P. 1
Obtinerea Alcoolului Din Tescovina

Obtinerea Alcoolului Din Tescovina

|Views: 931|Likes:
Published by Violeta Luciela
distilarea tescovinei pentru obtinerea alcoolului.
distilarea tescovinei pentru obtinerea alcoolului.

More info:

Published by: Violeta Luciela on Mar 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

TEMA PROIECTULUI

:

Să se proiecteze o instalaţie de distilare a amestecului binar etanolapă cu o concentraţie iniţială în etanol de 6% pentru obţinerea unui distilat de concentraţie 87%.

1

MEMORIU JUSTIFICATIV

Tema acestui proiect presupune obţinerea prin distilare a unui alcool de concentraţie 87% dintr-un amestec apă:tescovină în raport de 1:1 şi dimensionarea principalelor utilaje folosite la obţinerea acestuia. Obţinerea alcoolului din tescovină presupune parcurgerea următoarelor operaţii:recepţie, spălare, presare, filtrare, fermentare şi distilare.

Astfel, plămada filtrată este supusă fermentării, în care glucidele fermentescibile din tescovină sunt metabolizare, cu ajutorul efectului enzimatic al drojdiilor, în alcool. Plămada fermentată are un conţinut de 6% alcool, următoarea atapă fiind prima distilare, după care procentul de alcool etilic este de 30%.Această operaţie este efectuată în coloana de distilare INDIS 400. Acest distilat este supus celei de-a doua distilare, pentru ca procentul final de alcool etilic să fie de 87%.

2

TEHNOLOGIA FABRICĂRII ALCOOLULUI ETILIC DIN TESCOVINĂ
1. Caracteristicile materiilor prime şi auxiliare Tescovina reprezintă subprodusul cu ponderea cantitativă dominantă existentă în industria vinicolă.Aceasta este constituită din mustuială nefermentată, mustuială fermentată, pieliţe, seminţe, resturi de ciorchini. Tescovina poate fi dulce, nefermentată, rezultată direct de la presarea strugurilor proaspeţi, şi tescovină fermentată, rezultată di presarea boştinei fermentate. De asemenea se prezintă sub formă de tescovină albă sau roşie.Compoziţia chimică şi fizică este legată de natura şi calitatea soiurilor de struguri şi de modul de obţinere a mustului. Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastră. Se amestecă în orice proportii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul şi cu alte substanţe organice. Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, în prezenţa unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. În timpul fermenării are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a zaharului. Alcoolul se obţine şi pe cale sintetică prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avănd o largă utilizare în industria chimică, farmaceutică si alimentară. În funcţie de modul de presare, mustul din tescovină dulce obţinută la presele discontinue reprezintă circa 40% din tescovină şi până la 25 – 30% în cazul folosirii preselor continue; filtrabilitatea ridicată a tescovinei fermentate. Cantitatea de pieliţe raportată la struguri reprezintă 3 – 10% şi deţine în tescovină ponderea cea mai mare, de peste 60%, la care se adaugă seminţele şi resturile de lichid şi ciorchini. În funcţie de tipul de presă folosit la prelucrarea strugurilor, conţinutul în must al tescovinei variază de la cca 0% în cazul preselor şnec, până la 50% în cazul teascurilor clasice. În ţara noastră, din cele circa un milion tone de struguri/an care se vinifică, pe lângă vin, se obţin 120.000 tone/an tescovină fără ciorchini şi 400.000 hl/an drojdie.
3

Imediat

după evacuarea din prese, tescovina se mărunţeşte şi se aşează în vase, în straturi de 30 – 40

cm grosime, care se tasează bine, ultimul strat se izolează cu folii de polietilenă. procedeul administrării de apă în timpul tasării în vederea conservării tescovinei nu poate fi indicat, restricţie cauzată de efectele negative posibile: favorizează unele procese biochimice aerobe ce duc la pierderi cantitative de alcool şi la diminuarea calităţii alcoolului, prin compuşi volatili. Apa este o materie primă importantă pentru industria fermentativă, de copmoziţia căruia depinde calitatea produsului finit. Apa utilizată ca materie primă provine de la reţeaua urbană, pregătirea apei necesită corectarea durităţii. Maiaua de drojdie. Având în vedere capacitatea de transformare a zaharurilor în etanol, drojdiile rămân preponderente la elaborarea băuturilor alcoolice distilate. Dintre acestea, genul Saccharomyces cerevisiae este cel mai răspândit, fie natural, fie prin însămânţare artificială. Drojdia sub formă de maia, în proporţie de 10 – 30%, se adaugă în soluţia obţinută.

4

2. Schema flux, schema tehnologică şi descrierea operaţiilor

SCHEMA FLUX Tescovina
Receptie

20°C
Spalare

20°C Apă

Apă

Soluţie de difuzie
Presare

s

Filtrare

Solutie zaharata Maia drojdie
100°C Abur Distilare 1 Apa rece 5°C Fermentare

CO2
100°C Abur Apa rece 15°C

30%etanol
100°C Abur Distilare 2 Apa rece 5°C 100°C Abur Apa rece 15°C

5

87% etanol

SCHEMA TEHNOLOGICA

Tescovina
Receptie

Spalare

Apă

Apă

Presare

Seminţe+pietiţe

Filtrare

Solutie zaharata Maia drojdie
Fermentare

CO2

Distilare

Rachiu de tescovină
6

3. Bilanţul de materiale

Gv=450hl/24h=1,875m3/h

ρ = 1450kg / m 3
Gm=2718,75kg/h

1. Distilare 2
D1 5°C Ar Ab DISTILARE 2 15°C Ar uz Ab uz

D2 87% et.

W2

Ecuaţia de bilanţ:GmD1 + GmAr + GmAb = GmD2 + GmAr uz + GmAb uz + GmW2
7

GmD1=544.13 kg/h (valoare calculată anterior) m Ab = ( m D + m L ) ⋅ rD rAb ma = ( m D + mL ) ⋅ rD C p ⋅ ∆T

mD=187.49 kg/h (din calcule) mL=1567.09 kg/h (din tabel) rD=1001.57 kg/h (din tabel) Cp=4190 J/(kgK) (din tabel) 544.13+777.58+41941.16= GmD2+777.58+41941.16+356.641 GmD2=187.49 Kg/h mAb=777.58 kg/h ma=41941.16 kg/h

Tabel 1 NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. MATERIALE DISTILAT 1 APA RECE ABUR APA RECE UZATĂ ABUR UZAT DISTILAT 2 REZIDUU 2 TOTAL INTRATE 544.13 41941.16 777.58 43262.87 IEŞITE 41941.16 777.58 187.49 356.641 43262.87 U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h

2. Distilare 1
10% s.u. 6% et
8

Pf 5°C Ar Ab DISTILARE 1 15°C Ar uz Ab uz

D1 30% et.

W1

GmPf + GmAr + GmAb = GmD1 + GmAr uz + GmAb uz + GmW1 GmPf=450 hl/24h=2718.75 kg/h GmAr=5754 kg/h (coloana INDIS 400) GmAb=800 kg/h (coloana INDIS 400) 2718.75+5754+800= GmD1+5754+800+2174.62 GmD1=544.13kg/h

Tabel 2 NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. MATERIALE PLAMADA FERMENTATA APA RECE ABUR APA RECE UZATA ABUR UZAT DISTILAT 1 REZIDUU 1 TOTAL INTRATE 2718.75 5754 800 9272.75 IEŞITE 5754 800 544.13 2174.63 9272.75 U.M. Kg/h Kg/h Kg/h Kg/h Kg/h Kg/h Kg/h Kg/h

9

3. Fermentare

Pnf

Inocul

FERMENTARE

COV CO2

Pf Ecuaţia de bilanţ:GmPnf + GmI = GmPf + GmCOV + GmCO2 Inocul=60 g/hl Conform ecuaţiei de fermentare CO2=1.8 kg/h COV=1% ⋅ CO2=0.018 kg/h GmPnf+27=2718.75+0.018+1.8 GmPnf=2693.56 kg/h

Tabel 3 NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. MATERIALE PLAMADA NEFERMANTATA INOCUL COV CO2 PLAMADA FERMENTATA TOTAL INTRATE 2693.56 27 2720.45
10

IEŞITE 0.018 1.8 2718.75 2720.56

U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h

4. Filtrare
Ppres.

FILTRARE

P1

Pfiltr.(Pnf)

Ecuaţia de bilanţ:GmPres. = GmPfiltr. + Gm P1 Se considera p1=0.1% GmPres GmPres. = GmPfiltr.+ 0.1% GmPres. GmPres.=2696.25 kg/h

Tabel 4 NR. CRT. 1. 2. 3. MATERIALE PLAMADA PRESATA PLAMADA FILTRATA P1 TOTAL INTRATE 2696.25 2696.25 IEŞITE 2693.56 2.69 2696.25 U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h

11

5. Presare
Tsp

PRESARE

s.u.

Tp(Ppres.)

GmTsp = GmTp + Gm s.u. Ştim că masa tesc.=2593.8 kg/h În amestec avem mix apă:tesc.=1:1 Gm s.u.=5187.6-2696.25=2491.35 kg/h mix=5187.6 kg/h (GmTsp)

Tabel 5 NR. CRT. 1. 2. 3. MATERIALE TESCOVINA SPALATA TESCOVINA PRESATA S.U. TOTAL INTRATE 5187.6 5187.6 IEŞITE 2696.25 2491.35 5187.6 U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h

12

6.

Spălare

Trec

Apă caldă

SPALARE

Apă calda uzată

Tsp

GmTrec + GmAc = GmTsp + GmAc uz GmTrec+1000=5187.6+1000 GmTrec=5187.6kg/h

Tabel 6 NR. CRT. 1. 2. 3. 4. MATERIALE TESCOVINA RECETŢIONATĂ TESCOVINA SPĂLATĂ APĂ CALDĂ APĂ CALDĂ UZATĂ TOTAL INTRATE 5187.6 1000 6187.6 IEŞITE 5187,6 1000 6187.6 U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h

7. Recepţie
13

T

RECEPŢIE

Trec GmTrec = GmT GmT=5187.6kg/h

Tabel 7 NR. CRT. 1. 2. MATERIALE TESCOVINA RECEPTIONATA TESCOVINA TOTAL INTRATE 5187,6 5187.6 IEŞITE 5187,6 5187.6 U.M. kg/h kg/h kg/h

BILANŢ DE MATERIALE GLOBAL

NR. CRT 1. 2. 3.

MATERIALE TESCOVINA TESC. RECEPŢIONATĂ TESC. SPĂLATĂ

INTRATE 5187,6 5187,6 5187,6
14

IEŞITE

U.M. kg/h kg/h kg/h

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

TESC. PRESATĂ PLAMADĂ NEFERM. PLAMADĂ FERM. APA RECE 1 ABUR 1 DISTILAT 1 APA RECE 2 ABUR 2 INOCUL APĂ CALDĂ APĂ CALDĂ UZATĂ DISTILAT 1 APA RECE UZ.1 ABUR UZ.1 DISTILAT 2 APA RECE UZ.2 ABUR UZ.2 REZIDUU1 REZIDUU2 PLAMADĂ FERM. S.U. COV CO2 PLAMADĂ FILTRATĂ TESCOVINĂ PRESATĂ TESCOVINĂ SPĂLATĂ TESCOVINĂ RECEPŢ.

2696.25 2693,56 2718,75 5754 800 544,13 777.58 41941.16 27 1000 1000 544,13 5754 800 187.49 777.58 41941.16 2174.63 356.641 2718,75 2491,35 0,018 1,8 2693,56 2696.25 5187,6 5187,6
15

kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h

31.

PIERDERI TOTAL 55687.75

2,69 55687.75

kg/h kg/h

Calculul cifrei de reflux

R=a*Rmin a=3
Rm = 1   xD 2 −α  − 1  xF 2 
F2 D2

α

F2 D2

 xBD 2  xBF 2   

Rm=0.96 R=2.88

4. Determinarea numărului de talere teoretice pentru coloana de concentrare după metoda lui Gilliland
Nm + 1 = 1 lg α
W2 D2

lg

x AD2 ⋅ x BW 2 x BD2 ⋅ x AW 2

Nm =

1 0.741 ⋅ 0.99 lg − 1 = 8.64 lg 3.51 0.143 ⋅ 0.000027

5. Bilanţ termic Distilat D1
16

abur apă rece

DISTILARE

abur uzat apă rece uzată

Distilat D2

reziduu

Ecuaţia de bilanţ:Q apă rece + Q D1 + Q abur = Q D1 + Q abur

uzat

+ Q W + Q apă uzată

(mD1· CpD1 · TD1 ) + (mabur · ì˙ ) + ( mapa · Cpapa · Tapa) = ( mD1 · CD1 · TD1) +

(mabur · ì) + ( mD1 · CD1 · TD1) + ( mapa uzata · Cpapa uzata· Tapa uzata)

Abur=777.58 kg/h Apa=41941.16 kg/h

NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

MATERIALE DISTILAT 1 APA RECE ABUR APA RECE UZATA ABUR UZAT DISTILAT 2 REZIDUU 2 TOTAL

INTRATE 544.13 41941.16 777.58 43262.87

IESITE 41941.16 777.16 187.49 356.641 43262.45

U.M. kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h kg/h

17

6. Alegerea şi descrierea instalaţiei de distilare

Coloana "INDIS 400"

Instalaţia "INDIS 400" destinată fabricării rachiurilor din borhot de fructe (în special prune fermentate) sau din drojdie de vin lichidǎ şi din vin cu 7% alcool, poate funcţiona independent sau împreunǎ cu o instalaţie de rectificare când formează instalaţia pentru distilarea continuă a rachiurilor naturale. Instalaţia este deosebit de productivă, ceea ce o face aptă a fi utilizată în unităţi cu capacitate productivă mare. Particularităţi constructive ale intalaţiei INDIS 400

Coloana de distilare: - 18 talere conice şi clopot - sistem de curăţire a talerelor- raclor metalic acţionat de axul central care se roteşte cu turaţie constantă de 1,57 rot/min Pompă de alimentare cu materie primă - cu piston cu debit variabil. Filtru cu inele ceramice (Rasching). Grup de condensatoare – schimbătoare de căldură tubulare

Caracteristici tehnice: Productivitate - 350-450 hl/24h Tărie produs finit, alcool 25-30 % Consum abur (1,2-2 bar) 800 kg/h
18

Consum apă ( 15o C) 6 m3/h Putere instalată 1,87 kW Motoreductor principal: tip M l12/RB 2357 10, clasa 3 - putere motor 0,33 CP - raport transmisie 1,872 (i) Turaţia axului central 1,57 rot/min Pompa de borhot: tip DOFIN 125x60-1/100 F - putere motor 1,5 kW - debit la 30 Mca 0,1-4,32 Masa netă: 2765 kg Dimensiuni de gabarit: - lungime 5500 mm - lăţime 2600 mm - înălţime 13400 mm

Racorduri: - intrare abur Dn 15 mm - intrare borhot Dn 50 mm - intrare apă în coloană Dn 15 mm - intrare apă în condensator Dn 50 mm - ieşire apă de la condensator Dn 65 mm - intrare apă la filtru Dn 25 mm - intrare apă la sifon Dn 25 mm - orificii de descărcare Dn 100 mm
19

- ieşire produs finit Dn 50 mm

20

Fig. 3. Instalaţia de distilare continuǎ tip INDIS-400 1-coloanǎ; 2-electromotor; 3-conducte de legǎturǎ; 4-blazǎ; 5-deflegmator cu filtru’ 6condensatoare; 7-pompǎ pentru materia primǎ; 8-racord alimentare abur; A-materie primǎ; B-apǎ; C-alcool; D-borhot epuizat

7. Dimensionarea coloanei-talere cu supape
21

Qv=777.58 m3/h L=1567.09 m3/h

ρ vap = 1.373kg / m 3 ρ lichid = 825.67 kg / m 3

a) Viteza vaporilor în secţiunea liberă a coloanei

 L X = Q  V
2

 4  ρl    ρ   V  S ⋅ S  r

1

8  = 1.09    ρv  ηl    ρ ⋅ η     l  v
2 0.16

1

w Y= 0 g  de Sr=0.1*S DS=75 mm D0=65 mm De=2 Hs=0.012

= 0.16 (din grafic)

w0=0.35 m/s

b) Diametrul coloanei

π ⋅ Di Qv = ⋅ w0 4 4 Qv Di = ⋅ = 0.886m π w0
2

c) Aria liberă a talerului

S r = 0.1 ⋅ S = 0.061m 2

π ⋅ DI 2 S= = 0.61m 2 4
d) Aria ocupata de un deversor
22

D π  S d = i  − 1 = 0.055m 2 8 2  e) Aria activa a talerului S a = S − 2 S d = 0.505m 2 f) Numarul de supape pe un taler D Z = 0.1 ⋅  i d  0   = 18.5  
2

2

g) Distanta dintre talere  C ⋅ K m n H = w0  = 0.355m  e  C=3.6*10-3 K=2.1 m=2.7 n=3 h) Înălţimea totală a coloanei HT=n*H=9*400=3600 mm
i) Căderea de presiune
1

∆p = ∆pu + ∆pl + ∆pσ ∆pl = ρ l ⋅ g ⋅ ( hs + hd + h fa ) = 117.88 N / m 2 w ∆pu = ξ 1 ⋅ ρ v = 27.28 N / m 2 2 w1 = 3.32m / s ∆pσ − neglijabila ∆p = 145.16 N / m 2
2

8. Dimensionarea condensatorului
23

Bilanţ de masă: mv + mAr = mAruzat + (mD + mL) Bilanţ termic: QV + QAr = QAruz + Q(D+L) mapa ⋅ Cpapa ⋅ T' apa + mv ⋅ h ' v = mapa ⋅ Cpapa ⋅ T" apa + mv ⋅ h" v mvh’’v + mArCpAr Ti = mArCpArTf + mvh’v mArCpAr(Tf – Ti) = mv(h’’v – h’v) rD = h’’v – h’v = 993.32 kJ/kg

Determinarea ∆TM

∆T1=73.7°C ∆T2=63.7°C ∆TM=68.96°C Aria unei tevi:Ateava=0.19m2 Qv=488148.52 m3/h L=1567.09 m3/h R=2.88

Coeficientul total de transmitere a căldurii:

24

K=

1 1 ϑ 1 +Ξ + α1 λ α2

α1 =

λ ⋅ Nu d

λ=0.04 Re =

ρ ⋅ v ⋅ d ech = 1022886 ⇒ regimturbulent η proportii
C p ⋅ µ proportii = 1.147
0.33

Pr =

λ
0.6

Nu = C ⋅ ( Re )

⋅ ( Pr )

η ⋅ η  p

   

0.14

= 2346.26

α 1 = 172.51 λ2 ⋅ Nu d ech λ 2 = 0.025 α 2 = 107.82 α2 =
K= 1 = 43.56 1 0.003 1 + + 172.51 0.38 107.82 Qv = 162.51m 2 K ⋅ ∆TM

A=

Atotala 154.1 = = 855.35tevi Ateava 0.19

25

9. Dimensionarea blazei Qv=K⋅ A⋅ ∆TM Qv=488188.52 m3/h ∆TM=30.34°C Gmv=0.35 m3/s Conditie:v=10-15 m/s Gv=v⋅ S S=Gv/v=0.035 m2

π ⋅ di ⋅ n S= 4 d i = 21mm n = 87tevi
2

Alegem 121 ţevi---di=400 mm

π ⋅ d i ⋅ 121 = 15.19m 2 4 G v = v = 0.023m / s S
2

S=

K=

1 1 ϑ 1 +Ξ + α1 λ α2

α1 =
λ=0.04

λ ⋅ Nu d

dech=0.544 m Re =

ρ ⋅ v ⋅ d ech = 465072.56 ⇒ regim turbulent η proportii

26

Pr =

C p ⋅ µ proportii

λ
0.6

= 1.147
0.33

Nu = C ⋅ ( Re )

⋅ ( Pr )

η ⋅ η  p

   

0.14

= 1205.5

α 1 = 88.63
α2=55.39 Coeficientul total de transmitere a căldurii: K= 1 = 26.92 1 0.003 1 + + 88.63 0.38 55.39

A=

Qv K ⋅ ∆TM

A=598.45 m2

27

Prescurtări folosite Material Tescovină Plămadă fermentată Tescovină filtrată Apă rece Apă rece uzata Tescovină spălată Tescovina recepţionată Inocul Debit masic tescovină proaspătă Debit masic recepţionat Debit masic tescovină filtrată Debit masic plămadă fermentată Debit masic tescovină presată Abur Abur uzat pierderi Distilat Plamada nefermentata Reziduu Debit masic tescovină spălată T Pf Tfiltr. Ar Ar uz Tsp Trec I GmT GmRec GmTf GmPf GmTpr Ab Ab uz P D Pnef W GmTs Notaţie

28

ANEXE

29

30

31

Densitatea soluţiilor alcool etilic – apă funcţie de concentraţie şi temperatură Concentraţia Densitatea ρ, kg/m3, la temperatura t, ºC în alcool, % 0 10 20 30 40 masă 0 10 1000 985 999 984 998 982 996 979
32

50 988 971

60 983 964

70 978 957

80 972 951

994 975

20 30 40 50 60 70 80 90 95 100

976 965 949 929 907 884 860 835 822 806

973 960 942 922 899 876 852 827 813 798

969 954 935 914 891 868 844 818 804 789

964 948 928 906 883 859 836 809 796 781

959 941 920 898 874 850 826 800 786 772

953 935 912 889 865 841 817 791 777 763

947 927 903 880 856 831 807 781 767 754

939 918 894 871 846 822 797 772 760 744

932 910 885 862 837 812 787 762 748 735

Vâscozitatea dinamică a soluţiilor alcool etilic – apă funcţie de concentraţie şi temperatură Concentraţia Vâscozitatea dinamică η·103, Pa·s, la diferite temperaturi t, ºC în alcool, % 0 10 20 25 30 40 50 60 masic 10 20 30 3,215 5,275 6,900 2,162 3,235 4,095 1,548 2,168 2,670 1,328 1,808 2,203
33

70 0,509 0,606 0,677

1,153 1,539 1,849

0,896 1,144 1,353

0,725 0,896 1,038

0,602 0,728 0,826

40 45 50 60 70 80 90 100

7,150 7,010 6,625 5,715 4,720 3,648 2,691 1,776

4,355 4,310 4,174 3,787 3,268 2,663 2,048 1,480

2,867 2,867 2,832 2,642 2,369 1,998 1,601 1,221

2,374 2,387 2,368 2,232 2,025 1,738 1,422 1,101

1,941 2,007 2,001 1,906 1,744 1,519 1,270 0,997

1,455 1,478 1,475 1,426 1,328 1,181 1,022 0,824

1,116 1,138 1,136 1,109 1,044 0,950 0,835 0,695

0,887 0,902 0,904 0,887 0,841 0,778 0,695 0,590

0,724 0,736 0,739 0,727 0,696 0,648 0,589 0,506

34

35

Bibliografie
1. E.A.Bratu – „Operaţii unitare în ingeria chimică”, Vol 3 2. Constantin Banu – „Manualul inginerului de industrie alimentară”, Vol.1,2; 3. C.F.Pavlov, P.G. Romankov, A.A. Noskov – „Procese şi aparate în ingineria chimică”, Exercitii si probleme; 4. Dominica Ciobanu, Valentin Nedeff-“Minimizarea scazamintelor tehnologice in industria alimentara prin valorificarea subproduselor si deseurilor”, Vol. I

36

37

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->