O ISTORIE A GLOBALIZ RII

BÂC DORIN PAUL Facultatea de ùtiin e economice, Universitatea Oradea, Str. Transilvaniei nr. 10, bl I2 ap. 35, tel: 0745911884, e-mail: bac_dorin@yahoo.com
In the 21st century globalization has become the engine for the world’s evolution. But in order to understand the present we need to take a good look at the past. The present paper presents one point of view on the history and evolution of globalization.

1. Introducere Putem “vedea” globalizarea peste tot. A p truns în aproape toate domeniile sub o form sau alta úi în acelaúi timp a adus cu sine avantaje úi dezavantaje. Exist oameni care continu s se opun globaliz rii din diferite motive, cele mai importante fiind cele legate de mediu úi de s r cie.
Exist mai multe p reri în ceea ce priveúte apari ia sau ini ierea globaliz rii. Una dintre cele mai ample úi complexe opinii apar ine cercet torilor americani Peter H. Lindert úi Jeffrey G. Wiliamson121. Ei sunt de p rere c globalizarea a evoluat în spasme de la expedi iile lui Columb si de Gama acum mai bine de 500 de ani. Cei doi împart perioada de 500 de ani în patru epoci distincte.

2. 1492 – 1820: Restric ia comercial Marile descoperiri geografice au generat un transfer de tehnologie, plante, animale úi boli pe o scar nemaiîntâlnit pân atunci. Dar impactul lui Columb úi de Gama asupra comer ului, migra iei popula iei úi globaliz rii a fost de o alt natur . Pentru ca globalizarea s aib un impact asupra nivelului pre urilor, standardului de via sau PIB/cap de locuitor, era necesar ca puterile comerciale s îúi modifice pre urile m rfurilor na ionale. Este adev rat c dup 1492 a existat un boom comercial, iar procentul nego ului în PIB-ul mondial a crescut remarcabil. Dar poate fi acest boom economic explicat prin desfiin area barierelor comerciale sau integrare global ? Dac ar fi existat un declin pro-globalizare la nivelul barierelor comerciale, ar fi trebuit s aib ca urm ri diferen e mari la pre urile de import úi export în centrele comerciale. Nu exist nici o dovad a nivel rii pre urilor, care ar sus ine c descoperirile geografice úi îmbun t irea productivit ii transporturilor au influen at în vreun fel economia mondial . Monopolurile comerciale, taxele, restric iile non-tarifare, r zboaiele úi pira i(interven ii anti-globalizare) au fost elemente, care combinate au dus la o în buúire a comer ului.
Cine a determinat atunci boom-ul comercial ce a avut loc în acea perioad ? Ca úi în experien a mondial dintre 1950 úi 1980, se pare c creúterea veniturilor în Europa
121

Peter H. Lindert úi Jeffrey G. Wiliamson – “Globalizare úi inegalitate: o lung istorie” 2001 351

