CAPITOLUL 4

ELEMENTE DE PEDIATRIE PREVENTIVĂ
Pediatria preventivă reprezintă totalitatea măsurilor care conduc la împiedicarea apariţiei îmbolnăvirilor sau a disabilităţilor severe la copil. Aceste deziderate se realizează prin programe comunitare, în care medicul pediatru este implicat în mod activ. Aceste programe presupun masuri educative precum şi încercări de manipulare a mediului, pentru ca acesta să nu devină factor de îmbolnăvire (referirea se face la mediul natural, biologic, social, dar sunt implicaţi şi factori economici, legislativi etc). Programele comunitare de prevenire a îmbolnăvirilor sunt orchestrate de organisme abilitate (Ministerul Sănătăţii, Poliţia Sanitară) pentru nivelul guvernamental, dar ele pot avea o raza mai restrânsă de acţiune vizând grupuri sau chiar indivizi cu risc de îmbolnăvire. Se consideră că pediatria preventivă are trei niveluri. Primul nivel sau prevenţia primară constă din totalitatea măsurilor care se impun pentru împiedicarea apariţiei îmbolnăvirilor în populaţia comunitară. Exemplul tipic de prevenţie primară îl constituie vaccinările, clorinarea şi fluorinarea apei, pasteuriza-rea laptelui, măsuri administrative care vizează prevenirea accidentelor de circulaţie, măsurile educative care au ca efect prevenirea intoxicaţiilor, etc. Nivel secundar sau prevenţia secundară se adresează unor grupe de copii cu risc înalt pentru o anumită îmbolnăvire. Un exemplu tipic îl reprezintă depistarea copiilor din familiile de hipertensivi sau cu leziuni aterosclerotice precoce, pentru scăderea riscului de îmbolnăviri cardiovasculare (boală arterială coronariană ocluzivă sau accidente vasculare cerebrale precoce). Se acceptă ca originea bolii arteriale coronariene este situată în copilărie, dar pentru apariţia ei intervin o multitudine de factori familiali şi genetici (hiperlipemie), obezitatea, obiceiuri alimentare (aport crescut de sare), fumatul etc. Un alt exemplu îl constituie riscul de malnutriţie al sugarilor care nu sunt alimentaţi natural, în condiţiile în care nu se poate asigura alimentaţie artificială adecvată calitativ sau cantitativ. Promovarea alimentaţiei naturale reprezintă unul din programele comunitare pentru care UNICEF a depus eforturi particulare. Măsurile de screening pentru depistarea copiilor infectaţi cu tuberculoză ("campaniile de IDR la PPD"), ale scoliozei, ale copiilor cu deficienţe senzoriale uşoare şi medii, a prevenirii puseelor acute de reumatism articular acut la foştii bolnavi, constituie numeroase exemple de prevenţie scundară a îmbolnăvirilor. Prevenţia terţiară este reprezentată de tratamentul şi supravegherea copiilor cu boli cronice potenţial invalidante cum sunt copiii cu deficienţe motorii, psihice sau senzoriale. Un exemplu tipic este reprezentat de supravegherea şi tratarea copiilor cu fibroză chistică, măsurile ortopedice şi fizioterapeutice care se adresează copiilor cu paralizie cerebrală, urmărirea copiilor cu forme severe de astm, hepatită cronică cu AgHBs şi markeri de replicare virală etc. In afara măsurilor medicale aceşti bolnavi şi familiile lor au nevoie de suport psihologic şi financiar. Intervenţia unor echipe multidisciplinare alcătuite din. pediatru, ortoped, fizioterapeut, logoped, psiholog, psihiatru, reuşeşte să aline suferinţa copilului şi a familiei urmărind inserţia socială a copilului cu handicap.

