Toxicitate chimică – mediu, igienă personală, igiena locuinţei şi medicamentele Dacă aveţi în anturajul dumneavoastră pe cineva care suferă

de intoxicaţie cu substanţe chimice sau de mediu, atunci ştiţi dintr-o sursă directă prin ce chinuri uriaşe trece acea persoană. Am ajutat o persoană care fusese atât de intoxicată cu substanţe chimice, încât simplul fapt de a simţi miros de benzină o făcea să leşine. Noi ne-am distrus căminul (planeta Pământ) cu produse chimice şi acum e prea târziu. Putem doar asista neputincioşi cum se dezintoxică Pământul prin intermediul unor modificări atmosferice, climaterice şi de configuraţie a solului. Este unul din cele mai mari blesteme din istoria omenirii. În mod similar, organismul uman este răvăşit de boli, în prezent incidenţa cancerului fiind de un caz la doi bărbaţi şi un caz la trei femei. Cu alte cuvinte, jumătate din populaţia globului suferă de cancer, majoritatea acestor indivizi urmând probabil să moară. Concomitent, şi cealaltă jumătate a populaţiei dezvoltă forme de cancer. Consiliul de Apărare a Resurselor Naturale (Natural Resources Defense Council) confirmă că, în prezent, sunt lansate pe piaţă şi utilizate peste 85 000 de produse chimice artificiale, dintre care multe sunt recunoscute că provoacă tulburări şi leziuni cerebrale, cancer, dezechilibre ale sistemului nervos şi reproducător. Se estimează că tehnologia pusă la punct de om deversează anual în mediu 2.720.000 tone de substanţe chimice. Balenele şi marsuinii se sinucid aruncându-se pe plaje, într-o proporţie mai mare ca niciodată. Peştii mor peste tot pe glob, iar animalele domestice şi sălbatice se îmbolnăvesc de cancer sau suferă de malformaţii congenitale, într-o proporţie nemaiîntâlnită vreodată. Ce alte semne le-ar mai trebui oamenilor ca să se trezească? Fiecare individ, indiferent cât de bogat sau de inteligent ar fi, ingerează peste 50 kg de substanţe chimice pe an, inclusiv pesticide în fiecare zi. Sistemul nostru imunitar nu poate accepta această cantitate insultătoare pe care o băgăm în corp. Poluarea cu metale anorganice. Aceste metale sunt prezente în protezele dentare, produsele cosmetice, produsele alimentare, dozele cu băuturi, sistemele de alimentare cu apă şi ustensilele de bucătărie: cupru, mercur, taliu, plumb, cadmiu, nichel, crom, aluminiu - sunt câteva dintre ele. Toxinele chimice. Freonul e prezent în aparatele de aer condiţionat şi în frigidere; arsenicul poate intra în compoziţia unor pesticide; bifenilii policloruraţi sunt prezenţi în transformatoare, mărci de săpun şi detergenţi; formaldehida e prezentă în mobilă, perne, saltele, îmbrăcăminte, dulapuri, mochete; medicamente de sinteză chimică; clorul din apa de robinet şi piscine; fluorul (cancerigen recunoscut) adăugat în apa de la robinet; iodul anorganic; fosfaţii. Substanţele chimice cu care intrăm zilnic în contact. Sunt toate acele substanţe chimice pe care oamenii le inhalează din aer, le folosesc, ating ş.a.m.d.: vase de bucătărie din aluminiu, produse pentru igiena locuinţei, diverse lichide auto, pesticide (substanţe otrăvitoare pentru sistemul cerebral şi nervos), erbicide (toxice pentru ficat şi sistemul nervos), îngrăşăminte, vopsea, lac, ceară, substanţe de lipit, lubrifianţi, înălbitori, benzină şi motorină, deodorante de corp (clorhidrat de aluminiu şi neomicină), pastă de dinţi, sortimente de săpun. Micotoxinele. Acestea sunt mucegaiuri care pot produce câteva dintre cele mai toxice substanţe: aflatoxine (se găsesc în sucuri de fructe, orez, paste făinoase şi oţet din comerţ), zearalenon (se găseşte în cerealele prelucrate şi în diverse substanţe care intră în compoziţia alimentelor comercializate, sterigmatocistină (în paste făinoase). Aditivii alimentari: BHT, nitraţi, nitriţi, glutamat monosodic, zahăr artificial (aspartam, zaharină) După cum se poate constata, suntem înconjuraţi de cantităţi uriaşe de substanţe toxice, în marea lor majoritate obţinute pe cale artificială, care au pătruns în atmosferă, apă şi alimente. Nu uitaţi că 48 pentru orice cauză există şi un efect. Toate substanţele toxice sunt iritante, nocive şi inflamatoare în proporţii diferite. Pesticide toxice. Departamentul Agriculturii din SUA şi companii şi organizaţii de cercetare independente consemnează că pe suprafaţa şi în produsele alimentare pe care le mâncăm există cantităţi mari de pesticide şi alte substanţe poluante. Roşiile, căpşunile, piersicile, spanacul, napii, dovleceii şi multe alte alimente pot conţine fiecare 80 până la 100 de substanţe poluante diferite, în special pesticide, depuse pe suprafaţa sau în interiorul lor. Arahidele pot înmagazina până la 180 de substanţe poluante, iar stafidele, peste 110. În timp ce citiţi despre efectele secundare potenţiale şi

cunoscute pe care le induc pesticidele, întrebaţi-vă dacă sunteţi de acord cu bioingineria genetică, prin care se intervine asupra organismului, pesticidele fiind introduse în legume şi în seminţele plantelor. Asta înseamnă că reziduurile de pesticide se vor păstra în hrană şi nu există nici un fel de remediu pentru a le îndepărta. Pesticidele se comportă asemenea medicamentelor cu conţinut de sulf, în sensul că au efect cumulativ. Din momentul în care ating proporţii nocive, ele provoacă reacţii alergice, inflamaţii, răspuns imun excesiv şi eşec neurologic. Concluzii Multe dintre substanţele toxice enumerate anterior au fost detectate în reţelele de alimentare cu apă municipale, atât în cele subterane, cât şi în cele de suprafaţă, inclusiv în reţelele de alimentare ale marilor oraşe. Majoritatea acestor substanţe toxice şi poluante provin din procesele de producţie, solvenţi industriali, deşeuri din industria de armament, pesticide, erbicide, fumigene pentru cereale şi produse de prelucrare provenind din industria petrochimică (benzină, solvenţi, uleiuri, detergenţi) care sunt deversate în sol. Navigaţia este o altă sursă de contaminare a surselor de alimentare cu apă. Rapoartele indică faptul că peste 125 de ingrediente folosite în industria cosmetică şi multe altele care se găsesc în mod obişnuit în ţigări, produse alimentare, loţiuni, unguente, vitamine sintetice sunt substanţe cancerigene. Alte sute de substanţe se acumulează în ficat, creier, rinichi, pancreas, intestine şi ţesutul cardiac, obstrucţionând respiraţia celulară corectă şi provocând inflamaţii şi leziuni la nivelul acestor ţesuturi. Multe substanţe contaminante oxidează şi pătrund în atmosferă, provocând astfel afecţiuni hepatice şi pulmonare şi diverse forme de cancer. Altele stabilesc legături pentru a forma substanţe radicale, ca nitrosaminele, care accelerează formarea şi dezvoltarea tumorilor. Un număr important de pesticide, erbicide, fungicide, produse petrochimice şi aşa mai departe scindează hormonii. Ele inhibă sau stimulează producerea hormonilor sau a steroizilor, de tipul estrogen şi testosteron. Concentraţiile de benzen din atmosferă, apă şi hrană au crescut vertiginos în ultimul timp. Benzenul este un cancerigen cunoscut, el fiind utilizat în solvenţi şi aditivi alimentari şi este emanat de rafinăriile de petrol, benzinării, unităţi de fabricare a cauciucului (anvelope) şi de mijloacele de transport pe motorină. O cantitate pur şi simplu astronomică de substanţe cancerigene este eliberată în aerul pe care îl respirăm şi în apă de gazele de eşapament, în special cele de motorină, produsele pentru îngrijire personală, aeroporturi, autostrăzi, căi ferate, metrouri, activităţile industriale, navigaţie, combinate petrochimice şi aşa mai departe. Radiaţia este o altă sursă responsabilă de producerea cancerului. Radiaţiile nocive sunt întâlnite mai ales în cabinetele stomatologice şi în spitale (prin investigaţie radiologică, metode de medicină nucleară şi alte proceduri), în vecinătatea cablurilor de înaltă tensiune, televizoarelor, cuptoarele cu microunde, monitoarele de calculator cu emisii de radiaţii catodice şi majoritatea echipamentelor medicale de diagnosticare (tomograf, ecograf, mamograf şi echipament radiologic). Cancerul a atins proporţii epidemice, estimându-se că, în prezent, fiecare american suferă practic de o formă de cancer. Conform afirmaţiilor autoarei Kathleen Deoul în cartea sa Cancer Cover-up (Genocide): „În America, în fiecare minut moare de cancer un om – adică numărul echivalent al pasagerilor de pe trei curse Boeing 747, ocupate la capacitate maximă, dacă s-ar prăbuşi în catastrofe aeriene într-o singură zi.” Trăim în prezent într-o lume a excitotoxinelor, cunoscute şi sub numele de „neurotoxine”, care afectează relaţiile noastre cu mediul înconjurător şi cu semenii noştri. Practic, ne-am creat singuri această lume, populată de agenţi care declanşează cancerul. Trăim în mijlocul acestor agenţi, îi bem, îi mâncăm, îi injectăm şi îi aplicăm pe piele constant. Căminele noastre sunt pline până la refuz de formaldehidă şi alte substanţe cu potenţial cancerigen şi toxic pe care le emană mochetele, mobilierul laminat, placajul, cleiul, perdelele, îmbrăcămintea sintetică etc. Percloretilenul sau „perc” – substanţă chimică utilizată în curăţătoriile chimice – este extrem de 49 toxic. Pentru a scăpa de scurgerile de la o astfel de curăţătorie, poate fi necesară demolarea clădirii, apoi îndepărtarea mizeriei de sub ea. Masele plastice sunt un alt furnizor de substanţe toxice şi cancerigene potenţiale. Vinilul (ftalaţi) este folosit în ţevile din PVC, jucării, obiecte pentru stimularea creşterii dinţilor (pentru copii), recipiente pentru copii şi materiale de construcţie. Nu

cumpăraţi niciodată apă distilată ambalată în containere din plastic. Deoarece apa distilată este lipsită de orice substanţe, ea creează difuziune, atrăgând alte substanţe (ca minerale şi chimicale) în componenţa ei. Chiar dacă am renunţa acum la folosirea chimicalelor, tot ar fi prea târziu. Rasa umană este cufundată în ignoranţă şi continuă să îşi distrugă căminul. Nici o altă specie nu face acest lucru. Industria grea şi cea constructoare de automobile se numără printre cele mai nocive şi mai mari surse de poluare. Multe uzine care deversează zilnic în atmosferă milioane de particule toxice, refuză să instaleze filtre de control pentru nivelul de poluare din cauza costurilor extrem de ridicate. Deşi mulţi cercetători oneşti întreprind studii în acest sens, informaţiile lor par să fie suprimate sau îngropate de interesele unei societăţi întemeiate pe profit mercantil. Numai că viaţa nu poartă o etichetă de preţ. Fiecare dintre noi are obligaţia să se angreneze în procesul de asanare a lumii în care trăim. Scăpaţi de chimicale toxice pe cât este posibil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful