o nesiguranţă. Propoziţiile interogative directe sînt propoziţii principale: Wie heißen Sie ? întrebările pot fi reproduse de vorbitor. M \% Prin propoziţia interogativă se formulează deci întrebări: Kommen Sie heute zu mir ? Wann können Sie kommen ? întrebările pot fi adresate direct interlocutorului. un verb) : E r fragte mich.

o rugăminte. Aceste propoziţii. „Warum alles der Frau erzählen müssen?" (A. doch etc. în funcţie de această intonaţie.) Elementul introductiv al interogativei totale indirecte este conjuncţia ob: Er fragte mich. Propoziţiile imperative pot fi rostite cu intonaţie foarte variată. Die beiden traten schnell auseinander. bucurie.: Wie schön sie i s t ! Welch ein herrliches W e t t e r ! Das h ä t t e er nicht t u n dürfen! PROPOZIŢIA (Der Aufforderungssatz IMPERATIVĂ — Der Befehlssatz) M 20 Propoziţia imperativă exprimă un ordin. (Sau: Ich komme morgen nicht. Seghers) zum Teufel hat er PROPOZIŢIA (Der EXCLAMATIVĂ Ausrufesatz) M 19 Propoziţia exclamativă exprimă stări afective: admiraţie. adverb pronominal interogativ sau adverb interogativ. fie directe. (Sau: Sie trifft heute ein. Wer ist gekommen ? Woran denken Sie so angestrengt ? Wo arbeiten Sie in der letzten Zeit ? Mit wem waren Sie in der Stadt ? M 18 Uneori. propoziţia^îmbracă forma interogativă numai pentru a accen­ tua o constatare. Răspunsul se poate da prin ja. Elementul introductiv al interogativei parţiale. I^a o interogativă retorică nu se aşteaptă nici un răspuns: Georg kam herein.) Kommen Sie morgen ? — Nein. M 17 J n propoziţia interogativă parţială întrebarea se poate referi la ori­ care parte de propoziţie. se folosesc pentru realizarea unor efecte de stil. ob die Delegation heute eintreffe. denumite interogative retorice. o recomandare. afară de predicat. un sfat. un adevăr incontestabil. un îndemn. o dispoziţie. pot fi redate mai multe nuanţe. uneori precedat de o prepoziţie). . fie indi­ recte. sau printr-o propoziţie enunţiativă: Trifft die Delegation heute ein? — J a . indignare etc. nein.464 SINTAXA interogativ. este un cuvînt interogativ (pronume interogativ.

prin participiul perfect: Rauchen verboten ! A ufgestanden 1 • M 23 Se întrebuinţează.PROPOZIŢIA 465 Astfel: Ruhe! poate însemna : '•:• Vă poruncesc (ca) să fie linişte.'••'• ' Sie sollen mehr arbeiten ! M 24 b) prin verbul modal müssen. de obicei.••• Sprechen Sie bitte langsamer! M 21 2. 3. cu valoare de imperativ. Să fie linişte.. să ne luăm rămas bun!) Bitte. Ordinul (în sensul larg al cuvîntului) poate fi exprimat: 1. prin imperativ: Komm zu mir ! . să mergem mai bine pe jos \) E s ist s p ä t . uneori mai categoric. Se traduce în româneşte. o obligaţie morală: :''. • Wollen wir lieber zu F u ß gehen! (Hai. pentru a exprima o necesitate subiectivă. wollen Sie Platz nehmen.. în acelaşi timp. luaţî l ö t ) 30 — Gramatica practică a limbii germane . prin infinitivul prezent activ : Schlafengehen l Bitte einsteigen ! Nicht hinauslehnen ! M 22 Ordinul exprimat prin infinitiv are un caracter impersonal şi este. printr-un verb modal sau verbul lassen şi infinitivul unui verb predicativ: a) prin verbul modal sollen. Vă rog faceţi linişte. •<. armat de un verb la con­ junctiv. prin hai. wir wollen uns verabschieden ! (B tîrziu. 0 constrîngere: Sie müssen auf eine richtige Aussprache achten! • . c) prin verbul modal wollen. (Vă rog. pentru a exprima o necesitate obiectivă. mult mai categoric decît ordinul exprimat prin imperativ. în special participiul perfect al verbelor perfective. pentru a exprima un îndemn. 4.. alteori mai politicos.

prin indicativul de politeţe) : viitor (persoana a II-a singular şi plural şi forma Du wirst sofort herkommen! Ihr werdet sofort herkommen ! Sie werden sofort herkommen! M 27 7. vezi N 181) : Er b a t seinen Freund. prin pasivul impersonal : Jetzt wird nicht mehr gesprochen! E s wird gearbeitet! . pentru a exprima o rugăminte.466 SINTAXA d) prin verbul modal dürfen cu negaţie. în special cînd se interzice ceva : Ihr dürft nicht laut sprechen ! (Nu aveţi voie să vorbiţi tare !) e) prin verbul modal können. uneori cu inversiune: Du kommst sofort h e r ! Ihr kommt sofort h e r ! Sie kommen sofort h e r ! Wir 6 sehen ! 1 . (Sa mergem !) Gehen wir! J M 26 6. prin conjunctivul prezent (persoana a III-a. pentru a exprima un îndemn categoric: Laßt uns keine Zeit verlieren ! (Să n u pierdem timp!) mai 5.a singular şi plural. M 29 Conjunctivul prezent cu valoare de imperativ exprimă un ordin mai puţin categoric decît imperativul. J. Sie können gehen ! (Puteţi merge !) pentru a exprima un îndemn. prin haben sau sein -\.infinitiv Du hast zu folgen ! I h r habt zu folgen ! Der Text ist zu übersetzen ! : M 28 8. prin forma de politeţe ca şi prin persoana I plural. 9. deseori avînd ca subiect pronumele nehotărît man) : ^ Man nehme diese Arznei dreimal täglich ein ! Man schäle die Äpfel pfel und entferne das Gehäuse. atenuat (mai ales în vorbirea indirectă.zu -\. un un sfat: ordin f) prin verbul modal mögen. (El 1-a rugat pe prietenul său să-1 cheme mai tîrziu la telefon. persoana a I i . er möge ihn später anrufen.„„ „ „ . Uneori se întrebuinţează şi la persoana I [vezi N 192). la imperativ.) puţin M 25 g) prin verbul lassen. prin indicativul prezent..

Conjuctivul prezent se foloseşte pentru exprimarea unei dorinţe reali. prin propoziţii eliptice: Kopf hoch ! Kein Wort mehr ! Keinen Schritt weiter! Der nächste bitte ! v M 30 Uneori. ordinele sînt întărite prin adverbe modale ca doch.M 31 stens: Folg mir doch ! Seien Sie wenigstens aufmerksam! PROPOZIŢIA (Der OPTATIVĂ Wunschsatz) Propoziţia optativă exprimă o dorinţă realizabilă. nerealizabilă sau nerealizată: Wäre er hier! Wäre er hier gewesen! M 32 Propoziţiile optative se întrepătrund cu propoziţiile exclamative şi cu cele imperative. nur.PROPOZIŢIA 467 10. wenig.M 34 zabile: Lang lebe unser lieber V a t e r ! Conjuctivul imperfect se foloseşte pentru a cărei realizare este nesigură sau imposibilă: Käme er doch rascher! Wenn er nur käme! exprimarea unei dorinţe M 35 Conjunctivul mai mult ca perfect se foloseşte în cazul unei dorinţe nerea. imperfect M 33 sau mai mult ca perfect.Bl 36 Uzate: Wäre er nur gekommen! Wenn er nur gekommen wäre I . Propoziţiile optative se construiesc cu conjunctivul prezent.

propoziţia: Mit dem Ausflug ist's jetzt aus. î Î negaţie. Giordano Brunos Hypothesen über die Bewegung der Gestirne haben sich als richtig erwiesen. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ ASPECT M 39 După aspect propoziţia poate fi! afirmativă sau negativă. î n vorbire. Prin propoziţia afirmativă se afirmă. U n a şi aceeaşi propoziţie poate cumula mai multe funcţii. unul din mijloacele cele mai sigure de a distinge propoziţiile este intonaţia. (Satzverneinung): . Aspectul negativ al propoziţiilor se realizează prin î n propoziţiile negative negaţia se referă la predicat Er kommt heute nicht. Astfel. PROPOZIŢIA (Der bejahende AFIRMATIVĂ Satz) M 40 statt. Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei fand im Monat Juli 1965 Eminescu ist der größte rumänische Dichter.468 SINTAXA Observaţie M 37 Uneori nu se pot delimita precis categoriile de propoziţii. PROPOZIŢIA (Der verneinende NEGATIVĂ Satz) M 41 M 42 M 43 Prin propoziţia negativă se neagă sau se respinge c e v a : E r kommt. M 38 poate fi atît enunţiativă cît şi exclamativă. se confirmă sau se adevereşte ceva : Der I X . heute nicht. în funcţie de context.

) : Nein este o negaţie exclamativă care înlocuieşte o propoziţie întreagă.PROPOZIŢIA 469 Negaţia se poate referi numai la uncuvînt din propoziţie (WortverM 44 neinung).:• . N-am auzit niciodată de el. M 46 tt 41 • • .Ja. nein.\>Wi • : .se pot întrebuinţa pe lîngă alte negaţii. este răspunsul pozitiv la o întrebare totală afirmativă: M 48 M 49 Kommen Sie heute? -r.) Kommen Sie nicht? — Nein. keinesfalls. . (= Ich habe ihn nicht gesehen. ( = Ich komme nicht. . î n cazul acesta însă propoziţia nu mai este considerată negativă. nimmer. Sie haben keinesfalls (keineswegs) recht..•• |f . nie. . . . nirgends. Ich habe ihm nichts zu sagen. M 45 1 î n limba germană.. keineswegs: Hat--ei das Buch? — Nein.) Doch este răspunsul pozitiv la o întrebare totală negativă: Kommen Sie nicht? — Doch. verbul poate fi însoţit numai de o singură negaţie : Ich habe nie von ihm gehört. . Sie war nie (niemals) bei mir. . Ich finde den Schlüssel nirgends. . Ş-"••'•*.(= Ich komme heute. spre deosebire de limba română.•. sondern morgen. >~hî. ca răspuns negativ la o interogativă totală afirmativă sau negativă: Haben Sie ihn gesehen? — Nein. nichts.)•: M 50 . er h a t das Buch nicht. E r wird das nicht ungern t u n . ( = Ich komme. Excepţie Prepoziţia cu sens negativ ohne şi cuvintele formate cu prefixul negativ un. y? M 47 Observaţie J a .: E r kommt nicht heilte. Î Î CUVINTELE D E N E G A Ţ I E D I N U M B A GERMANĂ Cuvintele de negaţie mai frecvent folosite s î n t : adverbele nicht. ' * Ich gehe nicht ohne Sie ins Theater.

) M 55 Ein. Nein. heute ins Kino zu gehen? — Nein. Nein. I t Nicht ich habe ihn gesehen. irgendwo atunci nicht şi cel d doilea cuvînt se înlocuiesc în felul u r m ă t o r : nicht ein (er)— jemandetwas irgendwannirgendwo — -».kein(er) -». n înlocuieşte prin kein. J Î Ich habe nicht ihn. ich habe nichts in der Mappe. er treibt nie(mals) Sport. er schreibt keinen Brief. Nein.nichts -*. [însă: Ich habe keine Zeit. sondern semen Freund gesehen. . nu este subiect şi stă pe locul I al p : ziţiei: Einem Kind gebe ich dieses Buch nicht.niemand -*. dieses Modell ist nirgends zu finden. Nein. wir haben keine Butter. t ein sau de etwas. ich sehe niemand(en). eine. precedat de negaţia nicht. M 53 Kein. kein: I n diesem J a h r habe ich nicht Tag gefehlt. fie însoţit de ar Iul nehotărît ein. fie nearticulat. ein folosit ca numeral. {însă: Ich gebe dieses Buch keinem 1 Zeit habe ich nicht. | M 54 Negaţia nicht se menţine.470 SINTAXA M 51 Nicht este o negaţie sintactică care poate nega atît t o a t ă propoz: cît şi orice cuvînt din propoziţie: Ich habe ihn heute nicht gesehen. Haben Sie I/ust (Zeit).nie(mals) ~— nirgends Schreibt er einen Brief ? Siehst du jemand(en) ? Haben Sie etwas in der Mappe ? Treibt er irgendwann Sport ? zu finden ? I s t dieses Modell Nein. j Î M 52 Dacă adverbul nicht este u r m a t de articolul nehotărît ein. irgendwann. ich habe keine Lust heute ins Kino zu gehen. jemand. sondern mein Freund. keine. dacă substantivul. keine. kein se întrebuinţează şi în faţa substantivelor cai mod obişnuit stau fără articol (nume de materie şi substantive abstrai Haben wir Butter zu Hause ? — Nein.

noch. keines si niemand {vezi F 112): sînt pronume substantivale M 57 Ich habe . ohne Er h a t weder gestern noch heute angerufen. keiner war zu Hause. keine. Alte cuvinte de negaţie sînt : a) Conjuncţiile weder . ganz und gar: "Bis ist durchaus (überhaupt. ganz und gar) nicht möglich. î n faţa substantivelor care intră în componenţa locuţiunilor verbale nu se foloseşte kein. keine. Das Kind schläft.. überhaupt.einige Freunde angerufen . . . ich laufe nicht Schlittschuh. SUBIECTUL (Das Subjekt — Der Satzgegenstand) Subiectul denumeşte persoana sau obiectul despre care se vorbeşte în M 62 propoziţie. Mein Freund kam zu mir. H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein.PROPOZIŢIA 471 î n cazul acesta atît nicht cît şi ein sînt accentuate. gar. M 56 Pronumele keiner.. El exprimă autorul unei acţiuni sau stări. purtătorul unei carac­ teristici sau unei însuşiri: Mein Freund arbeitet in einer großen Fabrik. ohne daß ich es wußte. Dieser Schüler ist sehr fleißig. Cuvintele cele mai des folosite pentru întărirea negaţiei sînt durchaus. Ungeduld. mühelos. Die Tanne ist ein Nadelbaum.. ohne daß. zu : M 58 b) Prepoziţia ohne: Kommen Sie ohne Ihren Bruder ? M 59 E x i s t ă şi prefixe şi sufixe de negaţie : «»aufmerksam. Meine Freundin war krank. kein ci nicht : Raufen Sie Schlittschuh ? — Nein. niemand h a t nach Ihnen gefragt. schlaîlos M 60 M 61 Negaţia poate fi întărită. . gar. ohne mich vorher anzwrufen.

. ''~r "•••"•. printr-un singur cuvînt : a) printr-un substantiv: Der Junge besucht die Schule. Das Heute unseres Landes ist schön. •-'•• '•-•"'' ' d) printr-un pronume: I m großen und ganzen sind wir uns einig. — Was fällt I h n e n noch schwer ? M 64 M 65 ':'t'. Wer baute das siebentorige Theben ? (B. S%e fahren ans Meer J Der Brief liegt auf dem Tisch. . c) printr-un adjectiv: Ehrlieh währt am längsten.472 SINTAXA M 63 \ Subiectul stă de obicei la nominativ şi răspunde la întrebările wer ? (referitor la persoane) şi was ? (referitor la lucruri sau noţiuni abstracte) : Er fährt ans Meer 1 . Aller guten Dinge sind drei. : . î n propoziţiile cu wer? sau te>as? ca subiect. W.. . und das heißt ein Kämpfer sein. • M 66 î n limba germană subiectul poate fi exprimat: 1. W. ::. predicatul este la singular. (J. ' . Goethe) M 70 (Pentru exprimarea subiectului prin pronumele nehotărît man vezi -) e) printr-un numeral: • f) printr-un verb: (a) la infinitiv: Zwölf ist ein Dutzend. Die Drei fährt an unserem Fenster vorbei. --.*• . .f Wer fährt aus Meer? ct . (J. ) Was l i e ^ a u f d e I n Tisch ? Z>«s Übersetzen aus dem Rumänischen ins Deutsche fällt mir noch schwer. 1 Die Briefe liegen auf dem Tisch. Irren ist menschlich... b) prin orice parte de vorbire substantivizată . der nur für sich selbst tiandelt. Dieser Alte b a t mich u m Auskunft. Die Meinigen lassen dich herzlich grüßen. . .. Numai în unele expresii subiectul apare la genitiv : Meines Bleibens ist nicht länger. Goethe) Heute fehlt niemand. Dieser ist ein Mensch gewesen. Brecht) Ein jeder leidet.

.->. vezi N. Sein Für und Wider ärgerte mich. kann man dort die Freizeit verbringen? ". o conjuncţie. E s war nicht leicht.-. Dacă însă subiectul nu este cunoscut. 41) : M 68 SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL î n limba germană. -o prepoziţie. o interjecţie: Vorwärts ist unsere Losung. M 69 de regulă.<. g) printr-un adverb. M 67 b) părţi de vorbire de acelaşi fel coordonate între ele (în cazul acesta subiectul este multiplu) : Helga und Andrei laufen gerne Ski. exprimat {vezi M 4). subiectul trebuie.PROPOZIŢIA 473 ' (b) la participiul II (perfect) : Aufgeschoben heißt nicht aufgehoben. man hier rauchen ? liest bei uns gern Heines Gedichte. subiectivă.• .. se întrebuinţează C' '•. printr-un grup de cuvinte format din a) diferite părţi de vorbire : Selbst getan ist bald getan. spre deosebire de limba română. Das Wenn und Aber machte ihn unentschlossen. Oh drückt eine Überraschung aus. Und ist eine beiordnende Konjunktion. 2. 3. ist richtig. Seit regiert den Dativ. An die zwanzig Leute waren anwesend..' a) pronumele man pentru a exprima un subiect nedeterminat {vezi M 70 F 121): Man Darf Man Wie soll nicht bei schlechtem' Licht lesen. printr-o propoziţie subordonată(propoziţie Was Sie sagen.-:.••: . eine Lösung zu finden.

Es — verb conjugat — subiectul T I Es kommt heute auch mein Ţ Freund. freut mich.a : Sprich lauter! Sprecht lauter! . Welches ist dein Atlas ? M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI Dacă în propoziţia enunţiativă principală vrem să scoatem în evidenţă subiectul. F 87). în propoziţia imperativă cu verbul la imperativ. începem propoziţia cu pronumele es. das. (vezi F 21) : . welches în legă­ tură cu verbul auxiliar sein (vezi F 45. läutet.474 SINTAXA M 71 b) pronumele es pentru a exprima un subiect impersonal Es Es Es Es Es regnet. Sie kennenzulernen. astfel propoziţia de mai sus ia forma u r m ă t o a r e : Auch mein Freund kommt heute. gibt hier viele Sehenswürdigkeiten. ist (wird) warm. . sau: Heute kommt auch mein Freund. Das war ein schöner Urlaub. l propriu-zis: M 74 Dacă pe primul loc trece o altă parte de propoziţie. r OMITEREA SUBIECTULUI M 75 î n limba germană subiectul se poate omite numai rareori. es dispare. El lipseşte 1. iar subiectul trece în urma verbului. la persoana a I i . M 72 Caracter impersonal pot avea şi pronumele dies.

uneori. cum este sau ce este subiectul. Diese Schülerin ist sehr fleißig. Mein Bruder liest die Zeitung. = Es graut mir vor der Kälte. Subiectul impersonal es se omite dacă o altă parte de propoziţie M 78 ocupă primul loc în propoziţie: a) pe lîngă verbele impersonale care exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală şi se construiesc cu un complement la dativ sau acuzativ: Mich friert. Sein Freund ist Ingenieur. . în anumite expresii: Bitte.PROPOZIŢIA 475 Subiectul se pune însă chiar în aceste propoziţii dacă vrem să-1 scoa­ tem în mod deosebit în evidenţă: Bürg du für dich. b) pe lîngă un predicat la diateza pasivă impersonală: Über diese Frage wurde ausführlich gesprochen. Mir graut vor der Kälte. M 79 î n funcţie de părţile de vorbire prin care este exprimat. = Es friert mich. Danke schön. . în limbajul poetic: War so jung und morgenschön. Goethe) 3. (J. verbal. Schiller) 2. Verbele cu conţinut noţional se numesc verbe predicative [vezi H 3). adică format dintr-un verb cu conţinut noţional (cu un înţeles de sine stătător) la o formă finită. Es wurde ausführlich über diese Frage gesprochen. M 76 M 77 W. . PREDICATUL (Das Prädikat — Die Satzaussage) Predicatul este partea principală de propoziţie prin care se exprimă ce face. Bedaure. Ich erwartete dich vor dem Stadttheater. und deinen eignen L e i b ! (Fr. 4. predicatul M 80 poate fi: 1.

Heine) . adică format dintr-un verb copulativ (vezi H 5 . .'. Diese Wohnblocks werden den Werktätigen zur Verfügung gestellt. Verbele reflexive propriu-zise pot forma predicate verbale simple.. de regulă.. M 83 Predicatul verbal poate fi simplu sau compus.' t.•' : '"••'•.1 Din punct de vedere al formei deosebim: 1..rtiai multe elemente: E r hat fließend Deutsch gesprochen. Daß ich so traurig bin. was soll es bedeuten. J. • b) verb la imperfect (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : E r arbeitete in einer Fabrik. o acţiune sau o stare. -. Das Telegramm muß sofort aufgegeben werden.' H :. -• . > > i& PREDICATUL VERBAL (Das verbale Prädikat) ' '• • M 82 Predicatul verbal exprimă. Ich weiß nicht. Eulenspiegel machte sich aus dem Staub. Predicatul verbal simplu poate fi exprimat printr-un: a) verb la prezent (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : Das Kind spielt. M 88) la o formă finită şi un nume predicativ: Das Goethehaus ist der größte Anziehungspunkt Weimars. Wenn sie nur heute käme! c) verb la imperativ Lernft) fleißig! . •'. •'••'•'. 1. adică predicatul format din.Sprechen Sie l a u t e r ! -• .476 SINTAXA 2. 'Vi 2.-'•-. adică predicatul format dintr-un singur element: Wir bewunderten die herrliche Aussicht.-••. pro­ numele reflexiv făcînd parte integrantă din predicat:. (H. predicatul compus. Răspunde la întrebările: Was tut das Subjekt ? Was geschieht mit dem Subjekt ? Sie besichtigen die vor kurzem eröffnete Ausstellung.:>. predicatul simplu. M 8.> . E r beeilt sich. Man werfe einen Blick » u n s e r e schöne Zukunft. nominal.

Wir halten mit unserer Zeit Schritt. Ich stehe Ihnen jederzeit zur Verfügung. împreună. Wir haben diesen Text bi r morgen zu übersetzen. Nachdem er das Protokoll aufgesetzt hatte. b) printr-un verb la diateza pasivă : Mein Bruder wird (wurde) Kr ist geprüft worden. Treiben Sie Sport ? finită. E r pflegte wöchentlich ins Theater zu gehen. E r braucht nicht zu eilen. Von morgen an nehmen wir dieses Problem in Der Klavierspieler halt nicht Takt. mai mult ca perfect sau viitor) : E r hat lange auf Sie gewartet.-\ e) printr-o locuţiune verbală cu verbul la o formă E r nimmt zu dieser Frage Stellung. pflegen. Sie lassen dich herzlich grüßen. scheinen.PROPOZIŢIA 477 2. Halten Sie mich nicht zum Narren. Observaţie Locuţiunile verbale sînt grupuri de cuvinte alcătuite din verbe şi alte M 85 părţi de vorbire. sein etc. Sie stellt Ihnen ihr Buch zur Verfügung. haben. infinitiv: d) prin verbele beginnen.' Angriff. Sie scheint die Regel nicht verstanden zu haben. în special substantive care. Wer mag das wohl sein ? Wer soll es ihm gesagt haben ? Dürfte ich Sie um eine Zigarette bitten ? E r muß es gewesen sein. Sie wird schon gekommen sein. . Ist diese Übung zu schreiben ? . heute geprüft. -finfinitivul unui verb predicativ precedat de zu : E s beginnt zu schneien. Bitte nehmen S-'e Platz. Wann nehmen Sie Urlaub ? Sie nehmen sich alles zu sehr zu Herzen. au adesea alt sens decît părţile componente luate fiecare în parte. übergab er es dein Vorsitzenden. Wir werden mit dem Zug und nicht mit dem Plugzeug reisen. Predicatul verbal compus poate fi exprimat I I 84 a) printr-un verb la un timp compus (perfect. c) printr-un verb modal sau verbul lassen + Ich will Ihnen etwas Interessantes erzählen. brauchen.

. Astăzi unii lingvişti (Glinz. Br ist Lehrer. Predicatul nominal răspunde la întrebările: \Wie ist? sau Was ist das Subjekt ? Sie ist fleißig. M 87 M 88 Predicatul nominal este întotdeauna compus. E r dünkt sich sehr geschickt. befindet sich) seit einem Monat in Bukarest. Sie haben recht. 2. Verbele copulative se întrebuinţează uneori ca verbe predicative : E r ist ( = wohnt. preisen şi rufen la diateza pasivă : E r wird Peter genannt.) consideră verbele copula­ tive verbe predicative şi numele predicative ca parte de propoziţie inde­ pendentă. Seine Sprachkenntnisse kamen ihm dabei sehr zug PREDICATUL NOMINAL (Das nominale Prädikat) M 86 Principala funcţiune a predicatului nominal constă în caracterizarea subiectului prin calificarea sau identificarea acestuia. heißen. Er M 89 Ca verbe copulative apar şi verbele nennen. bleibt gesund.478 SINTAXA Unitatea lexicală a locuţiunilor verbale se manifestă deseori şi prin faptul că substantivele care intră în componenţa lor se scriu cu iniţială mică sau se scriu într^un cuvînt cu prepoziţia care le precedă. dar şi alte verbe ca bleiben. Das Buch k a m mir abhanden. Sie heißt Helga. Ca verbe eopulative se folosesc în special verbele sein şi werden. wird gesund. J u n g etc. scheint gesund. Observaţii II 90 1. scheinen. sich dünken: ist gesund.

. Bist du anderen Sinnes geworden ? „Elisabeth ist meines Stammes. Wir waren guter Dinge (Laune). Sie ist reisend. M 99 M 100 M 101 M 102 studieren." M 92 (Fr. Schiller) . invariabil {vezi E 26). Sie sind gleichen Alters. i) un infinitiv Das heißt arbeiten. h) o construcţie cu als sau wie E r gilt als tüchtig. M 91 b) un Substantiv la genitiv (mai rar. adjectivizat: M 94 Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît aceea de nume predicativ {vezi B 29—32). c) o construcţie prepoziţională (adică substantiv precedat de prepoziţie): (Bedeutung). meines Geschlechts u n d Rangs. d) un adjectiv sau un participiu E r ist immer lustig. Medizin zu k) o propoziţie subordonată {vezi N 44) M 103 Er wird. în special în construcţii fixe) : E r ist rumänischer Herkunft. E r ist der erste. M 98 g) un adverb Der Unterricht war um 12 Uhr aus. M 93 Dieses Problem ist von großer Wichtigkeit Seien Sie ohne Furcht (Angst).PROPOZIŢIA 479 Funcţia de nume predicativ o poate a v e a : a) un substantiv la nominativ: Die Zeitung Neuer Weg ist das Organ der Volksräte der Sozialistischen Republik R u m ä ­ nien. M 95 M 96 M 97 f) un numeral Wir waren zu dritt. în limba germană adjectivul predicativ este. Spre deosebire de limba română. Sie heißt wie ihre Mutter. e) un pronume Das Buch ist mein. was sein Vater war. E r ist derselben Meinung (Überzeugung) wie du. j) o construcţie infinitivală Sein sehnlichster Wunsch war. de regulă.

480 SINTAXA ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ACORDUL M 104 VERBULUI FINIT cu subiectul: Verbul finit se acordă de regulă în număr şi persoană Ich besichtigte gestern das Dorfmuseum. Roman. . .Wilhelm Meisters Lehrjahre" | Mannesalter. / ]_ ţ \ (. j . I j Der Roman „Wilhelm Meisters Lehrjahre" vereint Elemente von Goethes Jugendentwick- t lung und Mannesalter. d-ta ai dreptate. vereint Elemente von Goethes Jugendentwicklung und T Este recomandabil ca în astfel de propoziţii titlul să fie precedat de un substantiv {Werk. \ / \ Sie haben recht.... b) Verbul conjugat stă la singular. dv. / Liebe Freunde. . . dacă subiectul este exprimat prin pronumele personal de politeţe Sie. .Die Räuber" sind ein Jugendwerk Schillers.1 (. aveţi dreptate.) M 106 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural care repre­ zintă titlul unei opere literare. dacă articolul nu intră în compo­ nenţa titlului şi nici nu-1 precedă: . dacă articolul hotărît face parte din titlu sau îl precedă: . aveţi dreptate. Drama. I T Die „Lehrjahre" Goethes sind der bedeutendste deutsche Erziehungs. muzicale etc. Gedicht etc. a) verbul conjugat stă la plural. Was habt ihr besichtigt ? L M 105 î Î { Verbul finit stă totdeauna la persoana a IlI-a plural.Die Räuber" ist ein Jugendwerk Schillers. . indiferent dacă acesta se referă la o singură persoană (putînd fi tradus prin d-ta) sau la mai multe persoane: Lieber Freund. Was hast du besichtigt ? I î Î I Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. .): Das Drama . dv.und Entwicklj Î lungsroman.

î n propoziţia cu subiect multiplu verbul conjugat stă la singular: M 109 a) dacă termenii subiectului sînt la singular şi sînt consideraţi ca for­ năind o unitate logică: Arbeit und Fleiß führte ihn zum Erfolg. M 107 CAZURI SPECIALE DE ACORD Acordul în număr al verbului conjugat cu un subiect multiplu. dacă dorim să accen­ tuăm că termenii subiectului exprimă o pluralitate : Freund werden.. d) dacă termenii subiectului sînt infinitive (indiferent dacă sînt sau nu sînt substantivizate) : Helfen und raten ist die Pflicht aller anständigen Menschen. 3 1 — Gramatica practica a limbii germane . Das Sprechen und Erzählen in einer fremden Sprache fiel ihm anfangs nicht leicht.Max und Moritz" ist ein beliebtes Kinderbuch.. Lehrer und Schüler der Mittelschule . X. Regula de bază pentru realizarea acordului în număr dintre verbul M 108 conjugat şi subiectul multiplu este: în propoziţia cu un subiect multiplu — indiferent dacă termenii lui sînt la singular sau la plural . b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi reprezintă o expresie fixă: Groß und klein aß mit Appetit.PROPOZIŢIA 481 La indicarea timpului ca şi în operaţiile aritmetice verbul conjugat stă la singular : E s ist drei Viertel zwölf (Uhr). Drei mal drei ist neun. Jung und alt verfolgte die Spiele mit Spannung. muzicale etc. Hermann und Dorothea ist ein hervorragendes Epos Goethes. Caragiale" machten einen Ausflug ans Meer. I . und Feind waren sich in dieser Hinsicht einig: Der Krieg mußte beendet c) dacă termenii subiectului sînt la singular.verbul con­ — jugat stă de obicei la plural: Vater und Mutter fahren morgen ins Gebirge. . Zeit und Geld fehlte ihm nicht. . Verbul conjugat se întrebuinţează însă la plural. sînt legaţi prin und şi reprezintă titlul unei opere literare.

482 SINTAXA M 110 î n propoziţia cu subiect multiplu. entweder — oder. b) Dacă verbul conjugat este intercalat între doi termeni ai subiec­ tului multiplu. sînt legaţi prin und şi precedaţi de kein sau jeder: Kein Schüler und keine Schülerin dürfen (darî) unpünktlich sein. . verbul finit se acordă. der Parteisekretär. Nicht nur mein -Freund. de la caz la caz. nicht nur — sondern auch. Mädchen. cu termenul pozitiv : Nicht seine Abenteuer. j î Sein Bruder. seine Charakterstärke soll der Jugend Vorbild sein. teils — teils Weder Vater noch Mutter haben (hat) ihm das gestattet. beziehungsweise) verbul conjugat se acordă cu acel termen care stă pe Ungă el: Mircea oder seine Schwestern werden heute der Mutter helfen. Er winkte und seine Frau und die I Î Die zwei Jungen 1 sangen und das kleine Î c) Dacă unul din termenii subiectului multiplu este negat. a) Dacă termenii subiectului multiplu sînt legaţi printr-o conjuncţie coordonatoare disjunctivă (oder. der Chefingenieur b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi legaţi prin conjuncţiile copulative weder — noch. nicht ich. M 111 î n propoziţia cu subiect multiplu. Entweder die Schwestern oder Mircea wird heute der Mutter helfen. la singular sau la plural. Kinder. hat ihm geholfen. el se acordă cu termenul care îl precedă: Vater arbeitet und I T Mutter auch.. der Gruppen-verantwortliche. verbul conjugat se foloseşte. sondern auch seine Frau haben (hat) uns gestern besucht. verbul conjugat poate sä stea atît la plural cît şi la singular: a) dacă verbul finit stă înaintea termenilor la singular ai subiectului multiplu: und Mit dieser Frage beseliäftigtc(n) sich der Direktor. Jeder Arbeiter und jede Arbeiterin werden (wird) diese Neuerung begrüßen. de regulă. c) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular.

I Î ' Nur ich oder du kannst das Paket beheben. Dacă între termeni există un raport de coordonare disjunctivă (oder. I Î Adesea cele două subiecte exprimate prin persoane gramaticale dife­ rite sînt cuprinse într-un al treilea subiect la p l u r a l : Ich und du (er). I ţ Entweder lesen sie das Buch oder ihr. entweder — oder. M 113 sowie.a asupra per­ soanei a I l I . hättest es mir sagen müssen. persoana I are preponde­ renţă asupra persoanelor a I i . Dacă însă propoziţia relativă nu urmează imediat după subiect. iar persoana a I i . wir wissen es genau.a . pronumele personal (la persoana I sau a Ii-a) se reia de obicei în propoziţia relativă.a şi a I l I . weder — noch etc. reluarea pronumelui personal în propoziţia relativă este facultativă. Dacă propoziţia relativă se referă la un astfel de subiect din regentă şi urmează imediat după el. der du es wußtest.M 112 maticale diferite. acor- .PROPOZIŢIA 483 Acordul în -persoană al verbului conjugat cu un subiect multiplu Dacă termenii subiectului multiplu sînt exprimaţi prin persoane gra. verbul conjugat se acordă cu termenul care stă pe Ungă el: Nur du oder ich kann das Paket belieben. Du und sie. acordul verbului finit se face în funcţie de raportul dintre termeni: 1.). Dacă între termeni există un raport de coordonare copulativă {und. verbul conjugat se acordă în acest caz cu pronumele personal r e l u a t : Du.a : Nur ich und du (er) waren gestern im Theater. I Î Nur du und sie wart gestern bei mir. ihr könnt nichts dagegen tun. I Î Entweder liest du das Buch oder ich. ~-~r—~ ~—y~j\ 11 t L M 114 2. Acordul verbului conjugat din propoziţia subiect de persoana I sau a Ii-a din regentă relativă care se referă la un M 115 1. sowohl — als auch. j ri î 2. beziehungsweise).

Reihe la singular 1. de obicei. Wie kann ich dir raten. : „-^ I M 119 T dacă. I Î . fie cu pronumele relativ (dacă cel personal nu a fost reluat) : der ich selbst ratlos bin. . la singular fu acţia de subiect exprimă un număr precis : Ein Ein Paar Strümpfe kostet 20 Lei.a nu se mai reia. Haufen. ^ ^ ratlos ist. der heute am schönsten gesprochen hat.484 SINTAXA dul se face fie cu pronumele personal reluat.. | Dutzend Î Eier kostet nicht viel. i r (Corect. . dacă punem accentul pe substanti­ vul care exprimă cantitatea şi nu pe substantivul determinant: Eine Menge Bücher befand sich im Schrank. dar mai puţin frecvent: Ein Paar Strümpfe kosten . pronumele personal de persoana I sau a I i . ! M 116 | 3. ! : î Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o cantitate printr-un substantiv M 117 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Anzahl. . verbul conjugat stă. E m Dutzend Bier kosten.) M 120 4. Menge. verbul conjugat stă la singular. substantivul cu 3.. I Î Eine Menge von Büchern befand sich im Schrank. verbul conjugat stă la plural dacă substantivul determinant este la plural şi dacă punem accentul pe el. Dacă înaintea propoziţiei relative se află pronumele es. dacă substantivul determinant este precedat de un adjectiv atributiv sau de prepoziţia von: Eine Menge interessanter Bücher befand sich im Schrank. acordul verbului finit făcîndu-se cu pronumele relativ: Du warst es. nu pe substantivul care exprimă cantitatea: Eine Menge Bücher befanden sich im Schrank. verbul conjugat stă la singular. I Î M 118 2.

dacă subiectul este exprimat prin das. der jetzt spricht. verbul conjugat stă de obicei la plural: Fünf Liter M i l c h kosten zehn Lei fünfzig. I î M 122 2. Î I Acordul se mai face cu numele predicativ. indiferent la ce număr este folosit substantivul determinant: 1 Kilogramm Birnen hostet 4 Lei. I Î Acordul verbului conjugat cu subiectul exprimat prin pronumele es M 123 1. was sau welches şi. urmat de verbul sein: Das ist mein bester Freund. es ! schläft. es are funcţia de pronume demonstrativ şi este urmat de verbul sein . die dort sprechen. Kilomcter. ! M Î25 î ! Welches ist dein Platz ? Î l Welches sind eure Plätze ? T I . dies. Dacă subiectul este exprimat printr-un astfel de substantiv la piural. es are funcţia de pronume personal şi este subiect propriu-zis. M 124 ! l Es sind meine Freunde. Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Meter. verbul conjugat stă de obicei la singular. Tonne la singular. Gramm. T I Das sind meine besten f Was ist Gold? Î I Was sind Schätze ? Freunde. acordul se face regulat fia singular): Schläft das Kind ? — Ja.PROPOZIŢIA 433 Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o măsură sau o greutate printr-un substantiv M 121 1. Ţ 2. acordul verbului conjugat se face cu numele predicativ : Es ist mein Freund.

E \ l Sie sind fleißig. dar : Sie ist Minister. de regulă. spre deosebire de limba română. es dublează subiectul propriu-zis al unei propoziţii principale. /harnic. Ea / \ harnică. >este<. / sînt \ Ele / \ harnice. în limba germană. M 130 2. Ei \ / harnici. Mein Bruder ist Beamter. şi este subiect impersonal. Numele predicativ exprimat printr-un adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare de adjectiv este. M 131 M 132 El este variabil n u m a i : a ) dacă subiectul propoziţiei trebuie încadrat într-o categorie anumită : Diese Aufgabe ist keine leichte. . M 129 b) uneori şi în gen. ! î it ACORDUL M 128 NUMELUI PREDICATIV sau o parte de 1.). Numele predicativ exprimat printr-un substantiv vorbire substantivizată se acordă cu subiectul a) în număr şi caz: Bukarest ist die Hauptstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. dul verbului conjugat se face cu acesta şi n u cu es : Es kommen dort einige junge Leute. I M 127 î acor­ 4. ! î Es fror sie. dacă există forme speciale pentru genul respectiv: Sie ist Lehrerin (Schneiderin etc. invariabil: \ Sie-^ J5S / ist fleißig.486 SINTAXA M 126 3. es are funcţia de pronume impersonal acordul se face regulat ('la singular) : Es regnet. h) dacă este exprimat printr-un adjectiv la superlativ precedat de articolul h o t ă r î t : Seine Arbeit war die beste.

(W. Felurile atributului se stabilesc după părţile de vorbire prin care este M 137 exprimat. doppelt şi völlig) : Sein Einfluß war ein besonderer. atributul substantival (das substantivische Beifügung) Geben Sie mir eine Schachtel Zigaretten ! Attribut — die hauptwörtliche atributul verbal (das verbale Attribut — die zeitwörtliche Beifügung) studieren. M 136 wieviel? etc. auch wenn er den besten Führer hat. ATRIBUTUL (Das Attribut — Die Beifügung) Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau pronume. un numeral sau un adverb. Sie h a t erst jetzt angerufen. Zur Wissenschaft gibt es keine gebahnte Heerstraße. da muß jeder sich abmühen u n d klettern. Liebknecht) Hast du. Heäga. Alle Bürger der Sozialistischen Republik Rumänien haben das Recht zu atributul adverbial (das adverbiale Attribut — die umstandswörtliche fügung) Haben Sie die Zeitung von gestern ? Bei­ . was für ein?. M 135 Atributul răspunde la întrebările welcher?. mai rar un adjectiv (respectiv participiu). Astfel deosebim: atributul adjectival (das adjektivische Attribut — die eigenschaftswörtliche Beifügung) Rumänien h a t sich in ein modernes.PROPOZIŢIA 487 c) dacă este exprimat printr-un numeral ordinal: Er ist der zweite. industrialisiertes Land verwandelt. M 133 M 134 d) dacă adjectivul poate fi întrebuinţat numai într-o formă declinată (adjectivele în -er. nach mir gefragt ? Er trägt einen gut genähten Anzug. Zwei seiner Freunde nehmen an dem Wettspiel teil. wessen?.

Bredel) printr-o propoziţie secundară {vezi N 48) : Die Erzeugnisse. . August" faßt über 100 000 Zuschauer. pronume adjectivale : Welches ist Ihr Lieblingsschriftsteller ? Darf ich Ihnen meine Schwester vorstellen ? H 142 4. Haben Sie das neuerschienene Buch ? M 141 3. M 143 M 144 M 145 Observaţii Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît pe aceea de atribut {vezi B 27). înaintea sub­ stantivului. sind sehr gesucht. numai uneori în urma acestuia {vezi O 109—O 117). printr-o construcţie participială {vezi N 136): trocknete sich gründlich Brenten. angenehm berührt von der ihm beigelegten Bedeutung. . numerale adjectivale : Bitte. . M 14i 2. Atributul adjectival este în general variabil {vezi E 13—E 15).488 SINTAXA Atributul poate fi exprimat şi printr-o construcţie infinitivală {vezi N 128): Er hatte die Möglichkeit. ab und m e i n t e . ATRIBUTUL ADJECTIVAL (Das adjektivische Attribut — Die eigenschaftswörtliche Beifügung) M 138 M 13S A t r i b u t u l adjectival răspunde la întrebările welcher!. (W. die diese Fabrik herstellt. am Ausflug teilzunehmen. eine Fahrkarte zweiter Klasse nach Sinaia! Das „Stadion der 23. de obicei. Das ist eine modern eingerichtete Wohnung. wieviel? Atributul adjectival poate fi exprimat prin 1. adjective: was für ein! Bukarest ist heute ein großer Garten und wird von Tag zu Tag schöner dank der uner^ müdlichen Arbeit Tausender von Werktätigen. participii : Er ließ den ruhenden Freund allein. Atributul adjectival stă în limba germană.

PROPOZIŢIA 489 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL (Das substantivische Attribut — Die hauptwörtliche Beifügung) Atributul substantival poate fi exprimat M 148 1. calitatea (genitivul calitativ) : . (Das Genitivattribut) Principalele raporturi exprimate de atributul genitival sînt 1. ATRIBUTUL GENITIVAL . printr-un substantiv la acelaşi caz cu substantivul determinat: apoziţia (die Apposition). 2. = Hier liegt das Buch von Helga. printr-un substantiv la genitiv: atributul genitival (das Genitivattribut). printr-un atribut 4. printr-un substantiv cu prepoziţie: atributul prepoziţional (das Prăpositionalattribut). 3. 4. Der Sieg des Friedenslagers liegt uns allen am Herzen. . genitivul posesiv se înlocuieşte deseori şi pentru evitarea unor confuzii printr-o construcţie prepoziţională cu von: Hier liegt Helgas Buch. . E r erhielt einen Brief mit folgendem Inhalt:. 2. din verbe tranzitive. . printr-un substantiv precedat de als sau wie: atributul eonjuncţional (das Konjunktionalattribut). M 148 M 149 Unsere Vorlesung findet heute in einem R a u m des obersten Stockwerkes 3. . posesia (genitivul posesiv) : Das ist die Mappe eines Kollegen. . . mai rar. . autorul acţiunii (genitivul subiectiv) : M 150 Genitivul subiectiv se foloseşte în special pe lîngă substantive verbale derivate din verbe intranzitive sau reflexive. E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts: Genitivul calitativ se înlocuieşte astăzi de obicei prepoziţional: E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts:. M 147 î n limbajul uzual. apartenenţa (genitivul apartenenţei) : statt.

Klasse.» M a n übersetzt den Text. b) un adjectiv la superlativ: Die meisten unserer Kollegen nahmen am Ausflug teil. = Die Wörter. c) u n pronume nehotărît: Sein Bruder ist einer der besten Schiller der 9. iar genitivul complement al unei propoziţii cu predicat la diate. d) u n numeral cardinal: Zwei meiner Landsleute sind verdiente Eehrer. . e) un numeral ordinal: Der zweite der aufgerufenen Schüler ist ihr Bruder. Einige meiner Fragen blieben unbeantwortet. î n cazul acesta genitivul subiectiv exprimă o persoane genitivul obiectiv un obiect sau o noţiune abstractă: die Übersetzung des Kollegen — Der Kollege übersetzt. die Erfindung des Gelehrten —^Der Gelehrte erfand. Pe lîngă unele^ verbe tranzitive se poate folosi atît genitivul subiecţi cît şi cel obiectiv. werden wi > derholt. das Auftreten des Schauspielers -> Der Schauspieler t r i t t auf. o parte dintr-un tot (genitivul partitiv) : Cuvîntul determinat de genitivul partitiv poate fi a) un adjectiv la comparativ: Die jüngere seiner Schwestern ist Ärztin. = Der Text wird übersetzt. = Das Schreib wird beantwortet. obiectul acţiunii (genitivul obiectiv) : Genitivul obiectiv se pune în special pe lîngă substantive vate din verbe tranzitive : die Entdeckung Amerikas verbale de Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul obiectiv poa fi transformată într-o propoziţie în care substantivul verbal devine pr dicat. die Beantwortung des Schreibens —*• Man beantwortet das Schreiben. M 152 6. > die Übersetzung des Textes .490 SINTAXA Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul subieci poate fi transformată într-o propoziţie cu sens activ în care substantiv verbal devine predicat şi genitivul subiectiv subiect (de unde provi şi denumirea de genitiv subiectiv) : die Strahlen der Sonne —ţ Die Sonne strahlt. M 151 5. activă sau subiect al unei propoziţii pasive: die Wiederholung der Wörter — Man wiederholt die Wörter.

ein Mehl g Genitivul p a r t i t i v este mai des întrebuinţat. cînd substantivul exprimă o măsură sau o greutate : determinat Kilogramm î l 155 eine Flasche Wein .dativ einer der besten Studenten = einer von den besten Studenten M 153 b) uneori unter -f dativ E r kaufte den teuersten der Anzüge. (H.' ein Teller heiSer Suppe dar şi ein Teller heiße Suppe însirarea de atribute genitivale (lanţul bil {vezi M 165). Heine) Prepoziţia cu care se construieşte atributul prepoziţional este deseori identică cu prepoziţia cerută de verbul care stă la baza substantivului regent: Die Antwort auf die Frage möchte ich hören. 2. construcţii prepoziţionale : a) von -+. (Antworte auf die Frage !) Sein Interesse für Literatur ist groß. genitivic) nu este recomanda­ ATRIBUTUL (Das PREPOZIŢIONAL Präpositionalattribut) Atributul prepoziţional se exprimă printr-un substantiv precedat de o M 156 prepoziţie: Ein Märchen aus alten Zeiten> £>as kommt mir nicht aus dem Sinn. apoziţii: acestea se întrebuinţează. cînd este precedat de u n adjectiv: ein Glas saurer Mileh dar şi ein Glas saure llileli. ein Teller Suppe . = E r kaufte den teuersten unter den Anzügen.PROPOZIŢIA 491 î n locul genitivului partitiv se pot folosi: 1. M Î57 .. cînd substantivul determinat exprimă u n grup bine definit sau o categorie precisă. (Er interessiert sich für Literatur). ein Glas Wasser . eine Tasse Milch . M 154- Construcţia unter + dativ în locul genitivului partitiv se foloseşte» în special.

de regulă. apoziţia stă. dacă atributul genitival este un nume de persoană. î n limba romînă. M 165 Dacă am s p u n e : Die Bilder Theodor Amans. dem Leiter unseres Ausflugs. sau -z : „Das K a p i t a l " von Marx (în loc de Marx' „Kapital") M 158 M 180 2. 6.159 1. dacă atributul genitival are un caracter nehotărît: Das scheinen Hefte von Schülern zu sein (în loc d e : Hefte der Schüler. s-ar putea înţelege şi că este vorba de tablouri aflate în posesia lui Th. dacă atributul genitival este un nume Die Straßen von Bukarest geografic: Straßen). la cazul nominativ. Am d a t mersul trenurilor lui Paul. A (Die POZIŢIA Apposition) Bi 166 Apoziţia este un atribut substantival care se acordă în general în caz cu substantivul sau pronumele determinat. . sind sehr belebt (în loc d e : Bukarests 11 161 M 162 3. indiferent de cazul termenului determinat: I c h gab den F a h r p l a n Paul. 4. dacă înaintea substantivului neprecedat de articolul hotărît se află un numeral cardinal care nu se întrebuinţează ia genitiv: die Meinung von fünf Freunden M 163 M 164 Dacă atributul este precedat de un adjectiv se poate renunţa la von: Die Meinung fünf guter Freunde. întrebuinţarea atributului prepoziţional cu von în locul atributului genitival este îndreptăţită M . 5. . conducătorul excursiei noastre. Aman. ) . -x. . aar şi : die Meinung von fünf guten Freunden. în special dacă este terminat în -s. -ß. dacă vrem să evităm o confuzie : Die Bilder von Theodor Aman.492 SINTAXA Atributul prepoziţional construit cu prepoziţia von se foloseşte din ce în ce mai des în locul atributului genitival. dacă vrem să evităm u n lanţ genitivic [vezi M 155): Das Endspiel der Schulmannschaften von Ploieşti ( = der Stadt Ploieşti).

e) denumirile. Ihr Bruder studiert an der Universität Bukarest ( = in Bukarest). Bitte zwei Flaschen dunkles Bier. Ist Professor denumirile (Doktor. {vezi M 155. Er studiert an der Universität Bukarest. Kollege. f) substantivele (vezi M 146) : care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional Familie Popescu ( = des Kollegen Popescu) ist verreist. Sprechen wird er die Sprache hoffentlich bald erlernen.PROPOZIŢIA 493 Apoziţia poate fi exprimată p r i n : substantive sau părţi substantivizate a) nedeterminate de alte elemente sintactice: de vorbire M 167 Ich ging zu meiner Kusine Helga. der Haupstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Herrn. Genossin. g) substantivele care înlocuiesc un genitiv partitiv Bitte ein Glas Tee. Professor lonescu. b) determinate de alte demente sintactice : I n Bukarest. epitetele. Ingenieur. Jahren zahllose moderne Wohnblocks errichtet. în acest caz ea este strîns legată de acest termen şi are caracter determinativ . omiterea ei ar îngreuna sau ar face imposibilă înţelegerea comunicării: Mihail Eminescu. Fräulein) Marinescu an. Frau. 2) : . Onkel Emil ist leider nicht gekommen. poreclele date unor personaje istorice: Stephan der Große herrschte von 1457 bis 1504. d) substantivele apelative Genosse. Übersetzen. Kollegin. Mit solchen Übungen wie Lesen. wurden in den letzten Apoziţia poate fi 1. Frau. Mircea der A Ite . Direktor Marinescu M 188 Cele mai frecvente apoziţii neizolate s î n t : a) Erika Werner ist meine Freundin. Heinrich der Vierte war einer der bedeutendsten Herrscher Prankreichs. neizolată faţă de termenul determinat. Fräulein : Bitte rufen Sie Genossen (Genossin. Kollegen. profesiunilor: Direktor) Popescu zu sprechen? c) denumirile gradelor de rudenie : Herr. b) titlurile.

d) substantivele apelative: Genosse. dem 7. M Î7Î înaintea cuvîntului determinat stau următoarele apoziţii neizolate: a) prenumele. M Î74 2. mai ales dacă ea determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Mannes. Abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat M 175 Există numeroase abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat. März este şi data care urmează după numele 1959. în acest caz ea este despăr­ ţită de acesta prin virgulă sau linie de pauză. Tot în urma elementului determinat stă. Cele mai importante s î n t : î. denumirile profesiunilor. Apoziţia poate fi legată de termenul determinat prin conjuncţiile als sau wie (apoziţia conjuncţională). şi apoziţia izolată. de regulă. izolată faţă de termenul determinat. Tante Ilse wird uns morgen besuchen. Vorkämpfer der Arbeiterbewegung in unserem Lande. c) apoziţiile care înlocuiesc un genitiv partitiv. b) apoziţiile care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional. epitetele date unor personaje istorice. altele în urma elementului determinat. Kollege.Apoziţia poate fi alăturată termenului determinat fără nici o con­ juncţie (apoziţia juxtapusă). Ich besuchte Erich. Legătura apoziţiei M 173 cu elementul determinat 1.494 SINTAXA M 169 2. b) titlurile. . Frau. einen Pianisten nen. Genossin. wird unver­ gessen bleiben. den Bruder meiner Kollegin. Locul apoziţiei Unele apoziţii stau înaintea. are caracter explicativ şi poate fi considerată o propoziţie secundară p r e s c u r t a t ă : Ich lernte im vorigen J a h r diesen jungen Menschen. Ich beriet mich mit ihm als meinem ältesten und erfahrensten Ich sprach zu ihm wie einem Bruder. poate sta la cazul nominativ. c) denumirile gradelor de rudenie. Herr. ken­ M 170 O apoziţie izolată postpusă unei zile: Sie ist am Sonntag. geboren. neprecedată de articol. Apoziţia izolată postpusă. ( = der ein Pianist von Weltruf ist.) von Weltruf. Freund. Fräulein. M 172 In urma elementului determinat stau următoarele apoziţii neizolate : a) denumirile.

ist ein bedeutender For­ scher. M 178 însoţit sau neînsoţit de un atribut. nu fiul!) Der Sohn meines Freundes. determină un substantiv sau pronume la dativ : Ich sprach zu ihm als meinem besten Freund. Dacă atributul conjuncţional determină un substantiv sau pronume. nu sînt admisibile abateri de la regula acordului. M 176 b) dacă prin lipsa acordului s-ar produce o confuzie: Der Sohn meines Freundes.PROPOZIŢIA 495 Apoziţia izolată postpusă care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta a) dacă apoziţia este precedată de articol: Die Arbeit dieses Mannes. Apoziţia cu als care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta. (Fiul. substantivul neprecedät de articol. . dacă ea este precedată de articol: Die Arbeit dieses Gelehrten als des eigentlichen Schöpfers der neuen Theorie wurde von allen Fachleuten geschätzt. el stă la cazul la care ar sta. wird unvergessen bleiben. wird als ausgezeichneter Fachmann anerkannt. de obicei. Arztes am Krankenhaus lue Pintilie. . neprecedată de articol. el are funcţia de apoziţie şi se acordă de obicei în caz cu elementul determinat (vezi M 166). eines Vorkämpfers der Arbeiterbewegung in unserem Lande. ist ein erfolgreicher Forscher. î n apoziţia conjuncţională cu als. Dacă atributul conjuncţional determină un adjectiv sau participiu M 182 (deci nu este apoziţie).) element predicativ suplimentar Ingenieurs . (Prietenul este medic. stă. mai ales dacă apoziţia determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Lehrers als (verständnisvoller) Erzieher der Jugend trug reiche Früchte.) d e m e n t predicativ suplimentar (. Die Anstellung seines Sohnes als (stellvertretender) Direktor der Fabrik freute meinen Freund sehr. (Der Ingenieur ist als ausgezeichneter Fachmann bekannt. nu prietenul este medic!) M 177 2. daca apoziţia cu als. la nominativ. dacă ar fi element pre­ dicativ suplimentar (vezi M 185): Die Erklärung des als ausgezeichneter Fachmann bekannten (anerkannten) war richtig. M 180 A TRIB U T UL CONJ UNC ŢIONA L (Das Konjunktionalattribut) Atributul conjuncţional se exprimă printr-un substantiv sau pronume M 181 legat de elementul determinat prin conjuncţiile als sau wie. M 179 De asemenea. Arzt am Krankenhaus Hie Pintilie.

Der Tisch nebenan ist besetzt. Entschluß. Ver­ gnügen. E r saß schweigend im Sessel. c) printr-un adjectiv precedat de o prepoziţie : Er h ä l t ihn für klug. Kennst du das Ergebnis des Wettspiels von gestern ? Das Gemälde dort rechts ist ein echter Grigorescu. Augenblick. Pflicht. Spaß. Bewilligung. Ich habe die Absicht. Eifer. die Einladung anzunehmen. Ich trinke den Tee heiß. Gelegenheit. Möglichkeit. b) printr-un substantiv precedat de un adjectiv: E r t r a t guter Laune ins Zimmer. Verbot. ATRIBUTUL ADVERBIAL (Das adverbiale Attribut — Die umstandswörtliche Beifügung) M 184 Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb cu sau fără prepoziţie. simultană cu acţiunea predicatului: E r kam fröhlich nach Hause. Genehmi­ gung. Substantivele folosite mai des cu atribute verbale sînt: Absicht. M 18G Elementul predicativ suplimentar se exprimă a) printr-un adjectiv sau participiu : E r ging heiter weg.496 SINTAXA / ) M 183 ATRIBUTUL VERBAL (Das verbale Attribut — Die zeitwörtliche Beifügung) Atributul verbal se exprimă printr-un verb la infinitiv precedat de prepoziţia zu. . ELEMENTUL M 185 PREDICATIV (Der prädikative Zusatz) SUPLIMENTAR Elementul predicativ suplimentar ocupă un loc intermediar între pre­ dicat şi atribut. Lust. întrucît însoţeşte un verb conjugat şi exprimă în acelaşi timp o caracteristică a subiectului-sau complementului. Zweck etc. Wunsch. Neigung. Zeit. Gewohnheit.

T Uneori este greu de făcut o delimitare între elementul predicativ suplimentar şi circumstanţialul de mod. } kam lachend zurück = _ > s-a întors rîzînd. o stare sau o însuşire. în limba germană elementul pre­ M 187 dicativ exprimat prin adjectiv sau participiu este întotdeauna invariabil : E r kam krank zurück. traurig este dement predicativ suplimentar. E r war traur în propoziţia a doua rasch lămureşte mai de aproape predicatul verbal. adjectivul respectiv exprimînd felul în care subiectul a intrat în cameră. in der Tür. Er kam ins Zimmer. die Augen voller Tränen.PROPOZIŢIA 497 d) printr-un adjectiv sau substantiv precedat de als: Man h a t ihn als gesund entlassen. Astfel. Observaţii l. Spre deosebire de limba română. Sie kam krank zurück. pe cînd în propoziţia: E r kam rasch ins Zimmer. este deci foarte apropiat de un nume predicativ. Hut und Stock in der Hand. rasch este complement circumstanţial de mod. î n prima propoziţie traurig se referă la subiect. COMPLEMENTUL (Das Objekt — Die Ergänzung) Complementul este partea secundară de propoziţie care determină M 188 •un verb sau un adjectiv predicativ (respectiv participiu) indicînd asupra cui se îndreaptă sau cui i se atribuie^o acţiune. E r stand. e) printr-o construcţie participială eliptică: Sie kam herein. dar Er } El 1 ~. E r kam als Arzt zu mir. = E a s-a întors bolnavă. în propoziţia: E r kam traurig ins Zimmer. E s war mir nicht möglich. Ich treffe ihn. 32 — Gramatica practică a limbii germane . = E r kam ins Zimmer. früher zu kommen. D a s ist ihm bekannt. 2. = Bl s-a întors bolnav.

printr-un adverb pronominal: Wir werden Sie demnächst besuchen. printr-un infinitiv : Mit sieben Jahren lernen die Kinder lesen und schreiben. daß ich mehr lernen m u ß . M 192 complemente prepoziţionale (Präpositionalobjekte — Verhältnisergän­ zungen). Ich erwog noch einmal das Für und Wider. M 191 î n limba germană deosebim: complemente cazuale (Kasus objekte). printr-un pronume: Ich bin mir dessen bewußt. 3. daß er einen schönen Ausflug gemacht habe. 3. 2. Der Lehrer war mit dem Aufsatz des Schülers zufrieden. die Prüfung zu bestehen. adică complemente însoţite de prepoziţii: Sie gehört zu unserer Familie.498 SINTAXA Raportul de dependenţă dintre complement şi verb sau adjectiv se numeşte regim sau recţiune. adică complemente neînsoţite de prepoziţii. Complemente la acuzativ (Akkusativobjekte — Ergänzungen im Wenfall): Ich traf gestern einen Kollegen. Der Junge half dem Alten beim "Überqueren der Straße. Complementele cazuale la rîndul lor se împart în: 1. . printr-un grup de cuvinte. ş. 4. : a) o construcţie prepoziţională: E r nahm an der Versammlung teil. a. Wir alle freuen uns darauf. 6. printr-un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată: Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. Ich begegnete gestern einem Kollegen. M 189 2. M 190 Complementul poate fi exprimat: 1. Complemente la genitiv (Genitivobjekte — Ergänzungen im Wesfall)'. o propoziţie secundară : Mein Freund erzählte mir. E r enthielt sich der Stimme. 5. Complemente la dativ (Dativobjekte — Ergänzungen im Wemfall)'. b) o construcţie infinitivală : E r hofft.

complementul la acuzativ al pro­ poziţiei active devine subiect al propoziţiei pasive tyezi H 155) : Der Lehrer fragt den Schüler. Com. indicînd. la genitiv (vezi M 235). în majoritatea cazurilor. un complement prepoziţional (vezi M 237) sau infinitival (vezi M 239). (Wen fragt der Lehrer?) Der Vater schreibt einen Brief. M 193 complemente multiple (M eingliedrige Objekte). La transformarea unei propoziţii cu predicatul la diateza activă într-o M 197 propoziţie cu predicatul la diateza pasivă. pe lîngă un complement la acuzativ mai poate sta M 196 de multe ori şi un complement la dativ {vezi M 234). Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. adică complemente exprimate prin infinitive: E r wünscht zu ruhen. (Was schreibt der Vater?) într-o propoziţie.PROPOZIŢIA 499 complemente infiniţi vale (Infinitivobjekte — Nennformergänzungen). . Du mußt dir an deinem Bruder ein Beispiel nehmen.M *«"» plementul la acuzativ care se referă la verbe tranzitive se numeşte şi com­ plement extern. I Î Verbele care au complement la acuzativ sînt de obicei tranzitive. adică două sau chiar trei complemente pe lingă unul şi acelaşi verb : Ich schrieb meinem Freund einen Brief. COMPLEMENTELE CAZUALE (Die Kasusobjekte) COMPLEMENTUL (Das Akkusativobjekt LA ACUZATIV im Wenfall) M 194 — Die Ergänzug Complementul la acuzativ (sau direct) determină de obicei verbe tran­ zitive. Complementul la acuzativ răspunde la întrebările wen? sau was? M 195 Der Lehrer fragt den Schüler. Er gratuliert Ihnen zu Ihrem Geburtstag. obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit o acţiune sau care este rezultatul unei acţiuni. un alt complement la acuzativ (vezi M 236).

luată izolat. legen. Complementul intern exprimă conţinutul acţiunii şi se realizează a) din aceeaşi rădăcină cu verbul : Er kämpfte einen harten Kampf. stellen etc. M 200 Unele verbe compuse cu prepoziţii pot cere un complement la acuzativ. Brecht) M 202 Se poate întîmpla ca un complement la acuzativ să determine un verb impersonal (permanent sau ocazional). (A. complementul la acuzativ apare destul de rar. setzen. h a t einen Satz ausgelassen. gewahr. er-. M 199 M 201 Uneori complementele la acuzativ pot determina şi un verb intran­ zitiv. î n limba română acelaşi complement direct poate fi exprimat de două ori: o dată prin substantiv şi a doua oară prin pronumele > neaccentuat . chiar dacă prepoziţia. Astfel. statt Endlich bin ich den Husten los. de ex. nötig. cere dativul. Koks und Erz.500 SINTAXA Tranzitive sînt numeroase verbe compuse inseparabil cu parti­ culele be-. ca şi anumite verbe care exprimă direcţia unei mişcări. daß er nicht gekommen ist. b) din sfera semantică a verbului respectiv: Da zog der Soldat seine Konsequenz und starb den Heldentod. {vezi S 68). zer-. über-. hinter-. Observaţii M 204 1. Complementul la acuzativ determină verbe impersonale a) cînd exprimă subiectul logic : Es wundert inieh. um-. durch-. deşi prepoziţia aus cere dativul. sau : Mieh wundert. müde. daß er nicht gekommen ist. verbele ausarbeiten. auslassen. gewohnt. ceva neobişnuit: E s regnete Eisenstücke. aussprechen sînt tranzitive : Ich dar Ich Er Sie komme aus der Stadt : arbeitete den Plan aus. spricht alle Wörter richtig aus. M 203 Pe lîngă adjective. (B. în cazul acesta complementul la acuzativ se numeşte complement intern. Adjectivele pe lîngă care îl întîlnim mai frecvent sînt : los. Breitenhof er) E s hagelt Schläge. ver-. b) cînd vrem să exprimăm ceva extraordinar.

Unele verbe. întrucît nu există forme neaccentuate ale pronumelui personal: L-am întrebat pe prietenul meu dacă are cartea. pe ea n-am văzut-o Ich habe ihn gesehen. Pe el /-am văzut. î T îţi telefonez = Ich rufe dich an. ob er das Buch hat. poate sta deseori M 208 şi un complement la acuzativ (vezi M 234) sau un complement prepozi­ ţional [vezi M 237) : E r gibt mir morgen Ich danke Ihnen für Antwort. ori în folosul sau în detrimentul căruia se săvîrşeşte acţiunea exprimată prin verb. şi invers verbe. în limba germană însă complementul la acuzativ nu se dublează. p o t cere în limba germană u n complement la acuzativ: Te ajut = Ich helfe dir. (Wem antwortete das Kind ?) Der Junge ist dem Vater ähnlich.PROPOZIŢIA 501 corespunzător. das Buch. (Wem ist der Junge ähnlich ?) într-o propoziţie. î î Te aştept = Ich warte auf dich. sie_ habe ich nicht gesehen. Există însă şi verbe pe lîngă care nu poate sta decît un singur comple­ ment la dativ (vezi S 19): E r kam mir zuvor. Ich komme Ihnen gleich nach. Gehen Sie ihm voran. . (vezi S 2) î Î COMPLEMENTUL (Das Dativobjekt LA im DATIV Wemfatt) — Die Ergänzung Complementul la dativ indică în general obiectul căruia i se atribuie M 206 o acţiune sau o însuşire. Ich fragte meinen Freund. care în limba română cer un complement la acuzativ. 2. M 205 se construiesc în limba germană cu un complement la dativ sau prepozi­ ţional. Complementul la dativ răspunde la întrebarea wem ? M 207 Das Kind antwortete der Mutter. ori prin forma accentuată şi cea neaccentuată a aceluiaşi pro­ nume . pe Ungă un complement la dativ. care în limba română cer u n complement la dativ.

möglich. M 210 Dacă verbul de bază este tranzitiv. entgegnen Dieses Wort ist mir entfallen. E r m u ß t e die Beleidigung widerrufen. peinlich Das ist mir leider nicht möglich. nachlaufen Wir müssen der Saehe nachgehen. Fange Zeit trug er dem Freund diesen Streich nach. d) nach-: nachgehen. — numai acuzativul: Ich nahm den Brief entgegen.502 SINTAXA M 209 Complemente la dativ sau la dativ şi acuzativ cer multe verbe compusd cu particulele a) bei-: beistehen. Ich entgegnete i t u n : „Ihre Begründung ist falsch. Man h a t ihn feierlich beigesetzt." c) entgegen-: entgegenfahren. undankbar E r ist dem Freund dankbar. gleichgültig Wieviel bin ich Ihnen schuldig ? -bar: dank&«r. Werden Sie der Feier beiwohnen ? b) ent-: entfallen. Die Kinder brachten den Eltern vollstes Vertrauen entgegen. widerstehen E r widersprach mir. . verbele compuse cu aceste particule cer — dativul şi acuzativul: Dem Argument des Vorredners hielt er folgendes entgegen. / ) zu-: ^hören. M 211 Dintre adjective se construiesc cu dativul: a) multe adjective formate cu sufixele -lieh: ähnlich. entgegengehen Mein Bruder kam mir entgegen. zusagen Einem solchen Redner hört man immer gern zu. -ig: schuldig. e) wider-: widersprechen. beiwohnen Mein Freund stand mir bei.

welcher gefällt dir ? Mie îmi place stofa aceasta. b) ähnlich. entge­ genlaufen. folgen. î n limba germană. nützen. Diese Speise behagt (bekommt) mir. mißfallen. nützlich. überlegen. b) angenehm. un folos sau o pagubă : a) behagen. de exemplu: lîs geht ihm gut (schlecht). Observaţii 1.PROPOZIŢIA 503 b) adjective din construcţii impersonale. mißtrauen. trauen. ergeben. Verbele şi adjectivele (respectiv participiile) care cer un complement M 212 la dativ pot fi împărţite în cîteva grupuri semantice: 1. helfen. schmeicheln. gewachsen. b) fern. zuträglich: Schmetterlinge sind den Bäumen schädlich. entfallen. entgehen. gleichen Der Rasen glich einem grünen Teppich. gleich Das ist mir gleich. begegnen. bekommen. 2. E s t u t mir wohl (wehe). Mir gefällt dieser Stoff. schaden etc. zunicken Sie glaubt ihm alles. Wir nähern uns dem Zentrum der Stadt. E s fällt mir leicht (schwer). schädlich. bequem. verhaßt. Es ist mir warm (kalt. nu poate fi reluat (vezi M 204). vorwerfen. zugetan: Er ist der Aulgabe gewachsen. 4. o afecţiune sau ostilitate: a) drohen. verbe şi adjective care exprimă o apropiere sau o îndepărtare : a) ausweichen. entkommen. o înclinaţie. entfliehen. entgegenkommen. sich nähern etc. nah Dieser Gedanke ist mir fern. zugetan. gewacheen. fie care îţi place? M 213 . feindlich. gefallen. . complementul la dativ (analog cu cella acuzativ). widersprechen. heiß). 3. o asemănare sau o deosebire : a) ähneln. b) behaglich. nahen.

entbehren. ermangeln. Der Kranke bedarf der Ruhe. gedenken. c) cîteva verbe tranzitive (vezi S 3) : Man enthob den nachlässige» Beamten seines Amtes. complementul la dativ din limba germană corespunde unui complement direct din limba română : Ich rate dir. Vor Aufregung war mein Kollege keines Wortes mächtig. E r freute sich über den Erfolg — în loc d e : E r freute sich des Erfolgs. Astfel se întrebuinţează din ce în ce mai mult: sich erinnern -|. = Te cred. sich vergewissern etcr Bei dieser Übersetzung müssen Sie sich des Wörterbuchs bedienen. sich bedienen. = Te sfătuiesc. sich enthalten> sich entsinnen. sich rühmen. COMPLEMENTUL (Das Genitivobjekt LA GENITLV im Wesfall) — Die Ergänzung M 215 Un număr relativ mic de verbe şi de adjective pot fi determinate de un" complement la genitiv. M 216 în limba română complementul la genitiv din limba germană este redat printr-o construcţie prepoziţională : E r entsann sich seines Versprechens. M 217 Astăzi. b) cîteva verbe reflexive permanente sau ocazionale : sich annehmen. în loc de: sich freuen + genitiv:. în loc de: sich erinnern + genithr sich freuen + über + acuzativ . . sich erfreuen.504 SINTAXA M 214 2. sich bemächtigen. complementul genitival se înlocuieşte adesea prin complementul prepoziţional. Ich glaube dir.an + acuzativ. sich besinnen. sich erbarmen. De"multe ori. M 218 Mai bine s-a menţinut complementul genitival pe lîngă a) cîteva verbe intranzitive: bedürfen. Ich helfe dir gern. = Şi-a adus aminte de promisiunea sa. Complementul la genitiv răspunde la întrebarea wessen? Dieser Arzt erfreut sich eines großen Ansehens. = Te ajut cu plăcere. Ich erinnere mich an Sie — în loc d e : Ich erinnere mich Ihrer. harren etc.

Ich denke an ihn. satt.jf 220 tive sau participii adjectivizate. Er schreibt über seine Reise. de verbe. der Ruhe pflegen.dativ satt + genitiv satt -~ acuzativ f schuldig -j. gewiß. Astfel în loc de : se întrebuinţează: fähig + genitiv fähig -\. (un)kundig. ca şi cel cauzal. Ich warte auf ihn. adjec. gemäß. daß er keines Wortes e) cîteva construcţii fixe: seines Amtes walten. Complementul prepoziţional pătrunde treptat şi în locul complementutui genitival de pe lîngă adjective.M 222 regativ şi prepoziţia cerută de verbul respectiv: Ich erinnere mich an ihn. bedürftig. E r beschreibt eine Reise.an -f. este însă legat de elementul determinat prin prepoziţii: Complement cazual Ich erwarte den Freund. M 21^ COMPLEMENTUL PREPOZIŢIONAL (Das Präpositionalobjekt — Die Complementul prepoziţional depinde. fähig. folosind cuvîntul inte.dativ E r ist des Verrats nicht fähig.genitiv schuldig -J. E r ist zum Verrat nicht fähig. sicher. mächtig. fie printr-un complement cazual. sich eines Besseren besin­ nen. gewärtig. = Mă gîndesc la el. habhaft. eingedenk. Mein Kollege war so überrascht. ledig. jeder Grundlage entbehren. jeder Beschreibung spotten. müde. wert. aller Sorgen ledig sein etc. Complement prepoziţional Ich warte auf den Freund.PROPOZIŢIA 505 d)"cîteva adjective: bar. überdrüssig. Aflăm complementul prepoziţional al persoanei. teilhaftig. verdächtig. würdig etc. — An wen erinnern Sie sich ? .zu -\. = îl aştept. Complementul prepoziţional din limba germană este redat în limba JJ 221 română fie printr-o construcţie prepoziţională.

(Kinder müssen an Ordnung gewöhnt werden..an -f.) (sich) gewöhnen -f. = El vă recunoaşte după voce.. Er Er Er Er Acuzativ wandte sich an Sie. (Wir glauben an den Sieg des Friedens in der ganzen Welt. formate cu prepoziţia cerută de verbul respectiv k I 52-54): Ich erinnere mich an den Inhalt des Romans. verliebte sich in eine ärgerte sich über den Schauspielerin. = Credem în victoria p ă c i în t o a t ă lumea. (Er rächt sich an niemandem. Woran erinnerst du dich ? Wir sind mit dem Ergebnis zufrieden. Das Kind erschrak vor dem großen Hund. wartet auf Sie.) . şi prepoziţiei vor care cere numai dativul: Dativ Ich erkenne ihn an seiner Stimme. Avînd în vedere că multe dintre verbele şi adjectivele prepoziţionale din limba germană nu au în limba română aceeaşi recţiune..506 SINTAXA M 223 Aflăm complementul prepoziţional al lucrului. = E l participă la şedinţă. De exemplu: glauben -J.acuzativ == a crede în . Womit sind Sie zufrieden ? M 224 Cazul complementului prepoziţional este determinat de prepoziţii.acuzativ = a (se) obişnui cu .an -f.^ erkennen -f. E r besteht auf seiner Meinung..) teilnehmen -f.an -f.an + dativ = a recunoaşte după .) (sich) rächen + an. iar prepoziţia depinde de recţiunea verbului. este necesar ca fiecare verb şi adjectiv prepoziţional german să fie învăţat cu recţiunea corespunzătoare. = E l nu se răzbună pe nimeni. M 225 Prepoziţiile cu recţiune bicazuală se folosesc fie cu dativul fie cu acuza­ tivul — în funcţie de verbele sau adjectivele respective — cu excepţ prepoziţiei über.dativ = a participa la . Fehler.. = Copiii trebuie obişnuiţi cu ordinea... (Er erkennt Sie an der Stimme. (Er nimmt an der Sitzung teil. a adjectivului sau a parti­ cipiului.. care se construieşte aproape numai cu acuzativul. Seine Arbeit besteht im Übersetzen.. folosind adverbe pron' minale interogative. \ dativ = a (se) răzbuna pe ..

b) cu complemente cazuale.. prin faţa (Er ging an mir vorbei. (un examen) (Er bestand die Prüfung. — Wir schreiben an die Firma. uneori se folosesc paralel ambele feluri de recţiuni: în loc de: '| se foloseşte aproape exclusiv: lachen + genitiv ^% lachen -f. prepoziţionale sau fără complement: bestehen -(.) bestehen + aus + iafeV — a se compune (a consta) din . .über + acuzativ = ^ a se bucura de ceva fie trecut. — A trecut prin faţa mea. Există însă şi verbe şi adjective care por fi întrebuinţate 1.. bestehen -f. (Unsere Familie besteht aus drei Personen.-:i verzichten + a«/ + acuzativ — a renunţa la .PROPOZIŢIA 507 vorbeigehen + an -j.. S 2 2 .2 8 .in + dativ = a consta în .acuzativ schreiben + dativ ": F3 schreiben -f.acuzativ De obicei. . I c h verzichte »w/ die Reise.) 2. S 31-62) Complementul prepoziţional se întrebuinţează din ce în ce mai mult. .an -f. — Ich beantworte Ihre Frage. unul şi acelaşi verb sau adjectiv poate avea numai o anumită M 227 recţiune: ->.. fie prezent : (Ich /rewe mich über das Buch. M 226 în dauna complementelor cazuale. pe Ungă mine. .) bestehen a exista (Dieser Betrieb besteht seit zwei Jahren.) bestehen + auf -f.über -f.dativ = a insista asupra (Er besteht immer auf seiner Meinung. .) . .. cw aproape acelaşi sens cu complement prepoziţional sau cu complement cazual: Ich antworte auf Ihre Frage. . M 229 . cu sens schimbat a) cu diferite complemente prepoziţionale: sich freuen + auf + acuzativ == a aştepta cu bucurie (Ich freue mich auf den Ausflug.1 8 .acuzativ = a reuşi la . /ro/j -f w&ey rf..acuzativ = bucuros de ...dativ = a trece (pe jos) pe Ungă .) M 228 sich freuen -j. . Wir schreiben der Firma.. . {vezi S 4 . (Das Wesen der Sprache besteht nicht nur in Wörtern. .) existent.

(Auf wen wartet er?) Complement circumstanţial : E r wartet auf der Straße. (Wo wartet er ?) COMPLEMENTUL INFIMTIVAL (Das Infinitivobjekt — Die Nennformergänzung) M 232 Complement infinitival se exprimă prin : infinitivul simplu (fără zu).) Hoffentlich Kört der Regen bald auf.auf + acuzativ aufhören (Schüler sollen auf ihre Lehrer hören. pe cînd complementele circumstanţiale se află cu ajutorul adverbelor: wo ?. S 31 — 62). wie es Ihnen ergangen ist. wohin?. M 231 De asemenea. woher?. ansehen E r sah die Bilder an. trebuie făcută o delimitare între complementele pre­ poziţionale şi cele circumstanţiale. wann?.508 SINTAXA M 230 Nu trebuie confundate verbele cu complement prepoziţional (verbele prepoziţionale {vezi S 4—18. infinitivul prepoziţional (precedat de zu). Erst jetzt hoffe ich zu verstehen. daß ein Gewitter kommt. Complement prepoziţional: Br wartet auf Sie. S 22—29. wie? etc. cu verbele compuse cu prepoziţii (vezi H 167). sehen + an ~~-f dativ Man sieht an den Wolken. COMPLEMENTE MULTIPLE (Mehrgliedrige Objekte — Mehrgliedrige Ergänzungen) M 233 Se poate întîmpla ca un verb să fie determinat de două sau chiar de trei complemente : Eine Gruppe Jugendlicher überreicht den Gästen Blumen. Der Direktor des Betriebs berichtete den Gastes von der Entwicklung seiner Einheit. Complementele prepoziţionale răspund la întrebări formulate cu ajutorul prepoziţiilor. (Pentru întrebuinţarea infinitivului simplu şi a infinitivului precedat ie zu vezi H 233-240). Verb prepoziţional: Verb compus cu prepoziţie: hören -f. . Die Kinder spielen verstecken. Ich hin ungeduldig zu erfahren.

iar complementul la dativ persoana : Er gibt Ihnen morgen das Geld. Complement la acuzativ + complement la dativ M 234 în construcţia aceasta complementul la acuzativ exprimă lucrul. b) după verbele care exprimă că se dă sau se ia ceva: abgewöhnen. stiften. dies. überführen etc. gefragt. b) fragen şi bitten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu numai dacă com­ plementul lucrului este exprimat printr-un pronume nehotărît sau demon­ strativ : Ich Er dar Ich Er habe meinen b a t mieh dies : habe meinen b a t mich um Freund (ihn) vieles (das. gefragt. zustecken etc. : Du mußt dir das Rauchen abgewöhnen. 3. Freund (ihn) nach Ihrer Adresse eine Unterredung. entbinden. întîlnim acuzativul dublu în special după: a) lehren. spendieren. iar complementul la genitiv lucrul: E r versicherte mich seiner Freundschaft. etwas) und das (etwas). widmen. Construcţia cu complementul la acuzativ + complementul la dativ se întrebuinţează adesea a) după verbele de declaraţie: beantworten. . berauben. Diese Arbeit h a t mich viel Mühe gekostet. verkünden. : Der Lehrer erzählte den Kindern eine lustige Geschichte. berichten. Aceste două complemente sînt cerute de anumite verbe din domeniul juridic: anklagen. leihen. heißen ( = befehlen). besichtigen. {vezi S 3). entheben. Die Großmutter steckte ihrem Enkel fünf Lei zu. befehlen. Complement la acuzativ + complement la genitiv M 235 în construcţia aceasta. Verbele acestea au un complement al persoanei şi un complement al lucrului: E r lehrt mich Geschichte.PROPOZIŢIA 509 Cel mai frecvent. kaufen. 2. schenken. complementul la acuzativ exprimă persoana. kosten etc. Vor­ fragen etc. ent­ ledigen. borgen. beschuldigen. bewilligen. Complement la acuzativ + complement la acuzativ M 236 Cîteva verbe pot fi determinate simultan de două complemente la acuzativ (acuzativul dublu). complementele multiple se combină în felul următor: 1. erzählen.

a) heißen. M 239 ca: 6.' gratulieren + dat.zu + dat. . beglückwünschen zu. rufen. + bei + dat. complementul persoanei este la acuzativ. erkennen an. hindern an. spüren Ich fühle den Frühling kommen. lernen. + auf + acuz. aber man nennt sie Lenchen. einladen zu.510 SINTAXA î n ambele situaţii. hören. COMPLEMENTUL (Das Adverbiale CIRCUMSTANŢIAL — die Umstandsbestimmung) — Die Adverbialbestimmung M 240 Circumstanţialul (complementul circumstanţial) este partea secun­ dară de propoziţie care exprimă in ce împrejurări se săvîrşeşte o acţiune sau există o însuşire. E r sprach m i t mir über dieses Problem. schelten este adesea interpretat ca element predicativ suplimentar. schelten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu dacă ambele com­ plemente" exprimă aceeaşi persoană: Sie heißt Helene. . sehen. lehren. Complement eazual + complement prepoziţional Această construcţie se întîlneşte a) la un număr destul de mare de verbe tranzitive : abschreiben von. -\. nu numai cu unul eazual: Ich m u ß mich bei ihm für das Buch bedanken. Complement eazual + complement infinitival Această construcţie este astăzi restrînsă la un număr redus de verbe. behüten vor. raten -f. befördern zu. -). lassen.. Complement prepoziţional + complement prepoziţional Complementul prepoziţional poate fi combinat şi cu un alt complement prepoziţional. Al doilea acuzativ după nennen. b) verbele percepţiilor sensoriale: fühlen. b) la cîteva verbe intranzitive: antworten + dat. M 238 5. warnen vor etc.dat.dat.dat. beneiden um. rufen.. dar : Sie nannte mir seinen Namen. danken -j.für -f.. erklären für.acuz. helfen -f. c) nennen. + zu + dat. belohnen für. M 237 4. machen E r heißt mich kommen. etc.

. Predeal. unul dintre acestea lămurind pe celălalt: Hier oben ist es schön. printr-un adverb de loc (vezi J 9) - M 243 . 3. întrebarea : woher ? Sie kommt vom Bahnhof. întrebarea: wo? E r verbrachte seinen Urlaub in Sie ist zu Hause. întrebările : wohin ?. Sie geht nach Hause. circumstanţialul de timp (die Adverbialbestimmung der Zeit Temporalbest' Vor Sonnenuntergang brachen wir auf.PROPOZIŢIA 511 Distingem următoarele feluri de circumstanţiale: M 241 circumstanţialul de loe (die Adverbialbestimmung des Ortes — die Lokalbestimmung) : E r wohnt in Bukarest. locul propriu-zis unde se desfăşoară acţiunea. circumstanţialul de cauză (die Adverbialbestimmung des Grundes—die Kausalbestimmung): Der Ausflug findet wegen des schlechten Wetters nicht statt. M 242 2. într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale" de loc. Die Kinder laufen bis zum Wald. CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC (Die Adverbialbestimmung des Ortes — Die Lokalbestimmung) Circumstanţialul de loc exprimă : 1. Circumstanţialul de loc poate fi exprimat 1. E r s t a m m t aus dem Banat. direcţia sau limita în spaţiu a unei mişcări. punctul de plecare. circumstanţialul de mod (die Adverbialbestimmung der Art und Weise —die Modalbestimmung): E r ging langsam hinaus. wie weit ? E r fährt nach Predeal.

b) fără prepoziţie : (a) la acuzativ (acuzativul local). frecvenţa acţiunii. întrebările : wie lange ?. (b) la genitiv (genitivul local): Wohin (Woher) des Weges ? Geh deines Weges ! 3. . 2. b) fără prepoziţie : E r wartet draußen auf Sie. Bis heute hielt sie sich i n Bukarest auf. 3. unul dintre acestea lămurindu-1 pe celălalt: Gestern früh fuhr er ins Gebirge. seit wann ?. E r wohnt Bahnstraße 25. bis wann ? Einen Augenblick war es still. E r lernt seit einem Jahr Deutsch. M 245 într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale de timp. durata acţiunii. întrebarea: wann? E r steht täglich um sechs Uhr auf. întrebarea: wie oft ? Wir gehen manchmal auch während der Woche ins Theater. printr-o propoziţie secundară {vezi N 63) : Rechts führte die Treppe in den zweiten Stock hinauf.512 SINTAXA a) cu prepoziţie: Von weitem sahen wir den Zug kommen. adesea în legătură cu un adverb: Wir stiegen den Berg hinauf. Mann) des Kon­ CIRCUMSTANŢIALUL DE TIMP (Die Adverbialbestimmung der Zeit — Die Temporalbestimmung) M 244 Circumstanţialul de timp exprimă : 1. (Th. printr-un substantiv a) cu prepoziţie : Wir wohnen in einem neuen Stadtviertel. momentul acţiunii. wo die Schlafzimmer suls und seiner Familie lagen. 2.

abends etc. Den ganzen Tag über regnete es. 3. de regulă. des Morgens -» morgens. mache ich weniger Fehler beim Sprechen. M 246 b) fără prepoziţie : Verstehen Sie jetzt sein Benehmen ? 2. a a v u t sau va avea loc o acţiune. 33 — Gramatica practică a limbii germane . besuchte die Delegation das Dorfmuseum.PROPOZIŢIA 513 Circumstanţialul de timp poate fi exprimat 1. Genitivul temporal exprimă un moment neprecis în care are. x Prin acuzativul temporal se exprimă. über etc. b) fără prepoziţie (a) la acuzativ (acuzativul temporal). Unele forme ale genitivului temporal au devenit adverbe de timp : des Vormittags -* vormittags. (b) la genitiv Eines (genitivul temporal) : Tages wird er es erfahren. printr-o propoziţie Seitdem ich Grammatik secundară (vezi N 64) : lerne. printr-uri adverb de timp (vezi J 26) a) cu prepoziţie : Seit gestern regnet es ununterbrochen. printr-un substantiv a) cu prepoziţie: In einem Jahr beendet er sein Studium. printr-o construcţie participială (vezi N 137) : In Bukarest eingetrojjen. Die Besprechung dauerte zwei Stunden. numerale) : Er bleibt einen Monat bei seinen Eltern. April seinen Geburtstag. des Abends -J. deseori însoţit de determina­ tive (adjective. 4. durata unei acţiuni. Acuzativul temporal este uneori întărit prin hindurch. E r feierte am 76. Das ganze Jahr hindurch arbeitete er an einem Wörterbuch.

fiinţa. womit?. valoarea. întrebările: mit wem?. 5. Er t u t es ohne Interesse. intensitatea (circumstanţialul de măsură). wie stark ?. 2. Für einen Anzug braucht man drei Meter Stoff. Dieser Teppich kostet 3000 Lei. Meines Erachtens haben Sie recht. unter welchen Umständen ? Kommen Sie mit Ihrem Bruder zu uns. o comparaţie cu alte obiecte sau acţiuni (circumstanţialul Comparaţia poate fi a) de egalitate : E r spricht Deutsch wie ein Deutscher. E r antwortete mit einer Verbeugung. materiei). 6. E s ist heute um 5 Grad kälter als gestern. felul în care se desfăşoară o acţiune sau se prezintă o stare (circum­ stanţialul de'mod propriu-zis). . comparativ). Hoffentlich ist morgen schönes Wetter. 4. in welchem Grade ? Sie kämpften auf Tod und Leben. Wahrscheinlich wird es heute regnen.5U SINTAXA CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD (Die Adverbialbestimmung der Art und Weise — Die Modalbestimmung) M 247 Circumstanţialul de mod exprimă : 1. măsura. măsura valabilităţii unei comunicări: Vielleicht besuche ich euch morgen. aufweiche Weise? E r antwortete laut. wie sehr ?. Sie spricht fließend Deutsch. ohne was?. E r geht nie ohne seine Frau ins Kino. î n t r e b ă r i l e : wie?. materia din care este făcut u n lucru (circumstanţialul î n t r e b a r e a : woraus ? Dieser Anzug ist aus Wollstoff. ohne wen?. 3. gradul. b) de inegalitate: Er ist jünger als ich. întrebările : wie ?. wieviel ?. lucrul sau împrejurarea care însoţeşte acţiunea (circumstan­ ţialul sociativ).

PROPOZIŢIA 515 Circumstanţialul de mod poate fi exprimat 1. de exemplu: anfangs. S Mann) . printr-un a) cu substantiv prepoziţie: Bedauern. Diese Zeitschrift kostet einen Leu. Br folgte langsamen Schrittes. printr-un grup de cuvinte. însoţit de regulă de un numeral: Das Kind ist erst einen Monat alt. d) la genitiv (genitivul modal). Sprechen Sie bitte lauter. durch die Straßen der Stadt. ohne sich von mir zu caracterul lor de (vezi N 131 — N 132) : verabschieden. 3. Die Zeit verging mir wie im c) la acuzativ (acuzativul măsurii). o propoziţie secundară: Br ging zum Katheder. indem er den Kopf in schnellem Wechsel hob und senkte. un adjectiv sau un participiu Das Kind ist beinahe gefallen. N 138) : Die Pioniere zogen. teils. ein Lied singend. Meines Wissens verhält sich die Sache anders. und starrte vor sich hin. printr-un adverb. 4. {vezi J T 75) (Th. Sie ging unverrichteter Dinge weg. Unele dintre genitivele modale şi-au pierdut substantive. den Kopf in die Hände gestützt. în special în expresii: Ich meine es allen Ernstes. M 248 : 2. E r saß. Sie sang bezaubernd. şi anume a) o construcţie infinitivală lîr fuhr weg. Sie sagte es mit b) cu conjuncţie (eventual şi prepoziţie) : Flug. b) o construcţie participială (vezi N 137(b).

516

SINTAXA

CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ *
(Die Adverbialbestimmung des Grundes — Die Kausalbestimmung)

M 249

Circumstanţialul de cauză exprimă : 1. cauza reală a unei acţiuni, stări sau însuşiri (circumstanţialul cauzA propriu-zis). întrebările: warum?, weshalb?, weswegen?, aus welchem Gründern
Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. Aus Trotz wollte er nicht antworten. Schmerzen. Der Kranke stöhnte vor

2. consecinţele pe care le^ are sau le poate avea o acţiune sau staisj (circumstanţialul consecutiv). î n t r e b ă r i l e : wie ?, mit welcher Folge ?
Der Schüler löste die Aufgabe zur größten Zufriedenheit des Lehrers. Auf das Telegramm hin kehrte er nach Hause zurück.

într-unele gramatici, circumstanţial de mod.

circumstanţialul

consecutiv

este

considerat] întrebările:

3. scopul unei acţiuni (circumstanţialul wozu?, zu welchem Zweck?
Die Kinder fuhren zur Erholung an die See. Wichtige Maßnahmen wurden zur Ausweitung

de scop sau final)

unserer

Handelsbeziehungen

getroffen.

î n locul circumstanţialului consecutiv şi al celui de scop, se întrebuin­ ţează frecvent propoziţia consecutivă (vezi N 101), respectiv cea finali (vezi N 102). 4. o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii sau stării (circumstanţialul condiţional). întrebările: unter welchen Bedingungen?, in welchem Falle ?
Bei gutem Wetter machte die ganze Familie Ausflüge. Ohne Anstrengung können wir nichts erreichen.

5. un obiect sau o situaţie care ar putea să împiedice realizarea unei acţiuni sau unei stări (circumstanţialul concesiv). î n t r e b a r e a : trotz welchen Umstandes ?
Ungeachtet seiner Müdigkeit setzte er den Weg fort. Der Ausflug fand trotz des schlechten Wetters statt.

EXERCIŢII

517

6. mijlocul sau instrumentul prîa care se realizează acţiunea stanţialul instrumental). î n t r e b ă r i l e : wodurch?, womit?
Der Boden wird bei uns mit modernen Maschinen bearbeitet. Durch Aufmerksamkeit wurde der Fehler rechtzeitig bemerkt.

(circum­

7. subiectul logic al acţiunii exprimate printr-un verb la diateza pasivă, legat de verb prin prepoziţiile von sau durch (circumstanţialul de agent):
Ein interessanter Vortrag wurde von dem Direktor des Betriebs gehalten.

Circumstanţialul de cauză poate fi exprimat 1. printr-un adverb cauzal {vezi J 38) :
Er kam zu spät, aber ich war deshalb nicht böse.

M 250

2. printr-un substantiv 3. printr-un infinitiv :
Geh lernen !

precedat

de prepoziţie :

Wegen des Regens konnte der Ausflug nicht stattfinden.

4. printr-un grup de cuvinte, şi anume a) o construcţie infinitivală (vezi N 129) :
E r kam zu uns, um sich zu verabschieden.

b) o construcţie participială 5. printr-o propoziţie

(vezi N 137) (vezi N 97) :

Die Sache so angesehen, hat er recht.

secundară

Weil es schon spät war, mußten wir uns beeilen. Der Nebel war so dicht, daß wir nichts sehen konnten.

EXERCIŢII

1. Formaţi propoziţii

enunţiative .'

a) In, das Kino, laufen, ein Film interessant. b) Erich, wollen, der Film, sehen, und, gehen, zu, die Kinokasse. c) Er, wollen, sein Freund Peter, mitnehmen. d) Erich, gehen, an, das Telephon, abnehmen, der Hörer, und, die Xummer, wählen.

518

SINTAXA

e) f) g) h)

Niemand, antworten, denn, Peter, nicht, zu Hause, sein. Erich, gehen, allein, in, das Kino. Der Film, sein, interessant, sehr. Am Abend, Erich, kommen, guter Laune, nach Hause.

2. Formaţi propoziţii

interogative totale directe :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Inge, mit, der Autobus, fahren ? du, mit, dein Freund, in, die Ausstellung gehen? Karl, heute, schreiben, seine Mutter? der Student, antworten, auf, die Frage, der Professor, richtig? die Kinder, dürfen, in, dieser Film, gehen? Werner, begleiten, der Vater, zu, der Bahnhof, können? der Professor, halten, heute, die Vorlesung, in, der kleine Hörsaal ? wir, können, in, diese Buchhandlung, auch, Bücher, deutsch, f i n d e » du, lesen (la perfect indicativ), der Roman, neu, dieser Schriftsteller ? die Studenten, in, die Ferien, ans Meer, fahren (viitor I indicativ) lj

3 . Formulaţi

propoziţii

interogative

parţiale

referitoare

la cuvintele

tipărite

curs

a) b) c) d) e) f) g) h) i) •j) k) I) m) n) o) f>) r) s) t) u)

Die Sitzung findet am Abend statt. An der dritten Haltestelle steigt er aus. Ich begleitete den Gast auf den Bahnhof. Morgen werde ich ihn wieder anrufen. Dort hängt der Regenschirm des Lehrers. Der Professor zeigt den Studenten herrliche Bilder aus der ganzen Welt. Der Student denkt an den schönen Ausflug von Sonntag. Ich besuchte die Schule in dieser Stadt. Peter arbeitete in der letzten Zeit in den ,,Autobuzul" — Werken. E r sprach gestern mit unserem Lehrer über den geplanten Ausflug. Wir arbeiten alle für die Steigerung der Produktion. Walter muß heute in die Bibliothek gehen. Peters Vater ist Dreher und arbeitet in der Maschinenfabrik. Ioana kauft sich einen hellen Stoff. E r kann nur 1,20 m hoch springen. I n diesem Regal stehen zehn Romane und nur drei Gedichtbände. Der Lehrer erzählte heute in deutscher Sprache eine Anekdote. Mein Freund braucht das Wörterbuch für eine Übersetzung. E r überraschte uns mit seiner Nachricht. Ich bleibe drei Tage im Gebirge.

EXERCIŢII

519 imperative, folosind imperativul sau

4. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii forme perifrastice ale imperativului:

a) I h r seid diszipliniert und arbeitet fleißig. b) Du arbeitest jetzt im Obstgarten. c) Du übernimmst die Deitung der Gruppe. d) Sie (forma de politeţe) berichten in der Sitzung über die Erfolge der Gruppe. e) Ihr helft dem neuen Studenten bei der Übersetzung. f) E r ist jetzt aufmerksamer. g) Du gehst am Nachmittag nicht ins Kino. h) Ihr kommt sofort zurück. i) Wir fahren jetzt, denn sonst wird es zu spät. j) Wir gehen jetzt, denn der Freund wird schon ungeduldig sein. k) Du hast Geduld. I) Du bist aufmerksam.
5. Transformaţi wenn: propoziţiile afirmative în propoziţii optative, folosind eventual conjuncţia

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j)

Der Vater kommt jetzt nach Hause. Ich finde das Buch in der Buchhandlung. Der Vortrag ist nicht zu lang. Der Ausflug findet am Sonntag statt. E r kommt auch zum Wettspiel. Peter arbeitet immer sorgfältig. Ich habe jetzt mehr Zeit. E r liest schöner und ausdrucksvoller. Du kannst am Nachmittag zu mir kommen. E r hat einen schönen Aufsatz geschrieben.
cuvintele de negaţie corespunzătoare :

G. Traduceţi în limba germană, folosind

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j) k)

Niciodată nu l-am văzut aşa de agitat. Nimeni nu lipseşte de la conferinţa profesorului. Nu am adus nici o carte. El nu are, în nici un caz, dreptate. Ernst n-a fost niciodată la mine. N-am făcut niciodată fără fratele meu o excursie. N-am nimic de spus aici. N-am găsit cărţile dorite nicăieri. Prietenul meu nu vine azi cu noi. Azi nu am timp să citesc această carte. Andrei nu este niciodată nepoliticos.

520

SINTAXA

l) m) n) o) p)

Nu te-a chemat nimeni la telefon. Niciodată nu voi uita ce mi-ai spus. Nu veni, fără a-mi telefona dinainte. El nici nu mi-a telefonat, nici nu mi-a scris (ceva). Aceasta este absolut imposibil.

7. Scoateţi subiectele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

A. a) Mein Vater arbeitet in einer Maschinenfabrik. Die Arbeit macht ihm große Freude. E r erzählt uns oft von seiner Arbeit. b) Schwimmen macht mir immer große Freude, darum fahre ich gern ans Meer. c) Hans und Peter halfen einem alten Mann. Der Alte dankte ihnen und schenkte den Jungen einige Briefmarken. d) Ich habe große Eile, und die Zwölf h a t wieder Verspätung. e) Peter begleitete den Vater zum Bahnhof. Auf dem Bahnsteig war ein ständiges Kommen und Gehen. f) Niemand erzählt so schön wie Otto. g) Man s a g t : ,,Irren ist menschlich", aber jeder muß immer aufmerk­ sam sein, wenn er etwas unternimmt. h) Es war ihm schwer, den kranken Freund allein zu lassen, aber die anderen Kollegen warteten auf ihn. i) Darf man hier rauchen ? Nein, das Rauchen' ist hier verboten. j) Es läutet. Die Stunde ist zu Ende. B. Als Alkibiad.es an der Spitze, der Reiterei an das Dornenfeld kam, sah er, wie eine Rotte von Fußsoldaten einen dicken Mann auf den Schul­ tern trug. Sein Pferd anhaltend, erkannte er den Sokrates in ihm, und die Sol­ daten klärten ihn darüber auf, daß er die wankende Schlachtreihe durch seinen unerschütterlichen Widerstand zum Stehen gebracht hatte. Sie trugen ihn im Triumph bis zum Train. Dort wurde er, trotz sei­ nes Protestes, auf einen der Fouragewagen gesetzt, und umgeben von auf­ geregt schreienden Soldaten gelangte er nach der H a u p t s t a d t zurück. Man trug ihn auf den Schultern in sein kleines Haus. Xanthippe, seine Frau, kochte ihm eine Bohnensuppe. Vor dem Herd kniend und mit vollen Backen das Feuer anblasend, schaute sie ab und zu nach ihm hin. E r saß auf dem Stuhl, in den ihn seine Kameraden gesetzt hatten. (B. Brecht)
8. Traduceţi în limba germană :

a) î ţ i prezint pe prietenul meu. El este cel mai bun prieten al meu. b) Plouă foarte tare şi excursia noastră nu mai poate avea loc. c) î m i pare rău, dar aici fumatul este interzis.

EXERCIŢII

521

d) Tot ce spuneţi dumneavoastră e adevărat, dar vîsîitul este după părerea mea cel mai frumos sport. e) Bătrînul acesta are nevoie de ajutorul nostru. Vrem să-1 ajutăm. / ) Nu l-am p u t u t găsi pe prietenul nostru, căci pe peron era u n con­ tinuu du-te vino. g) A traduce ( = infinitiv-substantivizat) din română în germană este pentru mine destul de greu, de aceea am nevoie de un bun dicţionar. h) Vrei să mă ajuţi ? Cu plăcere, dar acum n-am timp. Vino mai tîrziu, atunci te ajut cu plăcere. i) Trei ( = tramvaiul) circulă din nou pe un alt traseu. j) Ai mei îţi trimit multe salutări. k) Klaus şi Werner lucrează de două ore, dar nu este uşor să afle soluţia. I) Bate cineva la uşă, du-te şi deschide! m) Vino la Bucureşti, te voi conduce prin oraş. Aici sînt multe lucruri demne de văzut.
9. Formaţi propoziţii — la prezent — la imperfect cu predicate simple :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I)

der Fahrgast, der letzte Zug, mit Mühe, erreichen. der Student, die Erklärung, der Professor, verstehen. der Direktor, täglich, viele Briefe, unterschreiben. der Herr, die Dame, beim Aussteigen, helfen. der Vater, das ungehorsame Kind, mit, der Finger, drohen. die Studenten, der Vortrag, der Professor, anhören. die Großeltern, die beste Gesundheit, sich erfreuen. der Junge, die Großeltern, sich erinnern, an. diese Studentin, sich beschäftigen, die Kunstgeschichte, mit. der Fremde, bitten, der Beamte, eine Auskunft, um. der Autofahrer, fragen, nach, nächster Weg, zu, das Opernhaus. die alte Großmutter, denken, an, oft, ihre Kindheit.

10. Formaţi propoziţii şi forma de politeţe) :

cu predicate simple, la imperativ

(persoana

a II.-a sing, şi

plur.

a) nehmen, der Bleistift, und, schreiben, die Wörter, unbekannt, in, das Heft. b) arbeiten, fleißig. c) wiederholen, der Satz, richtig. d) lernen, die Wörter, für, die nächste Stunde. e) sprechen, lauter, der Satz.

522

SINTAXA

f) g) h) i) j)

aufmachen, die Tür. aussteigen, an, die nächste Station. aufstehen, morgen, u m 7 Uhr. aufsetzen, der H u t . zuknöpfen, der Mantel.

1 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu Gerhard m-a vizitat ieri şi am mers împreună la cinema, (la imperfect). b) Noi locuim de trei ani în acest bloc. c) Profesorul spuse: — Vorbiţi mai tare, nu vă aud. d) Iy-am aşteptat o oră, apoi m-am dus singur la cinema, căci repre­ zentaţia urma (= sollen) să înceapă peste (în) zece minute. e) Vom face această excursie cu un autobuz. f) E a trebuie să fi venit, căci v ă d că ferestrele camerei sînt deschise. g) Prietenul îi spuse: — Nu-ţi mai pune şi t u totul la i n i m ă ! h) Azi îmi trebuie dicţionarul, dar mîine vi-1 pot pune la dispoziţie. i) Vă place să patinaţi ? — Da, dar şi mai mult îmi place (lieber) să schiez. j) Tună, apoi începu să plouă. k) P u t e m să aşteptăm aici, nu-i nevoie să ne grăbim. I) Paul pare să nu fi înţeles explicaţia profesorului, de aceea nu poate ţine pas cu grupa la traducerea acestui text. m) Ce avem de scris pentru mîine ? — Avem de scris aceste exerciţii. n) Aveţi dreptate, dar mi-am pierdut lista cu exerciţiile şi n-am p u t u t să scriu decît o parte.
12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele construcţii :

Abschied nehmen; einen Entschluß fassen; kein E n d e nehmen; in Angriff nehmen ; W o r t halten ; Schi laufen ; Sport treiben ; Hilfe leisten ; zum Ausdruck bringen; Platz nehmen.
13.. Scoateţi predicatele nominale din textele de mai jos şi arătaţi prin ce este exprimai predicativ : numele

a) Dort kommt Peter. E r scheint vergnügt. Er ist immer fleißig gewe­ sen und h a t nur gute Noten. b) Mein Freund ist deutscher Herkunft, darum spricht er so gut Deutsch. c) Wir machten einen Ausflug; alle waren bester Daune. d) Ich gehe mit Andrei gern spazieren, denn er ist immer lustig. e) E r ist mein bester Freund, darum besuche ich ihn sehr oft.

EXERCIŢII

523

f) g) h) i) j)

Unser neuer Kollege heißt Hans. Deine Arbeit ist von großer Bedeutung für unser Institut. H a s t du sie gesehen? — J a , sie waren zu viert. Wer ist der fleißigste? — K u r t ist der fleißigste. Die Vorstellung war schon um 10 Uhr aus.
ca atribute. Respectaţi caşul :

14. Completaţi cu adjectivele din paranteză, folosindu-le

a) Ich half meiner (beste) Freundin bei der (schwer) Übersetzung. b) Auf das (letzte) Haus in einem (klein) Dorf stand ein Storchennest. c) Die Storchenmutter saß im Nest mit ihren (klein) Jungen. d) Diese streckten den Kopf mit dem (klein, schwarz) Schnabel heraus. e) Ein (klein) Stück davon stand der (groß) Storchenvater. f) Der Assistent brachte den (neu) Studenten die (letzt) Schallplatte, die sie noch nicht gehört hatten. g) Nach (lang) Warten, verließ er den (schön) Park, denn es war schon spät. h) Die Studenten sitzen im (groß) Hörsaal und schreiben einen (lang) Aufsatz. i) Else bildet nur (kurz) Sätze. j) Später besprach der Assistent mit den Studenten die (schwieriger) Sätze.
15. Scoateţi atributele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

a) Mein Freund brachte mir das neuerschienene Buch. b) Der alte Herr betrachtete die spielenden Kinder. c) Hinter dem kleinen Haus ist ein schönes Gärtchen. d) Mit diesem Studenten habe ich einen schönen Ausflug gemacht. e) Der Arbeiter dort h a t eine schwere Arbeit. f) Der alte Großvater liest im warmen Zimmer die neueste Zeitung. g) Meine Schwester fährt mit ihrem Mann in einem modernen Auto nach Predeal. h) Die neuen Wohnblocks haben rnoderne Einrichtungen. i) E r löst eine Fahrkarte erster Klasse und fährt mit dem Schnell­ zug 103 nach Predeal.
16. Completaţi cu cuvintele din paranteză, la cazul corespunzător :

(ein

a) Fetei wollte seinem Kollegen, . . . , bei der Übersetzung helfen. ausländischer Student) b) Anna wollte ihren Kollegen, . . ., bitten, ihr bei der Ü b u n g zu helfen, (ein deutscher Student)

524

SINTAXA

c) Die Arbeit dieses Studenten, . . ., ist ausgezeichnet, (der fleißigste Student unserer Gruppe) d) Der Vorschlag des Direktors, . . . , wurde begeistert angenommen. (ein begeisterter Neuerer) e) Die Schildbürger, . . ., bauten einst ein neues Rathaus, (die Bewoh­ ner der Stadt Schiida)

17. Completaţi cu cuvintele din

paranteză

a) Ich nicht die keine Absicht . . . (Spazierengehen). b) E r hat die Möglichkeit . . . (studieren). c) Jeder Student h a t die Pflicht . . . (lernen). d) Mein Freund zeigt die Neigung . . . (dichten). e) Anna äußerte ihren Wunsch, . . . (gehen, in, das Kino). f) Alle Kinder haben jetzt Gelegenheit, . . . (Sport treiben). g) Wir haben heute keine Dust, . . . (Schlittschuh laufen). h) Er faßte den Entschluß, sich auf alle Prüfungen . . . (gründlich vorbereiten).

18. Completaţi cu atributele adverbiale potrivite :

a) b) c) d)

Die Die Das Die

Bank . . . ist besetzt. Kraftwagen . . . sind aus der DDR. Wettspiel . . . war sehr interessant. Touristen . . . bewundern das Bukarest

von gestern von heute nebenan dort dort rechts

e) Das Gebäude . . . ist unsere neue Schule.

19. Completaţi eu cuvintele

din

paranteză

a) b) c) d) e) f) g) Plan, h) i)

Der Bauer bestellt . . . (der Boden). Der Gärtner pflückt . . . (die Frucht, pl.) Dieser Student übersetzte . . . richtig (der deutsche Text). Ich begleitete . . . zum Bahnhof (mein Vater). Anna rief . . . an (die gute Freundin). Die Studenten grüßen . . . (der Lehrer, vorübergehend). Der Ingenieur arbeitete . . . aus und gab . . . dem Direktor (der er). Ich erwarte . . . auf dem Bahnhof (mein bester Freund), Wir besuchten gestern . . . (der kranke Kollege).

EXERCIŢII

525

20. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) /) g) h) i)

Am cumpărat ieri o carte interesantă. Azi nu-1 pot însoţi pe Walter la gară. Cartea aceasta am citit-o acum o lună. Profesorul îl laudă pe studentul silitor. Nu pot face această traducere. Te rog, închide fereastra! î i luăm cu noi şi pe colegii noştri. Acest arheolog dezgroapă o adevărată comoară. El îşi scoate (= abnehmen) pălăria şi îl salută politicos pe profesor.

2 1 . Răspundeţi,

folosind

cuvintele din paranteză :

a) b) c) d) e) f)

Wem Wem Wem Wem Wem Wem

erklärt der Lehrer das neue Thema ? (die Studenten) ähnelt der Bruder? (die Großmutter) begegnetest du gestern? (mein alter Freund) hilft der Student ? (sein kleiner Bruder) dankt er? (der Freund) widerstanden die Soldaten? (der Feind)

22. Completaţi cu cuvintele dirn paranteză :

a) E r näherte sich . . . (das alte Haus) und betrachtete es aufmerksam. b) Peter kam . . . (dÄe Bitte) des Freundes nach und ging m i t . . . (er) bis zur Haltestelle. c) Eine große Gefahr drohte . . . (die Stadt). d) Das kleine Mädchen ähnelt . . . (die Mutter). e) Der Vater erzählte . . . (seine Kinder) eine Geschichte. f) Kaltblütig wich er . . . (die Gefahr) aus. g) Wir wohnten gestern . . . (ein Vortrag) bei. h) Die Reise ist . . . (er) gut bekommen. i) Der Freund kam . . . (ich) freudig entgegen.
23. Traduceţi în limba germană :

a) Băiatul îi seamănă tatălui, iar fata cea mai mică îi seamănă bunicii. b) O plimbare la cîmp mi-ar prii. c) Anna Seghers povesteşte despre u n luptător antifascist, care eva­ dase dintr-un lagăr de concentrare. d) î ţ i place acest costum? e) îţi plac aceşti struguri ?

526

SINTAXA

f) g) h) i) j) k)

El n-a vrut să-i cedeze prietenului. Ana o ajută cu plăcere pe colega sa Helga. Petre nu-1 contrazice niciodată pe tatăl său. * Studenţii ascultă foarte atenţi pe profesorul lor. Mie nu mi-e egal dacă (el) vine sau nu. Pot să vă fiu de ajutor? Da, îmi puteţi ajuta mult.

24. Completaţi cu cuvintele din paranteză, respectînd cazul cerut de verb sau de adjectiv :

a) Mein Freund ist krank, er bedarf . . . (die Ruhe). b) Wir gedenken . . . der Arbeiterklasse (die Helden). c) Bei der Übersetzung bediene ich. mich . . . (das gute Wörterbuch). d) Dank seinen schönen Leistungen erfreut sich mein Freund . . . (ein großes Ansehen). e) Erinnerst du dich, Peter, noch . . . (unser alter Professor) ? / ) Martin rühmte sich . . . (seine gute Leistung). g) Hans ist sich . . . bewußt (seine Pflicht). h) E r ist . . . fähig (keine solche Tat). i) Durch sein Benehmen wurde er . . . würdig (unser Vertrauen).
25. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e)

(Noi) Ne amintim de eroii poporului nostru. Hans şi Peter erau conştienţi de marea lor răspundere. Zelul tău, dragă prietene, ar fi demn de o cauză mai b u n ă ! Soldatul rănit nu mai era capabil de nici un cuvînt. Bătrîna femeie era obosită de veşnicele ei griji pentru copilul bolnav.
din paranteză şi prepoziţia corespunzătoare :

26. Completaţi cu cuvintele

a) Mein lieber Freund, die Entscheidung in dieser Sache hängt nur . . . (du). b) Kinder, ihr müßt . . . achten (die Verkehrszeichen). c) Till Eulenspiegel, der Schalk, gab sich einmal in einer Stadt . . . aus (ein Arzt). d) Mein Freund befaßt sich am liebsten . . . (die Mathematik). e) E r besteht immer . . . (seine Meinung). f) Ich denke oft . . . (meine schöne Reise). g) E r hat sich . . . entschieden (ein Buch von Sadoveanu). h) Das kleine Mädchen erschrak . . . (der Hund). i) Obwohl es dunkel war, gelangte er noch . . . (die richtige Adresse), j) Mein Freund Peter interessiert sich . . . (das neue rumänische Fernsehgerät). ab

EXERCIŢII

527

k) Die Alte sorgte wie eine Mutter . . . (die Kinder der Nachbarin). I) Der Professor wird auch . . . teilnehmen (diese Sitzung), m) Der Professor wandte sich . . . und zeigte ihnen die Bilder (die Studenten). n) Wir fuhren . . . vorüber (das Haus der Scînteia). o) E r freute sich . . . (die Erfolge dieser Gruppe). p) Darf ich dir . . . zusehen (die Arbeit)? r) Der Vater erzählte den Kindern oft . . . (seine Arbeit).

27. Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu R a d u fu ales responsabil de grupă. b) D-am recunoscut imediat după glas. c) Cu ajutorul meu, el a tradus textul din germană în română. d) Ai auzit ceva despre acest nou roman ? e) Dan a fost numit director al uzinei,— f) Noul învinge totdeauna vechiul. g) Construirea universităţii bucureştene se leagă de numele lui A Ţ I . Cuza. h) Aici este vorba de o nouă descoperire. i) N u mă tem de examenul la literatură. j) Studenţii aşteaptă cu bucurie (sich freuen auf) vacanţa de vară. k) Pentru care facultate te-ai decis ? I) Sîntem mîndri de frumoasa noastră capitală. m) Profesorul este mulţumit de lucrările studenţilor săi. n) Studentul Martin era fericit de rezultatul experienţei sale. o) Pentru că are mult de lucru, renunţă la călătorie.

28. Răspundeţi

folosind

cuvintele

din paranteză,

cu prepoziţiile

corespunzătoare:

a) Wo wohnt ihr Bruder Karl ? (ein neues Stadtviertel) b) Wo arbeitet der Vater, und wo arbeitet die Mutter ? (ein großes Werk, eine Textilfabrik) c) Wo studieren Sie ? (das Polytechnikum) d) Wo ist jetzt der kranke Bruder ? (das Haus) e) Woher kommen Sie? (die Bibliothek) f) Woher haben Sie das Buch genommen ? (der offene Bücherschrank) g) Wohin gehen wir am Abend ? (das neue Kino) h) Wohin fährt der Student Peter in den Sommerferien ? (das Meer, dann, das Gebirge) i) Wohin macht die Klasse mit dem Lehrer einen Ausflug ? (die Deut­ sche Demokratische Republik; Berlin ; das Banat; die Moldau).

528 29. Traduceţi în limba germană :

SINTAXA

a) Aici afară la lac este foarte frumos. b) L-am văzut pe prietenul meu de departe. c) Prietenul meu locuieşte în noul cartier. d) Blse locuieşte în strada Bminescu nr. 8. e) Mîine plec la Constanţa. Voi rămîne acolo o săptămînă, apoi voi pleca cu familia la Predeal. f) La dreapta şi la stînga vezi lanuri bogate.
30. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wann beginnt der Vortrag? (fünf Uhr) b) W a n n kommen Sie wieder nach Bukarest? (der zehnte April) c) Wann haben wir Literaturseminar? (der Morgen) d) Wie lange bleiben Sie în Bukarest ? (der ganze Monat Mai) e) Wie lange muß ich hier warten? (ein Augenblick, drei Stunden) f) Seit wann besuchen Sie das Fremdspracheninstitut? (das Jahr, drei Monate) g) Bis wann brauchen Sie das Wörterbuch? (die nächste Woche) h) Wie oft nehmen Sie von dieser Arznei? (dreimal täglich) i) Wie oft gehen Sie ins Theater? (jede Woche) j) Wann besuchen Sie Ihre Eltern? (die Ferien)
3 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Ieri după amiază l-am vizitat pe colegul meu bolnav. Rămîne în spital pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. b) De o săptămînă, vremea este foarte frumoasă. Duminică vom face o excursie la Predeal. c) Acum am un dicţionar foarte bun, ţi-1 pot împrumuta şi ţie după examen. d) Sosită în Bucureşti, delegaţia studenţilor germani a vizitat Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. e) într-o zi voi veni totuşi la tine.
32. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wie arbeiten die Studenten dieser Gruppe ? (fleißig, angestrengt, das große Interesse) b) Mit wem kommen Sie am Abend ? (der Kollege Peter, die Freundin, der jüngere Bruder)

/

EXERCIŢII

529

stift,

c) Womit haben Sie diese Zeichnung gemacht ? (dieser bunte Blei­ pl.J d) Wieviel Meter Stoff brauchen Sie für dieses Kleid ? (2 1/2 Meter) e) Wie spricht er jetzt nach einen ganzen Studienjahr ? (ein Deutscher)
33. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Vă rog să vorbiţi mai rar, nu vă pot înţelege. Studenţii primiră entuziasmaţi propunerea lui Martin. E l citi cartea cu mult interes. A plecat ieri seară, fără a-şi lua rămas b u n de la noi. Pionierii trecură prin oraş cîntînd cîntece frumoase. î l privi întrebător şi aşteptă curios răspunsul său. Poate vii şi t u cu noi la teatru. După părerea mea, ea are cel mult 18 ani.
la întrebări, folosind cuvintele din paranteză :

3<î. Răspundeţi

a) Warum findet der Ausflug nicht mehr s t a t t ? (das schlechte Wetter) b) W a r u m bleibt er allein zu Hause? (Trotz) c) Warum wird morgen die Straßenbahn 26 nicht verkehren ? (der technische Grund) d) Zu welchem Zweck fahren viele Werktätige unseres Landes ans Meer? (die Erholung) e) î n welchem Falle kann man viel erreichen ? (der gute Willen) f) Trotz welchen Umstandes half er den Kollegen ? (seine schwere Herzkrankheit) g) Unter welcher Bedingung kann das Schispringen stattfinden ? (das günstige Schneeverhältnis) h) Von wem wird die Übersetzung gemacht werden ? (der Student Paul) i) Wie können wir zu einem höheren Eebensstand kommen ? (die Steigerung der Produktion)
35. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Din cauza ploii nu p u t e m merge azi în parc. Cu toată vremea rea, echipa noastră a învins echipa oraşului Piteşti. Din motive tehnice reprezentaţia nu mai poate avea loc azi. De emoţie, Ana n-a p u t u t răspunde la cele mai simple întrebări. Cu bunăvoinţă se pot obţine multe. Textul a fost tradus de către prietenul meu Mihai. El rămase m u t de mirare în faţa tabloului. Din cauza frigului serbarea are loc în sala de festivităţi, nu în parc.

34 — Gramatica practică a limbii germane

FRAZA
(Der zusammengesetzte Satz)

Fraza — o unitate sintactică superioară propoziţiei — serveşte la exprimarea unor idei mai complexe. E a este formată din îmbinarea a două sau mai multe propoziţii. îmbinarea propoziţiilor într-o frază se poate realiza prin raporturi de coordonare sau de subordonare. De aci urmează împărţirea frazelor î n : fraze formate prin coordonare şi fraze formate prin subordonare.

N 1

FRAZA

FORMATA

PRIN
— die

COORDONARE
Satzreihe)

(Die Satzeverbindung

Fraza formată prin coordonare este alcătuită din propoziţii care nu depind gramatical de alte propoziţii, adică din propoziţii principale.
Karl V. war ein starker und aufgeklärter Geist, aber vielleicht ein desto schlimmerer Mensch; Philipp I I . war ein beschränkter und schwacher Kerl, aber er war gerechter. (Fr. Schiller)

NM

Coordonarea poate fi realizată : 1. prin juxtapunere, adică prin simpla alăturare a propoziţiilor, fără întrebuinţarea unor conjuncţii.
Der Staatsrat der Sozialistischen Republik Rumänien ist das höchste Organ der S t a a t s ­ macht mit ständiger Tätigkeit; er ist der Großen Nationalversammlung untergeordnet.

N 3|

2. prin conjuncţii
Sie gingen langsam und vorsichtig, denn seit gestern war Tauwetter eingetreten, und sie wollten doch mit reinen Stiefeln draußen ankommen. (H. Hesse)

N ^

FRAZA

531

Adverbele cu ajutorul cărora se realizează, uneori, coordonarea au valoare de conjuncţii; graniţa dintre adverbe şi conjuncţii de altfel nu este fixă (vezi K 4). în fraza prin coordonare raportul între propoziţii poate fi: copulativ, disjunctiv, adversativ, local, temporal şi cauzal. a) în cazul coordonării copulative propoziţiile sînt de aceeaşi valoare. Propoziţiile copulative sînt fie juxtapuse, fie legate prin conjuncţii copulative, de ex. außerdem, und, sowohl . . . als (auch), weder . .. noch (vezi K 12).
E s pfiff, die Lokomotive antwortete, der Zug setzte sich sanft in Bewegung. (Th. Ich h a t t e heftige Kopfschmerzen, außerdem war ich sehr nervös. Weder h a t er angerufen, noch ist er gekommen. Mann.)

N 5. N 6 N 7

b) în cazul coordonării disjunctive conţinutul unei propoziţii exclude conţinutul celeilalte. Coordonarea disjunctivă se exprimă prin conjuncţii disjunctive de ex. : oder, entweder . . . oder, sonst (vezi K. 13) :
Ich gehe zu ihm, oder er kommt zu mir. Entweder gehe ich heute zu ihm, oder er kommt morgen zu mir. Heute verspätet sich unser Kollege, sonst ist er sehr pünktlich.

N 8

Observaţie Conjuncţia sonst serveşte şi la exprimarea raportului cauzal (vezi N 17). c) î n raportul de coordonare adversativă conţinutul unei propoziţii este opus conţinutului celeilalte. Coordonarea adversativă se exprimă, de regulă, prin conjuncţii adver­ sative ca aber, jedoch, sondern (vezi K. 14) :
Der Junge hielt das Buch auf den Knien, aber er las keine einzige Zeile. Wir gehen heute nicht zu unseren Eltern, sondern die Eltern kommen zu uns.

N 9

Dacă raportul adversativ dintre propoziţii iese clar în evidenţă, coordonarea se poate realiza şi fără conjuncţii:
Ich will dein Leben nicht, ich will den Schuß. (Fr. Schiller) în loc de : Ich will nicht dein Leben, sondern ich will den Schuß.

J 10 V

Dacă sondern leagă două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, în propoziţia a doua nu se mai repetă nici subiectul nici predicatul (vezi N 152, 3):'
Wir lernen nicht für den Lehrer, sondern wjr_JerfTen für uns.

Nil

532

SINTAXA

N 12

d) Raporturi locale se exprimă mai rar prin fraze prin coordonare. De altfel, cuvintele cu ajutorul cărora se realizează acest fel de r a p o r t u r i : da ( = aici), dorthin, daher etc. au mai de grabă caracter de adverb decît de conjuncţie [vezi K 15) :
Seit Jahren wünschte er sich sein Heimatsdorf zu besuchen; dorthin führte jetzt sein Weg.

N 13

e) Prin fraze prin coordonare se pot exprima şi raporturi temporale: (a) raporturi de simultaneitate, acţiunea dintr-o propoziţie petrecîndu-se în acelaşi timp cu acţiunea exprimată în propoziţia a doua {vezi K 16) :
Ich ging zu ihm, mittlerweile kam er zu mir.

(b) raporturi de posterioritate, acţiunea din prima propoziţie avînd loc în urma acţiunii indicate în propoziţia a doua (vezi K 16) :
J e t z t ist er Ingenieur ; vorher war er Dreher.

(c) raporturi de anterioritate (vezi K 16), acţiunea din prima propo­ ziţie avînd loc înaintea acţiunii exprimate în propoziţia a d o u a :
Ich schreibe meinen Eltern, dann gehe ich in die Bibliothek.

Conjuncţiile care servesc la exprimarea raporturilor temporale mai m u l t caracter de adverbe decît de conjuncţii. N 14

au

f) î n cadrul coordonării cauzale deosebim (a) raportul cauzal propriu-zis: propoziţia a doua cuprinde motivarea logică a primei propoziţii. Coordonarea cauzală propriu-zisă se realizează de obicei — prin conjuncţii (vezi K 21) :
Br mußte einige Mal läuten, denn drinnen war der Lärm sehr groß.

— prin juxtapunere iese clar în evidenţă:

(mai rar), cînd raportul cauzal dintre propoziţii

I c h m u ß weggehen, ich werde erwartet. în loc de : Ich muß weggehen, denn ich werde erwartet.

Dacă două propoziţii legate prin denn au subiectul comun, acesta trebuie repetat.
E r bleibt zu Hause, denn er h a t heute viel zu t u n .

N 15

(b) raportul conclusiv: propoziţia a doua exprimă o concluzie, o urmare care decurge din acţiunea exprimată în prima propoziţie. Coordonarea conclusivă se realizează prin conjuncţii (vezi K 22);
E r ist krank, also muß er vertreten werden. E r war beschäftigt, deshalb (daher, darum, deswegen) kam er nicht zu dir.

FRAZA

533

Fraza prin coordonare în care este exprimat un raport cauzal propriuzis poate fi transformată într-o frază prin coordonare în care să fie expri­ m a t un raport conclusiv:
Ich bleibe zu Hause, denn ich habe zu lernen. Ich habe" zu lernen, darum bleibe ich zu Hause..

(c) raportul final: prima propoziţie indică scopul care poate fi atins prin acţiunea din propoziţia a d o u a ; coordonarea finală se realizează prin conjuncţii finale (vezi K 24) :
Ich will mir die neuerschienene Literaturgeschichte kaufen; dazu gehe ich jetzt in die Stadt.

N 16

(d) raportul condiţional: prima propoziţie indică condiţia de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii din propoziţia a d o u a ; raportul condiţional se realizează prin conjuncţii (vezi K 25):
Dieser Kranke muß gut gepflegt werden, sonst wird er nicht mehr gesund.

N 17 \

(e) raportul concesiv: o împrejurare exprimată în prima propoziţie ar fi trebuit să oprească realizarea acţiunii din propoziţia a doua, dar n-a reuşit s-o împiedice. Raportul concesiv se realizează prin conjuncţii (vezi K 26) :
Zwar weiß ich viel, doch möcht' ich alles wissen. (J. W. Goethe)

N 18

FRAZA

FORMATĂ
(Das

PRIN
Satzgefüge)

SUBORDONARE

Fraza formată prin subordonare este alcătuită din cel puţin o propo- N 19 ziţie principală şi una sau chiar mai multe propoziţii subordonate (secun­ dare). Propoziţia subordonată (secundară) depinde gramatical de altă propo- N 20 ziţie, aşa numita propoziţie regentă, şi îndeplineşte în frază, de regulă, func­ ţia unei părţi de propoziţie. Propoziţia regentă poate fi: — o propoziţie principală :
Wir kamen erst nach Mitternacht an, propoziţia principală regentă weil der Zug Verspätung hatte. propoziţia subordonată

534

SINTAXA

— o propoziţie subordonată :
Es war dem Lehrer nicht entgangen, propoziţia principală regentă daß der Schüler, d e n e r p r ü f t e , ins Buch schallte. \ prop. subord. propoziţia subordonată regentă/

Propoziţiile subordonate se analizează^de obicei d u p ă : forma lor, poziţia lor, gradul lor de dependenţă, funcţia lor.

FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE N 21 După forma lor, propoziţiile subordonate pot fi: 1. de celernai multe ori introduse, adică legate de regentă prin cuvinte introductive. î n propoziţiile subordonate introduse, verbul conjugat stă pe ultimul loc {vezi însă O 42):
Der Schneider sagte mir, daß mein Mantel in einer-Woche fertig sein werde. Wenn er länger in Bukarest geblieben wäre, h ä t t e er sie besucht.

N 22

2. camuflate sau neintroduse, adică juxtapuse faţă de regenta lor. î n propoziţiile subordonate neintroduse, verbul conjugat stă a) pe locul doi :
Der Schneider sagte mir, mein Mantel werde in einer Woche fertig sein.

b) pe locul întîi :
Wäre er länger in Bukarest geblieben, so h ä t t e er sie besucht.

N 23

N 24

Propoziţiile subordonate introduse se împart, în funcţie de cuvîntul lor introductiv, î n : — propoziţii conjuncţionale, — propoziţii relative, — propoziţii interogative indirecte. a) Propoziţiile conjuncţionale sînt introduse prin conjuncţii subordonatoare c a : daß, ob, weil, nachdem etc. (vezi K 14—K 30).
Wir alle wissen, daß die Kommunistische Organisation der Gesellschaft die höchste F o r m der Gesellschaftsordnung ist. Ich lerne Deutsch, weil mir die deutsche Sprache gefallt. I c h ging weg, nachdem wir alles besprochen h a t t e n . Die Frage, ob er Sie besuchen wird, bleibt offen.

FRAZA

535

b) Propoziţiile relative sînt introduse prin (a) pronume relative: der, die, das — die (vezi F 99), welcher, welche, welches—welche (vezi F 100—101), wer, was (vezi F 102—104)
I n der Sozialistischen Republik Rumänien gehört die ganze Macht dem Volke, das frei und Herr seines Schicksals ist. Mihail Eminescu, welcher der größte rumänische Dichter ist, wurde im J a h r e 1850 geboren. Wer es Ihnen erzählt h a t , war nicht genau unterrichtet.

N 25

(b) adverbe pronominale relative: woran, worauf, womit etc. (vezi I 62-64)'.
Das ist etwas, woran er oft denkt.

(c) adverbe relative: wo, wohin, woher (vezi I 67—69):
Sie zeigte mir das Haus, wo sie ihre Jugend verbracht hatte..

Pronumele relative nu sînt numai elemente de legătură între propo­ ziţia regentă şi propoziţia relativă, ci şi părţi de propoziţie:
der mir das Wörterbuch brachte. subiect dessen Bücher immer in Ordnung sind. atribut dem ich gestern begegnete. complement la dativ den ich gestern getroffen habe. complement în acuzativ auf den ich gewartet habe. complement prepoziţional

E r ist der Schüler,

c) Propoziţiile interogative indirecte sînt introduse: (a) în cazul interogativelor parţiale (vezi M 17) prin acelaşi cuvînt intro­ ductiv ca şi interogativele directe, şi anume prin — pronume interogative: wer ?, was ?, welcher ?, was für ein ? (vezi

N 26

F 77-95)
Interogativă directă Interogativă indirectă E r fragte mich: ,,Wer h a t angerufen?" E r fragte mich, wer angerufen habe.

— adverbe interogative : wann ?, warum ?, wie ?, wohin ?, woher ? etc.
directă E r fragte m i c h : „Wann wird Andrei wieder anrufen?" Interogativă indirectă

E r fragte mich, wann Andrei wieder anrufen werde.

536

SINTAXA

— adverbe pronominale interogative : woran ?, worin ?, worauf?, aus ?, wobei ?, womit ? etc.
Interogativă directă Interogativă indirectă

wor­

E r fragte mich: ,,Woran arbeitet P e t e r ? "

E r fragte mich, woran Peter arbeite.

întrucît interogativele parţiale indirecte sînt introduse prin aceleaşi cuvinte ca şi interogativele parţiale directe, ne putem da seama după topica lor sau adesea după modul folosit, dacă este vorba de o propoziţie princi­ pală sau de una subordonată. î n propoziţia principală verbul stă pe locul doi şi este la indicativ, iar în propoziţia subordonată pe locul ultim şi este adesea la conjunctiv. (b) în cazul interogativelor conjuncţia ob :
Interogativă directă

totale (vezi M 16) prin
Interogativă indirectă

Ich fragte i h m : „Waren Sie gestern beim V o r t r a g ? "

Ich fragte ihn, ob er gestern beim Vortrag gewesen sei.

fltf 27

N 28

Propoziţiile subordonate camuflate (neintroduse) depind, ca şi pro­ poziţiile subordonate introduse, de o propoziţie regentă, dar au topica pro­ poziţiilor principale. Pot fi camuflate, în special, propoziţiile subordonate a) completive (vezi N 61) :
Er sagte mir, er sei im Gebirge gewesen. (în loc de : Er sagte mir, daß er im Gebirge gewesen sei.)

b) condiţionale

care precedă regenta (vezi N 121) :

Hätte er sich geschont, so wäre er jetzt nicht krank. (în loc d e : Wenn er sich geschont hätte, wäre er jetzt nicht krank.)

c) concesive (vezi N 119) :
War sie auch keine Schönheit, so machte sie doch auf alle Eindruck. (în loc d e : Wenn sie auch keine Schönheit war, machte sie doch auf alle Eindruck.)

d) comparative ireale (vezi N 86):
Er benahm sich so, als wäre er allein im Zimmer. (în loc d e : E r benahm sich so, als ob er allein im Zimmer wäre.)

N 29

Propoziţia subordonată, atît cea introdusă, cît şi cea camuflată, poate avea în regentă un cuvînt corelativ, care are rolul fie de a atrage atenţia

FRAZA

537

asupra subordonatei, fie de a servi drept legătură între subordonată şi regentă :
Obwohl es spät war, blieb er dennoch bei uns. J e weiter wir gingen, desto schöner wurde der Weg. Er spricht so leise, daß ich kein Wort verstehe. Das ist etwas, was Sie wissen müssen. Es ist mir unangenehm, daß Sie sich meinetwegen bemüht haben. Ob es wirklich so war, das kann ich nicht wissen. Wäre er in Bukarest gewesen, so h ä t t e er Sie angerufen.

POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE

î n limba germană subordonata poate sta 1. înaintea propoziţiei regente (propoziţia subordonată

prepusă) :

N 30

Obwohl sich das Kräfteverhältnis in der Welt zugunsten des Sozialismus, der Demokratie und des Friedens verändert hat, bleibt der Imperialismus eine schwere Bedrohung des Friedens der Völker.

2. intercalată între părţile propoziţiei regente (propoziţia subordonată intercalată) :
Jedes Volk, das den Sozialismus eine internationale Aufgabe. aufbaut, erfüllt eine nationale und gleichzeitig auch

N 31

3. în urma

propoziţiei regente (propoziţia subordonată

postpusă) : Jj 32

Der Kommunismus steht nur zum Kapitalismus in Gegensatz und nicht zu den Völkern, die früher oder später alle zum Kommunismus gelangen werden.

Observaţie Propoziţia intercalata nu trebuie confundată cu propoziţia incidenţă Pe cînd propoziţia intercalată depinde de propoziţia regentă, propoziţia incidenţă este o propoziţie independentă:
Der Schüler, der gerade vorbeigeht, h a t den ersten Preis erhalten.

N 33

i

prop. intercalata Der Schüler — er heißt Karl Schulz — h a t den ersten Preis erhalten. prop. incidenţă

I

538

SINTAXA

GRADUL DE DEPENDENTA AL PROPOZIŢIEI SUBORDONATE N 34 N 35 O propoziţie subordonată depinde de o propoziţie principală sau de o altă propoziţie subordonată. 1. Propoziţia subordonată care depinde nemijlocit de o propoziţie principală este considerată propoziţie subordonată de gradul 1 :
Ich kenne diese Regel, weil wir sie schon durchgenommen

Prop. principală

i
Prop. subord. gr. 1

N 36

2. Propoziţia subordonată care depinde de o subordonată de gradul 1 este considerată propoziţie subordonată de gradul 2 :
Hr wünschte, daß ich ihm erzähle, wie ich meine Ferien verbracht habe.

Prop. principală Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 2

N 37

3. Subordonata care depinde de o subordonată de gradul 2 este con­ siderată propoziţie subordonată de gradul 3 şi aşa mai departe.
Ich rufe ihn an, damit er mir sagt, ob ich auch für ihn Theaterkarten kaufen soll, wenn ich noch welche finde. Prop. principală

Prop. subord. gr. 1

Prop. subord. gr. 2

Prop. subord. gr. 3

FRAZA

539

De una şi aceeaşi propoziţie regentă pot depinde două şi chiar mai N 38 multe propoziţii subordonate de acelaşi grad:
E r schrieb mir, daß er morgen kommen wolle und daß ich ihn auf dem Bahnhof solle. Prop. principală erwarten

I
Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 1

Raportul dintre propoziţiile de grad diferit este de subordonare, iar raportul dintre propoziţiile de acelaşi grad este de coordonare.

N 39

FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE După funcţia pe care o îndeplineşte în frază, propoziţia poate fi subiectivă, predicativă, atributivă, completivă şi circumstanţială. N 40

PROPOZIŢIA
(Der Subjektsatz — Der

SUBIECTIVA
Satzgegenstandssatz)

Propoziţia subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei N 41 regente. întrebările: wer?, was?
Wer nicht pünktlich prop. subiectivă Der Unpünktliche subiect Daß du unpünktlich bist, ist unhöflich. (Was ist unhöflich ?) ist, \ /
s o 1 1 tddbt

«Httammen, ( « W soll nicht mitkommen?)

în propoziţia regentă apare deseori pronumele es drept cuvînt core- N 42 lativ:
Es ist unbestreitbar, daß er ein fleißiger Junge ist.

După formă, propoziţia subiectivă poate fi: 1. introdusă a) conjuncţională :
Baß er nicht kommt, ist ausgeschlossen.

N 43

540

SINTAXA

b) relativă:
Wer fremde Sprachen nicht kennt, weift nichts von seiner eigenen. (J. W. Goethe) Was Ihnen gesagt wurde ,stimmt nicht.

Propoziţii subiective introduse prin pronume relative he întîlnim adesea în proverbe:
Wer den Pfennig nicht ehrt, ist des Talers nicht wert. Wer zuletzt lacht, lacht am besten. Wer nicht warten kann, muß laufen.

apar frecvent.

c) interogativă indirectă :
Es ist nicht zu erfahren, wo er wohnt. Es ist noch nicht sicher, ob er kommt.

2. camuflată

(neintrodusă) :

E s wird behauptet, er hätte es gesagt.

Pentru construcţii infinitiv ale subiective vezi N 125.

PROPOZIŢIA
(Der Prädikativsatz

PREDICA

TIVĂ

— Der Satzaussagesatz) •

N 44

Propoziţia predicativă îndeplineşte funcţia de nume predicativ al pro­ poziţiei regente. întrebările : wer sau was ist (wird) das Subjekt ?
. . . , was er sich wünschte. prop. predicativă E r wurde < A t T (Was wurde er ?) Arzt. nume predicativ

N 45

Predicatele verbale nu pot fi redate prin propoziţii subordonate. î n propoziţia regentă apare deseori un cuvînt corelativ es, der, der­ jenige, so :

Ji 46

Er war es, der die Übersetzung gemacht hat. Er ist der (derjenige), der mir geholfen hat. Die Sache ist die, daß ich ihn nicht erkannt hatte. Alles war so, wie ich es mir vorgestellt hatte.

FRAZA

541

După formă, propoziţia predicativă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională:
Das Besorgniserregende ist, daß er von Tag zu Tag mehr abnimmt,

N 47

b) relativă:
Er bleibt, was er war.

2. camuflată

(neintrodusă) :
unschuldig.

Die Tatsache ist, du bist am ganzen

Pentru construcţii infinitivale

predicative

vezi N 126.

î n cazul unor difilcultăţi la delimitarea dintre propoziţia subiectivă şi cea predicativă, trebuie să ne orientăm după ordinea cuvintelor din frază :
Daß regelmäßig gelernt wird, das ist das Wichtigste. prop. subiectivă Das Wichtigste ist, daß regelmäßig gelernt wird. prop. predicativă

PROPOZIŢIA
(Der Attributsatz — Der

ATRIBUTIVĂ
Beifügungssatz)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte în frază funcţia de atribut. întrebările : welcher ?, was für ein P
Hier ist das Buch, das ich dir versprochen habe. (Welches Buch ist hier?)

N 48

Funcţiile subordonatei atributive pot fi de a) atribut adjectival; în cazul acesta, propoziţia este atributivă tivală (adjektivischer Attributsatz) :
Da liegt der Text, der übersetzt wurde. prop. atributivă adjectivală Da liegt der übersetzte Text. atribut adjectival

adjec-

N 49

b) atribut substantival; stantivală (substantivischer

în cazul acesta propoziţia este atributivă Attributsatz):

sub­

Da liegt das Buch, das Peter gehört. prop. atributivă substantivală D a liegt Peters Buch. atribut substantival

542

SINTAXA

N 50

După formă, propoziţia atributivă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională :
Die Behauptung des Arztes, daß es dem Kinde besser geht, beruhigte die Eltern.

b) relativă:
Die Arznei, die der Arzt verschrieben hatte, wirkte sofort.

c) interogativă indirectă :
Die Frage, wer es ihm gesagt hatte, blieb offen.

2. camuflată

(neintrodusă) : .
war richtig.

Unsere Vermutung, er sei nicht in Bukarest,

Pentru construcţii infinitiv ale atributive vezi N 128. Pentru construcţii participiale atributive vezi N 136. Cel mai frecvent se folosesc propoziţiile atributive relative, î n ceea ce priveşte acordul pronumelui relativ, vezi F 105. Propoziţia relativă stă, de regulă, nemijlocit după cuvîntul determi­ nat {vezi O 151 — 155).

PROPOZIŢIILE
(Die Objektsätze — Die

COMPLETIVE
Ergänzungssätze)

N' 51

Propoziţiile completive îndeplinesc în frază
Ich sehe J . . ., daß er kommt. P r °P- completivă ihn. complement (Was sehe ich?) (Wen sehe ich?)

funcţia de corn

N 52

După complementul a cărui funcţiune o îndeplineşte, propoziţia com­ pletivă este: completivă directă care corespunde complementului la acuzativ ; completivă indirectă care corespunde complementului la dativ şi la genitiv ; completivă prepoziţională care corespunde complementului prepozi­ ţional.

FRAZA

543

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ D I R E C T Ă
(Der direkte Objektsatz)

Propoziţia completivă directă răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul la acuzativ : wen ?, was ?
Ich frage, wen ich will. (Wen frage ich?) Ich. nehme an, daß er noch kommen wird. (Was nehme ich an?) Was ich mit den Händen greife, glaub' ich gern. (H. v. Kleist) Ich weiß nicht, wie sein Benehmen zu erklären ist.

N 53

Propoziţiile completive directe depind în special de verbe de informare :
Dieser junge Wissenschaftler teilte mit, daß er seine wissenschaftliche Arbeit werde. veröffentlichen

N 54

Vorbirea indirectă apare, de regulă, ca propoziţie completivă directă [vezi N 159)
Vorbire directă E r s a g t e : „Ich hin krank." Vorbire indirectă sei. E r sagte, daß er krank

N 55

prop. completivă întrebare directă E r fragte : „Wann findet das Wettspiel s t a t t ? " Ich fragte i h n : „Gehen Sie ins Stadion ?" întrebare indirectă

t

Er fragte, wann das Wettspiel stattfinde. Î prop. completivă Ich fragte ihn, ob er ins Stadion gehe. Î prop. completivă

PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ
(Der indirekte

INDIRECTĂ

Objektsatz)

Propoziţia completivă indirectă înlocuieşte un complement la dativ sau la genitiv şi răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementele cores­ punzătoare : wem ?, wessen ?
Ich gebe das Buch, wem ich will. (Wem gebe ich das Buch ?) Wer einmal lügt, dem glaubt man nicht, und wenn er auch die Wahrheit spricht. (Wem glaubt man nicht ?) Des rühme der blut'ge Tyrann sich nicht, Daß der Freund dem Freunde gebrochen die Pflicht.. (Fr. Schiller) (Wessen rühme sich der blutige Tyrann nicht ?)

Jjf 56

544

SINTAXA

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ P R E P O Z I Ţ I O N A L Ă
(Der präpositionale Objektivsatz)

N 57

Propoziţia completivă prepoziţională înlocuieşte un complement pre­ poziţional, î n t r e b ă r i l e : woran?, worauf?, womit?, worüber?, wovon? etc.
Sie freuten sich, daß sie eine schöne Reise machen werden. (Worauf freuten sie sich ?)

N 58

î n propoziţia regentă apare deseori un adverb pronominal cU funcţia de cuvînt corelativ:
Die Kinder dürfen sich nicht darauf verlassen, daß ihnen die Eltern bei der Arbeit helfen.

N 59

La unele verbe prepoziţionale poate lipsi cuvîntul corelativ din regentă, la altele el este obligatoriu. Astfel, cuvîntul corelativ nu poate lipsi pe lîngă verbele: beitragen, dienen, sich kümmern, sich verlassen etc.
Er trug dazu bei, daß die Arbeit unter den besten Bedingungen beendet wurde. Die Talsperre dient dazu, daß Wasser gespeichert wird. Sie müssen sich darum kümmern, daß das Kind regelmäßig ißt.

N 60

Cuvintele corelative se pun facultativ pe lîngă: sich bemühen, sich erinnern, sich freuen, sich hüten, klagen, sich wun­ dern etc. :
Unser Lehrer bemüht sich sehr (darum), daß wir Fortschritte machen. Erinnern Sie sich (daran), daß er Ihr Buch genommen h a t ? Wir freuen uns sehr (darüber), daß unsere Mannschaft gesiegt hat. Sie müssen sich (davor) hüten, daß Sie sich erkälten. Ihre Mutter klagte (darüber), daß Sie ihr selten schreiben. Er wunderte sich (darüber), daß du ihn nicht von deiner Verlobung verständigt h a s t .

FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R COMPLETIVE N 61 După formă, propoziţiile completive pot fi 1. introduse a) conjuncţionale
Er weiß nicht, daß Sie nach Bukarest übersiedeln.

b) relative:
Kauf dir, was dir besser gefällt.

c) interogative indirecte :
E r fragte mich, wo mein Bruder wohne.

FRAZA

545

2. camuflate

(neintroduse):
angerufen.

Sie sagte, sie habe zweimal

P e n t r u construcţii infinitivale

completive vezi N 127.

PROPOZIŢIILE
(Die Adverbialsätze

CIRCUMSTANŢIALE
— Die Umstandssätze)

Propoziţiile circumstanţiale îndeplinesc în frază funcţiile complementelor circumstanţiale din propoziţie. Deosebim propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de cauză.

N 62

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E DOC
(Der Adverbialsatz des Ortes — Der Lokalsatz)

Propoziţia circumstanţială de loc îndeplineşte funcţia unui complement circumstanţial de loc. întrebările : wo ?, wohin ?, woher ?
. . ., / Ich lebe < \ wo ich geboren bin. prop. circum. de loc , * . ~ -. , . in meinem Geburtsort. circum. de loc. (Wo lebe ich ?) * '

M 63

Propoziţiile circumstanţiale de loc se introduc prin adverbele relative wo, wohin, woher. Pentru precizarea ideii de loc se folosesc adesea în propoziţia princi­ pală adverbe corelative:
Ich arbeite noch irnnier dort, wo Sie wissen. Der Weg führte dorthin, wo der "Wald begann.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALA D E TIMP
(Der Adverbialsatz der Zeit — Der Temporalsatz)

Propoziţia circumstanţială de timp^ îndeplineşte în frază funcţia unui complement circumstanţial de t i m p . întrebările : wann ?, seit wann ?, bis wann?, wie lange?, wie oft?
Während man ißt, prop. circiunst. de tirnp uz-? J i -c Wahrend des hssens compl. circumst. de tirnp 35 — Gramatica practică a limbii germane \ y soll man nicht sprechen. [Wann soll man nicht sprechen?) / r ... . * r i

N 64

546

SINTAXA

N 65

Raportul temporal pe care-1 exprimă propoziţia circumstanţială d e timp poate fi : a) de simultaneitate, cînd acţiunea din subordonată se desfăşoară în acelaşi timp cu cea din regentă. Pentru a exprima raportul de simulta­ neitate, propoziţiile circumstanţiale de timp sînt introduse prin conjuncţiile als, wenn, indes, wie, während etc. {vezi K 16)
Als die Aufführung zu Ende war, klatschte das Publikum laut Beifall. Immer wenn es läutet, gehe ich die Tür öffnen. Während wir uns unterhielten, klingelte das Telephon.

N 68

b) de posterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece după cea din. regentă. Pentru a exprima raportul de posterioritate, propoziţiile circumstan­ ţiale temporale se introduc prin conjuncţiile bevor, ehe, bis :
Bevor (ehe) ich komme, rufe ich Sie an. Wir warten, bis Sie kommen können.

Observaţie N 67 Bis poate fi atît conjuncţie, cît şi prepoziţie şi adverb {vezi J 25).. c) de anterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece înaintea celei din regentă. Pentru a exprima raportul de anterioritate, propoziţiile circumstanţiale de t i m p se introduc prin als, nachdem, seit, seitdem, wenn, kaum, daß, sobald etc. {vezi K 16). Pentru a exprima raportul de anterioritate trebuie respectată în limba, germană, o anumită corespondenţă a timpurilor, şi a n u m e :

Propoziţia subordonată perfect •

Propoziţia principală: • prezent • viitor • imperfect

mai mult ca perfect-

/ Nachdem er die Übungen gemacht hat,

lernt er die Wörter.

wird er die Wörter lernen. Nachdem er die Übungen gemacht hatte, lernte er die Wörter.

0 bservaţii: N 68 1. Această regulă este valabilă în deosebi pentru conjuncţia nachdem. I^a celelalte conjuncţii care exprimă anterioritatea, este posibilă folosirea aceluiaşi timp în regentă şi subordonată, mai ales atunci cînd se accen-

FRAZA

547

tuează continuarea acţiunii sau dacă cele două acţiuni sînt foarte apropiate una de alta. 2. Conjuncţiile sobald şi kaum daß se folosesc cînd acţiunea din subor­ donată se desfăşoară nemijlocit înaintea acţiunii din regentă :
Ich. schrieb, kaum daß ich mich zum Schriftsteller erkannt sah, über die Würde, die Pflichten, Rechte und Bedürfnisse des Schriftstellerstandes. . . (G. Keller)

N 69

3. Conjuncţiile als şi wenn pot fi uşor confundate, ambele fiind traduse N 70 prin cînd. a) Conjuncţia als se foloseşte pentru a exprima o acţiune din trecut, N 71 încheiată, nerepetată.
Als ich im vorigen J a h r in Sibiu war, besichtigte ich das Brukenthalmuseum.

b) Conjuncţia wenn se întrebuinţează pentru a exprima (a) o acţiune atît repetată cît şi nerepetatâ în prezent sau viitor:
Immer wenn er nach Bukarest kommt, besucht er mich. Wenn Sie zu mir kommen werden, erfahren Sie alles.

N 72

(b) o acţiune repetată în

trecut:

Immer wenn er nach Bukarest kam, besuchte er mich.

/

aeiiiine " N

nerepetată repetată prezentă —. ____^prezentă viitoare '• £ ["wenn | ^~-— viitoare t r e c u t ă - r | als | ^~~~~~~— trecută 4. De asemenea, trebuie evitată confuzia dintre conjuncţiile als şi wenn pe de o parte, şi adverbul wann — care se traduce t o t prin cînd — pe de altă parte. Adverbul interogativ wann? introduce propoziţii interogative par­ ţiale, fie directe, fie indirecte:
Întrebări directe: Wann kommen Sie zu mir ? — Wenn ich Zeit habe. Wann sahen Sie ihn zum letztenmal ? — Als er in Bukarest war. întrebări indirecte : Ich fragte ihn, wann er mich besuchen wird. Die Frage, wann der nächste Vortrag stattfinden wird, blieb unbeantwortet.

N 73

''""

I introduce prop. temporale — . : , f prop. interogative directe - w a n n - introduce j p r o p _ ' intewgative indirecte

548

SINTAXA

N 74

5. Conjuncţia wenn poate introduce şi propoziţii condiţionale {vezi K 25). î n cazul acesta se traduce prin dacă.
Wenn er das Buch hätte, würde er es Ihnen geben.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E MOD
(Der Adverbialsatz der Art und Weise — Der Modalsatz)

N 75

Propoziţia circumstanţială de mod îndeplineşte funcţia ţialului de mod. î n t r e b ă r i l e : wie?, in welcher Weise?
. . . , indem sie sangen. „. „. , , .. „, / prop. circumst. de mod Die Kmder begrüßten uns <~ r r \ singend. compl. circumst. de mod

circumstan­

v

(Wie,

in welcher

Weise

begrüßten uns die Kinder ?)

Unora dintre propoziţiile modale, cum sînt propoziţiile comparative ireale (vezi N 86) nu le corespund complemente circumstanţiale de mod. N 76 Propoziţii circumstanţiale de mod se împart, de regulă, în propoziţii modale propriu-zise, restrictive, comparative şi de măsură progresivă. 1. Propoziţia modală propriu-zisă exprimă a) felul în care se desfăşoară acţiunea din propoziţia regentă; ea se introduce prin wie sau indem :
Br sprach so schön, wie ich ihn noch nie habe sprechen hören. E r kleidete sich an, indem er jedes Kleidungsstück sorgfältig wählte.

Observaţii N 77 N 78 Conjuncţia subordonatoare indem are mai multe funcţii de care depinde traducerea e i : 1. conjuncţie modală; nu are corespondent în limba română. Predi­ catul propoziţiei modale se traduce printr-o construcţie gerunzială ; indem nu se t r a d u c e :
Sie spielte die Melodie, indem sie langsam Note für Note entzifferte. (Ba cînta melodia, descifrînd rar n o t ă cu notă.)

N 79

2. conjuncţie temporală: indem se traduce prin în timp ce, pe sau nu se traduce, folosindu-se o construcţie gerunzială :
Indem er das Zimmer betrat, grüßte er höflich alle Anwesenden. î n timp ce intră (Intrînd) în cameră, îi salută politicos pe t o ţ i cei prezenţi.

cînd,

FRAZA

549

Dacă conjuncţia indem este folosită modal sau temporal, atît regenta cît şi subordonata trebuie să aibă acelaşi subiect. 3. conjuncţie instrumentală; indem se traduce prin prin faptul că, prin aceea că sau prin construcţii gerunziale.
Indem die Partei konsequent die Politik der sozialistischen Industrialisierung des Landes verfolgte, wurden die Voraussetzungen für den Aufbau des Sozialismus gesichert. (Prin faptul că partidul a urmărit consecvent politica de industrializare socialistă a ţării, s-au asigurat premisele pentru construirea socialismului.)

N 86

b) lipsa sau suplinirea unei acţiuni însoţitoare din regentă; se introduce prin ohne daß, ((an) statt daß):
E r gab mir das Buch, ohne daß ich es von ihm verlangte. Er kommt zu mir, (an)statt daß ich zu ihm gehe.

N 01

Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale modale vezi N 131 — 132. 2. Propoziţia restrictivă exprimă o restrîngere a acţiunii exprimate N 82 în propoziţia principală; se introduce prin (in)sofern, (in)soweit, soviel, nur daß :
Soweit ich es verstanden habe, muß die Arbeit morgen übergeben werden. Insofern ich sie kenne, kann man zu ihr Vertrauen haben.

3. Propoziţia comparativă arată, pe baza unei comparaţii, cum se desfăşoară acţiunea din regentă. Propoziţiile comparative pot fi a) reale; comparaţia se face printr-o acţiune reală. Se foloseşte modul indicativ; conjuncţiile introductive sînt — în caz de egalitate wie, — în caz de inegalitate als:
Das Gewitter war rasch rascher vorüber, wie als es gekommen war.

N 88 j j 84

Propoziţiile comparative de egalitate au adesea, în regentă, corela­ tivele so, ebenso :
Man soll so sprechen, wie man denkt. Man soll ebenso handeln, wie man spricht.

Propoziţiile comparative, exprimînd o comparaţie reală sau foarte apropiaţă de realitate, construite cu indicativul, mai pot fi introduse prin als wenn, wie wenn ; verbul din regentă este de obicei la prezent, numai rareori la un timp t r e c u t :
Man kann diesem Jungen keinen größeren Dienst erweisen, als wenn man ihn auf seine Fehler aufmerksam macht. Das klingt, wie wenn Hagel an die Fenster trommelt. Direktor Wulicke stieß einen I,aut aus, wie wenn die tiefste Saite des Kontrabasses angestrichen wird. (Th. Mann)

Jjf 85

Laß nicht den Kopf sinken. wie wenn. ]V 87 Propoziţiile comparative ireale apar adesea. als wüßte sie nichts. als wäre ich krank. als wäre er krank gewesen. Sie tut. E r nahm H u t und Mantel. condiţionalul I. E r lauschte. conjunctivul şi a n u m e : conjunctivul imperfect. als ob (als wenn. verbul conjugat trece pe locul I şi este precedat de als. als ob ein Gewitter kommen würde.' aX^hJÜfen. als ob du schon allen Mat\vexlirfst\verlieren N 90 conjunctivul din regentă : mai m u l t ca perfect. î n acest caz. acţiunea exprimată în subordonată este ireală sau proba­ bilă. a\s\j&eftte\würde Laut Die Arbeit ging ihnen rasch und leicht von der Hand. — dacă dorim să subliniem probabilitatea comunicării: Man hört ein Rauschen. de regulă. wie wenn) ich krank wäre. fljf 89 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale vului sau sînt învechite. als wenn. als ob er sich nicht vorbereitet h ä t t e . als ob es regne. wie. aber man hörte kerne». celelalte conjuncţii (ob. E r sieht aus. als ob sie \anjn^srte^e\ antworten würde. Sie schwieg. conjuctivul viitor (rar).550 SINTAXA N 86 b) ireale. Dutzend Freunde helfen er lacken. ele se înlocuiesc prin condiţionalul I : Er machte ein Gesicht. dacă acţiunea este posterioară celei din r e g e n t ă : Der Himmel wurde plötzlich so schwarz. würden ihnen ein würdest. Propoziţiile comparative ireale se construiesc cu conjunctivul şi se introduc prin als ob. . wie wenn) sie von nichts gemußt hätte. wenn) se o m i t : Mir ist. Sie t u t . als ob (als wenn. sau o formă perifrastica wollen. indicati­ Sie bewegte die Lippen. als Mir ist. Jf 88 î n propoziţiile comparative ireale se foloseşte. dacă acţiunea este anterioară celei E r beantwortete keine einzige Frage. cu N 91 î n propoziţia comparativă ireală se mai p o t folosi: conjunctivul prezent — dacă conjunctivul imperfect este identic cu indicativul. als hätte sie von nichts gewußt. dacă acţiunea este simultană cu acţiunea din regentă : E r geht so langsam. als höre er ein fernes Lied. als ob er schon müde wäre. als wollte er weggehen. ca propoziţii subordonate camuflate.

FRAZA 551 conjunctivul perfect — pentru a sublinia caracterul probabil al comunicării: I m m e r wieder denke ich an deine Worte. condiţionale. atît în regentă cît şi în sub­ ordonată forma la comparativ a adjectivului sau a adverbului stă nemijlocit după conjuncţie. cauzală E r zitterte <f ^ vor Kälte. N 98 . . Je weiter wir gingen. corelativul desto sau um so : Je mehr Sie lernen. circ. als ob er davon nichts wüßte (wisse). = El se comportă ca şi cum n-ar fi ştiut nimic de(spre) aceasta. consecutive. Se introduce prin conjuncţia je. als habest du sie eben erst gesprochen. um so (desto) dichter wurde der Wald. . cuprind cîte un adjectiv sau un adverb la comparativ. N 95 Propoziţiile de măsură progresivă ca şi regentele lor. propoziţia de măsură progresivă exprimă proporţia în care se desfăşoară acţiunea din regentă. Topica din aceste propoziţii diferă de topica din celelalte propoziţii subordonate. de regulă. N 98 P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E CAUZĂ (Der Adverbialsatz des Grundes — Der Kausalsatz) Propoziţia circumstanţială de cauză îndeplineşte în frază funcţiunea circumstanţialului de cauză: .) şti N 93 Conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect din propoziţiile comparative ireale se traduc prin condiţionalul-optativ perfect: E r tut. prop. desto schönere Fortschritte werden Sie machen. N 92 Conjunctivul prezent şi conjunctivul imperfect din propoziţiile comparative ireale se traduc în limba română prin condiţionalul-optativ prezent: Er tut. Ich sehe alles so klar vor Augen. N 94 4. în propoziţii cauzale propriu-zise. als hätte (habe) er davon nichts gewußt. als sei es gestern gewesen. weil es ihm kalt war. concesive şi instru­ mentale. . = (Ei se comportă ca şi cum n-ar nimic de(spre) aceasta. în regentă. . căreia îi corespunde. circumstanţial de cauzä N 97 (Warum zitterte er ?) Propoziţiile circumstanţiale de cauză se împart. finale.

de obicei. N 100 Elementului introductiv al subordonatei îi corespund adesea în regentă. deswegen etc. damit. mußt.) sau. E r kam zu mir. Da ist er. Er ist zum Arzt gegangen. regentă. Adverbul da — în primul loc al propoziţiei principale — cere numai inversiunea dintre subiect şi verbul conjugat (vezi O 61) : Da es spät war. dafür. daß ich ihm das versprochene Buch gebe* . auf daß (învechit) : Ich warte auf Sie. Propoziţia cauzală propriu-zisă exprimă cauza acţiunii sau stării din propoziţia regentă. er könne mir noch keine Antwort geben. weshalb?. Conjuncţia da introduce propoziţii s u b o r d o n a t e . E s ist draußen zu kalt. davon etc.). Observaţie Ji 99 Trebuie evitată confuzia dintre conjuncţia da (mtrucît. adverbul so.552 SINTAXA 1. î n t r e b ă r i l e : warum?.Propoziţia finală indică scopul pentru care se îndeplineşte acţiunea exprimata de regentă. întrebarea: mit welcher Folge ? Propoziţiile consecutive se introduc prin conjuncţiile so daß. Grund ? Propoziţiile cauzale pot fi introduse prin weil. prin daß. als daß die Kinder an den Strand gehen können. aus welchem. daß„ als daß : Du bist gut vorbereitet. zu welchem Zweck? mit welcher Absicht? Propoziţiile finale sînt introduse prin conjuncţiile:. daß. adverbul zu : Sie spricht so leise. K 102 3. verbul conjugat ocupă deci locul ultim. deoarece) şi adverbul da (aici. weil er sich nicht gut fühlte. adverbul so : E r ist deshalb (darum. iar drept corelativ al propoziţiei intro­ duse prin als daß. deshalb. ging ich früh von zu Hause weg. deswegen) zu mir gekommen. se foloseşte în regentă. mai rar. atunci). weil er mich um etwas bitten wollte« N 101 2. Da ich pünktlich an Oft und Stelle sein wollte. Drept corelativ al propoziţiei consecutive introduse prin daß. î n t r e b ă r i l e : wozu?. da şi. damit wir zusammen weggehen. Propoziţia consecutivă exprimă consecinţa sau rezultatul unei acţiuni sau unei stări arătate în propoziţia. als daß ich noch ausgehen soll. weswegen?. adverbe pronominale (daraus. Da sagte er mir. drept corelative diferite conjuncţii (darum. daß ich sie kaum verstehe. brachen wir auf. so daß du vor der Prüfung keine Angst haben Heute bin ich zu müde.

begleite ich Sie. I Wenn er gewissenhafter wäre. dann geben Sie ihm noch eine Tablette. propoziţia condiţională apare c a : 3\T 104 a) propoziţie conjuncţională. der nur mäßig erhellt war. würde er mehr arbeiten. propoziţia este condiţio­ nală ireală şi se construieşte cu conjunctivul sau cu forme perifrastice ale conjunctivului (vezi H 132) şi a n u m e : Pentru exprimarea unei acţiuni prezente se foloseşte conjunctivul imperfect atît în propoziţia condiţională ireală. cît şi în regenta ei (propo­ ziţia condiţionată) : E s wäre sehr freundlich von ihm. î n cazul acesta. b) propoziţie camuflată. î n cazul acesta verbul conjugat stă pe locul I : Wäre er zu Hause. Feuchtwanger) Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale finale vezi N 129. . întrebarea: unter welcher Bedingung ? După formă. N 107 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale indicafivului imperfect sau dacă formele respective ale conjunctivului nu se mai tolosesc în mod curent. ele se înlocuiesc prin forme perifrastice ale conjunc­ tivului Wenn es nicht regnen würde. numai dacă ea precedă regenta. . alsdann: regentă corelaţi- N 105 Wenn das Fieber nicht fällt. Würde er mich das fragen. 4. Conjuncţiilor condiţionale le corespund adesea în vele so. (vezi K 25) : Wenn er zu Hanse wäre. introdusă prin wenn (în majoritatea cazurilor). de obicei. wenn er mir das Wörterbuch brächte. so ginge ich zu ihm. cînd propoziţia condiţională este camuflată. daß es so war. auf «laß die Vorgänge auf der Bühne besser beleuchtet seien. falls etc. (L. so (dann) würde ich ihm sofort antworten. î n cazul acesta propoziţia este condiţionată se construieşte cu indicativul : Wenn Sie es mir gestatten. . condiţ.N 103 nirea acţiunii din regentă (propoziţia condiţionată). ginge ich zu ihm. h ä t t e n Sie nachgeben müssen. Condiţia exprimată prin propoziţia condiţională poate f i : a) realizabilă. N 186 reală şi b) irealizabilă sau nerealizată. verloren sich in dem weiten Saal . ginge ich jetzt spazieren. dann. condit. de care depinde îndepli.FRAZA 553 Die Zuhörer . Corelativele dann şi so se folosesc în propoziţia condiţionată. . I N 108 . Propoziţia condiţională exprimă condiţia. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse şi prin im Falle daß. gesetzt daß: Gesetzt.

nu se mai pune problema înlocuirii lui prin alte forme. din considerente de ordin stilistic. se va evita condiţionalul verbelor auxiliare de timp şi d. wären wir spazierengegangen. sau: Sollte ich ihn etwas fragen. mai ales dacă propoziţia condiţională nu este camuflată. so würde er mir bestimmt gern antworten. 3. . fie în regenta ei. fie în propoziţia condiţională ireală. N 109 Pentru a exprima o acţiune trecută. Sie hätte es gewiß falsch verstanden.554 SINTAXA Observaţii 1. dar şi mai bine : Wenn ich ihn etwas fragen sollte. se foloseşte. ihn etwas fragen würde. daß es sie kränkt. Pe cît posibil se va evita. deoarece conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare de timp haben şi sein (cu care se formează mai mult ca perfectul) nu coincide cu indicativul şi este folosit în mod curent. deci conjuncţia mai mult ca perfect). conjunctivul mai mult ca perfect: Wenn es nicht geregnet hätte. . würde. cînd conjunctivul respectiv are o sferă restrînsă de circulaţie. Conjunctivul imperfect se înlocuieşte astăzi prin condiţionalul I sau prin forme perifrastice cu verbe modale nu numai în cazul identităţii conjunctivului cu indicativul ci şi atunci. . deci conjunctiv imperfect). . Se poate întîmpla ca cele două acţiuni (din propoziţia^ condiţională ireală şi din regenta ei) să nu se desfăşoare în acelşi timp. so würde er mir bestimmt gern antworten. würde er mir bestimmt gern antworten. Se recomandă ca modul conjunctiv să fie folosit ori de cîte ori este posibil. î n special. preţios. wenn es ihr nicht erklärt worden wäre. po­ trivit căreia în propoziţia condiţională nu putea fi folosit în nici un caz. astfel încît prin menţinerea lui. N 110 î n cazul conjunctivului mai mult ca perfect. î n acest caz. stilul ar deveni afectat. se aplică pentru fiecare din cele două propoziţii. folo­ sirea concomitentă a condiţionalului în ambele propoziţii. N 111 Pentru a sublinia că o acţiune neîncepută s-ar putea desfăşura în viitor. wenn du wüßtest. so könnte ich jetzt den Text übersetzen ( = acţiune prezentă. 2. wenn ich recht bald einen Brief von Ihnen lesen Du würdest das bestimmt nicht tun. î n germana literară de azi nu mai este valabilă vechea regulă. condiţionalul I („Wenn und würde beißen sich"). î n loc să formulăm ( mai greoi) : Wenn ich. regula corespunzătoare: Wenn ich das Wörterbuch gekauft hätte ( = acţiune trecută. vom formula mai b i n e : Würde ich ihn etwas fragen.e mod. se foloseşte. atît în propoziţia condiţională ireală cît şi în regenta ei. condiţio­ nalul I: Wie groß wäre meine Freude.

reale : Obwohl mein Freund kurzsichtig ist. machte ich einen langen Spaziergang. . accentuată pe silaba a doua. trotzdem (= obwohl) es spät ist. Ich verständige Sie. Observaţie Conjuncţia subordonatoare trotzdem (= obwohl). diese Aufgabe könnte er nicht lösen. auch flj 117 . hätte er es gern noch besser. . . auch. wenn ich von ihm ein Schreiben erhalten sollte. N 118 . . totuşi n-a împiedicat-o. könnte er es falsch auffassen. ob schon. . întrebarea : trotz welchen Umstandes ? Propoziţia concesivă poate exprima o piedică reală. mir ist es ganz gleichgültig. trotzdem. Trotzdem es kalt war. atunci posibilitatea se exprimă prin conjunctivul imperfect (sau o forma perifrastică în propoziţia condiţională). Wie energisch er auch wäre. în cazul acesta ele sînt introduse prin N 115 — conjuncţiile obwohl. (= dennoch) brennt das Licht noch bei ihm. N 116 — prin conjuncţiile auch. Was immer er auch sagen mag. . presupusă sau N 114 ireală. 5. obgleich. — ireale: Wenn er auch hier wäre. E r ist spät.VRAZA 555 Dacă una din cele două propoziţii ale construcţiei condiţionale exprimă N 112 o anumită posibilitate care se deosebeşte de realitatea exprimată în cealaltă propoziţie. realitatea prin indicativei prezent sau imperfect: Wenn jemand es gut hat. b) propoziţii relative introduse prin pronume sau adverbe relative. obzwar. Propoziţiile concesive apar ca a) propoziţii conjuncţionale. nu trebuie confundată cu conjuncţia coordonatoare trotzdem (= den­ noch) accentuată pe prima silabă. în legătură cu conjuncţiile auch sau so. Propoziţia concesivă indică u n obiect sau o situaţie care. Dacă propoziţia concesivă rela­ tivă este prepusa. de regulă. atunci nu trebuie să influenţeze ordinea cuvintelor din propoziţia principală (vezi O 172) : Wie groß auch seine Wohnung ist. man merkte es ihm nicht an. şi pot fi — reale: Wenn er auch müde war. wenn etc. Wenn wir es ihm nicht sagen. wenn . deşi ar N 113 fi p u t u t împiedica realizarea unei acţiuni din regentă. schon. könnte er dir nicht helfen. es w~ird kaum genügend Platz sein. ireală sau ipotetică. Piedica faţă de acţiunea din regentă este reală. trägt er keine Brille. wiewohl şi sînt propoziţii concesive propriu-zise. trotzdem. wennschon. wenn. wenn . . Das I/icht brennt noch bei ihm.

conjuncţionale: Wenn ich das Wörterbuch mithätte. Propoziţiile instrumentale se introduc prin conjuncţiile indem sau daß.. P R O P O Z I Ţ I I L E SECUNDARE PRESCURTATE (Die verkürzten Nebensätze) N 122 Propoziţiile secundare prescurtate constituie o formă intermediară între partea secundară de propoziţie şi propoziţia secundară: . prop. î n acest caz. ihre schönen Augen glühten noch immer. introduse a) de regulă. iar verbul conjugat stă pe locul I. damit er sich erholt. . . so hätten wir mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. propoziţiile circumstanţiale s î n t : 1. . camuflate (neintroduse) (vezi N 27—28) : Wäre das Wetter schöner gewesen. Wäre er auch der tüchtigste. b) relative: Was es auch sei. Piedica faţă de acţiunea din re­ gentă este reală. Schiller) 2. secundară prescurtată \ (construcţie infinitivală finală) \ . Propoziţia instrumentală exprimă mijlocul prin care se realizează acţiunea exprimată de predicatul regentei. /(cireumst. ăaB er rechtzeitig aus dem Wagen sprang. Er fährt nach P r e d e a l ^ prop.556 SINTAXA TU 1 1 9 c) propoziţii secundare camuflate. ipotetică sau ireală. . î n propoziţia regentă se foloseşte adesea corelativul so : War ihr Gesicht auch schon alt. conjuncţia wenn se omite. avînd în regentă corelativele dadurch sau damit : Er rettete sich dadurch. Sei sie mir auch noch so fern. als wäre er krank. . modale vezi N 137 — 139. E r sieht so schlecht aus. N 121 FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R CIRCUMSTANŢIALE După formă. könnte ich diesen Text sofort übersetzen. (Fr. N 120 Propoziţiile concesive şe construiesc cu indicativul (vezi N 225) şi cu conjunctivul (vezi N 226). secundară finală . dein Leben sicher' ich dir. um sich zu erholen. so könnte er das nicht vollbringen.. ich denke noch immer an sie. P e n t r u construcţii infinitivale Pentru construcţii participiale modale vezi N 129—132. 6. de scop) / . zur Erholung.

Caracteristicile propoziţiilor secundare prescurtate s î n t : N 123 Subiectul nu se pune. cînd are valoarea unei propoziţii p r i n daß. < \ daß ieh prop. el este. la participiu (construcţie partieipiaîă) sau lipseşte cu desăvîrşire (construcţie partieipiaîă eliptică). / ±5s ist angenehm. •. N 124 N 125 subiectivă * Sie wiederzusehen. constr. Forma verbală a predicatului din propoziţia secundară apare la infinitiv (construcţie infinitivală). . propoziţiile secundare prescurtate sînt denumite grupe de cuvinte cu valoare de propoziţie (satzwertige Wortgruppen).. infinitivală (b) dacă propoziţia secundară exprimă o stare sau o acţiune în general şi în propoziţia regentă nu există nici u n fel de complement: i — '. Această construcţie e s t e : a) subiectivă. CONSTRUCŢIILE (Die Infinitivkonstmktionen INFINITIVALE — Die satzwertigen Infinitive) Construcţiile infinitivale apar sub următoarele forme : 1. Conjuncţia sau pronumele care introduce propoziţia secundară lipseşte total sau parţial. de regulă. cînd are valoarea unei propoziţii subiective introduse prin daß. constr. ( \ r daß m a n ' im Meer prop. im Meer zu schwimmen. identic cu cel din propoziţia regentă. Construcţia infinitivală subiectivă se foloseşte (a) dacă subiectul propoziţiei subiective este complement în pro­ poziţia regentă: / „ c . L Sie wiedersehe. predicative introduse N 128 .FRAZA 557 î n unele gramatici. subiectivă L schwimmt. . . / Es freut mich. infinitivul precedat de zu în legătură cu încă cel puţin o parte de propoziţie. infinitivală b) predicativă.

infinitivală N . completivă mich zu besuchen. prop. constr. infinitivală studiert. prop. constr. (b)Tdacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă : daß er Ich bat ihn. cînd are valoarea unei propoziţii daß: atributive introduse . predicativă Chemie zu studieren. completivă das Museum zu besichtigen. infinitivală (c) dacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă: daß wir E r schlug (uns) vor.128 prin d) atributivă. introduse prin daß. das Museum besichtigen. mich besucht. constr. Museum subînţeles prop. cînd are valoarea unei propoziţii completive. » Î27 c) completivă. prop. Se va putea spune deci n u m a i : E r Sagt. completivă Sie hier zu treffen. infinitivală Prescurtarea nu poate avea loc. dacă predicatul propoziţiei regente este exprimat printr-un verb de declaraţie. Sie hier treffe. ' Construcţia infinitivală completivă se foloseşte: (a) dacă subiectul propoziţiei subordonate este identic cu subiectul regentei: daß ich Ich bin überrascht. constr. daß er t r a n k sei.558 SINTAXA Construcţia infinitivală predicativă se foloseşte dacă subiectul p r o ­ poziţiei predicative apare sub o oarecare formă în propoziţia r e g e n t ă : daß er j Chemie Der Wunsch meines Sohnes war.

genug etc. infinitivală können. . consecutivă Um mitkommen zu constr. za sau de ( a n ) s t a t t . -•>•'"•''/ Er war zu müde. infinitivală. Construcţia infinitivală consecutivă se foloseşte în caz de identitate a subiectului propoziţiei secundare cu cel din propoziţia regentă. ( \ hier auf sie warten. infinitivală verabschieden. 2. prin damit. zu. dacă o propoziţie cu predicat nominal cuprinde un adjectiv precedat de un adverb de intensitate (So. Ele se folosesc dacă subiectul propoziţiei modale este identic cu subiectul propoziţiei regente: a) în locul unor propoziţii modale introduse prin ohne daß : ohne Er fuhr weg. . zu. N 12$ V Vu m hier auf sie zu constr. . allzu. ( \ die Ferien im Banat verbringt. . b) consecutivă cînd are valoarea unei propoziţii consecutive introduse prin als daß. infinitivul precedat de ohne . infinitivul precedat de u m . cînd are valoarea unei propoziţii finale introduse. verbringen. . pro­ " "' die Ferien im Banat zu constr. < V L r N 130 h ä t t e mitkommen kc prop. . < \ ro N 131 daß er modalä sich von uns verabschiedete P P' ohne sich von uns zu constr. Construcţiile acestea se numesc construcţii infiniţi vale modale. zu Această construcţie este :j a) finală.FRAZA 559 Construcţia infinitivală atributivă se foloseşte dacă subiectul poziţiei atributive este identic cu subiectul propoziţiei regente: daß er Er h a t t e die Absicht.) : als daß er r. infinitivală warten. Construcţia infinitivală finală se foloseşte dacă subiectul propoziţiei finale este identic cu subiectul propoziţiei regente: d a m i t wir Bleiben wir stehen. de regulă. . 3.

. vor kurzem erbaut wurde ^ ' ist herrlich. / prop. dacă subiectul propoziţiei relative este identic cu subiectul propoziţiei regente : die Die Ausländer. modală an)statt ins Gebirge zu constr.560 ' SINTAXA I T 132 S b) în locul unor propoziţii modale introduse prin (an)statt (an) s t a t t ._ activă: ^•besuchten wir unsere Freunde. N 136 î n ambele cazuri. sau la participiul I I . Construcţiile participiale se referă îndeosebi la subiectul regentei. infinitivală fahren. mai rar la u n complement al acesteia. determinat de alte elemente sintactice. deci neîncheiată : indem er Er t r a t ins Zimmer eine Zigarette rauchend. Construcţia eu participiul II are valoarea'ünei propoziţii secundare al cărei predicat este : a) un verb tranzitiv la diateza pasivă.^ L waren Deutsche. m 135 2. b) un verb intranzitiv perfeciiv la diateza waren. Construcţia cu participiul I are valoarea unei propoziţii secundare cu un predicat la diateza activă exprimînd o acţiune în desfăşurare. predicatul exprimă o acţiune încheiată. das Dieses Vierte! vor kurzem erbaut. CONSTRUCŢII ( Partizipialhonsiruktionen PARTICIPIALE — Satzwertige Partizipien) fi 133 m 134 Construcţiile participiale sînt alcătuite dintr-un verb la participiul I (uneori subînţeles). 1. --von uns erwartet. Nachdem wir in Bukarest angekommen In Bukarest angekommen. Construcţiile participiale cu participiul I şi I I se întrebuinţează uneori : a) în locui propoziţiei atributive introduse prin pronume relative. eine Zigarette rauchte.j a ß er daß: ins Gebirge fährt. von uns erwartet wurden.

Euer Volk Hebend. determinat la.. angekommen. ^__-—_--i-könnt ihr die Menschheit nicht hassen. Er s c h r i t t .j Nachdem er Zu Hause zu Hause angekommen war. ^""^-eine Zigarette rauchend. halten sau sein : Die Hefte in der Hand (habend). folgte er ihren Ratschlägen. Ins Zimmer tretend. jtg ţ g g Construcţia participiaîă eliptică se -foloseşte în special în locuî unor I ropoziţii circumstanţiale: y indem er eine gefaltete Zeitung in dar Hand hielt. j$r 139 ATRIBUTUL (Das erweiterte DEZVOLTAT Attribut) Atributul dezvoltat este grupul de cuvinte format dintr-un parti. stieg er in die Straßenbahn ein. euer Volk liebt.N 148 capiu sau (mai rar) un adjectiv atributiv.-—- (b) modale introduse prin indem: ^^.FRAZA 581 b) în locul propoziţiilor (a) temporale : Als er ins Zimmer circumstanţiale: N 137 trat^ P^iarA er dort seinen Vater. betrat der Lehrer die Klasse.y ^__^nachdenklich auf einer . Das Kind auf dem Arm (haltend).indem er eine Zigarette rauchte. Erschrocken über seine eigenen Worte. Eines Sinnes mit seiner Mutter (seiend).' jWenn ihr 3. ^____—~-! hielt er an. ^___——-—^ rief er Sie. Construcţia partieipială' eliptică constă din*r-o îmbinare de cuvinte in care se subînţelege participiul prezent al verbelor haben.-— (c) uneori cauzale : über seine eigenen Worte erschrocken war.-——' " Da er (d) condiţionale etc. rîndul său de unul sau mai multe elemente sintactice. ^eine gefaltete Zeitung in der Hand (haltend)?*^*~^ Bank. < ^ ^_____üdurch den Park. . Er saß.

e. de regulă. 3. _ _ A .) b) dacă este exprimat printr-un participiu II. b .) T R A D U C E R E A A T R I B U T U L U I DEZVOLTAT La traducerea atributului dezvoltat se respectă de cele mai multe ori ordinea următoare : 1.). înaintea unui alt atribut adjectival al substantivului. (Acest băiat t r a t a t în spitalul nostru este acum din nou complet sănătos. ganz Dieser ' i n u n s e r e m K r a n k e n h a u s behandelte* .) sau un adjectiv (ex. substantivul determinat de atributul dezvoltat (cu articolul.). un eventual atribut adjectival (ex.erschien in einer Neuauflage.) sau prepo­ ziţional al substantivului (ex.562 SINTAXA N 141 Participiul (sau adjectivul) atributiv care formează _ nucleul ^ atribu­ tului dezvoltat stă nemijlocit înaintea substantivului determinat sau. . _ „ _ _ A r^ »———~-^ ~ — _ _ I n d e r S t u n d e aufmerksame Schüler verstehen auch die schwierigsten Probleme. nucleul atributului dezvoltat (participiu sau adjectiv). pronumele sau numeralul care deter­ mină substantivul respectiv se află înaintea atributului dezvoltat: atribut dezvoltat A Das ' K i n d e r und E r w a c h s e n e g l e i c h e r m a ß e n interessierende) Buch . 2. e.) atribui dezvoltat . f. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza pasivă sau numai prin participiu (ex. Jahr A in unserer Fabrik ^ebaute^ Maschinen sind im (Două maşini construite anul acesta în fabrica noastră sînt foarte căutate în străinătate.) atribut dezvoltat . d. pronu­ mele sau numeralul respectiv) (vezi exemplele de mai jos). care se t r a d u c e : a) dacă este exprimat prin participiul I. (Cartea care interesează deopotrivă pe copii şi adulţi a apărut într-o ediţie nouă. elementele determinante ale participiului (sau ale adjectivului) stau înaintea acestuia. d.) atribut dezvoltat . genitival (ex. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza activă (exemplul a. (Elevii atenţi la oră înţeleg şi' cele mai grele probleme. f. Zwei i n d i e s e m Ausland sehr gesucht.).Junjje ist jetzt wieder gesund. Articolul (hotărît sau nehotărît).

.FRAZA 563 c) dacă este exprimat printr-un adjectiv.) atribut dezvoltat 1 5 {4 3 2 1 d) Dieses ' v o m L e h r e r " a u s g e z e i c h n e t behandelte mathematische' Problem wurde von allen Schülern verstanden. tradusă în limba germană. elementele determinante ale nucleului atributului dezvoltat în ordine logică. adjectivul respectiv avînd funcţia de nume predicativ (ex. gen . 1 2 3 4 (Ea a cumpărat pentru copii o carte despre Africa. Exemple: atribut dezvoltat 1 a) Die e i n i g e 1 1 Stunden 2 d a u e r n d e * Fahrt war sehr angenehm. I 2 3 4 5 (Această problemă de matematică.) atribut dezvoltat 1 3 2 k 1 1 b) Die u n s e r e n sind ausgezeichnet.) Atribut dezvoltat 1 f % Ş k 2 c) Ich gebe Ihnen gern das f ü r I h r R e f e r a t notwendige^ Buch.) atribut dezvoltat 1 f) Sie kaufte für die Kinder ein ' d u r c h s e i n e l e b e n d i g e n B e s c h r e i b u n 3 i 2 fesselndes Buch über Afrika. a ) . _ 4. _±__A__J L_ __ i AX.) atribut dezvoltat 1 % e) Er las ein ' i n s D e u t s c h e übersetzte Buch seines Bruders. captivantă prin descrierile ei vii. i 2 3 (Vă dau cu plăcere cartea (care vă este) necesară pentru referatul dumneavoastră. Studenten geschaffenen Arbeils-und Lebensbedingungen 1 2 3 (Condiţiile de muncă şi de viaţă (care au fost) create studenţilor noştri sînt excelente. prin adjectivul corespondent din limba română sau printr-o propoziţie relativă cu u n predicat nominal. t r a t a t ă excelent de către profesor a fost înţeleasă de toţi'elevii. ' 1 2 3 4 (El citea o carte a fratelui său. 3 (Călătoria care a durat cîteva ore a fost foarte plăcută.

der vor kurzem erschienen ist. die T O B I X . P a r t e i t a g gewiesenen Aufgaben zu erfüllen. N 144 Atributul dezvoltat este de fapt o propoziţie prescurtată. vezi H 285) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. Parteitag gewiesen wurden. das (welcher. Wir wollen eine Frage aufwerfen. die. la un timp trecut al diatezei active: Dieser v o r k u r z e m erschienene Roman h a t einen großen Erfolg. Die Arbeiter. d) Adjectivul atributiv devine nume predicativ al propoziţiei relative. die vom I X . la un timp trecut al diatezei pasive : Die Arbeiter. Dieser F r a g e n d e r A u ß e n p o l i t i k behandelnde Vortrag war sehr interessant. war sehr interessant. atribut dezvoltat —A». el nu este izolat de propoziţia regentă ci încorporat în ea. Subiectul propoziţiei relative este pronumele relativ der. der Fragen der Außenpolitik behandelte. 2. Timpul se alege în funcţie de context. . Bauern und Intellektuellen sind m i t Begeisterung dabei. Nucleul atributului dezvoltat se transformă în felul următor: a) Participiul I (care are sens activ. Prin urmare nu este separat prin virgulă. die für uns alle wichtig ist. die Aufgaben zu erfüllen. verbul copulativ fiind auxiliarul sein la timpul cerut de context: Wir wollen eine f ü r u n s a l l e wichtige Frage aufwerfen. Dieser Roman. Dieser Vortrag. vezi H 284) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. welche. vezi H 248) devine predicatul verbal la diateza activă al propoziţiei relative. b) Participiul II al unui verb tranzitiv (avînd sens pasiv. welches) acordat în gen şi număr cu substantivul determinat prin atributul dezvoltat. c) Participiul II al unui verb intranzitiv (avînd sens activ. h a t großen Erfolg. Bauern und Intellektuellen sind mit Begeisterung dabei. Spre deosebire de aceasta.564 SINTAXA TRANSFORMAREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT ÎNTR-O PROPOZIŢIE ATRIBUTIVĂ RELATIVĂ N 143 ln cazul unei astfel de transformări: 1.

î n frază se poate omite chiar o propoziţie: Wenn Sie mich schon fragen. de a-i da o anumită nuanţă afectivă etc. Scopul elipsei este de a scurta comu­ nicarea. subiectul. subiectul. pronumele sau adjectivul atributiv care se referă la două N M 8 sau mai multe substantive coordonate nu trebuie repetat. . verbul copulativ (exemplul b). Elipsa este de două feluri: ELIPSA PROPRIU-ZISĂ N 145 Elementele omise nu apar în altă parte a propoziţiei sau frazei. de a-i mări expresivitatea. Astfel : Articolul. şi predicatul (exemplul d).ff) Da sah er auf der Anhöhe.. şi complementul (exemplul e). .FRAZA 565 ELIPSA Prin elipsă se înţelege omiterea din propoziţie sau frază a unor elemente gramaticale sau lexicale. Der Berg. predicativ predicatul ich weiß es nicht î n stilul poetic. wohin sich das Mädchen geflüchtet JjjatteT eine weibliche Gestalt zwischen den Bäumen erscheinen . se omite uneori — însă numai în propoziţia secundară introdusă — verbul auxiliar de timp : . numele (exemplul c). dacă substan- . nici flj 146 într-o propoziţie sau frază învecinată : a) [Jrfj] Danke sehr. wie ihm geschehen I w Ä j Hat alles auf einmal umwandelt gesehn (H. (Eichend.or. (Eichendurff) Knabe nicht wußte. von dem ich gesehen "jiatfe"] Jeden Frühling ins Land hinaus . Heine) t andere ELIPSA ÎN SENSUL MAI LARG AL CUVÎNTULUI Părţile de propoziţie sau de vorbire omise într-un loc al propoziţiei flj 147 sau frazei apar în altă parte a acestuia. b) Rauchen p S j verboten c) Sein Bruder--ist 16 Jahre d) [jCojruae-n—Se*] Herein ! e) [jeji_jiaiasehg~Thnen | Guten Tag ' Elementele omise pot fi diferite părţi de propoziţie : subiectul (exemplul a).

Nerepetarea atît a articolului cît şi a substantivului comun cere multă atenţie. însă : Die alten und ehrwürdigen Ruinen des Schlosses Suceava waren der Hintergrund einer wundervollen Feierstunde. N 149 Acelaşi substantiv determinat de două sau mai multe atribute nu trebuie r e p e t a t : GroßeIJŞi»CHe|und kleine Fische schwammen munter im Teich. Dann kamen seine Freunde undj^gmrre'] Freundinnen. Sie studiert deutsche Sprache und Ij^eatstlTe"] Literatur.566 SINTAXA tivele determinate stau la acelaşi număr şi caz şi sînt (numai la singular) de acelaşi Jeder muß die Energie u n d u S i ] Ausdauer dieses Menschen anerkennen. deoarece poate să ducă la confuzii: Die blauen Vßiatrteh \ und \ßi€\roten Blumen = florile albastre şi totodată roşii {aceleaşi flori sînt caracterizate prin ambele culori) . dacă unul din ele este la singular. den» bewährten Freund und[ŢieiŢ]_J^ewa^rften| Helfer in jeder Situation. Deci numai fără elipsă: E r sprach über die Jugend und die Aufgaben der Jugend. Die blauen [glaatgn"] und die roten Blumen = florile albastre şi cele roşii [două feluri de flori. . celălalt la plural. Die Jungen und pk£ Mädchen achten ihre Lehrer und[|bre|Lehrerinnen. Alle sprachen den Äpfeln. fiecare caracterizat printr-o anumită culoare). articolul poate fi pus o singură dată indiferent de ge substantivelor: Die Jungen und[jjre|Mädchen lachten und scherzten. Nu este admisibilă omiterea articolului die înaintea celui de-aî doilea substantiv. Iva plural însă. Er ging zu seinem älteren Bruder. \ß^S\ Birnen und [jletf | Törtchen mit Appetit zu. De aceea se v a formula corect: Die rumänischen und die ausländischen Touristen besichtigten zahlreiche alte Klöster und Burgen. Der Lehrer h a t alle Bücher und[aHejHefte seiner Schüler und[sgkier [Schülerinnen durch­ gesehen. Weiße|_glum€n^| rote|giarrterT^I blaue|BhMrrerT|und bunte Siumen schmückten den Garten.

Nimm diesen Beutel. . .FRAZA 567 Deci: I n cazul nerepetării substantivului determinat prin două sau mai multe adjective atributive — articolul nu se repetă dacă adjectivele se referă la o singură categorie de obiecte : die roten )jü«irfen| und [d#. î n cazul acesta nu este necesar ca elementele comune să fie repe- N Î51 . der kommunistischen [ j ä t e t e n ) und [d**f| Arbeiterparteien. — articolul se repetă dacă adjectivele se referă îa difertite categorii de obiecte : die rotea [gîăwrinj und die weißen Blumen = florile roşii şi cele albe. Uneori substantivul nu se repetă. fie secundare — să aibă una sau mai multe părţi de propoziţie comune. v. . . ) Elipsa nu trebuie confundată cu suspensia adică cu întreruperea voită a comunicării.f weißen Blumen = florile roşii şi (totodată) albe . . die Rolle der kommunistischen und Arbeiterparteien als Vortrupp <ler breiten Volksmassen im Kampf um Sozialismus und Frieden mehr denn je in den Vordergrund.. Kleist) N 150* Pentru omiterea părţilor de propoziţie propoziţii vezi N 151 — N ÎS2. . . în special în dialog. Mein Versprechen will ich l ö s e n . ? (H. .-. mit zwanzig Gulden! E v e : Wie ? Damit. E v e : Ich soll. dacă cel de-al doilea atribut are funcţia de cuvînt determinativ al unui substantiv compus în care sub­ stantivul nerepetat are funcţia de cuvînt de b a z ă : Gegenwärtig t r i t t . vorbitorul lăsînd anumite cuvinte sau propoziţii nerostite: Walter: Bleib. W a l t e r : Den Beutel hier. . (. comune în două sau mai multe PBOPOZIŢIA CONTRASĂ (Der zusammengezogene Satz — Der zusammengefaßte Satz) Se întîmplă adesea ca două sau mai multe propoziţii coordonate — fie principale. .

die Mädchen spierfgn Handball. copulativă : Er ging rasch ins Haus 0 u n d [ g | s t i e g die Treppe hinauf. legate prin und. daß er heute nicht zu uns kommt. virgula Er bleibt. 2. disjunctivă: contrase. Ich sah. legate prin oder. se formează propoziţia contrasă. nici o dificultate în t o t restul construcţiei sintactice. sondern[d>8-gf]ins Theater geht. adversativă: contrase. 4. prin juxtapunere : Die Jungen spielten Fußball.(<jgg] die Mädchen Handball spielten. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. 3. e singură dată în prima propoziţie. Ich weiß. daß die Jungen FußbaH [sgptirT|. Prin nerepetarea părţilor de propoziţie comune în două sau mai multe propoziţii coordonate. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. ele se subînţeleg fără. La contragerea propoziţiilor secundare. N 152 Se contrag în special propoziţiile principale sau secundare ale frazei care sînt în raport de coordonare 1. virgula Er kommt heute nicht zu uns. sonderaj^iTj geht ins Theater.568 SINTAXA t ä t e în fiecare propoziţie. Observaţie Propoziţia contrasă este considerată uneori o elipsă în care elementele omise într-un loc al frazei apar într-o altă parte a acesteia. zu H a u s e t bderfjîrjmacht einen Spaziergang. fiind folosite o singură dată. conjuncţia comună se p u n e .

/ \ der Ausflug finde nächste Woche statt. N 155 Cuvintele de declaraţie sînt de cele mai multe ori verbe de declaraţie. sau sub­ stantive : F r sagte : Er nickte : ^ >iIoh bin einverstanden. / daß der Ausflug nächste Woche stattfinde. wenn ein Priester die Lehre seiner Kirche ohne Überzeugung verkündet. dar pot fi şi alte verbe. der einen großen Kaufmannsnamen geerbt oder erschlichen hat. Mein Freund sagte mir. asimilate categoriei verbelor de declaraţie. dar din punct de vedere sintactic este independentă de acesta : Mein Freund sagte m i r : „Der Ausflug findet nächste Woche s t a t t . sondern erfreuen sich ihres Wohlseins und bleiben nicht einen Abend ohne auf­ heiternde Gesellschaft und gute Freunde." N 154 Vorbirea indirectă este redarea cuvintelor sau a gîndurilor unei persoane printr-o propoziţe subordonată unui cuvînt de declaraţie . Keller) M 153 VORBIREA DIRECTA ŞI INDIRECTĂ (Die direkte und die indirekte Rede) Vorbirea directă este redarea întocmai a spuselor sau gîndurilor unei persoane. oder wenn ein Schwindler. aber die Güter seiner Pfründe mit Würde verzehrt. mit leichtfertigem Tun und leerer Gaukelei sich in Mode bringt und Brot und Ruhm der wahren Arbeit vorwegstiehlt. (G. " Seine Antwort w a r : „Ich komme gern. so weinen alle diese nicht über sich. Comunicarea reprodusă se referă la un cuvînt de declaraţie." N 156 Seine Antwort war : ' . wenn ein Künstler ohne Tugend. wenn ein dünkelvoller Lehrer die Uhren und Vorteile eines hohen Lehramtes innehat und genießt ohne von der Höhe seiner Wissenschaft den mindesten Begriff zu haben und derselben auch nur den kleinsten Vorschub zu leisten.FRAZA 589 PERIOADA (Die Periode) Perioada este formată dintr-o împletire plină de măiestrie a unor propoziţii principale cu propoziţii secundare : Wenn ein Fürst Land und Leute nimmt. durch seine Torheiten und Gewissenlosigkeit Tausende u m ihre Ersparnisse und Notpfennige bringt.

în special în dialoguri. vorbirea indirectă este. daß seine Übersetzung die beste sei." Er sagte. o propoziţie subordonată camuflată: „Mein Freund wohnt in Bukarest". Mein Kollege fragte mich: „ K o m m t sie ?" Mein Kollege fragte mich. b) propoziţie interogativă indirectă [vezi M 1 5 . N 159 După funcţiunea ei în frază. wann Peter nach Bukarest kommen wird (werde). E r fragte mich. (propoziţie subiectivă) Die Antwort auf meine Frage war. propoziţia care conţine cuvîntul de declaraţie poate — să freceadă comunicarea: Er sagte : „Mein Freund wohnt in Bukarest.SINTAXA N 157 Uneori. —: să fie intercalată în comunicare (ca propoziţie incidenţă) ." (H. atributivă: E r schrieb mir. (a) Propoziţia interogativă indirectă totală se introduce prin conjunc­ ţia o b : Întrebare directă Întrebare indirectă [komme). ob Peter in Bukarest ist (sei). ca propoziţie completivă. de regulă. vorbirea indirectă apare. (propoziţie completivă) Es wurde ihm gesagt. vorbirea indirectă apare ca : 1. cuvîntul de declaraţie se omite. ca propoziţie subiectivă. de obicei. sagte er. mai rar. vorbirea indirectă este în acest caz redată printr-o subordonată camuflată: „Mein Freund". — să urmeze după comunicare. er solle die Arbeit so rasch als beenden. ließ sie in den Hohlweg hineinkullern. Sein Freund wohne in Bukarest. ob sie kommt . „wohnt in Bukarest." Sein Freund. „Wir müssen links an dieser Mauer vorbei. daß sein Freund in Bukarest wohne. Soll) N 158 Atît în vorbirea directă cît şi în cea indirectă. sagte er. (propoziţie predicativă) Mein Freund erzählte von der Auffordemng. er wisse von nichts. N 184): E r fragte mich. propoziţie subordonată introdusă a) propoziţie conjuncţională introdusă prin conjuncţia d a ß : Sie schrieb uns. wohne in Bukarest. sagte er. daß e uns besuchen werde. (propoziţie atributivă) möglich N 160 După formă. cînd sensul lui rezultă clar din c o n t e x t : Er trank die Flasche leer. daß sie schon gut Schi laufe. predicativă sau. sagte er.

întrebare directă întrebare indirectă (wohne). hier. dort. reflexive şi posesive precum şi verbele din N 165 vorbirea directă se schimbă. în funcţie de persoana la care se referă comu­ nicarea : Vorbire directă Ich sagte : .Ich bin mit der Arbeit fertig.) se înlocuiesc. iar verbul :onjugat se pune pe locul al doilea: Vorbire indirectă introdusă Vorbire indirectă camuflată E r sagte. er sei seit einer Woche mit seiner Eamilie in Sinaia und freue sich über das schöne Wetter. du seiest mit der Arbeit fertig. daß er mich morgen anrufe. Spre deo­ sebire de aceasta. c) Pronumele personale. ich sei mit der Arbeit fertig. N 161 î n vorbirea indirectă camuflată se omite conjuncţia daß.." Du sagtest zu m i r : . prinn antonimele lor şi invers. indicativul din propoziţiile principale şi secundare N 164 ale vorbirii directe este în general înlocuit prin conjunctiv (vezi N 167). jener etc.Ich bin mit der Arbeit fertig." Er sagte zu m i r : „Ich bin seit einer Woche mit meiner Familie in Sinaia und freue mich über das schöne Wetter. d) Adverbele şi pronumele de apropiere şi depărtare din vorbirea directă N 166 (da." Vorbire indirectă Ich sagte. Ich fragte sie : „Wo wohnt Ihr Bruder ?" Ich fragte sie. er rufe mich morgen TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE INDIRECTĂ ÎN VORBIRE Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă comportă o serie N 162 de modificări. Er sagte zu mir. verbul conjugat stă deseor^ la conjunctiv şi totdeauna pe ultimul loc. dacă situaţia în timp sau în spaţiu a povestitorului . fiind o propoziţie secundară. wo ihr Bruder wohnt 2. dieser. propoziţie subordonată camuflată (neintrodusă) (vezi N 22). Du sagtest zu mir. E r sagte. în vorbirea indirectă. Cele mai importante s î n t : a) Propoziţiile principale ale vorbirii directe devin propoziţii secundare. N 163 b) î n limba literară.FRAZA 571 (b) Interogativa parţială indirectă {vezi M 15—17) se introduce prin aceleaşi cuvinte interogative ca şi interogativa parţială directă..

în limba germană timpul folosit în vor­ birea indirectă este independent de timpul folosit în regentă : E r sagt. Spre deosebire de alte limbi." (Povestitorul povesteşte în aceeaşi dimi­ neaţă. Timpul folosit în vorbirea indirectă este în funcţie de următorii factori: — timpul acţiunii din propoziţia regentă. modul conjunctiv.) 1 E r sagte mir.) Er sagte mir. Vorbirea directă Vorbirea indirectă E r sagte m i r : „An diesem Morgen habe ich keine Zeit. er habe an diesem Morgen keine Zeit. — atitudinea povestitorului iată de conţinutul comunicării relatate. f (Povestitorul •s Mein Freund ( /«'«kommen.) J Mein Freund _ Abkommen. hat gesagt. — forma conjunctivului.) schrieb mir. . hatte gesagt. wird sagen. ich solle sofort \ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR SI ÎN VORBIREA INDIRECTĂ N 167 N 168 TIMPURILOR î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte. • - Er Er Er Er sagte. er sei seit zwei Tagen dort. Indicativul apare numai în anumite situaţii (vezi N 177—180). ich solle sofort se află în altă parte. în generai.) Er sagte mir. er sei seit zwei Tagen hier. { { y* (Povestitorul povesteşte altă dată. . daß er ins Gebirge fahre." (Povestitorul se află în aceeaşi localitate. er habe an jenem Morgen keine Zeit gehabt.572 SINTAXA (din vorbirea indirectă) nu este identică cu aceea a vorbitorului (din vorbirea directă). (Povestitorul prietenul. X j (Povestitorul se află acum în altă parte. Er sagte m i r : „Ich bin seit zwei Tagen hier.) E r sagte mir. _ se află în aceeaşi localitate cu Mein Freund schrieb m i r : „Komm sofort her I" schrieb mir.

gewesen. daß er ins Gebirge fahre. pentru o acţiune viitoare — conjunctivul Er sagt. N 172 . daß sie ihn oft gesehen [jmberf] conjunctivul viitor: •• e» condiţionalul I : würden.. daß sie kommen würden. Aceste forme identice cu indicativul se înlocuiesc prin forme­ le corespunzătoare ale timpului imediat următor al conjunctivului: Se înlocuieşte : Se foloseşte : conjunctivul prezent: —*». daß er ins Gebirge gefahren sei.. . în vorbirea directă. daß sie gekommen seien." ^ " . prin timpurile imperfect. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul Er sagt.FRAZA 573 a) î n situaţia cea mai frecventă. N 171 conjunctivul perfect.^ ^ E r sagte. Vorbire directă : E r sagte : Vorbire indirectă: „Ich war nicht zu Hause. = El a spus că ei vor veni. daß sie ihn oft j^şefegn*] sähen. şi anume dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării relatate ci îl prezintă în mod obiectiv — neutru. mai mult ea perfeet Er sagte. Er sagte.conjunctivul Imperfect: Er sagte." N 17# b) Anumite forme ale conjunctivului prezent.Ich bin nicht zu Hause" gewesen.— " — ' gewesen sei. perfect şi viitor coincid cu indicativul. conjunctivul hätten. N 169 prezent: perîeet: viitor: pentru o acţiune trecută — conjunctivul Er sagt. daß er nicht t u Hause „Ich war nicht zu H a u s e . conjunctivului vorbirii indirecte din limba germană îi corespunde indi­ cativul vorbirii indirecte din limba română: Er sagte.-— —&. daß sie ihn oft sehen [gäSgen] Dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării reiatäte. Observaţie Printr-o acţiune trecută în vorbirea indirectă se înţelege o acţiune care poate fi redată.. = El a spus că ei au venit. perfect şi mai mult ca perfect. daß er ins Gebirge fahren werde.

. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul imperfeet E r sagte. sie Deutsch würden. daß sie bald gekommen wäre. . o astfel de vorbire .. ale con­ junctivului viitor şi ale condiţionalului I .. N 17G Uneori îndoiala. daß sie bald kommen würde. nesiguranţa sau rezerva povestitorului faţă de con­ ţinutul comunicării se mai exprimă prin folosirea verbelor de declaraţie a pretinde. perfect pentru o acţiune viitoare E r sagte. la acelaşi timp alternează. în locul verbelor a spune. I din — modul prezumtiv : Er sagte. . daß er Deutsch spreche. = El a spus că ea ar veni în. : E r sagte. perfect şi viitor coincide cu indicativul. . a zice: Er sagte. Acţiune prezentă : E r sagte. chipurile etc. daß sie bald käme. .. mai mult ca perfect şi condiţionalului vorbirea indirectă a limbii germane le corespund în limba r o m â n ă : — modul condiţional-optativ : Er sagte. Urmarea este că pentru aceeaşi acţiune. daß sprechen . . E r sagte. . . = El a spus că n-ar fi avînd timp. dacă vrea să arate că ea nu corespunde realităţii. curînd. forme ale conjunctivului prezent şi imperfect. în funcţie de subiect. — modul indicativ însoţit de adverbe ca : cică. conjunctivul prezent. .. daß sie Deutsch sprächen. = E l a spus că ea va veni chipurile în curînd. ale conjunctivului perfect şi mai mult ca perfect. daß er immer pünktlich wäre. a susţine. . — conjunctivul mai mult ea — würde. pentru o acţiune trecută Er sagte. daß er keine Zeit hätte. daß sprechen viitoare : er Deutsch werde. Acţiune trecută : Acţiune . daß sie bald kommen condiţionalul I N 175 Conjunctivului imperfect. N 177 d) î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte indicativul (a) dacă povestitorul vrea să prezinte conţinutul comunicării relatate ca o realitate obiectivă care nu poate fi pusă la îndoială. N 174 c) Dacă povestitorul îşi manifestă neîncrederea sau îndoiala asupra comunicării relatate sau. das sie Deutsch gesprochen hätten. daß er Deutsch gesprochen habe. daß sie bald käme.574 SINTAXA N 173 Numai la anumite persoane. = El pretindea că ar fi totdeauna punctual. a afirma etc. .

indicativul E foloseşte. . numai dacă vorbirea indirectă este introdusă prin :onjuncţia daß care indică în mod clar raportul de dependenţă al vorbirii ndirecte faţă de regentă. daß er kommen könne. . propoziţia redă o explicaţie indirecte. daß dieses Buch — das er von seinem Vater bekommen hat — sehr interessant sei. N 180 (c) în vorbirea indirectă liberă (vezi N 183) (e) î n vorbirea indirectă din limba uzuală. în vorbirea indirectă explicaţii. exprimînd o realitate obiectivă: observaţii.FRAZA 575 indirectă depinde. . în limba literară. sollen.) E r h a t dir also gesagt. sie möchten mich noch einmal anrufen. de regulă. er wolle eicht kommen. formele conjunctivului prezent al acestor verbe nodale care coincid cu indicativul se înlocuiesc prin formele corespunză­ toare ale conjunctivului imperfect: Vorbirea directă : Ich sagte meinem F r e u n d : „Bitte ruf mich etwas später wieder an. în general. er habe sehr viel zu t u n . indicativul pătrunde tot mai mult în locul conjunctivului din limba literară : Er h a t mir gesagt. es gehe ihr schon viel besser. Observaţii Folosirea conjunctivului în propoziţia das "rat ar arăta că ea face parte din vorbirea Prin folosirea indicativului se arată că a povestitorului şi nu aparţine deci vorbirii er von seinem Vater bekommen indirectă." Ich s a g t e : „Bitte ruft mich noch einmal an. N 178 (b) dacă se intercalează c o mpletari ale povestitorului. conjunctivul: E r sagte.. în general. se preferă. daß er sehr viel zu tun hat. müssen şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. (— Literar : .bordonate camuflate. daß er kommen kann. er möge mich etwas später wieder anrufen. . Dacă aceeaşi comunicare are însă forma unei y. (Literar: Er h a t dir also gesagt. ." Vorbirea indirectă : Ich sagte meinem Freund. N 179 Mein Freund sagte. prin prezentul * 181 I conjunctiv al verbelor modale mögen. daß es ihr schon viel besser : Observaţie Avînd această funcţie de redare a realităţii confirmate. de o regentă al cărei verb este la pre­ zint: Er sagt. . er will nicht kommen..) Imperativul se exprimă în vorbirea indirectă.

iar prin müssen. Eis zur Nacht nach Frankfurt. wie er arbeitet. (Anna Seghers) 3 184 V N 185 Regulile pentru întrebuinţarea modurilor în vorbirea indirectă {vezi N 167) sînt numai în parte valabile pentru întrebarea indirectă: indicativul se foloseşte foarte frecvent. . prin sollen un îndemn mai categoric. . daß wir je 5 Lei Strafe zahlen müßten. dacă conţinutul între­ bării indirecte este o realitate obiectivă : Wir alle sehen.Leg dich sofort schlafen". gleich hinaus zu Leni. ale cărui gînduri sau cu­ vinte le r e d ă : Georg lag draußen unter dem graublauen Himmel in einer Ackerfurche. Nur jetzt nicht steckenbleiben." Der Wächter sagte mir : Sie 5 Lei S t r a f e ! " Der Wächter sagte uns : „Zahlen Sie je 5 Lei Stiafe. welch großer Fehler rechtzeitig vermieden werden konnte. wer ihr das sagen kann.. Aceasta nu este introdusa prin conjuncţie şi nu depinde de u n verb de declaraţie. concrete : E r fragt sich mit Recht. . N 186 b) indiferent de timpul verbului din regentă. es solle sich sofort schlafen egen. Sein ursprünglicher Plan. Observaţie N 183 î n operele literare se foloseşte frecvent vorbirea indirectă liberă. das war die Höhle mit ihren Schlupfwinkeln." N 182 Prin verbul mögen se redă. Der Wächter sagte zu mir. sie sollten sich sofort schlafen legen.. Die Mutter sagte den Kindern : „Legt euch sofort schlafen. Ungefähr hundert Meter von ihm entfernt lief die Chaussee nach Oppenheim. . Wir alle fragen uns. Indicativul se întrebuinţează: a ) dacă întrebarea indirectă depinde de o regentă cu verbul la prezent şi corespunde unei situaţii prezente. . Stadt. un ordin. Die entscheidende Frage ist." SINTAXA Die Mutter sagte dem Kind.. was er t u n soll. de regulă. . ich müsse 5 Lei Strafe zahlen. ihren gewundenen Gängen. mai ales dacă verbul din regentă este la prezent . wohin sie gefahren ist ? E r berichtete. o rugăminte sau u n îndemn. ob er schon gesund ist. Wußtest du. Autorul se identifică cu eroul său. conjunctivul se foloseşte foarte rar dacă verbul propoziţiei regente este la prezent. Zu Abend in der Stadt sein. .5?6 Die Mutter sagte dein K i n d : .

această situaţie este evidentă m a i ales.Gramatica practică a limbii germane . . îndoielnic. dacă verbul din regentă nu este la prezent. relatat. Ich konnte damals noch nicht beurteilen. das zu Ohren N 191 ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN PROPOZIŢIA PRINCIPALA Indicativul: H 1 8 0 . conjunctivul: H 194—197. warum das Plugzeug landen mußte. că o simplă presupu­ nere sau ca ceva ireal. w e n u i h m gekommen wäre.1 9 3 . was er i n d i e s e m F a l l täte. wir Deutsch sprachen. dacă nesiguranţa îndoiala este exprimată prin predicatul propoziţiei regente: Wer kann heute schon wissen. . • „ . întrebarea este ipotetică sau ireală dacă se arată condiţia de care depinde conţinutul întrebării: Niemand kann wissen. hätten. 37 . ob ihm die Schüler das notwendige entgegenbrachten. ob er das wirklich verstünde. er Deutsch gesprochen wir Deutsch gesprochen j / Acţiune I habe. ob ob ob er Deutsch spreche. Ich kann nicht beurteilen. ob er Deutsch sprechen werde. _ . prezentă Acţiune trecută Acţiune viitoare N 188 N 189 Die Ausländerin fragte.FRAZA 577 c) indiferent de timpul verbului din regentă. ob er nicht etwa stehengeblieben uäre. ob er geschwiegen hätte. Astfel de întrebări indirecte depind în general de o regentă al cărei verb nu este la prezent : Er fragte sich immer wieder. um sich zu überzeugen. ob wir Deutsch sprechen würden. wie er sich später bewähren wird? 33s war nicht zu erkennen. sau N 187 Vertrauen Conjunctivul se întrebuinţează pentru a sublinia caracterul indirect al întrebării ca ceva transmis. î n astfel de întrebări indirecte timpurile conjunctivului se folosesc ca în vorbirea indirectă (vezi N 169) : ob . vezi N 169) în întrebările indirecte al căror conţinut este prezentat ca nesigur. E r schüttelte den Wecker. N 190 Indiferent de timpul verbului din regentă. Conjunctivul imperfect. mai mult ca perfect şi condiţionalul I se întrebuinţează (ca în vorbirea indirectă.

was wolle. a IlI-a singular. are deci sens de prezent sau chiar de viitor. (Aş vrea ca el să vină în sfîrşit. o dorinţă puternică care se referă la persoana I. în limba germană. (Fr. o rugăminte sau constatare politicoasă. Conjunctivul prezent (ich frage. modul imperativ neavînd. o probabilitate: b) o îndoială: I c h könnte hingehen. I singular (mai rar). (J.) Käme er in Frage? (Ar veni el în consideraţie?) c) o dorinţă a cărei realizare este nesigură sau irealizabilă: Wenn er nur hier wäre. N 193 î n locul conjunctivului se întrebuinţează şi forme perifrastice {vezi H 133-135). Hätte ich nur seine Adresse! (De-aş avea adresa lui. du fragest. pentru a exprima un ordin. er käme endlich. (Aş putea merge într-acolo. 2. er frage etc. Hilfreich und gut.578 SINTAXA ÎNTREBUINŢAREA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI 'îN PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ N 192 1. o dorinţă etc. persoana I : Ich sei.) . gewährt mir die Bitte.) exprimă: a) un ordin. Goethe) realizabilă: c) o concesie (conjunctivul concesiv) : E s komme.) corespunde. Conjunctivul imperfect (ich käme. I n eurem Bunde der dritte. modestă : So wäre es yielleicht besser. ich fragte etc.) Ich wollte. î n această întrebuinţare conjunc­ tivul are valoare de imperativ {vezi 28).) d) un ordin atenuat. în general. Schiller) — la pers.) Ji 194 a Conjunctivul imperfect exprimă: ) o posibilitate. (Aşa ar fi poate mai bine. condiţionalului optativ prezent din limba română. Schiller) b) o dorinţă sau o rugăminte Edel sei der Mensch. un îndemn.W. avînd deseori ca subiect pronumele nehotărît man : Man bind' ihn an die Linde d o r t ! (Fr. (D-ar fi aici. Se întrebuinţează: — la pers.

daß es ihnen allen gut geht.) e) o constatare : Das hätten wir also erledigt. acest conjunctiv nu mai este decît o formula de politeţe: Dürfte ich Sie um eine Gefälligkeit bitten ? (Aş putea să vă cer u n mic serviciu ?) Könnten Sie mir eine Auskunft geben ? (Aţi putea să-mi daţi o informaţie ?) e) o constatare ca urmare a unui rezultat obţinut anevoie : Das wäre also in Ordnung. daß er recht hat. Astfel exprimă: a) o posibilitate. predicativă şi completivă introdusă prin daß a) se foloseşte indicativul N 197 (a) dacă verbul din regentă este la prezent (de obicei. meine. (Acestea ar fi deci terminate. daß wir den Versuch machen können. o probabilitate: N 196 Ich hätte heute hingehen können. (Poate că aşa ar fi fost mai bine. (Aceasta ar fi [este] deci. (în sfîrşit.) 3. în ordine. conţinutul subordonatei fiind considerat ca real: Ich Ich Ich Ich glaube. daß sie noch kommen. corespunde în general condiţionalului optativ perfect din limba română.FRAZA 579 De multe ori. el are deci sens de trecut: Hätte ich seine Adresse gehabt ! (De-aş fi avut adresa lui!) Conjunctivul mai mult ca perfect se întrebuinţează cu referire la trecut ir majoritatea cazurilor în care conjunctivul II este folosit pentru prezent. zweifle nicht daran.) b) o îndoială: Wäre er in Frage gekommen ? (Ar fi venit în consideraţie ?) c) o dorinţă nerealizată: Wenn er nur hier gewesen wäre. am scăpat de aceasta. (De-ar fi fost aici.) Das hätten wir endlich hinter uns. (M-aş fi p u t u t duce azi într-acolo.) d) un ordin atenuat: Vielleicht wäre es so besser gewesen.) ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN DIFERITE TOPURI DE PROPOZIŢII SECUNDARE în propoziţia subiectivă. hoffe. la persoana I).JJ 195 n e n etc. Conjunctivul mai mult ca perfect: ich hätte gefragt. . ich wäre gekom.

Immer wieder wurde behauptet. daß er fähig. aber nicht aufmerksam genug sei. ipotetic sau ireal: E s gibt keinen Menschen. daß er seine Seele dem Teufel verkauft E r sagt. darüber zu sprechen. Was vor fünfzig Jahren niemand erhofft hätte. Alles. steht fest. Fausts Zeitgenossen waren der Meinung. indiferent de timpul verbului din (a) dacă conţinutul subordonatei este ipotetic sau ireal: regentă: Daß es besser wäre. der noch viele Jahre frisch und munter in unserer Mitte weilen möge. war interessant und reizvoll. daß niemand ein besseres Ergebnis hätte erzielen können. E r ist ein Mensch. was wir unterwegs sahen. Ich kenne viele. daß er noch kommt. Daß wir einen Fehler gemacht hatten. Sie antwortete. "Wir wußten. N 205 (b) pentru a exprima ceva posibil. daß sie sich die größte Mühe geben werde. die Arbeit sofort in Angriff zu nehmen. N 202 (d) dacă aspectul negativ al regentei dă conţinutului subordonatei u n caracter ireal : I n den vielen Schuljahren ereignete es sich nie. daß er krank sei. daß die Verhandlungen ohne die Ruhe und Besonnenheit unseres Delegations­ leiters : u keinem positiven Ergebnis geführt hätten. den ich schon lange nicht gesehen hatte. die Arbeit rechtzeitig zu beenden. N 200 sau N 201 (b) dacă subordonata redă o ideie'o părere sau o presupunere neconfirmată: (c) în vorbirea indirectă: îndoielnică habe. N 204 b) se foloseşte conjunctivul : (a) pentru a exprima o dorinţă realizabilă : Ich erhebe mein Glas auf unseren lieben Vater. der nie eine Unwahrheit sagen würde. Die abschließende Feststellung war. wurde von allen mit Bedauern festgestellt. ist nun stolze Wirklichkeit geworden. daß Sie jeder aufrichtigen Kritik zugänglich sind. . der immer recht hätte. N 203 în propoziţia relativă a) se foloseşte în general indicativul: Gestern besuchte mich ein Freund. daß er sich verspätet hätte oder unauf­ merksam gewesen wäre. daß es noch zu früh war.580 SINTAXA N 198 (b) dacă verbul din regenta este la u n timp trecut. Wir erkannten. subordonata exprimînd o siguranţă absolută: Ich -wußte. N 199 b) se foloseşte conjunctivul. die gern an seiner Stelle wären. Das Erfreuliche ist.

er sei nicht zu Hause gewesen. was sie unterwegs gesehen hätten. indicativul: Ich lebe und arbeite. a) de regulă. wo seine Heimat sei. o părere. die immer still und bescheiden ihre Pflicht tue. conjunctivul: Soviel er wisse. beginne die Feier um 7 Uhr. N 215 . E r erzählte. er habe allen Anforderungen entsprochen. în propoziţia restrictivă (vezi N 82) se foloseşte. o presupunere se ia atitudine : (d) în vorbirea indirectă: faţă de care nu N 206 Er nannte sie eine fleißige Arbeiterin. die Arbeit fehlerlos zu beenden. N 207 E r sagte. de regulă. Pentru întrebarea indirectă vezi N 184. dacă ea este introdusă prin conjuncţiile indem sau wie: Indem er sich anstrengte. als man ihn angerufen habe. so schläft man. indicativul : J e besser er sich vorbereitet. N 213 N 214 b) în vorbirea indirectă însă. indem er sich aufs äußerste angesirengt habe. în propoziţia comparativă (vezi N 83). beginnt die Eeier um 7 Uhr. das ich ihm gegeben hätte. în propoziţia de măsură progresivă (vezi N 95) a) se foloseşte. das Buch. N 208 b) Conjunctivul se foloseşte. rief er mich an. Bevor er zu mir kam. sei interessant und reizvoll gewesen. de regulă. N 209 în propoziţia modală propriu-zisă (vezi N 75) a) se foloseşte indicativul. indicativul: Soviel ich weiß. desto zufriedener wird der Professor sein. er habe mir das Wörterbuch gegeben. daß er nur dort leben wolle. gelang es ihm. alles. Wie man sich bettet. ohne daß ich ihn darum gebeten hatte conjunctivul: N 212 Er sagte. Er erzählte. sei sehr spannend. dacă propoziţia circumstanţială de loc şi cea de timp fac parte din vorbirea indirectă: Er sagte. N 210 b) se foloseşte indicativul sau conjunctivul. antwortete er.FRAZA 581 (c) pentru a exprima o idee. N 211 Er gab mir das Wörterbuch. wo meine Heimat ist. ohne daß ich ihn darum gebetehn hätte. este introdusă prin ohne daß sau statt daß: c) î n vorbirea indirectă se foloseşte dacă propoziţia modală (hätte). (vezi N 64) în propoziţiile circumstanţiale de loc (vezi N 63) şi de timp a) se foloseşte. E r sagte.

de regulă. în propoziţia cauzală propriu-zisă {vezi N 97) a) se foloseşte. dacă ea exprimă o consecinţă Der Film ist so originell. die Ergebnisse eines Schülers seien um so besser. es wäre Winter. în propoziţia concesivă conjuncţională (vezi N 115). könnten wir die Frage nicht mehr besprechen. sau ireală: E s ist so kalt. daß er nicht gekommen sei. damit ich ihm das Wörterbuch gebe. daß er gehen müsse. de regulă. als daß sie den Marsch fortsetzen könnten. als daß er eine solche Dummheit hätte machen können. indicativul : Ich muß jetzt gehen. dacă conţinutul ei este real: E r k a m nicht. m 222 c) g e f 0 i 0 S eşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) E r sagte. damit ich ihm das Wörterbuch gäbe. IV 219 N 220 în propoziţia consecutivă (vezi N 101) a) se foloseşte indicativul. obwohl ich ihn eingeladen hatte. daß ein jeder ihn sehen wolle. so hätten wir den Ausflug doch nicht machen können. N 217 N 218 . Wenn es auch nicht geregnet hätte. dorită. je fleißiger aufmerksamer er sei. b) în vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : Er sagte. în vorbirea indi­ rectă (vezi M 167) : Sie erzählte. N <Mţ7 c) Conjunctivul se foloseşte. b) se foloseşte conjunctivul. weil es schon spät sei. daß alle ihn sehen wollen ! reală: b) se foloseşte conjunctivul (a) dacă consecinţa este posibilă. realizabilă. . dacă conţinutul ei este ireal: Wenn er auch käme. b) conjunctivul se foloseşte în vorbirea indirectă: E r sagte. indicativul: Er kommt zu mir. N 223 N 224 a) s e în propoziţia finală (vezi N 102) foloseşte. weil es schon spät ist. N 221 (b) dacă ea este introdusă prin als daß. obwohl sie ihn eingeladen habe. indiferent de conţinut. a) se foloseşte indicativul. N 225 N 22G Pentru propoziţia condiţională (vezi N 106—112). Der Junge ist viel zu klug. consecinţa depinzînd de u n adjec­ tiv sau adverb precedat de zu care dă propoziţiei consecutive un carac­ ter ireal: Die Kinder sind jetzt zu müde.582 SINTAXA N 216 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : und Der Lehrer sagte. daß er zu mir kommen werde. der Film sei so originell. daß man glauben könnte.

Was immer es sei. er ist uns willkommen. N 230 sau N 231 b) se foloseşte conjunctivul irealitate: dacă propoziţia exprimă o posibilitate Sei er auch der beste Freund. . sei sie auch keine Schönheit gewesen. Koste es. so war sie doch eine sehr anziehende Erscheinung. das kannst du nicht von ihm verlangen. was es wolle. c) se foloseşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) N 232 Er sagte. ich will es gern für dich.FRAZA 583 în propoziţia concesivă relativă [vezi N 118) a) se foloseşte astăzi mai frecvent indicativul Wer immer auch kommt. în propoziţia concesivă camuflată [vezi N 119) a) se foloseşte indicativul dacă conţinutul ei este real: War sie auch keine Schönheit. decît conjunctivul: N 228 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul: N 229 Er sagte. sei willkommen. ich will es versuchen. tun. wer immer auch komme. so (sei sie) doch eine sehr anziehende Erschei­ nung (gewesen).

daß wir heute ins Stadion gehen. elementele mai importante trecînd. pe locul ultim. LOCUL PREDICATULUI (Die Stellung des Prädikats) LOCUL VERBULUI OG 0 7 CONJUGAT Verbul conjugat (finit) poate să stea: — în propoziţia principală pe locul al 2-lea sau 1: — în propoziţia secundară. (Pentru locul verbului auxiliar de timp însoţit de două infi­ nitive.. Mein Vater war tiefbewegt. Verbul conjugat poate să stea 0 2 ^ locul al 2-lea: Wir gehen heute ins Stadion. 0 3 pe locul 1 : Gehen wir heute ins Stadion ? 0 4 -pe locul ultim: Ich schlage vor. Mein Kollege ist bei der Prüfung \ \ durchgefallen. Die Wäscherinnen haben mir später alle diese Hemden mitsamt den guten Lehren vertauscht.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR (Wortund Satzfolge) ORDINEA CUVINTELOR (Die Wortfolge — Die ÎN PROPOZIŢIE Wortstellung) O 1 Verbul este cel mai important element al propoziţiei germane. de regulă. Mit jedem Hemde h a t sie auch eine gute Lehre hineingepackt. uneori pe locul al 2-lea sau pe locul 1. 0 5 Ordinea celorlalte părţi ie vorbire depinde în mare măsură de valoa­ rea lor comunicativa. Verbul conjugat are o poziţie fixă şi serveşte ca punct de plecare pentru stabilirea ordinei cuvintelor în propoziţie. de regulă.. în ordine ascendentă spre sfîrşitul propoziţiei: Meine Mutter packte selbst meinen Koffer. (H. Heine) / durchgekommen. vezi O 42.) .

oder. denn. Conjuncţiile aber. ja.. . 1 2 — Complement la acuzativ: Den Artikel habe ich heute in der Bibliothek abgeschrieben.. nicht nur . und. nu intră în numă­ rarea părţilor propoziţiei şi nu influenţează locul verbului conjugat: Der Unterricht ist zu Ende. . (J. 1 \ doch er hat nicht Wort gehalten.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 585 î n propoziţia principală 1. sondern. prezent: Edel sei der Mensch. . und wir gehen nach Hause. / s doch h a t er nicht Wort gehalten. 2 0 10 b) în propoziţia interogativa parţială Wann besuchen Sie uns ? (vezi M 17) : 0 11 c) în propoziţia imperativă — cu predicatul la indicativ prezent sau — cu predicatul la conjunctivul Er komme sofort! 0 12 viitor: Du bleibst hier ! Du wirst heute nicht ins Kino gehen ! prezent : unui verb — cu predicatul format dintr-un verb modal şi infinitivul predicativ: Jetzt sollen Sie sprechen ! d) în propoziţia optativă. Hilfreich und gut . 1 2 — Subiect: 0 14 . neîndeplinind nici o funcţie sintactică. auch. entweder . să influenţeze locul verbului conjugat (vezi K 45) : Er h a t mir das Buch versprochen. jedoch.indessen. dar nu trebuie. oder pot.W.. allein. doch. Verbul conjugat stă pe locul al 2-lea: a) în propoziţia enunţiativă (vezi M I I ) : Das Wetter war heute schön. 2 0 8 Heute war das Wetter schön. 0 1 2 0 9 Conjuncţiile also.. locul 1 poate fi o c u p a t : a) de orice altă parte de propoziţie: Ich habe den Artikel heute in der Bibliothek abgeschrieben. sondern auch. dacă verbul conjugat stă la conjunctivul O 13 Goethe) î n propoziţiile în care verbul conjugat stă pe locul al 2-lea.

besichtigte die Delegation die Stadt. un grup de cuvinte sau o propoziţie). saß er am Tisch. 1 2 Den Kopf in die Hände gestützt. — Complement circumstanţial de timp : Heute habe ich den Artikel in der Bibliothek abge1 2 schrieben. 1 2 0 16 c) de o propoziţie Nachdem die Delegation secundară: in Bukarest 1 eingetroffen i war. dacă predicatul stă la imperativ (vezi M 21): Komm Kommt Kommen Sie heute zu u n s ! . 1 2 In Bukarest eingetroffen. besichtigte sie die Stadt. eventual împreună cu atributele ei. Verbul conjugat stă pe locul 1 : a) în propoziţia interogativă totală {vezi M 16) : Gehen wir heute ins Stadion ? 1 O 18 0 19 Verbul conjugat ocupă primul loc şi în propoziţia interogativă care are valoarea unei propoziţii exclamative: War das schön ! 1 Spricht er interessant! 1 0 20 b) în propoziţia imperativă.586 — Complement circumstanţial SINTAXA de loc : In der Bibliothek habe ich heute den Artikel abge1 2 schrieben. — Elementul nepersonal al predicatului : Abgeschrieben habe ich den Artikel heute in 1 2 der Bibliothek. ci locul pe care îl ocupă o anumită parte de propoziţie (exprimată printr-un cuvînt. 2 Observaţie O 17 Prin locul 1 din propoziţie nu se înţelege numai locul ocupat de primul cuvînt. ging er gleich weg. 2. 0 15 b) de o construcţie infinitiv ala sau participială: Statt auf mich zu warten.

den ich mir habe machen lassen. ist äußerst interessant.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 587 c) în propoziţia optativă neintrodusă prin conjuncţia wenn. wo ich die Schule besucht habe. Goethe) O 23 î n cazul acesta. astfel de predicate se formează : dintr-un verb auxiliar de mod din verbul lassen < a com us dintr-un verb care exprimă o percepţie * n vtlm? P u senzorială +tnfrmhvul unm alt verb Ich wußte. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect [vezi M 32) : Wäre er doch hier ! Hätte er das Buch mitgebracht! 0 21 d) în propoziţia incidenţă sau postpusă. de asemenea. (J. Observaţie 1. daß Sie ihn haben begleiten wollen. verbul auxiliar stă înaintea infinitivelor . O 26 . înaintea altor demente sintactice : a) Dacă propoziţia cuprinde un verb auxiliar de timp şi două infinitive. (L. declaraţie {vezi N 158) : dacă ea conţine un cuvînt de 0 22 .. O 25 2. 2. Uneori. I c h weiß nicht. propoziţia secundară fiind privită ca ocupînd locul 1 al frazei (vezi O 170).. sagte er.. î n propoziţia secundară introdusă verbul conjugat stă 1. ist er immer pünktlich. Der Mantel.. ob die Ware wird verzollt werden müssen. E r fragte. „morgen oder übermorgen. wann sie ihn hat kommen sehen. was er erzählt hat. ein wenig ungelenk benahm.W. particula separ abilă rămîne legată de verb : O 24 Auffiel ein Mann." „Ich komme morgen". E r fragte mich.Ich komme".. cu verbul conjugat. în stilul poetic. verbul conjugat stă chiar în propoziţia enunţiativă pe locul 1 : Sah ein K n a b ein Röslein stehn . indiferent de forma propoziţiei secundare şi de pozi­ ţia ei în frază (vezi însă N 21) : Obwohl er weit wohnt. î n cazul acesta îl considerăm însă plasat pe locul al 2-lea al frazei. pe ultimul loe. Das. sagte er. Propoziţia principală precedată de o propoziţie secundară începe. Feuchtwanger) I^ocul verbului conjugat din propoziţia secundară depinde de faptul dacă ea este introdusă sau camuflată. ist morgen fertig. der sich inmitten dieser gepflegten Herren und Damen .

pe locul 1 a) în propoziţia condiţională camuflată (vezi N 104) Kommt er zu mir. daß Sie zu dieser Frage haben Stellung nehmen wollen. er habe das Euch noch nicht gekauft. 0 30 b) în vorbirea indirectă camuflată (vezi N 161) : E r sagte. 0 32 b) uneori. als wäre es schon spät. Die Sache ist die. verbul auxiliar de timp stă înain­ tea locuţiunii verbale: Ich weiß. O 29 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) verbul conjugat stă 1. O 31 2. so hätte ich mir ein Wörterbuch gekauft. was es wolle. pe locul al 2-lea: a) în propoziţiile subiective. E r beeilt sich. Ich hörte. . Wäre ich in die Stadt gegangen. completive şi atributive din care s-a omis conjuncţia daß (vezi N 4 3 . so rufe ich Sie sofort an. machen O 28 c) Dacă paranteza sintactică este incompletă (vezi O 53). în propoziţia concesivă camuflată care exprimă o posibilitate (vezi N 119) : Koste es. sie wüßten von nichts. verbul con­ jugat stă înaintea elementelor sintactice scoase din paranteză : Ich weiß. propoziţia comparativă ireală are un element introductiv: als. wir müssen uns rasch entscheiden. daß er älter ist als seine Schwester. daß alle pünktlich gewesen seien außer ihm.588 SINTAXA O 27 b) Dacă predicatul constă dintr-un verb auxiliar de timp. er sei krank. N 5 0 . 0 34 Observaţie Spre deosebire de celelalte propoziţii secundare camuflate. so würde ich Sie sehr gern besuchen. daß er nur durch einen Prozeß seine Ansprüche wird geltend können. N 4 7 . wir werden es schaffen. Ich bin müde. o locuţiune verbală la infinitiv şi un al doilea infinitiv. Hätte ich mehr Zeit. N 61) : E s wurde erzählt. als h ä t t e ich den ganzen Tag gearbeitet. erwies sich leider als richtig. er sei krank gewesen. Ich antwortete. 0 33 c) în propoziţia comparativă ireală camuflată (vezi N 87) . Unsere Befürchtung. er sei mit der Übersetzung des Romans schon fertig. Der Lehrer sagte. predicative.

0 36 h) Dacă cele două elemente nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc la sfîrşitul propoziţiei. pentru a exprima o opoziţie etc. 0 35 Uneori. 0 39 . wann das sein wird.. nicht geliehen. Sie hat ihn eine Stunde warten lassen. elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ se plasează înaintea verbului conjugat: Besuchen werde ich ihn bestimmt. Sie ist sehr aufmerksam gewesen. 0 38 b) cu verbul conjugat la un timp compus : — infinitivul (totdeauna fără zu) sau participiul perfect al primului verb ocupă ultimul loc — infinitivul {cu sau fără zu) al celui de al doilea verb stă pe locul pen­ ultim : Ich habe heute in die Stadt gehen wollen. W a r u m sind Sie gestern zu Hause gebliehen ? Sie ist wirklich außerordentlich tüchtig. pentru a scoate un fapt în mod deosebit în evidenţă. cu un predicat format din două verbe {vezi M 84) : a) cu verbul conjugat la un timp simplu — infinitivul {cu sau fără zu) stă pe ultimul I o c : Ich will heute in die Stadt genes. Gekauft habe ich das Buch. iar participiul II are prioritatea faţă de numele pre­ dicativ : Er wird schon zurückgekommen sein.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 589 LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV î n propoziţia principală 1. das läßt sich nicht leugnen. Wir haben sie sprechen hören. ist er. Das Buch dürfte sehr interessant sein. Ich habe heute viel zu tun. infinitivul are prioritatea faţă de participiul II şi numele predicativ. Wir hörten sie spreehen. Ich habe heute viel zu tun eehabt. cu u n predicat format cu ajutorul unui singur verb a) Atît cele două elemente nepersonale (infinitivul şi participiul II) cit şi numele predicativ au tendinţa să ocupe ultimul l o c : Wir werden heute ins Kino gehen. Sie ließ ihn eine Stunde warten. aber auch unbesonnen. ich weiß aber noch nicht. Q 37 2.

în aceeaşi ordine ca în pro­ poziţia principală (vezi O 3 8 . wir würden heute i n s K i n o sie sei wirklich außerordentlich tüchtig. wir hätten sie sprechen hören. daß sie noch. aceste forme infinite sînt precedate de verbul finit : Ich weiß. nicht gekommen ist. O 37) PARANTEZA SINTACTICĂ (Die Satzklammer — Der Satzrahmen) î n cadrul parantezei sintactice. — participiul II înaintea infinitivului. daß sie krank gewesen sein müsse. daß sie krank sein müsse. E r sagte. daß dieser Roman ins Deutsche übersetzt werden soll. O 39) : — infinitivul stă înaintea verbului conjugat. — infinitivul verbului al doilea stă pe locul penultim. daß er bald kommen wird. Wir wissen. denumită şi cadru sintactic. fiind eventual precedat de u n participiu perfect. er dürfte schon gesund geworden sein. daß er hat kommen wird wollen. ele se plasează înaintea verbului conjugat. — numele predicativ înaintea participiului I I : Ich weiß. stau înaintea verbului 0 41 b) dacă cele două d e m e n t e nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc. distingem paranteza verbală şi paranteza propoziţiei secundare. ob et schon gesund ist. . daß die Ware O 43 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) ordinea cuvintelor este aceeaşi ca în propoziţia principală E r sagte. E r sagte. 0 42 c) dacă predicatul este format dintr-un verb auxiliar de timp şi două infinitive (vezi O 27). (vezi O 35. verzollt werden müssen. — infinitivul primului verb stă pe ultimul loc. Ich weiß nicht. vezi N 21) : Wir glauben.590 SINTAXA O 40 î n propoziţia secundară introdusă a) elementele nepersonale şi numele predicativ conjugat (plasat pe ultimul loc.

2 Ist dieser Schüler immer fleißig ? 1 verbul predicativ + particula separabilă : E r schreibt sich die Adresse auf. 2 Schreibt er sich die Adresse auf? 1 . 2 Wird er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul auxiliar de mod + infinitiv: E r muß den Aufsatz schreiben.participiul I I : E r hat den Aufsatz geschrieben. Er ist dieses J a h r m i t seiner Familie ins Gebirge gefahren. 0 44 î p a r a n t e z a verbală Werden Sie auch in diesem J a h r ans Meer fahren ? T Î p a r a n t e z ă verbală î Această includere a părţilor propoziţiei în paranteză verbală (Umklam­ merung) este una din principalele caracteristici ale limbii germane. Paranteza verbală poate fi formată din: verbul auxiliar de timp -j.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 591 PARANTEZA (Die verbale Klammer VERBALĂ Rahmen) — Der prädikative î n propoziţia principală verbul conjugat (aflat pe locul al 2-lea sau 1) şi elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ (aflat la sfâr­ şitul propoziţiei) formează paranteza verbală (cadrul predicativ) în care se încadrează toate celelalte părţi de propoziţie. cu excepţia ace­ leia care precedă paranteza verbală (dacă verbul conjugat stă pe locul al 2-lea). 2 Muß er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul copulativ + numele predicativ: Dieser Schüler ist immer fleißig. 2 Hat er den Aufsatz geschrieben ? 1 verbul auxiliar de timp -f.infinitiv : E r wird den Aufsatz schreiben.

2 Nimmt er bestimmt zu dieser Frage Stellung ? 1 verbul predicativ -f infinitiv simplu : Er sah die Straßenbahn kommen.592 SINTAXA verbul conjugat şi al doilea element al unei locuţiuni verbale: E r nimmt bestimmt zu dieser Frage Stellung. Î Î mai 0 47 Paranteza verbală devine incompletă mai ales prin scoaterea din paran­ teză şi plasarea în urma ei (Ausklammerung) a următoarelor elemente sin­ tactice : a) un termen de comparaţie (de egalitate sau inegalitate) precedat de wie sau als: Bald wird auch sie so gut Deutsch sprechen wie ich. Î *' 0 46 b) incompletă: după al doilea element al parantezei verbale urmează cel puţin o parte de propoziţie: Heute ist er früher nach Hause gekommen als gestern. cu excepţia celei care precedă paranteza verbală. . 2 Braucht er heute nicht zu kommen ? 1 0 45 Paranteza verbală poate fi: a) completă: toate părţile propoziţiei. Î T Sie will fleißiger sein als ihr Bruder. 2 Sah er die Straßenbahn kommen ? 1 verbul predicativ + infinitiv prepoziţional: Er braucht heute nicht zu kommen. r î Wir werden weniger zu t u n haben als sonst. I Î 0 48 b) o parte de propoziţie precedată de außer: Gestern hat niemand gefehlt außer t Î Ihnen. sînt cuprinse în p a r a n t e z ă : Wir sind gestern nachmittag eine Stunde mit den Kindern im Park î spaziereiifjefianjjen. Î Î Zu arbeiten wird nützlicher sein als zu faulenzen.

î in denen er sich so meisterhaft betätigte. bald — bald. Der Direktor hat den Arbeitern. entweder — oder. wurden sie schnell aufgesogen von t Î den albernen. zwar — doch. cuvînt interogativ). Feuchtwanger) Der Bürger Dalamelle.: "Et soll ebenso tüchtig sein wie bescheiden. Doch wenn ihn melancholische Erinnerungen kamen. Der Klassenlehrer war erfreut über die ausgezeichnete Disziplin. der Advokat. Sie hat sich nicht nur als klug ermiesen. scoaterea din paranteza verbală este jus­ tificată. weder — noch. aber (doch) nicht zu spät. sondern auch als sehr Î Wir haben weder Zeit gehabt. şi predicatul propoziţiei se formează un fel de paranteză în care se inter­ calează toate celelalte elemente sintactice. între cuvîntul introductiv (conjuncţie. 0 49 I ţ Î fleißig. winzingen Freuden und Leiden des Alltags von la Bourbe. Technikern und Ingenieuren des Betriebs gedankt für l ihre vorbildlichen Leistungen bei der Erfüllung und Überfüllung des Planes. je — desto etc. wurde. noch Lust. abgerufen inmitten eines jener Reimspiele. teils — teils. Î Î E s ist zwar spät geworden. nicht (nur) — sondern (auch). den Fleiß und Î Arbeits- t Î willen seiner Schüler.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 593 c) partea de propoziţie precedată de cel de-al doilea element al conjuncfiilor corelative ebenso — wie. Î Î d) o construcţie formată fie dintr-un complement prepoziţional. dacă prin menţinerea parantezei complete înţelegerea comunicării ar fi îngreunată: Bei ihrer Ankunft aud dem Flugharen Băneasa wurde die Delegation begrüßt von den O 50 Î Î Î Î Genossen Die Jungen und Mädchen waren begeistert von den frohen Ferientagen im Zeltlager an der Küste des Schwarzen Meeres. pronume sau adverb relativ. T Feuchtwanger) PARANTEZA PROPOZIŢIEI •^(Die Nebensatzklammerj SECUNDARE 0 51 î n propoziţia secundară introdusă. u r m a t de obicei de subiect. (L. ins Kino zu gehen. zwar — aber. (L. (fie dintr-un complement de agent) şi una sau mai multe determinări ale acestora. sau o construcţie formată din două ori mai mult complemente prepoziţionale coordonate (adesea o enumerare). Această paranteză sintactică a propoziţiei secundare denumită uneori paranteză conjuncţional-predicativă 33 — Gramatica practică a limbii germane .

Mann) Ich weiß. daß er älter isl a l s s e i n e Schwester. Ich glaube. daß sie nicht nur sehr klug ist. ist Chemiker. s o n d e r n a u c h s e h r fleißig. Trebuie evitată însă scoaterea din paranteză a construcţiilor prepoziţionale scurte sau fără importanţă prin conţinutul lor. gegeben seinem" ßxaAef. habe mit seinem Vater gesprochen. seinem Bruder gegeben. man dieses Problem löst. . h a t sich über ihr Geschenk gefreut. I^a fel ca aceasta ea poate fi a) completă Der Genosse. Ich weiß nicht. daß niemand gefehlt hat a u ß e r m i r . den Sie bei mir trafen. nicht seiner Schwester." Er h a t gezeigt. Nu se scoate din paranteza O 56 a) complementul cazual : Greşit: E r h a t gezeigt. sie müsse schon g e s u n d geworden sein etc. er habe sie gestern besticht. Î Î paranteza prop. wann sie wieder ihre Familie in Bukarest besuchen werden. circa 8 0 % din elementele sintac­ tice scoase din paranteza verbală sînt construcţii prepoziţionale. ob mein Freund seinen Urlaub in Predeal vi Ich kann Ihnen nicht sagen.594 SINTAXA O 52 corespunde parantezei verbale din propoziţia principală. wie Corect. Î Î 0 53 b) incompletă P e n t r u paranteza incompletă a propoziţiei secundare sînt valabile aceleaşi reguli ca pentru paranteza verbală incompletă a propoziţiei prin­ cipale [vezi O 46) : Seine Mutter h a t t e H e n r i einem Verwandten u n d einem Erzieher anvertraut. ordinea cuvintelor— deci şi a elementelor nepersonale şi a numelui predicativ — este aceeaşi ca în propoziţia principală : Er sagte. er werde uns bald besuchen. secundare. hat sich gefreut jifeef J l r f _(Jese?T6nlc. sie sei sehr tüchtig. wie Greşit : Ich habe das Buch Corect : Ich habe das Buch verbală man löst dieses' P_ioWcîff. damit er aufwuchs w i e d a s V o l k . O 55 î n limba germană contemporană. 0 54 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă). (H. Alle sagen.. Greşit : Corect: Greşit: Corect: Ich Ich Sie Sie habe gesprochen rüit seiaefiî yatef. nicht seiner Schwester.

. 1 0 59 0 60 O 61 S = subiect V = verb conjugat X = altă parte de propoziţie decît subiectul . (H. nume predicativ. element predicativ suplimentar. S —V = ordine directă (X—)V — S = ordine inversă Ordinea inversă a p a r e : a) daca primul loc din propoziţie (vezi O 17) este ocupat de o altă parte de propoziţie decît subiectul (complement. subiectului) poate sta 0 58 2. . Sie morgen zu sehen. H e u t e war das Wetter schön.. gehofft daiarfff. secun- 0 57 LOCUL SUBIECTULUI (Die Stellung des Subjekts) î n propoziţia principală. 1. complement circumstan­ ţial. înaintea verbului conjugat: Bie Luft ist kühl und es dunkelt 1 2 1 2 . ihnen dafür gedankt.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 595 b) Adverbul pronominal cu funcţia de corelativ al unei propoziţii dare sau al unei construcţii infinitivale : Greşit: Ich habe Corect : Ich habe Greşit: Ich habe Corect : Ich habe ihnen gedankt dafür. darauf gehofft. Sie morgen zu sehen. după verbul conjugat: Und ruhig fließt der Bhem . . das muß m a n schon sagen. subiectul (sau grupul atît înaintea verbului conjugat cît şi în urma lui. daß sie gekommen sind. A u f g e s p r u n g e n ist er. daß sie gekommen sind. element nepersonal al predicatului) : I h m helfe ich gern. nicht aufgestanden. Ordinea: verb conjugat (eventual precedat de o altă parte de propoliţie decît subiectul) — subiect se numeşte ordine inversă (ungerade Wort'olge — Umstellung). 2 1 Heine) Ordinea: subiect — verb conjugat se numeşte ordine directă (gerade Wortfolge — Grundstellung). H ü b s c h ist sie.

subiectul stă în propoziţia principală pre­ cedată de o propoziţie secundară condiţională sau concesivă înaintea şi nu în urma verbului conjugat: H ä t t e t ihr in diesem Augenblick I. Seghers) 0 64 2.oder.596 SINTAXA 'O 62 O parte de propoziţie poate fi exprimată şi printr-un grup de cuvinte (vezi O 15) sau printr-o propoziţie secundară (vezi O 16) : Statt Da z u s p r e c h e n schwieg er. Mann) Wie unvermutet und heiß und bestürzend ihr Glück war. entweder. sich einzu­ gestehen. (Th. noch. subiectul poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat (vezi K 45). Goethe) 0 66 0 67 O 68 c) în propoziţiile interogative totale (vezi M 16) : Wollen Sie uns morgen besuchen? d) în propoziţiile interogative parţiale (vezi M 17). în care cuvîntul introductiv nu este un pronume la nominativ (cu funcţia de subiect) : W a n n können Sie kommen? W e n haben Sie angerufen ? W a s haben Sie gesehen ? Insă : Wer fehlt heute ? Was steht d o r t ? 0 69 e) în propoziţiile imperative cu predicatul la imperativul de politeţe : Nehmen Sie bitte Platz ! .. (J. sie wagte nicht.obgott Piepsams Gesicht gesehen. solang er strebt. determină inversiunea: E s ist spät. . 1 unsere Jugend viel Sport 1 t r e i b t . ist sie kräftig und gesund. W. weder . indessen. 0 65 3. în stilul beletristic. 0 63 Observaţii 1. ocupînd un loc în propoziţie (vezi K 34). . jedoch. După conjuncţiile also. doch. . Conjuncţiile adverbiale. Uneori. b) dacă primul loc al propoziţiei este ocupat de es cu funcţia de dublare a subiectului (vezi M 73) : E s irrt der Mensch. (A. ihr wäret tief erschroc­ ken gewesen. darum müssen wir uns beeilen.

Totuşi. O 77 î n propoziţia secundară conjuncţională şi interogativă subiectul stă imediat după elementul introductiv a) dacă este exprimat printr-un pronume personal: Er k a m zu mir. weil er meiner Schwester ein Buch geben wollte. indirectă 0 78 . sagte er. locul al 5-lea sau chiar locul ultim din propoziţie. între el şi verbul conjugat intercalîndu-se alte părţi de propoziţie: Dort standen. antwortete er. subiectul stă. woran sie jetzt arbeite. zu jedem Opfer bereit. N 33) : „Ich komme". i) uneori în propoziţiile concesive camuflate Sei es auch noch so schwierig. Subiectul stă pe locul al 4-lea sau al 5-lea în propoziţia cu verbul conjugat pe locul al 2-lea. Pentru a accentua subiectul şi a mări expresivitatea stilului. durch keinen Terror zu beugen. — dacă în propoziţie există unul sau două complemente cazuale exprimate prin pronume. nemijlocit după verbu conjugat. wo sie ihren Urlaub verbracht habe. als wäre er schon müde. weil er mir ein Buch geben wollte. de regulă. " „Wir werden pünktlich sein". ich will es versuchen. 1 2 3 4 5 zurück. subiectul poate ocupa uneori şi locul al 4-lea.87) : O 72 0 73 O 74 O 75 O 76 Ruft er Sie morgen an. so verständigen Sie mich bitte. die Arbeiter und ihre Vertrauensleute.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 597 f) în propoziţiile optative neintroduse. î n cazul inversiunii. von der Kommunistischen Partei geschult. j) în propoziţiile comparative ireale camuflate E r ging so langsam. subiectul este uneori plasat la sfîrşitul propoziţiei. „mit meinem F r e u n d . dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect {vezi M 35—36) :' Käme er doch! Hätten sie doch die Bücher gebracht! O 70 g) în propoziţiile incidente si postpuse care conţin un cuvînt de dedaraţie (vezi N 32. E r fragte mich. O 71 h) în propoziţiile condiţionale camuflate (vezi N 104) : (vezi N 119) : (vezi N . — subiectul fiind exprimat printr-un s u b s t a n t i v : Gestern gab m i r mein Freund das Wörterbuch 1 2 3 4 Gestern gab e s m i r mein Freund zurück.

ob ihm der Professor das Buch geliehen hat. weil die Mutter sie etwas gefragt hatte. weil sie die Mutter subiect etwas gefragt h a t t e . O 82 O 83 î n propoziţia relativă. pentru a evita confuzii. subiectul poate să stea. dessen Bruder mein Freund ist. în funcţie de rolul sin­ tactic al pronumelui relativ. însă: Sie kehrte sich um. subiectul este plasat imediat după elementul introductiv. şi un complement la acuzativ exprimat prin pronumele personal sie. daß sie der Professor gelobt hat ? Ich weiß nicht. 1 - <0 84 b) Tot pe locul 1. respectiv e s . woran mein Bruder jetzt arbeite. subiect compl. 0 80 Subiectul nu stă imediat după elementul introductiv dacă el este exprimat printr-un substantiv şi în propoziţie există un complement cazual exprimat printr-un pronume personal {vezi O 97) : Ist es wahr. . în acest caz. 2 sau 3. ori la plural. was gesagt wird. iar complementul (sie res­ pectiv es) in urma subiectului: Sie kehrte sich um. wobei mir mein Kollege geholfen habe. E r fragte mich. fällt selbst hinein. muß grüdlich überlegt sein. a) Subiectul stă pe locul 1 dacă pronumele relativ este la nominativ şi are funcţia de subiect: Ich will einen Freund besuchen. î n limba uzuală există o puternică tendinţă de menţine comple­ mentul exprimat printr-un pronume în locul atribuit complementului prin­ tr-un substantiv. ob der Professor dem Studenten das Buch geliehen hat.598 SINTAXA O 79 b) dacă este exprimat printr-tm substantiv nici un pronume personal: şi în propoziţie nu există I s t es wahr. wo die Vorlesung stattfinden werde. 1 Alles. daß der Professor diese Studenten gelobt h a t ? Ich weiß nicht. 1 Wer anderen eine Grube gräbt. E r fragte mich. de genul feminin sau neutru. der seit einigen Tagen krank ist. pe locurile 1. 0 81 O excepţie de la regula de mai sus apare cînd propoziţia conţine un subiect exprimat printr-un substantiv la singular. compl. dar în urma pronumelui relativ stă subiectul dacă pronumele relativ este atributul genitival al subiectului: Ich gehe zu einem Kollegen.

dacă în propoziţia relativă există pronumele reflexiv sich şi dacă tot­ subiectul este exprimat printr-un substantiv : • 88 Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. d i e sich alle Schüler merken müssen. el îşi păstrează locul şi sich se plasează în urma subiectului: 0 SS .® 87 poziţional: Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. circumstanţialului etc. I 2 @ 85 ® 86 (b) dacă pronumele relativ are funcţia de complement cazual sau fire. 1 2 3 Die Leichtathletik ist eine Sportart. dessen I 1 Ich gehe zu einem Kollegen. poate ocupa un loc doar în cadrul sferei subiectului. 1 2 3 Das ist eine Regel. 1 2 W e m du helfen willst. 1 2 Dort kommt der Genosse. daß man dir tu. subiectul nu ocupă locul al 2-lea al 3-lea. a u f d e n i«h warte. das füg auch keinem anderen zu. Dacă în propoziţia relativă cu pronumele reflexiv sich subiectul este exprimat printr-un pronume personal. d e n ich zu seinem Geburtstag beglückwünschen möchte. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. m u ß t du gleich helfen. 1 2 E r sagte etwas. determi­ nat de el. d e m ieh zu seinem Geburtstag gratulieren möchte. 1 2 Kindern ich ein Geschenk geben will. 1 2 d) ci locul — odată — î n situaţiile arătate la punctul c). d e r sich viele Jugendliche mit Begeisterung widme». 1 2 W a s du nicht willst. w o r ü b e r ich mich sehr freute. d e s s e n sich mein Bruder kaum noch erinnert. d e s s e n ich mich kaum noch entsinne. c) Subiectul stă pe locul al 2-lea (a) dacă pronumele relativ are funcţia de atribut genitival al unui sub­ stantiv la dativ sau acuzativ: Ich gehe zu einem Kollegen. dessen I 1 Bruder ich kennenlernen möchte.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 599 Atributul neputînd determina un verb. complementului. 1 2 3 Observaţie 1.

. 2 LOCUL COMPLEMENTELOR (Die Stellung der Objekte) O 91 Un singur complement cazual se plasează în propoziţia principala 1. cu ordine inversă (vezi O 60) a) în urma subiectului.toö SINTAXA Mein Bruder erhielt diesen Brief von einem Schulkollegen. valoare: comunicativă mai mare decît cel circumstanţial:. E r ruft seinen Freund aus der Stadt an. d e s s e n 1 Das ist eine Regel. Wir besuchen oft Museen. 0 92 b) în urma complementului circumstanţial. dacă complementul cazual are o valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich erwarte jetzt einen Gast. Ich helf dem Jungen gern. (b) dacă verbul conjugat stă pe locul 1 şi complementul circumstan-i ţial are o valoare comunicativă mai mare decît cel cazual: Helfen Sie dem Jungen gern ? Ruft er seinen Freund aus der S t a d t a n ? O 94 b) în urma complementului circumstanţial. dacă verbul conjugat sau o altă parte de propoziţie ocupă locul 1 şi complementul cazual are Q. Erwarten Sie jetzt einen Gast ? I n diesem J a h r besuchten wir oft Museen. O 93 2. d e s s e n 1 noch entsinnt. cu ordine directă (vezi O 59) a) în urma verbului conjugat. ich mich kaum noch. d i e er sich merken muß. Tot în urma subiectului se plasează pronumele reflexiv pentru persoana I şi a Ii-a dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal : Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. (a) dacă complementul circumstanţial stă pe locul 1 : Gern helfe ich dem Jungen. er sich kaum 2 O 90 H 2 2. Oft besuchen wir Museen. dacă un eventual complement circum* stanţial are o valoare comunicativă mai mare decît complementul cazual. Das ist eine Regel. d i e du dir merken mußt. entsinne.

0 96 b) între elementul introductiv şi subiect. daß wir sie oft besuchen. daß er seinen Freund aus der Stadt anruft. dacă complementul cazual este exprimat printr-un pronume personal. iar subiectul printr-un substantiv (vezi O 80) : Ich weiß. daß ihm mein Bruder gestern ein Buch gegeben hat. daß ihn der Freund oft besucht. O 100 Dacă într-o propoziţie sînt două complemente. E r freut sich. O 99 b) înaintea subiectului. daß mein Freund (er) oft das Museum besucht. Ich sprach mit einem Freund. de regulă. dem ich mein Wörterbuch zeigen will. c) în urma complementului circumstanţial. Ich gehe zu einem Freund. dacă complementul este exprimat prin pronumele relativ : Ich gehe zu einem Freund. atunci: a) complementul la acuzativ exprimat printr-un substantiv stă.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 601 î n propoziţia seeundară un singur complement cazual se plasează a) în urma subiectului. dessen Bruder mir ein Bild zeigen will. der mir sein Wörterbuch leihen wird. (a) dacă complementul cazual este exprimat printr-un substantiv şi 0 95 are valoare comunicativă mai mică decît un eventual complement circum­ stanţial : Ich weiß. Ich weiß. daß er jetzt einen Gast erwartet. î n propoziţia relativă (vezi O 82) complementul stă a) în urma subiectului dacă subiectul este exprimat prin pronumele relativ sau dacă subiectul este determinat prin pronumele relativ la genitiv: Ich gehe zu einem Freund. den ich schon lange nicht gesehen h a t t e . O 101 Complementul la dativ poate fi scos în evidenţă prin plasarea lui în urma complementului la acuzativ : Ich gebe das Heft dem Jungen (nicht dem Mädchen). daß er Ihn jetzt erwartet. dacă complementul cazual O 98 este exprimat printr-un substantiv şi are valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich weiß. . 0 97 Această regulă nu se aplică în situaţia arătată la O 81. îwurma complementului la dativ: Ich gebe dem Jungen (ihm) das Heft. (b) dacă atît complementul cazual cît şi subiectul sînt exprimate prin pronume personale: Ich weiß. daß er dem Jungen gern hilft.

înaintea elementelor nepersonale ale predicatului (vezi O 35) sau. O 103 O 104 c) Complementul la genitiv stă (a) în urma complementului la acuzativ: dacă complementul la Er erinnerte sich der guten Batschläge seiner Bitern. locul lor în pro­ poziţie depinzînd în mare măsură de valoarea lor comunicativă (vezi O 5) : Nächste Woche fährt er an die See. O 106 (b) la începutul propoziţiei relative. Ich weiß. wird. E r fährt nächste Woche an die See. înaintea verbului conjugat: Er wartete eine halbe Stunde an der Straßenbahnhaltestelle auf seinen Freund. dacă pronumele relativ sau adver­ bul pronominal relativ are funcţia de complement prepoziţional: Dort kommt der Genosse. daß er nicht länger als eine halbe Stunde auf seinen Freund warten Ich weiß. genitiv are o valoare comunicativă mai m a r e : E r erinnerte sich später oft der guten Ratschläge seiner Eltern. daß er gar nicht gern auf jemand wartet. ordinea lor este u r m ă t o a r e a : . E r wollte nicht länger als eine halbe Stunde auf den Freund warten. auf den ich seit zehn Minuten warte. es dem Jungen. (b) în urma complementului circumstanţial. indiferent prin ce parte de vorbire este exprimat acesta: Geben Sie dem Jungen das Heft ? J a . la sflrşitul propoziţiei. wie es ihm die Ärzte O 108 De regulă. worüber ich mich sehr freute. LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE (Die Stellung der Adverbiale) O 107 Topica complementelor circumstanţiale nu este fixă. nicht ins Gebirge. Er sagte etwas. O 105 d) Complementul prepoziţional se plasează (a) în urma complementelor cazuale. în propoziţia se­ cundară. dacă într-o propoziţie sînt mai multe complemente circum­ stanţiale.602 SINTAXA O 102 b) complementul la acuzativ exprimat printr-un pronume este aşezat înaintea complementului la dativ. ich gebe es ihm. An die See fährt er nächste Woche und geraten haben.

Begegnet es einem anderen Fahrzeug. Atributul adjeetival este aşezat.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR — Circumstanţialul de timp — circumstanţialul de cauză — circum­ stanţialul de mod — circumstanţialul de loc: Der Schwimmwettbewerb wird heute wegen des schlechten Wetters wahrscheinlich Schwimmhalle stattfinden. schwitzenden Gesichtern." (J. die Stimme des Obersten. hilflos und frech zugleich. und aus diesem Mullpacken kam eine Stimme. Heine) O 110 2. Bs ist die Geschichte von dem verwünschten Schiffe. El poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat: E r stand aufgeregt vor dem Freund. so kommen einige von der unheimlichen Mannschaft in einem Boote herangefahren und bitten. Becher)! O 111 © 112 (b) Tseparat prin virgulăjdefcuvîntul determinat: Nun waren sie nur noch fünfunddreißig mal drei Mann. ein Paket Briefe gefälligst mitzunehmen. mit wunden Füßen. ein müder Zug. das nie in den Hafen gelangen kann und jetzt schon seit undenklicher Zeit auf dem Meere umherfährt.R. înaintea substantivului: Die Fabel von dem fliegenden Holländer ist euch gewiß bekannt. (H.. (H. staubbedeckt. (H. schneidend. hell. Mar. o J09 LOCUL ATRIRUTULUI (Die Stellung des Attributs) 1. Aufgeregt s t a n d er vor dem Freund. Bali) . Atributul adjeetival exprimat printr-un adjectiv sau participiu poate fi uneori postpus şi nedeclinat: a) în stilul beletristic (a) neseparat prin virgulă de cuvîntul determinat: „Du Diebe unermessen. Ball) @ 113 . in der LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR (Die Stellung des prädikativen Zusatzes) liceul elementului predicativ suplimentar nu este fix. All meiner Liebe Maß.. hart gegen die Decke steigend. de obicei.

frisch gemalten Zimmer. Ordinea atributelor adjectivale exprimate prin diferite părţi de vor­ bire este u r m ă t o a r e a : a) (articol —) n u ni e r a i — a d j e c t i v : Die zwei besten Studenten fehlen heute. în mica publicitate : Zimmer. se formează o paranteză nominală (un cadru nominal). Heine). Dacă substantivul este precedat de mai multe atribute adjectivale. von dem Autobuzul-Werk hergestellten Trolleybusse sind von ausge­ zeichneter Qualität. hell . Bier. fleißigere. faktisch sind wir also spracharm (H. aber in der deutschen Konversation gebrauchen •wir nur den zehnten Teil dieses Reichtums. d) p r o n u m e jectiv: Alle nehotărît — pronume p o s e s i v — ad­ meine lieben Freunde besuchten mich.50 Dei. alle se pune în urma O 119 O 120 Atributul substantival apare mai ales după determinatul' său. . Diese bequemen..604 SINTAXA O 114 b) în limbajul comercial. dar şi înaintea lui. 0 115 3.. O 118 Folosit împreună cu u n pronume acestuia: deci : alle meine Freunde dar : sie alle personal. (A. zu vermieten. Aceasta înseamnă că între articol. şi substantivul respectiv se intercalează toate aceste a t r i b u t e : Wir saßen in dem (seinem) sehr bescheidenen. O 117 5. dislocate de substantiv. a) Iyocul obişnuit al atributului genitival este după determinatul său: Die deutsche Sprache an sich ist reich. Zweig) verträglichere^ O 116 4. eine Flasche 3. nüchternere. c) p r o n u m e d e m o n s t r a t i v adjectiv: Diese —pronume posesiv — meine letzte Arbeitet bereitete mir Schwierigkeiten. Uneori. în stilul beletristic. schön möbliert. în reclame. atributul adjectival declinat este des­ părţit de cuvîntul determinat prin diferite alte părţi de vorbire: Genug Schmiedgesellen kamen durch München und blieben da hängen. b) p r o n u m e — n u m e r a l — a d j e c t i v : Meine ( D i e s e ) zwei besten Studenten stammen aus Predeal. respectiv pronume.

Sie h a t t e das Buch nicht. Goethe). de obicei de persoană (vezi C 146) Goethes Faust ist das tiefste und eindruckvollste Werk der deutschen Literatur. sau la un cuvînt din propoziţie (vezi O 143). W. Astfel nicht s t ă : a) pe ultimul loc al propoziţiei principale cu u n predicat simplu: Br kommt heute nicht. Das eben (sau: Eben das) wollte ich tun. negînd astfel t o a t ă propoziţia (vezi O 130).ORDINEA CUVJNTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 605 b) atributul genitival poate sta însă şi înaintea determinatului său: (a) cînd este exprimat printr-un nume propriu. Observaţie Adverbele gerade şi eben pot sta atît înaintea natului : Ihm gerade (sau: Gerade ihm) hätten Sie helfen sollen. O 121 (b) în stilul beletristic: „Das also war des Pudels Kern. Atributul adverbial este. negaţia nicht care neagă predicatul stă cît mai aproape de sfîrşitul propoziţiei sau chiar pe ultimul loc. O 131 b) înaintea celui de-al doilea element al predicatului verbale (în propoziţia principală şi în cea secundară) : E r ist heute nicht gekommen. î n general. indiferent dacă propoziţia este principală sau secundară. ©127 cît şi în urma determi­ LOCUL NEGAŢIEI NICHT @ 128 0 129 % 130 Negaţia nicht se poate referi: la predicatul propoziţiei. O 122 poate sta numai după determinat: von gestern? Atributul prepoziţional O 123 lui (vezi M O 124 O 125 său: O 126 Haben Sie noch die Zeitung Apozitia poate sta atît după determinat cît şi înaintea 171-172)' Atributul verbal stă numai după determinatul său: Seine Art zu erklären gefiel mir. plasat după determinatul Das Gebäude dort ist das Postamt." (J. de asemenea. sau al locuţiunii O 132 . Sie ist nicht Lehrerin geworden.

weil er nieht mit einer solchen Mitteilung gerechnet hatte. E r macht diesen Aussprachefehler nicht jedesmal. respectiv în care adver­ bul pronominal introduce propoziţia relativă.) 0 138 c) complementul circumstanţial de loc sau de mod: Sie war nicht zu Hause. daß er nicht krank ist. Ich bedauere. E r freut sich darüber nieht.608 SINTAXA Leider h a t er wieder einmal nicht Wort gehalten. Sie kann nicht bis morgen fertig werden.: Er k a m nicht sofort. sofort. 0 139 d) complementul circumstanţial de timp — care exprimă o durată sau o periodicitate: E r ist nieht bis zum Abendessen geblieben. (Corect. (Insă : Sie war enttäuscht. Iyocul negaţiei nicht este însă determinat şi de anumite părţi de pro­ poziţie. E r fährt nicht täglich in die Stadt. immer. daß sie heute nieht kommen werden.) E r erfuhr etwas. . (însă: E r war sehr überrascht. Ich weiß. spät. însă mai puţin frecvent: E r freut sich über diesen Besuch nicht. Sie ist nieht spät gekommen. daß er heute nicht kommt. daß er nicht Wort gehalten h a t . E r erhielt ein Buch. 0 133 c) înaintea verbului conjugat (în propoziţia secundară introdusă care are predicat simplu) : Ich bedauere. Ich freue mich. weil er sich nicht über das Buch freute. womit er nicht gerechnet h a t t e . zeitig etc. E r spricht leider nicht deutlich. 0 135 Astfel nicht precedă : a) elementul predicativ suplimentar : E r k a m nicht gesund zurück 0 134 0 136 b) de obicei complementul prepoziţional: E r freut sich nicht über diesen Besuch.) 0 137 Această regulă nu se aplică în propoziţia relativă în care complementul prepoziţional este exprimat prin pronumele relativ. ca früh. —care este exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. gleich. E r freut sich nicht darüber. über das er sich nieht freute.

E r e r i m e r t s i c h yner Sie M f e n mir n . Wir können nicht Stellung nehmen. cel de-al doilea dement al predicatului sau al locuţiunii verbale. Pentru a nega un cuvînt din propoziţie. . precum şt particula separabila : E r wird nieht kommen. II Negaţia nicht urmează: (1) verbul conjugat al propoziţiei principale simple : E r schläft nicht.sondern nur einige). . O 141 c) de obicei complementul circumstanţial de timp (vezi însă O 139) : O 142 E r kommt heute nicht. Er stand nicht auf. de această negare a unui cuvînt se leagă o altă parte de pro­ poziţie introdusă prin sondern: \ I Nicht alle sind heute gekommen (. verbul conjugat al propoziţiei secundare introduse : . . ) SCHEMĂ REZUMATIVĂ PENTRU LOCUL NEGAŢIEI NICHT DETERMINAT DE ANUMITE PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I Negaţia nicht precedă : 1. Ich verstehe dieses Problem nicht. . E r erinnert sich seiner nicht. . Wir können an diesem Tag nicht kommen.sondern morgen). . Sie arbeitet Sonntag nicht. Das Kind wird nieht krank (werden). Adesea. daß er heute nicht kommt. E r h a t mir nicht das Wörterbuch gebracht. negaţia nicht se pune în faţa lui. (Pentru nicht + ein = kein vezi § .ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 607 Alte părţi de propoziţie cer postpunerea negaţiei nicht: a) complementul cazual. Sie ist nicht gekommen. O 143 i 1 i I Wir gehen nicht heute ins Kino (. O 140 b) complementul circumstanţial de cauză : E r kann wegen des schlechten Wetters nicht kommen. c h t O 144 O 145 2. (2) complementul cazual : ^ Wir haben das Kind nicht gesehen. Sie halfen mir nicht. sondern die Grammatik.

4. . AVir freuen uns. . weil er nicht gekommen ist. E r h a t nicht das Buch gebracht. immer. prepoziţional Wir freuen uns auf seinen Besuch. Sie arbeiten jetzt nicht. .. . .. b) exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. gleich. circumstanţialele de mod: de loc şi (3) circumstanţialul de cauză: Er k a m wegen des schlechten Wetters nicht. daß nicht er das Buch gebracht h a t . Sie hat nicht jeden Tag Deutsch. 1 I ORDINEA PROPOZIŢIILOR O 146 ÎN FRAZĂ Adesea poziţia propoziţiei secundare în frază corespunde poziţiei părţii de propoziţie respective în propoziţie: compl. E r dachte nicht daran. zeitig etc... propoziţie secundară completivă . spät.. daß er uns besuchen wird. uns anzurufen. (4) circumstanţialul de timp (în general. . Sie ist nicht zu Hause (gewesen). E r spricht nicht deutlich. daß er nicht das Wort ergreifen wird. vezi însă coloana I. daß er nicht aufmerksam schrieb. 5. .. orice alt cuvînt dacă nicht se referă la acesta şi nu la predicat: 1 I Nicht er h a t das Buch gebracht. ca : früh. . 3. 4) E r kommt heute nicht. sondern eine Zeitschrift. complementul pre­ poziţional (adverbul pronominal) : Ich warte nicht auf ihn. . E r antwortete nicht gleich. 6. circumstanţialul de timp a) care exprimă o durată sau o periodicitate: Er "bleibt nicht bis morgen. sofort.608 SINTAXA . de obicei.

ca propoziţii prepuse sau postpuse. foarte rar ca propoziţii intercalate: Wer den Schaden hat. O 149 PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ O 150 Propoziţiile predicative ocupă. atributivă. Unhöflich ist es. locul pe care-1 ocupă numele predicativ în propoziţie: Mihail Kogălniceanu war es. de obicei. so hörte ich ihr doch aufmerksam O 148 zu. Es ist notwendig. die bellen. daß wir die grammatikalischen Regeln beachten. 3 9 — Gramatica practică a limbii germane O 151 . braucht für den Spott nicht zu sorgen. Ion Cuza bei der Durchführung bedeutender Dacă propoziţia predicativă trebuie scoasă în mod deosebit în evidenţă. Hunde. propoz. unbedeutend war.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 609 Multe propoziţii secundare însă nu ocupă în frază locul pe care-1 au în propoziţie părţile de propoziţii corespunzătoare: Atribut Bellende Hunde beißen nicht. der Alexander demokratischer Reformen zur Seite stand. was sie sagte. beißen nicht. daß er sich so oft verspätet. 0 147 ORDINEA PROPOZIŢIILOR SECUNDARE PROPOZIŢIA SUBIECTIVĂ Propoziţiile subiective apar de regulă. bleibt sie nicht. Dacă propoziţia subiectivă este postpusă. ea se pune înaintea regentei: Was sie war. Und wenn auch. în propoziţia regentă se întrebuinţează adesea cuvîntul corelativ es.

0 156 b) dacă al doilea d e m e n t al predicatului este format dintr-un singur cuvînt: Ich habe ein Buch g e l e s e n . prepuse. imediat după substantivul j determinat. das sehr interessant ist. h a t t e sie selbst aus sich gemacht. aber auch tadelte. b) uneori — în special în vorbirea afectivă — ca propoziţii Was sie war. äußert sich auch in einer immer regeren Teilnahme am politischen Lehen des Landes. kleinen Mädchens. mai rar cai propoziţii postpuse: Die Gleichberechtigung. Geöchäft'ger Geist. in dem er las. c) extrem de rar. Feuchtwanger) hieß. 0 154 Propoziţiile atributive apar numai rareori ca propoziţii prepuse : . Goethe) 0 155 Propoziţiile atributive nu stau nemijlocit lîngă substantivul determinat a) dacă acesta este însoţit de unul sau mai multe atribute postpuse: Sem Blick fiel auf das Gesieht s e i n e s daß die Überraschung gelungen war. ca propoziţii intercalate." PROPOZIŢIA COMPLETIVA O 157 0 158 0 159 Propoziţiile completive apar a) de regulă. de regulă. wen er wollte. W. ca propoziţii postpuse: Ein Reisender fragte mich." (J. în majoritatea cazurilor.Der du die weite Welt umschweifst. welche die An­ fänge des rumänischen Unterrichts veranschaulicht. der. anhalten konnte. ca propoziţii intercalate : Dort mußte man an einem Wächter vorüber. I m Museum Goleşti wurde eine „pädagogische Abteilung" geschaffen. deren sich die Frauen in unserem Vaterland erfreuen. ob der Zug in Breaza halte.. in welcher er den Sohn willkommen (L. O 153 Ele apar. wie nah fühl' ich mich dir. fltellllMNlflfr . „ E r setzte eine Antwort a u f .610 SINTAXA PROPOZIŢIA O 152 ATRIBUTIVĂ Propoziţiile atributive stau.

(J. wie er denkt. Wäre er ins Theater gegangen. Goethe). so spricht er auch.164 Er kam zu mir. cele camuflate: Wenn er ins Theater gegangen wäre. în urma regentei stau : (a) propoziţiile modale propriu-zise : Er spricht immer so. Nachdem Andrei die Prüfungen bestanden hatte. ca propoziţii intercalate : „Er hatte.) (c) propoziţiile finale : 0. (Posibil însă : Damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. wie der Vogel singt. dazu kam er zu mir.) (b) propoziţiile comparative ireale: O 163 Sie sah mich an. so h ä t t e ich es gewußt. h ä t t e ich es gewußt. W. (Posibil însă: Wie er denkt." (A. wenn das Wetter schön geblieben wäre. als ob sie von nichts wüßte. 0 165 — De regulă. — Numai în urma regentei stau propoziţiile consecutive : sind. Seghers) Seghers) 0 168 . daß alle mit ihm zufrieden — De regula. regente : 0 166 0 167 (b) propoziţiile condiţionale — în special. von innen geöffnet.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 81i PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA 0 160 Propoziţiile circumstanţiale se folosesc a) mai frecvent. 0 168 c) mai rar." (A. seine Werkstatt ins Freie verlegt. (c) propoziţiile cauzale introduse prin da ( = întrucît) : Da ich mich nicht verspäten wollte. 0 161 0 162 Er arbeitet so gut. gingen wir ins Stadion.) b) ca propoziţii prepttse : Obwohl es regnete. Wir hätten mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. sprach er ziemlich gut Deutsch. „Die Wagentür wurde. fuhr er zu seinen Eltern. (Posibil însă: Als ob sie von nichts wüßte. als Georg hereinkam. se plasează înaintea propoziţiei (a) propoziţiile temporale: Als ich ihn kennenlernte. weil der Spätsommer schön war. so sah sie mich an. damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. ca propoziţii postpuse : Ich singe. bestellte ich ein Taxi.

Die Natur erwacht zu neuem Leben. desto leichter schien ihm der Aufstieg. 0 172 2. Bredel) 0 173 3. Die Bäume schlagen aus. uneori. War ihr Gesicht auch schon recht alt und welk geworden. (Th. măsura progresivă (vezi N 95) : J e höher er kam. propoziţiile concesive: Wenn er sich auch anstrengen mußtem er empfand doch Befriedigung bei seiner Arbeit. (W. uneori. Die Zugvögel kommen zurück. propoziţiile condiţionale H ä t t e t ihr in diesem Augenblick Lobgott Piepsams Gesicht gesehen. Formaţi din grupele următoare de propoziţii fraze în raport de coordonare prin punere : juxta­ a) Der Mai ist gekommen. ihre großen dunklen Augen glühten noch. nahm er den Vorschlag an. . nahm er den Vorschlag an. O 171 Excepţie fac : 1. Mann) EXERCIŢII 1. ihr wäret tief er­ schrocken gewesen.612 SINTAXA INFLUENŢA PROPOZIŢIEI SECUNDARE PREPUSE ASUPRA TOPICII PROPOZIŢIEI PRINCIPALE O 170 Influenţa unei propoziţii secundare prepuse asupra topicii din pro­ poziţia principală este identică cu influenţa pe care o exercită partea de propoziţie care ocupă locul I într-o propoziţie asupra restului propo­ ziţiei {vezi O 61) : Nach längerem Zögern. propoziţiile ele. b) Der Frühling ist gekommen. Nachdem er längere Zeit gezögert hatte.

Die Schneeglöckchen läuten den Frühling ein. außerdem . g) Heinrich suchte das gewünschte Buch in allen Buchhandlungen. Sie hat sie nicht angerufen.. E r verlangte zwei Karten. h) Else h a t ihrer Freundin nicht geschrieben. dennoeh : a) Erich ging an die Kinokasse. oder . Er fand es nicht. de aceea ei au în fiecare an o recoltă bogată. e) Hans wollte mich am Nachmittag besuchen. entweder . sondern . W.. Goethe) 2. 3. Traduceţi în limba germană: a) Duminică am vrut să facem o excursie la Băneasa. E r rief seinen Freund Martin an. Ich muß das Buch bis morgen lesen. Du wirst ein Gedicht aufsagen. aber . c) Erich brachte mir das geliehene Buch zurück." (J. ci numele lor iu. Er las mir seinen Aufsatz über das Buch vor. Diesen Film will er unbedingt sehen. c) Ţăranii noştri lucrează azi ogoarele cu ajutorul unor maşini perfeciţionate.. E r hatte auch für ihn eine Karte genommen. Ihr müßt fliehen. d) Peter konnte den Text nicht übersetzen. sich staunend zu ergötzen. . dar a plouat toată ziua şi a trebuit să rămînem acasă (imperfect). euch! Hier ist nicht Zeit.EXERCIŢII 613 c) l i n d e Lüfte wehen durch das Band. dann . E r rief mich an. f) Du wirst bei dieser Feier ein Died singen. d) Pînă la ora şase am scris exerciţiile pentru ora de germană. d) „Schließt. folosind una din conjuncţiile und . weder . b) Martin ist sehr müde. darum . b) învingătorii în întrecere au fost nu numai aclamaţi. auch . Formaţi din următoarele grupe de propoziţii fraze în raport de coordonare. E r h a t t e kein gutes Wörterbuch zu Hause. denn .. e) Ihr seid in Gefahr. fost trecute pe tabla de onoare a intreprinderii (imperfect). Augen. i) Ich komme nicht. Es ist auch sehr interessant. apoi i n mers cu prietenul meu Anton la cinema (perfect). noch .

. arbeiten) Wer . . werden. i) Nu e bine că iese fără palton. ori la u n concert. . . wollen). căci mi-a plăcut mult. . (der Professor. (du. . . bleibt unsicher. (die Aufgabe. was . . totuşi aş dori s-o mai citesc o dată. la viitor) Was . folosind cuvintele din paranteză : a) Du wirst. geht zum Arzt. (nicht. dar colegii săi nu-1 puteau auzi din cauza furtunii. . (sein. wer . . mit Fleiß. la imperfect). (der Freund. Wer . . la pasiv) Sicher ist. was . f) î m i pare rău că pleci. was . . erstreben). stattfinden) Wer . was . . lernen) 5. . căci este foarte frig. d) Cine nu e punctual va pierde ocazia să vadă acest film interesant. (der Kern. sichern). sein) m) Daß . (nicht. . . sagen. wundert mich. . c) Cine nu te părăseşte la nevoie e prietenul t ă u adevărat. . .6Î4 SINTAXA e) Andrei ne-a spus : „Deseară mergem ori la teatru.. g) î m i e penibil că am întîrziat. (der Erfolg. . (der Ausflug nach Predeal. (nicht. wer . I) î m i este acum uşor să traduc o carte din germană în română. muß die Nuß knacken. e) Ceea ce ai spus este foarte corect. la imperfect). . soll auch nicht essen. l) E s . b) Nu este sigur dacă prelegerea va avea loc azi. . . worüber der Professor heute sprechen wird. . was übrig bleibt. die rechte bekannt. kommen) Daß . die tion. . wollen) Wer . .. . 4. (ein Meister. (du. Formaţi propoziţii predicative. Formaţi propoziţii subiective. . noch. muß essen. j) E r a foarte modest. sein. (er.'' / ) Peter striga tare. . (der fleißige Student. fehlen) Es war richtig. (vortragen. . Es war ungewiß. . gefiel allen. . . Numai cine îl cunoştea ştia că el este renumitul inovator. . . b) E r ist nicht mehr das. krank) Ob . zu.. daß . folosind cuvintele din paranteză : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Zeit) F r ü h übt sich. . 6. kommen. k) A învăţa bine este datoria noastră. c) Das Erfüllen des Plans ist das. lösen. Produk­ . ist deine Pflicht. essen. Traduceţi în limba germană : a) Cine vede acest film va voi să-1 mai vadă o dată. . . g) De fapt am citit cartea. h) Mă bucur că vii astăzi la mine.

Du hast das Wörterbuch gestern gekauft. (er. . Das Haus des Freundes liegt am See. . Professor Meyer hält den Vortrag. Er dachte an den Brief. Wir waren es. die ihm halfen a) b) c) d) e) f) Anna zeigte dem Alten den richtigen Weg. la perfect). Dorinţa sa a fost să devină inginer. den der Vater geschrieben hatte. 8. Das wollte ich eben sagen. werden). E r h a t t e mit dem Freund eine E n t ­ deckung gemacht. d) Mein Freund kommt nicht zum Vortrag. Transformaţi Model: Er dachte an den Brief.EXERCIŢII 615 d) E r wurde endlich. . Sie wurden vom alten Gärtner gepflanzt. g) Gib mir das Wörterbuch. . propoziţiile de mai jos în fraze cu propoziţii atributive : 9. Transformaţi propoziţiile de mai jos în fraze cu o propoziţie predicativă . Dragă prietene. Der Vater hatte ihn geschrieben. Aceasta este ce voiam să-ţi spun. . . . sich wünschen). E r h a t mich angerufen. Sein Brief bereitete ihr große Freude. h) Mein Freund will mit mir ins Theater gehen. . a) Erich geht zu einen Film. f) E r ist bei der Prüfung durchgefallen. . Peter h a t die richtige Übersetzung gemacht. i) Die Apfelbäume blühen reich. Die Erklärung ist. c) Der Professor lobte den Studenten. filmul n-a fost aşa de b u n cum s-a spus. b) Anna brachte das Buch. (er. was . Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) E u sînt acela despre care ţi-a vorbit prietenul t ă u Karl. Sie h a t t e das Buch gelesen. Der Professor k a m in den Hörsaal. 7. nicht lernen. E r h a t t e ihn geprüft.* Model: Wir halfen ihm. f) E r kam mit seinem Freund. Der Film wurde ihm von seinem Freund empfohlen. e) Sein Ziel war immer. e) Ich besuchte meinen Freund. Dieser Ingenieur h a t die neue Methode eingeführt. (Lehrer.

c) Casa unde a locuit Creangă este acum muzeu. waren Ausländer. Ich bin hier geboren. pe lingă propoziţiile principale tipărite \) Sie wußte. g) Vestea că prietenul meu vine duminică la noi m-a bucurat mult. . i) Das Problem. . sich unsere Gruppe beschäftigt. 11. . i) Presupunerea noastră că el ar fi făcut traducerea aceasta a fost exactă. . g) Die Mitglieder unserer Gruppe sprachen über alle Fragen. . . . e) Die Studenten. . Completaţi propoziţiile cu pronumele relative corespunzătoare: a) E r t a t etwas. Formaţi cursiv : propoziţii completive directe. d) Acesta este acelaşi oraş unde vreau să merg şi eu. I) Das las er zwei. . keiner von ihm erwartet hatte. din a cărui operă ne-ai citit. Der Professor hatte ihm emp­ fohlen. f) Prietenul meu. Gerechtigkeit man vertrauen kann. . auf . die Übersetzung so schön gemacht hat.636 SINTAXA j) Ich liebe die Stadt. . b) Scriitorul. b) Die Studenten sind zum Vortrag gegangen. 12. . E r verstand nicht gleich. . . . mit . ich gesprochen habe. a) Ihre Freundin wird bald nach Bukarest kommen. er wollte. . mit . Traduceţi în limba germană a) Oamenii la care am lucrat au fost foarte amabili. pe care l-ai vizitat. trebuie să plece acasă. . du mir gegeben hast. c) Das ist der Student. k) I n den Ferien las mein Freund alles. ne va vizita duminică. .und dreimal. . f) Menschen. . j) Datoria de a lupta pentru pace o are fiecare dintre noi. . h) Siguranţa că va învinge i-a d a t putere. ist sehr wichtig. . . . d) Dort liegt das Buch. c) E r ist ein ausgezeichneter Musiker. kann man auch nicht helfen. b) Mein Freund erreichte alles. al cărui copil e acum bolnav. 10. h) Unser Direktor ist ein Mann. man nicht raten kann. poate părăsi spitalul. . e) Bolnavul. sie interessierten.

Sie fragte den Kollegen. (du hast für heute vorbereitet). Completaţi cu propoziţiile a) Niemand von uns zweifelt daran. (ist nicht zu raten). . Ich bedauere. (er haue versprochen). . . daß . c) Der Film ist sehr interessant. daß . Ich hoffe. Traduceţi în limba a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Andrei ne-a spus că va tipări în curînd noua sa carte. Ich fragte ihn. E u cred că Petre va veni azi la noi. . . completive directe. d) E r gab das Buch. . b) E r h a t jetzt Zeit. (das ist sein Buch). . c) Mein Freund nimmt an dem Ausflug teil. . L-am întrebat pe Otto dacă merge cu noi la cinema. ob . c) Wem . wem . . was . germană: 14. . a) E r studiert schon lange Deutsch. Nu ştiu dacă Otto poate veni cu noi. daß . . b) Die Bücher sind in der Bibliothek zu finden. . b) Bei der Vorbereitung ihrer Feier rechneten die Studenten damit. wann . Ia-ţi ce-ţi place. . Verschiebe nicht auf morgen. (die Erde bewegt sich um die Sonne). Formaţi propoziţii a) Erde). . was . Ai aflat că examenul are loc săptămîna viitoare ? El îl întreabă cînd are loc seminarul de literatură. (er wird die Prüfling bestehen). Heute wissen wir. . (der Ausflug findet statt). (er wird bis Sonntag kommen). . completive : 15. . . . daß . dem ist nicht zu helfen. . (der bekannte Regisseur wird ihnen helfen). Dă-mi ce ţi-am cerut.EXERCIŢII 617 2) Er bedauerte 3) Man fragte ihn 4) Er glaubte nicht a) Sie muß bald nach Bukarest fahren. . b) Der geplante Wettkampf findet nicht mehr statt. . folosind cuvintele din paranteză: 13. a) Peter kann kommen. b) c) d) e) f) g) h) Früher glaubten die Menschen. ins Kino zu gehen. N-am ştiut că a primit o nouă locuinţă. . . . . daß . (du kannst heute besorgen). Profesorul întreabă pe cine vrea el. c) E s hatte an jenem Tage geregnet. (du kannst zu unserer Feier nicht kommen). . (die Sonne bewegt sich um die Sage mir.

während . Răspundeţi a) Wann geht man zum Arzt? (krank sein) b) Wann fliegen die Schwalben nach dem Süden?(Bevor Winter beginnen) c) W a n n haben Sie ihn gesehen? (ich in Bukarest. . . . b) Die Kinder freuten sich. (die Großeltern besuchten sie). a) W a n n b) Wann c) W a n n d) Wann e) Wann Bukarest) f) Wann zündest du das l i c h t an? (es wird dunkel) hast du ihn gesehen? (ich war gestern im Park) fährst du ans Meer? (wir haben Ferien) kommt Peter nach Bukarest? (er hat Zeit) haben Sie Peter zum letztenmal gesehen? (ich studierte machen Sie die Übersetzung? (ich habe den Text folosind als sau wenn : in gelesen) 18. b) Ana se gîndeşte cu ce ar putea răsplăti bunătatea colegei sale. sein) d) Wann schrieb Schiller das Drama „Die Räuber" ? (Militärakademie in Stuttgart besuchen) e) Wann pflückt der Gärtner die Früchte? (reif. W e n n ich m i t den Ü b u n g e n fertig bin. nachdem . . (ich schrieb einen Brief). e) Diese Vorstellung begann. . so oft . während . (die Kollegen wiederholten die Lieder).618 IG. . Traduceţi în limba germană : SINTAXA a) Anton se bucură că va face duminica viitoare o excursie la Predeal. c) Acest tînăr inginer este permanent preocupat să-şi adîncească şi să-şi completeze cunoştinţele. (das Wetter ist schön). sein) 19. wenn ich mit den Übungen fertig bin. . .) Ich komme zu dir. . (der Professor hatte die jungen Künstler vorgestellt). bevor . Completaţi propoziţiile temporale : a) Karl und Otto schrieben Losungen. komme ich zu dir. . d) Ich bleibe hier. Răspundeţi la întrebări. c) Überlege. lieber Freund. folosind cuvintele din paranteză : Model: Wann kommst du zu mir ? (Ich bin mit den Übungen fertig. . f) Meine Geschwister waren im Garten beschäftigt. 17. . (du antwortest auf die Frage des Lehrers). solange . .

c) Wir erfuhren von ihm mehr. Transformaţi a doua propoziţie într-o circumstanţială modală : a) Else singt heute so schön. . . 2 1 . . c) Noi am mers pe jos în timp ce prietenii noştri mergeau cu autobuzul. die sie brauchte. E s hüpfte und klatschte in die Hände. h) Bevor . er in einem Monat lesen kann. . 22. . b) Emil arbeitete. e) Cînd ţi-ai cumpărat acest frumos costum ? Cînd am fost la Bucureşti. es nötig war. îndată ce voi avea mai mult timp. j) Ori de cîte ori aud acest cîntec. wir erwartet hatten. E r brachte ihr alle Bücher. . Otto cînta un cîntec frumos. (wir gehen an die Arbeit). bevor. . f) E r nahm mehr Bücher mit. . . es gekommen war. (man hat den Bären nicht). d) Er kam die Treppe langsam herauf. . Er kann arbeiten. mă gîndesc la frumoasa noastră serbare. E r stützte sich auf seinen Freund. . . . Completaţi cu conjuncţiile corespunzătoare : a j Das Gewitter zog so schnell ab. Traduceţi în limba germană : a) Am citit ziarul înainte de a merge la acest film. . stellen wir gemeinsam einen Arbeitsplan auf. . h) î n timp ce lucra în grădină. ich ihn mir vorge: 1": hatte. c) Das kleine Kind zeigte seine Freude. . g) Prietenul meu se foloseşte mereu de dicţionar cînd traduce în Jbnba germană. der Plan vorsah. Ich habe sie noch nie gehört. . e) E r half ihr.EXERCIŢII 619 g) Man soll die Bärenhaut nicht verkaufen. b) Der Bruder meines Freundes sah so aus. . / ) După ce am copiat cuvintele necunoscute. . . . b) Petre s-a bucurat cînd prietenul său i-a înapoiat cartea. d) Unser Betrieb stellte mehr Maschinen her. 20. am făcut şi exerciţiile. . d) Cînd va avea loc excursia ? Cînd va fi vreme frumoasă. e) E r sprach mehr. . i) Voi veni la voi.

I h m war. d) E l veni la mine. . . . Das Buch war so fesselnd. încît nu-1 observă pe t a t ă l său care intră. h) Cu cît citea mai mult. k) E a vorbeşte atît de frumos nemţeşte. d) Sie blieb ruhig sitzen. Traduceţi în limba germană: a) Prietenul meu traduce atît de corect. Man soll immer so handeln. Ţineţi seama de folosirea a) E r sah mich an. cu atît i se părea mai interesantă această carte. e) El mi-a dat stiloul. e) E r kommandierte.620 SINTAXA g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) E r half dem Freund. der Junge es nicht weglegen konnte. fără ca eu să i-1 fi cerut. . ca şi cum totul s-ar fi petrecut abia acum cîteva zile. Es war nichts geschehen. . / ) Peter era atît de cufundat în cartea sa. E r hatte es sehr eilig. ca şi cum ar fi studiat ani de zile limba germană. Transformaţi corectă a conjunctivului a doua propoziţie : într-o comparativă ireală. jemand im Hof herumginge. b) Norii cei negri s-au retras aşa de repede cum au venit. cum nu ne-am aşteptat. ca şi cum m-ar fi văzut pentru prima dată. Sie ging zu ihrer Freundin. cu atît mai departe i se părea ţinta. dieser ihn u m seine Hilfe bat. . în loc ca eu să mă duc la el. c) Paul ne-a adus cărţile. . es sein Kollege wußte. diese sie eingeladen hätte. Erich nahm das Buch. E r h a t viel Zeit. g) Bunicul povestea atît de exact. E r h a t t e mich nicht verstanden. E r ging weg. i) Cu cît alerga mai repede. . j) Fratele meu mă privi atît de surprins. Anton ging an mir vorbei. E r grüßte zuerst. Karl sah aus. ich ihn zuerst grüßte. 24. E r war der Führer der Gruppe. man denkt. er krank w ä r e / 23. . ihn die ganze Sache nicht interessierte. ich ihn bemerkte. . b) E r blieb immer ruhig. în loc ca noi să le fi adus. c) Peter rannte auf der Straße.

(er krank sein). . . c) Nu am nevoie de ajutor. lucrarea trebuie refăcută. . (er sich an alles erinnern). Traduceţi în limba germană. cum eu n-am crezut că poate desena. h a t sie dich leicht entschuldigt. . e) E r a atît de linişte. . căci am doar puţin bagaj. . . .EXERCIŢII 621 25. b) Karl begann zu sprechen. weil . . . c) Alles sah sehr schön aus. (es im Zimmer ist hell). Traduceţi în limba germană : a) Otto mi-a făcut o surpriză aducîndu-mi cartea dorită. . folosind cuvintele din paranteză: a) Das Kind schlief lange. 28. (dieser ist sehr krank). Du machst die Arbeit schneller. I h m wurde leichter zumute. căci lucrez de o lună la acest proiect. d) Sie lesen viel in deutscher Sprache. Es wurde wärmer. weil . . . (das Wetter schön sein). . h) Cu cît zilele devin mai lungi. machte ich ihm auf seine Fehler aufmerksam. desto : a) Sie drangen weiter ins Gebüsch. 27. g) Cu cît citeşti mai mult. Completaţi propoziţiile cauzale. (der Vortrag ist interessant). (ich Zeit haben). wird der Ausflug sicher stattfinden. b) Putem învăţa bine o limbă străină citind mult în această limbă. j) Da . folosind conjuncţiile da. g) E r besuchte den Freund täglich. weil . . Sie sprechen besser deutsch. . (es müde sein).. weil. ca şi cum n-ar fi fost nimeni în toată casa. i) Weil . Alcătuiţi propoziţii circumstanţiale de măsură progresivă cu je . . c) A desenat atît de frumos. . c) Otto näherte sich mehr dem Hause. f) E r kann nicht mitkommen. (sie kennt dich). weil . . d) El a plecat aşa de repede cum a venit. i) Atît cît am înţeles din vorbele lui. cu atît nopţile devin mai scurte. (ich wollte ihm helfen). b) Deoarece vremea este rea. e) Du stehst früher auf. d) Sie blieben alle im Institut. . h) Da . e) Morgen gehe ich ins Kino. excursia nu mai are loc azi. 26. b) Sie fuhren weiter. . weil şi denn : a) Sînt foarte obosit. ca şi cum ceilalţi ar fi fost surzi. . f) El vorbea atît de tare. Die Landschaft wurde schöner. . weil . cu atît ştii mai multe (lucruri) despre noile îescoperiri. weil .

• d) Peter este bine pregătit pentru seminarul de literatură. nu la şapte şi jumătate. . . . . Formaţi din cuvintele din paranteză propoziţii consecutive : a) Der Kranke fühlte sich nach der ärztlichen Behandlung so wohl. dort. . folosind cuvintele din paranteză : a) Man soll alles tun. că abia pot înţelege ce mi-a scris în ultima lui scrisoare. (die Kinder sind glücklich). (wir. . e) Er fährt mit dem Autobus. Traduceţi în limba germană : a) El vorbeşte atît de încet.(er. Completaţi propoziţiile finale. konnte). b) Sie war mit sich so beschäftigt. d) Man baut bei uns viele Schulen. damit . f) Er hatte große Angst. (er verspätet sich nicht). allein. fiindcă are mult de învăţat pentru semi­ narul de literatură. nicht. b) Bacteriile sînt fiinţe atît de mici. deoarece aceasta e foarte bolnavă. (der Plan wird besprochen). e) Maria o vizitează zilnic pe prietena ei. (sie die Freundin. căci reprezentaţia începe azi la ora şapte. . e) Otto scrie atît de neciteţ. er). (er. ankamen. . . daß . das Krankenhaus. 30. . . . că nu-1 poţi înţelege. . încît nu le putem vedea cu ochiul liber. . jemand. (die Knie zittern. als daß . so daß . (du machst die Übersetzung). f) Mă grăbesc.622 SINTAXA d) El nu vine azi la mine. 29. können). können). . wohnen. rechtzeitig). . . d) Das Auto fuhr so schnell. că se va vorbi mult de ea. erkennen. . aşa că nu trebuie să se teamă. g) Ana o cheamă la telefon pe Helga. . c) Această descoperire este atît de însemnată. sehen). . . daß . damit . (alle Kinder können lernen). (niemand. damit .. c) Ich habe das Wörterbuch mitgebracht. damit . c) Beide Häuser waren zerstört. b) Die Genossen verlangten eine Versammlung. căci are două bilete de cinema şi vrea să ştie dacă aceasta merge cu ea. . . so daß . damit . 3 1 . . daß . verlassen. e) Das Auto fuhr zu schnell. .

) c) Wozu soll der Student lauter sprechen ? (Die Studenten der Gruppe hören alles. c) Anton schickte mir eine schöne Ansichtskarte. . e) Der I^ehrer wiederholte den Satz. Ich gebe eine Ansichtskarte auf. . Ich fahre mit der richtigen Straßenbahn.) d) Mit welcher Absicht gehst du zu Peter ? (Er hilft mir iei der Über­ setzung. Wir erholen uns nach der Prüfung. ca oaspeţii să vadă şi cursa automobile. 34. Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o propoziţie finală : a) E r schreibt mir gleich. Ich weiß. Ich kann mich für die Reise vorbereiten b) Mein Freund Emil blieb 10 Tage in Bukarest. 35. Răspundeţi la întrebări priv. pentru ca fiecare student să aibă . b) Călătorim cu avionul. e) Ana o ajută pe prietena ei.) 33. Goethe invită la el mai mulţi prieteni. pentru ca aceştia iâ-1 cunoască pe micul Mendelssohn. c) Odată. . d) Ospătarul aşeză masa la fereastră. b) Ich gehe jetzt auf die Post. Transformaţi a doua propoziţie într-o construcţie finală infinitivală cu um . Traduceţi în limba germană: r a) Profesorul a mai adus alte cărţi. ca aceasta să-şi termine mai repede rochia. zu : a) Wir machten einen Ausflug. ca să ajungem mai repede la destinaţie.EXERCIŢII 623 32.) b) Zu welchem Zweck gab man dem Jungen Geld? (Er kauft eine Zeitung. Ich verstehe ihn richtig. d) E r führte mich zur Haltestelle. propoziţii finale: a) Wozu studieren Sie Deustch ? (Ich kann deutsche Bücher im Ori­ ginal lesen.^rtea sa. Ich zeige ihm alle Sehenswürdigkeiten unserer Hauptstadt. wo er seine Ferien verbringt.

37. . . . folosind cuvintele din paranteză: a) Wenn . wenn . du-te chiar acum la librărie. Formaţi propoziţii condiţionale. . . b) Vino cu mine. (er Zeit hat) g) Du kommst zu spät. . 38. . dacă vrei să-ţi coasă mai repede rochia cea nouă. . 36. . könnte ich den Text leicht übersetzen. a) Könnten Sie mir erklären. m u ß t du dir Karten rechtzeitig besorgen.. wenn . (er ist krank) b) Wenn . so muß er sofort zum Arzt gehen. falls . dacă vrei să vizitezi muzeul de artă. so kann der Ausflug nicht am Sonntag stattfinden. (wir gehen durch den Wald) f) Wenn . E r brachte mir das geliehene Buch zurück. . . kommt er früher zu uns. d) Anton ging schnell in die Stadt. (sie durfte die Kinder beim Spielen beobachten) e) Wir sind schneller am Ziel. E r kaufte das neuerschienene Buch. c) Könnten Sie die Übersetzung bis morgen machen? E s wäre sehr gut. wenn . f) Dacă are timp. . . îţi dau dicţionarul meu. nu ştiu dacă o mai găseşti mîine. Transformaţi Model: prima propoziţie într-o subordonată condiţională ireală : H ä t t e ici. e) Ajută-i mamei. . (es ist nötig). wie ich diese Übung machen soll? Ich wäre Ihnen dankbar. einen Brief schreiben. d) Dacă Andrei are nevoie de ajutorul meu.624 SINTAXA c) Mein Freund besuchte mich. . vin cu plăcere la el azi după amiază.. . ein gutes Wörterbuch 1 Ich könnte den Text leicht übersetzen. c) Dacă vrei să-ţi cumperi această carte. . ne conduce la gară. (du dich nicht beeilst) h) Ich werde ihm. . Traduceţi în limba germană : a) Dacă vrei să traduci acest text. Wenn ich ein gutes Wörterbuch hätte. (du willst das schöne Lustspiel sehen) d) Sie war sehr glücklich. b) H ä t t e s t du bei dieser Übersetzung die grammatischen Regeln in Betracht gezogen! Deine Übersetzung wäre gut. (das Wetter ist schlecht) c) Falls . .

Es war schon lange nach Mitternacht. c) Ich bitte dich. c) Dacă ar fi cumpărat şi pentru mine cartea recomandată. vom face excursia la munte. Seine Haare waren schon grau. gehe ich baden. . f) Wir können uns nicht daran erinnern. . Sie lachte. obwohl . . (er war noch keine Jahre alt). spectatorii rămîn în tribune. Am cumpărat cartea. am merge împreună la teatru. (er war schon elf alt). daß er im Sommer ans Meer fahren kann. b) Dacă ai fi făcut sport vara aceasta. i-aş fi fost recunoscător. d) Dacă Peter ar fi venit cu tine. . el găsi drumul prin pădure. folosind cuvintele din paranteză : a) Jahre b) dreißig c) d) e) brannte Otto hielt ihn für ein kleines Kind. Traduceţi în limba germană : a) Dacă ai avea acum timp. obwohl .iij — Gramatica practică a limbii germane . Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o construcţie infinitivală : a) Ich hoffe bestimmt. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) Deşi era întuneric. trotzdem . deşi vremea a fost rea. 42. b) E r glaubt. daß ich dich bald wiedersehe. . daß wir dieses Problem behandelt haben. daß er das gewünschte Buch in der Buchhand­ lung findet. daß er sich ein gutes Wörterbuch kaufe. . Trotzdem . . daß er diese Übersetzung allein mache. (es ist kalt). daß er sich später zur Prüfung neidet. daß du mich am 12. August besuchst. 40.EXERCIŢII 625 39. e) Der Professor empfiehlt dem ausländischen Studenten. Cu toate că plouă. (sie hatte große Schmerzen). 41. Au venit mulţi oaspeţi. g) Er hatte den Wunsch. deşi o are şi fratele meu. . obwohl . (das Licht in seinem Zimmer). Cu toate că vremea este rea. . h) Der Student hoffte. Completaţi propoziţiile concesive. d) Der Professor rät dem Studenten. acum te-ai simţi mai bine. ar fi p u t u t vedea şi el acest intere­ sant film. . .

Transformaţi propoziţia atributivă într-un atribut dezvoltat : a) Die Mutter erzählte der kleinen Marie eine Geschichte. e) I n einem Hause. damit wir eine Vorstellung in deutscher Sprache sehen. b) Die Pioniere begrüßten die Delegation. d) Als er nach Hause kam. I) Hans und Peter fahren zu den Großeltern. schil­ dert den Kampf der rumänischen Bauern. E r fuhr nicht u m 8 Uhr. fand er ihren Brief. . 44. sind auslän­ dische Studenten. der von allen Studenten unserer Gruppe gesehen wurde. der von meinem Freund gekauft wurde. indem er in eine Zeitschrift blickte. zu sau a) E r fuhr erst um 9 Uhr. indem sie schöne Lieder sangen. c) Das Dustspiel. d) Der Sohn schrieb der Mutter nur einige Worte. 43. 45. e) Geh ein wenig spazieren. Sie erwartete Helga nicht. j) Wir gehen heute ins Theater. b) Peter übersetzte den Text. das unweit unserer Wohnung liegt. . . E r schrieb keinen langen Brief. Transformaţi propoziţia tipărită cursiv într-o construcţie participială : a) Erich ging an mir vorbei. E r schaute nicht ins Wörterbuch. . Transformaţi statt . besuchte mein Freund die Nationalgalerie. c) Nachdem er in Bukarest angekommen war. k) E r fährt aufs Land. d) Der Wagen. als daß er das Krankenhaus allein h ä t t e ver­ lassen können. das von den Studenten unserer Gruppe besprochen wird. c) Anna ging allein ins Kino. wurde eine Ausstellung eröffnet. damit er seine Großeltern besucht. b) Die zwei Studenten. Sitz nicht den ganzen Tag im Zimmer.626 SINTAXA i) Otto war zu schwach. f) Der Film. z u : a doua propoziţie într-o construcţie infinitiv ala cu ohne . ist wunderschön. die gestern angekommen sind. die dieser noch unbekannt war. . ist ein Meisterwerk der rumänischen Diteratur. damit sie ihnen bei der Obsternte helfen.

f) Die Studentengruppe. denn er braucht es für das Literaturseminar von morgen. um die Übersetzung für morgen zu machen. damit wir uns erholen. sondern daß er lieber einen Spaziergang macht. e) Die Aufgaben. d) Hans las ein Buch. Marie las eine Zeitschrift. die von dem plöztlichen Gewitter überrascht wurde. e) Ich weiß. verwen­ dete der junge Chemiker die neue Methode.EXERCIŢII 627 atributive : 46. daß Peter ins Kino geht und daß Marie ins Theater geht. f) Die in den