Aceste tehnici moderne stau la originea noilor vaccinuri antibacteriene împotriva germenilor Haemophilus influenzae. dar metode clasice de preparare a vaccinurilor au şi efecte nedorite. vaccinarea antirujeolică. Mass-media audiovizuală sau tipărită constituie de asemenea un important mesager al pediatriei preventive. vaccinarea antipoliomielitică. 2. Se are în vedere selectarea unor tulpini înalt antigenice şi nepatogene pentru om. neoplasm. Dacă pacientul a făcut boala pentru care protejează vaccinarea. păstrarea şi transportul acestor vaccinuri presupun măsuri suplimentare şi scumpe. 4. reacţii anafilactice etc. efecte adverse. răspunsul în anticorpi este insuficient. 3. fluorinarea apei. trebuie să intre în rândul preocupărilor medicului pediatru. evitarea maltratării copilului în familie. agamaglobulinemia. ele pot genera boala la cele cu imunitate compromisă. . fie tulpini de germeni vii puţin virulenţi (tulpini atenuate). Pentru perioada de vârstă 5-10 ani. Din această categorie fac parte vaccinarea an ti tuberculoasă cu bacii Calmette-Guerin. iar medicul pediatru este doar unul dintre aceştia. vaccinările. limitarea expunerii la fumatul pasiv. necontaminate. pentru perioada 0-5 ani. Tuberculoza evolutivă: vaccinarea poate agrava boala. realizându-se "totul dintr-o singură lovitură". Caşexia. Contraindicaţiiie generale ale vaccinărilor 1. hemopatii maligne .situaţii în care bolnavul nu poate produce anticorpi. Acestea apar datorită componentelor toxice. Se impune necesitatea unor mesageri multipli. Deşi vaccinurile vii atenuate nu sunt virulente pentru organisme cu imunitate intactă. noţiuni de educaţie sexuală şi autoprotecţie împotriva infecţiei HIV. Prin utilizarea pe scară largă a vaccinărilor s-a realizat o reducere remarcabilă a infecţiilor prevenibile. care să stimuleze eficient producţia de anticorpi utilizând antigene purificate.Raportul cost/eficienţă trebuie evaluat cu luciditate. Boli infecţioase acute sau în convalescenţă când datorită epuizării resurselor de apărare. stimularea activităţii fizice şi sportului care să evite sedentarismul. Vaccinarea presupune stimularea producerii de către organism a unor anticorpi protectori împotriva anumitor agenţi patogeni. In plus. constituie programe preventive cu eficienţă pe termen lung. controale stomatologice. Până de curând s-a folosit ca sursă de antigene fie germeni omorâţi. Astfel. 50 Esenţialul în PEDIA TRIE prevină obezitatea sau malnutriţia. identificarea familiilor violente sau dezorganizate care reprezintă risc de neglijare sau abandonarea sugarului. Neisseria meningitidis şi Strepîococus pneumoniae. familia neputând să asigure singură suportul financiar pentru gama de măsuri care se impun. alături de măsuri educative generale promovate de şcoală. supravegherea manipulării substanţelor toxice. S-a reuşit deasemenea combinarea mai multor antigene purificate pe un singur vaccin vector. Cel mai modern procedeu de sintetizare a vaccinurilor este cel al tehnicii recombinate prin ingineria genetică. Acest procedeu a fost utilizat pentru obţinerea vaccinului antihepatiticB. Vaccinările Prima vaccinare din lume a fost aplicată la mijlocul secolului XVIII de către Eduard Jenner. având avantajul cunoaşterii necesităţilor comunităţilor de care se îngrijeşte precum şi al prestigiului său profesional. Diferitele programe comunitare de prevenţie sunt "active" pentru diferite perioade de vârstă. reprezintă o enumerare a unor măsuri utile. Biologia moleculară a permis producerea unor vaccinuri mai sigure. programe nutriţionale care sa 49 . neantigenice care se păstrează în produsele care nu utilizează antigene purificate. Pentru copii cu vârsta mai mare de 12 ani prevenirea accidentelor de circulaţie. lipsite de derivaţi toxici. promovarea alimentaţiei naturale. iar vaccinarea agravează evoluţia bolii.

Aceştia beneficiază eficient de protecţie pasivă cu imunoglobuîine specifice sau vaccinuri inactive. impotenţă funcţională). Copiii cu sindroame imunodeficitare primitive nu vor fi vaccinaţi cu vaccinuri virale sau bacteriene vii. Durează 24 de ore şi nu necesită tratament. după vaccinările antipolio şi antirabica pot apare rareori encefalită. Elemente de pediatrie preventivă 51 Copiii splenectomizaţi beneficiază de vaccinare anti-Haemophilus. diaree (necesită tratament simptomatic). cu aspect de coajă de portocală. Se injectează lent i. Corticoterapia prelungită poate determina depresia imunologică. In 1-2 săptămâni se acoperă de o . Sarcina: se interzic vaccinările cu virus viu în primele 3 luni de sarcină. 4. întrucât există risc teratogen. în schimb pentru cei cu SIDA vaccinurile vii atenuante sunt contraindicate (inclusiv vaccinarea BCG). Se evită vaccinările cu virusuri vii atenuate. Convulsiile după vaccinarea DTP sau AR sunt febrile şi nu agravează o epilepsie preexistentă. chiar dacă sunt tulpini cu virulenţă atenuată. S-au descris cazuri de poliomielită. Reacţiile locale: fenomene inflamatorii la locul de inoculare (eritem. După 7-21 zile. de endotoxine de către vaccin cu declanşarea de reacţii alergice faţă de proteinele microbiene conţinute în vaccin. Mecanismul de producere al acestor reacţii constă în eliminarea de substanţe histaminice. la locul inoculării apare un nodul vaccinai de 3-8 mm diametru. 5.d. Urticaria şi eczema de contact nu constituie contraindicaţii absolute. antipolio. 3. 15. 11. 8. Şocul vaccinai precoce: este un şoc anafilactic. 13. După deschidere se foloseşte în decurs de o oră. începând din ziua 4-5 de la naştere şi până la 60 de zile fără testare tuberculinică. Afecţiuni neurologice: se evită vaccinările preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism. După vaccinarea antitetanică poate apărea nefropatie. în treimea medie. 14.5. antivariolicşiBCG. 9. rujeolă sau vaccinări fatale la copiii cu deficit congenital în sinteza de anticorpi. anti-Neisseria şi antiPneumococică. Administrarea de imunoglobuline specifice necesită temporizarea vaccinării 3-4 săptămâni. antiholeric. Reacţii generale: febra. 10. 7. Afecţiuni cutanate alergice: eczema constituţională contraindică vaccinarea antivariolică şi BCG. 0. edem. Afecţiuni cardiovasculare decompensate sau tulburări de ritm. antitetanic. vărsături. Evoluţia reacţiei vaccinaie: în primele 30 minute după inoculare papula dispare. Vaccinarea BCG se aplică la toţi nou-născuţii cu greutate peste 2500 g. durere. Se diluează cu 2 ml de diluant. antipolio. greţuri. Fiola de vaccin conţine 20 doze vaccinaie. Afecţiuni hepatice cronice. Nefropatii cronice cu sediment patologic în urină se pot vaccina antitetanic. Boli alergice: astmul bronşic sau stările ce denotă o constituţie "alergică" şi care riscă să provoace reacţii locale şi generale severe necesită prudenţă şi testări de toleranţă. stare generală alterată. 2. Reacţii de organ: sunt rar întâlnite. Vaccinarea BCG conferă protecţie faţă de infecţia tuberculoasă şi se efectuează cu vaccin viu atenuat Calmette Guerin. Se poate administra doar anatoxina tetanica şi vaccinare antipolio cu virus omorât. respectiv paralizie de neuron motor periferic. Reacţii focale: într-un număr mic de cazuri se poate constata agravarea unor boli preexistente. necesitând tratament de urgenţă pentru combaterea colapsului cardiovascular (este rar întâlnit). Reacţii vaccinaie 1. 6. 12.1 ml vaccin pe faţa posteroexternă a braţului stâng. Diabetul zaharat se poate vaccina antidifteric. Copii infectaţi HIV asimptomatici pot beneficia de vaccinări de rutină. Injectarea mai profundă poate determina apariţia de microabcese. cu formarea unei papule de 6-8 mm. Vaccinarea copiilor cu sindroame imuno-deficitare este un capitol nou şi larg disputat pentru care nu există consens şi experienţă pe termen lung.

apoi sidefie.DTP. După vindecare rămâne o cicatrice. Ea se poate face concomitent cu Engerix B. eritem local şi dispar în 24 de ore. dar în cealaltă coapsă. Intervalul între vaccinare BCG şi alte vaccinări este de 2 luni.5 ml ADPA. Intervalul faţă de alte vaccinări este de 30 zile. se ulcerează şi apoi se acoperă cu o crustă. Vaccinarea AP se face în campanie. la 18-24 luni de la prima revaccinare.5 ml şi un conţinut alb-tulbure. Revaccinarea se face după 1 an şi după 7 ani.m. edem.a doua revaccinare cu 0. iar între a doua şi a treia doza un interval de 6 săptămâni.AHB Antituberculoasă . dacă s-a utilizat vaccin DTP.5 ml ADPA. DTP. După 30 zile se injectează în acelaşi mod 0. Se vindecă spontan în 1-2 (maximum 6) luni.prima revaccinare cu 0. Revaccinarea se face astfel: . Nu este absolut necesar de 52 Esenţialul în PEDIA TRIE Tabel 4-1. In caz că primovaccinarea se face cu DTP se repetă a treia doză după încă 30 zile. Calendarul vaccinărilor VÂRSTA TIPUL DE VACCINARE COMENTARII 24 ore 4-5 zile 2 luni Antihepatită B . Vaccinul AP se poate administra concomitent cu DT. La copilul mare nu se mai vaccinează DTP datorită componentei pertusis din vaccin. Fiola are 0.5 ml ADPA.ADPA. Vaccinul induce o reacţie imuna mediată celular. . Vaccinarea antidifterică (AD) se realizează cu anatoxina difterică purificată şi adsorbit pe fosfat de aluminiu (ADPA). Vaccinul se administrează în doza de 0. cu diametrul de 3-6 mm. care este o toxină difterică detoxifiată sub acţiunea formolului şi căldurii. DTP. DT.AHB Antipolio . Este obţinut din tulpini atenuate de virus poliomielitic. care determină blocarea porţii de intrare a virusului poliomielitic. După vaccinarea cu AP nu se fac alte vaccinări. Se face cu vaccin compensat (tip 1+2+3). sau DT la 7 ani. Vaccinarea se face la vârsta de 3-12 luni prin injectarea i. Primo vaccinarea se face cu 3 doze între 3-15 luni de viaţă.BCG Antihepatită B . In caz de ulceraţie se aplică pansament steril. Vaccinul se conservă la frigider. Vaccinarea antipoliomelitică (AP) cu virus atenuat este folosit pe scară largă.scuamă.2 ml în ceai sau apă zaharată.VPOT în maternitate în maternitate simultan . Dacă primovaccinarea s-a făcut cu ADPA sau DT sunt suficiente 2 doze.5 ml. care poate induce accidente neurologice. primăvara şi toamna-iarna. (dacă prima vaccinare s-a făcut cu unul din aceste produse) la 6-9 luni de la vaccinare. la întâlnirea treimii superioare cu treimea medie. la 3 cm în afara liniei mediane. purificată prin precipitare chimică şi adsorbită pe un suport mineral. Alteori se pustulizează. După vaccinare copilul elimină virus vaccinai prin scaun timp de 5-6 săptămâni. iniţial violacee. DT. . Prima revaccinare se face după 3-5 ani. Intre prima şi a doua doză se lasă un interval de o lună. pe faţa anterioară a coapsei. Reacţiile postvaccinale sunt minore: durere. tratamente injectabile sau intervenţii chirurgicale timp de 30 de zile.a treia revaccinare cu 0.

Vaccinarea antitetanică (AT) se face cu ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită pe fosfat de aluminiu) sau DTP. simultan simultan simultan în campanii şcolare în campanii şcolare în campanii şcolare în campanii şcolare Elemente de pediatrie preventivă 53 în caz de plăgi tetanigene.5 ml. în regiunea deltoidiană la adult şi pe faţa anterioară a coapsei la copil 0.DT respectat un anumit interval dacă s-a vaccinat cu ADPA sau DT. în doză unică.VPOT Antituberculoasă .5 ml.5 ml ATPA.DTP Antipolio . după tratamentul chirurgical al plăgilor se face vaccinare AT în raport de situaţia vaccinărilor anterioare.m.AR Antidifterică Antitetanică-antipertussis . cu conţinut alb-tulbure.AR Antidifterică Antitetanică-antipertussis .AHB Antipolio .m.BCG Antidifterică Antitetanică . 2) Pacient incomplet vaccinat: se administrează 3 doze ATPA la interval de 14 zile.DTP Antirujeoloasă .5 ml ATPA i. Rapel I se face la 6-12 luni de la ultima inoculare de ATPA şi constă în administrarea unei doxe de 0.VPOT Antidifterică Antitetanică-antipertussis .VPOT Antidifterică Antitetanică-antipertussis .DTP 4 luni Antipolio . 1) Pacient cu schema completă de vaccinare se administrează 0.DTP 9 ani 13 ani 14 ani Antipolio . .DTP 6 luni Antihepatită B .Antidifterică Antitetanică-antipertussis . Se administrează i.DTP 9-11 luni 12 luni 30-35 luni 7 ani (clasa I) Antirujeoloasă .5 ml ATPA la interval de 30 zile (2 doze).VPOT Antidifterică Antitetanică-antipertussis . Rapelul II se face la 5 ani de la rapelul I prin administrarea unei doze de 0. ATPA se livrează în fiole de două doze de 0. Revaccinarea se face cu 2 rapeluri.

Din cultură antigenul este extras şi purificat prin cromatografie şi apoi este utilizat prin vaccinare. antipertusis).5 ml i. concomitent cu 0. Revaccinarea se face la 1-3 ani. Vaccinarea AH (antihepatitică) este cea mai modernă vaccinare preparată prin metode proprii ingineriei genetice. Vaccinarea se face prin administrarea a 3 doze de 0. Produsul cel mai utilizat în ţara noastră este Engerix B sau Recombivax HB. tuşea convulsivă trebuie evitată în primele luni de viaţa. c.m.5 ml imunoglobulină specifică antihepatitică intramuscular.5 ml i. Pentru cea de a doua doză vaccinală. Acesta este considerat eficient dacă corespunde la peste 10 mUI/ml (miliunităţi internaţionale/ml) la distanţă de 6 luni după o vaccinare completă.5 ml vaccin.care cedează la antitermice în 24 ore. Se obţine răspuns anticorpic eficient în 95% din cazuri asigurând protecţie virtual completă tuturor persoanelor care pot dezvolta un răspuns adecvat cu anticorpi.38-39°C .c. Protecţia apare după 20-30 de zile. exantem discret. cu administrarea endonazală sau cu virus omorât injectat a. dureri articulare. Intervalul între vaccinare AR cu virus supraatenuat şi alte vaccinări va fi de 30-60zile. care coincide eventual cu vaccinarea DTP. Vaccinarea antirubeolică se face cu vaccinuri cu virus viu atenuat. parotiditei epidemice şi rubeolei. Vaccinul Engerix B se administrează la nou născut. Vaccinarea ROR se face cu vaccin cu virus atenuat contra rujeolei. viu atenuat sau hiperatenuat. iar pentru copiii din colectivităţi se face şi a doua doză după 6 luni. Nou născuţii care provin din mame purtătoare de AgHBs trebuie să primescă vaccinarea antihepatitică cât mai precoce posibil. Antigenul HBs inserat într-o plasmidă este transferat pe Sacharomyces cerevisiae şi apoi replicat un număr de generaţii.000 UI în doza unică şi ATPA 3 doze câte 0.. deoarece prin complicaţiile grave pe care le dă. şi este determinată prin metoda radioimună. Fiola are 0. In general este un vaccin bine tolerat. Vaccinarea contra tusei convulsive (DTP) se face prin administrarea trivaccinului DTP (antidifteric. Pentru ţara noastră unde procentajul de purtători AgHBs este extrem de ridicat vaccinarea antihepatitică B se impune ca vaccinare obligatorie pentru copilul din primul an de viaţă ca şi pentru anumite categorii de populaţie cu risc înalt de îmbolnăvire (personal medicosanitar.3) Pacient nevaccinat: se administrează ser antitetanic 3000-20. se vor folosi sedii de injectare diferite şi seringi diferite. Reacţiile adverse pot apărea după 5 zile de la vaccinare şi constau în hipertermie sau simptom de rinofaringită. Injectarea se face în coapsă. Vaccinarea antirujeolică începe după vîrsta de 9 luni şi se face în campanie. Vaccinarea contra tusei convulsive trebuie să se facă la sugar cât mai devreme. talasemici etc. .m. Uneori se poate produce febră .5 ml la interval de 14 zile. Reacţia vaccinală este aproape nula. eventual în primele 12 ore de viaţă. hemofilici. la 3 şi 6 luni în doză de 0. Se va administra după vârsta de 9 luni pentru copiii care trăiesc în colectivităţi şi după 12 luni pentru copiii îngrijiţi în familie. a 0. . Se administrează o singură doză de 0. antitetanic. sau s. Vaccinarea cu ATPA nu necesită intervale faţă de alte vaccinări.c.). Se face prin injectare s.5 ml pentru o doză. pot fi făcute împreună. în special din centre de dializă şi transfuzii.5 ml i.. la interval de o lună. fiind livrat în seringă de unică folosinţă cu ac ataşat.m. Vaccinarea diftero-tetanică (DT) sunt două vaccinări prin anatoxină. Vaccinarea antirujeolică (AR) se face cu virus omorât. Tehnica de administrare este similară cu cea de la vaccinarea DT. o dată pe an toamna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful