NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLĂDIRI

Indicativ: NP 061 - 02 Cuprins 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea şi executarea sistemelor şi instalaţiilor de iluminat din construcţiile civile, industriale (de producţie, depozitare, etc.) cât şi producătorilor de surse şi corpuri de iluminat. 1.2. Prevederile normativului se aplică la: - instalaţiile noi; - instalaţiile care se modernizează sau se transformă prin schimbarea destinaţiei; - instalaţiile efectuate în urma reparaţiilor capitale. 1.3. Prin proiectarea şi executarea instalaţiilor de iluminat se va asigura realizarea următoarelor cerinţe de calitate*): A. Rezistenţă şi stabilitate. B. Siguranţa în exploatare. C. Siguranţa la foc. D. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului. E. Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie F. Protecţia împotriva zgomotului.
*)

prevazute de Legea calitatii lucrarilor de constructii, L 10/1995

1.4. La proiectarea şi executarea instalaţiilor de iluminat se vor respecta şi prevederile cuprinse în reglementările menţionate în ANEXA 1 a normativului. 1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaţiile speciale de iluminat cum ar fi instalaţiile tehnologice de iluminat ce fac parte integrantă din alte instalaţii şi echipamente (de exemplu: iluminatul spaţiilor din mijloacele de transport, iluminatul tehnologic din crescătoriile de animale mici etc.). [top]

2. TERMINOLOGIE
2.1. Termeni folosiţi în prezentul normativ: a. sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală (exemple: litere şi cifre, fibre, filete, cărţi, note muzicale pe portativ, tablouri, etc); b. zona sarcinii vizuale: zonă aparţinând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată (îndeplinită) sarcina vizuală; c. zonă învecinată /apropiată/ sarcinii vizuale: o bandă cu lăţimea de 0,5 m care este alăturată zonei sarcinii vizuale şi se află în câmpul vizual; d. iluminare menţinută (Em în lx): valoare sub care iluminarea medie pe suprafaţa considerată nu trebuie să coboare; iluminare minimă (Emin): iluminare minimă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare maximă (Emax): iluminare maximă pe o suprafaţă (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare medie (Emed): iluminare medie pe o suprafaţă; flux inferior fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul inferior (în procente) faţă de planul de montare; flux superior - fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul superior (în procente) faţă de planul de montare; e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice dată de un sistem de iluminat; f. indice global limită de evaluare a orbirii (UGRL): valoarea maximă a UGR pentru un sistem de iluminat; g. contrast pozitiv: se produce când luminanţa obiectului este mai mare decât cea a fondului (zona alăturată); h. constrast negativ: se produce când luminanţa obiectului este mai mică decât cea a fondului (zona alăturată); i. plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfăşoară activitatea dintr-o încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale); j. plan efectiv de lucru: suprafaţa, din planul util, pe care se află sarcina vizuală (bancă şcolară, masa de birou, masa bancului de lucru, etc); k. culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune, formă, structură, diferenţele fiind produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise; l. temperatura de culoare (T): temperatura (în K) pe care ar avea-o corpul negru ca să emită o lumină de o compoziţie cromatică similară cu a sursei considerate (a unui stimul de culoare dat);temperatura de culoare corelată (Tcp): temperatura (în K) corpului negru a cărui culoare percepută se aseamănă cel mai mult (în condiţii de observare precizate) cu culoarea percepută a unui stimul de culoare dat, de aceiaşi strălucire (utilizată în special pentru sursele cu radiaţii produse prin agitaţie moleculară – cu descărcări în gaze şi/sau vapori metalici, cu inducţie);

m. indice de redare a culorilor (Ra): este expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 – 100, Ra = 100 exprimând o redare naturală a culorilor. Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor; n. orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a capacităţii de a distinge detalii sau obiecte, datorată distribuţiei necorespunzătoare a luminanţelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal); orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vederea, fără a provoca (obligatoriu) o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct, prin efectul său fiziologic asupra sistemului vizual; orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă fără a degrada (obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp, prin efectul său psihologic asupra sistemului vizual; orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual, de regulă apropiate de direcţia de privire; orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii, de regulă atunci când imaginile reflectate sunt situate în aceiaşi direcţie sau direcţie apropiată cu obiectul privit. 2.2. În prezentul normativ este folosită şi terminologia din domeniile iluminatului, stabilită prin: STAS 3687/1 … 6 STAS 2849/1 … 6 SR 6646/1 … 5 STAS 11621 SR 12294 STAS 6221 STAS 8313 SR EN 60529 STAS 3009 STAS 6824 STAS 7290 STAS 7832 STAS 10515 SR CEI 50(826) + A1 CEI 50 (845) Tehnica iluminatului. Terminologie. Radiometrie, fotometrie, colorimetrie. Terminologie. Iluminat artificial Metodă de calcul a iluminării medii în clădiri Iluminatul de siguranţă în industrie Iluminatul natural al încăperilor Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul în clădiri şi în spaţiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării. Grade normale de protecţie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare. Lămpi electrice cu incandescenţă de format normal. Tensiuni şi puteri nominale. Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Condiţii tehnice generale de calitate. Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Clasificare şi terminologie. Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune. Condiţii tehnice generale de calitate. Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune. STAS 8114/1-4 Corpuri de iluminat Vocabular electrotehnic internaţional. Instalaţii electrice în construcţii. Vocabular electrotehnic internaţional. Luminotehnică.

SR CEI 598-2-22 SR CEI 364 STAS 10515 [top]

Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranţă. Condiţii tehnice speciale. Instalaţii electrice ale clădirilor Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune.

3. CONDIŢII CANTITATIVE ŞI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS ÎN INTERIORUL CLĂDIRILOR
3.1. Iluminatul dintr-o încăpere sau zonă de lucru trebuie să asigure vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale şi realizarea acesteia în condiţii de confort vizual. 3.2. Iluminatul dintr-o încăpere trebuie să asigure: - confortul vizual al persoanelor ce lucrează în încăpere: lucrători, operatori, prin inducerea acestora de senzaţii pozitive în timpul activităţii; - performanţa vizuală, care determină efectuarea sau perceperea sarcinii vizuale cu rapiditate şi acurateţe, chiar şi în condiţii dificile şi pentru perioade îndelungate; - siguranţa vizuală, astfel încât lucrătorii să fie capabili de a percepe vizual spaţiul înconjurător. 3.3. Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce să ofere în încăpere un mediu luminos confortabil, este necesar să se acorde atenţie următorilor factori: - nivelului de iluminare şi uniformităţii acesteia; - culorii luminii şi redării culorilor; - direcţionării fluxului luminos; - distribuţiei luminanţelor; - orbirii; - fenomenului de pâlpâire; - prezenţei luminii de zi; - consideraţiilor energetice; - menţinerii sistemului de iluminat în timp. 3.4. Performanţa vizuală (a lucrătorilor, observatorilor) este influenţată şi de alţi factori cum ar fi:

a) proprietăţile intrinseci ale sarcinii vizuale: mărimea, forma, poziţia, culoarea, reflectanţa detaliilor şi fondului; b) capacitatea vizuală a lucrătorilor (operatorilor): acuitatea vizuală, percepţia culorilor. Atenţia acordată şi acestor factori poate duce la creşterea performanţei vizuale fără a mări nivelul de iluminare. Nivelul de iluminare 3.5. Iluminarea sarcinii vizuale şi distribuţia ei în jurul acesteia decid cât de repede, sigur şi confortabil o persoană percepe, distinge şi efectuează o sarcină vizuală. 3.6. Toate valorile iluminării specificate în acest normativ reprezintă valori minime necesare obţinerii siguranţei vizuale şi necesarului obţinerii performanţei vizuale în activităţile de muncă. 3.7. Valorile specificate în ANEXA 2 reprezintă iluminările necesare în zona sarcinii vizuale pe suprafaţa de referinţă (planul util) care poate fi orizontală (masă, birou), verticală (raft, oglindă), sau înclinată (planşetă, pupitru). 3.8. Iluminarea medie pentru fiecare sarcină nu trebuie să coboare sub aceste valori, indiferent de durata şi de condiţiile de funcţionare ale sistemului şi instalaţiei de iluminat. 3.9. În ANEXA 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie să fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranţă. 3.10. Valorile iluminării medii sunt valabile pentru condiţii vizuale normale şi ţin seama de următorii factori: - cerinţele sarcinilor vizuale; - siguranţă; - aspectele psiho-fiziologice (confortul vizual); - economie de energie; - experienţă practică. 3.11. Valoarea iluminării poate fi ajustată cu cel puţin o treaptă pe scara iluminărilor (Anexa 2) dacă condiţiile vizuale specifice (reale) diferă faţă de condiţiile normale considerate la 3.10. Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci când: - sarcina vizuală prezintă contraste sau reflectanţe foarte scăzute; - activitatea vizuală este foarte importantă; - erorile în activitatea de muncă sunt greu şi costisitor de rectificat; - acurateţea sau productivitatea ridicată sunt de mare importanţă;

uscătorii în industrie**) Coridoare.13. orientare simplă sau cu vizite temporare Încăperi în care activitatea de muncă nu este continuă Sarcini vizuale simple Sarcini vizuale medii Sarcini vizuale impuse Sarcini vizuale dificile Exemple de destinaţii Coridoare secundare. magazii Holuri principale. Scara iluminărilor recomandate*) în lucşi este: 20 – 30 – 50 – 75 – 100 – 150 200 – 300 – 500 – 750 1000 – 1500 – 2000 – 3000 – 5000 *)Conform Normei CIE 008/E-2001 Iluminatul interior al locurilor de munca În tabelul 3. sala maşinilor din industrie. citit. depozitării Zone pentru circulaţie. 3. spaţii pentru asamblare Birouri (scris. săli .1 se indică nivelurile de iluminare recomandate în funcţie de felul activităţii şi sarcinile vizuale: Tabelul 3.sarcina vizuală este ocazională sau necesar a fi urmărită sau efectuată o perioadă neobişnuit de scurtă. cantine. electronică). scări rulante Săli de teatru. 3.14. cu tehnică de calcul). depozite. pe rafturile bibliotecilor. Atunci când condiţiile prezentate la pct. scări. iluminat general în fabrică Săli de gimnastică. săli de clasă. laboratoare (unde se fac măsurări precise) Asamblare fină (mecanică.1 Niveluri de iluminare (lx) 20-30-50 50-100-150 100-150-200 200-300-500 300-500-750 500-750-1000 750-1000-1500 Tip de activitate/sarcină vizuală Zone destinate circulaţiei. concert. 3..capacitatea vizuală a lucrătorului este sub nivelul normal.detaliile sarcinii vizuale au dimensiuni neobişnuit de mari sau au un contrast ridicat. 3. În spaţiile în care activitatea de lucru este continuă nivelul de iluminare nu trebuie să scadă sub 200 lx.12.11 nu sunt cunoscute la proiectare ajustarea nivelului de iluminare se va face la punerea în funcţiune. holuri. . Nivelul de iluminare poate fi diminuat cu o treaptă atunci când: .

Emin/Emed pentru suprafaţa planului util şi . Nivelul de iluminare recomandat pentru zonele învecinate poate fi mai scăzut decât cel din zona sarcinii vizuale. tricotat.15. Emed şi Emax sunt iluminările minimă. Uniformitatea iluminării pe o suprafaţă se evaluează cu ajutorul coeficienţilor de uniformitate: .Emin/Emax pentru suprafaţa efectivă de lucru (zona sarcinii vizuale) unde Emin. Nivelul de iluminare pentru zonele învecinate trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale şi trebuie să asigure o distribuţie bine echilibrată a luminanţelor în câmpul vizual. control final 1000-1500-2000 Peste 2000 Sarcini vizuale speciale Sarcini vizuale foarte exacte şi unde se cer performanţe mari Lucru de precizie (electronică).17.2 Iluminarea în zona sarcinii vizuale (în lx) ≥ 750 500 300 ≤ 200 Iluminarea zonei învecinate cu sarcina vizuală (în lx) 500 300 200 aceiaşi iluminare cu cea a zonei sarcinii vizuale 3. dar nu sub valorile din tabelul 3. 3. medie şi maximă de pe acea suprafaţă. Această condiţie se îndeplineşte când coeficienţii de uniformitate nu se vor afla sub valorile din tabelul 3.3 . controlul culorilor.pentru cusut. Iluminarea pe o suprafaţă trebuie să varieze treptat. pentru a nu produce stres vizual şi inconfort. Tabelul 3.3. masă pentru operaţii medicale **)Unde nu este necesara identificarea culorilor 3. atelier confecţionat bijuterii Ringuri de box. Tabelul 3.2.16.