aflându-se în conflict cu politicile conservatoare. politica liberal-comercial úi revolu ia transporturilor interna ionale au conlucrat pentru a crea pie e cu adev rat globale în secolul 19. În plus. Este momentul în care globalizarea modern a început. “Avu ia na iunilor. între secolele 16-18. Africa de Nord úi America Latin nu au cunoscut aceast dezvoltare din mai multe motive: − aceste zone erau colonii ale comercian ilor. Deúi nu exist date certe despre distribu ia veniturilor între 1500 úi 1820. Pe lâng aceasta. diferen ele dintre venituri apar înc din 1600. Comer ul ar fi fost úi mai înfloritor. care în lucrarea sa. care continu s se agraveze úi azi. − resursele naturale destinate exporturilor erau controlate de burghezia local . Costurile transporturilor au sc zut rapid în secolul premerg tor Primului R zboi Mondial. a început s observe diferen ele dintre bog ia statelor úi cauzele ce au determinat aceast stare de fapt. Fran a úi Olanda i-au dep úit cu mult pe to i ceilal i – compatrio ii lor. Aceast divergen a ap rut pe 3 niveluri: global. − în acea perioad se negocia foarte des de pe pozi ii de for (militar ).reprezint cam dou treimi din boom-ul comercial ce a avut loc în cele trei secole. Aceste for e globalizante au fost extrem de puternice în zona Atlanticului. pe plan global. 3. care sus ineau comer ul liber. Salariile reale. În aceast perioad migra ia for ei de munc úi fluxurile de capital au fost aproape inexistente. “p rintele economiei politice”. între statele europene. care sprijineau protec ionismul. a existat dup 1870 o reac ie politic anti122 Keneth Pomeranz – “Marea divergen ” Editura Universit iii Princeton 2000 352 . Cercetare asupra naturii úi cauzelor ei”(ap rut în 1776). Pe scurt. în interiorul statelor europene. f r urm de îndoial . marii proprietari funciari (feudali). Deúi pre urile pentru transport au continuat s scad de-a lungul secolului. negustorii úi proprietarii de manufacturi din Anglia. Contemporan cu aceast perioad a fost Adam Smith. Deúi dovezile nu sunt foarte clare. nivelul consumului. salariile reale în Anglia úi Olanda le-au dep úit pe cele din restul lumii122. acest deceniu coincide cu perioada de pace úi refacere ce a urmat dup r zboaiele napoleoniene pe continent(Europa) úi dup criza din agricultura britanic . informa iile pe care le avem dovedesc. dar au fost totuúi încetinite de protec ionism. Asia. În secolele 17-18. restul Europei úi probabil orice na iune de pe glob. Din acest deceniu a început convergen a(nivelarea) pre urilor marfurilor interna ionale. c diferen ele dintre ri (global inequality) au ap rut cu mult înaintea primei revolu ii industriale. zona est-mediteranean . care însemna protejarea industriei na ionale împotriva competi iei str ine. arendele úi taxele din acea perioad ne dovedesc existen a unei mari divergen e. 1820-1913: primul veac de globalizare Anii 1820-1830 sunt considera i un moment crucial al evolu iei economiei mondiale. Tot în aceast perioad începe puternica miúcarea spre politici liberale. sau poate chiar mai devreme. dac nu ar fi existat acele interven ii anti-globalizare.

procentul din PIB al fluxurilor de investi ii a sc zut de la 3. ajungând nivelurile pie ei mondiale. în dauna marilor latifundiari. În urm torii cincisprezece ani. indicele comercial124 a crescut în Europa cu doar 2%. pe termen lung. iar într-o lume în care pre urile transporturilor sunt într-o continu sc dere. Japonia a trecut de la autarhie la comer liber. iar pân la Primul R zboi Mondial condi iile comerciale s-au îmbun t it în rile în curs de dezvoltare mult mai mult decât în Europa. produc torii primari din periferie se bucur de cea mai mare dezvoltare.globalizare. În aceast perioad . Aceast impresie e greúit . În aceast perioad a urmat avântul Angliei datorit comer ului liber (free-trade) úi a revolu iei industriale. Pe parcursul celor patru decenii care au precedat Primul R zboi Mondial. Creúterea de productivitate în transporturi úi comunica ii din perioada ante-belic nu s-a evaporat dup 1913. Aceste date creeaz impresia c globalizarea a avantajat mai mult rile subdezvoltate (periferice) în compara ie cu cele dezvoltate din Europa. În 1859. 4. sub amenin area tunurilor de pe navele americane. 79) Sau indicele de schimb. iar în rile din lumea a treia cu 21%. schimburile comerciale ale Japoniei au crescut de 70 de ori. apropiindu-se de pre urile pie ei mondiale. dar care nu a fost suficient de puternic pentru a readuce economia mondial la nivelul ei de izolare din 1820. iar munca era folosit mai mult în produc ia de bunuri decât în exploatarea p mântului. Aceste probleme s-au resim it úi asupra investi iilor în noi tehnologii. Pe termen scurt.2%. Din cauza barierelor comerciale s-a ajuns la situa ia în care pre urile s-au dublat chiar úi în cadrul rela iilor economice dintre parteneri din zona Atlanticului(ajungându-se la nivelul din 1870).6% în perioada antebelic la 6. e adev rat c prin creúterea exporturilor se vor m ri veniturile rilor. rile exportatoare de materii prime sau prim-produc toare îúi folosesc resursele pentru export. Pre urile exporturilor au crescut. În acelaúi timp m rirea taxelor úi instituirea de bariere au redus drastic veniturile din comer . În schimb au fost impuse noi bariere politice pentru a restric iona capacitatea popula iilor s race de a p r si condi iile mizerabile de via pentru ceva mai bun. 1913 – 1950: înfrângerea retragerii autarhice Lumea globalizat s-a destr mat dup 1913 úi nu a mai fost reconstruit în deceniile ce au urmat.9% în perioada interbelic . este egal cu raportul dintre pre ul pl tit pentru importuri úi cel primit pe exporturi 353 124 123 . Dar pe termen lung. ducând astfel la de-industrializare. Dar cei care au profitat cel mai mult de acest avânt au fost muncitorii úi restul lumii. Bangkok sau Montevideo). de la aproape 0 la 7% din produsul intern123. Clasa muncitoare a câútigat deoarece Anglia era importatoare de alimente (agricultura era un “angajator” slab). Aceast diferen se datoreaz faptului c indicii comerciali sunt lua i de pe pia a fiec rei ri (Alexandria. indicii comerciali au avantajat tot “centrul”. Probabil cel mai mare úoc al globaliz rii din secolul 19 l-a suferit Japonia. Dup 1870 comer ul a luat amploare în toat lumea. Jurnal de Economie Politic (nr.3% la 1. Astfel s-a ajuns ca procentul de imigran i din Statele Unite ale Americii s scad de la 14. iar pre urile importurilor au sc zut. în Asia de Est cu 10%.

În ceea ce priveúte migra ia.2% între 1989-1996 ) decât era în Marea Britanie antebelic (4. − sarcina de a utiliza cantit i din ce în ce mai mici de materii prime úi de bunuri de consum. iar idei precum: micúorarea interven iei statului în economie. Barierele puse migra iei. s-a accelerat trendul inegalit ii dintre popoare. infla ia obligându-i pe legislatori s propun reforme fiscale care s opreasc procesul. rata úomajului crescând exponen ial. când de-globalizarea a avut o influen inegal . cu pân la 90% din valoare. 5. B ncile din SUA úi-au retras investi iile din Europa. Pe scurt. Statele Unite ale Americii. influen ând falimente si pe acest continent. iar în cele primitoare sc zând inegalitatea social . vehicole. în special cele dou R zboaie Mondiale. Aceste diferen e sunt legate de schimb rile de politici într-o singur ar dominant . rile implicate în conflagra ie au avut de suferit úi din punct de vedere financiar úi fiscal. bocanci etc. dar restrictiv fa de imigran i. care au “supravie uit” crizei. În octombrie 1929 Bursa din New York a cunoscut cea mai mare pr buúire din istorie. Totuúi au existat oameni. care erau încorpora i. caracterizat prin: − cererea úi consumul imens de articole de r zboi(arme. influen at de filozofia lui Keynes. care úi-au dat seama de importan a comer ului interna ional.6% între 1890-1913). convergen a din cadrul economiilor atlantice s-a oprit. În perioada ce a urmat Primului R zboi Mondial. în aceast perioad s-a inversat situa ia din perioada ante-belic . uniforme. în rile emitente crescând inegalitatea social . iar exporturile de capital reprezint un procent mai sc zut din PIB-ul SUA din perioada postbelic (0. globalizarea a reînceput dup al doilea R zboi Mondial. Multe companii au dat faliment. La începutul anilor ’50 lumea occidental era social-democrat . În cele dou decenii ce au desp r it r zboaiele mondiale. fa de 1913. independent de r zboaie úi depresie. iar unele b nci au intrat în imposibilitate de plat . descreúterea globaliz rii din perioada interbelic a fost determinat de mai mul i factori. care au trecut de la protec ionism. comparativ cu datele din 1913. − înlocuirea num rului mare de “poten iali muncitori”. care au avut un impact imens asupra economiilor na ionale. Pentru a realiza acest lucru a fost pus in aplicare 354 . comer ului úi fluxurilor de capital au f cut ca pr p stiile dintre popoare s se m reasc . Dup primul R zboi Mondial. Pre urile ac iunilor au sc zut dramatic. muni ie. În 1929. primitor de imigran i la un comer liber neconstrâns. Nu se útie ce vin au avut marea depresie. pentru unele firme. diferen ele úi divergen ele dintre popoare au fost cele mai mari.).Primul R zboi Mondial a creat o nou situa ie. Pe de alt parte barierele comerciale sunt mai reduse azi. cele dou R zboaie Mondiale sau politicile protec ionoste. Migra ia popula iei a fost mai pu in impresionant . 1950-2001: Al doilea secol de globalizare Din toate punctele de vedere. Imigran ii reprezentau un procent mai mic din totalul popula iei. În compara ie cu globalizarea din perioada antebelic exist o serie de diferen e. corpora iile s primeasc libertate total erau de neacceptat.5% între 1960-1973 úi 1.

S r cia este doar una din problemele actuale.H. adic sprijinirea úi integrarea rilor din vechiul bloc comunist. dar una extrem de important . Dac de investi iile úi comer ul interna ional ar beneficia doar cei boga i. aflate in aceeaúi categorie au rata cea mai mic . care îúi poart c l torii spre o dezvoltare continu si sustenabil . Lindert P. în anii ‘40 GATT-ul a obligat rilor cu venituri mici s renun e la barierele tarifare impuse importurilor. pentru a proteja locurile de munc . úi le penalizeaz pe cele care adopt politici protec ioniste. cea mai puternic ar . care a ajutat Europa s devin . Exist probleme importante legate de mediul social úi de mediul înconjur tor. Dar inegalitatea cea mai mare este între rile în curs de dezvoltare. inegalitate úi s r cie din 1980” 2001 355 . dar era consecvent cu ideile din acea perioad . Totuúi dintr-un aspect câútigul cel mai mare de pe urma liberaliz rii come ului din perioada postbelic ar fi trebuit s fie mai mare pentru rile membre OECD . atunci mul i oameni ar fi de acord cu restric ionarea comer ului. dup 11 septembrie 2001 SUA úi-a g sit un nou inamic: terorismul. în dauna rilor industrializate. Bibliografia: 1. Aceste fapte nu implic ideea c globalizarea ajut rile puternice. Dup 1989 statele europene s-au axat mai mult pe rezolvarea problemelor continentale. Oricine c ruia îi pas de s r cie. ar trebui s se gândeasc de dou ori la restric ionarea comer ului – aceasta având ca rezultat o înr ut ire a situa iei s racilor din rile în curs de dezvoltare úi subdezvoltate. care ader la economia mondial integrat . în preajma conflictului armat din Irak.Planul Marshall. Aceste renun are a sc zut veniturile na ionale. În prezent problema s-a schimbat. Înc de la apari ia sa. Unele dintre zonele în curs de dezvoltare au rata de creútere economic cea mai mare. Rundele de liberalizare conduse de GATT au adus venituri mai mari tot rilor membre OECD. – „Globalizare. printre care úi România. decât asupra celor care sunt deja membre. De aici au început discu iile úi problemele din cadrul alian ei nordatlantice. în timp ce alte ri. Marea parte a comer ului ce a fost liberalizat a fost de fapt între ri din OECD. O gândire conven ional ar presupun c rile din lumea a treia ar fi trebuit s profite mai mult de pe urma liberaliz rii comer ului.– “Globalizare úi inegalitate: o lung istorie” 2001 2. rile care nu au reuúit s „urce” în acest tren r mân tot mai în urmp fa de rile care au început c l toria înc din 1820. se poate spune c reprezint un tren. din nou. se industrializeaz . globalizarea favorizeaz statele care se liberalizeaz . úi nu între OECD úi restul rilor. din punct de vedere economic la acel moment. care s-au resim it mai ales în carul Consiliului de Securitate ONU. Dar. l sându-le în urm . dup cum se poate vedea úi mai sus. dar acestea trebuie rezolvate prin legi úi ini iative specifice nu prin restric ionarea comer ului. S-a creat impresia în ultimii ani c inegalitatea mondial este cea mai accentuat între rile bogate úi cele în curs de dezvoltare. Globaliazarea. Dimpotriv . globalizarea i-a sprijinit mai mult pe cei s raci.. partenerul comercial principal al SUA. Wiliamson G. cultura úi mediul înconjur tor. Dollar D. În schimb. Liberalizarea comercial ar fi trebuit s aib un efect mai mare asupra rilor.