Argumentare roman realist

ROMANUL POSTBELIC - REALIST Morometii de Marin Preda

Romanul "Morometii", aparut in doua volume, primul fiind publicat in 1955, iar cel de-al doilea in 1967, este nu numai un punct de reper in proza postbelica, fiind un roman realist obiectiv, ci si o reprezentare de exceptie a satului traditional romanesc din Campia Dunareana, in perioada interbelica si postbelica. Continuand traditia romanului romanesc de inspiratie rurala reprezentat de Rebreanu, Slavici, Sadoveanu, Marin Preda a creat un roman original cu o viziune moderna asupra lumii rurale. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din perspectiva relatiei omului cu timpul, a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente necrutatoare. Romanul este de factura realista pentru ca zugraveste veridic si obiectiv realitatea unei epoci care sta sub semnul unor evenimente istorice importante, perspectiva narativa este obiectiva, compozitia este echilibrata, subordonata intentiei de a crea un analogon al lumii reale, personajele sunt complexe, viabile si se inscriu in tipologii, fiind implicate in conflicte exterioare puternice, dublate de conflicte psihologice. Perspectiva narativa sustine caracterul realist obiectiv al romanului. Naratorul este omniscient, relatand intamplarile si evenimentele la persoana a III-a. Focalizarea este zero, viziunea "par derriere". Perspectiva naratorului obiectiv se completeaza cu cea a personajului reflector - Ilie Moromete, in primul volum, si Niculae, in al doilea - pentru a crea impresia de autentic, de pluriperspectivism asupra existentei. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Silistea-Gumesti si unul imaginar, inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Viziunea scenica, folosirea dialogului si a monologului, structura predominant dramatica, imbinarea stilului direct cu cel indirect si indirect liber, simtul comic si tragic, adanca observatie psihologica fac din Preda un scriitor realist reprezentativ. Romanul are o compozitie echilibrata, fiind alcatuit din doua volume, structurate, primul - in jurul unui destin individual, al lui Ilie Moromete, al doilea in jurul unui destin colectiv - cel al taranilor din Silistea Gumesti. Primul volum are o compozitie circulara, realizata cu ajutorul simetriei conferite de motivul timpului, vazut ca simbol al istoriei necrutatoare. Aparut in incipit, intretine iluzia unei existente patriarhale, fiind ingaduitor la inceput, idee formulata in primele randuri ale primului volum "se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare: viata se scurgea aici fara conflicte mari". Axa timpului strabate tot volumul I, majoritatea evenimentelor avand loc de

"Morometii" are un caracter monografic. construind o scena monumentala . stransi in "tinda". Niculae. Paraschiv. secerisul. rasturnand imaginea vietii tihnite de la inceput: "Trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al Doilea Razboi Mondial. stapanind "cu privirea pe . Timpul nu mai avea rabdare". induce ideea terorii istoriei. carora li se adaugasera doua fete Tita si Ilinca. avand langa ea pe Niculae. colectivizarea din 1949. veghindu-si familia. "ca si cum ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece". a institutiilor din Silistea Gumesti. Roman realist-obiectiv. fiind mult mai diluat epic. Rusaliile. pe Ilinca si pe Tita. Morometii se afla la cina. destinele familiilor taranesti nu se intersecteaza si nu se determina reciproc. tatal. Ilie Moromete. concentrata in trei parti. hora de duminica. Volumul al doilea structurat in cinci parti. Fiecare secventa e compusa din episoade semnificative: taierea salcamului. Prin scene semnificative de viata. a ritmului precipitat al existentei. care evolueaza paralel. cu 10 ani mai mare decat sotia lui. hora. asa cum se intampla in romanul "Ion". in jurul unei mese mici. nunta. impreuna cu cei trei fii mai mari. Ungheanu). si inca un baiat. de fresca sociala. cand timpul pare dilatat. "pe niste scaunele cat palma". ce se realizeaza prin surprinderea caracteristicilor existentei rurale din Campia Dunarii. Planurile de actiune sunt paralele.sambata seara pana duminica dimineata. Nila si Achim. dupa fire si neam". prin disparitia taranimii traditionale. al destinelor tulburate. aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna Catrina. generatoare de conflicte in interiorul ei. plata impozitului. prevestind parca fuga in Bucuresti. a clasei sociale fundamentale aflate in declin si supusa destramarii de catre istorie. Secventa narativa initiala a romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete. de gospodarii taranesti. inmormantarea. complotul cu fiii cei mari. naratorul staruind asupra fiecarui amanunt. Catrina. care este centrul intregii naratiuni si un plan al celorlalte destine si familii din sat. Cei trei frati vitregi stateau spre partea din afara a tindei. deoarece Moromete statea "parca deasupra tuturor". adunarea din poiana lui Iocan. "copii facuti cu Moromete". mezinul de 12 ani al familiei. dupa un cod ancestral. "prin ignorarea realitatilor sufletesti individuale" (M. a miscarii personajelor ce se deruleaza dupa o ordine prestabilita. cina. Familia Morometilor este numeroasa. a lui Rebreanu. Exista aici un plan al familiei Moromete. in partea dinspre vatra. oamenii avand sentimentul libertatii actiunilor lor.cu o simplitate desavarsite. Autoritatea capului familiei este sugerata inca de pe acum. Reiterat in final. este o "familie hibrida". venise in aceasta a doua casatorie cu 3 baieti. replica sau gest. alcatuita si din copii proveniti si din alta casatorie.aceea a cinei . Actiunea primului volum al romanului. Scriitorul realist contureaza obiectiv imaginea dramatica a satului romanesc surprins in tragismul evenimentelor ce vor sparge tiparele existentei sale stravechi. cuprinde evenimente desfasurate din 1938 si pana la sfarsitul anului 1962. e plasata cu trei ani inaintea inceperii celui de-al Doilea Razboi Mondial si cuprinde mai multe nuclee epice: freamatul de ansamblu al existentei taranesti. joase si rotunde. asezati "unul langa altul. Actiunea se concentreaza asupra schimbarilor importante generate de deciziile politice: reforma agrara din 1945. prin descrierile de obiceiuri: Calusul.

dar si al satului traditional. Ca sa mai acopere din datorii. Secerisul are reguli precise. atmosfera este tensionata. pe fondul bocetului ce venea din cimitir. dar si criticii vremii. Aici spiritul rational al lui Moromete e recunoscut de toti. cei care sunt "nici saraci. Catrina laudandu-l pe Cel de Sus pentru "mana cereasca". el este cel care explica. ducand la destramarea ei. constituindu-se intr-o adevarata monografie a obiceiurilor si ritualurilor din timpuri stravechi. De aici lucrurile se precipita. Paraschiv. luand cu ei caii. se hotaraste sa vanda lui Tudor Balosu salcamul din curte. ci si in comunitatea rurala.acum totul se facuse mic. apoi "incepe sa taie spicele si sa arunce manunchiurile in urma".". de contopire deplina a omului cu ritmurile naturii. si care aveau sa izbucneasca in conflictele care zguduiesc puternic familia. Taierea salcamului este unul dintre evenimentele esentiale ale volumului. ci inceputul unei decaderi universale. absenta sa facea ca intalnirile saptamanale de duminica dimineata sa fie "nu prea reusite". deplansa de intreaga natura. comenteaza politica ironic si cu umor. intre care Moromete. simbol al trainiciei si al stabilitatii. iar in anul acesta recolta este foarte buna. Ea prezinta datini din viata satului traditional. Gradina. Culegerea roadelor pamantului este un moment de bucurie. facand durerea personala. fara a vinde din pamant. pentru ca nimeni sa nu fie martor la actul distrugator. impuse de traditia strabuna: cel mai vrednic dintre copii este cel care. fiecare dintre membrii familiei avand nemultumiri care mocnesc. porneste recoltarea granelor. Inima adevarata a satului este poiana lui Iocan. simbolic. El este spiritul intalnirilor din poiana lui Iocan. Acest amanunt ne duce cu gandul la faptul ca taierea salcamului nu era numai prevestirea unei drame personale. "cu care ii milostivise Dumnezeu". Nila fug la Bucuresti. Inca din acest episod. astfel ea se desfasoara inainte de rasaritul soarelui. Datoriile la banca. mestesug cu care isi fascineaza consatenii. cum ii spunea ea graului. Moromete avea placerea vorbei. iar tatal leaga snopii si ii aseaza in clai. plata fonciirii si traiul zilnic al unei familii numeroase il sufoca pe Moromete. caii. de aceea o veselie nemaipomenita ii cuprinsese pe toti. partile de loc. pe care vor trebui sa le duca fiecare secerator la capat. Scena secerisului este al treilea moment important al primului volum. in dialogul lor duelul inteligentei scapa spontan. Femeile se ocupau de mancarea pentru seceratori. Moromete insusi aratau bicisnici. Scena taierii salcamului e de un dramatism impresionant.. ramas parca fara aparare: ". Cocosila si Dumitru al lui Nae citesc ziarul. locul unde se adunau gospodarii satului.fiecare". Cerul deschis si campia napadeau imprejurimile. cat si prin simbolistica dramatica. masurand cu pasul "statiile". dandu-le iluzia libertatii si a demnitatii lor. care apreciaza: "Ilie Moromete reprezinta tipul taranului filosof".. in lumina crepusculara a sfarsitului noptii. Astfel se poate spune ca Moromete nu era o autoritate in familie. iar Moromete era convins ca Achim nu va mai trimite niciun ban acasa (el fiind plecat la Bucuresti cu oile familiei). toti banii si covoarele de zestre ale fetelor. care trebuie sa se descurce cumva. nici bogati". clarifica. trage concluzii. o durere universala. acesta fiind primul semn al declinului familiei Moromete. atat prin maiestria construirii lui din detalii ce se aduna progresiv. Confruntat .

detasat pentru ca isi da seama ca "insul care e numai activ isi consuma viata si nu intelege nimic din ea. In monologul de la sira de paie.este dublata de finetea analizei interioare. semnificativa fiind scena fonciirii. Desi era singur acasa.prezentarea comportamentului. limbaj. desi avea acum "vreo 6 pogoane de paman si-si facuse o casa frumoasa". apoi se intoarce brusc "pe calcaie si striga: Nam!" In final. incadrandu-se intr-o tipologie. personajele sunt numeroase si puternic individualizate si complexe. disimularea fiind o forma de aparare a libertatii interioare. gestica . Moromete le da 1000 din cei 1200 de lei primiti pe salcam. Moromete se dovedeste un actor desavarsit. Complexitatea si natura dilematica a eroului sunt reliefate de confruntarile dintre manifestarile exterioare si eul sau de adancime. din nou fonciirea. incercand sa scape si de data aceasta.cu aceste probleme. ironic. spunand ca vor primi restul "peste o saptamana. Inteligent. Ilie Moromete este un personaj exponential pentru o clasa sociala surprinsa intr-un moment tragic al istoriei. pe care ii ignora cu desavarsire. Ca in orice roman realist obiectiv. pentru ca devine robul actiunii". contribuie prin intransigenta si lipsa unor clarificari la destramarea ei. El este portretizat prin tehnica realista a detaliului semnificativ. Chemat sa vina acasa de la fierarie. Moromete traieste o drama a lipsei comunicarii. Intentiile sale nu sunt intelese si judecate just de cei apropiati. .) si acum avea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva". Moromete nu accepta ideea ca rostul sau in lume este gresit si ca taranul roman trebuie sa dispara. Desi are o mare disponibilitate pentru dialog. Plata darilor constituie principalul motiv de ingrijorare pentru Moromete. Numit "taran filozof". Dorind sa isi pastreze unita familia. contemplativ. Naratorul noteaza insa ca problema banilor ramasese nerezolvata pe termen lung: "din nou rata la banca. Desi inteligent. reprezentant al unui cod etic si filozofic condamnate aparent la disparitie de timpul implacabil. agent de urmarire care venise dupa "fonciirea pamantului". Disimularea este una dintre trasaturile sale reprezentative. Obiectivitatea observatiei . pentru spiritul reflexiv. cea veche si cea noua de pe pozitia "celui din urma taran". destinul lui exprimand simbolic destinul unei lumi aflate in plina criza. Moromete vazu pe prispa casei doi oameni care il asteptau. el "joaca" scena "fonciirii" cu o gama inepuizabila de tertipuri. din nou Niculae". Moromete nu mai fu vazut ceasuri intregi pe prispa". Unul dintre ei era Jupuitu. prin acumularea detaliilor.. spirit contemplativ priveste existenta ca pe un spectacol. Moromete ia hotarari decisive: vinde din pamant si achita fonciirea. In ciuda transformarilor sociale la care asista. nu apreciaza instructia si isi recunoaste vina la batranete. banca. Personajul este caracterizat direct de narator in primul volum ca fiind: "cu 10 ani mai mare decat Catrina (. el compara cele doua ordini ale lumii. ia doi cai si il trimite pe Niculae la scoala. el se raporteaza critic la existenta in dorinta de a-si defini rostul sau in lume. Moromete striga la toti ai casei pentru a parea un om ocupat care are probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei doi. insa nu avea suficienti bani pentru plata impozitelor pe pamant (foncierea) si ratele imprumutului de la banca.. doua". Plecarea fiilor il dezechilibreaza "cu toata aparenta de nepasare.

ii confera precizie. concizie si claritate.Specifice romanului realist obiectiv sunt conflictele exterioare puternice traite de personaje care in "Morometii" sunt de natura familiala. Barbatul promisese in schimb ca trece casa si pamantul din jurul ei pe numele ei. isi dispretuiesc tatal pentru lipsa de pragmatism. Conditia taranului roman si relatia acestuia cu istoria este ilustrata in primul volum prin prezentarea destinului familiei Moromete care este macinata de conflicte interne. matusa lor. Baietii cei mari. Ilie Moromete traieste cu iluzia ca familia sa este unita. Consecinta acestui conflict este indepartarea ei treptata. din ce in ce mai insitent. urmand astfel sa asigure ca sotia sa nu va ramane pe drumuri. politica si genereaza si conflicte interioare. Acesta este cauzat si de autoritatea excesiva a tatului si de diferenta de mentalitate dintre generatii si se acutizeaza odata cu fuga fiilor la Bucuresti. pshilologice. La acestea se adauga si conflictul cu Niculae ce-si are originea in refuzul tatalui de a-l sprijini sa mearga la scoala. Toate acestea potenteaza conflictul psihologic trait de Ilie Moromete. Insa Moromete nu se tinuse de cuvant. instigati de Guica. deoarece Catrina revendica. glumind chiar batjocoritor cand ea aducea vorba despre asta. femeia mutandu-se la fiica ei din prima casatorie. Un alt conflict este intre Moromete si sotia sa. asemenea stilului prozatorilor interbelici. "Morometii" lui Marin Preda este un roman realist caruia caracterul anticalofil. Structura sa este cinematografica iar relevarea reactiilor sufletesti ale personajelor il incadreaza in realismul psihologic. pogonul ei de pamant pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa Primul Razboi Mondial. insa familia sa hibrida are interese divergente. Conflictul familial este generat initial de decizia lui Moromete de a se recasatori. ce culmineaza cu parasirea lui. economica. . In volumul al doilea se dezvolta un conflict politic intre partizanii ideologiei comuniste si cei ai ideologiei liberale care se finalizeaza cu anihilarea rezistentei opozitiei. generat de dorinta de a-si pastra familia unita si a-si manifesta autoritatea si de Niculae intre resentimentul si dragostea fata de tata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful