Prezentarea structurii activului bilan ier A.

ACTIVELE IMOBILIZATE sunt acele bunuri sau valori economice destinate să fie utilizate o perioadă îndelungată (mai mare de un an). Activele imobilizate sunt valori de investi ii ce îşi men in valoarea de întrebuin are o perioadă mai mare de timp, nefiind consumate la prima utilizare. Valoarea activelor imobilizate se recuperează, în general, prin sistemul amortizărilor. Activul imobilizat cuprinde imobilizări necorporale, corporale şi financiare. I.IMOBILIZĂRI NECORPORALE (intangibile, imateriale) cuprind atât mijloace imateriale, adică fără substan ă fizică, care au totuşi o valoare reală, cât şi cheltuieli înscrise (capitalizabile) în bilan cu scopul recuperării lor pe mai multe exerci ii financiare. În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: 1.Cheltuielile de constituire sunt acele cheltuieli legate de constituirea şi dezvoltarea societă ilor comerciale, în structura lor regăsindu-se taxele de înscriere şi înmatriculare la înfiin area societă ii, cheltuieli de prospectare a pie ei şi de publicitate, cheltuieli cu emisiunea şi vânzarea de ac iuni şi obliga iuni. Cheltuielile de constituire nu aduc întreprinderii, în viitor, lichidită i băneşti. Ele sunt plă i ocazionate de constituirea întreprinderii şi, prin urmare, nu ar trebui să figureze în activul bilan ului. Ele se păstrează totuşi în noul model de bilan deoarece s-a dorit respectarea modelului din Directiva a IV-a europeană. Pentru cheltuielile de constituire se fixează un plan de amortizare pentru o durată de maxim 5 ani. În analizele financiare, acestea sunt considerate active fictive. 2.Cheltuielile de dezvoltare sunt acele cheltuieli ocazionate de derularea unor proiecte de cercetare care se vor concretiza cu certitudine, în noi produse şi noi tehnologii. Pentru ca aceste cheltuieli să fie considerate active sunt necesare următoarele premise: obiectivul cercetării să fie realist şi clar definit; întreprinderea să aibă posibilitatea tehnică de realizare a produsului sau tehnologiei; întreprinderea să aibă inten ia de a-l produce, comercializa sau utiliza; întreprinderea să dispună de resursele necesare terminării proiectului şi comercializării produsului sau tehnologiei respective. Cheltuielile de dezvoltare vor figura în bilan atâta timp cât există certitudinea că, prin angajarea lor, întreprinderea noastră va ob ine în viitor lichidită i băneşti. Dacă această certitudine nu există, atunci cheltuielile de dezvoltare vor fi trecute pe cheltuieli în contul de profit şi pierdere. 3.Concensiuni, brevete, licen e, mărci, drepturi şi valori similare • Concesiunea se referă la contractul prin care o parte numită concedent cedează, contra plată, unei alte păr i, numită concesionar, pe o perioadă determinată, dreptul de exploatare a 1

protejată sub forma unui drept de proprietate intelectuală. • Licen ele reprezintă dreptul întreprinderii de a fabrica sau utiliza rezultatul unui brevet. Activul net contabil reprezintă valoarea contabilă a societă ii sau excedentul de active după acoperirea datoriilor. pentru nevoile proprii. • Drepturile şi valorile similare cuprind elemente ca procedeele industriale. Licen ele sunt amortizabile pe perioada de exploatare. firma. băncile etc.Fondul comercial apare ca activ cu ocazia achizi iei unei întreprinderi. Partea esen ială se referă tocmai la presta ia intelectuală. calitatea rela iilor cu clien ii. Concesiunea se amortizează pe o durată egală cu cea a contractului de concesiune. titularul acestuia poate să consimtă unui ter dreptul de exploatare (titularul acordă ter ului. de esen ă necorporală. Programele informatice. de exemplu. cu cifra de afaceri sau cu beneficiul ce se ob in în urma exploatării brevetului. ce se constituie în inven ii sau inova ii ale întreprinderii. Pentru perioada de exploatare a unei mărci. programele informatice. întreprinderea care achizi ionează o marcă plăteşte o redeven ă. furnizorii. canalele de distribu ie. dar care contribuie la dezvoltarea poten ialului de profitabilitate a întreprinderii: clientela. Acestea conferă şi dreptul de a interzice ter ilor fabricarea. Fără a ceda brevetul său. comercializarea şi folosirea fără autoriza ie a produselor şi procedeelor ce constituie obiectul brevetului. Valoarea pe care cumpărătorul întreprinderii este dispus să o plătească în plus este atribuită unui ansamblu de elemente care nu pot fi evaluate separat. vadul comercial. tehnologii. Brevetul poate să fie amortizat de întreprinderea care îl de ine pe perioada monopolului de exploatare. Cel care achizi ionează un brevet trebuie să plătească proprietarului o redeven ă propor ională.unor bunuri sau de exercitare a unei activită i. deşi se prezintă sub forma unui bun corporal (suport tehnic de natura discurilor. salaria ii. cu rolul de a-l diferen ia de produse similare ce apar in altor întreprinderi. • Mărcile reprezintă un semn distinctiv ce apare pe produs. Valoarea lor se amortizează în func ie de durata probabilă de utilizare. contra unei redeven e. Programele informatice sunt bunuri necorporale ce pot fi create de unitate sau achizi ionate de la ter i. dischetelor). El se determină pe baza diferen ei dintre costul de achizi ie al întreprinderii şi activul net contabil. modelele. emblema. schi ele. un atare bun nu este decât un element accesoriu presta iei intelectuale necesare pentru elaborarea programelor. • Brevetele reprezintă dreptul exclusiv de proprietate asupra unui bun. 2 . 4. o licen ă de exploatare). Mărcile care fac obiectul unei protec ii pe o durată nelimitată în timp nu pot să fie amortizate. care nu poate să depăşească o perioadă de cinci ani.

Instala ii tehnice şi maşini sunt reprezentate de: . lucrările de acces.aparate şi instala ii de măsurare. terenurile de natura zăcămintelor sunt supuse şi ele amortizării. care se supun amortizării. deoarece ele au durată de utilizare limitată. În structura imobilizărilor corporale se includ: terenuri şi construc ii instala ii tehnice şi maşini alte instala ii. dar şi la amenajările şi racordarea lor la sisteme de alimentare cu energie.Terenuri şi construc ii. active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerci ii. . nu pot fi amortizate.5. 3 .mijloace de transport. . De asemenea. împrejmuirile.Avansuri şi imobilizări necorporale în curs: • Avansurile plătite furnizorilor de imobilizări sunt incluse într-un post de imobilizări. Această depreciere se recuperează în timp prin includerea ei în costuri. În schimb. O eventuală depreciere temporară este înregistrată prin sistemul provizioanelor. în scopuri administrative sau pentru a fi date în loca ie ter ilor. Ca urmare a numeroaselor participări la circuitele economice. procedeu numit amortizare. deşi din punct de vedere juridic constituie crean e. Terenurile nu se pot deprecia ireversibil şi. 2. ca atare. Terenurile se referă la terenurile propriu-zise.IMOBILIZĂRI CORPORALE Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) se prezintă sub forma unor bunuri cu con inut material (corporal). control şi reglare. activele imobilizate corporale sunt supuse unei deprecieri ireversibile de valoare dată de uzura fizică şi/sau morală. Cu toate că o construc ie nu poate fi separată de terenul pe care îl ocupă. utilaje şi mobilier avansuri şi imobilizări corporale în curs de execu ie 1.echipamente tehnologice (maşini. II. Imobilizările corporale se definesc ca fiind active de inute de o întreprindere pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau în prestarea de servicii. investi iile legate de amenajarea terenurilor sunt supuse amortizării. utilaje şi instala ii de lucru). Construc iile sunt reprezentate de clădiri achizi ionate de la ter i sau din produc ie proprie. este important să se eviden ieze separat terenurile şi construc iile. • Imobilizările necorporale în curs sunt imobilizări care nu au fost terminate la închiderea exerci iului financiar.

aparatură birotică. set sau corp. sub formă de titluri şi crean e financiare. III.Alte instala ii.animale şi planta ii. Potrivit legisla iei din ara noastră. în scopul ob inerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor.Ac iuni de inute la entită ile afiliate reprezintă drepturi sub formă de ac iuni în capitalul altor societă i (numite filiale). precum şi dobânda de încasat aferentă acestor împrumuturi. inclusiv sumele de bani achitate în avans în contul activelor corporale. exercitarea unui control exclusiv. respectiv a unei influen e semnificative în gestiunea întreprinderii emitente de titluri (procentajul de control trebuie să fie mai mare de 20% din drepturile de vot). cum ar fi: mobilier. chiar dacă întreprinderea noastră nu are proprietatea juridică a acestora. care asigură întreprinderii de inătoare exercitarea controlului. utilaje şi mobilier includ active nenominalizate în grupele sus men ionate. care asigură întreprinderii de inătoare. la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului lot. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi.Împrumuturi acordate entită ilor afiliate reprezintă crean e imobilizate generate de împrumuturile acordate pe termen lung de societă ile mamă filialelor sale. seturi sau formează un singur corp. 2. dar şi realizarea unui venit financiar (pentru controlul exclusiv trebuie să se de ină.IMOBILIZĂRI FINANCIARE (numite şi investi ii financiare pe termen lung) reprezintă valorile financiare investite de întreprindere pe termen lung. 4. 3. 1. în primul rând. 4 . peste 50% din drepturile de vot ale societă ii controlate). echipamente de protec ie a valorilor umane şi materiale şi materiale. în principiu.. are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Avansurile şi imobilizările corporale în curs de execu ie includ imobilizările în curs de execu ie (care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de întreprindere sau de ter i. sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condi ii: are o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege. În categoria imobilizărilor corporale pot figura şi bunuri dobândite printr-un contract de leasing financiar. 3.Interese de participare reprezintă drepturile sub f o r m ă d e ac iuni în capitalul altor întreprinderi (numite întreprinderi asociate).

De inerea altor titluri imobilizate nu este considerată utilă pentru activitatea întreprinderii şi este mai degrabă suportată decât voită.Împrumuturi acordate entită ilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare sunt crean e imobilizate legate de împrumuturile acordate pe termen lung întreprinderilor asociate şi întreprinderilor în care se de ine cel pu in 20% din drepturile de vot. garan iile şi cau iunile depuse de întreprindere la ter i şi constau în sume de bani sau titluri vărsate de aceasta în vederea garantării bunei execu ii a unor obliga ii). care se impune conducătorilor întreprinderii. ele nu rezultă dintr-o decizie de investi ie. Întreprinderea de inătoare nu are nici inten ia. fie legală. precum şi alte crean e imobilizate (acestea includ depozitele. De asemenea. fie de altă natură. nici posibilitatea să le revândă. 6. Cu alte cuvinte. care trebuie încasate de întreprinderea controlantă. sunt incluse şi dobânzile aferente acestor împrumuturi. dobânda care urmează să fie încasată aferentă acestor împrumuturi.Investi ii de inute ca imobilizări cuprind titluri de inute pe termen lung care nu au fost cuprinse în categoriile de mai sus (titluri de participare de inute pentru un procent al drepturilor de vot mai mic de 20%. 5.4.Alte împrumuturi (acordate) sunt crean e imobilizate care cuprind împrumuturi acordate pe termen lung altor întreprinderi (în care nu se de in titluri de participare). ci dintr-o obliga ie. împrumuturi acordate societă ilor în care se de ine sub 20% din drepturile de vot. alte titluri imobilizate). 5 .

B. produse în curs de execu ie). de exploatare. furaje) participă sau ajută la desfăşurarea procesului de produc ie sau. În func ie de forma concretă pe care acestea o îmbracă şi de destina ia pe care o au în cadrul ciclurilor de exploatare. Ele sunt specifice ciclului de exploatare care regrupează activită ile proprii tipului de afaceri pe care întreprinderea îl desfăşoară (comer . semifabricate. fie valorificării către ter i (mărfuri. acestea se consumă.investi ii pe termen scurt . extrem de lichide. la un singur circuit economic. în produsul finit. Aceste elemente nu au voca ia să rămână durabil în întreprindere. c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restric ionată. materiale pentru ambalat. fie transformată. în faza de aprovizionare activele circulante sub formă de bani se transformă în stocuri de materii prime şi materiale consumabile. în general. 6 . fie a fi utilizate în cadrul întreprinderii. materiale consumabile). produse reziduale.casa şi conturi la bănci Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: a) este achizi ionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului. iar în faza de desfacere produsele finite sunt vândute clien ilor fie pe credit (situa ie în care apare o crean ă fa ă de aceştia).ACTIVE CIRCULANTE sunt acele bunuri şi valori economice destinate achizi iei. semin e. consumului intern sau vânzării către ter i. 1. de regulă. fără a se regăsi.crean e . materiale de plantat. servicii).STOCURILE sunt reprezentate de acele bunuri care sunt destinate fie consumului productiv (materii prime. produc ie.Materii prime şi materiale consumabile. Obs. modificându-şi permanent forma. fie în starea lor ini ială. combustibili. Participă. rezultând stocuri de produse (produse finite. activele circulante se împart în: . Materiile prime sunt acele stocuri provenite prin achizi ie de la furnizori şi sunt destinate consumului productiv.: echivalentele de trezorerie reprezintă investi ii pe termen scurt. în general. cu excep ia acelora legate de particularită ile ei (ciclu lung de fabrica ie). piese de schimb. b) este reprezentat de crean e aferente ciclului de exploatare. Materialele consumabile (materiale auxiliare. Ele sunt consumate de la prima utilizare şi se regăsesc în produsul finit integral sau par ial.stocuri . care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. produse finite). fie cu încasarea imediată a unei sume de bani. Astfel. I.

lucrările şi serviciile în curs de execu ie. Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabrica ie: rebuturi. Mărfurile sunt acele bunuri care au fost cumpărate de întreprindere în vederea revânzării. verificatoarele. materiale recuperabile.Avansurile pentru c u m p ă r ă r i de stocuri (furnizori-debitori pentru cumpărări de stocuri) 7 . animale şi p ă s ă r i la î n g r ă ş a t pentru a fi valorificate.Produc ia în curs de execu ie reprezintă produc ia care nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare. Se includ. miei. crescute şi folosite pentru reproduc ie. Produse aflate la ter i Animale aflate la ter i Mărfuri aflatete la ter i Ambalaje aflate la ter i 4. 2. matri ele folosite la executarea anumitor produse).Produse finite şi mărfuri Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o f a z ă d e fabrica ie şi care trec. Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabrica ie prevăzute de procesul tehnologic al întreprinderii. precum şi produsele nesupuse probelor şi recep iei tehnice sau necompletate în întregime. prevăzute în procesul tehnologic. care sunt active imobilizate. Animalele includ animale şi p ă s ă r i născute sau cele tinere de orice fel (viei. dar care fizic se găsesc în custodie. purcei. consigna ie la ter i. în procesul tehnologic al altor faze de fabrica ie sau se livrează ter ilor. Materii şi materiale aflate la ter i reprezintă diverse bunuri de natura stocurilor aflate în proprietatea întreprinderii. prelucrare.Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri care nu îndeplinesc cumulativ cele două condi ii (de valoare şi de durată) pentru a fi imobilizări corporale. echipamentul de lucru. Sunt excluse animalele de muncă. 3. colonii de albine. dispozitivele. mecanismele. precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protec ie. aparatele de măsură şi control. îmbrăcămintea specială. lapte şi blană . în continuare. Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protec iei pe timpul transportului sau depozitării diverselor active. de asemenea. deşeuri. precum şi animale pentru produc ia de lână. mânji şi altele). fiind depozitate în vederea vânzării c ă t r e ter i.

lucrările. pentru care nu s-au întocmit facturi. dobânzile aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt. 1. lucrările executate. Efectele de comer se întâlnesc sub diferite forme (cambie. Clien ii includ crean ele rezultate din bunurile vândute. La momentul încasării acestei crean e clientul nu dispune de lichidită i băneşti. serviciile sau sumele de bani avansate acestora. 2. efecte de primit de la clien i. II. divindele de încasat. bilet la ordin. valoarea imobilizărilor şi stocurilor livrate filialelor. de obicei p â n ă l a 90 de zile. Întreprinderea va primi efectul de comer men inându-şi crean a până la scaden ă. clientul emite o hârtie de valoare (efect de comer ) prin care se angajează ca. Cu acordul furnizorului său. Întreprinderea furnizor are o crean ă fa ă de client. Persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o valoare avansată urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite generic debitori.reprezintă sume de bani plătite cu anticipa ie furnizorilor în contul aprovizionării cu bunuri. Efectele de primit de la clien i sunt titlurile negociabile sub formă de cambie. serviciile prestate. Înregistrarea lor în contabilitate este generată de neîncasarea la termen a crean elor aferente. iar serviciul sau lucrarea nu a fost încă executat. Deşi reprezintă crean e. cec care atestă existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale. 8 . Clien i-facturi de întocmit se referă la crean ele generate de livrările către ter i. a căror contravaloare urmează în mod cert să se încaseze ulterior. datorită dificultă ilor cu care aceştia se confruntă pe linie de solvabilitate.Sumele de încasat de la societă ile afiliate sunt generate de rela iile de decontare între societatea-mamă (o întreprindere care are una sau mai multe filiale) şi filialele ei (întreprinderi controlate de societatea-mamă): sumele virate filialelor. bilet la ordin. la o dată ulterioară (scaden ă). Crean ele în cauză au însă o valoare bine determinată. Se vor prezenta distinct crean ele cu termen de încasare sub un an de cele peste un an. cec).Crean ele comerciale cuprind clien i. când îl va prezenta clientului spre încasare. clien i incer i sau în litigiu.CREAN E reprezintă dreptul întreprinderii de a pretinde ter ilor un echivalent valoric sau o contrapresta ie pentru bunurile. furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. Clien ii incer i sau în litigiu reprezintă crean ele fa ă de clien ii rău platnici sau dubioşi. clien i-facturi de întocmit. Furnizorii-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări reprezintă avansurile acordate acestor furnizori. să achite contravaloarea acesteia. ce va fi încasată pe termen scurt. aceste avansuri figurează în bilan la stocuri.

Obs: sunt considerate investi ii financiare pe termen scurt şi împrumuturile acordate altor întreprinderi care au scaden a în anul următor.3. 9 . Cecurile de încasat reprezintă documente primite de întreprindere de la debitorii săi.crean e născute de vânzarea pe credit a unor imobilizări corporale si necorporale. . referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi nedepuse. dobânzile de încasat aferente obliga iunilor. 4.crean ele reprezentate de sume vărsate în plus fa ă de cele datorate efectiv bugetului pentru impozitul pe profit şi TVA.dobânzi de încasat. . obliga iuni cotate şi necotate achizi ionate de întreprindere în vederea ob inerii de venituri financiare într-un termen scurt. asigurările sociale.Sume de încasat de la entită ile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă crean ele generate de rela iile de decontare ale întreprinderii cu întreprinderile asociate (asupra cărora se exercită o influen ă semnificativă). 5. .avansurile acordate personalului şi alte crean e în legătura cu acesta.Crean ele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt reprezentate de crean ele generate de rela iile întreprinderii cu ac ionarii s ă i . fiind separate disponibilită ile în devize de cele în lei.alte crean e generate de sumele virate în plus bugetului de stat. Obs: La această rubrică sunt asimilate. referitoare la alte impozite şi taxe. de asemenea. obliga iuni emise şi răscumpărate.INVESTI IILE PE TERMEN SCURT (numite şi titluri de plasament) reprezintă valorile financiare investite de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. . . aferente conturilor curente la bănci.sumele de încasat de la organismele de asigurări sociale şi şomaj.Alte investi ii pe termen scurt sunt reprezentate de ac iuni cotate şi necotate. .crean ele fa ă de debitorii din reclama ii. bugetul statului. IV. pagube materiale. III. şi efectele de încasat şi efectele remise spre scontare. 2. 1.Alte crean e sunt reprezentate de crean ele generate de rela iile de decontare ale întreprinderii cu personalul. Sunt încadrabile în acest post: . protec ia socială. alte organisme publice. .subven iile datorate de bugetul statului.CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI sunt reprezentate de valorile care îmbracă efectiv forma de bani.Ac iuni de inute la societă ile afiliate reprezintă ac iuni de inute pe termen scurt la filiale. debitori diverşi etc.

puse la dispozi ia personalului sau a ter ilor. Se presupune că veniturile lunii decembrie au fost de 10. suma de 5. Diferen a de 10. tichete şi bilete de c ă l ă t o r i e . chiria plătită anticipat pe lunile ianuarie şi februarie ale anului N+1.000.urmând a fi încasate dintr-un cont la bancă.000=+5. Din această categorie fac parte chiriile.000-15. R=V-C a)R=10. persoane juridice sau fizice. Din cei 15.000. Întreprinderea va considera cheltuială cu chiria a lunii decembrie doar 5. ce va fi luată în calcul la determinarea rezultatului perioadelor următoare.000 um din cei 15. Exemplu: În luna decembrie exerci iul N s-a plătit suma de 15. Conturile la bănci se r e f e r ă l a disponibilită i în lei şi devize şi sume în curs de decontare.000=-5.000 um.000.000. Acreditivele sunt conturi deschise de întreprindere la bănci şi reprezintă sume rezervate în vederea achitării unor obliga ii f a ă d e anumi i furnizori de bunuri şi servicii pe măsura îndeplinirii condi iilor aferente acreditivelor (primirea documentelor justificative care atestă efectuarea livrării.000. în vederea efectuării unor p l ă i în numele întreprinderii. 10 .000. abonamentele. serviciului. Alte valori în casa: timbre fiscale şi poştale.000.000. Avansurile de trezorerie reprezintă sumele virate prin sistemul de carduri sau sume în numerar.000. lucrării.000. dar care vor afecta rezultatul perioadelor următoare.000 b)R=10. bilete de tratament şi odihnă.000-5.000 reprezintă chiria aferebtă lunii decembrie. C.000.000.000 plăti i cu titlu de chirie.000.000. Disponibilită ile sau depozitele aflate în conturile bancare pot func iona în mod curent sau la termen. iar restul. tichete de masă.000 Rezultatul real este dat de cea de-a doua situa ie. dobânzile plătite sau datorate anticipat. Casa reprezintă disponibilită ile b ă n e ş t i aflate în casieria întreprinderii în lei şi în devize.000 um.CHELTUIELI ÎN AVANS sunt acele plă i efectuate în perioada curentă.000 reprezintă o cheltuială constatată în avans. reprezentând chiria aferentă unui depozit.

ter i numi i şi obligatari. şi pentru care întreprinderea se angajează să acorde acestora un echivalent valoric sau o contrapresta ie. Persoana fizică sau juridică fa ă de care întreprinderea are o datorie se numeşte creditor. 11 . O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt.Prezentarea structurii pasivului bilan ier (datoriilor şi capitalurilor proprii) D. 2.Sume datorate institu iilor de credit includ creditele pe termen lung şi creditele pe termen scurt (credite de trezorerie) primite de la b ă n c i ş i alte institu ii. DATORII Datoriile sunt surse de finan are externe a bunurilor economice din activ. denumită şi datorie curentă. executărilor de lucrări şi prestărilor de servicii. 4.Avansuri încasate în contul comenzilor (clien i-creditori) reprezintă sumele încasate de la clien i înainte de efectuarea livrărilor de bunuri. Acest post cuprinde: -datoriile fa ă de furnizorii de materii prime. Deosebirea fa ă de un credit bancar constă în aceea că întreprinderea nu este datoare unui singur creditor (banca). G. emise de societă i private sau publice.furnizori sunt angajate în urma desfăşurării de către întreprindere a activită ilor comerciale cu furnizorii săi. în numele acestora. provenite de la ter i. servicii -datoriile fa ă de furnizorii de imobilizării -datoriile fa ă de furnizorii a căror facturi sunt nesosite. sau b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilan ului. materiale consumabile. care trebuie plătite. La acest poat bilan ier se includ şi datoriile privind dobânzile aferente împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni. mărfuri. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung 1. Aceste împrumuturi sunt divizate în păr i egale.Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni. de obicei anuale. Titlurile sunt vândute creditorilor care au subscris împrumutul. numite obliga iuni.Datorii comerciale . sunt împrumuturi pe termen lung. atunci când: a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entită ii. reprezentată de cumpărătorii de obliga iuni (denumi i obligatari). rambursabile la o scaden ă determinată şi generatoare de dobânzi. dar a căror valoare este suficient de bine cunoscută. numite şi împrumuturi obligatare. precum şi dobânzile datorate aferente acestor credite. ci unei mase de creditori. 3.

Sume datorate entită ilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare sunt determinate de împrumuturile primite de întreprinderile asociate de la societatea care exercită o influen ă semnificativă. ca aporturi sau lăsate de aceştia la dispozi ia societă ii. drepturi de personal neridicate în termen) -datorii fa ă de organismele de asigurări şi protec ie socială (cotiza iile sociale ale întreprinderii şi ale salaria ilor) -datorii fa ă de bugetul de stat şi alte organisme publice (generate de impozitul pe profit. precum şi dobânzile datorate aferente -vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare -datoriile fa ă de personal (remunera ii şi alte drepturi datorate.Alte datorii. de bănci -credite interne garantate de stat -alte împrumuturi şi datorii asimilate (obliga iile generate de un contract de leasing financiar). 8. impozitul pe salarii. -vărsămintele de efectuat privind ac inile de inute la entită ile afiliate 7. dividendele datorate asocia ilor) -datorii fa ă de creditori diverşi -datorii pentru vărsămintele rămase de efectuat investi iile financiare pe termen scurt. -tranzac iile efectuate între societă ile din cadrul grupului. alte impozite şi taxe datorate) -datorii fa ă de asocia i (sumele depuse de asocia i. 12 .Sume datorate entită ilor afiliate sunt generate de: -împrumuturile primite de filiale de la societă ile mamă. -dobânzi de plătit aferente conturilor bancare Fiecare rubrică de datorie va trebui descompusă în partea cu scaden a mai mică de un an şi partea cu scaden a mai mare de un an. ajutoare materiale datorate.5. TVA de plătit. participarea salaria ilor la profit. de tranzac iile efectuate între aceste societă i. dobânzile aferente datorate. inclusiv dobânzile aferente datorate. vărsămintele de efectuat privind interesele de participare. inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale reprezintă un post compozit care reuneşte: -credite externe guvernamentale -credite de la trezoreria statului -credite externe garantate de stat. precum şi dobânzile aferente.Efecte de comer de plătit cuprind efectele de plată privind datoriile aferente activită ii de exploatare şi achizi iei de imobilizări. 6. sumele datorate asocia ilor pentru retragerile de capital.

de regulă. Întreprinderea oferă pentru produsele vândute o perioadă de garan ie de 2 ani. Dacă aceste condi ii nu sunt îndeplinite.poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obliga iei. daune şi alte datorii incerte. Diferen a dintre acestea şi celelalte datorii ale întreprinderii constă în faptul că provizioanele au o mărime şi scaden ă incerte. c)modificări în structura conducerii. Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situa ii: a)vânzarea sau încetarea activită ii unei păr i a afacerii.A. amenzi şi penalită i. La sfârşitul exerci iului N.o entitate are o obliga ie curentă generată de un eveniment anterior. b)închiderea unor sedii ale entită ii. în func ie de natura. . c)ac iunile de restructurare. Contabilitatea provizioanelor se ine pe feluri. cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate. Provizioanele se pot distinge de alte datorii. eliminarea unui nivel de conducere. care are ca obiect de activitate produc ia şi comercializarea de frigidere.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI reprezintă datorii ale întreprinderii care se constituie. Acestea se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate finan ării unor riscuri probabile şi a unor cheltuieli care pot să apară în perioadele următoare. datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. f)alte provizioane. d)pensii şi obliga ii similare. Exemplu. despăgubiri. b)cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garan ie şi alte cheltuieli privind garan ia acordată clien ilor. Sunte i contabil la S. scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. în condi iile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în rela ia cu statul. dar neplătite. Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care: . cu ocazia întocmirii situa iilor financiare se constată că totalul 13 . FRIGIDERUL S. Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat. de exemplu. Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt: a)litigii. şi .este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obliga ia respectivă. la sfârşitul exerci iului financiar. d)reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activită ilor entită ii. nu va fi recunoscut un provizion.H.C. e)impozite.

000 de lei. Dacă vă ve i grăbi să duce i în contul de profit şi pierdere profitul de 200. Durata de amortizare a utilajului este de 5 ani iar metoda utilizată este cea liniară.01. Situa ia în contul de profit şi pierdere pe cei 5 ani ar fi următoarea: Cont de profit şi pierdere (în mil de lei) N N+1 N+2 Venituri din subven ii pentru investi ii 200 (-) Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 120 120 120 (=)Rezultat +80 -120 -120 N+3 120 -120 N+4 120 -120 Se observă o varia ie foarte mare a rezultatului între N şi N+1. Costul utilajului este de 600. A neglija la sfârşitul exerci iului N existen a acestor datorii. deci. Sunt asimilate veniturilor în avans şi subven iile pentru investi ii.000. etc. plata salaria ilor.N.000. în medie 2% din produsele vândute şi aflate în garan ie se defectează anual şi că remedierile acestor defec iuni au costat. I. la 1. putem presupune că şi în N+1 datoria va fi de 100. abonamentele. Corect este ca la sfârşitul exerci iului N să recunoaşte i în bilan ul contabil datoria cu remedierea produselor ce se vor defecta în N+1 la o valoare determinată. în sumă de 200. cea mai bună estimare posibilă Estimarea datoriei se poate face pe baza statisticilor anilor anteriori. dobânzile încasate anticipat.Să presupunem că întreprinderea noastră primeşte o subven ie pentru achizi ia unui echipament tehnologic.000 de lei.000.000 de lei pe an. De ce? Pentru că pierde i din vedere faptul că în exerci iul N+1 întreprinderea va fi expusă riscului ca o parte din frigiderele vândute şi aflate în perioada de garan ie să înregistreze defec iuni ce trebuie remediate. În plus nu există o justificare economică a acestei solu ii. Exemplu. doar pentru că încă nu cunoaşte i valoarea lor efectivă. întreprinderea suportând 400. varia ie care poate fi apreciată nefavorabil de utilizatorii situa iilor financiare. Realitatea economică este că această subven ie a fost utilizată pentru finan area unui activ care este exploatat pe o perioadă de 5 ani şi. primele de asigurare. va avea ca efect subevaluarea ratei îndatorării şi. am fi tenta i să trecem întreaga subven ie pentru investi ii la veniturile exerci iului N. la sfârşitul exerci iului N cunoaşte i că în exerci iul următor (N+1) o parte din produsele vândute se vor defecta.000. Dacă se constată că. oferirea unei imagini mai optimiste ac ionarilor în ceea ce priveşte îndatorarea întreprinderii.000. spre exemplu.000 de lei. prin urmare ea ar trebui să fie alocată la venituri în cotă 14 . iar în contul de profit şi pierdere o cheltuială la aceeaşi valoare estimată. în medie 100.). Datorită caracterului ei nerambursabil.000 de lei. dar care vor afecta rezultatul perioadelor următoare. Deci. Remedierea va genera datorii ce vor trebui plătite (plata furnizorilor de materiale.000 de mii de lei iar totalul cheltuielilor este de 300.000 de mii de lei.veniturilor este de 500 . Ce nu cunoaşte i este momentul când se vot produce acele defec iuni (cu alte cuvinte momentul când vor apărea datoriile ce trebuie plătite) şi valoarea efectivă a acestora.VENITURI ÎN AVANS sunt acele încasări efectuate în perioada curentă. Din această categorie fac parte chiriile.000 de mii de lei ve i da dovadă de impruden ă.

000x25.000.000x20.000. Situa ia în bilan este: Conturi curente la bănci 1. durabilă.CAPITAL ŞI REZERVE (capitaluri proprii) Capitalurile proprii reprezintă sursele de finan are utilizate intern (profitul). în pasiv apare prima de emisiune care justifică suma de 5.000. societatea încasând 25.000. depusă de c ă t r e proprietari la dispozi ia întreprinderii.000.000 Capital social 1. Se calculează ca produs între numărul de ac iuni/păr i sociale şi valoarea nominală a unei ac iuni/parte socială. ac iuni x Val nominală=1000 ac x 20. primele legate de capital mai cuprind primele de aport şi primele de fuziune.000=25. Valoarea cu care se majorează capitalul social este: Capital social=Nr. subven ia este considerată.000-20. Exemplu. fizic.Primele de capital apar cu ocazia majorării capitalului social prin noi aporturi sau prin fuziune. Pe lângă primele de emisiune care apar cu ocazia majorării capitalului social prin aport în numerar. II.000)=5.000 de ac iuni la o valoare nominală de 20. Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care proprietarii s-au angajat s ă .l p u n ă l a dispozi ia întreprinderii.parte pe toată această perioadă.000x(25.000 Primă de emisiune 1. Capitalul se diferen iază în capitalul subscris nevărsat şi capitalul subscris vărsat. Ele sunt asigurate de proprietari (ac ionari sau asocia i) sau sunt generate N+3 40 120 -80 N+4 40 120 -80 15 . un venit în avans.Capitalul social este sursa generată ini ial de aporturile în natură şi în bani ale asocia ilor. Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost. I.000=20. De aceea.000 lei. Pentru majorarea capitalului social.000. care este şi cea corectă va fi: Cont de profit şi pierdere (în mil de lei) N N+1 N+2 Venituri din subven ii pentru investi ii 40 40 40 (-) Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 120 120 120 (=)Rezultat -80 -80 -80 J.000 lei/ac iune şi un pre de emisiune de 25. o societate comercială pe ac iuni emite 1.000 lei/ac iune.000 lei în contul curent la bancă.000 încasată peste valoarea nominală a ac iunilor. de o manieră permanentă.000 lei=20. Efectul acestei solu ii. Destina ia de o întreprindere.000 Pentru echilibrarea activului cu pasivul bilan ier.000 lei Ac iunile se vând la pre ul de emisiune de 25. într-o primă fază.

000. Exemplu. IV.Profitul sau pierderea reportată reportat(ă) reprezintă partea din rezultatul exerci iului financiar (profit) a cărui utilizare a fost amânată de AGA.000.000. Acestea sunt considerate capitaluri proprii pentru că societatea nu se obligă cu nimic fa ă de ter i (datoria fa ă de furnizori rămâne la 10. 2. devine obligatorie din momentul înscrierii ei în statut. 16 . în scopul echilibrării activului şi pasivului bilan ier.000 Datorii furnizori de imobilizări 10.Rezervele sunt constituite din profit sau din alte surse. În raport cu modul de constituire şi destina ia pe care o capătă. determinat ca diferen ă între veniturile şi cheltuielile acestuia. V.Alte rezerve pot fi constituite facultativ prin repartizarea profitului net sau din alte surse (prime de capital. potrivit hotărârii AGA (creştere de capital social. Situa ia în bilan va fi: Utilaje 15. 3. fiind obligatorie prin lege. acoperirea unor pierderi. Acesta mai poate fi reprezentat de partea din rezultatul exerci iului financiar (pierderi) care nu a putut fi acoperită din resursele disponibile. în pasiv apar rezervele din reeavaluare. regularizării cursului bursier sau reducerii capitalului social.000 um).000.000. Obs: Ac iuni proprii sunt ac iuni ale întreprinderii răscumpărate temporar în vederea distribuirii personalului întreprinderii sau ter ilor.Profitul sau pierderea exerci iului financiar reprezintă profitul sau pierderea exerci iului financiar curent. O societate comercială a achizi ionat un utilaj de la un furnizor la un cost de achizi ie de 10.Rezerve legale sunt constituite din profitul brut şi este destinată protejării capitalului social pentru situa ia în care exerci iul financiar se încheie cu pierderi.000 um. Pot fi utilizate pentru acoperirea financiară a pierderilor sau pentru a fi încorporate în capitalul social.Rezerve din reevaluare sunt plusuri sau minusuri de valoare constatate cu ocazia reevaluării imobilizărilor corporale şi financiare. acordarea de dividende).Rezerve statutare sau contractuale sunt constituite din profitul net pentru un scop declarat în statutul de societate.000 um.000 Rezerve din reevaluare 5.000 Se observă că.primelor legate de capital poate fi: majorarea capitalului social. rezervele se delimitează în: 1. VI. rezultat reportat). La sfârşitul exerci iului financiar este reevaluat utilajul la 15.000. constituirea unor rezerve. III.fiind transferată în exerci iul următor. Ele sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri. Acestea sunt prezentate ca o corec ie a capitalurilor proprii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful