1

Universitatea Ecologic Bucure ti Facultatea de psihologie

Dezvoltare personal prin tehnici NLP

Lect. univ. dr. Gheorghe Per ea

1

2

Cuprins...........................................................................................2 CAPITOLUL 1 - Ce este NLP ......................................................5 De la începuturi pân în prezent. O scurt istorie.........................5 NLP în prezent..................................................................................8 Preocup ri actuale ale ini iatorilor NLP............................................8 Publica ii i organiza ii NLP în lume i la noi....................................10 Domenii de aplica ie NLP.................................................................14 Definirea NLP..................................................................................15 tiin a i arta eficien ei personale......................................................18 Studiul structurii experien ei subiective............................................19 Repere conceptuale de baz ............................................................19 Modelarea i programarea................................................................20 Supozi ii teoretice de baz ................................................................22 Trei cadre ale eficien ei: obiective, acuitate senzorial , flexibilitate«..26 Direc ii teoretice de inspira ie...........................................................33 Gestalt-terapia..................................................................................33 Terapia ericksonian ........................................................................34 Ideile lui Gregory Bateson................................................................34 Alte direc ii.......................................................................................34 CAPITOLUL 2 Structura experien ei subiective .....................37 Con tient i incon tient.................................................................37 Sisteme reprezenta ionale..........................................................................44 Preferin ele senzoriale i sistemul de input................................................44 Sinesteziile...................................................................................................45 Predicatele.....................................................................................................47 Indicatori de acces.....................................................................................48 Indicatorii (chei) vizuali de acces...............................................................48 Al i indicatori de acces................................................................................52 Submodalit i..............................................................................................54 St ri subiective...........................................................................................57 Elicitatarea i calibrarea..............................................................................59 Libertatea emo ional . Ancorele.................................................................62 Credin e i valori......................................................................................64 Structura limbajului. Modelul Meta.......................................................69 Modelul TOTE i strategiile.....................................................................79 Structurarea subiectiv a timpului. Linia timpului ...........................83 În timp (In Time) i De-a lungul timpului (Through Time)......................85 CAPITOLUL 3 - Comunicarea interpersonal - ...........................92 Este imposibil s nu comunic m...............................................................92 Sensul comunic rii este r spunsul primit..............................................94 Ponderea mijloacelor de comunicare................................................ ......95 Pacing i leading..........................................................................................97 Întreb rile modelului META.................................................................101 Negocierea interpersonal . Construirea unui acord.........................105
2

3

CAPITOLUL 4 - NLP si psihoterapia -.................................106 O privire de ansamblu asupra procesului terapeutic.................107 Lucrul cu submodalit ile..............................................................112 Ecranul mental.....................................................................................114 Lucrul cu submodalit ile critice.......................................................114 Swish pattern........................................................................................117 Tehnici de ancorare.................................. .............................119 Ancorarea resurselor................................. ...........................121 Înl n uirea ancorelor................................. ...........................125 Distrugerea ancorelor................................ ...........................126 Schimbarea istoriei personale.................... ...........................126 Conectarea cu viitorul................................ ...........................127 Generatorul de noi comportamente............ ...........................129 Modelul Milton......................................... ...........................129 Redefinirea i transformarea sensurilor ...........................142 Redefinirea în 6 pa i.................................. ...........................146 Lucrul cu metafora.................................. ...........................149 Lucrul cu conflictele interne................... ...........................152 Terapia rapid a fobiilor......................... ...........................154 Lucrul cu linia timpului........................... ...........................157 Reimprinting............................................ ...........................162 CAPITOLUL 5 - Alte aplica ii NLP ...... NLP în afaceri........................................... Vânz rile.................................................... Negocierile................................................. ...........................167 ...........................167 ...........................168 ...........................169

NLP i domeniul educa ional. Înv area ca modelare...........174 O strategie pentru creativitate.................................................179 Managementul stresului............................................................183 I. II. III. Managementul solicit rilor............................................183 Sporirea resurselor.........................................................185 Schimbarea perspectivelor asupra factorilor de stres.193

Glosar de termeni NLP ...........................................................195 Bibliografie.................................................................................201

3

4

CAPITOLUL 1 - Ce este NLP De la începuturi pân în prezent. O scurt istorie Evolu ia parcurs de NLP, de la primele idei formulate i pân la statusul s u actual, este întrucâtva uimitoare. Este îns , mai u or pentru noi s desprindem sensul acestei afirma ii urm rindu-i, foarte succinct, istoria. Practic, anul na terii NLP este 1972 iar locul - Universitatea din Santa Cruz, California, unde s-au întâlnit cei doi fondatori ai s i -John Grinder, asistent la catedra de lingvistic i Richard Bandler, masterand în psihologie, cu serioase preocup ri legate de psihoterapie i în special de gestalt-terapie. Pe parcursul urm torilor ani, cei doi au studiat, folosind metoda model rii, trei mari terapeu i ai timpului: Frederick Perls -fondatorul terapiei gestalt, Virginia Satir - celebr în terapia de familie i Milton Erickson - întemeietorul colii terapeutice care-i poart de lucru numele. In prim vara anului 1976, cei doi s-au reunit într-o edin programarea neuro-lingvistic (NLP). De i NLP putea fi definit ini ial ca o orientare în psihoterapie, nu aceasta a fost i inten ia fondatorilor s i. Se pare c punctul de plecare al acestora a fost ideea de a folosi modelarea cu scopul de a realiza o continuitate între viziunea, metodele practice i rezultatele marilor terapeu i ai timpului i cele ale noilor genera ii de terapeu i, ideea ca aceste noi genera ii s poat beneficia în formarea lor de experien a deja validat a Äb trânilor". Este dificil s afirm m dac între cele dou genera ii de psihoterapeu i a existat realmente o ruptur ; cu siguran îns , cel pu in în cadrul curentului experien ial în psihoterapie, la momentul respectiv erau deja trasate marile direc ii iar aceasta tocmai prin existen a unor personalit i ca Frederick Perls,
4

maraton de 36 de ore i au pus primele baze formale a ceea ce avea s devin

5

Virginia Satir, Milton Erickson, Carl Rogers, Jacob Levy Moreno i al ii. Prin modelarea stilului de lucru al primilor trei psihoterapeu i, Grinder i Bandler au reu it s - i dep easc practic scopul ini ial. C r ile acestora, The structure of Magic 1 i 2 (1975,1976), ap rute la editura Science and Behavior Books(Structura magicului, ap rute în traducere româneasc abia în 2008 la editura Excalibur, editur , care i-a propus la noi în ar s se dedice cunoa terii de c tre publicul avizat din România a dezvolt rii personale prin NLP) i Patterns of hypnotic techniques of Milton Erickson 1 i 2 (1975, 1977), - Meta Publications, Cupertino, California,(Tehnicile hipnoterapiei ERIKSONIENE, în traducere româneasc la editura Curtea Veche, colec ia Biblioterapia, 2007) descriu practic un sistem terapeutic experien ial bine închegat i coerent. Lucrurile nu se opresc îns aici. Încercând s modeleze stilurile terapeutice extrem de diferite ale celor trei, Grinder i Bandler au avut surpriza s constate c , la un anumit nivel, între modelele comportamentale ale acestora exist numeroase similitudini. Aceast constatare a permis pe de o parte ca NLP s se prezinte în prima sa form ca un sistem terapeutic coerent i unitar, iar pe de alt parte a deschis perspectiva model rii i altor tipuri de a eficien ei comportamente eficiente. De aici i pân la ideea de tiin

umane pare a mai fi de f cut doar un pas. În realitate îns , evolu ia de la un sistem terapeutic bazat pe o serie de modele de comportament eficient în lucrul terapeutic c tre o tiin de maxim subiective. Pentru a putea cunoa te i modela comportamentele eficiente era necesar a cunoa te structura acestora, modul lor de func ionare, era necesar a le explicita i în elege articula iile interne i a le analiza comparativ cu cele ineficiente sau patologice. Realizarea acestui obiectiv a presupus la rândul ei modelarea structurilor comportamentale a numero i indivizi remarcabili în diferite domenii de activitate, precum i ale celor mai pu in remarcabili.
5

a eficien ei umane a presupus parcurgerea unui alt pas

importan , acela al definirii NLP ca studiu al experien ei

6

Modelul Meta, construit în urma analizei i model rii tipurilor de întreb ri folosite în lucrul terapeutic de c tre Fritz Perls i Virginia Satir, este un exemplu excelent în acest sens. În alt ordine de idei, au fost destul de numero i cei care s-au ar tat interesa i de primele c r i ale lui Grinder i Bandler. Iar unii dintre ace tia, cum ar fi Robert Dilts (de forma ie psiholog) sau Judith DeLozier (de forma ie antropolog) chiar li s-au al turat în munca întreprins , astfel încât în 1980 apar cele dou volume intitulate Neuro-Linguistic Programming 1 i 2, dintre care primul are chiar subtitlul de ÄThe study of the structure of the subjective experience". Mai mult decât atât, nu Grinder sau Bandler, ci Dilts este cel care a adus contribu ia cea mai important la realizarea primului volum (practic, diserta ia lui de masterat). A adar, pe de o parte prin modelarea comportamentelor eficiente ale unor omeni de succes din domenii tot mai variate - educa ie, vânz ri, management, negocieri etc, pe de alt parte prin sporirea num rului celor implica i în Äcre terea", în structurarea i dezvoltarea NLP pornind de la modelele de baz construite de Grinder i Bandler, aceasta a devenit, treptat o tiin a experien ei subiective i apoi o tiin a eficien ei umane. Cele dou accep iuni i modalit i de definire a NLP nu se exclud, ci sunt valabile în aceea i m sur i actualmente, ele fiind cumva complementare. Pe lâng Dilts i DeLozier, celor doi li s-au al turat i Leslie Cameron (psihoterapeut practician), Todd Epstein i Steve Andreas, acesta fiind întreg colectivul care a pus la punct i a structurat întreg e afodajul teoretic i practic al NLP. Dup încetarea colabor rii între Grinder i Bandler din 1981 (dup publicarea volumului 1 din Neuro-Linguistic Programming), munca început împreun a fost continuat de fiecare în parte în diferite formule. Ulterior, alte contribu ii importante au fost aduse de persoane cum ar fi Tad James, Stephen Lankton, Theresa Epstein etc. Aproape fiecare dintre ace tia a dezvoltat câte o direc ie interesant din punct de vedere teoretic i aplicativ, direc ii care sunt de mare impact în prezent. Numele lui Robert Dilts este asociat cu ideea de NLPU
6

7

(NLP University), fiind coordonatorul grupului de la Santa Cruz în care lucreaz înc Judith DeLozier i Theresa Epstein i Tad James. Aici a fost dezvoltat terapia bazat pe linia timpului, precum i o direc ie interesant Bandler conduce ÄThe First Institute of NLP", fiind ce îmbin ideea de NLP cu Huna, un sistem spiritual amanic din Hawaii. În prezent Richard promotorul noii direc ii numite DHE (Design Human Engineering).

NLP în prezent Ni se pare interesant s prezent m în continuare câteva date privind situa ia actual în lume a NLP: preocup ri dominante în domeniu, r spândire i direc ii de evolu ie, publica ii i organiza ii. Preocup ri actuale ale ini iatorilor NLP Dup încetarea colabor rii cu Richard Bandler i grupul de la Santa Cruz, John Grinder i-a continuat activitatea de trainer (formator) NLP i de construire a noi modele, el fiind creatorul (împreun cu Dilts) Änoului cod NLP" (the new NLP code). Acest model a fost construit în 1985 ca o reac ie la tendin a majorit ii oamenilor de a în elege NLP ca pe un set de tehnici i prive te aplicarea ideilor de pozi ii perceptive i nivele logice pentru a descrie experien ele subiective. Din 1997 - anul în care se pare c a sus inut ultimele seminarii publice, cu ocazia c rora a prezentat unele opinii personale privind direc iile de evolu ie viitoare a NLP, Grinder s-a dedicat activit ii de consultan în domeniul organiza ional, în care a aplicat principiile i metodele NLP. În prezent el activeaz în cadrul companiei Quantum Leap Inc., în calitate de consultant. Richard Bandler conduce în prezent ÄThe first Institute of NLP". El a dezvoltat noua direc ie a DHE (Design Human Engineering - apreciat de unii
7

8

autori ca o continuare a NLP), ca pe un model bazat pe procesarea simultan a informa iilor (NLP fiind bazat pe procesarea secven ial ) ce ofer posibilitatea construirii de strategii interne menite a pune la dispozi ia persoanei întreg apanajul de st ri eficiente i pozitive de care poate dispune. Institutul condus de Bandler ofer numeroase traininguri pe teritoriul SUA i în afara acestuia i desf oar o campanie ampl în vederea ob inerii dreptului legal de autor pentru NLP. Robert Dilts î i continu activitatea în calitate de conduc tor al grupului de la Universitatea din Santa Cruz (locul na terii NLP), unde a dezvoltat, începând din 1991, proiectul NLPU (NLP University), un proiect ambi ios care ofer posibilitatea form rii în NLP în cadrul universit ii, la nivel de master sau în diferite alte variante. Din grupul condus de Dilts face parte i Judith De Lozier. Pân în 1998, Dilts a semnat în calitate de autor i coautor un num r de 15 c r i i numeroase articole, a fost consultant pentru unele dintre cele mai mari firme din lume (Apple Computer, Banca Mondial , H.P., OMS, Alitalia, Telecom Italia, I.B.M. Europa, numeroase universit i din SUA etc), a fost fondator i co-fondator al mai multor organiza ii i institute tiin ifice i coinventator al aparatului de bio-feedback Neuro Link. Steve Andreas este probabil cel care a adus cele mai mari contribu ii în structurarea con inuturilor i modului de desf urarea a programelor de training pentru practicienii NLP de diferite grade. Tad James este actualmente pre edintele American Hypnosys Institute i al American Pacific University, psihoterapeut i trainer NLP, furnizând seminarii i traininguri de NLP i hipnoz extrem de apreciate în mai multe ri ale lumii. În Hawaii (unde- i are domiciliul) conduce institutul ÄAdvanced Neuro Dynamics" i studiaz practica amanic tradi ional Huna, pe care încearc s-o popularizeze i s o îmbine cu ideile NLP. El a pus bazele i a dezvoltat terapia
8

9

bazat pe linia timpului. Publica ii i organiza ii NLP în lume i la noi Este dificil s contur m o imagine exact a r spândirii în lume a NLP în momentul de fa , din lipsa unor informa ii exacte. Datele furnizate mai jos provin din cuno tin e personale, fie din datele prezentate în publica ii sau pe paginile de pe internet ale unor organiza ii de profil. Num rul c r ilor de specialitate publicate în toat lumea pân la aceast dat este imens i practic inapreciabil, mai ales având în vedere i traducerile unor lucr ri în diferite limbi, precum i multiplicarea domeniilor de activitate în care NLP i-a g sit aplicabilitatea. De exemplu, lucrarea ÄLes secrets de la pe lista biografic anexat acestui studiu, este o communication", aflat

traducere în limba francez a lucr rii originale ap rute în limba englez sub titlul de ÄFrogs into princes". În afar de c r i, apar i numeroase reviste de specialitate iar pe internet pot fi g site mai multe culegeri de articole. Prezent m în continuare câteva dintre titlurile publica iilor cu caracter periodic din domeniul NLP: ÄAnchor Point", ÄCarpeDiem", ÄInFact Magazine", ÄMul i Mind", ÄNLP World", ÄRapport" etc. În afar de publica ii, exist în toat lumea numeroase organiza ii(asocia ii, societ i) i chiar mai multe categorii de organiza ii ce au ca obiect de activitate NLP: 1. În primul rând dorim s atragem aten ia c , de aproximativ 10 ani (din 1991, când a fost ini iat proiectul NLPU de c tre Robert Dilts i Todd Epstein) NLP a p truns în mediul universitar, în special în forma unor module i departamente de master. Avem cuno tin e despre existen a unor astfel de specializ ri în SUA, Fran a i Marea Britanie. 2. Cea de-a doua categorie de organiza ii care activeaz în domeniul NLP îl
9

10

reprezint firmele de consultan

care ofer training în domeniul organiza ional.

Aproape toate trainingurile din domeniile: comunicare, negociere, strategii de prezentare, vânz ri, leadership, managementul stresului, au la baz principii i modele NLP, chiar dac nu sunt în totalitate NLP. Pentru o persoan neavizat este îns dificil, chiar imposibil s recunoasc aceste principii i modele. 3. O alt categorie de organiza ii o constituie asocia iile sau organiza iile profesionale (guvernamentale sau non-guvernamentale) de profil sau de psihoterapie (care utilizeaz NLP). Prezent m în continuare câteva dintre aceste organiza ii, cu aceea i precizare c , la nivel mondial, num rul lor este mult mai mare: ANLP (Association for NLP), AAPHAN (The Australian Association of Professional for Hypnotherapists and NLP The Practitioners Society of Inc.), INLPTA (International NLP Trainers Association Ltd.), GANLP (German Association Neurolinguistic Programming), Neuro-Lingustic Programming. La noi în ar astfel de asocia ii profesionale au ap rut mult mai târziu, în anii actualei democra ii, dup anul 2005, din ini iativa unor practicieni forma i în exterior(SUA, Marea Britanie, Austria etc..). De exemplu, Asocia ia NLP professional, la care subsemnatul este membru fondator i vicepre edinte a fost certificat de Ministerul Educa iei Cercet rii i Tineretului în anul 2007, cu sediul în Cabinetul individual de psihologie Per ea Gheorghe. ANLP a fost creat la ini iativa medicului psihiatru C t lin Zaharia, trainer i coach NLP i pre edinte al acestei asocia ii. C t lin Zaharia este fondatorul cu o durat i directorul firmei de training Mind Master, ce desf oar , începând cu anul 2004, programul de formare Coaching & NLP Professional de 2,5 ani i care urmeaz standardele Master of Science în Coaching i Mediere al Austrian Training Center for NLP/NLPt. Acest centru austriac este recunoscut de cofondatorii NLP prin The Society of NLP i acreditat de European Coaching Federation, Asocia ia NLP Professional
10

11

i

Asocia ia

European

de

Psihoterapie

Neuro-Lingvistic

-

EANLPt(www.eanlpt.org). Programul NLP Professional cu durata de 2 ani i 6 luni are urm toarea structur : Anul 1:NLP START(2 zile)-modul introductiv NLP INTENSIV(5 zile)-modul de orientare i decizie NLP PROFESSIONAL PRACTITIONER(30 de zile)-8 module-certificare NLP Practitioner i Practitioner Coach(practic supervizat ) Anul 2: NLP PROFESSIONAL MASTER PRACTITIONER(32 de zile)-8 module-certificare NLP Master Practitioner i Master practitioner Coach(practic supervizat ) Anul 3: ADVANCED NLP PROFESSIONAL (10 zile) - certificare Professional Coach Echipa interna ional de formare de formare: Peter Schutz-ECP(Austria), Sid Jacobson(SUA), Bernedykt Krizystof Peczko-ECP(Polonia), Melita Stipancic-ECP(Croa ia), dr. Helmut JelemECP(Austria), Siegrid Sommer-ECP(Austria), Mirka LukasikECP(Polonia), Ihor Atamaniuk(Austria), dr.C t lin Zaharia(România). Treptele certific rii în Coaching cu NLP Professional acreditate de Asocia ia NLP professional i European Coaching Federation, cuprinde urm toarea structur : Anul 1-Yellow-Practitioner Coach: 200h training, 80h dezvoltare, 30h supervizare Anul 2-Green-Master Practitioner Coach: 170h training, 40h literatur , 80h dezvoltare, 80h supervizare
11

12

Anul 3-Blue- Senior Coach: 60h training, 20h literatur , 10h dezvoltare, 450h supervizare Black-Senior Coach: 3 ani de practic Professional Coach. 4.În sfâr it, exist o alt categorie de organiza ii, format din institutele care ofer training în domeniul NLP. Astfel, exist o serie de institute pe teritoriul SUA i altele în afara SUA. Am preferat s le împ r im în aceast manier datorit largii r spândiri a NLP în SUA, pe teritoriul acesteia reg sind un num r de institute egal cu aproximativ jum tate din num rul total al institutelor aflate pe teritoriul altor state. A adar, în SUA func ioneaz institute ce ofer training NLP în urm toarele state: Arizona (1), California (6), Colorado (3), Florida (4), Georgia (2), Illinois (3) Louisiana (2), Massachusetts (2), Nebraska (1), New Jersey (3), New York (2) Carolina de Nord (2), Oregon (1), Pennsylvania (3), Texas (5), Utah (1), Washington (4) Washington D.C. (2), Wisconsin (1), deci în total circa 47 institute. În afara SUA, exist institute de training NLP în: Argentina (2), Australia (4), Austria (2), Belgia (4), Brazilia (7), Canada (12), Croa ia (1), Danemarca (4), Elve ia (4), Fran a (5), Germania (7), Ungaria (1), Italia (3), Marea Britanie (13), Mexic (1), Olanda (4), Irlanda de Nord (1), Polonia (1), Singapore (2), Africa de Sud (1), Spania (3), Suedia (2), Taiwan (1), Turcia (1). Facem men iunea, pentru cititorii interesa i de informa ii suplimentare, c aceste informa ii au fost preluate de pe web-site-ul http: www.nlpifo.com, în luna februarie 2008. Este posibil, de asemenea, ca situa ia prezentat mai sus s reprezinte doar o aproximare a r spândirii NLP la nivel mondial, neavând la îndemân o posibilitate real de centralizare a datelor cu privire la aceasta.

12

13

Domenii de aplica ie NLP Aria de aplicabilitate ale Program rii Neuro - Lingvistice coincide practic cu cele trei mari domenii aplicative ale psihologiei: clinic (psihoterapie), educa ional i organiza ional. În fiecare dintre aceste domenii, NLP a dezvoltat tehnici i aplica ii specifice, extrem de variate. La acestea trei se poate ad uga un al patrulea domeniu specific, cu implica ii pentru toate celelalte i anume cel al comunic rii interpersonale, unde NLP împreun cu analiza tranzac ional constituie pilonii de baz atât din perspectiv teoretic cât i aplicativ . Astfel, în psihoterapie NLP se prezint ca: 1. un model asupra rela iei terapeut - client (pacing procesului terapeutic; 3. un model privind întreb rile terapeutice (modelul Meta); 4. un set de modele i tehnici terapeutice specifice: un model de inducere a transei i de utilizare terapeutic a hipnozei (modelul Milton), un model de redefinire a problemelor clientului (tripla descriere, redefinirea în 6 pa i), un model pentru terapia rapid a fobiilor (disocierea vizual - kinestezic ), un set de tehnici de ancorare (ancorarea resurselor, înl n uirea ancorelor, anihilarea ancorelor, schimbarea istoriei personale, conectarea cu viitorul), un model de lucru cu submodalit ile (ecranul mental, modificarea submodalit ilor critice, swish pattern), un model de abordare a conflictelor interne (intrapsihice), terapia bazat pe linia timpului, reimprinting etc. În domeniul organiza ional, tehnicile NLP pot fi aplicate în recrutarea de personal, motivare, vânz ri, negocieri, consultan . Pentru fiecare dintre aceste tipuri de activit i au fost dezvoltate modele i tehnici specifice: de desf urare a unor negocieri de succes, traininguri de vânz ri, privind comunicarea în
13

i leading, elicitation

i calibration, cadrul

obiectivelor); 2. o viziune asupra schimb rii în cadrul psihoterapiei i a

14

interiorul organiza iei i cu clien ii, privind managementul stresului, strategii de prezentare i reclam , strategii de organizare a întâlnirilor de afaceri, modele de selec ie i motivare a personalului etc. În educa ie accentul cade asupra conceperii înv rii ca un proces de

modelare, NLP putând fi utilizat în dou mari direc ii: pentru stimularea creativit ii (modelul Disney, construit de Robert Dilts) i pentru optimizarea procesului de predare - înv are (strategii de memorare i optimizare a memoriei, de înv are a muzicii, optimizarea comunic rii profesor - elev etc. ). Sigur c aceste aplica ii nu apar in exclusiv domeniilor în care au fost încadrate mai sus. Managementul propriilor st ri (utilizând tehnicile de ancorare) poate fi un instrument extrem de util negociatorului i simplului lucr tor într-o firm i managerului i i profesorului i elevului. La

fel, modalit ile de lucru cu sistemele reprezenta ionale i submodalit ile pot fi utilizate în coal sau într-o firm la fel de bine ca i în cadrului procesului terapeutic. Aceste direc ii sau domenii de aplica ie vor fi reluate pe parcursul acestui suport de curs, ocazie cu care vom prezenta câteva dintre cele mai importante modele i tehnici construite în cadrul fiec ruia dintre ele.

Definirea NLP Definirea Program rii Neuro - Lingvistice a ridicat o serie de aspecte problematice iar aceasta mai ales în momentul în care aceasta a început s ias din cadrul psihoterapiei i s - i g seasc noi domenii de aplicabilitate. Vom încerca în cele ce urmeaz s ilustr m aceste aspecte i de asemenea s prezent m solu iile descoperite în cadrul NLP la aceste probleme. La începuturile sale, problema definirii era relativ simpl : NLP este un set de
14

15

modele de comportament terapeutic eficient sau un sistem terapeutic bazat pe aceste modele. Ulterior, când în sfera de interes i de aplicabilitate a NLP au intrat domenii de activitate tot mai diverse, cum ar fi educa ia, vânz rile, negocierile, comportamentul organiza ional, o astfel de defini ie, evident, nu mai era posibil . i astfel a ap rut necesitatea unei redefiniri. Prima solu ie descoperit , definirea ca Ästudiu al structurii experien ei subiective" poate pierde din vedere finalitatea aplicativ a NLP, posibilitatea de a face diferen a dintre eficient i mediocru i ca alte persoane s poat beneficia de rezultatele acestui studiu pentru cre terea eficien ei personale. Astfel, s-a conturat ideea definirii NLP ca Ä tiin a eficien ei personale". Termenul clasic de tiin atrage dup sine ideea de legitate, formule, cadre precise. Or, personalitatea uman este purt toare a atributului unicit ii, a a c a fost ad ugat în defini ie i termenul de art , astfel c o defini ie de acest tip poate suna în felul urm tor: ÄNLP este tiin a i arta eficien ei personale". Este necesar s preciz m c ambele defini ii sunt valabile, ele având un caracter complementar. Pentru a face diferen a între mediocru i eficient este necesar s cunoa tem ce se ascunde dincolo de cele dou tipuri de comportament, cum gândesc i ce simt cele dou persoane, care este structura experien ei interne a acestora care-i face s fie pe unul eficient iar pe cel lalt mediocru într-o anumit activitate. Este dificil s afirm m c dispunem de dou defini ii diferite ale NLP sau c una dintre ele surprinde mai bine decât cealalt esen a i specificul NLP. Mai degrab credem c cele dou defini ii pot fi privite precum cele dou fe e ale unei monede. Mai este necesar de precizat, de asemenea, c dificultatea definirii NLP persist în comunitatea tiin ific actual , în sensul c exist o tendin NLP cu o psihoterapie de factur de asimilare a experien ial . De exemplu, în celebra

ÄEncyclopedia of psychology", editat sub coordonarea lui R., J., Corsini, în volumul 1, la pagina 428, NLP este prezentat în contextul psihoterapiei, de i

15

16

autorii afirm c NLP se autodefine te într-un cadru mai extins. În aceea i lucrare, c r ile publicate de autori ca Bandler, Grinder, Dilts etc. sunt citate exclusiv la sec iunile privind psihoterapia i hipnoza. Aceast stare de fapte poate fi par ial explicabil prin rapida dezvoltare i numeroasele ramifica ii ap rute într-un timp relativ scurt în cadrul NLP. În sfâr it, un ultim aspect care consider m c poate fi util cititorului în propria încercare de definire a NLP, se refer trei idei simple i în acela i timp fundamentale. Termenul de programare realizeaz o deschidere c tre ideea c procesele psihice, experien ele subiective, via a uman experien elor de via nu se desf oar oricum, la întâmplare, ci conduse dup ni te programe, dup trasee construite în urma parcurse de individ. Mai mult decât atât, persoana este sau poate deveni la un moment dat propriul programator, cu alte cuvinte poate alege care vor fi acele programe anume dup care î i va conduce existen a. Ideea de baz este aceea c exist o varietate destul de mare de moduri concrete, particulare în care ne putem organiza gândurile, emo iile i ac iunile, astfel încât s ne sim im confortabil i s fim eficien i în rela ie cu noi în ine, cu ceilal i i cu lumea în genere. Termenul de neuro- oglinde te viziunea, gândirea sistemic ce st la baza NLP. Mintea i corpul fiind p r i ale unui singur mare sistem cibernetic - fiin a uman , este firesc ca orice desf urare pe plan cognitiv sau emo ional s aib un corespondent pe plan nervos experien i somatic. De asemenea, întreaga noastr porne te de la procesele de tip senzorial - primele i poate cele mai chiar la sensul sintagmei ÄProgramare Neuro - Lingvistic ". .Trebuie s preciz m c acest nume con ine

importante c i de contact cu lumea, procese care se bazeaz în înalt grad pe func ionarea sistemului nervos. Termenul de lingvistic aduce în aten ie ideea c folosim limbajul atât pe plan extern, pentru a comunica, cât i pe plan intern, pentru a construi sensuri, a
16

17

acorda

semnifica ii

experien elor,

pentru

a

ne

ordona

gândurile

i

comportamentele, într-un cuvânt pentru autoreglaj.

În continuare vom examina cele dou defini ii schi ate mai sus, încercând s facem totodat unele preciz ri i ad ugiri ce pot contribui la o bun imagine i o în elegere adecvat a acestora de c tre cititor. tiin a i arta eficien ei personale Una dintre defini iile NLP este ca Ä tiin i art a eficien ei personale". Având ca punct de pornire identificarea i studiul paternurilor comportamentale responsabile de succesul în lucrul cu pacien ii la trei mari psihoterapeu i ai timpului astfel încât tinerii terapeu i în formare s poat beneficia de aceste informa ii i de experien a celor trei, NLP a avansat treptat c tre studiul comportamentului eficient în general, indiferent de domeniul de activitate. Mai precis, au fost studia i în manier similar educatori de succes, negociatori, oameni de afaceri. Este tiin întrucât apeleaz la metode i la o modalitate de abordare i care nu poate fi cuprins i circumscris în

tiin ific , i este art întrucât avem de-a face - ca de altfel oriunde în psihologie - cu fiin a uman unic , irepetabil totalitate cu ajutorul unor formule, modele, fie ele cât de cuprinz toare. NLP nu este Ä tiin sau art ", a a cum, în mod pertinent, s-ar putea pune problema la un moment dat, ci este Ä tiin i art ", numai îmbinarea celor dou tipuri de abordare fiind capabil a surprinde atât legit ile ce in de generalul uman, cât i aspectele particulare, atributul personalit ii unice, individuale. Aceasta este de altfel aceea i întrebare care a fost pus în leg tur cu definirea psihologiei i a statutului acesteia i - dup cum se poate observa - i-a g sit acela i r spuns. Studiul structurii experien ei subiective S examin m acum cealalt defini ie a NLP, ca disciplin care se ocup cu

Ästudiul structurii experien ei subiective". Un prim lucru demn de observat
17

18

este acela c NLP î i recunoa te chiar prin defini ie apartenen a la curentul experien ial - umanist din psihologie. În al doilea rând, NLP este preocupat de felul în care gândurile, emo iile, experien ele interne i comportamentele noastre se organizeaz , se articuleaz i se determin , cu alte cuvinte este preocupat s investigheze i s descopere care este structura profund a vie ii psihice precum i articula iile existente între diferitele componente ale acesteia. Este important de men ionat c , în structurarea concep ie sale asupra modului de func ionare a psihicului, NLP acord cea mai mare aten ie i importan proceselor senzoriale i reprezent rilor, uneori poate în dauna altor tipuri de procese psihice. Importan a acestora deriv tocmai din calitatea lor, amintit deja mai sus, de prime por i ale cunoa terii sau por i c tre lume, precum i din constatarea unei mari ponderi a oper rii cu reprezent ri în procesul de gândire, de reamintire, în producerea emo iilor, înv are. În acest sens, NLP a dezvoltat i propune un model coerent asupra structurii experien elor subiective, care va fi prezentat în capitolul urm tor. Repere conceptuale de baz Consider m c prezentarea câtorva concepte i postulate de baz poate fi de folos celui care se ini iaz în NLP, pentru în elegerea i circumscrierea domeniului program rii neuro-lingvistice, poate contribui la conturarea unei imagini clare i complete i poate veni în sprijinul încerc rilor de definire a acesteia. In primul rând, vom prezenta con inutul ideilor de modelare i programare, apoi câteva idei care joac rolul de postulate fundamentale pentru NLP, 3 cadre generale ale eficien ei, precum i direc iile teoretice de inspira ie ale NLP. Modelarea i programarea Am considerat necesar s dedic m câteva rânduri acestor dou tipuri de în practica demersuri întrucât ele joac un rol de cea mai mare importan

program rii neuro-lingvistice i sunt chiar definitorii pentru aceasta. Ele sunt

18

19

practic cele dou

mari demersuri întreprinse de orice persoan care folose te

NLP. Ne propunem ca în rândurile ce urmeaz s explicit m semnifica iile i con inuturile celor doi termeni, a a cum sunt ei utiliza i în NLP. Dup cum bine se tie, modelarea face parte din arsenalul de metode al psihologiei. În NLP îns , modelarea nu numai c joac un rol de prim ordin, dar dispune i de unele elemente de specificitate, NLP fiind cea care a contribuit în m sur semnificativ la dezvoltarea i l rgirea posibilit ilor de aplicare acestei metode, ridicând-o la rangul de metod princeps. Programarea este un termen specific NLP (în sensul în care este folosit), ales probabil datorit preocup rilor lui Bandler pentru computere i informatic . Procesul de studiu, analiz i structurare în forma unor modele

teoretice aplicative sau explicative a patternurilor comportamentale eficiente poart numele de modelare. A adar, modelarea reune te dou mari demersuri. Primul este de natur analitic i prive te identificarea i investigarea aprofundat a acelor patternuri care stau la baza succesului într-un domeniu de comportamentale

activitate. Cel de-al doilea este predominant sintetic, el având ca scop construirea unor modele privind aceste patternuri ale eficien ei. Astfel, dispunem de modele privind utilizarea limbajului (în forma punerii de întreb ri sau pentru a induce transa eficient etc. Practic, modelarea presupune parcurgerea a trei mari pa i sau etape: 1. Prima etap const în observarea i chestionarea persoanei al c rui i hipnotic ), modele de negociere, de înv are

comportament urmeaz a fi modelat, precum i imaginarea propriei persoane în rolul acesteia, cu scopul de a con tientiza Äce" face (comportament (credin ele i presupunerile de la care porne te). 2. În cea de a doua etap sunt extrase acele elemente ale comportamentului
19

manifest ri fiziologice), Äcum" face (strategiile de gândire) i ³de ce" o face

20

persoanei model care sunt responsabile pentru eficien a sa. Dac ceva este important doar în mic m sur , marginal, el poate fi l sat deoparte. În nici un caz nu vom l sa departe un element definitoriu pentru succesul, pentru rezultatele persoanei. 3. Cea de-a treia etap presupune construirea unor modalit i de a-i înv a pe ceilal i, de a-i ajuta s - i formeze unele deprinderi. De obicei, profesorii buni reu esc s creeze un mediu care permite studen ilor s descopere singuri cum pot proceda ca s aib succes. Punerea în practic a acestor modalit i, programarea, presupune un proces creativ, de descoperire sau construire de tehnici i poate îmbr ca forme extrem de variate. Ca un exemplu, procesul formativ experien ial presupune descoperirea de modalit i provocative prin care studentul s poat fi pus în situa ia de Äa tr i experien a" descoperirii de sine, a comunic rii, a cre terii personale. Procesul prin care modelele sunt însu ite de c tre o persoan , prin care aceasta î i interiorizeaz acele patternuri de eficien , poart programare. Practic, programarea este scopul final al procesului de modelare, eviden ierea, descoperirea criteriilor eficien ei contând numai în m sura în care i alte persoane pot beneficia de ele. Deducem de aici caracterul predominant aplicativ al NLP, care r spunde unui deziderat important al psihologiei i anume ca orice demers cu caracter investigativ ini iat s r spund unei necesit i practice, unui scop aplicativ. În func ie de modelul avut în vedere, procesul de programare poate îmbr ca diferite forme de realizare. Dac pentru însu irea unor deprinderi de punere de întreb ri este indicat mai degrab ca persoana s lucreze singur , având eventual unele întâlniri de supervizare cu un formator, în alte cazuri este necesar lucrul cu parteneri, lucrul interactiv de grup sau experimentarea procesului pe propria persoan . În func ie de domeniul de activitate, procesul numele de

20

21

de programare poate îmbr ca forma laboratorului formativ(trainingul psihologic), a trainingului profesional de specialitate sau al psihoterapiei. Supozi ii teoretice de baz Literatura prezint NLP. 1. Harta nu este teritoriul - Filtrele. O parte important a concep iei privind via a sau experien a subiectiv este considerarea acesteia prin analogie cu construirea unei h r i. Ne raport m la lume în primul rând prin sim urile de care dispunem, acestea reprezentând modalitatea primordial prin care cunoa tem lumea (în sens generic). Dincolo de sim uri, aducem în rela ie cu lumea seturile de construc ii subiective: idei, presupozi ii, amintiri, experien a anterioar , mo tenirile educa ionale, sociale sau familiale i nu în ultimul rând, fiziologia organismului. Acestea reprezint tot atâtea filtre care mediaz rela ia noastr cu lumea, imaginea noastr despre realitate, practic lumea în care tr im fiind influen at , filtrat prin sim uri, fiziologie i experien a anterioar . Rezult c imaginea despre realitate nu se afl în rela ie de identitate cu realitatea îns i, la fel cum harta nu este teritoriul pe care-l reprezint . Dispunem de dou mari categorii de filtre: 1.Acelea care in de limitele impuse de fiziologia noastr sau de capacit ile func ionale ale organelor de sim . De exemplu, urechea nu poate percepe undele sonore din spectrul ultra sau infrasunetelor. Lumina prea puternic poate deveni durere, dar numai cu condi ia de a nu fi orb. 2.Cea de-a doua categorie de filtre ine de universul experien ial al fiec ruia, de mo tenirea sa educa ional subiective. Consecin a cea mai interesant care deriv din aceast presupozi ie este aceea c , schimbând filtrele pe care le folosim atunci când ne raport m la
21

urm toarele idei ca supozi ii sau postulate de baz ale

sau familial , de principiile, valorile,

cuno tin ele, introiec iile sale, cu alte cuvinte de structura experien ei sale

22

realitate, putem schimba practic lumea în care tr im. Aceea i experien de o persoan ca incitant un depresiv este cu siguran

tr it

i stimulativ , pentru alt persoan poate fi stresant împov r toare i descurajant . Realitatea este una

sau obositoare - iar aceasta datorit filtrelor fiec ruia. Lumea în care tr ie te singur , ceea ce difer sunt felurile în care noi o privim. 2. In spatele oric rui comportament uman exist o inten ie incon tient pozitiv iar la un anumit moment acesta a reprezentat cea mai bun alegere pentru respectiva persoan . Acest principiu este specific atât psihologiei umaniste i orient rii

experien iale din psihoterapie, cât i abord rii psihoterapeutice ericksoniene. Demararea unui proces de optimizare a unei persoane este mult mai favorabil dac se porne te de la premisa c ea dispune de resurse i inten ii pozitive, decât de la a considera c autodistrugere. 3. Nu exist e ecuri, ci numai feedback-uri Ideea de baz a acestui enun este aceea c orice rezultat ob inut de orice om în orice domeniu poate fi utilizat ca informa ie de autoreglaj, de corec ie. Din orice rezultat pot înv a ceva. E ecul reprezint doar o modalitate de a denumi rezultatele nedorite sau pe care nu le accept m. Oamenii pozitiv orienta i sunt capabili s înve e din majoritatea situa iilor i din aproape toate rezultatele pe care le ob in, aceast semnificativ de succesul lor. 4. Dac cineva din lumea asta poate face un lucru, i eu pot face acel lucru. Evident c am exagera teribil dac din aceast afirma ie am trage concluzia c putem, de exemplu, s ajungem pe Lun . Evident c , dac ne-am fi dorit
22

este apriori orientat

c tre e ec, boal

sau

abilitate fiind responsabil

în m sur

23

toat via a acest lucru, dac am fi urmat o preg tire corespunz toare, dac am fi avut ansa de a ne na te într-o ar care deruleaz programe spa iale i dac coordonatele noastre fizice i func ionale ne-ar fi permis, poate c pân în prezent sau în viitorul apropiat am fi avut ansa de a p i pe Lun . Oricum, nu se tie niciodat exact ce ne poate rezerva viitorul. Mai degrab , aceast afirma ie se refer la încrederea în propriile posibilit i i la realismul scopurilor propuse. Mai mult, ea prive te credin a c exist posibilit i multiple de realizare pentru majoritatea oamenilor. Va fi foarte greu s atingem un scop pornind la drum cu credin a c nu ne este în putin s-o facem. De asemenea, probabil c în aceast lume putem sau am putea face ceva mai multe lucruri decât ne imagin m c putem face. Va fi îns dificil s fim concomitent în toate rolurile pe care le putem juca, a a c , cel pu in din timp în timp, va fi necesar s alegem. 5. Mintea i trupul sunt p r i ale aceluia i sistem cibernetic, cu alte cuvinte ele se afl în rela ie de unitate indisolubil . a. O caracteristic de baz a oric rui sistem este aceea c schimb rile

survenite într-o parte a lui se r sfrâng asupra celorlalte p r i. În func ie de natura, amploarea, intensitatea acestei schimb ri i de locul în care apare, ea poate avea un efect minor, pasager asupra celorlalte componente ale sistemului sau dimpotriv , poate ini ia schimb ri radicale la nivelul întregului sistem. Prin analogie, vom observa c emo iile au întotdeauna un corespondent somatic iar st rile somatice le influen eaz pe cele psihice. b. Orice comportament se bazeaz pe derularea unor procese nervoase i ofer informa ii despre aceste procese. Principala leg tur pe care o putem avea în vedere în lucrul cu omul este cea dintre psihic i somatic, controlat prin intermediul sistemului nervos. Reamintindu-ne unitatea sistemului, majoritatea proceselor somatice sau nervoase au coresponden i pe plan comportamental manifest, în timp ce toate manifest rile comportamentale au un corespondent
23

24

somatic i mai ales nervos. Urm rind manifest rile comportamentale ale unei persoane, putem trage concluzii despre procesele nervoase pe care le deruleaz în acel moment, deci i despre experien a sa psihic intern . Este într-o anumit m sur principiul care a stat la baza construc iei poligrafului. 6.Orice pattern de comportament reprezint cea mai adaptativ formul disponibil persoanei în momentul când a fost ini iat. Comportamentele un comportament afl în deficit simptomatice trebuiesc în elese ca cele mai bune solu ii adaptative ale momentului în care au ap rut, prin prisma ideii c simptomatic apare atunci când persoana se

de resurse iar simptomul este o încercare de dep ire a st rii de impas intern. Prezen a simptomului este cea mai bun solu ie g sit de incon tientul persoanei pentru a evita un conflict interior major, epuizarea sau chiar disolu ia eului. Problema este a neconcordan ei acestor modele cu noile condi ii i coordonate existen iale ale persoanei, cu situa ia ei prezent . 7. Orice problem poate fi definit în termeni de rezultate dorite. A gândi Äîn probleme" înseamn a analiza detaliat tot ce nu merge bine, a ne întreba permanent: ÄDe ce am aceast problem ?", ÄCum m afecteaz ea?", ÄA cui e vina?", lucruri care n-au nici o utilitate, care ne permit doar s ne sim im din ce în ce mai r u i s nu facem nimic pentru a rezolva problemele. A gândi Äîn rezultate dorite´ înseamn s afl m, s ne con tientiz m motiva iile, dorin ele i s descoperim resursele de care dispunem pentru aceasta, apoi s le folosim pentru a ne atinge scopurile. Diferen a dintre cele dou maniere este, credem, destul de limpede. 8. Întreb rile tip ÄCum?" sunt mai utile decât cele tip ÄDe ce?". Întreb rile ÄCum?" ofer posibilitatea de a în elege structura problemei, în timp ce prin ÄDe ce?" ob inem justific ri i motive, dar f r a face nimic pentru a schimba ceva.

24

25

9. A lua în considerare posibilit ile mai degrab decât necesit ile ne permite s realiz m o schimbare de focus, de la constrângerile unor situa ii c tre solu iile disponibile. Adesea, barierele sunt mai pu in formidabile decât par a fi. 10. În final, NLP adopt o atitudine de curiozitate i nu una prin care facem presupuneri. Este o idee simpl cu consecin e profunde. Copii înva uimitor de repede tocmai pentru c sunt curio i despre orice. Ei nu tiu i tiu c nu tiu, a a încât nu- i pun problema c o s par stupizi dac întreab . Putem presupune de exemplu c nimeni nu ne place i atâta timp cât nu vom avea curiozitatea de a între ine rela ii i de a întreba pentru a afla, cu siguran c vom tr i cu convingerea c nimeni nu ne place. Observ m c toate aceste principii sau supozi ii de baz sunt tot atâtea filtre pe care NLP le propune în rela ia noastr cu realitatea. Lumea în care tr im depinde de filtrele pe care le folosim în rela ie cu ea.

Trei cadre ale eficien ei: obiective, acuitate senzorial , flexibilitate O¶Connor i Seymour afirm c , dac ar fi necesar ca cineva s prezinte NLP într-un seminar de numai trei minute, acest lucru ar fi posibil expunând cele 3 idei enun ate mai jos drept cadre ale eficien ei. Evident c expunerea în cadrul seminarului de trei minute nu va fi la fel de detaliat ca în aceste rânduri. 1. OBIECTIVELE Pentru a fi eficien i într-o situa ie este necesar s dispunem de obiective bine definite. Ideea de obiectiv i cadrul de lucru i rela ional introdus de aceasta este de altfel de maxim importan în NLP. Întotdeauna când avem de-a face i cu procesul de programare este necesar s utiliz m acest cadru pentru a în elege clar de unde pornim i unde dorim s ajungem. Termenii de stare dorit stare prezent sunt de asemenea pe larg folosi i i prezen i în aproape orice material legat de NLP. În psihoterapie, simptomele sau tulbur rile cu care se
25

26

confrunt o persoan reprezint starea prezent . Starea dorit este cea final , în care simptomele lipsesc iar clientul î i poate desf ura în continuare via a pe propriile picioare, eficient i confortabil, în primul rând va fi examinat starea prezent sau problema, dup care este necesar s cunoa tem starea dorit , cum anume se va sim i, ce va face, ce va gândi persoana atunci. Analiza diferen ei dintre cele dou ne poate oferi de multe ori sugestii pre ioase cu privire la itinerariul necesar a fi parcurs de client pentru a atinge starea dorit . O bun definire a obiectivelor reprezint pasul preliminar de cea mai mare importan , f r de care orice proces de programare devine practic imposibil. Va fi extrem de dificil s ajungem undeva dac nu tim unde vrem s ajungem. Trei tipuri de obiective Exist trei tipuri de obiective de care ar fi bine s inem cont: Obiectivul curent este un element dintr-o list de eluri pe care vrem s le atingem. Dac cineva ne-ar cere la un moment dat s facem o list cu 10 sau 20 de obiective importante pentru noi, probabil c am fi capabili s o scriem destul de rapid. Majoritatea oamenilor tiu ce vor. Problema este c nu au o ordine de priorit i bine definit . Conceptul de obiectiv major i obiectiv suprem ajut la clarificare în acest sens. Obiectivul major este cel mai important scop pe termen mediu, care te poate ajuta i s î i îndepline ti celelalte scopuri. Este acel obiectiv care are cel mai mare impact în performan a ta imediat . De exemplu, pentru o persoan care nu s-a îngrijit de s n tate niciodat , scopul major ar putea fi s fac exerci iu fizic de 5 ori pe s pt mân . Impactul ar putea fi colosal atât pentru claritate mental , cât i în privin a stimei de sine i a capacit ii de a lega rela ii noi. Obiectivul suprem este misiunea în via . Este motivul pentru care am fost înzestra i cu talent, abilit i, pasiune. Este locul în care putem contribui cel mai mult în cadrul societ ii în care tr im. Nu exist realizare deplin în via f r identificarea unui scop suprem. Scopul suprem d inuie dup ce noi ne stingem.
26

27

Este mo tenirea pe care o l s m genera iilor care vin. Obiectivul suprem poate p rea banal în ochii celorlal i, dar asta este mai pu in relevant. Important este faptul c noi am descoperit c aceea este misiunea noastr . Pentru o anumit persoan obiectivul suprem poate fi s devin un p rinte exemplar, iar pentru altcineva ar putea fi s conduc o mare corpora ie, în vreme ce pentru altcineva ar putea fi bucuria de a deveni un buc tar foarte bun. Un indiciu c am identificat obiectivul suprem (misiunea noastr în via ) este faptul c suntem dispu i s depunem mult efort i pasiune pentru realizarea lui. În plus, el se manifest altruist, prin contribu ia noastr c tre ceilal i. Când stabilim obiective, la început de an, ar fi de dorit s inem cont de toate

cele trei tipuri de obiective. Cele trei tipuri de obiective, curent, major i suprem, pot fi puse în leg tur cu termenele de realizare: scurt, mediu i lung. Obiectivele curente sunt cele din lista noastr de priorit i i sunt lucrurile c rora probabil le d m zilnic aten ie. Termenele lor de realizare se situeaz în intervalul de o lun - un an. Obiectivul major este prioritatea num rul unu. De regul este un obiectiv pe termen mediu - lung (câteva luni - doi ani). Obiectivul suprem este un obiectiv-umbrel , mai important decât toate celelalte i orientat pe termen lung i foarte lung. Este vorba de via a întreag care o l s m genera iilor viitoare. Sugestie: Când lucrezi la obiectivele tale, gânde te-te mai întâi care e obiectivul suprem. Gânde te-te la el. Chiar dac nu l-ai identificat perfect, probabil c ai o idee format despre lucrurile care te pasioneaz , pentru care ai abilit i i de care cei din jurul t u au nevoie. Apoi f o list cu obiectivele tale curente. i chiar mai mult. Misiunea personal se refer de multe ori la mo tenirea pe

27

28

Pune- i dou întreb ri critice: 1. Care din obiectivele din list , odat realizat, va avea cel mai mare impact în realizarea scopului meu major în via ?

2. Care din obiectivele din list , odat realizat, are cel mai mare impact pozitiv asupra realiz rii tuturor celorlalte obiective. Ai ob inut astfel ordinea priorit ilor (primelor doua) in lista ta de obiective. Acestea sunt probabil cele 2 obiective asupra c rora, daca te concentrezi majoritatea timpului in perioada urm toare, vei avea cel mai mai mult succes. Va fi mai simplu s ajut m un client s - i câ tige încrederea în sine decât s scape de probleme. Mai jos sunt schi ate câteva cerin e necesare pentru un obiectiv bine definit. a. Realizarea lui s in , s depind în cea mai mare m sur de propria

persoan . O persoan care î i define te obiective a c ror realizare ine de alte persoane se expune riscului ca cel lalt s nu vrea s fac niciodat acel lucru necesar pentru atingerea obiectivului, fapt care atrage suferin , nefericire, stres, dependen . b. S fie definit în termeni pozitivi. Este mai util i mai simplu s afl m cum putem face pentru a ajunge într-un loc decât cum putem face pentru a pleca dintr-un loc. S-ar putea s dispunem de atât de multe posibilit i de a o lua într-o parte sau alta, încât pân la urm s r mânem pe loc. Un dependent de droguri poate avea ca obiectiv al psihoterapiei s nu mai fie dependent sau s poat duce o via normal . c. S fie definite cât mai specific. Revenind la exemplul de mai sus cu persoana dependent de droguri, a dori s aib o via normal nu este suficient în ordine fix rii unui bun obiectiv. Este necesar s preciz m exact ce anume

28

29

înseamn o via

normal . Într-un training destinat optimiz rii comunic rii este

necesar s preciz m ce situa ii particulare de comunicare sunt vizate, ce anume va putea face persoana dup parcurgerea trainingului, despre ce fel de abilit i este vorba etc. Un obiectiv nedeterminat, prea vag, prea abstract definit poart în sine posibilitatea de a nu putea fi atins. d. Persoana s dispun de dovezi de tip senzorial care s -i permit s întrebare mult mai important tie c a atins respectivul obiectiv. ÄCum vom ti c ne-am atins scopul?" este o i care ascunde mai multe subtilit i decât pare la prima vedere. Ne tiind c ne-am atins obiectivul s-ar putea s persever m în direc ia aceasta, s consum m energie, s ne stres m etc. E necesar ca persoana s tie dinainte ce va sim i, cum va vedea, ce va gândi în momentul în care î i va atinge obiectivul, altfel existând posibilitatea ca atingerea lui s r mân necon tientizat . e. S fie posibil de atins i s aib o dimensiune rezonabil . Prima parte a acestei cerin e prive te situarea obiectivului în domeniul realului i al posibilului. Cea de a doua prive te fie obiectivele de mari dimensiuni, fie pe cele de dimensiuni mici i foarte mici. Atunci când o persoan î i propune s ating un obiectiv amplu ca dimensiune, de cele mai multe ori este necesar ca acesta s fie segmentat în mai multe obiective de mai mic amploare, a c ror atingere s fie urm rit separat. Altfel, m rimea poate p rea covâr itoare sau atingerea lui poate ie i pur i simplu din sfera posibilului. În cazul obiectivelor foarte mici apare problema motiva iei insuficient de puternice. în cazul acestui tip de obiective e necesar ca ele s fie legate de unele de mai mare amploare, astfel încât s poat beneficia de motiva ia acestora. f. Persoana s dispun de resursele necesare atingerii lui. Pentru

satisfacerea acestei cerin e este necesar în primul rând identificarea acestor resurse, urmând a se face apoi o verificare am nun it a faptului dac persoana în cauz dispune sau nu în mod real de aceste resurse. În caz contrar, putem fixa

29

30

ca obiectiv secundar tocmai câ tigarea acestor resurse. g. S dispun de termene de realizare. Ideea este cea a termenelor optime necesare. S-a constatat c fixarea de termene motiveaz i programeaz persoana, o o centreaz c tre atingerea obiectivului. Un termen prea scurt

va face persoana s resimt panic la gândul c nu se va putea încadra în el, unul prea mare, în schimb, va conduce în timp c tre diluarea motiva iei, amânarea unor demersuri i ac iuni i chiar la renun area la respectivul obiectiv. h. S fie cu pu in deasupra posibilit ilor de moment ale persoanei. Un obiectiv la limita inferioar neinteresant i cu siguran a posibilit ilor poate p rea neatr g tor, nu poate conduce persoana c tre progres. Unul care

trece mult dincolo de limita superioar a posibilit ilor va p rea covâr itor, descurajant, imposibil de realizat. Dac obiectivul fixat va fi cu pu in deasupra posibilit ilor de moment ale persoanei, acest fapt poate constitui o provocare, poate conduce la construirea unei motiva ii puternice i stimuleaz cumva tendin a fireasc spre progres, evolu ie. i. S r spund , s satisfac unele criterii ecologice. în ce m sur atingerea unui obiectiv poate afecta alte laturi sau componente ale vie ii persoanei? A ne câ tiga o independen total poate la un moment dat s nu fie cel mai favorabil lucru din punct de vedere al vie ii de familie. Sunt foarte bine cunoscute cazurile multor oameni de afaceri de succes dar cu familia ruinat . 2.ACUITATEA SENZORIAL Cel de-al doilea principiu al eficien ei prive te acuitatea senzorial . A avea o bun acuitate senzorial presupune a fi cu toate sim urile treze, pentru a putea percepe cât mai multe dintre lucrurile care se întâmpl în jurul nostru. Vom putea ac iona eficient numai în condi iile în care tim bine ce se întâmpl cu noi i cu clientul nostru într-un anumit moment. NLP ofer o serie de principii i tehnici de dezvoltare, de cre tere a acuit ii
30

31

senzoriale. Bineîn eles c asta nu înseamn c vom putea vedea sau auzi mai bine, ci c putem înv a despre unde anume i cum anume trebuie s privim pentru a vedea lucrurile importante. Exist experien a subiectiv intern a acestuia. Poate cea mai interesant modalitate de utilizare a ideii de acuitate senzorial se reg se te în ceea ce NLP nume te calibrare. Procesul pe baza c ruia putem recunoa te diferitele st ri ale celorlal i poart numele de calibrare. Pentru detalii, a se vedea în continuare la subcapitolul elicitarea i calibrarea. 3. FLEXIBILITATEA Prive te abilitatea de a schimba ceva în situa iile în care ne-am propus un obiectiv i nu suntem mul umi i de rezultatele ob inute i de a men ine aceste schimb ri atât timp cât este necesar pentru a ne atinge obiectivele propuse. Ideea este foarte simpl : dac de fiecare dat facem ceea ce am f cut de fiecare dat , de fiecare dat vom ob ine ceea ce am ob inut de fiecare dat . Cu cât dispunem de mai multe solu ii i alternative de ac iune, cu atât mai multe anse de succes vom avea. Scopul NLP este ca oamenii s dispun de cât mai multe posibilit i de alegere. A avea o singur posibilitate înseamn în realitate a nu dispune de posibilit i, întotdeauna vor exista situa ii în care nu vom putea face fa . Dou variante ne pot pune în dilem sau în conflict intern. A alege înseamn a dispune de minim 3 posibilit i. Problemele clien ilor pot fi definite ca limit ri ale câmpurilor de alegere. În orice interac iune, persoana care dispune de cea mai mare flexibilitate comportamental va avea controlul situa iei. Limitarea posibilit ilor de interven ie este poate explica ia lipsei de succes a unor psihoterapii sau a aplicativit ii lor limitate. numeroase componente ale

comportamentului nonverbal ale clientului care ne ofer informa ii despre

31

32

Direc ii teoretice de inspira ie În primul rând, ar trebui precizat c nu toate ideile cu care opereaz NLP apar in NLP, în sensul c nu au fost generate în cadrul NLP. În al doilea rând este util de tiut c NLP a avut la baz câteva idei fundamentale de plecare, a c ror apartenen o vom discuta mai jos. În al treilea rând, bineîn eles, NLP a elaborat i dispune de numeroase idei, concepte i aplica ii proprii, care îi apar in. Pe tot parcursul acestui studiu sunt prezentate aceste idei, concepte sau aplica ii, motiv pentru care aici vom aminti doar premisele teoretice de la care a pornit NLP, precum i cele câteva idei i principii preluate de la al i autori sau din alte teorii. Gestalt-terapia O prim direc ie de inspira ie pentru statutarea sistemului teoretic al NLP o reprezint ideile i mai ales maniera de lucru a gestalt-terapiei. S nu uit m c Richard Bandler a lucrat ca terapeut gestalt i împreun cu Perls. Conceptele terapiei gestalt sunt în genere bine cunoscute, a a c nu vom insista aici asupra lor (pentru detalii, vezi Mitrofan, 2000 sau Nedelcea i Dumitru, 1999). Vom aminti doar c viziunea holistic , organismic , precum i concep ia asupra comunic rii i transferului se reg sesc aproape în întregime în NLP. La fel, modelul de rela ie terapeut (programator) -client p streaz description, tehnicile de abordare a conflictelor interne etc). Terapia ericksonian Acestor elemente se adaug cele preluate din sistemul de lucru al lui Milton Erickson. Amintim concep ia privind incon tientul, vindecarea în pe cea privind cadrul psihoterapiei i pe cea privind utilizarea limbajului i coordonatele fundamentale ale celui din gestalt-terapie (vezi modelul Meta, Triple

hipnoza. Ele pot fi cu u urin recunoscute în modelul Milton, în conceptele de pacing i leading, în conceptele de Uptime i Downtime etc.
32

33

Ideile lui Gregory Bateson O a treia direc ie importanta de inspira ie o reprezint ideile lui Gregory Bateson i colaborarea apropiat cu acesta a celor doi fondatori ai NLP. Locuind în vecin tate i având cu acesta o rela ie de tip ucenic - mentor, cei doi au fost profund influen a i în construirea a ceea ce avea s devin NLP de multe dintre contribu iile lui Bateson din domeniul ciberneticii, al psihopatologiei, antropologiei i al teoriei sistemelor i informa iei. Aceast influen ar fi fost dificil de cuantificat la începuturile NLP, ea având mai degrab valoarea unui mediu de incuba ie al ideilor i preocup rilor NLP. S nu uit m c viziunea acesteia asupra structurii experien ei subiective(a psihicului uman) are caracter sistemic i nici c Bateson a fost cel care i-a pus pe Grinder i Bandler în contact cu Milton Erickson. Alte direc ii În sfâr it, este posibil ca Bandler i Grinder s fi fost influen a i de unele dintre ideile expuse de Carlos Castaneda în c r ile sale dedicate practicilor spirituale ale indienilor yaqui i sigur, ideile de structur suprafa transforma ional a lui Noam Chomski. Sigur c lista acestor influen e - la fel ca i în cazul oric rei alte orient ri psihologice - poate continua cu numeroase alte exemple. Nu o vom detalia cu acest prilej, aceast expunere având mai degrab scopul de a ilustra care au fost premisele de pornire i principalele direc ii din care a fost influen at devenirea NLP, precum i faptul c aceasta are la baz idei care apar in unor orient ri i personalit i recunoscute, acreditate. Mai jos vom enumera câteva dintre ideile care au fost preluate ulterior de NLP din alte curente sau de la al i autori, dar care nu au constituit neap rat premise în construirea acesteia: profund i structur de ale limbajului au la baz preocup rile lui Grinder pentru gramatica

33

34

‡ în concep ia despre ancore pot fi recunoscute cu u urin

principiul

condi ion rii din behaviorism i teoria reflexelor condi ionate a lui Pavlov; ‡ Ideea de ÄChunking" apar ine semanticii generale, fiind promovat de Korzybski, Erickson, Watzlawick; ‡ Ideea de patternuri ale mi c rilor oculare a fost indrodus la Universitatea din Stanford la începutul anilor 70, în urma unor studii privind sinestezia; ‡ Prima încercare de modelare a patternurilor de lucru terapeutic ale lui Erickson apar ine lui Jay Haley; ‡ Concep ia ce st la baza modelului Meta î i are originea în ideile lui Chomsky. Mai mult, Virginia Satir a fost prima care a folosit în psihoterapie acest model; ‡ Ideea de cadru al obiectivelor (definirea i lucrul cu obiectivele) apar ine de asemenea Virginiei Satir; ‡ Ideea de p r i (Änegocierea conflictelor interne") apar ine lui Perls i Virginiei Satir (Ädialogul p r ilor", Äpart parties", Ätop dog, underdog"); ‡ Ideea de reformulare, redefinire sau recadrare apar ine semanticii generale (Watzlawick, Keeney); ‡ Concep ia asupra submodalit ilor are la baz de asemenea rezultatele cercet rilor privind sinestezia de la Stanford (1970- 1978); ‡ Conceptul de strategie i modelul TOTE (test, operation, test, exit) au fost sugerate de cartea lui Miller, Galanter i Pribram, ÄPlans and structure of behavior"; ‡ Ideea de linie a timpului a fost prima dat exprimat de William James, în ale sale ÄPrincipii ale psihologiei" din 1890, la capitolul despre memorie. Observ m cu acest prilej c NLP a preluat unele idei i din discipline din afara psihologiei, cum ar fi biologia, lingvistica i semantica general . Acest fapt poate explica deschiderea c tre multiple domenii de activitate uman
34

35

realizat în NLP, precum i dep irea contextului ini ial al psihoterapiei. Pe de alt parte, am ar tat deja c aceast deschidere a fost de natur a pune probleme serioase privind posibilit ile de definire a NLP.

35

36

Capitolul 2. Structura

experien ei subiective

A a cum afirmam în capitolul anterior, NLP a construit o viziune privind modul de structurare, constituire i func ionare a experien elor subiective, definindu-se chiar într-o anumit etap ca studiu al structurii experien ei subiective. În cele ce urmeaz vom prezenta ideile i modelele care prezint cea mai mare importan pentru aceast viziune, cu precizarea c ele se reg sesc implicit sau explicit în cadrul tehnicilor i modelelor cu caracter aplicativ descrise în capitolele urm toare. Con tient i incon tient Conceptele de con tient i incon tient sunt esen iale în NLP, atât din

perspectiva lucrului terapeutic, cât i din cea a concep iei despre înv are. Ideea de baz este aceea c în mod con tient proces m numai o mic parte a informa iei pe care lumea, câmpul stimul rilor ne-o ofer ; percepem(evident, nu este vorba despre sensul uzual al termenului de percep ie, ci despre faptul c recept m i r spundem la informa ii i stimuli de care nu suntem con tien i) i reac ion m la mult mai multe lucruri f r a fi con tien i. Trebuie precizat c exist dou surse de inspira ie pentru aceast viziune. Prima este concep ia despre incon tient promovat fost promovat de psihologul american George Miller. Mintea noastr con tient este foarte limitat , ea putând procesa simultan un de Milton Enckson, reg sit aproape în totalitate în NLP. Cea de-a doua este descris mai jos i a

maxim de 7 plus/minus 2 unit i informa ionale. Ideea dateaz din 1956, când a fost publicat într-un articol intitulat: ÄThe Magic Number 7, Plus or Minus Two". Aceste unit i informa ionale nu au m rimi fixe i pot con ine lucruri diferite. O modalitate de înv are este prin procesarea con tient de mici unit i
36

37

informa ionale sau comportamentale i combinarea lor in structuri mai largi, care devin automatizate i incon tiente. Astfel, aten ia con tient se elibereaz de ele i poate fi orientat c tre alte aspecte ale realit ii, al i stimuli alte comportamente. Procesul coincide par ial cu binecunoscuta schem a form rii deprinderilor i cuprinde 4 stadii: 1. Incompeten a incon tient , în care nu tiu c nu tiu; 2. Incompeten a con tient , în care deja tiu c nu tiu i încep s înv ; 3. Competen a con tient , în care înv exersând, cu efort voluntar i implicarea aten iei i în care nivelul performan ei începe s creasc ; 4. Competen a incon tient - abilitatea, structura comportamental ,

cuno tin ele sunt deja formate, achizi ionate i automatizate, astfel încât pot fi desf urate f r control con tient. Asimilând procesul terapeutic unuia de înv are, putem spune c un client vine la psihoterapie atunci când se confrunt cu incompeten a incon tient cu privire la anumite laturi ale vie i sale, cu lipsa resurselor i a strategiilor adaptative, precum i a oric rei idei despre cum poate fi dep it problema. În continuare, clientul este ajutat s în eleag cu ce anume se confrunt incompeten a con tient , apoi s descopere alternativele posibile i s treac la punerea lor în practic - competen a con tient . În faza final a psihoterapiei acesta va achizi iona acele deprinderi i abilit i care s -i permit descoperirea i rezolvarea de unul singur a propriilor probleme, construc ia de proprii strategii adaptative - competen a incon tient . Mai ales între ultimele 2 stadii (competen a con tient u cea incon tient ) pot exista o serie de întoarceri i treceri reciproce, orice abilitate sau cuno tin câ tigat fiind susceptibil de a fi optimizat , dezvoltat , îmbog it . Deci, câmpul aten iei noastre con tiente este limitat la 7 plus/minus 2 unit i de informa ie, chiar dac acestea apar in realit ii sau propriei lumi i experien e subiective. Prin contrast, incon tientul con ine toate procesele vitale fiziologice
37

38

i corporale, tot ceea ce am înv at, experien ele trecute i tot ceea ce am putea percepe în momentul prezent dar n-o facem. Incon tientul este mult mai în elept i mai bogat decât con tientul. Ideea de a fi capabili s cunoa tem i s în elegem o lume extrem de complex , infinit chiar sau propria fiin folosindu-ne de o con tiin ce poate opera simultan numai cu 7 unit i de informa ie devine în mod evident ridicol . În NLP ceva este con tient când se afl în con tiin a momentului prezent i incon tient când nu este în con tiin a momentului prezent, deci în sfera aten iei con tiente. Acesta este singurul criteriu de distinc ie între cele dou st ri sau modalit i de func ionare psihic . Amintirile despre ultima mea vacan la mare sunt aproape sigur incon tiente, pân în momentul în care, într-un mod sau altul, mi le amintesc i astfel devin con tiente, respectiv pân ce, c utând un exemplu, am ajuns s larg r spândit m gândesc la amintirile mele. Este interesant de remarcat c aceast viziune este radical diferit fa de cea psihanalitic , cel mai i utilizat printre psihologi. Dac în psihanaliz incon tientul apare ca principal component structural a aparatului psihic, în NLP, a a cu am afirmat deja, este vorba despre o modalitate de func ionare psihic specific con tiin ei. Una dintre presupozi iile de baz ale culturii occidentale este aceea c aproape tot ceea ce facem i ceea ce suntem este con tient. În repetate rânduri am fost surprins de reac iile diferi ilor oameni la afirma ia mea c Äcea mai mare parte din ceea ce facem este incon tient". De obicei r spunsul lor era ceva gen ÄCum adic ?!", ÄExist a a ceva?!", ÄCum s se întâmple ceva cu mine f r ca eu s tiu?!". Cu toate c experien a cotidian a oric rui om este pres rat cu exemple de manifest ri incon tiente, este necesar , se pare, o anumit preg tire psihologic pentru a accepta existen a incon tientului. Este necesar s d m dovad de tact i diploma ie atunci când discut m cu clien ii despre experien ele lor legate de incon tient, situa ie care ne va permite
38

i despre acele con inuturi care se plaseaz în afara sferei

39

s o facem f r ca reac iile lor s ne surprind

i f r a le declan a rezisten ele.

De asemenea, incon tientul fiind mult mai bogat i mai în elept decât mintea con tient , este de presupus c resursele necesare pentru rezolvarea diferitelor probleme personale sau ale clien ilor sunt plasate la nivelul incon tientului. Prin psihoterapie, clientul este de fapt asistat, ghidat în procesul de descoperire a acestor resurse, de aducere a lor la nivelul con tiin ei. Fiecare sistem sau tehnic terapeutic sunt practic modalit i de conectare a clientului la realitatea sa intern i developare în egal m sur a introiec iilor i proiec iilor, traumelor, mecanismelor interne ale acestora sau a resurselor sale ascunse, incon tiente. Ca o observa ie, not m diferen a fundamental existent între aceast viziune despre incon tient calitativ i cea psihanalitic ca freudian . Dac o entitate în psihanaliz diferit incon tientul este definit mai degrab structural

de con tient, aici accentul cade asupra aspectului func ional;

diferen a ine mai degrab de facilitatea acces rii i preferin a oper rii cu anumite con inuturi. Personal consider m aceast viziune ca fiind mult mai profitabil i mai pu in restrictiv pentru munca terapeutic , cu atât mai mult cu preponderent valen a incon tientului de depozitar al decât al conflictelor sau traumelor cât este accentuat

resurselor personale, mai degrab accesul la o alt realitate, diferit . Sisteme reprezenta ionale Dac experien a uman

nedep ite. Este diferen a dintre reorientarea aten iei c tre un alt obiect i

sau comunicarea au vreun început, acesta este

activitatea senzorial , sim urile. Practic, experien ele senzoriale sunt cele pe baza c rora cunoa tem, cel pu in în faz ini ial , lumea i mai târziu, prin interiorizarea lor, se structureaz experien a subiectiv , modelele noastre despre lume. Sim urile sunt punctele noastre de contact cu lumea. Folosim numeroase filtre perceptuale, de natur fiziologic sau func ional , percep iile noastre
39

40

fiind h r i construite pe baza proceselor nervoase. Lucrurile c rora le acord m aten ie în aceste h r i rezult dintr-o nou filtrare, prin intermediul credin elor, intereselor, preocup rilor, experien ei noastre anterioare. Dincolo de explorarea modalit ii în care func ioneaz aceste filtre, de procesul de modelare prin care este reconstruit structura experien ei subiective, NLP ofer modalit i de cre tere a acuit ii senzoriale, de dobândire a unor abilit i care s permit s vedem mai multe i s facem distinc ii mai fine cu toate sim urile. Aceste abilit i ne pot face via a mai u oar sau mai interesant , necesare în numeroase domenii de activitate. Un pictor trebuie s aib o percep ie cromatic i a fiind utile i

formelor extrem de dezvoltate, la fel cum un degust tor de vinuri trebuie s aib o excelent discriminare gustativ . Dezvoltarea acuit ii senzoriale este un obiectiv important i explicit al trainingurilor NLP. Care este îns leg tura dintre sim uri i experien a subiectiv intern ? De exemplu, comunicarea începe cu gândurile noastre pe care le transmitem celorlal i cu ajutorul mijloacelor de expresie. Dar ce sunt gândurile? NLP concepe gândirea ca un proces în care sim urile sunt folosite pe plan intern. Atunci când gândim despre ceea ce vedem, auzim sau sim im, noi recre m pe plan intern aceste sunete. Reexperiment m informa iile pe plan intern, în forma senzorial în care le-am perceput prima dat . Uneori facem asta con tient, alteori nu. De obicei, nu acord m aten ie felului în care gândim; avem tendin a de a gândi despre un lucru sau altul i nu despre cum gândim despre un lucru sau altul. De asemenea, presupunem automat c ceilal i oameni procedeaz în acela i fel. Chiar în cazul gândirii abstracte, conceptuale, baza de pornire este tot experien a senzorial asupra c reia se aplic diferite opera ii de analiz , compara ie, sintetizare etc. Chiar i în acest caz, oper m adesea cu reprezent ri care au baz senzorial . Unul dintre modurile cele mai importante în care gândim este prin amintirea
40

41

con tient

sau incon tient

a experien elor senzoriale trecute. Cu ajutorul

limbajului putem chiar crea variate experien e senzoriale interne, care nu au un corespondent real în experien a trecut , nu sunt amintiri. Dac cer cuiva s se gândeasc la o plimbare pe Lun , pentru a da sens unei asemenea idei, el va trebui s parcurg mental aceast experien , folosindu- i sim urile pe plan intern pentru a- i reprezenta experien a descris prin cuvintele mele. Dac respectivul chiar a fost pe Lun vreodat , probabil î i va aminti experien e specifice legate de aceast c l torie. Dac nu a fost, ceea ce este de altfel aproape sigur, probabil va construi aceast experien pe baza unor experien e m car par ial similare sau folosind materiale de la TV, din filme, c r i sau alte astfel de surse. Experien a lui va fi un mozaic de amintiri i imagina ie. Cea mai mare parte din gândirea noastr este de obicei un amestec de experien e de genul Äte gânde ti senzoriale amintite sau construite. Poate acest exemplu nu este cel mai ilustrativ. Drept exemplu poate fi folosit orice experien la o excursie în Arhipelagul Greciei" sau la o Äascensiune pe Mont Blanc". Acelea i c i i procese nervoase stau atât la baza reprezent rii interne a experien elor cât i la baza experien elor directe, reale. Gândirea are efecte directe pe plan fizic, corpul i mintea fiind p r i ale aceluia i sistem. Gândul la felul de mâncare preferat ne declan eaz imaginar dar saliva ia în nici un caz. Deci, folosim sim urile în afar pentru a percepe lumea i în interior pentru a ne reprezenta experien ele. în NLP, modurile în care prelu m, stoc m i cod m informa iile senzoriale pe plan mental poart numele de sisteme reprezenta ionale. Ele sunt corespunz toare principalelor modalit i senzoriale i pot fi utilizate extern (nota ia e) sau intern (i). Sistemul vizual (V) este folosit în afar atunci când privim realitatea sau intern, atunci când vizualiz m pe plan mental, în aceea i manier , sistemul auditiv (A) se divide în cel extern i cel intern. secre ia salivar . Mâncarea este

41

42

Sistemul kinestezic (K) extern include senza ii tactile, de temperatur sau textur . Kinestezia intern cuprinde senza ii amintite, emo ii i senza ii interne i con tiin a corporal , reunite de obicei în sfera propriocep iei. Sistemul vestibular, responsabil cu senza iile de echilibru, constituie o parte important a kinesteziei i adesea este considerat ca un sistem reprezenta ional separat. Apare exprimat în numeroase metafore despre Äpierderea echilibrului", Äa c dea" etc. Aceste trei sisteme sunt principalele cu care opereaz cultura occidental . Sistemele gustativ (G) i olfactiv (O) sunt considerate mai pu in importante i adesea sunt incluse în cadrul kinesteziei, de i exist posibilitatea consider rii lor separat, ca sisteme de sine st t toare. Folosim permanent toate aceste 3 sisteme primare (V A K), de i nu suntem în mod egal con tien i de toate i avem tendin a de a favoriza pe unul dintre ele. Bandler i Grinder propun o alt viziune. Ei consider 4 dintre cele 6 sisteme posibile, i anume: vizual, auditiv, kinestezic i olfactiv. Sensibilitatea vestibular sau de echilibru este inclus în kinestezie, iar cea gustativ în sistemul olfactiv, datorit numeroaselor puncte comune atât morfologice cât i func ionale ale ultimilor doi analizatori. Ei propun un model de nota ie a experien elor parcurse de client în termenii acestor 4 sisteme reprezenta ionale care poart numele de 4 - touple (Vi/e Ai/e Ki/e Oi/e). Orice experien poate fi evaluat în func ie de orientarea intern sau extern a celor 4 sisteme, iar terapeutul, atunci când pune întreb ri, poate remarca nu atât r spunsul verbal al clientului, cât orientarea acestor sisteme. Experien ele fiind mixturi de percep ii i amintiri, este util s not m modul în care clientul se raporteaz o experien actual determin la experien ele prezente. Dac a face cu o proiec ie. Aceste sisteme nu sunt reciproc exclusive. Este posibil s vizualiz m i în acela i timp s tr im senza iile i sunetele asociate, la fel cum este posibil s ne tr irea unor

experien e preponderent interne, sau activarea unor amintiri, probabil avem de-

42

43

fie foarte dificil s fim aten i la toate în acela i timp. În acest ultim caz, o parte a procesului de gândire se va desf ura incon tient. Cu cât mai adânc vom fi absorbi i în lumea imaginilor, sunetelor i senza iilor interne, cu atât mai pu in vom fi capabili s acord m aten ie lumii externe. Pe plan extern folosim permanent toate sim urile, de i favoriz m unul sau altul dintre ele în func ie de situa ia în care ne afl m. Pe plan intern îns , avem tendin a de a favoriza unul sau dou dintre ele în func ie de lucrul despre care gândim. Suntem capabili s le folosim pe toate, dar, începând de la vârsta de 11-12 ani avem preferin e clare. Preferin ele senzoriale i sistemul de input Sistemul folosit în mod obi nuit, preponderent de o persoan poart numele de sistem preferat sau primar. În cadrul sistemului preferat, de obicei suntem capabili s facem distinc ii i discrimin ri de mai mare fine e decât în celelalte. Unii oameni apar astfel ca dota i sau talenta i în mod natural pentru anumite tipuri de sarcini sau activit i. Uneori, un anumit sistem nu este suficient de dezvoltat, ceea ce face ca anumite abilit i s fie dificil de achizi ionat. Nici unul dintre sisteme nu este superior altuia; aceasta depinde de ceea ce vrem s facem. O calitate de care dispun oamenii cu performan e superioare în domenii multiple este aceea de a se comuta de pe un sistem pe altul, în func ie de sarcina în care sunt angaja i. Diferitele psihoterapii indic destul de clar preferin a ini iatorilor, practican ilor i clien ilor lor. Terapiile corporale sunt preponderent kinestezice(K), psihanaliza predominant verbal cu baz vizual (V). A a cum dispunem de un sistem de reprezent ri preferat în gândirea i auditiv (A), terapiile artistice i simbolismul jungian sunt exemple de terapii

con tient , dispunem de maniere preferate de a aduce informa iile din memorie în con tiin . O amintire complet con ine toate imaginile, senza iile, sunetele,

43

44

gusturile i mirosurile experien ei originale. De obicei, pentru a evoca ceva din memorie, ne folosim pe plan intern de una dintre aceste modalit i senzoriale, numit sistem reprezenta ional conduc tor sau de input. Majoritatea oamenilor au un astfel de sistem conduc tor, care nu este neap rat acela i cu cel dominant. De asemenea, el poate fi diferit în func ie de tipul de experien . Sinesteziile Sinesteziile sunt responsabile de o mare parte a bog iei experien elor subiective i constituie o parte important a felului în care gândim. De obicei apar între sistemul preferat i cel de input. Ele sunt definite în NLP ca asocieri, leg turi imediate i incon tiente între dou sim uri. Unele dintre ele sunt atât de naturale i fire ti, încât par s fie n scute odat cu noi. Studiile efectuate arat c exist numeroase leg turi între culori i st rile emo ionale, între culori i senza iile termice sau între muzic succes în munca terapeutic . Uneori sinesteziile apar automat, alteori mai dificil. De multe ori este necesar pentru client ca ei s dispun de reprezent ri complete (în toate sistemele reprezenta ionale) ale unor experien e sau st ri, care se pot realiza numai pe baza sinesteziilor. Aceste reprezent ri complete sunt importante atât pentru ca el s poat con tientiza, cât i pentru descoperirea posibilit ilor de interven ie în vederea modific rii experien elor. Din aceste motive, au fost dezvoltate câteva modalit i tehnice de stimulare a apari iei sinesteziilor în munca terapeutica - i nu numai - cu clien ii. 1. Suprapunerea sistemelor reprezenta ionale S presupunem c o persoan are dificult i în a vizualiza (are sistemul auditiv ca dominant i pe cel kinestezic ca sistem de input). Mai putem presupune c acele caracteristici ale unor experien e traumatice trecute responsabile de simptomele sale actuale apar in modalit ii vizuale. Putem presupune chiar c inabilitatea vizual a
44

i culoare. Sinesteziile pot fi utilizate cu

45

clientului reprezint un mijloc de ap rare fa de suferin a provocat de respectivele evenimente. Cum vom proceda în acest caz? Îi putem cere clientului s - i evoce o experien pl cut , pe care s o reparcurg , a a cum o face în mod natural, in manier auditiv . U or, clientul este ghidat ca, pe lâng experien a auditiv , s - i aminteasc i aspectele tactile i kinestezice, dup care, p strând acestea in minte,( A se vedea lucrul cu submodalit ile). mai este doar un pas pân s poat vizualiza imaginile asociate acelei experien e. De exemplu, ii putem cere s - i aminteasc ultima situa ie când a fost la mare i s-a sim it bine. Peste sunetul valurilor, vocile oamenilor i ipetele pesc ru ilor vom suprapune u or senza iile tactile legate de atingerea cu nisipul, c ldura soarelui sau de apa m rii. în pasul urm tor, peste experien a auditiv i kinestezic vom suprapune imaginile vizuale: cerul albastru, culoarea m rii, nisipul etc. Dup ce clientul deprinde aceast abilitate de a vizualiza, putem aborda în aceea i manier experien ele sale semnificative legate de problema pentru care a venit la psihoterapie. 2. Traducerea în alt sistem reprezenta ional Se bazeaz pe premisa c prin trecerea de la un tip de limbaj la altul se p streaz sensurile dar se modific total forma, deci c experien ele pot fi traduse dintr-un sim în altul. Tehnica const deci în modificarea limbajului terapeutului, a predicatelor folosite, corespunz tor unui alt sistem reprezenta ional, atunci când lucreaz cu o experien a clientului. Aceea i situa ie traumatizant pentru client poate fi perceput ca amuzant de c tre o alt persoan , cu un alt sistem reprezenta ional dominant. Dincolo de beneficiul de a avea o reprezentare complet asupra unor experien e, traducerea experien elor în alt sistem reprezenta ional permite clientului s - i restructureze total unele experien e.

45

46

Predicatele Folosim limbajul extern pentru a comunica i descrie celorlal i gândurile sau experien ele noastre interne, iar cuvintele prin care o facem indic sistemul reprezenta ional pe care-l folosim. Cuvintele cu baz cu preponderen senzorial - verbe, adjective i adverbe -, poart în NLP numele de predicate. De obicei utilizarea a unui anumit tip de predicate indic sistemul preferat de reprezent ri al persoanei. Este posibil, de exemplu, s afl m care este sistemul reprezenta ional preferat al unui autor prin analiza limbajului pe care-l folose te. Marii scriitori de obicei folosesc intuitiv variate tipuri de predicate, apar inând tuturor sistemelor reprezenta ionale. Unele cuvinte, cum ar fi în elegere, gândire sau proces nu au baz senzorial i sunt neutre din punct de vedere al sistemelor reprezenta ionale. Chiar i aceste cuvinte neutre sunt traduse diferit de cititori, în func ie de sistemul reprezenta ional cu care opereaz preponderent. Exist i posibilitatea de aplicare a acestor predicate în lucrul cu clien ii sau

în rela iile cu partenerii. Ele sunt importante în ob inerea raportului de rezonan cu clientul, în care important este nu atât ce spunem, cât mai ales cum o facem. Folosind predicatele clien ilor, practic vorbim aceea i limb cu ace tia i le putem vorbi exact în modul în care ei gândesc. Aceast abilitate depinde de doi factori: acuitatea senzorial a terapeutului i faptul ca acesta s dispun de un vocabular adecvat, care s -i permit exprimarea în toate cele 3 - 4 tipuri de predicate. În grup, este util s folosim mixturi de predicate, astfel încât fiecare membru s - i poat tr i propria experien . Altfel, e posibil ca dou treimi dintre membri s nu asculte, s nu în eleag sau s nu urmeze ceea ce spunem.

46

47

EXERCI IU PENTRU IDENTIFICAREA PREFERIN ELOR SENZORIALE Participan i: 3 persoane Roluri: ghid, explorator, observatory. Durat : 45 minute Desf urare Ghidul cere exploratorului s relateze o amintire clar legat de ultima vacan (poate fi folosit orice alt tip de experien semnificativ ) i îl ajut în aceast relatare cu întreb ri, solicit ri de detalii etc. Simultan noteaz , împreun cu observatorul, predicatele pe care le utilizeaz exploratorul în povestirea sa. Acesta este ascultat circa 10 minute. Comunicarea observa iilor realizate de c tre ghid i observator i identificarea preferin ei senzoriale a exploratorului - 5 minute. Cel mai probabil, sistemul reprezenta ional preferat se va traduce prin cea mai mare frecven a predicatelor de un anumit tip la nivelul limbajului (povestirea). O precau ie necesar se refer la informarea exploratorului privind scopul exerci iului i care poate afecta eficien a acestuia. Cel mai bine exerci iul se poate realiza în lipsa inform riii persoanei observate. O alt precau ie prive te distinc ia între sistemul preferat i cel de input. Cel mai adesea primele predicate folosite de explorator în relatarea sa apar in sistemului de input i nu celui preferat. Se schimb rolurile i continu exerci iul. Indicatori de acces Este destul de u or s afl m în ce sistem reprezenta ional gânde te o persoan la un moment dat, ghidându-ne dup modific rile fizice care apar atunci când

47

48

gândim într-un fel sau altul. Gândirea se r sfrânge pe plan corporal iar felul în care ne folosim corpurile ne afecteaz gândirea. Indicatorii (chei) vizuali de acces Exist unele mi c ri sistematice ale ochilor - verticale i laterale -, în func ie de modul în care gândim, despre care studiile au ar tat c sunt asociate cu activarea diferitelor arii cerebrale. în neuro-fiziologie ele se numesc mi c ri laterale ale ochilor (LEM) iar în NLP indicatori de acces vizuali sau chei de acces vizuale. Ele constituie indicatori care ne permit s tim cum gândesc oamenii, cum acceseaz ei informa iile. Când vizualiz m ceva din experien a noastr trecut , ochii au tendin a de a se deplasa în sus i la stânga. Când construim imagini pornind de la cuvinte sau încerc m s ne imagin m ceva ce n-am v zut niciodat , ochii se mi c în sus i la dreapta. Mi c rile laterale în stânga indic sunete amintite iar în dreapta sunete construite. Mi c rile în jos i la stânga indic dialogul intern. Când acces m, ne amintim senza ii, sentimente privim jos i la dreapta. Privirea pierdut drept înainte la mare distan , defocalizat este asociat cu vizualizarea(v. imaginile de la pagina 50). Acest pattern este valabil pentru majoritatea dreptacilor. El poate fi inversat pentru stângaci, cel pu in pentru unele sisteme reprezenta ionale. Excep ii pot s apar nu numai la stângaci, de aceea este necesar s fim precau i atunci când aplic m aceste reguli în rela ie cu clien ii. Oricum, patternul mi c rilor ochilor este consistent pentru cei mai mul i oameni, chiar dac respect sau nu acest pattern. O prim utilitate a acestor indicatori prive te utilizarea lor de c tre fiecare în activitatea sa. Va fi mult mai u or s acces m o reprezentare anume dac folosim mi c rile ochilor cu care este asociat în mod natural, de i în mod con tient putem privi în orice direc ie în timp ce gândim. Este ca i cum am face un acord fin al creierului pentru a func iona într-un anume fel. Aceste mi c ri apar i dispar foarte rapid, a a încât este necesar s fim buni

48

49

observatori pentru a le remarca pe toate. Ele vor indica secven ele de activare a diferitelor sisteme reprezenta ionale pe care persoana le folose te pentru a da un r spuns sau a parcurge o experien . De obicei oamenii recurg în primul rând la sistemul de input atunci când caut r spunsul la o întrebare.

49

50

EXERCI II DE DECODIFICARE A PATTERNURILOR MI C RILOR OCULARE Varianta 1 Participan i: 3 persoane Roluri: explorator, ghid, observatory Durat : 45 minute Desf urare Pentru realizarea acestui exerci iu este necesar ca participan ii s nu cunoasc harta indicatorilor vizuali, deci ca el s fie parcurs înainte ca participan ii s înve e semnifica ia diferitelor tipuri de mi c ri oculare. Ei vor beneficia astfel de posibilitatea înv rii prin experimentare i vor putea surprinde unele aspecte de mai mare fine e i subtilitate legate de mi c rile oculare laterale. Pentru o bun desf urare a exerci iului este necesar ca în componen a grupurilor de lucru s intre participan i cu preferin e senzoriale diferite (dac este posibil), el putând fi utilizat i ca exerci iu de identificare a preferin elor senzoriale. Observatorul se va plasa într-o pozi ie retras , din care s poat vedea bine dar f r a atrage aten ia exploratorului sau a ghidului. Aceasta este o condi ie valabil pentru toate exerci iile desf urate în triade i o vom aminti doar în treac t în leg tur cu alte exerci ii propuse în cele ce urmeaz . Ghidul cere exploratorului s relateze câteva amintiri legate de ultima vacan sau de orice alt eveniment despre care exploratorul are o amintire clar . Pe m sur ce povestirea se deruleaz i în concordan cu con inutul relat rii, ghidul i tipul de experien ( i observatorul de asemenea) va observa ce tipuri de mi c ri ale ochilor apar la explorator, realizând coresponden a dintre acestea parcurs de explorator. În cea de a doua etap exploratorul va relata o experien
50

viitoare, planificat ,

51

imaginat sau dorit iar sarcina pentru ghid i observator va fi aceea i. Se schimb rolurile i se continu exerci iul. În final, toate observa iile realizate de cei trei pentru fiecare în parte sunt corelate i traduse într-o hart a semnifica iei mi c rilor oculare. Aceast hart poate fi confruntat cu cea prezentat in acest subcapitol. Principalul rol al observatorului este de a corecta erorile ghidului, care pot surveni mai ales datorit concentr rii acestuia asupra relat rii exploratorului i sus inerii dialogului cu acesta. Varianta 2 Aceast variant a exerci iului necesit un timp mai lung de desf urare i se diferen iaz de prima prin aceea c presupune o mai mare particularizare a sarcinilor pentru explorator, cerându-i-se s relateze experien e cu con inut specific, în care s se poat identifica toate tipurile de procesare a informa iei vizate (poveste te-mi cum ar ta marea când era furtun - imagini vizuale amintite; imagineaz - i r s ritul pe Mediterana - imagini vizuale construite; aminte te- i i fredoneaz în minte o melodie care- i place - sunete amintite; încearc s compui acum un discurs sau o melodie a ta - sunete construite etc.). în afara timpului mai lung necesar, în aceast variant pot ap rea unele dificult i legate de preferin ele senzoriale ale participan ilor i de incapacitatea de a opera la nivelul unora dintre sistemele reprezenta ionale. Cu toate acestea, acurate ea exerci iului i varietatea informa iei culese utilizând aceast variant sunt sporite în raport cu prima. Al i indicatori de acces De i indicatorii vizuali nu sunt singurii prin care putem afla cum gânde te clientul, ei sunt cel mai u or de sesizat. Dac tim cum i unde s privim, postura, mimica, gesturile, respira ia i culoarea pielii ne pot oferi de asemenea o serie de informa ii despre felul în care gândesc oamenii. Aceste aspecte constituie ceea ce în NLP poart numele de al i indicatori de acces. Mai jos vom examina sumar aceast nou categorie de indicatori. Ei au caracter
51

52

mixt, în sensul c reunesc pattemuri de postur , mimic , respira ie, ritm al vorbirii, mi care etc. Cei care gândesc în imagini vizuale(V) de obicei vorbesc mai repede i pe un ton mai înalt decât ceilal i. Este ca i cum ar încerca s in pasul cu i imaginile care se deruleaz rapid în mintea lor. Respira ia este superficial

desf urat în partea superioar a toracelui. Adesea apar tensiuni musculare, mai ales în zona umerilor, capul e inut drept în sus iar fa a e mai palid decât normal. Cei care gândesc în sunete(A) respir în toat cavitatea toracic . Uneori au mici mi c ri ritmice ale corpului iar vocea le este clar , expresiv discursul cuiva. Cei care discut cu sine adesea in capul într-o parte sau sprijinit cu mâna sau pumnul, în pozi ia Ätelefonului", deoarece arat ca i cum ar vorbi la un telefon invizibil. Uneori repet ceea ce au auzit u or sub nivelul respira iei, astfel încât le putem vedea mi c rile buzelor. Kinestezicii(K) sunt caracteriza i prin respira ie profund , abdominal , acompaniat adesea de relaxare muscular . Capul este l sat în jos iar vocea are o tonalitate profund , ritm lent, cu multe pauze. Mi c rile i gesturile sunt de asemenea indicatori care ne ofer informa ii despre felul în care gândesc oamenii. Mul i vor indica cu mâna sau în alt manier organul de sim pe care îl folosesc pe plan intern. Aceste semne nu ne arat despre ce gânde te o persoan , ci doar modul în care o face. Limbajul corporal este abordat în aceast manier la un nivel mai rafinat i mai subtil decât o fac alte abord ri. Abilitatea de a folosi ace ti indicatori este esen ial pentru terapeu i i i rezonant . Capul este bine echilibrat pe umeri, sau înclinat u or, ca i cum ar asculta

educatori; ei pot afla cum gândesc clien ii sau elevii i astfel s descopere cum s-ar putea schimba acest lucru. Lista de indicatori prezentat în cele de mai sus
52

53

nu este final

i nici exhaustiv . Ea doar ilustreaz un model pe care fiecare

practicant al psihoterapiei îl poate adapta propriilor condi ii i rela iei sale particulare cu clientul. Oricum, aceste generaliz ri trebuiesc verificate prin observa ii i experien . Ideea este aceea de a ti ce anume face clientul aici i acum, altfel rela ia psihologic cu acesta va fi perturbat , nesincer , lipsit de utilitate. De asemenea, sunt de evitat categorisirile noastre i ale celorlal i ca apar inând unui tip sau altul, eroare prezent pe larg în psihologie i care nu ine cont de faptul c omul real este întotdeauna mai complex decât generaliz rile ce pot fi f cute în leg tur cu el. Submodalit i Prin utilizarea indicatorilor de acces putem stabili numai modul general în care oamenii gândesc. Urm torul pas este acela de a face acest lucru mai precis, de a face distinc ii de fine e în cadrul respectivului sistem reprezenta ional. Vom observa c fiecare dintre cele trei sisteme principale dispune de în NLP numele de

numeroase distinc ii interne, specifice, care poart

submodalit ti. Dac sistemele reprezenta ionale sunt modalit i de a gândi, de a experimenta lumea, atunci submodalit ile sunt cele care dau, construiesc sensurile experien elor, felul în care sunt structurate acestea. Ideea de submodalitate apar ine antichit ii i a fost exprimat de Aristotel prin referirile sale la calit ile sim urilor. Ea apare de asemenea, a a cum ar tam la capitolul 1, ca rezultat al unor cercet ri privind sinestezia realizate la Stanford în perioada 1970 -1978. În cadrul fiec rui sistem apar anumite submodalit ti. Prezent m mai jos o list a principalelor submodalit ti ale fiec rui sistem, cu precizarea c pot exista i altele, importante în ordinea semnifica iei experien ei particulare a unor clien i. Sarcina terapeutului este aceea de a identifica acea sau acele submodalit ti care structureaz sensul unei experien e sau amintiri, tocmai
53

54

pentru a putea interveni spre a schimba într-un sens sau altul aceast semnifica ie. Submodalit ile sistemului vizual: - Asociat sau disociat; - Color sau alb - negru; încadrat sau neîncadrat; - Profunzimea (bi sau tridimensional); - Localizarea (stânga - dreapta, sus - jos); - Distan a fa de imagine (dac e disociat); - Str lucirea; - Contrastul; - Claritatea (clar sau în cea ); - Mi carea (imagine static sau film ce se deruleaz ); - Viteza (desf urare mai lent sau mai rapid ); - Num rul de imagini; - Dimensiunea. ‡ Submodalit ile sistemului auditiv: - Stereo sau mono; - Cuvinte sau sunete; - Volum (mai tare sau mai încet); - Tonul (înalte sau ba i); - Timbrul (plin tatea sunetului); - Localizarea sunetului; - Distan a fa de sursa sunetului; - Durata; - Continuu sau discontinuu; - Viteza (mai lent sau mai rapid decât uzual);
54

55

- Claritatea sunetului. ‡ Submodalit ile sistemului kinestezic: - Localizarea senza iei; - Intensitatea; - Presiunea (greu sau u or); - Extensia, dimensiunea (cât de mare); - Textura (aspru sau moale); - Greutatea (greu sau u or); - Temperatura; - Durata; - Forma. Acestea sunt cele mai frecvente submodalit i care apar în experien ele oamenilor. Unele dintre ele sunt discontinue sau analogice (asociat sau disociat, stereo sau mono, pe fa sau pe picior etc.). Altele sunt continue i variaz pe o scal în sens cresc tor sau descresc tor (intensitatea unei lumini, tonul unui sunet, senza iile de temperatur ). Multe dintre ele apar în limbaj, în frazele pe care le folosim. Submodalit ile pot fi considerate drept coduri fundamentale de operare ale creierului uman. Pur i simplu, nu putem gândi i nu ne putem evoca experien ele f r a avea o structur de submodalit i a acestora. Cea mai interesant consecin i aplica ie privind submodalit ile prive te modificarea acestora. Unele sunt neutre în raport cu sensul experien elor i amintirilor, altele, dimpotriv , sunt cruciale. Schimbarea acestora din urm va schimba radical felul în care ne raport m la respectivele amintiri. St ri subiective În NLP termenul de stare mental sau emo ional
55

denume te totalitatea

56

proceselor cognitive, afective i fiziologice experimentate de o persoan , precum i a manifest rilor comportamentale asociate dintr-un anumit moment sau interval de timp. Acest concept este foarte important în NLP, întrucât se reg se te adesea în lucrul practic, atunci când abord m o stare negativ a clientului sau când încerc m s îi punem la dispozi ie o stare înalt productiv , creativ . În psihoterapie în special, procesul schimb rii parcurs de client este de cele mai multe ori în eles ca ghidare a acestuia de la o stare ini ial (problematic ) c tre o stare final (adaptativ ). Vom încerca, din acest motiv, s aducem câteva l muriri cu privire la sensul s u. St rile sunt extrem de dinamice, ele modificându-se permanent. Pornind de la principiul fundamental al unit ii dintre corp i minte, rezult c o modificare survenit la nivelul oric reia dintre cele patru componente (cognitiv -mental, emo ional, fiziologic - corporal i comportamental -ac ional) se va r sfrânge asupra celorlalte. Atunci când parcurgem o stare suntem con tien i doar de o mic parte a elementelor care o compun. De obicei con tientiz m aspecte cognitive, tendin e c tre ac iune, eventual tr iri emo ionale i corporale, de i pe acestea ultimele nu în mod necesar. Cei care sunt familiariza i cu practica lucrului experien ial tiu s aprecieze la adev rata sa valoare întrebarea ÄCe sim i acum?" sau distinc ia între ceea ce simt i ceea ce gândesc ( i cât este de greu adesea s - i determini clientul s o fac ). S nu uit m care este totu i raportul dintre con tient i incon tient în via a psihic . Se pare c disponibilit ile noastre de a con tientiza sunt limitate iar acest fapt se motiveaz prin mai multe categorii de fapte. În primul rând este vorba despre limitele volumului aten iei con tiente, care, a a cum ar tam mai sus, se reduce la 7 plus / minus 2 unit i informa ionale. În cel de-al doilea rând suntem înv a i prin educa ie s acord m în mod selectiv aten ie anumitor aspecte ale

56

57

realit ii i propriilor experien e. În cel de-al treilea, putem vorbi de anumite ra iuni de economie ale creierului uman atunci când proceseaz informa ii, legate la rândul lor de limitele sale func ionale. În sfâr it, re inerea unor aspecte ale propriei experien e i eliminarea altora din sfera con tiin ei poate rezulta din natura intrinsec tocmai a acestor experien e. Experimentarea în mod repetat a unor emo ii negative poate determina persoana s evite acest tip de tr iri i în timp chiar s nu- i mai con tientizeze emo iile. Ea va putea spune cu relativ u urin ce gânde te sau ce-i vine s fac într-o situa ie de via sau alta i foarte greu ce simte, ce emo ii tr ie te în aceea i situa ie. Prin analogie, o stare poate fi asimilat unui iceberg. Partea care este vizibil la suprafa a apei i care reprezint circa 10% din volumul total al icebergului este partea con tient a st rii; restul de 90%, scufundat i care nu este vizibil, reprezint ponderea elementelor pe care nu le con tientiz m. Amintirile nepl cute sau traumatice sunt stocate fizic, prin patternuri ale tonusului muscular, ale posturii i respira iei, ca de altfel majoritatea amintirilor cu o oarecare relevan subiectiv . Adesea, ele ne afecteaz , ne contamineaz experien ele prezente i viitoare. Ele joac rolul de filtre care dau nuan a lumii în care tr im i influen eaz modul în care ne raport m la realitate. Depresivii, de exemplu, dispun de o abilitate remarcabil de a p stra pentru timp îndelungat st ri de tip negativ. Alte persoane, pozitiv orientate, pot schimba dup dorin st rile pe care le tr iesc, în func ie de situa ia în care se afl . Via a reprezint o permanent schimbare, o trecere printr-o succesiune de diferite st ri pe care putem alege s le influen m noi în ine, în mod con tient i responsabil sau pe care putem alege s le l s m la dispozi ia celorlal i, a situa iilor, deci a factorilor externi. Concep ia occidental conform c reia emo iile scap controlului con tient are unele consecin e extrem de nefavorabile din perspectiva ideii de schimbare a acestora. Din moment ce ele nu sunt susceptibile a fi controlate con tient, încercarea de a o face este inutil ab initio, la fel cum este i tentativa de modifica emo iile f r a ine cont
57

58

de starea global . Toat lumea cunoa te faptul c niciodat tranchilizantele singure nu sunt suficiente pentru terapia nevrozelor. Pornind de la aceea i idee a unit ii corp - minte, NLP propune ca, atunci când dorim s schimb m o stare a cuiva, s -i solicit m s fac altceva, gen activitate fizic , mi care, s amintiri dou urm reasc ceva, într-un cuvânt s -i schimbat . i libertatea refocaliz m aten ia asupra a altceva decât acele percep ii, gânduri sau responsabile de apari ia st rii pe care o dorim poart Aceast tehnic numele de schimbare sau spargere a st rii. Exist

idei importante legate de cea de stare, calibrarea

emo ional , prezentate mai jos. Elicitarea i calibrarea( Elicitation and calibration) Procesul de ghidare a cuiva într-o stare anume poart în NLP numele de licitare(elicitation). Elicitarea este un proces care apare în mod natural, permanent i prin care, con tient sau incon tient, cu scop sau f r , obi nuim s aducem în anumite st ri sau s scoatem din ele pe ceilal i. Facem aceste lucruri prin, cuvinte, mimic , gesturi, postur , calitatea vocii. Utilizarea con tient a acestui proces reprezint o abilitate terapeutic

important în egal m sur atunci când lucr m asupra unor experin e traumatice sau limitative ale clientului i atunci când inten ion m actualizarea, accesarea unor resurse adaptative de c tre acesta. Cea mai simpl manier de a face acest lucru este s cerem persoanei s - i aminteasc o situa ie trecut când s-a aflat în acea stare. Sunt dou aspecte importante, anume: a. expresivitatea i calit ile persuasive, sugestive, seductive, provocative ale terapeutului i b. necesitatea unei posturi asociate a clientului fa reexperimenteaz . Re inem c în sfera elicit rii intr în egal m sur abilit ile inductive ale
58

de respectiva amintire atunci când o

59

unui hipnoterapeut, sau cele de provocator ale unui dramaterapeut, precum i toate acele jocuri sau acte incon tiente prin care încerc m, din anumite motive, s introducem anumi i oameni în anumite st ri. În alt ordine de idei, poate cea mai interesant modalitate de utilizare a ideii de acuitate senzorial se reg se te în practica a ceea ce NLP nume te calibrare.Procesul pe baza c ruia putem recunoa te diferitele st ri ale celorlal i poart numele de calibrare. Calibrarea con ine dou aspecte calitativ diferite: 1. Capacitatea de a sesiza c o persoan sau alta se afl într-o stare diferit sau c starea sa s-a modificat i 2. Capacitatea de a sesiza acele elemente care fac diferen a dintre o stare i alta, care fac ca o stare s fie diferit de alta. Este o abilitate pe care o folosim permanent în mod natural, fiind chiar foarte dezvoltat în anumite direc ii pentru fiecare persoan . Fiecare dintre noi dispune de o sensibilitate particular pentru anumite tipuri de emo ii sau de situa ii, pe care le poate recunoa te cu u urin . Este un proces care poate fi con tientizat sau nu i se bazeaz nonverbal cuno tin tot pe observarea unor aspecte ce in de conduita i voce. În unele situa ii identific m corect st rile celorlal i, alteori ÄDe ce e ti sup rat?" i s fie contrariat de r spunsul acestuia ÄNu

nu reu im s o facem deloc. Probabil oricui i s-a întâmplat s întrebe o sunt deloc sup rat". Baza procesului sunt proiec iile pe care le facem în contact cu ceilal i, experien ele trecute pe care anumite elemente din conduita lor nonverbal ni le actualizeaz la nivel con tient sau incon tient. De foarte multe ori îns , atunci când identific m gre it st rile celorlal i, responsabil pentru acest e ec este faptul c acord m prea mult exprimarea anumitor emo ii. Un bun exemplu de calibrare poate fi faptul c adesea tim în mod intuitiv,
59

aten ie i credit planului

verbal. O alt surs a acestor erori o constituie diferen ele interindividuale în

60

incon tient când suntem min i i de persoana iubit sau când aceasta este sup rat , înainte ca ea s ne spun acest lucru. EXERCI II DE CALIBRARE 1. Exerci iu în diade Participan i: 2 persoane Roluri: explorator, ghid Durat : 10-20 minute Desf urare Exploratorul se gânde te la o persoan agreabil , iar ghidul se asigur c o face, dup care noteaz (mental) pozi ia ochilor, unghiul de înclinare a capului, patternul respirator, tonusul musculaturii faciale, culoarea pielii, grosimea buzelor i tonul vocii primului. Dup aceasta, ghidul îi cere exploratorului s se gândeasc la o persoan dezagreabil i face acela i lucru, remarcând schimb rile care apar. În cea de-a treia etap a exerci iului, exploratorul se gânde te la una dintre cele dou persoane f r a spune la care anume iar ghidul are sarcina de a recunoa te la care dintre ele se gânde te. Dac reu e te s identifice corect, putem spune c a calibrat bine cele dou st ri i c acum tie cum arat . 2. Exerci iu în triade Participan i: 3 persoane Roluri: explorator, ghid, observator Durat : 45 minute Desf urare În prima etap , ghidul cere exploratorului s - i aminteasc în manier asociat i s povesteasc trei evenimente de via diferite, reale, în care a este necesar ie irea din experimentat trei emo ii diferite, remarcând de fiecare dat manifest rile fiziologice i corporale asociate emo iilor. Dup fiecare secven
60

61

stare sau spargerea st rii. Observatorul este a ezat într-o pozi ie mai retras , astfel încât s nu interfereze cu rela ia ghid - explorator i noteaz la rândul s u manifest rile emo ionale ale exploratorului. În cea de-a doua etap a exerci iului exploratorul va rememora cele trei evenimente, într-o ordine aleatoare diferit de cea ini ial . Sarcina pentru ghid i observator este de a identifica emo iile acestuia. În cea de-a treia etap ghidul comunic exploratorului ce anume a identificat. Mai ales în cazul în care primul nu a reu it s fac o bun calibrare, accentul cade pe rolul observatorului, care va oferi feedback-ul necesar ghidului pentru a- i în elege erorile i pentru a- i corecta modalitatea de a calibra. Se schimb rolurile i se reia exerci iul. Într-o prim etap a exers rii se recomand calibrarea a trei emo ii

fundamentale, ceea ce va asigura o bun acurate e a exerci iului. Abia ulterior, dup ce fiecare participant i-a însu it abilit i minimale de calibrare, acestea pot fi perfec ionate prin calibrarea unor st ri emo ionale mai nuan ate. Concluzia este aceea c ne putem perfec iona con tient aceast capacitate, cu toate c de cele mai multe ori identific m în mod incon tient emo iile celorlal i. Exersarea con tient a abilit ilor de elicitare i calibrare reprezint un scop specific al trainingurilor NLP, ele intrând în componen a unor abilit i mai largi, cum ar fi acelea de pacing i leading (prezentate la capitolul 3). Libertatea emo ional . Ancorele Conceptul de ancor din NLP se afl în strâns leg tur cu cel de stare i cu dinamica i schimbarea st rilor subiective. Ancorele sunt ni te declan atori, asocieri dintre ceva din prezent i o experien trecut , care conduc la reexperimentarea acesteia. Mai precis, numim ancor un stimul care este legat de i declan eaz o stare. Ele pot fi orice, cu condi ia s acceseze o stare emo ional .

61

62

Ancorele apar în mod incon tient

i natural, reprezentând una dintre

modalit ile prin care cre m sens pentru ceea ce facem. De obicei sunt externe, stimuli exteriori în raport cu persoana - ceasul de tept tor, semaforul, vocea sau mi c rile interlocutorului etc. dar pot fi i interne - sunete, imagini, mi c ri sau senza ii corporale. Observ m c ele pot apar ine oric ruia dintre cele 4 sisteme reprezenta ionale. Pot fi pl cute sau nepl cute, folositoare sau nu iar în unele cazuri extreme au consecin e negative majore, de exemplu în cazul fobiilor. Experien a cotidian a fiec rei fiin e umane este practic pres rat cu ancore pozitive sau negative. Re inem faptul c ancorele prin sine sunt neutre; ele cap t semnifica ie numai în raport cu starea cu care sunt asociate, devenind astfel pozitive sau negative. Un alt criteriu dup care ancorele sunt apreciate ca pozitive sau negative este constituit de consecin ele func ion rii lor pe plan adaptativ. Exist ancorele: 1. Prin repeti ie, printr-un simplu proces de înv are condi ionat . De men ionat c aceast modalitate nu implic rezonan emo ional puternic . 2. Printr-o asociere singular , în situa iile când emo ia este foarte puternic i dac exist o bun potrivire în timp (simultaneitate) între stimul i starea emo ional . 3. NLP propune utilizarea printr-o serie de tehnici a ancorelor, având ca scop, a aduce la dispozi ia persoanei st rile de care are nevoie în diferite situa ii existen iale. Oare ce ar putea însemna capacitatea de a putea intra în st rile noastre înalt performante exact atunci când dorim sau situa ia o cere? Aceast capacitate este numit libertate emo ional i reprezint de multe ori scopul exist un nivel înalt de procesului de interven ie în NLP. Observ m c dou modalit i sau mecanisme pe baza c rora se structureaz

sinonimie între conceptul de stare, a a cum este definit în NLP i cel de
62

63

experien

utilizat în experien ialism, precum i o diferen

semnificativ fa

de conceptul de stare utilizat în psihologia general , care se refer în principal la componenta emo ional . De i consider m ca preferabil termenul de experien c aceast - mai cuprinz tor i mai pu in susceptibil a crea confuzii -, credem precizare este de natur a l muri unele confuzii posibile ale

cititorului, ea subliniind totodat o idee implicit în acest paragraf - libertate emo ional înseamn o libertate a experien ei. Credin e i valori Privite ca fiind componente importante ale personalit ii i experien ei

subiective, credin ele sunt definite în NLP ca principii utilizate în autoreglaj, componente fundamentale ale h r ii interne prin care d m sens lumii. A se în elege c nu orice produs al cogni iei, nu orice concluzie rezultat în urma unui act de cunoa tere este o credin . Credin e sunt doar acelea care dispun de stabilitate i continuitate în via a persoanei, înso ind-o i ghidându-i experien ele. Ele îi vor influen a comportamentul, îi vor genera anumite motiva ii i chiar îi vor da un anumit traseu în via . Sper m c cititorul sesizeaz similitudinea cu conceptul tranzac ional de decizie component a unui scenariu de via . Dispunem de credin e despre lume, despre oameni sau despre noi în ine. Dispunem de credin e care ne sunt confirmate în fiecare zi de mediul fizic în care tr im i care sunt legate în general de legile naturale, cum ar fi aceea c dup fiecare noapte urmeaz o zi sau c focul arde. Dispunem de asemenea de o serie de credin e legate de oameni, de propria persoan sau de lumea în care tr im i care nu sunt la fel de clar definite ca i cele privind legile naturii. Credin ele sunt filtre de mare importan cu realitatea. Exist mai multe modalit i de a dobândi credin e, cum ar fi în urma în medierea contactelor noastre

experien elor trecute (pozitive sau trumatice), prin interiorizarea
63

64

modelelor pe care ni le ofer persoanele sau rela iile semnificative din via a noastr , prin intermediul presiunii grupului social, prin interiorizarea unor norme i valori culturale, prin tentativa de a satisface a tept rile celorlal i legate de noi etc. Ceea ce este comun tuturor acestor modalit i este un proces de generalizare a experien elor personale legate de lume, rela ii, alte persoane sau de sine. Întrebarea care apare în aceast situa ie este urm toarea: este favorabil pentru o persoan s generalizeze în forma unor credin e toate aceste experien e, dintre care unele traumatice, altele legate de anumite persoane i contexte? Iar aceasta cu atât mai mult cu cât unele credin e sunt dobândite la vârste foarte mici i ne înso esc uneori pentru tot restul vie ii. Ne întrebam cum ar fi, de exemplu, dac o femeie de 40 de ani ar ac iona consecvent credin ei c Äsunt o feti frumoas " dobândit la vârsta de 3-4 ani în rela ie cu mama sa, cum ar afecta aceast credin rolurile sale adulte etc? Probabil r spunsul la oricare dintre cele dou întreb ri este evident pentru un terapeut sau un psiholog cu experien . Nu tim dac reprezenta o cale sigur pentru g sirea r spunsului la aceast întrebare. O alt caracteristic interesant legat de credin e este faptul c de obicei ac ion m ca i cum ceea ce credem este adev rat, ceea ce va face ca ele s fie dificil de contrazis sau de schimbat. Evenimentele sunt interpretate în func ie de ceea ce credem iar excep iile confirm regula. Ceea ce facem, modul în care ac ion m men ine i înt re te credin a, care în urm torul pas ne va influen a ac iunile viitoare. Mecanismul prin care credin ele ne afecteaz viitorul este bine cunoscut în psihologie sub numele de profe ie care se autoîmpline te. Exist dou tipuri de credin e care ne intereseaz în mod special atunci când lucr m cu oamenii: credin ele pozitive (centrate în jurul încrederii în sine i în propriile posibilit i) i credin ele limitative sau autolimitative (centrate în jurul ideii de Änu pot ..."). În cele ce urmeaz vom explora sumar aceste dou
64

i

reciproca este valabil , dac încercarea de a deveni psiholog sau terapeut poate

65

tipuri de credin e, consecin ele lor terapeutic sau de optimizare.

i implica iile privind o interven ie

Credin ele autolimitative, exprimate prin afirma ii simple de tip Änu pot...", Äîntotdeauna ...", Äniciodat ..", descriu de obicei anumite capacit i, incapacit i sau a tept ri aplicate prezentului i viitorului. Anticipând într-o anumit direc ie, persoana se va orienta c tre confirmarea anticip rilor i astfel se va (auto)programa pentru e ec. Mai mult, se va îndep rta de i va sc pa din vedere adev ratele sale posibilit i. Credin ele negative nu au o baz experien ial solid , fiind cel mai adesea generaliz ri nejustificate le unor unice experien e negative sau traumatice vechi, consolidate în timp. Majoritatea persoanelor nevrotice sau care fac apel la serviciile de psihoterapie dispun de adev rate sisteme de astfel de credin e negative. Credin ele pozitive, în replic , vor orienta persoana c tre succes, eficien i confort personal. Chiar dac în prim faz o credin pozitiv nu garanteaz în mod necesar succesul, nu este suficient în vederea atingerii anumitor obiective, ea va orienta persoana c tre succes i c tre descoperirea unor modalit i ac ionate mai eficiente. În fond, singura posibilitate de a ti dac po i face un lucru este crezând c îl po i face i ac ionând conform acestei credin e. E ecul poate fi un feedback important privind propriile posibilit i, limite sau modalit i de atingere a scopurilor. Credin a contrarie, c Änu pot face" acel lucru, nu va da niciodat

persoanei posibilitatea de a afla dac poate sau nu, în primul rând pentru c cel mai adesea nu- i va da ansa s încerce i în cel de-al doilea pentru c , chiar dac va încerca, o va face în a a manier încât s - i confirme credin a. De multe ori, a avea fa de un acela i aspect al realit ii o credin pozitiv sau negativ este o chestiune de op iune personal , credin ele nefiind înn scute a a cum sunt unele caracteristici fizice, cum ar fi grupa sanguin . Posibilitatea schimb rii credin elor este o alt caracteristic important a lor, cu implica ii
65

66

personale multiple. Corelând ideea de schimbare cu cea de op iune personal , putem în elege c dispunem de posibilitatea de a renun a la o parte dintre credin ele negative i de a ne construi în schimb unele pozitive. În practica noastr terapeutic , atunci când întâlnim un client care are credin e negative puternice legate de anumite aspecte ale vie ii sale personale, cel mai adesea pentru început îi propunem un exerci iu de imagina ie simplu, care const în a anticipa felul în care se va desf ura existen a sa, rela iile sale, felul în care se va sim i peste 5, 10 sau 20 de ani în condi iile în care se raporteaz la sine în acest mod negativ (credin ele). Dac ghidajul într-un astfel de exerci iu este suficient de bun (clientul s poat experimenta viitorul în postur asociat i în toate sistemele reprezenta ionale), concluziile sale vor fi suficient de sup r toare sau îngrijor toare pentru a constitui o bun motiva ie de schimbare în sens pozitiv. Exist i dou posibile aspecte negative legate de credin ele pozitive.

Primul ine de caracterul realist al acestora, de concordan a dintre scopurile propuse i posibilit ile reale ale persoanei. Credin ele pozitive nerealiste pot duce în extremis la apari ia unei imagini de sine gonflate sau a unei atitudini de superioritate nejustificat , la o discrepan între nivelul de a tept ri al persoanei i rezultatele ob inute în mod real de aceasta. Cel de-al doilea se refer la t ria credin elor pozitive, mai ales a celor construite de c tre persoan ca achizi ii în urma unor experien e. în cazul în care o credin pozitiv nu este suficient de puternic , de solid , e ecul în anumite ini iative va atrage dup sine sentimente de dezam gire, neîncredere, neadecvare i un nivel sc zut de performan . În sfâr it, o ultim precizare se refer la schimbarea credin elor i prive te faptul c aceasta va atrage dup sine schimb ri uneori spectaculoase la nivel comportamental, mai ales dac persoana poate accesa odat resursele necesare pentru a face fa cu aceasta i în anumite situa ii existen iale. i procesul

invers este uneori valabil - schimbarea comportamentului va conduce la
66

67

schimbarea credin elor -, îns nu în mod necesar. Aceasta este în fond una dintre limitele importante ale abord rii terapeutice comportamentale. Unele persoane nu sunt convinse de experien ele care se repet - un anxios tie sigur c nu a murit niciodat în urma unui atac de panic (de i a trecut prin numeroase), ceea ce nu-l împiedic s -i fie team de fiecare dat c va muri atunci când face un atac de panic . Oricum, dincolo de aceste considerente este important s g sim acea strategie care func ioneaz în cazul persoanei reale i unice pe care o avem în fa atunci când lucr m. Conectate cu credin ele, valorile constituie urm torul nivel incon tient de filtre, constituind în principal un filtru de evaluare. Valorile sunt aranjate într-o ierarhie, cea mai important fiind în mod tipic plasat în vârf, iar cele mai pu in importante sub ea. Fiecare persoan opereaz cu un model despre lume iar valorile sunt interrela ionate cu aceste modele. Valorile sunt acele idei în care suntem dispu i s investim timp, energie i resurse pentru a le atinge sau evita. Valorile sunt cele fa de care, în mod tipic, oamenii se îndreapt sau

îndep rteaz . Ele sunt generaliz ri ale sistemului profund de credin e, despre ceea ce este important, bun sau r u. Valorile se pot modifica odat cu contextul în care func ioneaz . Aceea i persoan poate fi simultan un p rinte devotat i un om de afaceri extrem de competitiv. Valorile umane referitoare la dorin ele legate de un domeniu sau altul pot fi foarte diferite. Mai mult, dac nu sunt diferite, este foarte probabil s apar probleme în ambele situa ii. Din moment ce valorile sunt rela ionate cu contextul, ele pot fi rela ionate i cu st rile de moment, chiar dac valorile sunt mult mai pu in rela ionate cu st rile decât sunt credin ele. Modul în care oamenii î i encodeaz valori, credin e i atitudini are un profund efect asupra personalit ii. Prognozarea st rilor interioare ale celorlal i ca reac ii la diferite situa ii, deci a comportamentului devine posibil pentru specialist în condi iile în care dispune de informa ii prealabile privind modul în
67

68

care le-au fost formate sau encodate valorile, credin ele

i atitudinile.

Cunoscând toate aceste aspecte, este posibil de asemenea pentru specialist s intervin în sensul schimb rii valorilor clientului. Aceast posibilitate este important în lucrul cu oamenii i în special în psihoterapie deoarece valorile sunt responsabile de motiva iile noastre i vor determina modul în care ne vom petrece timpul, ac iunile pe care le vom întreprinde. În sfâr it, pe plan intraindividual exist p r i (sub-personalit i sau sisteme de valori distincte) care men in procesualitatea intern a personalit ii i leag între ele toate componentele acesteia. Conflictele interne, plasate la nivelul rela iilor dintre aceste p r i ale personalit ii sunt responsabile de apari ia a numeroase probleme, plecând de la simplele incongruen e i pân la dezechilibrele severe de la nivelul personalit ii i chiar tulbur rile de personalitate. Structura limbajului. Modelul Meta Modelul META este unul dintre primele i cele mai importante modele structurate de Bandler i Grinder, fiind publicat în 1975 în cartea "The structure of magic 1". Acesta porne te de la analiza tipurilor de întreb ri pe care le foloseau în lucrul terapeutic Fritz Perls i Virginia Satir i con ine dou componente: 1. o viziune teoretic asupra limbajului i 2. o serie de întreb ri menite s conduc la eliminarea generaliz rilor, distorsiunilor i lipsurilor i limbaj, fiind un model de informa ionale. El reface leg tura dintre experien

utilizare a limbajului pentru a clarifica limbajul, pentru a permite o bun în elegere a interlocutorului i o bun exprimare. La acest punct ne vom concentra asupra viziunii teoretice propuse prin acest model, pentru ca la capitolul dedicat comunic rii interpersonale s prezent m setul de întreb ri terapeutice propus în cadrul s u. Pentru a în elege modelul Meta trebuie s analiz m modul în care gândurile sunt transpuse în cuvinte, limbajul neputând ine pasul, în nici o situa ie, cu viteza, varietatea i senzitivitatea gândirii, el putând fi doar o aproximare a
68

69

acesteia. Vorbitorul dispune de o idee, o imagine complet a ceea ce dore te s spun , numit structur profund . Aceasta nu este con tient , limbajul existând la un nivel foarte profund în neurologia noastr . Pentru a vorbi noi scurtcircuit m structura profund , ceea ce spunem de fapt purtând numele de structur de suprafa . Lipsa acestor scurtcircuit ri ar face conversa iile foarte lungi i plictisitoare. În trecerea de la structura profund c tre cea de suprafa , în mod incon tient punem în func ie trei structuri opera ionale: 1. Select m doar o parte a informa iilor disponibile în structura profund , o mare parte a lor fiind dat la o parte - lipsuri, tergeri de informa ii, 2. Generaliz m. Specificarea tuturor condi iilor i excep iilor ar face conversa ia mult prea plicticoas - generaliz ri, 3. Oferim o viziune simplificat a ceea ce dorim s spunem, care în mod inevitabil modific în elesul - distorsiuni. Fiecare dintre cele trei opera ii se concretizeaz în patternuri specifice.

Modelul Meta con ine un set de întreb ri care încearc s descurce i s clarifice toate lipsurile, distorsiunile, generaliz rile limbajului. Aceste întreb ri intesc s umple lipsurile informa ionale, s recreeze structura i s clarifice informa iile pentru a da sens comunic rii. Nu trebuie în eles c vreunul din patternurile descrise este bun sau r u în sine. Aceasta depinde de contextul în care sunt folosite i de consecin ele utiliz rii lor. Patternurile de limbaj descrise de acest model sunt prezentate în continuare: 1. Substantivele nespecificate Subiectul activ al unei propozi ii (ac iuni) poate fi anulat, eliminat, folosind o exprimare pasiv , spunând de exemplu "Casa a fost construit ", mai degrab decât "X a construit casa". Acest tip de omisiune poate implica o viziune a lumii ca spectator pasiv, neajutorat, în care lucrurile se întâmpl
69

f r

nici o

70

responsabilitate din partea persoanei. Corectitudinea din punct de vedere gramatical a propozi iilor de acest tip nu ofer nici un fel de garan ie a clarit ii lor. Atunci când auzim o propozi ie care con ine un substantiv nespecificat, putem solicita informa ia lips întrebând cine este autorul ac iunii, subiectul activ al propozi iei. Substantivele nespecificate sun clarificate deci întrebând "Cine sau Ce anume ........................... ?" 2. Verbele nespecificate Uneori verbele pot fi i ele nespecificate, de exemplu. "Ea î i face r u singur ", "El m-a ajutat" sau "încerc s -mi amintesc asta". Poate fi important de tiut cum au fost f cute aceste lucruri (ac iuni) iar pentru aceasta avem nevoie de adverbe. Verbele nespecificate sunt clarificate întrebând "Cum sau Ce anume 3. Compara iile Propozi iile în care apar termeni ca "cel mai bun", "mai bun", "mai r u", "cel mai r u" presupun existen a compara iilor iar acestea pot fi f cute numai dac dispunem de ambii termeni. Dac unul lipse te, trebuie s întreb m pentru a afla. De exemplu, "Am fost slab în aceast discu ie". Slab în compara ie cu ce sau cu cine? Foarte des, termenul lips al compara iilor este nerealist i poate conduce persoana la sentimente de inferioritate, neputin , inadecvare, cum ar fi cazul în care compar de exemplu performan ele mele sportive cu cele ale unui campion mondial. Compara iile sunt clarificate întrebând "în compara ie cu Ce sau cu Cine ....?" ?"

70

71

4. Judec ile (evalu rile) Sunt legate destul de strâns de compara ii, de i nu le implic în mod necesar. Dac cineva spune "Sunt o persoan egoist ", îl putem întreba "Cine spune asta?". Dac va r spunde "Eu", atunci îl putem întreba "Care este standardul dup care te apreciezi astfel?". Este util deci s tim cine face o judecat , cui apar ine i de asemenea,

care sunt motivele, argumentele, ra iunea pe care se întemeiaz . Adesea adverbele dau de o parte persoana care face aprecierea. Judec ile sunt clarificate prin întreb rile "Cine a f cut aceast apreciere?" i "Pe ce argumente, idei se bazeaz ea?". 5. Substantiv rile Aceste pattern denume te situa ia în care un verb - care descrie un proces aflat în desf urare sau o ac iune -, a fost transformat, înlocuit cu un substantiv static. Termenul apar ine lingvisticii. De exemplu, "înv area i disciplina, aplicate cu respect i fermitate, sunt esen iale în procesul educativ". Dac un substantiv nu poate fi v zut, auzit, atins, mirosit, gustat, deci nu este obiectiv, el este o substantivare. Substantiv rile n-au nimic r u în sine, ele pot fi folositoare, numai c ascund diferen ele care apar între modelele (h r ile) despre lume ale oamenilor. Ce înseamn când cineva spune "Am o memorie slab "? Pentru a afla putem întreba ce informa ii anume sunt dificil de memorat pentru el i cum procedeaz pentru a le memora? Cineva care gânde te c are memoria slab se poate sim i neajutorat i inadecvat. Credin a c lumea extern este modelat de felul în care vorbim despre ea este ca i cum am mânca fotografia care prezint un fel de mâncare apetisant. Cuvintele pot fi combinate i manipulate în moduri care n-au nimic de-a face cu experien a senzorial . Substantiv rile sunt un fel de "balauri" ai acestui model. Ele nu produc nici un
71

72

r u atâta timp cât nu accept m ideea c exist în mod real. Ele terg atât de multe informa ii încât abia dac mai r mâne ceva. Prin aceast transformare a proceselor în lucruri, substantiva rea poate fi considerat ca cel mai important model de distorsiune a limbajului. Ele sunt clarificate prin transformarea în verbe i solicitarea informa iilor lips . "Cine substantiveaz în leg tur cu ce?" i "Cum face el asta?". 6. Operatorii modali ai posibilit ii Exist reguli de conduit dincolo de care nu putem sau nu trebuie s trecem, exprimate prin cuvinte ca "a nu putea" sau "nu trebuie s ". Acestea sunt cunoscute în lingvistic drept operatori modali i definesc limite generate de legi nescrise. Operatorii posibilit ii definesc - în harta vorbitorului - ceea ce este considerat posibil i apar cu necesitate în mod natural. Ceea ce intereseaz este faptul c limitele definite de credin ele fiec ruia sunt extrem de diferite: "Pur i simplu nu pot refuza", "A a sunt eu", "Nu pot schimba asta" sau "Este imposibil s spun asta". Nu este nimic r u ca o persoan s cread c are anumite capacit i (doar dac exagereaz în mod evident sau sfideaz legile naturii), problema este acel "nu pot" care limiteaz , creeaz o stare de incompeten schimba. Perls obi nuia s r spund clien ilor care spuneau "Nu pot rândul s u "Nu spune nu pot, spune nu fac sau nu voi face ", spunând la ". i incapacitate de a

Aceast reformulare aparent dur are un rezultat imediat - comut clientul de la starea de neputin , în epenire, c tre una în care este capabil cel pu in s con tientizeze posibilitatea existen ei unei alternative. O posibilitate de a întreba mai clar, de a reformula mai pu in dur, f r a exista riscul de a rupe raportul de rezonan întâmpla dac ai face cu clientul, este a spune "Ce s-ar putea ?" sau "Cum faci ca s te ?", "Ce te opre te s
72

73

opre ti singur de la ?". Când cineva spune c nu poate face ceva, el i-a definit un obiectiv i apoi l-a f cut de neatins. Identificarea barierelor este primul pas pentru a le trece. Educatorii de acest operator modal. Operatorul modal al posibilit ii este clarificat întrebând "Ce s-ar putea întâmpla dac ai 7. Operatorii modali ai necesit ii Indic o necesitate i apar în cuvinte ca "ar trebui" sau "n-ar trebui", "trebuie" sau "nu trebuie", "am obliga ia" sau "n-am obliga ia". Avem de-a face cu reguli de conduit care opereaz în mod implicit. Care sunt consecin ele reale sau imaginare ale înc lc rii regulii? Odat ce consecin ele i ra iunea lor devin explicite, ele pot fi asimilate con tient i evaluate critic, altfel, ele doar ne limiteaz alegerile i comportamentul. "Trebuie s "N-ar trebui s ai de-a face cu ace ti oameni" etc. Este neîndoielnic c regulile de conduit sunt foarte importante, existen a societ ii bazându-se pe un cod moral, îns exist o mare diferen de exemplu între a spune "Ar trebui s fii politicos cu toat lumea" sau "Ar trebui s ie i mai des în natur ". Regula este într-adev r folositoare i potrivit situa iei? Operatorii modali ai necesit ii sunt ?". clarifica i întrebând "Ce s-ar fi putut întâmpla dac ai fi / nu ai fi, 8. Cuantificatorii universali Prin generalizare, unul sau câteva exemple sunt considerate ca reprezentative pentru o multitudine de posibilit i sau pentru o clas de obiecte sau fenomene. Pericolul este acela de a nu putea vedea copacii din cauza p durii, deci de a deveni incapabili s admitem existen a excep iilor, in cont de ceilal i mai mult decât de mine", "Trebuie s nu vorbesc în timpul orei", ?" sau "Ce te împiedic s ...?" i psihoterapeu ii lucreaz permanent cu schimb rile acestui tip de limit ri, în care primul pas prive te întreb rile legate

73

74

ceea ce ne îndep rteaz de realitate. De obicei generaliz rile sunt exprim ri vagi, în care putem include cu u urin o multitudine de lucruri i fapte particulare. Sunt exprimate în cuvinte precum "tot", "to i", "întotdeauna", "niciodat ", "nimeni", care nu admit excep ii i poart numele de cuantificatori universali. Uneori ei nu sunt prezen i, ci implica i i limiteaz foarte puternic persoana. Extinderea unei afirma ii la toate posibilit ile face excep iile dificil de ap rut. Sunt create astfel filtre perceptuale sau profe ii autoîmplinite - vom vedea i auzi ceea ce ne a tept m s vedem i auzim. Cuantificatorii universali nu sunt întotdeauna negativi, ei pot fi factuali, reali, cum ar fi "apa nu curge niciodat în sus". Exist îns mari diferen e între acest caz i o persoan care spune "Niciodat sesizeaz numai situa iile în care a dat gre nu fac ceva cum trebuie", care i niciodat pe cele în care a avut

succes. Cum este imposibil ca cineva s e ueze permanent, rezult c o astfel de persoan î i limiteaz lumea prin felul în care vorbe te despre ea. în astfel de cazuri trebuie c utate excep iile, situa iile în care a f cut ceva bine: "Po i s - i aminte ti o situa ie în care ai f cut ceva bine?". Oamenii de succes au tendin a de a generaliza în sens invers. Alt modalitate de a aborda acest tip de generaliz ri este prin exagerarea i reducerea lor la absurd, deci printr-un model de interven ie paradoxal , care de obicei atrage un r spuns de ap rare în direc ie contrar . Cuantificatorii universali sunt aborda i i clarifica i prin întreb ri de tip "A existat vreo situa ie în care?" sau prin exagerare i reducere la absurd. 9. Echivalen a complex Define te situa ia în care dou afirma ii sunt legate în a a par s semnifice acela i lucru, de exemplu "Nu zâmbe ti manier încât Nu te bucuri"

sau "Dac nu te ui i la mine când vorbesc cu tine, atunci nu-mi acorzi aten ie". Sunt generaliz ri ale propriilor experien e asupra tuturor celorlal i
74

75

oameni, crezi c ?.

care exclud faptul c oamenii gândesc diferit. În aceste situa ii

întreb rile merg pe direc ia "Cum anume faci aceast leg tura, cum anume 10. Presupozi iile Cu to ii dispunem de credin e i a tept ri provenite din propria experien , f r de care ar fi imposibil s tr im. Ele ne pot permite foarte bine s fim liberi i s ne bucur m de lume sau ne pot limita foarte mult. Adesea ob inem ceea ce ne a tept m s ob inem. Aceste presupozi ii bazale trebuiesc aduse în plan deschis i explorate. Adesea apar sub forma întreb rilor "De ce?", de exemplu "De ce te ui i urât la mine?". O alt form sub care apar sunt falsele alternative de alegere, care presupun acceptarea principalei presupozi ii con inut în respectiva afirma ie. De exemplu "vrei s m nânci salat sau friptur ", presupune acceptarea lui "a vrea s m nânci". Ele sunt abordate prin întreb ri de tip "Ce te face s crezi c vreau s m nânc?". Propozi iile care con in cuvinte de tip "de când", "atâta timp", "când", "dac ", de obicei con in presupozi ii. Presupozi iile sunt aduse pe plan deschis întrebând "Ce

anume te face s crezi c ?". 11. Cauz - efect Prive te afirma ii de tipul "M-ai f cut s m simt prost", "M plictise ti", bazate pe un model cauzal simplu, aplicabil numai obiectelor externe statice. Este o mare diferen între a spune "Vântul face copacii s se legene" i "Tu m faci s m înfurii". A crede c cineva este responsabil pentru propria mea stare emo ional implic a-i acorda un fel de putere asupra mea pe care el în mod real nu o are. A gândi c putem for a sau putem fi for a i s experiment m anumite st ri limiteaz foarte mult i produce un stres semnificativ. Astfel ne vom sim i domina i, determina i sau vom manifesta o grij exagerat pentru ceea ce
75

76

spunem sau facem, devenind fie victima, fie bona celuilalt. Sunt dou nivele la care putem aborda acest mecanism. Unul este s întreb m simplu cum anume un lucru este cauzat de cel lalt. Descrierea felului în care se întâmpl adesea ofer noi alternative de r spuns, de i credin a, mecanismul fundamental de tip cauz - efect r mâne intact. Este vorba despre o credin adânc înr d cinat in cultura occidental , conform c reia ceilal i au putere asupra i sunt responsabili pentru st rile noastre. Cu toate acestea, noi suntem singurii responsabili pentru propriile st ri iar credin a c al ii ar fi presupune asumarea unei condi ii statice, asem n toare celei a bilelor de pe o mas de biliard. Modelul META propune pentru abordarea afirma iilor bazate pe acest mecanism întreb ri de tipul "Cum exact faci ca s te sim i atunci când cel lalt ?", întreb ri care introduc ideea c persoana are la dispozi ie mai multe variante de r spuns emo ional la diferitele situa ii. Este dificil uneori pentru client s - i asume responsabilitatea pentru propriile tr iri, motiv pentru care aceste întreb ri pot fi utilizate numai atunci când avem deja o foarte bun rela ie cu acesta. Altfel, ele pot fi percepute ca agresive. Întreb rile care se pun în leg tur cu acest mecanism sunt: "Cum anume face asta s se întâmple cealalt ?" sau "Ce ar trebui s se întâmple pentru ca asta s nu fie cauzat de cealalt ?". Când avem de-a face cu credin a fundamental cauz - efect, întrebarea este "Cum anume procedezi pentru a te face s te sim i sau s r spunzi într-un anume fel la ceea ce vezi sau auzi?". 12. Citirea min ii (a gândurilor) Este mecanismul prin care o persoan presupune c tie, f r dovezi obiective,

ce gânde te sau simte cel lalt. Cu to ii facem asta frecvent. Uneori este vorba despre un r spuns intuitiv la anumi i indici nonverbali sesiza i i procesa i incon tient, alteori este pur halucina ie sau proiectarea de sine în situa ia
76

77

celuilalt i perceperea acesteia ca i cum ar veni de la el. Exist dou mari tipuri de citire a min ii. Prin primul dintre ele - cel direct, persoana presupune c tie ce gânde te cel lalt: "El este nefericit", "Era furios, dar nu voia s admit asta" etc. Pentru a putea face aceste afirma ii avem nevoie de dovezi sensibile, obiective, comportamentale, corporale. Altfel, putem face erori, de multe ori serioase. Cel de-al doilea tip de citire a min ii cea proiectat este oglinda primului i prin el oferim celorlal i puterea de a ne citi gândurile. Astfel, putem folosi acest mecanism pentru a-i învinov i c nu ne în eleg atunci când noi credem c o fac: "Dac i-ar fi pl cut de mine ai fi simt?". Persoana care tiut ce-mi doresc" sau "Chiar nu vezi cum m c ei tiu deja. Întreb rile care se pun în acest caz merg pe direc ia "Cum anume tii ce gânde te el?" sau, în cazul citirii min ii proiectate "Cum anume ai presupus c tii cum se simt?". Dac întreb m simplu "Cum de tii?" sau "De unde "Cum anume tii?", de obicei r spunsul va fi o credin sau o generalizare. Acest tii c . ?" Opera ii asupra structurii profunde a Paternuri de limbaj limbajului tergeri(omiteri) 1.Substantive nespecificate 2.Verbe nespecificate 3.Compara ii 4.Judec i 5.Substantiv ri Generaliz ri 1.Cuantificatori universali 2.Operatori modali ai pattern este abordat prin întreb ri ca

folose te acest mecanism nu comunic clar ce vrea de la ceilal i, presupunând

77

78

posibilit ii 3.Operatori necesit ii Distorsiuni 1.Echivalen complex 2.Presupozi ii 3.Cauz -efect 4.Citirea gândurilor Tabelul ilustreaz în mod sintetic i rezumativ modelul Meta Modelul META este un instrument puternic în multe domenii de activitate, premisa sa de baz fiind aceea c oamenii î i construiesc modele personale i diferite ale lumii, deci nu putem ti dinainte ce înseamn cuvintele lor. Modelul TOTE i strategiile Modelul TOTE (Test, Operate, Test, Exit) apar ine psihologiei cognitive i a fost formulat de Miller, Galanter i Pribram în cartea ÄPlans and structure of behavior". Baza de pornire pentru construirea sa este modelul Stimul ²> Reac ie din behaviorism, care a fost îmbun t it prin încorporarea ideilor de feedback i rezultate vizate. El ofer totodat o viziune despre secven a de proces ri interne declan ate de un stimul. Testele (cele 2 secven e de Test) se refer la condi iile pe care opera iile trebuie s le satisfac pentru ca r spunsul s se produc în faza de feedback, sistemul opereaz în sensul schimb rii unor aspecte ale stimulului sau ale st rii interne a persoanei pentru a satisface testul. Modelul a fost preluat în NLP i dezvoltat de c tre Robert Dilts, el stând la baza modelului privind strategiile de gândire. în figura de mai jos este exemplificat func ionarea acestui model în cazul unei persoane care regleaz volumul sunetului la un aparat de radio (dup Robert Dilts). modali ai

78

79

79

80

Modelul TOTE î

Incongruien

Modelul presupune c eficien a pe plan comportamental depinde de: 1.Existen a unui scop pentru viitor, 2.Existen a unor dovezi de tip senzorial i comportamental privind atingerea
80

81

scopului, 3.Existen a unui set de opera ii, proceduri sau alternative cu ajutorul c rora va fi atins scopul. Strategiile reprezint modul în care ne organiz m gândurile i

comportamentul atunci când ne angaj m într-o sarcin de orice tip. Ele r spund întotdeauna unul scop pozitiv i pot fi influen ate de credin e. Chiar o strategie eficient nu va func iona în condi iile existen ei unor credin e limitative legate de sarcina respectiv . Ele sunt rezultatul unei serii de opera ii pe care creierul nostru le-a efectuat cel mai des în afara pragului con tiin ei. O strategie este compus din secven a de procese pe care le utilizeaz o persoan pentru a se deprima, a se motiva, a lua o hot râre sau a ac iona. Putem s ne decodific m strategiile, s le modific m dac este necesar sau s înv m altele mai performante. A dispune de strategii eficiente este un factor necesar pentru eficien a personal i de aceea ele reprezint componente importante ale structurii experien ei subiective. O strategie implic existen a urm toarelor componente. 1. Un declan ator: un eveniment, un stimul con tient sau incon tient care s declan eze aceast strategie particular . Acest declan ator poate fi intern sau extern. 2. St ri interne, procese de gândire compuse din imagini, sunete, dialoguri interioare, senza ii i emo ii (V.A.K.O.G.) 4. Etape auzim, întreprindem interne: i care compuse din fac din afar parte din lucruri i din pe care De le pe vedem, care le s

sim im

venind

ac iuni

strategie.

exemplu,

adun m mai multe informa ii (Ve, Ae, Ke, Oe, Ge). Un test: care serve te de compara ie între obiectivul nostru de la pornire ( tiut sau nu), i rezultatul ob inut dup o etap a procesului. Obiectivul i starea prezent trebuie s aib o
81

82

reprezentare senzorial precis . 5. O bucl de retroaferenta ie (feed-back): care permite, dac testul este negativ (obiectivul nu este atins), s din nou" (aceast obiectivului). 6. O ie ire: când rezultatul nostru corespunde complet obiectivului, este timpul s ie im din strategia noastr ... pentru a începe alta! În general, strategiile pu in eficace nu prezint întreg ansamblul de elemente descris mai sus. Credem c elementele comune ale celor dou modele sunt u or de sesizat, a a c nu vom insista asupra lor. Structurarea subiectiv a timpului - Linia Timpului Ideea de Linie a Timpului (L T) apare pentru prima dat exprimat de William James, în lucrarea ÄPrincipii ale psihologiei" din 1890, la capitolul despre memorie. În NLP, ea a fost preluat i dezvoltat de Tad James i Wyatt Woodsmall, în cartea ÄTerapia prin linia timpului i bazele personalit ii". Principalul punct de pornire pentru modelul privind L T este realitatea faptului c orice fiin uman dispune de un mod de reprezentare a timpului subiectiv, cu care opereaz în sensul structur rii acestuia i a propriei biografii. Este ca i cum omul ar fi o ma in rie temporal aparte, timpul subiectiv fiind întotdeauna calitativ diferit de cel fizic, m surat cu ajutorul calendarelor, ceasurilor, cronometrelor. În timpul subiectiv cele trei dimensiuni ale acestuia trecutul, prezentul i viitorul - sunt oarecum relativizate, persoana putându-se deplasa între ele cu relativ u urin i putându- i plasa experien ele la nivelul este în mod oric reia, cu toate c în mod obiectiv nu poate fi decât într-una singur prezentul. Chiar acceptând postulatul conform c ruia o experien intrinsec prezent i con tient , aceast deplasare prin dimensiunea temporal
82

inem cont de rezultatul etapei, s

continu m sau s modific m tipul de proces pentru a nu mai face Äacela i lucru schimbare se poate afla în ac iune sau în revizuirea

83

nu dispare, ci mai degrab

ia forma aducerii în prezent a trecutului sau de realitatea experien elor umane, îns ,

viitorului. Probabil c aceast din urm posibilitate se apropie ca mecanism de producere în mai mare m sur indiferent de acesta, efectele vor fi acelea i. Dispunem adesea de experien e ale unor evenimente viitoare sau reedit m experien e trecute, indiferent dac pentru a face acest lucru ne deplas m c tre trecut sau viitor sau le aducem pe acestea în prezent. De multe ori chiar, pentru a facilita experimentarea con tient a unor momente trecute sau viitoare, este mult mai practic i mai util metafora deplas rii de-a lungul axei tipului pân la un moment sau altul. O a doua precizare important privind modul de structurare subiectiv a timpului prive te forma liniar a reprezent rii asupra acestuia, cu alte cuvinte faptul c oamenii î i reprezint timpul personal sub forma unei linii pe care sunt encodate i stocate propriile evenimente de via , amintiri, planuri i proiec ii. Aceast precizare con ine în realitate dou idei. Prima se refer la caracterul personal, subiectiv al L T. Ea reprezint un important filtru subiectiv, o component a h r ii subiective a realit ii, care configureaz modelul propriei biografii, al drumului personal în via i ofer persoanei repere temporale. Cea de-a doua are în vedere faptul c , indiferent de forma i caracteristicile concrete ale acestei reprezent ri, ea va avea form liniar . Mai mult decât atât, ne vom a tepta ca fiecare persoan s dispun de o L T care se particularizeaz cumva fa de ale celorlal i, de i exist câteva tipuri mai des întâlnite. Reperele spa iale, legate de direc ie, pozi ie etc., joac la rândul lor un rol important în L T. Dac cerem unei persoane s - i aminteasc ceva anume, întotdeauna acea amintire pare s vin de undeva, cu alte cuvinte dispune de o localizare spa ial . Dac îi vom cere s ne indice unde este trecutul sau viitorul, ne va indica o direc ie anume, de tip: fa , fa - dreapta - sus, spate sau spate stânga -jos etc. Aceste repere sunt importante pentru codificarea experien elor persoanei i vor da o anumit orientare sau un sens al acestora. Nu este acela i lucru dac linia viitorului merge ascendent sau descendent, dac trecutul este în
83

84

spate sau în fa (deci dac poate sau nu fi v zut). Dorim s preciz m c , al turi de reperele spa iale exist i altele importante pentru determinarea sensului experien elor. Semnifica iile acestor repere, precum i implica iile privind lucrul cu L T sunt analizate mai pe larg la capitolul de psihoterapie. O ultim precizare pe care dorim s-o facem în aceste rânduri are în vedere faptul c în reprezentarea asupra L T sunt implicate în principal dou sisteme reprezenta ionale -cel vizual i cel kinestezic, ea c p tând astfel un caracter mixt, compozit. Evident c în reprezentarea despre L T pot fi implicate i celelalte sisteme reprezenta ionale i obligatoriu sunt implicate elemente ce in de submodalit ile acestora, îns pentru structurarea i reprezentarea LT esen iale sunt cele dou modalit i. De la o persoan la alta, ele pot avea o pondere egal sau diferit în reprezentarea LT, pondere de careva fi necesar s inem cont atunci când încerc m s lucr m cu LT. În timp (In Time) i de-a lungul timpului (Through Time) Tad James descrie dou mari modalit i de structurare subiectiv a timpului, deci dou mari tipuri de linie a timpului, tipuri în apari ia c rora sunt implicate din perspectiv determinativ aspecte ce in de mediul cultural al persoanei. Not m c modelul subiectiv al timpului poart amprenta culturii în care tr ie te persoana. Aceast influen poate fi sesizat cu mult mai mare claritate examinând cele dou modalit i. Ele au fost a ezate în cele dou coloane ale unui tabel pentru a u ura cititorului o analiz comparativ .

84

85

De-a Lungul Timpului y Occident y De la stânga spre dreapta y Este prezent succesiunea: trecut, prezent, viitor y Plasat în fa a subiectului y Existen a ordinii y Amintiri experimentate uzual disociat y Planificarea timpului este important y Dificil de a r mâne în momentul prezent y Orient

În Timp

y Din spate c tre fa y Timpul este cel prezent: se întâmpl acum y Nu este toat în fa y Timpul este flexibil y Amintiri experimentate uzual asociat y Planificarea timpului nu este foarte important y Experimentarea prezentului este facil

În Timp sau Ätimpul arab" caracterizeaz o persoan a c rei linie a timpului este cel pu in în parte plasat în spatele persoanei (spa ial) sau în interiorul corpului acesteia. Consecin a acestui mod de reprezentare este aceea c persoana nu are o viziune complet asupra timpului i a succesiunii evenimentelor, care va fi oarecum relativizat . Este o persoan care tr ie te într-un fel de permanent prezent, ceea ce presupune o viziune limitat asupra viitorului i trecutului, c reia îi este greu s precizeze dac un eveniment s-a întâmplat ieri sau acum o s pt mân . Am întâlnit o persoan de 26 de ani care, la 3 ani dup absolvirea facult ii, într-o discu ie mi-a spus aproximativ:
85

86

Äacum vreo trei - patru ani, când eram în clasa a opta ....". O alt caracteristic a acestui tip de persoane este dificultatea de a- i planifica timpul (sarcinile) i de a respecta planific rile i orarele. De-a Lungul Timpului sau Ätimpul anglo - european" se leag foarte bine de expresia ÄTimpul înseamn bani" i de specificul culturii occidentale concuren iale. O persoan din acest tip are toat linia timpului plasat în fa , cu trecutul de obicei în stânga i viitorul în dreapta (probabil o corela ie cu dominan a interemisferic ) i care are fie form de linie dreapt orizontal sau ascendent dinspre trecut c tre viitor. fie forma unui U sau V în care cele dou laturi ale liniei sunt în fa a persoanei i se îndep rteaz de el. Consecin a este o foarte clar percep ie asupra succesiunii i repere temporale foarte i va fi extrem de ferme. Este genul de persoan pentru care fix înseamn f r un sfert, c reia îi va fi dificil s în eleag contrariat pe cineva care întârzie i deranjat de aceste întârzieri.

Aceste dou tipuri descrise de James sunt Äpure", în afara lor existând - a a cum ar tam mai sus - cam tot atâtea linii ale timpului câ i oameni, majoritatea acestor linii întrunind elemente i din tipul arab i din cel anglo - european, deci apar inând unui tip Ämixt". EXERCI II DE IDENTIFICARE A LINIEI TIMPULUI Probabil, cel mai simplu pentru a afla cum arat LT a unei persoane ar fi s întreb m întâi unde se afl plasate trecutul, prezentul i viitorul, apoi s cerem persoanei o descriere a acestora. Din p cate îns , foarte pu ini oameni vor putea face acest lucru, a a încât aceast modalitate nu ne ajut prea mult. Cel mai adesea reprezentarea asupra LT este par ial sau total subcon tient ; pentru a fi clarificat este necesar un ghidaj serios al persoanei, uneori chiar o u oar schimbare a st rii de con tiin a acesteia. Acest ghidaj poate îmbr ca o form sau alta, în func ie de ponderea elementelor vizuale sau kinestezice în
86

87

reprezentarea persoanei asupra LT, ceea ce impune o cunoa tere prealabil a sistemului de preferin e i sinestezii pe care le face aceasta. Cele dou exerci ii prezentate mai jos vizeaz cele dou situa ii tipice care apar, adic cea în care persoana î i poate reprezenta mai u or L T pornind de la elemente de kinestezie sau pornind de la elemente vizuale. Ambele exerci ii presupun modificarea st rii de con tiin i o practic psihologic a exploratorului (clientul), a a realizarea lor cu o alt persoan trebuie f cut doar de speciali ti cu o formare i psihoterapeutic specific . Din acest motiv am prezentat aici doar pa ii urma i în tehnic , nu i instructajele complete. Ele se înscriu într-o viziune mai larg în no iunile de pacing (contact) i leading (ghidare) i trebuie s respecte toate cerin ele acestora. Exerci iul 1 Participan i: 2 persoane Roluri: explorator, ghid Durat : variabil Desf urare - Pa i 1. Exploratorul este ghidat în defocalizarea de pe stimulii externi i focalizarea aten iei asupra propriei persoane. Aceast refocalizare se realizeaz cel mai u or pornind de la senza iile corporale i continuând cu deplasarea aten iei asupra planului mental. De obicei, o bun focalizare a aten iei asupra propriei experien e i deta area de stimulii exteriori se asociaz cu o u oar modificare a st rii de con tiin . 2. Exploratorului i se cere s - i actualizeze 3 amintiri despre sine din trecut: una din trecutul apropiat, una dintr-un trecut îndep rtat intermediar . în leg tur cu fiecare i se cere s spa ial , modul de accesare, modul de rememorare (reexperimentare). Exploratorul une te cele trei amintiri printr-o linie, pe care o prelunge te în ambele i una precizeze: localizarea

87

88

sensuri, c tre trecut i prezent.. El va examina apoi linia trecutului rezultat

i va nota:

forma i traiectoria; gradul de vizibilitate asupra ei (inclusiv pân la ce punct din trecut poate vedea); claritatea, luminozitatea i culoarea; felul în care sunt codificate amintirile (ca ni te m rgele pe un irag, ca fotogramele dintr-un film, ca diapozitivele dintr-un sertar etc.); modul de organizare a amintirilor (în jurul unor teme sau sensuri, în succesiune temporal etc.); consisten a liniei (bi - sau tridimensional etc.); modul în care acceseaz i reexperimenteaz amintirile; starea asociat cu rememorarea. El î i va clarifica astfel reprezentarea asupra trecutului. 3. Se procedeaz în aceea i manier cu viitorul. Tad James atrage

aten ia asupra faptului c

este preferabil a se utiliza termenul de Äamintiri stabilitate pentru viitor i nu s fac un

din viitor'', lucru care se poate explica prin necesitatea ca exploratorul s acceseze elemente cu o anumit simplu exerci iu de imagina ie. 4. Exploratorului i se cere s experimenteze prezentul i s -i precizeze: localizarea (în fa sau în spate, în interiorul sau în exteriorul propriului corp, în prezent sau în afara prezentului etc.); modul de tr ire a prezentului (modalit i senzoriale utilizate, stare emo ional asociat ); modul de articulare cu trecutul i viitorul. 5. Exploratorul trece în postur disociat fa de L T (plute te deasupra sau merge pe lâng ) i o exploreaz deplasându-se de-a lungul ei c tre trecut i viitor. Se poate îndep rta i apropia de ea i se poate deplasa pân aproape de limitele ei (în trecut sau viitor), cu scopul de a ob ine o reprezentare clar . El va fi ghidat c tre a nota: diferen ele care apar între trecut, viitor i prezent, precum i elemente de definire i submodalit i pe care nu le-a sesizat în pa ii preceden i, încheie aceast explorare în postur asociat , în prezent (este ghidat). 6. Ghidul i exploratorul au o discu ie (feedback) în care este analizat (con tient i integrat

i verbal, de c tre explorator) reprezentarea asupra L T. Dup caz,

dac apar neclarit i, unei secven e de explorare pot necesita a fi reluate. Acest exerci iu se poate realiza i în grup, caz în care necesit unele adapt ri i un timp
88

89

mai îndelungat. Exerci iul 2 Participan i: 2 persoane Roluri: explorator, ghid Durat : variabil Desf urare - Pa i Pentru realizarea acestei exerci iu este necesar o sal cu spa iu liber mai larg, în care exploratorul s se poat deplasa un minim de 10 pa i f r a întâlni obstacole. 1. Ghidul cere exploratorului s - i imagineze pe podea o linie (L T) care str bate spa iul liber al înc perii. El va plasa apoi prezentul într-un punct al acestei linii, dup pozi ionate trecutul i viitorul. Este important ca exploratorul s fie l sat s aleag în care parte este trecutul i în care viitorul i nu ghidul s indice acest lucru. Dac exploratorului îi va fi dificil s decid , el va trebui ghidat s experimenteze spa iul dintr-o parte i din cealalt a prezentului i s descopere unde este plasat trecutul i unde viitorul. 2. Exploratorul este ghidat în explorarea, pas cu pas, a trecutului, viitorului i prezentului. Este posibil ca în urma acestei explor ri L T s capete o alt form decât cea rectilinie. Ghidul va insista ca exploratorul anumite segmente al disociat (p e te în sâ noteze elementele definitorii, calit ile L T. Dac asociat , exploratorul o poate face din postur afara liniei). 3.Exploratorul examineaz L T din postur disociat (p ind de-a lungul liniei, alt turi de ea), cu scopul de a ob ine o reprezentare clar i unitar asupra ei (a L T ca întreg). El va preciza diferen ele dintre trecut i viitor, precum i toate calit ile care va preciza în ce direc ii se afl

liniei sau anumite evenimente sunt dificil de experimentat în postur

89

90

reprezent rii pe care nu le-a sesizat în prima etap (pasul 2). 4. Ultimul pas în acest exerci iu este cel de feedback, în care exploratorul relateaz ghidului despre L T. Cei doi realizeaz o analiz a acesteia, cu scopul ca exploratorul s poat integra verbal experien a. A a cum se poate observa, cele dou exerci ii utilizeaz în manier diferen iat (preferen ial ) cele dou sisteme reprezenta ionale implicate (vizual i kinestezic). Dac primul este mai favorabil persoanelor cu imagina ia vizual dezvoltat , cel de-al doilea poate fi utilizat cu mai mult succes atunci când clientul are disponibilit i mai reduse de operare pe canalul vizual sau atunci când inten ion m experimentarea (sau reexperimentarea) unor evenimente, st ri, amintiri, traume sau resurse din postur asociat . Faptul c persoana se afl pe L T în general garanteaz o experimentare în manier asociat .

90

91

Capitolul 3 Comunicarea interpersonal Viziunea asupra comunic rii interpersonale este deosebit de important , ea reg sindu-se practic în calitate de component a oric rei aplica ii din NLP. Pe de alt parte, a generat la rândul ei numeroase aplica ii. Dintr-o alt perspectiv , se impune a aminti aici c ideile dezvoltate în NLP cu privire la comunicarea interpersonal stau al turi de ideile Analizei Tranzac ionale i concep ia despre comunicarea asertiv , la baza oric rei abord ri serioase asupra fenomenului comunica ional. Majoritatea ideilor exprimate vizeaz nu doar procesul comunica ional ca atare, ci mai ales eficien a în comunicarea interpersonal . F r a dedica un subcapitol special comunic rii eficiente, am punctat de fiecare dat referirile la aceasta. Este imposibil s nu comunic m Atunci când dou persoane se afl fa în fa , în rela ie direct , între ele se vor produce schimburi informa ionale indiferent dac cei doi au sau nu o inten ie în acest sens. Mai mult, dac privim în strad de la fereastra unei cl diri, recept m numeroase informa ii despre oamenii care o populeaz , putem în elege unele lucruri, ne putem amuza uneori, chiar dac nu suntem în situa ia de a stabili o rela ie direct cu trec torii. Contactul senzorial este premisa suficient i necesar pentru stabilirea unei rela ii comunica ionale.

Atunci când suntem în contact senzorial cu alte persoane, indiferent dac dorim sau nu acest lucru, primim informa ii despre acestea i le transmitem informa ii despre noi. Un exerci iu simplu poate fi foarte relevant în acest sens. Încerca i s sta i timp de câteva minute în fa a unui auditoriu, în t cere, încercând s nu comunica i nimic c tre ace tia. Dup acest interval întreba i-i ce au în eles, ce le-a i transmis. Probabil ve i fi surprins de bog ia informa iei
91

92

receptate de ace tia. Situa ia devine mult mai complex

atunci când ne

propunem s stabilim o rela ie de comunicare cu cineva, moment în care intervin scopuri, inten ii, efortul de a în elege i a te face în eles etc. Dac schimburile comunica ionale sunt o realitate inerent oric rui contact senzorial cu alt persoan , apare problema modului în care o facem. Întâmpl tor? în nici un caz. Con tientizarea acestei realit i na te pentru specialist un nou tip de preocupare, aceea de a comunica eficient. Dincolo de faptul c nu este posibil s nu comunic m, permanent avem reac ii de r spuns la mesajele celorlal i i observ m reac iile lor la mesajele noastre, deci permanent influen m i suntem influen a i. Munca în consiliere, psihoterapie, educa ie, management sau negocieri presupune comunicarea i influen area celorlal i. Apare astfel o situa ie paradoxal - dac ne optimiz m abilit ile de a comunica, de fapt ne l rgim posibilit ile de a-i influen a pe ceilal i iar acest lucru poate fi considerat manipulare, care întotdeauna are conota ii negative. Dac a nu influen a nu este posibil, atunci dilema etic ce poate rezulta din aceast situa ie are o singur solu ie. Accept m acest fapt i ne dezvolt m abilit ile de a o face, dar numai cu integritate, într-o manier responsabil i respectând modelul despre lume al clientului. Tehnicile NLP sunt neutre din punct de vedere valoric i r spund unor criterii ecologice; felul în care sunt folosite depinde de abilit ile i inten iile consilierului, psihoterapeutului, educatorului. De altfel, numai fiind extrem de responsabili, con tien i, numai dispunând de serioase abilit i de comunicare i de influen are a celorlal i putem realiza acceptarea necondi ionat a clientului, cu valorile sale, filtrele sale, via a sa.

92

93

Sensul comunic rii este r spunsul primit

Aceast viziune este diferit de cea simplist adoptat adesea de mul i dintre noi, prin care comunicarea este considerat ca un simplu schimb de mesaje verbale. în realitate, comunicarea este un proces extrem de complex i dinamic, desf urat pe planuri i canale multiple, la care protagoni tii particip cu totalitatea fiin elor lor. Atunci când decodific m mesajul cuiva, o facem prin filtrele active în acel moment, r spunsul la mesajul interlocutorului fiind determinat de r spunsul intern pe care decodificarea mesajului ni l-a prilejuit i care este de asemenea dependent de filtrele folosite. în fapt, nu r spundem mesajului partenerului, ci propriei imagini interne despre acesta, adic ceea ce am în eles. Acela i lucru se întâmpl i cu partenerul de comunicare. R spunsul sau mesajul oferit partenerului depinde la rândul lui de filtrele constituite de capacit ile noastre expresive i nu întotdeauna coincide cu inten ia pe care am avut-o. Probabil orice om dispune de experien a de a nu fi fost în eles, de a nu fi exprimat ceea ce inten iona, de a ob ine de la cel lalt reac ii sau r spunsuri care l-au contrariat. Astfel, sensul comunic rii este r spunsul pe care-l primesc de la cel lalt. Aceast viziune are o serie de consecin e interesante. De exemplu, a putea s m consider responsabil de reac iile pe care le produc celorlal i, mai degrab decât neîn eles sau decât s -i consider pe aceia i ceilal i ni te r i, pro ti sau ignoran i. A putea deveni mai con tient i a putea lucra asupra capacit ilor mele de a exprima exact ceea ce inten ionez. A putea con tientiza unde dau gre i ce a putea schimba ca s n-o mai fac. realmente în Ceea ce aduce în prim plan aceast afirma ie este necesitatea de a considera feedback-urile primite de la parteneri. Ceea ce conteaz comunicare este nu inten ia mea, ci ceea ce în elege partenerul din ceea ce spun
93

94

eu. Altfel, apare fenomenul comunic rii paralele, distorsionate

i posibil

tensiuni pe planul rela iei. În toate situa iile în care lucr m cu oamenii se impune cu necesitate a considera acest feedback, altfel eficien a noastr va fi mult diminuat . Orice terapeut cu oarecare experien tie care este importan a mesajelor uneori foarte subtile transmise indirect de c tre client. Este practic imposibil a fi eficient într-o rela ie de comunicare, indiferent de contextul în care se desf oar aceasta, în lipsa consider rii i utiliz rii ca informa ie de autoreglaj a feedback-urilor partenerului de comunicare.

Un alt element util de precizat este acela c feedback-urile relevante nu ne parvin întotdeauna prin intermediul comunic rii verbale, cel mai adesea având caracter indirect, implicit i slab con tientizat. Din acest motiv va fi necesar s înv m i s ne antren m unele abilit i specifice, cum ar fi cele de calibrare sau pacing. Ponderea mijloacelor de comunicare Dispunem de numeroase mijloace de expresie. Exprim m prin cuvinte, dar i prin calitatea vocii: ton, ritm, intensitate, accente i prin mijloacele nonverbale: corp i postur , gesturi i mimic . Sintetizând, putem spune c dispunem de mijloace de exprimare verbale lingvistice i extralingvistice, precum i de mijloace nonverbale. Comunicarea este mult mai mult decât cuvintele pe care le spunem. Rezultatele unui experiment privind impactul unor discursuri asupra unor grupuri de ascult tori indic faptul c acesta este determinat în propor ie de 7% de con inutul prezent rii, 38% de calitatea vocii i 55% de expresivitatea mimic i corporal . Fiecare dintre aceste mijloace de exprimare spune permanent ceva, lipsa expresiei este la fel de expresiv ca cea mai clar expresie. Cuvintele contând în comunicare numai în propor ie de 7% iar restul de 93% apar inând altor mijloace, ideea c t cerea înseamn lipsa comunic rii devine pur i simplu ridicol . în realitate t cerea este la fel de expresiv
94

i plin

95

de informa ii ca un milion de cuvinte. Milton Erickson a tr it cea mai mare parte a vie ii paralizat într-un scaun cu rotile. Faptul c nu- i putea folosi corpul în comunicare l-a obligat s - i foloseasc vocea i a f cut-o suficient de bine pentru a deveni probabil cel mai mare hipnoterapeut modern. Cuvintele constituie con inutul mesajelor transmise sau receptate, în timp ce gesturile, postura, mimica i calit ile vocii formeaz contextul în care fiin eaz mesajul, împreun , ele dau sensul, în elesul comunic rii. Arta actorilor const de fapt în capacitatea de a asocia multiple sensuri emo ionale diferite aceluia i mesaj verbal. Revenind la în elesul comunic rii, capacitatea de a exprima eficient poate fi abordat nonverbal. Raportul con inut - context poate fi mai u or surprins analizând ce tipuri de con inuturi se vehiculeaz cu ajutorul celor dou mari categorii de mijloace de expresie. Prin intermediul cuvintelor transmitem i recept m preponderent idei, în timp ce prin voce i corp transmitem informa ii legate de st rile emo ionale, de atitudinile pe care le avem, de stare de acord sau dezacord etc. Bog ia con inuturilor transmise prin intermediul mijloacelor nonverbale i cu ajutorul vocii este cu mult mai mare decât cea a con inuturilor transmise prin cuvinte. Dintr-o anumit perspectiv , comunicarea eficient presupune o dubl i în sensul concordan ei inten ie - mesaj verbal - mesaj

capacitate: a. De a decodifica mesajele nonverbale i pe cele transmise prin intermediul vocii de c tre partener i b. De a face uz în mod cât mai variat de cât mai multe dintre mijloacele de expresie de care dispunem. în fond, este foarte simplu s în elegem sau s spunem cuvinte. Felul în care o facem este mult mai nuan at i adesea mai complex. Perfec ionarea acestei duble capacit i presupune un antrenament amplu i îndelungat, ce cuprinde: antrenarea abilit ii de observare a indicatorilor nonverbali din comportamentul interlocutorului i a varia iilor cel mai fine ale vocii acestuia; antrenarea abilit ilor de modulare a vocii, de variere rapid a ritmului, timbrului,
95

tonului

i

volumului

96

acesteia;

antrenarea expresivit ii corporale; capacitatea de a în elege i a

utiliza predicate din toate sistemele reprezenta ionale, indiferent de propria preferin ; capacitatea de a în elege i utiliza diferite tipuri de limbaj, cum ar fi cel argotic sau metaforic; capacitatea de adaptare a discursului la modelul despre lume al interlocutorului. Pacing i leading Conceptele de pacing i leading sunt fundamentale pentru orice interven ie de tip NLP. Ele au fost introduse în practic i literatur de Milton Erickson, cu toate c accep iunea lor actual dep e te în oarecare m sur , pe de o parte, viziunea acestuia, pe de alt parte, cadrul psihoterapiei. În orice rela ie de comunicare i cu atât mai mult în cadrul rela iei terapeutice, este vital existen a unei leg turi, a unui raport de rezonan empatic între cei doi parteneri, ca baz a unui climat de încredere reciproc în care cel lalt s se poat sim i i manifesta liber. Este greu de imaginat o evolu ie bun a procesului terapeutic în condi iile în care clientului îi lipse te încrederea în terapeut sau dac prezen a acestuia îl face s se simt insecurizat, evaluat etc. Putem spune c stabilirea acestui raport, a acestei conexiuni reprezint punctul de plecare al psihoterapiei i al oric rei comunic ri autentice, singurul posibil. Existen a acestui tip de leg tur între dou persoane sau într-un grup face comunicarea s se desf oare cursiv, parc de la sine. Urm rind situa iile spontane în care apare, vom constata c partenerii rezoneaz , se armonizeaz atât la nivelul limbajului nonverbal cât i la al celui verbal, întorcându-ne la ideea de comunicare, putem afirma c mesajul verbal, cuvintele contribuie numai în propor ie de 7% la crearea acestei leg turi. La fel, prin lipsa de rezonan la nivel verbal putem distruge acest raport numai în propor ie de 7%. Limbajul corporal i calitatea vocii sunt mult mai importante. Când doi oameni se afl în raport de rezonan ei au tendin a de a se oglindi i de a se reflecta reciproc în postur , gesturi, mimic , contact vizual i tonalitatea vocii,
96

97

ca într-un dans în care fiecare partener r spunde la mi c rile celuilalt prin propriile mi c ri. Limbajele lor corporale sunt complementare în aceast situa ie. Cu cât raportul este mai strâns, mai profund, cu atât aceast tendin de oglindire, reflectare i r spuns este mai accentuat . Raportul empatic poate fi ob inut în situa iile de lucru prin con tientizarea, finisarea i utilizarea abilit ilor de acest tip pe care le folosim în mod natural. Pe scurt, este vorba de a ne al tura Ädansului´ persoanei, preluând i reflectându-i limbajul corporal în mod sensibil i cu respect. Aceasta va duce la construirea unei pun i între noi i modelul s u despre lume. A prelua i reflecta nu înseamn a mima, ci a te armoniza. Exist câteva situa ii tipice care trebuie evitate în rela iile pe care le stabilim. În primul rând, aceea când partenerul poate sesiza c este imitat. De obicei va interpreta aceast conduit ca pe o ofens i va reac iona într-un fel sau altul. Atunci când conduita nonverbal a partenerului nu poate fi oglindit f r ca acesta s sesizeze, este recomandat oglindirea folosind o alt parte a corpului, folosind tehnica oglindirii sau reflect rii încruci ate. Acela i lucru este valabil i în alte dou situa ii tipice: atunci când conduita nonverbal a partenerului este foarte ampl , exagerat sau agresiv sau atunci când practicarea acestei reflect ri ne-ar face s ne sim im inconfortabil - de exemplu patternul respirator al unui anxios sau al unui astmatic. De asemenea, se recomand ca, atunci când conduita partenerului este foarte ampl , de tip agita ie sau de tip agresiv, terapeutul s diminueze oarecum amploarea acestor manifest ri în reflectarea sa. În sfâr it, dac partenerul sesizeaz artificialitatea actului, teatralismul reflect rii, probabil se va sim i ridiculizat sau va considera c nu suntem sinceri în rela ie cu el. Un bun exerci iu este de a urm ri ce se întâmpl atunci când reflect m conduita celorlal i, de exemplu a unor prieteni. De asemenea, ce se întâmpl când încet m s-o mai facem sau atunci când reflect m gre it. Capacitatea de a reflecta gre it este o abilitate esen ial atunci când vrem s punem cap t unei
97

98

discu ii sau când dorim s încheiem o edin de psihoterapie. Cea mai elegant manier de a opri o discu ie este prin ie irea din dans. Pentru aceasta este necesar îns s fi dansat mai întâi. Alt modalitate de a ob ine raportul empatic este reflectarea vocii partenerului: tonalitate, volum, intensitate, ritm etc. Exist dou limite posibile ale abilit ii de a stabili un raport: capacitatea de a sesiza, de a percepe elementele de limbaj corporal i voce ale partenerului - deci acuitate senzorial , i capacitatea terapeutului de a prelua i reflecta conduitele clientului - deci flexibilitatea. Odat raportul de rezonan empatic stabilit, putem începe s ne modific m

comportamentul iar cel lalt va avea tendin a natural s ne urmeze. Astfel, îl putem conduce în alt direc ie, spre con tientizarea unor aspecte, spre sesizarea unor noi posibilit i sau alegeri, spre redefinirea unor situa ii, spre descoperirea unor resurse sau modificarea unor comportamente, deci putem ghida partenerul în cadrul rela iei. Aceste dou demersuri poart în NLP numele de pacing i leading. Deci pacing înseamn construirea unei pun i între mine i lumea partenerului meu i este bazat pe rezonan i respect iar leading modificarea propriului comportament astfel încât interlocutorul s urmeze aceste modific ri. Nu putem ghida pe cineva s treac peste un pod dac nu l-am construit mai întâi. EXERCI II 1.EXERCI IU DE PACING .' Participan i: 3 persoane Roluri: ghid, explorator, observator Durat : Aproximativ 45 minute Desf urare Exploratorul relateaz ghidului despre o situa ie real în care a fost implicat,
98

99

ultimul încercând s -l sus in pe plan verbal pentru a se exprima în bune condi ii. Pe plan nonverbal, ghidul va observa i va prelua reflectând unele elemente din conduita exploratorului. Este necesar a fi identificate acele aspecte care exprim în mod esen ial starea emo ional a exploratorului. ATEN IE! Nu este suficient o simpl oglindire, ci realizarea unui contact participativ autentic la nivel emo ional între cei doi. Dup câteva minute de la stabilirea acestui contact, ghidul va înceta reflectarea, modificându- i conduita nonverbal (se uit la ceas, pe geam, schimb pozi ia etc.), dialogul continuând în aceast manier înc alte câteva minute. Urmeaz o etap de feedback i analiz în care exploratorul comunic tr irile experimentate pe parcursul dialogului. Un rol important în aceast etap revine observatorului, care va ajuta la stabilirea rela iei dintre tipul de contact stabilit între ghid i explorator, pe de o parte i emo iile i u urin a în exprimare a exploratorului, pe de alt parte. Se schimb rolurile. 2.EXERCI IU DE PACING ÎNCRUCI AT Participan i: 2 persoane Roluri: ghid, explorator Durat : Aproximativ 20 minute Exerci iul presupune în esen reflectarea unei componente a conduitei

nonverbale a unei persoane cu ajutorul unei alte componente sau cu o alt parte a corpului. De exemplu, respira ia partenerului poate fi reflectat la nivelul vocii, ritmul vorbirii cu ajutorul mi c rilor din mân sau al atingerilor etc. Indiferent de modalit ile utilizate, etapa de pacing poate fi urmat de una de leading. Evident, pot fi construite numeroase variante sau alternative ale acestui exerci iu. Desf urare Exploratorul i ghidul stau fa în fa
99

sau cumva lateral unul fa

de cel lalt.

100

Ghidul î i va plasa mâna pe um rul exploratorului i în prim faz va încerca s surprind patternul respirator al acestuia. În cea de-a doua etap va puncta acest ritm cu ap s ri foarte u oare pe um rul ghidului. În etapa de leading ghidul (dup câteva minute de pacing) va modifica ritmul ap s rilor încercând s determine pe explorator s urmeze acest ritm la nivel respirator. ATEN IE! Exploratorul se va l sa ghidat numai dac prezen a ghidului este securizant i dac experien a propus prin leading este una pozitiv i favorabil . Va fi mult mai u or s ghid m pe cineva c tre o stare de relaxare decât c tre una de team . Exerci iul este urmat de o etap de feedback în care cei doi analizeaz efectele i dificult ile ap rute. Întreb rile modelului Meta A a cum ar tam la capitolul 2., modelul Meta este un instrument foarte util în munca terapeutic i nu numai. El reconecteaz experien a cu limbajul i poate fi utilizat în trei mari direc ii: 1. Pentru culegerea de informa ii de calitate. Uneori este important s tim

exact ce vor s spun oamenii. Dac am, de exemplu, un client anxios, ca terapeut este necesar s aflu ce anume înseamn anxietatea în modelul s u despre lume, mai degrab decât s consider c el. În acest model nu întâlnim întrebarea "De ce?", aceasta având doar o relevan limitat - ea culpabilizeaz sau, în cel mai bun caz, atrage justific ri i explica ii lungi, f r o leg tur real cu cazul. 2. Pentru clarificarea în elesurilor personale. El ofer un cadru sistematic pentru a întreba "Ce anume vrei s spui?". 3.Pentru sesizarea alternativelor. Credin ele, generaliz rile, regulile i substantiv rile definesc limite personale, care apar in îns cuvintelor i nu lumii reale. Desprinderea consecin elor i a excep iilor poate l rgi uneori aria de via tiu exact cum stau lucrurile cu

100

101

a persoanei sau poate contribui chiar la modificarea credin elor autolimitative. Cum utiliz m îns modelul, ce întreb ri vom pune în primul rând sau într-un anumit caz? Aceasta depinde de contextul comunic rii, de clientul pe care-l avem în fa i de scopul pe care l-am stabilit. O prim modalitate este analiza ra ional a patternurilor de limbaj utilizate de client, urmat de ierarhizarea i abordarea acestora în ordinea importan ei sau a frecven ei lor. Cea de a doua prive te familiarizarea cu modelul, asimilarea lui profund i aplicarea lui ghidat de propria intui ie. Cea de-a treia modalitate vizeaz integrarea acestor întreb ri în propriul dialog intern, ceea ce poate avea un efect mai puternic decât mai mul i ani de seminarii pe tema gândirii eficiente. Tabelul de mai jos sintetizeaz întreb rile din model Opera ii tergeri Patern de limbaj Substantive nespecificate Verbe nespecificate Compara ii Exemple Lipse te autorul ac iunii:´Masa a fost pus ´ Lipsesc adverbele: ³M-a ajutat´ Lipse te un termen: ³am fost slab´, ³mai bun´ Sunt o persoan egoist Întreb ri (abordare) Cine sau Ce anume?

Ce sau Cum anume? În compara ie cu ce sau cu cine Cine face aprecierea?; Pe ce argumente se bazeaz ? Transformarea în verbe i solicitarea informa iilor lips :´Cine i cum face?´ Cum anume crezi c ? Cum faci aceast leg tur ? Eviden ierea

Judec i (evalu ri)

Substantiv ri

Verbele devin substantive: ³Am o rezisten fizic slab ´

Distorsiuni

Echivalen complex

Nu zâmbe ti, nut te bucuri; Nu m prive ti, nu m placi De când,«.; Dac ,«.;
101

Presupozi ii

102

Generaliz ri

Falsele alternative de ra ionamentelor. alegere:´Vrei biscui i Ce anume te face s sau ciocolat ´ crezi c ? Cauz - efect Implic un model Cum anume A cauzal simplu:´M B? sau Cum anume plictise ti; M faci s faci ca s m simt prost´ r spunzi«.atunci când X««? Citirea Propriu - zis : E Cum anume tii / gândurilor sup rat darn u vrea s-o presupui ce spun . gânde te/ simte el? Proiectat : Chiar nu- i Cum anume tii / dai seama c sunt presupui c el tie sup rat ? ce sim i /gânde ti ? Cuantificatori Împiedic apari ia Eviden ierea excep iilor: excep iilor sau universali i To i; Mereu; Nimeni; Exagerare reducere la absurd Niciodat Operatorii Pot; Nu pot; A a sunt Ce s-ar întâmpla modali eu. dac ..?; ai Ce te împiedic posibilit ii s «? Cum te împiedici singur s «? Operatorii modali ai necesit ii Reguli de conduit Ce s-ar implicit : Trebuie; Nu dac ? trebuie; Am voie întâmpla

Exist îns un risc i totodat un avertisment ridicat de acest model, cel al strângerii de prea multe informa ii, de transformare a dialogului therapeutic într-un interogatoriu încruci at, de a focaliza terapia pe terapeut i nu pe client, dup modelul investigative al medicinei alopate clasice. Este necesar s ne întreb m permanent: ³Am nevoie, folose te s Corespunde aceasta scopului meu?´ Este deplin aflu/ sau s tiu asta?´ ³ important s utiliz m întreb rile empatic , încredere

acestui model numai în cadrul unei rela ii de rezonan

i respect necondi ionat pentru client în care scopul este mutual
102

103

împ rt it. Întreb rile repetate pot fi percepute ca agresive, deci unele provoc ri trebuie s nu fie foarte directe. Pentru a îndulci întreb rile, putem folosi un ton al vocii lini tit i politicos, putem întreba elegant i precis, respectând decizia clientului privind r spunsul pe care ni-l furnizeaz . În sfâr it, cum putem înv a s utiliz m acest model? O manier foarte bun este ca timp de o s pt mâna s exers m una sau dou dintre categoriile sale, construindu-ne pe plan mintal o serie de întreb ri. Facem asta pân familiariz m cu modelul i apoi vom putea ti cu u urin ne ce întreb ri vom

folosi într-o situa ie sau alta. Clientul ne poate oferi, de asemenea, o serie de indicii privind partea important a unei afirma ii, prin ceea ce subliniaz prin voce sau prin limbajul corporal. O alt strategie este s -i urm rim discursul pentru câteva minute i s sesiz m ce tip de pattern folose te mai frecvent, pentru ca apoi s lucr m asupra lui. Negocierea interpersonal . Construirea unui acord NLP propune un model de mediere a negocierilor interpersonale prin care p r ile aflate în conflict sau disput pot fi ajutate s ajung la un rezultat comun acceptat. Pa ii urma i într-o mediere de succes sunt urm torii: 1. Este specificat situa ia i obiectul medierii între cei doi parteneri (natura conflictului sau a disputei). 2. Sunt precizate rezultatele vizate (a teptate) de c tre fiecare în parte. Cei doi sunt ghida i c tre g sirea unui scop sau rezultat comun, cu care amândoi sunt de acord. Pentru aceasta este necesar de obicei redefinirea scopurilor i plasarea acestora la un nivel mai înalt de generalitate. 4. Este utilizat condi ionat). 5. Mediatorul se centreaz asupra obiec iilor partenerilor, în vederea solu ion rii acestora. Dac exist obiec ii: a. Fiecare partener al negocierii este întrebat ce ob ine prin respectiva
103

apoi încheierea condi ionat

a negocierii (acordul

104

obiec ie. întreb rile modelului Meta pot fi un instrument foarte util pentru ghidarea partenerilor de negociere c tre un scop sau rezultat cu care amândoi sunt de acord. b. Fiecare partener este întrebat ce se va întâmpla dac nu reu esc s ajung la un acord, care sunt consecin ele lipsei acestui acord. Aceast solu ie va fi utilizat numai dac p r ile nu coopereaz în negociere. ACORDUL CONDI IONAT Acest model ofer mediatorului unele sugestii cu privire la cerin ele ce trebuiesc satisf cute înc de la începutul negocierii pentru ca aceasta s poat fi finalizat cu succes, printr-o solu ie de tip înving tor - înving tor. Presupunem c ne afl m într-o situa ie de negociere între dou persoane (A i B), în care A face o propunere lui B iar acesta ridic o obiec ie la propunerea lui A. A la rândul s u va reformula obiec ia lui B, condi ie de baz pentru realizarea acordului condi ionat. Realizarea acordului condi ionat presupune acceptarea propunerii lui A de c tre B cu condi ia satisfacerii obiec iei ridicate de B. Satisfacerea acestor obiec ii este cel mai adesea condi ionat de reformularea lor astfel încât s devin acceptabile pentru ambele p r i. În acest mod obiec iile ridicate de c tre parteneri sunt folosite în favoarea negocierii i a atingerii unui acord. Este important pentru mediator s obiec iile ridicate de c tre parteneri. Dac probabil exist înc unele obiec ii nem rturisite. in cont de toate unul dintre ace tia refuz acordul,

104

105

Capitolul 5 -NLP i psihoterapia ± - Unii autori au încercat argumentarea apartenen ei NLP la curentul umanistexperien ial din psihoterapie. În momentul de fa consider m mai util a privi NLP din perspectiva abord rii integrative în psihoterapie. Ca direc ie de mare actualitate, abordarea integrativ vizeaz cel pu in dou aspecte fundamentale. 1. Dep irea unor limite inerente fiec reia dintre marile orient ri psihoterapeutice cât i ale colilor sau sistemelor terapeutice particulare. Sunt vizate aspecte ca: accentul exagerat pus asupra trecutului i sexualit ii în psihanaliz , în dauna prezentului i a altor laturi ale vie ii personale, centrarea excesiv a demersului terapeutic insuficienta asupra aspectelor pentru cognitive validare i i comportamentale în dauna celor emo ionale i corporale specific orient rii cognitiv-comportamentale; preocupare psihodiagnoz în unele abord ri de factur experien ial . 2. Integrarea elementelor de teorie i tehnic apar inând unor coli sau orient ri diferite în modele de lucru unitare, centrate pe eficien a în abordarea cazurilor concrete. Sunt vizate acele aspecte bine dezvoltate i utile specifice fiec rei coli. Fiecare sistem terapeutic poate fi apreciat în func ie de m sura în care întrune te cerin ele unui model integrativ. Din aceast perspectiv putem afirma c NLP valorific foarte bine numeroase elemente apar inând orient rii experien iale (gestalt-terapie, psihoterapia centrat pe client etc.), cognitiv-comportamentale i abord rii ericksoniene. Ideile sunt absente sau se reg sesc într-o form dublu filtrat , dup orient rii psihanalizei cum au fost

preluate, mai întâi în gestalt-terapie i de aici în NLP. Faptul c NLP ca sistem terapeutic nu integreaz contribu iile psihanalizei poate constitui o limit a sa, importan a ideilor psihanalitice pentru psihoterapie fiind bine cunoscut tuturor speciali tilor (chiar dac unii ar înclina s afirme c aceasta este doar teoretic ).
105

106

În alt integrativ

ordine de idei, background-ul unui psihoterapeut de presupune o formare cât mai variat , care s

orientare includ

elemente teoretice i metode apar inând mai multor coli din cadrul celor trei mari orient ri terapeutice. Din acest punct de vedere, formarea exclusiv în NLP este insuficient , ea necesitând a fi completat , mai ales dac vizat este posibilitatea psihoterapeutului de a aborda cu succes o cazuistic i abilit i de lucru extrem de valoroase în integrate unui sistem terapeutic mai

variat . Dintr-un alt punct de vedere, formarea în NLP ofer specialistului un bagaj de cuno tin e, tehnici activitatea practic , ce pot fi cu u urin

complex. Una dintre preocup rile noastre de baz , de exemplu, este aceea de integrare a modelelor i tehnicilor NLP în sistemul terapiei experien iale a unific rii, sistem ce tinde c tre integrativitate. În acest capitol sunt prezentate cele mai importante tehnici i modele NLP din domeniul psihoterapiei. Ele nu sunt nimic altceva decât aplica ii ale ideilor i modelelor de baz descrise în primele trei capitole.

O privire de ansamblu asupra procesului terapeutic

Pentru psihoterapeutul care inten ioneaz

s

utilizeze în activitatea sa

modelele i tehnicile NLP este necesar parcurgerea unui minim de training formativ, prin care s - i formeze sau perfec ioneze urm toarele abilit i: a. Capacitatea de observare i utilizare a manifest rilor legate de corporalitatea clientului (indicatori de acces); b. Abilit i de calibrare; c. Abilit i de pacing i leading; d. O bun flexibilitate i expresivitate corporal În plus fa i a vocii.

de abilit ile enumerate în paragraful anterior, exist dou aspecte

esen iale pentru orice psihoterapeut sau pentru orice persoan care ajut pe cineva s fac schimb ri în propria via .
106

107

1.Primul este rela ia - a construi i a men ine un raport de rezonan clientul, pentru a stabili o atmosfer de încredere, acceptare, siguran .

cu

2.Cel de-al doilea este congruen a, armonizarea. Este necesar s fii complet armonizat în tot ceea ce faci pentru a ajuta pe cineva; lipsa congruen ei va genera mesaje amestecate i va sc dea eficien a procesului de schimbare. Aceasta înseamn a ac iona cu convingerea c tehnicile vor avea efect. intern a psihoterapeutului Congruen a reprezint starea de acord, de coeren exterior, pentru client. Rela ia i congruen a sunt dou cadre de lucru ce se plaseaz la un nivel semantic mai înalt decât orice tehnic ce poate fi aplicat în contextul lor. Cadrul obiectivelor este folosit pentru a culege informa ii despre problemele clientului, starea prezent i cea dorit i resursele necesare pentru a o atinge pe ultima. În cadrul acestui demers este necesar acordarea unei aten ii sporite, o sensibilizare la totalitatea stimul rilor senzoriale - acuitate senzorial , concomitent cu inten ia de a r spunde necesit ilor de schimbare ale persoanei. Tehnicile pot fi aplicate numai în cadrul acestor structuri. Uneori tehnicile au în elesuri fixe, alteori nu, de aceea terapeutul trebuie s fie preg tit pentru a varia paleta tehnicilor, pentru a le abandona i a utiliza altele, în ordinea atingerii scopului - flexibilitate. Ele trebuie folosite cu grij i în elepciune, inând cont de rela ia cu clientul i de echilibrul intern al acestuia. Inten ia de baz a NLP este de a oferi întotdeauna mai multe alternative, niciodat de a le restrânge.

care crede în ceea ce face sau spune i las ca acest fapt s vie vizibil în

107

108

Aceste aspecte sunt ilustrate în figura de mai jos (dup O'Connor i Seymour, 1993).

În elepciune/Ecologie/Congruen Rela ie/Raport Obiective Stare prezent Tehnici Schimbarea tehnicilor Culegere de informa ii Stare dorit

Stephen Lankton (1981) prezint o hart pentru organizarea modului de utilizare a instrumentelor i tehnicilor terapeutice în lucrul cu clientul. Iat a adar cum ar putea ar ta schema unui proces terapeutic: Tehnici, instrumente de lucru Stabilirea raportului terapeutic (rela ia) Adunarea de date Accesare Resurse Programare a comportame ntului i experien a reconstruc ie i Continu leg tura

Pacing

Canal/ canal

Continu leg tura

Continu leg tura

108

109

Potrivirea Armonizarea sistemelor de predicatelor reprezent ri

Datele sunt cel mai bine culese prin folosirea sistemului de reprezent ri conduc tor,domi nant (leading) Suprapunere pentru reprezent ri complete/ întregi

Utilizarea sistemului de reprezent ri dominant

Fiecare sistem reprezenta io nal va dispune de resurse valoroase

Over lapping

Folosite Folosite pentru a ³future pace´ ob ine reprezent ri complete Ajut la specificarea resurselor necesare pentru ob inerea st rii dorite

Întreb rile modelului Meta

Pentru a ob ine r spunsuri bazate pe senzorialitate, pentru a identifica forma de limitare a experien ei Ancoreaz rela ia; selecteaz cuvintele pentru a stabili leg tura

Ancorarea

Folosite pentru a construi mici schimb ri cu resursele dorite

Folosite pentru a asocia componentele senzoriale (ale sistemelor reprezenta io nale i comportamen tul)

109

110

Un alt considerent de maxim generalitate legat de în elegerea procesului terapeutic vizeaz abordarea acestuia în termini de schimbare. Prin excelen , orice proces terapeutic este unul de schimbare, iar orice tehnic sau demers care este utilizat în cadrul s u vizeaz producerea de schimb ri cu diferite grade de generalitate, plasate la diferite nivele în profunzimea psihologiei clientului, al emo iilor, atitudinilor, modului de gândire sau al comportamentului acestuia. Aspectul schimb rii vizeaz deci atât o inten ie cu caracter programatic a sistemului terapeutic, cât i ansamblul rezultatelor procesului, concretizate în achizi iile realizate de client în urma psihoterapiei. De aici putem concluziona cu privire la necesitatea con tientiz rii de c tre client a nevoii de schimbare, precum i la existen a unei dorin e de schimbare personal a acestuia. Aceste elemente sunt deosebit de importante în desf urarea procesului terapeutic, a c rui prim etap se axeaz în numeroase cazuri exclusiv asupra lor. Este vorba despre o bun motiva ie pentru psihoterapie i schimbare a clientului. Exist dou mari tipuri de schimbare care apar în cadrul psihoterapiei: 1. Schimbarea de prim ordin Este cel mai simplu caz de schimbare, în care avem un singur obiectiv - o stare diferit sau un r spuns anume într-o situa ie dat , de exemplu: mereu te înfurii în prezen a unei persoane; te sim i inconfortabil când ai de rezolvat unele probleme de munc etc. Simpla reformulare este un mod bun de a începe schimbarea acestui tip de situa ii, descoperind când pot fi folositoare aceste r spunsuri i ce anume altceva pot însemna ele. Tehnicile de ancorare a resurselor sunt i ele utile, la fel cele de destructurare, suprapunere i înl n uire a ancorelor, care aduc la dispozi ia clientului resurse suplimentare apar inând altor contexte. Starea sau procesul ini ial au fost ancorate, a a c vom folosi acela i proces care a dus la fixarea unei st ri pentru schimbarea ei. Generatorul de noi comportamente i repeti ia mental de asemenea pot fi utile dac este necesar crearea unei noi
110

111

abilit i sau a unui nou comportament. Uneori tehnicile de ancorare nu vor da rezultate în cazurile în care persoana r spunde în mod necontrolat la anumite obiecte sau situa ii. Evenimentele trecute pot face dificil orientarea în prezent. Schimbarea istoriei personale poate s nu func ioneze deoarece pot exista experien e traumatice trecute despre care clientului îi este greu chiar s se gândeasc f r a se sim i prost. Aceste evenimente trecute pot duce la apari ia fobiilor, în care un obiect sau o situa ie genereaz instantaneu i automat starea de panic , fiind asociate cu traumele din trecut. 2. Schimbarea de ordin secundar Define te situa ia în care avem obiective multiple i în care sunt implicate considera ii secundare. Probabil toate terapiile implic acest tip de schimbare. De exemplu, o nou resurs sau un nou tip de r spuns, odat achizi ionate, necesit declan area unor procese de cre tere i reechilibrare la nivelul întregii personalit i a clientului. în cazul schimb rii de prim ordin, aceste lucruri se întâmpl de la sine, obiectivele secundare fiind suficient de neînsemnate pentru a putea fi ignorate. Acest tip de schimbare descrie cel mai bine situa iile în care neîndeplinirea unor obiective de ordin secundar blocheaz realizarea obiectivului principal al clientului. Lucrul cu submodalit tile Exist dou premise fundamentale de la care pornesc toate tehnicile de lucru asupra submodalit ilor. Prima ar fi aceea c oper m cu reprezent ri ale experien elor sau situa iilor trecute - o parte important a experien ei subiective const în operarea pe plan mental cu impresii senzoriale externe sau interne. Dispunem de reprezent ri senzoriale pentru majoritatea experien elor emo ional semnificative, indiferent dac sensul acestor emo ii este pozitiv sau negativ. Cu alte cuvinte, majoritatea st rilor emo ionale au asociate reprezent ri de tip senzorial, care con in elemente ale situa iei ini iale care a prilejuit emo ia. De
111

sau împiedic

112

câte ori retr im o emo ie, ne evoc m reprezentarea situa iei ini iale care a provocat-o. Cu alte cuvinte, ne putem a tepta ca cel mai adesea clien ii s dispun de reprezent ri ale st rilor emo ionale problematice, de tip Äanxietatea mea este ceva mare i ce os, în care atunci când intru nu mai pot vedea", Äatunci când m simt deprimat îmi vine în minte o imagine care ..." sau Äatunci când simt starea de panic parc începe s se învârteasc totul cu mine". Conform celei de-a doua premise, sensul experien elor subiective este dat de reprezent rile pe care le avem asupra lor i mai pu in de situa iile reale în sine harta este diferit de teritoriu. Mai mult decât atât, sensul reprezent rilor, deci al experien elor, este dat de unele dintre elementele interne componente ale acestora, deci de unele dintre submodalit ile de care dispun, acestea ap rând drept coduri fundamentale de operare ale creierului uman. O alt idee important este aceea c noi nu suntem afecta i de evenimentele trecute, ci de amintirile pe care la avem despre ele. Odat ce un eveniment s-a întâmplat, el a intrat în trecut i nu ne mai putem întoarce pentru a modifica ceva la el; experien a subiectiv se desf oar exclusiv în prezent. Chiar dac nu putem modifica evenimentele trecute, nimic nu ne opre te s modific m amintirile pe care le avem despre ele, de fapt semnifica ia lor, dat , a a cum am v zut, de câteva submodalit i. De i putem lucra asupra submodalit ilor oric ruia dintre cele 4 mari sisteme reprezenta ionale, majoritatea tehnicilor descrise în literatur privesc sistemul vizual. Responsabile pentru aceasta sunt pe de o parte faptul c exist probabil o preponderen statistic a sistemului vizual ca sistem reprezentational dominant iar pe de alt parte faptul c recept m în manier vizual o parte semnificativ a informa iilor despre lume, ceea ce permite aproape oric rei persoane s opereze cu u urin în cadrul acestui canal senzorial, indiferent dac are un alt sistem reprezenta ional dominant.

112

113

Ecranul mental O tehnic util i important pentru lucrul asupra submodalit ilor este cea a

ecranului mental, prin care se solicit clientului s vizualizeze un ecran interior, reprezent rile sale fiind proiectate pe acest ecran. Ideea de ecran implic dou considerente importante: 1. Disocierea de situa ie i 2. Ideea de control asupra acesteia. Este important ca, atunci când clientul lucreaz asupra unor experien e

negative sau traumatice, s fie disociat de acestea, adic s le priveasc din afar , de la o anumit distan , ca i cum ar privi la altcineva. Majoritatea situa iilor negative sunt experimentate în manier asociat i de multe ori aceast singur modificare la nivelul submodalit ilor (disocierea) modific semnificativ tr irea situa iei. în alt ordine de idei, este util pentru client s poat avea un control m car minimal asupra st rilor sale. Ideea de a lucra asupra reprezent rilor controlând o imagine care se deruleaz experien ele i st rile emo ionale. Lucrul cu submodalit ile critice Cel mai interesant aspect legat de utilizarea terapeutic a submodalit ilor îl constituie lucrurile care se întâmpl atunci când facem unele schimb ri la nivelul acestora. Unele pot fi schimbate f r a se întâmpla nimic, altele, în schimb, sunt cruciale, definitorii pentru anumite experien e interpreteaz respectiva amintire sau experien i amintiri. Modificându-le pe acestea din urm , felul în care persoana simte, tr ie te i se va modifica radical. De obicei, impactul i sensul amintirilor depind de câteva submodalit i critice i mai pu in de con inutul lor propriu zis. Modificarea submodalit ilor critice ale
113

pe ecranul

interior al propriei min i include ideea posibilit ii de a controla reprezent rile,

114

unor experien ei este o chestiune de experien

personal , dificil de descris în

cuvinte, care trebuie experimentat pentru a fi în eleas . Atunci când lucr m asupra submodalit ilor unei reprezent ri, o mare aten ie trebuie acordat experien descoperirii acelor submodalit i critice pentru respectiva i schimb rilor ce pot fi operate la nivelul acestor submodalit i,

astfel încât sensul, valoarea negativ a experien ei clientului s se modifice. Mai este necesar, de asemenea, s existe o disponibilitate a clientului de a lucra asupra propriilor reprezent ri despre evenimentele trecute. Holdevici (1995, pp. 128 - 136), descrie o serie de tehnici bazate pe modificarea submodalit ilor care pot fi lecturate de cei interesa i. Mai este util de men ionat faptul c tehnicile de modificare a submodalit ilor sunt folositoare i eficiente în multe situa ii, chiar atunci când lucr m asupra unor tulbur ri afective de intensitate i profunzime mai accentuat . Ele pot fi utilizate la fel de bine i atunci când clientul se afl în stare de con tiin normal i când se afl în relaxare sau hipnoz . Când lucr m cu starea de modific rile operate de relaxare sau hipnoz , este necesar ca dup terminarea lucrului s avem un dialog cu clientul, prin care s clarific m acesta experien ei. EXERCI IU EXEMPLIFICATIV (instructaj): V pute i acorda câteva minute pentru a v relaxa, pentru a g si o pozi ie comod în care s v a eza i i s v permite i o experien pl cut de destindere, s acorda i aten ie corpului dumneavoastr , s -l observa i i s în elege i cum se conecteaz tr irile corporale cu cele emo ionale i cu gândurile sau amintirile care v trec prin minte. Dac a i f cut acest lucru probabil v afla i suficient de Äin downtime" pentru a începe lucrul cu ecranul mental. V pute i imagina acest ecran ca pe un ecran de TV, de cinema sau ca pe un monitor, orice cadru bine delimitat este foarte bun, un cadru cu ajutorul c ruia v
114

asupra submodalit ilor i consecin ele acestor modific ri asupra

115

pute i explora lumea interioar , gândurile, amintirile. V a eza i la o distan confortabil fa confortabil fa ecran. L sa i ca pe ecran s apar imagini, gânduri sau amintiri i observa i cum se deruleaz acest proces, cum face i pentru a fi martorul propriei lumi interioare, care este modalitatea prin care pute i controla imaginile care apar, cum func ioneaz comenzile ecranului,... încerca i s opri i o imagine pe ecran sau s o face i s circule mai repede, modifica i sonorul, luminozitatea, contrastul etc. Opri i acum pe ecran în fa a dumneavoastr imaginea unei situa ii sau i începe i de acest ecran interior al min ii sau plasa i ecranul la o distan de dumneavoastr , de unde pute i vedea bine tot ce apare pe

eveniment care v-a produs o emo ie negativ dar de intensitate moderat

s-o explora i în acest fel. Observa i ce s-a întâmplat cu ea dac a i oprit-o pe ecran, dup care pute i încerca s-o mic ora i sau s-o îndep rta i de dumneavoastr . O pute i plasa undeva sus sau undeva jos, în stânga sau în dreapta i de fiecare dat s observa i ce se întâmpl cu dumneavoastr în timp ce privi i i face i aceste modific ri. Ve i observa c unele modific ri n-au nici un haz, nici un sens i pute i renun a la ele, pute i l sa imaginea a a cum a fost ini ial, în timp ce alte modific ri vor schimba ceva fundamental. Sunte i liber s alege i ce modific ri face i i pe care le re ine i. Pute i încerca s da i sonorul mai tare sau mai încet, mai pe ba i sau mai pe înalte, s modifica i culoarea, contrastul sau s face i un acord fin al imaginii de pe ecran i de fiecare dat s nota i schimb rile care apar. Pute i alege în final una sau dou modific ri esen iale pe care s le re ine i, s fixa i noua imagine, apoi s-o l sa i s se întoarc de unde a venit, undeva în memoria dumneavoastr . Observa i ce se afl acum pe ecran i l sa i-l i pe acesta s revin la locul s u. Observa i-v starea emo ional i senza iile pe care le ave i la nivel corporal. Reveni i în prezent, la realitatea care v înconjoar . Încerca i acum s v gândi i înc o dat la acea situa ie care v-a produs o stare emo ional negativ . Ce imagine v vine acum în minte i care este starea
115

116

emo ional pe care o experimenta i acum? Dac nimic nu s-a modificat, probabil nu a i reu it s identifica i detaliile care conteaz , deci pute i relua exerci iul i s c uta i acele modific ri, acele detalii care pot schimba realmente lucrurile. Swish pattern Prezent m în continuare o tehnic submodalit ile critice. Tehnica poart defavorabile, de care clientul dore te s ce include i dep e te lucrul cu i este numele de Swish pattern scape. Este o tehnic

aplicabil în cazurile în care exist comportamente, r spunsuri sau obi nuin e prin care comportamentul sau starea problematic sunt schimbate prin reorientarea lor în alt direc ie, deci printr-un proces de schimbare generativ . PA I: 1. Alegerea unui comportament sau a unei st ri care urmeaz a fi modificat , precum i a unei situa ii în care clientul dore te s dispun de mai multe resurse, de exemplu o situa ie de tip rela ional. Mâncatul compulsiv sau fumatul sunt exemple bune de comportamente nedorite. 2. Abordarea comportamentului nedorit ca pe o resurs , explorarea încerca s înve e pe cineva despre acest comportament. Este important s identific m acel element specific, intern sau extern, care declan eaz comportamentul nedorit i clientul s dispun de o bun i identificarea acelui element care îl declan eaz . Este ca i cum clientul ar

reprezentare asupra sa. Este necesar ca el s experimenteze aceast imagine din pozi ie asociat . 3. Identificarea a cel pu in dou submodalit i care vor fi modificate în cadrul acestei reprezent ri i care sunt capabile a schimba modul în care clientul reac ioneaz la ea. în multe cazuri vor func iona m rimea i str lucirea. Mic orarea sau m rirea, cre terea sau sc derea str lucirii imaginii vor avea de asemenea impact în suficient de multe cazuri. Dac acestea nu
116

117

func ioneaz , vor fi c utate altele dou , cu precizarea c ele trebuie s fie de tip analogic sau continuu, s permit varia ii gradate. Ele sunt testate pe o alt imagine pentru a verifica dac au efectul dorit. Clientul este scos din stare cerându-i s se gândeasc câteva momente la altceva. 4. Clientul î i construie te o imagine nou despre sine, în care dispune de resursele de care are nevoie sau se comport important ca aceast reprezentare s fie complet într-un anumit mod. Este i foarte clar : cum se va

sim i, faptul c va putea dispune de mai multe posibilit i, c va avea anumite calit i etc i nu c se va comporta într-un anume fel. Totodat , ea trebuie s fie experimentat în manier disociat , pentru a fi motivant dorite i nu-l va mai motiva. Clientul verific vie ii dac aceast imagine despre sine r spunde criteriilor astfel încât i atractiv . O imagine asociat poate da clientului impresia c a realizat deja schimb rile

ecologice. În cazul în care intr în contradic ie cu alte aspecte importante ale i mediului clientului, ea va fi modificat , ajustat contradic iile s fie eliminate. Clientul identific resursele de care are nevoie s dispun aceast nou imagine a sa pentru a putea dep i sau face fa comportamentului negativ i ini ial. El se va asigura c aceast imagine este echilibrat , realist , credibil particular . Clientul este scos din stare. 5.Lucrul asupra imaginii declan atoare a comportamentului negativ nedorit. Clientul i-o imagineaz ca mare i foarte str lucitoare (dac acestea sunt submodalit ile alese), dup imaginea negativ s devin care plaseaz mic în col ul ei o imagine mic iar cea pozitiv i întunecat a noii sale viziuni despre sine. Apoi, foarte repede, face ca, simultan, i întunecat
117

posibil de atins, precum i de faptul c nu este condi ionat de orice situa ie

mare i

118

str lucitoare. Esen a procesului este viteza cu care clientul face aceast transformare, precum i simultaneitatea modific rii celor dou imagini. Poate fi de folos ca clientul s - i imagineze un sunet ca un fâsâit1 care s reprezinte acest proces de dubl transformare, ca el s lase sunetul s exprime starea pe care o simte atunci când devine noua sa imagine. Procesul este repetat rapid de minim 5 ori. Dac se lucreaz cu ecranul mental, este indicat cur irea prealabil a ecranului de c tre client înainte de fiecare repeti ie, v zând pe el ceva diferit. Un proces de transformare inversat va avea efect invers i va anula transformarea pozitiv , deci este necesar s ne ghid m clientul pentru a face transform rile în sensul dorit. Este posibil ca dup 5 repeti ii schimbarea s nu func ioneze. În acest caz trebuie c utate alte submodalit i critice sau o nou imagine de sine a clientului mai complet sau mai realist . 6. Când clientul este satisf cut de modific rile ob inute, achizi iile sale sunt testate prin tehnica conect rii cu viitorul(future pacing). El î i evoc imaginea declan atoare a comportamentului negativ i sesizeaz dac r spunsul s u se modific , dup care se imagineaz în urm toarea situa ie în care ar putea ap rea comportamentul negativ i verific dac apare un r spuns diferit, nou. Tehnici de ancorare Lucrul cu ancorele este poate cel mai simplu i eficient mod de schimbare a comportamentului clientului. Principalul s u beneficiu este acela al utiliz rii propriilor st ri pozitive. Ideea de la care pornesc tehnicile de ancorare este aceea c putem alege ce asocieri facem i c ne putem construi ancorele pe care le dorim, cu alte cuvinte, putem trece în planul con tiin ei procesul incon tient natural. Putem analiza acele experien e pe care le percepem ca dificile, blocante, stresante sau ca pe ni te provoc ri i în urma acestei analize s decidem în avans în ce stare
118

119

am dori s ne afl m atunci când ne confrunt m cu ele. Pentru cele mai multe dintre situa iile nepl cute putem crea noi asocieri i noi r spunsuri la ele, folosind ancorele i tehnicile de ancorare. Or, acest lucru poate fi esen ial pentru confortul vie ii multor clien i i nu numai. Exist dou mari stadii ale oric rui proces de ancorare: 1.Alegerea st rii emo ionale dorite i 2.Asocierea cu un stimul sau ancor , astfel încât s-o putem aduce în prezent oricând dorim prin utilizarea ancorei. Sportivii, de exemplu, folosesc adesea ca ancore mici ritualuri sau mascota echipei, pentru a- i crea o stare pozitiv potrivit competi iei. Tot ancorele pot explica de ce multe echipe de fotbal câ tig majoritatea meciurilor atunci când joac Äacas ". La fel ca i în procesul natural, ancorele construite în cadrul lucrului terapeutic pot apar ine oric ruia dintre sistemele reprezenta ionale. Se recomand adesea ca pentru ancorarea unei st ri s se foloseasc o ancor în fiecare sistem reprezenta ional. Mai mult, ancorele trebuie s îndeplineasc anumite condi ii: 1. S fie plasate atunci când starea pozitiv se apropie de vârf. în cazul în care asocierea se face dup ce starea pozitiv a dep it momentul de maxim, ancor m de fapt ie irea din stare. Dac ancor m o stare la debutul ei, resursa câ tigat astfel s-ar putea s nu fie suficient pentru a face fa situa iei. 2. S fie unice i distincte. Ar fi interesant de constatat ce s-ar întâmpla dac o ancor pentru o stare anume a unei persoane ar coincide cu un stimul cu care se întâlne te, s spunem, de 20-30 de ori pe zi. Este cazul cuvintelor cheie care se folosesc în hipnoterapie pentru aprofundarea transei. Dac persoana le-ar întâlni frecvent în via a sa cotidian , ar exista permanent riscul de a intra în trans în diferite situa ii. 3. S fie u or de repetat exact. Aceast condi ie prive te dou aspecte. în primul rând, lungimea i complexitatea stimulului trebuie s permit repetarea

119

120

lui exact . în al doilea rând, trebuie acordat aten ie nuan elor i expresiilor emo ionale asociate lui (în cazul ancorelor verbale sau al mi c rilor corporale). O expresie emo ional particular sau o nuan a vocii anume sunt binevenite, de client atunci cu condi ia ca ele s poat fi amintite i repetate cu u urin nu va fi repetat cu exactitate, el nu va func iona ca ancor . 4. S fie legate de o stare pe care clientul o poate experimenta u or i complet. Este greu de presupus c ancora pentru starea de curaj a unui fricos va func iona, în condi iile în care acesta nu tie cum este atunci când sim i curajul, când el nu a experimentat niciodat aceast stare. Pornind de la aceste idei generice, în NLP au fost dezvoltate câteva tehnici care folosesc ideea de ancor , pe care le vom prezenta în continuare. Ancorarea Resurselor PA I: 1. Din pozi ie disociat , clientul identific manifeste mai eficient. 2. Este identificat cu precizie resursa (starea) de care are nevoie în acea situa ie. 3. Clientul verific dac resursa este cea potrivit , exact aceea de care are nevoie. ÄDac ai dispune de aceast resurs în situa ia X, chiar ai putea face fa cu succes?" Dac resursa nu este cea potrivit situa iei se reia pasul 2. 4. Identific o situa ie din via a lui în care a dispus de respectiva resurs . Dac nu poate, alege o persoan care o de ine sau î i imagineaz . E preferabil ca aceast solu ie s r mân totu i ca o ultim op iune, resursa trebuind s fie a clientului. 5. Alege ancorele pe care le va folosi în fiecare sistem reprezenta ional, de i
120

când dore te. Trebuie men ionat c , dac stimulul cu care este asociat o stare

situa ia în care dore te s

se

121

uneori este suficient

i o singur ancor .

6. Clientul î i schimb pozi ia într-una de implicare deplin (asociat) în situa ia în care a dispus de acea resurs i o reexperimenteaz plenar (în toate cele 3-4 sisteme reprezenta ionale principale). Dup ce starea resurs ajunge la vârf, este scos din stare prin reorientarea aten iei c tre altceva. 7. Se reia procesul iar atunci când starea se apropie de vârf sunt conectate ancorele. Clientul p streaz o perioad starea pozitiv , apoi îl scoatem din ea. 8. Testarea ancorelor (a asocierii) prin aplicarea lor i confirmarea sau infirmarea apari iei st rii resurs . Dac ancorelor se reia pasul 7. Este identificat un semnal care s -i permit clientului s tie c se afl în situa ia în care are nevoie de starea resurs . ÄCum vei ti c te afli în acea situa ie?" Acest semnal îi va aminti s foloseasc ancorele iar în timp va func iona chiar el ca ancor . Ancorarea resurselor reprezint perfec ionat i totodat o tehnic o abilitate ce poate fi înv at important i aceasta nu apare dup aplicarea

pentru cre terea libert ii

emo ionale a clientului, cu atât mai mult cu cât în cultura occidental exist credin a c st rile emo ionale sunt involuntare, ele fiind create de circumstan e sau de ceilal i. Pe aceea i ancor pot fi conectate mai multe st ri pozitive, rezultând astfel o ancor foarte puternic . Tehnica poart numele de suprapunerea resurselor.

121

122

Înl n uirea ancorelor

Ancorele pot fi conectate între ele, astfel încât una va conduce c tre cealalt . Fiecare joac rolul unei verigi dintr-un lan i o declan eaz pe urm toarea. Într-un fel, ancorele sunt oglindirea în afar a felului în care noi ne cre m conexiuni i circuite inter-neuronale între un stimul ini ial i un r spuns nou. Conectarea ancorelor ne permite s trecem foarte u or, aparent automat, printro succesiune de st ri diferite. Aceast înl n uire poate fi util mai ales atunci când starea problem este foarte puternic iar cea resurs prea îndep rtat pentru a fi atins într-o singur edin .

De exemplu, îmi pot aminti o situa ie în care m-am sim it frustrat. Pot de asemenea identifica semnul (stimulul) care îmi declan eaz starea. Chiar dac mi se pare c lumea conspir împotriva mea, c are ceva cu mine, înc pot alege i controla felul în care reac ionez la aceast conspira ie. Pot de exemplu s aleg ca sentimentul frustr rii s nu-mi modifice imaginea despre lume. Atunci când sesizez semnalul care-mi declan eaz starea de frustrare, pot decide în ce stare vreau s intru în continuare. Poate curiozitate iar dup ea chiar creativitate. Pentru a-mi construi lan ul de ancore nu trebuie decât s -mi amintesc o situa ie în care am fost curios i s-o ancorez, s ies din aceast stare i s -mi amintesc un moment în care am fost creativ dup care pot ancora i aceast stare. Ulterior, imediat ce sesizez semnalul care-mi declan eaz starea de frustrare, voi declan a ancora pentru curiozitate iar când aceasta se apropie de maxim, pe cea pentru creativitate. Aceast asociere o voi exersa pân ce ea devine automatizat . Astfel, îmi voi crea o re ea de conexiuni neuronale prin care trec u or de la frustrare c tre curiozitate i apoi c tre creativitate. Aceast tehnic este foarte eficient în psihoterapie, ea putând fi utilizat cazuri de tulbur ri afective de intensitate mai mare. i în

122

123

Distrugerea(anihilarea) ancorelor Ce s-ar întâmpla dac a încerca s m simt în acela i timp vesel i trist? Ce s-ar putea întâmpla dac a ac iona simultan dou ancore opuse? Pentru a anihila o stare negativ este necesar s o ancor m, s ancor m apoi o stare pozitiv iar în final s punem în func ie simultan cele dou ancore. Dup o scurt perioad de confuzie, starea negativ se schimb na tere. PA I: 1. Identificarea st rii problematice i a unei st ri pozitive pe care persoana prefer s-o aib disponibil . 2. Clientul este ghidat în experimentarea st rii pozitive. Este scos din stare prin focalizarea aten iei c tre altceva. 3. Este reexperimentat starea pozitiv vârf. Ie ire din stare. 4. Este testat ancora pozitiv (calibrare). Dac nu func ioneaz , se repet pa ii anteriori. Dup ce ancora pozitiv este fixat , clientul este scos din stare. 5. Se identific starea sau experien a negativ o printr-o alt ancor . Ie ire din stare. 6. Clientul e ghidat, pe rând, în experimentarea celor dou st ri, folosind ancorele. Se repet procedeul f r a scoate clientul din stare de fiecare dat înaintea trecerii de la o stare la alta, 7. Clientul este ajutat s con tientizeze schimb rile care apar, dup care ac ioneaz simultan ambele ancore. Aten ie la manifest rile sale corporale i fiziologice. Probabil vor apare semne de confuzie. Ancora negativ îndep rtat înaintea celei pozitive. va fi i se repet pa i 2-4 ancorândi ancorat atunci când se apropie de i o nou stare ia

123

124

8. Este testat procedeul prin cererea ca clientul s

recreeze experien a

negativ sau prin ac ionarea ancorei respective. De dorit este ca persoana s intre într-o stare nou , diferit sau într-o stare pozitiv . Dac reapare starea negativ este necesar descoperirea unor resurse suplimentare de care are nevoie clientul, care vor fi ancorate prin suprapunere pe ancora pozitiv . Se reia apoi procesul de la pasul 6. 9. Se solicit clientului s se gândeasc la o situa ie din viitorul apropiat în care se a teapt s se simt negativ. Este asistat s parcurg aceast experien pe plan imaginar, notându-se starea prin care trece (calibrare). Dac ceva nu func ioneaz i reapare starea negativ , clientul e ajutat s descopere alte resurse suplimentare, care vor fi suprapuse pe ancora pozitiv , dup care se reia procesul de la pasul 6. Distrugerea(anihilarea) ancorelor nu va func iona decât dac starea resurs este mai puternic decât cea negativ iar pentru aceasta poate fi necesar s suprapunem mai multe resurse pe aceea i ancor pozitiv . Un mod în care putem explica modul în care func ioneaz aceast tehnic este s ne imagin m c sistemul nervos încearc s intre simultan în dou st ri mutual incompatibile. Nu va putea, deci va face ceva diferit. Vechiul pattern este spart i unul nou se creeaz . Aceasta explic confuzia care apare adesea atunci când dou ancore se anihileaz reciproc. Ancorele permit ca persoana s dispun de experien ele sale folosind în mod con tient acelea i procese care în mod normal se desf oar incon tient. Ne ancor m pe noi în ine permanent, de obicei într-un mod complet bazat pe hazard. Cu toate acestea, putem alege s fim mult mai selectivi privind ancorele la care r spundem.

124

125

Schimbarea istoriei personale Experien a uman se desf oar exclusiv în prezent. Trecutul exist numai sub forma amintirilor, care, pentru a fi reamintite, trebuie reexperimentate în prezent. Viitorul exist sub forma planurilor, a tept rilor sau fanteziilor, prin ie irea de sub domina ia trecutului i elaborate de asemenea tot în prezent. Tehnicile de ancorare ajut persoana s - i dezvolte libertatea emo ional construirea unui viitor pozitiv. Prin aceast tehnic clientul î i reevalueaz unele experien e negative trecute, în lumina cuno tin elor prezente. Cu to ii dispunem de o bogat istorie personal , plin de experien e care exist în prezent ca amintiri. Ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi modificat. Putem îns modifica în elesul prezent al respectivului fapt i în consecin efectul s u asupra comportamentului. Aceast tehnic nu va fi folosit atunci când avem de-a face cu experien e traumatice majore sau cu tulbur ri nevrotice propriu-zise. Ea este util atunci când clientul se confrunt cu emo ii sau comportamente negative recurente, dar de mai mic amplitudine. PA I: 1. Identificarea st rii negative, experimentarea ei, calibrare, ancorare i ie ire din stare. 2. Este men inut ancora negativ experien i se cere clientului s - i aminteasc la ancor i alte

momente când a avut sentimente similare. Se continu pân la cea mai timpurie pe care i-o poate aminti. Renun i iese din stare (este ghidat c tre aici i acum). 3. Clientului îi este solicitat ca, în lumina a ceea ce tie acum, s se gândeasc de ce resurse anume ar fi avut nevoie în acele situa ii trecute pentru a nu le tr i ca pe ni te experien e negative. Resursele descoperite trebuie s provin din
125

126

interiorul clientului i s se afle sub controlul s u. Prezen a în situa ie a unei persoane cu comportament diferit nu va permite neap rat clientului s înve e ceva nou. El poate ob ine r spunsuri diferite de la celelalte persoane implicate numai dac el însu i este diferit. 4. Este ghidat în experimentarea st rii resurs , este ancorat ancora. 5. P strând ac iunea ancorei pozitive, clientul este ghidat în retr irea experien ei negative timpurii. Este invitat s se priveasc pe sine din afar (disociat) în condi iile în care dispune de noua resurs modific experien a. Dup care este ghidat s i s (asociat), men inându-se ancora pozitiv i s remarce cum i se intre efectiv în situa ie sesizeze modific rile din i apoi testat

comportamentul celorlal i. I se cere s - i imagineze cum este v zut din punctul de vedere al altei persoane (un observator neutru), astfel încât s - i formeze o idee despre cum percep ceilal i noul s u comportament . Dac ceva nu func ioneaz , se reia pasul 4, identificându-se i suprapunânduse resurse suplimentare pe ancora pozitiv . Aceste resurse vor fi aduse astfel în experien a negativ timpurie. Când clientul este satisf cut, poate experimenta situa ia ca diferit din stare. 6. Este testat reaminteasc schimbarea f r a utiliza ancora, cerând clientului s - i i s remarce cum s-au modificat situa ia negativ trecut i poate înv a din ea, este îndep rtat ancora i-l scoatem

amintirile. Aten ie la indicii corporali. Dac apar semne ale st rii negative se reia procesul de la pasul 4 i sunt ad ugate noi resurse.

Conectarea cu viitorul(future pacing) Aceast tehnic ofer clientului posibilitatea de a experimenta unele situa ii în avans i reprezint pasul final în multe tehnici i interven ii din NLP. Clientul
126

127

p e te în viitor pe plan imaginar pentru a experimenta în avans o stare dorit . Este vital din partea terapeutului o bun calibrare a st rilor clientului, în special a celei negative asupra c reia se lucreaz . Dac înc apar semne ale acesteia, înseamn c mai este de lucru asupra ei. Prin conectarea cu viitorul terapeutul testeaz eficien a propriei munci, a propriilor interven ii. Este felul în care ne putem apropia cel mai mult de problema real a clientului, adev ratul test al oric rei achizi ii sau schimb ri realizate de acesta. Insight-urile, achizi iile, schimb rile se pot ancora cu u urin de cabinetul terapeutului, adev ratul test fiind lumea real . În alt ordine de idei, conectarea cu viitorul este o form de exersare i repeti ie mental . Antrenamentul i practica mental care apare frecvent reprezint un pattern la persoanele de succes. Multe programe de training

sunt focalizate în întregime pe acest aspect. Repeti ia mental este echivalent cu o practic în imaginar. Cum mintea i corpul sunt p r i ale aceluia i sistem global, repeti ia mental va preg ti nu numai mintea, ci i corpul pentru situa ia actual . Pe acela i principiu se bazeaz i antrenamentul ideomotor utilizat în sport. Oferind creierului imagini pozitive, îl vom programa s gândeasc în termeni pozitivi i vom atinge mai u or succesul. A tept rile sunt profe ii autoîmplinite. UN MODEL - PA I: 1. Clientul trece în revist ziua care tocmai a trecut, marcând momentele bune i pe cele de care nu este pe deplin mul umit. 2. Clientul experimenteaz aceste momente în mod asociat, timp în care se întreab : Ce a fi putut face diferit.?", ÄUnde sunt punctele nodale ale acestor experien e?", ÄCum ar putea experien ele negative s capete valen e pozitive?". 3. Clientul reexperimenteaz cele dou situa ii pe plan mental, dar având un alt comportament. Cum arat i sun ele acum? Ce senza ii are?

127

128

În aceast manier clientul poate descoperi solu ii multiple de r spuns la diferitele situa ii negative, pe care le poate pune apoi în practic .

Generatorul de noi comportamente Se utilizeaz atunci când clientul dore te s aib la dispozi ie noi

comportamente sau s - i dezvolte pe unele deja existente. El se va imagina pe sine a a cum dore te s se comporte. Dac nu reu e te, va trece în pozi ia regizorului care dirijeaz jocul actorilor de pe scen (pozi ie disociat ). Din aceast postur , î i va imagina un actor care joac rolul pe care clientul i-l dore te pentru sine. R mâne disociat i prive te la ceea ce se întâmpl în timp ce creeaz scenariul. Clientul este eroul la fel de bine ca i regizorul. Dac în joc exist i alte persoane, el va remarca cum se comport acestea.

Clientul va face acest lucru pân când va fi complet satisf cut de scenariu, dup care va intra în el (pozi ie asociat ) i se va imagina parcurgându-l. Va fi atent la toate emo iile sale i la comportamentul celorlal i. Dac ceva nu func ioneaz , intr din nou în pozi ia regizorului i schimb scenariul. Atunci când atinge pe plan imaginar performan a dorit , identific un semn intern sau extern pe care-l va utiliza ca ancor în viitor i repet mental procesul de ancorare. Modelul Milton Modelul apar ine lui John Grinder i Richard Bandler i este numit Milton dup numele terapeutului a c rui manier de lucru terapeutic o are la baz - Milton Erickson. A fost apreciat de cei doi ca fiind cel mai important pe care l-au construit vreodat , deoarece Erickson a adus în sfera preocup rilor psihoterapiei nu doar o realitate diferit , ci o clas diferit de realit i. Aceast ultim afirma ie necesit o serie de comentarii importante, cred, pentru practica multor psihoterapeu i. Modelul Milton încearc s surprind
128

129

esen a abord rii i mecanismele pe care se baza Erickson atunci când lucra cu clien ii s i, fiind notorii uimitoarea sa eficien i numeroasele exemple de abordare cu succes a cazurilor considerate "f r rezolvare". Pe de alt parte, Erickson este de obicei catalogat în literatura despre psihoterapie ca "cel mai mare" sau "marele" hipnoterapeut. Am putea trage de aici concluzia c Modelul Milton se refer exclusiv la practica hipnozei terapeutice, lucru numai par ial adev rat. Pentru a în elege modelul propus de NLP, afirma ia lui Grinder i chiar natura influen ei lui Erickson în psihoterapie este necesar s examin m concep ia acestuia asupra hipnozei i a rela iei terapeutice, care se reg sesc în NLP. UPTIME i DOWNTIME Noua hipnoz sau hipnoza ericksonian are, ca practic terapeutic i ca stare

subiectiv , prea pu ine în comun cu hipnoza clasic tradi ional , lucruri bine cunoscute i subliniate în mod repetat în literatur . Dac în manier tradi ional starea hipnotic este definit comportamental-simptomatic iar inducerea sa ca un demers de tip autoritar patern sau matern seductiv i securizant, în viziune ericksonian transa apare ca o stare de comutare a aten iei i de focalizare asupra unor experien e interioare ale clientului iar induc ia ca un proces firesc prin care terapeutul îl ghideaz în realizarea acestor lucruri. Starea hipnotic apar ine unei clase largi de st ri, conceptualizate în diferite moduri i cu nume la fel de variate, care au în comun câteva elemente, cum ar fi: 1. Focalizarea aten iei asupra proceselor interne profundei 2. Activarea predominant Gândire holistic , în viziuni globale; 5. Activarea proceselor intuitive a i emisferei cerebrale drepte; 3. Tr irea st rii de bine subiectiv i relaxare; 4. creative; 6. Accesarea resurselor incon tientului. Aceast categorie de st ri constituie ceea ce în NLP este numit Down Time i sunt definite prin opozi ie cu st rile în care aten ia ne este orientat c tre lumea extern , de veghe vigilent , reunite prin conceptul NLP de Up Time. Singurul element comun al transei tradi ionale i ericksonieine este apartenen a la aceea i clas larg de
129

130

realit i. Se impune a preciza c lumea Down Time, a st rilor de con tiin modificat , lumea interioar este mult mai bogat , mai variat i mai complex decât lumea st rilor con tiin ei, caracteristici din care rezult cel mai adesea i dificult ile de opera ionalizare i definire a sa. Ea reune te hipnoza, visele diurne sau din timpul somnului, reveriile, transele cotidiene, st rile de contemplare, st rile meditative sau transpersonale, practic toate st rile prin care se manifest acele p r i ale sinelui total al fiin ei umane care ies în afara con tiin ei. Cum s ne imagin m c putem cunoa te lumea i complexitatea limitat , care

extraordinar a propriei interiorit i folosindu-ne de o con tiin

opereaz cu acelea i mecanisme, acelea i st ri i principii în toate situa iile, care poate cuprinde simultan în sfera ei un maxim 7 plus / minus dou piese de informa ie? Reiese foarte limpede de aici necesitatea, adaptativ vorbind, a existen ei Down Time. Sistemele educative tradi ionale, via a cotidian conduc cu relativ necesitate c tre experimentarea preponderent a st rilor "normale" de con tiin , putând afirma c frecven a apari iei acestora este mai mare decât a celor apar inând sinelui. Somnul f r vise este considerat cel mai s n tos i odihnitor, experien ele de "c dere pe gânduri" în situa iile sociale sunt etichetate negativ i ridiculizate iar la mul i oameni putem remarca o team aproape patologic de hipnoz , asociat pierderii controlului. Nu dorim s afirm m c st rile particulare ale con tiin ei sunt absente din via a cotidian a omului actual, ci doar c o parte a acestora sunt defavorizate, descurajate, manifestându-se mai ales acelea care reu esc s se sustrag controlului con tient. Este firesc, în aceste condi ii, s dispunem de relativ pu ine cuno tin e legate de ele, s putem distinge numai cu dificultate între ele i s le putem confunda adesea. Psihologia nu a reu it pân în prezent s aduc o l murire satisf c toare nici m car tuturor proceselor con tiin ei, care reprezint doar o mic "insul pe marea sinelui".
130

131

întrebarea pe care dorim s o ridic m prive te certitudinea conceptualiz rii ca hipnoz a st rilor folosite în terapiile de inspira ie ericksonian . Putem fi siguri c , din întreaga complexitate de st ri mentale posibile, clientul unui terapeut de orientare ericksonian , NLP sau chiar al lui Erickson însu i, va intra tocmai în starea de hipnoz ? Tehnica de induc ie este complet diferit , experien ele relatate de subiec i asemenea, principiile de lucru altele, st rile posibile foarte numeroase i totu i vorbim despre hipnoz i nu despre altceva. Credem c la baza acestei situa ii stau dou aspecte. Unul prive te similitudinea relativ dintre st rile subiective iar cel de-al doilea experien a terapeutic a lui Erickson i cadrul s u teoretic ini ial de referin . Utilizând hipnoza terapeutic , el a c utat mijloace de dep ire a rezisten elor pacien ilor la aplicarea hipnozei tradi ionale, modalit i noi de induc ie i utilizare a transei. Este firesc în aceste condi ii ca el s - i fi numit terapia "hipnotic ". Mai mult decât atât, hipnoza fiind la acel moment deja acceptat ca modalitate sau tehnic terapeutic , pare mult mai simplu apelul la o realitate verificat , cunoscut etc. S nu uit m îns c hipnoza ericksonian sau hipnoza din NLP sunt altfel, altceva decât hipnoza tradi ional , a a cum ne reamintesc permanent practican ii lor. Afirma ia lui Grinder, dup care Erickson a deschis o poart nu doar c tre o realitate diferit , ci c tre o clas de realit i diferite, vizeaz faptul c el a conceptualizat i a afirmat în lumea psihoterapiei lucrul cu Down Time, dep ind concep ia tradi ional din hipnoterapie i chiar l rgind cadrul teoretic al multor alte psihoterapii. Câ tigul adus de aceast viziune este dublu: teoretic o concep ie despre lucrul cu zonele profunde ale psihismului i rolul acestora în via a individului i practic - o serie de principii i modalit i extrem de eficiente de interven ie. în realitate, practic orice terapie folose te lucrul cu Down Time. Clientul se afl în Down Time atunci când face analiza unor vise sau asocia ii libere în psihanaliz , atunci când este protagonistul unei dramatiz ri în psihodram sau în terapia gestalt, la fel ca i atunci când abordeaz un scenariu metaforic în mai noua terapie a unific rii. Down Time este o realitate, un mod
131

132

de func ionare a umanului cuprinzând o serie de st ri ale con tiin ei ce apar în diferite situa ii i care, a a cum am v zut, au un rol major în adaptarea la lume i la sine a individului. Ele pot ap rea spontan, în contextul vie ii habituale a individului sau pot fi provocate în cadrul lucrului terapeutic, al experien elor ini iatice, religioase sau spirituale. Problema pe care o ridic i totodat marele avantaj al abord rii ericksoniene

este asumarea responsabil sau neacceptarea existen ei acestor experien e i op iunea pentru a le utiliza în lucrul terapeutic. Existen a Down Time inând de domeniul eviden ei, op iunea de a nega, de a minimaliza aceste experien e ale clientului poate echivala cu tentativa frecvent a mu telor de a p trunde în oglind sau cu experien a unor p s ri care încearc s treac printr-o fereastr închis . Pe de alt parte, exist permanenta i fireasca team de a nu fi manipulat care, în contextul rela iei terapeutice bazate pe o serie de op iuni deontologice poate lua forma temerii sau a deciziei terapeutului de a nu manipula, de a nu influen a clientul. Psihoterapia fiind prin excelen aceste procese de inter-influen partenerului un proces de schimbare, este greu de imaginat o posibilitate de a lucra cu un client f r ca s se manifeste. Situa ia este similar cu a asupra noastr în orice proces de accepta responsabilitatea pentru influen a pe care o exercit m asupra i pe care el o exercit comunicare, încercarea de a evita orice posibil influen ar putea duce numai la absen a, inexisten a comunic rii, caz în care procesele de inter-influen are nu ar disp rea, ci ar c p ta doar un caracter indirect. Cazul contrar, acceptarea existen ei acestor procese de inter-influen are, este singura pozi ie care ne permite optimizarea propriilor rela ii de comunicare. Oare din ce motiv este mai simplu s accept m c putem fi influen a i de i c putem influen a un prieten sau o cuno tin mai degrab decât un terapeut sau un client? De altfel, orice rela ie terapeut - client este în ultim instan o rela ie de comunicare. Concep ia asupra omului, a modului s u de fiin are i evolu ie, dezideratele fundamentale ale abord rii terapeutice ericksoniene sunt de natur a rezolva
132

133

dificultatea de op iune sugerat

anterior. Dac

în realitate singura op iune

eficient ca psihoterapeu i este de a ne asuma responsabil faptul c influen m clien ii, c suntem sursa unor schimb ri care apar la ei i c putem fi influen a i la rândul nostru, atunci a considera clientul ca pe o fiin responsabil , cu poten ial natural de dezvoltare i de rezolvare a situa iilor problematice în care uneori se afl , devine, din nou, singurul principiu pe care ne putem fundamenta munca terapeutic . Este mult mai eficient i mai securizant s presupunem c vom fi suficient de capabili de a filtra i decodifica adecvat mesajele clientului i c el va putea alege dintre feedback-urile noastre pe acelea care-i sunt necesare i utile, decât s tr im permanent cu teama de a gre i sau de a nu dezvolta o reac ie de tip contratransferen ial. Erickson pornea, de exemplu, de la premisa c clientul face întotdeauna cea mai bun alegere posibil pentru el în respectivul moment sau c în spatele oric rui comportament al s u st o inten ie pozitiv . Chiar lipsa r spunsului este un r spuns; problema terapeutului este de a-i g si semnifica ia. Sarcina terapeutului devine în acest caz aceea de a ar ta clientului un respect necondi ionat i de a-l accepta în totalitate, pentru ca, pornind de la aceast baz , s se poat acorda cu el cât mai complet, s -l poat în elege cât mai adecvat posibil. Este vorba despre conceptul lui Erickson de pacing, despre conceptul de rezonan empatic din gestalt sau de prezen în situa ia clientului al lui Rogers. Odat "acordat" pe deplin la realitatea

clientului, terapeutul îl va putea ajuta pe client, din interior, s - i examineze experien ele, problemele i resursele. Este vorba despre un proces "împreun " sau - metaforic vorbind - despre transformarea terapeutului într-o "oglind perfect ", în care clientul se poate vedea pe sine, a a cum este el în realitate, în totalitatea fiin ei sale. Observ m c aceste principii sunt comune atât orient rii ericksoniene - atât de greu de încadrat cât în cadrul curentelor terapeutice i experien ialismului sau NLP, ceea ce face ca între ele, pe planul cel mai

profund, s existe o mare apropriere i numeroase similitudini. Am v zut cum modelul Meta ne ajut în decodificarea mesajelor clientului, în eliminarea
133

134

distorsiunilor, lipsurilor i generaliz rilor. Modelul Milton este unul opus i complementar, el definind o manier de a utiliza limbajul astfel încât clientul s poat alege sensul cel mai potrivit pentru sine din mesajul terapeutului i un mod de induc ie i utilizare terapeutic a transei (generic vorbind, a tuturor st rilor apar inând Down Time) care face clientul capabil s - i abordeze problemele i s descopere propriile resurse necesare rezolv rii lor. Am realizat analiza de mai sus în principal pentru a argumenta faptul c un astfel de model nu se restrânge la practica hipnozei terapeutice, ci ofer posibilit i ac ionale diversificate. Noi personal am construit numeroase scenarii metaforice destinate în principal vizualiz rii creative i care au în mod pregnant un caracter meditativ - pornind de la un pattern de lucru ericksonian. Scopul unei astfel de maniere de lucru este accesarea resurselor ascunse (incon tiente) ale persoanei, urmând calea pe care mintea merge în mod natural - transa (Down Time) este o stare în care suntem puternic motiva i pentru a înv a de la propriul incon tient, într-un mod dirijat din interior. Principiul de la care porne te este acela c , dac clientul a intrat într-un impas con tient, resursele pentru a-l dep i trebuiesc c utate la nivelul incon tientului. Rela ia dintre client i terapeut este una de cooperare, r spunsul clientului permi ându-i terapeutului s în pasul urm tor. Terapeutul trebuie s tie ce are de f cut ofere clientului cât mai multe

alternative, posibilit i dintre care acesta s poat alege pe cea mai potrivit . Acestea sunt câteva idei de baz ale lui Erickson i ale modelului Milton i totodat principii ale NLP. Modelul Milton reprezint un mod de a utiliza limbajul în vederea: 1. PACING l LEADING Erickson considera c rezisten ele clien ilor se datoreaz cel mai adesea lipsei raportului de rezonan , de asemenea c toate r spunsurile clientului sunt valide i pot fi utilizate. Nu exist clien i rezisten i, ci doar terapeu i inflexibili. Pentru
134

135

a ne racorda cu realitatea clientului, cu lumea sa subiectiv , ceea ce avem de f cut este simpla descriere a experien ei senzoriale pe care o parcurge, el urmând natural i cu u urin cele spuse de terapeut. Este important felul în care vorbe te terapeutul. Starea de lini te intern se poate induce cel mai bine vorbind rar, pe o tonalitate joas , într-un ritm lent i acordând vorbirea cu respira ia clientului. Clientul este ghidat u or c tre Down Time, prin redirec ionarea aten iei c tre interior. Totul este descris în termeni generali, astfel încât s reflecte cât mai clar experien a clientului. Nu vom spune "acum închide ochii ..., te vei sim i confortabil i vei intra în trans ", ci ceva de genul "e u or s închizi ochii oricând dore ti s te sim i mai confortabil ..." sau "pentru mul i oameni este u or s intre în trans astfel ...". Aceste formul ri generale trebuie s acopere orice r spuns posibil al clientului. Dac aten ia clientului este focalizat experien a sa devine tot mai subiectiv i fixat asupra unui num r mic de stimuli, el va intra tot mai profund în Down-Time, i va putea fi folosit de terapeut pentru a aprofunda transa. Nu spunem clientului ce s fac , ci îi orient m aten ia c tre propria lui experien . Cum putem ti ce sau la ce se gânde te o persoan ? Nu tim i nici nu putem ti, de aceea este necesar arta de a utiliza limbajul într-un mod suficient de vag i general pentru ca clientul s g seasc în ceea ce spunem sensuri personale. Instructajele vor fi mult mai eficiente dac trecerile între propozi ii sunt line, curg toare, folosind cuvinte ca: " i", "încât", "atunci", "a a încât", "în timp ce" etc., care realizeaz leg turi fire ti între sugestiile care se succed. Terapeutul practic conecteaz ceva care exist - sunetul vocii sale, cu ceva ce vrea s vin - starea de trans . Lipsa acestor cuvinte de tranzi ie duce la apari ia salturilor între propozi ii i idei, care vor fi deta ate una de alta i astfel mai pu in eficiente.

135

136

C UTAREA SENSURILOR (a în elesurilor) Modelul Milton este imaginea în oglind a modelului Meta, un mod de a construi propozi ii incomplete, bogate în deform ri i generaliz ri. Ascult torul trebuie s completeze detaliile i lipsurile, s caute în mod activ în elesul a ceea ce aude, prin i pentru propria sa experien . Altfel spus, îi definim un context cu un con inut cât mai s rac, îi oferim rama i-l l s m pe client s aleag tabloul pe care-l va pune în ea. Atunci când clientul va g si (ascult torul) î i define te, furnizeaz singur con inutul, cu siguran cel mai relevant i apropiat sens personal pentru ceea ce aude. Dac spunem clientului c undeva în trecut a avut o experien important , el va trebui s caute înapoi în timp i s selecteze acea experien care i se pare cea mai relevant pentru momentul actual. El va face acest lucru la nivel incon tient, mintea con tient fiind prea lent pentru o asemenea sarcin . O propozi ie ca "Oamenii pot trage înv minte din ceea ce li se întâmpl " determin ac iunea (tendin a) de a evoca aspecte particulare despre ce anume poate fi înv at iar dac lucr m asupra unei probleme anume, elementele acesteia au tendin a de a se lega de întreb rile pe care clientul i le pune în leg tur cu ceea ce ar putea înv a. Cu to ii utiliz m permanent acest tip de c utare i facem permanent asocia ii pentru a în elege ce ne spun ceilal i. Tot ceea ce conteaz sunt în elesurile, concluziile la care ajunge clientul, pe care terapeutul nici nu este necesar s le cunoasc în cele mai multe cazuri. Este relativ u or s construim instruc iuni vagi i oarecum ambigue, a a încât clientul s se aplece asupra unei experien e personale semnificative i s înve e din ea. De obicei se procedeaz în urm torul mod: se cere clientului s se focalizeze asupra unei experien e trecute semnificative, apoi s o parcurg înc odat pe plan mental dar cu toate sim urile interne deschise, activate i s înve e lucruri noi din ea. Apoi i se solicit incon tientului s u s foloseasc ceea ce a înv at în situa iile viitoare în care va fi necesar.
136

137

2. DISTRAGEREA l UTILIZAREA MIN II CON TIENTE O parte important a modelului Milton prive te omiterea unor informa ii i p strarea în acest mod a min ii con tiente ocupate s umple golurile, c utând în cele stocate în memorie. A i avut vreodat experien a de a citi o întrebare vag i de a v str dui s în elege i la ce se refer ? Patternurile din modelul Meta sunt folosite în manier inversat . Nominaliz rile terg o mare parte a r mân informa iei. Cu cât le folosim mai pe larg, cu atât mai mult scade riscul de a intra în contradic ie cu experien a celuilalt. Verbele trebuie s parte. Pot fi folosite judec i, de tipul: "e chiar foarte bine s v d cât e ti de relaxat". Din compara ii vor lipsi anumite p r i: "e mai bine s intri într-o trans i mai profund ". Atât judec ile cât i compara iile sunt modalit i bune de a emite presupozi ii i în acela i timp instrumente puternice de inducere i folosire a transei. De exemplu: "Probabil te întrebi când intri în trans " sau "Ai vrea s intri în trans acum sau mai târziu?" sunt afirma ii sau întreb ri care implic dorin a subiectului de a intra în trans . "Vei intra în trans , singura întrebare este când" ar putea fi o bun decodificare a lor. "M întreb dac - i dai seama de gradul de relaxare?" (E ti relaxat), "Te relaxezi în timp ce incon tientul t u înva " (Incon tientul t u înva ), "Te sim i mai bine relaxându-te i netrebuind s - i reaminte ti" (E ti relaxat i nu- i aminte ti) sunt tot atâtea exemple. Cuvintele de tranzi ie ( i, ca i, când, în timp ce), care leag afirma iile, constituie totodat forme u oare (moi) de ra ionamente tip cauz efect. O form mai puternic a acestui ra ionament se ob ine prin folosirea cuvântului "face": "Acel tablou te va face s intri în trans " sau "Vocea mea te face s te relaxezi tot mai mult". Pattemul citirii gândurilor poate fi i el folosit, îns într-o manier mai pu in specific , existând riscul ca afirma ia s nu se potriveasc cu datul mental al
137

nespecificate din acela i motiv. Substantivele pot fi generalizate sau l sate la o

138

clientului. Afirma iile generale despre ceea ce poate gândi au un rol relativ important în stabilirea rela iei cu clientul (pacing) i apoi conduc u or c tre experimentarea lor (leading). De exemplu: "Probabil te întrebi cum e în trans " sau "începi s te întrebi despre lucrurile pe care i le spun". Cuantificatorii universali sunt de asemenea folosi i de exemplu: "Po i înv a din orice situa ie" sau "î i da seama c incon tientul are mereu un scop". Operatorii modali ai posibilit ii sunt i ei folosi i: "Nu în elegi cum privind la lumin intri într-o trans direct i mai adânc ", care presupune c privind lumina clientul se va adânci în trans . "Nu po i deschide ochii" este o sugestie prea i îl va determina pe client s dezaprobe afirma ia i s încerce s -i o permisiune dar f r a for a ac iunea. Oamenii r spund reziste. "Te po i relaxa u or în scaun" este un exemplu diferit. A spune "po i" face ceva ofer sugestiilor comportându-se a a cum este permis iar dac nu o vor face, au ocazia de a se gândi la asta. EMISFERA STÂNG l EMISFERA DREAPT

Cum proceseaz creierul limbajul i cum se descurc cu aceste forme vagi ale limbajului? Experimente care au m surat activitatea nervoas cerebrale pentru sarcini diferite, au ar tat c în ambele emisfere i este i i

ele îndeplinesc func ii

complementare. Emisfera stâng este cunoscut ca fiind dominant analitic. Emisfera dreapt sarcini ce proceseaz

responsabil de gândire i limbaj, procesând informa ia în mod ra ional i informa ia într-o manier holistic demersuri creative intuitiv . Este implicat în muzicalitate, vizualiz ri,

implic compara ii i schimb ri gradate. Aceast specializare a

emisferelor este valabil pentru 90% din popula ie. Pentru o mic parte stângacii de exemplu - func iile sunt inversate i de limbaj se ocup emisfera dreapt iar la unii oameni ambele tipuri de func ii sunt prezente în ambele
138

139

emisfere. S-a dovedit c

i emisfera non-dominant are abilit i de limbaj, mai

ales în elesuri simple i gramatica copil reasc . Emisfera dominant a fost identificat cu mintea con tient iar cea non-dominant cu cea incon tient , îns aceasta este o distinc ie prea simpl . Este folositor îns s gândim despre emisfera stâng ca având de-a face cu în elegerea con tient a limbajului iar despre cea dreapt ca ocupându-se de în elesuri simple, sub nivelul con tiin ei. Patternurile modelului Milton distrag mintea con tient , inând emisfera dominant supraînc rcat , astfel încât toate cele 7 plus-minus 2 p r i ale aten iei con tiente sunt implicate în c utarea unor posibile în elesuri i sondarea ambiguit ilor. Exist numeroase moduri de a folosi limbajul astfel încât s confuzie i s cre m

distragem emisfera stâng . Ambiguitatea este o astfel de

metod . Cel mai simplu exemplu sunt cuvintele cu dou sensuri, omonimele i paronimele, caz în care ambiguitatea este de factur fonologic . O alt form de ambiguitate este cea sintactic . "A provoca oamenii este adesea dificil". Ce înseamn a provoca oamenii sau c e dificil s o faci? Sau. "Este posibil s înve i...". Ce poate fi înv at i cum poate fi realizat acest lucru? Cel de-a treilea tip de ambiguitate ine de punctua ie, propozi ii ce se deruleaz împreun , încep i se termin cu acela i cuvânt. 3.ACCESAREA INCON TIENTULUI I A RESURSELOR Emisfera dreapt este sensibil la tonul vocii, volumul i direc ia sunetului, la toate acele aspecte care se schimb gradat i nu la cuvintele separate unele de altele. Este sensibil la contextul mesajului i nu la con inutul acestuia. Emisfera dreapt fiind capabil s în eleag formele simple ale limbajului, mesajele simple c rora li se confer un anumit accent merg la emisfera dreapt . Aceste mesaje trec "pe lâng " emisfera stâng i rareori vor fi recunoscute i gesturi diferite, con tient. Exist mai multe moduri de a conferi acest tip de accent. Pot fi marcate fragmente ale discursului prin tonuri ale vocii
139

140

prin care putem accentua instruc iuni i întreb ri pentru aten ia incon tient . în scris acest lucru se face prin folosirea italicelor sau a sublinierilor. Când un autor dore te s te mul umeasc o anumit i vrea s cite ti ceva pe acea pagin , propozi ie, cu aten ie, va marca aceste lucruri cu italice sau

caractere îngro ate. În vorbire, cuvintele pot fi marcate prin anumite tonuri ale vocii astfel încât s capteze aten ia. Erickson, care a tr it o parte semnificativ a vie ii sale într-un scaun cu rotile, î i mi ca capul astfel încât diferitele lucruri pe care le spunea s vin din direc ii diferite. Marcarea pasajelor importante prin voce, accent, direc ie etc este un pattern pe care adesea îl folosim în via a normal , în conversa iile pe care le purt m. Pot fi accentuate i fragmente mai lungi sau propozi ii. "M întreb dac este mai cald decât cealalt !".Acest tii care din mâinile tale con ine i o exemplu

presupozi ie. Nu este o întrebare direct , dar sigur va avea ca efect verificarea mâinilor de c tre client. Ne întreb m dac pute i sesiza ce mod elegant de culegere a informa iei este acest pattern? Exist i un alt pattern interesant, care se refer la "citate". Putem spune

orice, cu condi ia de a stabili întâi contextul în care nu noi suntem cei ce fac respectivele afirma ii. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este o poveste unde cineva spune mesajul pe care-l dorim transmis, marcându-l într-un fel diferit de restul povestirii. Un alt pattern prive te apari ia formelor negative. Nega iile apar doar în limbaj, nu i în experien . Comenzile negative func ioneaz la fel ca cele pozitive. Incon tientul nu opereaz cu nega iile lingvistice, nu le cunoa te, nu le proceseaz i pur i simplu nu le ia în seam . Un p rinte sau un profesor care spune unui copil s nu fac un anumit lucru, în fapt se asigur c acel copil va face respectivul lucru. Cu alte cuvinte, este recomandabil ca unuia care merge pe sârm s -i spunem "Fii atent?' i nu "S nu cazi?'.

140

141

Un ultim pattern se refer la postulatele conversa ionale. Acestea sunt întreb ri care literar solicit r spunsuri de tip da sau nu i care în subsecvent solicit un alt tip de r spuns, de exemplu comportamental. "Po i s duci gunoiul?" nu este întrebare legat de capacitatea efectiv , fizic de a face acest lucru, ci o cerin de a o face. "Este masa pus ?" (Pune masa), "Ai f cut pia a?" (F pia a) sunt alte exemple ale acestui pattern. Toate aceste patternuri exist permanent în conversa iile pe care le purt m i r spundem la ele permanent. Ele sunt foarte comune, general umane, fapt care poate explica, de exemplu, de ce Grinder i Bandler se contraziceau unul pe cel lalt la seminarii. Unul spunea, de exemplu: "Nu exist hipnoz " iar cel lalt "Nu, totul este hipnoz ". Dac hipnoza este doar un alt termen pentru comunicarea pe canale multiple, persuasiv , multimodal , atunci putem trage destul de u or concluzia c to i suntem hipnotizatori i c în mod natural, permanent intr m i ie im din trans . Redefinirea i transformarea sensurilor Oamenii întotdeauna caut sensuri. Evenimentele se întâmpl dar n-au nici o importan atâta timp cât nu le decodific m, le d m un în eles, le rela ion m cu restul vie ii noastre i le evalu m consecin ele posibile. Înv individual m ce înseamn fiecare lucru din cultura în care tr im, din familie, din grup sau din experien a i educa ia pe care o primim. Pentru antici, astrele erau foarte importante, mi c rile lor având semnifica ii prognostice importante. Ast zi oamenii de tiin nu se mai raporteaz personal la eclipse i comete decât ca la ni te fenomene studiate sau interesant de privit. La fel stau lucrurile i cu multe dintre simptome. Dac un client î i va redefini simptomul, va g si un nou sens al acestuia, probabil vor exista mai multe posibilit i de acceptare i rezolvare a lui. Este mai u or de negociat cu o persoan pe care o cuno ti, de la care tii la ce s te a tep i decât cu una total
141

142

necunoscut . La fel, este mai u or s accep i sau s schimbi o problem pe care po i s-o în elegi. Lucrurile devin i mai clare atunci când clientul poate vedea inten ia incon tient pozitiv din spatele simptomelor sau st rilor sale negative, când va în elege c problemele lui reprezint de fapt încerc ri de autoprotec ie ale eului. în multe cazuri, redefinirea problemei cu care vine clientul la terapie, a avea o bun defini ie a problemei, este hot râtoare pentru evolu ia procesului. Ce înseamn o ploaie? Ve ti rele dac te prinde dezbr cat pe strad sau dac vrei s organizezi o petrecere în aer liber. Ve ti bune dac e ti agricultor i a fost secet . în elesul fiec rui eveniment depinde de cadrul în care este plasat. Dac schimb m cadrul se va modifica i sensul s u. Atunci când sensurile se schimb , se vor modifica i r spunsurile i comportamentele noastre. Abilitatea de a redefini evenimentele i modul de a reac iona emo ional la ele ofer o mare libertate de alegere. Orice eveniment, chiar negativ la prima vedere, poate deveni un bun prilej de înv are. Ghinionul este numai un punct de vedere. Dac un client stabile te de exemplu c anxietatea sa reprezint o strategie de r spuns emo ional de tip infantil, vom stabili ca obiectiv al terapiei maturizarea sa emo ional . Mai mult decât atât, clientul va încerca probabil ca în continuare s aib r spunsuri emo ionale de tip adult i va deveni interesat de reac iile celorlal i. Metaforele sunt redefiniri, prin ele spunând de fapt "asta ar putea însemna c ..." . Basmele sunt de asemenea exemple minunate de redefinire. Ceea ce pare a fi nefericit devine util. R u ca urât este o leb d tân r ; broasca poate fi un prin . Inventatorii fac redefiniri. Este cunoscut exemplul omului care nu putea dormi din cauza unei dureri de spate provocate de un arc ie it din salteaua patului. El s-a gândit ce ar putea face cu acel arc i rezultatul a fost un nou suport pentru ou le fierte. A dezvoltat apoi o afacere bun cu aceast idee. Glumele sunt reformul ri. Aproape toate încep prin a defini evenimentele întrun cadru precis, apoi acesta este schimbat brusc i radical. Ele implic punerea
142

143

rapid a unui obiect într-un context diferit sau a-i acorda rapid un alt sens. Redefinirea nu este un mod de a privi lumea prin ochelari cu lentile roz, a a încât orice s devin "bun". Problemele nu vor disp rea ca de la sine, ele înc trebuie "lucrate" îns cu cât le putem vedea în mai multe feluri, c atât vor fi mai u or de rezolvat. Este necesar s reformul m pentru a vedea posibilele avantaje i s ne reprezent m experien ele în moduri favorabile rezultatelor dorite de noi i de ceilal i. Nu putem fi liberi s alegem atunci când ne sim im împin i de for e mai presus de propriul control. Redefinirea ne poate oferi spa iu de manevr . REDEFINIREA CONTEXTULUI Aproape toate comportamentele sunt utile undeva. Exist foarte pu ine care nau valoare în nici o situa ie. A te dezbr ca în centrul Bucure tiului poate însemna o amend sau ceva mai grav iar pe o plaj de nudi ti un lucru absolut firesc. A fi plictisitor la un seminar nu este recomandabil dar poate fi o bun abilitate dac vrei s scapi de cineva nedorit. Anxietatea clientului nu este un r spuns favorabil situa iilor sociale, ea a fost îns un r spuns absolut normal în situa iile traumatice trecute în care se origineaz . Redefinirea contextului func ioneaz cel mai bine în cazul afirma iilor de tip "Sunt prea." sau "A vrea s m pot opri s ...". Persoana respectiv se poate întreba (poate fi întrebat ): "Când poate fi sau a fost folositor acest comportament?", "în ce situa ie acest comportament poate deveni o resurs ?". Când g sim un context potrivit pentru respectivul comportament, putem cere clientului s -l repete chiar în respectivul context i s g seasc un comportament adecvat contextului ini ial. Pentru aceasta poate fi util tehnica generatorului de noi comportamente. Ideea de redefinire a contextului semnific deci fie g sirea unui context în care comportamentul, strategia sau reac iile
143

144

emo ionale ale clientului se pot dovedi utile, fie con tientizarea de c tre acesta c acelea i strategi i comportamente apar in unui alt context, de obicei trecutului i nu prezentului, cel mai adesea copilului i nu adultului. Dac un comportament arat nepotrivit privit din afar , asta se întâmpl de obicei deoarece persoana se afl în down time (adâncit în gânduri) i i-a definit un context intern care nu se potrive te cu cel extern (lumea de afar ). Transferul în psihoterapie este un bun exemplu. Terapeutul trebuie s ac iune. REDEFINIREA CON INUTULUI Con inutul unei experien e este acel lucru asupra c ruia alegem s ne redefineasc comportamentul infantil al clientului i s -l ajute s dezvolte noi modalit i de

focaliz m. De multe ori, clien ii v d în experien ele lor numai acele p r i pe care le pot interpreta în conformitate cu mecanismul lor patologic ca frustrante, depresive, anxiogene, angoasante etc. Este un talent teribil al multora dintre noi acela de a vedea doar fa a întunecat a Lunii, de i aceast fa este vizibil . Ceea ce vedem într-o experien alegere are la dispozi ie. Reformularea con inutului prive te a adar trei tipuri de demersuri: 1. Con tientizarea de c tre client a întregului con inut al experien ei. 2. Focalizarea acestuia asupra unor alte aspecte ale con inutului. 3. Modificarea sensului unora sau altora dintre p r ile con inutului global al experien elor. Pentru realizarea fiec ruia dintre cele trei, terapeutul poate utiliza în manier specific probabil majoritatea tehnicilor terapeutice, fiind necesar , dup cum afirmam la începutul acestui subcapitol, existen a unei mari flexibilit i i creativit i legate de tehnici, rela ia cu clientul, cu problemele acestuia i chiar
144

în mod real nu

ine de asemenea de alegerile

personale. Clientul va avea ca sarcin s con tientizeze ce alte posibilit i de

145

cu lumea în general. L s m cititorului pl cerea de a descoperi cum i care dintre tehnicile prezentate aici pot fi utilizate în acest scop. Redefinirea con inutului poate fi util în cazul unor afirma ii ca: "Devin furios când oamenii îmi cer (diverse lucruri)" sau "Intru în panic când m apropii de data limit pentru (anumite activit i)". Aceste afirma ii sunt bazate pe paternul cauz - efect din modelul Meta i vor fi abordate prin întreb ri ca : "Ce altceva poate însemna asta?", "Care este valoarea pozitiv (partea bun ) a acestui comportament ?", "Cum altfel ai putea descrie acest comportament?". Politica este prin excelen arta redefinirii con inuturilor. Blocajele în traficul rutier sunt groaznice dac e ti prins în ele dar pot fi i semne ale prosperit ii la o adic (multe ma ini, mul i bani). Reclama i vânz rile sunt domenii unde redefinirea (reformularea) este foarte important . Produsele sunt puse în cea mai bun lumin . Reformularea este atât de conving toare încât o vom întâlni oriunde. Simpla reformulare este pu in probabil s deveni foarte eficient . conduc la schimb ri majore, dar dac este folosit inteligent, congruent cu alte mijloace, ea poate

Redefinirea(recadrarea) în 6 pa i În NLP este folosit adesea acest procedeu de redefinire ceva mai formal, vizând îndep rtarea unor comportamente nedorite prin descoperirea unor alternative mai utile de r spuns. Redefinirea în 6 pa i poate fi utilizat cu succes dac exist p r i ale eului clientului care-l fac s se comporte într-un fel pe care nu-l dore te sau în cazul simptomelor psihosomatice. PA I: 1.Identificarea comportamentului care va fi schimbat. De multe ori, terapeutul nu are nevoie s tie care este acest comportament al clientului. De obicei sunt
145

146

situa ii de tip ÄVreau s ... dar ceva m opre te" sau ÄNu vreau s ... dar se pare c întotdeauna sfâr esc prin a face asta". S numim acest comportament X. Clientul va identifica de asemenea la ce îi folose te sau i-a folosit în trecut acest comportament. Dac nu reu e te, poate identifica inten ia pozitiv a comportamentului. 2.Stabile te o rela ie de comunicare cu partea responsabil comportamentului X. De obicei, aceast parte va fi incon tient de apari ia i poate fi mai

dificil de ajuns la ea. Adesea apare sub forma unor senza ii interne sau corporale, motiv pentru care clientul trebuie s aib sim urile bine deschise în interior. Dac partea ar fi sub control con tient, nu ar mai fi necesar redefinirea ei, ci doar oprirea ac iunii ei. Când p r i ale persoanei sunt în conflict, exist întotdeauna indicatori ai acestui conflict la nivelul con tiin ei, semnale involuntare care trebuie depistate. 3.Descoperirea i cu a p r ii aceast Da), inten iei responsabile parte este i de îi de încearc acord va pozitive apari ia s -i cu mul umi a lui. afle i comportamentului Clientul intr în Dac gândi inten iile. se poate pun X dialog partea ei pentru

incon tient (r spuns

deconspirarea

inten iilor

clientul

ce ar putea avea nevoie ca o parte a sa s comportamentul X.

în mi care

Dac partea nu e de acord s - i fac cunoscute inten iile (r spuns Nu), atunci clientul va renun a la încercarea de a le afla i va începe s exploreze care ar putea fi condi iile în care partea ar fi de acord s - i fac cunoscute inten iile. Oricum, este necesar s - i asume faptul c exist o inten ie pozitiv a acestei p r i. Partea este întrebat : ÄDac i s-ar oferi libertatea de a pune în practic

aceast inten ie cel pu in la fel de bine cum o faci acum, ai fi de acord ?". Nici o parte a min ii unui om Änormal" nu poate refuza oferta de a se manifesta în
146

147

exterior. 4.Clientul cere p r ii s dezvolte noi modalit i de a- i pune în practic scopurile. De exemplu, îi poate sugera s lucreze pentru aceasta împreun cu partea sa creativ , c reia s -i comunice ra iunile i scopurile sale. Astfel, creativitatea clientului devine responsabil realizarea obiectivelor de construirea unor noi c i de p r ii incon tiente.

Unele vor func iona, altele nu, de unele dintre ele clientul va fi con tient, de altele nu. Oricum, nu acesta este aspectul important. îi cere p r ii s aleag variantele care i se par potrivite sau cel pu in mai bune decât comportamentul ini ial. Ele trebuie s fie disponibile imediat. Clientul trebuie s astfel cel pu in 3 alternative descopere la comportamentul negativ ini ial.

5.Partea X este întrebat dac e de acord ca în urm toarele s pt mâni s foloseasc noile variante de comportament identificate i nu tot pe cea veche, dezadaptativ . Aceasta este o form de conectare cu viitorul, repeti ia mental a unui nou comportament în situa iile viitoare. Dac lucrurile func ioneaz , r spunsul va fi Da. Dac r spunsul e Nu, partea X trebuie asigurat c - i poate p stra varianta ei de comportament. Clientul îi va spune c el dore te s încerce mai întâi noile strategii descoperite. Dac r spunsul intern este în continuare negativ, partea care obiecteaz poate fi redefinit trecând iar prin toate fazele redefinirii în 6 pa i. 6.Verificarea ecologic a noilor solu ii sau comportamente. Clientul trebuie s se asigure dac exist sau nu alte p r i interioare care ar putea obiecta la noua sa alegere, deci care ar putea constitui surse ale unor noi conflicte interne. El va fi foarte atent la toate semnalele interne. Dac descoper ceva, va cere p r ii respective s intensifice semnalul dac acesta este cu adev rat o obiec ie. Ideea este ca noua alegere s fie aprobat de toate p r ile interne ale persoanei care sunt interesate de ea. Altfel, acestea vor încerca s o saboteze. Dac exist obiec ii, acestea pot fi abordate în dou moduri: fie vor fi
147

148

redefinite reluând procesul de la pasul 2, fie se va cere p r ii care obiecteaz s intre în contact cu creativitatea i s genereze noi alternative. Acestea vor trebui ia rândul lor verificate. Aceast tehnic este foarte util în psihoterapie i munca de optimizare personal , ea lucrând direct cu trei elemente psihologice importante. 1. Primul este cel de beneficiu secundar, ideea c , oricât de bizar i distructiv poate p rea a fi un comportament, întotdeauna el are la un anumit nivel, de obicei incon tient, o inten ie pozitiv . contrarii intereselor noastre. 2.Cel de-al doilea este transa. Oricine trece prin acest proces de redefinire se va afla într-o trans u oar , cu aten ia focalizat în interior. 3. În cel de-al treilea rând, ea lucreaz cu abilitatea de negociere între propriile p r i a persoanei. Nu are sens s facem lucruri total

Lucrul cu metafora

În NLP, termenul de metafor se refer la orice povestire sau formul de limbaj care implic o compara ie, incluzând compara iile simple, similitudinile, analogiile precum i povestirile mai lungi, alegoriile i parabolele. Metaforele comunic indirect; cele simple fac compara ii simple: ca o coal alb , rotund ca o minge. Multe dintre ele devin cli ee, de i o metafor simpl bine aleas poate aduce lumin asupra necunoscutului prin asocierea ei cu ceea ce clientul tie deja. Metaforele complexe sunt povestiri cu multiple nivele semantice. A spune o poveste este un mod elegant de a distrage con tientul i de a activa c utarea incon tient de în elesuri i resurse. În trans , este un mod excelent de comunicare cu clientul. Erickson folosea pe larg metafora cu clien ii s i.
148

149

Incon tientului îi plac "rela iile", leg turile; în vise apar imagini i metafore. Un lucru este simbolizat prin altul deoarece ele au anumite tr s turi în comun. Pentru a crea o metafor bun , una care s poat ghida clientul c tre rezolvarea problemei sale, rela iile dintre elementele povestirii trebuie s fie identice cu rela iile dintre elementele problemei. Incon tientul va rezona cu metafora (sau invers, metafora va rezona în incon tient) i va mobiliza resursele acestuia. Incon tientul prime te un mesaj, care-l determin schimb rile necesare. A crea o metafor seam n cu a compune muzic , iar metaforele ne s înceap s fac

influen eaz în acela i fel ca muzica. Un sunet armonios, o melodie const din note aflate în rela ie. Ea poate fi cântat într-o gam mai joas sau mai înalt dar r mâne aceea i melodie: acelea i note cu acelea i rela ii între ele, acelea i distan e, la fel cum exist i în melodia original . La nivel mai profund, notele se combin în acorduri iar între secven ele de acorduri exist de asemenea rela ii. Ritmul muzical, melodia exist atâta timp cât diferitele note au leg tur una cu alta. Muzica dispune de sens într-un cu totul alt mod decât limbajul. Ea merge direct în incon tient, iar emisfera stâng n-are nimic de analizat. La fel ca muzica bun , povestirile metaforice bune creeaz a tept ri i apoi le satisfac, în func ie de modul în care sunt construite i relevan a lor pentru incon tientul clientului. Basmele sunt metafore. "A fost odat ca niciodat ..." plaseaz povestirea i clientul în timpul interior. Informa ia care urmeaz nu este util ca informa ie real despre lume îns incon tientul proceseaz informa ia. Povestirea era o art a timpurilor vechi. Povestirile destind, ofer cuno tin e, exprim adev ruri, deschid alternative i posibilit i dincolo de modalit ile uzuale de ac iune. CREAREA DE METAFORE Necesit abilit ile din modelul Milton i mai mult. Sunt necesare abilit i de
149

150

a intra în rezonan

cu i de a ghida clientul, de a lucra cu sinestezia, de

ancorare, de induc ie i de tranzi ie delicat de la o stare a clientului la alta. Punctul de plecare al povestirii trebuie s aib substrat psihologic i s se potriveasc cu experien a clientului. În primul rând, este nevoie s examin m starea prezent dorit . Stare prezent Stare dorit i pe cea dorit a clientului. Metafora va fi povestea c l toriei de la starea prezent la starea

"A fost odat ca niciodat ..." "... i au tr it ferici i..." Sunt eviden iate apoi elementele componente ale ambelor st ri: personajele, locul, obiectele, activit ile, momentul etc. f r a uita sistemele reprezenta ionale i submodalit ile fiec rui element. Este ales un context potrivit al povestirii, unul care-l va interesa pe client i sunt înlocuite elementele problemei cu elementele povestirii, p strând identice rela iile dintre ele. începutul povestirii trebuie s urmeze aceea i form cu starea prezent , iar continuarea ei s conduc printr-o serie de pa i i leg turi c tre o strategie rezolutiv (starea dorit ). Linia povestirii va în ela emisfera stâng iar mesajul merge în incon tient. Lucrul cu conflictele interne În situa ia în care avem mai multe idei în conflict, abilit ile de negociere pot fi utilizate între diferitele p r i ale personalit ii. Rezolvarea unei probleme presupune atingerea unui echilibru prezent (interior) cel pu in la fel de stabil ca i cel vechi (dinaintea apari iei conflictului). Echilibrul intern este o realitate dinamic valori, credin e i nu static iar conflictele au ne dorim experien e

tendin a de a se dezvolta între diferite p r i ale personalit ii, responsabile de i abilit i diferite. Este posibil s incompatibile sau s existe situa ii familiare din care s fim întrerup i de alte

150

151

p r i ale noastre prin cereri conflictuale. Dac r spundem acestor cerin e, prima parte ne va face s ne sim im prost. Rezultatul este acela c de regul nu ne putem bucura de niciuna dintre activit i. Când ne relax m, o parte din noi poate scoate la iveal , în imagini foarte vii, toate lucrurile pe care le avem de f cut. Dac muncim, tot ceea ce ne dorim este s ne relax m. REZOLVAREA CONFLICTELOR INTERNE (pa i): 1. Identificarea clar i separarea p r ilor. Acestea vor face cereri

conflictuale, de exemplu una î i poate dori libertate i distrac ie iar cealalt securitatea unui venit stabil. Fiecare parte face aprecieri negative asupra celeilalte. Unele p r i sunt construite pornind de la valorile parentale i de multe ori este dificil s convie uiasc pa nic al turi de cele construite de propria experien de via . Oricum, fiecare dintre ele are ceva valoros de oferit (fundamentat valoric). 2. Ob inerea unei reprezent ri clare a fiec rei p r i. Dac sunt dou , ele pot fi imaginate ca inute în cele dou palme sau pot fi a ezate pe dou scaune în fa a clientului. Este important ca acesta s ob in o reprezentare complet (vizual , auditiv i kinestezic ) a fiec rei p r i. Cum arat ele? Cum se simt sau ce simt? Cum sun sau ce spun? Ele sunt conduse, de-a lungul liniei vie ii, prezent i viitor, pentru a le defini, pentru ca clientul s le poat con tientiza istoria i orientarea. 3. Descoperirea inten iilor, scopurilor fiec rei p r i. Aprecia i faptul c ambele au inten ii pozitive fa de persoan . Se poate merge pân la un nivel atât de înalt cât este necesar pentru ca ele s cad de acord asupra unui obiectiv comun (g sirea unui obiectiv comun). Probabil amândou vor fi de acord c doresc bun starea (starea de bine) a persoanei i vor ajunge la în elegere asupra acestui punct. P r ile sunt puse apoi s negocieze ca i cum ar fi persoane reale. Dac p r ile sunt în conflict profund, probabil singurul
151

152

scop asupra c ruia vor c dea de acord este supravie uirea persoanei. 4. Negocierea. De ce resurse dispune fiecare parte i care ar putea-o ajuta pe cealalt s - i ating scopurile? La ce poate renun a fiecare? Ce în elegeri pot fi f cute? Cum ar putea ele coopera? Ce vrea fiecare parte de la cealalt astfel încât amândou s fie satisf cute? Clientului i fiec reia dintre p r ile aflate în conflict trebuie s le fie clar faptul c în realitate conflictul împiedic realizarea inten iilor ambelor p r i. Fiecare parte e antrenat / înv at s semnaleze situa iile în care are nevoie de ceva, cum ar fi timp, libertate, aten ie sau apreciere. 5.Integrarea p r ilor. Fiecare parte este întrebat (i se cere) dac dore te s rezolve împreun problemele comune. Nu este întotdeauna foarte important ca ele s fac acest lucru împreun , uneori fiind preferabil ca p r ile s r mân distincte (dac putem spune a a), fiecare dispunând de resurse i valori diferite. Dac ele doresc s fie integrate, se cere clientului s fac un gest prin care le aduce fizic în corpul lui. E important s se simt confortabil când face acest lucru. Dac p r ile erau plasate în cele dou palme, ele vor fi aduse împreun vizual i kinestezic, prin unirea i strângerea mâinilor. Clientul este ghidat apoi s creeze o reprezentare integral (vizual , auditiv , kinestezic ) a noii sale condi ii, a p r ilor integrate i s i-o interiorizeze în ritm propriu (astfel încât s se simt confortabil). P str m câteva momente t cerea pentru ca el s poat con tientiza schimb rile care apar (au ap rut). Poate fi necesar ca clientul s reparcurg linia vie ii sale i s redefineasc unele evenimente i experien e trecute în lumina noilor cuno tin e i a noii capacit i de în elegere. În timpul negocierii este posibil ca noi p r i ale personalit ii clientului s ias la suprafa (s se manifeste, implicarea lor în conflictul intern nefiind con tientizat ). Cu cât conflictul este mai profund, cu atât acest fapt este mai probabil. Virginia Satir utiliza a a numitele "Parts Parties", în care membrii
152

153

grupului jucau rolul diferitelor p r i ale clientului, acesta luând locul regizorului dramei. Negocierea p r ilor este o tehnic eficient de rezolvare a conflictelor profunde, acestea neputând fi niciodat în bu ite sau date la o parte. între anumite limite, aceast negociere joac rolul unei condi ii preliminare necesare pentru reechilibrare i îns n to ire. Bog ia i misterul fiin ei umane î i au originea în diversitate iar maturitatea i fericirea în echilibrul i cooperarea dintre diferitele aspecte ale sinelui. Terapia rapid a fobiilor Indiferent de tipul fobiei, de obiectul acesteia, r spunsul persoanei este o anxietate necontrolat , cople itoare. Utilizând metodele clasice ale psihoterapiei, cura unei fobii se poate întinde pe perioade lungi, NLP ofer o tehnic numit Disocierea Vizual Kinestezic prin care fobiile pot fi abordate printr-o singur edin .

Tehnica porne te de la considerentul c putem sim i numai în momentul prezent; orice stare proast dat de o amintire nepl cut este determinat de fapt de modul în care ne reamintim respectiva situa ie. Cel mai facil si uzual mod de a reexperimenta st rile negative legate de evenimente trecute este în forma unor imagini în / cu care suntem asocia i. Pentru a sim i din nou ceea ce am sim it atunci este necesar s fim acolo, s vedem i s auzim ceea ce am v zut i am auzit atunci. Starea legat de reexperimentarea unui eveniment trecut chiar traumatic, se modific radical dac ne disociem de situa ie i ne privim din afar în situa ie. Aceasta este cheia care ne permite s sc p m de sentimentele negative asociate cu evenimentele trecute.

153

154

PA I: 1. Având în vedere faptul c clientul va lucra cu o experien ancor aici i acum sau putem ancora o experien trecut dificil ,

vom construi o ancor puternic pentru starea de siguran . Putem folosi o trecut în care clientul s-a sim it în siguran . Îi cerem s reexperimenteze aceast stare cât mai deplin, apoi o ancor m kinestezic prin atingere. Ne asigur m c respectiva atingere determin un sentiment de siguran . Prinderea mâinilor clientului de obicei merge foarte bine, ea permi ând concomitent contactul nemijlocit cu ceea ce simte în mod real. Putem p stra aceast ancor de-a lungul edin ei sau s-o folosim atunci când este necesar. 2.Cerem clientului s se imagineze pe sine la cinema sau privind la TV, având pe ecran o imagine statica. Când reu e te asta, îi cerem s se imagineze c plute te i / sau se poate vedea pe sine privind ecranul 3.Clientul este ghidat înapoi de-a lungul liniei vie ii sale c tre primul eveniment traumatic sau c tre primul incident, care a dus la apari ia fobiei. Este posibil s nu-l putem ob ine pe primul, oricum, este necesar s lucr m cu cel mai timpuriu posibil. Îi cerem clientului s - i deruleze pe ecran filmul evenimentului, începând cu pu in înainte de a deveni nepl cut (când se sim ea în siguran ) i pân când s-a sim it din nou în siguran (sfâr itul). Astfel, clientul va revedea aceast amintire traumatic într-o stare dublu disociat : se prive te pe sine privind un sine mai tân r care parcurge pe ecran aceast experien . Este men inut în acest mod o distan a emo ional suficient i necesar . Din aceast pozi ie dublu disociat clientul se prive te pe sine în pozi ia simplu disociat (cel care se uit la ecran) i- i urm re te cu aten ie manifest rile fiziologice i corporale. Dac acestea încep s indice apari ia st rii fobice, îi cerem s - i imagineze c imaginile de pe ecran dispar i acesta devine alb, îi putem cere apoi s ruleze din nou filmul, modificând submodalit ile imaginii de pe ecran; s-o fac mai luminoas sau mai întunecat , mai mare sau
154

155

mai mic , s-o îndep rteze, în a a fel încât s reduc intensitatea sentimentelor negative. Aceast etap poate dura mai mult timp i necesit o serie de lucruri de la terapeut: creativitate i flexibilitate, un limbaj clar i precis. Dac reapare starea fobic , aducem clientul înapoi în prezent, declan m ancora pozitiv i relu m exerci iul (dac clientul mai dore te, desigur). Poate fi necesar s -l asigur m prin cuvinte de tip: "e ti aici, e ti în siguran , imaginându- i c vezi un film". Procesul este complet când clientul a parcurs toat scena cu o stare de confort i siguran (nu au ap rut manifest rile st rii fobice). 4.Dup ce filmul s-a terminat, felicit m clientul pentru c a putut reexperimenta acest eveniment f r ca st rile negative asociate s se manifeste i-i cerem s asocieze cele dou ipostaze ale sale, ceea ce va integra perspectiva vizual cu postura corporal actual . 5.Clientul î i imagineaz c p e te în interiorul ecranului i ofer sinelui mai tân r încuraj ri i suport. El poate reasigura acest sine mai tân r prin cuvinte ca: "eu sunt din viitor, ai supravie uit, e OK, n-ai s prin asta". Dac incidentul ini ial presupune un pericol real, este firesc s persiste o oarecare anxietate (de exemplu, fobia de erpi, care pot fi venino i). 6. Când sinele mai tân r a în eles cum stau lucrurile, îi cerem clientului s -l pun pe acesta înapoi în propriul corp i s -i acorde pu in timp pentru a descoperi i integra schimb rile profunde care tocmai s-au produs cu el. 7. Conectarea cu viitorul. Cerem clientului s - i imagineze (asociat) viitoarea ocazie când se a teapt s simt emo iile negative. Aceasta poate determina pu in team , dar nu aceea i "c dere în fric " dinainte. Dintr-o anumit perspectiv , fobia reprezint o achizi ie, un puternic r spuns condi ionat bazat pe o singur experien . Niciodat nu vom uita s avem un r spuns fobie. De exemplu, dragostea la prima vedere urmeaz acest model. ai treci niciodat

155

156

Ideea, problema este de a ne folosi în sens pozitiv de acest mecanism la fel de u or cum o facem în sens negativ. Lucrul cu linia timpului

Linia Timpului (prescurtat LT) reprezint

un instrument terapeutic foarte

important, ce poate fi utilizat în variate maniere i cu scopuri multiple. Tad James i Wyatt Woodsmall descriu în detaliu aceste posibilit i în cartea lor ÄTerapia prin Linia Timpului i bazele personalit ii", motiv pentru care recomand m c lduros cititorului aceast lucrare. Din acela i motiv ne vom rezuma în cele de fa spa iu relativ restrâns. Rezumând, se poate afirma c LT este un instrument terapeutic pre ios, care permite un acces facil la experien ele clientului i lucrul asupra trecutului sau viitorului acestuia. Atunci când lucr m asupra viitorului o putem face fie în forma future pacing, când viz m testarea unor achizi ii realizate de client, fie cu scop de autoprogramare în vederea atingerii unor obiective, atunci când cerem clientului s experimenteze în manier asociat una dintre ipostazele sale viitoare. Uneori simpla deschidere a perspectivei asupra viitorului reprezint o achizi ie extrem de important pentru client, de exemplu în cazul depresivilor sau a celor cu boli grave, care pun în mod real în pericol via a persoanei. Un anxios de obicei anticipeaz în manier catastrofizant . Dac acesta reu e te s parcurg în manier asociat o experien viitoare favorabil , este posibil ca anticip rile sale negative s - i schimbe con inutul sau orientarea. Lucrul asupra trecutului poate viza fie identificarea i accesarea de resurse, fie lucrul asupra unor experien e traumatice, a unor afaceri neîncheiate etc. Foarte simplu vorbind, vom cere clientului s identifice i s reexamineze unele experien e trecute. LT poate fi utilizat
156

la a exemplifica câteva dintre aceste posibilit i într-un

i ca modalitate de reamintire,

157

ea pornind de la maniera natural de reprezentare a modului în care sunt stocate informa iile autobiografice. Dac avem un client care spune c niciodat nu i sa întâmplat nimic bun sau niciodat n-a reu it s duc o sarcin pân la cap t, este suficient s -l ghid m c tre un moment trecut în care a experimentat succesul, o surpriz pl cut etc. Partea cea mai interesant este faptul c întotdeauna, f r excep ie, vom descoperi astfel de experien e pozitive în trecutul clien ilor no tri. Unii oameni pot uita anumite evenimente, uneori datorit semnifica iei negative acordate acestora. Ghidarea acestora c tre un moment anterior evenimentului vizat i solicitarea de a reparcurge LT c tre prezent de obicei determin o reamintire spontan , aceasta cu atât mai mult cu cât un client care lucreaz cu LT se afl în downtime. Desigur c , a a cum credem c se poate sesiza din acest paragraf, LT poate fi utilizat cu succes i pentru accesarea unor resurse apar inând trecutului clientului. LT poate fi utilizat i ca o component a unei alte tehnici sau a unei

interven ii mai largi, reimprinting fiind cel mai bun exemplu în acest sens. Uneori este necesar s ajut m clientul pentru a schimba modul în care î i reprezint , semnific , aminte te unele experien e trecute. LT este un foarte bun suport pentru modificarea unor submodalit i sau a pozi iei clientului în raport cu anumite experien e personale. Lucrul cu LT poate fi focalizat i asupra prezentului. Un client al nostru experimenta prezentul în manier disociat . Acesta vedea prezentul în fa a i în afara sa, ca pe un film, pe sine percepându-se mai degrab ca lipit fizic de trecut. Consecin ele acestui mod de reprezentare erau incapacitatea de a respecta un program de activitate i o atitudine mai degrab neimplicat fa propria via . Bineîn eles c de în acest caz am centrat interven ia asupra

experiment rii asociate a prezentului, c tre a fi în situa ie, aici i acum. Un alt client nu sesiza existen a unei leg turi între trecut, prezent i viitor, LT fiind întrerupt .

157

158

Ultimele exemple sunt foarte bune pentru lucrul cu LT Acesta începe prin cunoa terea LT, mai precis prin clarificarea reprezent rii clientului despre propria LT, dup care terapeutul se poate orienta asupra modului concret de interven ie, în func ie de cazul concret. Exist câteva calit i mai importante ale acestei reprezent ri, care este necesar a fi luate în calcul de terapeut. Acestea reprezint elemente definitorii în harta persoanei despre drumul s u în via i experien ele parcurse sau anticipate. Ele ne pot da informa ii pre ioase despre modul de apari ie a unor simptome sau tulbur ri în aceea i m sur ca i despre posibilit ile de interven ie terapeutic . Mai jos am încercat o sintez a acestora: 1. Forma de ansamblu a LT. Poate fi relevant în anumite cazuri dac LT are forma unei linii frânte, drepte sau mai degrab curbate, la fel ca i faptul dac este o linie continu sau întrerupt . într-un singur caz am cunoscut o persoan care î i reprezenta 2 LT. Toate aceste aspecte trebuiesc traduse i în elese în contextul vie ii, biografiei i mai ales al problemei clientului, ele putând codifica informa ii esen iale pentru o bun derulare a interven iei. 2. Orientarea spa ial a celor dou segmente. Majoritatea oamenilor cu preferin manual dreapta vor avea tendin a de a- i

reprezenta trecutul în stânga i în spate i viitorul în dreapta i în fa . Dac unul dintre segmentele LT se afl plasat într-o direc ie care face dificil accesul persoanei la el, este interesant de sesizat care sunt urm rile accesibiliz rii sale. Poate clientul va accesa mai u or unele resurse sau poate va fi nevoit a se confrunta cu unele experien e pe care avea tendin a a le evita. în timp i de-a lungul timpului sunt de asemenea foarte ilustrative în acest sens. 3.Existen a continuit ii trecut - prezent - viitor. Lipsa continuit ii poate face dificil orientarea temporal a persoanei, poate corela cu incapacitatea de a se adapta unor orare stricte, cu termene limit etc. O LT cu întreruperi poate corela la fel de bine cu o viziune nerealist sau distorsionat asupra unei perioade din via a persoanei sau cu tendin a acesteia de a evita anumite experien e.
158

159

4. Aspectul spa ial (bi- sau tridimensional ). O LT bidimensional (ca o panglic sau ca un film) poate fi lipsit de vitalitate, poate c p ta un caracter static i chiar depersonalizat. Este posibil ca o astfel de modalitate de fie rezultatul interven iei unor mecanisme de ap rare ale reprezentare s propria via diferen ele. 5. Modul de organizare i articulare a amintirilor. Este posibil ca amintirile s aib aspectul unor c r i sau diapozitive într-un sertar, al unor m rgele într-un irag, al fotogramelor dintr-un film sau al unor ciorchini construi i în jurul unor perioade din via sau tipuri de experien e. Varietatea acestor moduri de organizare a amintirilor este dezarmant de multe ori, îns de fiecare dat d informa ii pre ioase despre experien ele clientului. Lipsurile sau golurile de pe LT de obicei indic prezen a unor evenimente traumatice sau investite în mod negativ de c tre persoan . Ele pot ascunde totodat unele resurse importante care astfel devin inaccesibile. O client a noastr avea o perspectiv extrem de limitat asupra trecutului. Un prim element definitoriu era acela c nu- i putea aminti nimic din anumite perioade ale vie ii. Cel de-al doilea era încapsularea trecutului (la nivel de reprezentare) într-o membran lucioas i consistent de culoare neagr care f cea foarte dificil accesul la majoritatea amintirilor. Desigur, clienta noastr declara c în trecutul ei nu exist nimic pozitiv i c , dac ar putea, l-ar terge cu totul. Ca interven ie, în prim faz a fost necesar s facem apel la resursele viitorului pentru a face posibil accesul la amintirile apar inând trecutului (permeabilizarea, diluarea consisten ei membranei negre). In cea de-a doua faz am centrat clienta asupra amintirilor trecute de factur pozitiv LT. 7. Diferen ele dintre cele dou segmente: lungime, culoare, claritate, form , u urin a accesului. Foarte adesea putem întâlni în practica terapeutic
159

persoanei, util de explorat în procesul terapeutic. încerca i s v imagina i desf urându-se plan (plat) sau tridimensional, viu i sesiza i

i fixarea reprezent rii acestora pe

160

unele asimetrii între cele dou segmente ale LT, care traduc modul în care se raporteaz persoana la diferite perioade ale vie ii i unele aspecte legate de structura personalit ii. De exemplu, trecutul poate fi luminos i colorat iar viitorul întunecat i neclar, ce os, situa ie care poate indica tendin a persoanei de a se refugia în trecut sau refuzul de a se confrunta cu anumite de asumare a imatur . Situa ia invers poate s indice o perspectiv provoc ri nerealist sau anumitor responsabilit i, deci o structur dependen , asupra

viitorului sau un trecut traumatic pe care persoana îl respinge, îl neag . Desigur c aceste repere sunt doar ni te sugestii orientative, semnifica ia asimetriilor între trecut i viitor trebuind în eleas în contextul h r ii globale a clientului despre realitate i despre sine. 8.Pozi ia persoanei fa de diferite segmente ale LT (orientarea - unde prive te i ce vede, asociat - disociat). Unele persoane au tendin a de a privi permanent c tre trecut, retr ind amintiri pozitive sau negative, pe care eventual le pot proiecta asupra viitorului. Foarte des, vor încerca s repete istoria i vor avea o pozi ie neimplicat fa de prezent. Al ii se orienteaz preponderent c tre viitor, uitând trecutul. Este posibil ca o astfel de persoan s repete la nesfâr it acelea i gre eli i s fie lipsit de capacitatea de a înv a din propriile experien e. în sfâr it, pot exista persoane care sunt total deta ate, rupte de propria via care parc trece pe lâng ele sau dimpotriv , care sunt atât de prinse în desf urarea evenimentelor încât nu sunt capabile s se deta eze de acestea chiar dac în acest fel î i produc singure suferin , boal etc. 9. Flexibilitatea persoanei în raport cu LT (vede i se poate deplasa în raport cu ea) este un element cheie pentru un bun echilibru personal, pentru starea de s n tate i confort. O persoan care se poate manifesta flexibil în raport cu propria LT are acces cu u urin la resursele personale, poate înv a din propriile gre eli i experien e, se poate focaliza asupra experien elor negative pentru a le putea dep i etc. O persoan rigid nu poate face cel pu in o parte
160

161

dintre aceste lucruri i va avea tendin a de a proceda permanent în acela i fel, chiar dac acesta îi este defavorabil, cu alte cuvinte are un comportament nevrotic. 10. Cunoa terea preferin ei senzoriale a clientului (vizual sau Kinestezic) va permite terapeutului s centreze lucrul cu LT asupra respectivei modalit i. La capitolul 2 sunt prezentate dou exerci ii de clarificare a LT bazate tocmai pe aceste preferin e. Reimprinting Reimprinting (REÎNTIP RIRE în traducere aproximativ ) este o modalitate foarte eficient de lucru atât asupra credin elor autolimitative, negative, cât i asupra amintirilor traumatice. Tehnica a fost conceput de Robert Dilts i se bazeaz pe utilizarea pozi iilor perceptive (metapozi ii), a LT de ancorare, din acest antrenament în lucrul cu acestea din partea terapeutului. Premisele de la care se porne te în reimprinting sunt urm toarele: 1. Exist evenimente personale (experien e) trecute în urma c rora ne-am fixat (înv at, generalizat, întip rit) modalit i specifice de r spuns comportamental, emo ional, fiziologic i unele credin e cu privire la sine sau la lume. Experien ele în urma c rora se structureaz un imprint sunt cele cu înc rc tur emo ional mare, în special traumatic . Vom diferen ia între imprint i alte tipuri de urme ale experien elor trecute asupra prezentului prin aceea c r spunsul determinat de un imprint are stabilitate mare în timp i se asociaz cu existen a credin elor autolimitative. Probabil cel mai simplu putem defini termenul de imprint folosind asem n rile cu alt termen specific, în acest sens putându-se observa un nivel înalt de sinonimie între termenul NLP de imprint i termenul gestalt de introiec ie. 2. Suntem afecta i de amintirile evenimentelor trecute i nu de evenimetele ca atare. Acestea ultimele sunt încheiate i nu mai exist , ceea ce r mâne fiind
161

i a tehnicilor

motiv fiind necesar cunoa terea i un bun

162

doar amintirile stocate de obicei în forma unor reprezent ri. Amintirile despre evenimentele trecute cu semnifica ie subiectiv sunt codificate pe LT, deci LT reprezint o modalitate de acces la aceste amintiri. 3. Schimbând perspectiva persoanei asupra acestor amintiri putem schimba comportamentul actual i credin ele asociate, deci modul în care aceste amintiri se reflect în experien ele prezente ale persoanei. în nici un caz nu este vorba despre înlocuirea sau modificarea amintirilor, a a cum ar putea sugera termenul de reîntip rire, ci de o schimbare de perspectiv bazat pe accesarea unor resurse suplimentare. PA I: 1. Identificarea imprint-ului original. Aceasta se va realiza centrând clientul asupra simptomului i ghidându-l înapoi pe LT pân în momentul în care s-a confruntat pentru prima dat cu simptomul. Este important s ne asigur m c nu exist dac clientul crede c i momente mai vechi în care simptomul a existat, chiar a identificat prima apari ie a simptomului. Uneori

simptomele sufer modific ri i transferuri între diferite contexte din via a persoanei. Este definit momentul ini ial al apari iei simptomului: vârsta clientului, contextul, persoanele semnificative prezente în situa ie. Desigur c pentru a realiza pa ii descri i este necesar ca în prealabil clientul s acceseze reprezentarea asupra LT i s fie familiarizat în lucrul cu aceasta. 2. Identificarea credin elor. Clientul este ghidat de-a lungul LT pân în momentul Dac imprintului, în postur asociat . pentru reexperimentarea respectivului moment este foarte nepl cut

client, acesta este trecut în pozi ie disociat (observator), în afara LT, de unde observ ce se întâmpl în respectivul moment. a. Din postur asociat , clientul identific generaliz rile f cute, concluziile trase cu ocazia evenimentului respectiv, în leg tur cu sine, cu persoanele
162

163

semnificative sau cu lumea în general. Aceste concluzii pot fi verificate din punct de vedere al coresponden ei cu realitatea. b. Din postur disociat , clientul identific i alte generaliz ri sau concluzii

posibile, mai dificil de sesizat din postur asociat . 3. Eviden ieirea efectelor pe termen lung ale imprintului. a. Clientul este ghidat c tre un moment anterior apari iei simptomului i este trecut în pozi ie disociat viitor). b. Clientul identific ce generaliz ri (concluzii, credin e) secundare a f cut de-a lungul vie ii pornind de la cele de baz (care pot fi corelate cu acestea). 4. Identificarea inten iilor pozitive. Este o etap de redefinire în care, din pozi ie disociat , clientul: a. Identific aspectele pozitive ale simptomului. Ce rol a jucat? sau Ce încercai s ob ii prin ...? b. Mul ume te simptomului pentru ceea ce i-a oferit în respectivul context. c. Identific inten iile pozitive ale persoanelor semnificative implicate în evenimentul originar. Aceste inten ii pot viza persoana clientului sau propria persoan a celor implica i în desf urarea evenimentelor. 5. Accesarea resurselor. Clientul va oferi resursele necesare pentru a ac iona într-un mod diferit tuturor persoanelor semnificative implicate în evenimentul originar care au nevoie de ele (inclusiv sie i). Este preferabil s înceap acest proces cu celelalte persoane, l sându-se pe sine ultimul. Uneori clientul va constata c este suficient s ofere resurse celorlal i pentru ca perspectiva asupra evenimentului s i se modifice. Pa ii descri i mai jos vor fi repeta i pentru fiecare persoan care necesit resurse suplimentare în momentul originar. Pornind din postur clientul:
163

fa

de LT de unde observ efectele avute de

respectivul eveniment asupra restului vie ii sale (pân în prezent sau chiar în

disociat ,

164

a. Alege persoana implicat acesteia.

i resursa(ele) necesar .

Este indicat ca acesta s poat numi atât persoana cât i resursa necesar

b. Identificarea i accesarea resursei. Clientul caut de-a lungul propriei LT un moment în care a dispus de acea resurs . Este posibil s o poat identifica mai u or mergând de-a lungul LT în pozi ie asociat sa disociat , astfel încât terapeutul trebuie s fie suficient de flexibil pentru a se acorda cu modelul clientului. c. Experimenteaz resursa în postur asociat . Ea va fi ancorat corporal (pasul f cut de client i atingerea terapeutului). Clientul p e te în interiorul LT în punctual care marcheaz momentul resurs sesizeaz apari ia semnelor st rii resurs i-l retr ie te. Când terapeutul (schimbarea st rii - calibrare), o

ancoreaz cu o atingere (plaseaz mâna pe um rul clientului). d. Trimite resursa înapoi în momentul originar. P strând ancora (atingerea), terapeutul cere clientului s g seasc o modalitate de a oferi acea resurs persoanei care are nevoie de ea. Clientul observ apoi cum modific resursa comportamentul persoanei implicate în eveniment. e. Duce resursa în trecut. Terapeutul ghideaz clientul înapoi c tre momentul originar (de-a lungul LT, în pozi ie disociat ). în momentul în care clientul p e te în postur asociat în respectivul moment, terapeutul ac ioneaz ancora (plaseaz mâna pe um rul clientului). Este important pentru client s sesizeze modific rile ce apar în situa ie pe m sur ce acceseaz resurse necesare în respectivul moment. f. Noteaz (identific ) schimbarea credin elor. Terapeutul cere clientului s examineze înc o dat generaliz rile realizate i concluziile trase în urma evenimentului trecut. În ce s-au schimbat acestea? Ce crede acum clientul? 6.Generalizarea schimb rilor. Clientul observ modul în care se reflect în via a sa schimb rile pe care Ie-a realizat i resemnific o serie de experien e
164

165

persoanle prin perspectiva acestor schimb ri. Terapeutul va oferi acestuia suficient timp pentru reparcurgerea unor experien e i asumarea schimb rilor. 7.Aducerea în prezent a noilor credin e. Noile credin e i resurse sunt ancorate de client prin postur sau un gest. Ele sunt ancorate de asemenea cu o atingere a terapeutului. Clientul este ghidat pe LT pân la un moment anterior imprintului, trece în LT i î i reparcurge via a pân în prezent în lumina noilor resurse. El poate nota con tient unele schimb ri ce apar la nivelul experien elor sale, de i probabil cele mai multe modific ri au loc la nivel incon tient. Ajuns în prezent, clientul va proiecta aceste resurse în viitor. Eventual, tehnica poate continua cu future pacing.

165

166

Capitolul 5 Alte aplica ii NLP In acest capitol ne propunem s prezent m câteva dintre aplica iile mai

importante ale NLP, care se plaseaz în alte domenii decât psihoterapia. A a cum ar tam la capitolul 1., domeniile de aplicabilitate ale NLP coincid în mare cu domeniile aplicative ale psihologiei. Dou dintre aceste modele aplicative, mai precis cel privind creativitatea i cel referitor la managementul stresului au fost prezentate separat de aceste domenii mari datorit caracterului lor mai degrab universal decât specific unui anumit domeniu. Abilit ile de adaptare la stres i capacitatea de gândire i ac iune creativ sunt la fel de importante în munca terapeutic sau în educa ie la fel ca i în afaceri. Foarte multe dintre aceste modele se bazeaz pe concep ia privind strategiile de gândire. Ele fac parte dintre modelele dezvoltate în NLP dup dep irea contextului psihoterapiei i consolidarea sistemului teoretic i conceptual. NLP în afaceri Multe dintre ideile i modelele NLP sunt aplicabile i în diverse domenii ale psihologiei organiza ionale, cum ar fi comunicarea în interiorul i în afara organiza iei, construirea unor strategii de prezentare i reclam , vânz ri, organizarea i desf urarea de întâlniri, conflicte i negocieri etc. În continuare vom încerca s exemplific m cum se aplic aceste idei i modele în dou dintre situa iile enumerate mai sus. Nu avem în vedere nicidecum epuizarea subiectului, ci mai degrab a oferi cititorului câteva idei, a deschide posibilitatea de a privi aceste activit i prin prisma filtrelor NLP.

166

167

Vânz rile Seymour i OConnor (1993, p.157) afirm c ´adesea vânzarea este gre it în eleas , la fel ca i reclama´. În mod natural am fi înclina i s spunem c scopul unei vânz ri este acela de a încasa o sum de bani în scopul publicit ii ar fi acela de a manipula nevoile i gândurile cump r torilor astfel încât ei s cumpere un produs. În abordarea NLP, scopul vânz rii nu mai este acela de a ob ine o sum de bani, ci de a ajuta clientul s ob ine ceea ce vrea. Cu cât un vânz tor reu e te asta mai bine, cu atât va fi un vânz tor mai bun . vânzarea apare a adar ca o rela ie de comunicare între agent i client, cu scopul de a face clientul s ob in ceea ce vrea. Pornind de la ceast idee, în psihologia economic au fost construite modele structurate de desf urare a procesului vânz rii, care sunt oferite agen ilor sub forma trainingurilor. Orice carte serioas despre psihologia vânz rilor prezint cel pu in un astfel de model. S vedem îns cum pot fi puse câteva dintre ideile NLP în slujba scopului de a ajuta clientul s ob in ceea ce vrea. Contactul ini ial (o bun comunicare) este deosebit de important. Tehnica de ancorare a resurselor poate ajuta agentul s se plaseze în cea mai eficient stare a sa în momentul contactelor cu clientul, fapt care îi va permite s fie eficient în rela ia cu acesta. Conectarea cu viitorul asigur posibilitatea anticip rii, a repet rii mentale în avans a situa iilor ce pot ap rea în timpul rela ion rii cu clien ii. Capacitatea de definire a unor obiective bune, corecte, este poate cea mai important abilitate de care trebuie s dispun vânz torul iar aceasta pentru c po i satisface clientul, po i veni cu o ofert în întâmpinarea nevoilor sale numai în condi iile în care tii foarte bine ce vrea. în unele modele despre vânzare primul pas este tocmai sondarea nevoilor clientului. Cadrul obiectivelor din NLP reprezint o modalitate foarte eficient de a realiza practic acest lucru.
167

168

Clientul are deja un obiectiv în minte legat de ceea ce cump r sau este nevoie s fie ajutat s i-l defineasc . A adar, conform acestor idei agentul de vânz ri ar trebui în primul rând s r spund mai multor tipuri de întreb ri cu privire la clientul s u poten ial iar în al doilea rând s poat fi congruent cu sine în rela ia centrat pe vânzare. în primul rând ar fi necesar s afle care sunt criteriile i scopurile clientului legate de achizi ia pe care vrea s-o fac , dup care s afle ce obiect sau produs anume dore te clientul. Având r spunsul la aceste dou categorii de întreb ri (în aceea i idee de a ajuta clientul s ob in ceea ce dore te), se poate dovedi necesar un dialog cu clientul privind ce alte produse ar putea r spunde obiectivelor, nevoilor i criteriilor sale (în cazul în care produsul pe care dore te s -l cumpere ini ial nu le poate satisface). Astfel, agentul poate afla ce anume îi place clientului la un produs, care sunt punctele tari ale acestuia în viziunea lui, care sunt acele elemente care-l determin s aleag un produs i nu altul. To i agen ii de vânz ri de succes reu esc, con tient sau nu, s r spund acestor tipuri de întreb ri în rela ia cu clientul. Congruen a cu sine a agentului în rela ia cu clientul presupune unele aspecte de tipul: agentul este consumator al produsului pe care-l vinde sau nu, el chiar crede în avantajele pe care i le recit clientului, crede ce spune, face toate aceste lucruri conving tor sau nu? Incongruen a agentului poate transpare cu u urin în voce, postur , în rela ia nonverbal cu clientul i-l poate face pe acesta s nu cumpere. Negocierile Negocierea în viziune NLP reprezint un caz particular de comunicare, al c rei scop este de a ajunge la o decizie împ rt it de ambele p r i. ÄEa este procesul de a ob ine ceea ce vrei de la ceilal i oferind-le ceea ce vor" (Seymour i O'Connor, 1993, p. 164). Situa iile de negociere apar întotdeauna atunci când exist interese în conflict. În ÄOptimizarea comportamentului profesional" (Nedelcea, C.,1999, p. 91), se
168

169

arat c nu întotdeauna între p r ile aflate în conflict exist o opozi ie real de interese, nu întotdeauna obiectivele lor se exclud reciproc, ci ei doar cred acest lucru, tr iesc cu aceast convingere. Mai mult decât atât, în majoritatea situa iilor conflictuale putem descoperi un fond de interese comune iar acesta este chiar principiul de la care porne te ideea de negociere în NLP. întotdeauna se poate ajunge la un echilibru între cele dou p r i, cheia negocierii fiind posibilitatea de a îmbina rezultatele astfel încât to i cei implica i s ob in ceea ce doresc. Sigur c este posibil ca nici una dintre p r i s nu ob in absolut tot ce- i dore te i c poate fi necesar s renun e la unele lucruri. Presupunând c avem dou firme concurente care produc subansambluri pentru calculatoare, aceasta ar echivala cu acceptarea reciproc a suprema iei celeilalte firme în produc ia unui anume tip de subansambluri i acceptarea de c tre aceasta a propriei pe pia suprema ii în produc ia unui alt tip de subansambluri, la fel de important ca posibilit i de a aduce venituri, costuri de produc ie reduse, c utare etc. Ambele firme concurente vor fi satisf cute de i fiecare a renun at la suprema ia privind produc ia unui tip anume de subansamblu. Observ m c adesea acest Äceea ce vreau" ob inut în finalul negocierii (respectiv suprema ia privind un anumit tip de subansambluri) este diferit de cel avut în vedere la începutul negocierii (respectiv suprema ia asupra celeilalte firme pe pia ). Mai observ m c adesea opozi ia intereselor i a obiectivelor a dou p r i aflate în conflict reprezint doar o chestiune de definire, de cadrare. Situa ia contrar , opus celei de echilibru i îmbinare a obiectivelor p r ilor este manipularea, când dorin ele i interesele celeilalte p r i sunt l sate la o parte, nu se ine cont de ele. Practica manipul rii implic riscul apari iei a 4 mari consecin e negative (la una dintre cele dou p r i): remu carea, resentimentul, învinuirea i r zbunarea. Din acest motiv, este preferabil ca partenerul de negociere s devin un aliat i nu un du man, negocierea putând fi definit ca o situa ie în care doi alia i rezolv împreun o problem . Observ m c avem iar i de-a face cu redefinirea situa iei, fapt care de cele mai multe ori
169

170

echivaleaz cu rezolvarea pe jum tate a conflictului. De altfel, de foarte multe ori con tientizarea de c tre p r i a faptului c dispun de interese i obiective comune (fapt care se întâmpl cu necesitate) reprezint cheia procesului de negociere, dincolo de care realizarea acordului prefigurat între p r i nu mai poate fi împiedicat . S examin m în continuare câteva dintre sugestiile oferite de NLP pentru realizarea unei negocieri eficiente, adaptate dup Seymour i O'Connor (1993, p. 166 - 167). În primul rând este necesar s separ m oamenii de probleme. Cel mai adesea negociem cu oameni cu care dorim s avem o rela ie bun . Dac încerc m s ne atingem obiectivele ne inând cont de partener, exist posibilitatea ca acesta s se simt manipulat, constrâns, obligat, s - i piard încrederea în noi iar rela ia cu el s aib de suferit. Acest fapt va afecta la rândul lui posibilitatea de a ne atinge scopurile, dac nu în momentul imediat urm tor, sigur în viitor. Interesele opuse trebuie analizate i redefinite astfel încât s descoperim acele zone unde exist avantaje reciproce. Conflictul intereselor de la un anumit nivel poate fi dep it dac fiecare parte ob ine rezultatele dorite la un alt nivel. Descoperind rezultatele alternative de nivel superior, putem în elege c rezultatul dorit ini ial reprezenta doar o cale de a ob ine aceste avantaje de nivel superior. De exemplu, un ef poate solicita subalternilor s i s lucreze în program prelungit, în opozi ie cu dorin a acestora de a avea un program normal. Unul dintre scopurile de nivel superior ce ar putea fi împ rt ite mutual în acest caz ar putea privi eficien a în munc a angaja ilor. eful î i poate imagina ini ial c un angajat va fi eficient muncind mult, deci decizia de a-i solicita un program prelungit este fireasc . În acela i timp, dorin a angajatului de a avea un program mai scurt i se poate p rea o tentativ de subminare a acestui scop. Pe de alt parte, succesul i eficien a profesional pot reprezenta obiective de prim ordin ale angajatului, cerin a de a lucra în program prelungit fiind perceput ca o piedic , barier în realizarea acestor scopuri (conduce la stres, epuizare, deci
170

171

ineficient

i incapacitatea de atingere a scopurilor profesionale). Clarificarea,

con tientizarea de c tre ambele p r i a existen ei scopului comun de nivel superior poate deschide calea c tre rezolvarea situa iei conflictuale legate de programul prelungit. O alt sugestie prive te faptul c motivele pentru care cei doi parteneri î i doresc acela i rezultat pot fi adesea diferite. Multe conflicte dispar dac situa iile sunt analizate în aceast manier . Este celebru exemplul negocierii dovleacului. Eu îmi pot dori dovleacul pentru a-i scoate semin ele i a le mânca, în timp ce oponentul meu i-l dore te pentru a-i lua coaja i a face din ea o masc de Halloween. O alta prive te concentrarea asupra intereselor i a inten iilor i nu asupra comportamentului. În situa iile de impas, în care partenerul refuz s ia în considerare un pas, o idee, o alternativ , putem pune întrebarea: ÄCe ar trebui s se întâmple ca asta s nu mai fie o problem ?" sau Äîn ce condi ii ai fi de acord cu asta?". Aceasta este o manier particular de a folosi întrebarea ÄCa i cum?", prin care punem persoana care are un blocaj legat de o problem s o gândeasc în al i termeni i s descopere o solu ie. Este necesar s ne definim limitele înainte de a ne angaja într-o negociere. Este dificil i perturbator s trebuiasc s negociezi în acela i timp cu partenerul i cu tine. În acest caz este necesar stabilirea C B A N A (Cea mai Bun Alternativ pentru Negocierea unui Acord), idee prezentat de R. Fisher i W. Ury în cartea ÄGetting to Yes". Ce vei face dac , în ciuda tuturor eforturilor f cute de tine i de partener, nu pute i ajunge la un acord? Stabilirea acestor limite ofer libertate i confort personal în timpul desf ur rii negocierii. Un acord durabil va lua în considerare criterii de tip ecologic, dup modelul câ tig - câ tig i nu câ tig -pierdere. El va necesita de asemenea c utarea unei solu ii comune, diferit de cele ale p r ilor. Nu vom face niciodat o contrapropunere imediat dup
171

o propunere a

172

partenerului. Este obligatoriu s discut m i s analiz m mai întâi propunerea acestuia, altfel el se va sim i neascultat, neluat în seam etc. întotdeauna vom adresa întreb ri l muritoare acestuia. Ele ofer timpi de gândire, precum i o alternativ la exprimarea dezacordului. Este mai util ca partenerul s sesizeze singur dezacordurile i neajunsurile propunerii sale decât s i le comunic m noi. întreb rile din modelul Meta pot reprezenta un bun ghid în acest sens. întreb rile puse partenerului întotdeauna vor fi anun ate prin întreb ri sau afirma ii preg titoare: ÄAm o întrebare în leg tur cu acest fapt" sau ÄPot s întreb ceva despre asta?". Acestea focalizeaz discu ia i nu ofer partenerului posibilitatea de a evita r spunsul. De i la prima vedere ar p rea c este cu atât mai bine cu cât dispunem de mai multe argumente în favoarea unei idei, practica a demonstrat c conteaz este mai degrab t ria, greutatea argumentelor decât ceea ce num rul

acestora. Furnizarea unor argumente slabe ne poate pune în situa ia de a ne ap ra, justifica punctul de vedere iar aceasta echivaleaz aproape cu pierderea negocierii. Este preferabil s furniz m un singur argument solid decât mai multe slabe. Aceia i autori (p. 167 - 168), prezint o list de ac iuni ce trebuie întreprinse atunci când ne angaj m într-o negociere: A. Înaintea negocierii Stabilirea C B A N A i a limitelor personale în negociere. B. În timpul negocierii a. Stabilirea unui raport de rezonan , încredere. b. Clarificarea propriilor rezultate dorite leg tur cu rezultatele dorite de el. c. Definirea negocierii ca o c utare de solu ii împreun . d.Clarificarea ideilor i argumentelor principale i ob inerea unui acord întrun cadru mai larg. Aceasta presupune analiza obiectivelor i motivelor i
172

i chestionarea partenerului în

173

eventual

descoperirea

de

obiective

comune

de

nivel

superior.

Fiecare parte implicat trebuie s fie în congruent cu acordul stabilit. e. Obiectivele sunt l sate la o parte i se analizeaz grani ele în care este valabil acordul stabilit, zonele unde este cel mai u or de realizat, unde este mai dificil i pân unde poate merge. f. Se acordul a ob ine începe este cel acordul negocierea mai u or de Zonele p r ilor. abordând realizat. mai acele Scopul dificile vor zone este fi acela unde de abordate

la sfâr itul negocierii. C. Încheierea negocierii a. Recapitularea b. Testarea cu acesta. c. Conectarea cu viitorul (testare anticipativ ). d. Redactarea acordului în form copie semnat de to i participan ii. NLP i domeniul educa ional, înv area ca modelare A a cum afirmam la capitolul 1., interven ia sau practica NLP presupune dou mari tipuri de demersuri: modelarea i programarea. Practica didactic presupune o modalitate specific de utilizare a acestora. în aceast viziune procesul de transmitere a unor cuno tin e i deprinderi este privit ca un demers de modelare, continuat în etapa final de unul de programare. Este necesar a face men iunea c înv area ca modelare presupune a lua con tient Äîn st pânire", a avea control asupra procesului i nu a l sa s se manifeste Äla întâmplare" strategiile naturale de înv are pe care persoana i le-a elaborat în urma experien ei personale. Acest lucru este valabil atât pentru profesor, cât i pentru elev.
173

(trecerea i

în a

revist ) congruen ei

în

manier p r ilor în

sumar raport

a rezultatelor negocierii i a acordului stabilit. acordului

scris .

Fiecare participant va avea o

174

Propriile comportamente i strategii eficiente pot fi de asemenea modelate i transmise studen ilor (sau clien ilor) i de multe ori acest proces se desf oar sub pragul con tiin ei. Aceste este cazul oamenilor de succes care- i împ rt esc experien a personal în cadrul unor seminarii sau al dezv luirii de sine a psihoterapeutului în terapia experien ial . Criteriul de apreciere a unui astfel de demers este, bineîn eles, cel al rezultatelor ob inute de beneficiarul interven iei (elev, client etc) în urma acesteia. Dac acestea sunt asem n toare cu acelea ale modelului, putem afirma c ea s-a desf urat cu succes. Dac nu, ori nu am realizat o bun modelare, ori nu am descoperit modalitatea eficient de a transmite modelul, ori beneficiarul interven iei nu a fost disponibil pentru înv are. Evident c nu putem ob ine în acest fel rezultate identice cu ale unor persoane remarcabile sau de geniu. Fiin a uman este mult prea complex pentru a avea preten ia de a o putea reproduce i, în plus, beneficiaz de atributul unicit ii. Dincolo de aceasta, conceperea înv rii ca un proces de modelare urmat de unul de programare este o modalitate util de a c p ta noi deprinderi, de a ne putea îmbun t ii unele strategii de comportament în diferite situa ii rela ionale, de a achizi iona noi cuno tin e i noi strategii de înv are i evident, de a pune la dispozi ia studen ilor (elevilor) no tri câte ceva din toate acestea. Modelând de exemplu, strategiile de înv are ale unor studen i (elevi) cu rezultate remarcabile, putem construi modalit i de predare sau formare prin care i ceilal i studen i s poat beneficia de experien a primilor. Rezumând, putem spune c un proces de modelare adecvat presupune

cunoa terea credin elor, a manifest rilor fiziologice precum i a proceselor particulare de gândire - strategii, care stau în spatele unui comportament eficient. Identificarea credin elor este foarte important întrucât credin ele pe care le avem despre noi, ceilal i sau lume ne influen eaz , chiar ne determin calitatea
174

175

experien elor, dup

modelul profe iilor autoîmplinite. Ele îmbrac

cel mai

adesea una dintre urm toarele trei forme: a. Credin e despre ce anume înseamn un lucru sau altul (via a este o lupt sau o coal ); b. Credin e de tip cauz efect (care genereaz reguli de via ); c. Credin e despre ceea ce este important în via , activitate etc. (din care se nasc criteriile i valorile noastre). Exist câteva întreb ri tipice pentru identificarea acestor credin e: a. Ce te determin s faci ceea ce faci? (Nu ÄDe ce?"1); b. Ce înseamn aceasta pentru tine?; c. Ce s-ar întâmpla dac nu ai face-o?; d. Cum este?, Cu ce se compar ? (celebrul ÄCa i cum?" din psihoterapia experien ial ); e. Ce te nemul ume te la asta?. Dup ce am reu it s identific m aceste credin e, putem încerca s le experiment m pu in pe plan imaginar, încercând s con tientiz m: a. Ce lucruri noi am face dac am crede asta?; b. Ce am face diferit?; c. De ce alte lucruri am fi capabili?. O alt component important a model rii presupune identificarea i preluarea unor elemente ce in de manifest rile fiziologice i corporale ale modelului. în anumite cazuri, cum ar fi în educa ia fizic , aceste componente sunt cele mai importante. Mi c rile unui sportiv de marc pot fi partea cea mai important a unui model de predare didactic a respectivului sport, al turi de credin a, de exemplu, c va învinge. Îns aceste componente corporale i fiziologice nu sunt importante doar în sport. Sunt importante tonul sau ritmul cu care un profesor vorbe te la curs, pozi ia în care st , mobilitatea i mimica sa. în hipnoterapie calit ile vocii i capacitatea de a sus ine privirea pacientului sunt vitale. continua. Ultima component important a procesului de modelare presupune identificarea strategiilor de gândire ale modelului. întotdeauna, strategiile urm resc atingerea unui scop pozitiv, de i ele pot fi activate sau inhibate de credin ele persoanei. Ca s po i duce pân la cap t un lucru este necesar s
175

i exemplele pot

176

crezi c o po i face, altfel n-o s te implici pe deplin. Este necesar de asemenea s crezi c meri i s faci respectivul lucru i c respectivul lucru merit s fie f cut. Este necesar ca scopul propus sau sarcina s - i trezeasc interesul i curiozitatea. Este evident , credem, leg tura ce poate exista între aceste credin e i nivelul motiva ional vis-a-vis de respectiva sarcin sau scop. Strategiile constituie p r i din filtrele perceptuale pe care le utiliz m în rela ie cu realitatea. Ele joac un rol important în felul în care percepem lumea. Fiind componente ale filtrelor perceptuale, vom folosi pentru a eviden ia o strategie nota ia for - touppie (V A K O) sau nota ia de tip (V A K O G) în care consider m sistemele olfactiv i gustativ diferen iate de cel kinestezic. Atunci când încerc m s secven eviden iem o strategie, practic, pentru fiecare de gândire sau comportament urm rim s descoperim i s figur m

modul în care lucreaz cele 4-5 sisteme reprezenta ionale: în ce sens (extern sau intern), cu ce con inut (submodalit i) i în ce succesiune (pa ii). Pentru profesori este necesar s poat în elege i face fa diferitelor strategii de înv are ale studen ilor (elevilor). Unii îl ascult pe profesor i apoi î i construiesc reprezent ri pentru a în elege ideea. Al ii au nevoie întâi de reprezent ri vizuale. O figur poate fi mai util decât o mie de cuvinte, depinde îns cine o prive te. Seymour i OConnor (1993, p. 188 - 198) prezint o serie de strategii de memorare a muzicii, de func ionare a memoriei, de citire liter cu liter (spelling). în continuare vom prezenta succint modelul strategiei de func ionare optim a memoriei. Ideea de baz de la care porne te modelul este aceea c ceea ce conteaz pentru a avea o bun reamintire este procesul de memorare. Cum func ioneaz i cum poate fi îmbun t it? Presupunem c avem de memorat o secven f r sens format 12 din litere i cifre (mai mult decât capacitatea min ii con tiente ce poate opera cu maxim 7 plus - minus 2 unit i informa ionale separate):
176

177

DJWI8EDL421S. Pentru a ni le putea reaminti pe toate, avem nevoie de o strategie de a asocia (to chunk) elementele secven ei într-un num r mai mic de unit i. Putem folosi în acest sens mai multe strategii. De exemplu, putem repeta foarte repede, de mai multe ori, seria de semne, ca i cum am înregistra-o pe band . Problema este c re inerea va fi doar de scurt durat , imediat (oper m auditiv intern). Sau o putem repeta ritmic, ca pe o poezie. Sau o putem scrie pe hârtie (vizual extern). O putem privi cu aten ie, f cându-i o fotografie pe care o putem vedea în minte. Folosind o astfel de prob ca test, putem cu u urin memorare a persoanei, chiar f r a-i pune întreb ri. O strategie foarte util pentru memorare o reprezint a lua secven e aleatoare din seria de memorat i a le acorda sensuri personale. Robert Dilts povestea despre o femeie care a relatat la un seminar demonstrativ despre strategia ei de memorare. Secven a de memorat era A2470558SB iar femeia era buc t reas . A spus c începe cu prima liter a alfabetului. Apoi vine 24, vârsta la care s-a calificat ca buc t reas . Apoi urmeaz 705, ca i cum ar fi ajuns la micul dejun cu 5 minute mai târziu. Pe 58 îi era dificil s alfabetului, de A, prima liter a seriei. A înv a s înve i este cea mai important abilitate în munca didactic i ar i-l reaminteasc , a a c l-a vizualizat în minte în alt culoare. Apoi a legat B, cea de-a doua liter a afla care este strategia de

trebui s constituie unul dintre primele obiective ale oric rui educator. Cel mai adesea, sistemele educa ionale se concentreaz asupra con inuturilor i omit procesul înv rii, fapt care are dou consecin e: a. Studen ii au dificult i în asimilarea informa iilor i b. Chiar dac reu esc s înve e, vor avea doar un sens vag al cuno tin elor întrucât acestea au fost scoase din context. În lipsa unei strategii de înv are studen ii ajung în situa ia de a acumula informa ii dar f r a înv a nimic, fiind permanent dependen i de profesori pentru informa ii. Concentrarea asupra gre elilor deturneaz
177

studen ii din

178

procesul de înv are. Notele i aprecierile nu au nici un efect asupra strategiei sau a strategiilor de memorare pe care un student le folose te. Ele au doar scopul de a ierarhiza studen ii dup merit. Ei pot continua - dup o not mic sau dup una mare - s încerce s înve e din greu folosind acelea i strategii ineficiente. O bun strategie de înv are poate asigura îmbun t irea rezultatelor oric rui student. F r a prinde acest aspect, educa ia va deveni doar un proces de clasificare a unor oameni în ni te ierarhii, înv area presupune comunicarea, intrarea în rezonan i conducerea (ghidarea) studen ilor în g sirea strategiilor personale de a- i folosi gândirea sau corpul pentru a în elege i a da sens informa iilor. Altfel, dac un student are e ecuri i acestea se repet , el va avea tendin a de a generaliza e ecul, de la performan a colar personale, c tre credin a c la capacit ile nu poate face fa . Mai mult decât ghidarea

studentului spre a- i descoperi strategia personal de înv are eficient , munca didactic presupune lucrul cu motiva ia, motivarea elevilor pentru activit ile didactice i de înv are. Oare de ce unii profesori reu esc s atrag la cursuri majoritatea studen ilor în timp ce al ii doar o mic parte dintre ei? O strategie pentru creativitate Acest model a fost construit de c tre Robert Dilts, pornind de la strategia utilizat de binecunoscutul Walt Disney. Se pare c acesta reu ea s - i organizeze activitatea dup o strategie creativ de tip general, aplicabil în mai multe tipuri de probleme. în primul rând dispunea de o imagina ie foarte bogat , era un vis tor. Pornind de la aceste vise, crea o viziune a filmului pe care dorea s -l realizeze. El imagina sentimentele personajelor sale, structurând desf urarea povestirii din perspectiva acestora. Dac anima ie, cerea animatorilor s realiza un film de deseneze personajele pornind de la aceste

sentimente. în urm toarea etap î i transpunea visul în realitate, punând în balan timpul, banii, resursele i aduna toate informa iile pentru a se asigura c filmul poate fi realizat cu succes. Dup ce visa filmul, încerca s -l vad din perspectiva unui spectator critic, întrebându-se: A fost interesant?, Distractiv?,
178

179

Exist ceva în plus / f r sens? Atunci când lucra, Disney se transpunea în trei ipostaze diferite: Vis torul, Realistul i Criticul. To i colaboratorii s i au recunoscut aceste ipostaze dar nu au tiut niciodat pe care o folosea în edin ele de lucru. Probabil edin ele reprezentau un mod de a o îmbun t i pe cea mai slab reprezentat dintre cele trei. Dilts descrie un model, o strategie pentru creativitate pe care o putem folosi în mod formal: 1. Selecta i o problem , oricât de dificil , f r a v gândi înc la ea. Alege i trei locuri în fa a dumneavoastr pe care v pute i a eza, unul pentru vis tor, unul pentru realist i altul pentru critic. 2. Gândi i-v la un moment în care a i fost foarte creativ, când vis torul din dumneavoastr a generat idei creative. A eza i-v pe locul vis torului i retr i i acel moment. Astfel vor vi ancorate strategia i resursele vis torului cu pozi ia actual aleas . Dac accesarea sau identificarea unei experien e creative este dificil , pute i c uta o metafor pentru problema aleas care v-ar putea ajuta s gândi i creativ. Sau v pute i imagina o alt persoan despre care ti i c este creativ i s încerca i s proceda i ca ea. Poate c este necesar s segmenta i problema în p r i mai mici ce pot fi mai u or analizate i solu ionate. O alt solu ie ar fi s v distrage i mintea con tient , focalizându-v aten ia asupra a altceva, cum ar fi unele sunete sau activit i fizice. Dup ce a i visat suficient, reveni i la pozi ia dumneavoastr actual . 3.Gândi i-v acum ia un moment în care a i fost foarte atent i realist în leg tur cu un plan, când a i pus în practic un plan în manier foarte elegant i eficient . Dac este dificil, lua i pe altcineva ca model. Acesta poate fi întrebat în leg tur cu modul în care procedeaz sau pute i încerca s vede i situa ia din perspectiva lui. Dac a fi X, cum a pune în practic acest plan?
179

180

Când sunte i preg tit, a eza i-v pe locul realistului i tr i i aceast experien ancorând-o cu pozi ia aleas . Vâ reîntoarce i apoi în propria pozi ie. 4.Gândi i-v la un moment în care a i criticat un plan în manier constructiv , când a i putut vedea atât punctele slabe cât i atuurile. Dac este dificil, utiliza i modelul altcuiva. Fiecare dintre cele trei ipostaze va fi astfel ancorat spa ial. Pot fi utilizate trei scaune sau pozi ii diferite sau chiar trei înc peri diferite. Probabil ve i constata c una dintre cele trei ipostaze este mai u or de accesat i una sau celelalte dou mai dificil. Acest fapt spune ceva despre strategia utilizat de dumneavoastr în solu ionarea unor probleme. Pentru a rezolva în mod creativ o problem este necesar s folosi i trei strategii diferite, cuprinse într-una singur . 5. Alege i problema sau obiectivul asupra c ruia vre i s lucra i. Trece i în pozi ia vis torului i l sa i-v mintea liber . Vis torul nu are nevoie s fie realist. Visele sunt de obicei vizuale, a a încât v pute i a tepta s vede i imagini mentale. Nu l sa i realitatea s v perturbe. Ce a i putea face dac n-a i da gre ? Vis torul îi este caracteristic s se întrebe: ÄCe-ar fi dac ...?". Dup ce a i terminat, reveni i în pozi ia dumneavoastr prezent . în ciuda a ceea ce vi s-a spus la coal , visatul cu ochii deschi i poate fi s n tos, creativ, folositor i distractiv. 6. A eza i-v pe locul realistului i gândi i-v la planul la care a i visat. Organiza i-v ideile. Cum poate fi pus în practic acest plan? Ce trebuie schimbat în el pentru a fi realist? Dup ce a i terminat, reveni i în propria pozi ie. Realistului îi este specific 7. A eza i-v întrebarea: ÄCum pot face asta?". Este foarte posibil ca acesta s se manifeste kinestezic, Äîn ac iune". pe locul criticului, de unde verifica i i reevalua i planul. i ceilal i? Criticul se întreab : Lipse te ceva? Dac este nevoie de cooperarea altora, cu ce-i ajut pe ei acest plan? Ce ob ine i prin acest plan, dumneavoastr ÄCe lipse te?", ÄEu ce ob in?". De obicei opereaz prin dialog intern.
180

181

8. A eza i-v pe locul vis torului i schimba i planul în mod creativ, luând în considerare ce a i aflat de la realist i critic. Trece i apoi i prin celelalte pozi ii pân când planul devine favorabil i acceptabil pentru fiecare. Experiment rii asociate a fiec rei pozi ii dintre cele trei îi vor corespunde tr iri diferite la nivel corporal i modalit i diferite de a gândi. Asigura i-v c schimba i cu adev rat locurile de fiecare dat i c exist o continuitate între pozi ii. i nu destructiv ,

Pentru a v asigura c partea critic este constructiv

aminti i-v c criticul nu este în nici un fel mai realist decât vis torul. El este doar un alt mod de a gândi asupra posibilit ilor. Criticul nu critic pe realist sau pe vis tor, ci planul realizat. Unii oameni se autocritic autodeterminânduse astfel s se simt prost, mai degrab decât s foloseasc critica sub forma unui feedback util pentru planurile lor. Uneori criticul apare prea devreme în construirea unui plan i aproape desfiin eaz visele sau vis torul. Unii oameni folosesc aceast strategie în mod natural. Uneori au o înc pere special în care gândesc creativ, deci o ancor pentru vis torul lor. Când cele trei ipostaze sau moduri de a gândi au o reprezentare, o pozi ie spa ial clar , fiecare va opera la maxim de randament, neexistând interferen e. Dac planul sau ideea final st în picioare în fiecare dintre cele trei pozi ii, înseamn c a fost atins momentul trecerii la ac iune, c planul final rezultat nu va fi urmat de întreb ri de tip: ÄS fac asta?", ÄE bine?" ci mai degrab de întreb ri ca: Ä"Ce altceva s fac?". Acesta este un exemplu de strategie creativ informare sunt deschise i disponibile. echilibrat , în care sunt

implicate toate cele trei sisteme reprezenta ionale de baz , deci toate canalele de

181

182

Managementul stresului

F r a intra în detalii teoretice privind problematica stresului vom accepta ca o bun defini ie de lucru asupra acestuia pe urm toarea: ÄStresul este un dezechilibru între percep ia unei persoane asupra cerin elor exprimate fa îndeplini respectivele cerin e". Pornind de la aceast defini ie, m surile de combatere a stresului pot fi plasate la trei nivele distincte, descrise mai jos. I. MANAGEMENTUL SOLICIT RILOR Managementul solicit rilor se refer la capacitatea persoanei de a realiza un echilibru personal între propriile posibilit i i resurse i înc rc tura de sarcini de îndeplinit într-o perioad sau pe care aceasta i le asum . Ideea de pornire este a existen ei unui dezechilibru în sensul supraînc rc riii. Are caracter personalizat în func ie de ritmul i resursele fiec ruia i cuprinde dou direc ii importante: 1. Realizarea unei înc rc turi optime de sarcini. Unele persoane prezint tendin a general de a se supraîncarc , bazat fie pe o imagine distorsionat asupra propriilor posibilit i, fie pe o anumit anxietate de performan , care determin acceptarea sarcinilor suplimentare, eventual a celor care în mod normal apar in altor persoane. La baza tendin ei spre supraînc rcare poate sta i încrederea redus în posibilit ile celorlal i (colegi, subordona i, angaja i), care va determina persoana s - i asume o serie de responsabilit i care în mod normal nu îi apar in. Ideea general pentru realizarea acestui echilibru este renun area la sarcinile suplimentare, nonnecesare. a. Un prim pas poate fi constituit de identificarea existen ei supraînc rc rii i a faptului dac ea reprezint o surs de stres profesional (intensitatea efectelor stresului generat - dac aceasta reprezint sau nu o problem ).
182

de

sine într-o situa ie i percep ia asupra resurselor personale necesare pentru a

183

b. Cel de-al doilea poate viza identificarea modului concret, particular în care se produce supraînc rcarea, precum evaluare, neîncredere în ceilal i etc). c. În cea de-a treia etap (op ional) pot fi analizate cauzele i mecanismele de producere cu scopul ca persoana s - i poat redefini viziunea asupra problemei. d. În cea de-a patra se va lucra cu persoana asupra abilit ii de a- i construi programe echilibrate de activitate. e. Etapa final este una de urm rire i feedback. 2. Managementul timpului este indirect vizat când se lucreaz asupra programelor echilibrate de activitate. Ca idei generale, vom urm ri; a. Construirea unor programe (orare) de activitate optime, în sensul coresponden ei dintre timpul necesar pentru solu ionarea unor cerin e sau îndeplinirea unor sarcini i timpul real alocat acestora de c tre persoan . Adesea, aceasta î i propune sau accept prea multe pentru timpul disponibil în mod real, ceea ce va avea drept consecin prelungirea programului, urmat de oboseal fie sc derea eficien ei, fie i efecte negative mai i precizarea mecanismelor sau de psihologice care stau la baza acesteia (anxietate de performan

largi pe plan ecologic (în rela iile familiale, cu prietenii etc.). b. Necesitatea semnificative preocup ri persoane de decât la fel ca existen ei timp cele alocat unor perioade suficient sau de altor propriei avea de stres

propriei

persoane Neglijarea

profesionale.

i a familiei

sau rela iilor sociale pot

consecin e la distan , în lan , care pot deveni ulterior surse

independente i pot afecta eficien a i echilibrul persoanei. Existen a acestor timpi personal aloca i r spunde unei duble necesit i, anume a adapt rii ecologice la condi iile de via persoan .
183

i cea a investi iilor realizate în propria

184

II. SPORIREA RESURSELOR Resursele personale joac un rol fundamental în adaptarea la stres. Pornind de la premisa simpl c stresul apare atunci când resursele persoanei sunt dep ite, epuizate, rezult ca o concluzie la fel de simpl necesitatea descoperirii i utiliz rii de resurse suplimentare pentru o bun adaptare la stres. Direc iile sugerate în literatur personale sunt urm toarele: 1. Existen a (construirea) unor experien e de relaxare zilnice, cu caracter regulat. Relaxarea reprezint cel mai puternic instrument în combaterea stresului iar existen a unei regularit i a experien ei relax rii în programul zilnic este o condi ie fundamental pentru o bun adaptare la stres. Referitor la relaxare, este important atât existen a pe parcursul oric rei zile de activitate a unor momente de tipul pauzelor (chiar dac scurte - dedicate altor tipuri de activit i, care s permit decentrarea de pe sarcini i centrarea pe sine), cât i practica regulat a unor exerci ii i tehnici de relaxare. UN EXERCI IU DE RELAXARE Tehnica ne apar ine i are anumite caracteristici care o individualizeaz : a. Utilizarea subiectul poate ecranului vizualiza mental, o serie specific de NLP, pe personale care i con inuturi pentru amplificarea resurselor adaptative

cu ajutorul c ruia poate lucra asupra lor. b. Focalizarea succesiv a aten iei pe diferite elemente, pân la fixarea asupra unuia singur, ceea ce favorizeaz schimbarea st rii de con tiin "poate pu in" ai sau i desensibilizarea fa de distractorii externi. de "te sugestie aceasta destinzi deja atât indirect , sau cât vrei", ericksonian , mai care trebuie sunt de de s natur tipul: cau i a f cut poate c. Elemente

184

185

atrage

în

mod din ori mai

indirect exerci iu

aten ia utilizând fizic de c

subiectului mi carea. i i psihic real i a iar exprimare exerci iul

c

el

este face

responsabil de ceea ce se întâmpl . d. Ie irea de multe cel poate psihice. semnaleaz Mi carea este leg tura bun dintre mijloc faptul totodat ei

con inuturilor prezen a s-a încheiat,

Mi carea

înseamn

activitate

subiectului

ancorându-l în realitatea imediat , concret . INSTRUCTAJ V a eza i într-o pozi ie comod , cea mai comod pe care o pute i g si. V mi ca i pu in, v întinde i, v modifica i pozi ia corpului astfel încât aceasta s fie cât mai comod , s v sim i i cât de bine dori i. Închide ochii i fii foarte atent la ceea ce se întâmpl în jurul t u; vei constata c po i percepe o mul ime de lucruri din jur, ai senza ii de contact, auzi sunete, sim i mirosuri, explorezi aceast lume a senza iilor cu foarte mare aten ie, e ti con tient de tot ceea ce se întâmpl în jur. Dup ce ai con tientizat pe deplin ce se întâmpl în jurul t u i rela iile pe care le ai în acest moment cu mediul, po i s - i îndrep i aten ia asupra corpului t u, asupra senza iilor pe care le ai i s - i la i corpul s se destind ; observ cum se modific senza iile pe care le tr ie ti datorit relax rii mu chilor; te relaxezi tot mai mult iar dac sim i nevoia, acesta este cel mai bun moment s - i schimbi pozi ia, astfel încât s te sim i atât de bine cât vrei. E ti relaxat, respiri u or i regulat, e ti atent la respira ia ta, la felul în care aerul intr i iese din pieptul t u, intr i iese, e ti foarte atent la aerul care intr i iese din pieptul t u; vei observa c po i avea control asupra respira iei tale, c o po i face cât de lini tit relaxezi.
185

i regulat dore ti, respiri u or i regulat, te destinzi, te

186

Iei contact cu lucrurile care î i trec acum prin minte, o mul ime: idei, sentimente, amintiri, imagini, senza ii, culori; prin minte î i trec o mul ime de lucruri pe care le prive ti, le observi cum apar pe ecranul min ii tale, vin i se duc. Poate este mai u or dac vizualizezi întâi acest ecran, gol, un spa iu bine delimitat pe care î i po i vizualiza i urm ri gândurile. Poate fi un ecran alb sau de o alt culoare, de diferite forme i m rimi, important este s ai în fa un spa iu bine delimitat, pe care s î i po i urm ri gândurile. Te plasezi la o distan confortabil fa de acest ecran interior i la i s apar pe el gânduri, sentimente, amintiri, imagini, senza ii, le prive ti cum apar pe ecranul interior al min ii tale, le urm re ti pentru câteva clipe apoi le la i s treac , f r a te opri prea mult asupra vreuneia dintre ele, vin i trec, e ti martorul imaginilor care formeaz propria ta lume interioar , le urm re ti cum apar pe ecran, te opre ti pentru câteva clipe asupra lor i le la i s treac , e ti martorul propriei lumi interioare. Explorezi astfel întreaga ta lume interioara, lini tit, deta at, iei cuno tin de ceea ce se întâmpl , prive ti imaginile care apar pe ecran i înve i cum po i controla viteza cu care acestea circul , descoperi ce po i face ca acestea s circule mai rapid sau ca s le po i p stra în fa a ta mai mult vreme: poate pe unele nu le cuno ti foarte bine. Le explorezi cu aten ie i alegi din lumea propriilor imagini interioare una care te face s te sim i foarte bine, care- i place foarte mult, amintirea unui moment în care le-ai sim it cu adev rat lini tit i pe deplin relaxat. Poate ai g sit deja aceast amintire sau poate este nevoie s mai cau i. Opre ti imaginea pe ecran în fa a ta i o explorezi cu aten ie, te apropii u or de ea i-o prive ti în toate detaliile sale; e ti acum foarte aproape de ea; aproape pe nesim ite p trunzi u or în interiorul imaginii, a acestui moment de relaxare i-l explorezi de data aceasta dintr-o nou perspectiv , din interior, tr ie ti toate senza iile legate de el, sim i senza ii, auzi sunete, vezi culori, tr ie ti plenar experien a de a fi relaxat, prive ti înapoi i con tientizezi ce anume s-a schimbat în
186

187

viziunea ta. Te mi ti în interiorul acestei experien e i-o explorezi în toate detaliile sale, a a încât ea devine i mai bogat . Devii una i aceea i persoan cu cea din imagine, cu tine din acel moment i la i ca experien a ta s devin deplin . Tehnica ne apar ine i are anumite caracteristici care o individualizeaz : a. Utilizarea ecranului mental, specific NLP, pe care subiectul poate vizualiza o serie de con inuturi personale i cu ajutorul c ruia poate lucra asupra lor. b. Focalizarea succesiv a aten iei pe diferite elemente,

pân la fixarea asupra unuia singur, ceea ce favorizeaz schimbarea st rii de con tiin c. i desensibilizarea fa de distractorii externi. de sugestie indirect , ericksonian , de tipul: Elemente

"poate ai f cut aceasta deja sau poate mai trebuie s cau i pu in" sau "te destinzi atât cât vrei", care sunt de natur a atrage în mod indirect aten ia subiectului c el este responsabil de ceea ce se întâmpl . d. Ie irea din exerci iu utilizând mi carea. Mi carea face de multe ori leg tura dintre fizic i psihic i este totodat poate cel mai bun mijloc de exprimare a con inuturilor psihice. Mi carea înseamn activitate i real iar prezen a ei semnaleaz subiectului faptul c exerci iul s-a încheiat, ancorându-l în realitatea imediat , concret . INSTRUCTAJ V a eza i într-o pozi ie comod , cea mai comod pe care o pute i g si. V mi ca i pu in, v întinde i, v modifica i pozi ia corpului astfel încât aceasta s fie cât mai comod , s v sim i i cât de bine dori i. 1. Închide ochii i fii foarte atent la ceea ce se întâmpl în jurul t u; vei constata c po i percepe o mul ime de lucruri din jur, ai senza ii de contact, auzi sunete, sim i mirosuri, explorezi aceast lume a senza iilor cu foarte mare aten ie, e ti con tient de tot ceea ce se întâmpl în jur.
187

188

Dup ce ai con tientizat pe deplin ce se întâmpl în jurul t u i rela iile pe care le ai în acest moment cu mediul, po i s - i îndrep i aten ia asupra corpului t u, asupra senza iilor pe care le ai i s - i la i corpul s se destind ; observ cum se modific senza iile pe care le tr ie ti datorit relax rii mu chilor; te relaxezi tot mai mult iar dac sim i nevoia, acesta este cel mai bun moment s - i schimbi pozi ia, astfel încât s te sim i atât de bine cât vrei. E ti relaxat, respiri u or i regulat, e ti atent la respira ia ta, la felul în care aerul intr i iese din pieptul t u, intr i iese, e ti foarte atent la aerul care intr i iese din pieptul t u; vei observa c po i avea control asupra respira iei tale, c o po i face cât de lini tit relaxezi. Iei contact cu lucrurile care î i trec acum prin minte, o mul ime: idei, sentimente, amintiri, imagini, senza ii, culori; prin minte î i trec o mul ime de lucruri pe care le prive ti, le observi cum apar pe ecranul min ii tale, vin i se duc. Poate este mai u or dac vizualizezi întâi acest ecran, gol, un spa iu bine delimitat pe care î i po i vizualiza i urm ri gândurile. Poate fi un ecran alb sau de o alt culoare, de diferite forme i m rimi, important este s ai în fa un spa iu bine delimitat, pe care s î i po i urm ri gândurile. Te plasezi la o distan confortabil fa de acest ecran interior i la i s apar pe el gânduri, sentimente, amintiri, imagini, senza ii, le prive ti cum apar pe ecranul interior al min ii tale, le urm re ti pentru câteva clipe apoi le la i s treac , f r a te opri prea mult asupra vreuneia dintre ele, vin i trec, e ti martorul imaginilor care formeaz propria ta lume interioar , le urm re ti cum apar pe ecran, te opre ti pentru câteva clipe asupra lor i le la i s treac , e ti martorul propriei lumi interioare. Explorezi astfel întreaga ta lume interioara, lini tit, deta at, iei cuno tin de ceea ce se întâmpl , prive ti imaginile care apar pe ecran i înve i cum po i controla viteza cu care acestea circul , descoperi ce po i face ca acestea s circule mai rapid sau ca s le po i p stra în fa a ta mai mult vreme: poate pe i regulat dore ti, respiri u or i regulat, te destinzi, te

188

189

unele nu le cuno ti foarte bine. Le explorezi cu aten ie i alegi din lumea propriilor imagini interioare una care te face s te sim i foarte bine, care- i place foarte mult, amintirea unui moment în care le-ai sim it cu adev rat lini tit i pe deplin relaxat. Poate ai g sit deja aceast amintire sau poate este nevoie s mai cau i. Opre ti imaginea pe ecran în fa a ta i o explorezi cu aten ie, te apropii u or de ea i-o prive ti în toate detaliile sale; e ti acum foarte aproape de ea; aproape pe nesim ite p trunzi u or în interiorul imaginii, a acestui moment de relaxare i-l explorezi de data aceasta dintr-o nou perspectiv , din interior, tr ie ti toate senza iile legate de el, sim i senza ii, auzi sunete, vezi culori, tr ie ti plenar experien a de a fi relaxat, prive ti înapoi i con tientizezi ce anume s-a schimbat în viziunea ta. Te mi ti în interiorul acestei experien e i-o explorezi în toate detaliile sale, a a încât ea devine i mai bogat . Devii una i aceea i persoan cu cea din imagine, cu tine din acel moment i la i ca experien a ta s devin deplin . (Dup 4-5 minute) Con tientizezi înc odat ce anume i-a adus nou i util aceast experien , memorezi foarte bine locul în care e ti, este locul t u i înve i ce po i face ca s po i merge aici de câte ori vrei, dup care începi s te mi ti u or în interiorul spa iului în care te afli, îl explorezi înc odat în toate detaliile lui i te îndrep i u or spre punctul prin care ai intrat, poate l-ai g sit sau poate trebuie s -l mai cau i pu in, g se ti acest punct i ie i din aceast imagine, acum o po i vedea iar i în fa a ta, din afar , proiectat pe ecranul interior al min ii tale, te îndep rtezi de ea u or, a a încât s ajung la dimensiunea ini ial i la i ca tocul acestei imagini pe ecran s fie luat de alta, apoi de alta, e ti din nou martorul propriei lumi interioare, al gândurilor care- i trec prin minte, e ti con tient de felul în care respiri u or i lini tit, de aerul care intr i iese din pieptul t u, e ti relaxat i pe deplin con tient de tine i de corpul t u, revii u or la starea ta fireasc , te sim i bine i odihnit, când sim i nevoia te po i mi ca, po i deschide ochii, te întinzi u or, te dezmor e ti, poate sim i nevoia s - i freci ochii, po i vorbi, î i po i relua
189

190

activitatea. 2. O alt resurs important ce poate fi pus în joc pentru combaterea stresului prive te unele obi nuin e i deprinderi ale persoanei, mai precis schimbarea acestor obi nuin e. Sunt avute în vedere în principal: a. Reducerea sau renun area la consumul de cafein (cafea, ceai negru, cola, ciocolat ). Cofeina are asupra organismului efecte similare cu ale adrenalinei (implicat determina în adaptarea la situa ii limit , de fug cre terea nivelului stresului sau lupt ) de i va fundal. bazai,

Pentru multe persoane simpla renun are la consumul de cofein este suficient pentru o reducere semnificativ a nivelului de stres. Interesant este c efortul necesar pentru o astfel de m sur este mic, existând totodat i solu ii alternative, cum ar fi consumul de cafea decofeinizat . b. Reducerea sau renun area la consumul de alcool i tutun. Dincolo de efectele d un toare pe termen lung asupra s n t ii, alcoolul apari ia stresului fizic. c. Apelul la un regim alimentar echilibrat. Echilibrul alimentar se refer atât la regularitatea programului i respectarea unor cerin e alimentare minimale, cât i la tipul i calitatea alimentelor consumate. Se recomand alimenta ia cu un program relativ regulat, ca ultima mas a zilei s fie cu cel pu in 5 ore înainte de culcare, anumite combina ii ale grupelor alimentare etc. Referitor la alimentele consumate este vizat diminuarea sau eliminarea consumului de zah r, sare, gr simi etc. d. Apelul la sport i exerci ii fizice, preferabil într-un cadru natural. Este necesar de asemenea o regularitate a programului de mi care. Activit ile sportive stimuleaz stresului.
190

i tutunul

constituie noxe pentru organism contribuind la intoxicarea acestuia i astfel la

metabolismul

i eliminarea toxinelor acumulate în

organism, conducând c tre ameliorarea st rii de s n tate i reducerea nivelului

191

3. Înv area, achizi ionarea de noi abilit i i deprinderi se refer la acele direc ii sau componente ale activit ii care sunt susceptibile a fi optimizate, eventual automatizate în forma deprinderilor i astfel desf urate cu un consum energetic mai redus, deci cu un stres mai mic. Achizi ionarea unor abilit i de comunicare asertiv cu ajutorul unui training de specialitate poate fi un instrument foarte util unei persoane cu autocontrol sc zut sau cu tendin e impulsive în rela iile cu ceilal i, care vor conduce la instalarea tensiunii interpersonale i apari ia stresului. Exist o serie de abilit i cu valoare i aplicabilitate general , cum ar fi cele de comunicare interpersonal , negociere, relaxare, precum i numeroase abilit i specifice diferitelor domenii de activitate. în genere, trainingurile specifice reprezint o bun solu ie, cu precizarea c acestea trebuiesc orientate formativ i nu informativ. Aceast distinc ie nu este întotdeauna clar chiar pentru unii speciali ti i este util de precizat. Diferen a dintre formativ i informativ este diferen a între a înv a Äcum" i a înv a Ädespre". A înv a despre de cele mai multe ori nu ne ajut cu nimic în activitatea practic concret , când este necesar s tim cum putem proceda pentru a fi eficien i.

Din nefericire multe oferte de cursuri i traininguri sunt în acest moment orientate informativ, motiv pentru care este necesar o anumit selectivitate în alegerea acestora. O abilitate nu poate fi format decât prin exerci iu planificat i sus inut, pân ce cap t independen i stabilitate. A cunoa te teoretic cum stau lucrurile - înc o dat - nu ajut la nimic. 4. Investi iile în propria persoan (Investe te în tine!). Pentru a putea investi în propria persoan este necesar s dispun de timp pentru aceasta, deci aten ie la managementul timpului. De ce a face-o îns , care ar fi motiva iile pentru aceasta? Simplu, dac munca devine un scop în sine, la un moment dat este posibil s -mi neglijez unele nevoi pe care le am chiar dac nu sunt con tient de ele i astfel s apar frustrarea i stresul inerent acesteia. Cu cât îmi voi acorda mai pu in timp personal, cu atât este mai probabil s -mi neglijez unele nevoi importante i s 191

192

mi diminuez con tiin a de sine, resurs important în adaptarea la stres. Mai mult, o persoan care se implic în exces în tot felul de activit i profesionale sau impuse este în situa ia riscant de a- i pierde scopurile. ÄPentru ce fac asta?", este întrebarea care va deveni foarte presant la un anumit moment, când frustrarea o va obliga s con tientizeze c munce te foarte mult i cheltuie te tot timpul pentru un scop care nu are nici o leg tur cu propria persoan . Situa ia devine i mai acut în momentul în care apar dificult i i discu ii în familie, cu prietenii sau probleme de s n tate. A investi în propria persoan permite o mai bun con tientizare de sine i o redefinire asupra scopurilor personale. Dac activitatea profesional va fi pus astfel în slujba atingerii unor scopuri personale, a unor motiva ii evolutive, poten ialul stresant inerent unor aspecte ale ei va diminua sensibil, eficien a va cre te i o dat cu aceasta, nivelul de satisfac ie. Acordarea de timp investit personal pe parcursul i în afara programului de activitate profesional este o condi ie necesar realiz rii unora dintre demersurile descrise la punctele anterioare, cum ar fi regularitatea meselor, momentele de relaxare, implicarea în anumite activit i, timp pentru înv are i autoperfec ionare etc. Ea va avea i o func ie compensatorie pentru investi iile i eforturile depuse în activitatea profesional . în sfâr it, investi iile în propria persoan se refer la distrac ii, vacan e, rela ii sociale, lecturi, spectacole, hobby i orice alt tip de activitate capabil a oferi echilibru i satisfac ie personal . III. SCHIMBAREA PERSPECTIVEI ASUPRA FACTORILOR DE STRES Este binecunoscut faptul c reac ia la stres nu este determinat de stresor ca atare, ci de reprezentarea pe care o avem asupra acestuia, de felul în care îl în elegem i decodific m. R spundem nu realit ii eterne, ci reprezent rii interne pe care o avem despre aceasta. Niciodat între cele dou nu va exista o
192

193

rela ie de identitate, în primul rând din simplul motiv c una reprezint o imagine despre cealalt . Schimbând filtrele pe care le utiliz m în contactul cu realitatea (situa ia stresant ) putem schimba realitatea (schimbarea perspectivei sau semnifica iei acordate situa iei). In func ie de filltrele la nivelul c rora vom opera modific ri, procesul de schimbare a perspectivei poate c p ta dou forme: 1. Schimbarea percep iei asupra unei situa ii cu poten ial stresant. Cel mai simplu mod de schimbare a percep iei asupra unei situa ii este disocierea senzorial de aceasta, de exemplu imaginând-o ca fiind proiectat pe un ecran, în fa a noastr sau ca petrecându-se undeva la o anumit distan . Examinarea unei amintiri despre o situa ie stresant în aceasta manier comparativ cu maniera în care o face i în mod obi nuit cel mai adesea este un exerci iu extrem de ilustrativ pentru efectele schimb rii percep iei. Aceste schimb ri pot continua dac este necesar a ezând de exemplu imaginea respectiv într-un cadru bine delimitat (cum este ecranul) dac acesta lipse te, schimbându-i unele caracteristici de claritate, vizibilitate, pozi ie, luminozitate, culoare, sunet etc. Utilizarea descrierii triple i a pozi iilor perceptive (metapozi ii) poate de asemenea fi un instrument foarte util în schimbarea perspectivei asupra factorilor de stres. 2. Practica unor tehnici formale de redefinire i recadrare. în linii mari, redefinirea presupune schimbarea perspectivei asupra unei situa ii i de aici a semnifica iei acordate acesteia prin intermediul identific rii unor aspecte sau valen e pozitive. La capitolul 4 sunt descrise unele modalit i posibile de redefinire. De cele mai multe ori îns , apelul la astfel de tehnici elaborate i care necesit asisten i ghidaj din partea unui specialist nu este necesar, fiind suficient eviden ierea unor aspecte pozitive ale situa iei stresante, fie la nivelul con inutului acesteia fie la nivelul contextului în care apare. Cel mai adesea, eviden ierea acestor aspecte duce la sc derea poten ialului stresant al situa iei.
193

194

Glosar de termeni NLP

Acuitate senzorial

Procesul prin care înv ajutorul sim urilor.

m s facem distinc ii de

fine e legate de informa iile despre lume recoltate cu

Analogic

Care variaz continuu între anumite limite.

Ancorare Proces prin care un stimul sau o reprezentare este conectat cu un stimul care declan eaz un r spuns sau o stare. Asociat A fi în interiorul unei experien e, a vedea cu ochii t i i a experimenta cu toate sim urile. Auditiv Legat de sensibilitatea auditiv .

Cadru (frame) Stabilirea unui context de gândire sau a unui mod de percep ie asupra unor p r i ale realit ii. Calibrare Recunoa terea st rilor celorlal i pe baza semnelor nonverbale. Capacitate Chunking Strategie adecvat pentru îndeplinirea unei sarcini. Schimbarea percep iei prin schimbarea nivelului logic în sens ascendent sau descendent (generalizare sau particularizare). Comportament Orice activitate în care ne angaj m, inclusiv procesele de gândire. Conectare cu Repetare mental anticipativ a unui rezultat pentru viitorul a ne asigura un anumit comportament într-o situa ie viitoare. O form de autoprogramare.
194

195

Congruen

Stare de acord intern, unificare, în care toate elementele interne ale unei experien e conlucreaz în vederea atingerii unui scop.

Con tient Credin Criteriu

Orice aflat în sfera con tiin ei momentului prezent. Generalizare în raport cu lumea sau cu sine. Ceea ce este important pentru o persoan într-un anumit context.

Criteriu pentru o Mod de a gândi i descrie un rezultat care-l face bun definire posibil de atins i verificabil. Stau la baza unei bune definiri a obiectivelor sau rezultatelor vizate. Cuantificator Una dintre categoriile modelului Meta, termen universal lingvistic ce desemneaz cuvinte precum Äto i", Äîntotdeauna", Äniciodat ´, care nu admit existen a excep iilor. Descriere cu baz senzorial Informa ie care este nemijlocit observabil i

verificabil cu ajutorul sim urilor.

Descriere multipl Procesul descrierii unei aceleia i p r i a realit ii din diferite puncte de vedere. Descriere tripl Procesul prin care percepem aceea i experien din cele trei pozi ii perceptive(A,B,C). Digital Alternan între dou st ri diferite, de exemplu întrerup torul care poate fi pe pozi ia OPRIT sau PORNIT. Disociat V zut, auzit din exterior, nu din interiorul propriei experien e. Distorsiune Proces prin care un aspect este reprezentat f r acurate e în experien a intern . Downtime Stare de u oar trans , în care aten ia este orientat c tre
195

196

procesele interne: senza ii, gânduri, emo ii. Ecologie Preocupare pentru rela ia general dintre fiin mediul ei. Referirea se poate face i i propriile-i i la ecologia intern :

preocuparea pentru rela iile dintre o persoan Echilibrul dinamic al elementelor dintr-un sistem. Echivalen complex Pattern prin care dou judec i sau afirma ii sunt privite ca semnificând acela i lucru.

gânduri, strategii, comportamente, capacit i, valori i credin e.

Elicitare(elicitation) Evocarea unei st ri a interlocutorului cu ajutorul propriului comportament. Filtru perceptiv Experien ele, ideile, credin ele i cuvintele care ne configureaz modelul despre lume, ne mediaz contactul cu realitatea. Fiziologic Legat de componenta fiziologic a unei experien e sau persoane. Generalizare Proces prin care o experien este privit ca reprezentativ pentru o întreag clas de experien e. Gustativ Care este legat de sensibilitatea gustativ .

Hart a realit ii Model despre lume. Fiecare persoan dispune de o reprezentare unic despre lume, construit pe baza percep iilor i experien elor personale. Identitate Imaginea sau conceptul despre sine. Cine crezi c e ti. Totalitatea propriei fiin e. Incongruen Stare de conflict intern exprimat care indic un conflict intern. la nivelul

comportamentului persoanei. Referirea se face la comportamentul

196

197

Incon tient

Orice nu se afl în con tiin a momentului prezent.

Indicator de acces Mod în care ne acord m (preg tim) corporal prin mi c ri oculare, postur , gesturi pentru a gândi într-un mod anume. Indicatori de Mi c ri ale globilor oculari în anumite direc ii i care acces vizuali indic o gândire într-o anumit form : vizual , auditiv , kinestezic . Inten ie Kinestezic Scopul, rezultatul dorit al unei ac iuni. Ceea ce este legat de senza iile corporale interne sau de sensibilitatea tactil . Lead system Sistem reprezenta ional cu ajutorul c ruia acces m informa ii din memorie pentru a le aduce la nivelul con tiin ei. Leading (ghidare) Schimbarea propriului comportament în a a fel încât interlocutorul s urmeze aceast schimbare. Presupune existen a unui raport rezonant între cei doi interlocutori. Linia timpului Modul în care stoc m imagini, sunete i senza ii despre trecut, prezent i viitor. Meta Ceva plasat la un alt nivel logic(psihologic). Derivat din greac , unde semnific dincolo de. Metacogni ie A ti despre a ti, a dispune de o abilitate i de cuno tin ele necesare pentru a o explica. Metafor Comunicare indirect prin intermediul unei povestiri sau a unei figuri de stil care implic o compara ie. Metaprogram Filtre habituale i sistematice pe care le utiliz m în experien ele noastre. Model O descriere practic a felului în care func ioneaz
197

198

ceva, destinat a fi utilizat în practic . Modelare Procesul prin care surprindem secven ele de gândire i comportament desf urate de cineva pentru a realiza o sarcin . Baza pentru înv area accelerat . Modelul Meta Model pentru identificarea patternurilor de limbaj prin care se modific în elesurile în comunicare. Con ine opera iile pe care se bazeaz aceste transform ri i întreb ri specifice menite a clarifica limbajul interlocutorului. Modelul Milton Inversul modelului Meta, utilizeaz formule de limbaj vagi i metaforice pentru a realiza acordul subtil cu experien a interlocutorului i pentru a ne adresa incon tientului acestuia. Nivel logic Ceva se afl la un nivel logic înalt dac include altceva plasat la un nivel inferior. Nivele Nivele logice diferite ale experien ei: mediu, spiritual. Nominalizare Termen lingvistic ce se refer astfel rezultat. Noul cod O descriere a NLP cu originea in cartea ÄTurtles all the way down" a lui Grinder i Judith DeLozier. Oglindire (reflectare) Olfactiv Rezonan a precis cu unele aspecte vizibile ale comportamentului interlocutorului. Legat de sensibilitatea olfactiv . la procesul

Neurologice(psihologice) comportament, capacit i, credin e, identitate i

transform rii unui verb într-un substantiv abstract i la substantivul

Operator modal al necesit ii Termen lingvistic ce face referire la reguli.
198

199

Operator modal al Termen lingvistic pentru cuvinte ce denot ceea ce posibilit ii este considerat posibil. Pacing Ob inerea i men inerea unui raport de rezonan cu o persoan prin acordarea la modelul despre lume al acesteia. P ri Postulat Sub-personalit i construite în jurul unor scopuri, inten ii i motiva ii diferite, uneori conflictuale. Form de limbaj utilizat în hipnoterapie, întrebare interpretat drept comand de c tre client. conversa ional

Pozi ie perceptiv Punctul de vedere de care suntem con tien i i din care privim la un moment dat. Poate fi al propriei persoane (A-prima pozi ie), al altcuiva (B-a doua pozi ie) sau al unui obsevator neimplicat (C-a treia pozi ie). Predicat Cuvânt cu baz senzoriai care indic utilizarea unui anume sistem reprezentational. Presupozi ie Idee sau judecat ce trebuie acceptat ca atare pentru a da sens comunic rii. Raport (rapport de Procesul de stabilire i men inere a unei rela ii de rezonan ) încredere mutual interlocutor. Redefinire Schimbarea cadrului de referin în care este privit capete un alt sens. Redefinnirea Schimbarea sensului acordat unei experien e sau contextului st ri de lucruri prin schimbarea contextului în care este plasat aceasta.
199

i în elegere între dou persoane

i abilitatea de a ob ine r spunsuri relevante de la

(reframing) o situa ie, experien sau judecat , astfel încât s

200

Redefinirea Schimbarea sensului acordat unei experien e sau con inutului st ri de lucruri prin focalizarea asupra altor elemente ale con inutului acesteia. Reflectare (oglindire) încruci at Simultaneitatea între limbajul corporal al unei persoane i o alt mi care sau parte a corpului a interlocutorului.

Reformulare A sintetiza sau face un sumar utilizând cuvintele cheie sau tonalitatea vocii interlocutorului. Reprezentare Modalitate de codare senzorial . Reprezent ri Patternuri informa ionale pe care le cre m i le interne stoc m în minte sub forma unor combina ii imagistice, sonore, kinestezice, tactile, olfactive i gustative. Resurs Orice poate fi pus în slujba atingerii unui rezultat sau scop: tr iri corporale, fiziologie, st ri emo ionale, gânduri, strategii, experien e, oameni, evenimente. Rezonan Adoptarea unor p r i ale comportamentului interlocutorului cu scopul de a stabili un raport de rezonan , o rela ie de încredere. Rezultat vizat Un rezultat vizat descris precis în termeni senzoriali care întrune te criteriile unei bune definiri. Sinestezie Conexiune imediat sim uri. Sistem preferat (primar) Sistem reprezentational utilizat în mod preferen ial i incon tient între dou i stocare a informa iilor cu baz

de o persoan pentru a gândi con tient i pentru ai organiza experien a.
200

201

Sistem

Modul în care cod m informa iile cu ajutorul celor 5 tipuri de procese senzoriale.

reprezentational Structur profund Stare

Forma lingvistic complet a unei afirma ii, din care deriv structura de suprafa . Ansamblul tr irilor unei persoane într-un anumit moment.

Stare resurs Ansamblul manifest rilor unei persoane atunci când poate face fa unei situa ii sau atinge un scop. Strategie Succesiune, secven de gândire i comportament pus în joc pentru a ob ine un rezultat vizat. Structur de Termen lingvistic pentru comunicarea oral sau scris derivat din Suprafa omisiuni( tergeri), distorsiuni i generaliz ri din structura profund .

Submodalitate Distinc ie de fine e în cadrul unui sistem reprezenta ional, calitate a reprezent rilor interne, cea mai mic unitate de gândire. Substantiv nespecificat Suprapunere Utilizarea unui sistem reprezenta ional pentru a (overlap) accesa date despre altul, de exemplu a vizualiza o scen , proces urmat de con tientizarea sunetelor care o înso esc. tergere(omisiune) Lipsa unei secven e de experien dintr-o relatare sau din gândirea unei persoane. Trans Stare modificat a con tiin ei în care aten ia este focalizat asupra unui num r redus de stimuli interni. Substantive care nu specific la cine sau la ce se refer .

201

202

Uptime

Stare în care aten ia i sim urile sunt orientate c tre exterior.

Valoare

Ceea ce este realmente important pentru o persoan .

Verb nespecificat Verb de lâng care lipse te adverbul, care nu precizeaz cum este desf urat o ac iune. Procesul descris este neclar. Vizual Vizualizare Legat de sensibilitatea vizual . Procesul prin care persoana vede imagini (eventual cu caracter dinamic) în minte.

Bibliografie

Bodenhamer, B. G., Hall, L. M., (2008), MANUAL DE UTILIZARE A CREIERULUI, volumul 1, Manualul complet pentru certificarea ca Pratitioner în NLP, Colec ia Dezvoltare personal ± NLP, Editura EXCALIBUR Andreas, Steve(2008), Transform -te! Cum s devii ceea ce î i dore ti, Colec ia Dezvoltare personal ± NLP, Editura EXCALIBUR Andreas, Steve, Faulkner, Charles(ed.), (2008), NLP Bandler, Bandler, Bandler, I SUCCESUL, Edi ia a II-a, Colec ia Biblioterapia, Editura Curtea Veche, Bucure ti Richard, (2008), VREMEA PENTRU SCHIMBARE, Colec ia Richard, La Valle, John,(2005), NLP- înva Richard, Grinder, John,(2007), s convingi! În hipnoterapiei Dezvoltare personal ± NLP, Editura EXCALIBUR afaceri, vânz ri, rela ii i societate, Editura AMALTEA Tehnicile Ericksoniene, Vol. 1, Colec ia Biblioterapia, Editura Curtea Veche, Bucure ti
202

203

Bandler, Richard, Grinder, John,(2008), STRUCTURA MAGICULUI , Vol. 1 i 2, O carte despre limbaj i terapie, Colec ia Dezvoltare personal ± NLP, Editura EXCALIBUR Dilts, Robert B.,(2008), Strategii de geniu, vol.I, Colec ia Dezvoltare personal ± NLP, Editura EXCALIBUR De Lassus, Rene, (2005), Programarea Neuro-Lingvistic i arta comunic rii, Editura Teora Molden, David, Hutchinson, Pat,(2008), NLP genial! Ce tiu, ce fac i ce spun oamenii care au succes..., Ed. AMSTA publishing Szekely, Andy(2003), NLP - calea succesului, Editura AMALTEA Knight, Sue,(2004), Tehnicile program rii neuro-lingvistice, Biblioterapia, Editura Curtea Veche, Bucure ti O¶Connor, J., Seymour, J.,(1993), Introducing neurolinguistic programming, The Aqurian Press, London, England Colec ia

203