Astfel. cu vitrare mare şi unde se lucrează numai în timpul zilei. neutra-rece 4000-5300 K 3.caldă . . 3. cu vitrare normală. a culorii obiectelor şi pielii umane este importantă atât pentru obţinerea senzaţiei de confort cât şi pentru o mai bună performanţă vizuală. naturală.8 3.pentru încăperile de muncă intelectuală dar în care vitrarea este mare. Tabelul 3.pentru încăperile de muncă intelectuală şi în care vitrarea este normală.18. Culoarea aparentă şi temperatura de culoare corelată se află într-o legătură prezentată în tabelul 3.pentru încăperile plasate spre sud şi puternic vitrate.rece .4.19. se recomandă lămpi de culoare: .neutră – rece .7 0. . . Redarea corectă.caldă .pentru încăperile de muncă fizică.pentru încăperile de muncă fizică. Culoarea aparentă are importanţă estetică.pentru încăperi amplasate către nord şi puţin vitrate.Destinaţia spaţiului Coeficientul de uniformitate pe planul efectiv de lucru (zona sarcinii vizuale) (Emin/Emax) Coeficientul de uniformitate pe planul util (Emin/Emed) Culoarea luminii şi redarea culorilor Spaţii industriale Spaţii neindustriale 0. funcţională şi psihologică pentru observatorii dintr-o încăpere. Temperatura de culoare corelată (K) ≤ 3300 3300 – 5300 ≥ 5300 . .8 0.încăperi în care activitatea cere atenţie şi concentrare mărită.20.neutră .4 Culoarea aparentă caldă neutră*) rece *)neutra-calda 3300-4000 K. . .5 0. .neutră .pentru încăperile destinate odihnei.

Modelarea (reliefarea) se realizează prin proporţia de flux direcţionat şi flux difuz.9 0. 3. ce pot duce la oboseală vizuală. datorită necesităţii adaptării şi neadaptării permanente. 3.1.24.3 – 0. Distribuţia luminanţelor 3.4 – 0.luminanţele sau contrastele de luminanţe prea mici ce au ca rezultat nedistingerea corectă a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia. modelarea şi reliefarea acesteia.acuitatea vizuală (precizia şi claritatea vederii).27. Distribuţia echilibrată a luminanţelor în câmpul vizual este necesară pentru a mări: . În încăperile unde se lucrează permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lămpi cu Ra > 80.23.eficienţa funcţiilor oculare (acomodarea. În acest fel detaliile sarcinii vizuale sunt accentuate. De exemplu: iluminatul tablei dintr-o clasă şcolară.9 0. Direcţionarea fluxului luminos este importantă în încăperile (spaţiile) în care se desfăşoară activităţi de mare fineţe.sensibilitatea la contrast (deosebirea diferenţelor relativ mici de luminanţe) . ce pot duce la apariţia orbirii. fără însă a fi exagerat. iluminatul exponatelor dintr-o vitrină (mai ales atunci când sunt utilizate manechine).26.6 – 0. Direcţionarea fluxului luminos 3.8 0.6 recomandat 0.28. Pentru a realiza confort vizual este necesar să se evite: .2 – 0. pentru a nu crea umbre şi contraste puternice. etc). Pentru a realiza distribuţii echilibrate a luminanţelor se recomandă următoarele reflectanţe pentru suprafeţele încăperii: uzual plafon pereţi plan util 0. . mişcările ochiului. 3.6 . 3.21. convergenţa-contracţia pupilei. .8 0.luminanţe prea ridicate. Pentru distingerea sarcinii (sarcinilor) vizuale.3.22. Fluxul direcţionat trebuie să fie dirijat într-o singură direcţie. . Luminanţele suprafeţelor din încăpere sunt determinate de iluminările şi reflectanţele acestora. ca proporţie faţă de cel difuz. se măreşte vizibilitatea acestora şi sarcina vizuală este mai uşor de realizat. fluxul luminos trebuie direcţionat către acesta (acestea) în mod corespunzător.25. Principalele grupe de redare a culorilor de către lămpile electrice sunt prezentate în tabelul 4. 3.7 – 0.contraste prea mari de luminanţă.

de tipul jaluzelelor sau draperiilor. 3.pardoseală 0.1 – 0.32. consumul de energie electrică. accidente sau erori în muncă.folosirea dispozitivelor de protecţie vizuală a aparatelor de iluminat (prin mascarea lămpii la vederea directă). obţinându-se economii la investiţie. Pentru a evita orbirea fiziologică (directă) ce poate fi produsă de ferestre se utilizează elemente de ecranare. dimensiunilor încăperii. Orbirea fiziologică (directă) trebuie evitată pentru a nu duce la oboseală. *) Conform STAS 6646/5 3. Orbirea psihologică (de inconfort) se poate evalua folosind "sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii (UGR)"**) **) Evaluarea este optionala si se poate realiza utilizand publicatia CIE 117 .29. etc.6 nu se aplică pentru corpurile de iluminat care nu se află în câmpul vizual al observatorului în timpul activităţii sale normale (în picioare sau şezând pe scaun). Tabelul 3. destinaţiei acesteia şi amplasării locurilor de muncă.5 0.utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanţă adecvată în funcţie de unghiul de protecţie (tabelul 3. Orbirea 3.6 Luminanţa lămpii (kcd/m2) 1 – 20 20 – 50 50 – 500 ≥ 500 Unghiul de protecţie minim al corpului de iluminat 100 150 200 300 Valorile din tabelul 3.30. Aceasta se realizează prin: . 3. .31.5 Cu cât reflectanţele acestor suprafeţe sunt mai mari cu atât iluminările lor pot fi reduse. Evaluarea cantitativă a calităţii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin "metoda curbelor limită de luminanţă"*).3 – 0.6).

. Pâlpâirea lămpilor cauzează distragerea atenţiei şi poate provoca diverse efecte fiziologice.34.finisaje cât mai difuzante şi mai puţin strălucitoare ale suprafeţelor de lucru. 3.36.unghiul solid sub care se văd părţile luminoase ale fiecărui corp de iluminat din ochiul observatorului (str).zugrăvirea pereţilor şi plafonului în culori cu reflectanţe mari. 3.35. L .alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele reţelei de alimentare. Efectul de pâlpâire poate fi evitat prin: . Un sistem de iluminat este apreciat corespunzător din punctul de vedere al orbirii psihologice (de inconfort).limitarea luminanţelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.33. . 3.indicele de poziţie Guth pentru fiecare corp de iluminat în raport cu linia vederii.37. Orbirea reflectată se poate preveni sau reduce prin: . .luminanţa părţilor luminoase ale fiecărui corp de iluminat în direcţia ochiului observatorului (cd/m2). Ferestrele încăperilor asigură contactul vizual cu lumea exterioară ceea ce constituie un aspect psihologic foarte important pentru marea majoritate a oamenilor. Fenomenul de pâlpâire 3. . . p . cum ar fi durerile de cap.unde: Lb este luminanţa fondului (cd/m2). În încăperile în care lumina de zi este prezentă în cantitate mare şi pe durate mari din zi. dacă valoarea UGR determinată pentru acesta este mai mică decât o valoare de referinţă corespunzătoare destinaţiei încăperii (vezi Anexa 2). Prezenţa luminii de zi 3. Este obligatoriu ca în încăperile în care există mecanisme în mişcare periodică sau obiecte ce se deplasează cu viteză mare sistemul de iluminat să fie astfel conceput încât să se evite pâlpâirile şi în acest fel posibilitatea apariţiei fenomenului stroboscopic.utilizarea de frecvenţe înalte (aproximativ 30kHz) în alimentarea lămpilor.6). sistemele de iluminat se prevăd cu instalaţii adecvate pentru acţionarea şi reglarea fluxului .utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafeţe de emisie mari (deschideri mari).amplasarea corespunzătoare a corpurilor de iluminat faţă de locurile de muncă (sau invers). ω .

control şi variaţie a fluxului luminos. .puterea totală absorbită (puterea lămpii la care se adaugă puterea echipamentului auxiliar.fluxul luminos nominal (fluxul după o sută de ore de funcţionare. în W). .fluxul iniţial (în lm). Factorul de menţinere ce se ia în calcul se stabileşte în funcţie de echipamentul de iluminat ales (lămpi.41. etc) şi programul de menţinere al întregului sistem (durata între două curăţiri. Consideraţii energetice 3. aparate de iluminat). în ℓm). 3.1. 3.39. sarcinii vizuale şi activităţilor din acesta. fără echipamentul auxiliar.38.durata de viaţă (în ore). ALEGEREA SURSELOR DE LUMINĂ (LĂMPILOR) 4.eficacitatea luminoasă (în lm/W).7.luminos al acestora. gradul de murdărire a plafonului. când se apreciază că fluxul lămpii este stablizat pentru perioada imediat următoare. Sistemul de iluminat trebuie conceput luând în considerare un factor global de menţinere ce nu trebuie să fie mai mic de 0.puterea nominală (puterea absorbită de lampa propriuzisă. [top] 4. . Aceasta trebuie să se realizeze fără pierderi de energie. Menţinerea sistemelor de iluminat 3. mediul ambiental (degajarea de praf din încăpere. . în W).42. Sistemele de iluminat trebuie să asigure climatul luminos confortabil corespunzător cerinţelor spaţiului respectiv.40. . pereţilor.tensiunea nominală (în V). activitate şi sarcină vizuală sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie în planul util nu trebuie să scadă în timp. fără însă a favoriza aspectele de reducere a consumului de energie în detrimentul aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat. 3. . Sistemele de iluminat devin eficiente energetic dacă în utilizarea acestora se foloseşte cât mai favorabil lumina naturală disponibilă şi echipamentele manuale sau automate de acţionare. conform STAS 6646. zugrăveli consecutive). astfel încât cele două sisteme de iluminat să se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortabil. . Producătorii de surse de lumină (lămpi) au obligaţia de a indica următoarele caracteristici pentru acestea: . Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinaţie.

1) în funcţie de destinaţie. .necesitatea redării corecte a culorilor: astfel. fluxul luminos. locuinţe Tipografii. . Recomandări privind alegerea lămpilor în funcţie de indicele de redare a culorilor*) Grupa de redarea a culorilor 0 1A Ra ≥ 90 Exemple de utilizare Culoare aparentă preferabil 2 caldă intermediară rece caldă intermediară intermediară rece 2 3 80 > Ra ≥ 60 60 > Ra ≥ 40 caldă intermediară rece 3 Examinări clinice.2.temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelată (T). Tabelul 4.posibilitatea reglării fluxului luminos prin variaţia tensiunii de alimentare (utilizând un variator de tensiune). . .dimensiuni geometrice.variaţia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de viaţă. magazine.1. restaurante. industria textilelor. industria alimentară Hoteluri.condiţii speciale de montare. La alegerea surselor de lumină (lămpilor) proiectanţii trebuie să ţină seama de: . în încăperile în care redarea culorilor se impune în mod necesar se aleg lămpi cu indicele de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B (tabelul 4. puterea nominală şi puterea totală absorbită.culoarea aparentă.. birouri. spitale. industria coloranţilor şi vopselelor. în raport cu lumina naturală (Ra). galerii de artă.durata de funcţionare (în ore). controlul de calitate din industrie Industrie (în general) Industrie grea acceptabil 4 Domeniul valorilor indicelui de redare a culorilor 1 1B 90 > Ra ≥ 80 . .indicele de redare a culorilor.echipamentul auxiliar pentru conectare la reţea. . 4. . .modul în care frecvenţa întreruperilor afectează durata de funcţionare. şcoli. .

siderurgie *)Dupa norma CIE nr. şcoli. Tabelul 4.spaţii comerciale. cinematografe.2. . În alegerea lămpilor se pot utiliza recomandările din tabelul 4. . 29/2-1986 . laboratoare). se preferă lămpile cu eficacitate luminoasă ridicată pentru a reduce puterea instalată a sistemului de iluminat.spaţii industriale cu niveluri mari de iluminare şi în care nu este necesară redarea culorilor.4 40 > Ra ≥ 20 Industrie grea – metalurgie.compacte .platforme industriale. . săli de sport Fluorescente.locuinţe.săli de spectacol.spaţii industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (industria optică. electronică. .încăperi cu înălţimi sub 3m. Recomandări privind alegerea lămpilor Tipul lămpii Fluorescente de joasă presiune (tuburi fluorescente) Domenii de utilizare . .2.eficacitatea luminoasă (în lm/W): astfel. Această recomandare trebuie corelată cu tipul corpului de iluminat în care se montează lampa. laboratoare. pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasă mare prin utilizarea unui corp cu randament luminos mic. .spaţii de depozitare Cu descărcări în vapori de sodiu de joasă sau înaltă presiune .spaţii industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgică. . metalurgică. mecanică fină. electrotehnică. policlinici.în încăperi ce nu depăşesc 6m. spitale.în iluminatul local Fluorescente de înaltă presiune (baloane fluorescente) . .hoteluri. .clădiri social-administrative (birouri. etc). etc). .

clădiri social-administrative .spaţii în care există ceaţă sau degajări de fum Incandescente . de preferinţă. .modul de echipare: număr de lămpi şi puteri nominale ale acestora. . curbele de distribuţie a instensităţii luminoase pentru diferite plane uniform plasate faţă de planul de referinţă 0 –180o (de preferat planele: 45-225o.încăperi cu frecvenţă mare a acţionării (grupuri sanitare mici. 135-315o). 90-270o.spaţii comerciale. Este de preferat ca aceasta să fie redată în coordonate polare.distribuţia zonală a fluxului luminos sub formă grafică. . . ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT 5. pentru situaţia în care aparatul este echipat cu lampa etalon (cu fluxul de 1000 lm). Aceasta va fi redată în coordonate carteziene φ = f(Ω) sau φ = f(α)*). . în coordonate polare. restaurante. debarale) Cu halogeni .hoteluri. . .pentru aparatele ce au o distribuţie neuniformă în spaţiu a fluxului luminos.săli de spectacole .pentru aparatele ce au o distribuţie uniformă în spaţiu a fluxului luminos. cofetării.expoziţii de sculptură.locuinţe Cu descărcări în vapori de mercur şi cu adaos de halogenuri metalice Cu inducţie .. Curbele de distribuţie a intensităţii luminoase vor fi redate. curba de distribuţie a intensităţii luminoase. în încăperi cu înălţime mare*) [top] 5. Producătorii de corpuri de iluminat au obligaţia de a indica următoarele caracteristici pentru acestea: .distribuţia intensităţii luminoase şi sub formă tabelară din 5o în 5o (sau din 10o în 10o) pentru aceleaşi plane menţionate mai sus.locuinţe.spaţii comerciale.1. pentru o echipare cu o lampă etalon de 1000 lm. . . . .hale cu înălţime mare (peste 6m).

. pe carcasele corpurilor de iluminat se va marca vizibil tensiunea de utilizare şi puterea maximă a lămpilor.6 şi reflectanţe pentru plafon.unghiul de protecţie. . . etc). .randamentul luminos al aparatului. aşa cum se recomandă în tabelul 5.8 şi 0. suprapuse peste curbele limită de luminanţă (conform STAS 6646) atât pentru axa de privire în lungul corpului cât şi pentru axa de privire perpendiculară pe acesta (în cazul corpurilor liniare). . când este cazul. recomandându-se aparate cu randamente cât mai mari.randamentul luminos.2. .poziţiile de montare şi influenţa acestora asupra caracteristicilor aparatului (atunci când este cazul: lămpi cu descărcări.caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. pe perete (de zidărie din cărămidă.distribuţia luminanţelor în spaţiu. . . .clasa de protecţie "antiexplozivă". BCA sau din metal). generator sau convertor de frecvenţă. astfel ca aceasta să se afle în concordanţă cu destinaţia încăperii. În alegerea corpurilor de iluminat se ţine seama de: .distribuţia fluxului luminos. N2. beton. N3. .1).dimensiunile geometrice şi masa. . conform STAS 11621. . . Nu se prevăd corpuri fără echipament de ameliorare a factorului de putere. de transmitere a datelor etc. 5. igniter.caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbaţiilor electromagnetice atât asupra altor instalaţii (de telefonie.Când aceste echipamente nu se montează în aparat se indică condiţiile de montare.caracteristicile echipamentului auxiliar pentru funcţionarea lămpilor din corpul de iluminat când sunt montate în corpul acestuia: balast.gradul de protecţie la pătrunderea corpurilor solide. pereţi. condensator. în emisfera inferioară şi respectiv superioară.1.luminanţa aparatului. apei şi la şocuri mecanice.*)α este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid Ω .dispozitivele de prindere: pe plafon. Acestea vor fi date pentru indici ai încăperii cu valoarea minimă 0. corelată cu poziţia cea mai dezavantajoasă în care s-ar putea afla un observator în încăpere. starter. N4 şi N5 corespunzători distribuţiei zonale a fluxului . .indicii N1.valorile factorilor de utilizare. .) cât şi asupra instalaţiilor furnizorului de energie electrică. etc. plan util (de regulă cu valori între 0. sub formă tabelară şi sub formă grafică.

în planul util se formează umbre foarte pronunţate.birouri . . pentru a evita fenomenele de orbire fiziologică (directă) şi psihologică. .unghiul de protecţie.contrastul dintre suprafaţa luminoasă a corpului de iluminat şi plafon este foarte mare.contrastul corp de iluminatplafon este ridicat. etc. .creşte şi costul sistemului de iluminat şi al energiei electrice dar sistemul cel mai apreciat din . . .confort mai bun decât în cazul iluminatului direct DirectăIndirectă .iluminat în care prezenţa umbrelor nu influenţează negativ activitatea. .iluminat industrial fără sarcini vizuale pretenţioase.iluminat în încăperi cu înălţime mare astfel încât plafonul nu se află în câmpul vizual. în atmosferă potenţial explozivă. . spaţii administrative.căi de circulaţie importante din clădire . cu degajări de praf (bun sau rău combustibil). . Tabelul 5.laboratoare.1 Distribuţia fluxului luminos 0 Directă 1 Destinaţii recomandate 2 . .conduce la un iluminat economic: număr mic de corpuri în sistem şi consum redus de energie electrică Semidirectă -birouri.gradul de protecţie (la pătrunderea corpurilor metalice (străine). a apei cât şi rezistenţa la şocurile mecanice) corespunzător mediului în care se montează: normal. . .. astfel încât în câmpul vizual al persoanelor din încăpere să se reducă cât mai mult posibil prezenţa luminanţelor ridicate.creşte costul sistemului de iluminat şi costul energiei electrice. cu candelabre (săli de operă). . .umbrele sunt pronunţate. prezenţa umezelii sau apei. prezenţa vaporilor corozivi. . .umbre mai puţin remarcate.spaţii de depozitare Observaţii 3 .confort luminos bun. spaţii din învăţământ.contrastul corp de iluminatplafon scade.iluminatul spaţiilor mari.

. SR-EN 50. prin reducerea depunerilor de praf. .9. elimină contrastul corp-plafon.4. 5. . Utilizarea unor sisteme de ventilare sau condiţionare într-o încăpere permite utilizarea unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme.confortul luminos este deosebit.5.241. 10% mai mare decât cele utilizate normal.spaţii cu cerinţe de confort deosebit de bune .hoteluri. se aleg conform prevederilor din Normativul I-7.6. Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea sensul în funcţie de felul în care se doreşte utilizarea căldurii degajată de lămpile din acestea: de afi evacuată sau utilizată în încăpere. scame sau fibre combustibile (din clasa AE5 (PC)) se prevăd corpuri de iluminat la care temperatura pe suprafaţa lor exterioară nu depăşeşte 2000C. .contrastul corp iluminat-plafon redus.spaţii de odihnă.locuinţe . 5. 5. 5.punct de vedere al raportului confort/cost Semiindirectă .014 şi SR-CEI 61. restaurante. În încăperile în care există degajări de praf. Lămpile din corpurile de iluminat integrate în sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasă cu cca.spaţii de odihnă.costuri ridicate Indirectă . În încăperile cu aglomerări de persoane se prevăd corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasă CA1 (C0) sau greu combustibile de clasă CA2a (C1).costurile sunt maxime . În spaţiile cu atmosfee potenţial explozive corpurile de iluminat şi aparatura aferentă sistemelor de iluminat se aleg conform normelor în vigoare. . Corpurile de iluminat ce se montează în spaţii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevăzute cu grătar de protecţie şi rezistente la şocuri mecanice.umbrele lipsesc complet. cofetării. . Corpurile de iluminat din încăperile pentru băi.3. . fluxul ajungând pe planul util din toate direcţiile prin reflexie. .confort luminos foarte bun.umbre reduse.plafon foarte bine iluminat. . grupuri sanitare etc. 5. 5.8.7. 5. şi a temperaturii lămpii.

economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat. echipamente ale altor instalaţii. atunci când în încăpere se desfăşoară mai multe feluri de activităţi ce necesită niveluri de iluminare diferite. 6. Fac excepţie corpurile de iluminat montate în clădirile de locuit.6. 6. . Instalaţiile de iluminat se concep astfel încât să poată realiza: .[top] 6. .7. . cel puţin. 6. SISTEME ŞI INSTALAŢII DE ILUMINAT 6.10. 6. 6. 6. etc) se prevăd sisteme de iluminat normal adecvate.4. tavan) şi tehnologice (puncte de lucru. Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensionează astfel încât să poată susţine o masă de 5 ori mai mare decât cea a corpului (sau corpurilor atunci când acestea sunt montate în baterii de corpuri) dar nu mai puţin de 10 kg (pentru fiecare corp). 6.iluminatul sectorizat astfel încât acesta să poată funcţiona în completarea iluminatului natural (iluminat integrat).mobilitate în modificarea poziţiilor de amplasare a corpurilor de iluminat. Sistemele de acţionare se dimensionează astfel încât la deconectare arcul electric să fie rupt în siguranţă. Instalaţiile aferente sistemelor de iluminat se proiectează astfel încât să se asigure respectarea cerinţelor de calitate prevăzute de L10/1995.variaţia fluxului luminos pentru obţinerea unui nivel de iluminare corespunzător tipului de activitate. sarcini vizuale. Sistemele de iluminat de siguranţă se prevăd în conformitate cu recomandările din Normativul I-7.1.3. destinaţie. . ori de câte ori se schimbă destinaţia încăperii sau sarcina vizuală. condiţiile de confort luminos în conformitate cu destinaţia şi activităţile importante din încăpere. etc) ale unei încăperi cu rolul de a asigura.9. de trecere.5m. de depozitare. În toate încăperile (de lucru. 6. Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr-o încăpere se proiectează în concordanţă cu sistemul de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor în paralel (în completare) cât mai mult timp din durata zilei. arhitecturale (pereţi. fără a diminua condiţiile cantitative şi calitative corespunzătoare mediului luminos din încăpere.5.8.2. Înălţimea de montaj*) a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente de construcţie orizontale) este mai mare de 2. 6. Sistemele de iluminat constituie ansamblul format din elementele luminotehnice (lămpi şi corpuri de iluminat). Sistemele de protecţie la supra sarcină şi scurtcircuit se dimensionează astfel încât să ofere siguranţă în funcţionare: stabilitate termică şi selectivitate în protecţie.

PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL 7. se leagă la nulul de protecţie (PE) şi vor fi de clasă II de protecţie. 6. 3. 6. 6. La proiectarea sistemelor de iluminat se respectă cerinţele cantitative şi calitative necesare pentru realizarea mediului luminos şi menţionate în cap.1.14. Corpurile de iluminat montate pe elementele de construcţie verticale (pereţi. Tijele sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel încât corpurile de iluminat să rămână fixe în planul de montare. Iluminatul artificial se prevede în toate încăperile locurile şi spaţiile din interiorul clădirilor în care se desfăşoară activităţi sau se pot afla persoane. Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevăd echipamente cu protecţie diferenţială conform Normativului I-7.16.5 m. 7.2. În funcţie de destinaţia şi tipul sarcinii vizuale.*)distanta de la pardoseala la planul limita inferior al corpurilor de iluminat 6.15. pentru a permite o integrare uşoară cu iluminatul natural. Pentru situaţiile în care nivelurile de iluminare nu sunt nominalizate în prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza recomandărilor din STAS 6646/2 sau prin asimilarea cu destinaţii. [top] 7. 6.1.13. 7. 6.12. Corpurile de iluminat şi sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul de protecţie adecvat mediului în care se montează.11. atunci când lumina naturală lipseşte sau aceasta este sub valorile recomandate în Anexa 2.3. Dacă au corpul metalic şi sunt montate sub 2. Conductorul de fază necesar alimentării corpului de iluminat trece obligatoriu prin întreruptor sau întreruptoare după caz. Să nu oscileze în condiţii normale de funcţionare. se poate alege nivelul iluminării medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind şi recomandările din tabelul 7. stâlpi) se pot monta la orice cotă. Acţionarea sistemelor de iluminat se face astfel încât acestea să poată fi puse în funcţiune pe şiruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele.1 Niveluri de iluminare recomandate1) (lx) 20-30-50 Tipuri de destinaţii sau sarcini vizuale Suprafeţe de circulaţie . activităţi sau sarcini vizuale similare din prezentul normativ. Fac excepţie corpurile de iluminat montate în clădirile de locuit. Tabelul 7.

cât şi pe suprafeţele efective de lucru (v. în calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanţă ce variază de la 0 m la 1.6.50-100-150 100-150-200 200-300-500 300-500-750 500-750-1000 750-1000-1500 1000-1500-2000 Peste 2000 Suprafeţe de circulaţie2).prezenţa unor utilaje mari. Iluminatul general se poate realiza şi cu amplasări asimetrice ale corpurilor de iluminat (fig.3).2). A doua valoare este recomandata pentru marea majoritate a situatiilor. 7. cu condiţia respectării iluminării medii şi uniformităţii iluminărilor în planul util. 7. . De regulă. În proiectarea sistemului de iluminat se ţine seama şi de condiţiile reale de amplasare a corpurilor de iluminat: . 3 ).5. 7. tuburi sau canale tehnologice etc. 7. . A treia valoare se adopta atunci cand se urmareste obtinerea unui mediu luminos cu un confirt sporit 2) Pentru zonele de circulatie valoarea nivelului de iluminare se va alege in corelatie cu iluminarile recomandate pentru incaperile de munca ce comunica cu acestea.7.când grinzile (grinzişoarele) sunt aparente.prezenţa la plafon a unor luminatoare. încăperi cu şedere temporară Încăperi neutilizate continuu pentru muncă Sarcini vizuale cu cerinţe vizuale simple Sarcini vizuale cu cerinţe vizuale medii Sarcini vizuale cu cerinţe vizuale impuse Sarcini vizuale cu cerinţe vizuale dificile Sarcini vizuale cu cerinţe vizuale speciale Sarcini vizuale în care se cere foarte mare precizie şi exactitate 1) Prima dintre valori are caracter de valoare minima posibila. 7. 7. cap.când plafonul este divizat în casete.4. . Iluminatul general se realizează printr-o distribuţie uniformă a corpurilor de iluminat pe plafonul încăperii astfel încât să se realizeze uniformitatea iluminării atât pe planul util. ca în figura 7. Delimitarea cât mai corectă a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat funcţional şi economic din punct de vedere energetic. . orientare simplă. Aceasta poate ocupa întreaga suprafaţă sau o parte din aceasta (fig.0 m.1. mai ales când acestea au dimensiuni mici.

pereţilor şi planului util.nivelul iluminării medii (Anexa 2 pentru iluminatul normal şi Anexa 3 pentru iluminatul de siguranţă).9. .corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat. . . activităţile de bază din acestea şi sarcinile vizuale ce le corespund. .durata între două curăţiri consecutive ale corpurilor de iluminat. 2) În funcţie de elementele de la punctul 1 se stabilesc: .tipul surselor de lumină (punctuale sau liniare).lămpile pentru sistemul de iluminat. 4) Se aleg: . . Proiectarea sistemului de iluminat dintr-o încăpere va urmări următoarele etape: 1) Identificarea destinaţiei încăperii.indicele de redare a culorilor de către lămpile sistemului de iluminat. . 3) Se identifică. 5) Se stabileşte factorul de menţinere pentru sistemul de iluminat (STAS 6646) în funcţie de: .dimensiunile geometrice ale încăperii.7).. pentru ca aceste operaţii să nu ajungă foarte costisitoare.înălţimea de montare a corpurilor de iluminat ţinând seama de condiţiile reale de montare (vezi pct.8. 7. 7. .înălţimea planului util pe care trebuie realizată iluminarea medie şi uniformitatea acesteia.prezenţa unor mobile înalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din planul util ce pot optura fluxul luminos. din planurile de arhitectură: .posibilităţile de acces la corpurile de iluminat atât pentru montare dar mai ales pentru întreţinere şi reparaţie. .indicele UGRL corespunzător destinaţiei (opţional până la definitivarea standardului privind calculul acestuia). Toate aparatele şi echipamentele pentru sistemele şi instalaţiile de iluminat trebuie să fie omologate şi agrementate tehnic. . 7. 5.reflectanţele: plafonului. respectând recomandările menţionate în cap. respectând recomandările menţionate în cap. .4.degajarea de praf din încăpere.

pereţi şi plafon) şi metoda "reflexilor multiple" pentru calculul iluminărilor medii reflectate (pe planul util. peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). pereţi şi plafon)*). Acesta se stabileşte astfel încât fluxul real al sistemului să fie mai mare decât cel necesar pentru ca iluminarea medie reală să depăşească iluminarea medie de calcul. aceasta având caracterul de iluminare minimă. **) Programe de calcul foarte performante pot utiliza metoda "reflexiilor multiple" ca metoda punctuala pentru obtinerea iluminarilor refelctate. 7) Se stabileşte numărul de corpuri de iluminat al sistemului. 8) Se fixează poziţia corpurilor de iluminat pe plafon. .metoda factorului de utilizare*) sau . cunoscând fluxul luminos necesar. Pot fi admise şi diferenţe negative (max –5%) atunci când iluminarea medie depăşeşte 400 lx. ca raportul dintre iluminarea minimă şi cea medie. peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util).uniformităţii iluminării pe planul util. acestea pot fi sugerate tehnologului oferindu-i o hartă cu zonele de egală iluminare (izolux) din planul util. ca media aritmetică a iluminărilor punctuale din planul util.uniformităţii iluminării pe planurile efective de lucru aflate în planul util. fluxul unei lămpi şi numărul de lămpi cu care se echipează corpul. Verificarea cantitativă se face prin calculul: . 9) Se verifică parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat utilizând metoda "punct cu punct" pentru calculul iluminărilor directe punctuale şi medii (pe planul util.iluminări medii pe planul util.metoda reflexiilor multiple (STAS 11621). atunci când se cunosc poziţiile acestora. . Când nu se cunosc poziţiile lor. 10) Se verifică parametrii calitativi ai sistemului de iluminat: . Aceasta se poate face printro metodă globală: . Când acestea nu se cunosc se face verificarea numai pentru observatorul cel mai dezavantajat plasat (STAS 6646).prin metoda "curbelor limită de luminanţă" (STAS 6646**)) se apreciază dacă sistemul de iluminat provoacă orbire fiziologică (directă) observatorilor aflaţi în punctele de lucru.6) Se calculează fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. reflectantele plafonului. Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat. reflectantele plafonului. Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat. *) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat. *) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat. Fiecare suprafata se imparte intr-un numar mare (250-1000) de suprafete elementare suficient de mici incat iluminarea punctuala din centrul .

. menţionaţi la punctele 9 şi 10 în 7. Prin iluminatul local se urmăreşte realizarea uneia sau mai multe din următoarele funcţiuni: . Acesta se compune din unul sau mai multe corpuri de iluminat alese şi amplasate în mod special. birourile. .1. etc) este obligatoriu de a fi prezentat în notele de calcul ale proiectului de instalaţii electrice al clădirii. 8. un sistem de iluminat local.9. *) **) Se impune imbunatatirea metodei prin amplificarea categoriilor de confort de la trei la cinci sau sase pentru a corespunde unor exigente mai apropiate de normele europene. Dacă unul sau mai mulţi din parametrii ce se verifică.10. nu corespund. Pentru fiecare din suprafetele elementare se va indica reflectanta. atelierele de lucru dintr-un institut de proiectarecercetare. 8.4.11. Calculul luminotehnic (de dimensionare şi verificare) pentru stabilirea soluţiilor pentru sistemele de iluminat din principalele încăperi de lucru dintr-o clădire (de exemplu: clasele. hala de producţie.unei astfel de suprafete sa se confunde cu iluminarea medie a acesteia. laboratoarele.3. [top] 8. Corpurile pentru iluminatul local pot fi: . considerând că suprafeţele pereţilor şi tavanului sunt perfect difuzante (L = ρ/π·E).o anumită luminanţă sau culoare a sarcinii vizuale. fie o calitate a iluminatului ce nu pot fi date în mod obişnuit de sistemul de iluminat general. .2. 8. Sarcinile vizuale dificile (speciale) cer fie o iluminare.umbre capabile să evidenţieze detaliile sarcinii vizuale. suplimentar. 7. cancelaria dintr-o şcoală. SISTEME DE ILUMINAT LOCAL 8.calculând coeficientul UGR*) pentru a aprecia dacă sistemul de iluminat provoacă orbire psihologică. În proiectarea iluminatului local se ţine seama de necesitatea realizării confortului vizual atât pentru lucrătorii care beneficiază direct de acesta cât şi pentru cei care se află în zonele învecinate (adiacente). *) Aceasta determinare este optionala pana la completarea STAS-ului 6646 sau la initierea unuia nou 7. Pentru astfel de sarcini vizuale se utilizează. .o iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafeţele din imediata vecinătate.urmărind distribuţia luminanţelor în câmpul vizual. se corectează soluţia sistemului de iluminat până când aceştia îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru destinaţia încăperii.

atunci când au o poziţie permanentă.Zgârieturile de pe plăci (dale) nesmălţuite .1 se indică sistemele de iluminat recomandate în funcţie de principalele tipuri de sarcini vizuale speciale. Detaliu sau fond lucios (oglindă) a) Suprafeţe continue .b E E b) Suprafeţe cu întreruperi . suprafeţele cu asperităţi . când poziţia lor se modifică în timp.Realizarea contrastului secţiunii PL SM Sau UL.Zgârieturile. PL E Bc D a.Vederea feţelor neacoperite UL .. când poziţia lor se modifică foarte des. Tabel 8.5.1 Exemplificări Descrierea sarcinii 0 A. suprafeţele: .Citirea şpalturilor gazetelor .Murdăria de pe piese turnate. În tabelul 8.Vizibilitatea ridicată şi confortul . orificile în piesele turnate 2.flexibile.1 4 .fixe.Accentuarea detaliilor cu contrast mic SM sau SH CH SM.c Ab 1 Cerinţele sistemului de iluminat 2 Iluminatul local Tipul corpului de iluminat1) 3 Reprezentat în figura 8.mobile. chiar în timpul lucrului.Accentuarea limitelor suprafeţelor . urmele de ace de trasat. Pentru fixare se utilizează braţe şi pivoţi reglabili. SH sau CH D a.b A a. deformările. . 8.b F a. Detaliu şi fond difuz a) Suprafeţe continue b) Suprafeţe cu întreruperi c) Obiecte tridimensionale .Accentuarea neregularităţilor . . Materiale opace 1.Zimţii.

Vizibilitate maximă a suprafeţei detaliului .Marcarea prin ştanţare sau gravare făcută de acul de trasat pe metal mat .Realizarea reflexiei strălucitoare pe detaliu SH sau SM A b şi B b . SH. Suprafeţe mixte (lucioase şi difuze) a) Detalii lucioase pe fond difuz iluminat b) Detalii lucioase pe fond difuz întunecat c) Detalii difuze pe fond lucios iluminat d) Detalii difuze pe fond lucios întunecat . mecanismele. Vezi A1 H a.Producerea contrastului maxim fără reflexii voalate SM. Cu suprafeţe difuze . UL D . marcate prin ştanţare .c) Înveliş lucios peste fond lucios d) Obiecte tridimensionale .Zimţii. de strălucire redusă. parafină pe piese auto B.Realizarea unei reflexii uniforme.Producerea unei străluciri directe a detaliului faţă de fondul întunecat UL sau SM B b sau E SM sau SH A a.c C.Vizibilitatea maximă a detaliului din interiorul materialului Tratat ca A1 Iluminat prin transparenţă cu SM.Accentuarea suprafeţelor cu întreruperi UL E gravate.Inspectarea placării finale peste stratul suport 3. de la fondul lucios .Cerneală lucioasă sau însemnările cu creionul pe hârtie mată .Accentuarea suprafetelor neregulate PL UL E E .Sticla sau plasticul gravat sau givrat.b . D . . Materiale opale 1.Urmele de ceară.Gradaţiile pe o scală de oţel (scala micrometrului) . .

goale sau umplute cu lichid . SH PL C.Realizează vizualizarea detaliilor incluse în material (de exemplu bule şi detalii pe suprafaţă ca zgârieturile) . Materiale transparente E Material clar cu suprafaţa lucioasă . SH UL PL Hb 2.Vizibilitate maximă pe suprafaţa detaliului . a particulelor şi a ciupiturilor D.b . lamele etc.Vizibilitatea maximă a scalei şi indicatorului .Bulele înglobate în sticlă Iluminat prin transparenţă cu SH Tratat ca A2 Iluminat prin transparenţă cu SM. P – uniform cu grătar.Sticlele sau obiectele din sticlă.Partea de sus a biroului (lăcuită) .Vizibilitate maximă a detaliului pe fond lucios 1) E Prima literă caracterizează tipul distribuţiei fluxului luminos: C – concentrat. Mmoderată. U – uniform.Sticla plată .Arată imperfecţiuni în material structurile uşoare (galanterie) .scăzută.A doua literă reprezintă tipul luminanţei: H-mare.UL .Pentru accentuarea neregularităţilor suprafeţei . .Aparatele de măsurare (orizontale) . L. asupra feţelor cu asperităţi CH. Materiale transparente peste materiale opace PL iar dacă fondul este închis CH CH UL sau PL (Iluminat prin transparenţă) Hb C F F C Hb In miscare 1.Pentru punerea în evidenţă a crăpăturilor. fondul negru reflectat de oglindă PL C . Material transparent peste un fond difuz .Vizibilitate maximă a detaliului din interiorul materialului Vezi A2 H a. Cu suprafeţe lucioase .Accentuarea neregularităţii suprafeţei C. D E 2.Vizibilitate maximă a detaliului pe/sau în materialul transparent CH. Material transparent peste un fond lucios . S – larg.Zgârieturile pe sticlă opală sau plastic .Oglinda de sticlă .Vizibilitatea maximă a detaliului.Grupul CH include tipurile de corpuri cu fluxul luminos concentrat şi culuminanţă mare cum ar fi reflectoarele de tip spoturi sau reflectoarele cu lentile.

[top] 9. fie direct. Grupul SM include corpuri de iluminat cu o distribuţie largă a fluxului luminos şi cu luminanţă moderată. Sarcinile vizuale/obiectele foarte mici pot fi privite prin lentile. 8. 8. orbirea şi contrastele excesive dintre ecran şi fondul adiacent se pot evita prin creşterea iluminării pe aceste suprafeţe. cum ar fi cele echipate cu surse fluorescente de joasă presiune. În aceste cazuri se iau măsuri de protecţie (pentru a evita inflamarea ochilor) utilizând ecrane sau ochelari de protecţie speciali pentru a evita privirea directă a surselor.10. se utilizează lămpi stroboscopice astfel încât acestea apar pentru verificator fie că staţionează. din masă plastică neporoase sau ceramice sunt detectate utilizând surse cu radiaţii ultraviolete. în globul de protecţie al lămpilor. 8. 8. prin intensificarea sau diminuarea unora din culorile esenţiale ale sarcinii vizuale. Prin direcţionarea fluxului se pot evidenţia şi defectele de pe suprafeţele cu relief. fie că se mişcă mult mai lent şi pot fi analizate. cum ar fi reflectoarele adânci. Pentru verificarea conturului unei structuri standard se poate utiliza efectul de siluetă (fig.1 H). Defectele de pe suprafeţele metalice.9.6. Sarcinile tridimensionale sunt mai bine percepute dacă fluxul este direcţionat formând umbre adecvate.12. Detectarea imperfecţiunilor interioare în sticle. deschise la partea inferioară şi echipate cu surse cu descărcări de mare intensitate. lentile.8. Spre exemplu. de culoare rece).Grupul SH include corpuri de iluminat cu o distribuţie largă a fluxului luminos şi cu luminanţă mare. 8.11. Culoarea sarcinii vizuale cât şi culoarea luminii sunt folosite (separat sau împreună) la creşterea contrastului. 8. Iluminatul din spatele acestora va evidenţia diferenţele dintre conturul structurii standard şi conturul structurii care se verifică. În zona cu defect spectrul luminos este deformat şi determină schimbări de culoare vizibile pentru verificator. 8. în materialele plastice transparente se face utilizând un fascicol de lumină polarizată. imperfecţiunile de cromare peste suprafeţele nichelate pot fi evidenţiate uşor prin utilizarea unei lumini alb-albastre (surse fluorescente de joasă presiune.7. Grupul PL include corpuri similare grupului UL la care se utilizează structuri difuzante cu grătare sau lamele pentru mascarea surselor. ILUMINATUL SPAŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT . Reflexiile pe ecran. fie prin proiecţia imaginii pe un ecran. Atunci când se urmăresc sarcini vizuale în mişcare. 8. Grupul UL include corpuri de iluminat cu o distribuţie uniformă şi luminanţă scăzută. cum ar fi un aranjament de lămpi protejate de un panou difuzant.

*) Utilizarea acestora se va face in concordanta cu utilizarea instalatiei de incalzire (sau climatizare acolo unde aceasta exista) 9. laboratoare. la ecranul televizorului. În fig.) pentru a preveni orbirea provocată de lumina naturală cât şi de insolaţia foarte puternică pe timpul verii.3. odată cu creşterea calităţii mediului luminos se produc îmbunătăţiri importante în memorare. Iluminatul are efecte importante asupra performanţei intelectuale.8. adaptare vizuală. siguranţă şi încredere în acţiunea medicală şi în acelaţi timp să permită activitatea personalului în cele mai bune condiţii. Se recomandă două tipuri de distribuţii pentru corpurile de iluminat.9. unde există mai multe culoare de trecere se pot folosi corpuri de iluminat cu o distribuţie de flux care să realizeze luminanţe scăzute.cu distribuţie asimetrică (fig. Acesta se completează cu un iluminat local pentru tablă (de preferinţă cu corpuri cu distribuţie asimetrică). scrisul la tablă şi observarea elevilor/studenţilor. cititul după hărţi şi de pe panouri montate pe pereţi. amfiteatre) sunt cititul şi scrisul din/în cărţi. gândire logică. Sistemele de iluminat trebuie să aibă un rol terapeutic pentru bolnavi contribuind la influenţarea pozitivă a psihicului acestora. 9.1. 9. Caracteristic este faptul că sarcinile vizuale menţionate la 9. la ecranul de proiecţie pentru film sau diapozitive. Sarcinile vizuale ale profesorului constau în citirea din cărţi.2 implică schimbări permanente şi succesive în acomodare. 9. amfiteatre trebuie să se acorde o atenţie deosebită respectării nivelului de iluminare şi distribuţiei luminanţelor în încăpere. dându-le un sentiment de linişte. Clasele sau sălile puternic vitrate se prevăd cu ecrane*) (jaluzele etc. 9.9. dar poziţionate perpendicular pe direcţia principală a razei vizuale şi cu distribuţia de flux în acelaşi sens cu direcţia de privire. poziţionate paralel cu direcţia principală de vedere. deoarece direcţia razei vizuale a elevilor/studenţilor este orizontală pentru o mare parte din timp. 9. 9.: .4.3). 9. .cu distribuţie "aripi de liliac" (fig. privitul timp îndelungat la profesor. Sarcinile vizuale din sălile de învăţământ (clase. În amfiteatre.2.6. caiete. Astfel. 9. În proiectarea sistemelor de iluminat din clase.7. [top] 10. 9.5. Sistemul de iluminat se amplasează în aşa fel încât fluxul luminos să fie direcţionat astfel încât să sugereze cât mai bine iluminatul natural. Pentru aprecierea orbirii directe (prin metoda "curbelor limită de luminanţe") clasele şi amfiteatrele se încadrează în clase de calitate superioare. concentrare şi nivel de inteligenţă. cititul scrierilor de pe tablă. 9. caiete.1.2). . ILUMINATUL ÎN SPITALE ŞI SPAŢII DESTINATE ACTIVITĂŢII MEDICALE 10.1 se prezintă un astfel de sistem pentru o clasă cu trei şiruri de bănci.

iluminat general. suplimentar.12. 10. Corpurile de iluminat din camerele pentru bolnavi se echipează cu lămpi de culoare caldă (3000 – 5000 K) şi un indice de redare a culorilor ridicat Ra = 80 – 90. 10.2).10. 10. sub 200 cd/m2. se realizează astfel încât: . consultaţie) se consideră planul paralel cu suprafaţa patului şi la 0. În încăperile (saloanele) pentru bolnavi se prevăd următoarele sisteme de iluminat: .2. Corpurile pentru iluminatul local pot fi fixe sau mobile. . Corpul de iluminat local pentru lectură trebuie să asigure o iluminare medie de 200 lx pe o suprafaţă de 0. . În spaţiile în care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat.3 x 0. pe timpul nopţii. Iluminatul de veghe.3. 10. 10. 10. .examinarea şi îngrijirea bolnavului şi . Un sistem general pentru activităţile curente şi unul local. Acestea vor fi cu sisteme de protecţie (de preferat cu ecrane difuzante) şi luminanţă redusă.10.iluminat de veghe. Iluminatul de veghe din camerele unde se află nou născuţi trebuie să asigure o iluminare medie de 20 lx. 10.9. Aceasta se asigură cu un iluminat local suplimentar celui general. Lămpile corpurilor de iluminat din cabinetele medicale sau de consultaţii trebuie să aibă un indice de redare a culorii de 90 – 100. 10. 10.lectură.1 şi fig. În cabinetele de consultaţii planul efectiv de lucru (pentru examinare.13.8.să nu deranjeze bolnavii.).7.15 deasupra acestuia. 10.5. Iluminarea pe suprafaţa de consultaţie este de minim 1000 lx. realizat cu aparate montate pe perete la 15-20 cm de pardoseală (în cazul în care în încăpere sunt mai mult de două paturi).6.3 m2 în planul în care se face lectura (fig.11. realizat cu corpuri amplasate uniform la plafon. . 10. pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc. având luminanţe reduse. Iluminatul de siguranţă din clădire se va alimenta conform Normativului I-7.4. . 10. Se amplasează (sau manevrează) astfel încât să nu provoace orbire personalului medical în timpul examinării/îngrijirii.să asigure minim 5 lx pe patul bolnavilor.iluminat de circulaţie pe timpul nopţii. Luminanţa corpului pentru iluminatul local deasupra patului nu va depăşi 200 cd/m2.iluminat local deasupra patului cu lămpi pentru: . Nivelurile de iluminare nu trebuie să coboare sub valorile menţionate în Anexele 2 şi 3. 10.

8 pentru plafon. 0. 10.un iluminat general. se acordă o atenţie deosebită evitării orbirii fie directe. sălile de naşteri.18. Reflectanţele suprafeţelor din sala de operaţie se recomandă a avea valori ridicate: 0. 10. . Iluminatul local al câmpului operator se realizează cu aparate specializate (cu dublă alimentare pentru continuarea lucrului în caz de avarie a sursei de bază) astfel încât să nu ducă la încălzirea ţesuturilor umane pe perioada operaţiei. În încăperile de reanimare se prevăd două sisteme de iluminat: . 0.7 pentru pereţi.19. fie prin reflexie. lenjerie se prevăd şi lămpi cu radiaţii ultraviolete pentru dezinfecţie şi sterilizare. [top] 11. În cabinetele speciale. 10.2 pentru pardoseală. în care bolnavul are o poziţie relativ fixă o perioadă lungă de timp.7 – 0. lămpi. În încăperile de terapie. 10.20.23.21. postoperatorie şi .) se realizează în concordanţă cu tipul investigaţiei ce se efectuează. Lămpile din sala de operaţii se prevăd cu un indice de redare a culorilor Ra = 90 – 100. . 10.iluminatul local al câmpului operator. Nivelurile de iluminare sunt cele prevăzute în Anexele 2 şi 3. În sălile pentru operaţii. Iluminarea din sălile adiacente sălii de operaţii are nivelul de iluminare de 500 lx pentru a permite o adaptare rapidă de la nivelul mare al iluminării din sala de operaţie către nivelurile normale din celelalte încăperi. Fluxul acestora este dirijat către plafon sau partea superioară a pereţilor pentru a evita pericolul de expunere a personalului la astfel de radiaţii.16.22. etc. 10. depozitele de haine.15. 10. sistemul de iluminat (corpuri.14.5 – 0. În cabinetele în care se fac investigaţii cu raze Röntgen se prevede suplimentar un iluminat de culoare roşie necesar pe perioada investigaţiei. În încăperile pentru efectuarea operaţiilor se realizează următoarele sisteme de iluminat: . ILUMINATUL SPAŢIILOR DESTINATE ACTIVITĂŢILOR DE LUCRU INTELECTUAL . 10.10.un sistem pentru o iluminare medie de cel puţin 1000 lx la patul bolnavului pentru supraveghere şi control.iluminatul zonei mesei de operaţie (o suprafaţă de 3 x 3 m2 având în centru masa de operaţie).un sistem pentru o iluminare medie de 100 lx pentru perioada imediată. 10.17.

dimensiunile acestuia. 11.5. Iluminatul birourilor de proiectare/desen se realizează astfel încât pe planşeta de desen să nu se creeze umbre.4. combinat cu un iluminat local amplasat corespunzător (vezi cap. documente şi fondul acestora. Se poate realiza: 1. contrastul şi claritatea conturului caracterelor de pe ecran. Corpurile de iluminat se prevăd cu distribuţie asimetrică (fig. În astfel de încăperi activitatea de bază se desfăşoară pe plan orizontal. prin utilizarea unui iluminat general direct-indirect combinat cu un iluminat local cu un corp de iluminat mobil ce să fie acţionat de proiectant. .3) 11. pâlpâirea. prin amplasarea planşetelor lângă ferestre.6. atunci când se lucrează pe hârtie albă. reflexia de voal.3 – 0.7.vizibilitatea ecranului. În birourile sau sălile cu calculatoare sarcinile vizuale pentru un operator constau în acţionarea tastaturii.1.5. raportul luminanţelor între ecran. Factorii care influenţează eficienţa activităţii unui operator. dar scumpă atât la investiţie cât şi la întreţinere. . lumina fiind dirijată din stânga (pentru dreptaci).prezenţa imaginii mediului pe ecranul calculatorului. 3.3. 11. În birourile mari. Este necesar ca prin amplasarea corpurilor de iluminat să se evite reflexiile directe (către ochi) ce pot fi produse de suprafaţa de lucru – pe care se află sarcina vizuală. Când calculul luminanţelor este greu sau imposibil de efectuat se urmăreşte ca reflectanţele fondului din zona apropiată sarcinii vizuale să se afle în domeniul de valori 0. reflexia ecranului (ca o oglindă după anumite direcţii de privire).11. Reflectanţele scăzute ale suprafeţei biroului (mesei). crează un mediu luminos inconfortabil şi reduce eficienţa activităţii.1 11. documente) anexe. 11. strălucirea. 11. se recomandă o dirijare a fluxului luminos către masa de lucru ca în figura 11. Soluţia este deosebită din punctul de vedere tehnic.9. Reflexia directă către ochi se evită şi prin: .utilizarea unor materiale difuzante pentru suprafaţa de lucru pe care se află sarcina vizuală. 11. prin utilizarea unui iluminat indirect. dirijându-şi lumina (şi formarea umbrelor) după necesităţi. Luminanţa medie a câmpului vizual periferic se recomandă să nu fie mai mică de 1/10 din luminanţa sarcinii vizuale. cu multe corpuri de iluminat. cititul pe ecran şi cititul unor note (texte. culoarea. . 11. ce lucrează cu calculatorul sunt: . 2. Luminanţele suprafeţelor adiacente sarcinii vizuale se recomandă a fi mai mici decât luminanţa sarcinii dar nu mai mici de 1/3 din valoarea acesteia. 9. densitatea informaţiilor. În lipsa luminii naturale se poate utiliza un iluminat ce să direcţioneze fluxul în mod asemănător celui natural.8.2. 8).utilizarea unui iluminat general indirect.

dar nu mai mică de 1/3 din luminanţa acestora. draperii.3 – 0. În situaţia dinamică a operatorului confortul vizual se realizează atunci când luminanţele pe care alternează privirea (ecran. Este explicabil prin aceea că reflectanţa ecranului are valori de 0.prin amplasarea de ecrane (pereţi) mate în spatele operatorului. În general. etc). având ca efect distragerea atenţiei. 11.luminanţa ecranului este mai mare decât cea a fondului imediat din mediu. Tabelul 11. .capacitatea sistemului vizual al operatorului de acomodare şi sensibilitatea sa la pâlpâire. tastatură şi document. confortul vizual se realizează atunci când: . 11. Luminanţele pot fi comparate cu produsele dintre reflectanţe şi iluminări. Ecranele calculatoarelor se comportă ca o oglindă astfel că obiecte cu luminanţă mare pot fi văzute de operator pe ecran. aceasta din urmă fiind mult mai mică. scăderea acuităţii vizuale şi o stare generală de inconfort.2 – 0. corpurilor de iluminat sau alte corpuri cu luminanţe mari.1. La un punct de lucru cu calculatorul luminanţa trebuie luată în considerare în două situaţii ale operatorului: . 11. diferenţe mari există între luminanţele documentelor şi tastaturii în raport cu cea a ecranului. Acest lucru se realizează dacă sunt utilizate ecrane cu contrast pozitiv (caractere strălucitoare pe un fond mai închis).utilizarea unor corpuri de iluminat de luminanţă redusă (cu ecrane difuzante sau unghi de protecţie corespunzător).organizarea locului de muncă (poziţie.operatorul nu vede pe ecran imagini ale ferestrelor (acestea se acoperă cu perdele. Acestea se pot evita: .1 Clasa ecranului după ISO 9241-7 Calitatea ecranului I buna II medie III slaba .12. în care operatorul se uită la ecran. ..5. tastatură sau document şi . distanţe şi unghiuri) pentru diferite activităţi. care poate fi reflectat pe ecranele calculatoarelor. . Este necesar să se utilizeze un ecran cu o luminiscenţă cât mai mare. Limitele luminanţei medii a corpului de iluminat. 11. . tastatură şi documente) nu sunt foarte diferite. pentru direcţii normale de privire.una statică.13. sunt prevăzute în tabelul 11.10.una dinamică în care operatorul îşi schimbă privirea între ecran. Totodată ecranul se află în plan vertical unde iluminarea este mai mică decât cea din plan orizontal (unde se află documentele sau tastatura).tastatura şi documentele se află pe fonduri cu luminanţă mai mică.3 iar documentele şi tastarea au reflectanţe cu valori de 0.11. În situaţia statică a operatorului.

Limita luminanţei medii a corpului de iluminat ≤ 1000 cd/m2 ≤ 200 cd/m2 Limitele din tabelul 11. 12. Sistemele de iluminat general şi general localizat se realizează de regulă cu corpuri de iluminat cu o distribuţie a fluxului luminos directă sau semidirectă. 8. dar suficient pentru a nu creea inconfort. În atmosferele periculoase din industrie. care se realizează în completarea iluminatului general. . se utilizează corpuri cu gradul de protecţie corespunzător mediului în care se vor monta. care asigură condiţii de vedere similare pentru toate locurile de muncă şi garantează o mare flexibilitate în amplasarea acestor locuri. Pentru atmosferele periculoase unde se pot produce explozii se prevăd corpuri de iluminat cu protecţie suplimentară împotriva producerii exploziilor (vezi cap.7. când corpurile de iluminat nu se află în câmpul vizual al muncitorilor şi umbrele pronunţate create de acestea nu influenţează negativ eficienţa activităţii. electronică etc) sistemele de iluminat pot fi integrate cu sistemele de încălzireventilare. etc) atunci când este necesar să existe o luminanţă mai mare a plafonului. 12. [top] 12. depozitare etc. În spaţiile industriale se recomandă unul sau mai multe din următoarele sisteme de iluminat: . atunci când mărimea şi diversitatea sarcinilor vizuale o impun.1.1 sunt date pentru unghiuri de înălţime de cel puţin 65o faţă de verticala inferioară a corpului de iluminat pentru posturi de lucru unde se utilizează ecrane verticale sau înclinate cu până la 15o. apei şi solicitării la şocuri mecanice. . 12. Distribuţia semidirectă are o componentă de flux în semisfera superioară care reduce contrastul dintre corp şi plafon şi ajută la evitarea aparenţei de zonă întunecată la plafon. fie pentru a utiliza căldura degajată de corpuri.local. generatoare de inconfort. 12. 12.8. folosind recomandările din cap.general localizat. Distribuţia directă se recomandă în halele înalte.14). Sistemul de iluminat local se alege în funcţie de caracteristicile sarcinilor vizuale. industria electrotehnică.2.5. 12.general.) sunt iluminate la un nivel inferior.9. care asigură o concentrare a fluxului luminos deasupra zonelor tipice de muncă (caracterizate prin aceiaşi sarcină vizuală). ILUMINATUL INDUSTRIAL 12.3. Zonele adiacente (pentru circulaţie. fie pentru a o evacua din încăpere. În spaţiile industriale unde se cer niveluri mari de iluminare (mecanică fină.4. . 12. din punctul de vedere al pătrunderii prafului. Iluminatul plafonului se poate realiza şi cu corpuri special destinate (reflectoare cu distribuţie largă. 12.6. optică.

magazii.3. Punerea sub tensiune se realizează numai după terminarea lucrărilor şi cu luarea tuturor măsurilor de protecţie pentru evitarea accidentelor (puneri accidentale sub tensiune.10. Toate lucrările de montare se realizează în lipsa tensiunii. 12. 12. etc). În mediile cu temperaturi scăzute (industrie grea. poduri. . hale de congelare. 12. reparare sau înlocuire a lămpilor. astfel încât fluxul iniţial trebuie să fie majorat corespunzător. tuneluri etc. Proiectarea sistemelor de iluminat pentru spaţiile din industrie ţine seama de: .) atunci când acestea trebuie montate la mare înălţime.de pe dispozitive special destinate (pasarele.12.6. depozite. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PENTRU SISTEMELE ŞI INSTALAŢIILE DE ILUMINAT 13. În spaţiile în care se foloseşte televiziunea în circuit închis.posibilitatea accesului la corpuri pentru curăţire. [top] 13. 13. pentru curăţire.12. întreţinere şi schimbarea lămpii. 13. pentru surpravegherea proceselor tehnologice sau instalaţiilor. .de pe platforme sau postamente adecvate pentru a oferi siguranţă împotriva accidentelor.5. încăperi cu ferestre mari în care degajările de praf sunt reduse). 13.1. etc) se prevăd lămpi cu echipamente rezistente la astfel de solicitări. sistemele de iluminat se stabileşte în funcţie de performanţa aparaturii folosite astfel ca imaginile pe ecran să fie redate clar (până la nivel de detaliu). fixare a corpurilor de iluminat trebuie să corespundă dimensiunilor şi masei acestora.4. Montarea pe plafon a corpurilor de iluminat se face: . Amplasarea corpurilor de iluminat se prevede astfel încât să se asigure accesul uşor la ele şi în timpul utilizării. Montarea corpurilor de iluminat se face după realizarea finisajelor suprafeţelor pe care acestea se montează.2. etc) se prevăd lămpi corespunzătoare din punctul de vedere al amorsării. 12. Sistemele de prindere. Acţionarea corpurilor de iluminat se prevede astfel încât să se poată utiliza cât mai mult lumina naturală (hale cu pereţi vitraţi.14. Montarea corpurilor şi instalaţiilor de iluminat se corelează şi coordonează cu celelalte lucrări pentru realizarea construcţiei şi a celorlalte instalaţii.frecvenţa mai redusă a curăţirii de murdărie. 13. conform Normativului I 7.11. 13. În mediile cu temperaturi ridicate (turnătorii. . În dimensionarea sistemului de iluminat se ţine seama de faptul că fluxul luminos scade la temperaturi joase.13.

Montarea corpurilor de iluminat din încăperi pentru băi. 14. Transportul corpurilor de iluminat si a echipamentelor aferente acestora se face cu mijloace adecvate mecanizate. Toate echipamentele (corpuri de iluminat.13. MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR 14.1. 13. lămpi. Corpurile de iluminat se aleg astfel încât gradul lor de protecţie .3. ce corespund prevederilor proiectului. 13. 13. asigurate contra deteriorărilor datorate şocurilor. 14. 13. Depozitarea şi păstrarea corpurilor de iluminat şi a echipamentelor aferente se face în spaţii adecvate cu respectarea reglementărilor în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.12. etc) sunt însoţite de certificatele de calitate ale întreprinderilor furnizoare. aparatele.i. standardelor şi normelor interne de fabricaţie. la pătrunderea apei (inclusiv a vaporilor de orice fel).7. etc) şi în concordanţă cu indicaţiile producătorului. vibraţiilor. cabluri. echipamentele se supun unui control cu ochiul liber.9. Pe toată durata execuţiei se vor respecta normele prevăzute în Normativul C300 şi ale dispoziţiilor generale de p.15. etc.s. B şi C de pericol de incendiu şi în care pot apare degajări de praf. aparataje şi maşini agrementate tehnic. favorizarea sau propagarea incendiilor şi a exploziilor. 13. 13. grupuri sanitare etc se face conform prevederilor din Normativul I-7. în conformitate cu prevederile din "Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor" P 118 şi Normativul I-7.2.13. vapori sau gaze combustibile. Aceleaşi condiţii trebuie să le îndeplinească şi echipamentele de alimentare cu energie electrică şi de acţionare. 13. La realizarea lucrărilor se utilizează numai materiale. Corpurile de iluminat ce se prevăd pentru încăperile din categoriile A.14.11. a gazelor şi la şocuri mecanice . Toate defecţiunile observate se remediază (dacă este posibil) sau se înlocuiesc cu echipamente în bună stare.10. Sistemele de iluminat şi instalaţiile aferente acestora sunt astfel proiectate şi realizate încât să se evite producerea. toate materialele. coroziunii.la pătrunderea corpurilor solide (inclusiv a prafului). acţiunii agresive a mediului (varaţiilor mari de temperatură. aparate de acţionare şi protecţie. Manipularea corpurilor de iluminat şi a echipamentelor aferente se face cu respectarea regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii şi în aşa fel încât acestea să nu se deterioreze. spargeri. Se acordă o atenţie deosebită aparatelor casante sau uşor deformabile. Înainte de punerea în operă. [top] 14.8. echipamente. se prevăd cu dispozitive de deconectare automată de la reţeaua de alimentare atunci când acestea se desfac . pentru a se constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ: deformări. 13.să fie în concordanţă cu riscul de incendiu (categoria de pericol de incendiu) al încăperii în care acestea se montează. Montarea corpurilor de iluminat pe elemente de construcţie din materiale combustibile se face în condiţiile prevăzute de Normativul I-7.

014-1995 Denumirea documentului Disconfortul orbirii în iluminatul interior Iluminatul interior al locurilor de muncă Calcule pentru iluminatul interior (metoda de bază) Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive . băilor de tratament.Prescripţii generale .7. Lungimea tronsonului incombustibil trebuie să depăşească grosimea elementului traversat cu cel puţin 300 mm de o parte şi de alta a acestuia. provocate de incendiu. 14.la trecerea prin pereţi sau planşee. 14. . NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTAL Indicator CIE 117-1995 CIE 008/E-2001 CIE 40-1978 SR-EN 50. [top] ANEXA 1 REGLEMENTĂRI PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT DIN CLĂDIRI 1. cu grosimea minimă de 5 mm sau la o distanţă de cel puţin 3 cm de la elementele combustibile. conform SREN 50. forjelor.trecerile se execută astfel încât în urma dilatărilor tuburilor de protecţie. NORME. etc.spaţiile libere din jurul tuburilor de protecţie (ţevi metalice) se închid cu materiale incombustibile având rezistenţa la foc egală cu cea a peretelui sau a planşeului străpuns.6. Nu se recomandă traversarea pereţilor şi planşeelor antifoc de către instalaţiile de alimentare cu energie electrică a corpurilor de iluminat. Montarea pe acestea se face prin intermediul unor suporturi necombustibile.4. LEGI.pentru a fi curăţate. omologate şi agrementate conform normelor române în vigoare. aparate de acţionare etc) vor fi echipamente. În cazul în care aceste traversări nu se pot evita se iau următoarele măsuri pentru evitarea propagării incendiilor în compartimentele învecinate: . pentru schimbarea lămpii etc. folosind suporţi metalici. 14. 14. . Când acest lucru nu este posibil se marchează vizibil pe corpul de iluminat: "nu desfaceţi sub tensiune". Corpurile de iluminat nu se montează direct pe elementele combustibile. Toate echipamentele folosite pentru sistemele de iluminat (corpuri de iluminat. să nu ducă la dislocări ale unor porţiuni de perete sau planşeu.014/95. Nu se prevăd corpuri de iluminat sau echipamente ale acestora deasupra cuptoarelor.5. tuburile de protecţie se execută din materiale incombustibile. Părţile metalice ale aparatelor (copurilor) se leagă la conductorul de protecţie (PE).

241-1999 Legea 10/1995 HGR nr. verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice î pericol de explozie Disconfortul orbirii în iluminatul interior Iluminatul interior al locurilor de muncă Calcule pentru iluminatul interior (metoda de bază) Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive .Prescripţii generale Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil Legea privind calitatea în construcţii Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare (apă şi canalizare) la constr şi industriale Normativ pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare a gazului petrolier lic (aragazului) Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi orizontale Normativ privind exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Instalaţii tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid intermediar industriale Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de i Normativ privind proiectarea.014-1995 SR-CEI 61. executarea. cu tensiun 1000V în c.766/1997 OG 60/1997 1993 I1-1978 I5-1998 I6-1998 I7-1998 I13-1994 I31-1999 I33-1999 I5/1-1994 I5/2-1998 I38-1981 C142-1985 ID17-1976 CIE 117-1995 CIE 008/E-2001 CIE 40-1978 SR-EN 50. procedee şi echipamente noi în c Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor .241-1999 Legea 10/1995 HGR nr.c.a. procedee şi echipamente noi în c Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice din ţe neplastifiate Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor n Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumator. şi 1500V în c.766/1997 OG 60/1997 Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil Legea privind calitatea în construcţii Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse.SR-CEI 61.

social-cu tehnico-administrative Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de acustic Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii şi instalaţii pentru curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale. laboratoare şi industria farmaceutică) Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii ş aferente acestora Normativ de proiectare privind iluminatul natural în clădirile industriale Normativ pentru proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori.1993 I1-1978 I5-1998 I6-1998 I7-1998 I13-1994 I31-1999 I33-1999 I5/1-1994 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologice din ţe neplastifiate Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor n Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumator. şi 1500V în c. social-culturale. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare (apă şi canalizare) la constr şi industriale Normativ pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare a gazului petrolier lic (aragazului) Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi orizontale 2. executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru case de c Normativ privind proiectarea. laboratoare şi industria farmaceutică Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind organizarea camerelor curate utiliz domeniul sănătăţii (spitale. cu tensiun 1000V în c.a. NORME. agrozoo industriale Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor . Cerinţe utilizatori Normativ privind proiectarea. NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CONSTRUC Indicator P100-1992 P118-1999 P121-1989 P122-1989 P123-1989 C253/1-1994 C253/8-1994 C300-1994 P71-1986 NP 006-96 NP 009-97 NP 010-97 Denumirea documentului Normativ pentru protecţia antiseismică a construcţiilor de locuinţe.c.P118-99 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antiv clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile. executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru şcoli şi li .

NP 011-97 NP 015-97 NP 024-97 NP 025-97 P100-1992 P118-1999 P121-1989 P122-1989 P123-1989 C253/1-1994 C253/8-1994 C300-1994 P71-1986 NP 006-96 NP 009-97 Normativ privind proiectarea. executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru grădiniţe d Normativ privind proiectarea şi verificare construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor Normativ pentru proiectarea şi executarea parcajelor pentru autoturisme (subteran Normativ pentru proiectarea construcţiilor publice subterane Normativ pentru protecţia antiseismică a construcţiilor de locuinţe. Cerinţe utilizatori Normativ privind proiectarea. Arii comune ale cădirilor Em1) (lx) 1 UGRL2) (-) 2 Ra3) (-) 3 Hu4) Observaţii5) (m) 4 5 . executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru case de c [top] ANEXA 2 VALORI RECOMANDATE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT . agrozoo industriale Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor .P118-99 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antiv clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile. laboratoare şi industria farmaceutică) Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii ş aferente acestora Normativ de proiectare privind iluminatul natural în clădirile industriale Normativ pentru proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori. social-culturale. activităţi sau sarcini vizuale 0 1. laboratoare şi industria farmaceutică Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind organizarea camerelor curate utiliz domeniul sănătăţii (spitale. social-cu tehnico-administrative Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de acustic Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de construcţii şi instalaţii pentru curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale.GENERAL Tipuri de destinaţii.

00 0.00 0.00 A se prevedea zone de tranziţie la intrări şi ieşiri şi a se evita schimbări bruşte ale nivelului de iluminare La nivelul scărilor 1.70 0.00 0. toalete Infirmerii Săli de consultaţii medicale 150 200 100 300 200 500 500 25 22 22 22 25 19 16 40 80 80 80 80 80 90 0. Clădiri pentru agricultură Utilaje pentru încărcarea şi manevrarea produselor 200 25 80 0. coridoare 100 200 150 100 22 22 25 28 60 80 40 40 0.00 .00 0.50 Pe masa de consultaţii*) Tcp cel puţin 4000 K Sălile maşinilor Săli cu panouri de comandă Depozite. magazii 200 500 100 25 19 25 60 80 60 0.00 0.00 Pe suprafata panoului*) Pe rafturi. 200 lx în cazul ocupării continue 2.Holuri de intrare Holuri de hotel Platforme de încărcare Zone de circulaţie. scări rulante Cantine Camere de odihnă Săli pentru exerciţii fizice Săli de baie.10 când se ia masa în picioare Scări. 200 lx în cazul ocupării continue Spaţii pentru ambalare Puncte de control 300 150 25 22 60 60 0.70 Pe suprafaţa pe care se face control.00 0.00 0.

neprelucrate 5. spălătorii 3.00 0. modelare de precizie Lucru decorativ Polizarea sticlei optice.00 300 500 22 22 80 80 Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru 50 200 300 300 28 28 25 25 20 40 20 20 0. Brutării Prepararea şi coacere Finisare. Industria cimentului Uscătorii Prepararea materialelor Lucru mecanizat general Forme brute.00 0. presare. gravură. suflare în sticlă Polizare. glazurare.00 .00 Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru 50 300 300 750 500 750 1000 1500 28 25 25 19 19 16 16 16 20 20 40 80 80 80 90 90 0.Grajduri Ţarcuri pentru animale bolnave Zone de preparare a hranei. lustruire. Industria chimică. plastică şi a cauciucului Procese automatizate cu comandă de la distanţă 50 20 0. ferme de lapte. modelare brută. lucru mecanizat Smălţuire. decorare 4. laminare. Industria ceramică a sticlei Uscătorii Preparare. polizarea şi gravura cristalului (manuale) Lucru de precizie Producţie de pietre preţioase 50 200 200 28 25 25 40 80 80 0.00 Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru Pe suprafaţa de lucru Tcp cel puţin 4000 K Tcp cel puţin 4000 K 6.

00 Pe suprafaţa de lucru 0.70 0.70 0.Procese cu intervenţie manuală limitată Locuri de muncă manuală Camere de măsurare de precizie. laboratoare Producţie farmaceutică Producţie de anvelope Controlul culorilor Tăieri.70 0. ajustări 8. Industria alimentară Iluminat general în zone de muncă la fabrici de bere. testări.70 Tcp cel puţin 6500 K 300 300 500 750 300 300 300 500 750 1000 1500 25 25 22 19 25 25 25 22 19 16 16 60 60 60 80 60 60 60 80 80 80 80 0.70 0.70 0.70 0.70 0. fabrici de ciocolată şi fabrici de zahăr 150 300 500 500 500 1000 750 28 25 19 22 22 16 19 40 80 80 80 80 90 80 0.70 0.70 0. Industria electrotehnică şi electronică Producţie de cabluri şi conducte Confecţionare bobine mari Confecţionare bobine de mărime medie Confecţionare bobine mici Impregnare bobine Galvanizare Asamblare brută (transformatoare mari) Asamblare medie (panouri de comandă şi control) Asamblare fină (telefoane) Asamblare de precizie (echipamente de măsură) Ateliere electronice. finisări.00 0.70 0.00 0.00 .70 0. control 7.70 200 25 80 0.70 0.

Turnătorii Tuneluri subterane.00 0.70 0.00 0.00 0.00 0. trieri.00 Cu condiţia recunoaşterii facile a culorilor de siguranţă 500 19 90 0.70 0. lăptării şi rafinării de zahăr Tăiere şi sortare fructe şi legume Producţie de alimente delicatese.70 0.00 0.70 0. măcelării.70 0. bucătării Producţie de ţigări Controlul producţiei şi al produselor.00 0. sortări Laboratoare Controlul culorii 9.00 0. pivniţe Platforme Pregătirea nisipului Vestiare Locuri de muncă la cupolă şi mixer Băi de turnare Zone de scoatere a materialelor din băile de turnare Turnare mecanizată Turnare manuală Matriţare Confecţionare modele 10.70 . Saloane de coafură Coafare 300 500 25 25 80 80 0.70 Tcp cel puţin 4000 K 50 100 200 200 200 200 200 200 300 300 500 28 25 25 25 25 25 25 25 25 25 22 20 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 0.00 0.70 0.00 0.Sortare şi spălare produse ambalare Iluminat general în abatoare.70 300 500 500 500 500 1000 25 22 22 22 19 16 80 80 80 80 80 90 0.00 0.

00 0.1 mm 200 300 300 500 25 25 22 19 40 40 40 80 0.70 300 500 500 500 1000 1000 500 500 25 22 22 22 19 16 22 22 40 60 80 60 80 90 80 80 0.70 0. cu toleranţe mai mari de 0. cu toleranţe sub 0.00 0. Industria pielăriei Curăţire de carne. lustruire.1 mm Lucru de precizie.70 1500 1000 1500 500 16 16 16 19 90 90 80 80 0.70 Tcp cel puţin 4000 K . frecare. răzuire. nuanţare Controlul de calitate Controlul culorilor Fabricarea pantofilor Fabricarea mănuşilor 14. asamblări la rece Lucru brut sau mediu. călcare Control şi ajustări 13. Industria metalurgică Forjare matriţe Sudări. tăiere Sortare Colorare.70 0.70 0.70 0.70 0.11.70 0.70 0.70 0. marcare şi sortare obiecte Spălare şi curăţare.70 0. întoarcerea pielii Lucru de şelărie.70 0. Spălătorii şi curăţătorii chimice Recepţie.70 0. cusut. Producţia de bijuterii Lucrul cu pietre preţioase Producţia bijuteriilor Producţie manuală ceasuri Producţie automatizată ceasuri 12.70 Tcp cel puţin 4000 K Tcp cel puţin 4000 K 300 300 750 2 25 19 60 60 80 0.70 0.70 0.

00 0. Industria hârtiei Fabrici de celuloză Fabricarea şi procesarea hârtiei Legări cărţi şi copertări 16.00 0.00 0.70 50 100 200 200 500 28 28 25 25 16 20 40 40 40 80 0. condensatoare Camere de comandă 750 300 200 300 750 200 300 500 750 300 750 1000 19 25 25 22 19 25 25 22 19 25 25 19 80 40 40 60 80 60 60 60 80 40 80 80 0. matriţare. fabricarea sculelor 15.00 0.70 0.70 0. micromecanică.00 0.Trasare. Centrale de producere a energiei Spaţii de alimentare cu combustibil Sala cazanelor Sălile maşinilor Spaţii auxiliare.70 0.00 0.70 0.70 200 300 500 25 25 22 40 40 60 0.70 0.00 0.00 0. pompe.00 0.00 0.70 . control Desenarea formelor ţevilor şi cablurilor metalice Lucru cu table mai groase de 5 mm Lucru cu foi mai subţiri de 5 mm Fabricarea sculelor şi a echipamentelor de tăiere Asamblare brută Asamblare medie Asamblare fină Asamblare de precizie Galvanizare Pregătirea suprafeţelor şi vopsire Mecanică de precizie.70 0.70 0.

Tipografii Tăiere.70 0. lucru cu clişee.00 0.00 0. maşini de tipărit. furnale Laminoare Platforme şi panouri de control Testări. litografiere.00 0.70 0.00 0. gofrare. măsurări.00 0.00 0.00 0.70 0. controale 150 150 150 100 200 200 100 25 25 28 28 25 25 28 40 40 20 20 40 40 20 0.Staţii interioare de conexiuni Boxe trafo. matriţare Sortare hârtie şi tipărire manuală Setări.00 500 500 1000 1500 2000 19 19 19 16 16 80 80 80 90 80 0.00 0.00 0.70 0.00 0.70 Tcp 5000 K 50 150 200 50 200 300 300 500 28 28 25 28 25 25 22 22 20 40 40 20 20 40 40 40 0.70 .00 0. retuşări Controlul culorilor (dacă e cazul) Clişee metalice 18.00 0. Industria metalurgică şi siderurgică Procese automatizate fără intervenţii manuale Procese de producţie cu intervenţii manuale ocazionale Procese de producţie cu operaţie manuală permanentă Depozite Cuptoare.00 0. aparataj Camere pentru redresoare Camere pentru acumulatori Cameră pentru compensatorul sincron Cameră pentru grup electrogen Gospodării de cabluri 17.

70 0. tricotare fină Design manual.00 200 300 25 22 60 60 0.70 0.00 0.00 0. desenare. croşetare. pre-toarcere. tăiere.70 0. Industria construcţiilor de maşini Asamblare caroserii Vopsitorii. îmbunătăţiri Confecţionare pălării 20. lucru cu pliuri. desenare tipare Finisări.70 0.70 0. tricotare Cusut. Industria lemnului şi a mobilei Procese total automatizate Proces de umezire cu abur 50 28 20 0.70 0. Toarcere. lustruiri în camere Vopsiri particulare pe zonă şi control Fabricare manuală tapiţerii Control final 21. etc.50 0. sortări Control de calitate şi al culorii Reparări. nuanţări Uscătorii Imprimări automate Scoatere noduri.00 500 750 750 500 100 500 1000 1000 1500 500 22 22 22 22 28 25 19 16 19 22 60 60 90 80 40 40 80 90 90 80 0.70 0. Industria textilă Băi.Tuneluri subterane 19. spălare.50 0.70 0.70 Atenţie la efectele stroboscopice Tcp cel puţin 4000 K Tcp cel puţin 4000 K Tcp cel puţin 4000 K 500 750 1000 1000 750 22 22 16 19 19 60 60 90 80 80 0. potrivire.70 Tcp cel puţin 4000 K 50 150 28 28 40 40 0. călcare.50 0. desfaceri baloturi material Dărăcire.00 0. înfăşurare. împletire. prelucrare cânepă. colorări.00 . măsurare.70 0.

vopsire.70 Pentru lucrul cu display-uri vezi şi 4.70 0.70 0.70 0.70 Pe suprafaţa de lucru 0. citit.70 0.70 Atenţie la efectele stroboscopice Atenţie la efectele stroboscopice Tcp cel puţin 4000 K Tcp cel puţin 4000 K 500 750 500 300 300 200 19 16 19 19 22 25 80 80 80 80 80 80 0. Restaurante şi hoteluri Recepţii Bucătării Restaurante.70 0. lipire Lustruire.70 300 500 200 22 22 22 80 80 80 0.Lucru la gater Asamblare. Birouri Scris.10 Pe rafturi 300 500 500 500 22 22 19 19 80 80 80 80 0.70 0.70 Pentru lucrul cu display-uri vezi şi 4.10 Pe masa de desen 0. încrustare Control de calitate 22.70 0. Spaţii comerciale Spaţii comerciale mici Spaţii comerciale mari Zone case de plată Zone de împachetare 24. procesare de date Desen tehnic Birouri/săli de proiectare asistată de calculator Săli de conferinţe şi reuniuni Birouri de primire Arhive 23.70 .70 0.70 0.70 0. lăcuire. spaţii funcţionale 300 300 750 500 750 750 25 25 22 19 22 19 60 60 80 80 80 90 0. asamblare fină Lucru cu utilaje mecanizate Selecţie furniruri.

00 300 75 75 75 25 25 25 28 20 20 20 20 0.00 200 500 500 19 19 19 80 80 80 0. Spaţii de divertisment şi muzee Teatre şi săli de concert Săli polivalente Săli pentru repetiţii.00 0.00 0.50 0.70 0. Biblioteci Rafturi cărţi Locuri pentru lectură Ghişee 27.70 Pe rafturi . cabine artişti Muzee 200 300 300 300 22 22 22 19 80 80 80 80 0.Restaurant auto-servire Bufet Săli de conferinţă Coridoare 200 300 500 100 22 22 19 25 80 80 80 60 0.50 0.00 0.70 Pentru machiat este necesar iluminatul de oglindă fără orbire Iluminatul trebuie să răspundă cerinţelor de evidenţiere şi să prezinte protecţie împotriva efectelor radiaţiilor 26.70 0.70 0. Parcări interioare Rampe intrare/ieşire pe timp de zi Rampe intrare/ieşire pe timp de noapte Bandă de circulaţie Spaţii de parcare 28.00 A se utiliza elemente de control În timpul nopţii se acceptă şi niveluri mai scăzute de iluminare 25.00 0.70 0.00 0. Instituţii de învăţământ Camere de joacă Săli de clasă în creşe şi grădiniţe 300 300 19 19 80 80 0.

00 0.7 0.7 0. ziua 200 200 22 22 80 80 0.7 0.70 0.Săli de consultaţii Săli de clasă Săli de clasă pentru cursuri de seară sau pentru adulţi Săli de lectură Tablă 300 300 500 500 500 19 19 19 19 19 80 80 80 80 80 0.7 0.7 0.7 0.00 Pentru zonele de acces public vezi CIE 58-1993 şi CIE 621984 Tcp cel puţin 5000 K Pe planşetă 29. Spitale şi clinici Săli de aşteptare Coridoare.70 0.7 0.70 0.7 0.7 0.7 0.00 .70 Pe tablă A se evita reflexiile de voal Tablă de demonstraţie 500 19 80 Pe tablă În sălile de lectură 750 lx Ateliere Ateliere de artă în şcoli de artă Săli de desen tehnic Laboratoare Amfiteatre Săli de muzică Săli de calculatoare Laboratoare lingvistice Săli de studiu Camere comune pentru studenţi şi săli de reuniune Cancelarii Săli de sport şi bazine de înot 500 750 750 500 500 300 500 300 500 200 300 300 19 19 19 19 19 19 19 19 22 22 22 22 80 90 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 1.0 0.

00 Iluminare la nivelul pardoselii Prin iluminat local pe suprafaţa utilă La oglindă 0.examinare simplă în saloane .70 0.iluminat general.7 0.70 Iluminat local pentru examinare Pe suprafaţa de testare 0.70 0.70 Pe câmpul operator La nivelul pardoselii .70 0. noaptea Birouri personal Camere personal Iluminat general saloane .Coridoare.examinări şi tratamente .citit în saloane .00 0.iluminat general în jurul mesei de operaţie Iluminat local masă de operaţie Terapie intensivă: 50 500 300 100 300 300 1000 5 200 500 1000 500 500 500 300 500 300 500 22 19 19 19 19 19 19 19 22 19 80 80 80 80 80 80 90 80 80 90 90 0. .70 0.70 0.70 3 x 3 m2 în jurul mesei 16 19 19 19 19 19 19 90 80 90 80 80 80 90 500 1000 10000100000 19 19 16 90 90 90 0.7 0.iluminat de veghe/observare Băi şi toalete pentru pacienţi Iluminat general săli de consultaţie Examinarea ochilor şi urechilor Teste de vedere (citit şi culoare) Saloane de dializă Saloane de dermatologie Saloane de endoscopie Săli de pansare Saloane de masaj şi radioterapie Saloane preoperator şi de reanimare Săli de operaţii: .70 0.

00 0. sosiri..00 0.iluminat local pacient . spaţii de recuperare a bagajelor Zone de legătură.îmbinare.70 0.00 0.00 200 500 500 200 200 300 22 19 19 22 28 19 80 80 80 80 60 80 0.70 0.70 0. scări rulante Birouri de informaţii şi de înregistrare Posturi de control paşapoarte Spaţii de aşteptare Spaţii de depozitare a bagajelor Posturi de verificare şi control 5000 1000 300 750 5000 19 22 19 90 90 60 90 90 0. ajustare dinţi albi Controlul culorii (laboratoare) Camere sterilizate/dezinfectate Săli de autopsie şi morgă Masa de autopsie şi disecţie 30.70 Pentru lucrul cu disply-uri Pentru lucrul cu disply-uri Iluminarea verticală este importantă .iluminat general .examinări simple .70 .70 0.00 0.70 Tcp cel puţin 6000 K Tcp cel puţin 5000 K Pot fi necesare valori mai mari de 5000 lx 200 22 80 0.00 0.70 0.00 0.00 Iluminatul nu trebuie să prezinte riscuri de orbire a pacientului Iluminat local pentru examinare Pe câmpul operator Pot fi necesare valori mai mari de 5000 lx La nivelul patului Pe suprafaţa de examinare 500 1000 5000 19 90 90 90 0.examinări şi tratamente . Aeroporturi Terminale plecări.iluminat general .iluminat local operaţie 100 300 1000 20 19 19 19 19 90 90 90 90 0.supraveghere pe timp de noapte Stomatologie: .

00 0. încăperile surselor de rezervă.70 0.00 ANEXA 3 VALORI RECOMANDATE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT DE SIGURANTA Tipul iluminatului de siguranţă 0 pentru continuarea lucrului Domenii de utilizare 1 . Biserici Zona publicului Corul. amvonul [top] 500 500 500 50 200 300 200 22 22 22 28 28 19 22 80 80 80 40 40 80 80 0.00 0.2 100 300 25 22 80 80 0.20% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul normal .70 0.6. spaţiile serviciilor Nivelul iluminării medii 2 .6.00 0.70 Pentru interioare înalte vezi 4. altarul.în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără întrerupere şi în locuri de muncă legate de necesitatea funcţionării acestor receptoare (staţii de pompe pentru incendiu.00 0.Turnul de control Camere de urmărire a traficului aerian 500 500 16 16 80 80 0.00 0.00 0.2 Pentru interioare înalte Pentru interioare înalte vezi 4.70 A se evita orbirea de la lumina naturală A se prevedea varierea fluxului pentru lucrul cu disply-uri Hangare de testări şi reparaţii Zone de verificare a motoarelor Zone de măsurări în hangare Platforme şi pasaje pietonale Holul caselor de bilete Case de bilete şi birouri bagaje Săli de aşteptare 31.

holuri): . dispecerate etc. încăperile centralelor de semnalizare.de pompieri.la ieşirile din încăperile cu aglomerări de persoane . echipamentelor sau persoanelor pentru evacurarea din clădire .) ale unor instalaţii şi utilaje care trebuie acţionate în caz de avarie .în zonele cu elemente care la ieşirea din funcţiune a iluminatului normal.pe câmpul de operaţie .20% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul general .iluminat local de minim 50 lx .) . grădiniţe. policlinici. dispozitive de comandă control. case de bătrâni sau similare . de reanimare.10% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul general. creşe. dar nu mai mic de 20 lx . expoziţii sau similare . în scopul protejării utilajelor.în casa scării pentru circulaţie (în sălile şi spaţiile de producţie prevăzute de Normativul I 7) împotriva panicii (în sălile şi spaţiile de producţie prevăzute de Normativul I 7) pentru veghe .10% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul normal . trebuie acţionate în vederea scoaterii din funcţiune a unor utilaje şi echipamente sau a reglării unor parametrii aferenţi. de pregătire bolnavi. etc.egal cu nivelul de iluminare pentru iluminatul normal .80% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul normal .pentru supravegherea în timpul nopţii: .50 lx .în încăperile construcţiilor de producţie şi/sau depozitare. de pregătire medici.din spitale.pe căile de circulaţie în interiorul sălilor de spectacol şi pe căile de circulaţie din încăperile de producţie din clădirile industriale şi similare .în locurile în care sunt montate armături (de exemplu: vane.) .în sălile de spectacole. sterilizare.în încăperile blocului operator (săli de operaţie.egal cu nivelul de iluminare pentru iluminatul normal .în general .pe căile de evacuare (culoare. etc. robinete. magazine.iluminat local de minim 50 lx . dar nu mai mic de 30 lx .10% din nivelul de iluminare normat pentru iluminatul general. laboratoare şi altele similare în care utilajele necesită o permanentă supraveghere pentru intervenţii .

grădiniţe şi a sugarilor din spitale .pe pardoseală .20 lx .5 lx a copiilor din creşe.pe pat • pentru marcarea hidranţilor [top] nu se normează .2 lx .• a bolnavilor din spitale: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful