Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti

FRANCOIS LELORD CHRISTOPHE ANDRE

Cum sd te iubesti pe tine
pentru a te intelege mai bine cu ceilalti
EDITURA TREI

Atunci cOnd nu ne iubim, cad nu ne stimdm, nu sun tem fericiri. Ne indoim de not facem rareori alegeri bune in viard, ne simtim vulnerabili in calea obstacolelor, a diflcultdrilor. totu#, nimic nu este pentru totdeauna pierdut... Aceastd carte vd permite sd vd cunoasteti mai bine, sd faceri un bilant personal al conceptiei despre sine, a imaginii de sine, a iubirii de sine. Ea vd oferd ,si recomanddri, solutii, pentru a intelege cum se cleide,ste, Inca- din copildrie, stima de sine, cum se dezvoltd in adolescentd si cum vd influenteazd ea viata sentimentald, profesia, relariile cu ceilalri. Ca si in „Cum sä ne purtdm cu personalitAtile dificile", cei doi autori – Christophe Andre ,si Francois Lelord – , psihiatri ,si psihoterapeuti, vd propun solurii terapeutice si practice pentru a vd ajuta sd trdiri intr-o mai buns armonie cu voi cu ceilalti. Veri grin chestionarele prezentate in carte, cat de mult vd iubiti ,si cum vd puteri schimba stima de sine in funcrie de nivelul prea scdzut sau prea ridicat al acesteia. Drum bun in cd!dtoria spre universul interior al stimei de sine!

169.90016/1'th"

Autoeducare
peNTeu. I

1E09 lei !lei/bee
M i t . \ \

M

ISBN 973-8291-79-8

9

Psihologie practice

Francois Lelord Christophe Andre

Cum sä te iubesti pe tine
pentru a te intelege mai bine cu ceilalti

Traducere din limba francezA de Daniela A. Luca

A
EDITURA TREI

Editori: MARIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU R e d a c t o r : ROXANA MELNICU Coperta colecki: DINU DUMBRAVICIAN Tehnoredactarea computerizata: CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romfiniei ANDRE, CRISTOPHE Cum sä te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti / Cristophe Andre, Francois Lelord; trad. : Daniela A. Luca. Bucuresti : Editura Trei, 2003 (Psihologie practic5) Bibliogr. ISBN 973-8291-79-8 I. Lelord, Francois II. Luca, Daniela A. (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusâ dupd L'ESTIME DE SOL S'ainier pour ',deux vivre avec les autres, de Francois Lelord si Christophe Andre, Odile Jacob, Paris, 1999

Copyright © Editions Odille Jacob, 1999 Copyright Editura Trei, 2003, for the Romanian Edition
C.P. 27-40, Bucureti Tel./Fax: +4 021 224 55 26 e-mail: editura-trei@fx. ro www.edituratrei.ro ISBN 973-8291-79-8

Multumiri Multumim tuturor pacientilor. Multumim si unui numar mare de colegi si prieteni care ne-au ajutat cu sfaturile si pärerile for pertinente. al carei interes pentru aceasta carte a fost foarte stimulant pentru noi. Multumim de asemenea profesorului Henri Loo $i profesorului Jean-Pierre Olie pentru sprijinul constant si prietenesc acordat acestei lucrari. Faustine. multumim lui Pauline. si in special profesorului Jacques Van Rillaer. Louise si Celeste care stiu tot cat au oferit pentru aceasta lucrare. In fine. carora le este dedicata aceasta carte. pentru Increderea care ne-au acordat-o. si editurii Odile Jacob. Intreaga noasträ consideratie si lui Cristophe Guias pentru pertinentele sale remarci editoriale. Lucrarea noastra este in egala masura imbogatitä prin observatiile si relatarile for cu privire la stima de sine si viata cotidiand. . Motiv pentru care le multumim Inca o data.

eu nu ma pot parasi. atunci cand ma simteam trista. de ceea ce sunt eu cu adevcirat. nu va intarzia sa remarce impostura. ca este indragostit de o imagine. mai dotati. sa-mi descopere toate defectele. Nu imi placea ceea ce eram. nu mai credeam deloc in asta: eram convinsa ca sunt persoana cea mai lipsita de importantä dintre toti oamenii. ca mi-a fost dat ca prin miracol sa induc pe cineva in eroare. Cand — rareori — ma confesam mamei. Dar asta nu era o consolare pentru mine.Introducere „Nu ma iubesc. visam adesea sa flu o alts persoana. Eram mereu convinsa de uritenia mea. Si fard indoiala ca atunci nu ma va judeca asa cum ma judec eu. cand un barbat se indragosteste de mine. Si daca acest barbat imi place. Sunt prizoniera in mine-in- . dar ca el nu poate fi indragostit de mine. mai populari. de diformitatea mea fizica. Dar eu. Lucrurile s-au mai aranjat dupa aceea. nici cea mai prost dotata. Copil.. Ma va parasi.. ea incerca spuna: nu esti nici cea mai nefericita. ceea ce aveam: as fi vrut sa am alt par. mai iubiti de profesori. o teamd ingrozitoare ma copleseste imediat: daca am avea o relatie. Stiam bine ca se putea si mai rau. Intotdeauna mi se parea ea ceilalti copii erau mai buni deck mine: mai frumosi. sa traiesc in alt loc. ceea ce mi se intampla adesea. Adolescenta mea a fost groaznica. alti parinti. cred ca e ceva in neregula aici. Imi spun ca se inseald in ceea ce ma priveste. Aveam toate complexele de pe pämant. Dar chiar si acum. De altfel.

Nu ii lipsea dec . Dar asta nu merge.8 Christophe Andre Francois Lelord sämi. trec in revistd simptomele diferitelor forme de depresie de care ar putea suferi. ascuns pans la cele mai profunde rOdOcini ale fiintei sale. Pacienta mea suferea de o tulburare pe care nu am in y Otat sä o recunosc decat mai tarziu. Cateodatd. am vegetat intr-o meserie care imi place foarte putin. asa a ma detest. . sub capacitätile mele. 1 trebuie sa incerc sa o intrerup.. cum se spune. $i de aceea este mai putin gra y ? Nu sunt deloc sigur de asta. $i nu am nici un serviciu pentru a ma consola. Drägutd inteligenta. Raul sdu imi parea mai profund. ea avea. mai intricat in istoria ei.. este logic: intrucat nu am crezut niciodata in mine. se pune pe plans. totul pentru a fi fericitd.. Nu ma iubesc.." Tandra imi vorbeste de mai bine de o jumdtate de ord. in afara intereselor mele. In ciuda lipsei mele de experienta — tocmai imi Bustin masteratul in psihiatrie simt ca 1 1 1 . nici sa o consolez. In fond. & un singur lucru: putind stimä de sine. Condamnatà sä räman singurd in trista-mi companie. Ascultand-o. Aceastä femeie nu este deprimata. in sensul unei „boll" depresive. isi sterge lacrimile si isi reia märturisirea. Se scuzd pentru asta.

Prima parte VA STIMATI? STABILITI-VA PROPRIUL DIAGNOSTIC .

unde cuvfintul self-esteem* face parte din limbajul curent. t.. este felul in care ne vedem si dace ne place sau nu ceea ce vedem. In Franca. dand dovada astfel de o perspective mai afectiva.Capitolul intiii CEI TREI STALPI AI STIMEI DE SINE „Esti plin de secrete pe care le numesti EU. impalpabil. Verbul „ a estima" provine de fapt din latinescul oestimare. a raportului cu sine insusi. respectiv mai voalatä. ca $i cum ar fi vorba despre o notiune importanta. deli este una dintre dimensiunile cele mai fundamentale ale personalitätii noastre. vor fi aproape incapabili sa o faca. a cirui semnificatie este dubla: in acelasi timp. Expresia „stima de sine" se vrea a fi mai obiectiva.) . am preferat mult timp sa vorbim de amor propriu. „a evalua".. in special in Statele Unite. complex. Conceptul de stima de sine ocupa un loc important in imaginarul occidental. Dar cereti-le sa va dea o definitie cat mai precisa posibil. „a determina v aloarea" si „a avea o parere despre". prietenii. Cea mai build sinteza pe care am gasit-o despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: „Stima de sine? Ei bine. de care nu suntem intotdeauna con$tienti. care ii atinge personal." * In engleza in original: autoestimare. Pentru ca stima de sine. este un fenomen discret. autoapreciere." Paul Valery Faceti un mic test pe apropiatii. colegii dumneavoastra: vorbiti-le despre stima de sine. (N. imediat veti constata la ei semne de interes.

. Dar and este negativa. afectiunea. dimpotriva. Exists o multitudine de termeni expresii implicate in limbajul curent pentru a desemna stima de sine. din contra. a fi multumit de sine. satisfacut. care yin sa perturbe viata noastra cotidiana. a fi sigur pe sine. provoacd numeroase suferinte §i neplaceri. competentele §i limitele? Care este valoarea mea. De fapt. . sa ne simtim bine in propia piele. sa facem fata dificultatilor existentei. Stima de sine: ce probleme se pun Rezervati-vd cateva secunde pentru a reflecta la urmatoarele trei serii de intrebäri. nemultumit. ne permite sa actionam eficient. iubirea celorlalti sau. Rdspunsurile pe care le yeti da vor furniza bune indicii despre stima pe care v-o acordati. trist? Cand m-am simtit mandru de mine. Atunci and este pozitiva. ai persoanelor care ma cunosc? --> Ma consider o persoand care merits simpatia. sufar din cauza discrepantei dintre ceea ce vreau sa flu §i ceea ce sunt? Sunt impacat cu mine Insumi sau adesea nemultumit? --> Cand m-am simtit ultima oars deceptionat de mine insumi. ma Indoiesc adesea de capacitatile de a fi apreciat iubit? Imi conduc viata a§a cum Imi doresc? Faptele mele sunt in acord cu dorintele §i parerile mele sau. ai apropiatilor mei.12 Christophe Andre si Francois Lelord Aceasta privire-judecata despre not inOne este vitals pentru echilibrul nostru psihologic. A gasi timp pentru a scruta mai bine stima de sine nu este deci un exercitiu inutil: este chiar unul din cele mai fructuoase din cate exists. Cine sunt eu? Care sunt calitatile §i defectele mele? De ce sunt capabil? Care sunt reuitele wcurile mele. in ochii mei. fiecare dintre acestea se refers la unul dintre multiplele sale aspecte. fericit? A avea incredere in sine..

satisfacut(a) de sine A fi i i i t u ( a) do sine (1) A credo in capacitatik preprii de a actiona cficient (anticiparea ac(iunii) A ti satisfacut de actele sale (cvaluarca actiunii) A km dccizii. in ciuda esecurilor $i infrangerilor. fubire de sine Amor-propriu Cunoaatere dc sine Afinnare de sine Accept= de sine A credo in sine A ave-a o inaltä valoare de sine A fi nuindru(ä) de sine Aspectele cotidiene ale stimei de sine In realitate. 0 buns dozare a fiecareia dintre aceste trei componente este indispensabild pentru a obtine o stima de sine armonioasa. a ft satisacu(à) de sine A avca un sentiment urea via al propriei demni tap A sc putca &aerie $i analiza cu precizie A l i apara punctele de vedere ai intcresole in fain altora A integra calititile si defectele pentru e ajunge la o imagine globalã dc sine. iubirea de sine. rani succes sau Para intariri care sd ne braneasci stima dc sine A ft convins(d) c i pop accede la obiective inalte A create sentimental valorii personale in urma unui succes Amintcate componatta afectiva a samei de sine Stints de sine sufcri mai ales din cauza aiticilor Este important de a iti eine suntan pentru a ne putca stima Stima de sine necesita uncoil apararea proptiului teritoriu A area defecte nu impiedici a area o bena stimi de sine Uneori. IUBIREA DE SINE Este elementul cel mai important. Ea explica faptul ca putem rezista . band sau acceptabili A suporta traversarile prin desert. stima de sine se fondeaza pe trei „ingrediente": increderea in sine. pur simplu pentru Ca o mica voce interioara ne spune ca suntem demni de iubire si respect. Aceastd iubire de sine „neconditionata" nu depinde de performantele noastre.0 band stima de sine permite exprimatele forte. a persevera in alcgcrilc sale Subliniaza imponanta raporturilor dintie actitme ai stima de sine Fara stimi de sine. conceptia despre sine.11. dar a ne iubi nu suporta nici o conditie: ne iubim in ciuda defectelor si limitelor. ci prin convingeri si min imaginea de sine Ambitia $i stima de sine cunt adesea strict cordate Stima dc sine are nevoie sd fie b r a n d prin mane. CONCEPTULVI 13 A area incredere in sine A fi mallumit(1). in toatc circumstantelc A fi binevoitor. stints de sine nu se brincatc prin succese. A ne stima inseamna a ne evalua.Cei trei stalpi ai stimei de sine TERMEN DESCRIERE SCOP1. indiferent de context rca a tot coca cc suntem. nici succesele nu aunt triite ca atare Aminteate c i o buns stima de sine este in general asociata cu o stabilitate a decizidoe A fi sigma) de sine (2) A nu se indoi dc competentele 5i de p m .

Devin paranoica cu prietenii mei. In orice caz. Dar mi-e greu sa cred ca cineva ar ramane cu mine doar pentru ea m-ar iubi. pentru ca. de exemplu. atunci cand mi-am ratat complet studiile am facut o serie de tampenii ei bine. ca erau convin$i ca voi ajunge sa fac ceva cu viata mea." A to iubi este tocmai soclul stimei de sine. altul pentru apartamentul meu.14 Christophe Andre §i Francois Lelord la adversitati $i ne putem restabili dupa un e$ec. mi se pare imposibil ca altcineva sa ma poata iubi. Intrucat nu ma iubesc. Le regäsim in ceea ce psihiatrii numesc „tulburari de personalitate". un artizan de patruzeci doi de ani — pentru faptul ca mi-au dat convingerea ca eram de valoare. vom mai vorbi despre asta. asta pur $i simplu ma panicheaza. dar ne apärd de di sperare. in fine. Nu $tiu de ce anume imi este frica. Nu o merit $i nu voi ti niciodata la indltime. mai ales. Astazi se $tie. ca iubirea de sine depinde in mare parte de dragostea pe care ne-a imparta$it-o familia noastra atunci and eram copii $i de „hrana afectival" care ne-a fost impartita cu darnicie. am impresia ea unul ramane cu mine pentru sex. nu este niciodata usor sa ." Carentele stimei de sine care-$i au sursele la acest nivel sunt. Dar niciodata nu au incercat sa ma faca sa simt ca nu eram bun de nimic. Imediat cum se atinge un anumit grad de intimitateincep sa ma simt amenintata. nu $tie ce vrea. nu mi-e frica sa nu-mi pierd libertatea. pentru ca nu fac nimic deosebit cu ea. acestei invatatoare de treizeci de ani. Isabelle: „Nu mi-am putut gäsi Inca pe cineva cu care sa-mi impart viata. pentru ca este in $omaj. fara indoiala. respectiv la acei subiecti a caror maniera de a fi cu ceilalti ii Imping spre conflict sau spre e$ec. constituentul sau cel mai profund $i eel mai intim. Ea nu ne fereste de suferinta sau de indoiala in cazul dificultätilor. Voi sfar$i intotdeauna prin a deceptiona. A$a este cazul. cel mai dificil de compensat. De aceea. un altul. Chiar cand i-am deceptionat — asta s-a-ntamplat in timpul adolescentei mele. „Cel mai recunoscator le sunt parintilor mei — ne explica Xavier. Asta nu i-a Impiedicat sa-mi dea cateva sapuneli. Si. am simtit intotdeauna ca ei nu-mi retrag dragostea lor.

In acest lens. Dna. Nu inceteaza sa ne spuna ea se crede urAta. delicata. este un fenomen in care subiectivitatea joaca un rol esential. din Londra. aceasta evaluare. nivelul exact al iubirii pe care si-o poartd. ai potenOalitätilor si limitelor." Conceptia de sine pozitiva este o fold interioard care ne permite sa ne bucuram de sansa noasträ in ciuda adversitatilor. e ca si cum nu am vorbi aceeasi limbs. este al doilea stall) al stimei de sine. o conceptie de sine foarte limitatá sau timoratä ne va face sa pierdem mult timp pana sa ne gäsim „calea" noastra. chiar dacd mi-era groaza de asta! Doar pentru ca tatäl meu mi-o recomandase insistent! Pe vremea aceea. ani frumoasa inteligenta. observarea sa este dificila. atunci and Franta era cu totul prada in fata invadatorilor? Viziunea despre destinul sau personal se suprapunea in mod fericit cu aceea „a unei anumite idei despre Franta". apelul de la 18 iunie 1940. Totusi. Atunci cAnd incercam sa discutam cu ea despre asta. si tot asa o vad si prietenii nostri. o persoand complexata — a carei stima de sine este adesea scazutd — va lAsa adesea perplex un anturaj care nu percepe defectele pe care ea crede ca le are. stiam ca nu-mi placea ca . „Evident — declara aceasta mama despre fiica ei mai mare — ca noi nu o vedem cu aceeasi ochi cu care se vede ea.Cei trei stalpi ai stimei de sine 15 discerni la cineva.. a calitdOlor defectelor noastre. importanta nu este realitatea lucrurilor... Nu i-a trebuit. din contra. ci convingerea pe care o avem de a fi detinatori ai calitatilor sau defectelor. generalului de Gaulle o puternica stima de sine pentru a lansa. de exemplu. fondatä sau nu. eu am avut impresia ca am o fata de saisprezece. oare. dincolo de masca sa sociald. Este ceea ce i s-a intAmplat Marianei: „Cand ma gandesc — relateaza aceasta stilistd de patruzeci si cinci de ani — ca am pierdut doi sau trei ani incercAnd sa fac medicina sau farmacia. iar intelegerea lui. avem o stima de sine deficitard. CONCEPTIA DESPRE SINE Párerea pe care o avem despre noi. De aceea. Nu este vorba doar de cunoasterea de sine.

Un tats care $i-a ratat studiile va foga fiul sa intre la o $coala renumita.. Astfel de proiecte sunt legitime. daca nu realizez ceea ce-mi doresc. de la inceput. m-a tratat intotdeauna ca $i cum capaciratile mele ar fi fost nelimitate. imi placea $i mie. de familie bunk ma gandesc ca am o pozitie sociald inalta. In unele cazuri. imi amintesc ca eram un copil stralucit. dar cu conditia ca presiunea asupra copilului sa nu fie prea mare $i sä se ling cont de dorintele $i de capacitatile sale. . sarcina va fi pentru copil. de admirat." Aceastä conceptie pe care o avem despre noi in$ine o datoram mediului nostru familial $i in special proiectelor pe care parintii no$tri le fac pentru noi. ulterior. Faptul a nu se tine cont de indoielile unui copil poate provoca in el. Fara acestea. copilul este impovárat incon$tient de parintii sai sa implineasca ceea ce ei nu au putut sau nu au $tiut sa realizeze in viata lor. Dar aceasta conceptie despre ceea ce merit nu ma impiedica sa ma tem mult de e$ec: sunt hipersusceptibil $i. Dar asta m-a facut sa fiu anxios. eram eu convins ea meritam ce era mai bun. Sunt intr-o $coala bunk nu ma intalnesc decat cu fete frumoase. care va fi victima incapacitatii sale de a realiza marea imagine pe care parintii o nutreau pentru el. un student de douazeci $i unu de ani: „Mi-a fost intotdeauna teams sa nu-mi dezamagesc parintii. Este ceea ce se nume$te „ copilul insärcinat cu o misiune2".16 Christophe Andre si Francois Lelord studiile de arta ma atrageau mult mai mult. el $i-a dorit mereu ca eu sa fiu superior in toate. Asta m-a sustinut $i m-a stimulat foarte mult timp. Chiar astäzi sunt coplesit de frica sa nu-mi dezamagesc tatal. Tatal meu nu a facut studii superioare. Sa-1 ascultam pe Jean-Baptiste. din motive pe care nu le-am inteles clar niciodata. Dar. in timp ce toti fratii surorile sale au diplome. in sport. Sä fiu primul la $coala. Si simtind Ca asta-i facea placere tatalui meu. Dar nu eram atat de sigura de capacitatile mele de a reu$i in aceste profesii. Mi-era teams sa-mi incerc norocul. 0 mama suferind de lipsa banilor iii va incita fiicele sa nu iasa decat cu baieti din familii instärite. Datorita fortei cu care simteam ca el credea in mine. sä cant la pian.. sa ma tern de esec. o profunda vulnerabilitate a stimei de sine.

nu calc5 cleat pe drumuri deja explorate de altii. e cam la fel: superiorii imi repro$eaza lipsa de ambitie. 0 voicapdta oare inaintand in varstä?" In alte cazuri. sunt recunoscdtor tat5lui meu ca mi-a dat aceasta convingere c5 meritam ce-i mai bun si c5 eram capabil de a obtine asta. In profesia mea. ie$eam adesea cu fetele de care el se despärtea. A fi increzdtor. nu pentru ca-mi placea. ma gandesc. fi putut face studii de inginerie. se confun& adesea increderea in sine se aplica in special la actele noastre. Nu am 'Inca certitudinea ca sunt la ialtimea tuturor acestor proiecte pe care le-a avut pentru mine. Asteptand si-mi face semn $i sd-mi spund: „Calea e nu sunt probleme.Cei trei stalpi ai stimei de sine 17 sunt bolnay. Dar imi lipse$te inca o forts interioard. pentru a rämdne acasä sä se ocupe de ft. * mei §i de mine. Ma gandesc ca. pe undeva. am urmat aceleasi studii ca $i cel mai bun prieten al meu din liceu. in ciuda ealitätilor mele." INCREDEREA IN SINE A treia components a stimei de sine — cu care. „Pärintii mei — poveste$te Pierre. de altminteri. as fi fost capabil sä ma insor cu sotia Apropo de facultate. Ii este greu sa construiascd si duce la bun sfar$it proiectele sale personale. un calm pentru a rezista la adversitäti. Dar trebuie s5 fi ratat $i cate ceva. in plus. Dace divorta. Dar am preferat o diploma in tehnici comerciale. La facultate. In fond. o conceptie de sine limitat5 it va conduce pe subiect la o dependents de celalalt: poate stabili relatii satisfácdtoare cu ceilalti. 50 de ani — m-au iubit $i mi-au oferit toatä afectiunea de care aveam nevoie. poti veni. retrospectiv. inseamnd a considera ca esti capabil sd . la fel s-a plat cu parintii mei: tatd1 meu s-a cramponat toatà viata intr-o slujbd neinteresanta." De exemplu. dar se limiteazd la rolul de succesor. dace fi indräznit. Am avut impresia ea mi-am petrecut viata urmandu-i pe ceilalti. ci de teama e$ecului. mama mea $i-a sacrificat o carierd de inviltatoare care i-ar fi placut. Nu am indrãznit niciodatd sa fiu eu insumi. ca nu am vederi in perspective.

in care exists o miza. Contrar iubirii de sine mai ales. sä-1 destabilizez u$or. Copiii $tiu Ca adevaratele convingeri ale adultilor se judeca mai mult dupa fapte. increderea in sine nu este prea dificil de identificat. dar rolul ski ni se pare primordial in mäsura in care stima de sine are nevoie de fapte pentru a se mentine sau a se dezvolta: micile succese cotidiene sunt necesare pentru echilibrul nostru psihologic. in loc sa concluzioneze ca i-ar fi mai bine daca nu ar mai actiona? Increderea in sine se transmite prin exemplu si prin conversatie. sau daca este coplesita de dificultati in realizarea a ceea ce are de infdptuit.. De unde provine increderea in sine? In principal. in familie sau la $coala. nici sä con- . Esecurile ii s unt pr ezentat e unui c opil c a o c on se c i n t a d a r n u catastrofica. explica acest «vanator de capete». Nu serveste la nimic incurajezi pc copil sa accepte e$ecurile. asa cum sunt hrana si oxigenul pentru echilibrul nostru corporal. „Pentru a recruta un candidat.".18 Christophe Andre si Francois Lelord actionezi intr-o maniera adecvata in situatiile importante. Cdutand sa-1 pun putin in dificultate. Cum fac sa testez asta? Ei bine. a cdror consecinta pare a fi. din modul de educatie care ne-a fost dat. deci.. ea vrea sa spuna Ca el se indoieste de capacitatile sale de a face fata cerintelor munch sale. sa observi cum se comports in situatii not sau neprevdzute. Increderea in sine poate aparea. lacunelor din CV-ul sau. daca-si asuma limitele Para a se devaloriza. a actelor sale? Este el recompensat atat pentru ca a incercat. A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstreazd un bun nivel al increderii in sine. mai putin importanta deck iubirea de sine sau conceptia de sine. conceptiei de sine. Dacd se prinde-n joc. intrebandu-1 asupra punctelor sale slabe. de a fi cu ceilalti pentru a se face apreciat etc. $i nu incearca nici sa se protejeze. pentru aceasta este sufficient doar sä te intalnesti frecvent cu persoana. In parte este adevkat.. deck dupa sfaturi. sunt mai atent la gradul sau de incredere in sine deck la cunostintele sale tehnice.. cat si pentru ca a reusit? Cum it invatam sa traga invatdminte din dificultkile sale. Cand aceasta mama spline: „Fiul meu nu are incredere in el. daca to insuti nu procedezi astfel.

in orice caz. $i cateodatä ma indoiesc de alegerea mea: daca nu eram dotat pentru aceasta profesie? As fi lfisat vrabia din mans pentru cioara de pe gard. vrea. cel al lipsei iubirii de sine: de aceasta data. Mi se pare posibil sa acced la asta. la unele persoane. Desigur. a asculta de nevoile Si aspiratiile tale) faciliteazd incontestabil o conceptie despre sine pozitivä (a crede in capacitatile tale. Un alt caz." ECHILIBRUL STIMEI DE SINE Intre aceste trei componente ale stimei de sine existä in general legaturi de interdependenta: iubirea de sine (a te respecta indiferent de ceea ce ti se intampla. n-am intreprins nimic pentru a reusi. c u m u l t e Va d bine ce mi-ar placea sa fac. Dar. cum intervine un obstacol gra y . la rdndul sat'. ar trebui sa-mi reiau studiile. precum scrierea unei scrisori. influenteaza favorabil increderea in sine (a actiona Para teama excesiva de exec si de judecata altuia). conversarea la telefon. $i ca ai sai colaboratori it vor simti cum it si m t e u . obisnuite. aceste elemente sa fie disociate. a te proiecta in viitor) care. de exemplu. „In fond — spune acest manager de treizeci de ani — ma gdndesc ca s unt in genera l un om simpa t ic . i ma tern ca 1111 voi reusi. sunt capabil sa visez. stima de sine se prabuseste.. imi spun ca trebuie sa se comporte astfel si in intreprindere. o insuficienta incredere in sine nu constituie un handicap insurmontabil.. dar un esec sentimental va face sa se 'lasea indoieli $i complexe pe care le credea .Cei trei stalpi ai stimei de sine 19 tra-atace pentru a se apara. subiectul a reusit sä parcurga exceptional un drum pentru ca a fort sustinut de o conceptie despre sine foarte bung. etc. Se intampld insa ca. Sa ludm cazul unei conceptii despre sine fragile: subiectul nu are decdt o superficiala incredere in sine. Dar persoanele care sufera de aceasta sunt adesea victimele inhibitiei. sa incetez cu munca mea comerciala sa devin profesor. care se simte mai ales in faptele marunte. Dar pans in prezent. sau care se permanentizeaza.

. ... rezistenta la critica sau respingeri CONSEC1NTELE IN CAZUL ABSENTEI Ambitii si proiecte pe care incercim si le realizam. proiecte si proafective" primita de iectii ale parintilor asupra copil copidor Stabilitate afectivi. slaba perseverenta in alegerile personale " co 0 .) r „0 ocA ..•••■• •-. imagine de sine mediocra.__.t 4 . -0 /1' = A) " .. r-o. CD . ...-•a. ..C tD . 0 pa o ro — • roo C o ' – • ...0 c o .. = P " c o zo . chiar si in cazul reusitei materiale mism.-4. .1 t...1 0 ez—.n co no — • — ca. = a _ fl) BENEFIC11 co = ... rezistenta la esecuri . . • t\.... rezistenti $ B + Q§% „contrarietate " A b b e abandonuri. a persevera.. . . . a accepta esecurile) Actiuni cotidiene facile si rapide..21 5 P g ::t ... ..") ' .. " .I I T I R E DE SINE CONCEPTIE DESPRE SINE INCREDERE IN SINE O 'CS ■-•1 • i l l ci) 0 `•-• • p o n p.. conforconvingerea ca nu este la inaltime..-."-. e l . .. . no slo CD CA •-• .•-• . A D A) '--• .z-. 0 : 2: ' 1 •1:0 : $ C c 4 C "--. Z = p. -' -.. . : I t ..• .. CD (. rn ■-• . o ' 6 ' — • •-t ..up = co — z a = < .9 rP ' = o. 0 ... • z co ej •-• • .. .' • = - '6 '4 F.'".—...(1 ' t P o ' . .) ---.= ' – .3 4..... . . = c P" F D ' c t ' F 4 r p . dependenta de pare rile alto ra.. CA /IN ..t = = ■1 0 C D• .--1-.. relatii deschise cu ceilalti. . . » .. 'Ct = = • = ' ' co = ORIGIN! Calitatea si coerenta „brand Expectatii.-t– • 0 .. „.. .cr -.. . -__.-• .'n n.. cp o c o c o t c y . lipsa perseverentei intratarea regulilor de actiune (a indrazni. < co 11) eciP' 2 cr > Ft).I co C co. . . ' 2 .. sale existentiale.- • . CD CD ..-. CA S I ) = = 4 D 2 j = 0 `0 -i::.0 = . indoieli asupra capaciratii de Lipsi de curaj in alegerile a fi apreciat(a) de cei lalti.

Stiu sa-mi apar ideile. iesit din acest context. Astfel. totul devine mai dur.. Invers. imi asum mai putin riscuri..). scriitorul italo-american John Fante descrie cum un Canar de optsprezece ani. Am impresia ca nu mai sunt intru totul aceeasi persoana. 0 simt chiar $i in felul in care merg. Nu ezit sa-mi spun parerile. iau mai putine initiative. de origine modesta prea putin fatat de natura.. Am mai multa nevoie de siguranta. cand sunt in mediul profesional. acest membru slant si binecuvantat. Atunci cand le vorbesc. privesc. ce pot functiona in maniera relativ independenta unele de altele. Dar. „In munca mea explica un inginer de patruzeci de ani — sunt un expert recunoscut. cu impresia ca detectez rapid la ele semne de plictiseala. putem avea o buns stima de sine in domeniul profesional si una mai putin bung in legatura cu viata sentimentald. De exemplu. . 0 suferinta din dragoste va determina la subiectul respins sau abandonat un sentiment de pierdere a valorii personale globale. restabilind in acest fel o stima de sine." La majoritatea persoanelor. stiu ca sunt dotat si recunoscut ca atare..Cei trei stalpi ai stimei de sine STIMA SAU STIME DE SINE? 21 Unii cercetatori considers ca stima de sine este de fapt cumulul mai multor stime de sine. In functie de circumstante i interlocutori. dar viata mea personals este un semi-esec. ma simt bine. Bratul imi permite sa merg inainte. un succes sau un esec dintr-un domeniu vor determina efecte in alte doemnii. sentimentul valorii personale poate varia considerabil.. ma simt demn de interes. uneori contrare cu ale celorlalti. clienti sau colegi.tor de base-ball. Ma simt in largul meu cand ma intalnesc cu persoane noi. insä. de altminteri amenintata: . Astfel. vorbesc. Ma simt mai putin in largul meu. le urmaresc reactiile. Contactul este facil. specifice diferitelor domenii. Ma indoiesc Ca putea sa atrag femeile care imi plac. a ajuns sa find foarte mult la bratul sau stang — „ Bratul" — care 1-a facut sa fie un excelent juca. o reusitä Intr-un anumit domeniu va da eel mai adesea un imbold stimei de sine. acest drag brat stang aflat aproape de inima mea (.

ne va face sa ne minimizam defectele $i ne va permite sa profitam de calitatile noastre. Adesea ii invidiez pe colegii care se simt mai bine decdt mine la reuniunile medicale sau care mi se par mai sträluciti in cercetärile lor Apoi imi spun ca aceasta cursä pentru reusitä m-a determinat sa-mi neglijez cupful si copiii. 0 data ajuns la medicina. $i nu Incerc sa-i fac pe ceilalti creada contrariul. Si vad ca oamenii ma apreciaza. pentru alti cercetatori. Asta mi-a creat regrete m-a facut sa ma indoiesc $i mai mult de mine. ca am alte sunt simpaticd. mi-a oferit insa o adevarata comoara. Am reusit asta. ma indoiesc si nu ma simt bine cu mine-Insumi. sa devinä un obstacol important in fata fericirii. Astfel. ca ieri. povesteste acest medic de patruzeci si opt de ani. apoi $ef dc sectie. lard' ca de aceasta sa nu beneficieze un domeniu invecinat. $i atunci.22 Christophe Andre Si Francois Lelord pe care Dumnezeu mi 1-a facut cadou. nu foarte proasta. Dar azi. o infirmiera de douazeci $i opt de ani: „E adevarat ca nu sunt o frumusete. Dacd aceasta conceptie este binevoitoare pozitiva. optimists. agatdndu-mi aceasta minune de claviculd3." Din contra." . in ciuda tuturor reusitelor. o stima de sine mediocra intr-un sector va altera cu siguranta nivelul nostru global de auto-satisfactie. am vrut sa fiu internist." In schimb. $i daca Domnul m-a creat dintr-un biet zidar (este vorba de tatal sau). pentru ca mi-am investit aici toata energia: era un obiectiv foarte important pentru mine. „Am impresia mi-am petrecut toata viata alergand dupa ceva inaccesibil. Invers. dar mi se parea ca daca reu$i in studiile mele. mi-ar fi pläcut sä fiu mai frumoasa. este imposibil de compartimentat stima de sine: este dificil sa ai o stima buns intr-un domeniu. Poate ca nu am facut alegerile care m-ar fi putut face fericit. stima de sine nu se poate intelege deck ca o conceptie globala despre sineinsusi. pentru a ma convinge de valoarea mea. Am fost un adolescent complexat. o stima de sine foarte fragila ne poate face sä fim foarte severi cu not in$ine. as capata increderea in mine. Dar $tiu ca pot place. ce daca lumea nu-si intoarce capul dupa mine pe stradd. Sa o ascultäm pe Laurence.

8 din 20. Cine iii acorda o nota ridicata? Cu ce argumente? Cine se plaseazd sub medie? Din ce cauza? Unele raspunsuri va surprind? Invitati-i pe participanti sa le comenteze. Observati ca o parte din membrii grupului pot considera jocul stupid sau indiscret. Aici. Calitatea argumentelor prezentate pentru a o justifica va va da indicatii despre gradul de adeziune a persoanei interogate fata de spusele sale: vrea ea mai ales sä ofere o buns imagine despre sine. af4and incredere si modestie (ceea ce psihologii numesc „grad de dezirabilitate socials") sau a fost sincera? Observati. ca o parte din participanti vrea sä moduleze raspunsul for dupà anumite domenii: „Fizic. Ma simt fericita sa vad ca formam o familie units. veti obtine nota stimei de sine pe care fiecare vrea sä o facd cunoscutd altora.. am impresia de plenitudine.. Dar exists momente in care ma simt mandril de mine. Sunt o multime de lucruri in viata mea de care nu sunt multumitd Si pe care mi-ar placea sa le schimb. Intelectual. de completä bunastare." Ce calitati pun ei pe primul loc? $i ce anume critics? Aceste nuante ale autoevaluarii for nu fac spusele for mai credibile? HRANA STIMEI DE SINE 0 Canard femeie ne spunea recent: „Ma indoiesc adesea de mine. chiar data nu-mi place acest cuvant. data ne gandim bine. cum de altfel se intampla atat rar in viata noastra. 14 din 20. Procedand astfel. Le respectam algerea. cereti cuiva atribuie o nota de la 0 la 20 pentru stima de sine. sa simt ca ne . De exemplu. in sfar$it.Cei trei stalpi ai stimei de sine 23 Cum sd animati o seard intre prieteni pe tema stimei de sine In timpul unei reuniuni intre persoane care se apreciaza (important!). pentru ca nu toata lumea este obligata sa aprecieze experimentele de psihologie aplicata! Prezentati notele globale. cand imi petrec timpul Tiber cu cei trei copii $i cu sotul meu.

In toate domeniile. impresia ca am reusit cate ceva: sa am copii simpatici. foarte emotional. continuand sa lucrezi. ci vrem sä ne si admire. Aceste alimente necesare egoului nostru sunt cu atat mai indispensabile cu cat stima de sine nu ne este data o data pentru totdeauna. dar sa fim si apreciati de colegii nostri. asteptam satisfactia concomitenta a acestor trebuinte: oamenii politici vor sa-Si exercite puterea (competenta). am impresia ca este ceva ce se datoreaza eforturilor mele. cel putin in ceva care nu mi-a fost dat. sa ne stimeze. satisfactia doar a unui aspect nu ne va implini asteptarile: a fi iubit Mt a fi admirat sau stimat este infantilizant. Cu toate acestea. . eel mai adesea cautam sa satisfacem cloud mari trebuinte. dar vor sa fie Si populari (iubire). deschisi fats de ceilalti si plini de viata.24 Christophe Andre §i Francois Lelord iubim. simpatizati.). aproape animalic. inzestrati. dorim sa fim experti intr-un anumit domeniu. in egala masura indispensabile stimei noastre de sine: sa ne simtim iubiti (apreciati. doriti etc. in cuplul nostru. la serviciu. nu cautam doar dragostea celuilalt. nu este deloc simplu. Din contra. abili etc. Asta este ceva foarte primitiv." Hrana stimei de sine sentimentul de a fi iubit sentimentul de a fi competent De-a lungul tuturor activitätilor noastre. ci a fost construit de mine. este o reusita care nu a venit de la sine: sa cresti trei copii. mai mult sau mai putin stabilk ea are nevoie sa fie hränitä regulat. Si anume satisfactia. Ea este o dimensiune eminamente mobila a personalitatii noastre: mai mult sau mai putin inalta. populari. Exists insa si ceva mai „rational".) si sa ne simtim competenti (performanti. dar a fi stimat fail a to simti apreciat este frustrant. chiar dacd uneori ne exaspereaza.

la sfarsitul acestui capitol." Jules RENARD Ce parere va faceti despre voi-insiva? Cum va comportati in momentul cand trebuie sa treceti la actiune? Cum reactionati la esecuri §i la succese? Waspunsurile la aceste intrebäri trebuie sa va permits sa stiti daca va estimati putin. un mic chestionar prin care sa va puteti evalua rapid nivelul stimei dvs.. de sine.. „sunt asa" — pe * Va propunem. dar nici o nulitate. chiar daca vä plac bunatätile. nu foarte tare in domeniu. Evitati afirmatiile transante „ador".Capitolul II STIMA SAU NESTIMA DE SINE STIMA DUMNEAVOASTRA DE SINE ESTE INALT A SAU SCAZUTA? „Ros de modestie.. dar nici nu va descrieti drept las. nu prea gurmand. „detest". Nu va pretindeti curajos. . expresiile sunt moderate. mult sau deloc* VORBITI-MI DESPRE DUMNEAVOASTRA Arta de a nu to pune in valoare Cand vorbip despre dvs.

consilier juridic. de teama judeedtii sociale („dacd vorbesc despre calitätile mele. Dacd vi s-ar oferi o lista de adjective pozitive. ca un specialist modern in relatii publice. de exemplu. 30 de ani. A avea o stima de sine scdzutd este un handicap in toate circumstantele in care suntem determinati sa vorbim despre not-mine pentru „a ne vinde" (interviu pentru angajare) sau pentru a place (seductie amoroasa). nu bine ce-mi place Si ce nu-mi place"). Confesiuni autobiografii: cloud maniere de a vorbi despre sine In opera monumentald pe care a consacrat-o creatorilor3. scrie el. se va spune ca sunt orgolios. „purtanduii imaginea sa in bandulierd".26 Christophe Andre Francois Lelord de-o parte. Chiar dacd unele fragmente sunt realizate in favoarea sa. din cauzd ca nu va cunoateti („de fapt. Cecile. sa ro§eascd la mizeriile mele. Problema nu este ca va devalorizati.. scopul lui Rousseau era sa se confeseze §i sci fie sincer. aka cum fac subiectii cu o inalta stima de sine. nu yeti alege calificativele pozitive pentru a va descrie. din contra. Dar nu veti alege neapdrat adjectivele negative. ci ca nu va valorizati. Probabil nu va stimati prea mull. Veti avea tendinta sa le alegeti pe cele neutre2.. am impresia ca prefers . se va considera ca sunt slab"). iar dacd evoc defectele mele. are zilnic aceasta experientd: „Sunt deceptionatd de oameni. Cum a remarcat Boorstin." Franklin. sa geamd la josniciile mele. in timp ce al lui Franklin era mai ales sci parci sincer. neutre negative. a§a cum face o persoand deprimata. Rousseau se descrie adesea Ears nici o complezentd: „Ei (cititorii) sa asculte confesiunile mele. Se pare ca stima de sine a americanului era foarte in timp ce cea a francezului era mai cu seams sedzutd. propune saga reuitei sale: „Cine se indragosteste de sine nu are rivali". istoricul Daniel Boorstin compard malitios Confesiunile lui Jean Jacques Rousseau cu Memoriile lui Benjamin Franklin. pe de alta.

ma simt capabil sau jalnic". Daca contextul social necesita o judecata rapida. De exemplu. ador ceea ce este frivol." 0 imagine neclarci Atunci and le punem intrebdri despre ei subiectii cu stima scazuta de sine au nevoie de mai mult timp decat ceilalti ca sa ras4 punda — iar uneori o fac cu o anumita stanjeneala . eu n-am fost niciodatd la Opera" atunci cand se affa in mijlocul unui dineu al admiratorilor lui Pavarotti. Astfel. de$i mie toata lumea imi spune ca nu am defecte. una dintre colegele mele de serviciu este foarte populara. de$i este plina de defecte. cum se intampla din ce in ce mai des in societatea noastra. dintr-o data. Sa fie vorba de o atitudine prudenta. pentru ca nu se plictisesc cu ea si pentru ca ea ii lini$te$te afi$anduli pe fata toanele.Stima sau nestimd de sine 27 intotdeauna persoanele putin cam isterice $i care se dau in spectacol. mai putin coerent — chiar daca mai nuantat — decat omologul sau cu inaltd stima de sine. Pentru dacd li se cere sa evalueze alte persoane. riscd mult sa fie sistematic defavorizat. subiectul cu stima scazuta de sine. oamenii o plac. mai cenu$ie $i mai plictisitoare. Cum spunea unul dintre pacientii no$tri. ii face sa se simta in largul lor. „in functie de persoana care este in fata mea." Si. imi plac melo- . Dar ea nu ezita sa le trambiteze. a spune: „Nu. I se intampld chiar sa se Si contrazica. Impresia pe care o lass interlocutorului are de suferit. etc. Observdm ca ingrijorarea lor fata de aprobarea socials o is adesea inaintea nevoii de a-$i afirma punctele de vedere personale (a caror validitate li se pare oricum discutabild). spunand: „Sunt rea de gura. In mod general. in care contactele interpersonale se multiplied $i se accelereaza. de fapt. persoanele cu stima de sine scazuta sunt susceptibile de a-si modifica discursul in functie de anturajul si interlocutorul lor. de o forma de intelepciune ce constä in a nu lua o pozitie prea franca? In nici un caz. subiectul cu scazuta stima de sine nu este intotdeauna convingator. eu am impresia ca sunt mai $tearsd. ei sunt capabili atunci sa o faca rapid $i sa tran$eze foarte clar — ceea ce subiectii cu inalta stima de sine fac tocmai atunci cand trebuie sa vorbeased despre ei Atunci cand se descrie. De exemplu. sau „De fapt.

iata ce poate fi un indiciu al unei bune stime de sine. mediocrd Tin despre ei i n 4 i un discurs uneori contradictoriu $tiu sa vorbeasca despre ei intr-un fel pozitiv Tin despre ei iri*ii un discurs mai degraba coerent . Cu o conditie. incertä. menite faca remarcat. felul tor de a se pieptana. un personaj intruchipat pe ecran de Woody Allen: un bärbat fara identitate dark Zelig se identified la un moment dat cu interlocutorii astfel ca adopta succesiv toate felurile for de a fi. ticurile for verbale. ci ele sunt facute cu sinceritate cordials in raspunsul la o intrebare. cu maniile tor.28 Christophe Andre §i Francois Lelord dramele hollywoodiene in prezenta amatorilor de „cinematograf de arta". neclard. De exemplu. nu aveam pic de incredere in gusturile mete vestimentare. Spusele lui Anne-Claire. Era un fel de reflex primitiv: sa adopt penajul pentru a incerca sa capat ciripitul. totO: ca aceste märturisiri sa nu fie afirmatii brutale. nu difera mutt: „Am incercat mutt timp sa ma cunosc. Un foarte bun exemplu al acestei probleme proprie subiectilor cu stima de sine scdzuta. o invatatoare de 40 de ani." STIMA DE SINE SCAZUTA Au sentimentul ca nu se cunosc bine STIMA DE SINE INALTA Au pareri dare despre ei ini*i Vorbesc despre ei intr-o manierd Vorbesc despre ei in mod tran*ant mai degraba neuträ Se descriu intr-o manier5 mai moderatd. pentru a ma simti mai bine in pielea mea. Aveam intotdeauna tendinta sa ma imbrac la fel ca persoanele pe care le admiram. ajungand pans la a le semdna fizic. Facusem deja asta cand eram mica. (sau a aror stima de sine este redusa sub presiunea exercitata de anturaj) este Zelig. imi petreceam timpul imitandu-mi prietenele.

Prima. asupra cdreia vom reveni. si oarecum din acelasi motiv. simt AVANTAJE Imagine clara si stabild INCONVENIENTE Exces de certitudini si simplificari. ei consacra mult timp observärii celuilalt pentru a se calchia peste el si a se gandi apoi la capacitätile Si la propria for persoana. sunt mai atenti pentru a nu se insela si a nu-i insela pe altii. acest perfectionism determinandu-i sa cultive in mod excesiv nuanta indoiala. mai neutri si mai pnidenti atunci and vorbesc despre ei In plus. ci la ceilalti. este aceea ca au o sdrmand cunoastere de sine. A doua ipotezd: subiectii cu stima de sine scAzutd se tem mai mult decal ceilalti de judecata sociald.Au o pärere despre ei insisi destul de stabila tin stabild Pirerea for despre ei insisi poate Pdrerea for despre ei insisi depinde redepinde de circumstante si de lativ putin de circumstante si interlocutori de interlocutori INCONVENIENTE Imagine neclard sau ezitantà AVANTAJE Adaptare la interlocutori. riscul de a nu place unor interlocutori al nuantei Ce imagine despre voi insivd le oferiti celorlal(i? De ce sunt atilt de prudenti subiectii cu stimci de sine sccizutd? Sunt posibile multe ipoteze. . (chiar dacd acestea tind astazi sä se uniformizeze). Convinsi ca solutiile bune nu se gasesc in ei. Ei sunt. Manierele de a se prezenta: atentie la variantele educative si culturale Maniera de a se prezenta nu depinde doar de stima de sine si de „modelul" pus in valoare in mediul vostru sau in cultura voasträ nationalà. deci.Stimä sau nestimii de sine 29 Au o parere despre ei insisi pu.

Astäzi. a unui consultant dintr-un cabinet de recrutari sau chiar in cea a unui psiholog.. cat convingerile despre cu cat stima de sine va fi mai ridicata. Trebuie de toate pentru a face o lume. Pentru ca ceea ce determind diferenta nu este atat cunoasterea de sine. cu atat vom avea sentimentul ca ne cunoastem mai bine... In Franta. cand ne Intrunim la congresele din Statele Unite. in schimb. si cu atat va fi mai contagion acest sentiment. modelele educationale variaza in functie de regiuni si de medii. t. A-ti povesti succesele personale era considerat ca firesc la Los Angeles. suntem adesea uimiti vedem pe cercetatorii americani de refratatie mondiala prezentandu-si rezultatele cu umor si modestie. Invers. La fel. Puneti-va in pielea unui ziarist. Este adevdrat. in original: adevar spus pe jumdtate.. Aveti o intrevedere * In engleza. sa se dovedeasca a fi avantaje. afirmatie moderatd. adepti ai understatement*.30 Christophe Andre §i Francois Lelord Englezii. certitudinile afisate de unii subiecti cu inalta stima de sine nu se vor adapta la toti interlocutorii for si la toate mediile.. Exists o anumita forma de „buns educatie" in care subiectii sunt indemnati sa vorbeasca cat mai putin posibil despre sine. in contexte specifice. in timp ce acestia ii considerau pe englezi „ipocriti". le-au reprosat americanilor ca sunt „laudarosi". lauddroseniile care socheaza la Strasburg fac parte dintr-un joc social pe care toata lumea regaseste in unele baruri marseieze.) . care urmeaza la randul lui aceleasi reguli. ca lumea noastra nu favorizeaza nuanta: o stima de sine scdzuta va reprezenta indiscutabil un handicap pentru atingerea anumitor objective. dar ai fi fost apreciat drept „prost crescut" la Londra. Prudenta si ezitarile identificatorii ale subiectilor cu stima scazuta de sine pot. totodatd.. (N. Inca si mai putin despre reusitele for si in care supremul rafinament consta in a-1 asalta cu (falsa?) modestie pe interlocutor.

Indoielile ii conduc sa intreprinda de bundvoie o psihoterapie. hand o pozitie ferma fats de capacitätile sale. Probabil ca prima persoand va va parea mai sigura pe ea decat a doua: yeti avea dreptate sa suspectati la cea din urmä o stima de sine mai degraba scdzuta... intrucat somajul da adesea o loviturd teribila imaginii pe care o au despre ei A-i ajuta sa descopere not sau sa creada in cele pe care le au deja. pentru a se descrie. find coerenti de la un moment la altul al intrevederii. acorda mult timp pentru a rdspunde la intrebärile dvs. de fapt." Cine sunt ce mi se va intdmpla? „Aveti o mare nevoie de a fi iubit si admirat de ceilalti. utilizand. Subiectii cu stimd de sine scazutd sunt adesea constienti de acesta neclaritate pe care o au in cunoasterea de sine. despre ea insäsi. in ziva cand a venit pentru prima data la consultatie. a-i determina sä nu se mai indoiasca prea mult. Aveti tendinta de a fi critic cu dvs. probleme destul de grave ale stimei de sine. se contrazice uneori de la un moment la altul al intrevederii.." Ea prezenta. ceea ce confirma aceste confidente ale unui „ outplacer": „O parte importanta din munca noastra consta in a reda incredere oamenilor.Stimd sau nestima de sine 31 de studiu cu cloud persoane. Dar este posibil ca. se descrie mai degrabd intr-o maniera neuträ decat pozitiva. dupl cum ne imaginam. la sosirea ei: „Ma caut pe mine insämi. Bilantul c. A doua. Cateodata vi se intamplä sa vä in- .. conform trebuintelor dvs. emite putine pareri ferme despre ea insasi. Cine ma poate ajuta sd stiu tine sunt? Una dintre pacientele noastre.. de exemplu data acordati mai multa importanta capacitatilor de indoiala si de nuanta ale interlocutorului dvs. Prima raspunde rapid la intrebarile dvs.. ne-a dat aceasta explicatie. foarte importante) joaca cateodatä acest rol de sprijin psihologic.ompetentelor pentru someri (la care problemele stimei de sine sunt. cuvinte pozitive. modul de prezentare a celei de-a doua sa va convina mai mult.

32 Christophe Andre si Francois Lelord doiti mult de dvs. Care nu pierd ocazia sä abuzeze de asta." Ce ati gandi despre persoana care v-ar tine un astfel de discurs? Fara indoiala ca a observat corect. chiromantie. evident. etc.6 Cu cat ne indoim mai mult de noi insine. Intrebarile despre sine-insusi sunt vechi de cand lumea incercarea de a intelege Si stapani „adevarata sa personalitate" explica in mare parte succesul indelungat al astrologilor de-a lungul secolelor.. cu atat exists tendinta spre lipsd de discernamant Si de spirit critic fats de astrologi $i de vizionari de tot felul.. Majoritatea oamenilor carora li se fiirnizeaza un pseudo-portret tesut din elemente comune ca acestea tind sa gandeasca ca el este valids. insiva. acelasi pentru toate. Certitudinile despre sine-insusi reperele securizante pentru viitor sunt astfel dispensate cu pricepere. DE CE SUNTETI CAPABIL? Cu cat ne stimam mai mult.. cu atat ne e mai greu sa hotdram pentru noi. 0 experienta arata ca oferind un „bilant astral" de acest tip la 150 de persoane care it cerusera (in urma unui anunt in presa). cu atat ne stimärn . Si cu cat ne comportam mai corect. Am putea presupune ca clientela for se recruteazd mai ales dintre persoanele aflate in indoiald. pe care nu le-ati exploatat cum ar fi trebuit. tot asa si astrologii. Asa cum agentiile matrimoniale ar disparea Ears timizi Si detectivii particulari fara paranoici. cu cat stima de sine este scazuta. Altfel spus. cu o stimd scazuta de sine. cu atat actionam mai bine: 'tam decizii si le respect:dm. Dar indoielile asupra propriei persoane ale subiectilor cu stima de sine scazuta sunt de asemenea folosite mult mai contestabil de astrologie si de practicile asemanatoare: preziceri.. parapsihologii si altii vizionari ar fi condamnati la faliment daca o descoperire miraculoasa ar oferi umanitatii secretul stimei de sine. Stiti ca aveti mare capacitate.. 130 dintre ele s-au declarat foarte multumite s-au recunoscut in portretul care era..

„Voi scrie aceasta scrisoare delicate in week-end". voi incerca Aceastä atitudine. Dar. „Mi-ar fi plkut sa o reväd. care implica si o mutare. cum este tendinta depresivä sau tulburarea obsesiv-compulsivd.. trebuie sa ia o decizie... in fond." Ezitdrile se poarta adesea asupra aspectelor anodine ale vietii cotidiene: „La inceputul relatiei noastre. Dilema alegerii A actiona sau a nu actiona. zi".. Ei ezità. axatà pe alegere. ea poate fi o träsäturd de caracter legate de stima de sine. subiectii cu stima de sine scazuta iau cu greu decizii." Ele sunt amplificate de toate formele de presiune asupra subiectului: „Cand este stresat. face asta foarte rapid. Vom aborda acum aceasta dubla miscare. poate fi simptomul unor tulburari psihice mai serioase. Uneori chiar prefers sa treads zi dupe zi. „A alege inseamnd a elimina. Existau avantaje si dezavantaje de ambele genul . ne povestea un pacient. pentru ca in final sä ia acelasi lucru ca ceilalti. pe luarea deciziei si pe aplicarea ci. sotului meu ii trebuie cAteva ore dimineata pentru a alege o cravats." Dar aceste ezitdri au uneori efect si asupra deciziilor existentiale mai importante. ii trebuia mult timp ca sa se decide. este ca si cum stresul ski se acumuleaz5 pe aceasta: ii este teams se nu face o gafa de prost-gust si ezitä la nesfarsit. tergiverseaza. cand are o intalnire de afaceri importanta. Dar. Subiectul cu sa. ii pass prea putin de mods si de „look".Stima sau nestima de sine 33 mai mult. La restaurant. bine cunoscutd de psihiatri. Sa ma duc sau six. dar e prea tarziu sa o invit in seara asta la cinema.zutd stimä de sine intalneste acest gen de dificultäti atunci cand. De obicei. in egala masurd. Si eu n-am stiut niciodatä sa elimin: mi-e prea frica sä nu ma insel. amfindnd pe maine ce ar fi putut face azi: „Ma voi duce sä-1 vdd pe acest client important in alta. confruntandu-se cu o alternative. Jean-Michel ma enerva mult.nu ma duc? In general. „La un moment dat in viata mea profesionald — Poveste§te acest pacient — mi s-a propus un nou post.

Nu stiu daca era cea mai bung alegere. cunostinte bune sau rele)." Adesea este necesar sa abordam acest tip de probleme in psihoterapie. desigur. am lasat-o pe sotia mea sa decida pentru mine. de exemplu. Influenta anturajului intrucat are dificultäti de alegere. Fraze precum: „Se duce incotro bate vantul" sau „Pentru el are dreptate ultimul care vorbeste" traduc bine iritarea pe care o poate genera acest comportament. Ea a ales ip final sä ramdnem acolo unde stateam. care au tendinta de a renunta de indata ce se confrunta cu dificultati sau cand se intalnesc cu o parere contrara cu a lor. Nimic nu este scris dinainte. adesea maniera in care ne angajam va face ca a posteriori alegerea sa fie build sau rea. 0 data socoteala incheiatd. perseverenta nu ii caracterizeazd pe subiectii cu o scazuta stima de sine. Explicatia principala a acestei dificultäti de a alege provine din aceea ca pacientii gandesc ca exists a priori o solutie „buns" si una „rea" la dezbaterea pe care o au de infruntat. Reusita unui regim alimentar. Intr-adevar... cat si dezavantaje. In schimb. pentru copii.34 Christophe Andre si Francois Lelord de situatie pe care o detest. Uneori vorbim de „plasticitate psihicd" pentru a descrie aceastd sensibilitate puternica fats de parerea celorlalti. subiectul cu stima de sine scazuta prefers adesea sa se lase influentat de anturajul sat! (rude. regret putin. iar viitorul nostru depinde de not insine. lucrurile apar rar in aceasta forma: majoritatea alegerilor pe care ni le oferd viata sunt alegeri in care fiecare solutie prezinta eat avantaje. Astazi. . in mod special atunci cand este vorba de o alegere importantä in viata: ce studii sa urmeze? cu cine sa se casatoreasca? spre ce profesie sa se orienteze? Calea conformismului va fi adesea cea mai tentanta. A persista in alegere Pentru a-ti atinge obiectivele personale. depinde mult de i. $i ca trebuie cu once pret sa o aleaga pe cea bunk de teama unor conseeinte grave sau definitive. ne este bine aici. alegeri in care nimic nu este determinat a priori. dar cariera mea stagneazd. Dar sa fi plecat ar fi putut fi mai rau. De fapt. prieteni. trebuie sa ai o buns stima de sine.

Un adolescent inzestrat si foarte sigur pe sine poate abandona astfel studiile pentru a-si trai pasiunea ( sa cante rock.. Din contra. traind din munci de duzina) in ciuda obstacolelor (intre care reactiile parintilor sap. asta s-ar putea dovedi a fi o alegere . in unele momente chiar si o build stimä de sine poate conduce la alegeri contestabile. ci de o dificultate in procesele decizionale: subiectii cu o sca. nu asta imi doresc." Totodata. 0 data angajati in aceste „alegeri". dar nu ar indrazni se le urmeze si si-ar continua studiile.Stima sau nestima de sine 35 nivelul stimei de sine7: data este scazut. Tendinta for naturald este. ceea ce micsoreazd putin sansele de reusita la incercarea urmatoare. va spune: „Stop. Subiectii cu o inalta stima de sine fac dovadd certa de mai multd persevere* in alegerile care sunt cu adevärat ale for — a vrea sa seduce o persoand care le place sau a reusi intr-o activitate care ii pasioneaza dar vor persevera mai putin in domeniile in care au investit putin. Nivelul de investire personals intr-o decizie conteazd enorm. ma opresc. deci. de a continua acolo unde un altul. Nu este vorba aici de vreun masochism.zutd stimd de sine se simt mai usor si mai rapid implicati in actele lor. subiectul nu se alege de aici cu o stimä de sine crescuta. Ei vor fi astfel capabili ss anuleze o intálnire care ii plictiseste sau sa revind asupra unei promisiuni date. se decid greu sa se opreasca sau sa intrerupd aceasta. Un coleg de aceeasi varsta care se apreciaza mai putin ar avea poate aceleasi vise. Cativa ani mai tarziti. la un cuplu mai putin infloritor. a carui stima de sine este inalta.. subiectii cu scazutd stimä de sine persists in alegerile care le-au fost dictate prin conformismul social. Aceasta duce Cateodata la o munca mai putin interesanta. la constrangeri presante (dejunul la o matusa batrand in prima duminica a fiecarei luni). respectand dorinta parintilor. hotararile bune nu dureaza dee& un timp scurt („asta nu va merge niciodata").

yecul lath urme I se intdmpld oricui sa esueze. In acest caz. Cel putin daca stima dvs.Actioneaza cat de efficient posile posibile ale alegerilor tor bit pentru a reusi in alegerile for cu usurinta Uneori tin prea mult cont de anturaj in propriile ludri de decizii In caz de dificultäti..36 Christophe Andre si Francois Lelord STIMA SCAZUTA DE SINE STIMA INALTA DE SINE Ludri de decizie uneori laborioa. ne remitem greu dupa un esec. nu este foarte scazutd. urma . rabdatori le for pe termen scurt Cum vd implicati in ac(iune? SUNTETI SENSIBIL LA ESEC $1 LA CRITIC/4' ? Ccind e..Luari de decizie in general mai se si amanate facile si banalizate Adesea nelinistiti de consecinte. renunta rapid la deciziile personale Se supun cateodatä situatiilor dictate de anturaj Tin cont benevol de ei-insisi in luarile for de decizie Capabili de a persevera in deciziile proprii in ciuda dificultdtilor Se desprind de situatiile dictato de anturaj daca le percep drept contrare intereselor proprii AVANTAJE Pot fi novatori DEZAVANTAJE Uneori ezitanti sau conventionali AVANTAJE DEZAVANTAJE Comportamente prudente Si On. din contra. nu este o drama. nu it asezam in raionul de amintiri.Uneori prea sensibili la interesedite.

" Fiind asimilata unei judecdti sociale unei respingeri.. o inalta stima de sine ii ajuta sa relativizeze sa nu se simta devalorizat in ansamblu de un singur e*ec. o tanara mama care se indoie*te de ea *i care nu lucreaza. Acolo unde ne doare. Criticile mesajele negative vor fi cu atat mai greu suportate. De exemplu. critica declanwaza la ace*ti subiecti emotii de tristete *i de confuzie uneori disproportionate in raport cu mesajul — dar intotdeauna invers proportionate cu nivelul stimei de sine.. subiectii cu scazutd stima de sine sunt frecvent dominati de emotiile negative pe care deceptia e*ecului. Nimänui nu-i place sa fie criticat. din punct de vedere emotional. Daca. desigur.8 Acest fenomen se poate explica in trei moduri. evident. trecatoare. Acela*i fenomen it regäsim in cazul criticii. decat unei informatii utile.. In fine. clacheazd intr-o sedintä sub remarcile .Stima sou nestima de sine 37 sa emotionald rämane dureroasa *i durabild. E*ecul antreneazd o „reactie depresiva" imediata la toti studentii picati. subiectii cu inalta stima de sine se implica mai rapid in not actiuni care ii distrag de la e*ec fac sa1 uite. o alta. pentru a se dedica educarii copiilor sai: ea va avea toate *ansele de a izbucni in plans dace i se vor face repro*uri insistente referitoare la comportamentul progeniturii sale.. se adreseazd un mesaj negativ. Sa luam. La fel. cu exceptia subiectilor cu stima de sine scazutd: revazandu-i ceva mai tarziu.. dar subiectii cu scazuta stima se sine sunt mai sensibili decat ceilalti la intensitatea durata acestei critici. Din punct de vedere comportamental. Din punct de vedere psihologic. suntem aproape siguri ca ii vom auzi spunand Ca nu au putut dormi timp de opt zile! „Pentru mine — declara un pacient — toate criticile sunt adevarate. de exemplu. cu cat ele se refers la domenii puternic investite de subiectul cu o scazutd stima de sine. constatam ca ea persista. Aceasta reactie este. tanärd angajata *i foarte dornica de a face o impresie bunk dar impresionata de noul ei job.. le alimenteaza *i le reactiveaza. un grup de studenti veniti is rezultatele de la un examen de absolvire. le determine.

„ Stima de sine fragila" este unul din criteriile cerute pentru a pune diagnosticul de distimie. intruat pe$tii si melcii pe care acesta ii a$tepta pentru un dejun princiar nu au ajuns la timp. Ceea ce este stupid. determindndu-le pe persoanele care suferd de aceasta sä fie prea vulnerabile la evenimentele de viatd pe care trebuie sa le infrunte. Un caz disperat Nefericitul Vatel. intr-un mare numär de cazuri. am tendinta sa nu cred un cuvant. a carui proasta dispozitie obisnuitä nu mai jeneaza pc nimeni. Pentru ca am intotdeauna impresia ca criticile sunt mai sincere dee& complimentele.. caut intotdeauna sä am confirmarea celorlalti.. si se poate merge chiar mai departe: este posibil de fapt ca. in afara de ea. $i sa caut sa and si cc nu merge bine. Dar iatd un paradox: chiar daca suferd. Cand nu sunt multumitä de mine. ne spunea o fanara. aceasta tulburare antreneazd frecvent — cel putin o zi din doud9 — o dispozitie tristà. Vreau sd stiu adevdrul. este ca imediat ma framant saptarnAni intregi pentru ce mi s-a spus.. Daed mi se spune c5 nu este chiar asa de räu. femeie. a fixat manerul unui cutit in tocul unei u$i si s-a sinucis aruncandu-se in lama acestuia! Un moral cu suisuri si coborcisuri Multi dintre pacientii no$tri cu stimd de sine scazuta au un moral slab $i suferd de ceea ce psihiatri numesc „distimie". subiectii cu stimä de sine redusä sunt cdteodata cei care cautd cel mai mult critica! „Am nevoie sa $tiu. bucãtarul printului de Conde. iar asta . cdreia un e$ec survenit intr-un domeniu foarte investit i-a dat lovitura de graPe: in 1671. Nu mai suport sa flu in incertitudine. nivelul stimei de sine sä fie chiar originea tulburarii. Bra a fi o stare depresiva realä.38 Christophe Andre §i Francois Lelord unui patron.. a fort färd indoiald victima unei stime de sine vulnerabile...

. deci. de exemplu. atunci cand it Intrebam.. persoane voluntare in trei categorii: uncle cu stima de sine inaltd. De fapt. nu cedeazd para. Cine indrdzne. Trag singur concluziile de aici. Li s-a propus sa primeasca informatii pozitive sau negative despre ele („pornind de la chestionarele care vi s-au aplicat. Cei care au cerut sa auda mai degraba informatiile negative despre ei insisi au fost. asta-i tot.." Unele lucrari stiintifice au demonstrat acest fenomen. altele cu stima de sine scazutä. In alte domenii. intra in jocul meu si imi spunea franc ceea ce nu mergea. bineinteles.. nu ma duc imediat sa le dau un bat cu care sa ma bats. iar altele sunt cu ade\drat deprimate..Stima sau nestima de sine 39 ma imbolnaveste. forte sau punctele dvs. Ei se lass. sa se concentreze pe punctele for forte. Ei sunt capabili. 45 de ani — nu Gaut sa ma simt si mai prost mergand sa le cer altora parerea. primind mesajele negative. mai pufin contaminati de emotiile for negative.ste sd and critice? Si subiectii cu inaltä stima de sine ? Ei bine. cu totul adaptat si functional. Sotul meu nu mai are incredere in mine acum: la inceputul relatiei noastre. Astfel. Dar a inteles repede ca asta nu ajuta la nimic. S-au grupat. se pare ca subiectii cu stima de sine redusa cauta aceste mesaje negative in singurele domenii pe care le considers modificabile. Ceea ce nu era cazul pentru 25% din indivizii cu inaltd stima de sinew. deci. va putem spune punctele dvs. subiectii deprimati (82%). doxului: „Cand ma simteam prost — explica Richard.. probabil pentru Ca se gandesc sa poata progresal 1 . fac ca toata lumea: prefers sa li se facd complimente! Comportamentul for era. pentru ca 64% din ele au ales sä primeasca criticile. ei ii considers mai credibili pe interlocutorii care le spun de bine. decat pe cei care le spun de räul2. Fara indoiald ca acest rezultat experimental trebuie nuantat. Dar persoanele cu redusä stima de sine nu erau departe de acestia. slabe"). Ei pro- ." Adevärul e ca astfel de subiecti nu acorda o importanta nemasurata criticii bine-fondate.

printr-o filtrare a mesajelor foarte dezagrebile.40 Christophe Andre §i Francois Lelord cedeaza. pazea! Pentru ca ei risca. ierarhic. a provocat moartea a patru dintre ei. uimitorul portret al unui computer supradotat *i atotputernic. Con*tient de capacitatile sale — oare cei care-1 concepusera programaserd functia „inalta stima de sine"? —.. sä fie dintr-o data mult mai atenti la defectele altuia. In filmul sat'. De fapt. laudele *i nu criticile sunt cele care le permit sali schimbe imaginea pe care o au despre ei Dar... in zilele in care a suferit un mare e*ec. Odiseea spatialci 2001. Dupa ce comisese o eroare (anuntand o pans care nu existase de fapt) *i dupa ce refuzase sa o recunoasca. Infuriat de indoielile lor. Hal era de asemenea i foarte susceptibil. Inainte de a fi deprogramat in extremis de catre ultimul pasager supravietuitor.. daca ei-in*i*i au fost surprin*i in culpd. numit Hal 9000. Stanley Kubrick contura. majoritatea cercetarilor confirms ea unul din principalele obsta- . daca are o inalta stima de sine. S-a putut demonstra astfel ea subiectii cu inalta stima de sine isi amintesc de trei on mai multe gre*eli comise de cei din jurul lor. Cu sau Ord public? Am mai putea adauga ceva: daca luarile de decizii se pot face in absenta oricarei consecinte sociale. $i atunci. deci.14 Iata de ce trebuie sa nu va bazati pe superiorul dvs. nelini*titi de slabiciunea sa. daca se simt pu§i la indoiala. Din contra. Hal incepuse sa-i spioneze pe astronautii care. diferentele dintre subiectii cu inaltainaltai cu redusa stima de sine s-ar estompa cu mult. ele le creeazd adesea o dispozitie proasta. i*i puneau probleme la adresa sa *i se intrebau daca nu trebuia sa-1 deconecteze. in 1968. atentie: asta nu inseamnd ca ei sunt indiferenti la critici. Contrar subiectilor cu stima de sine scazutd.

bineinte/es.yecului Sunt posibile multiple mijloace pentru a preveni esecul. Din contra.: „Nu-mi plat jocurile in care poi sä pierzi." La adulti. reactioneatá emotional la exec Esecul lass o urmg emotionald durabilä STIMA DE SINE INALTA Pe moment. sub toate formele sale. este impresia judecata celuilalt. pentru a justifica refuzul sau de a participa la uncle jocuri de societate cu copii de aceeasi varsta. ele isi minimizeaza asumarea riscului daca au o stima de sine de sine redusä. in principiu. el. la cea de-a doua categoric. atunci and persoanele stiu ca deciziile for vor fi judecate de altii. Unul din studiile realizate pe aceastä tema allta. antrenamentele in noile sporturi pot juca rolul de test al stimei de sine: a 'Inv* sa mergi cu rotilele sau cu surful in fata unei hoarde de gura-casea va fi mult mai neplacut in cazul unei stime de sine scdzute. nu exists diferente intre grupurile cu inaltd si grupurile cu redusa stima de sine15. lar consecintele sale: riscul de a fi criticat si respins. Ele sunt cel mai adesea folosite de persoanele cu stima de sine scazuta. si nu fac acest lucru. daca au o inalta stima de sine. non-criticabili) nergic . reactioneazd emotional la esec Esecul lass putine cicatrici emotionale durabile Pot rezista la criticile asupra Se prabusese daca sunt criticati telor sensibile sau se pot apdra easupra punctelor in care ei con. 6 ani. de exemplu. Este ceea ce explica si Justine. in cazul deciziilor lard judecata socials. STIMA DE SINE SCAZUTA Pe moment.Stima sau nestima de sine 41 tole ale actiunii. Prevenirea e..puncsidefa ea sunt competenti (si. Iata de ce subiectilor cu scazutd stima de sine nu le place in general competitia.

42 Christophe Andre i Francois Lelord Nu prea cautd informatii negatiye despre ei Nu se simt obligati sd se justifice dupd un esec Dupd esec. nu vor trece multi in acest an. 35 de ani. capacitate de a asculta de parerile critice DEZAVANTAJE Pot sd nu find cont de critici Reactia dvs.Rezistenta la adversitate rabild si uneori excesivd. sa actionezi cat mai putin posibil! Dar se mai poate adopta tactica asa numitului „pesimism defensiv". anxietate anticipative AVANTAJE Motivatie pentru a nu esua. la eyec . spun ca si multi altii ar fi esuat la randul for Nu se simt respinsi dacd sunt criticati Anxietate redusd in fata evalud- Cautd informatiile negative despre ei Se justified dupa esec Dupd un esec se compare cu cei mai putemici („cel putin el ar fi reusit") Se simt respinsi dacd sunt criticati Anxietate putemicd in fata evaludrii de cdtre ceilalti rii de cdtre ceilalti DEZAVANTAJE AVANTAJE In raport cu critica. de exemplu. pe mine.. suferintd du. deceptia in caz de insucces. Sa o ascultam pe Sylvie. Spunea: „va fi cumplit. care conduce o agentie de voiaj: „Imi amintesc de una din colegele mele de facultate. nu stiu daca reusesc.yi la critics Cel mai simplu si cel mai radical este. Ali . care consta in a spune celorlalti ca nu crezi in sansele de succes (sau in ale apropiatilor tai) pentru a limita." „La inceput. etc. simt ca se va corecta sever. Era intotdeauna incredibil de pesimista..

dar daca roata se va intoarce intr-o zi?" . Imi imaginam Ca ea trebuie sa fi fost foarte stresata. Primii sunt mai obi§nuiti cu controlarea mediului 1008. Pand in prezent. felul ei de-a fi. Cum este acest cadru administrativ de 37 de ani: „Problema mea o constituie responsabilitatile. este §i pentru ea am cumparat biletul §i am incercuit numerele c4tigatoare!"). Ma Ondesc imediat la toate responsabilitatile suplimentare implicate in noul serviciu. Dar.." CUM REACTIONATI LA SUCCES? Sires si reusitel Se §tie de mult timp ea unele evenimente fericite pot fi stresante! Unul dintre chestionarele cele mai cunoscute in materie16 cuprinde printre evenimentele de viata „destabilizatoare": casatoria. daca ne amintim definitia stresului: ceea ce se intfimpla la un individ care trebuie sa se adapteze la o schimbare survenitä in mediul sau17. Ea nu era atfit de stresatä cum credeai. Ii lipsea increderea in sine. ma intreb imediat §i daca voi fi la inaltime. daca nu voi dezamagi aratandu-mi limitele. promovarea profesionala. Dar asta ma streseaza mult de fiecare data. de vedea lucrurile astfel. na§terea unui copil. Si apoi. ei vad mai user interventia destinului. a mers bine. care ar putea la fel de bine sa clued la contrariu in alegerea ulterioard. asa era caracterul ei. etc. de fapt.. eu m-as fi simtit groaznic daca as fi avut tot timpul astfel de ganduri in cap. asta ma speria putin. Pierderea sentimentului de control pe care o resimt adesea persoanele confruntate cu schimbäri majore explica diferenta pe care o constatam intre subiectii cu inalta cei cu scazuta stimä de sine. Cum sunt sarguincios si meticulos.Stima sau nestima de sine 43 care sunt o fire mai degraba optimista. In orice caz. Dar i§i lua examenele. Ei considerd ca evenimentele favorabile sunt mai mult sau mai putin sub controlul for („Daca am ca§tigat la Loto. In ceea ce-i privqte pe ceilalti. Paradoxal? Nu chiar. mi s-au propus in mod frecvent promovari.

ei se mai considers Inca ineepätori. cdrora li s-au incredintat responsabilitäti si care au demonstrat incredere. de ceea ce se cheamd „fericire anxioasä"19. sau chiar vor fi urmate de reversul lor. el considers ca asteptdrile in privinta lui erau foarte mari — proportionale cu salariul pe care i-1 ofereau. In general. se intreabá ei Ears incetare. pentru a nu se simti apoi prea nefericiti. sunt subiecti al cdror nivel al stimei de sine nu a progresat in acelasi ritm cu competentele lor: chiar dacd au ajuns experti. Aceastd constientà excesivd a fragilitätii fericirii demonstreald indoielile profunde incercate de pacienti cu privire la capacitatile lor de a face fats la vicistitudinile existentei.. Ei se tern sa nu comity o greseald care sa arate tuturorcd ei nu sunt la inältime. obtin foarte repede promovdri sau cdnd iii schimba serviciul. de exemplu. pe care nu le avusese niciodatd. la unii pacienti de-ai nostri. in a se bucura de reusitele lor. dar care se indoiesc de ei insisi.. In loc de asta. Isi interzic sa se bucure prea mult. care este perceputd ca o succesiune interminabild de incercdri.. de greutäti etc.44 Christophe Andre Francois Lelord „Fericirea anxioasd" Adesea am fost uimiti. . Seamans putin cu acei tdrani pentru care perioadele indelungate de vreme buns ii fac mereu sa spunà: „Asta se pläteste. Jacques. Acest sindrom ii poate afecta tranzitoriu pe subiectii cu inaltä stima de sine atunci cdnd. adic5 dificultatea pe care o inceared in a savura momentele pldcute. se intreabd dacd nu iau locul altuia. ei nu vorbesc despre asta nici nu o aratd. in conditii financiare foarte avantajoase.. Asta i-a declansat insomnii si crize anxioase. preluand responsabilitäti mai grele." Sindromul impostorului Aceastd tulburare pe care psihiatrii o intalnesc adesea afecteald subiectii care au reusit in domeniul lor. Este Si cazul unuia dintre pacientii nostri.. care are un post de director in domeniul publicitar: intrucdt el a fost recrutat din intreprinderea sa de cdtre un concurent.. Evident. „Chiar merit sa ocup acest post?". ei anticipeaza sfarsitul acestor clipe: acestea nu dureazd.

" „Oricine altcineva ar fi ficut la fel in locul men... mult mai naturali in acest . in grupurile pentru afirmare de sine. STRATEGIE FRAZA TIP A limita rolul sau in performanta A generaliza performanta „Dar eu nu am nici un merit. rdspunzand in functie de normele sociale ale culturii for de o rigine. Se observa astfel ca majoritatea sunt foarte jenati cand trebuie sä raspunda la un compliment si pot fi cdteodatä furiosi fats de persoanele care le fac complimente. Sindromul le provoaca suferinte multiple. De ce ateita fend? Complimentati o persoand care nu se apreciaza 61110 de putin: va manifesta o anumitä jend.Stimd sau nestimä de sine 45 Dar sindromul impostorului poate sa fie si cronic la subiectii cu stimfi de sine scazutd. Nord-americanii sunt. de exemplu.. de exemplu. lucrurile sunt mai simple: succesul sau felicitärile concorth cu ceea ce gandesc despre ei in§i§i." „Nu este chiar tine tie ce. dominati de o tensiune anxioasá permanents in realizarea sarcinilor: este vorba de o anxietate fats de performanta. care gandesc adesea: „nu vdd ce-au gasit la mine"." „Si dvs." A rispunde printr•un compliment A devaloriza performanta Arta de a se apdra de complimente la subiectii cu stimd de sine scdzutd La subiectii cu inala stimd de sine. ati reusit foarte bine. Se mai poate observa la acestia o varietate de strategii menite sd-i protejeze de complimente. timizii lucreazd frecvent asupra acestui fenomen bine cunoscut psiho-erapeutilor.. acestea sunt confirmdri pe care le accepts fara o tulburare e xcesivd.. pentru ei.. Este cazul timizilor. in ciuda tuturor competentelor de care ei totu0 dispun... care ii poate duce la sari depresive paradoxale pentru ni§te persoane aparent rars probleme si aflate in plina reu§itä materials. in care subiectii se pregätesc pentru a comunica mai bine2O.

. le place reusita in plan afectiv. Aceasta si pentru ea subiectii cu scazutd stima de sine anticipeaza imediat consecinta reusitelor lor: succesul semnifica si faptul ca ei trebuie „sa se livreze" si sa isi tins promisiunile. a Incercat sa-i face curte unei tinere care era translatoare in grupul sau de turi$ti. succese sau complimente. apoi furioasa si se puse sä repete la fiecare dintre frazele sale: „Exagerati! Exagerati!" De ce atata jend? Subiectii cu stima de sine scazutd sunt incomodati de succes si de consecintele lui sociale. Cu alte cuvinte.. ca aceasta deveni extrem de confuza. intrucat acestea ii arunca intr-o dilema numita „disonantä cognitive" — s anume. In ceea ce-i priveste pe asiatici. succesul aduce beneficii pentru stima de sine DEZAVANTAJE Dependents de recompense Cum reactionati la succes? . i SCAZUTA S l i n k ' DE SINE Le place sä reuseasci Reusita le perturbs imaginea de sine Emotii amestecate Frica de a nu mai fi la iniltime. si intamplarile pe care le traiesc. a le face un compliment atinge uneori incorectitudinea! Unul dintre prietenii nostri ne-a povestit intr-o zi cum.. contradictia interioara intre parerea pe care o au despre ei limitatä sau negative. pentru ca ea contrazice imaginea pe care o au despre ei insisi si ii pune intr-o situatie in care ei trebuie sa fie la inaltime. ca asta nu va dun DEZAVANTAJE Mime stricati (bucurie anzioasà). dar psihologic se tern de ea. De-abia ce incepuse sa-i complimenteze frumusetea.46 Christophe Andre si Francois Lelord exercitiu decat europenii. in timpul unei calatorii in China comunistä. succesul aduce putine beneficii pentru stima de sine AVANTAJE Umilinta.. modestie INALTA STIMA DE SINE Le place sa reuseasci Reusita le confine imaginea de sine Emotii pozitive Nu isi prea pun astfel de probleme AVANTAJE Motivatie crescuti. pentru ea le face bine. la care modestia este considerate o calitate socials majors.

ea stima de sine poate varia la o aceeasi persoana care va adopta comportamentele caracteristice subiectilor cu inalta stima de sine in anumite momente favorabile $i va reveni la atitudinile unei scazute stime de sine dupd un esec. STIMA DE SINE SCAZUTA STIMA DE SINE INALTA Frica de a nu eaua Compara at ce este mai jos pentru a se asigura No-si D o r i * de a reusi Compari cu ce este mai sus pentru a putea sa progreseze Iti asumi riscurile Came si-si depiteasci limitele Se simt stimulali de node experienle Prefers si exceleze in domeniile for de compete* si accepts si straluceascä mai putin in altele AVANTAJE A utodezvoltare. in care distinctia dintre subieetii cu inalta stima de sine $i cei cu scazutà stima de sine este nerd. dispersare asuma riscurile Clad obiectivul este atins. stima sa de sine sa fie inalta.Stima sau nestima de sine DINAMICA VIETII $1 STIMA DE SINE 47 Am abordat cdteva dintre multiplele consecinte ale nivelelor stimei de sine asupra indivizilor. si nu alba lacune DEZAVANTAJE Autolimitare. Se $tie. din contra. inspirate din lucrarile de psihologie experimentald. stipinire Stima de sine fi alegerea in viatci . Este ceea ce presupune expresia „i s-a urcat succesul la cap": in perioadele de succes. in viata de zi cu zi lucrurile cunt adesea mai nuantate deedt ne pot aparea ele in tablourile pe care le-ati citit. de sectorul pus in joc. reactiile sale vor depinde. „rimin acolo" Se simt aparari de obiceiuri Prefers sa fie mediocri in toate. deci. rationeazi in fondle de etecurile lot _ AVANTAJE W e * . Se mai tie $i ca stima de sine poate fi relativ compartimentata: o persoand prezentand o stima de sine globala limitata poate avea o activitate in care. uncle persoane prind siguranta. progres rapid. de exemplu. $i se schimbd in a$a fel incat nici cei apropiati nu le mai recunosc. progres lent. raiioneazi in funclie de suecesele lot DEZAVANTAJE Atrati de riscuri. Desigur.

Astfel. in acela*i timp. Persoana cu stima de sine inalta va cauta.. de exemplu. cu cat mai multa convingere. ci „Ma comport astfel pentru ca ceea ce am trait a ridicat sau a scdzut propria-mi stima de sine". Daca figurati intr-o categoric extrema. incercati sa judecati nu prin a va spun „Ma comport astfel pentru ca stima de sine este inalta sau scazuta". Altfel spus. se poate demonstra ca o inalta stima de sine este asociatd cu strategii de cdutare a dezvoltarii personale *i de acceptare a riscurilor. cu un rise minim de e*ec. Este evident ca aceste cloud strategii vor avea consecinte specifice pe termen lung. o stima de sine scazuta it va incita pe subiect sa se limiteze la perimetrul in care se simte in siguranta..48 Christophe Andre Francois Lelord Dar diferentele pe care le-am studiat tind. persoana cu o inalta stima de sine are dorinta de a reu*i acolo uncle persoana cu stima scazuta de sine are teama de a qua. deci. gaseasca „calea" cu pretul unor e*ecuri infrangeri. . *i ii va permite. sa se autodepawasca chiar atunci cand *i-a atins obiectivele. nu reu*e*te". Cealalta gande*te: „Un lucru pe care it ai inseamna mai mult decat doua lucruri pe care le-ai putea avea". 0 stima de sine ridicata va determina persoana sa exploreze medii cat mai variate. Nivelul global al stimei de sine a unei anumite persoane influenteazd considerabil alegerile din viata sa *1 stilul sau existential. In timp ce. in timp ce persoana cu scazuta stima de sine „va ramane aici". sa apese mereu asupra viatii de zi cu zi. Una gande*te: „Cine nu incearca. in timp ce o stima de sine scazuta implied mai curand strategii de aparare *i de evitare a riscurilor21.

vedeti anexa de la pagina 279. Pentru a cunoaste in- terpretarile noastre. 1 „NIVELUL STIMEI DVS. de sine. sunt multumit(a) de mine 2) Cateodata ma gandesc ea nu valorez nimic 3) Cred ca am o serie de calitati bune 4) Sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca cei lalti 5) Simt ca nu am in mine prea multe de care sa flu mandru (a) 6) Cateodata ma simt realmente inutil 7) Ma gandesc ca sunt un om de valoare. am tendinta sa cred ca sunt un (o) ratat (a) 10) Am o párere pozitivä despre mine Evaluati-vci propria stimci de sine . marcand cu o steluta varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs.CHESTIONARUL NR. Total de acord De acord Dezacord Total dezacord 1) In general. eel p i n la fel ca alte persoane 8) Mi-ar placea sa pot avea mai mult respect fats de mine insumi 9) Inland cont de toate. de vedere actual. DE SINE" Chestionarul de mai jos isi propune sa \id ofere o indicatie despre nivelul stimei dvs. Cititi cu atentie fiecare frazd si raspundeti in eel mai scurt timp.

Capitolul111 STIMA DVS. DE SINE NU ESTE INALTA? NU DISPERATI!
„Iubirea de sine, fait a fi intotdeauna vinovatd, este sursa a tot ce-i räu." Immanuel Kant

Probabil ca aveti impresia ca elogiem meritele inaltei stime de sine si cg, in ochii nostri, o stima de sine scdzutd este o sursa inepuizabilà de inconveniente in existenta. Este adevärat ca not suntem psihoterapeuti: in consultatiile noastre, vedem oameni care suferd, oameni a caror stima de sine este in special deteriorate. Avem, deci, tendinta de a asocia stima de sine scazutä cu dificultatea de a infrunta viata. Exists, desigur, si persoane bine adaptate, in ciuda stimei reduse pe care o au fate de ele insele, dar acestea nu vin la consultatii. De altfel, fiecare societate isi formeazd „omul du ideal". In societatea noasträ, care este urbane, competitive atat de materialists, acest om ideal — bdrbat sau femeie — elogiat de mass-media are adesea profilul antrepenorului sau liderului. Altfel spus, el reuneste caracteristicile unei inalte stime de sine: ambitie crescutd, obstinatie in ciuda obstacolelor, asumarea riscurilor, putere de convingere. Acesta nu este totusi un motiv pentru a considera ca o build stimä de sine este in mod obligatoriu si

52

Christophe Andre §i Francois Lelord

Din contra. Numeroase exemple demonstreaza ca stima de sine scazuta nu este lipsita de avantaje si ca o inaltä stima de sine are uneori dezavantaje majore.
BINEFACERILE UNEI STIME DE SINE SCAZUTE A

fi acceptat de ceilalti Este unul dintre obiectivele prioritare ale subiectilor cu scazuta stima de sine. Ei folosesc diferite mijloace pentru a-1 atinge... In primul rand, ei sunt pregatiti sa facd multe concesii §i renuntäri pentru a fi apreciati, evitand astfel sa lezeze prea mult interesele altora. Mai mult, in multe cercuri, maniera for de a se prezenta este mai apreciati decat „lauddroseniile" unui subiect cu inalta stima de sine. In fine, atentia pe care o acorda criticilor le permite sa sesizeze mai bine intentiile celorlalti: sunt pe faza. Dacd va propuneti sa reusiti intr-un mod competitiv, in care important este sa-i invingi pe ceilalti, o stima de sine scazuta vä poate ajuta sa fiti acceptat, apreciat si sustinut de cei care va inconjoara. Sd tii cont de sfaturile si de opiniile diferite de ale tale Persoanele cu scazuta stima de sine tin mai mult cont de sfaturile care le sunt date. Facand astfel, ele isi imbundtatesc performantelel. 0 stima de sine scazuta poate sä fie astfel motorul unei forme de reusita.: gratie modestiei care ii favorizeaza acceptarea din partea celorlalti, a ascultarii opiniilor diferite de ale sale, care ii amelioreaza intelegerea unei situatii sau a unei probleme si a unei munci sustinute pentru a compensa lipsa de incredere in capacitatile sale. virtute religioasd In general, majoritatea religiilor i-au incurajat pe adeptii for sa dea dovada de umilinta, care este o forma de reducere voluntary a stimei de sine. Pentru credinciosi, umilinta este in primul rand una dintre conditiile necesare pentru a to apropia de Dumnezeu. Ea

Stima dvs. de sine nu este inalta?

53

permite si sä ii respecti mai mult pe ceilalti, s5 nu te consideri superior lor. Cele doudsprezece trepte ale umilintei dupd sfantul Benedict2 Aceste reguli, destinate initial vietii in mijlocul unei comunitati religioase, au cunoscut o deschidere larga si un impact major asupra conceptiei occidentale despre stima de sine. 'Ma principiile fundamentale: 1. „Si ai mereu in fata ochilor teama de Dumnezeu." 2. „Sa nu-ti fie pe plac propria-ti vointa si sä nu te complaci in implinirea dorintelor tale." 3. „Sa te supui cu toata ascultarea, pentru iubirea lui Dumnezeu, ,, tatalui superior." 4. „SA' te supui poruncilor aspre si dure, sa simti chiar suferinta oricaror nedreptati si sa stiff atunci sa-ti pastrezi rabdarea, in tacere." 5. „Sa nu te ascunzi, ci confesezi cu umilinta abatelui tau toate gandurile rele care-ti izvordsc in suflet si toate greselile comise in secret." 6. „Calugarul sa fie multumit de deplina-i umilinta si saracie." 7. „Sa nu spui doar din gurd ca esti inferior, ci sa crezi pang-n adancul sufletului." 8. „Calugarul sa nu faca dee& ceea ce este scris in legea randstirii si lasat de stramosii sai." 9. „Calugarul sa stie sa pästreze tacerea fail a spune ceva, atat timp cat nu este intrebat." 10. „Sa nu fie inclinat si nici dispus sa rada.." 11. „Calugarul, cand vorbeste, sa o facd incet si fart sa radd, cu umilinta si seriozitate, in putine cuvinte, cu ratiune si fait voce ra.sunatoare." 12. „Calugarul isi va arata umilinta in sufletul lui, ca si in corpul lui, supus privilor celorlalti, adica la slujba., la oratoriu si peste tot in Manästire, in gradina, in chilie, pe campuri, oriunde, asezat, in

54

Christophe Andre §i Francois Lelord

mers sau in picioare, sa aiba mereu capul plecat si ochii lasati in parnant." Un exemplu pentru importanta acordata umilintei este dat de celebrul „Ordin" al sfa.tului Benedict care, chiar dace a fost scris in sec IV al erei noastre, continua sa fie aplicat in mandstirile benedictine. Ordinul prevede cele 12 trepte ale umilintei, pe care orice calugar este dator sa le respecte. Raporturile dintre umilinta, stima de sine si religie depasese cadrul acestei lucrari. Noi putem doar sa remarcam ca religiile care valorizeaza cel mai mult umilinta sunt cele care devalorizeaza in acelasi timp reusita socials si materials, ceea ce demonstreaza ca fondatorii for inteleseserd antagonismul dintre umilinta si reusità in aceasta lume de jos...
Modestia, virtute civics

Modestia este sora laica a umilintei. Din punct de vedere etimologic, cuvantul „modestie" provine din latinescul modestus, derivat din modus („care cunoaste masura, moderat, temperat"). Aceasta trimite spre studiile destinate pentru a masura nivelul stimei de sine in populatia generals: subiectii grupati astfel sub denumirea de „scazutd stima de sine" sunt mai degraba persoane cu stima de sine medie, la care scorurile cele mai scazute corespund de fapt stärilor depresive manifeste. In societatea noasträ, modestia a fost intotdeauna considerate o virtute. Ea este cea care joacd un rol social primordial, ducand pang la rezerva si altruism si fiind mai degraba in serviciul colectivitatilor, cleat al propriilor interese. Romanii din Antichitate o inteleseserd bine: atunci and un general obtinea o mare victoric, el putea defila triumfator prin Roma, dar, in timp ce gusta deliciile celebritätii sub aclamatiile multimii, un sclav trebuia sa-i murmure la ureche: „Memento mori" („Aminteste-ti ea esti muritor."). $tim deja ca stima de sine a unui general care a prins gustul succesului poate reprezenta un pericol pentru Republica...

Stima dvs. de sine nu este inaltä?

55

Un exemplu de succes in cazul slimei de sine sccizute: Darwin Modestia si teama de a nu-1 leza pe ceralalt se regasesc de-a lungul intregii vieti a lui Darwin: el s-a supus docil tafalui sau, ur/ nand cursurile de medicina, chiar daca nu suporta sa vadd sange, iar contemporanii sdi ii descriu „drept un om extraordinar de modest si amabil, preocupat s5 nu jigneascd pe cineva4". La intoarcerea sa din expeditia in insulele Galapagos, in decursul cireia a strdns sute de observatii fundamentale, Darwin nu a eautat o carierd onorifick ci s-a retras la tara cu sotia sa. Desi concepuse deja fundamentele teoriei sale explicative despre evolutia speciilor, el nu le-a publicat, ci a incercat sä le confirme continuand, mai multe zeci de ani, sa facd observatii meticuloase si clasificari naturaliste. Numai in momentul cand a aflat ca un alt naturalist mai tanär dee& el, Wallace, va publica o teorie invecinatà cu a sa Intr-o revistd stiintificd el a indräznit sa se afirme (dupa ce a cerut sfatul prietenilor sdi), publicand, in 1859, articolul sau despre originea speciilor, in acelasi numär. Apoi, atacat foarte violent de numeroasele opozitii, i-a ldsat pe prietenii sdi mai renumiti $i mai combativi sa ii asigure apârarea. deci, un om modest, cu o evidentd stima" de sine scazutd, care a realizat una dintre marile revolutii din istoria ca cele ale lui Galilei, Newton sau Einstein.
DEZAVANTAJELE UNEI iNALTE STIME DE SINE De

la incredere la infumurare Azincourt, 25 octombrie 1415. Fortati sä se incaiere cu invadatorii, nobilii armatei regelui Frantei, Charles VI, si-au lansat cavaleria impotriva arcasilor englezi, in conditiile cele mai rele cu putintd.: cu soarele in fats, pe un teren ingust si noroios. Englezilor nu le-a venit sa creada. ochilor: „Francezii erau pe pämdnt nos, pallid la genunchi, ceea ce le dädea mult de lucru: pentru

care trebuie sa se descurce cu „intreprinderile sale pretentioase"6. de pared i-ar fi lovit pe nicovala.) In final. francezii erau deja fara suflare (. marile firme precum Coca-cola. care pune in scene un iepure cu o inalta stima de sine. intreprinderi foarte pretentioase Aceasta nu priveste mai putin $i lumea afacerilor. una cu pämantul. Pentru ca ei desconsidera adversarul sau pentru ca nu tin cont de sfaturile pe care le ofera subiectii cu stima de sine mai scazuta. care erau in componenta cavaleriei armatei regale. intrecut de o . ei afla ce este esecul. in anii '70. care sunt mai realisti. O stima de sine prea mare poate sa scads in mod periculos vigilenta indivizilor aflati in situatii competitive — iar rázboiul este una dintre acestea. Cand au ajuns fats in fata. pans la acea exaltanta doctrine a „atacului cu orice pret" promovata de Scoala de razboi si care a determinat ca o intreaga generatie de tineri francezi sa fie secerata de mitralierele germane pe campul de batalie. Un exces de stima de sine le-a facut sa nu mai tins cont de trebuintele clientilor si le-a condus la o lipsa de vigilentä fats de dinamismul concurentilor mai mici. „Iepurele $i Testoasa". erau pe punctul de a disparea. fait o inalta stima fats de ei in$i$i.. la sfarsitul anilor '60. ale „sigurantei liderului" sau ale „suficientei tehnologice".5" Reprezentantii cei mai viteji ai nobilimii franceze.. in toamna anului 1914. IBM $i Jaguar. cand acela$i gen de atac prost pregätit i-au condus la un masacru asemanator. fait sä tind cont de precedentul de la Crecy. de$i slab inarmati. Acesta-i Si mesajul fabulei lui La Fontaine. Acest scenariu a fost reprodus de mai multe on in istoria Frantei. ). i-au batut Si i-au doborat pe francezi. Aceasta nu i-a impiedicat sa ajunga la dezastru o data cu ei $i tam. cu 70 de ani inainte.56 Christophe Andre Francois Lelord de-abia reuseau sa-si scoata picioarele $i sa iasa din pamant (. Victimele unui „ elitism orb". arca$ii engezi. aveau..

In timpul primului razboi mondial. fad vedete cu un eu hipertrofiat. chiar inainte de finala Cupei Mondiale de fotbal. ceea ce ii face ca uneori sa-si piarda contactul cu realitatea. generalul Nivelle a intocmit. Nivelle mentinut totu§i planurile. In prima sears. Sa ne amintim de cuvintele juatorului brazilian Romario. generalul prusac Ludendorff si-a intirit considerabil apararile In sectorul prevazut. pe care o voia decisiva (inaltul comandament se temea. care ar fi degrevat armata germana). tancurile Schneider. cum era planuit. $i de stoparea luptei de care rusi. putin inainte de data fixata. care trebuiau sa asigure vic- . Au murit mii de oameni. ele evità unele reconsiderari. pe de o parte. chiar daca acestea nu sunt eficiente $i in ciuda sfaturilor care li se ofera8. Dar. De la perseverentd la inveryunare: a nu-. o stima de sine ridicata poate fi inchisä in fata unor informatii importante: stim ea persoanele cu inalta stima de sine suportä mai bine esecurile. Aceste fenomene se regasesc in sport. cateodata salutare. planul unei ofensive impotriva foielor germane. vai. in parte pentru ca ek au tendinta de a le „extemaliza".. in loc de 2 km..Stima dvs. de sosirea iminenta a intarinlor armatei americane care le-ar fi „furat" victoria. evident mai lenta. Din primele zile. cand a declarat ziarului „L'Equipe" „francezii ar putea incasa usor trei goluri7. dar mai constants in eforturile sale. Dar. In general. de sine nu este inalta? 57 tostoasa. Se stie ca cei aflati la putere se inconjoara de curtezani $i lingusitori." Cunoastem urmarea: 3 la 0 marcat de o echipa a Frantei. Exists cloud conditii pentru asta: este sufficient ca ei sa fi investit personal in atingerea obiectivului ( ei nu se inversuneazd pentru un obiectiv in care nu si-au investit stima de sine) si ca ei sa fie a priori convinsi ca exists o solutie9. francezii n-au progresat decat 5 00 m. in iulie 1998. in primavara anului 1917. adica de a le atribui motivatiile unor cauze straine de ele-insele.yi pierde prestigiul S-a putut demonstra ca subiectii cu inalta stima de sine persists uneori in eforturile lor. procedand astfel in mod sistematic. Si in aceasta privinta istoria militara este bogata in acest tip de comportamente.

chiar data rezultatele mele scolare erau mai degraba limitate. imi spuneam ca trebuie mai intai sa profit de tineretea mea ea om vedea ce-o mai fi pe urma. La urma urmelor. Surd la avertismentele catorva dintre ofiterii superiori si sigur pe el. asa cum ne explica si Brunno. Mi-am castigat existenta escortand veliere. „tapandu-i" de bani din cand in and pe pärintii mei.. pe care le cumparam la pret redus de asemenea. prea lente. francezii au pierdut 147 de mii de oameni. surorile meL ma admirau. aveam impresia fi putut reusi in multe domenii. Cunosteam bine domeniul. dand iarna lectii de schi. cum se spune. care se bucura de o inaltä stima de sine: „Am avut intotdeauna senzatia ea viata este prea ward pentru mine. care ar fi facut orice pentru mine. prea vulnerabile. 32 de ani. s-au dovedit a fi prea grele. iar asta nu ma impiedica sa dorm bine.58 Christophe Andre si Francois Lelord toria. in timp ce in 68 dintre cele 112 divizii ale armatei franceze au izbucnit revoltelo. considera ca mai intai trebuie sä ma specializez urmand un stagiu. eram de regula seful bandei si. Parintii mei erau simpatici. In once caz. Pästrez o amintire foarte frumoasd din adolescenta mea: placeam fetelor Si nu faceam decat sa ma distrez si sa practic sporturile preferate. La scoalä aveam o multime de prieteni. sä invat ceva . Tatal meu. a vrut sa ma dezbar de aceasta idee: acest gen de piata i se parea prea saturata in regiune. In cloud saptamani. aveam ceea ce se numeste „o fire build". si apoi asta-mi permitea sa-mi pastrez ceva din st: . fata cu care m-am casatorit a fost cea care m-a determinat sa ma „asez". in ciuda ingrijorarii oamenilor politici. $i am avut atunci ideea sa deschid un magazin de surfing si ambarcatiuni intr-o statiune pe tdrmul märii. care era comerciant. revanzand masini sport de ocazie. ma lasau foarte liber. faceam doar ce trebuia ca sa „tree". Nu aveam ambitie profesionala. Acest mecanism care leaga inalta stimä de sine de incapatanare poate fi observat si in viata obisnuitä. generalul Nivelle s-a incapätdnat sa persiste in ofensiva sa. trebuie sa o spun.u1 de viata care-mi placea. atunci cand o persoana prea increzatoare in capacitatile sale se indafieste imprudent pe o cale foarte riscanta. Nivelle a fost in final inlaturat din functie.

iar asta este o atitudine prea riscanta pe termen lung. am reuOt sa imprumut mai mult convingandu-mi prietenii bancile de interesul afacerii mele si am cumparat material foarte sofisticat. Cred ca aveam tendinta de a ma considera Superman. probabil. erau adesea amendati pentru exces de vitezd etc. Acum.. de sine nu este inalta? 59 contabilitate. cu vorbäria cunotintele i nele tehnice. a Incheia o afacere sau a seduce o fata. afacerea mea va prospera. am practicat fuga Inainte. dar tie putem imagina ca riscul pe care asuma este de asemenea expresia unei Inalte stime de sine. mandria este primul dintre pacatele capitale. mi-au trebuit Inca doi ani ca sa ma restabilesc si sa sfar§esc sa-mi depun bilantul. in loc sa ma retrag la timp.. Cand inalta stimci de sine devine un pdcat A$a cum modestia — scaderea voluntar y a stimei de sine — este valorizata de numeroase religii. eram sigur ca. dar ea risca sä fie mai scurtal Conduitele riscante par intr-adevar asociate frecvent cu o Malta stima de sine: multiple studiill au ardtat ca unii dintre subiectii cu inalta stima de sine aveau mai multe autovehicule. sa-mi iau un asociat experimental. Dar asta nu mi-a restabilit afacerea. n-a fost a§a! Dar atunci. mai multe same sa traiasca o viata fericita." Stima de sine si asumarea riscului Indivizii cu inalta stima de sine au. $i apoi. „vaslesc" sa-mi platesc datoriile. asta a fost primul exec al vietii mele Si m-a durut tare. dar ii putem gasi raporturi cu toate celelalte. Ei bine. orgoliul — o forma de inalta stima de sine — este considerat un pacat care to indeparteaza de D umnezeu $i de semenii In religia crestin g . Dar eu am procedat invers: cum reu§isem aproape intotdeauna in tot ce intreprinsesem. conduceau adesea sub influenta alcoolului. In final.Stima dvs. aveam o mare incredere in mine. Studiile asupra amatorilor de sporturi periculoase lipsesc. Pe scurt. dar Intr-un fel este o lectie buns. .

chiar §i cele care par cele mai nobile. . Frecventarea curtii Regelui Soare a furnizat. fara indoiala. Inca de la aparitia for in 1665. a cunoscut fasturile curtii regale a lui Louis al XIV-lea. au cunoscut un succes enorm. La Rochefoucauld nu a avut o viziune foarte fericita despre natura umana: pentru el. sunt conduse de „amorul nostru propriu" — in sensul de dragoste de sine insu*i.. Cu aproape trei secole inaintea lui Freud." „Nu am nevoie sa fac eforturi" „Ceilalti nu merita generozitatea mea" „Merit tot ce-i mai bun" „Am dreptul sa-i folosesc pe ceilalti pentru placerea mea personals" Cele 7 pdcate capitale ci raporturile for cu stima de sine inaltd Dar aceasta critics a mandriei nu este rezervata religio0or. observatiei acestui mare moralist un izvor inepuizabil de personalitati cu inalta stima de sine. Until dintre acqtia a consacrat pagini de o luciditate devastatoare studiului „amoruluipropriu": La Rochefoucauld. Dupa ce a luptat in mai multe razboaie. de exemplu prin lene) Avaritia Lacomia Desfraul „Valorez mai mult decat ceilalti" „Merit mai mult deck ei ceea ce poseda„ „Merit atentie $i aprobare in orice imprejurare. Totu0.IP 60 Christophe Andre §i Francois Lelord _ Orgoliul (candva „vanitate") lnvidia Mania Acedia (dezgust spiritual. La Rochefoucauld pune accent pe importanta dorintelor noastre incon§tiente pe tendinta noastra de a le masca. toate actiunile noastre. printre care Fronda. acest senior s-a retras din politica pentru a scrie maxime care. ci se regase§te §i la numero§i morali0 §i filosofi.

Stima dvs. de sine nu este i n a l t e

61

In Memoriile sale, Saint-Simon povestete ca el i ducele de Chevreuse au rämas MM. grai atunci cdnd au ajuns intr-o zi la La Rochefoucauld: surpriza, oroare, stäpanul casei juca fah cu un servitor!
La Rochefoucauld, precursor al psihologiei stimei de sine lati cateva reflectii extrase din Maxime .i refleciii*:

„Virtutea n-ar ajunge atdt de departe dacd vanitatea nu i-ar tine továrasie." „Oricat de mult bine s-ar spune despre noi, nu gäsim nimic nou in asta." „Nu ne dam seama de bunele rele noastre, dee& in functie de amorul nostru propriu." „Daci n-am suferi de orgoliu, nu ne-am plange de al altora." „Nu am fi avut parte de placere daca nu am fi fost vreodata flatati." „Daci vanitatea nu rastoarna intru totul virtutile, cel putin le zdruncina toate." Chiar dacd rolul nostru de terapeuti este sa-i ajutam pe pacientii nostri pentru creste stima de sine, adesea insuficientä, nu este intotdeauna evidenta, dupd cum am vdzut, departajarea avantajelor intrinseci ale inaltei Si ale scazutei stime de sine. De fapt, rolul mediului pare a fi determinant: poate fi atat de important sa ai o stima de sine in acord cu valorile celor care to inconjoard? Daca visati sa deveniti un patron in mass-media sau un explorator al polilor, e mai bine sä aveti o inaltä stima de sine; dar daca idealul dvs. este sa fiti unul dintre membrii apreciati ai unei echipe aflate in serviciul unei lucrari in comun, o stima de sine modesta v-ar putea folosi mai mult.

* Traducerea a fost facutä dupá La Rochefoucauld, Maxime i reflectii, Editura Minerva, 1972, Bucureti (n. t.)

Capitolul IV STABILA SAU INSTABILA? TESTATI-VA TARIA STIMEI DE SINE
„Oamenii de felul meu, cu un exces al stimei de sine, suferd imens de indatá ce este amenintata." William BOYD

Nivelul stimei de sine (este inalta sau seazuta.?) nu este suficient pentru a explica ansamblul reactiilor unui individ. Este necesar sa se tiny cont in egala masura si de gradul de rezistenta la evenimentele vietii cotidiene, caci este adevarat ea stima de sine este obiectul unor fluctuatii. Intr-adevar, se intampla ca unele persoane sä ne dea impresia ca nu sunt atat de sigure pe ele precum incearca sa lase sa se creada. Ele se chinuie sa se puna in valoare, evocand idea incetare §i succesele, pe care le intampina; dar, cand survine un eveni. went care ameninta acest frumos edificiu, dintr-o data comportamentul for se schimbd: vor sa aiba ultimul cuvant in toate circurastantele, se arata excesiv de indoielnice sunt cuprinse de furn violente dacd sunt criticate. Ele, care pareau atat de puternice, dezvaluie in aceste momente toata fragilitatea. Si credem ca e forturile pe care le faceau pentru a ne convinge de valoarea for emu destinate inainte de toate pentru a le convinge pe ele-insele... O tanara de 17 ani, Faustine, ne-a oferit experienta sa: „Pdrintii mei §i-au invitat prietenii pentru a petrece o saptamand in case noastra de vacanta. Sotul m-a impresionat de la inceput.

64

Christophe Andre Francois Lelord

Era foarte frumos, bine imbrdcat, chiar si atunci cdnd era in tinuta de cast: aveai impresia ca hainele sale erau mereu noi proaspa cdlcate. Era un bun vorbitor peste toate acestea, nu inceta sa dea sfaturi tuturor, cu un fel de amabilitate condescendentä, care ma agasa. Aveam impresia ca mersul salt surasul sau permanent, totul era construit §i calculat; dupa parerea mea, el oh serva efectul pe care-1 producea asupra tuturor. Vorbea despre ceea ce realizase: serviciul sau, calatoriile sale. Cu un aer indiferem, nu inceta sa ne fluture pe sub nas reu§ita lui. Intr-o sear[, toti participam la un joc de societate, in care trebuia sa ghiceti cuvintele partenerilor, fart sa vorbe§ti, doar prin desene. Nu inceta sa vorbeasca §i sä fact pe de§teptul, in timp cc nu era bun de nimic. Eu fratiorul meu am inceput sa comentam incetul cu incetul, toatä lumea a ras de el impreuna cu noi. A inceput sa se enerveze, s-a infuriat teribil, spunandu-ne ca triOm §i a parasit masa de joc, trantind usa. Nimänui nu-i vedea sa creada! Aveai impresia ca devenise un altul! Cum spunea mama, dupa ce au plecat prietenii noWi, el nu era chiar atat de sigur de el, daca ajungea sa se enerveze astfel din cauza remarcilor inofensive ale doi adolescenti." Deci, este stabila sau instabild aceasta stima de sine? Asta vom vedea imediat.
CELE PATRU MARI TIPURI DE STIMA DE SINE

Coreland nivelul stabilitatea stimei de sine, am ajuns la o clasificare in 4 categorii, care permit o mai buns intelegere a unui ansamblu de reactii*. Cele doud profile ale unei inalte stime de sine Inalta i stabild Circumstantele „externe" si evenimentele „normale" de viata au o mica influents asupra stimei de sine a subiectului. Acesta nu con* Am propus la stksitul acestui capitol un mic ghid pentru a Va ajuta sä va stabiliti proriul diagnostic al profilurilor stimei de sine.

Stabild sau instabilä?

65

sacrA prea mult timp si energie pentru apararea sau promovarea irnaginii sale. De exemplu, in timpul unei intalniri de afaceri, in cursul c'areia fiecaruia dintre participanti i se cerea sa explice celorlalti activitatea sa sa le sugereze idei pentru a facilita lucrul in echipa, subiectul cu stima de sine inalta $i stabila va face dovadd de convingere in exprimarea punctului sal de vedere. Daca un interlocutor it contrazice, it va asculta fárd a fi tensionat $i va incerca sa-1 convingä, $i nu sä-1 destabilizeze.
NIVELUL STIMEI DE SINE i M I T A T E A STIMEI DE SINE STABILA INALTA INALTA STIMA DE SINE STABILA (inane stime de sine stabile) INSTABILA INALTA STIMA DE SINE INSTA BMA (inalte slime de sine vulnembile) SCAZUTA SCAZUTA STIMA DE SINE STABILA (scizute stime de sine resemnate) SCAZUTA STIMA DE SINE INSTABILA (sante slime de sine motivate pentm whimbare)

Cele 4 marl tipuri de stimd de sine Inalta si instabilä Chiar daca este ridicatä, stima de sine a acestor subiecti poate suferi socuri majore, in special daca se affd intr-un context cornpetitiv sau destabilizator. Ei reactioneaza atunci energic la critica. $i la exec, pe care le percep ca pe un pericol $i incearca sa se puns in.valoare afisind excesiv succesele sau calitdtile lor. Dacd ne referim la intrunirea de afaceri, subiectul cu inaltd stima de sine instaba va incerca sa se prezinte intr-o lumina favorabild, dar va tinde ss monopolizeze timpul acordat. In caz de contrazicere, se vairita repede va incerca sä-1 facd $ah-mat pe interlocutorul sau printr-o critics sau printr-o gluma agresiva. Diferentele care se relevd in fata adversitdtii Noua noastra clasificare pune in evidentä cloud profile foarte diferite. Pe de-o parte, indivizi emotional stabili, care nu se desc umpanesc usor in fata adversitatii $i care pdstreaz5 o oarecare coerentä in afirmatiile si in conduitele lor, chiar daca contextul este

66

Christophe Andre §i Francois Lelord

favorabil sau defavorabil. Pe de alta parte, subiectii mai vulnerabili, care se simt uwr agresati pu0 la indoiald atunci and se and in contexte ostile sau pur §i simplu critice. In „mediul for", cele cloud profile nu se diferentiazd absolut de loc. Dar diferenta se produce se adanceVe atunci cand mediul se schimba: competitia, punerea la indoiala, ewcul sunt astfel de teste pentru stabilitatea stimei de sine.
INALTA STIMA DE SINE STABILA INALTA STIMA DE SINE INSTABILA

Putine fluctvaiii ale stimei de sine ca ra - spuns la situatide cotidiene Puling energie consacrata autopromovarii

Fluctualii majore ale stimei de sine ca Mspuns la situatide cotidiene M u l t i energie consacrata autopromovfirii M u l t i . energie consacrata pentru a se apara sau a se justifica in fata criticilor sau etecurilor, chiar daci sunt minore Ascultare afectivä a criticilor

Puling energie consacrata pentru a se apara sau a se jusitifica in fata criticilor sau esecurilor, atunci cind sunt minore Ascultare rationale' a criticilor

Inaltele stime de sine in cotidian

0 tonalitate emotionald diferitä Sarile sufletqti ale subiectului cu stima de sine inalta stabile sunt mult mai temperate §i pozitive decat cele ale omologului sau instabil. Impresia degajata este in general mult mai lin4titä: • el nu este intr-o stare de hipervigilenta vizavi de mediul social. Nu este cazul subiectului cu stima de sine instabila, care se teme de aparitia unui pericol, unei sfidari sau a unei nedreptati (nerecunoaVerea meritelor sale). La o persoana avand o build pdrere despre sine ins4i, frecventa excesiva a emotiilor negative sau ostile ( tensiune, nelini§te, resentiment, gelozie, furie, mahnire) semnaleazd eel mai adesea o stima de sine instabilal. „Nu pot sä cred ca patronul meu este atat de multumit de sine precum lass sa se creada, explica o secretard: aproape tot timpul se infiirie, este mereu stresat, nu inceteaza sa vorbeasca de ran pe toatä lumea, cum arc ocazia. Neat, pentru ca are momente and este fermecartor"

de fapt. «Nu ma iubesc. Adesea gasim. El poate accepta. Iata cateva fragmente din acest interviu2. rezistentd.» Ridicä capul. Din contra. Priveste drept inaintea lui. El. deci." In final. La sfarsitul vietii sale. fära a se simti din acest motiv inferior sau devalorizat. care inceara sa insele. care ne spune tot ce gandeste despre vanitatea derizorie a lui Karajan. sä nu controleze total o situatie. pe ele-insele sau pe cei din jur. pe care nu vor sä o dezvaluie. Apoi isi lass capul pe intr-o adanca tacere.. dragul meu") si competentele reale . chiar daca este inalta.Stabild sau instabila? 67 0 inalta stima de sine poate fi fragila? 0 stima de sine inalta si stabila este solida. functioneaza ca si cum toate sfidarile primite. marele pianist Sviatoslav Richter a acordat un interviu canalului de televiziune Arte. ne putem intreba daca persoanele cu inalta stima de sine instabila nu sunt in fond subiecti cu scazuta stima de sine. „Revenim la batranul asezat la masa sa. Apoi citeste o ultimd fraz6 din vechiul sau caiet. De ce aceste diferente? E posibil ca räspunsul la aceasta intrebare sa rezide in anumite atitudini parentale. ca nu a §tiut niciodata sa ante cu adevärat Mozart. Ceea ce face sä fie mult mai vulnerabila. la persoanele cu stima de sine inalta si instabila: — 0 distanta prea mare intre valorizarea copilului de catre Parinti („tu esti cel mai bun. Richter. Acesti indivizi vor fi astfel in conflict cu o imagine de sine mai fragila. de la cea mai mica la cea mai mare. reprezinta impacturi majore cu imaginea sa publica. spune ca nu a aflat niciodatä secretul lui Mozart. o persoand cu stima de sine thsrabila. Subiectul nu isi pune tot timpul valoarea la indoiala.

dee& in functie de competentele acestuia. — Parinti idealizati distanti. adecy ard' la competentele posibilithtile sale reale. — Farinti care prezintd o inaltd stima de sine instabila. de unde necesitatea copilului de a atrage atentia. — Nrinti care nu se intereseazd de copilul lor. — Pthinti preocupati de o valorizare realists a copilului. Va exprimati usor punctul dvs. Aceste dou6 dimensiuni ale personalitátii noastre permit si dezvaluirea unor diferente intre subiectii cu inaltd stima de sine stabild si cei cu inalta stima de sine instabila. de a se purse in valoare. Introverti . vizibile in rezultatele pe care le obtine in situatii de competitie socials (nu are cele mai bune note din class sau nu este cel mai popular in cursul recreatiilor). In timp ce la subiectii cu stima de sine inaltà stabild se observA frecvent: — Modele parentale care prezintd in sine caracteristicile unei stime de sine inalte si stabile. . Este vorba atunci de o transmitere directs a modelului parental. la elogiile si criticile celorlalti. de vedere sau emotiile (prototip: politicianul.yi extraverli Psihologii vorbesc adesea despre introversie si extraversie. pentru a fi in cele din urmd demn de interesul lor. — Parinti apropiati si disponibili. care nu-1 constring pe copil sa facd tot timpul ceva pentru a le atrage atentia. care se ocups mai mult de ei decat de progenitura lor. Dacd sunteti extravert. prin imitatie. la admiratia unui colectiv. de a le ardta meritele proprii. nu este cel mai bun). afaceristul).68 Christophe Andre Francois Lelord ale acestuia (el isi da seama ca. de fapt. sunteti sensibil la reactiile anturajului. oferind deci copilului ocazii frecvente de a vedea cum sa rdspunda calm la o critics sau cum sä fie apreciat fait a trebui sa se puns mereu in valoare.

sensibild §i reactivä la evenimentele exterioare. ca urmare a succeselor sau satisfactiilor. Ea trece frecvent. pare mai putin sensibil la elogii. Cele doud profile ale unei scdzute stime de sine Scazuta instabila Stima de sine a acestor persoane este. chiar §i favorabile. in ansamblu. Schzutd §i stabild Aici. dar ulterior se poate apgra cu vigoare. care se prezinta cu modestie. va exprimati mai putin emotioe (prototip: cercetatorul. pandind reactiile celorlalti. Subiectul cu inaltä stima de sine extravert se exprima u§or. Subiectul pare a depune putin efort . Totu§i. este vorba de un subiect pe care nu it auzim vorbind prea mult. daca sunteti introvert sunteti preocupat mai mult de lama dvs. care it credeau indiferent. prin faze in care este mai crescutd ca de obicei. stima de sine este putin mobilizatä de evenimentele exterioare. Cand i§i spune pdrerile. o face cu prudenta. aceste progrese sunt adesea labile si nivelul sau se reduce imediat ce apar not Subiectii care intra in aceastä categorie fac eforturi pentru a oferi. Daca este contrazis. se poate destinde §i se prezintä mai bine. Totu§i. o imagine mai buns.Stabilä sau instabilá? 69 Din contra. for §i celorla4i. reactioneazd deschis la critics. poate parea „laUddros" persoanelor care se simt mai putin in largul for cand e vorba sa se puns in valoare. Contrazis. In exemplul cu intdlnirea de afaceri. daca este acceptat. sunteti mai putin sensibil la variatiile mediului $i la atitudinile anturajului. apreciaza elogiile. informaticianul). ceea cc ii va surprinde pe interlocutorii sai. interioard. cloud persoane cu inaltä stima de sine se comports diferit in societate. nu are aerul ca se ernotioneazä imediat. se destabilizeazd repede §i are tendinta de a nu se opune ferm opiniei adverse. pozitive sau negative. Astfel. Subiectul cu inaltä stima de sine introvert este mai tacut.

al carui nivel scázut it accepts §i. Daca insistäin s5 se explice mai bine." „Invidios pe moment. In exemplul nostru. avem imediat impresia cä ii facem un supliciu. observatiei. remarcam ca autorul dispunea de o stimä de sine mai degraba scazutd §i instabilà. am ajuns la certitudinea ca nu-s bun de nimic. In lectura sa. Jurnalul lui Jules Renard Scris intre 1887 1910." Dorinta de a progresa Subiectii cu stimä de sine scdzutd si instabild sunt dornici sä-si amelioreze conditia si starea sufleteascd. Jurnalul lui Jules Renard este o capodoperà de inteligentà §i de finete. sa vada asta. indiferent cine." „Vreau sa fac totul bine si doresc ca cineva." „Bucuria este sä fi fericit. dar §i putin cam mdndru de modestia mea.70 Christophe Andre Francois Lelord pentru promovarea imaginii stimei sale de sine. nu am avut niciodatd räbdarea sä flu ambitios. In acel moment. precum a§ vrea. „Imi plac mult complimentele." „O resemnare ca un resort . §i nu de a-i face pe altii sa creadä ca e§ti astfel. Ei actioneaza in con- . acest personaj risca sa treacd nebagat in seams. intrucatva. dar surar atunci cand nu mi se fac §i. Numeroase notice vädesc reflectiile sale despre psihologia stimei de sine. prefers sa se afilieze opiniilor emise inaintea lui. Nu le provoc. atunci and se intfimpla a§a. it suporta." „Din experientá in experientä." „Am devenit mai modest. opresc totul repede: nu las persoana sä continue. el poate emite pareri destul de negative. Trebuie sa fie solicitat pentru a vorbi in acest caz.

Cei a aror stima de sine este scdzutä si stabild par a fi jesemnati". De altfel. Intotdeauna eram preocupata sa fac ce-i bine. in eiuda unei afectiuni reale. nu-si afiseazd durerea. dar nu m-au incurajat niciodata si nu mi-au dat sentimentul valorii. „Eram un elev slab la seoala. „Parintii mei ma iubeau cu adevarat. Eram exact ca ei. in timp ce ceilalti rezolvd de la inceput aceasta problems. deli exists. Trebuie sa vezi ce fericiti sunt cand obtin o nota Pastreazd total in ei. chiar daca nu am recunoscut niciodata in fata mea asta. Asta m-a complexat foarte mult timp si foarte profund. este emotionant. Acesti copii ma impresioneaza pentru ca ma regasesc in ei. Intotdeauna ma indoiam de mine. Ei depun putine eforturi pentru a se valoriza in ochii for si ai celorlalti. se simte ca sunt in al noualea cer. $i deceptiile for sunt discrete.Stabild sau instabila? 71 gcinta. usor trista cand nu reuseam asa cum ma asteptam. Foarte cand se intampla asa. • Dorinta de a fi acceptat Persoanele cu stima de sine scazuta si instabild sunt mult mai sensibile decat lass sa se creada in societate. regasim adesea la persoanele cu stima de sine scazutd si instabild: — Un deficit de sustinere si incurajare din partea parintillor. dar stralucesc. Aici. parintii par a juca un rol ce nu poate fi neglijat. „Exists copii pe care-i iubesc mai presus de orice. prezenta unui mediu social permite stabilirea nets a diferentelor: primii sunt preocupati sa nu aiba esecuri sau sa fie respinsi. si astazi sunt „ • La originile scazutei stime de sine Ca si in cazul precedent. la varsta lor. Ele au obtinut un triumf modest si o suferinta discreta. in anii in care esuasem. ne spune Intr-o zi o invatatoare: cei modesti ca niste soricei cenusii." „Nu am reusit niciodata sa flu apre- . preocupati sa faca numai ce e bine. imi spunea cineva." — Competentele limitate ale copilului (de exemplu la scoala) sau o nepopularitate printre ceilalti copii. Astfel.

Stime de sine scdzute in viata de zi cu zi La persoanele cu stima de sine scazuta si stabila s-au gasit aceleasi tipuri de cauze. o sccizutei stima de sine stabila? Eseist si moralist francez de origine romans. despre care vom vorbi mai tdrziu. Cum ati vrea sa flu sigur pe mine astaii?" SCAZUTA STIMA DE SINE STABILA Putine fluctuatii ale stimei de sine in viata de zi cu zi Sari emotionale frecvent negative F i t t eforturi pentru a cresie stima de sine SCAZUT." — 0 supraprotectie parentala cu redusä valorizare a copilului3. Emil Mihail Cioran ( 1911-1995) a lásat o opera care atinge culmile nihilismului.. ochelarilor. — Carentele afective majore. Lec- . Cioran. De exemplu. repetandu-mi mereu ca cram copilul ei. parului meu roscat. „ Mama mea ma cocolosea. in general mai accentuate.I 72 Christophe Andre si Francois Lelord ciatä de alti copii. dar putine Impact emotional al feed-backului 0 consecinte comporconsecintamentale de adaptare le comportamentale Dezirabilitate socials ce detumeazA interesele Convingerea ca e inutil si unnezi obiectivele personale personale. unele diferente specifice: — Evenimentele vietii au provocat la copil un sentiment de lipsä de control asupra mediului. ne povesteste o alta.A. Dar chiar si astazi ma indoiesc de capacitatea mea de a pläcea celorlalti. insä. Semnalám.. Nu stiu carui lucru se datora asta: timiditatii mele. decesul sau o stare depresiva manifests a unuia dintre pärinti. ca tars ea n-as fi avut dee& necazuri etc. la fel de izolate ca mine. Tulburarile stimei de sine sunt insotite in acest caz de alte manifestdri patologice. STIMA DE SINE INSTABILA Fluctuatii cat mai matte posibil Stari emotionale mixte: negative dar cu momente pozitive Eforturi pentru a cres-te stima de sine Impact emotional al feed-backului. Aveam maxim una sau doua prietene.

. Dacä reusesti asta. I mprudent sä facem din ei modele." Jvieritul meu nu este de a fi complet inefficient. se intelege.Este o mare putere o mare sansä sa poti trai fara nici o ambitie. fara indoiald. nimic nu te mai surprinde: esti deasupra a tot ce ti se intampld." „Singura modalitate de a suporta infrangere dupa infrangere este de a iubi insäsi ideea de infrangere.. Nu se poate rezuma totul la stima de sine a unei persoane." „Plicerea de a te calomnia este mai mare cleat acea de a fi calomthat. Ambele it tulbur* la fel. Ce sunt." „Un singur lucru conteazd: sa inveti sa pierzi. deci. Dar faptul ca ma staduiesc tine Inca de ambitia mea. nu exists nici o diferenta Intre succes $i fiasco. Exists persoane cu inaltä stima de sine stabild ale caror alte trdsäturi de caracter le fac sa fie dezagreabile. Tamerlan si majoritatea marilor dictatori din tstorie au fost adesea personaje cu inaltä stima de sine. Ar fi. una dintre cele mai b um introduceri posibile in psihologia persoanelor cu scdzuta stima de sine stabila: „Pentru anxios. Hitler. Pentru dacd inalta stima de sine este adesea una din c omponentele succesului. sufragiile ovatiile?" A idealiza subiectii cu inalta stima de sine stabild si a-i devaloriza pe ceilalti ar fi Inca" o eroare." „Cnice succes este degradant: nu te mai poti inälta in ochii tai... ci ca vreau sa fiu tura astfel.Stabild sau instabilä? 73 aforismelor sale' reprezintä. reactia lui este aceea$i. Eu ma staduiesc sa fiu asa." . fats de asta. esti o victims „Conditie indispensabila Implinirii spirituale: sä fi mizat Intotdeauna prost. Fats de oricare dintre ele. ea nu este o garantie a elevärii morale: Al Capone." „SA mergi printr-o padure intro cloud tufe de feriga transfigurate de toamnd: acesta este un triumf.

de asemenea. avem reactii care semnaleazd o stima de sine instabila. nici recomandabil langd un astfel de suveran). cei mai multi dintre not adoptam diferite cornportamente. In pozitia sa socials. ..ta intotdeauna rece si glacial (Doamna de Sêvigne it supranumea „Nordui") Si dadea dovadd de asprime $i a varitie. pentru rotunji averea profitand de functiile sale. acest mare burghez innobilat nu stia niciodata sa se faca acceptat la curte. avea toate caracteristicile unei inalte stime de sine stabile: tenacitate in a realiza reformele indispensabile statului. In functie de circumstante.74 Christophe Andre i Francois Lelord Stabilitatea stimei de sine poate sa si varieze in functie de domenii. Pe de alts parte. o inalta stima de sine. din contra. pentru ca suntem obositi si nu ne mai simtim in siguranta.. trebuie sa" relativizam. Ca si in capitolul precedent. bra a cauta sa straluceasca (ceea ce era nici usor. Uneori ne simtim increzatori stima noastra de sine se dovedeste a fi stabilä. In functia sa de ministru. capacitate de a lucra la umbra regelui sau. unde se ara. primul ministru al lui Louis al XIV-lea prezenta. Colbert. cu cloud fatete.

n-am nici un merit" „incetati.y i la complimente TIPUL STIMEI DE SINE STIMA DE SINE REACTIE TIP DE RASPUNS LA E$EC „De data asta n-am REACTIE TIP DE RASPUNS LA CRITICA „A. bine. si Inca mai mult decilt ati spus." „in primul rand." STIMA DE SINE SCAZUTA $1 INSTABILA STIMA DE SINE SCAZUTA 51 STABILA „Voi fi la inältime acum?" Cade gray bolnav opt zile dupà aceea." STIMA DE SINE „V-am spus-o si. „Oh. eecuri. Despre asta?" „Am avut probleme in preggtire. väzut?" „Chiar credetir V-ati INALTA $1 STABILA STIMA DE SINE INALTA 51 INSTABILA STIMA DE SINE SCAZUTA $I INSTABILA STIMA DE SINE SCAZUTA $I STABILA reusit. nu mä intereseazli asta" React'i la succes . nu am fost bun. in functie de reactiile la patru situatii-cheie: succese. TIPUL STIMEI DE SINE REACTIA TIP DE RASPUNS LA UN SUCCES REACTIA TIP DE RASPUNS LA UN COMPLIMENT ST-1 0 DE SINE „Stint multumit. stiti. dar de ce imi spui asta?" „Dar pe dvs." „Da. ce stiti dvs.StabilA sau instabilA? 75 CUM SA DIAGNOSTICAM DIFERITELE PROFILE ALE STIMEI DE SINE? VA propunem sa testati atat stima de sine a persoanelor care va inconjoa r d . cat pe a dvs. sunt nul. 1=5 n-ati vAzut nimic. complimente." Reactiile la essecuri si la critici . imi face „Multumesc mult" INALTA 51 STABILA placere a am reusit asta. revelatoare ale stabilitatii stimei de sine. Inca!" INALTA $I INSTABILA tati. ascul„Inca.. Observati (pe un numär suficient de situatii) rdspunsurile in aceste momente. cei care nu au crezut aratä azi ca piste caraghiosi. critici. n-ati remarcat 'Inca?" „Da.

Partea a doua SA INTELEGEM STIMA DE SINE .

am prins repede obiwa i l de a nu le a mai ardta nimic. pare-se. Nu erau deloc sensibili la durerile $i. la bucuriile mele. nu era ceva clar in constiinta mea. Un copil lard interes si un adult fard importantä. fail a ma revolta $i aproape chiar fall a suferi. Devenind adults. Ma s hIlteam fart nici un interes. nu-i interesam." Tandra femeie care se exprima astfel are privirea trista si calms. fard ca nimeni sa o $tie. Copila. nu erau nici buni nici rai. Cel putin. de altminteri.Capitolul V DE UNDE PROVINE STIMA DE SINE ? CE-I DE FACUT CU BEBELUSUL? „Iar ea era sincer curioasa sa descopere cum i$i pasta Yvette multumirea de sine. Pur si simple. o face Para resentimente. Inca de la na§tere" Anita BROOKNER „imi amintesc ca am crescut in indiferentd. pe un ton neutru. imi amintesc ca-mi auzeam parintii vorbind despre istorilie cu oameni morti in apartamentul lor. acest atribut forte care i-a fost conferit. 5i. aveam acest sentiment puternic de a fi o persoand Ears importanta. cu atat Mai mult. Si chiar sa nu mai simt. Cand iii povesteste eQpitiria. dar pasiv. „Parintii mei. continua ea. Asta ma tulbura Intr-un mod anormal: nici o fetitä de var- .

Se pare a pe la opt ani copiii acced la o reprezentare psihica globald despre ei ce poate fi masurata s i evaluata stiintific. cu da. PRIMII PASI AI STIMEI DE SINE De la ce varsta se poate vorbi de stima de sine la un copil? tin nou nascut mai dorit decat altul are deja o stima de sine superioara celei a vecinului sau mai putin rasfatat? Fara indoiala ca aparitia frecventa a chipurilor parentale surazatoare si atente joaca un rol important in constituirea viitoarei stime de sine. au reusit salt construiasca o stima de sine foarte puternica. asa cum am fost vie. pentru a intelege stima de sine a unui adult. reconstruind o stima de sine solids. auzim adesea povestea unei stint de sine prost tratata si prost construita Inca din copilarie. inteleg ca ramdn la fel de-a Jungul diferitelor momente pe care le traiesc. Si totusi. in_ talnim. . $i astazi ma simt tulbu_ rata de astfel de fapte. Ei sunt atunci capabili sa spuna ca au diferite caracteristici — aspect fizic. Imaginea pe care incep sa formeze despre aceasta personalitate. din contra. Frica de a nu fi uitata moarta. dar in general in afara cabinetelor noastre de consultatie. in ciuda unui „inceput prost".80 Christophe Andre si Francois Lelord sta mea nu se agita din cauza asta. observarea copiilor aratd ca aceste lucrurile incer inainte de opt ani. constituie baza pentru viitoarca for stima de sine. despre care au luat putin caw putin cunostinta. este o urtna din copilaria mea". Inceputurile stimei de sine sunt de fapt simplu corelate cu ccle ale constiintei de sine. Uneori. a carei components importanta este. Dar cercetatorii de azi nu-si permit sa vorbeasca despre stima de sine la acest stadiu timpuriu al constiintei. trebuie Intotdeauna sa to apleci asupra celei a copilului care a fost. In relatarile pacientilor nostri. trasaturi de caracter si sa-si descrie startle emotionale. Inca din copilarie sau mai tdrziu. insa. Isi percep trasaturile invariante. adulti care. In once caz. chiar daca este dificil sa le evaluarn stiintific. aratandu-se foarte rezistenti in fata adversitatilor.

trei ani. dar nu a reusit. dar nu se foloseste de el. asa cum arata si observatiile urmatoare. ii priveste pe cei din jurul ei cu mandrie. stima de sine a crescut. reuseste pentru prima oars sa prindä pornporml de la calusei. ea nu s-a lansat in competitie. stima de sine a copiilor mici este o realitate bine cunoscutd de parinti. si de fiecare data izbucneste in ras: «Este asa mandra de ea». mai descurcareata cu alai copii. La inceput. noua luni. a inteles cum sä face zgomot apasand pe o jacarie primita de Craciun. ci i pastreaza ca pe un trofeu. Pena in prezent. Reussitele celor mici Louise. Atunci cand primeste ca recompense tichetul.De unde provine stima de sine? 81 Inca defectuos studiata de cercetatori. Si. bineinteles. sora mai mare. Aceasta mandrie este deja stima de sine? Constiinta de sine pe care o are Celeste nu a ajuns Inca la acest nivel. observand-o. Vazand ca mama sa se amuza de asta. spune mama. la copiii mei? Fiind atat de mici. Reusitele din copilarie influenteaza stima de sine si putem chiar sa le ierarhizam: a reusi o performanta acasa. de eX emplu atunci cand to dai pe un tobogan malt. va fi gratificant. Astazi. Apoi a Incercat. atunci cand am Intrebat-o despre acest fenomen: «Stimä de sine. ii vedea pe cei mai mari cum it agtitau. pentru a vorbi de stima de sine este necesara o anumita autonomie fats de parinti. ea repeta operatia de mai multe ori. Coborand din calusei.» De fapt. Dintr-o data. A-i face mamei pe plat Celeste. de exemplu un puzzle. reusind isprava. ni- . Compertamentul ei va fi modificat tot restul dupe-amiezei: Louise va fi mai calms. mai autonoma fats de parintii sai. e ca un fotbalist care a marcat un gol. Ea depinde prea mult de aprecierea pe care eu le o acord. eventualii spectatori. dar mai putin cleat in mediul extern. ei nu au stima de sine! Nu este vorba de asa ceva. Dar tot mama ne-a rispuns. este obiectul atentiei sorei sale si prietenilor.

pentru ea. „Taal meu este pompier!". Dar ei pot fi si expusi dificultätilor stimei de sine. Mai tarziu. Lucrurile sunt mai dureroase atunci cand. primul semn de intrare in adolescents era momentul in care copiilor sai incepusera sä le fie „rusine" cu ea.. parintii au realmente caracteristici mar- . explicand: „ Vanina a spur ca isi va pune astazi rochita cea frumoasa Deci eu trebuie sa fiu frumoasa. Intre doi si trei ani. intre case si opt ani. Se stie. cu buclele sale (ea este singura de la cress care are astfel de par) pune mereu intrebarea asta parintilor sal. deli parintii $i sora sa mai mica sunt destul de indiferenti fata de propria for maniera de a se imbraca. celebru." Urmand numele unui personaj important. din pdcate. Dar respingerea se refers aici mai mult la functia parentald.. sau sa nu-i mai imbrät*ze de fata" cu prietenii lor. Intre trei si patru ani. sa nu-i mai conduce pang la poarta §colii.. ca unii copii sunt complexati de parintii for. reveriile despre filiatie sunt frecvente: „Parintii mei nu sunt ai mei de fapt. intre opt si doisprezece ani.82 Christophe Andre §i Francois Lelord mic nu va conta mai mult ca o victorie intr-un joc competitiv (sa castige o cursa sau intr-un joc de societate). Eu sunt fiica. La trei ani. ea se intreabd daca este frumoasa. fac comparatii intre parinti: „Mama mea este mai frumoasa decat a ta!". Legatura dintre aceasta preocupare si stima de sine este foarte stransa. ea incepe sa-si petreaca prea mult timp diminetile in fata sifonierului. decdt la persoana parintelui. A-ti face un loc De la trei sau patru ani. Astfel. asa cum o arata micuta Marion. Ei ii cereau sä nu mai meargd prea aproape de ei. cu prestigiu. pentru ca considers ca prietenii nu o iubesc suficient. de exemplu. copilul incepe sa se preocupe de acceptanta sa socials. ea plange in unele seri." A to pune in valoare Tentativele copiilor de a se valoriza in ochii celorlalti incep si ele de timpuriu. Faptul este adesea anodin. 0 mama a unei familii numeroase ne povesteste astfel ca.

a facut o depresie majora in timpul careia ia reprosat mult ca s-a purtat urdt cu mama sa. Povestesc istorii imaginare in care iii atribuie roluri importante sau spun ca stiu secrete „foarte unportante". E o Orancutfi rotofeie. La moartea acesteia. lungeste vocalele ca pe niste spirale. foarte nefericita. pe care infirmitatea o facea deja. Chiar data copiii mitomani nu sunt cu adevärat mincinosi. De exemplu. ei sfarsesc mai mult sau mai putin sa creada ceea ce spun si astfel sa se minty pe sine. pentru a se valoriza in fata auditorilor. tatal tau s-a nascut in Italia». simply. it intreabd: «Iti place sa mergi la scola des bonna soeurs ?» Atunci. JIMA in camera mea incearca sa discute cu prietenii mei. Mannagia! Totul e ratat. neconsolat dezgustat. care tie povestea despre toata vinovatia ei pentru ca-i fusese rusine cu mama sa. Imi pläcea sa intru pe bajbaite in camera mamei. Asa a fost cazul uneia dintre pacientele noastre. care avusese o disfunctie a soldului ce o facea sa schiopateze."2 Unii copii au recurs la mitomanie. acum ei vor sti Ca sunt italian. care se plimba cu mainile incrucisate pe burta. iar eu o scuturam usor pentru a nu-1 trezi. o femeie in varsta.De unde provine stima de sine? 83 ginalizante. scrasnesc din dinti. Tata meu dormea langa ea. Ii sopteam: «Esti sigura Ca tata nu s-a nascut in Argentina?» «Nu. in Vinul tineretii: „in intuneric. A-ti fi rufine de rdddcinile tale Numerosi scriitori au povestit in amintirile for din copilarie cum au putut sa le fie rusine de mediul for de origine. Vorbeste engleza cu un accent deplorabil. it abordeaza pe unul dintre prietenii mei cu un suras in privirea ei batrana. MA intorceam la culcare. cu siguranta. ue dä un bun exemplu: . Cu toata simplitatea. arhitect. Incepusem sä cred ca bunica mea este o caraghioasa. Pascal. care adord baietii. John Fante. vorbind despre finul sau de saisprezece ani.

curtea de recreatie tine mai mult de Dallas sau Dynasty. dupd o sears foarte penibild.. pentru ca minciuna este foarte evidentd. Nimeni nu indrdzne§te sa-i spunk din amabilitate. In realitate. gelozii. decdt de Ccisup din preerie. desigur a posteriori..84 Christophe Andre Francois Lelord „il iubesc mult pe acest bdiat. era un biet bdiat. respingeri. umilinte reprezintd de fapt o parte din cotidianul fiecdrui elev. mintind mai mult decdt de obicei. UNIVERSUL TAU NEMILOS Adultii au o memorie scurtd. am incercat vorbesc in particular. Impactul acestor evenimente asupra stimei de sine este mai important decat pot crede In mice caz. chinuri. cu care a vorbit foarte mult. Conflicte. Toatd lumea se jeneaza. comparativ cu ceilalti. patruzeci de ani: „Am fost deja in terapie la un psiholog atunci cand aveam §aptc sau opt ani. Poveste§te ca a stat in avion Tanga Carole Bouquet. Are §i calitati pe care ar putea conta. aliante. Dar e ca §i cum nu le-ar vedea sau n-ar crede in ele. poate din cauza e§ecului lui §colar. Intr-o zi... Dar am inteles ca nu putea sa dea inapoi: pentru a nuli pierde prestigiul §i pentru ca el insugi credea pe jumdtate. Nu-mi pldcea prea mult acest univers.3 La fel in cazul competitiei sau comparatiei sociale. Pdrintii lui §i cu mine ne temem de vacanta de yard in casa familiei. atunci cdnd pacientii noWii cu stimd de sine fragild ne vorbesc de asta in terapie. Dar asta nu-I ajuta sa se descurce. amintiri de acest tip. Imi amintesc clar de inceperea Eram terifiatd de masele de elevi. vorbqte despre relatiile sale stabilite deja pentru a infiinta o societate de informatics. dar mi-e mild de el. Ii clasam in cloud' categorii: cei care erau mai puternici $i mai mari decdt mine si cei care erau mai dezghetali Si mai populari. unde se intdInesc toti verii." RECREATIE. sfárscarn prin a repera o a treia ca- . se simte obligat sa-si dea in petec. intr-atdt iii dorea ca totul sa fie adevdrat. Contrar cu ceea ce gandesc multi. asistentd socials. nu le este greu sa regäseascd. afirmd ca are centura neagra la judo. Sa o ascultdm pe Marie Claire. Dupd cdteva zile. uneori foarte violente §i umilitoare. In orice caz. in care a fost ridicol. Mereu trebuic sä exagereze. Era din cauza problemelor de la §coald. Cred ca se simte prost.

iar pentru ea este mai puternic. in special duminica seara. mi-era teams ca nu ma inteleg. „Dominatii tematori" evita competitiile sau conflictele. Si-apoi. in care ma incadram Para bucurie: izolatii marNici chiar bunele mele performante scolare (nu doream deloc oni pun in cap si profesorii) nu ma linisteau: find o eleva bunk s eram catalogata printre „tocilarii cu ochelari" si persecutata din cauza asta. pentru recupera un obiect. sufeream mereu de ceva. . „Dominatii agresivi" se angajeaza in competitii pe care le suPorta cu greu si recurg la conduite agrcsive. cercetatorii au putut stabili profile de comportament social destul de precise la copiii de douazeci si patru liana la treizeci si sase de luni5. mi-era oarecum rusine cu ei. Aveam complexe teribile. la ideea Ca ma voi duce la scoald a doua zi." Copiii de Varga scolara se dedau. Ei pot interveni ca mediatori in conflictele prietenilor dar si se arate si dominanti. — „Liderii" adopts numeroase comportamente „afiliative". Pornind de la observarile riguroase in cadrul natural. popularitate. comparatiilor sociale foarte minutioase.. ce constau in a da cadouri altor copii sau in a-i solicita sa participe la peurile lor. „Alexandra este mai frumoasä ca mine. ma consideram fluid si lipsiti. nu mi-a mai dat-o inapoi" (Cesar. somatizam. dar adopts si comportamente afiliative. Dar. trei ani). Aveam cosmaruri in care toti ma urmareau pentru a ma bate sau a ma scuipa. Mi se parea chiar ca ceilalti nu-si daduserd cornplot seama cat de fluid eram. cinci ani). performante scolare etc. cei mai multi dintre ei sunt capabili de a-si clasa cu precizie colegii in mai multe categorii de: frumusete. de once interes. far& a ne indoi de asta vreodata. „Adrian mi-a furat jucaria si am plans. — „Dominantii agresivi" au comportamente afiliative mai putin numeroase. de aceea o prefers invitatoarea (Luce. bineinteles ca nu indrazneam sä le vorbesc pdrintilor mei despre asta. dar recurg mult la agresivitate. Ei au adesea conduite de izolare socials. ei insisi nu mi se pitreau mai buni.4 Dacd le cerem.De unde provine stima de sine? 85 wgorie de populatie. de a se situa ei insisi in acest clasament si de a trage concluziile care se impun. ii simteam fragili.

cu o perceptie mai rapids a pericolelor asupra dominantei for reactii mai puternice pentru a o apara.. am multi prieteni?"). in ochii caruia reu$ita $colara $i sportive este indispensabila unci stime de sine. Jacques considers ca domeniile in care el nu exceleazd nu sunt de prima importantd. scorurile for la stima de sine sunt foarte diferite (vezi fig. din cate $tim. aptitudini sportive („sunt un bun (o build) sportiv (a) ?". A fi primul in clasa nu a fost niciodata o protectie in fata unei mari suferinte. ei sunt mai putin vulnerabili emotional $i ar putea corespunde profilelor stimei de sine inalta $i stabile. „ $tiu sa ma apar?"). din punctul sat' de vedere sau al celorlalti.86 Christophe Andre §i Francois Lelord Aceste profile comportamentale $i in special conduitele de dominants $i supunere. De fapt.. devin din ce in ce mai stabile. Copiii „lideri" beneficiaza de numeroasc ocazii de valorizare. nu s-a intreprins acest tip de cercetari) corelatiile dintre aceste comportamente $i nivelul stimei de sine. $i se multumesc cu performantele mediocre in celelalte. pe Jean $i Jacques. nici prea tari in mu$chi sau in indemanare. „alerg repede?". Ace$ti doi tineri au aproximativ acela$i profil: nu sunt prea dotati pentru studii. . reu$ita $colard („am rezultate bune?"). Ne imagindm fare efort (chiar dace. urmatoare). copiii cu inalta stima de sine sunt competenti in domeniile in care ei le considers importante. Dar nu este suficient ca copilul sa fie performant in aceste domenii. pentru ca $i-au integrat regulile grupului for social $i sunt mai degraba satifacuti de aspectul lor. De aceea. observam. Totu$i. popularitatea in grupuri („mä plac cei din clasa mea. din $coald. respect regulile sociale: politete. discipline etc. Copii „ dominanti agresiv" par a corespunde mai mult profilului stimei de sine inalta $i instabila. totul insotit de o mai putin buns abilitate relationald globala. SFATURI PENTRU PARINTI Cele mai importante cinci domenii in constituirea stimei de sine6 a copiilor $i adolescentilor sunt: aspectul fizic („plac altora?"). conformismul comportamental („sunt considerat de ate adulti o persoana competenta. el se simte mai bine in pielea lui decat Jacques. dupe cum arata studiile.?"). de exemplu. dar sunt foarte populari. incepand cu varsta de optsprezece luni.

0 3.Jacques De unde provine stima de sine? Evaluarea calitatilor personale (. 1.' = 75 k' 1-).6 3 10 7. t5 g.. < 5.... ) ae ) P. w .Evaluarea importantei sociale („Pans la ce punct conteaza in ochii celorla ti?”) 87 4 itidicata 3 Medie 2 gcAzutä 1 'E E . s =-5 4'. . op.. n a 0 0. ...+. Baumeister. 5'.Care este nivelul meu in diferite domenii?") . 0 . Harter si R.. 1 ti :..-. -2 cz' . s 15. cit.? c..r.. Z i7). E 5..' Stima de sine s i nivelul perfortnantelor (dupd S.67 U LE' Z CI) Jean Evaluarea calitattlor personale („Care este nivelul meu in diferite domenti?") Evaluarea importantei sociale („Pans la ce punct conteaza in ochii celorla Or) 4 Ridicath 3 Medie 2 Scazuti 1 1 .a.. . F..

nu? Vreau sa-ti spun ce cred despre asta. Evitati sa minimizati importanta ingrijorarilor sa le: „Hei. gratie sfaturilor experientelor voastre.88 Christophe Andre §i Francois Lelord Deci. „Cum se intimpli ca profesoara se ocupa mai mull de tine?" EXPRESII „Te temi ca nu esti destul de frumoasa. ardtandu-i interesul ascultandu-i toate indoielile. cand va fi adult." incercati sa-i aratati copilului dvs. nu este placut sa te eel-0 cu prietenii." Dad credeti ca puteti da raspunsuri copilului. it ajutati sa-si relativizeze Atentie. n-am inteles ce ti s-a intiMplat. pentru a primi in schimb informatii sau emotii pozitive. in primul rand. SFAT Acordati Limp ascultarii cu atentie a copilului dvs. asta te-a tracasat de luni incoace? Bun. precizindu-i mai ales integralitatea gindirii sale si a preocuparilor sale. imediat ce ati inteles problema: „A. deschizand dialogul cu el insusi pe acest subiect. asta nu are nici o importanta. prezentate in tabelul de mai jos. si altii au impresia ca profesoara nu-i iubester „A. Vom vedea mai departe cat de important este rolul pe care-1 joaca aceasta sustinere pentru stima de sine. Inca de la inceput. spune-mi de ce te supara asta atit de tare? De cand gandesti aba?" „Yid bine ca te irita ca te-ai certat cu Fanny. dar. asta se intimpla si adultilor. Mai mult. it faceti sa foloseasca mai tarziu. totusi. sa respectati anumite reguli.. uneori. asta te-a tracasat de luni incoace? Dar nu-i nimic. ceea ce se numeste „sustinere socials": sa vorbeasca apropiatilor despre dificultatile sale. dragul meu. bine ea mi-ai spus. dar sunt lucruri mai grave in v i a * mid africani care mor de foame nu-si pun genul asta de intrebari. parinti. Am impresia ca asta intr-adevar te intristeazi Inteleg. inainte de a incepe sa-1 linistiti. ca indoielile sale sunt impartasite si de alti copii. incercati de la inceput si-I faceti sa reflecteze la propriile sale solutii. un sfat: luati mereu in serios indoielile si plangerile copilului vostru. N-ai vrea sa-mi spui ceva mai multe despre asta?" Ascultarea parentald . Nu incercati sa-I linistiti prea repede." „Mar crezi ca profesoara ii prefers pe ceilalli tie? Nu crezi ca. atunci cand se face o evaluare despre sine Merits efortul.

dorind sa cunoasteti stárile sufletesti ale vldstarului dvs. Daca vä decideti sa-1 ajutati pe copilul dvs. pupa dvs." Fortand accesul la indoielile asupra stimei de sine a copilului. daca aceste dialoguri nu au loc in copilarie. Nu interveniti decat daca copilul dvs. $i de a vi se dezvalui sunt. la scoald Angela §i alte fete nu ma lass sa ma joc cu ele. Vegheati ca ele sa fie pe masura lui. in realitate. sa-si consolideze stima de sine. Este inutil sá va lansati in mod obisnuit in interpretari salbatice de ge. atunci and el se aratä reticent. este in mod evident depasit sau angoasat. mull mai redoe. capacitatea copilului dvs.De unde provine stima de sine? 89 Amintiti-va ca. Nu VA ardtati prea intruziv. cautand sa fiti prezent in fiecare din problemele sale." Rispunsul B: fir-ar sa fie! Asta to intristeazd pe tine? Bine. povesteste-mi. $i daca ele nu sunt dragute cu tine. sa nu-ti pese de ele. ma voi duce la invatatoare.nul: „ Stiu bine ca esti rau cu not pentru ca esti nefericit. o fetitd ii spune mamei sale: „Mama. sentimentul integritätii si autonomiei psihice.. care este cel mai bun tispuns capabii sa o ajute pe aceasta fetita care se indoieste de sine? Rispunsul A: „Angela este o fraierd. incercati de asemenea sa evitati excesele. $i riscati chiar sa-i diminuati stima pe care si-o poartd. Ce ti-au spus exact? $i to ce faci?" . puteti ampliflea dorinta sa de a nu Vd mai spune nimic.. iar prietenele ei la fel. este inutil sa speri ca vor avea loc in adolescents: in acest moment vietii sale si mai ales daca se confrunta cu dificultati mai grave deck atunci and era mai mic. Nu VA" jucati nici de-a „psihologul". Este normal ca el sa se confrunte singur cu o serie de dificultati. de a se increde in dvs. Exereitiu pentru pcirinti Ajungdnd acasä.

.. copilul va crede ca este transparent in fata altora. ca nimeni nu te iube§te. Beneficii pentru stima de sine: simtindu-se important respectat." Ati rispuns cu A: Cam interventionist. Ati rAspuns cu B: Rdspuns bun! Inainte de a lua atitudine. Dacd. ceea ce presupune un mod artificial de a proteja stima de sine. interpretarile sunt false. pe care le-am descris mai sus... in schimb. Inteleg. ci *i de cea pe care persoanele semnificative sunt susceptibile sa o aibd despre competentele sale. Te face sa-ti amintqti de vremea cand erai mica §i cei mari nu doreau sa se joace cu tine. copilul va participa h cdutarea solutiilor.. ele nu te iau niciodata" sa va jucati. 2) fära mama sa §i fara apârator.90 Christophe Andre i Francois Lelord Rispunsul C: „A. exists patru surse principale de judeafi semnificative. o acorda diferitelor aspecte ale stimei de sine. E riscant pentru stima de sine. Pentru un copil. Ti-e teams ca nu qti interesantd. ca pàrintii sunt atotputernici inteleg mai bine decat el ce se intampld ce este de acut.. PRESIUNEA PARINTILOR SI CEA A PRIETENILOR Judecata celorlalti Importanta pe care copilul dvs. copilul se va simti singur §i neinteles.. nu-i a§a? De aceea ai avut anul acesta note mai putin bune. Ati rAspuns cu C: Sunteti mai degrabd intruziv interpretativ. profesorii. inteleg.. nu? Riscul este ca fetita poate ajunge la concluzia ca: 1) persoanele care o resping sau o critics nu au nici o valoare.. pentru unii. prietenii apropi- . nu depinde doar de judecata lui. ea nu poate fi socialmente recunoscutà. deci patru surse ale stimei de sine: pdrintii. §i. Daca interpretärile sunt adevárate. asta va dura toata viata. cdutati sa intelegeti cum vede copilul realitatea. ceea ce nu este bine pentru stima sa de sine.. camarazii (copiii din clasa lui sau chiar din koala). nici parintii sdi nu se pot apropia de el.

pe parcursul dezvolarii. Tu nu mergi la scoald. Marie. un bun elev sau o burfa un bun coleg sau sau o biota colegd de class.. Totusi. Dacd una sau alta este deficitard. cele patru surse de evaluare constituie patru surse de presiune din partea a patru roluri sociale pe care copilul trebuie sa le j oace daca vrea sd tins la stima sa de sine: sa fie un bun flu sau o Mona fiicd. celelalte o pot suplini: suportä mai bine o neintelegere CPO profesoard. Altfel spus. un bun prieten sau o bund prietend. paterea care are cea mai mare greutate este cea a pärintilor. asa ca.De unde provine stima de sine? 91 Cand „fiinctioneaze impreund." . Apoi. doi ani §i jumdtate. Astfel. aceste patru surse de aprovizionare permit plenitudinea si soliditatea stimei de sine. ii rdspunde mamei. — La copiii foarte mici. care vrea ca ea sa-si puny pantaloni: „Lucie mi-a spus ca avem voie sä PUrtdm rochite la gimnastick ea stie mai bine ca tine. trebuie sä depund de patru on mai mult efort pentru pästra o bung imagine socials! párinti profesori stima de sine a copilului prieteni colegi de class Patru surse de presiune asupra stimei de sine Importanta corespuniatoare acestor diferite surse de intarire a stimei de sine variazd in functie de varstä. daca se stie apreciat de pärintii si prietenii sai. importanti sunt prietenii.. in orice caz.

parerile for conteaza Inca cel mai mult in domeniile conformismului comportamental *i al reu*itei *colare. in timp ce congenerii for evolueaza mai u*or in mijlocul gd*tilor. se constata o veritabila explozie cantitativd *i calitativa a retelei relationale a copilului7. mami. Chiar dace nu raman cei mai importanti furnizori de iubire. aptitudinile sportive i popularitatea. De unde dificultatea parintilor de a-i asigura pe copii in aceste trei domenii: „Dar. dupa cum veti vedea in tabelul urmator. Aceastä perioadd. intrucat copilul se arata preocupat de popularitatea sa.92 Christophe Andre Francois Lelord — Intre trei *i *ase ani. realizata pe 4000 de adolescenti. ea parintii nu sunt atat de prost plasati ca interlocutori pentru discutii8. Dar parintii nu sunt complet lasati pe to a. in favoarea persoanelor exterioare cercului familial. mai evidenta la baieti decat la fete: acestea prefers interactiunile in diade. a ardtat. . primele ie*iri de sub autoritatea parentala) etc. Aceastä tendinta este. de altfel. nu intelegi nimic!" — In adolescents. 0 ancheta a Comitetului francez de educatie pentru sanatate. to nu-ti dai seama!" sau „Tats. in special in dimensiunea sa socials. parerea prietenilor este considerate capitals in ceea ce prive*te aspectul fizic. In schimb. este de fapt o perioadd cheie pentru construirea stimei de sine. comparata de unii cu o „mica adolescents" (conduite de opozitie. impactul aprobdrii parentale rämane foarte mare *i nu incepe sa se diminueze cu-adevarat cleat atunci and tanarul pardse*te familia. rolul important al prietenilor. Totu*i. mi*carea care face sä scads ponderea parintilor ca furnizori principali ai stimei de sine se accentueaza progresiv.

Dar depresia nu explica toata tentativele de suicid. Cum vom vedea mai deParte. puncte comune unui numar Mare de adolescenti suicidari12. suicidul este astazi.De unde provine stima de sine? Interlocutor 93 Procentajul tinerilor (12-19 ani) care apreciaza ci este usor si vorbeasci despre preocupdrile for cu un anume interlocutor .. De asemenea. de esecul scolar sau de d ificultatile de integrare profesionald.trieren (i) de acelasi sex 83% 78% 58% 51% lama Nieto' (a) de sex opus ' I A ludic 42% 38% 37% NMI s a u coleg (pentru cei riescolarian) Profesor 27% 24% 6% (pentru cei sectarian) M a t t sau pstholog Akcineva 36% Cui se confeseazd adoelscentii? Despre suicid la adolescenti Fenomen aflat in crestere.. schimbarile corporale traite de adolescent nu sunt sträine de Problemele stimei de sine. in Franta.. In ceea ce priveste numárul tentativelor de suicid. Unele luctiri au demonstrat si ca la adolescent exists o corelatie intre tiscul de suicid si stima de sine scazutal►. risca sä manifeste un episod deKesiv. Numerosi adolescenti. a doua cauza a deceselor la tineri: aproximativ 1000 de decese pe an9. De ce aceastd frecventa? $i de ce in adolescents? Unii psihologi explica in parte acest fenomen invocand o problems a stimei de sine to. . se stie. acesta este mult mai mare.

spunand ca fusesem o frumusete de fate. tentativele de suicid par sd creased in cadrui populatiei dupe mediatizarea unui suicid reusit13.. Aceasta explica faptul ca tentativele de suicid ale adolescentilor sunt adesea un strigat de ajutor. regretand. am vazut. Ca prin contagiune. Europa a cunoscut o \Teritabild epidemic de suiciduri.. ca nimeni nu ma iubea. Imi amintesc ca prima data cfind am inghitit pastilele mamei mi-am facut un intreg scenariu imagindndu-mi inmormdntarea meat vedeam oamenii plangand. pentru ca tinerii cititori imitau gestul eroului. si de rolul jucat de conformismul cial. de unde o pierdere importanta a sustinerii sociale. la sfarsitul luat viata! Or. §i toate astea. lui Werther". Pe vremea aceea cram foarte nefericita mai ales. o tentative patetica gi disperata de a-si da putind important. Cei mai slabi cedeaza. de la aparitia „Suferintelor tandru. de asemenea. complet pierdutd. ameninta mai mult subiectii a caror stima de sine este fragila. in uncle cazuri. el este expus la din ce in ce mai multe critici din partea acestora. cum totul. Rezultat: stima de sine se prabuseste in momentul in care capacitätile sale de revalorizare prin alte experiente sociale nu sunt Inca puse la punct. Fenomenul nu dateaza de astazi. in cornportamentul lui. In fine. Totusi. acest conformism. Nu mai aveam nici un reper: tata nu era niciodata acasd. celebrul roman al lui Goethe.* de a se revaloriza: psihiatrii care lucreaza la urgente in serviciile de reanimare stiu bine ca de multe on parintii ajung sa-si exprime deschis afectiunea si atasamenul fats de copil doar in momentul tentativei de suicid.94 Christophe Andre §i Francois Lelord Am vorbit. Ele pot fi. adolescentul ramane foarte atasat emotional de pdrinM sai. care nu este compensate Intotdeauna de o sustinere din partea prietenilor sai. douazeci si trei de ani. profii de la colegiu ma certau intruna. „La saisprezece ani. am avut trei tentative de suicid. fratii mei mai mici ma exasperau. Aveam impresia ca nimeni nu ma intelegea. le da parintilor sentimentul ca lucrurile se petrec invers. iar stima de sine pe care si-o poarta este in raport direct cu calitatea relatiei pe care o are cu acestia14. povesteste Yasmine. mama lucra ca o nebuna pentru a ne hräni. Inca din 1974. care. Tot ceea ce nu auzeam .

stima de sine? aZAVANTAJUL DE A FI PRIMUL NASCUT. $i.. spunea tatal. incepuse deja sä faca obräznicii provocatoare. incat au simtit nevoia sa aduca in amilie un alt copil?" . in consecinta.. Imi (Oat curaj sa inghit pastilele. aceasta suferintä is diferite aspecte: opozitie deschisa. ea demonstreazd indoielile profunde ale cOpilului fats de iubirea pe care i-o poartä parintii „Dare n-ar fipreferat alt copil?" se intreaba el. se nelinisteste si suferd pentru ca pierdut statutul de obiect oak al iubirii. Este greu imparti parintii Nasterea unei surori sau a unui frate mai mici reprezinta intotdettuna o lovitura data stimei de sine a primului nascut care. facand pipi in pat.. esua totul". intr-un fel. speriat pe parintii N-au gäsit-o ei intr-o zi stand singura. „Sunt ei capabili sa se imparts CU adevarat?". in sfärsit. conduite regresive. In functie de profilul psihologic. pe At& timp cat societatea va celebra astfel disLICH.. mama. to ma mai iubesti?". Imi facea bine sa ma gandesc la asta.. de trei ani. in care cunoscutii nostri. cine le * va putea reprosa unor adolescenti ca au tentative de suicid pentru a „atrage atentia asupra lor" si pentru a-si reconstitui. vorbind ca cei mici. In orice caz. asezata pe murmurand: „Mama. se centreaza..." Se deValoriza. tad de la nasterea bebelusului. spunea mama. „isi facea eau". indoielile fats de sine insusi — ”Ceam facut ca sa ma pedepseasca punandu-mi in brace un inOare nu le sunt indeajuns. in loc sa se ocupe de ei atunci cand sunt in viatd. adesea. in 10c sa aminteasca Para incetare defectele noastre. Stima de sine a Evangelinei nu era prea buns." Discursurile funebre sunt adesea momente in existenta noastra in care primim cel mai mult complimente. cautarea atentiei etc.. SAU MEZINUL Dui:A nasterea surioarei sale. chinurile Evangelinei.De uncle provine stima de sine? 95 niciodata in realitate..

e desenat prost!" Putin dupa aceea. iar sosirea „ultimo• lui micut" poate fi ca o binefacere. Ea . un omulet similar cu cei pe care sora sa mai mare ii facea la aceeai varsta. Aude reu§qte sa schiteze. Cel mai mare a trecut deja hopul.. dat find ca locul de elev bun este ocupat. Pentru a raspunde ateptdrilor pärintilor. mezinul va beneficia de relationdri. stangaci dar convingator. care se sträduia sa o descurajeze in eforturile sale. Imediat cum a vazut desenul surorii mai mici." marca teritoriul Stima de sine rangul de na§tere Se pare ca primii näscuti §i copiii unici reu§esc mai bine la §coala decat ceilalti: ei obtin rezultate u§or mai ridicate la §coard §i la testele de integligentä §i au mai multe §anse de a fi admi§i la cele mai bune universitäti15. ea refuza sä deseneze. Ace§tia vor beneficia. in timp ce. Aude pleca de la masa pentru a se juca cu altceva. pentru ca. nu totul e roz pentru primii ndscuti. Tot restul diminetii. este rdndul mezinului schimbe. decat pe performante. prea simplu. care vor fi mai putin destin§i in societate §i mai putin populari decat mezinii16. Rezultat inevitabil: Aude este mai putin „dotatii" pentru materiile §colare cleat sora sa mai mare. deci. prea nedrept De fapt. Cum se explica asta? Prin chestiunea teritoriului. tigiul acestuia este in cretere. cel mai mare i§i va investi stima de sine in reu*itä performantã..96 Christophe Andre §i Francois Lelord Cdnd vine pe lume un al treilea copil. in acel* timp. Arta descurajarii Clemence (cinci ani) Si Aude (trei ani) deseneazA pe masa din sufragerie. de un alt tip de stima de sine. Clêmence striga: „Omuletul tau e prost. statutul: el devine „copilul mijlociu". centratä mai mult pe relatii sociale. Asta pentru ca au o stima de sine mai inaltd? Ar fi fost. in unele cazuri. pres. uneori foarte dureros. Acelai scenariu s-a repetat cu scrisul: incercarile lui Aude an fost frecvent tulburate de interventiile celei mari.

daca dragostea este fail limite. Pericolul unei pierderi este ( Mei mai putin prezent in mintea copilului (cu exceptia sosirii unui mezin). a cedat fratelui Au mai mic sectorul competentelor scolare. o constiinta mai acutd ca este posibil sa piarda ceea ce a avut. el se va indrepta mai rapid spre o alts brans relationala a stimei de sine: aprobarea si aprecierea celor de *lima lui. ceea ce ii face mai anxiosi decat acestia din urma. La micii for vecini de palier. Stresul celui mai in varstä Aceasta anxietate este semn ca rangul de nastere nu influenteaza Boar nivelul stimei de sine. Apoi. Pe de alts parte. In schimb. ii fac mai multe fotografii deck le vor face celorlalti etc. Clemente. a criticat-o sistematic pe sora sa in acest domepentru mentine primul loc. In cele cloud cazuri. pentru ca d ispune de cele ale parintilor sai. . Era oare ea mai putin dotatä de la inceput? Observdm frecvent la primii nascuti tentative mai mult sau mai min discrete de a-i descuraja pe mezini.dar a vegheaza cu gelozie la afirmarea suprematiei sale atletice. $i stima de sine mai putin stabild. Pentru cel mare. el are parte de timpul parintilor. stima de sine este 'Inca de la inceput foarte puternic „hranita" de pirinti care-i consacra mai mult timp. este impartasitä de la nastere. nateriile scolare. Sentimentul mai redus de pericol 4 o mai bung diversificare a surselor de valorizare vor conduce ( kei la o stima de sine mai solid's. dislexic. pundnd in pericol domi nta in domeniile in care ei exceleazd. oarecum ca pilotul care conduce in cursele de automobile Si ii observa in permanents pe cei din urma sa in retrovizor. de care cel mai mare are mai putind nevoie. este invers: cel mai mare. dotatä pentru . afectiunea primitä de la pkinti. din contra. De unde sentimentul de pericel. ci si stabilitatea acesteia.De unde provine stima de sine? 97 sirotea ca queazd mai won $i de aceea avea tendinta sä investeascä putin in de. Pentru fratele mai mic. Octave si Charles. aceasta hrand trebuie indiferent ce spun parintii. i-a abandonat uwr domeniul competentelor fizice. cei mai in Var g a sunt constransi la o supraveghere regulata a eforturilor mezinilor.

de exemplu. atacind-o pe sora ei si determinand interventia bunicilor. Timp de cdtiva ani. explica ea. Franck J. iar mezinii sunt mai revolutionari. cei mai in vdrsta au aparat mai degraba teoriile deja existente. 23 au fost realizate de mezini. a primit mai multe cadouri: simplu efect cronologic. Pentru a explica. deci e a mea. Clemence se arunca peste ea pentru a i-o lua. nu tie. care Incep sa Imparts echitabil jucariile. Acolo. Si. sunt in vacant(' la bunicii lor. mie. cele cloud fetite de mai Inainte. „Asta. Brusc. Dar ce poate gandi Aude despre asta ? Va acccepta ea o ordine prestabilitä care o dezvantajeazd rusinos? Sau se va revolta impotriva conditiei sale ? Acesta ar fi in interesul ei. ele gdsesc toate jucdriile pe care acestia le-au cumparat Inca de la nasterea Clemencei. Sulloway.98 Christophe Andre Francois Lelord PRIMII NASCUT/ MEZINII Stima de sine usor mai ridicata Stima de sine mai putin stabild Stima de sine hranitä mai mutt de parinti si figuriL autoritare Perfonnante usor superioare Stima de sine investita in domeniile apropiate de dorintele parintilor Mai confonnisti Stima de sine ceva mai putin ridicata Stima de sine mai stabila Stima de sine mai diversificata Stare de confort emotional usor superioara Stima de sine investita in domenii diferite de dorintele parintilor Mai revolutionari Rangul de nastere si stima de sine Spiritul de revolt(' Clemence si Aude. de . ceea ce va face imediat. Aceste cercetari retrospective tind sa arate ca primii nascuti sunt mai conservatori. izbucneste un conflict: de fiecare data cdnd Aude se apropie de o jucarie. to nu o iei!" De fapt. pentru ca este mai mare decat sora ei. de altminteri. Aceasta este mai adevarat in special in domeniul stiintific: din cele 28 de revolutii stiintifice ale istoriei noastre. mi-au luat-o Mamaie si Tataie. In general. un cercetãtor american. a comparat destinele personale in functie de rangul de nastere 17 .

pentru ca s-ar fi intepenit acolo. Se poate oare deduce ca. Mezina. etc. Cea mare a trait mult timp in ora$ul nostru. oiciodata practicatä in familie. mai bine sali schimbe teritoriul? S-au facut numeroase relatäri in acest lens. din contra.De unde provine stima de sine? ctoa 99 fost Franca unul din ultimile bastioane de rezistenta la ideile rovolutionare ale lui Darwin despre evolutia speciilor. Trotzki.1 frate sau sore. fiind inginer. i-a fost greu sa creadd ca se poate trial din asta. Lenin. cea mica kivat-o la sanatoasa cum a putut. nelasand mezinilor care doresc sa-$i creased stima de sine decat o singura alternative: cleat sa se bats pe terenul primilor nascuti. Cea mare a rämas la not (Dana la dOnazeci $i patru de ani. o profesie artistica. cloud fete mai mari $i un Fiicele noastre erau foarte apropiate ca varsta si erau mereu rivale. A$ avea Inca multe alte exem- . marii revolutionari (Danton. care la inceput 1-a nelinistit foarte Mull pe tatäl salt. a trebuit s-o dau afara. unde ace$tia sunt in pozitie de forts. care ne vorbe$te de cele cloud fiice ale sale: „Am avut trei copii. in functie de modul in care au fost valorizati. cum este si cea a lui Marie-Francoise. Sulloway aminte$te ca declinul natalitatii a fost aici mai timpuriu decat in alte tari europene din secolul XIX. Mezina a ales sa devind muziciand. primii nascuti investesc mai multa stima de sine in apararea tradithlor (pentru ca sunt in prima linie pentru a beneficia de acestea). el a fost rasfatat de mama sa. Castro. $aizeci $i cinci de ani. Cea mare $i-a ales o profesie pe care eu mi-as fi dorit sa o am (este paihokineticiand) pentru ca intotdeauna am fost incitata de psihologie. Astfel. Exists desigur $i exceptii. iar cei patru mezini s-au aliat pentru a-I chinui. precum Che Guevara. Dar Sulaway le explica aratand ca Che Guevara era un fals prim ndscut. In politica. un omezin functional»: suferind de un astm sever din copilarie. a plecat de la optspezece ani i ar fi facut-o mai devreme dace i-am fi läsat libertatea de a alege. savantii francezi pe care el i-a recenzat aveau in medic 1.8 in alte tari occidentale. Dar ele au comportamente foarte diferite. in timp ce aceastä medic era de 2.) se intalnesc de 18 on mai mult printre mezini cleat printre primii nascuti.

Nessim se dovedeste mai increzAtor in sine decdt era inainte. impreund cu mama sa. sa vor- . trei ani. El a fost foarte putin socializat pang la intrarea in scoald. Socul $colarizeirii Nessim si Elie. este mdridru arate desenele. Alegerile fetei noastre mai mari au fost mai conformiste decat ale celei mici. Fiind eel mai mic. räsidtat si valorizat in mod excesiv de pdrintii sdi. Dupa o säptdmand de scoald. Nessim are cloud surori mai mari. este obisnuit cu relatiile de grup si dispune de bune competence sociale." A o Qov — 0 "C3 7n— • _ I I Rcvolutic darwiniand 11 Principiul incertitudinii in fizicA 60 — 50 — 40 — 30— 20 10 cl Revolutie copemicana o (-4 • •-•1 c 0 5 Rangul de nastere a savantilor acceptarea ideilor not in istoria stiintelor (dupd F J. cu numerosi yen si verisoare. Sulloway. op. cit.) A REIJI LA COALA . pe care le insoteste. important e Ca. pdns la poarta scolii si care i-au prezentat avantajele acesteia.100 Christophe Andre Francois Lelord ple de felul acesta. Dar. intrd la grupa pregkitoare. pentru ca a fost incredintat unei bone care it adora si it cocolosea. sj una si cealaltä si-au realizat o viatä plâcutd. Elie este copil unic. in final.

schimbarea poate fi jntradevAr foarte brutald pentru copilul dumneavoastrd §i sa aibd repercusiuni asupra stimei sale de sine. fac fiului for nu-i place s5 mearga la koala. de Scolarizarea sa. in timp ce cea a lui Elie a luat o loviturd care va ft. Profesoara le-a confirmat Ca are probleme de integrare: a incercat sä se impund in fata altora din prima zi. A Post deceptionat de coald. din contra. dar au fost rezolvate prin eforturile celor mai mari. pare descumpanit. atentie. asa cum au faout parintii unui bdietel.De untie provine stima de sine? 101 beasd de profesoara sa §i de noii sdi prieteni. dar a fbst repede marginalizat si pus la punct. despre care pdrintii lui ii schitaserd o Imagine idilicd. care-i repetau regulat atunci cand el era la gradinitä: „La scoald vei inväta sa citesti".. Dar. evitati sa promovati in mod abuziv scoala. Preg5tindu-1. fall trecatoare. cea ce se pare c5 1-a afecfit foarte mult. Pärintii lui Elie. FAMILIA Mediu non-competitiv Interlocutori cunoscuti Centrata pe copil Crescuti personalizare a instructiunilor adresate copilului Posibilitati de regresii (repararea stimei de sine prin maternal) $COALA Mediu competitiv Interlocutori necunoscun (Ia inceput) Centrata pe grup Scazuta personalizare (Ia inceput) a instructiunilor adresate copilului Puline posibilitati de regresii (chiar dace rolul scdii maternale este in principiu acesta) Impactul scolarizdrii asupra stimei de sine tntre viata de acasA si cea de la koala. dar it va conduce la anumite corectitri.ta dimineatä este deceptionat ca nu se duce la §coald. Evident. el a avut unele de- ceptii.. Stima de sine a lui Nessim a beneficiat. oferindu-i informatii despre noul sau mediu. dupa cat se pare. samba. in seara . puteti amortiza acest soc. face mofturi c5nd trebuie sä se clued.

Apoi mi-am spus ca nu eram facuta pentru studiu. Dar au fost facute i alte observatii care aduc elemente interesante. Se $fie bine. Dupa doua-trei rezultate proaste. daca parintii nu-mi spuneau nimic. ceea ce i-a declansat un puternic sentiment de deceptie $i devalorizare. pdstram cu greu ritmul mai ridicat pe care ni-i impuneau profesorii. o confruntare activa cu realitatea.102 Christophe Andre 5i Francois Lelord primei zile de scoald. Tata mi-a spus ca. Seara. Mi-am spus ca voi sfar$i prin a merge mai bine. anticipdri negative etc. mai frecvent corelata cu atitudini putin productive $i risca sa agraveze situatia: fatalism. 0 buns stimci de sine creeazd un bun elev ? Cu cat este mai ridicata stima de sine a unui copil. aveam iar rezultate bune. etc. era greu. imi aruncam mapa Intr-un colt $i. cu atk mai bune vor fi notele pe care le va obtine la $coald18. in schimb. poveste$te tanarul Cedric. Le-ani vorbit despre asta prietenilor mei $i mi-am dat seama ca nu eram singurul care mergeam prost. optsprezece ani: „Am clacat la studiile mele in gimnaziu. Si torKi este inginer ! A$a ea asta m-a lini$tit $i nu am renuntat. o relativa incredere in viitor. eram in pom la mate. Am inceput greu anul. In gimnaziu asta nu se ierta. precum cautarea sustinerii sociale. s-a demonstrat ca nivelul stimei de sine prezice destul de bine valoarea strategiilor ce vor fi puse in joc de copil atunci cand se va confrunta cu dificultati $colare19: o stima de sine ridicata este astfel asociata cu comportamente mai adaptate. cand ma Intorceam acasd. SA" o ascultam pc Ines. el nu $tia Inca sa citeascd. nu o deschideam pan g a doua zi. Am Incercat sa lucrez mai mult la materia asta. Dupà un trimestru." 0 stima de sine scazutd este. de fapt. am inceput sa ma Indoiesc de mine $i sa am dezgust fatà de liceu. facuta de majoritatea speciali$filor. Aceastä constatare. capaciati de refacere. ca acei copii care au o build stima de sine provin cel mai adesea dintr-un context familial favorabil: parintii se ocupa de ei $i de studiile lor. $i el avea probleme la mate. „Anul trecut. De exemplu. nu este de o originalitate bulversantä. deoarece ma stresase Intotdeauna si-mi solicitase meri efor- . cincisprezece ani. evitarea problemei.

sistemele scolare competitive imbundtdtese stima de sine a subiectilor la care aceasta este inaltd $i o inrautatesc pe a celorlalti.De unde provine stima de sine? 103 tuii. nepdsätor si fericit de a trdi. nivele medii ale stimei de sine. sistemele non-competitive valorizeazd relativ mai putin stima de sine a elevilor buni. dar o imbundtdtese pe a celor slabi21. prezentau. Invers. in aceea$i perspective. Este foarte logic ca. atunci mitul $coboului lene§. Dar studiile care s-au fäcut pe aceasta temd par a indica faptul Ca nu e asa — Ma" indoiald pentru repetdnd clasa. pentru un elev. reu$itele nu sunt excesiv valorizate. a$a cum o aratd unele studii. elevii plasati in clase speciale. se destramd20. pentru reinsertie: ce devin elevii obisnuiti cu un micromediu mai putin competitiv atunci cdnd sunt plasati intr-un circuit social care este foarte competitiv? . care am väzut ca este favorabild subiectilor cu inala stima de sine si pe care ace$tia din urmä o trdiesc cu calm sau cu tensiune. dar subevalueazd data fdindn in cursurile normale23. iar esecurile nu sunt asp r u s au p r ea evidentia t e . repetarea clasei are incidente asupra valorii pe care $i-o atribuie? Ne-am putea_ teme ca da. cu o pedagogie specifica $i adaptata. Scoala este deja un loc unde competitia §i comparatia sociald existd. ace$ti elevi intampinä mai putine dificulati22. in sisteme non-competitive. conform acelorasi studii. unde e§ecul implica suferintd si deterioreazd insidios stima de sine. A s t fe l." Dacd. Oare. superioare elevilor din clasele normale! Aceleasi rezultate se regäsesc la elevii cu handicap intelecal aratd ca ace$tia se supraevalueazd in clasele speciale. elevii „slabi" prezintd scoruri ale stimei de sine mai mici deck cei buni. Sunt posibile mai multe explicatii: efectele unei pedagogii mai valorizante si care insista asupra reusitelor decat asupra esecurilor sau absenta comparatiilor sociale defavorabile? Problemele se pun Nate la terminarea acestor clase. subie c t ii c u st i m d d e sine scdzuta se simt mai putin amenintati de o ambiantä de intreeere. influenta mediului solar In mod global.

Nu eram presati de profesori. premii etc.104 Christophe Andre Francois Lelord Pentru o mai buns considerare a stimei de sine la scoald „Noile scoli" („La Source". profesorii distanti si putin interesati de noi. El nu este deloc incompatibil cu achizitionarea cunostintelor si metodelor de lucru. Ei stiu ca pot juca un rol activ in acest domeniu. am avut greutati. eel secundar. sã nu ne respingem sa nu ne excludem unii pe altii. care tind sa-1 faca pe copil responsabil dincolo de sfera scolara: sa-1 asculti. majoritatea studiilor arata ca acest rol nu rezida atat in ajutorul scolar direct („trebuie iar verific tema sä-1 fac sä spuna lectia"). cat in atitudinile educative globale. Cum sd-mi ajut copiii sd facci o facultate? Reusita scolara a copiilor ii preocupa in mod legitim pe multi pärinti. Iata märturia unei foste eleve de la „La Prairie". adultii erau foarte apropiati de noi. principalul merit al acestor scoli de tip diferit nu este de a cduta sa dezvolte stima de sine a copiilor care le frecventeazd? Este regretabil ca acest obiectiv nu se afla mai mult in centrul preocupdrilor scolilor publice. sa-1 incurajezi sa-§i exprime parerile. din Toulose: „ Am multe amintiri frumoase din acea perioada." In fond. ne respectau diferentele dintre noi. Totusi. sa-i ceri pdrerea (§i sa tii cont dc ea!) pentru deciziile familiale ce-I privesc (precum locul de pe- .). ca urmare a miscarii generatiei '68 i dupa exemplul din Summerhill si Marea Britanie24. multitudinea activitatilor care ofera fiecdrui copil posibilitatea de a sträluci in cel putin un domeniu. „Decroly" etc. Ele insista pe absenta sistemului de incurajare a competitiei (note. absenta raporturilor de constrangere Si de ierarhizare. Asta m-a dezgustat sa mai fac studii superioare. Aceasta perioada mi-a dat multa incredere in mine. ne incurajau sä ne exprimam liber. „La Prairie". Din contra.) au inflorit in Franta in anii '70. Consideram cursurile plictisitoare. cand a trebuit sa ma integrez in invatamantul normal.

am extras patru profile educative: Tipul „rigid" (prea multd lege si putind securitate): „Taci toeeste" — Tipul „incubat" (Mid lege si prea multä securitate): „Drapi meu. Se pare ca ajutorul direct. a reusi in studiile pe termen lung nu conteazd doar competentele intelectuale si cantitatea de lucru. dar. ci si stabilitatea emotionark rezistenta la esecuri etc. universitate. Ci ei nu Ong sá invete „pentru ei". trebuie ca parintii skinstaureze un bun echilibru intre „securizate" (sa-i arate copilulid ci este iubit) si „lege" (sa-i amintesti regulile)26. nu vrei sa faci o mica tema?") Tipul „laisser-faire" (fare lege si fare securizare): „Vezi sa stingi televizorul inainte sa mergi la culcare. rezultateIe risca" sa se prabuseascd. izolat are un impact destul de slab asupra rezultatelor scolare pe termen lung ale copiilor. El poate funetiona in ciclul primar. in timp ce ajutorul parintilor se diminaeazá (pentru ca copiii ii vor refuza sau pdrintii nu mai contin4)." Acest tip comports ( king sub-categorii: tipul „din principiu" (pdrintii au hotärAt ca" n on-directivitatea era o metoda educative) si tipul „depäsit" ( Parintii au renuntat pur si simplu sa impund si sa propuna orice at fl progeniturii lor). Cel mai bun predictor al reusitei scolare este mai degraba calitatea educatiei globale de a ameliora stima de sine. unde njuns cu lectiile?" . Ei nu au devenit insd mai putin inteligenti.De unde provine stima de sine? 105 m e r e a vacantei sau decorarea camerei). incredintezi mici sloe de bani sa le administreze25.. to iubesc. Pentru ca un copil sa reuseasca la scoard. liceu. Normal: pentru. Din aceastä perspective. Multi elevi cu un nivel pang atunci sitisfaator trec cu greu peste hopul inträrii la colegiu. toate lucrurile legate de stima de sine. — Tipul „stimulant" (lege si securizare): „Dragul meu. incepand cu adolescenta.

trebuie sa va ocupati de stima sa de sine. atat la adulti. rezuma astfel atitudinea sa: „Toata viata mea nu am avut niciodata ca principal obiectiv sa le transmit bogatii materiale copiilor mei. sub pretextul de a ne construi un cadru de viata privilegiat: rezultatul a fost ca noi n-am profitat niciodata de el. inainte de a muri. care au fost de asemenea chestionati. trebuie sa va ingrijiti nu doar de competentele sale scolare. Jean-Marc. La copiii si adolescentii de la 6 la 14 ani. Insusi tatal meu renuntase sa trdiasca pentru a munci ca un nebun. Dac5 acest sondaj s-ar fi efectuat in anii '60 sau '80. ar fi spus aceleasi lucruri? Forta bacului a fost oare succedata de forta eului de a-si construi o viata frumoasä? . la cincizeci de ani. Ceea ce este important pentru copii mei. increderea in sine era pe locul doi. lucrurile sunt Clare: pentru ca copilul dvs. increderea in sine era doar pe a sasea pozitie. nici el de noi. si sa aibd incredere in ei. ci si de intreaga sa persoand. Ar fi interesant de comparat aceste rezultate cu studiile anterioare. dar era ceva in plus. este ca ei sä poata urma studiile pe care le aleg fara sa se teamd de pretul si de durata lor. realizat pe parinti si profesori si referitor la calitatile dorite pentru copii. Nu voiam sa sacrific starea mea de bine. este sä le acord timp. Si pentru a va ocupa de ea. Restul este accesoriu. s5 invete bine la scoala. cat si la copii. tatd de familie. 45 de ani." SUSTINEREA PARENTALA Intr-un sondaj recent.106 Christophe Andre §i Francois Lelord Deci. si a lor. imediat sub respectul fata de celdlalt27. dupa simtul echitatii si al dreptatii. Daca asta le parvenea. cu atat mai bine. dragoste si atentie. pentru aceste griji materiale. Spiritul de competitie era chiar ultimul dintre valorile citate.

sa ma conning de valoarea mea. colegii. Am pastrat din copildrie acest sentiment nepldcut ca nu am suficienta important:a pentru ei.PciMi locrederea in sine *nail echitätii 'nItil Itonomie dreptgtii Rangul global in 107 Rangul in cazul 1 2 3 ex-aequo 7 3 ex-aequo Rangul in cazul profesorilor 1 3 10 6 2 Rangul in cazul copiilor 2 6 I 5 12 cele trei grupe parintilor I 2 3 4 5 Ce Intrebari au fost puse? Pkintilor (527) si profesorilor (312): „Vd voi citi calitati sau valori pe we le poate dezvolta un copil. parintii no§tri i§i aduceau adesea de lucru acasä.. colegele tale ce *MO iti plac la ei?" - Hrana afectivd si hrana educativd „Stiu ca parintii mei ma iubeau. s-au refugiat mai mult aceasta munca ce le aducea mai multa satisfactie deck viata de familie. din contra. $i ca era din cauza lipsei mele de interes. In weekend. dad vi se pare prioritara.. iii vizitau prietenii. treizeci de ani. Erau amandoi straluciti foarte implicati in cariera lor. In fine. ne povestea Stephane. not petreceam foarte putin timp cu ei. Cand fratele meu a devenit toxicoman. dar tot nu s-au oprit.t. De aceea mi-a luat mult li mp sa ma construiesc. Mama mea era director publicitar. nu a nevrozei for de munca.De unde provine stima de sine? Care sunt valorile voastre prioritare? {Mate laspectul fata de . dar nu aveau timp sa mi-o arate. i§i faceau eumparaturile. Ba. Eram crescuti de bone.." Capiilor (257): „Cand to gandesti la prietenii. s-au culpabilizat foarte mult. Tatäl meu era director comercial." . Pentru fiecare dintre ele imi y eti indica.

dar eu nu sunt demn sa tree in fata celorlalte preocupdri ale parintilor mei. Doar intentia de dragoste nu conteazd. pentru ea parintii ii iubesc mai mult dincolo de orice. aprobare. mediocrd. copilul integreaza faptul ca are o anumita valoare.•admiratie etc. Acesta este rolul educatiei. Stima sa de sine va fi. find dorit de ceilalti (sa primeased stima. de gesturi concrete. Dar aceastä iubire neconditionatd nu it pregateste neapdrat pentru a *ti sa suscite dragostea si din partea altor persoane in afara parintilot säi: este copilul „rasfatat". este oare suficientd? Cunoastem proverbul chinezesc: „Dud vrei sa hrdnesti un bärbat. este fdra indoiald una dintre sarcinile educative majore ale tuturor pdrintilor. deteriordri ireparabile ale stimei de sine. nu-i da peste.108 Christophe Andre §i Francois Lelord Copilul se hrdnese pur simplu cu dragostea pe care o primeste de la pdrinti. dar mai putiti . copilul stie ca sustinerca primita depinde de actele sale. In al doilea caz.. spre marea uimire a pdrintilor care au sentimentul ca si-au iubit progenitura. el va trage singur concluziile: ei ma iubesc. trebuie invdtam sa faca asta. adica sa se simtd in largul lui in cadrul grupurilor sa se afirme Para agresivitate sau lduddrosenie. Ceea ce deosebeste diferitele tipuri de sustinere este faptul ca ele sunt oferite neconditionat (indiferent ce face copilul el va primi sustinere: iubirea) sau conditionat (sustinerea depinde de comportamentul copilului). Soclul stimei sale de sine este atunci bine consolidat. chiar exprimata impartdsitd. ceea ce este linistitor. Consecintele asupra stimei de sine sunt diferite. Copilul o percepe. Aceste (loud' nivele de relationare cu copilul au fdeut obiectul multiplelor teoretizdri. deci. dar. simpatie. invatd-1 sa pescuiasca. dacd iubirea nu este urmatd de acte s. Aceastd „hrand afective. In primul caz. pe care o putem considera drept invdtarea strategiilor destinate sa creased stima sa de sine: reusind in sarcinile cerute de societate." El se aplicd stimei de sine: dacd vrem ca mai tdrziu copilul sa fie capabil sa suscite din partea celorlalti atitudini care sa-i hraneasca stima de sine. ea ii permite ss nu aibd o suferintd majors. echivalente adulte ale iubirii primite din partea pdrintilor). inveti pe copil sä fie socialmente competent. printre care cea a „conditionaliatii sustinerii exprimate".

Sustinere neconditionatl a persoanei („te iubesc once ar fi") lisOnere conditional de com" portament („te apreciez clnd faci ceea ce doresc") firl sustinere conditionati de ceorortament („mi-e indiferent Fifa sustinere neconditionati a persoanei („imi esti indiferent") Stima de sine inalti $i stabile (co. incearca sa a dopte parerea contrary si sa creadd ca nu este capabila de nimic.. dar ea este pe cale sa rateze in viatd: este mereu in conflict cu colegii de serviciu. Prima contureaza portretul unei fete „rasfatate". in ciuda calitätilor sale. Dar. ca se indoieste mult de ea. esueaza in viata §entimentala. nu putea avea dreptate intotdeauna. de asemenea. este o panta pe care aluneci mereu. a sfarsit prin a totelege ca. Sa-1 ascultam: „I-am oferit multa dragoste. vivace. putin sate putin. Mai ales dace este o fats incantaj oare. $i astazi tot de aici ii provin necazurile. Se stie ca pe copiii unici nu trebuie sa-i rasfeti prea mult. Cred. am inteles ca problema era a ei. inteligenta. Aveam tendinta sa o admiram prea mult sa-i iertam totul.De unde provine stima de sine? 109 Orisirizant: este copilul „dresat". dubla for absents determine o leziune majors a stimei de sine: tilul „abandonat". ca nimerea prost. ca era vina celorti etc. Este evident ca aceste cloud tipuri de brand sunt necesare stimei de sine: e vorba de copilul „deschis"." . adoptam sistematic punctul ei de vedelal§i credeam Ca n-avea noroc. $i dintr-o data. cum este o fats intransigents. La inceput..Stima de sine sclzutä si instabill pilul „deschis") (copilul „dresat") Stima de sine inaltà si instabill (copilul „list-gat") Stimi de sine scent/ si stabile (copilul „abandonat") ibel") Stima de sine si sustinerea parentald Doua relatari ale unor parinti ilustreaza aspectele pe care le-am dezvoltat mai sus. Nu i-am facut nici un serviciu: ea a prins obiceiul de a nu tine cont de parerea celorlalti. Este relatarea unui tats apropo de fiica sa unica de treizeci si patni de ani.

cu gat stima sa va fi mai CMS cud) at'tst Doud feluri de a hrdni stima de sine . Era un copil care se indoia mereu de el insusi. Nici unul dintre ei nu mi-a facut reprosuri. impus sa mearga la cercetasi. ceea ce era adevarat ca intentie. dar nu it invata neaparat pe copil sa primeasca stima celorlalti Influenteag NIVELUL stimei de sine (cu cat copilul va fi mai iubit. El nu a primit din partea tatdlui ski cleat educatie. laume.Comportamentul parintilor depinde de comportatamentul copilului Nu este periclitata daca copilul are comportamente neadecvate Hraneste direct stima de sine. dar invata de ceilalti Influenteaza STABILITATEA stimei de sine (daca copilul este iubit. dar nu ca rezultat. Nu mai vrea sa ma vadd. cu cat va fi mai educat. unde a invatat o serie de valori care astazi ii sunt nece_ sare." IUBIRE (SUSTINERE NECONDITIONATA) ra EDUCATIE (SUSTINERE CONDITIONATA) mentul copilului Critici dna copilul are comportamente neadecvate Hra'ne§te mai putin bine stima de sine. Intr-o zi imi va multumi. dar azi se comporta ca un ingrat. Nu a fost niciodata un copil fra probleme. Guillaume avea nevoie mai mult de dragoste decat de dresaj. L-am crescut ca pe ceilalti copii ai mei: find sever. Argumentele sotului meu pentru a se apära sunt ca fratii surorile sale au crescut in aceeasi manierd. dar corect. al treilea din cinci frati: „Am facut din el un bärbat si el imi reproseazd ca 1-am distrus. douazeci si cinci de ani. cu stima sa de sine va fi mai stabilä) s a fie stimat Comportamentul parintilor nu depinde de compor. nu accepts sä o vada decat pe maica-sa.it 110 Christophe Andre §i Francois Lelord WA" acum un alt tats. care avea nevoie de mults consolare si afectiune. El vorbeste despre un copil „dresat"." E randul mamei lui Guillaume sa povesteascd: „Sotul meu nu 1-a inteles niciodata pe Guillaume. ceea ce este adevärat. Si ca 1-a educat sever pentru binele lui. El singur din toti cinci sa rupt de mine.

. find atenti sa nu folositi eolusiv mesajele indirecte (cum sunt cadourile).. continua. not tot te iubim. a voastrd! Pentru ca. va curcati i va confruntati cu propriile dificultdti.. de cele mai multe on este de preferat sä-i spuneti: „Nu sunt multumit(d) de cea ce faci. Decal sa-i spuneti: „Mi-ai facut mult räu" sau „Mä dezamdge§ti". este exemplul: copiii interiorizeazd maniera in care dvs." . recurgand la antajul afectiv. Exprimati-le afectiunea in mod regulat — ceea ce nu inseamiii in permanents. riseati sa faceti sa se exercite asupra for o presiune mai puternicd : mat putin convingãtoare. Nu confundati lucrurile.SA nu NI ocupati de el decat pilul dvs. daca aveti probleme de acest fel §i dacd puneti in gaud sa imbunätätiti stima de sine a progeniturii dvs. De exemplu. vorbinddespre atunci cdnd ii merge rau universul sau SA acordati interes activitatilor Sa va multumiti cu vagi urme de interes: „A. ce constä in a-1 ameninta pe copil cu retragerea dragostei din cauza unui comportament care vi se pare neadecvat.. Cea mai buns dintre pedagogii." CE SA FACET' CE SA NU FACET! Si discutati in particular ul cu copi- Sa va adresati mereu copiilor in grup (fratrie) sau in numele cuplu lui Sa-1 ascultati in mod regulat pe co. sa nu uitati. in numele itibirii pe care o prime§te: „Nu este gray ca ai problemele astea. Exprimati-le clar sustinerea voasträ. ocupati-va .. faci o machetä? Foar care it preocupa te bine." Sau chiar negand problemele copilului..De unde provine stima de sine? turf penlru o sustinere eficientd a copiilor 111 fnainte de a va ocupa de stima de sine a copiilor dvs.

aceastä istorie nu este intotdeauna usor de citit. \Terisod.. trebuintele noastre ráman aceleasi gi cand ne-am fkut mari — atat de adevkat este ca indoielile noastre din copildrie determine indoielile noastre ca adulti.. ca persoand. comportamente opuse mes4elor educative ca parinte SA radeti de el in public SA fiti un model pentru copil (sä accepte criticile.. asa cum va ardta si capitolul urmAtor. .. totusi.112 Christophe Andre §i Francois Lelord SA-1 läsati in universul lui Sa impart4iti anumite aetivitati cu copilul SA-i dati sentimentul ca este unic SA-1 comparati in mod regulat cuceilalti copii (frati si surori. ) Sa aveti.. ) SA-1 invdtati sA se is si in rds ( clandu-i exemple) Sfaturi pentru pdrinfi Stima de sine are o istorie pe care uneori este util sA o cunosti. Cum not avem tendinta de a ne cufunda suferintele in uitare.. colegi. fare a se prAbusi in fata esecurilor.

toate aspectele ji noastre sentimentale prezinta legaturi foarte puternice cu stima de sine. a nu fi iubit reduce sentimentul stimei de skte. Dacd reusitele si e lecurile noastre sentimentale apasa greu asupra stimei pe care u t-o purtäin. sa fie obiectul fluctuatiilor. Din contra. Care suet evenimentele care tind sa o modifice? $i spre ce obiective ne toArepta-m pentiu a o imbunatati? RISCURILE SEDUCTIEI viata amoroasä.STIMA DE SINE politetea geloziei" Ambrose BIERCE Desi fundamentele sunt construite 'Inca din copilarie. ea continua sa" evolueze. stima de sine nu ramane incremenita pans cand atingem vdrsta adults.Capitolul VI ADULTI SUB INFLUENTA: IUBIRE. MUNCA BSI . De la flirt la legatura détabilk de la conflictul conjugal la despartire. iar a fi iubit spunea Freud ! . CUPLU. Acest raport nu este cu sens unic. aceasta permite sa se prevada multe din comportaMentele $i alegerile noastre amoroase: vom indrazni sa ne exP r imam atractia? cum o vom face? pe cine vom alege? „in .

fard nimic care sa semene cu o familie in jurul meu. sunt foarte sensibil la critici sau la respingeri. ne povestea unul dintre pacientii nostri. chiar dacd relatia nu dureaza decat cAteva minute. Cel mai mic raport social este pentru ei ocazia de a verifica faptul ca pot place. Ma gandesc ca de la asta a pornit nevoia mea cronica de a seduce. In fond. care mi-au dat multd iubire §i nu mi-au ascuns adevärul. cand §i mie imi era teribil de teams ca ei sä nu moard. un coleg. Dar. „Sunt un copil adoptat". iar mama mea era foarte de anxioasä ca el sä nu moara. Fie ea este un comerciant. ii era mereu teams sä nu aibd o boald mortals. §i asta m-a marcat pe viatd. sä realizez ca ma bazez prea malt pe afectiv. Dar a§a cum unii fac compulsiv cumparaturi. un vecin. Dar erau foarte in varsta. atat de mare este nevoia de a se asigura ca pot fi apreciati sau iubiti de altcineva. care depasesc trebuintele for reale. Am avut parinti adoptivi foarte tandri. „ Am §tiut-o de foarte mic. Avantajul este ca sunt foarte popular: asta merge. asta nu se limiteazd la femei: doresc pur si simplu ca Wald lumea sa creada despre mine ca sunt un tip simpatic §i sa ma regrete cand nu sunt de fata. tot a§a altii simt nevoia de a seduce mai mutt decdt e rezonabil. tatal meu adoptiv era putin ipohondru. sunt pierdut si descumpanit in fata persoanelor reci si putin sensibile la „farmecul" meu.114 Christophe Andre Francois Lelord Insuportabila necesitate de a place Toate comportamentele de seductie au ca functie imbunätätirea stimei de sine. ca el ma accepts si ca ar putea ramane cu mine o clips in plus." . Nu sunt autonom. a don intotdeauna sa seduc nu este o solutie. toate temerile. si mai ales dacd este o femeie frumoasa. Oriunde a§ fi. Incep imediat sa ma Indoiesc iar de mine. am o dependenta completa de un suras §i de o aprobare. imediat ce am avut varsta pentru a-1 cunoaste. Asta mascheaza toate Indoielile pe care le am fata de mine. fard a se enerva. Totusi. preocupama mea de a place tuturor ii flateazd. Imi dadeam seama atunci ca astfel a§ fi ramas singur pe lume. un client. pe de alts parte. am nevoie sa simt ca plat interlocutorului meu. Imi amintesc de angoasele mele de bdietel.

de a place." „Nu ies decat eubaieti care nu imi plac prea mult. „isterica" este o „atatãtoare". dir. prefer sä raman in nesiguranta. asociindu-1 foarte straps." Marea vulnerabilitate a persoanelor care vorbesc in cadrul cons ultatiei despre dificultätile for sentimentale ne aminteste de fap- ." Personalitatea histrionics. ii raspunde in ecou Valerie (27 de ani). Sint ingrozit de ideea ca ele ar putea spund nu. decat intrand intr-o legatura durabill. dar care promite mai mult decat vrea sau decat poate ( 111m materie de angajament sexual sau sentimental: „Ceea ce arata ea nu corespunde deloc nici unui dar.Adulti sub influents porinta de a seduce este o boald? 115 primii psihanali*ti au popularizat foarte mutt conceptul de ise. intrucat acesta este pe viitor termenul dat de clasificdrile internationale de psihiatrie. Car parea ca acest comportament se poate explica printr-o stimd de sine foarte deterioratd3. se considers ca o persoana lipsita de interes Oincapabila de a pastra durabil un partener alaturi de ea. Cred inconstient. Aceasta atitudine duce la impasul unei stime de sine compartimentate: in eel mai bun caz. o femeie care trimite celorlalti semnale tie seductie. si printr-o mare dificultate de a se angaja in relatii afective stabile si satisfäcdtoare. 'Mat nu Merit ceva mai bun de atat. ne spune Nicolas (32 de ani). se caracterizeaza de o trebuinta imperioasd de a atrage atentia celorlalti asupra sa. aärbat sau femeie. in timp cc a-si asuma riscul de a deceptiona dezväluindu-se intr-o relatie care o artgoaseazd profund. pentru marele public. In concep(ia majoritäpi oamenilor. Am o imagine atat de negativa despre mine. in acela§i timp. ace fad respingerii „Nu indraznesc sa abordez fetele. de a aparea sub o lumina favorabild. Am impreca asta ar fi confirmarea faptului ca nu sunt demn de dragoste. personalitatea histriMica obtine mult mai multe satisfactii dedandu-se la tentative suceasive de seductie a celorlalti. nici unei promisiuni2. este perceputa ca o persoana atragatoare si competenta din punct de vedere sexual. A vedea ca poate place o linisteste superficial. cu notiunea de seductie fárd rezultat.

top modele. stangâcie. statut social. schijoacd golf tenis.. in serile and vä intalniti prietenii). Lovitura data stimei de sine poate fi mai grava: am foss .) vor fi in curand comercializate. cu ochi alba§tri. Ii plac sa calatoriile §i discutiile stimulatoare. o felicitare. Franck pompierul etc. Mdriti-vei stima de sine cumpcircindu-vci un logodnic virtual4 Max este un bärbat frumos. etc. Respingerea poate fi si secundard.). etc. yeti putea alege opt modele seducdtoare (David doctorul. Persoana pe care am incercat sa o seducem ne arata. Dupa ce a inceput relatia si dupa un ragaz mai scurt sau mai lung.) ne da sentimentul ca celdlalt nu ne-a „acordat sansa" §i cá... ca nu o interesam. 0 astfel de respingere este dureroasa frustranta: sentimentul de a fi dat la o parte datorita aparentelor ( aspect fizic. dec. cu mai multa sau mai putina amabilitate. Si nici o fiintä umana nu poate ramane indiferenta la respingere. Acele girlfriends pentru barbati (secretare.116 Christophe Andre §i Francois Lelord tul ca „harta amorului" seamana mai mult cu un camp de bat-dile. A dori sa seduci inseamna a-ti asunla riscurile.& cu o grading bucolica. pentru ca not le dam celorlalti posibilitatea de a ne repinge.. Pentru suma de 10 dolari. el conduce un BMW decapotabil row. ne-ar fi putut aprecia. daca ar fi §tiut tine suntem cu adevarat. de 40 de ani. partenerul nostru ne respinge. trei mesaje telefonice false (pentru a le 'Asa pe robotul dvs. Agent imobiliar in Colorado. mai mult de 120 000 de cliente au cumparat un logodnic virtual. Veti primi atunci fotografii de diferite formate (pentru biroul dvs. unde sa dai peste aceastá perld rard? Adresandu-Vd societatii americane Boyfriend in a Box. infirmiere etc.. Totul pentru a face sa crezi Pentru ca piata se aflä la acest nivel: cum sa eviti o imagine socials devalorizanta atunci and e$ti o femeie singurd? In doi ani. sau pentru portofel). Aceastä respingere poate fi imediata-.

Se intelege ca. Tinerele erau de fapt complice in experiment: li s-a cerut sä noteze frecventa tenduitelor seducatoare pe care le vor avea bdietii Ltd de ele (daca le faceau complimente. persoanele cu stima de sine vi dnerabila se pot teme sa-si asume astfel de riscuri. Obiectivul: a le ridica sau scadea stima de sine. de fapt.. Sau astfel nu se va mai uita dupd femeilefrumoase. Pentru ca experienta a mers. in timp ce celelalte mai putin. la cofetaria univerSititii... machiate. ear celeilalte. Morals in folosul sotiilor barbatilor nestatornici: repetati-i si dovediti-i ca nu este atat de teribil sau de smecher ca cei de mai sus.Adulti sub influents 117 wspin§i dupd „perioada de probá". ne-am dezvaluit si am deceptionat. si mai departe. Micul laborator al seductiei S-au realizat diverse experimente stiintifice pentru a verifica dca nivelul stimei de sine are valoare predictiva pentru cornportamentele de seductie. le cereau numarul de telefon sau le solicita o intalnire etc. li s-a prezentat rezultate flatante. in timp ce ceilalti carora li se comunicasera rezultate scazute (stima de sine ileteriorata) nu incercau mare lucru. au fost pusi in relatie cu niste tinere. alesi aleator. el le va lasa pe femei in paces". sa Ointituldm „Falcand un barbat sa esueze. Tata una dintre ele. Apoi. De fapt. respingerea se refers atunci la pee caracteristici mai intime decat cele din cazul precedent. pe care am pute. rezultate devalorizante. sub un fals pretext. jumatate fusesera mai aträgatoare (coafate. Studentii care primisera rezultate favorabile la pseudo-test (cu stima de sine ridicata) tncercau mult mai des sansa pe langa tinerele fete. imbricate la mods). Si s-a observat a tinerii barbati imbatati de rezultatele for le asaltau cu usurinta .). Si probabil se va uita mai putin la alte femei. Studenti de sex masculin au fost invitati sa dea niste pseudoteste de inteligenta: unei jurnatati dintre ei. dintre fetele care serveau ca momeald pentru studentii lestati. in aceste conditii. Am Post implicate. in absenta tranzitorie a experimentatorului.. le plateau consumatia.

Dar putem presupune ca asa s-ar fi intamplat cu unele dintre ele. din contra.. printre care si complicele. de fapt un complice. in care trebuiau sa fats o evaluare asupra unui numar de persoane intalnite recent.. toate lucrurile benefice pentru o stima de sine nesigura? .. Frumusetea partenerei ar fi unul din indicatorii stimei de sine a barbatilor? Sau chiar. Si. Tinerele care fusesera puse in situatie de esec. Experimentul nu ne permite sa affam dacd tinerele cu stima de sine scazuta ar fi ajuns eventual mai departe... cei a cdror stima de sine fusese dezumflatä nu indräzneau sa-si Incerce norocul. iar cdnd o faceau. $i conversa atat de bine.. in mod aleatoriu. pentru ca. era doar cu cele mai putin frumoase. evaluaserd aceasa persoana mult mai bine decat celelalte... tinerele dadeau un alt pseudo-test. Tinere fete au fost plasate intr-o situatie de exec similarà experimentului anterior: li sau anuntat. intra „din intamplare" in inapere §i Incepea o conversatie cu ele.. Alta morals (un fel de a spune. ce este seductia daca nu semne de aprobare. In timp ce luau cunostinta de rezultate. in ciuda faptului ca era vorba de un strain pe care nu it intalnisera niciodatà inainte. Putin dupd aceea. de admiratie.. la o alts privire asupra faptelor. rezultate bune sau slabe la un test pe care 1-au dat. in acest caz. in fond. Cele care obtinusera rezultate bunt au rdmas mult mai neutre.. incat manifesta dorinta de a le revedea.): se aleg eventualele partencre in functie de ceea ce credem a fi nivelul meritului propriu... respectiv daca ar fi acceptat o intdlnire. un alt student. Concluzie: femeile sunt mai vulnerabile si mai receptive la seductie atunci cdnd se simt devalorizate. si chiar mai mult. le serveste la mentinerea stimei for de sine la un nivel inalt? Aceste experience sunt transferabile si asupra femeilor? Societatea noastra Inca mai considers ca barbatii ar trebui sa fie cei care fac avansuri.118 Christophe Andre §i Francois Lelord pe fetele frumoase. Este logic. Femeilor le rdmane atunci sa le faciliteze sau sa le accepte.. exists factori legati de stima de sine care sa le determine pe femei sa accepte sau sä refuze avansurile barbatilor? Experienta urmätoare ne va larnuri6. inainte de a päräsi incdperea.

a cincea vi judeca mult mai putin bine decat va apreciati dvs. Ai un stil de invidiat.. Dupd ce ati luat cunostinta de parerile for despre dvs." diminuati insidios stima de sine a prietenei: „Sa-ti spun drept. In Ai nctie de ceea ce ati citit mai sus. Dar pentru o legatura durabild? Ei bine. fetele . nu am decat complimente pentru tine in seara asta.. de care persoana vä veti simti mai atras pentru un flirt? $i cu care dintre ele v-ar pläcea construiti o legatura durabil0 . un barbat o femeie. dar mai trebuie sa $tim si dacd ne alegem partenerii de flirt a$a cum o facem cu eventualii soti. cum veti pro-( Oa pentru a cre$te $ansele de reusitä a manevrei dvs.." Apoi le faceti prezentarile. Gratie unui har aparte.. pare logic sä preferi persoane care valorizeath stima de sine. desigur. Intalniti acolo (ce $ansa!) cinci persoane foarte seducAtoare.0 gásesc foarte simpatic. in fine. vom fi atr* de parteneri mai lucizi in a ne apreeia cum suntem cu adevärat. o alta va judeca ceva mai bine deck o faceti dvs. o a treia vd judeca Inuit mai bine. o a patra va judecd mai putin bine. cu ce veti incepe. sunteti capahi' sa le cititi gandurile: una \id judeed exact cum va judecati dvs.. Pentru o legdtura trecdtoare. Alegerea partenerului A seduce. vom incerca sa aranjäm putin asta. se pare ca lucrurile nu se petrec de loc la fel: dac-a incepem sa ne gandim la o viatä de cuplu.. nu aräti prea bine azi! Ai o mutra! Vino la toaletä. bitrane.. Hotärati sa le faceti cunostinta la o petrecere pe care o organizati dvs... ? Ritspuns: Cresteti cu abilitate stima de sine a prietenului: „Sà-ti spun drept. 119 pveti doi vechi prieteni celibatari. A fi admirat sau a fi inteles? Sunteti invitat(a) la o seratä.Adulti sub influents Pentru a termina cu vechii prieteni celibatari .

1 ------7 -1 ----- . Epstein si B... Dar atractia intarziatd („m-as vedea intr-un cuplu cu acea persoana") ardra un maximum pentru evaludrile usor pozitive. Moiling in M..120 Christophe Andre si Francois Lelord Acest experiment a fost aplicat in realitate pe trei sute de subiecti care erau confruntati cu judecatile unor parteneri virtuali. H. pentru o poveste durabild. .. ne alegem eventualii soti dupd criterii diferite decat cele pc care le folosim pentru legaturi trecatoare: pentru o relatie efemera cautdm sa fim valorizati.. altfel spus.. cit. cu atat ne face mai multd pläcere ne dorim sa petrecem un moment cu celalalt. cu cat suntem mai apreciati.C--- 29 27 .. provenind din partea partenerului imaginar.7 ( 2. op..3 . 3.. cautam pe cineva care sa aiba despre not o imagine justä— si totusi usor pozitiva! 7 . in timp ce evaluarile foarte pozitive erau considerate mai putin atragatoare pe termen lung! Altfel spus.. Rezultatele au fost foarte surprinzatoare: atractia imediatd („mi-ar pläcea sa am o aventurd cu aceastä persoand") era corelatä cu imaginea pozitiva.. Kernis. intalniti la o serata imaginara.5 Cum ne influenteazd alegerile sentimentale judecata partenerilor nastri (dupd S.) ._-_-_____ 35 3.

in timp ce persoanele cu stima de' §ind scazutd alegeau mai des sa revada persoanele care emit% o parere critics la adresa lor. De exemplu.Adulti sub influents LDe fapt. de fapt. chipurile. in functie de nivelul stknei de sine? Totul depindea. lasandu-le un timp foarte limitat $i ceran- . Aceasta tendinta este Inca $i mai evidenta la persoibele cu scazutd stimd de sine: un studiu realizat pe cupluri cdsät otifes a aratat faptul ca persoanele care se apreciau favorabil aveau in general soti care le apreciau la fel.'Dace li se lasa subiectilor o pauza pentru a reflecta mai bine a stPra alegerii lor. persoanele cu stiinli de sine scazutd au. persoanele cu scazutd stimi de sine fac alegeri in deplina cuno$tinta de mild sau in mod inemtient? Este o alegere rationale. fare aceasta definitie pentru iubke:„Nebunie temporary care se poate vindeca prin cdsätorie9.. Aceastä judecatä era bineinteles aleaWrit §i se dovedea a fi cand pozitivd. acest tip de comportament pare totu$i ciudat $i am putea slide punem intrebari despre el. data ati fi participat la acest ciperiment? 121 ► Alegeri calme $i alegeri precipitate / Si nu facem o casnicie dee& cu cineva care $tie intr-adevcir suntem. '. din contra. daca subiectii erau constransi sa face rapid $i intuit *alegerea (de exemplu. ce-ati fi raspuns dvs. Ce parteneri au ales sa revadd subiectii experimentului. apoi ii s-a relevat. se regaseau datele pe care le-am descris deja: Persoanele cu inalta nima de sine preferau sa revada partenerii ca fe aveau o parere bung despre ale. in timp ce subiectii care aveau o imagine negativa despre ei Insisi erau cel mai adesea cuplati cu soti care gandeau acela$i lucru despre ei! Gandind ca mariajul nu este Scut pentru a to minti (ceea ce este interzis). Din contra. gandità sau. este odecizie intuitive? Un mic experiment 10 ne va ajuta sä raspundem la aeeste intrebari." Dar.. ceea ce au crezut despre esicesti eventuali parteneri. de timpul care li se lasa pentru a lua decizia. Unor subiecti voluntari li s-au prezentat ni$te potentiali parteneri settimentali. and negativA.

E greu de stiut daea asta este in final un lucru bun! Daca stima dvs. Dar se intamplä mereu asa? $i este sistematic adevärat pentru cei doi membri ai unui cuplu? Cine profits de cuplu? Unele lucräril 1 ne lass sa credem ca de mariaj beneficiazd. de sine este scdzutd.. suut un impostor") si. in medie.. a recunoa*te ca sotul este un buckar mai bun si a-i Fása lui preocuparea de a pregäti cina pentru invitati. in final. rezultatele obtinute de grupul „ scazutä stima de sine" erau modificate: in grabs. asumandu-ti in acelasi timp mesele zil- 11 i . un sot care Va apreciaza pozitiv va poate stimula („nu sunt atat de räu. De cc? Un cuplu presupune ddruire si renuntari din partea fiecdruia dintre membrii. dacd nu chiar sa Va scads. in general.122 Christophe Andre *i Francois Lelord du-le in acelasi timp sa retina o serie de cifre complicate pentru a -i impiedica sá se concentreze). Cel putin. Aceste renuntari se pot referi la aspecte minore: de exemplu. in favoarea cuplului12. zutà stima de sine ar alege ca parteneri persoane care au o pare-re favorabild despre ele. el ii alege deci in cunostintä de cauzd). se pare Ca. acesti subiecti alegeau mai ales partenerii care ii evaluau pozitiv. in final") si sa va creased putin cate putin stima de sme. Altfel spus. or. Dar. mai mult stima de sine a bärbatului decat a femeii. stima pe care v-o purtati. dacd ele ar asculta mai mult de intuitie. daca asculta de ratiune. Dar va poate si angoasa („ nu voi putea sä-1 multumesc. subiectii cu scazutd stima de sine preferau sa aleaga parteneri capabili de a le conferi o privire critics: aceasta confirms propria for pdrere de sine si nu ii pune in situatia riscantd de a-1 deceptiona pe celdialt (pentru ea el este deja la curent cu limitele lor. MICI ARANJAMENTE INTR-UN CUPLU Dac6 ne intemeiem o casnicie. putem presupune asta.. persoanele cu sa. sa va destabilizeze. este pentru a ne face un bine Si pentru a ne imbundtáti stima de sine. femeile accepts mai mutt decat bdrbatii sa renunte la die.

sunt catalogata ca o burgheza lenesä de majoritatea persoanelor de varsta mea care lucreazd. aceste zone de competente sunt repartiz 1 echitabil: unul este considerat ca un cunoscdtor mai bun a ( a ce este mai bine pentru educatia copiilor. dar profesiile interes$ate erau incompatibile cu cu o viatä de familie echilibratd. un adevdrat ministru de a . Cum spun asta. ne-am repartizat sarcinile. nu *f ez. Mei* etc. trebuie sa recunosc ca asta ma ener- * Aria de a repartiza rolurile Renuntärile in sanul cuplului sunt in principiu mutuale. Si meu. Acum. 123 sursa de gratificatii mai mici pentru stima de sine. rispund ea sunt mama. ceea ce duce la notiunea de „zone de competenta" ale fiecaruia: cei doi soti se recunosc ca expert si decident in diferite domenii. oamenii spun ca este o meserie grea. . Dar ast*de renuntari privesc. altul pentru bani. etc. Sotul meu se ocupa de toate aspectele administrative ale vietii de familie: cornraporturile cu administratia. de-a lungul anilor. copiii mei mi se psi foarte reusiti. ceea ce se intampld frecvent datorita meseriei sotului meu. Sunt multumità de existenta mea actuald: cuplul nostru merge tee. m-a obligat intotdeauna sa raman masa. femeile sunt cele care renuntä la a-si dezvolta cariera profifonald pentru a se consacra vietii for familiale. ca am dreptate. Dar nu cred nici moment. casnica. care castiga bine. Dar mi se impl y sa mi se puns intrebäri despre mine atunci cand intalnim persoane not la dineuri. am prieteni un mod de viata pläcut. intretin relatiile cu vecinii etc.Adulti sub influents give. de asemenea. ca este minunat. Aid am patruzeci de ani. In cupurile care merg bine. ne spunea una dintre pacientele noastre. eu joc rolul ministrului afacerilor externe: telefonez prie4nilor Si familiei. Am cdutat putin. §i aspecte fundamentale: sea.. cuplul meu. Cum sunt mai Ciabila. chiar daca sotul meu munceste prea mult. Atunci cand sunt intrebatä ce profesie am. Imediat. fara ca asta sa fie clar spas. la un moment dat.Am doi copii. ne povestea o tdnard.

Cu copiii.. eu sunt ministrul educatiei. mama este cea care 0 face.. acceptand. $i ele sunt cunos_ cute ca atare apropiatilor no*tri. un tata este mai inteligent." Aceste raporturi nu privesc doar viata personals a cuplului. in opozitie cu el. sau invers. asta o prive*te pe ea. Fiecare din not recunogte competentele celuilalt. sa treacd drept o persoana cu un gust mai putin format. ci *i imaginea pe care o ofera celorlalti: o sotie it va lass pe sotul sau. Din contra. deci ea le spala. &eased. bun vorbitor. sarcinile sunt impartite: tata se culcd primul. El nu se pricepe deloc la copii: deci. tata *tie mai bine sa." .. totul este o chestiune de echilibru: nu este posibil ca un cuplu sa functioneze durabil dace unul dintre soti ocupà terenul tuturor competentelor placute sau socialmente valorizate. fäcãnd sa domneasca putina discipline printre cei patru dracu*ori ai no*tri." „Chiar daca.124 Christophe Andre §i Francois Lelord finance. nu intotdeauna gratificant. mama *tie mai bine sa spele vasele. un sot va accepta ca sotia sa sa fie considerate artists in anturajul lor." „Cel mai adesea. al ministrului de interne. Tata nu are timp." „In general.. desenatorul Philippe Corentin13 ironizeazd nostim repartitia fals egalitard a sarcinilor din sanul unor cupluri: „Cuplul este format in majoritatea cazurilor dintr-un tata *i o mama.. sa monopolizeze cuvantul in timpul vizitelor.. tata nu are timp. Ea nu se pricepe deloc la fotbal. el este cel care it citote. in timp ce el accepta rolul. ea poate deci sa pregateasca micul dejun." „Tata *tie mai bine sa citeasca ziarul: deci.. Aici. deci el este cel care se uitä la meci. Dat find ea mama nu trebuie sa se barbiereascd. Stima de sine Tatdlui In cartea sa pentru copii.. mama se scoald prima. Dar mama este cea care face copii. Stima de sine a fiecaruia dintre soti trebuie sa fie echitabil „hranita" de viata de cuplu.

o competitie pentru exercitarea corntentelor: doi soti vor. in cuplurile foarte manifest dezechilite. exceptand cele Ctecesare aparentei sociale. MilO. 125 Atunci cand un cuplu merge bine. a stiut sa-si 9onstruiascd cu abilitate. 41 In cuplurile disfunctionale — sau in timpul perioadelor de conffitt exists. 3) camera §i biroul meu sa fie intotdeauna bine intretinute si masa mea de lucru sa nu fie atinsa de altcineva in afara de mine. marele barbat dispunea de o buns stima de sine. va face dezväluiri invitatilor („§titi. Asa cum scria Ades Renard in Jurnalul sau.. Marele geniu . renunta la orice relatie personals cu mine. 2) sa-mi fie servite trei mese pe zi in biroul meu. In special sa nu pretindeti: 1) sa ma agez cu dvs. legenda publica. de exemplu: Veti veghea ca: 1) lenjeria si cearceafurile mete sa fie tinute ordine. din contra. Recent s-a luat wo§tinta de corespondenta sa personals. unde aflam ca dacd. sa-si taie vorba lard incetare fata invitatilor cu care converseaza. Stima de sine a fiecdruia este astfel sporita. la masa.."). in mod direct pentru unul ji indirect pentru celdlalt.% careia ii scria. partenerul cel mai „puternic" si mai recunoscut social poate avea tendinta de a-si reduce partenera la sclavie.Adulti sub influents sau gelozie? c.. nu era Preocupat eatu§i de putin de a o menaja pe cea a sotiei sale. Albert Eistein. in timpul vietii. Sau fac sabotaje: sotia...yi micile meschinciriiI4 kflarele fizician premiat cu Nobel. face el pe desteptul. fiecare se bucurd si se vaOizeaza prin procura. „in umbra unui barbat glorios. ener►ati de sot. dar de fapt. astfel *fit sa facd uitate unele dintre ciudateniile sale. Promiteti explicit ca yeti respecta absolut urmatoarele puncte: •)•u yeti astepta din partea mea nici o afectiune si nu-mi yeti re- . La fel. de exemplu. tIparent. pornind de la reusitele partenerului. 2) sa ies sau sa caldtoresc in compania dvs. existi int otde auna o femeie care sufera".

adesea. Pentru aproape jumatate din contemporanii no*tri a avea copii ar da un sentiment de plenitudine *i de stima de sine („sä reu*e*ti in viata"). „Sa aiba spirit de familie" (35%) sau „Sä ii iubeasca" (32%). sotia sa it pardsi. dar dorea sa evite un divort. 3) yeti päräsi camera sau biroul meu imediat.126 Christophe Andre Francois Lelord pro*a aceasta. raspunsul cel mai frecvent (45% din persoane) este „sa ai copii". noi ne dorin copii pentru ca ei sa rewasca acolo unde noi am quat. 4) promiteti-mi ca nu ma yeti denigra in ochii copiilor mei. dar avem copii"). atunci cand va voi cere aceasta." Este adevarat ca pe vremea aceea Einstein avea o legatura adultera. Cand ii intrebam pe adulti15: „Care este elementul cel mai important pentru a spune ca cineva a reu*it in viata?". nici prin cuvinte. Cateva luni mai tarziu. Unii sociologi. nici prin fapte. Astazi se *tie ca aceasta teorie nu este fondata: faptul de a avea if .. Atunci cand punem intrebarea: „Ce a*teapta astazi parintii de la copilul lor?" primul dintre rdspunsuri este „Sa reu*easca in viata mai bine deck ei" (53%). fard a protesta. familiile sarace sunt cele care au cei mai multi copii.. calculul nu este intotdeauna bun. con-. Cuplul copilul Oricine *tie ca pdrintii adord sa primeasca complimente cu privire la copiii lor: aceasta le cre*te stima de sine. statand Ca. Mult mai mult deck „sa reu*e*ti in viata profesionalr (25%) sau „sa reu*e*ti in viata sentimentala" (25%) *i „sa ca*tigi multi bani" (4%). Doar 4% din persoanele chestionate raspund: „ Sa le semene!". impreuna cu cei doi copii ai lor.. tul. De altfel. afirmaserd candva ipoteza ca fertilitatea ar imbunatati stima de sine a parintilor respectivi („nu avem bani. Dar in ce manierd ne sporesc copiii no*tri stima de sine ? Sa fie doar gratificatia narcisicd de a fi creat mici fiinte care sa ne semene? Sondajul pe care 1-am evocat aduce un element de raspuns.. pe atunci scandalos — suntern in 1914. 2) imi yeti raspunde imediat ce vä voi rasa cuvan. Astfel.

trea fard limite. Francoise Chandernagor atribuie eroinei sale. 'Inca din adolescents am incer*ha ma inalt dincolo de mine: depd$indu-ma. in care are i§i dore§te sa-1 seduca pe celalalt. Intr-un man descriind o rupturd conjugalà18. care incearca sä inteleaga de e a in§elat-o sotul. Catherine. cum s-a dorit mult timp sä se creao perioada Ears griji. cuplul nu este un loc unde domne$te I .5% Mame cu doi copii. nivelul stirnei noastre de sine ca persoane nu are efect asupra numarului pe care ii vom avea ulterior16: Persoanele cu scazuta stima & sine nu sunt mai prolifice decat altii! Mai mult. intr-o perioadd in care munca este o components importanta a stimei & tine. impresionandu-l. in varsta de 30-34 # ani care au serviciu Maternitate serviciu $aporturi de fond subtile is A§a cum copilaria nu este. fraza urmatoare: „Pentru a invinge stima Icestui bdiat stralucitor $i distrat. invers. 0 ancheta recenta 17 arata cum mamele cu doi sau mai tilti copii au din ce in ce mai multe dificultati de a gasi I n 1994 63. in privinta realizärii personale. In Ode cupluri exists o forma de competitie implicita. depaseam pe al?" .5% In 1997 52% in 1997 59% cu doi copii.dean care au serviciu tame I n 1990 70. ci o scend a multiplelor raporturi de forte. in vdrstà de 25-29 . fit special pentru femei.Adulti sub influents 1 27 opii nu amelioreaza prea mult stima de sine $i. faptul de a avea copii poate reprezenta o piedica.

" „Tu nu o iubesti pe soacra ta. ieri a fost superb. mi-ar plicea sa stiu ce s-a mai intimplat cu el.. Exists domenii in care am sentimentul ca suntem in competitie? Sau ca suntem gelo§i unul pe celdlalt? Am discutat deja clay despre asta? STRATEGIE EXEMPLE 0 comparatie nefavorabila parte nerului." „Mmm. Ce picat ci to nu ai putut veni.. discutati-le cu partenerui dvs.. este mai inteligenta decit spun toate aceste femei invidioase.„A. ca cu care am dansat. to-ai mai ingäsat fats de vara trecuta ?„ sau „Nu am remaran ca din spate pare atit de sfrijit!" Evocarea aventurilor voastre trecute si re.. .. inn aminteiti de tatil tin.sa.. Era foarte gretele fata de acest subiect indragostit de mine si voia sa ne cisatorim. Chiar trebuie si merg la Roma in legatur cu serviciul meu. Mil scris molt timp si apoi.. In plus.128 Christophe Andre Francois Lelord Exercitiu pentru cuplu Puneti-va aceste trei intrebäri (sau. mai bine. dar cel putin ea face eforturi pentru invitatii ei. posibil cu o persoana pe cam el1ea nu o apreciazi Critica membrilor familiei sale Critica aspectelor sale fizice „Esti intr-adevir zgircit. Povestirea unei settee plkute Cara el (ea)." Cum sa diminuati stima de sine a partenerului dvs. E tare bine si petteci o sears fiumoasi cu oameni asa dc ci cu amid fore dräguti simpatici.." Plingerea culpabilizanta A lauda calitatile unui (unei) rival (e)potenlial (e) „Cand ma gandesc la tot ce am radii pentru tine. fats care va pune gheara pe el va trage lozul cel mare. De mull nu in-am mai distrat a.): 1..." sat! „Acest him este foarte atrAgator.. Era NI unui mini= italian. iata fotografia asta.. „A. Dar poate ca nu p-ar fi placut. imi amintesc.. Ce aduce cuplul stimei mele? In mod direct: prin ce mi-a permis partenerul meu sa realizez unele dintre obiectivele mele? Sau in mod indirect: de ce anume sunt mandru(ä) de partenerul meu? Cuplul meu este situat pe baze stabile? L-am ajutat pe sotul meu sa i§i realizeze unele din obiectivele sale? Este el mandru de mine? Beneficiile mele §i ale lui sunt la fel de mari? 3." „Ai vazut ce frumoasi era aseari vecina Dupont? Da.

In timpul conversatiilor cu prietenii sau cu apropiiiea spune sus si tare ca doreste ca el sa reuseasca. ea n-ar putea suporta. ea it bombardeazd cu mesaje devalorizante. Ea este director economic. daca el ar reusi. daca sotul ar reusi din punct de ere material? Sau clack in urma unei terapii reunite. tie altfel. pe care el i le recunoaste cu placere admird pentru inteligenta sa si pentru caracterul ei puternic). sotia lui s-ar ilebara s a de agresivitatea fats de ceilalti si ar deveni mai populara? t dke ce ne certdm V-ati Intrebat deja la ce servesc certurile in sanul unui cuplu? unsul este simplu: pentru a aduce on de eke on este necesar de sine a partenerului pans la dimensiuni corecte . daca nu. sarmanul meu iubit. iar eompetentele relationale (pentru care ea it invidiaza) si artistice care ea le admit% sincer. dar apropi* for au sentimentul ca. mai ales in puSic: „ din fericire exists salariul meu. -adevar. a avut un tats stralucitor o mama care le descria copiilor in detaliu toate marsaviile si 'chic sotului sau.. stima de sine scazuta si instabila. Ea-insasi. penult ca ar fi o inversare a raporturilor de forts (si poate chiar ar parasi-o). Ce s-ar intampla s-ar strica echilibrul? Respectiv.. dincolo de care propria sa stima de sine fi in pericol. Cuplul for este functional pe urmatoarea bald: ei ii revin compele materiale si intelectuale. dar nu le invidiaza). fara in'lila. el nu are anvergura necesara pentru a face o cariera. pentru ca ea nu mai lucreze. in acest sens. povestea unui cuplu pe care unul dintre not 1-a primit in terapie." Ea marturiseste prietenelor sale ca. ce aduce el acasa. laid.tatá eclipsat de o mama coplesitoare si dominatoare. unele persoane neputand suporta agresivitatea sa vertendinta ei de a-i privi pe oameni de sus si de a-i judeca.Adulti sub influents 129 In alte cupluri. iar el este dor fad succes.. Dar.. el este foarte popular si iubit de toti. inaltä stimd de sine instabilk provine dintr-o familie in dare parintii au divortat de timpuriu. recunoscutd in mediul sat. cand ei nu i-au cerut nimic. a avut ten. sa se ocupe de copii „sä profite de viata".. suntem uimiti cateodata de nevoia unuia dintre cei j membri de a mentine subtil stima de sine a partenerului sau in to cc nu pot fi depasite. in limp ce ea este milt mai putin. El.

.) .. Prezenta „ loviturilor sub centurr in timpul certurilor dintre soti este cunoscutd terapeutilor de cuplu ca un factor de prognostic prost.. Unele con.130 Christophe Andre §i Francois Lelord Cearta face parte din viata oricarui cuplu normal.) Conflictul are un sfársit (far:á imbufndri. to crezi si frumoasä?"). Din contra. familie („asta nu ma miey la tine. cu ass sau esecurile trecute („tu ai ratat mereu. Ele demonstreaza dorinta. imi creaid o problems. Aceste insulte iremediabile dau lovituri foarte dure stimei de sine a persoanei care le primeste si nu sunt niciodath uitate. stima de sine a fiecarui membru nu a fost atacata in mod direct. La finalul lor. Este cazul tuturor reprosurilor legate de aspectul fizic („in plus. pentru a avea ascendent asupra lui. totul in viata"). Med raz bunare) a partenerului Responsabilitatea emotiilor este atribuità. nimeni nu se simte umilit. constiena sau inconstienta.. nu ajung la nici o solutie $i mai ales sunt scena unor agresiuni feroce asupra stimei de sine a participantilor. evolueze corn-Obiectiv: a diminua stima de sine portamentul partenerului Emotiile sunt exprimate in mod direct la prima persoana („sunt fur os”) Orientate spre cäutarea solutiilor („ce putem face?") Criticile sunt centrate pe comportamente („cand faci asta. flicte pot fi considerate ca „normale": ele permit fiecdruia exprime asteptdrile nemultumirile si sa determine evolutia situatiei. partenerului („ma imbolnfivesti) Orientate spre cautarea responsabilitátilor („cine e de vini ?) Criticile sunt centrate pe persoane („esti chiar nul (a)`) Conflictul este nesfarsit si renaste mereu din cenu-sa lui („si totusi deunazi ai spus ca. anumite conflicte semnifica o „conjugopatie": sum frecvente. Aceste lovituri sub centura constau in reprosuri insulte in fata cdrora persoana nu poate evolua sau face eforturi sa se schimbe. CONFLICTE „NORMALE" CONFLICTE PATOLOGICE Obiectiv: a face A. de a prabusi stima de sine a celuilalt.

. MARTHA: Cum? Ce nu este? rI ORGE: Nu este frumos.. c4tigurile pierderile sunt impartite) 131 Conflictul dezechilibreaza raportu rile de forte intresoti: el confirms dominanta unuia sau o inverseaza. Conflictele conjugale au reprezentat intotdeauna o sursd de inspiAtie pentru romancieri $i cineasti. tu chiar n-ai nimic in. George. Dar tu esti las... pdzege-te! Gelozia este aproape intotdeauna un semn de vulnerabilitate." al• te iubesc. THA: Imi place and esti furios..Adulti sub influents iConflictul permite reechilibrare a isporturilor de forte intre soti . Martha.yi tidied ochii) Ma faci sa vomit. boiul rozelor (1989) descrie astfel un scandal interminabil 'Ina Kathleen Turner $i Michael Douglas. 11* finalul conflictului. Trebuie sã o (il) supraveghez fare incetatc.. GEORGE: Poftim? RTHA: Ma faci sa vomit." . Filmul lui Danny de Vito. ORGE: Nu-i frumos din partea to sa-mi spui astfel de lucruri.. Fu.... nici sa traiesc Para el (ea).MARTHA: George? (el 1. ( dar intotdeauna exists un dominator la finalul lui) Conflicte conjugale „normale" ci conflicte patologice Bucuriile cdsniciei %.. Chiar asa to vreau.. Dar cea mai spectacuitisa cearta conjugale ramane poate cea descrisa de scriitorul Edifird Albee in piesa sa Cui i-e fricil de Virginia Woolf?19: . GEORGE (intreruplind-o): In burta? Asta e? MARTHA: Paiato.. tii. toielile asupra celuilalt reflects indoielile fata de tine: „Nu sunt kaare nici sa-1(sä o) pastrez.

. Dar mi-am dat seama de timpuriu ca pldceam baietilor." Gelozia lui Franck este legate de nevoia de a controla mediul sau. Gelozia mea a devenit devorantä: imediat cum o femeie it priveste pe sotul meu. ma lini§tea usor si era atent. Dupe ce m-am casatorit. nu-1 foloseste pentru a reusi in cuplu. cum este Franck. un compliment ii sunt suficiente pentru a-1 stdrni. Uneori sunt cuprinsi de gelozie si subiectii cu inalta stima de sine. mi-a mers foarte räu in privinta asta." Gelozia Amêliei este cea a unei persoane care se indoieste de sine si care crede ea nu are suficiente calitati pentru a-si pdstra sotul alaturi. I-am facut de multe on scandaluri si scene teribile in public. dar ma puteam rdzbuna seducând un alt bdiat sau parasindu-1 pe cel care mi se parea ca nu ma iubeste destul. si pe mine de astfel. Cat timp asta ramanea in stadiu de flirt. Dar astazi nu mai suporta asta. Sunt pe cale sa distrug cuplul nostru. it face nefericit. 45 de ani. Ceea ce i-a folosit. seful unei intreprinderi.asa cum este Am&lie. E ca si cum a§ vrea sa ma impiedic sa gasesc fericirea. innebunesc. asta it amuza. nu am intimpinat prea multe relatiile nu durau prea mult. fait indoiala. Exercità asupra mea o supraveghere continua.. cu ingrijorare. i se pare astfel ca este o dovadd a unei lipse de iubire definitive. nu m-am considerat nici prea frumoasa. nu ma iubeste destul: e ca si cum m-ar considera proprietatea sa. nici prea cultivate. 0 prefera intotdeauna pe sora mea. 132 Christophe Andre Francois Lelord era tot timpul in conflict cu ea. iar el iubit niciodatd. Ea se simte cu totul incapabila de a-I recuceri dad remarca faptul ea ii place o alts femeie. Sotia sa semnaleazd ca cei care . La inceput. Ar vrea sa nu traiesc dee& prin intermediul lui. Urdsc sa flu astfel. un suras. din contit. Nu m-am placut niciodata. pentru a reusi in afaceri. pe care sotia sail descrie astfel: „Nu suporta ca alti barbati sa schiteze nici cel mai mic gest catre mine: o privire. fare profesie: „Tatal meu nu rn-a mai mult dee& mine. ca pe un animal domestic. care ii semana Gelozia poate fi proprie subiectilor cu stimä de sine scazuta. Dar astazi sunt convinsa ca. La inceput. 28 de ani.. vedeam bine ca eram geloasa. Eu eram mai degraba copilul mamei. imi spunea ca era asa pentru ca ma iubea prea mult..

inteligent. mi-am pus intrebari despre mine.. nu este al dvs. ea descrie suferintele si revenirea eroinei sale care istä in final la socul divortului." Cum reactioneaza indivizii la rupturi in functie de stima de ne? Francoise Chandernagor ne ldmureste din nou. toate defectele. iar acum era ca si cum ar fi fost o greseald. mi-a telefonat penspune ca nu mai dorea sa ne revedem. Fusesem atat de fericit ca putusem sa o seduc. in original: persoana autodidacts. dar complexat ca nu are nici o diploma. in fond.) . de exemplu. Am inteles ce trebuie sa fi simtit oamenii deprimati.: subiectill se devalorizeaza („sunt nul"). ca. nu prea sunt interesant ca persoand. A fost ca un electrosoc. t. lipsurile din viata mea si din felul meu de a fi care ar fi putut sa-i displacd. nu se mai imagineazd in viitor („ nu mi se mai poate intampla nimic fericit") si nu mai apreciaza dem puncte sale obisnuite de interes („nu mai doresc nimic"). In cartea sa Prima sotie.. menite a-i apara stima de sine: 4 engleza. Se jtie.. ca si cum mi s-ar fi retras un premiu sau o diploma dupd 24 de ore. nu-1 meritati. iar sufeiinta din dragoste este un fel de minidepresie experimentalà. care reuw*te prin propriile puteri. De exemplu. spunandu-mi ca. spunandu-mi-se: nu. povesteste un student la drept. Despre suferinta din dragoste Doliurile sentimentale afecteaza profund stima de sine. Aceasta foloseste mai multe ttrategii.. persoanele care sufera din dragoste (lovesick patients) au un nivel scazut al stimei de sine20. Timp de cateva zile. „imi amintesc de o fata foarte frumoasa cu care am flirtat intr-o sears. ? (N. aceasta expeCie* mi-a fost salutara. Rusinat. Nu reusisem sa ma infurii pe ea.Adulti sub influent& 13 3 declanseaza gelozia sotului sau sunt mai ales barbatii inzestrali cu pe care el crede ca nu le are. A doua zi. Era destul de penibil. barbatii mai lineri sau mai „intelectuali": Franck este un self-made man* . Dar dupd ce a trecut. Am trecut in revista toate problemele anterioare. dar ma simteam jalnic. Cara a ajunge la depresie.

. nu 1-am iubit mai mult sau mai indelung deck mi-am iubit pamantul: inteleg de ce s-a crezut inselat. cleat sd-si spuna ca de mult timp nu mai place sotului Inca de la inceput. de a-si atribui un rol activ (acolo unde. trebuie sa se puns mai putin la indoiald pe sine insäsi. printr-o atitudine „generoasd"." Eroina face un calcul inteligent: protectia pe termen lung a stimei de sine." Eroina párdsitd cedeaza aici tentatiei de a-si rescrie trecutul.. dar prezentarea de sine cea mai apreciatd este cea care tontine elemente pozitive moderate si nu- . — „Ma revdd in scene in care imi primesc rivala acasd cu o mils cresting si reconciliere. de fapt. — „Oricat de puternic mi-am iubit sotul. Nu o strivesc pe acea dams cu dispretul. cu multe calitäti"). decat devalorizdndu-ne. ." Eroina prefers aici sd isi asume o alegere proastä. Pentru aceasta. ei au impärtit modalitdtile de a vorbi despre sine in trei categorii: foarte valorizante („sunt un om bun. Orem desigur mult mai simpatici prezentandu-nc pozitiv. important in stima noastrà de sine: o hrdnesc si o stabilizeazd. e mai buns decat pldcerea scurtd a rdzbundrii. Esential este sd o strivesc. eu m-am inselat asupra lui.. am multe defecte") sau intermediare („am si defecte si caliEi bine. devalorizante („nu valorez mare lucru. se supusese) si de a reinvesti alte puncte de interes. Deci. ci cu generozitatea mea. Din prima clips si in fiecare moment 1-am inselat cu amintirea raurilor si umbrelor de nuci..134 Christophe Andre Si Francois Lelord — „Nu am fost inselatd de sotul meu. dar Relatiile amicale joacd un rol. Cum sci-ti fact prieteni? Cercetatorii in sociologic au dorit sd studieze dud modalitatea in care ne prezentdm interlocutorilor influenteazd pdrerea acestora despre noi21.. PRIETENI LA BINE BSILA RAU Putem trdi fara prieteni? Da. cuplul trebuia sd esueze.

americanul Dale Carnegie oferea sfaturi pentru cum sa-ti faci prieteni22. cu restrictie alimentar y chestiune care.au aplicat chestionare despre gradul for de simpatie $i de antipatie fats de ceilalti membrii ai grupului. de parca ne stiam dintotdeauna. $i acest fenomen este Inca $i mai evident atunci cand ne in4oim de not exists mult mai multe $anse ca o persoana ale Wei opinii sunt asemandtoare cu ale noastre sa ne devina mai cu oprinta un prieten23. Se constata ca cu cat . a-i face sa se simta importanti etc." Cu cat ne simtim mai apropiati de cineva. la o mare petrecere de societate din ora$. Pileteni dupd chipul meu In Eseurile sale. din tramplare. a le vorbi despre ceea ce le place. ne-am gasit atilt de prinsi. incat 0atunci nimic nu ne-a fost mai apropiat deck persoana celuilalt. Intr-o carte deja depa$ita. dateazd din anii '30. Montaigne celebreazd prietenia in ace$ti termeni earn* celebri: „$i la prima noastra intalnire care a fost. In timpul sejurului for in adapost $i la sfar$itul acestuia. le creeaza o proasta dispozitie..~: R otate 135 de marturisirea unor defecte: a te valoriza prea mult pare uneori a friza cu necinstea. retetele au ramas Inca valide. dar care continua sa fie un succes de -librarie.51 promiscuitate Treisprezece voluntari trebuie sa petreaca zece zile intr-un adspost antiatomic ingust. e. Mat de legati.Adulti sub influents . Adesea plicem pentru ca facem un bine stimei de sine a celorlalti. Prietenie . Mai inainte. i s-a aplicat fiecaruia dintre ei un chestionar de opinie pe subiecte foarte variate. aril indoiala. Ale sale „Sase mijloace de a ca$tiga simpatia oamenilor" nu erau de fapt nimic altceva deck $ase mijloace pentru $ Crete stima de sine a interlocutorilor: a-i asculta pe ceilalti. cu atilt semanam mai mutt §i cu atilt ne va fi u$or sy devenim— $i sa ramanem— prieteni. iar a te deprecia pare a indica o lipin a cunoaverii de sine....

24 Morala: daca trebuie sa infruntati situatii dificile (croaziere la mare inaltime sau trasee prin desert). cu atdt mai putin in marile domenii constitutive ale stimei de sine: frumusete fizica. se simt bine intre ei. AceIasi lucru si in grupurile de persoane marginalizate social: indivizii cu scazuta stima de sine se pot reuni. Cu cat diferentierile sunt mai mari la inceput (de exemplu. etc.25 Aceste fenomene sunt mai evidente si mai sensibile la adolescenti. Se intelege de la sine ca. au mai degraba tendinta de a merge spre ceilalti atunci cand au suferit un esec: pri- . Subiectii cu scazuta stima de sine. in schimb. Stima de sine a persoanelor din ghetourile de tot felul nu este neaparat mai scazuta deck cea a persoanelor exterioare. statut social. Indivizii care fac parte din ghetou nu se compard cu exteriorul. isi remonteaza stima de sine. Cu atdt subiectii se apreciaza mai mult reciproc.". Pentru a se elibera de comparatiile sociale defavorabile.si Francois Lelord raspunsurile la chestionarele de opinie sunt mai asemanatoare.. solicitarea intervine in general dupa un succes. chiar daca sunt respinsi de societate26. ci intre ei. ei aleg mai degraba prieteni cu performance sociale apropiate de ale lor.136 Christophe Andre . daca fac parte din doua grupuri sociale diferite).. iar am fost genial. asta devine enervant. Majoritatea oamenilor tind sa-si aleaga prietenii dintre persoanele care nu prezinta diferentieri prea mari fats de ei. „Uite. cu timpul. in sanul grupului. verificati daca viitorii vostri insotitori au aceeasi conceptie despre viata ca dvs. Prietenul la nevoie se cunoaste Cand apelam la prieteni? $i in ce scop? Daca cineva are o inalta stima de sine. pare sa spuna. Cautam atunci incurajari. cu atat trebuie ca punctele comune sa fie evidente si numeroase pentru a se stabili astfel legatura amical6.. care tind sa se regrupeze in gasti cu caracteristici foarte apropiate.

$i chiar data astäzi se contests uneloaspecte. se uitä. . in original: persoanä care pierde. nu a mai putut suporta noptile albe. Consolarea obtinutd va fi de astfel din ce in ce mai putin vingãtor. cdrora le oferd un sentiment de eficientd personals. persitilndu-le in acelasi timp sä se cunoascd mai bine— ceea ce." Mijloacele de a parveni la aceasta sunt multiple. adepts... „Hibele" serviciului Jacques. trec prin Otutul social (pe care-1 pierd somerii). si nu &Oda. scria Joseph Conrad29. satisfactia in muncá rdmane o realitate pentru multe persane. invins. activitatea profesionale si stima de sine pot fi in rapOrturi problematice. end astfel. a divortat dupe dacisprezece ani de viatä in doi: sotia sa. Atunci cand i-a IPi engleza. $i yeti pierde mai des prietenii dee& ceilalti28. „Imi place in munca tot ceea ce reprezintd o ocazie de descoperi pe mine-insumi. Cdsätorit de Candi-. este seful unei intreprinderi. atingerea obiectivelor (ne ffigina eficienti). Actionati astfel. week-endlhile lucrfind si vacantele mereu amfinate. ceea ce sunt in fata ochilor mei. 58 de ani. pentru ca prietenii for sfar$ese prin a se plictisi de rolul psihoterapeut pe care ei nu I-au solicitat.Adulti sub influents 137 ul trebuie sa fie atunci langa el pentru a-i asculta plangerile27. $i-a consacrat ktreaga viatd serviciului sau. pagubas. ei crest riscul de a se forja o imagine de „loser" sau Ovictimä. integrarea in grup (ceilalti licapreciaza ne accepts printre ei). prin aturi periculoase Si totusi. ca$tigurile financiare (cumpardm astfel proteze pentru stima noasträ de sine) etc. inteleg prin *ta propria mea realitate. e TA LA BIROU Multi dintre subiectii cu scazurd stima de sine se evidentiazd calitdtile for profesionale. dupe ce I-a ajutat sa-si dbmareze afacerea. 0.

dez- . cum spune despre adaugand ca asta-i mandria ei. ca si cum ea i-ar fi inselat in. Are 44 de ani si este celibatard. a izbucnit in plans: „Sunt fericitd cand lucrez. Acest angajament profesional excesiv prezintd mari pericole pentru echilibrul psihologic al subiectului. Aceastd confuzie intre valoare si performanta ( „sunt de valoare pentru ca am reuse).138 Christophe Andre si Francois Lelord cerut lui Jacques sa-$i mai tempereze activitatea sa-$i distribuie responsabilitdtile. Nu i se cunoaste alts pasiune deck munca. el a inteles gresit.." Cand stima de sine profesionala define o parte foarte importan- a principals. Pe mdsurd ce conflictul lua amploare. a fost. crederea i-ar fi cerut un lucru imposibil. Ea nu refuld niciodatd o munca in plus si „n-a dezamagit pe nimeni din intreprindere". abandonatd30: ea incurajeazd. s-a imbolndvit si a trebuit sa fie internatd: colegii sal au sustinut-o $i au vizitat-o. aceasta era realitatea. dar ii acordd incredere absoluta. Marie-France este asistent manager. atat de la mods in anii 19801990.de sine riscul unei dependence complete de profesie. Incepu. $i. el avea sentimentul ca doar munca sa it Ikea fericit. uneori chiar sa doarmd la birou: ii pldcea ambianta zorilor in intreprinderea lui. deci. nici un obstacol familial nu-1 impiedicd pe Jacques sa se dedice celei mai mari mandri ale sale: intreprinderea lui. cu aceasta ocazie. sa se intoarca din ce in ce mai tarziu acasd. Dar. de fapt.. Venind sa ne consulte pentru aceasta. din fericire. Astazi. dar nefericiti in restul timpului. din pdcate. Patronul ei este exigent. sa vada cum ii impresioneald pe tinerii sai colaboratori. Recent. care it &eau la lucru dimineata foarte devreme. a realizat singuritatea $i vulnerabilitatea sa. Pretul excelentei Mult timp a fost favorizatd in intreprinderi ideea ca stima de sine profesionala trebuie sa fie corelatä cu cantitatea sau cu calitatea muncii depuse. sa-si is cafeaua cu primii muncitori. A fácut un episod depresiv care i-a surprins pe toti din anturajul sau. din stima global& pans la punctul de a reprezenta sursa ei apare de a nu trdi deck prin prisma serviciului.

adunäturä. Diferitele agresiuni posibile in mediul profesional au ca efect cipal alterarea profundä si durabila a stimei de sine a victimei. sa se culpabilizeze. gloats . prin a nu-i mai incredinta ' • o munca veritabila. privandu-1 de informatii si neconvocandu. col° de functia sa. Scott Adams ne °feed una ezile cele mai crude si mai nostime despre acest „management it". cel mai adesea find vorba de supunere demitere. diverse obiective. Para indoiala. in original: fenomen de mass.. plul cel mai caracteristic ale acestor strategii. Ea constä in izopersoanei de restul intreprinderii. dupe caz. vulnerabilä la esecuri. „Punerea la stalpul infamiei" a unui salariat este. subiectii deveniti obsedati de competitie si care se prabusesc in 4sz de concediere. Ratbert..yi hcirtuire morald Importanta crescuta a muncii in statutul social si relativa sa rareamplificatà de faptul a salariatii nu mai suporta— pe drept Ant— ceea ce indurau ieri in täcere sunt la originea interesului se acorda in aceste timpuri unui fenomen pe care anglo-saii it numesc mobbing* si pe care in Franca it desemndm prin exsia „hartuire morala"31. Nici un riat nu to va privi in ochi sau nu va pronunta numele tau. In celebrul sat' desen animat Dilbert. sa se deorizeze. Strategiile sunt. — Unde se afla biroul meu? — In aceasta cutie de pantofi din holul de la intrare. este vorba de a viza persoana. In mod global. aceastä tutu& determine un fel de depresie experimentald: puffin ate puffin. nagement sadic . in general. indirecte si distructive tru stima de sine. Eroii sai discuta cu un coleg: „Inca o data. Fara a fi necesare agresiunile directe. si a o face sa se indoiasca profund de ea insasi.la ntruniri etc. Am aflat ca to ai fast acela care a nut postul de interimar.Adulti sub influents 139 lieltsrea unei stime de sine foarte instabile. Ie- pi tn engleza. bravo. tectul incepe sa se indoiasca de el.

arätati-vA in lumina buns (gentil. serviciului.. incurajator....) Ii invata sa considere esecurile drept catastrofe Acest fapt ii face sä se indoiascd de utilitatea eforturilor ProvoacA indoiala ($i daca judecaia mea asupra lui era f a l s e ) Ii culpabilizeazA (este greseala mea) Practicati confuzia implicind afectivul in management („sunt foarte. foarte deceptionat de rezultatele voastre) ti angoaseazd (nu sunt la inAltime) Faceti presiune asupra colaboratorilor („am incredere in voi.) Ii mentine la un nivel de nesiguranto incompatibil cu o buns stimä de sine SA critici intotdeauna persoana. to situezi grosso modo intre personalul de intretinere $i zeria din spatele frigiderului. luati totul asupra voastra Din a n d in cand.")..) Aveti grijä sä le presdrati din a n d in cand esecul. nu Ii invatd sa se considere incompecomportamentele sale tenti si sA isi peiceapA esecurile ca greseli In caz de eroare...140 Christophe Andre §i Francois Lelord rarhic. sa nu ezitati sA o puneti in evidentà In caz de succes.. prin dosare in neregula.. intreprinderii.32" ATITUDINI MANAGERIALE CONSECINTE ASUPRA STIM ElDE SINE A SALARIATILOR SA fiti imprevizibil (umor. fad a le da posibilitatea de a rdspunde cererii (acute Lasati sa planeze tot timpul ameni ntari asupra supravietuirii (postului. celor care reusesc bine Ii face nesiguri (sunt la voia intamplarii) le mentineti stima de sine in limite acceptabile si ii lipsiti de once idee de promovare Cum sd sabotati stima de sine a colaboratorilor . facand favoruri. criterii de evaluare a sarcinilor..

Suntem o Militate foarte solicitatd de tinerii angajati. 'Inca ma pardsesc pen-a lucra in alt serviciu sau in alts intreprindere. Ii determin sa se formeze cat mai ' lt posibil: tine poate mai mult.1Phitreb ce au invätat din asta. Am oroare sa determin esecul oaatenilor sau sa ii vad injositi chiar de clienti.Adulti sub influents 141 `Dezvoltarea stimei de sine a colaboratorilor ar trebui sa fie totusi ' ectivu/ oricdrei persoane care doreste sa anime o echipe. poate si cel mai putin. 414. Nu vreau sa fie in echipa mea delar pentru ca nu sunt capabili sa mearga in alta. Ceea ce ne explica si directorul unei unitäti de productie tro uzind: „Grija mea nr. parte. Toti salariatii care au trefit pe la noi spun lucruri bune despre noi in exterior. care isi pe timpul nand oamenii sä se munceasca din greu sau fácandutremure de teams. unii devin atat de competenti. 1 este ca oamenii care lucreazd cu e sä se simta bine. Vreau ca. Conuttele asupra starii for de bine si asupra performantelor sunt ente. in special prin intalniri informale. pe termen *43. din motive asa-zis emeiate. Nu ii inteleg pe unii din• Oft colegii mei obsedati de randament sau de putere. este fard indoiala pentru ca am fost un elev ! Eu imi apreciez colaboratorii. CateodatA. *Ca ar fi invers. m-ar ingrijora. pentru lei sa poata invdtaminte din ele: imediat cum apare o probtemd.Cresteti competentele individuale facilitand formarea si specializarea Oferiti in mod regulat. ea rdman. De altminteri. Adicd sa fie multumiti de conditiile for de cru si sa se simta competenti. aceastä miscare este foarte buns. prin remarci pozitive sau critici. gandesc astfel. o informatie asupra performantelor . Nu suntem aici pentru a ne defula nevrozele!" Cum sd dezvoltati stima de sine a colaboratorilor Favorizati spiritul de echipa. le iert toate greselile. sa fie o alegere adevarata. . Nu avem niciodata dreptul sa depreciem pe cineva. o solidaritate neconditionatà in caz de probleme. etc. Este normal.

mi-era rusine. la cele despre esecul scolar: nivelul stimei de sine preexistente prezice calitatea strategiilor adaptative si. ma simteam prost langa toata lumea. ci comportamentele --4 Aplicati-va voud-insivä regulile pe care le impuneti celorlalti. ca si cum as fi purtat responsabilitatea acestui statut. de contacte sociale— al caror impact asupra echilibrului persoanei este intotdeauna evident. somajul ii oblige pe oameni sa face un fel de inventar al resurselor utilizabile si produce..142 Christophe •Andit §i Francois Lelord Instaurati o tolerantä la eroare: „Este normal sa esuezi cateo_ data." „Pentru ca determine un viitor incert. deci. „Am fost in somaj timp de un an si jumatate. Deteriorarile acesteia in caz de somaj variaza. imi era frica de ceea ce puteau gandi despre mine: vecinii. MA intrebam si ce gandeau cu adeveirat sotia si copiii mei despre mine. de altfel. mai ales la sfarsit. $omaj stimei de sine Somajul reprezinta o serie de pierderi— de statut. Inca de la inceput ma simteam vinovat ca sunt comer. $i apoi. altii evita sa ias5 din case la ore de varf. pe care o afecteaza. comerciantii." $omajul ar actiona ca un revelator al vulnerabilitatilor persoanei. pans atunci refulate sau travestite 33 . ne povestea unul dintre ei. . A fost perioada cea mai penibila din viata mea. unii nu indraznesc sa vorbeasca de somaj cunoscutilor. Ma devalorizam foarte mult: aveam sentimentul ca a fi astfel dovedea ca eram mai putin capabil deck altii care se descurcasera mai bine pentru pastra serviciul. in functie de profilurile de personalitate. mentinerea sau perturbarea stimei de sine. de venituri. prietenii. Diferitele studii care au fost consacrate acestui fenomen trimit. scrie sociologul Pierre Bourdieu. Multi dintre pacientii nostri someri sufera de un profund sentiment de devalorizare. o serie de lipsuri. deci. la unii. pentru a nu fi considerati drept lenesi. ce avem de invatat din acest esec?" -4 Incurajati initiativa: nu numai rezultatele conteaza! -4 Nu criticati persoanele.

dar care nu pot vorbi celorlalti despre 4sta. demonstra astfel ca cele ale cilror stima de sine ire cea mai scazutd erau fard serviciu de mai putin de 6 luni34: !eziunea narcisicd legata de pierderea serviciului se aflä aici la paximul sau. femeile aflate in $omaj de 6-12 luni erau fele ale cdror scoruri la stima de sine erau mai ridicate. Devalorizarea pe care o resimte $omerul nu dispare in ziva in fere isi &este iar serviciu. aecare de un an: „Ma simt putin ca acei vechi luptätori. Invi- *bile persoanelor exterioare. dupa cloud experiente de $omaj. cu atat ate mai putin capabil sa investeascd energie in cdutarea unui nou serviciu cu atat se prezintd mai putin pozitiv la un eventual patron etc. investiri in alte activitati. leoultäin pe Eric. Cu cat cineva se stimeazd mai putin. Din pdcate. aceste leziuni ale stimei de sine nu fac deck sa taraveze problema. In mediul in care lucrez astdzi— telecomunicatii —. stima de sine a fe ! senor aflate in $omaj de mai mult de 12 luni scadea iar. In schimb. Rolul plasatorilor care ii ajuta sa caute serviciu (agentii nationale $i private de plasare) trebuie sa constea in a-i ajuta pe 4caneri protejeze sau reconstruiasa stima de sine. realizat pe 119 fermei in $omaj. erau prezente in constiinta for sub forma unei obsesii: nu cumva sa retrdiascd aceea$i situatie. paralel cu cdutarea unui letviciu etc. Ca terapeuti. am intalnit pacienti care Prezentau veritabile „cicatrici" psihice datorate $omajului. In fine.Adulti sub influent. Acela$i studiu aratä $i ca repetitia experientelor de fort* altereazd in mod semnificativ stima de sine. nu doar sa exercite o muncd. precum durata frecventa stei experiente dureroase. 34 de ani. dar färä atinge scorurile slabe din perioada initials. revenind tlocati de ceea ce au trait. ci $i sa caute. ma- .1 143 Exists $i alte elemente puse in joc. Un studiu din 1994. Marginalizarea $omerilor de lungs durata nu este con$ecinta numai a neadecvdrii intre competentele for trebuintele pietei de munck ea se datoreazd in mod egal faptului ca ei sunt din ce in ce mai putin apti. demonstrand astfel et organizare psihicd mai stabil& in raport cu $omajul: stagii de pconversie. ca reactie la aceast g incercare. fard indoialá datorita unei mobilizdri active a persoanei sau anturajui.

ci in mintea mea: mi-e teams asum riscuri." Asta nu 1a impiedicat pe curcan sä rastoarne Republica si sa devind ultimul imparat al francezilor. cand superiorii imi eel sä le spun pc nume. spunea despre el: „Acest curcan care se crede vultur.. pentru daca revine somajul intr-o zi. ei sunt toti tineri centiati in inginerie si se simt in siguranta. Totusi. Multi „baby-boomers" i-au auzit pe parintii for anxiosi spundndu-le: „Manfinca-ti supa si taci. amprenta somajului ar putea foarte bine modela inconstientul colectiv al generatiei noastre. Eu y in din sectorul bancar. facandu-ma sa clachez. t.. Aici exists o mica distanta ierarhica. $i cu ei lucrurile sau petrecut bine.144 Christophe Andre si Francois Lelord joritatea colegilor mei nu au trait somajul. asa cum trebuie sa" fie cea a tuturor oamcnilor de la putere. Spiritul casei este „cadru dinamic tartar care merge inainte".." Dupa cum räzboiul punea pecetea peste generatia pärintilor nostri. * In engleza. Stima de sine a lui Napoleon al III-lea era inaltd." Le vor spune ei intr-o zi copiilor: „Munceste si taci. sa nu se simta ca sunt fragil. unde in acesti ultimi ani au existat multe concedieri. viitorul Napoleon al III-lea. zicea in 1837 tfinarul LouisNapoleon Bonaparte. poate ca o vei regreta. $i ma tern sa nu se vada. pentru daca intr-o zi va fi razboi. in 1852. mai vulnerabil. imi amintesc de cei care m-au concediat acum doi ani. dar. sa fac gafe. sa nu displac.) .. Pans Intr-o zi cand au decis ca nu mai eram indispensabil. Nu doar din cauza povestii cu diploma. calitätile sale de om politic nu intruneau unanimitatea contemporanilor dupd cum aratà imaginea lui Thiers care. (n. Ma simt mai putin puternic decdt ei. Eu nu cred ca as putea redeveni intro zi asa." ? OAMENII PUTERII „Cred in Dumnezeu si in mine". in 1984. in original: „copii—bombs".

Tiranilor insi§i. Cu foarte putine exceptii. rivalilor in mijiocul propriei miscari. legata de stiina de sine. se gandesc deja la urmatoarea. de altminteri. invins in cele din 1981 si 1988 Stint cloud exemple bune. Din pacate pentru ei. exercitiul puterii se Soldeazd rar cu un retur de afectiune. pierd victoria. trebuie sa faca fats la agresiuni de tot felul din partea opozitiei. Pentru ca a fi iubit.. persoanele cu stima de sine inaltà. chiar si atunci and to afli pe cea treapta.. mass-mediei. . dar a actiona pentru a &tine aceasta reusita este partea celor care dispun de o buns stima de sine. Cu totii suntem Capabili sä ne imaginam ca vom reusi ceva. chiar si in democratic. caracterizeaza oamenii puterii: — Ei cred in destinul for — ceea ce inseamnä ca ei cred ca au 4111 destin. le place sa vada defiland un popor care le canta osanale. invins in alegeri in 1965 §i in 1974. la fiecare etapa parbursa. Din contra. Francois Miterrand. A exercita puterea: marea neintelegere Putere i afectiune „Un sef este un om care are nevoie de altii".Adulti sub influenta tru secrete pentru a cuceri puterea 145 Patru puncte. f. elecMratului. apreciat. oamenii politici cauta puterea i popularitatea. Majoritatea marilor oameni politici *tiu sa-si revind in caz de elec. Este intr-adevar imposibil sa devii un barbat sau o feMeie a puterii daca nu esti convins(a) ca esti menit(a) pentru lutruffle marete. stimat reprezinta cea mai bona hrana pentru stima de sine. A vrea s5-ti exerciti puterea reprezinta adesea dorinta de a fi iubit.. —Au viziuni largi. scria Paul Valery35. toate legate de stima de sine. Jacques Chirac. mai mult deck altora. Fara aceasta calitate. — Ei acceptd sci esueze. In timp ce subiectii cu scazutd stima de sine deseori tendinta de a se bucura de reunite in medii apropiate sau ' imitate. — Se gcindesc in mod sistematic la actiune.

ca §i de problemele psihologice.): ordinul cavalerilor romani. t. a adoptat o pozitie extrema: „Persoanele avand stima de sine produc venituri §i i§i platesc impozitele. in general in timp de razboi. consume subventiile. este implicate in majoritatea nenorocirilor care afecteazã Statul §i natiunea noastrd36. Un „task force"* al California State Department of Education. In acest fel a fondat Mitts Cesar Imperiul Roman: numit dictator pentru un an. el a refuzat sä ramand la putere §i s-a intors la ferma sa. 0 alts figura celebra pentru renuntarea la putere. preocupat de aspectele financiare. de exemplu.37" A pcircisi puterea Inainte de a deveni un Imperiu. acesta trebuia sa renunte la prerogativele sale §i sa lase republica reia drepturile. Larouse. au luat pozitie fate de stima. el s-a „prelunge pentru zece ani.) ** Din latinescul equestris (hist. Carol Quin* in engleza." Unul dintre deputatii de California. intr-un raport pe aceasta temd: „Lipsa stimei de sine.) . romanii numeau pe unul dintre ei dictator §i ii atribuiau putere deplina. (N. deseori amenintata de vecinii sai.. Roma nu era in Antichitate decat o mica republica. despre care i§i imagineaza ea nu trebuie sa-i preocupe decat pe psihologi. Atunci cand circumstantele o impuneau. 1995. doudzeci de secole mai tarziu: Imparatul Austriei i regele Spaniei. precum California. t.de sine. mizd politics? Oamenii politici din unele state americane. individua la §i colectiva. nota. (N. 0 data restabilita pacea.. Cele care nu au.146 Christophe Andre i Francois Lelord Stima de sine. in original: grup operativ. 0 data rdzboiul ca§tigat. Dar o figura rämasa draga in inima romanilor a fost cea a lui Cincinnatus: acest cultivator a fost luat de la caruta sa de catre cetateni pentru a conduce rdzboiul impotriva ordinului equestri-lor* . Va puteti imagina ca tentatia de a famine aici era foarte mare. o populatie din estul Romei.

asta gandea. in culmea puterii sale. prin povestitorul sal: „Am visat ca cele mai marete capete. ci sa prefere fericirea. nu ma pot ocupa de mine-insumi si nu ma pot bucura de un prieten. imparatul Nero. apoi a se prezenta Inca o data la alegeri." . Existenta for este mai putin evidenta.. Aceasta conceptie foarte bung despre sine-insusi. cei mai perspicaci inventatori. cu patru secole inainte de era noastra. se regäseste de altminteri printre „ micile fraze" ale personajelor celebre in momentul mortii 1or38. nu vede asa ceva in fiecare zi. cunoscatorii cei mai exacti ai gandirii trebuie SA fie necunoscuti. Paul Valery afirma. a luat decizia de a se re*age la mandstirea spaniola din Yuste pentru a consacra monahiei gstul existentei sale . Dar clack pentru ca am realizat lucruri marete. condamnat la moarte de senatul roman pentru abuzurile sale de putere. La 57 de ani." Multi scriitori au dezvoltat conceptia conform careia reusita. Orice persoand cu stima de sine cu adevarat puternica nu trebuie sa caute puterea sau gloria. ea mi-a fost revelata chiar prin existenta indivizilor straluciti. Cyrus: . Astfel. avari. oameni care mor fara a märturisi. recunoasterea sunt urmarite pentru ca ne indoim de noi—insine. scriitorul grec Xenophon.. nu inceta sa repete pregätindu-si sinuciderea: „Qualls artifex pereo" („Ce artist piere °data cu mine.." Un paradox al stimei de sine In Serata cu domnul Edmond Teste. a nu mai evoca chestiunea o data pus in functie.Adulti sub influents 147 tal. Fara indoiald Ca puterea este un drog pentru stima de sine. care face atat de dificild abandonarea puterii..") Mai orgolios. lata explicatia acestui straniu ritual. puterea.. Danton ii spuse caldului care urma sa-1 ghilotineze: „Nu cumva sä uitati sa aratati poporului capul meu.. ceva mai putin solizi. atunci asta va fi o bucurie cdruia ii voi spune linistit adio39. In Orice caz. Poate chiar ii impinge pe oamenii politici la a se gandi ca sunt de neinlocuit. care i-a afectat in special pe ultimii nostri doi presedinti ai republicii: a vorbi de cincinal inainte de a fi ales.. care it fdcea sa spuna pe eroul sau.

dar ea clarified multe din motivatiile noastre. . multe devieri. Ea nu poate explica totul..148 Christophe Andre si Francois Lelord La bine si la rdu. stima de sine este implicate in numeroase dimensiuni ale vietii. $i de asemenea.. asa cum vom vedea imediat.

. nu vrea sa joace. Nimic bun nu mi se poate intampla intr-o zi ca asta: chiar $i daca printul fermecat s-ar arunca la picioarele mele. Louis se dovede$te bätut mar de computer. Cand i-a ye_ nit randul. De ce? Si barbatii reactioneaza atunci la fel ca femeile? DE CE SE INDOIESC FETELE DE ELE-INSELE Flore $i veri$orul ei Louis sunt a$ezati in fata computerului familiei. poveste$te opacienta de 29 de ani." Aparentele — aici fizice — influenteazd mult stima de sine. „Mi-era teamd ca nu voi reu$i. m-a$ simti at5t de uratd $i de fart valoare. Charles GAUNOD „Sunt dimineti in care nici nu ma pot uita in oglinda.. Ele ne fac sa ne simtim valorizati sau devalorizati. Ma simt urata $i mizerabild pdna-n adancul meu. „Air des bjoux". Inc& 1-a$ respinge rautacios. Ochii Florei stedlucesc.. marturise$te ea mai tarziu tatälui sau. Flore se arata reticentä.Capitolul VII STIMA DE SINE SAU IMAGINE DE SINE? SUNTETI PRIZONIERUL APARENTELOR? „A." Faust. De la primele Incercari. Vreau sa-mi . In aceste zile. nici o haind nu-mi vine bine. Tatal lui Flore le prezintä un nou joc pe CD-Rom $1 intreaba: „Cine vrea sa inceapd?". dar rämâne tdcuta $i-i da un cot vdrului ei. Acesta incepe fait a ezita.. rad ea ma vac' gat de frumoasa in aceasta oglinda.

nu stim Inca fetele se indoiesc de ele-insele pentru ca sunt mai conformiste decat baietii sau daca. Stima de sine a fetelor ar fr astfel reflectarea functionarii sociale dintr-o anumita perioada? Cifrele despre care vom vorbi sc refers de fapt la studii realizate din anii '50 pan g in zilele noastre. ca mediul social sa joace aici un rol. un lucru este sigur: aceste diferente nu se explied prin calitatile intrinseci ale unora sau altora. Fiore nu avea incredere in ea. ob- . Louis era cam prea sigur pe el -cloud comportamente „normale". in schimb. nici mai putin aträgatoare fizic cleat bdietii. In cursul anilor ce vor veni este posibil ca rezultatele cercetarilor asupra stimei de sine sa indice o evolutie. supuse si cochete — astfel de comportamente putin propice dezvoltarii unei stime de sine puternice si stabile. Orice ar fi. sau poate chiar mai bine. scorurile medii ale stimei de sine sunt mai ridicate la bdieti cleat la fete. Este posibil. Epoca noastra cunoaste intr-adevar rasturnari ale raporturilor dintre bärbati si femei. arata ca.150 Christophe Andre §i Francois Lelord arati de la inceput. in ceea ce le priveste. cu o constants remarcabila. din contra. Inners." Ea este totusi mai „coaptd" decat vdrul ei si ar fi facut fard indoiald la fel de bine ca el.. pentru ca au o stima de sine mai scazutd. daca dam crezare cercetatordor care. decat a primilor3. Fetele nu sunt nici mai putin inteligente. $i totusi. subevaluatd. ele se straduiese sa respecte regulile. ceea ce nu fac pentru fete: ei suporta mai bine timiditatea acestora. se arata preocupate mai mult de relatii. Miscarile feministe si accesul progresiv al femeilor la posturi cu responsabilitate ar putea schimba in profunzime prapastiile dintre sexe. ei le incurajeaza pe fiicele for sa fie docile. de respect si de transmiterea regulilor sociale2. fail indoiald. a-si supracvalua competentele! I Fara indoialä ca asta se poate explica prin faptul ca bdietii sunt obisnuiti sa-si asume mai multe riscuri fizice ( comportament imprudent) si sociale (placerea confruntarii si cornpetitiei) in timp ce fetele. Inca din copilarie. a cdror importanta este. Parintii au intr-adevar tendinta incurajeze mai mult pe baieti ca sa-si apere interesele si sa-si afirme personalitatea. Acestia au tendinta de a-si supraestima capacitatile.

Intre 14 §i 23 de ani. un baietel din grupa ei. 60% din adolescente se considers prea grase si doar 20% dintre ele sunt multumite de corpul lor.Stima de sine sau imagine de sine? 151 4Iarvate in materie de stima de sine. in perpetua cautarea a identitatii. Ai impresia ea mama si fiica s-au trezit din zori pentru a se aranja. dar acum sunt tats de familie si am doug fete.. importanta „look"-ului la fetitele de patru ani. — intruchipeazd pe ecran personaje aflate in incertitudine. Este posibird o redistribuire mai echitabild a stimei de sine intre cele sexe? Fara indoiald. Ma intreb ce va mai fi la paisprezece ani. Nelator pentru acest subiect7: incepand de la o anumitä varsta (in . Inca de la gradinitä. Mathieu Amalric. dace la patru ani sunt deja Sdrmanele adolescente. Insotindu-le la scoald. Dar femeile trebuie sa rezolve de acum inainte cateva probleme despre care vom vorbi imediat. La 14 ani. Astazi.din la fete6. CORPUL IDEAL AL FEMEILOR „Nu am avut decat frati. care venise sa o sdrute. cu o stima de sine aparent nesigura4. pentru ca o facea cu prea multä vigoare si ii deranja coafura. vedem aparand la cinema modele de barbati mult mai vulnerabili deck in trecut: tinerii actori francezi la mode — Charles Berling. Sociologii apreciaza ca aceste modificari ar putea sa se accentueze: intr-o societate in care forta fizica isi pierde putin cate putin din utilitate. o treime a urmat deja un regim alimentary. Ceea ce m-a impresionat eel mai mult a fost. ea este in clef. arhetipurile masculine se perimeaza. Melvil Poupaud etc.. descopar putin cate putin radacinile unui univers feminin din care nu cunosteam decat forma adults.. La fel.. atunci and stima de sine este in crestere la majoritatea baietilor. De ce aceste cifre? Un studiu realizat asupra satisfactiei pe care o resimt tinerii fata de infatisarea for fizica este ret. Am vazut o data o fetita rastindu-se la „logodnicul" ei. Unele sunt chiar mama for in miniature: acei* aceleasi canadiene largi.

E Baumeister.9 — 2.1 3.0 2 . ci de parerea individului despre sine insuO. 3. 4 —2 . in timp ce cea a bdietilor ramdne stationara.bu§e§te. ele se inplä.5 —2 . $i totu§i.152 Christophe Andre si Francois Lelord jur de 8 ani). Harter.2 CE2 intrarea in clasa a 6-a NIVEL $COLAR 3c Terminal Evolutia imaginii de sine la fetele si la beiietii de viirstei scolarei (dupCi S.) Greutate lipsd de mdsurd Cum 4i percep femeile corpul? Am vazut ca majoritatea nu percep pozitiv. in R.8 2 .7 — 2. Fetele nefiind mai urite decat explicatia nu este data de modificarile fizice. $i aceasta impresie depinde mult de presiunuile mediului social.6 —2 . Prapastia perceputd intre ceea ce cred ca sunt ceea ce cred ea trebuie sa fie este foarte importanta: stima de sine se prä. op. Unele femei vor suferi toatä viata din aceastä cauza. cit. se constata ca satisfactia fetelor se se prdbu*e§te literalmente. Cerefi-le sa va spuna care este pentru ele „greutatea iar ele vä vor indica o greutate cel mai adesea sub cea proprie8! Cereti-le sa va descrie conceptia pe care §i-o fac despre idealul masculin in materie de talie ferni- J . 3 —2.

.. Myers. Femeile de astäzi suferd o teribila presiune cultura1a in raport III/linfOti§area lor." Altfel spur: nu yeti inceta iiiciodatd sa va indoiti asupra taliei dvs. 1998 Barbatii nu fac subiectul unor astfel de distorsiuni.. G.yi ccintdrete ludm aceast5 frazd a ducesei de Windsor: „Nu yeti putea fi Iiieodatä prea bogata sau prea supla. Dar vom vedea imet t ei au alte probleme. Flammarin Medicine.. ei. anechine .Stimii de sine sau imagine de sine? 153 a. exists putine variatii: ei se gAsesc bine a§a cum sunt §i conerá ea femeile ii apreciazá la fel de bine. $fealul femeilor Ideea Preferinta masculine Imaginea pe care o au femeile despre corpul lor Imaginea pe care o au femeile despre corpul for (D.. veti constata si aici o diferentä: veritabilul ideal masculin acCO mai multe rotunjimi dee& i§i imagineaza ele. Datorita omniprezentei modelelor feminine care Sa ... Tratat de psihologie. Cdnd le so*lam sä se aprecieze raportandu-se la greutatea ideals sau in raport cu greutatea ideals pe care presupun ca o a§teaptä femeile d :ei.

59. S-a demonstrat. respectiv cu ni$te tinerele gingw. de asemenea. cert inzestrate pentru cantat.. In literature. Din primele zile de primavard.. de exemplu.. fare indoiala. Tulburdrile de conduit-El alimentard Cre$terea importanta a frecventei tulburdrilor conduitelor alimentare in societätile noastre occidentale este. ca persoanele cu scazutd stima de sine au mai mutt tendinta de a rontai sau da a manca in exces10. la randul lor. Dupe unii melomani. tulburare patologica uneori several'. Se $tie $i ca indoiala de sine poate duce la bulimie. copertile acestor reviste afiFaza titluri mari despre regimuri silueta. cantaretele contemporane trebuiau sa se asemene cu rolurile tor. una dintre manifestarile acestei presiuni constante9.154 Christophe Andre $i Francois Lelord au un fizic perfect. Helen Fielding12 descrie suferintele unei femei obsedate de solitudinea ei sentimentald $i de corpul sau. „Marti 3 ianuarie. (stare de urgenta: ai fi jurat ca grasimea inmagazinata intr-o capsule in timpul sarbatorilor este eliberata inset sub piele) . De ce? De ce?) Miercuri 4 ianuarie. Cine i$i mai aminte$te ca pans nu demult cantaretele de opera erau adesea ni$te doamne destul de grase. dar mai putin facute pentru regim? Dupa Maria Callas. fenomenul a luat. amploare. 59 kg (abominabild tendinta la obezitate. calitatile vocale nu au ar fi fost urmate de aceste „ameliordri" ale imaginii corpului. silueta a devenit o obsesie $i o evidenta.5 kg. Modificarea progresiva a fizicului cantaretelor este unul dintre indiciile acestei presiuni insidioase. Or. aceste perturbari sunt strdns legate de stima de sine. In foarte amuzantul sau Jurnalul lui Bridget Jones. magistral organizate de industria modei $t a publicitatii. Jurnalul lui Bridget Jones Obsesia fizica a devenit subiectul feti$ al articolelor din presa feminine. Luerarile destinate sa o ajute pe femeie sa mai piarda din greutate cunosc. tiraje importante.

. mister) i 4 decembrie. fig aici. ceea ce i-a facut imediat mai putin increzAtori in ei insisi. 56. cele mai frumoase mituri referitoare la imaa de sine pun in scena barbatii. exprimatà sau tinutä in gand. era o reactie de deza -ire: „Asta-i mutra mea? Asa ma \AA ceilalti? Vocea asta dot a mea?" Pentru cei mai vulnerabili sau susceptibili. va admirati prea mull '. 58.5 kg (sä slAbesc neapärat inainte de ghiftude CrAciun) 155 4RCISISMUL BARBATILOR lif.Stimä de sine sau imagine de sine? nica 8 ianuarie.fiati sau filmati. S-a remarcat de fapt ca stima de ve a fost redusä la unii voluntari care au ascultat o inregistrare a wii lor. era vorba de o experientd pe care fiecare putea sä o facd vindu-se la un film video: majoritatea timpului. VA amintiti de ultima data cand v-ati auzit vorbind (pe o A sau pe un robot telefonic)? Vocea voasträ a fost plAcutd? to toate sansele sA nu fie asa. . dar la ce bun?) i 6 februarie. Narcis si Frankenstein dacd femeile sunt acuzate adesea ca sunt indragostite prea de imaginea lor. ceea ce priveste posililitatea de a efectua corect o anumitä citfA13. A acorda o atentie excesiva aspectului fizic poate altera stima sine.8 kg (m-am topit in interior.Rezultate similare s-au obtinut cu o inregistrare video: perele cdrora li s-a proiectat imaginea in direct pe un televizor veneau mult mai influentabile si receptive la pärerea celorlalti14.. 58 kg (superbine.. este tul de ingrozitor! Se poate ca ei sä refuze apoi sä mai fie fo . prima reactie rsoanelor.

acestea sau plans zeitei Nemesis. Dar el nu raspundea niciodatd iubirii lor. de care erau indrägostite toate fele. In mod sigur vom forma un cuplu de monstri. dupd el. acesta era victima unei soarte cu totul opuse: bun sentimental la inceput. dar asta nu va face cleat sa ne legam mai mult unul de celálalt. incep sa apara timid in revistele pentru barbati181 Aceste preocupdri nu se refers doar la barbatii occidentali. pentru a indulci soarta clued: „Cer o creatura de sex feminin. la randul lui. pe care it denumeste: „iubire fats de propria imagine16. dar o vreau la fel de hidoasa ca mine. con-. Etnopsihiatrii cunosc bine kuru. Asta nu va fi. dar sa nu-i apartind niciodatä obiectul iubirii sale. nu poate fi reparata. Supdrate. respingerile agresiunile umane 1-au amärat. El ii cere atunci creatorului salt o partenerd dupd chipul sau.. Psihanaliza a pastrat invAtätura mitica in definitia narcisismului. bdrbatii au fost totusi mereu preocupati de infätisarea for in special de chestiunea dimensiunii. Avertismentul mitului este evident: iubirea de sine este un impas. sever deteriorate de respingerea socials datoritd urateniei sale. templandu-si imagineals. Problemele legate de dimensiunea sexului. decat o slabs satisfactie. vom fi retrasi de restul lumii. dar subiect tabu in press." Intr-adevär. accastä tulburare rdspdnditä prin Extremul . voi fi multumit. desigur. dus treptat la disperare17." Stima de sine a monstrului.156 Christophe Andre §i Francois Lelord Narcis era un tanär frumos. Narcis se indrägosti de porpria sa imagine oglinditä in apa unui izvor si se lass infometat pans la moarte. subiect de competitie la bdietei.... care 1-a blestemat astfel: „Fie ca el sa iubeascd. In mod traditional. dar este singura pe care o pot pretinde.. decat prin legaturile unui cuplu. obsedati de performantele for sexuale. Spune-mi cat mdsori ca sa-ti spun cat valorezi." In ceea ce-1 priveste pe monstrul fare nume creat de doctorul Frankenstein.. mai putin sensibili decat femeile la frumusetea sau la talia for (dar asta ar putea foarte bine sa se schimbe).

.. o inaltime mare este asociata cu un indiciu de putere.. cand ne doream sa „fim mari"? In fantasmele majoritatii enilor. de mplu cea a presedintilor Statelor Unite. barbatul se teme in special de talia scazuta. pacientul incearca prin orice mijce sa se opuna acestei retractii...) Cat timp ecau pe langd urechi. altii ce place salt Sau cand a luat cunostinta de aflat ca sidui:4 potbunicul(. acest sens.Stima de sine sau imagine de sine? 1 5 7 ent care ii face pe barbati sa se teams ca organele for sexuale nu se chirceasca 'Dana a se retracta in interiorul corpului19.)" Aceasta sensibilitate specified a Sartre la precupari mai degraba feminine proveneau poate din a ca mult timp mama sa it imbracase in fetita (ceea ce nu era a cu totul neobisnuit in familiile burgheze din acea epoca) si ase parul lung in bucle pana la varsta de sapte ani. descrie. 60 cm de concetätenii lora). frumoasele mele bucle ii permisesera sa e evidenta urateniei mele.mari la ordine ale realitatii (el nu era evident ceea ce se poate ' i „un copil frumos"). fail §tirea mamei : „Mama se inchisese in camera ei $i plangea (.. Amintiri din ilarie.. cand petrecea in oglinzii: „Oglinda mi-era de un mare ajutor: o obligam sa-mi to ca eram un monstru (. suferintele sale atunci cand a realizat Ca este centrul lumii: „Am trait suferintele unei actrite imbatranite: enia lui. In mentele de angoasa acuta.) si progresivele .pe masura ce crestea." Sau. care este supraestimata kmedie cu 7.a de dragoste (era numit „darul cerului". De ate on nu intalnim olebritate pe stradd sau intr-un avion suntem frapati de talia dintr-o data mai mica dee& cea pe care ne-am imaginat-o noi.)" i-a taiat parul.... . exists tendinta de a supraestima indtimea persoanelor ocupa functii importante sau Bunt socialmente valorizate.. in sfarsit. Sartre isi povesteste 21 Stima de sine a lui Jean Paul Sartre copilaria sa . relatarile din primii sai ani . Ii este penibil sa o talie pe care o estimeazd ca find prea mica. de exemplu. Lin.

Intr-o zi. punem Iata un extras dintr-o scrisoare pe care ne-a trimis-o una dintre pacientele noastre: „Stiu ca sunt urata. dar cum alesese sa nu-mi vorbeasca vreodata despre asta. precum Robert von Musil in Omu/fcirci vorbesc de „varsta cand ne mai place Inca sa ne privim in oglinda si cand 'Inca acordam importanta problemelor legate de silueta sau de coafura. nici in van? Poate de aceea nu rdspundem nimic si incepem sa. La fel si mama mea. supli.. Ca si pentru femei. modd. Eram deja un copil cu un fizic ingrat. Ce sä raspunzi pe loc ca sa nu fie nici minciuna.158 Christophe Andre §i Francois Lelord SP- situ' exceptiei masculine? Alti autori. Ea a re- . Am fost constienta de asta de foarte timpuriu: ceilahi copii nu se jenau sa mi-o spuna. Am stiut-o intotdeauna. Iata de ce sfarsitul de secol devine atat de inconfortabil pentru tatii de familie care fac burta si care nu au timpul sau dorinta de a se duce de cateva on pe saptamang la sala de fitness cea mai apropiata pentru a ridica greutati sau pentru a sta la ultraviolete. pentru ca si ea auzea sarcasmele care mi se adresau la iesirea din scoald.. barbatii sunt supusi unui bombardament de imagini ale corpului ideal (musculosi. sa fie Sartre precursorul miscarii de fond care se amorseazd astazi? Corpul bärbatilor este din ce in ce mai prezent in publicitate: parfumuri... Ea suferea cu certitudine. netezi). AVANTAJELE BSI DEZAVANTAJELE SOCIALE ALE FRUMUSETII Nu este niciodata usor pentru un psihoterapeut sä intalneasca o persoand care vorbeste despre uratenia sa — mai ales atunci cand aceasta nu se prea poate contesta. dar cu o intarziere de treizeci de ani. bronzati.. produse cosmetice. Eu ma faceam ca nu auzeam." Atunci.. desi in gand imi spuneam: iata in sfarsit cineva care m-a inteles. adoptasem si eu aceasta atitudine si devenisem total blocata asupra acestui subject. N-am putut scoate un cuvant. una din profesoare care imi intelese suferinta a incercat sa-mi vorbeasca despre asta.

aspectul fizic este cel mai aproape. sa marturise§ti cuipresimtim prea bine ca cei din anturaj vor minti. Uratei este cel mai groaznic dintre defecte: putem incerca sa schimain egoismul sau sa actionam asupra temerilor. aruncandu-ne banalitäti Para noima dee „frumusetea interioard". de probe de eigtigat. Ne obi*nuim idios sa fim dati la o parte.. obi§nuim sa fim o victim:. Asta devine o carcera o obsesesie: ii pandim pe ceilalti. pentru competentele atletice. Va. dar care se reaprinde la eel mai mic soc: ifitemarck o privire insistent:. e evoie de examene. $i mai ales. De ce aceasta important:á... Intr-una din nuvelele sale22. se vor desa de propria for jenä. supunerea la reguli — de un mediu care sa o puns in evi4ittiti §i sa o valorizeze. Adult.." 4. sa nu fim alei.. Uratenia implica un fel de suferinta cronica cu care §im prin a ne obi§nui. intrebandu-ne dace sunt pe e sa ne spuna ca. un zambet. si ingerii lor. Este una din cele mai rele amintiri din copildrie. covingi ca este inutil sa vorbqti despre asta. sa nu fim preferati. hate de aceea a fost considerate intotdeauna o trasatura a divinitätii: Sainte de a fi buni. zeii sunt frumosi. Dar suntem mereu nefericiti din cauza asta. mai ales niciodata nu vorbim re asta.zanduli pentru prima data imaginea .yi infanta erinta legate de con§tientizarea urdteniei a fost adesea descrisd poeti de romaniceri.Stimá de sine sau imagine de sine? 1 5 9 cat suferinta mea. care depinde eel i putin de context. in care inStisarile sä nu aiba important:. Pentru a demonstra competentele scolare. Dar cum sa schimbi ul? Deseori am visat sä traiesc intr-o lume de orbi. Piticul .. i rea chiar decat rautatile: sa fiu incapabila sa prind aceasta a intinsa. sa avem un rol secundar. de asemenea.. toate aceste cuvinte inutile.. Frumusetea se manifests in orice ocazie.. dar nu a mai indräznit niciodata sa-mi vorca despre asta. Oscar Wilde veste$te istoria unui pitic ales pentru a servi ca bufon pentru o era printesa spaniola. a fizicului in stima de sine? Poate dins-un motiv foarte simplu: din toate competentele care alimenteaza lima de sine..

iar copiii „urati" sufera mai multe nedreptati. adultul va fi. Atunci and i s-a dezväluit adevdrul. De ce nu 1-au lasat in padure. care spunea ca este preocupat de aceasta problems. din simplul fapt al frumusetii copilului. In ceea ce-1 priveste pe Shakespeare.. Cum spunea Morcoveata intr-o zi de spleen. el. care sa nu fie parintele sau. frumusetea nu este — din pacate — doar in minte. el de care toti copiii raseserd.. in timp ce ea nu Meuse decat sa-si bats jot de hidosenia lui si sa faca haz de membrele sale ciunte. acesta considera ca „frumusetea se afla in ochii celui care priveste" (beauty lies in the eyes of the beholder). groaznicul. care pana atunci fusese inconstient de aspectul sau fizic. Confruntati-1 cu un adult. chiar si printesa despre care credea Ca 11 iubeste. In Morcovea(d.. Deci. Serge Gainsbourg. spre nisinea sa? Frumosi. capodopera sa de larga inspiratie autobiografica24. Monstrul era el. vorbea de „frumusetea ascunsa a uratilor". cocosatul. Jules Renard descrie copildria putin fericita a unui baietel roscovan.. rea/iza pentru prima data uratenia sa respingatoare: . el era diformul. Avantajele frumusetii Luati un copil cu fizic placut. a scos un strigat salbatic de disperare si se prabusi in hohote de plans.. dizgratiat de mama sa care ii prefera pe fats pe fratii sai mai mari. „ nu oricine poate fi orfan". Preferintele pentru frumusete nu se refers doar la adulti: la scoala primard. bogati ci celebri. Ei bine. grotescul. in loc sa-1 vanda. copiii cei mai populari sunt adesea cei care sunt .160 Christophe Andre Francois Lelord in oglinda. unde nu exista nici o oglinda care sa-i spuna cat dezgust inspire De ce tatal sau nu-1 omorase. In ciuda acestor afirmatii. Numeroase cercetari au aratat Ca ni se acorda mai multa atentie data suntem frumosi (sau frumoase). mai tolerant fata de obrazniciile lui si mai inclinat sa-1 incurajeze23! Asa este in societatile noastre: iertarea se acorda usor copiilor „frumosi".

RcittLyca cea uratd . decat dace fizicul sau era neplacut.. li s-au citit studentelor o nuvela chipurile actata de catre o alts Canard. lucrati asupra inlath voastre. culoarea paruaccent. s dee& urat. fizicul scriitorul are atunci mai putina portanta. in ciuda urateniei eroului nos(sau eroinei noastre). Traditional. nu terming cu: „$i au trait fericiti.. in timp cealaltä jumdtate a primit fotografia unei femei mai putin atragde. Copiii ii persecuta r pe aceia dintre ei care au un defect fizic sau o trasatura apre ta defavorabil de comunitatea infantile: ochlari. Tomi Ungerer26 povesteste cum o tanara ilea' a sfarsit prin a se casätori cu un capedun nu foarte inzestrat la nature. "blUria. Uncle basme mai dau sperante sub'find ea intotdeauna este posibila o metamorfoza: Frumoasa tia. Sfat pentru tinerii scriitori: atat timp cat nu sunteti ea ati creat o capodoperk o data cu stilul.. etc. dupe ce totusi 1-a rugat sa-si rada barSA trecem de pe terenul de joaea in lumea adultilor. state din grup a primit portretul unei tinere frumoase. a earei fotografie le-a fort datd27.. Ca o serie de povesti mai *ante pledeazd pentru o mai mare toleranta la uratenie. din cate cunoastem. in povesti.. Numeroase cereetari au ardtat ea se atribuie mai multe itAti psihice persoanelor pentru simplu motiv ea" au un fizic gator! De exemplu. totusi.. Dar eroii cu suflet bun sfarsesc intdeauna prin a fi recompensati prin a obtine aceasta supreme tificatie: frumusetea.sul de la Zeralda. dar simpatic. Randurile erau mult mai apreciate dace scriitoarea era fruitsd.StimA de sine sau imagine de sine? 1 6 1 cei mai aträgatori fizic pentru colegii lor25.. Jar acest efect era cu mai evident cu cat nivelul literar al lucrarii este mai slab slab: randurile sunt bune. . Astfel. imbracaminte. impartirea rolurilor este clara: eroii sunt iar raii sunt urati. Nici o poveste. Sa recunoastem." Morala care derive este deci mai mult dteat ambigua si confirms copilului ea este mai bine sa fii fru. $i acolo eea§i constatare: adultii frumosi sunt mai credibili in ochii senilor lor..

sentinta poate fi mai usoard30: frumusetea incita atunci la clementa („cineva frumos nu poate fi absolut rau"). judecatorii sa aprecieze — pe drept cuvant — ca frumusetea a fost. In caz de probleme cu legea. arma crimei! Din contra. Sunteti demoralizat? Linistiti-va. se presupune mai usor Ca ele au mai multe aventuri extraconjugale. . Ca personalitatea for este bogata fascinanta etc. Pudoare sau ipocrizie. Studii realizate pe mult de sapte mii de subiecti au confirmat ca. ca fac multe eforturi. incat exists un fel de reticenta in a le recunoaste. sa se declare ca ele sunt acolo gratie doar frumusetii lor.... e posibil ca. in acest caz. pe langa cea dupd sex. dar acestea din urmä se pot conso_ la.. dacd crima este o escrocherie. Atunci cand este cumplit sa flu fermecator (fermecatoare) Stiti ca persoanelor frumoase li se atribuie mai usor cele mai rele intentii? De exemplu. top modelele si patronii for explica ca aceste fete lucreaza enorm. exists dezavantaje ale frumusetii. de exemplu in caz de viol sau act violent. la competenta egald. pentru a obtine avantaje. farä indoiala nepopular. ceilalti risca sa se simta urâti aldturi de dvs. sa nu va striviti anturajul cu frumusetea dvs. ca ele divorteaza mai usor decal persoanele mai putin frumoase29. Ca adevarata frumusete este cea interioara. pentru ca ele sunt ceva mai bine remunerate decat persoanele cu infatisare foarte dezagreabild 28 . iar asta se va intoarce impotriva voastra32.16 2 Christophe Andre si Francois Lelord Frumusetea poate sa atragd i bani. daca victima nu a fost escrocata. 0 discriminare in plus. Atentie $i la a nu fi prea frumos: este important.. intrucat ele permit fiecaruia sä iii imagineze ca este aproape la fel. Aceste avantaje ale frumusetii sunt atat de insolente. persoanele care au fizicul atragator ar fi usor mai bine platite decat cele cu fizic obisnuit.. faptul ca esti atragator va implica sentinte mai aspre. Ca si cum ar fi prea socant. intr-un fel. Beneficiile frumusetii apartin mai degrabd persoanelor „mediu" frumoasc31.. Dacd diferenta este prea mare. varstä si rasa.

Magali. 71-ngoaseazd dacd pärintii sai o grabesc deoarece sunt in intarziere pentru a o duce la scoalä: „Nu vreau sä flu imbrkatá ca o vräjitoare!" . 28 de ani. frumusetea nu este in mod egal 4epartizata intre indivizi. MODA $I STIMA DE SINE A to imbrdca: penaj $ifonierul Sophiei. Da. de asemenea. frumusetea nu este doar in minte. sá flu mai usor acceptat de nmenii tai.. LOOK. Care sunt avanthjele evolutive ale frumusetii? Fara indoiald ca ea permite sä fie gasiti mai usor partenerii sexuali... Ea permite. consideram in generea persoana cu care ne-am certat este mai putin frumoasa decat kiainte de disputa34. Nu. De unde i importanta ei mai mare la femeie.l ie de bine la barbati. ezita in fiecare dimineatd in pito sertarului sau de haine pentru a stii cu ce sd se imbrace. Oamenii frumosi beneficiaza de o prejudecata favorabila prinpersoaneleStimd opus. Ea se .. Specialistii in psihologie evolutionists stabilesc ca principiu o caracteristicd fizicd sau psihologica care a traversat timpurile Re o utilitate pentru indivizi sau pentru specie. Da. de filcut cu frumusetea? Toate aceste studii ne arata Ca este imposibil sa desconsideri chestiunea aspectelor fizice. ca la femei. frumoase si frumosi. este ticsit de haine pe care nu le-a Intracat niciodatd. Iat5 de ce frumusetea influenteala favorabil stima de sine. de 5 ani. ea confers pur si simplu avantaje lor carora le este härazitä. deoarece ritualurile de curtare se bazeaza la ea atractie. Si aceastä forma de gelozie exists la In fine. dar sau imagine deinvers printre de sex de sine se poate infampla sine? 163 rsoanele de acelasi sex33. amintiti-va ca atractia fizica a frumusetii nu este eterna: dupa un conflict.

Cum se poate explica altfel succesul „marcilor".i cum urmdm schimbdrile modei? Nu toata lumea e in pas cu moda. mai ales daea este anticipate. dar imaginea pe care o aveti despre dvs. Ar fi existat moda dacd oamenii nu ar fi avut probleme cu stima de sine? Simpla nevoie de frumusete sau placerea de schimbare ar fi suficiente pentru mersul acestei industrii? Ne indoim mult. adesea. a cdror unica preocupare este sa urn-tar-eased tendintele modei §i vitrinele pentru a fi mereu la moda. Departe de a se simti deprcciati.164 Christophe Andre si Francois Lelord Iata ca de mult hainele noastre nu mai folosesc doar la a ne proteja de frig sau a ne ascunde nuditatea. Dar curand va vorba de altceva pentru ca. . Pentru un anumit numar de oameni. Nu o urmeaza oricum din orice motive. find primii care adopts noile feluri de a se imbraca. In Wile occidentale. obiectivul este de a purta ceea ce se va purta. Bineinteles ca asta nu va dura prea mult.. Obiectivul for este sa se distinga de ceilalti. dar Inaintea tuturor. cel mai u§or si mai simplu mod de a-ti imbunatati imaginea este.. imbracata Inca dupa vechea moda. Ele au devenit proteze sau ascunzatori ale stimei noastre de sine. apoi era mai bine sa arborezi un jucator de polo. care va vine de vis? Fara indoiala. cumperi haine. ci vor fi gata sa infrunte privirile neincrezatoare sau critice ale „masei". Cum va simtiti dupa ce v-ati cumpärat o haind frumoasa. pentru victimele modei (fashion victims). Astfel valorizati prin statutul de precursori. §i mai ales sa nu-1 mai porti and it are toata lumea. Grija de a fi imbracat a§a cum o pretinde anturajul datoreaza trebuintei de a mentine sau dezvolta stima de sine. De ce . va simtiti bine. era tic sa ai un crocodil pe piept.. Insiva va fi dopatä pentru cateva ore sau ateva zile.. Stima voastra de sine este atunci crescuta. este un mijloc de a cre§te stima de sine. unii se pot simti chiar valorizati. care consta in a plati mult mai stump o haina dacd este de firma? La un moment dat. moda.

novatorii au abandonat demult moda respective: ea nu va mai aduce nimic stimei for de sine. rises prea mult sa atragd atentia asupra ei intr-un mediu obisnuit: ea-si imagineaza mutrele yecinilor si colegilor si se rdzgandeste sd mai poarte haina respectivd. in cloud zile. Sophie nu mai este in acest univers artificial. Ei nu adopts o mods deck atunci cand aceasta se generalizeaza. manechine frumos fotografiate pe perete. Ea s-a intersectat pe scus ett vecinul de mai jos si stie a. Bineinteles. cabina de probe este scena marilor manevre asupra stimei e sine. Sophie is haina pe care i-o propune vanzatoarea. in stadiul in care „toata lumea incepe a o purta". Motivatia nu este un edstig pentru stima de sine. sub presiunea mediului. Un reportaj radio realizat la iesirea . pentru a nu fi judecati negativ dupe o infätisare desuetd. ci evitarea unei pierderi. Actul al doilea: intorandu-se acasà. in privirea vanzdtoarei). De ce stima de sine vd face sd cumpeirati si apoi sd nu nu mai purtali haine prea moderne Cum se explicd cumpardturile repetitiv inutile ale unor subiecti cu scdzutd stima de sine. Proba cabinei de probd Ita4c - „revelator al micilor nevroze si al marilor angoase ale cumpdrä arei"35. care Ikea din ea o persoand ca cele din magazin. week-end-ul se termina: se va intoarce la serviciu. alte cliente. Rochia prea „moderns". a fi la mods va fi o cale de a-si diminua stima de sine.. care isi va sfdrsi zilele in dulap.Stirná de sine sau imagine de sine? 165 Pentru altii. Ea este de fapt locul intalnirii intre imaginea ideald de ne (intre y dzutd atunci and ne imagindm intr-o haina) si ima flea reald de sine (propria viziune in respectiva haina mai It. Ea devine la fel ca celelalte peroctane din acest univers artificial care este magazinul: vanzdtoarea. ci in mediul ei real. cum este cazul Sophiei? Aceasta se petrece in doi timpi: Primul act: in magazin..

repartitia pseudo-aleatorie a rupturilor pe haine... In anii ' 70. Uneori pans la a-si peri- . cineva dintre not poate atesta ca pregâtirea acelui „look" al for lua la fel de mult timp ca si cea a incredibilelor §i minunatelor mode din perioada Consulatului: zbdrlirea parului.. IDUSTRIILE IMAGINII SUB ACUZATIE? Eterna cdutare a frumusetii Cäutarea frumusetii este. totul m-a-ngrozit. Moda in randul minoriteitilor Anumite medii marginale cultivä propriile for mode.. urmat de un perspicace „Totul e bine in minte.c1 adevärul in fats in felul acesta"... fard indoialk eternä. fenomenul „punk" a reprezentat un bun exemplu in acest sens.." Visam desigur la un studiu in care femeile ar completa un chestionar despre stima de sine inainte si dupa trecerea prin cabina de proba. modelarea crestei cu spumy de ras amestecatà cu bere. dar pe mine nu-mi mai place". oamenii s-au preocupat de aspectul fizic. aceasta a devenit o cdutare la fel de constrangatoare ca a modei „ oficiale". Respingerea regulilor sociale de bun simt ii fácea pe punkisti sa adopte o infätipre mai mult decat neglijenta. Dar.. Aviz modivilor interesati. „Nu-mi place sa va. Aceia dintre ei care prezentau cele mai scdzute nivele ale stimei de sine se simteau foarte prost pe drumul dintre casd si locurile for de adunare: nu era usor sa fii punkist intr-un autobuz de periferie la ora termindrii serviciului... Fusta imi place. Pentru ca a frecventat ocazional acest mediu in timpul studentiei la Berlin. dar oglinzile astea. Dintotdeauna. putin eke putin. dispersarea savants a acelor de sigurantd.166 Christophe Andre i Francois Lelord din cabinele de proba dintr-un mare magazin ardta starea sufleteasca a clientelor36: „Astäzi.

Dar toate acestea . o mare parte a umanitätii locuieste mari orase... Astazi. Mondializarea modelului occintental de suplete adolescentind pare un fenomen ireversibil in viitorul apropiat. unele epoci au fort cu certitudine mai ingaduitoare penltru formele rotunjoare: li se aminteste acestora. In aceste cloud cazuri. tea erei media. raspund femeile. din spoturile puicitare televizate. Referitor la formele corpului cerute de canoanele frumusetii feminine. din reviste. — 0 importanta mult mai mica a aspectului fizic in alegerea lor: majoritatea casatoriilor erau altadata aranjate. unde intalnirea cu fete frumoase necunoscute este tilt mai frecventa.. blicitätii sunt stapane aici. Mai mult. ceea ce nu era fard oiala prea diferit de celelalte fete din comunitatea rurald unde uiau majoritatea oamenilor. se recurgea la mutildri tpericuloase i invalidante pentru sandtatea autonomia femeilor. intre fami- . Sa ne amintim si de deformärile impuse picioarelor chinezoaicelor de vita nobila — micimea picioarelor era un criAeriu de frumusete — sau de gatul „femeilor-girafa" a numeroaselor Aupopulatii africane. din anumite motive: — 0 confruntare mai putin frecventä cu modelele ideale: inain... Pentru a pastra un cuplu stabil. adoratia purtata femeilor cu fese frumoase din culturile preistorice sau africane. tablourile lui Rubens. Poate ca n-a existat "i4niciodata o epoca in care sa se facd o presiune atat de mare penstru la un canon fizic. pentru un barbat canonul frumusetii era reprezenAitt de cea mai frumoasa fats din apropierea sa. Darwin reconda. fiecare barbat este asaltat mai multe on pe zi de imaginea celor mai frumoase fete din e de pe panourile de publicitate.:cunt foarte departe de noi. Atat timp cat inteligentele marketingului si pu. presiunea socials asupra inatisarii fizice era altatiati mai redusa.. Extinderea rdului intr-adevar. etc.Stima de sine sau imagine de sine? 167 lita sändtatea: albul de ceruza (carbonatul de plumb) de care femeile din Antichitate se foloseau pentru a-si albi tenul era o otravd 1periculoasa37. pentru a le coniola. de altfel. retragerea la tars.

adesea ascuns in spatele unor haine ample. t.) . „ Ardeti caloriile". — Existenta controlului social: astfel. o retea de sdli de gimnastica de repunere in forma nu ezita sa afi§eze in chip de argumentare mesaje de felul: „Adio. au adaugat acum chirurgia estetica. respectiv hainelor care ascundeau corpul.. dar limita rolul frumusetii: chiar femeile i barbatii dizgratio§i puteau forma o farnilie. Pe cand clonarea pentru a dcveni mai frumoasa? * 0 traducere literals a acestor expresii ar fi o insiruire de calambururi: „Adio fesmoalelor". Unele mesaje devin astfel din ce in ce mai deschis culpabilizante. fese moi". Dar fenomenul s-a amplificat intrucat a devenit obiectul unor mize comerciale importante. in special ale industriei de cosmetice §i chirurgiei plastice. Asta nu era neaparat un lucru prea bun pentru indivizi... Ce efect asupra stimci de sine a femeilor o fi avut acest bombardament culpabilizant devalorizant al „feselor moi"? Alt simptom: revistele pentru femei.168 Christophe Andre §i Francois Lelord liile invecinate sau in functie de interese comune. — 0 relativa §i in final salutard? — ipocrizie sociald fata de frumusete: discursul oficial era ca existau alte valori superioare aspectului fizic. din diferite motive: träim intr-o epoca in care suntem supu§i proximitatii cople§itoare *i oprimante a unor imagini de corpuri ideale. . purtarea uniformelor de catre elevi sau tabuurile fata de exhibitia corpului. Aparent. In campania sa publicitaa..ArdeP caloribilii" si „Gata cu abdominabilele" (n. Din ce in ce mai putin ipocrite — pe aceasta temä eel putin grupurile noastre sociale valorizeaza frumusetea din ce in ce mai deschis.. apropo de aspectul infat4area fizica. „Gata cu abdomenele"*. Mesajele publicitare erau la inceput cantonate modei.. Astazi. Dar astäzi lucrurile se schimbd §i se rdstoarnä. nu e nimic rat in faptul ca fiinta umana vrea sä fie mai frumoasa. die ataca direct corpul... prin mijloace indirecte. care altadata puneau in prim plan silueta regimurile. Aceste masuri sociale — chiar daca scopul for initial nu era sa mentina stima de sine — reu*eau totusi sa reduca diferentele dintre indivizi.

fie acest succes atdt de anodin? Si modelul de ideal feminin pe tare il vehiculeazd päpusa nu este oare nociv? Pentru dacd spunem proportiile frumoasei la o scald adults.. dar democratizarea Winzii nu dateaz6 decdt din secolul XIX38. creatoarea sa Ruth Handler declara: „Niciodatd inainte . producdtorul de jucdrii american Mattel a pus in vanpre celebra sa Barbie. oare not jucdriile peipu. oglinzile erau foarte rare. stäpanul domeniilor." De la creatia sa. in acea epock un exceptional semn de putere $i de bogdtie. 77 m urmdtoarele dimensiuni: 85-46-73! Literakbente inumane. holurile clädirilor.. magazine. Imaginea noastrà este reflecittii de zeci de on pe zi. säli de gim*stied. obtinem penStintem o talie de 1. fOgrafiei imaginii video. Care este rolul acestei prezente tople$itoare a imaginii noastre. Dar n-a fort intotdeauna asa: de fapt. demn de a reda extraordinara stima de sine a lui Louis al XIV-lea. Multi ani mai tdrziu.. evocand aceastd lansare pc piata.Stimd de sine sau imagine de sine? 169 linda este astäzi omniprezenta in mediul nostru zilnic: bâile si plurile apartamentelor.vii Barbie? In 1959. s-a vandut mai mult de un miliard de pdpusi Barbie in lume. De atunci. aceste cifre dau o idee de siluetd „ideals" prosa generatiilor de fetite $i leziuni ale stimei de sine care se proc cdnd ele ajung la adolescents '` De aceea miscdrile feministe americane au luat de mult timp *usa drept tints $i doreau la un moment dat sä figureze pe amje urmdtoarea mentiune: „Indicatie de folosire: majontatea fe- . oglinda e-a devenit familiars intimd. 1k'4 i s-a conferit unei pdpu$i o siluetd ata de feminind39. pdna. Sub pretextul ca nu este vorba decat de o jucarie. nu prea anodin.. cdreia i s-a adäugat apoi cea a fo. secolul VII. retrovizoarele masinilor. in presiunile din ce in ce mai man asupra lmaginii corpului? Desigur. Galeria Oglinzilor din palatul de la Versaille era.

170 Christophe Andre si Francois Lelord meilor nu devin ca Barbie. Lara Croft. convingandu-se cat mai devreme posibil de tele lor de a urma studii „serioase" Am vazut si programe mai bune de promovare a stimei de sine." Miscarea a atins paroxismul dupa comercializarea unei Barbie vorbitoare... are un chip perfect. dar. care sunt atrase in egala mdsura de acest joc video. eroina din jocul video Tomb Raider. o silueta longilina de adolescents... pentru c5 faman intr-o imobilitate imperturbabila in ciuda tuturor salturilor. niste sani dar fara sa fie lásati din cauza greutatii lor. $i de asemenea asupra imaginii corpului fetelor. alergarilor si sdriturilor pe care trebuie sa le faca pentru a iesi din labirinte sau pentru a distruge adversari virtuali. Orice omisiune a acestei informatii catre fetite poate provoca grave tulburari fizice si psihice. care declara cu o voce stupida: „E grea matematica". refluxul? Aceasta ar putea fi ingrijordtoare. picioare superbe. In fine. Ne putem intreba care va fi efectul acestei creaturi asupra exigentelor feminine ale baietilor si adolescentilor care ar privi-o sute de ore intr-o etapa sensibila a sexualitatii lor.. dezväluite adecvat de un sort de alura vag militara in sfarsit. ca si in alte mecanismele de reglare se mobilizeazá mai mult sau mai putin spon- . Ce vor deveni generatiile de fet4e hranite precoce cu Barbie? Lara Croft si Barbie: aceeasi disputd? Chiar si eroinele aparent mai „feministe" deck celebra papusa propun acelasi model de corp perfect. Cel mai ingrijorator in aceastd poveste este ca astazi Barbie nu mai este o jucarie pre-adolescentind: fetitele de patru ani o mai doresc. Drumui fetitelor era deja marcat: sä se straduiasca sa semene cu un ideal fizic inaccesibil..

creatorul francez Jean Paul Gaultier a pus sä defileze ni$te • *unici foarte elegante. care.. Se intampla vent ca mamele s5 ne povesteasca despre fiicele for de 7-8 ani 41( o lasä pe Barbie surorilor mai mici. creatorul de modd englez Alexander McQueen jspus sa defileze o tândrä cu picioarele amputate. chipul foarte deosebit al lui Kate Moss. Aceastä redorind s5 se distinga de discursul publicitar al concurentilor acuza direct industria destinatd imaginii corporale: „Arum 23 de ani.). este un astfel de exemplu.Stimá de sine sau imagine de sine? 171 . bdtranii.. molitelul americanului Calvin Klein. producatorul ei." Ea denunta lizarea perversd a frusträrilor afective: „Am pierdut patruzeci de utikilograme mi-am gasit iubirea. marca englezd The Body Shop. bricantul italian Benetton a afisat fotografii ale unor tineri hanAicapati psihomotor pentru a incita la cumpärarea marfii sale. tin fel de anti-Barbie rotunjoara. ele cdntäresc cu 23% mai putin. dupd ce a promovat stanliarde prea oprimante §i prea inaccesibile. De la mijlocul anilor '90 observat aparitia unor manechine care nu corespund criteriilor bipuite de frumusete.. fäcut campaaia publicitarà in 1998 pe tema stimei de sine40.. manechinele cantäreau cu 8% mai putin cleat media fenleilor. Mattel. ele o abandoneaza din ce in ce mai repede. In loamna anului 1998.. ci sunt purtatoarele unor „figuri" cu pernalitate puternicd.. menitä s5 reprezinte imaginea . apropiindu-i proporliile cele ale unei femei adevärate (nu are important-á. de produse cosmetice si de toaletd.. Fdrä e un inutil acces de constiintd. Astäzi. voi sunteti voi care vä aflati intre cele cloud extreme. stigmatizatii Si handicapatii. a is in 1997 sa modifice aspectul fizic. In 4996. Multe din industriile pentru frumusete au simtit efectiv ca s-a Livers prea departe in celebrarea acesteia. Astfel." Alti creatori au mers si mai departe. In acelasi an.." Ea afisa pe ziduri pdpusa Ruby. • . Deci. In cazul papusii Barbie. Ca §i cum mesajul subliminal al acestor minzdtori de ve§minte ar fi: „Am inteles ca am mers prea departe u ilustrarea imaginilor perfecte pentru a ne vinde produsele. Priele sunt la fel de vandabile pentru cei care sunt la opusul *umuse(ii. dacd fetitele o adoptä din ce in ce mai vreme.

in revista feminina Marie-Claire. Intr-un interviu dat in 1998. se poate ajunge intr-o zi sä se faca procesul „frumusetii unice"? Aceste framantari.. deck de cele care tree prin cultul unei infatisari conforme? .). mesajele publicitare subliminale ale industriei cosmetice: „Se gaseste oare stima de sine intr-o crema?" Sincer sau abil. Dar de-aici inainte nu va trebui sa facem dovada de o mai mare vigilentä exigenta fats de industriile ale caror interese comerciale sunt orientate spre corpul nostru? Societkile noastre nu trebuie sa fie mai preocupate de promovarea altor cai de autosatisfactie si de respect fats de ceilalati.. De bine ce oamenii politici francezi au criticat mult „gandirea unica"... siluetd. trei miliarde nu sunt. perfectionandu-1. discursul obisnuit al „mereu mai mult. demersul prezinta un interes major: pentru prima data un vanzator de cosmetice refuza sa adopte.. Anita Rodick. o frumusete mai toleranta la infinita diversitate a aspectelor noastre fizice." Ea lua in zeflemea.172 Christophe Andre §i Francois Lelord „mediei" femeilor de pe planets: „boar opt femei sunt top-modele." Intreaga problems consta in a stii ce este aceasta „frumusete onesta". aceste prime miscari de retragere dintr-o mods din ce in ce mai dictatoriald vor fi durabile? Sau nu au reprezentat deck o pauza. declara: „Incerc sa gasesc un concept de frumusete onestd. Fara indoiala.. dictata de vreun imperativ comercial — trebuie sa lasam sa mai respire piata consumatorii? Vor fi necesari cativa ani pentru a o afla. presedinte-fondator al marcii." (mereu mai multa frumusete. in sfarsit.

in timp ce un altul.Capitolul VIII TEORII „Orice descoperire se va fi racut in Cara amorului-propriu. nu are alt scop decat acela de a vä ajuta in aceastä ori%tare. un vast santier de un liu emerge nici o teorie generals. pe care v-o opunem. pentru cercetätori. Acest medic si filosof american a fost frapat de ab.10enta legaturii directe dintre calitätile objective ale unei persoane nivelul de satisfactie pe care o are fats de sine insdsi: „Astfel. A STII SA 1T ADMINISTREZI ASP/RATIILE Ecuatia lui James James (1842 — 1910). Aborddrile sunt variate abundente it nu este usor sá to orientezi printre ele. Scurta cdlatorie printre pa-! In' din cele mai importante teorii actualmente in vigoare. Inca mai rdmdn in ea destule meleaguri necunoscute. este si unul dintre primii care au studiat A ttima de sine. deli asigurat ca a reusit William . un om cu capacitäti extrem de limitate poate fi dotat cu o luficientä de neclintit." Francois DE LA ROCHEFOUCAULD Stima de sine este Inca. unul dintre fondatorii psiholoi stiintifice moderne. 4acria el.

a declarat. cu cat obtinem mai multe reunite. Sa ludm un exemplu."1 Foarte logic. de exemplu. Cum v-ati dorit inainte de toate sa nu fiti respins. stima de sine create. starea de confort psihic a persoanelor care traiesc in conditii care altora le-ar pärea prea putin favorabile. ci si de criteriile dupa care le judecam ceea ce a rezumat in ecuatia lIrmatoare: stima de sine = succes pretentii Altfel spun. replica. va fi atins de o neincredere incurabila in propriile sale capacitati. Ati fost admis la bac cu mentiunea „sufficient de bine". Ernest Hemingway. Este. sa nu contrariez pe nimeni. un „succes". fare indoialk si din capacitatea for de a fi multumite cu ceea ce au.1 74 Christophe Andre si Francois Lelord in viata si se bucura de o apreciere universals. . cu atat create stima de sine.. deci. putin inainte de a se sinucide: „Important nu este ceea ce am scris. ceea ce le tine mereu sub presiune stima de sine. Pretentiile ridicate pot constitui. De asemenea si suferintele pacientilor nostri: multi timizi. find mai ridicate. $i este intotdeauna corelata cu stima de sine: cu cat este mai build aceasta din urmä. Intr-un caz. cu atat se va declara subiectul mai multumit de viata sae. ci ceea ce as fi putut scrie. cu conditia totodatä ca pretentiile noastre sa nu fie prea mari. in celalalt. rezultatul \TA' satisface pe deplin. Dar acelasi rezultat Va va deceptiona cumplit clack pretentiile dvs. au o viziune prea perfectionists despre ceea ce trebuie sa fie performantele for sociale („ trebuie sa plac tuturor. Invers. laureat al premiului Nobel pentru literature. v-ati fi asteptat sä obtineti „foarte bine". in seara faimei sale. o franc pentru o bung stima de sine. sa am mereu raspuns la tot. etc."). el a tras concluzia ca satisfactia sau nemultumirea de sine nu depind doar de reusitele noastre.. ea diminueazd. Fericirea este adesea o chestiune de perspective personals. deci." In acest fel se explica unele insatisfactii paradoxale ale unor indivizi dotati sau „rasfatati" de viata. provine.

Pentru a o face sa progreseze din Trebuie sa sa renunti hou. Theo mergea mereu cu bicicleta „ca un om mare". cand imbatranim.. de exemplu. ne bbisnuim cu o reusita a carei repetitie nu ne mai °fell aceeasi intensitate a placerii ca prima data si nu ne mai „dopeaza" stima leastra de sine: aceasta ne va parea aproape normal.. Pentru a imbatrani fericiti.Teorii ccese renunfdri 175 Ecuatia lui James. ci sä" hiearga la fel de repede ca Remi.. ci Si evolutiile sale. . inters decat copiii. intrucat succesele nu i apar. la performantele sau la un corp de atlet. Cu totii am trait acest fenomen: in urma unui succes. reu§e§te sa mearga pentru prima oard pe bicicleta ird rotitele de echilibru. James a scris deja despre asta: „Ce zi e mai placutd decat ea in care renuntam sa mai fim tineri sau zvelti!" Si Oscar Wilde. declara: „Ingrozitor la batranete e ca ramanem tineri. cautand succese A actiona asupra pretentiilor este si un mijloc eficient de admai evidente. Reusita ramane hrana pentru stima de sine mai mult pentru a o mentine la un niVel bun decat pentru a o ridica." b . El se simte evident mandru §i toata familia s-a adunat ca sa-i admire performanta. stima noasfr de sine creste foarte mult si resimtim o mare pldcere. fratele sau mai mare. trebuie ca. pretentiile noastre. logic. dar mana sa scazuse: pretentiile sale crescuserd o data cu succesul sau. sau in alte domenii. sa ne limitarn putin Cate putin pretentiile. vom creste atunci. cel tin in unele domenii — aptitudinile fizice. va fi fora indoiald acela de a merge pe bicicleta fard maini. condamna sa träim experience dureroase. a§a cum vom vedea imediat. A nu reta. nu explica doar velul stimei de sine. 5 ani. Apoi. e nu a ajuns la aceasta detasare. De la un succes la altul Theo. lui nu mai era sa mearga cu bicicleta fora rotite. inistrare a declinului succeselor. Peste cat-' hi timp.. Cateva saptamani mai tarziu. Un exemplu bun in acest sens to dat de imbatranire.

Noud ne rev i ne sarcina de a gäsi calea de mijloc intre ambitia excesiv5.176 Christophe Andre si Francois Lelord In fond. din care extrag mai multe beneficii pentru stima for de sine. ca*tigurile for sunt pe mdsura riscului: mai putin ridicate. sd nu piarda si putinul pe care it au. In ceea ce-i priveste pe acestia sunt mai precauti si prudenti: ei se aratä reticenti in asumarea riscurilor si o fac numai in mediile se- . principala invatáturd a acestui model aritmetic al stimei de sine se refers la arta de a administra aspiratiile. Ei nu se tern sä piardd in unele plasamente. A-TI ASUMA SAU NU RISCURILE Se pot compara strategiile pe care le aplicdm atunci cand ne investim banii si cele pe care le folosim pentru a ne dezvolta stima de sine? Unii teoreticieni3 si-au pus aceastä intrebare. care ne va determina sa intrerupem foarte devreme eforturile noastre de a atinge un obiectiv („asta-mi ajunge"). Desi mult prea putin realisti. o atitudine mai ofensivä fats de existents: ei isi asumd mai mult riscurile si au mai multe initiative. Nefiind niciodatä intr-adevdr bogati. Aplicat la stima de sine. asa cum am vdzut. printr-un rise nechibzuit. acest model „financiar" permite in special sä intelegem de ce strategiile folosite de subiectii cu inalta stima de sine diferd de cele ale subiectilor cu scazutd stima de sine. Din aceastä cauzä. dar care pot genera si multiple beneficii — de exemplu. Pentru ei. „micilor economisti" le e teams ca. Ei investesc deci cu prudenta. Primii au. si mai degraba in plasamente sigure. ei sfarsesc prin a castiga si a depozita din ce in ce mai multi bani. care dispun de un important capital de demarare. isi depun banii in acele plasamente care implica si un anumit nivel de rise. „Marii investitori". pentru ca in orice caz le va râmane sufficient in alts parte. actiunile bursiere. care ne impiedicd sA fim satisfâcuti de ceea ce obtinem („mereu mai mutt") si o atitudine comodd. cantitatea de iubire primità in timpul primilor ani de viatd constituie un fel de capital pe care it vom administra ulterior. ca livretele caselor de economii.

Modelul financiar al stimei de sine Stima de sine trebuie sä fie in mod regulat reinvestita pentru a nu se devaloriza Castigurile sunt la ina. ceea ce le fumizeazA mai putine ocazii de si spori stima de sine. subiectii care dispun de un capital de demarare bun ar obtine i usor decat ceilalti o build stima de sine. Stima de sine nu este doar o evaluare per- . Este in acelasi timp si una din principalele mele rse de placere — cand stiu ca fac o impresie bung — sau de nelacere — daca percep ca sunt prost apreciata de interlocutorul eu. E adeirat ea in general petrec mult timp intrebandu-ma ce spun oaenii despre mine. Dar interesul sau prinEpal in aceea ca ne aminteste ca orice capital se erodeaza esita investiri regulate: nealimentatä prin initiativele noastre per. ne spune o tanara pacientä. . De exemplu.EUL OGLINDA" „Nu stim niciodata precis cum ne \tad ceilalti. Aceasta relatare ne aminteste ca nu avem niciodata despre not judecata ex nihilo.ltimea riscurilor asumate Cu cat este mai mare capitalul de demarare. E pacat.sonale.Teorii 177 izante $i previzibile. pentru ca asta ne-ar invata o multime de lucruri. pentru a sti dacd parerea pe care o am eu despre mine e fondata sau nu. mi-ar placea sa asist la inmorntarea mea si sa ascult ce povestesc oamenii la plecare. Cateodata mi-ar placea sa stiu ce gandesc cu adevarat oamenii de_ $pre mine. stima noastra de sine va sfarsi mereu prin a se fragiliza. cu atat e mai usor sa-ti asumi riscurile Acest model ar parea inechitabil: dupa cum banii trag la cei boAO..

Sub pretextul ca se face un bilant. fie pentru a o critica („nu. Pentru cealaltd jumdtate din studente. de asemenea aprobarea — iar asta-i bine. dar. pentru altii. iar asta timp de cdteva ore. la cea a punctelor slabe. eu cred la fel"). cu calitatile $i defectele lor. care au in general o foarte inaltd stimd de sine. sa facut evaluarea. Un 64 numesc asta „eul oglindä" (looking glass self). critica nu reprezintà decal o nepldcere trecdtoare. Pentru a demonstra asta. eel mai mic comentariu negativ la adresa noasträ antreneazd imediat in not o reactie emotionald dureroasa5. deci nu-mi pass nici de parerea ei"). Unei jumdtati dintre studente. frumoasa intervievatoare $i-a exprimat o pärere incurajatoare: la enuntarea punctelor forte. bineinteles. acest travaliu este mai mult sau mai putin u$or: pentru unii. Oricare ar fi nivelul stimei noastre de sine. critica ne lass chiar atat de indiferenti ? Nu. sinter. ek au fost chestionate de o students frumoasa din anul II —de cloud on mai pretioasa in ochii lor. nu e prea evident").178 Christophe Andre Francois Lelord sonalk ci si o anticipare sau o estimare a evaludrii celuilalt. Aceastä judecata o resimtim Inca de la inceput ca adevaratd. gandindu-ma bine. ea descuraja („dupd parerea mea. s-a constatat cä scoruruile stimei de sine erau semnificativ ameliorate in primul grup. Doar intr-un al doilea moment ne detasam de ea printr-un proces intelectual. dupd terminarea intrevederii. Ei bine. Indiferent din partea cui vine si oricat ar fi de redus. nu scut nici un comentariu. and. In functie de oameni. s-a efectuat o experienta pe un grup de studente din primul an6. Critica ne afecteaza intotdeauna. ea aproba („de acord cu dvs. De la critics la aprobare Suntem tentati cateodatä sa ne convingem ca parerea celorlalti nu ne afecteaza. deci — care le cerea sa se descrie. fie pentru a-i atenua importanta. nu sunt de acord").. dar. distantfindu-ne de interlocutor („nu mai pot eu de ea. doar durata efectului sal este variabild: beneficiile pe care le putem extrage dintr-un mesaj pozitiv sunt probabil mai la- . ea provoacd adesea o veritabild prdbu$ire. aprobarea socials ne face bine.

> Tot ceea ce create acceptarea socials creste (putin) si stima de sine r-> Tot ceea ce diminuazd acceptarea socials diminueazd (mult) stima de sine Sociometrul prezintd. intr-un fel u altul. el anuntd mai usor si mai puternic scdderile decat cresterile. De exemplu. Aar pierde zece dug sunt criticat. Cum spunea unul dintre pacientii no§trii: „Stim mea de sine? C4tig6 un punct cdnd primesc un compliment." t . o se compara cu prdbusirea pe care o simt on de cate on am imresia ca am fort dat la o parte. De aceea. ne simtim apreciati. stima de sine-este mult mai sensibild la respingerea socials kiecat la acceptare. in mdsura in care reincepem mai pid sa ne indoim de noi Estimometru sau sociometru? Plecdnd de la aceste constatdri.r. Asa cum barometrul Asoard presiunea atmosfericd. stima noastrd de sine scade tunci cdnd nu ne mai simtim socialmente apreciati. stima de sine ar o dovadd a perceptiei instinctive pe care o avem despre popuritatea noasträ: suntem multumiti de noi pentru ca. vicii de forma: de exemplu. unii cercetätori7 nu au ezitat sa afirme ca stima de sine era un „sociometru". ne previne de riscurile de furtund u ne linisteste asupra sanselor de timp frumos. invers. imi face placere sa flu invitat la o seratä. din pkate.Teorii 179 le daca ne apreciem prea putin. De ce aceasta? Probabil ca am nevoie sa cred sunt iubit tot timpul si ca sunt indispensabil. Stima de sine ca sociometru . Dar aceasta placere este mäsurat5 si nu se compara cu tristetea pe care o resimt cand are loc o seratá la care iiu sunt chemat." Un altul ne povestea: „ Faptul bi ma simt acceptat de un grup nu ma lini§te§te decãt pe moment.

pozitiva sau negativd.. sunt un mare handicapat al refuzului. In orice caz. dacd alegerea pare a emana din grup. din contra. incerc sa le revdd. Sa-1 ascultdm pe Alain. altii singuri"). Sunt sociodependent. prin intermediul exercitiilor jocurilor de rol. deci veti lucra singur"). sa-si afirme apere calm punctele de vedcre . a-si spune pdrerea dna interlocutorul are o pdrere contrara etc. in timp ce faptul de a fi respins o altereazd grave. fac repede cunostinta. psihoterapia mi-a aratat ca aceste lucruri se bazeazd pe aceeai problematica: nu vreau sä-mi asum riscul unui conflict. este prezentata ca rod al hazardului. Stiu ca nu suporta: pärerea celorlalti este prea importanta pentru mine. Am probleme atunci cand trebuie sa ma opun sau trebuie sa-mi asum riscul de a o face: de exemplu.. un comerciant de 40 de ani: „Nu sunt cu adevarat timid: de exemplu.180 Christophe Andre i Francois Lelord Acest lucru este demonstrat de o experienta. Rezultat: se constafa ca stima de sine a subiectilor nu este prea mutt afectata daca alegerea. intilnesc cu pldcere persoane straine. Cativa voluntari au fost supusi la o activitate pe care trebuia sa o realizeze fie in grup. faptul de a fi ales nu creste decat foarte moderat stima de sine. Unii au fost facuti sa ereada ca aceastd alegere exprima o vointa colectivd („ati fost ales de membrii grupului pentru a lucra cu ei" sau „ati fost refuzati de membrii grupului. fie individual. altora li s-a anuntat ca alegerea este aleatoric („a avut loc o tragere la sorti. unii vor lucra in grup. atunci &and nu doresc sa fac ceva. Am sfar§it prin a nici nu-mi mai da seama de asta. Stima de sine $i afirmarea de sine Persoanele avand o scdzEuta stima de sine au deseori dificultati in a se afirma: a spune nu. Mi s-a facut remarcat si faptul ca in discutii cram intotdeauna de acord cu totul: nu contrazic niciodatä pe nimeni. cum spune psihoterapuetul meu!" De unde i interesul metodelor de afirmare de sine in care persoanele ca Alain vor fi antrenate. imi is ore intregi pentru a indrazni sa o spun.

Din contra. lucrurile se complicau. ce linie este mai aproape de linia de referinta? Linie de referinti 2 Ati rdspuns. complicii experimentatorului).. linia a doua ca find rdspunsul corect. dacd subiectii erau situati alaturi de alte persoana (de fapt. complicii se comportau normal. In timpul primelor cloud exercitii. Vi se pare evident? Si totu$i. respectiv dadeau raspunsuri logice si numeau linia corectd. Dupd dvs.Teorii •Sdfaci ca ceilalti 181 Observati cu atentie figura de mai jos. La al .. Med indoiala — §i pe drept cuvant ca este vorba de linia a doua. imensa majoritate identifica.. mai putin de 1 la mie se in§elau. Atunci cand erau singuri. nu este sigur ca ati fi rdspuns la fel daca ati fi fost plasati in conditiile unei foarte celebre experiente de psiho-sociologie9 pe care o vom descrie. Unor subiecti voluntari ii s-a cerut sa evalueze lungimea liniilor dupa aceea§i schema ca cea pe care o aveti in fata ochilor. deci.

repetandu-se ulterior aceastä experientä pentru a studia mai bine anumite variabile 10. Aceastä teams este legata de stima de sine. Subiectil dädeau atunci semne de tensiune si de jena foarte intense. de altminteri. denti in ani superiori). Despre toleraMti rasism Cand se diminueaza experimental stima de sine a subiectilor voluntari — fâcandu-i sä esueze la sarcini prezentate drept facile sau facandu-i sa se gandeasca la moartea for —. Astfel. cu cat stima voastrd de sine va fi mai scazutd. se observä ca ei au tendinta sa critice mai mult alte persoane sau sa devind intoleranti fats de infractiunile la adresa legii sau fats de agresiunile impotriva grupului for culturalu. apoi. S-a putut demonstra. de care am vorbit ceva mai sus: ea ii determina pe unii participanti „s5 faca ce fac toti". $i aceasta cu atat mai mult cu cat grupul va intimideaza vä faceti sa va indoiti de voi intr-adevar. Principalul motiv al acestui conformism este probabil teama de respingerea socials. Morala? Nu vä incredeti in alegerile voastre on de cate on sunteti pusi sa luati o decizie in sanul unui grup. unii cetäteni americani carora li s-a .. o treime dintre ei se raliau parerii grupului si alegeau rdspunsul prost.. cu atat erau mai susceptibili in alegeri. ca acest conformism social sporeste cu atat mai mult cu cat este mai atacata stima de sine: cu cat subiectii erau plasati in medii mai inconfortabile sau in care se simteau mai incompetenti (de exemplu printre alti voluntari foarte siguri de ei sau vizibil familiarizati cu laboratorul de psihologie) si cu cat ei admirau mai mult statutul de grup (de exemplu dacd celelalte persoane li se prezentau ca find membrii unui grup de experti sau de stu. complicii — se stabilise ca ei sa dea r5spunsul inaintea subiectului — aveau drept consemn sa aleaga cu totii linia 1 sau 3 ca find cea mai apropiatä de linia de referintä si de a o face cu cea mai mare relaxare Si cat mai natural posibil. cu atat va yeti &Ma mai gregar — cateodatd in ciuda bunului simt.182 Christophe Andre Francois Lelord treilea exercitiu.

7 ani. se simte aproape egalul sau in aceastä dupa amiaza. dar atunci and ne indepartam de el stima de sine scade. Paul „lucreaza" la calculator. ea ii faciliteaza in mod cert aparitia. iata ea nu conteaza.faul. Astfel. Cine nu esueaza. cum spun comerciantii.. In timp ce acesta iii ordoneaza dosarele. de mult timp a renuntat „sa facd avere in acest domeniu"." Altfel spus. intr-un fel: el s-a apropiat de idealul sau (a fi mare). nu se inconjoard de umilinta. dar.. In 1892. este ca si cum el n-ar exista. si-a pus o cravats: msoteste pe tatal sau la birou. ca i-ar putea bate pe toti barbatii in afara de unul. ne estimam in aceasta lume exact dups ceea ce not pretindem sa fim si sa facem. nu esueaza. chiar daca nu exista o ideologie care sa le pregateasca terenul.Teorii 183 diminuat stima de sine vor avea tendinta de a judeca mai sever persoanele care le vorbesc de rau tara Acelasi tip de experientd ii conduce pe subiecti sa exprime cu mai multa usutintä puternice prejudecati rasiale. stima de sine depinde de distanta pe care o percepem intre comportamentul nostru si ceea ce reprezinta idealul nostru: cand ne apropriem de idealul nostru. Cine nu incearca. In ochii lui.. in ajunul Craciunului. Aceasta scadere a stimei de sine nu probabil singura mad a conduitelor de rasism sau intolerantä. Este extrem de mandru sa semene cu adultii cu care se intersecteazd salutd pe coridoare. sa „faca asa cum face un om mare". Admirandu-si mult tatal.. semanand cu modelul sal (tatal). . Astfel. TREBUIE SA URMAM MODELELE? Astäzi. o aschimodie pe care toata lumea ar putea sä o invinga. ne stimam. nu suferd deloc de pe urma acestui dezavantaj. William James amintea pans la ce punct influenteaza idealurile imaginea pe care o avem despre sine: „un barbat care moare de rusine pentru ca nu este dee& al doilea boxer sau vaslas din lume. Din contra.. stima sa de sine a crescut.

necivilizat. le dadea un indemn. deschidea o geanta din care scotea un microcalculator. In timpul examenului de selectie.. ma enervam pe mama.. ne vom creste si stima de sine si priceperea. in fond. care amintea cat de departe esti de idealul social. se aseza la o masa si incepea sä cornpleteze aceleasi chestionare. In cealalta jumatate din cazuri. . studentul era awzat intr-o camera pentru a completa niste formulare (in care figura un chestionar despre stima de sine).. Modele ci antimodele Atingem rar idealurile noastre in viatà. pentru cercetdtori. La un moment dat. „Domnul Bine".. ele ne invata ceea ce nu trebuie sa facem: „De-a lungul anilor. prävalindu-se peste masa si punand langa el un roman erotic jalnic. Majoritatea invataturilor noastre se bazeaza pe acest principiu al imitatiei13. Dupd aceastä aparitie. nu esti prea rau. Frecventarea for va fi benefica atat timp cat nu vom fi in competitie cu ele. Dar „antimodelele" ne pot ajuta in egala masurd sa ne simtim bine cu noi Asa cum explica o pacienta. li s-au dat studentilor noi formulare cuprinzand un al doilea chestionar despre stima de sine. care arata ca. determina scaderea stimei de sine. un complice la experiment intra in camera. In majoritatea cazurilor (alese aleatoriu). situatia era inversa: „Domnul Amarat" aparea prost imbracat. Apoi se compara cele cloud chestionare in functie de ceea ce s-a completat inainte si dupa venirea complicelui.. dar anumite persoanc joaca uneori pentru noi rolul de modele. in timp ce Domnul Amarat. Acesta era..184 Christophe Andre §i Francois Lelord Domnul Amdra't Domnul Bine Experienta urmätoare a fost pe studenti aflati in cautarea unei slujbe de vara12. o carte de filosofie si alte elemente de studiu. acest complice avea o prezentä fizica ingrijita. Rezultate: Domnul Bine.. Imitand in intregime sau partial competentele for („sa incerc sa fac la fel de bine").

$1 atunci am incercat sa-i vAd i bine calitatile. in umite cazuri. Cand se face pendularea de la normal la patologic? tunci cand idealurile $i modelele noastre devin prea rigide $i xigente.Teorii 185 a exaspera. färä indoiald. Cum aminteste dictonul: „MA vesc si ma deceptionez. de asemenea. Psihanalistii au vorbit astfel de „Eul ideal"14 pentru a esemna imaginea tiranica ai carei purtätori putem fi prin vointa oastra de a ne apropia de idealurile noastre. spunandu-mi: sunt fata ei $i färä indoiald ca ii seman ai mult decdt cred. o consideram imaturA. ma intreb dacd nu fac si eu cateodatä acelasi lucru acest caz. experimentdnd din cand in cand bineerile unei mici reajustAri ale stimei de sine printr-o infrAnre." Idealul pentru stima de sine constä. . in a cultiva bele tipuri de perspective. ne reconforta! Faptul ca uncle persoane din anturajul nostru ne r — pe drept sau pe nedrept — mai putin inzestrate decat not runul sau mai multe domenii este un mijloc cvasi-experiental de a ne creste stima de sine. a privi securizant pe cei aflati mai • s si stimulator pe cei de sus.. De fapt. observarea antimodelelor serveste pur si simplu la . in loc sa ma ervez. ma compar si ma consolez. and idealul ne impiedicd Idealurile noastre sunt un motor.. ma simteam eu-insami devarizatd. cram deceptionatä ea. nu corespundea modelului pe care 1-a$ fi vrut $i care fu-e in uncle momente din copilaria mea. De altminteri. Adevárata problems e resentimentul meu era egoist. acesta este si moul pentru care in sport exists categorii care separA practicantii functie de nivelul performantei: aceasta permite fiecdruia sa ureze gustul victoriei. o piedica. Apoi am inteles CA ea nu se va schimba $i de mine depindea sa evoluez." Alta data. ele pot fi. $i mai ales sa flu mai tolerantd fats de detele sale: cand o vAd ca face ceva care ma iritd. Este ceea ce psihiatri numesc „idelopatie". cum sä evit asta.

pentru ea" el „doar" si-a cfistigat banii. voi face totul pentru a-mi atinge obiectivul. Dacd trebuie sa devin veterinar pentru ca in familie a fort asa din tats-n flu si dacd esuez in acest obiectiv. bogata mostenitoare sudista. Dacd eu doresc sa devin veterinar. Cum spunea Oscar Wilde: „Exists donä drame in . Idealurile reusitei materiale ale lui Gatsby — fiul unui mizerabil cultivator din vestul Mijlociu — au facut din el un om foarte bogat. dar asta nu va rezolva totul" Posibilitatea de a-si atinge partial obiectivul: „pot ob. depresie si leziuni durabi: le ale stimei de sine ne se va reface Idealuri Fi stima de sine Totul se joacd intre „doresc" si „trebuie". sa fac sacrificii inutile etc. dar voi accepta sa exercit si o alts meserie: de exemplu.. un misterios si elegant milionar al Americii de la inceput de secol. in loc sa-i mosteneascd printr-o avere Pentru „a to vindeca" de un ideal excesiv. Gatsby isi atrage ura majoritätii vecinilor sus-pusi.Dad idealul nu este atins. va fi minunat" ca-1 voi implini.. Scott Fitzgerald povesteste istoria lui Jay Gatsby. a-1 atinge nu este cel mai bun mijloc. stima pe care mi-o port va suferi: pentru a evita aceastd suferintk risc sa ma inversunez. dar stima de si . deceptie." Atingerea idealului nu este idealmata: „va ti bine da. observdnd ca studiile Bunt prea dificile pentru mine sau descoperind ea" meseria nu imi place." - „Doresc sä. Dar idealurile sale sentimentale — sa se cdsätoreasca cu Daisy. rl In Marele Gatsby.186 Christophe Andre i Francois Lelord IDEAL „NORMAL" IDEAL „PATOLOGIC" „Trebuie sa. Inversunandu-se sa o cucereascd pe Daisy..Atingerea idealului este idealizati „cind it voi iniplini. casatorita deja cu un arogant flu de familie buns — it vor duce la ruins si la moarte.Functionare pe principiul tot sau nimic: „Trebuic sa tine o parte din ceea ce visez" obtin tot ceea ce doresc" Dad idealul nu este atins..

este adesea primul demers care e permite sd le mlddiem: acesta este scopul numeroaselor psioterapii. . Con*tientizarea idealurilor noase. in ecial pentru ca ele joac5 un uneori un rol compensator pentru o ziune infantile a stimei de sine: sentimentul de a nu fi fost resctat de tatä va fi.Teorii 187 iata omului: sd nu ajungi sä obtii ceea ce doreti. la originea inverwnärii in muned i la reu0a unui om de afaceri. uneori ascunse ochilor no§tri. $i sa o reu§qti. de exemplu." to degaja de influenta idealurilor tale nu este un lucru wr.

Partea a treia SA FACI FATA CUM SA-TI iNTRETII I CUM SA-TI REPARI STIMA DE SINE .

uneori am impresia ca ma corn'plac in a ma lärai in problemele mele. .tinii 1 pe care pacientii o incearca atunci cand sunt confruntati cu judecata socials (este cazul alcoolismului). in mentinerea for (este cazul depresiei) sau a rt. incat nu caut sa construiesc ceva solid. Cand imi merge Mu. Nu am incredere in mine: asta ma blocheazd. ca i cum n-as crede in asta. Depresia mea. este ca nu am nici o stima pentru mine.C a p i t o l u l I X MALADIILE STIMEI DE SINE „Nu cunosc pe altcineva mai inutil si mai inutilizabil decat mine. sunt atat de convinsa ca asta nu va dura i ca este o grewald. an. $i totul este a§a in viata mea." Multe dificultati psihologice sunt legate de problemele stimei de sine.' lalte se intamplä pentru ca nu ma iubesc. Cand imi este bine — un fel de a spune —. ne spune o pacienta. Nu imi plac: asta ma deprima.goasele mele. Acestea pot fi implicate in originea tulburdrilor (este cazul complexelor). tendinta mea de a bea prea mult: asta §i toate cele. nu am chef sa fac nici un efort pentru a iei din asta. din contra. Nu ma respect: nu pun in practica nici un sfat bun." Emil CIORAN „Problema mea.

yi stima de sine sccizutci Desigur. Dar intre cele cloud exists diferente. cu oscilatii Probleme in a actiona: ii lipseste increderea. este vorba de subiectii cu scazuta stima de sine stabild. de memorie Fara idealie de moarte sau de suicid Firs probleme intelectuale (sau doar subiective): concentrarea si memoria functioneazi normal Diferentele dintre depresie . asociate marii for vulnerabilitäti la exec Si la respingere. ideatie de moarte sau de suicid Probleme intelectuale objective si masurabile: tulburari de concentrare. indivizii cu inalta stima de sine instabild. tendinti de a se resemna DEPRESIE Modificare in raport cu o stare anterioara M alad ie Tristete patologick durabila. nici o placere. cu depresia. STIMA DE SINE SCAZUTA Stare durabila Trasatura de personalitate Moral fragil. dintre care prima este ca depresia este o maladie. . in timp ce stima de sine nu este deck o träsäturd psihica. mai ales dacd este stabila si duraflirteaz5. este nemultumit Fara tulburari fizice deosebite Dificultati in a se valoriza. ale cdror stári suflete§ti constant negative si eforturi slabe de a le depdsi ii expus in mare mäsura la depresiel. este zdrobit Tulburari fizice: probleme de apetit. amin i totul pe mai tarziu. ale caror eforturi permanente pentru a-si mentine rangul si imaginea. intensa. Pe de alts parte. ne expunem riscului de „a face" o depresie. astenie Autodevalorizare.19 2 DEPRESIA Christophe Andre §i Francois Lelord Nu Ind stimez: sunt oare deprimat? In fata incercdrilor vietii. insensibila la evenimente pozitive Dificultati majore in a actiona: nici o dorintä. pe de o parte. somn. culpabilitate necorespunzatoare Uneori. lentoare. Dar riscul variaza oare in functie de stima de sine? Cine este atunci mai expus pericolului? Ei bine. sfarsesc uneori prin a-i epuiza moral. stima de sine scazutd.

acestia au o stimd de sine mai scazuta decal copiii ai caror parinti nu au antecedente depresive6. Invers. Dace pacientul nu se ube§te. o sldbiciune a iubirii de sine — si pe maura ce rdul se accentua. cu cat stima de sine este mai deteriorate. Un studiu efectuat pe 738 de femei insdreinate a emonstrat chiar ca riscul era mult mai mare la cele care aveau o dzutd stimd de sines! In unele cazuri. care a fost victima unei depresii majore. e asemenea. din pdcate. sit se transmits de la pdrinte la copil. de fapt. se pare ca. Din acest motiv.2" Un factor de risc S-a demonstrat rolul pe care 1-ar fi putut juca o stima de sine azutd in adolescents pentru aparitia unei depresii la varsta adultd3. Scriitorul american William Styron. crede ca nu va fi niciodata capabil revind. mamele care au suferit de o depresie au tendinta de a transmite mai mult mesaje negative (pesimiste sau entice) copiilor lor. in ciuda diferentelor. Astfel. ma simteam coplesit de un sentiment cresut de inutilitate. cu atat depresia este mai grave §i cu atat mai mare este riscul de a se prelungi in absenta unui tratament adecvat. ele au mers adesea frnpreund. de exemplu atunci and parintii divorteaza7. cat si psihice unul dintre simptoame cele mai larg rdspandite este entimentul de urd fats de sine insusi — sau. riscurile de deesie post-natala faimoasa depresiepost-partum — ar fi foarte cdzute atunci and dispun de o bung sustinere socials si de o build time de sine4. a descris-o perfect in In fata tenebrelor: „Printre alte manifestdri ale maladiei — atat fizice. la femeile insdrcinate. Stima de sine sedzutd este. nu actioneaza. Un criteriu de gravitate §i cronicizare In depresii.Maladiile stimei de sine 193 Acestea find spuse. pentru a formula lururile ceva mai nuantat. un simptom cornun *uturor depresiilor. un nivel bun al stimei de sine pare a reprezenta un factor protector in cazul evenimentelor de viata defavorabile. este frdmantat de emotii negative. nu are deck putine ocazii . riscul poate.

faptul ca un pacient deprimat rdmane sensibil la mesajele pozitive. Trecerea spre depresie Din ce moment o deterioare a stimei de sine devine o tulburare depresiva? Diferentele sunt atat cantitative (intensitatea durerii morale si incapacitatea de a actiona). Beck. a emis astfel ipoteza ca ar exists cloud' dimensiuni ale personalitatii ce pot predispune la depresie. daca aceste evenimente de viata stint deprimante pentru subiectii predispusi. s-a putut demonstra ca persoanele care sufera de o depresie asa-zis ward. Studii experimentale au incercat sa inteleaga dacd anumite evenimente. evenimentele depresogene nu sunt aceleasi.194 Christophe Andre §i Francois Lelord de a fi incurajat si de a primi mesaje valorizante: tot atatea pro_ bleme ingrijoratoare. valorizante cel putin in domeniile for obisnuite de performa*. Dupd un prim episod depresiv. pentru ca in alte domenii „prefera" negativul. in functie de individ. Aaron T. in ciuda unei ameliorari aparente. cautd Inca mesaje sociale pozitive. persistenta unul nivel scazut al stimei de sine. Intr-adevar. cat si calitatative (dezgust fata de sine si uneori dorinta de a-si face rau). sub influenta evenimentelor de viata: sociotropia si autonomial 0 (vezi tabelul de pe pagina urmätoare). Orice-ar fi. creste cu mult riscul recidivelor ulterioare9. un autor renumit in materie de psihoterapie a starilor depresive. este un element de prognostic bung. Ne putem imagina ca. Un factor de recidiva Astazi se considers ca depresia este o tulburare care recidiveazd si ea faptul de a fi prezentat o depresie fragilizeaza persoana pentru catva timp. . aceasta trece mai intai printr-o deteriorare a stimei de sine: am vazut ca acceptabilitatea socials (sentimentul de a fi iubit) $i capacitatea de a actiona eficient $i liber (sentimentul de a fi competent) sunt cloud fundamente majore ale stimei de sine. mai mult decat altele. risca sa faciliteze aceasta trecere. Invers.

din ce in ce mai ulte echipe de psihiatrie se preocupd sa lucreze asupra stimei sine a pacientilor deprimati13. el se comports normal.decdt medicamente12. pus la dependent punct de alte persoane Impactul asupra stimei de sinePune la indoialä acceptabilitatea Pune la indoiala capacitatile de sa sociala control a evenimentelor Profilurile cu risc . . cat si a stimei de sine a pacientilor? Putem crede acest lu. dar nu a fost Inca demonstrat. majoritatea depresiilor evolueazd astazi re vindecare II . and accese „maniacale". Dar mai ulte studii par a arata ca pacientii care au beneficiat de psiterapii adecvate recidiveazd mai putin decat cei care nu au pri . sa fie Evenimente depresogene Sa se simta critical. siei... In orice caz. „depresie". Bine prescrise.yi depresia RAPAJELE STIMEI DE SINE oul excesiv al maniaco-depresivului Am vorbit despre pentru ca exists ar fi trebuit sa spunem: acesrile depresive".Maladiile stimei de sine 195 Tratate in mod corect. dar numeroase forme ale „tula. intrucdt comports doi „poli": pacientul prezinta cand soade depresive clasice. in timpul ra prezintä o „emfazd a eului" care se invecineaza cu megaania. Una dintre ele. Oare pentru ca psihoterapiile determine t sterea atat a sentimentului de eficienta personals in fata . este numita polare. Intre aceste cloud stari. medicamentele antidepresive t foarte eficiente pentru a vindeca accesele depresive. PERSOANE „SOCIOTROPE" PERSOANE „AUTONOME" Individ care are o foarte mare lndivid care are nevoie säli Definitie neatinga obiectivele fare control si voie de atentie i incurajare din rata partea celorlalti piedici din partea celorlalti Sa aiba qecuri. tulburarea maniaco-depresiva14.

Studii experimentale au incercat sa inteleaga daca anumite evenimente. faptul ca un pacient deprimat ramane sensibil la mesajele pozitive. Intr-adevar. Invers. Un factor de recidiva Astäzi se considers ca depresia este o tulburare care recidiveaza si ca faptul de a fi prezentat o depresie fragilizeaza persoana pentru catva timp. risca sa faciliteze aceasta trecere. aceasta trece mai intai printr-o deteriorare a stimei de sine: am vazut ca acceptabilitatea socials (sentimentul de a fi iubit) si capacitatea de a actiona efficient Si liber (sentimentul de a fi competent) sunt cloud fundamente majore ale stimei de sine. creste cu mult riscul recidivelor ulterioare9. cat si calitatative (dezgust fats de sine $i uneori dorinta de a-si face eau). este un element de prognostic bung. persistenta unul nivel scazut al stimei de sine. cauta Inca mesaje sociale pozitive. a emis astfel ipoteza ca ar exista cloud dimensiuni ale personalitatii ce pot predispune la depresie. in functie de individ. Dupa un prim episod depresiv. s-a putut demonstra ca persoancle care suferd de o depresie asa-zis ward. Orice-ar fi. Ne putem imagina daca aceste evenimente de viata sunt deprimante pentru subiectii predispusi. Trecerea spre depresie Din ce moment o deterioare a stimei de sine devine o tulburare depresiva? Diferentele sunt atat cantitative (intensitatea durerii morale si incapacitatea de a actiona). un autor renumit in materie de psihoterapie a starilor depresive. sub influenta evenimentelor de viata: sociotropia autonomialo (vezi tabelul de pe pagina urmatoare). . Beck. in ciuda unei ameliordri aparente. mai mult decat altele. valorizante — cel putin in domeniile for obisnuite de performanta. pentru ca in alte domenii „prefers" negativul.194 Christophe Andre §i Francois Lelord de a fi incurajat si de a primi mesaje valorizante: tot atatea pro_ bleme ingrijoratoare. evenimentele depresogene nu sunt aceleasi. Aaron T.

celorlalti Evenimente depresogene Sa se simtä criticat. intrucat comports doi „poli": pacientul prezintä cand isoade depresive clasice. Intre aceste doua stäri. dar nu a fost Inca dernonstrat.Maladiile stimei de sine 195 Tratate in mod corect. In orice caz. medicamentele antidepresive ti nt foarte eficiente pentru a vindeca accesele depresive. pus la Sa aibadin partea sa fie dependent punct de alte persoane Impactul asupra stimei de sine Pune la indoiala acceptabilitatea Pune la indoiald capacitatile de sa socials control a evenimentelor Profilurile cu risc •y i depresia ERAPAJELE STIMEI DE SINE goul excesiv al maniaco-depresivului Am vorbit despre „depresie". PERSOANE „SOCIOTROPE" PERSOANE „AUTONOME" Individ care are nevoie sa-si Individ care are o foarte mare Definitie atinnega obiectivele rain control si voie de atentie si incurajare din Ina partea celorlalti piedici esecuri.. el se compurta normal.. Bine prescrise. Oare pentru ea psihoterapiile determine resterea atat a sentimentului de eficientä personals in fata. pentru ca exists numeroase forme ale acesla. Dar mai ulte studii par a arata ca pacientii care au beneficiat de psioterapii adecvate recidiveazd mai putin cleat cei care nu au priit medicamente 1 2 . majoritatea depresiilor evolueazd astäzi pre vindecare l l . cand accese „maniacale". Una dintre ele. dar ar fi trebuit sa spunem: „tularile depresive". este numita ipolard". tulburarea maniaco-depresiva1 4 . . in timpul ora prezintä o „emfazd a eului" care se invecineaza cu megaania. depresiei. din ce in ce mai ulte echipe de psihiatrie se preocupa sa lucreze asupra stimei e sine a pacientilor deprimati13. cat si a stimei de sine a pacientilor? Putem crede acest luru.

de intensitate. Le urmez. gasesc minunatii care strälucesc mai mult. Puterca de a-i captiva pe ceilalti este o certitudine interioard. 0 impresic de usurinta. este surprinZator sa constatdm ca multi dintre ei regreta uneori anumite aspecte ale emfazei for mania- . psihiatrul american Kay Redfield Jamison a descris in mod uimitor aceasta tulburare bipolard de care ea insdsi era afectata: „In exuberante.196 Christophe Andre Si Francois Lelord In autobiografia sa.. Gandurile si emotii le tfisnesc cu viteza stelelor cazatoare. este fantastic. le abandonez. tratamentul cu litium si medicamente care regleazd umorile a permis ameliorarea considerabild a tulburfirii acestor pacienti.. de o stare de bine. Desi pare a fi cert ca in joc se afld fenomene de ordin biologic. care ii face sä piarda simtul Din pacate.. aceste accese sunt scurte si. ele sunt urmate de o depresie cu atat mai severs. cuvintele si gesturile exacte yin chiar la momentul oportun. cu cat acestea au fost mai intense. psihanalistii au emis si interesanta ipoteza a unui lupte inconstiente impotriva tendintelor depresive: accesul maniacal ar reprezenta astfel o tentative exasperate de a impiedica instalarea depresiei. $i totu§i. aventuri sexuale ocazionale.. inevitabil." Se considers ca aceastä inseninare a stimei de sine ii face pe pacienti sa incerce un sentiment de atotputemicie. de putere. Timiditatea dispare. dar riscand consencinte pagubitoare (cumpäraturi excesive. de opulentd si euforie to copleseste pana peste cap's.) De ce aceste accese maniacale? Nu se stie prea bine.. investiri comerciale irationale. etc. In orice caz. Ciiteva criterii de diagnostic psihiatric al episodului maniacal --> Cresterea stimei de sine sau ideatie de grandoare Reducerea timpului de somn --> Dorinta de a vorbi tot timpul —> Implicare excesivd in activitati placute.

Cciteva criterii de diagnostic psihiatric al personalittitii narcisice --> Sentiment crescut al importantei de sine.. Stima de sine a narcisicilor apare foarte si chiar prea dat find ca lipsa for de modestie este adesea dezagreabila anturajului. de splendoare --> Personalitatea narcisicd crede ca" este „specials" unica. La o serie de per- ." Plenitudinea si perfectiunea stimei de sine — pe care acesti pacienti le incearcä in timpul acceselor maniacale sa fie una din explicatiile acestui paradox? Prea inalta stimci de sine a narcisicului Personalitatea narcisicd — o alts tulburare psihica — se caracterizeazd prin convingerea de a fi superior celorlalti. -4 Fantasme de succes nelimitat. Jamison. de putere. Ea se asteapta fie recunoscuta ca superioard. cred ca as alege sa fu bolnavd. In ochii sai. doar institutiile sau persoanele de nivel Inalt o pot accepta sau intelege.. R. in cursul arora se simt atat de bine. Personalitatea narcisica Iii supraestimeald realizárile capacitätile. Ciudat. Dar litiumul are efect bun asupra mea si imi pot permite sa-mi pun Intrebarea. deseori m-am Intrebat data as fi vrut sd fu maniaco-depresivd. räspunsul ar fi fost un nu categoric — sub impactul terorii. explica in acest Sens K.Maladiile stimei de sine 197 cale. fard a fi Implinit Inca ceea ce este necesar pentru a fi astfel. „Dacd as fi avut de ales. Nevoie excesivd de a fi admirat ---> Totul i se cuvine Atitudini si comportamente arogante si sfidätoare Adesea ne-am intrebat data stima de sine a acestor subiecti narcisici nu este „prea inalta pentru a fi adeväratd". Dacd nu s-ar fi putut procura litiumul sau data terapia nu mi-ar fi reusit.

$i a fost nevoie de divortul de anul trecut. nu mi se vor vedea niciodata competentele". pentru a cunoaste originile acestui narcisism. Nu-i vedeam deck in treacat si se simtea clar ca pentru ei nu eram decat o ocupatie printre altele. erau ei insisi personalitäti narcisice: „Intreaga mea copildrie am auzit fraze de genul «Meriti ce-i mai bun» sau «Nu trebuie sa stai printre cei mediocri. asa cum ne povesteste una dintre pacientele noastre. Vedeam si ca asta ii induiosa: trebuie ca se vedeau Intr-un model redus si le placea. faceam eczeme. Totul pentru a atrage atentia parintilor mei. Este posibil ca comportatnentele narcisice sa vadeasca un sentiment de insecuritate fats de propria sa valoare. la cei mai mari Eram un copil foarte stralucit printre adulti si intelesesem ca parintii mei erau mandri de mine cand ne intalneam cu totii. Necazul e ca Incet-Incet nu mi-am mai dat seama de asta. care se multumeau sa ma trimitä.198 Christophe Andre §i Francois Lelord soane. care lucrau in cinematografie. parintii mei erau foarte acaparati de cariera for si nu se mai ocupau deloc de noi. Sunt necesare multe etape pentru aceasta: consti- . and sotul meu mi-a aruncat toate astea in fats.» In acelasi timp. faceam pe mica stea.. dar in acelasi timp cu carente. Evident. Ar putea fi vorba de un stil educativ prea valorizant. Imi2. Studiile asupra acestui subiect lipsesc Inca. Asupra relatiilor mele de prietenie: „Dare prietenii mei ma vor pardsi din cauza caracterului meu?". astm. grija permanents de autopromovare demonstreaza de fapt o conceptie despre lume marcata de anumite temeri: „Daca nu cunt admirat(d) nu valorez nimic" sau „Daca nu ma zbat pentru a fi recunoscut(d). in sfarsit. Asupra pdrintilor mei: „Ii merit?".mintesc foarte bine de indoielile mele. Ma Indoiam de tot. Parintii sai. si de aceasta psihoterapie. dar angoasele mele erau sistematic indbusite." A le ajuta pe personalitätile narcisice sa se schimbe reprezinta in general o munca considerabild pentru terapeuti si pentru cei interesati de aceasta. Asupra vietii scolare: „Voi reusi in noua mea class?". pentru a intelege. aveam probleme cu somnul. Insotita de bona mea.. Atunci.

renuntarea la atitudinile de control §i autopromovare. Asta imi is in general o ors. Singurele dati cand asta nu ma obsedeazd prea mult este atunci cand ma fortez sa beau. ma deprima cumplit. dacd ma va observa cu atentie. Trebuie sa nu ma deranjeze nimeni. mai putin avidd mai putin dependenta de dovezile de respect *i de statut social. piele etc. In timpul seratei. COMPLEXELE „Atunci cand sunt invitatä la o serata. talie prea mare sau prea mica. In acel moment sunt in general obligata sa pardsese serata. cand pacientii no§tri ne vorbesc despre cornplexele lor. diploma etc) cdro- . Asta mi-ar mai lipsi!" De la complex la dismorfofobie Termenul „complex" nu este un diagnostic psihiatric. imi va vedea defectele ascunse sub machiaj. Sunt foarte incordatä daca un barbat incepe sa-mi facd avansuri. a sanilor. greutate.Maladiile stimei de sine 199 entizarea problemei. Ma machiez foarte atent pentru a ascunde imperfectiunile tenului meu. facand-o mai stabila. Incerc sa citesc in ochii altor persoane ce gandesc despre chipul meu §i data ek observa urmele de acnee. obiectivul este diferit: este vorba de intarirea stimei de sine. lard indoiala. in sens strict. ne spune o pacienta. trebuie sa ma duc deseori la toaleta sa-mi verific machiajul. ei sunt convin0 ca au un defect fizic (märimea sau forma nasului. Dar cand realizez ca nu m-am gandit decat la asta toata seara. In realitate. Dar asta ma incalze0e. Mi-e teams ea. accent.) sau de un alt tip (elocinta. Este vorba. Dar nu-mi place sa se remarce asta. In realitate. Nu mai pot sa stau Si sa ma regäsesc singura acasa imi aduce o u§urare. Si mi-e teams ca pe parcurs sa nu fac cuperoza. atunci devin foarte dezagrebild. trebuie sä incep sa ma pregätesc cu mult timp inainte i cu multd nelini§te. de una dintre rarele circumstance in care rolul terapeutului va consta — aparent —mai degraba in n diminuarea stimei de sine a pacientului deck in cre§terea ei. cultura. dorinta de schimbare. am impresia ca imi amplified problemele de piele. Evident.

200 Christophe Andre Francois Lelord ra le atribuie toate dificultatile pe care le-au intalnit in existenta for („nu am o viata amoroasa din cauza formei nasului meu". se simt singuri impotriva tuturor. 0 tandra povestea astfel despre convingerea ei ca este respingatoare: „Cea mai mare dorinta a mea este de a fi invizibila. rezistenti la mesajele celor din jur. etc). sau presupusul defect. complexele se pot instala peste o relative realitate: nasul persoanei este efectiv putin cam lung sau inaltimea sa este mai mica deck cea a persoanelor din generatia sa. pentru ca nimeni sa nu poata vedea cat sunt de uratd.” Ca majoritatea pacientilor afectati de ceea ce este o boald . Cea mai mare teams a mea este Ca oamenii ma considers oribild si isi bat joc de mine. la persoanele afectate. petrec un timp nesfarsit in fata oglinzii pentru a se observa sau pentru a incerca sa corijeze sau sa-si mascheze defectul. dificil de eliminat din constiintä si care determine adesea. referitoare la aspectul fizic sunt frecvente. Ei se asteaptd de asemenea prea mult la disparitia presupusului defect („dace n-as fi avut nasul asta. In complexele cele mai severe. psihiatrii vorbesc despre dismorfofobie sau fobia de a prezenta o diformitate. Asta este foartc evident la persoanele care rosesc: ceea ce marcheaza diferenta dintre persoana care incepe sa roseasca atunci cand este emotionata si persoana ereutofoba. „nu am cariera profesionala din cauza inaltimii mele prea mici". Intr-adevar. dar nu este o drama. care apartine probabil aceleeasi familii ca tulburdrile obsesiv-compulsive. avand acest defect („ ceilalti se inseala si nusi dau seama"). ritualuri de verificare a aspectului for fizic. Frecvent. Dismorfofobia este o tulburare invalidantä. n-ar fi fost nici o problems"). este Ca a doua persoana face din inrosirea sa un complex acolo unde prima considers ca asta este agasant. respectiv care prezinta o fobie de inrosire ( ereuthos insemnand „row" in greaca). Aceasta diformitate este cel mai adesea imaginara. care nu-i linistesc. dar suferinta psihica este foarte reala. Dar complexul este dat de importanta excesiva acordata acestui defect si de faptul ea interesul persoanei se centreazd asupra lui. Ei prezinta o stimä de sine foarte gray deteriorate si un sentiment global de inferioritate in raport cu alte persoane.

Med indoiala pentru ca te fac sa suferi in disetie: persoanele care le au raman in general in umbra si nu vorbesc cat foarte rar despre ele. convingerile sale personale in legatura cu est subiect au fost semnificativ diminuate. la irurgi plastici. Psihoterapeutilor nu le este usor sä lucreze cu aceste persoane e considers ca convingerile for sunt fondate si ca „problema nu ste numai in cap". se duc mai degraba la dermatolog.. acs merg la consultatii. chiar si unui medic sau unui terapeut. dupa el. aceastä Canard petrece mult timp cu verificari nesfarsite oglinda. ma accept cum unt. „Bun.. dar el continua sa se ama Ca ceilalti gandesc asa: regasim aici importanta parerii soiale in problematica stimei de sine17. chiar daca persoanele complexate nu prezinta epresie.Maladiile stimei de sine 201 eritabila. Din pacate. . La a unsprezecea sedinta de psihotepie comportamentala. aceste demersuri se dovedesc adesea in van: o data ectuata interventia fizica. sau supra alteia. urn sd te debarasezi de complexe Complexele formeaza un domeniu Inca relativ putin studiat de sihiatri i psihologi. Nasul refacut cu mare cheltuiald nu este cel pe care 1-am grit sau devine prea vizibil ca este rodul unei operatii chirurgi." Un tanar s tudent de 24 de ani era astfel convins ca are mainile prea mici ea ce. in sensul strict al cuvantului.le. Se observa uneori in timpul acestor terapii ca •rerea pacientului despre el-insusi se schimba mai repede deaf terpretarea pe care el o cid privirii celuilalt. suferind o jend extrema ca este privita evitand maritatea situatiilor socialel6. asupra aceleiasi parti a corpului. In dismorfofobii.problemele nu sunt Intotdeauna relvate. Si complexele persista. este uneori necesar sa se recurga la medicaente antidepresive. daca sunt legate de un mplex sever. le facea pe fetele cu care se intalnea sa creadd ca • penisul lui era prea mic. la esteticieni. dar continui sd cred ca ceilalti ma considers urata. Aceste antidepresive par a y ea un efect direct asupra distantarii fats de credintele excesive are ameninta existenta individului.

alcoolul le furnizeazd un fel de miople . — Rusine ca beau! incheie betivul care se inchise definitiv in tacerea sa 1 8. Or. Or. märturisi betivul plecand capul. — Sa uit ea mi-e rusine. — Beau. cu atat mai mutt cautam sa ne uitam sentimentele de esec si cu atat mai mult avem tendinta de a bea19.20 S-a demonstrat si ca adolescentii care au tendinta sa bea sau sa consume droguri au sentimentul ca sunt inutili si ca nu sunt stapani pe viata 1or21. victimele pentru camerele de gazare. — Pentru a uita. dar it cu_ funds pe Micul Print intr-o mare melancolie.. rdspunse betivul. „ Ce faci aici? ii spuse betivului. care dorea sa-1 linisteasca." Alcoolul este adesea o tentatie pentru persoanele ale cdror stima de sine este vulnerabia. De ce o stimd de sine sceizutd ne poate face sd bem alcool? Alcoolul ne ajutd sa scapam de imaginea critics pe care o avem despre noi Cu cat avem o pärere mai negativa despre noi. care deja i1 compätimea. o faceau adesea sub influenta alcoolului sau beau dup5 aceea. Antoine de Sain-Exupery povesteste cum eroul sau intalneste intr-o zi un personaj foarte nefericit: „Planeta urmatoare era locuitä de un betiv. Alcoolul este un puternic dezinhibitor care faciliteaza trecerca in act Se stie ca persoanele cu scazutd stima de sine incearca numeroasc dificultati de a actiona. Medicii nazisti care trebuiau sa selectioneze. Dupa aceste efecte euforizante initiale. — De ce bei tu? intrebd Micul Print. el induce un sentiment de destindere si provoacd o dezinhibitie.. — Ce sa uiti ? se nelinisti Micul Print. — Rusine de ce? se interesd Micul print.202 Christophe Andre §i Francois Lelord ALCOOLISMUL In Micul Print. starea de bine si facilitarea actiunii sunt tocmai ceea ce lipseste persoanei care se stimeaza foarte putin. din motive de incapacitate de munca. Vizita asta fusese foarte scurta. ii raspunse betivul cu un aer lugubru. pentru a se elibera de culpabilitatea lor.

e ce consumul regulat de alcool diminueazd stima de sine? Alcoolismul conduce la depresie Anumite studii au evaluat ca 98% din alcoolici suferä. de depresie26. ca 80% din studentii *novati si 70% din studentele agresate erau sub influenta alcoolului momentul faptelor. de a bea mai mult decdt ar fi racut-o in od spontan. Alcoolul: semnele care trebuie sd vd ingrijoreze motiile legate de sentimentul de pierdere a stimei de sine sunt un un semnal pentru problemele alcoolismului. Or. Mult timp s-a considerat a alcoolicii beau pentru ca erau deprimati. reuniuni familiale i amicale). in mod special sensibili a se conforma grupului. Din acest otiv.. toate inconvenientele posibile ale actelor lor. Dacd simtiti intens: -4 dorinta de a bea pentru a vä uita grijile sentimente de inferioritate sau de culpabilitate dupd ce ati bdut rusine in raport cu ceea ce ati spus sau facut sub influenta alcoolului dorinta de a vd evita familia sau prietenii cdnd ati bait. Studiile au demonstrat ca adolescentii aveau tendinta de supraevalua consumul de alcool al prietenilor for in timpul seralor din acest motiv. subiectii cu scdzutd stima de sine. intr-un oment sau aitul al vietii. ci trebuie sa considerati ca sunteti pe cale sa intrati intr-o zona riculoasà25.. aceastd ipotez5 nu . vor adopta cel mai usor conduitele de coolism. de exemplu. Consumul de alcool se face adesea sub influents socials Consumarea sa este asociatä cu multe din circumstantele din ata de grup (petreceri.24. anchetä efectuatä asupra agresiunilor sexuale intr-un campus unirsitar american23 a demonstrat. a cum fac de obicei.Maladiile stimei de sine 203 anticipare22: el le impiedica sa-si imagineze inainte de a actiona.

mai rau. mi se face rusine. $i atunci. . discursul sau oscileaza intre negare („nu-i chiar a$a gra y ") si disperare („nu-mi voi putea reveni vreodatd"). pentru ca nu mai pot suporta privirea for sau. Alcoolul deterioreazd stima de sine Majoritatea alcoolicilor cronici prezinta o stima de sine scazuta28. care se parfumeazd si se machiazd prea mult pentru a-si ascunde aspectul si rasuflarea.204 Christophe Andre §i Francois Lelord a fost confirmatä de majoritatea studiilor si se considers si asta-zi ca depresia este mai degraba secundard alcoolismului27. multiple: biologice (perturbarea neurotransmitatorilor legata de dependenta fizica). Aceasta se poate explica prin sentimentele de rusine. fara indoiald." Unele studii au aratat totusi rezultate destul de paradoxale la pacientii alcoolici cu scoruri inalte la increderea in sine29. din pacate. 0 pacientä ne-a scris o scrisoare despre suferinta sa. In orice caz. care ii conduc pe pacienti la atitudini de negare si de prestanta. In functie de momente si mai ales in functie de gradul de alcoolizare. sociale (rusine si respingere sociala) si psihice (deteriorarea stimei de sine). Imediat ce ma gandesc la mine. Mecanismele acestui efect depresogen al alcoolului sunt. din care va prezentam un extras: „Mi-e rusine de ceea ce am devenit: arid ma trezesc dimineata. eficienta pentru a se 'yindeca. Dar nu ma pot opri sa gandesc ca ceilalti observa zilnic ceea ce eu refuz sa vad: o femeie de timpuriu imbatranita. De ani de zile ma indepartez de cei pe care ii iubesc. cu pielea atinsd de cuperoza. asociate alcoolismului. evit sa ma gandesc la mine: de cele mai multe on incep iar sa beau. cu mana tremurând. Nici una dintre aceste atitudini nu este. evit oglinzile. stima de sine a pacientului alcoolic este foarte instabila. remarcile lor.

Maladiile stimei de sine Domeniu aflat in joc 205 Atitudine in mo." Acceptarea problemei alcoolismului Perceptia socials fats de alcoolismul On Asumarea alcoolismu. pentru ca recidivele in acest caz sunt frecvente." Sfidare: „Dacd nu mai putem profita de viata. Dacd se examineaza cu atentie metodele acestor miscdri." Acuzare: „Parintii mei m-au facut sd sufar prea mult. realizä' m foarte repede ca eficacitatea for se sprijind foarte mult pe o buns eunoastere a psihologiei si a nevoilor persoanelor cu sedzutd stima de sine. pe langa medicamnete si psihoterapie.Culpabilitate: lui „Totul este din vina mea..Atitudine in momenmentele de prä." Rusine: „Beau.tele de aparare a stimei de sine busire a stimei de sine Disperare: „Sunt dependent pe viata de alcool.." Negare: „Ma opresc cand vreau." Alcoolismul: a fi deprimat sau a se minti Cum iii poate recuceri alcoolicul stima de sine? Alcoolismul este o tulburare greu de vindecat si descurajanta pentru pacient. ca si pentru medic. cum este „Alcoolicii anonimi". De aceea. De exemplu. si asta-i ran. si astäzi sunt respins. victimele alcoolului sunt sfatuite sa faa parte dintr-un grup de fosti alcoolici. Astfel de miscdri au ca obiectiv ajutarea persoanelor dependente de alcool pentru a lupta impotriva principalelor manifestdri asociate tulburdrii lor. sustinerea foarte importana a grupului ii permite subiectului sa nu se simta singur in fata eforturilor .

legam intensitatea traumatismului psihic de gravitates amenintärii suferite. regasim aproape intotdeauna sentimente de rusine si de umilinta la victimele vioulului („sunt patata pentru totdeauna".30". am fort uimiti sa descoperim ca ei erau uneori mai socati de un scuipat sau de o injuraturd primita in fata tutror calatorilor din partea unui preadolescent. de exemplu. suntem adesea uimiti sa descoperim pang la ce punct le este. sa se izoleze. iar programul „Alcoolicilor anonimi" spune clar: „Am intOcmit cu curaj uir inventar moral minutios despre noi-insine. „de o zi".206 Christophe Andre si Francois Lelord de realizat. Progresivitatea eforturilor este foarte importanta: participantilor la programele „Alcoolicilor anonimi" li se cere sa nu-si propund eforturi decat in ttanse de 24 de ore. Lucrand asupra agresiunilor suferite de conducatorii de autobuze RATP32. mbunatatirea cunoasterii de sine este de asemenea incurajatd. Dar se intampld ca agresiunea asupra stimei de sine sa fie mai importanta decat agresiunea asupra persoanei fizice. Aceste sentimente de rusine vor fi la originea cronicizarii suferintelor acestor persoane: le vor indruma. TRAUMATISMUL PSIHIC Agresiunile: de la fizic la psihic Atunci and ingrijim victime ale agresiunii. in timp cc ceilalti sunt morti?"). un exec va fi mai putin descurajant. decat de o agresiune fizica din partea unui adult: stima for de sine suferea mai . stiindu-se ea este foarte dificil pentru persoanele cu scdzuta stima de sine sa-si planifice o actiune pe termen lung si ca. agresiunii („ar fi trebuit sa ma apar mai bine") sau sentimente de culpabilitate la cei care au supravietuit unei catastrofe („ sindromul supravietuitorului": „de ce eu am scapat. sa nu mai vorbeasca despre problemele for sau chiar le vor da sentimentul ca nu sunt ca toti ceilalti. In general. tulburata stima de sine31. in acest fe]. Constientizarea ca alcoolismul este o boala perm tie evitarea unui numgr de sentimente de autodevalorizare.:. In terapie. sunt neintelese etc. in general.

" —> Noii membri ai sectei reinvata adesea gustul actiunii. ceea ce ii face total dependenti de acesta: „Faceti intr-adevar progrese: ajungeti putin eke putin sd vd dominati timiditatea. dar intotdeauna cu ajutorul sectei. Mdrturiile fostilor membri ai acestor secte demonstreaza clar ca acestea mizeaza cu abilitate pe problemele stimei de sine a persoanelor care se afiliaza." .Maladiile stimei de sine 207 ult din cauza provoarii primului. sa vorbiti in public. Cauzalitatea poate fi dubld: stima de sine scdzutd face pe femeie ca tolereze inacceptabilul. Intr-adevar. sd faceti o multime de lucruri. sub retextul unui pseudo „bilant de personalitate aprofimdat" sau al stagiilor de „redinamizare mentala"." „ Bilanturile" vor confirma indoielile. dar propun solutii: „Incepe prin a vä spune: aveti probleme." —> Integrarea intr-un grup mic. dar care u sunt bkute33. este valorizantd: „Se dd impresia iesirii din anonimat. coeziv. Cartea unei supravietuitoare a scientologiei35 povesteste foarte clar: —> Sectele dau raspunsuri la indoielile asupra identitatii personale: „ Totul incepe printr-un test de personalitate gratuit. Aceleasi constatdri se pot face in registrul violentelor in famie: femeile bkute au intotdeauna scoruri mai scazute la stima de ne deck femeile cu exact aceleasi caracteristici sociale. deck din cauza altercatiei cu lälalt. din ce ce mai multe secte atrag viitori membri pe cale psihologica. la marginea lumii exterioare." „ Scientologia le (Id adeptilor ei sentimentul ca fac parte dintro elitä. Si imediat dupa aceea: scientologia le poate rezolva. insä doar in grup si prin sustinerea acestuia. faptul de a fi in mod gulat violentatd si umilità altereazd stima de sine. pericol! sihologia $i dezvoltarea personals sunt pe cale de a deveni unul ntre caii de bkaie pentru o serie de secte34. • Secte: atentie.

208 Christophe Andre §i Francois Lelord Daca doriti sä fiti ajutat(a) in cautarea unei mai bune stime de sine. Astäzi se-stie ca aceste maladii se datoreaza foarte putin influentei educative sau afective. luati-va anumite precautii si nu cedati impresiei placute ca ati fost pe deplin inteles (inteleasa). la a va frecventa apropiatii sau prietenii. Exists. Dezvoltarea stimei de sine nu trebui(: sä implice in nici un caz renuntarea la viata pe care ati ales-o. psihiatria a culpabilizat parintii copiilor schizofreni sau autisti. daunele stimei de sine sunt in final limitate. Ele pot antrena suferinte si dificultäti. si mai mult disfunctiilor biologice de diferite origini. dar nu intotdeauna consecinte grave pentru echilibrul persoanei adulte. Acesti parinti abuzivi au deem o data pentru totdeauna doar ei stiu ce-i bun pentru copilul lor. a cdror terifianta galeric de portrete a fost stabilita. Daca acesta incearca sa se opund. . veritabili parinti „toxici". $i in nici un caz asta nu trebuie sa clued la restrangerea libertatii dvs. In materie de stima de sine. Acesti „hoti de copilarie" au drept punct comun alterarea severs a stimei de sine a victimelor lor. Este vorba cel mai adesea de simple neindemanari educative. caruia nu-i lass nici un pic de autonomie. Chiar devenit adult. Pcirintii „toxici- MuIt timp. rolul parintilor se dovedeste a fi important. din contra. copilul continua sa suporte presiunea intruziva a parintilor asupra faptelor si gesturilor zilnice sau a alegerilor existentiale. In aceste cazuri. it culpabilizeazd sau i1 santajeazd afectiv („este pentru binele tau"). cereti intotdeauna parerea prietenilor vostri sau cea a unui specialist in probleme de sanatate. in schimb. intr-un bestseller american36. in urma cu cativa ani. Daca va indoiti. Wa principalele profile. „Controlorii" intruzivi.

apoi adul1 care va deveni. ndecizia mea. and incercam sä ma revolt — asta nu mi se intampla prea des. Sa ascultam marturisirea lui Francois. santajuri.. in ciuda salariului meu. fragilitatea mea. De exemplu. tentative de suicid. sa nu plec de acasa: am ascultat-o. care merg de la descurajare la ostilitate. ram convins de ani de zile ea nu voi fi capabil. Din cauza bolii ei sunt mai putin atenti la nevoile si la stärile sufletesti ale estuia. uneori chiar de degradae fizica si mentala. si nu regret. erspectiva de a suferi un interogatoriu obligatoriu din partea amei ma paraliza din start. ea a insist ca." Alcoolicii Acesti parinti isi fac copilul sa suporte schimbarile for de diszitie.. internari la psihiatrie.. Cand m-am hotarat sa plec de-acasä. Dar m-am tinut tare. imi controla iesirile si intalnirile. Cel mai rat' era .Maladiile stimei de sine 209 Impactul asupra stimei de sine este evident: copilul. ea isi lua eptul de a intra in camera mea la orice ors din zi si din noapte i de a-mi deschide corespondenta. cativa ani de antidepresive si o psioterapie. in adolescents. cene la telefon sau pe stradd. incepusem sä am ceva idei despre inratisarea ea —. ea imi spunea ca nu aveam pit de gust si ea eram prea inuentabil. Cand am avut un serviciu. pe care i-o dau contribuie la fragilizarea stimei . imi alegea cu ce sä ma imbrac.. ea imi cumpara hainele si. in fiecare dimineata. Ma intreb data marea mea suferinta nu a fost aceea de fi copil unic: a o avea pe mama tot timpul numai pentru mine a ost o incercare dura. in functie de prognoza meteo. in timp ce ma sufoca. r. Imaginea de mare vulnerabilitate. Mai tarziu. 42 de ani. intelege ca nu este capabil de nimic fara parintii risca sa treacd de la dependenta parentala la dependenta congala. ea ma critica pentru imaturitatea mea. Niciodata nu am putut intalni pe nimeni pe plan sentimental. de asemenea. profesor e desen: „Mi-au trebuit 18 ani sa devin adult si 40 sa scap de mama! 1-au trebuit. mi-a facut de toate: enintari.

Unele studii 37 au putut demonstra ca un procent semnificativ dintre ei (circa 20%) ajungeau sä se structureze psihic. pentru ca mama sa era depresiva. chiar dacd sta cuminte. 0 prostie va fi uneori tolerata sau va provoca amuzament. 0 serie de copii reu*esc... cu casa intr-o dezordine cumplita. Cum spunea *i una din pacientele noastre: „ Cum sä ma gandesc chiar o clips ca sunt cineva de valoarc. o gäsea adesea stand in pat pe intuneric. *tiam ca. Cand venea de la $eoala. trebuia sa-i apere pe toti. El s-a ocupat de surioara lui. ca si cum $i-ar vindeca angoasele Inca persitente prin nevoia de a controla totul: . prin simplu fapt ca apaream se declan*a o cearta"). foarte tanar. el era cel care-i ingrijea pe parinti. Astazi. „Poate ca bea pentru Ca eu it supar. sa reziste la acest mediu distructiv. astfel incat pastreze stima de sine. in timp ce tatal era la bar. este obsedat de bunul mers al aspectului material. mi-a vorbit o data despre toate astea. dezvoltand strategii de hipercontrol al mediului lor. Dar vad bine in ce hal 1-a marcat. totu*i. furia parintelui bolnav („in unele seri. performanti la *coald.". copilul va declan*a.. devenind de timpuriu independenti adulti. Dar aceasta salvare prin hipercontrol le poate crea probleme o data deveniti adulti. indiferent ce faceam.210 Christophe Andre §i Francois Lelord de sine a copilului lor. cand vad ce era mama mea? „Mai mult. apoi na mai vorbit despre ele. pentru ca certurile i chiar batäile se tineau lank." Mediul afectiv educativ al familiilor in care unul dintre parinti este alcoolic reprezintä cel mai adesea ceva haotic in ochii copiilor: ei 2111 pot prevedea care va fi reactia parintelui lor bolnav la comportamentele lor. autonomi etc.. Secretul familial pe tema alcoolismului va cre*te sentimentele de ru*ine sau lipsa lor de incredere in universul adultilor. copiii parintilor alcoolici se culpabilizeaza uneori pentru starea parintelui bolnav: „Se infurie din cauza mea. Cand 1-am intalnit. a*a cum ne povestea aceasta tandra: „Socrul meu era alcoolic. de cask de temele $i cand tatal lui se intorcea acasa. In alte momente. Cred ca soul meu a depd*it aceasta devenind de timpuriu adult. totu*i.

acesti tati se simt amenintati de statura sau de capacitätile sportive ale fiului lor sau sunt gelosi pe succesul lor la femei. Nu-i deloc usor!" Pärintii abuzivi verbal Aceasta categoric de parinti exceleazd in arta de a-si devaloriza opiii prin remarci din cele mai crude asupra greselilor lor. prin exigence perfectioniste hiciodatä sang-acute. In special in timpul adolescentei. din multiple motive (dar legate in general de propriile lor carente afective). cu o sensibilitate extremd la remartile celuilalt. dar ii lipseste fantezia. Cfind ii reprosez asta. Parintii abuzivi fizic Acesti parinti. frumoask doritä. universul familial devine un mediu periculos si imprevizibil. am impresia c5 . nu se lasä voie cu mine si cu copiii. putin cdte putin. Este un tatä bun si un sot bun. Copilul in- . este vorba e o manipularea ironiei sau a comentariilor sarcastice asupra perormantelor copiilor. punctelor nsibile. incerc sd it invät ce ste spontaneitatea si lipsa de griji. de toate atitudinile copiilor care amenintä itotputernicia pärintilor. Aceste agresiuni verbale sunt declansate: — De toate atitudinile copiilor care se indendrteaza de ceea ce oresc parintii. chiar trdsdturilor fizice. La un nivel mai subtil.Maladiile stimei de sine 211 ntem in regula cu facturile? copii si-au facut temele? este ceva e reparat in casä? etc. Agresiunile verbale ale acestor parinti se pot exprima in mod direct (remarci devalorizante) sau indirect. Asa ca. aceste iname nu supora sd-si vada fiica devenind feminind. Oarecum ca si la copiii de alcoolici. Aceasta declanseala la copiii deveniti adulti o stima de sine foarte vulnerabild. impactul asupra stimei de sine a copilului este acela el interiorizeazA faptul ca este de dorit sä se conformeze la dorinta celuilalt si ca ideile sale not sau dorintele personale sunt de trunc at. sunt incapabili de a-si controla pulsiunile agresive fats de copii lor. 0 intelege ce-i spun. — Inca mai pemicios.

victima incestului din partea tatalui sau vitreg: „Nu stiu ce sa fac. am impresia ca sunt rca si perversd.." Copiii victime ale abuzului sexual suferd deteriordri foarte grave ale stimei de sine39 $i adesea tulburdri psihiatrice variate. se rdzbund comportandu-se urdt cu mama sau cu fratele meu mai mic.. in general. voi merge la inchisoare si va fi din vina ta". ca este partial vinovat de aceasta stare de fapt. Copilul este agresat in ceea ce are mai intim. $i. pasive sau active („daca refuzi. pentru ca nu meritam osteneala. „daca spui ceva. si ca sunt o frigidä." Parintii abuzivi sexual Un ultim nivel este depasit de violenta din mijlocul familiilor in care unul dintre parinti are comportamente incestuoase (in general tatal fats de fiica sau de fiica vitrega). Atunci am impresia ca mama prefers sa cedez.. Unul dintre pacientii no5tri. Cand rezist." Absenta reactiei celuilalt parinte. cu mama $i cu fratele tau". gi chiar mai mult: el se considers capabil sa declanseze agresivitatea in ceilalti doar prin prezenta sa. Destul de frecvent mamele sunt complice. imi spune Ca sunt rea cu el. considerabila adolescenta este obiectul mesajelor culpabilizante: „daca nu o faci. nimeni nu to va mai iubi". „daca nu accepti. Atmosfera de violenta mocnita este. de exemplu o personalitate „borderline". S-a vorbit in aceasta privinta de „holocaustul casnic"38. prin faptul ca exists. Daca accept. Tulburdrile stimei de sine sunt atunci marcate de indoieli profunde asupra valorii sale proprii si de autodevalorizare: „Parintii mei nu ma protejau fizic. cum pe sora mea nu o batea. credeam ca era vina mea.212 Christophe Andre si Francois Lelord teriorizeaza ca nu se aflä in siguranta nicaieri si orice ar face. Dacd refuz. adesea complice pasiv. ca eram un copil ratat bataile erau o pedeapsa meritata. voi fi nefericit trist". . reuseste sa-i confirme copilului absenta valorii sale intrinseci. ne povestea: „Aveani impresia ca tata ma batea pentru ca eram rat . mai gray. vom suferi cu totii"). Iata ce ne-a povestit una din tinerele noastre paciente de 16 ani. si nici un refugiu nu-i mai este posibil. fort copil batut.. „voi fi violent cu tine.

Maladiile stimei de sine

213

Personalitatea „borderline" si stima de sine Persoanele avdnd acest tip de personalitate suferd de o instabilitate severs a relatiilor for afective: le este greu sa stabileascd relatii normale cu celdlalt, pentru ca se aratä hipersensibile la tot ceea ce percep ca respingere sau abandon. 0 remarcd, o critics, o ruptura sentimentald le vor conduce rapid intr-o suferinta extrema §i in comportamente impulsive, adesea indreptate impotriva lor-inOe: tentative de suicid automutildri (se and cu o tigard, i§i rdnese coapsele cu un cutit). Psihiatrii vdd multe cazuri de asemenea pacienti, care prezinta in general numeroase probleme asociate cu angoasa §i depresia. Ei tiu ca implicarea intr-o terapie este dificild §i stresantä, din cauza intensei for fragilithti §i imaginii foarte proaste pe care o au aceste persoane despre ele insele. Stima for de sine este intr-adevdr sever afectatà pacientii descriu adesea cat de mult se detests §i iii detests corpul, comportamentul, emotiile. Aceastd proastd stima de sine este una dintre explicatiile for relationale: subiectii borderline percep respingerea in spatele oricdrei ludri de distantä, chiar moderatd sau trecatoare. $i stima for de sine extrem de fragilizata nu mai rezistd. Multe studii au putut demonstra ca aceste persoane au suferit eel mai adesea carente afective grave in copildrie, ajungand uneori pans tratamente vdtdmOtoare, chiar la abuzuri sexuale.40

ATE VINDECA INSEAMNA A-TI REGASI STIMA DE SINE De foarte multe ori, vindecarea in psihiatrie trece prin regasirea stimei de sine. Faptul de a lua mai mult in considerare stima de sine a pacientilor este important din trei motive. In primul rand, pentru ca a fi „patient de psihiatrie" este deja o prima ofensä adusa stimei de sine. Mult timp persoanele nu indrazneau sa vorbeasca despre problemele psihiatrice, pentru ca exista o judecata socials foarte negativa asupra maladiei mentale.

214

Christophe Andre Francois Lelord

Acesta era un factor de izolare si de suferinta suplimentara. Astazi_ problemele psihice sunt cunoscute mai bine, pacientii nu ezitä sit se grupeze in asociatii41, sa-si apere pe fatà. interesele. Aceasta reprezinta un progres notabil pentru stima de sine. Apoi, pentru ca cea mai mare parte a tulburárii psihopatologice este legata de probleme ale stimei de sine, indiferent care este natura acestui raport, asa cum o arata tabelul de mai jos. In fine, pentru ca in continuare trebuie ca terapeutii sa se obisnuiasca sä dezvolte cu pacientii for relatii Inca si mai respectuoasc egalitare; mult prea adesea, cunoasterea Si puterea se aflä de partea terapeutului Si pacientul trebuie sa accepte absenta explicatifior asupra maladiei intrebärile fat-a rdspunsuri.
ROLUL STIMEI DE SINE SCAZUTE EXEMPLE DE

PATOLOGIE

Stima de sine scazufa este la originea tulburarii Stima de sine sckuta agraveaia tulburarea Stima de sine sckutä cronicizeazi tulburarea Stima de sine seazutã este la originea dificultdtilcr de ameliorare a tulbearii

Depresie Timiditate si fobie socials Traumatisme psihice Bulimie

Stima de sine si tulburcirile psihice

Ca intr-o formula politica din nefericire Mehra, pacientii de astazi se doresc „responsabili" (si doresc un rol activ in vindecarea lor), dar nu „vinovati" (nemaiacceptand sa fie stigmatizati pentru maladiile de care nu ei au ales sa sufere).

Capitolul X MICI ARANJAMENTE CU STIMA DE SINE. CUM SA 0 PROTEJAM PE TERMEN SCURT

Multe dintre comportamentele noastre cotidiene servesc, uneori fard stirea noasträ, la a itfalta sau la a apara zi de zi stima noastra de sine, atunci and este amenintata.. Pentru ea aceasta nu ne este conferita o data pentru totdeauna. Ca si o fiinta umand, ea are nevoie sa fie in mod regulat hränitä si ingrijitä. Aceste mici aranjamente nu au, totusi, decat un efect limitat asupra stimei de sine. Se intamplä ca ele sa fie suficiente pe timp scurt, dar ele nu inlocuiesc actiunea in profunzime pe care o vom descrie in urrnatorul capitol. Sa le cunoastem, deci, pentru a nu ne läsa pacaliti de ele.
MECANISMELE DE APA. RARE A STIMEI DE SINE

Charles, 8 ani, a decretat ca nu vrea sa mai mearga la cursul salt de judo. Tatäl sal it intreabd: „— De ce? Ti-e fried de lupta.? — Nu, nu, deloc. Asta nu ma sperie, din contra. — Esti sigur? — Da, pe cuvant.

216

Christophe Andre i Francois Lelord

— Atunci, ce-i — Oh, cred ca este un mediu prost, cei mari 1111 sunt simpatici..." Tata] lui Charles Stie ca, de cand s-a inscris la club, fiul sau este anxios, pentru ca detests micile lupte de antrenament care se desraward la sfar§itul fiecarui curs. Dar Charles nu vrea sa recunoasca asta in fata tatalui sal, din cauza amorului-propriu. $i nu indraznete sa o recunoased nici in fata lui insu§i: judo-ul este pasiunea lui, este abonat la toate revistele de specialitate §i el si-a dorit aceasta inscriere... $i atunci? Atunci, Charles pune in micare ceea ce se nume§te „mecanism de aparare", §i anume o operatie mentala sau un comportament al carui scop este de a ne proteja stima de sine de o realitate pe care nu putem sau nu vrem sa o asumam: el §i-a negat anxietatea in fata competitiei, pentru a nuli pierde prestigiul in ochii tatalui sau sau fata de el-insu§i. La ce servesc mecanismele de apdrare In principal, la a ne feri de emotiile sau de gandurile penibile pentru con§tiinta noastra. Este, de altminteri, normal sä recurgem la ele atunci cand ne confruntam cu pentru ca ele joaca rolul de amortizor. A refula o amintire penibila in uitare sau a ne refugia in visare and suntem ingrijorati sunt, de exemplu, doua mecanisme de aparare care ne permit sa nu trebuiasca sa ne mai gandim la neplacerea ce poate sa ni intample. Cu cat suntem mai fragili, cu atat avem tendinta sa le utilizam, pentru ca ele apara stima de sine. Ele evita repunerile in discutie prea frontale reprezinta o forma de rertianiere §i de evitare a realitatii. $i totu§i, ca toate evitarile, ele ne amplified fragilitatea. Ele functioneaza precum curtenii care i§i petreceau vremea spunand: „ Totul merge bine, Sire" unui rege izolat in palatul sau, in timp ce afard izbucnea revolutia: suveranul nu va intreprinde nici un efort de schimbare, pentru ca singurele mesaje pe care accepts sä le audd sunt cele care it lini§tesc. Pacientii no$tri, procedand la fel, fil-

Mici aranjamente cu stima de sine

217

aza literalmente informatiile, pentru a nu reline decat cele care securizeaza si nu le pretind eforturi de adaptare. Intr-un anumit fel, mecanismele de aparare reprezinta deci un c inconstient in cursul caruia subiectii iii sacrifice dezvoltarea rsonal5 pentru un sentiment — fals — de siguranta I.
MECANISMELE DE APARARE itare, retragere gare ectie FUNCTIA IN MENTINEREA STIMEI DE SINE A sc,ipa de riscul unui esec A refuza SA admits problemele A atribui celorlalti propriile sentimente negative $i dificulati tasme si reverii .onalizare pensatie Ali imagina reusita in loc de a o construi A recunoaste problemele, der a le atribui Gauze care evita repunerea in discutie A evita un sentiment de inferioritate prin a se implica in alte domenii

Principalele mecanisme de aparare

Mecanismele de aparare au avantaje si dezavantaje. Atunci d am suferit un esec usturätor, putem alege sa povestim apropilor nostri o variants amuzanta a acestuia, pentru a evita sa ne angem sau sa oferim o imagine devalorizanta despre noi-insine pentru a lupta impotriva unui sentiment de tristete care ne pleseste atunci cand evocam amintiri neplacute. Din contra — acesta este reversul medaliei oferind o versiune umoristica naufragiu personal poate fi de asemenea o modalitate de evita reflectarea la propria suferinta si de a to confrunta cu concintele sale.
unui

Pe de alts parte, nu folosirea ocazionala a mecanismelor de arare este cea care pune probleme, recurgerea excesivä la ele: o rsoana care rade mereu de ea si nu este „niciodata serioasa" lase esea o senzatie de disconfort interlocurorilor sai, care percep lar aspectul defensiv a unui comportament sistematic de auderadere.
H

Atunci cand sora lui ii vorbeste de solitudinea sa sentimentala. sentimentele sale de angoasa si de devalorizare. dar it mentin intr-o viziune absolut falsd asupra ade: varatelor raporturi umane si va fi profund deceptionat dacd va reusi intr-o zi ss aibd o aventurd sentimentala. ca „cocooning" este o tendinta la persoanele de varsta lui: aceasta negare ii permite sa evite sa redunoasca faptul comportamentul sail nu este normal. dar Jerome a refuzat mereu sa-i solicite. El adauga ca oricum fetele de varsta lui sunt prea superficiale.) . pentru ca nu se simtea bine la universitate si nu invata. * In engleza. t. in original: „sa stai la calduric5". pc care o va seduce dintr-o singura privire: acestefantasme ii fac bine pe moment. Ii acuza uneori pe parintii sai Ca it streseazd si ca it imbolnavesc „ punandu-1 sub presiune" si culpabilizandu-1 excesiv: elproiecteazci asupra for propriile sale stari sufietesti si ii face vinovati. Aceste evitdri ii permit sa nu se sima devalorizat in aceste ocazii in care se teme ca s-ar simti depreciat din cauza situatiei sale profesionale precare. in mare parte. la intoarcerea in Franta. A facut apoi un stagiu de un an la o universitate particulars din Marea Britanie. el le raspunde ca sum multi tineri ca el. care locuieste cu parintii sai. El evita si sa se duca putinele serate la care este invitat. intrerupt studiile de filologie Inca din primul an de facultate.218 Christophe Andre si Francois Lelord Cum se apcirci defectuos stima de sine Jerome este un tanar de 26 de ani. Petrece multe ore visand ca intr-o zi va intalni femeia vietii sale. pentru a obtine o diploma in comert. ca se plictiseste la serate si ca precis nu 1-ar fi interesat serviciile pe care le-ar fi propus prietenii parintilor sai: prin aceste rationalizciri el evita sä infrunte veritabilele probleme si indoielile fats de sine. Parintii sai 1-au determinat sä is contact cu unii prieteni si cunoscuti de familie care 1-ar fi putut ajuta sa gaseasca un serviciu interesant.(N.. nu a gäsit locul de munca pe care ilcauta si traieste din mici afaceri interimare. Dar. el ii raspunde a nu suferd mai mutt ca ceilalti. Atunci cand parintii lui ii reproseaza ca nu se mobilizeaza suficient. pentru a nu vedea ea" isi alimenteaza singur.

regasim adesea la ei mecanisme de aparare recum evitarea si retragerea (a nu actiona pentru a nu esua) sau garea (a nu-si recunoaste frustrarile ni evitärile). de a scita opozitii. ci ntru Ca se simt incapabile sa plateascd pretul pentru a accede la . $i. De aceea ci se consacra mai mult protejdrii stimei de sine cat dezvoltärii. nu pentru ca nu le-ar placea lumina reusitei.. in general.. Indiferent dacd em o inalta sau o scazuta stima de sine.. aceste mici comprosuri cu realitatea fac parte din cotidianul fiecareia ni fiecdruia ntre noi.. de ec. pentru a nu risca sa fie criticat sau spins. ele evolueazd mascat. M SA PROTEJEZI 0 STIMA DE SINE SCAZUTA Subiectii cu stima de sine scazuta se tern. deci. Este abonat la toate revistele existente si se considers expert in est domeniu: aceastä competenta ii permite sa compenseze in parte plinul faliment al vietii sale personale. fondeze o mi$care umanitard. trebuie. de a pierde.Mici aranjamente cu stima de sine 219 pereaz5 perfect la calculatorul sau §i cunoaste multe despre Interet. Din acest motiv. Ele se prezinta uneori sub o forma relativ pura ni apropi' de ceea ce am descris. Toatd lumea recurge la mecanismele de aparare. pe care ar numi-o „Informaticieni ra frontiere" pentru a-i inv5ta pe copiii din tärile subdezvoltate sa creze pe calculator. El viseazd. de altminteri. Inainte de toate. Multe dintre persoanele cu stima de sine moderata raman tfel in umbra. ba chiar precautd: a nu se une prea mult in evidentä. sa in-in competitie cu altii. mai mult prevenirii esecurilor decat gestionarii scului. m face acum un tur de orizont al manifestarilor acestora. Aceasta teams de esec se va manifesta in mod global printr-o titudine socials prudenta si rezervata. Pe de alts parte. Pentru pentru a obtine un succes. nevoie de reunite si de atificatii pentru a-si mentine stima de sine la un nivel accep- . ca si ceilalti. Prea destabilizant pentru un subiect stima de sine scazuta! Dar aceste persoane au. sa-i asumi riscul de a irita.

precum un copil sau un sot. Astfel. Cum sä procedezi. deoarece cdnd aveam examene ne simteam presate. La scars colectiva. Asa erau sotiile de medici pans in anii '60 (a fi „ sotia doctorului" era ceva bun pentru stima de sine). cásatoria cu tata. membru al burgheziei. incdt aceasta victorie a dat nastere uneia dintre cele mai mari särbdtori populare pe care a cunoscut-o (am dupa Eliberare. ea a rupt legaturile cu tatal nostru si nu primea pensie alimentard. ca in cazul suporterilor sportivi. observatorii stráini au observat cum stima de sine a Frantei se imbundfatea dupa victoria fotbalistilor in cadrul Cupei Mondiale din 1998. de care puteau fi apoi mdndre. Sa fim bine intelesi: nu suntem pe cale de a va spune ca ()rice forma de sustinere sau de placere extrasä din succesul unei per- . La fiecare nota proasta am Inca sentimentul culpabilizant ca i-am tradat increderea. Cum divortul s-a desfäsurat prost. ne spunea ca nu aveam dreptul s5 o dezamagim. numeroase femei se sacrificau pentru a asigura reusita sotului tor. A reusi prin intermediul celorlalti: succesul prin procurd 0 prima strategic posibild va consta in a beneficia de reusita unei alte persoane. Pentru noi. 22 de ani. Simt ca este foarte important pentru ca noi sa reusim in studiile noastre. Satisfactia a fost gat de intensa." Asta poate privi si reusita sotului: intr-o vreme. Succesul prin procurd se poate referi si la legaturi mai indepartate de actorul reusitei.220 Christophe Andre Francois Lelord tabil. vedea copiii reusind la scoald va fi bineinteles o sursa de placere altruists. la succesul careia ne simtim asociati. fusese un esec si sa trezit ea trebuie sa ne creasc6 singura. dar si un mijloc de a-si inalta stima sa de sine. students la litere: „Mama noastrá provenea dintr-un mediu modest. E ceea ce i s-a intamplat si Elodiei. era o povard greu de dus. pentru cineva care a suferit pentru ca nu sia putut urma studiile. Ea s-a sacrificat pentru a ne plAti studiile superioare. Aceasta alts persoand poate fi un apropiat din anturajul nostru. Iata cateva solutii la care ele recur frecvent. care se simt mandri sau abatuti in functie de reusitele sau de esecurile echipei for favorite.

directori). Si apoi. dupa cum am vazut. de stima de sine: a fi acceptat intr-un grup demonstreaza o minima . Sd rdmiinem grupa(i! A fi integrat in grup este ceva bun pentru stima de sine. in fine. Acest fenomen a fost observat in mod spectaculos la suporterii sportivi: unele persoane se sinucid data echipa lor pierde sau ii agreseaza pe presupu$ii vinovati ai infrangerii (arbitri. ratanduli mai mult sau mai putin in vials (cel putin in ochii lor). Cand se poate spune ca se face exces de acest tip de strategie? in primul rand. $i persoanele cu inalta stima de sine folosesc succesul prin procura: in Evul Mediu. subiectii cu inaltà stima de sine savureaza in egala masura procurarea succesului. a$a cum am vazut.Mici aranjamente cu stima de sine 221 soane sau unui grup cu care avem o legatura este o dovada de scazuta stima de sine! Este normal sa investe$ti in reu$ita altora. apare atunci cand presiunea exercitata asupra persoanelor insarcinate sa valorizeze stima noastra de sine este abuziva: este cazul copiilor „insarcinati cu o misiune" de catre parintii lor. Ne amintim adesea de jucdtorul columbian asasinat in 1994. la intoarcerea de la Cupa Mondiald de fotbal care se desfä$urase in Statele Unite: marcase un gol in propria poarta $i a determinat eliminarea echipei sale. . progenitura sa realizeze ceea ce ei nu au putut face: studii stralucitoare. Dar trebuie sa vointa incon$tiena de a remonta stima de sine este adeseori legata de aceste comportamente. cand acest mecanism de procurare este singurul ce poate valoriza persoana. insarcineaza. dar o exploateaza mai deschis: ei nu se tem sa iasä in fata cand e cazul $i sa is totul asupra lor. olenta la e$ecul celor in care a investit. jucatori. Recunoa$terea socials este foarte legata. Ace$tia. schimbarea clasei sociale. suveranii erau reprezentati in turniruri de „campionii" un rege putea asuma riscul sa fie doborat la pamant! In general. Ultimul semn de exces. reu$itä sportiva etc. cand aceasta reactioneaza cu vi.

aveam vise de reu§ita stralucitoare: and sa devin pre§edintele unei mari companii sau cecetator §i premiat Nobel. subiectii cu scazuta stima de sine prefers sa aiba locu I asigurat intr-un grup putin performant sau putin valorizat social. proiecte vagi lumi virtuale. regruparea servqte la a fi mai putin singur mai bine protejat. cand campion mondial de formula 1 alte ineptii. cum ar fi sa ma inscriu la o $coala economic-a sau .. Unele persoane cu stima de sine scazuta se dedau uneori reveriei.. mai mult cleat apreciaza succesul.. explica un pacient. a se regrupa serve§te mai mult la a se diferentia (de exemplu.. Cel mai adesea. Nu ne mird faptul ca adolescenta este varsta de our a g4tilor. de fapt. la subiectii cu scazuta stima de sine. Intelegem de ce persoanele cu stima de sine scazuta cunt in mod special atrase de insertia intr-o colectivitate: pregatite sa imparts succesele.222 Christophe Andre §i Francois Lelord acceptanta din partea semenilor. Astfel. Inainte de toate. ele gäsesc aici mai ales siguranta unei diluari a responsabilitatilor in caz de ewc.. Bineinteles ca acestea nu erau insotite nici de cea mai mica incercare de trecere la act. sa apartii la un grup de vazd). In timp ce. grupul permite impärtirea: atat a succeselor. Pentru ca ele se tern de ewc. Si mai ales a unei devalorizari mai mici in privinta stimei de sine. Am vazut ea este o perioada in care stima de sine este in mod deosebit vulnerabila.. aft. limits. cat si a e§ecurilor. Reverii. cleat sa „se zbata" pentru a apara o strapontina intr-un grup in care competitia este dura. La persoanele cu inalta stima de sine. un baietel cu stima de sine scazuta se va simti mai bine intr-o echipa de fotbal care incaseazd infrangere dupa infrangere. Nivelul stimei sociale de care beneficiaza grupul in exterior are. putina importantä. „Petreceam zile intregi in camera mea fart sa fac nimic.. dar in care este lini§tit ca joacd §i ca este la inaltimea partenerilor sai.

Treceam de la o himera la alta. Nimeni nu va va spun vreodatä ca ii place sa esueze. dar ni cea mai costisitoare emotional. nici macar ca o albina. care. Atunci. Nu este cazul si al subiectilor cu inaltä stima de sine: ei actioneazd. prea dureroasa pentru stima de sine. principalul motor este evitarea realitatii. depäsi limitele) permite o mentinere sau o dezvoltare regulata a stimei de sine. Fie ca it acceptam ca atare si tragem invataminte din el — este atitudinea cea mai utila. in locul reprezentarii unei alternative. dar si mai multe esecuri. CUM SA PROTEJEZI 0 iNALTA STIMA DE SINE? A priori. La unii mari consumatori de astfel de mijloace de evaziune. Persoanele cu stima de sine scazutd actioneald putin pentru a se confrunta cat mai putin posibil cu esecul. romane) poate releva. Aceste reverii exists si la persoanele cu inaltä stima de sine. eforturile de a produce." Reveria este buns uneori. dar la acestea visul este adesea un preambul al actiunii. esecurile. de asemenea. In general. acelasi demers. la persoanele cu stima de sine scazutd. mai ales daca . ea prezinta pericole pentru ca implica satisfactii care tin locul actiunii si it obisnuieste pe subiect sa neglijeze etapele intermediare ale reusitei deci. cum fac ei pentru a le face fats? Artificiile atributive Exists mai multe modalitäti de a reactiona la esec. dar cram ca un fluture. Dar. a cauta sa-si dezvolte competentele. ca o insects din floare in floare. tentativele ratate. diversele dificultati de infruntat). fait sa produc ceva. in zborurile ei. deci au mai multe reunite. Frecventarea universului virtual (jocuri video. lucrurile cunt mai simple pentru subiectii cu stima de sine. modul for de actiune (a-si asuma riscurile.Mici aranjamente cu stima de sine 223 sa urmez cursuri de soferie. foiletoane TV. cel putin face miere.

EXEMPLU .224 Christophe Andre Francois Lelord esecurile sunt destul de numeroase sau repetate. Fie privim lucrurile intr-un alt mod: „Nu este vina mea. obligat sä se retraga luat prizonier in batälia de la Pavie. de fapt este lima.". se va reproduce sau va fi un caz izolat..... o sd se sehinibe". A jongla cu aceste atribuiri permite acomodarea la un numdr suficient de probleme existentiale. STRATEGIE A extemaliza cauzele esecurilor (in loc de ale internaliza) A nu generaliza autocritica. confruntati cu un esec Francois I. faimosul: „Totul este pierdut in afard de onoare.. este reprezentativ sau este limitat. Este ceea ce psihologii numesc „teoria atribuirii". In caz de exec. De exemplu. subiectii cu inalta stimä de sine au o propensiune irezistibilá de a-si atribui reusitele si a imputa responsabilitatea esecurilor unor circumstance exterioare — destinului sau altor persoane2. avem tendinta de a atribui anumite caracteristici: ceea ce se intamplä depinde de mine sau de exterior. ci a o limita si a o face specifica) A nu trage concluzii de durata (in loc de a generaliza) „Exists un punct din planul meu care n-a functionat cum am previzut." (dar restul era perfect) „Asta nu schimbi nimic.Am racut ce era de racut. gray. ii scria mamei sale." Strategiile atributive ale subiectilor cu initd stimd de sine. data viitoare va merge. ducesa de Angoulëme. Pornind de la un anumit eveniment.": frumos exemplu de non-generalizare a unei autocritici.. in 1525. ei sunt capabili sä fie mai specifici in autocriticile lor3: „Am fost slab in acest sau acest punct" Si nu „Am fost lamentabil. .

25% din studentii din invatamantul universitar considers ca fac parte din cei 1% capabili si demni de a-i conduce pe altii5. in orice caz. aceasta comparatie sociald nu se manifests in toate culturile (sau cel putin nu se exprimd in aceeasi maniera): un studiu efectuat asupra liceenilor japonezi ne arata ca la ei nu exists nici o tendinta de a se valoriza comparandu-se favorabil cu altii. care a fost confruntat cu un accident operator: . s-a constatat ca ele au grija sa aleaga ca puncte de corn." Atentie la defectele altora: comparatia cu cei mai slabi 90% din oamenii de afaceri se estimeazd ca find superiori oamenilor de afaceri medii si 70% din subiectii care au absolvit scoli renumite sau universitäti prestigioase considers ca au capacitati peste media cologilor lor4. Viata lui Freud este o inepuizabila sursd de anedocte pentru cine este interesat de stima de sine. Hit indoiald ca asta explica faptul ca tendinta spre comparatie socials flatanta se regaseste astfel la toate categoriile sociale. de exemplu. intrucat cea a marelui om era in acelasi timp infloritoare si cruda pentru celülat.Interventia mea a reuOt perfect. am vrut sä-1 operez pentru ca nimeni altcineva nu voia sa o facd. paratie dimensiunile care le erau cele mai favorabile.decedat pentru c5 anestezi§tii nu au tiut sa facä fats problemei. in special pentru . Persoanele cu inaltä stima de sine se judeca relativ favorabil atunci cand se compara cu semenii lor! De altminteri.. era un caz special. din contra. trebuia sa intervin.. 90% dintre profesorii de liceu se estimeazd ca superiori colegilor lor.. mai degraba era chiar invers!6 Chiar oamenii de seamd privesc uneori spre cei mai slabi. La cadrele didactice..Mici aranjamente cu stima de sine La blocul operator 225 Regäsiti strategiile folosite de un chirurg cu inaltä stima de sine. Se pare ca. Bolnavul a.

dar nu atunci cand este vorba de un paduche de pe capul unui astronom. Unii subiectii cu inalta si cu scazuta stima de sine au fost determinati sa esueze la unele sarcini simple. Atentie. Critica judeccitorului „Spune-mi ce gandesti despre mine ca sa-ti spun cat valorezi." Aceasta strategic este adesea folosità de subiectii cu inalta stima de sine." Aveasta tendinta este bineinteles exacerbate dace persoanele cu inalta stima de sine esueaza. dupe ce esuasera. in acest sens. care consta in citirea unei liste de comportamente pozitive sau negative de catre alts persoana („Jacques a reusit stralucit la examen" .. Iata un exemplu: cativa voluntari au urmat o sedinta cu . In urma acestor esecuri (care le erau clar subliniate). Pentru aceasta. li s-a cerut sa rememoreze comportamentele care li s-au citit. mai mult ca niciodata. sa observat ea subiectii cu inalta stima de sine. Aceasta a fost demonstrate de unele lucrari amuzante 8 . Ceva mai tarziu. deci.. aveau de trecut o alts probe. biograful si discipolul sat.226 Christophe Andre si Francois Lelord dicipolii sai prea indrazneti. Freud a declarat ironic: „Nate ca asa este. Ernest Jones7: „Atunci cand Stekel (un elev al lui Freud) credea ca ajunsese mai departe decat Freud cu descoperirile sale si se scuza pentru asta cu o oarecare modestie. Ele vor avea atunci. isi aminteau mai usor defectele altora.. dace sufera o infrangere care ii afecteazd stima de sine: isi va aminti imediat toate greselile pe care le-ati facut sau va incepe sa va caute nod in papura — pentru a se convinge ea nu este singurul incompetent al intreprinderii si a-si dovedi ca se poate si mai rau. Iata ce povesteste. la seful dvs. spunand ca un pitic cocotat pe umerii unui urias poate vedea mai departe decat uriasul insusi. tendinta de a se linisti comparandu-se cu cei inferiori for pe scara succeselor si competentelor. ele vor fi mai atente la defectele si la lacunele altor persoane. „Dar el a refuzat sa-i dea bani prietenului sail la nevoie" etc).

... iii reia jocul. Apoi priveste jocul cateva minute. tatal se aseaza la masa de joc. Putin cate putin. cu atat este considerat mai pertinent. La incheierea sedintei.. fetelor. cine va castiga?". cu cat portretul este mai pozitiv. Berangere incepe sa joace prost. care par a le ruina sansele de reusitä: ei iii släbesc eforturile tocmai atunci cand sunt aproape gata i cand succesul le este la indemank nu se mai pregdtesc inaintea unei scadente importante (de exemplu. Intelegand ca a gafat. aspectul pozitiv sau negativ al portretului conturat de psiholog nu interfereaza cu parerea lor. Incepand cu acel moment. Cele cloud fete mai mari se indigneaza. in varstd de cinci ani jumatate gi cu o prietend a acesteia. amenintand ea o dau afara din joc. de care ea este tare atasaa. se joaca „Memory" — un joc de atentie pentru copii — cu sora ei mai mare. o is pe Berangere pe genunchi. Tatd1 ei. o linisteste o indeamnd sa se concentreze. La subiectii cu scdzutd stima de sine.Mici aranjamente cu stima de sine 227 un psiholog. sa nu se mai concentreze. cineva care solicits un loc de muna si intarzie la interviu). De ce procedeaza ei astfel? . si cu atat psihologul este considerat mai competent9! TREBUIE SA PUI BETE IN ROATE PENTRU A-TI IMBUNATATI STIMA DE SINE? Micuta Berangere. sa nu mai priveascd la cartonase. trece pe acolo aruna (stfingaci!): „Ei. psihologul le ofer5 un portret valorizant sau critic.. 3ani jumdtate. Ce i s-a intamplat Bêrangêrei? De ce compromis brusc sansele de a castiga. studentul care nu mai repetd inainte de examene) sau chiar isi pun pur simplu bete in roate (de exemplu. deli era foarte capabild sä-si mentind locul in joc? S-a remarcat de mult ca unii indivizi adopts comportamente paradoxale. Li s-a cerut atunci voluntarilor sa evalueze validitatea judecdtii emise competenta psihologului. sa inceapd sa „vorbeasa precum un bebelus".. La subiectii cu inalta stima de sine.

färâ a ajunge totusi sa se bucure de el." Daca ati citit deja capitolele precedents. Am vdzut. ci a avea grijd de stima de sine! Sa ludm exemplul unui student care nu se pregäte$te la un examen. Aceastä teorie a devenit. de altminteri.. nu este in joc competenta sa personals globald (de care depinde stima de sine). unde se vorbeste adesea de „teama de a castiga" a unui campion. AceIasi student poate sa si vorbeascd intr-un fel de asta (chiar clack cel mai adesea. Sentimentul de a nu merita succesul. Este si ceea ce ne spunea o pacientä: „Uneori am impresia ca sunt mai in sigurantä in exec. daca esuez ail a face intr-adevär eforturi." Teoria cea mai interesantä pentru a explica aceasta este cea a auto-handicapului I Ea spune foarte simplu ca a nu te pregdti pentru o scadentd importantd sau a alege sistematic objective prea dificile nu inseamnd a te pedepsi." Hand astfel. aproape ca ma linisteste. Dar exists si alte explicatii. esecul meu va fi imputabil acestei lipse de efort. in timp ce. Ei cred ca o serie de indivizi prezintd un gust pentru exec sau o teams de succes.. in caz de e$ec. o culpabilitate fats de reusitä explica. dear in reu$ità. NemairepetAnd a$a cum ar trebui. dintre care uncle sunt legate de stima de sine. ca subiectii cu sazutd stima de sine se „regdsesc" mai mutt in exec. Cu ce scop? Ei bine.228 Christophe Andre Francois Lelord Exists o nevrozci de esec? Psihanalistii s-au preocupat foarte mutt de cea ce se numeste „ nevroza de esec 0". am esuat. el va putea spune: „E adevärat. foarte cunoseuta in special in lumea sportului. ci doar lipsa lui de organizare. nu mai am surprize. va fi dovada lipsei mete de valoare. aceste strategii sunt inconstiente): „Dacd voi munci din toate puterile si tot voi esua. dupd ei. el se dedd la o frumoasd manevth de auto-handicap. yeti concluziona persoand care rationeaza in aceasta manierä trebuie sa aiba o scdzutä stimä de sine. mai mutt deck lipsei mete de competence. de exemplu. dar asta pentru ca nu am invätat destul. cel putin m-am obi§nuit cu el. aceste tenon-wile de esuare. pentru ca ea anticipeazd mai curand un esec decat .

Mici aranjamente cu stima de sine

229

o reusitä. $i ati avea dreptate: auto-handicapul este o strategic deseori folositä in caz de scá.zutä stima de sine. Ce fac persoanele cu inalta stima de sine? Ele anticipeazd mai mult o reusitä deck un esec. $i ele nu se auto-handicapeaza pentru a se apdra de esec, ci pentru a-si creste meritul in caz de reusitä. Sa alegem acum studentul cu inaltä stima de sine. Ce s-ar intdmpla dacd nu repetà? $i data — reuseste la examen, asa cum crede el, pentru ca are o inaltä stima de sine? Ei bine, prestigiul sau va creste: „Am reusit fära sa mai repet ceva." Sä subliniem ca recursul declarat la aceastd strategic de autohandicap poate fi atunci o forma de snobism: faci pe ceilalti sa creadd ca nu ai pregätit un examen pentru a extrage din asta un merit in plus. Este un exercitiu de stil foarte prizat de anumiti subiecti cu inaltd stima de sine. In plus, ni se pare ca aceastä strategic este anormal dezvoltatá in Franta si in Wile latine, unde se valorizeazd mult reusita datorità talentului sau inspiratiei, deck datoritd muncii perseverente. Pentru stima de sine este socialmente mai bine sa flu un elev dotat deck un elev sarguincios. Studentii anglo-saxoni, de exemplu, incearcd mai putin sa trucheze realitatea: dacd muncesc mult, nu le va fi rusine sa o recunoascd.
INALTA STIMA. DE SINE SCAZUTA STIMA DE SINE

Pentru a cre§te stima de sine in caz de succes (limitarea c4tigurilon care este anticipat Activat in situatiile in succesul Asociat excitatiei

Penh a proteja stima de sine in caz de exec (limitarea pierderilor) care este anticipat Activat in situatiile in qecul Asociat aprexensiunii

Ccind se foloseve auto-handicapul? SCENELE VIETH DE ZI CU ZI

0 mare parte din actele noastre cotidiene pun mai mult sau mai putin in joc stima de sine. A cumpära ceva sau a-ti vorbi de rdu

230

Christophe Andre Francois Lelord

vecinul sunt, adesea fara stirea noastra, comportamente destinate sa facd bine stimei noastre de sine, indiferent daca este inalta sau joasa. Sa facem impreuna un mic tur de orizont al acestor conduits de zi cu zi...
A consuma pentru a te stima

A cumpara Deseori s-a fäcut procesul societatii de consum, care ne determine sa cumpardm sa posedam mai mult decat este necesar. In joc sunt, desigur, imperativele de piata §i priceperea comerciantilor dar, daca aceasta merge atat de bine, este fard indoiald pentru Ca" targuiala corespunde unor nevoi mai fundamentale decat se pare. In special in materie de stimä de sine. A cumpara inseamnd a te valoriza, chiar daca este vorba de o strategie al cdrei efect este labil tranzitoriu. Comerciantii agentii de publicitate au inteles bine asta, in special in industria de lux: sunteti inci.tat sä credeti ca prin cumpararea unui obiect luxos intrati intr-o categorie socials de cunosatori i privilegiati. Este oare shoppingul de sambata dupd-amiaza un drog al stimei de sine? In orice caz, bunii vanzatori vor sti intotdeauna sa se descurce flatand egoul clientilor Tor, astfel incat sa actioneze asupra stimei for de sine... „La mine e ceva maladiv, ne povestea intr-o zi acest avocat de treizeci sase de ani. Sotia mea numeste asta „cumparaturi nevrotice". Exists cumparaturi pe care nu le fac din nevoi materiale, ci psihologice. De exemplu, sa-mi cumpar o mapa frumoasa sau o lamps peste masurd de scumpa pentru cabinetul meu. Cel mai adesea, nu fac acest gen de cumparaturi decat atunci and mapa mea veche este uzata sau Tampa precedenta s-a spare. Le fac atunci sand sunt putin nefericit sau sufar un mic elec. Astfel ca am nevoie sä ma valorizez. Nu cumpar de bucurie, ci pentru a ma vindeca, pentru a stopa involburarea sufleteascd, pentru a ma revaloriza in fata mea. Imi face bine sa introduc in viata mea un obiect nou, frumos, util, pe loc, in 30 de secunde, cat Imi is sa platesc."

Mici aranjamente cu stima de sine Luciditate

231

„Pe tine nu suportati cel mai mult in lumea asta?" La aceasta intrebare, care a fost puss in revista Elle, in 1998, umoristul Muriel Robin raspundea: „Pe mine. Pe mine $i fundul meu intre cloud luntre, contradictiile mele. Ca de exemplu sa ma conving ca dacd voi cumpara ultimul tip de camera video care tocmai iese pe piata i care este supergrozava, imi va merge mai bine. Cum toga lumea in jurul meu o are, hop!..0 Indes la mine in casa, gi apoi? Ma simt ridicol, imi spun: „$i cu ce te-alegi, idiotule! Ma voi stradui sa ca$tig cincisprezece mii de franci, $i asta doar pentru a-i plasa in camera video, iar apoi imi va mai trebui Inca cincisprezece mii de franci pentru altceva, apoi?" Psihiatrii intalnesc uneori „cumparatorii compulsivi", care fac cumparaturi frecvente, inutile $i peste resursele lor. La ace$ti pacienti, problemele stimei de sine sunt sistematice, oarecum ca la persoanele bulimice sau cleptomane, aceste trei tulburdri fiind, de altfel, frecvent asociate. A poseda Placerea de a cumpara o precede adesea pe cea a posesiunii. Dar aceasta din urma este mai durabila. Posesiunea obiectelor valorizante reprezinta proteze pentru stima de sine: mobile frumoase, casa frumoasa etc. Exists $i — mai ales — ma$inile: frumoase, man sau potrivite, de o marca sau alta. Cum sä nu to gande$ti la o nevoie ostentativa de a-ti arata valoarea vazand proliferarea vehiculelor 4X4 strälucitoare, cromatC $i inutile in marile ora$e? Oare vehiculele 4X4 fac pentru stima de sine ceea ce face siliconul pentru sani? A arata E bine sä cumperi $i sä ai. Dar ce pacat dacd nu arati pentru a face Inca $i mai mult bine stimei de sine! Este cu mult mai valorizant

232

Christophe Andre si Francois Lelord

sa dai drumul la maxim radioului de la masind in fata unci cafenele dee& pe o mica stradd pustie. Si sa-ti parchezi märeata masina fata unui local unde vei cina, cleat intr-o parcare subterana, anonunde nimeni nu te vede cobordnd din ea. Ostentatia este in general in serviciul stimei de sine. Publicitatea unei cárti de credit pentru mari credite bancare prezenta, in 1998, posedarea acestei — costisitoare — cdrti de credit ca „semnul exterior al bogatiilor voastre interioare"... A stdrni invidii In fond, toate asta ne trimite la placerea infantile de a fi admirat pentru ceea ce avem, mai mult decat pentru ceea ce suntem. Unele cataloage de vânzare prin corespondents actioneaza prin acest mecanism. Astfel este catalogul Bdrbatul modern (mai, 1998), cu privire la o „saltea-piscine": „Departe de plajile si piscinele suprapopulate, alintati de blandetea brizei sau cufundati intr-un roman, veti stcirni invidii prin preajmd." Scopul este clar: nu este vorba doar de a profita de confortul unui material improbabil, ci mai ales de a fi vdzut de vecini, in timp ce va scufundati usor! Ca din intimplare, fotografia ce ilustreaz5 articolul aratä asa-zisa „saltea-piscine", ocupata de o frumoasä blonds (si nu de un cumpdfator masculin, precum cei carora li se adreseazd catalogul). Subinteles: nu numai ca creati invidii, dar toate fetele frumoase din anturajul vostru nu vor mai avea decdt un singur scop, sä" vine la voi pentru a se scufunda in „piscina" voasträ". A seduce si a se Icluda: un sport vechi de ccind lumea Acuzand cu usurintd femeile ca sunt superficiale si guralive, barbatilor le place, la rdndul lor, sa se laude cu cuceririle lor: läudärosenia intäreste stima pe care si-o poartd. In timpul turndrii filmului Contesa desculid de Mankievicz, Ava Gardner a avut o legatura cu toreadorul Luis Miguel Dominguin. Legenda spune ca in prima sears a relatiei lor „Dominguin se ridica", se imbracâ si sare pe fereastra. „Pot sa stiu unde te duci? se infor-

Mici aranjamente cu stima de sine

233

frumoasa Ava. „Sd le povestesc asta prietenilor", raspunse cu vitate matadorull 2"...

icile bucurii ale existentei Sä exerciti rarele competence Vi s-a int5mplat rard indoialä sa va intrebati care era interesul sä campionul lumii la bilboquet* sau sa stäpaniti sanscrita prin citirea varful degetelor... Ei bine, in afarà de faptul c5 asta poate da safactii autentice, ea poate fi si o chestiune legata de stima de sine... aca aveti o scazutd stima de sine, veti gäsi cloud avantaje sä excei intr-un domeniu foarte putin practicat. Primul este ca aici conenta este tura; deci va va fi mai usor sa sträluciti. Al doilea este nu amenintati pe nimeni; deci, nu riscati sa declansati gelozia sau resivitatea altuia. Dacd stima de sine este inaltd, veti aprecia in cial sa fiti unic sau precursor. Va trebui totusi ca aceastä cornetenta sa fie apreciata in mediul social in care aspirati sa fiti reunoscut. A controla si a domina Cu cat stima de sine este mai ridicatd, cu atat subiectul simte mai ult nevoia de a controla situatia; cu cat exercitä mai mult control, atat isi creste stima sa de sine13. Cum se exprima in cotidian eastä dubla miscare? Cucerind si exercitand puterea, bineinteles! nii se lanseazd in politica. Altii aleg solutii mai simple. De ce, de emplu, atati cetateni se inversuneazd sa posede rase de caini atat mari si de vigurosi? De ce golanilor de la periferie le plac atat ttbulls? Dincolo de motivele sentimentale (s-au uitat prea mult la runtoasa Bestia la televizor cand erau mici) sau practice ( purea de a-i intimida pe adversari), rdspunsul este simplu: asta face me stimei de sine. Cu cat cainele este mai mare si e agresive reputate, cu atat putem suspecta mai mult stima de sine apartine unei
Bilboquet: joc compus dintr-un bastonas ascutit la un capAt, legat cu o cordeluta de o bird; constä in a reusi sa infigi bila in vdrful ascutit (N. t)

Cel mai subtil este de a explica foarte doct ca. categoria stäpdnilor persecutori („Sezi! Culcat! Ridicat! Stai linitit! Vino aici!" sunt.$tii sa pierzi („dacd-i atunci eu plec"). a nu pläti amenzile. pe Saladin §i Richard Inima de Leu confrunt'andu-se la §ah.". Miniaturile din Evul Mediu ii infát4eazâ. a comite o frauds fiscalä. Proprietarii cdinilor mai mici. dar e proastd. A incdlca legea sau a te fofila A incalca legile. a bdrfi." Ce interes existä in a-i vorbi de räu pe ceilalti? De ce „asta face bine"? ... — sunt tot atdtea modalitati pentru unele persoane ( narcisicii. bate joc „E o nulitate tipul asta. „Fata asta e frumoasd. La unii. de fapt. de altminteri.234 Christophe Andre Francois Lelord a stâpanului." SA subliniem ca existä unele variante: cu partenerul. §i sa fi gata sä tri§ezi pentru pläcerea de a cd§tiga sau din cauza incapacitatii de a suporta infrdngerea. este vorba de rase inofensive. „cu conditia de a-i face sa inteleaga clar cine este §eful". in acee* situatie: „Cum nimeni nu ma ascultä aici. Ce sa spui de pläcerea pe care o confcra faptul de a trece in fata altora la o coadd? Träsätura a devenit in tara noasträ o virtute nationals sub numele de capacitate de a te descurca: sa fie un semn bun pentru stima de sine a natiunii noastre? Eu ceilalti A denigra. A fi cel mai bun la „Monopoly" Jocul de societate este un derivat al raporturilor de forte sociale. Exists cloud indicii care ne fac sa bänuim o investire excesivä a stimei de sine in joc: sa nu . de exemplu) de a-§i dopa considerabil stima de sine. Altii prefera doar sa se fofileze. find gata sa te ceti cumplit cu partenerii.. am gasit o creaturd pe care sa o domin. aceasta inrudire a jocului cu infruntarea este perceptibila: ii face sa uite de pläcerea jocului gi caracterul sau convivial normal. a conduce mai repede ca altii. care sunt acute pentru viata in comun a muritorilor.. copiii sau subordonatii.

pentru ea este vorba pur §i simplu de a-1 injosi pe un altul pentru un castig personal. cercetatorii au mai observat si ca critica astfel efectuatd nu le facea bine decat subiectilor deprimati.Mici aranjamente cu stima de sine 235 Barfa permite reducerea distantei dintre tine si ceilalti. a-ti imagina ca personalitatile lumii. Sci fie oare bcirfa bunci pentru moral? Unii cercetatori au studiat problema prezentand unor subiecti deprimati si unor subiecti nedeprimati personaje celebre si cerandu-le sa emits judecati despre ei14. printi sau milionari. sau chiar barbatii care se considerau inteligenti aveau tendinta de a afirma despre un intelectual recunoscut: „Nu spune numai lucruri geniale. Pe de-o parte. asta ii apropie de noi. adesea proveniti dintr-un mediu social mai defavorizat decat al lor: aceasta strategic a celui puternic de a-1 ataca pe eel slab este intotdeauna dezgreabila §i iritanta. A vorbi de ran starurile („se apre ca acest actor nu este prea inteligent"). daca sunteti depresiv. . nu va va face nici un bine sa barfiti! Unii subiecti cu inaltd stima de sine care intampina un esec vorbesc unor de ran persoanele mai putin norocoase sau mai putin bine dotate. Oare din cauza faptului ca bar% ii alind — cel pentru scurt timp — o serie de depresivi netratati se prezinadesea ca niste morocanosi? Atentie." Evaluand dispozitia unei persoane inainte si dupd exercitiu. femeile care se considerau atragatoare aveau tendinta sa spund despre un top-model: „Nu-i chiar asa grozavd. Au remarcat ca participantii aveau tendinta de a devaloriza celebritätile asupra dimensiunilor unde acestia se simteau „in concurentd" cu ele. stint in realitate foarte nefericiti. Anumitor umoristi le mai place sä is in deradere si lacunele verbale ale sportivilor.". totusi. De exemplu. psihologic sau finanaciar. cu scopul de a-si valoriza stima de sine. Ceilalti vedeau mai ales ca dispozitia or se posomoraste. snobismul consta in a rade de cei mai vulnerabili.

Nu.). Regimele comuniste au fost. pelagianism***".). (N. (N. Erezia ariana a fost condamnatä de consiliul de Ia Nisa (325) $i de la Constantinopole (381). t. negfind divinitatea lui Christos. ratarile sau punctele slabe este o modalitate de a proteja stima de sine. arianism**. ce tot spui. Dar ea poate fi. not adoram ploaia.) . punctul de vedere al celuilalt: „E inutil sa vezi lucrurile a§a. de asemenea. De exemplu: „Dar asta-i maniheism*. a provocat una din crizele cele mai grave ale bisericii crestine. filosoful german Schopenhauer stabilea o lista impresionantä a ceea ce numea „viclenii §i §iretenii" pentru a nu-ti recunoa§te niciodatä neajunsurile. cele care au dus aceste strategii pang la cel mai inalt punct. t) *** Pelagianism: doctrina a calugarului Pelage. 0 variants mai ofensivä consta in a denigra.236 Christophe Andre si Francois Lelord A nu pierde prestigiul „Vacanta in Bretagne? Era superb! -. aka au zis meteorologii.n. * Maniheism: religia lui Mani. dar care distribuia pretinse surplusuri alimentare tärilor infratite pentru a salva aparentele. fard indoiala.. De exemplu. ce minimiza rolul harului divin si exalta primordialitatea si eficacitatea efortului personal in dobAndirea virtu(ii (fondata in anul 431 e. apoi. t. China comunista. Iatä cateva dintre ele: — Strategia 32: „Ne putem debarasa rapid de o afirmatie a adversarului contrary cu ale noastre. in preambulul unei discutii. fondatà pe un dualism absolut intre bine si ( N. Ea se poate exercita la scala individuals.n. Ia nivelul intregii tali. sau eel putin a o face indoich nick incadrfind-o intr-o categorie in general detestatd.) ** Arianism: doctrina lui Arius.. lass-ma sa-ti explic. care." A refuza sa-ti recuno§ti qecurile." Arta de a avea intotdeauna dreptate In Arta de a avea intotdeauna dreptate15. atunci cand se apropie de aceasta doar prin asemanare sau printr-un raport vag. din care un sfert de populatie a murit de foame in timpul „marelui salt inainte".Dar se pare ca a plouat tot timpul! — Nu. preot al Alexandriei (256-336 e. in ()rice caz.

(N. „Poate ca e adevarat in teorie. „Dar esti chiar naiv sa crezi asta.. nu ti-am spus. ah...Mici aranjamente cu stima de sine 237 — Strategia 33: sa afirmi. Teri wart am fost invitati la Claudia. iartdma. dar cu sigurantd nu si pentru relatiile sociale. Este a-do-ra-bi-lt. Cum? Claudia Schiffer. data ne bucuram de succesul scolar sau de inratisarea cuta a copiilor nostri. nu se datoreazd automat nevoii de a ne valoriza. desigur.. A te autopromova Cum sa te pui in valoare.. nand acest acest mic tur de orizont. dar este fals in practica.. in original). dar nu este doar ea in viata! Dacd avem un caine. and nu mai ai argumente. e mult mai complicat deceit crezi.. E adevärat. * Name-clopping: a te imbäta cu numele unei personalitäti (in engleza. in cursul areia facem asalturi de falsa modestie cu scopul de a suscita felicitäri din partea interlocutorilor." Versiune psihologica: interpretarile sdlbatice asupra comportamentelor vecinilor de mast sau membrilor familiei." — Super-perspicacitatea constä in a detine informatii pe care ceilalti nu le au sau de a probleme acolo unde nimeni nu le-a remarcat. nu e nimic de criticat in asta. t.. fn vials mai exists altceva deceit stimd de sine! Probabil ca acum aveti impresia ca stima de sine se aciueald peste tot. Totusi. — Pescuitul complimentelor (fishing for compliments). chiar fart sa" ai aerul ca faci asta? Iatä trei strategii clasice: — Name-dropping* este un procedeu care consta in a läsa se inteleagd ca frecventam personalitdtile lumii: „Stii. dorinta noastrt era pur simplu de a vä atrage atentia asupra strategiilor — cumpdräturi." Poate ca-s bune pentru stima de sine." — Strategia 36: „Sä-1 sä-1 stupefiati pe adversar printr-un flux absurd de vorbe.) . daa este asa.

sunt necesare alte strategii. bdrfe etc. . critici.238 Christophe Andre Francois Lelord läuddrosenii. Pentru a o proteja sau a o creste in mod durabil. Pentru ca nu le putem cere ceea ce nu pot da. — pe care le punem in mod obisnuit in serviciul stimei noastre de sine. Pe acestea le vom aborda imediat. Ele ne permit doar ajustari limitate ale stimei de sine.

In cursul vietii noastre. Nu este cazul aici. pot interveni modificari. Este ceea ce arata un recent studiu in cursul caruia doua sute de femei au fost urmarite timp de mai multi ani: dupà apte ani. invers este posibil. intr-adevar. Pentru ei. exists putine riscuri sa treceti in categoria persoanelor cu scazutd stima de sine. dar. Desigur. antiere de renovare sau reconstructii complete: cum sä. daca aveti o inaltä stima de sine. Micile operatiuni de a o intretine. s-a putut stabili o corelatie intre crqterea stimei de sine §i o imbundtatire a relatiilor interpersonale i a statutului profe- . Carui fapt se datoreaza aceasta schimbare? In studiul pe care 11 evocam.Capitolul XI MA IUBESC. majoritatea celor care avusesera o stima de sine scazutd nu o mai aveau astfel I . procedezi? ESTE POSIBIL SA TE SCHIMBI! Ne putem modifica stima de sine o data ajun§i la varsta adults? Sunt numero§i cei care nu cred asta. DECI EXIST CUM SA-TI DEZVOLTI STIMA DE SINE In unele momente ale vietii noastre ne incearca nevoia de a ne gandi la stima noastra de sine. stima de sine face parte din aceste trasaturi psihice care sunt date o data pentru totdeauna.

Pacienta. putin ate putin. Dar oare imbunatatirea stimei de sine a provocat aceste evenimente de viata favorabile. pot contribui la consolidarea unei stime de sine pang atunci putin cam ezitanta. de$i nu se insald cu privire la dvs. si cu atat mai mandru de munca sa. Dar evenimentul nu este intotdeauna suficient. Viata sentimentala este. o intalnire amicald. doctore.240 Christophe Andre i Francois Lelord sional. 0 pacienta vine la consultatie pentru o psihoterapie. dar cred ca dace nu l-as fi intalnit pe prietenul meu. Ira da incredere prin dragostea sau prin sfaturile lui. mai ales. Recapituland la sfar$itul terapiei travaliul efectuat. nu as fi progresat astfel! " Este incontestabil faptul ca anumite circumstance de viata sunt not inceputuri pentru stima de sine.. pe scurt. se simte mai multumita de sine. Incantat. putin jenata. de o bulimie si se (let:1w a nemultumita de viata sa sentimentald $i profesionala. duped. un nou serviciu. Un an si jumatate mai tarziu. Unii vor pacatui prin orgoliu. terapia dumneavoastra m-a ajutat mult. Unele persoane. par sa fi fais cut o specialitate din a „a rata ocaziile". un camp de studiu cvasi-experimental. dupe ce i-a respins regulat. sau invers? Studiul nu o spune.a sau. indiferent dace au o inalta sau o scazutd stima de sine. ca aceastd tanard frumoasä si exigenta in alegerea partenerilor sai care. terapeutul a intrebat-o pe pacienta sa ce anume. Ea sufet a de probleme majore ale stimei de sine. in ordine logica: stima de sine a pacientei s-a imbundtatit si. Asta ii pant cu atat mai clar cu cat. lucrurile s-au derulat bine. ii raspunde: „ Ei bine. nu mai este bulimica. si-a gäsit un nou prieten cu care se intelege in sfarsit bine. in acest domeniu. 0 intalnire de dragoste cu un partener care. insertia intr-un grup. terapeutul este convins ca toate aceste binefaceri sunt o consecinta directa a terapiei sale. de care era atat de nelinistit la inceput. dupe parerea ei. a ajutat-o eel mai mult in aceste ultime luni. conditiile sale de viata s-au schimbat. si-a dat . Anecdota urmatoare ilustreaza bine dificultatea de a gasi cau/a exacta a unei schimbari de acest gen. accesul la o profesie. accesul la un statut social -toate acestea pot ajuta la constructi.

Ma iubesc. Altii pdatuiesc prin exces de inhibitie. Stima dc sine inaltä Relativizdm Actiuni frecventc Esec Cercurile inaltei stimei de sine Stima de sine scizuta. deci exist 241 seama ca sunt din ce in ce mai rari pe mäsurd ce se apropia de patruzeci de ani. Daca schimbärile sunt posibile. ca acest nar convins ca n-a stiut sd-si recunoascá norocul Si läsase femeia vietii sale sd plece la bratul altuia.. trebuie facut ceva in mod special pentru ca ele sä se produca? A actiona sau a nu actiona: aceasta ar putea fi intrebarea. Stima des diminuata Stima de sine neschimbata Nc devalorizam Nc indoim Actiuni rare Ewc Reusita" Cercurile scdzutei stimei de sine . de exemplu stima de sine este un fenomen care se auto-intretine.. Ca multe alte manifestäri psihice — anxietatea depresia.

Pentru ca se va indoi ca le-a meritat cu adevarat si pentru ca se va intreba daca este capabil sa le reinnoiascd. adunand deci mai multe succese. un subiect cu inaltd stima de sine va actiona mai mult. stima sa de sine it va impiedica sä se prabuseasca si nu-1 va face sa se razgandeasca in a-si incerca iar norocul mai tarziu." Acestea sunt eforturile personale despre care vom vorbi acum. la randul ei. fiti atenti la echilibrul dintre aceste trei domenii. incercam sa renasc in mine un sentiment al propriei mete valori. nu putem realiza nimic. Fars stima de sine. aceste succese ii vor spori prea putin stima de sine. In schimb. In caz de esec. pe care le vom numi „solutii". nu va persevera si nu-si va incerca iar norocul. fiecare dintre ele fiind compus din trei dimensiuni specifice. subiectul se va descuraja. lovit din plin in imaginea sa de sine. care il vor valoriza. incearca sa se mobilizeze: „Ma straduiam sa-mi trezesc optimismul meu innäscut. evenimente de viata). un subiect cu scazuta stima de sine va ezita indelung inainte de a se lansa intr-o actiune Succesele pe care le va strange vor fi deci mai putin numeroase. Tendinta naturals a stimei de sine este de a rämane la nivelul ski initial. CUM SA-TI MODIFICI STIMA DE SINE? Vá propunem sä va impartiti eforturile in trei domenii principale. In Noile confesiuni. scriitorul englez William Boyd povesteste cum. dar este posibil ca nu toate sa va priveasca pe dvs.242 Christophe Andre si Francois Lelord Cum am vazut in aceasta carte. Pe de alts parte. Am intalnit adesea persoane care au depus toate eforturile cu preca- . atunci cand se simte „posac si resemnat" — cloud semne de suferinta a stimei de sine —. Fiecare domeniu si fiecare solutie au importanta tor. Dar ea se poate modifica semnificativ in urma unor evenimente de viata majore (trebuie sa-ti pästrezi speranta!) sau in cazul deciziei personale de a se schimba (care va implica. Daca cunoaste esecuri. in ciuda: micilor oscilatii legate de viata cotidiand.

Atentie: nu este vorba aici de a te pierde in introspectie. A schimba o singurd piesd a problemei va provoca reactii in lant §i va va invdta un mod de a actiona pe care it veti reproduce in continuare. amintea adesea Socrate. s-ar fi stiut. de sociabilitate (cum este dezvoltarea relatiilor sociale) sau implicarea in actiune (ca la anumite persoane obsedate de munca lor). 1: sa te cunosti „Cunoaste-te pe tine insuti". ci mai ales de a lua cunostintd de capaciatile si limitele tale. El postuleazd existenta a patru mari domenii referitoare la cunoasterea de sine: . Nu exists nici o retetä miracol pentru a modifica rapid si färd durere stima de sine. folosit in psihoterapie. Sfatul nostru va fi sä nu alegeti deck un obiectiv si sä-1 abordati energic. DOMENIU SOLUTII Raportul cu stima de sine 1)A te cunoaste 2)Ate accepta 3)A fi sincer cu tine 4)A actiona Raportul cu actiunea 5)A reduce la &ere critica interioara 6)A accepta esecul Raporturile cu ceilalli 7)A se afirma 8)A fi empatic 9)A se baza pe sustinerea social's Cele noud solutii ale stimei de sine schinibi raportul cu tine insuti Solutia nr. Un instrument de reflectie asupra sinelui. deci exist 243 dere intr-unul dintre ele. ceea ce le-a dus la un exces de introspectie ( cum este desfasurarea stadiilor de dezvoltare personals).Ma iubesc. Daca ar fi fost. Ea se refers si la conceptia pe care o aveti despre voi si maniera in care vä prezentati altora. Este prima reguld in materie de stima de sine... experienta noasträ de terapeuti ne-a invätat ca eel mai greu este primul pas. Intr-adevdr. „fereastra Johari". ne poate fi utild in acest exercitiu2.

Chiar $i in cazul mesajelor critice este util sa multume$ti persoanei pentru ceea ce te-a invätat despre tine: „Ei bine." . Exemplu: „Mi s-au incredintat responsabilitati mi-am dat seama ca imi place. $i serviabil.244 Christophe Andre Francois Lelord — „Domeniul public": ceea ce este cunoscut atat de dvs. dar de care nu sunteti in mod clar con$tient.: „Este o fats inteligenta. Exemplu: „Se spune despre mine ca sunt tide] prieteniilor mele. dar prea indoielnica". ma indoiesc de mine in permanents ascund cu grijd asta de ceilalti. $i deloc sigur de mine: in spatele aerelor mele de persoana in largul ei $i destinsa. va vedeti mai degraba ca o persoana placuta foarte inzestratd. — „Domeniul ascuns": cuprinde tot ceea cunoa$teti despre dvs." — „Pata oarbe: este vorba de ceea ce stiu ceilalti despre dvs... Unii indivizi ajung sa „se descopere" astfel in anumite circumstante noi. este important pentru mine ca m-ai pus la curent. E adevarat." Ceea ce atii Ceea ce afiu ceilalti Ceea nu $tiu ceilaip Domeniul public Domeniu ascuns Ceea ce nu atii Pata oath Domeniu necunoscut Fereastra Johari Se considers ca ceea ce extinde „domeniul public" imbunatateste stima de sine.. sunt de acord. De exemplu. Exemplu: „Sunt Tharte gelos. ascultd. se poate spune despre dvs. ca eram capabil sa devin lider. atunci cand dvs. cat $i de anturajul dvs. dar ceilalti ignord. dar iti multumesc pentru franchetea ta. nimanui nu-i place sa auda ceea ce-mi spui. Pentru aceasta trebuie: — Sa transformi „pata oarbe in „domeniu public": pentru aceasta este necesar sa asculti sistematic $i chiar sa soliciti parerea persoanelor din anturajul tau." — „Domeniul necunoscut": includem aici tot ceea ce persoana nu a descoperit despre sine $i nici anturajul sau nu intuie$te.

de intrebäri pe care sa vi le puneti. chiar data nu esti sigur Ca ele concords cu cele ale interlocutorilor sau ca le fac placere: „trebuie sa-ti spun ca nu gdndesc deloc ca tine. ce-ai mai imbardnit de la ultima noastrd intalnire!" sau „Am gdsit discursul patronului complet in afara subiectului!"." Alt beneficiu al acestei atitudini: ea permite sa confrunti faptele cu ceea ce gandesti si ceea ce resimti cand esti pus la incercare. Nu va simtiti obligati sa exclamati: „Oh.Ma iubesc. am vdzut ca veti avea tendinta sa vorbiti mai putin despre dvs. Cdteva intrebdri pentru a va cunoacte mai bine Iatà o nelimitativd. Dar reflectati si la maniera in care aceste puncte pot fi communicate persoanelor din anturajul dvs. deci exist 245 — Sä transformi „domeniul ascuns" in „domeniu public": instrumentul principal este revelarea de sine. $i adesea sa corijezi unele greseli. ce constä in a nu ezita sa-ti exprimi gandurile si emotiile. sa trdiesti not experience. Viata socials ar fi imposibila Para o anumitd disimulare. si intr-un mod prea neutru Si „temperat": ganditi-vd sa puneti mai multd culoare sa fiti mai transant in portretul dvs. — SA transformi „domeniul necunoscut" in „domeniul public": este interesant sä to situezi in situatii neobisnuite. revelarea de sine trebuie sa fie practicata cu precautie. Dacd stima voastrd de sine este mai degraba scdzutd. Imi place/nu imi place Sunteti capabil sa definiti cu claritate ceea ce vä place si ceea ce nu vä place? Cum veti vorbi celorlalti despre asta? $i cum veti accepta punctele de vedere diferite de ale voastre? Cunosc/nu cunosc Care sunt domeniile in care aveti mai multe cunostinte decat media? Cum yeti vorbi despre asta pentru a-i inväta cdteva lucruri si pe ceilalti? Veti indrdzni sa puneti intrebdri in domeniile in care sunteti necunoscator? Esecurile mele/reusitele mele . Desigur.

fard sa va devalorizati? $i despre succesele dvs. ldsand rusinea. aceasta confuzie fats de ceea ce suntem. totusi: nu va simtiti in largul vostru. nu este necesar ss fii fard defecte pentru a avea o bun g stima de sine. trebuie sa fii capabil sa le asumi sau sa le schimbi. incat „sfredeleste amorul propriu si stima de sine3"? Psihiatrii si psihologii au studiat culpabilitatea. care este remuscarea a ceea ce a fost fcicut. acesti subiecti se inchid in tulburarea lor. fie marturisiti ca nu stifi sa dansati. suntem confruntatia adesea cu aceasta problems. moralistilor si filosofilor. 2: sa te accepti Ss te cunosti nu este decat o prima etapd. Dace nu stiti sa dansati si cineva vä invita. Cum se explica faptul Ca anumite persoane isi asumd defectele. in timp ce altora le provoaca un sentiment de rusine atat de puternic. Cat timp inrosirea este asociatä cu rusinea („ este ridicol sä flu asa"). De aceea ea este straw legata de problemele stimei de sine.246 Christophe Andre §i Francois Lelord Puteti vorbi despre esecurile dvs.tati. progresele sunt imposibile: datorita obsesiei ca „trebuie sa ascund asta". probabil. Rusinea este cea care transforms constiinta unui defect in complex. Ce sa faci apoi cu defectele si limitele pe care le-ai identificat? Contrar fats de ceea ce credem uneori. si nu yeti invata sa dansati. de exemplu la persoanele timide carora le este teams sa nu roseascd4. iar lucrurile se inverseald: sunteti mai calms. vi se ofera o alternative: fie va este rusine si nu recunoasteti. fara a avea impresia ca va läudati? --> Defectele mele/calitätile mele $titi sa va identificati defectele si calitatile? $i — cand situatia o cere sa le comentati celorlati Para läuddrosenie si rara lamentatii? Solutia nr. Unul dintre obiectivele terapiei va fi de a-i determina . interlocutorul intelege si poate chiar va va propune sa va ajute sa inva. Din contra. persoana care Ira invitä o simte. In profesia noastra de terapeut. inventand un pretext oarecare — trei inconveniente.

Imediat ce ati hotarat sa vorbiti unei persoane anume despre ceea ce va provoacd rusine. Unul dintre colegi sa apropie de dvs. ca esti trist atunci sau ca esti contrariat face parte cu certitudine din convenientele sociale. pentru a-ti apara.Ma iubesc. deloc!") si supunerea in fata evenimentelor („Asta e!"). nu-i asa?" Ce ii raspundeti? In aceste trei cazuri. Putem observa cloud reactii de negare a evenimentelor ce ne ameninta stima de sine: autoapararea („Nu. cut ceva care nu v-a placut. Soferul simte aprehensiunea dvs. ati fäcut ce era esential pe aceastä cale. dar nu indrazniti sä o spuneti. $i ca unul dintre cele mai frecvente mecanisme era negarea. anumite exigente („nu vreau sa mi se facd lucruri care nu-mi plat") sau anumite limite . persoana are tendinta sa nege sistematic stärile sale emotionale: ar fi fost de recunoscut angajamentul sau in anumite obiective Win foarte mult sä flu admis la acest examen"). se gäsesc foarte des probleme ale stimei de sine: nu dorim sa pierdem prestigiul recunoscandu-ne emotiile. Vä este teams. Dar. si va intreabd: „Spey ca nu vä este teams?" Ce rdspundeti dvs. din cauza stimei de sine in stare proastä: a nu recunoaste ca-ti este teams. cel putin pentru scurt timp. Aflati ca nu ati obtinut postul la care ati ravnit. si spune: „Sper ca nu esti prea deceptionat!". 3: sä fii sincer cu tine Am vázut in capitolul precedent. Ce ii rdspundeti? Sunteti pe cale sa ridicati tonul fats de cineva apropiat care a fd. autoapdrarea. Cei mai buni aliati ai rusinii sunt tacerea si solitudinea. ati fi avut probabil tentatia sa va negati emotiile. descriind mecanismele de apárare. stima de sine. Solutia nr.intr-o marina pe care soferul o conduce prea repede fats de gustul dvs. Sunteti. In primul caz. in spatele acestor conveniente.? Asteptati rezultatele de la un concurs pe care l-ati dat pentru a obtine o angajare. ca uneori era tentant sa recurgi la mici trucuri pentru a to minti. deci exist 247 sa nu se mai focalizeze asupra acestui subiect si sa vorbeascd despre el (spontan sau rdspunzand la remarci). El va intreabd: „Nu to-ai suparat.

asta e" cu scopul de a dezamorsa toata interventia terapeutului. dar nu cunoastem in fiecare zi succese profesionale. Repriza de observare dura aproape trei luni. epuizata de angoasele sale) adopta o atitudine inversa: abia schitata o problems. 4: sa actionezi Actiunile sunt gimnastica de intretinere a stimei de sine. Discursurile sunt atunci dominate de resemnare („oricum nu se poate schimba nimic ") sau de banalizare („nu reusesc ceea ce imi doresc: nu-i gray")." „Asta este. Desigur. si cu scopul de a-1 face astfel sa-i impartaseasea conceptia despre lume. ceea ce ii lass terapeutului o senzatie de disconfort pans cand identified problema. sentimentale sau sportive. „Nu sunt deceptionat.248 Christophe Andre §i Francois Lelord („mi-e teams de marina"). Un barbat mai in varsta (§i trimis la terapeut de sotia sa. Unii dintre pacientii nostri procedeaza sistematic in acest fel in timpul consultatiilor. supunerea in fata evenimentelor. supusa si resemnata." Doud feluri de a te mink Sd-ti schimbi raporturile cu actiunea Solutia nr. este vorba de o forma inversa de a te minti: se trece de la refuzul implicärii. nu vreau sa dau impresia ca exagerez"). In schimb. el se precipita sa o minimizeze („ de fapt." A nu-ti asuma dorima de a schimba situatiile „Asta-i viata. manic reunite cresc stima de sine. A nu-ti asuma emotiile negative „Nu sunt infuriat". 0 tandra puncta. nu-i atat de teribil. de exemplu. pe care terapeutul incerca sa o preia. viata de zi cu zi ne furnizeaza o multime de obiective. dandu-i de inteles ea accepts aceste probleme." „Trebuie sine adaptim. si-abia dupà aceea el putu sa vorbeasca direct §i onest despre suferinta sa. chiar modeste. In al doilea caz. la refuzul tentativei de a actiona pentru a schimba. toate plangerile sale prin „once ar fi." „Nu sunt nelini5tit. .

" Trebuie totodata sa evitati sa folositi aceste mici activitati si sa coliti sarcinile importante sau urgente. castiguri modeste. De exemplu. cu scazuta stima de sine. altele care nu incetaserd sa conduca s-a remarcat ca..Ma iubesc. activitatile zilnice nu doar ca simple corvezi. mai degraba deck sä le nvete. ca mijloace de a creste senzatia de autocontrol si de a va apropia e imaginea dvs. Fara a mai tine cont j ca a trece la actie intr-un domeniu modest ar putea sa \d ajute. deci. ne povestea astfel dificultatile le de a actiona: „Sunt o mare specialista in non-actiune. ca o a incalzire. cele care nu conduceau ezentau mai mult mici semne depresive Si de afectare a stimei sine decat celelaltes. A taia firul in patru. De exemplu. veti spune. Considerati. sä munca mai pretentioasa. ideals.." La objective modeste. apucati de o Una dintre pacientele noastre. sau salariatul care pierde ziva despuind minutios corespondenta. putea sa le credintez cititorilor mei reteta: A rumina. Dar e mai me sa te simti revigorat dupa ce ai pus in ordine vesela. ameliorand senti- . deci exist 249 re. Este si ceea ce resimt anumite persoane nci cand ne spun: „Odata ce am fácut putina curatenie ma simt ai bine pentru a face si altceva" sau „Cand sunt in stare proastä. Practica regulata a unui hobby sau unei pasiuni pare sä facd bine stimei de sine. As putea rie chiar o carte pe acest subject. in loc sa dea cateva telefoane urgente. cum face studentul care si petrece timpul ordonandu-si cursurile. a ocup de maruntisuri. dar disunand de mult umor fats de sine. nu mai conduc automobile. din proprie egere sau din probleme de sanatate. Un alt fel de a actiona este de a deveni expert intr-un domeniu. comparand persoanele in varstä care. ne permit sä simtim o ameliorare a stimei noase de sine. A ombdni $i A nu face nimic. in conditii ale de varsta probleme de sandtate. o data atinse. egasim acest sfat in multe din tratatele despre stima de sine sau espre starea de bine interioard. decat sa -mai sa ruminezi ganduri posace pentru ea nu reusesti sa te pui o treaba importantä.

Problema mea era simpla: imediat ce ma puneam pe lucru si scriam cateva randuri. dar favorizand si recunoasterea socials (mai ales daca ati ales. S-a putut astfel demonstra ca artele martiale favorizeazd dezvoltarea stimei de sine6. ca se poate face ceva. Imi imaginam membrii juriului stramband din nas frunzarind lucrarea. de exemplu. ca nu era buns. Pentru a schimba... De fiecare data nu ma simteam pregatita.250 Christophe Andre Francois Lelord mentul de competenta personals. Chiar minim si simbolic. Coordonatorii lucrarii mele se straduiau in zadar sa-mi spuna ca era bine. consecinta a ceea ce am auzit cand eram copii." „Criticul interior 7 " este reprezentat de toate gandurile a priori critice pe care ni le adresam.. nu se ajunge la nimic. Exists numeroase modalitati: inaintea actiunii („la ce bun?-. sa faci corespondenta. ultimul meu coordonator s-a enervat si mi-a spus ce trebuia: „Fiecare cu treaba lui! Tu lucrezi si eu critic!" Asta m-a ajutat sa nu mai amestec lucrurile: aveam tendinta de a actiona §i a-mi judeca actiunile. la inaltime. stima de sine nu va fi modificata durabil. La limits.. era epuizant pentru mine. mi-am schimbat de trei on subiectul din cauza asta. „asta n-a folosit la nimic". „asta nu va merge") sau dupd actiune („era neimportant". ca §i cum o voce interioard mi-ar fi repetat in continuu ca nu merge. orice decizie de schimbare trebuie sa se traduca printr-un gest in urmatorul minut: sä dai un telefon. bucatäria ca domeniu de excelenta!). Total incepe printr-o modificare concretä a comportamentului. 5: sa reduci la tacere „criticul interior" „Mi-a luat case ani ca sa-mi dau teza in medicind. Este vorba adesea de un discurs parental interiorizat. sa iesi imediat din casa etc. un proiect care se traduce printr-un act este o promisiune pentru un viitor mai buns dee& cel care ramane doar in stare de intentie. Din fericire.. De altminteri. . este deci indispensabil sa actionezi. ma simteam nemultumitä. Nu foloseste la nimic sa to schimbi doar in minte. in acela*i timp: procedand astfel. „asta nu-i suficient"). Solutia nr.

Ma iubesc..i suficient." Descurajeazd actiunea Neliniste sau perfectionism instil Devalorizare „Nu facea doi bani. deci exist CRITICUL INTERIOR 251 IMPACTUL ASUPRA STIMEI DE SINE „E instil.comportamentul sdu la o petrecere la care fusese in seara precedentd) terior (exemplul unui bdrbat de treizeci ci cinci de ani. nemultumit de . la ce bun?" ." „Nu foloseste la nimic. hi va spori dificulhile: Voi reflects la seara viitoare: „Cum si fats mai bine data viitoare? data viitoare voi men fi mai putin in )argot fac pentru a nu resimiti acest sentiment de nemultum ire? Cele patru intrebiiri ce pot fi puse pentru a lupta impotriva criticului in." Descurajeazä alt inceput Nemultumire „Nu. ci si din prolemele voastre legate de stima de sine („nu ma simt protejat decat e perfetciune").Asta nu va merge. din contra. obisnuiti-va sa va puneti intrebarile potrivite asupra gandurilor prezente in mintea voasträ in acel moment: aceasta gandire este realists? Ma ajuta ea sa ma simt mai bine? Ma ajuta ea sa rezolv mai bine situatia? Mk va ajuta sa fac mai bine fats data viitoare? „Aseari nu am Post la initime" I) Este realists aceasti gindire? RASPUNS STRATEGIE Nu stiu. Aceasta presupune sa intelegeti ca dificultatile nu rovin doar din sarcina pe care o aveti de intreprins. ma inchid in mine Voi incerca si tetefonez imediat unui prieten 4) Aceasta gindire ma va ajuta sa faca Nu." Criticul interior ci impactul sdu asupra stimei de sine Cum sä faci fats criticului interior? In primul rand. sa flu constient e existenta sa. m mai bine? 3) Aceasta situatie mi ajuti si fac mai bine fats situatiei prezente? a intristeazi si ma angoaseazi incetez si mi mai frimint si actionez: „ce-i de facut acorn?" Nu. n-am alts pirere in afara de mea a Voi intreba alte persoane ce gindesc despre asta 2) Aceasta * d i r e mi ajuta si mi simt Nu. In plus.

am putut decela de uncle provenea aceastä teams: tatäl sdu era un perfectionist anxios autoritar. se simtea foarte inferior din cauza a ceea ce i se intamplase." Maxima este a alpinistului Eric Escoffier. Nu primea niciodata incurajdri. Intr-o atitudine de sfidare. Vindecat. ci ideea de esec. Sebastien a adoptat astfel stilul de gdndire caracterizat de injonctiuni foarte severe: „Trebuie sa intelegi din prima. dar nu si pentru ca se temea de o recidivd.. Carnetele de note erau citite cu voce tare.cut pentru Sebastien: venise la not la consultatie in urma unei depresii foarte severe. el reluat escaladdrile in ciuda sechelelor handicapului sau. Stima sa de sine . Dupd ce s-a discutat mull cu el despre asta. in India. nimänui nu-i place esecul. seara.".. Dupa ce fusese „un monstru a cdrui forts ii infricosa pe alti Escoffier este victima.252 Christophe Andre §i Francois Lelord Solutia nr. in timp ce escalada Broad Peak (8407 m). chiar gi foarte putin. la tins. de care fusese vindecat cu antidepresive." „Trebuie sa fii stäpan pe tine" etc. pans la moartea sa accidentald8. cu o judecatä foarte critics la adresa copiilor säi." In unele momente. Dupd el... trebuie sa actionezi. terapeutul poate chiar sa $i „prescrie" esecul pacientului dacd estimeazi ca ar fi mai bine sa facd aceastd experienta — pentru a o dedramatiza — deck sa o evite cu once pret! Este ceea ce am fd. care evoc5 o inalta stim5 de sine. In general. deci sa-ti asumi riscul de a esua. „Nu trebuie sa esuezi niciodatd.. si vai de cel care gresea. unui accident de marina din care a scapat hemiplegic... lipsa de incredere in sine i-a provocat aceastd depresie. pentru ca „era normal sa muncesti bine". disparut in iulie 1998. 6: sä accepti ideea esecului „Esecul este o parte din victorie. Or. pentru a to schimba. iar aceastd lipsa de incredere a fost si mai mull agravatd de depresie. in familie. in 1987. Cum spunea unul dintre pacientii mei: „Nu esecul trebuie acceptat. Sebastien era obsedat de frica de exec si de släbiciune.

3) sa" nu pregateascd o parte a unui exposeu pe care trebuia sa-1 prezinte in fiecare saptdmand la serviciu. Sebastien ajunsese sa se debaraseze de teama sa excesiv5. ace§tia au raspuns la scuzele sale au afirmat ca asta n-avea nici o important5. I-am propus atunci ceea ce terapeutii cognitiviVi numesc „proba realitätii": sä yeti-flee realmente dacd aceste predictii erau fondate. de§i intelesese bine de unde provenea problema sa. pe care il cunoVea. deci exist 253 era foarte scazutd neincetat amenintata de o contraperformanta.. 2) sa meargd la un comerciant din cartierul sat. Altfel spus. La un moment dat in terapie. a e§ua pentru a vedea in final dacd e§ecurile din viata sa de adult se adevereau atat de teribile ca cele din viata de copil. nu putea modifice modalitatea de a vedea lucrurile. nu putea fi uwr provocata (chiar §i cea care se referea la serviciul Sebastien se achita de exercitiile sale §i putu sä remarce cu aceastd ocazie ca ceea ce a fácut nu provoca nici o catastrof5 §i ca stima sa de sine ie§ea mai de graba sporita de operatiunea sa: vanzatorul recunoscuse c5 nu fusese cla y .. comerciantul rasese §i i-a spus sa is marfa §i sä pläteascd alts data. cu scopul de a cumpära ceva descopere atunci ca nu are bani la el. am retinut trei „teste" in care el trebuia sä queze: 1) sa intre intr-un magazin de informatics §i spuna vanzátorului ca nu a inteles nimic din explicatiile sale. Putin cdte putin.Iola iubesc. iar in privinta colegilor. de dificultate crescanda. §i de handicapul e§ecului. Am verificat cu el ca fiecare din aceste situatii. Dupd ce Sebastien a fost convins §i s-a luat decizia de comun acord. . páru evident ca Sebastien. Vindecarea sa se acceler5 vizibil.

254 Christophe Andre §i Francois Lelord VIZIUNE AJUTATOARE A ESECULUI: GANDURILE REALISTE VIZIUNE AGRAVANTA A ESECULUI: GANDURILE CATASTROFALE Un esec este intotdeauna total „este o catastrora" Un esec este intotdeauna definitiv „nu voi fi niciodata in stare sä infrunt o astfel de situatie" Un esec este intotdeauna irecuperabil „consecintele sunt iremediabile" Un esec este intotdeauna riscant „ ma voi lasa dus si ma voi obisnui cu mediocritatea" Un esec este intotdeauna ridiculizant „imaginea mea a primit o lovitura mortals" Un esec este intotdeauna sursa de pierderea increderii din partea cel orlalti „dupd asta nu mi se va mai acord a incredere" Un esec este o neplacere „este enervant" Un esec este o etapd „trebuie sa progresez pentru a ma simti in largul meu intr-o astfel de situatie" Majoritatea esecurilor sunt recuperabile „exists consecinte?" Nu exists dependents de esec „ nimänui nu-i place sa esueze.atenuat de o reusitá ulterioara „oamenii vor vedea ca am alte competence pentru a reusi mai tarziu" Cum sd ai o viziune realists a esecului Iatd cateva sfaturi pentru a §ti sa-ti administrezi mai bins qecurile: . nu exists riscul sa ma obisnuiesc" Nu este ridicol sa esuezi „s-a vgzut poate ea mai aveam de progresat" Un esec este intotdeauna.

Este una dintre cele mai frecvente probleme la persoanele care au probleme in a actiona. multe persoane cred ca ceilalti nu esueazd. ca pe niste surse de informatie despre voi insiva si nu ca dovezi de incapacitate. Cum sunt suficient de lucide pentru a vedea ca nu sunt pe calea succesului. nu reusiserd sä le reproduce rezultatele. Este puterea de a spune . — Sd tragi invdtdminte din esecuri. anticipeazd catastrofa.Mb. ceea ce simti. ea uitd adesea sa vorbeased despre ratdrile care le preced. ceea ce vrei. deci exist 255 — Sd nu vezi lucrurile doar in aib-negru (gandire dihotomicd). pentru a nu prezenta decat rezultatele for favorabile (promovarea stimei de sine). Discutand cu tinerii terapeuti. Dace reusifi sa ajungeti in aceastd stare de spirit. respectdnd in acelasi timp ceea ce gdnde*te. Sd schimbi raporturile cu ceilalti Solutia nr. Concluzionaserd deci ca sunt practicieni mediocri (alterare a stimei de sine). ele ar fi totusi la fel de interesante ca cele despre succese. Ele nu ajung sa-si imagineze un rezultat intermediar intre triumf si catastrofa. simte celdlalt. 7: sa to afirmi Afirmarea de sine este capacitatea de a exprima ceea ce gdndesti. and de fapt terapeutii rutinati poate ca doar trecusera sub tdcere primele for incercdri. Considerati esecurile dvs. acestia ne-au mdrturisit adesea ca. atunci fiecare esec va va apropia de reusitä. Mergem deseori la congrese de psihiatrie si am remarcat ca foarte rar se prezintd comunicdri despre esecurile unei metode. dupd ce ii ascultasera pe cei mai in varstd si incercasera sa aplice metodele propuse de acestia. De aceea. Dar oamenii care au reusit au inceput in general prin a esua. vrea. — amintesti cci toatci lumea a esuat. Majoritatea timpului trebuie doar sa nuantezi vizunea esecului. iubesc. esueazci si va Societatea noastrd este adesea ipocritä fats de esecuri: atunci and celebreazd reusitele.

a rdspunde calm la critics etc. primele lucrari despre afirmarea de sine 9 au ardtat foarte clar ca a te a firma nu serveste doar la a obtine ceea ce vrei Si a te face respectat. La sfarsitul anilor '60. interlocutorul meu se va infuria". „Daca spun ce gandesc cu adevárat. vom ajunge sa ne certarn. A te afirma necesita a te respecta suficient pentru a-si oferi drepturi in fata altor persoane (dreptul de a se exprima. de a cere etc. le este cel mai adesea greu sä se afirme: „Dacd refuz. de a rdspunde. mi-e teams de respingere nu-mi acord dreptul sa ma afirm in fala celorlalti nu am obiceiul s A ma afimi continuo sit* ma tern de respingere: „ce s-ar fi intamplat daca m-as fi afirmat?" Stitna de sine sccizutci si lipsa afirmcirii de sine .). De aceea persoanelor cu scazutd stima de sine." au o stima scazuti pentru mine daca mit afirm. de a cere ceva fárd a te scuza mereu. Or. de a contrazice. prea sensibile la riscul de respingere socials. a avea aceste drepturi inseamnä asurna riscul de a-I deranja pe interlocutor sau de a-i displace.256 Christophe Andre §i Francois Lelord nu fdrä agresivitate. ci si la a te sim(i bins in pielea to a-ti dezvolta stima de sine.

0 regasim uneori si la subiectii cu stima de sine scdzutä atunci cand isi ies din Otani. Ea ne permite sä rarnanem aproape de ceilalti si sa fim apreciati de ei. uneori. Fara acest ultim punct. empatia este de neconceput: „Inteleg foarte bine ce vrei sa-mi spui. — Comportamentul agresiv („arici"): constd in a privilegia nevoile si punctele tale de vedere si a le neglija pc ale celorlalti. Acest comportament este intotdeauna in asociatie cu o scazutd stima de sine. Ea ne permite in acelasi timp sa ne afirmam mai usor: punctele noastre de vedere vor fi ascultate mai usor dacd ne-am aratat capabili sa ascultam ceea ce ni s-a spus. y eti alege sä nu va afirmati! „Mai degraba de a incerca sä fie fericiti. Acest comportament este eel mai adesea asociat cu o inaltd stima de sine („nevoile mele trebuie sä fie respectate"). . dar in general instabild („nu suport contradictia"). deci exist 257 Atunci când nu ne putem afirma. 8: sa flu empatic Empatia este capacitatea de a asculta si de a simti punctul de vedere al celorlalti. Stima dvs. dar nu Ondesc neaparat ca tine. y eti avea de ales.stergator de picioare"): constä in a suporta relatiile cu celalalt fard a indrazni sa exprimi ceea ce gandesti sau vrei. recurgem la alte comportamente relationale: — Comportamentul inhibat (. de sine va creste inevitabil data invatati sä vä afirmati. nu eziti sa recurgi la conflict sau la amenintare. a cauta sa-i intelegi si sa-i respecti." Empatia autentica este un motor puternic pentru dezvoltarea stimei de sine.Ma iubesc. Din contra. incepand cu momentul in care ati invdtat sa o faceti. chiar daca nu esti total de acord cu ei. oamenii preferd adesea sa aiba dreptatelo": a sti sa renunti — pe moment — pentru a evita un conflict inutil demonstreaza o inaltd stima de sine! Solutia nr. In cazul rezistentei interlocutorilor. accepti sistematic toate ideile si cerintele altora (sa nu stii sa spui nu este principalul sau simptom). Dar.

Sa repetam.. uneori pans la a uita de sine si de a pierde din vedere propriile interese. Ea va conferi cloud resurse pretioase stimei de sine: sentimentul de a fi iubit si sentimentul de a fi ajutat.. despre care am vorbit deja de mai multe on in aceasta carte. imi dau seama ca ii ascult mult pe altii si ca nu ma fac suficient ascultat. Modestia si supunerea persoanei cu stima scazuta de sine traduc atunci nevoia pe care aceasta o inceara in a „cumpära" aprobarea altora prin ascultare. este cu totul clarificatoare: „Prea sunt gata sa-i ascult pe ceilalti. Marturia lui Franck. decat sa-i fac sä asculte punctul meu de vedere. and fac bilantul vietii mele. sustinerea materials („te vom ajuta"). acest raport cu altii este un element esential al stimei de sine.258 Christophe Andre Francois Lelord Atunci cand suferim de o scazuta stimä de sine.. este constituita din ansamblul relatiilor pe care lc intretinem cu persoanele din anturajul nostru si de ajutorul pe care it obtinem din ele. bineinteles. treizeci de ani." Solutia nr. sustinerea afectiva („suntem aldturi de tine. dar acceptati a nu vi se poate oferi pe moment. o prietend careia ii vorbeam despre asta si care ma observase in timpul seratei. Nu faci decat sa aprobi ce spun altii. sustinerea informative („iata o informatie care iti va fi de folos"). ne putem arata foarte prinsi in a-i asculta pe ceilalti. Sustinerea socials nu poate fi o carja permanents. Este ceea ce se numeste „hiper-empatie": sa asculti fara sa te afirmi. Cum sa dezvolti sustinerea to socials? Iatä cateva sfaturi: — Nu ezitati sa cereti sustinerea. absolut. . Alaltdieri seara. te iubim")." Avea dreptate. fac pc dracu'n patru pentru a face placere. 9: sa te bazezi pe sustinerea socials Sustinerea socials. Teoreticienii spun adesea a ea se cornpune din patru „ingrediente": sustinerea stimei („stim ca esti de valoare"). Ca si cum mi se parea a este contradictoriu. nu-mi calc pe chiar imi doresc asta. Imediat ce mi se cere ceva. asa e. Dar. remarcam ca sunt mai preocupat sa flu de acord cu altii.. imi spuse: „Nu ma mirk to te-ai ascultat and vorbesti cu oamenii? Para spui mereu: inteleg. la intoarcerea de la o seratd.

care vor fi utile in eforturile voastre de punere in aplicare a schimbarii. Aceste trei categorii sunt importante in diverese grade. incearca sa-i faca sä o precizeze sub forma de obiectiv: „Doctore.Ma iubesc. Studiile au aratat Ca. — Ati vrea sa simtiti iar dorinta pentru unele activitati. Nu va utilizati sustinerea sociala doar pentru a va plange sau doar in cazul unei lovituri grele. deci exist 259 — Activati cu regularitate reteaua voastrd sociald. acum nimic nu ma mai motiveaza. in cursul cdrora terapeutii. Aceasta strategie este folosità in special in terapiile cognitive ale stärilor depresive. — Diversificati-vd sustinerea sociald.. Este vorba doar de a modifica formularea lucrurilor. de a spune: „Mi-ar placea" mai degraba decat „Mi-e lehamite. atunci cand esti in somaj. nu-i asa? — Da. dar ea merge intotodeauna. din tot ce ajungeam sa fac inainte. nu mai am chef de nimic. cautati o solutie acestei plangeri.. trebuie sa va intrebati ce nevoie se ascunde in spatele plangerii voastre: deci." Pentru aceasta. Transformati-vd plagerile in objective Aceasta reteta este veche de cand lumea. STRATEGIILE SCHIMBARH Gata de schimbare? Foarte bine! MO ultimele noastre sfaturi. Apropiatii nu sunt singurele persoane de la care sa primiti sustinerea socialä. regasesti cel mai usor de lucru mai ales datorita cunostintelor (cercul extins al sustinerii sociale). — Adica? — Ei bine. . on de ate on pacientii emit o plangere datoratä suferintei for depresive. Se considers ca exists trei cercuri concentrice: persoanele intime. colegii camarazii. cunostintele.

sa gatesc. Dar. Ea prezintd totusi si un interes.. (Si plec in vacanti cu prietenii) (Si devil un star) General (Si am mai multi incredere in mine) Prezinti putin interes pentru dvs.. — Inteleg. (si-mi invit mai des prietenii) Poate fi repetat cu regularitate EXEMPLU DE OBIECTIV NEADAPTAT Depinde de ceilalti (Si fi invitat mai des) Nu poate fi practicat decit rar (Si fad o plimbare de doui o n pe siptimini) Realist (Si mergi la thalasoterapie) Nerealist (Si In duci iar la cursurile de teatru) Precis (Si indriznesc sistematic si cer ajutorul in munca mea atunci cind nu inteleg nirnic) Prezinti un interes pentru dvs. cum acest obiectiv este in general destul de indepartat de realitatea noastra actualk perceptia unei marl distance ne descurajeazd adesea sa facem eforturi de schimbare. sa le telefonez prietenilor. Noi va ajutam desigur sa tolerati mai bine esecurile. Procedati prin etape Am vazut ca reveria nu era un mijloc eficient de atingere a obiectivelor. dar inutil sa le facilitezi alegand scopuri gresite. Am putea considera asta ca prim obiectiv al terapiei .260 Christophe Andre Francois Lelord — imi puteti spune care anume? — Lucruri foarte simple: sa ma duc sa ma plimb cu cfiinele meu. sa puteti practica iar aceste activitati cu oarecare pläcere?" Alegeti obiectivele adaptate A alege obiectivele neadaptate este adesea prima dintre cauzele esecului. acela de a ne ardta idealul fata de care tindem. sa citesc ziarul. EXEMPLU DE OBIECTIV ADAPTAT Depinde de dvs. (Si vopsesc iar usa de la pivniti) Arta de a–ti alege obiectivele .

pe care o putem intitula „etape intermediare". de plecare si obiectivul vostru. da el indicatii precise despre maniera de a proceda? Nu. sa rdspund la anuntu. Imaginati-va. deci exist 261 0 regula bung va fi deci aceea de a reflecta la notiunea de etape intermediare intro punctul dvs.Ma iubesc. bineinteles. de exemplu. din contra. Lipse$te intr-adevar o coloana in centrul sau. o va deprima ceva mai mult? $i mai ales.SA intainesc marea iubire legele mete (colegii mei) din intreprinderea mea SA cer o fornmare contiSA am un servinuA. o persoana care scrie intr-un tabel cu doua coloane realitatea Si visele sale. la un club de dans Sä fac yoga. o data redactat.ciu pasionant rile publicitare Sa ma inscriu intr-un club sportiv. REALITATE Nu am o vials sentimentaid satisfacAtoare Ma plictisesc in serviciul meu intalnesc intotdeauna aceleasi persoane Ma simt mereu stresat (a) EXEMPLE DE ETAPE INTERMEDIARE VISUL MEU SA vorbesc mai mult cu co. REALITATE Nu am o viatä sentimentalä satisracatoare Mt plictisesc in serviciul meu intilnesc intotdeauna aceleasi persoane Mt simt mereu stresat (a) V i a l MEU sa intilnesc marea iubire St am un serviciu pasionant St cunosc multä lume St tin mereu destins (a) 0 distantd descurajatoare Acest gen de tabel o va ajuta pe aceastä persoana sau. sa fac sport o data pe saptämind Sa cunosc multä lume Sa flu mereu destins (a) Sa i at'ngi obiectivele prin etape .

. e$ecuri sentimentale sau profesionale.. anxietate. poate chiar distructive. dependents de alcool. sfaturile prietenilor carora vorbit despre dvs. inhibilii fata de obiectivele pe care ati dori sa le atingeti etc. in fond. Puteti fi interesat sä va consultati data resimtiti frecvent anumite emotii: nemultumire.. Dar terapia nu inseamna magic. tristete.. cu totul singura. frustrare. pentru ca nu inteleg de ce ele ma asalteazd $i nu le pot controla. uneori este dificil iti modifici singur stima de sine. cu atat mai mult cu cat din cauza reactiilor mole neadecvate mi-e greu sä deosebesc intre ceea ce cste obiectiv dificil de trait $i ceea ce nu este. pentru ca. neputintä sau daca aveti impresia ca se repeta acelea$i dificultati. Mi-e greu Si sa vad clar.. a$ zice chiar ca cele de dimineata nu au in general nimic in comun cu cele de seara. scopul direct sau indirect al oricarei psihoterapii. nu Stiu cum sa fac $i sfar$esc ineluctabil prin a ma afla din nou in situatiile dureroase cunoscute $i a fi invadata de acelea$i sentiments emotii perturbatoare. Ce sa astepti de la o terapie? Lucrul asupra stimei de sine este." ("find so mergi la o terapie? Cum am vazut in extrasul de mai sus dintr-o scrisoare pe care ne-a adresat-o una dintre pacientele noastre. . remarcile superiorilor sau colegilor de serviciu. Puteti fi interesat sa va consultati daca apar anumite tulburari: depresie. este cel care vä va incita sa mergeti la terapeut: plangerile sau amenintkile unui partener. Uneori. pentru ca starile mele suflete$ti de dimineata fluctueaza cu timpul.. simt ca nu evoluez deloc.-Nu 262 TERAPIILE Christophe Andre §i Francois Lelord „Nu sunt multumitä de viata mea $i nu $tiu cum sa fac schimb viata. Am nevoie sa flu ajutatä sa evoluez. anturajul dvs.

spre deosebire de titulatura de psihiatru sau psiholog. pentru un bun terapeut: . Dar absenta diplomei va cid dreptul sa puneti intrebari terapeutului asupra experientei i legitimitatii sale. Obligatiile terapeutului Iatä cateva caracteristici importante. dupa noi. rapids. pentru o serie de persoane. puneti-va intrebari despre capacitatea sa de a vä ajuta. Psihoterapia. sa modifici putin cate putin micile cornportamente cotidiene si ceea ce ea nu va poate garanta: o metamorfoza completä. cornporta ceea ce se numeste o „obligatie" a mijloacelor si nu a rezultatului. Dacd terapeutul dvs. In schimb. aveti drepturi inalienabile: — Dreptul de a fi ascultat. de o „diploma oficiald". Diploma nu este o garantie.. Trebuie sa stiti ca „psihoterapeutul" nu are nevoie. vindeca. si cunoastem terapeuti buni care nu sunt nici psihiatri. — Dreptul de a primi rdspunsuri la intrebcirile pe care vi le punet.Ma iubesc. Deci. Drepturile pacientului Ca pacient.. cu reguli bizare („nu rdspunde niciodata la intrebarile mele"). sa faca tot ce-i mai bine pentru a va. Terapeutul nu Va poate garanta vindecarea. daca accepts sa va ingrijeascd. deci exist 263 Este preferabil de stiut ce va poate oferi: sa te cunosti mai bine si sa te poti exprima. oricine se poate proclama psihoterapeut si instala ca atare.. el trebuie sa se angajeze.: carei scoli apartine terapeutul? Ce diplome are? Ce metode are? De ce foloseste o metoda sau alta? — Dreptul de a primi cele mai bune ingrijiri posibile conform cunostintelor actuale. cel putin deocamdata. Sd alegi terapeutul bun Psihoterapia deschide. ward a succeselor imediate. desigur. ca medicina. are aerul de a fi grabit sau agasat de marturisirile dvs. nu va asculla clack frecvent (oricine poate fi obosit intr-o zi!). un univers misterios. populata de oameni ciudati: psihoterapeutii. nici psihologi.

fdrd a incerca sa va culpabilizeze sau sa va angoaseze. de exemplu ameliordnd moralul unui deprimat sau atenuand angoasele unui fobic. $i totqi.Nu va imbared pe loe intr-o terapie — Va explica cum vede el problema — Va explica cum va decurge terapia — Pune la punct cu dvs. — Nu incearcd sa va devind prieten sau guru Nu se simte obligat sa vorbeasca de rdu alte coli de terapie. dar dupd ce v-a oferit pdrerea sa despre aceastd problema. serotoninergicele. nu exists nici pastila pentru stima de sine. Pot actiona ele asupra stimei de sine? A priori. Ce este o psihoterapie „Psihoterapia nu trebuie sä fie o tehnicá nedefinitd. Stima de sine este rezultanta unui mare numdr de fenomene psihice din acest motiv. dorim sä ridiedm problema medicamentelor. S-a emis i ipoteza ea o familie specified de antidepresive." Diferitele tipuri de terapie Medicamentele Inainte de a vorbi de psihoterapii. Asa cum nu exists pastilä pentru fericire. exists tratamente — in special antidepresive — care actioneazd indirect asupra stimei de sine. ar putea avea un efect direct asupra stimei de sine12. Asta rdmdne sa fie confirmat in viitor. pans in prezent nu se poate pretinde ca vreo moleculd de acest fel o poate ameliora. Psihoterapiile . adresatä problemelor neprecizate. obiectivele realiste Accepta intrebärile si remarcile dvs. rdspunsul pare a fi nu. care cresc concentratia la nivel cerebral al serotoninei (un important neurotransmitätor). — Accepta sa intrerupefi terapia. cu rezultate nemäsurabilell.264 Christophe Andre si Francois Lelord --.

deci exist 265 Principiul unei psihoterapii este simplu: sa reflectezi asupra to cu ajutorul unui specialist.. Celelalte. Ameliorarea cunoasterii de sine si a stimei de sine este un rezultat comun tuturor psihoterapiilor. in once caz atunci tend merg. Terapeut neutru Putine informatii specifice oferite de terapeut despre tulburarile pacientului $i despre terapie Objective de durata nedeterminata Scop principal: modificarea strutturii psihice subadiacente (ceea ce ii va permite modificarea simptomelor $i conduitelor) tatile actuale Terapeut interactiv Multiple infonnatii specifice oferito de terapeut despre tulburarile pacientului $i despre terapie Objective $i durata determinate Scop principal: modificarea simptomelor si conduitelor (ceeace va permite modificarea structurilor psihice mai profunde) Cele doud mart familii ale psihoterapiilor . sunt realizate de un terapeut mai interactiv.. pentru a adapta noi moduri de gandire §i de actiune.Ma iubesc. Dar mijloacele folosite pentnt a atinge aceste objective diferd. oferd sfaturi si ii propune pacientului sau tehnici pentru dezvolta noi moduri de a fi. mai conforme cu aspiratiile noastre. In mare. de aparitie mai recentd. exists cloud familii principale de psihoterapii: cele care apartin familiei psihanalizei si terapiile comportamentale si cognitive. TERAPII DE TIP PSIHANALITIC TERAPII COMPORTAMENTALE SI COGNITIVE Centrate mai ales pe trecut sau pe interfaia trecut-prezent Centrate mai ales pe aici $i acum Orientate spre retrairea si comprehen. care isi spune pdrerea.Orientate spre achizi(ionarea cornsiunea elementelor importante din petentelor de a adminis tra dificulistoria personals. Primele corespund ideii comune despre psihoterapie: esti incurajat sa vorbesti despre trecutul tau cu un terapeut care vorbeste putin si nu dd decdt putine sfaturi practice.

la vársta de treizeci si sase de ani. ceea ce nu este usor pentru unii subiecti cu sedzutd stima de sine: s-a putut demonstra. Am primit cu totii o educatie durd. sä aiba mai putine ganduri devalorizante despre sine. Am avut intotdeauna dorinta de a scapa de viata asta. terapeutul comportamentalist cognitivist este implicat si interactiv: iii spune pdrerea. La not nu existau niciodata alte discutii deck cele despre situatia materials si a fermei. „Provin dintr-un mediu rural foarte sarac din vestul Frantei. pacientul va face eforturi sa le realizeze. Unul dintre principiile terapiilor comportamentale Si cognitive este acela ca trava_ liul asupra trecutului nu este intotdeauna suficient pentru a rezolva dificultätile. la un subiect fobic. Pentru problemele de stima de sine.14 Tata un extras din istoria Catherinei. Gdndul ca riscam sa-mi petrec intreaga mea viata acolo ma terifia ca o condamnare la moarte. el va cduta. In fond. fare tandrete si nici valorizare din partea pdrintilor nostri. Obiectivul este atunci de a-I inväta pe pacient metode pentru modifica comportamentele si gandurile („cognitiile") Si sa experimenteze noile feluri de a fi. sä-1 ajute pe pacientul sat sä actioneze mai mult. sa se afirme mai mult in fata altora etc.13 In general. it va ajuta pe pacient sa se confrunte putin cate putin cu ceea ce it inspdimantd. incurajeazä eforturile pacientului sau. In contraparte. de exemplu. Ea a venit sa ne consulte. care a fost ajutatä printr-o terapie comportamentale cognitive. ca pacientele bulimice care nu se angajeazA intr-o terapie comportamentalä si cognitive sunt cele care au stima de sine cea mai scdzutd.yi cognitive. Adesea am intálnit pacienti care inteleseserd per_ fect de unde proveneau problemele lor. mai adecvate a§teptärilor personale. fail a reusi totusi sa se elibereze de ele. dupd ce a inteles de unde provenea fobia. Sunt a treia dintr-o fratrie de case frati si surori. propune sfaturi. una dintre pacientele noastre. dupd caz.2 66 Christophe Andre §i Francois Lelord • Terapiile comportamentale . terapeutul. De exemplu. . acest mediu era foarte sever. pentru o problems de anxietate socialà i timiditate in raporturile sale cu ceilalti.

Aceasta mi-a permis sä urmez studii superioare in drept.. era cu totul altceva: mi-era teams ca nu sunt la inaltime. Oamenii ma credeau orgolioasa si exigenta: imaginau ca eu credeam ca merit mai mult. cdnd un barbat se indragostea de mine. In acest tip de grup. Terapeutul salt identifica rapid problemele sale majore de stimä de sine ca principals sursa a dificultatilor. Nu ma iubeam. se lucreazd prin jocuri de rol punandu-se in scene situatii din viata curenta. $i and imi dadeam seama de asta.cut sa flu altcineva. dar pe care le consideram mai fermecatoare si mai feminine dee& mine. Eram mereu nemultumita de munca mea. Participantii sunt antrenati sä dezvolte modalitati de co- . totul ar fi fost roz si minunat. reunind in jur de opt persoane. Nu corespund cu nimic din ceea ce-mi place la ceilalti.. Mi-am dat seama nu numai ca suferisem in copildria mea. Nu de mine. disciplinata. Primul travaliu consta intr-o terapie de grup pentru afirmarea de sine." Catherinei ii era excesiv de teams de judecata celorlalti — ceea ce se numeste „anxietate socials" dar ea prezenta de asemenea probleme de bulimie si episoade depresive frecvente. rupeam relatia de teams sä nu it dezamagesc dace am continua. In munca mea era la fel: mi-era Intotdeauna teams ca la un moment dat n-as mai putea induce pe nimeni in eroare. In ciuda aparentelor exterioare. Era singurul domeniu in care aflam lucruri pläcute despre mine: ca eram inteligenta. De exemplu. am fost dezamagita. Dar eu care credeam adults find. respectiv dirijatä simultan spre cloud obiective. dar imi amintesc foarte bine ca le invidiam pe prietenele sau pe colegele mele mai putin frumoase. Dar. sarguincioasd. aveam reunite foarte bune la scoala. $i sa obtin posturi cu responsabilitate juridica in mari intreprinderi. I-a propus atunci o terapie „ bifocala". si indepartata de familia mea. Astfel imi schimbam mereu locurile de munca si prietenii. Mi-ar fi pla. nu am crezut niciodata in mine.Ma iubesc. de fapt. dar i ca ajunsesem inapta pentru fericire. Eram considerate mai degraba frumoasa fizic. eram una dintre cele mai bune eleve. deci exist 267 Din fericire. Eram incapabila sä ma deschid intr-o relatie sentimentala. se indragostea de imaginea mea.

„nu ani suficiente calitati pentru ca cineva sa se ataseze de mine". Nu s-a intdmplat nimic. sa spuna nu cererilor abuzive. chiar dacd se temea ca interlocutorii sai nu gandeau la fel. Dupe doi ani de terapie. nu numai ca persoana contrazisd nu i-a luat-o in nume de rau si a recunoscut pozitia Catherinei e mai bine fondata. Avea o mai buns stima de sine: stia sa-si recunoasca calitatile si sa-si asume defectele. Dupe ce a luat cunostinta cu acest fenomen. ea se temuse Intotdeauna ca nu tic sa raspundd la o Intrebare. asa cum credea ea. a Intreprins ceea ce se numeste „probe sa testeze dacd predictiile sale se adevereau sau nu. De exemplu. „singurul mijloc de a fi acceptata de ceilalti este de a ma supune punctelor for de vedere". care-i confirmau Inca conceptia proasta despre sine. in egala masurd. dar si multi alti invitati care nu spusesera nimic pans atunci se declarara de acord cu pärerea ei. bineinteles. asupra „credintelor" sale: „dacd le arät celorlalo cum cunt de fapt. c5 va respinsa daca se afirma. Ea nu mai suferd de bulimie si nu a mai prezentat nici o recidivä depresivd. . Sau sa se puns — Para agresivitate — in dezacord cu cineva in timpul unei cine cu prietenii. de exen I plu.acesta o va parasi imediat. sa vorbeasca despre timiditatea si lipsa ei de Incredere in sine actualului sau prieten. atunci voi fi respinsa sau luata in ras". Cu terapeutul au a invätat sa identifice cum o determinaserd aceste credinte sa adopte atitudini putin valorizante. Catherine a invatat. Intr-ade_ vär. pentru a vedea daca. Putea accepta un post cu responsabilitati pe care refuzase pans acum. sa-si exprime sentimentele si punctele de vedere. Se casatori cu un prieten care ii cunoscuse dificultatile si limitele despre care ea ii vorbise: dar ea nu se simtea deloc obligate sa le ascundä in fata lui sau sa se sima inferioara din cauza asta. Inainte de terapie. in sedinte individuale de terapie cognitive. Catherine mergea mult mai bine. Catherine lucra. ca nu spune lucruri interesante.. Progresele sale se mentin si dupe trei ani de la sffirsitul terapiei.268 Christophe Andre §i Francois Lelord municare ce corespund nevoilor lor. Spre surprinderea ei. sa vorbeasca despre ea fära se devalorizeze..

multi dintre terapeutii care practica terapiile de inspiratie analitica adopts un stil intermediar Si se implied in acelasi timp mai mult. se vorbeste despre „ neutralitatea binevoitoare". elemente din trecut va permite sa to debarasezi de dificultati. Aceste blocaje sunt la originea „compulsiei la repetitie". Principiul unei psihoterapii de inspiratie analitica este ca intelegand Si retraind. Ca insusi Freud. deli recomandase dis- . deci exist 269 „Plusurile" terapiilor comportamentale si cognitive: —> sunt cele mai eficiente pentru a modifica comportamentele si modurile de gandire —> terapeutul propune o sustinere activa —> sunt validate de numeroase studii stiintifice „Minusurile" terapiilor comportamentale si cognitive: —> pretind eforturi pacientului --> necesita confruntarea cu ceea ce ne temem sau ceea ce ne este dificil (ceea ce nu este intotdeauna agreabil) —> sunt putin orientate spre comprehensiunea a „de ce sunt asa?" • Terapiile analitice. de altfel. In fapt. sä dobandeasca o mai mare cunoastere de sine. Stilul terapeutului este mai degraba neutru. Obiectivele acestor terapii sunt in principal sa ajute pacientul sa is cunostintä de anumite semnificatii ascunse ale dificultatilor sale in fond. permitand intelegerea si retrairea relatiilor cu persoanele importante din copilaria sa.Ma iubesc. adica a tendintei inexorabile de a rejuca o dificultate nedepasitä in copildrie. In ceea ce se numeste „curd tip" — modelul cel mai desavarsit al acestei tehnici psihanalistul intervine foarte putin. surse de dificultati in relatiile vietii adulte. dar pune intrebari pentru a I facilita constientizarea si propune interpretari. care reprezinta forme de „blocaj" asupra unei anumite perioade din viatd. Sentimentele si gandurile pe care pacientul le incearca in raport cu terapeutul sau (ceea ce psihanalistii numesc transfer) fac parte integranta din procesul terapeutic. Un studiu recent a aratat. in cursul terapiei. nu cid nici un sfat.

de care tatal meu nu se ocupa deloc. prin flecareala mea.. . Am devenit un bun orator. eram cu totul nul la scoalk nu ma interesa deloc. Oamenii m-au considerat intotdeauna mai capabil decat puteam fi vreodatä.. pentru ca nu lucram niciodata corect. placfind. Visam uneori ca mama mea sa moara pentru ca tata sä se ocupe in sfársit de mine. Acura cred ca asta n-a aranjat lucrurile. ajutat printr-o terapie analitica. pentru ca 1-a determinat pe tatal meu sa ma dezinvesteasca si s-a deculpabilizat spunandu-si Ca eram „fiul mamei". pentru a compensa respingerca pe care tatal meu m-a facut sa o suport.270 Christophe Andre §i Francois Lelord cipolilor sai sa urmeze sfaturile sale referitoare la neutralitate.. administrarea buticurilor de imbracaminte. De exemplu. M-am folosit mult de asta. Mama m-a supraprotejat mereu. Inca de la primele mele amintiri revad scene in care ma devaloriza in raport cu fratii mei. treizeci si cinci de ani. sa cer doud-trei sfaturi in dreapta si-n stanga. Era o femeie nefericita si singura. Ea m-a invatat totul si m-a crescut si pe mine in cultul aparentelor. Dupd ce mi-am ratat complet studiile. Suferea si pentru ea era in umbra lui si pentru ca renuntase la cariera sa profesionalk pentru a se ocupa de copii si de cask Se consola ducand o viata destul de mondena. Dar o incompetents care ar fi fost simplu de rezolvat: mi-ar fi fost sufficient sa-mi recunosc limitele.. De fiecare data era acelasi scenariu: placeam prin al meu „look". sa fac unele specializari de cdteva zile pentru a reusi.... chiar ma complexa. In timp ce fratii mei erau buni la scoalk ca tatal meu. prin buna mea educatie. superficialk find foarte seducatoare. mai conformi cu ceea ce se astepta de la noi. permitea uneori sa fie foarte angajat si implicat cu proprii sai pa cienti15. era din cauza incompetentei. Iata marturisirea lui Emmanuel. Era cel de al doilea flu dintr-o familie cu trei „Am impresia nu am fost niciodata simpatizat de tatal meu. care era un inalt functionar. am facut mici afaceri unde intalnesti multi oameni ca mine: afaceri imobiliare. Apoi era caderea.. Mult timp am crezut — si am lasat sä se creada — ca era datorita trfindaviei: in realitate.

ci doar la sfarit pentru a-mi spune: „Foarte bine. nu o faceam.. a fost bine. din dorinta mea de a fi intotdeauna cum trebuie. un prieten mi-a vorbit de o alts terapeuta care it vindecase. deci exist 271 $i totusi. in timp ce eu gandisem intotdeauna ea eram singurul vinovat. —. La inceput. 0 §tiam §i pe vremea aceea. §i pentru a-mi cere sa platesc consultatia. $i ca situatia mea era fart speranta. $i-atunci. Ea a crezut ca eram un artist. Nu am vrut sä ma mai intorc acolo. mi-a spus asa: „ Stiti. intr-o zi. Terapeutul mi-a aratat de asemenea si cum.. un neinteles. pentru ea terapia ma facea sa ma privesc in fats si rezultatul era de plans.. continuum data viitoare". dar fi simtit mai uwrat data m-ar fi pardsit. ea mi-a permis sa nu fac nimic timp de doi ani. nu am facut nici un efort pentru a progresa. Ni- . chiar cu ea. Asta ma facea sa reflectez asupra unor detalii la care nu ma gandisem niciodata. de a face „ca cum" totul mergea bine. E inutil sa vä spun ca nu am scris nimic. tipul nu deschidea gura timp de trei sferturi de oil'. Terapeuta m-a sustinut atunci mai mult. Mi-a propus o terapie fata in fats. ea m-a reindreptat mereu spre responsabilitatile mele. Deci. Ca. fait indoiala pentru ea imi imaginam ca problema era mai grava: eram convins ea eram un impostor total. nu este obligatoriu sä imi pläceti. minimizandu-mi dificultatile si prezentandu-ma sub o lumina favorabila. dar sotia mea m-a amenintat ca ma parasete. sub pretextul ca scriu romane. Evident ca nu ma pricepeam la asta. mi-a pus intrebari asupra trecutului meu.. Nu i-am spus atunci. dar asta imi d'adea intotdeauna un ragaz.Ma iubesc. de exemplu. Cand mi-am cunoscut sotia — profesoara. M-am dus la ea. Este atat de obositor sa minti fart incetare asupra a ceea ce e§ti! Apoi.. slabiciunile tatalui meu." Dintr-o data am fäcut o depresie destul de severs. incercam sa fac parada. am mintit-o pe ea. Dar asta nu mi-a placut. dar fart sa ma dadaceasca matern. ratacit in lumea comertului. Cand am inceput sa avem probleme financiare grave. responsabilitatea sa fata de mine.. Intr-o zi. m-am dus sa vad un psihoterapeut. Problema e ca in acest timp am fäcut doi copii.

afisez mereu o mina veseld si multumità. Invers. este de a sti de ce relatiile dvs.. . in afara cazurilor particulare. puteam in sfarsit sä ma pun in pozitia de a progresa si a invata. Nu mai era nevoie seduc si sa trisez. indiferent cat de competent ar fi el. chiar s i acesta din unnä va avea tendinta de a recomanda unui pacient fobic un confrate comportamentalist. Aveam o imagine justä despre mine: mai modesta si mai putin flatanta." Emmanuel. daca suferiti de fobie. Nu este adevarat pentru toate dificultkile: astazi se stie Ca. Raporturile sale cu ceilalti sunt mult mai simplificate: nu se mai simte sistematic obligat sa placa sau sä seduca pentru a-si masca „Plusurile" terapiilor de inspiratie psihanalitica: --> confera o build cunoastere de sine confera rdspunsuri la intrebarea „de ce sunt asa?" „ Minusurile" terapiilor de inspiratie psihanalitica: ---> nu sunt intotdeauna eficiente pentru modificarea comportamentelor --> adesea sunt prea indelungate -> terapeutul manifests putina sustinere Cum sä alegi intre diferitele psihoterapii? Se spune adesea ca la fel de importanta ca tipul terapiei este *i calitatea terapeutului.. In prezent. trebuie sa consultati mai degraba un comportamentalist deck un psihanalist. Duna aceastà trecere grea. sa ma justific. Si sa am iar incredere in mine. am inceput sa merg mai bine. cu mama au fost atdt de frustrante si de ce continua ele sa va facd si astazi sa suferiti. mai simteam nevoia sa caut mereu sa disimulez. totusi.. dupa trei ani de terapie. lucreazd astazi la un laborator farmaceutic ca asistent medical. Dar.2 72 Christophe Andre *i Francois Lelord meni nu ma mai tratase asa: sa ma respecte sufficient pentru a exigent cu mine.. de altfel. comportamentalistii ar putea eventual sa va sfatuiasca sa mergeti la un analist daca dorinta dvs. continua sa se simta bine.

gdnditi-v5. ele se aseamänä cu o autostrada. de sine. gdnditi-vd sä nu va rezumati doar la dificultdtile voastre. Pentru unii. In orice caz. de asemenea. 16 Ei folosesc mai multe metode. Cdile stimei de sine sunt diferite de la o persoand la lata. Dar important nu este oare sä ajungi la destinatia build? . din ce in ce mai multi terapeuti folosesc astdzi abordäri w-zis „eclectice". 0 terapie sau o schimbare personals nu constA doar in a to debarasa de probleme. sd cultivati Si sa dezvoltati tot ceea ce merge bine la dvs. pentru a intelege mai bine dificultdtile de a vd afirma. cu o stradd ingustd §i infundatà. Speram ca ele v-au permis s5 reflectati la maniera in care puteti actiona asupra stimei dvs. Pentru altii. Recomandärile pe care vi le-am propus in aceste pagini se bazeaza pe experienta noastrd de psihoterapeuti.. deci exist 273 $i totuO. apoi reflectati asupra relatiilor pe care le aveti cu fatal. ca de exemplu modalitatea secventiald: la inceput lucrati cu afirmarea de sine. respectiv servindu-se de instrumente provenite din mai multe curente terapeutice. noroco0. ci de a accentua punctele forte.Ma iubesc. Aceste sfaturi nu sunt singurele posibile exists desigur 'Inca multe altele.

Pentru a cunoWe comentariile noastre. cum as vrca 4) Nu 5tiu prca bine cat valorez 5) Nu perscvcrez data intampin dificultati 6)E5uez in viata Inca sentimentala 7) Chiar si a n d lucrurile merg mai degraba bine. TE SCHIMBI?" Chestionarul de mai jos 4i propune sa vd acorde o indicatie asupra eforturilor de schimbare pe care le pute0 intreprinde in materie de stimd de sine. am adesca resentimente rata de anumitc pet soanc 13) Nu fac alcgcri bunt in vista 14) Suport grcu esecul si critica a coca cc fac 15) Ma las prca m i l t coplesit dc altii 16) Ma simt nemultumit(a) 17) Esuez adesca 18) Sunt dc prca m i l t ° on agresiv (a) si critic (a) fats dc altii 19) Mi-e grcu sa-mi gasesc calitati 20) Amin deseori pc mai tarziu lucruri pc care trcbuie O. ma simsnelinistit(a) 8) Evit situatiile in care nu ma simt in largul men 9) Sunt prea dependent de conceptia altora despre mine 10) Cand am dificultati. vedeti anexa de la pagina 281. ma invinuicsc adesea pe mine si mi se intampla chiar sa ma detest 11) Mi s-a facut deseori repro5ul ca fug in ac-tiunc si ea „fac prea mule' 12) Ma simt adesca gelos (geloasa). lc fac rapid 21) Uncori am imprcsia ca cu-insumi provoc rupturilc sau contlictcle .274 Christophe Andre §i Francois Lelord CHESTIONARUL NR. 2 — „CUM Sit. INTREBARI DESPRE RAPORTUL CU TINE INSUTI MAI DEGRABA ADEVARAT MM DEGRABA FALS 1) Nu ma iubesc prca molt 2) Mi-c grcu sa iau decizii 3) Nu cunt apreciat si recunoscut dc ccilalli dupl. Cititi cu atentie fiecare afirmatie i raspundeti fard a vä gandi prea mult biffind cu o cruciulitä coloana care se potrivqte cel mai mult cu punctul vostru de vedere actual.

" sau „Am facut o greeala. Imi spun mai des parerea §i accept sa fie contestatd: nu ma mai simt atunci nici umilita. astfel ca ma simt mai in largul meu cand spun: „M-am ii-ielat. M-ati rugat sa va trimit noutati despre mine: iatd-le. färd a mai simti acel faimos „sindrom de impostor" de care am vorbit adesea. De la mutarea mea de anul trecut. cu putina intarziere. Imi dau seama ca nu imi mai conduc gandurile in cerc inchis: am ajuns sä vorbesc despre indoielile §i intrebarile mele fard a mai avea sentimentul de a le releva celorlalti vreo incompetents." Nu mi se mai pare ca sunt in pragul paradoxului! Dar nu am schimbat numai aceasta dimensiune de- . totul continua sa meargd bine §i cred ca am mai progresat. nici renegata. viata mea este mult mai activä decat pe vremea cand veneam sa vä consult. cel mai clar imi dau seama de progresele mele in materie de stimä de sine.. In final. Serviciul imi da satisfactii §i m-am adaptat fara prea multe dificultati la noile mele responsabilitati. pentru ca.CONCLUZIE Draga Doctore. in aceste ultime luni.

. Nu mai traversez acele lungi perioade de demoralizare devalorizare. Diferenta este ca. m-am Indreptat spre ei in loc sa mai astept pasiv sa ma accepte. in loc sa ma focalizez pe despachetarea cutiilor mele pe decorarea apartamentului. resimt exact aceeasi suferinta ca altadata. dispun de multe alte lucruri de care sa ma sprijin: ma simt mai putin singura. totusi reale: m-am lansat in actiune. Momentele mele de bine nu mai seamand cu acea „bucurie anxioasa" de care am vorbit in numeroase sedinte. din contra. Remarc ca. pe de-o parte. pentru ca asta imi tulbura foarte repede moralul. i-am invitat la mine. Asti nu-mi atrage nici o neplacere. vorbesc despre mine. v-am urmat sfaturile: am simpatizat cu colegii mei.2 76 Christophe Andre i Francois Lelord fensiva. In sfarsit! Si totusi. fait a-mi oferi pretextul unei „perioade de aclimatizare" sau unei oboseli. Dar cel mai important lucru pentru mine este ca ma simt mai bine moral. remarc cu precizie pana la ce punct räman fragile progresele mele i cat de precara este starea mea de bine: nu mi-ar mai trebui prea mult ca sa ma prabusese din nou. De cand am ajuns aici. deck cram pentru conformismul sau discretia mea. $tiu si sa imi „vand" mai bine ideile: la intrunirile de serviciu sau cu clientii imi sustin mai bine decat inainte punctul de vedere si nu-mi mai este rusine sa incerc sa mi-I spun deschis. in mare parte datoritä atitudinii mele mai active decat altadata: realizez astazi — in schimb — pana la ce punct trdiam in evitari si inhibitii ale actiunii. Fara indoiala. iar uncle dintre aceste not cunostinte sunt pe cale sa devind prietenii! M-am inscris de asemenea imediat la cor. $i in aceasta privinta m-a ajutat amintirea conversatiilor noastre. cred Ca sunt mai bine apreciata pentru franchetea mea. asta este in functie de zile: exists Inca momente in care incep sa ma Indoiesc. imi spun mai usor parerea deck alts data. pun intrebäri. pentru a nu risca sa ma pun pe indoiala. nu mi-e rusine sä ma Incred sau sa . mai puternica. demonii mei vechi revin. In discutii. contrazic: pe scurf. imi recunosc ignoranta $i curiozitatea de a sti mai mult. mai stabila. Nu stiu prea bine din ce cauza. ma simt pur si simplu normal. In aceste momente. la seratele sau reuniunile amicale. Este destul de penibil. In cateva minute.

ruminatii §i renuntare. ma simt. cea mai mare schimbare este mai ales ca toate confuziile mele nu mai dureazd saptämani sau luni. am cunoscut momente de cddere sau de descurajare. De la sosirea mea. recitesc carnetele notitele mele din timpul terapiei. $i imi permit s5 flu pentru o clips mfindrá de mine. Sunt de $ase luni cu un nou prieten: deocamdatä totul merge bine. ma angajez s5 suscit sa obtin aceastä „hrand a stimei de sine". $i totu§i. sä am impresia a bat pasul pe loc: in aceste cazuri. ma simt mai bine: suferintele mele sunt curabile. deci. $i aici este ceva nou: nu-mi mai este teams de intalnirile noastre. fr5nez rapid aceste stäri suflete§ti negative: reduc la facere „criticul interior" pe care 1-am evocat atát de des. dar nici un moment nu m-am mai simtit „zaharisit5" in exec. Dar exists o contraparte a acestui progres (trebuie intr-adevdr ca medaliile sa aibd §i un revers): am devenit mai dependents la semnele de recunotintà sau de apreciere. pe care-1 minimizam altddatk atat era de dureros recunosc ratärile. am sentimentul ca am rämas o persoand u§or mai tristd ca ceilalti: poate din cauza suferintelor mele trecute. Trebuie ca va intrebati $i despre viata mea sentimentald. remarc mai bine cauzele posomorelii mele dureroase: daca inainte aveam impresia ca era victima unui fel de fatalitate biologics sau psihologica Si ca aceste momente sumbre ma apucau fard motiv. De altfel. Am mai multd nevoie de a reu§i sau de a fi valorizatà din cdnd in cand. Realizez mai clar rolul deceptiilor qecurilor. duminici mai degrabd cenu§ii i posomor5te. In general. TotuO. Pentru a conchide cu toate aceste note muzicale. deli inainte eram surds la ele. Realizez atunci calea parcursd. Credeti cg asta se va risipi Intr-o zi? Bineinteles Ca imi y eti rdspunde ca da sper sa aveti dreptate. astdzi am ajuns sa le inteleg §i sa le analizez. uneori Inca fragila §i mi se intdmplä sa ma indoiesc de progresele mele. pe de alts parte. cum mi se intdmpla sa o fac candva.Concluzie 2 77 cer ajutorul altora (asta imi amintete de exercitiile §i de jocurile noastre de rol despre telefoanele pe care trebuia sa indräznesc le dau apropiatilor). dupa cdteva ore de la prima experientd pldcutd care apare. ca o cicatrice psihicd ce rdmane dureroas5. §i nu durabile. .

. un examen de trecere. ca it deceptionez prin conversatia mea. de progresele persoanelor pe care le ingrijiti! Mi se pare ca sunt pe calea cea buns si ca avansez pe zi ce trece. Va multumesc ca m-ati ajutat sa realizez aceste eforturi. dar asta este altfel decdt in trecut. Aceste progrese se Insotesc cu not temeri: mie teams adesea ca relatia noasträ sä nu se Incheie.278 Christophe Andre Francois Lelord teams ca nu sunt frumoasd (chiar clack obiectiv. sper ca noutätile mele v-au facut placere: stiu ca stima dvs. ca altädatä. de asemenea. Inca nu ma plac). Este Intotdeauna prea lent pentru gustul meu. Iatd. Toate cele bune. cand adesea eu eram cea care provoca rupturile. dar am in sfArsit sentimentul ca ma construiesc prin intermediul experientelor zilnice. acolo unde altddatä aveam impresia ca ma distrug. Fiecare dintre intalnirile noastre nu mai este. Mi se intamplA chiar sa flu naturald cu el: nu am mai simtit niciodata asta Inainte cu un bArbat. de sine depinde.

aveti 3 puncte — daca ati raspuns „total dezacord". aveti 4 puncte 2. 6. CUM SA VA CALCULATI REZULTATELE 1. aveti 4 puncte — daca ati raspuns „de acord". — daca ati raspuns „total de acord". 10: — daca ati raspuns „total de acord". 3. 4. 49 „NIVELUL STIMEI DVS. tradusä in francezd de confratele si prietenul nostru Olivier Chambon. DE SINE" CE MASOARA ACEST CHESTIONAR? Acest chestionar este traducerea francezd a unuia dintre instrumentele de evaluare a stimei de sine cele mai utilizate in cercetarea din psihologie si psihiatrie: scala Rosenberg!. aveti 1 punct • Pentru intrebdrile 2. Calculati-vd punctajul dupd urmdtoarele indicatii: • Pentru intrebdrile 1.Anexa I REZULTATELE CHESTIONARULUI I DE LA PAG. aveti 2 puncte — daca ati raspuns „dezacord". aveti 2 puncte — daca ati raspuns „total dezacord". 9. 7. aveti 3 puncte — daca ati raspuns „dezacord". 8. aveti 1 punct — daca ati raspuns „de acord". Faceti suma tuturor punctelor . 5.

pentru ca ideal ar fi ca rezultatele la acest chestionar sa se compare cu cele obtinute de zeci de alte persoane ( de exemplu. este cuprins intre 34 40. Acest rezultat poate sa vd creased Inca stima de sine. Corespunde aceasta cu propria dvs. • Intre 17 . apartineti Mil indoiald grupului de persoane cu inaltd stima de sine. toti profesorii sau elevii unei 0 data culese toate scorurile. impresie? • Dacd scorul dvs. sunteti in grupul subiectilor cu stima de sine medie.. dar poate ca puteti sa o faceti dvs.yi 33. ..: cdrui grup aveti sentimentul subiectiv ca apartineti? Inaltd sau scdzutd stima de sine? OBSERVATIE Cifrele sunt teoretice. Chestionarul nu diferentiazd. subiectii ar fi clasati in cloud categorii: inaltd stima de sine (cei 25% care ar obtine cele mai ridicate scoruri) §i sedzutd stima de sine (cei 25% care ar obtine cele mai scdzute scoruri).280 Christophe Andre Francois Lelord CUM SA VA INTERPRETATI REZULTATELE? Notele ce se pot obtine la acest chestionar se situeazd Intre 10 (cea mai scdzutd notd posibild a stimei de sine) 40 (cea mai ridicatd notd posibild a stimei de sine). • Un scor cuprins intre 10 16 tinde sa indice o stima de sine mai degraba scdzutd.

A n e x a 2 REZULTATELE CHESTIONARULUI 2 DE LA PAG. 16. CUM VA CALCULATI REZULTATELE? Acest chestionar vä permite sa obtineti patru note: o nota pentru „ nevoia generals de schimbare" trei note pentru „domeniile schimbarii". 14. 10. . 4. • Nevoia generals de schimbare: acordati fiecdrui raspuns „mai degraba adevärat" 1 punct faceti totalul punctelor. 7. 6. • Domenii de schimbare: — Nevoie de schimbare in raportul cu tine-insuti: insumati punctele obtinute la intrebarile 1. 21. 274 „CUM SA TE SCHIMBI" CE MASOARA CHESTIONARUL? Acest chestionar evalueaza in ce masura sunteti interesat de efortul de a va schimba Va indica in ce domenii sa it intreprindeti. 11. 9. 19 — Nevoie de schimbare in raportul cu acliunea: insumati punctele obtinute la intrebarile 2. 17. 5. 18. 12. 15. 20 Nevoie de schimbare in raportul cu ceilalti: insumati punctele obtinute la intrebarile 3. 8. 13.

parere $i cu cea a persoanelor apropiate cu care yeti vorbi despre aceasta. Vorbiti despre aceasta persoanelor de incredere din anturajul dvs.2 82 Christophe Andre si Francois Lelord CUM VA INTERPRETATI REZULTATELE? 1. de schimbare este medie. nevoia dvs. la „nevoie generala de schimbare" poate fi cuprinsa intre 0 si 21 de puncte • De la 0 la 7 puncte. pentru fiecare din „domeniile de schimbare" poate fi cuprinsa intre 0 si 7 puncte: Cu cat nota este mai ridicata. Nota dvs. Puteti sa va multumiti sa fructificati capitalul stimei dvs. Aveti cu siguranta de intreprins unele eforturi in materie de stima de sine. • De la 16 la 2/puncte. pentru a le obtine parerea. • De la 8 la 15 puncte. . nevoia dvs. cu atat ea va arata ca acesta este domeniul in care va trebui sa depuneti cu prioritate eforturi. de schimbare este limitata. Nota dvs. 2. Si aici va sfatuim sa confruntati sistematic rezultatele obtinute la acest chestionar cu propria dvs. se pare ca aveti interesul sa intreprindeti eforturi de schimbare. de sine.

5.Note Capitolul I Cei trei stfilpi ai stimei de sine 1. 4. «Cold reading: how to convince strangers that you know all about them». D. 3. New York. 58. FRAZER (ed). D. R. Sous Le signe du lien. BAUMGARDNER. 1994. Prometheus Books. p. Paris. H. 1989. «Self-esteem and the clarity of the selfcon-cept». Les Createurs. A. Seghers. 58. Journal of Personality and Social Psychology. 58. J. CAMPBELL. CYRULNIK. Journal of Personality and Social Psychology. Journal of Personality and Social Psychology. Odile Jacob. 3. de sine este inaltA sau joasi? 1. FEHR. 1990. HYMAN. «Self-esteem and the clarity of the self-concept». 1990. B. Paris. . B. J. 1981. 2. «1933 fut une mauvaise armee». «To know oneself is to like oneself: self-certainty and self-affect». Hachette. 2. 1993. in K. 1990. FANTE. p. CYRULNIK. B. 538-549. Capitolul II Stima sau nestimfi de sine Stima dvs. 1062-1072. J. CAMPBELL. Paris. Christian Bourgois. Les Nourritures affectives. in L'Orgie. 1987. 122-133. Paranormal Borderland of Science. D. p. BOORSTIN. Paris.

«Protecting the self from the negative conse-quence of risky decisions».). op. «Self-Verification in Clinical depression: the desire for negative evaluation». S. M. 1992 8. J. «Response to evaluation as a function of initial self-perceptions». Masson. H. «Depressive reactions to failure in a naturalistic setting : a test of the hopelessness and self-esteem theories of depression». 38. CROCKER. 16. 1970. «The social readjustment rating scale». T. LEGERON. F. 1998.284 Christophe Andre si Francois Lelord 6. editia a 4-a. METALSKY et al.-D. 1996. p. p. citat de J. SPENCER. B. I. (ed. J. J. 94-108. 1967. 1973. Washington DC. F. 2 13-218. p. 14. 13. 1992. 62. 11. 9. 404-417. Journal of Personality. A. JOSEPHS. p. CROWTHER et al. R. S. BAUMEISTER (ed. LELORD. 11. . «C'hronic dieting and eating disorders : a spiral model». Toulouse. 15. in R. p. 105. E. H. Guelfi et al. P.. SHRAUGER. R. 17. JOSEPHS si altii. Manuel diagnostique et statistique des troubles mentaux. The Etiology of Bulimia. 1996. BLAINE.). p. Self Esteem. ANDRE. ROSENBERG. HOLMES. POLIVY. . 101109. 26-37. S. G.. J. R. New York.). traducere in limba franceza" de J. M. 12. S. 7. 1975. DSM IV. 10. R. Journal of Personality. cit. J. 358-368. in J. STEELE. BAUMEISTER (ed. Paris. Privat. C. Le Stress. RAHE. Journal ofAbnormal Psychology. A. GAUQUELIN. C. American Psychiatric Association. Sadoul in Ltnigme du Zodiaque. Journal o f Personality and Social Psychology. «Low self-esteem : the uphill struggle for the self-integrity». 1993. HEATHERTON. H. Hemisphere. Paris. in R. 102. GIESLER et al. Journal o f Psychosomatic Research. J'ai lu. T. «Self-esteem and self-serving biases in reactions to positive and negative events». «Self-esteem and the effects of succes and failure feedback on performance». SHRAUGER. F. 1993. F. Plenum Press. B. Journal of Abnormal Psychology. 43.

«On knowing when to quit: task failure. Journal of Personality. Les Grandes Batailles. J. Odile Jacob. MAYR. 1971. 19. BROCNER. 57. coll. p. Plenum Press. E. p. 208-216. Le Monde. 1984. Paris. N. in R. Odile Jacob. F. Journal of Applied Psychology. 237-271. 1988. . Agency and Self -Esteem. BAUMEISTER (ed.). 12 juillet 1998. R. «Opus». cit. Re- view of Personality and Social Psychology. BLASCOVICH. SANDELANDS. BURGER. op. D. timidite et phobie sociale. M. Darwin et la pensee moderne de I' evolution. 4. F. M. B. «Self-presentional motivations and pensonality differences in self-esteem». BAUMEISTER. 10. HUTTON. J. ANDRE. New York. The Six Pillars of Self-Esteem. «If at first you don't succeed. J. 1997. 20 mai 1998. 21.Note 285 18. Paris. 1993. J. advice and non-productiv persistence». try. 73. 6. DUBY in Histoire de la France. 2. BROWN. C. citat de G. 20. A. self-esteem. try again: effects of persistence-performance contingencies. TICE. L. and self-esteem on task persistence». GLYN. 4. D. Paris. Journal of Personality. 52. 547-579. La Peur des autres. 1983. «Low self-esteem and behavioral plasticity». E. Bantam Books. La Regle de saint Benoit. 7. ego-involvment. BAUMEISTER. 138-155. in M. L'Equipe. McFARLIN. 1989. P. BROCNER. 1998. Efficacy. New York. D. LEGERON. 1988. BRANDEN. N. 1994. «Motivational conflict and the self». G. p. LANEYRIE-DAGEN. R. F. 3. Larousse. Paris. de sine nu este inaltà? Nu disperati! 1. M. 9. H. 1995. trac. D. 8. J. Capitolul III Stima dvs. KERNIS (ed). JUVENAL DES URSINES. Editions de I'abbaye de Solesmes. «Need for control and self-esteem». Larousse. 5.

1013-1023.). M. HARTER. 3. 2. op. J. Y. M. Journal of Personality and Social Psychology. op. Vezi.). H. «Comprendre l'estime de soi de l'enfant et de l'adolescent». «The relationship of parental style of highly depression and self-esteem in adulthood». Telerama. W. (ed ). «The development of social comparison processes and their role in achievement-related self-socialization». A. PELHAM. in R.286 Christophe Andre §i Francois Lelord 11 . Recreations (1998). HIGGINS et al. F. FANTE. cit. 6. Delachaux et Niestle. 1986. Capitolul IV Stabilfi sau instabilä ? Testati tfiria stimei dvs. Cambridge University Press. RUBLE. F. Paris. filmul lui Claire Simon. C. Le yin de la jeuneusse. B. Gallimard. . PRETEUR (ed. HARTER. D. Journal ofNervous and Mental Disease. «Stability and level of self-esteem as predictors of anger arousal and hostility». 1989. Syllogismes de l' amertume. De I 'inconvenient d' etre ne. 23 septembre 1998. «On the highly positive thougts of the highly depressed». 4. KERNIS. L'enfant et la Communication. L. Estime de soi: perspectives developpementales. Christian Bourgois. p. 4. in M. Lausanne. Paris Gallimard. H. 3. BAUMEISTER (ed. 1952. BARCLAY. in T. GRANNEMANN. S. 1978. 1973. Paris. 1997. Social Cognitive Developement. Paris. E. Cambridge (MA). MONTAGNER. Capitolul V De unde provine stima de sine? Ce sA faci cu bebelu§ul? 1. C. de sine 1. B. «Causes and consequences of low self-esteem in children and adolescents». cit. «La lecon du pianiste». de exemplu. CIORAN. LLOYD §i al. BAUMEISTER (ed. S.) Self Esteem. 2. 1983. Stock. 5. in R. REMOND. 56. BOLOGNINI. D. 1998.

SEELEY. PHILLIPS. DAHL. Y. W. p. A.. D. 120-1 26. Y. «Estime de soi. 167-188.1 00. «Social relationships and their developmental significance». in M. 18. 17. 1989 14. HARTER. 1986. 9. BOURCET. LESCARRET. p. op. MARCELLI. p. A. p. «Effects of mass media news stories on suicide». 1994. 33. Odile Jacob. Journal of Personality and Social Psychology. 10. R. R. «Adolescent's intimacy with parents and friends». 89. PFEFFER (ed. 15. Journal of Counsulting and Clinical Psychology. J. 8. T. S. T. G. . LEWNSOHN. p. BRACONNIER. E. M. L. cit. N. D. 1994. Les Enfants rebelles. 123-131. CARSTENSEN. 297-305. L. SULLOWAY. 4. Paris. 11. «Psychosocial risk factors for future adolescents suicide attempts». D. POLLIT. A. F. 1995. FIELD et al. American Psychiatric Press.Note 287 7. A. R. Washington DC. D. C. 62. 44. 1976. FALBO. Odile Jacob. P. M. 30. Acta Psychiatrica Scandinavicca. «A model of psychological risk factors leading to suicidal ideation in young adolescents». 19. Paris. I-IARTUP. Suicide in adolescents inpatients: incidence and predictive factors». 133-140. S.). 1989.). F. MAROLD. MILLER. «Quantitative revew of the only child literature: research evidence and theory development». 13. BARIAUD. BOLOGNINI. 1998. W. 235-241. 0. P. « Ordinal position and peer popularityo. 16. 176-189. J. N. 1999. J. NEEGAARD. p. KIELSBERG. PRETEUR (ed. Psychological Buletin. Vezi si P. NARUYAMA. op. cit. PAIGHT. L'Adolescence aux milles visages. E. 12. op. Barometre sante jeunes du Comite franeais d'education pour la sante (1 997-1998). Adolescence. Suicide among Touth: Perspectives on Risk and Prevention. ROHDE. in : D. PRETEU R (ed. Developmental and Psychopathology. MARCELLI. 1992. ). practiques educatives familiales et investissement de la scolarite a l'adolescence». American Psychologist. «L'estime de soi a l'adolescence». WHITESELL. D. E. DE LEONARDIS. cit. in M. BRACONIER si D. BOLOGNINI.

J. MONTANDON. 1. Reading. p. R. L'Hysterie aujoud hui. cuplu. J. APT. op. S.). COUVELAIRE. London. F. Paris. G. 24. « Sondaje : enfants. B. 1988. S. 2. 1965. 54. «Image de soi et echec scolaire». R. 0. ESCANDE. Le Nouvel Observateur. 1970. GERGEN. 5. in B. 1991. PIERREHUMBERT et al. 20. LESCARRET. M. 933-942. . Paris. 1987. G. cit. «Estime de soi et alternatives pedagogiques». 6. Paris. Masson. «On narcissism». Les Representations de soi. 1991.. 40. in K. S. KELLERHALS. ACHACHE. A. BARAL. p. educateurs devant l' avenir du travail». art. B. A. Y. MONTELH (dir. S. M. «The effect of self-esteem on romantic linking». 4. C. 1952. C'est quoi le travail ?. 1996.). 25. DE LEONARD1S. 21. «Image de soi et statut scolaire. 125-133. Libres Enfants de Sumerhill. Bulletin de Psychologie. Les Strategies educatives des families. PERRON. D. BOLOGNINI. Journal of Sex and Marital Therapy. cit. Encyclopedia Brittanica.). C. parents. Personality and Social Behavior.288 Christophe Andre §i Francois Lelord 20. 22. behavior and intimate relationships of women with histrionic personality disorders». HURLBERT. Privat. GELDOF. Addison-Wesley. 1970. WALSTER. 333-345. Bulletin de Psychologie. MARLOWE (eci. 23. 26. 27. FREUD.-L. 41. TAMAGNI-BERNASCONI. p. Lausanne. in M. Journal of Experimental Social Psychology. «The search for a romantic partner : the effects of self-esteem and physical attractiveness on romantic behavior». NEILL. K. munci §i stima de sine 1. Delachaux et Niestle. MEYER. PIERREHUMBERT. E. 1994. p. Toulouse. 1 er octobre 1998. «The sexual attitudes. 184-197. 1997. Influence des determinants familiaux et scolaires chez les eleves de cours moyen». K1ESLFR. 3. R. PRETEUR (ed. D. Autrement. Maspero. Capitolul VI Adulti sub influents: iubire. «Comment s'offrir un fiancé virtuel ?».

SWANN et al. P. 1962. M. «On the advantage of modesty : the benefits of a balanced self-presentation». American Sociological Review. A. Handbook of Motivation and Cognition. BEACH. cit. in M. 2. 14. Communication Research. 59. op. ALBEE. 19. 22. Paris. «To be admired or to be known ? The interplay of self-enhancement and self-verification». BEACH. 10. 1990. E. 18. Qui a peur de Virginia Woolf?. «Treating the love-sick patients ». Foundation of Social Behavior. P. 20. Paris. Le Monde. BAVAREL. Paris. F. 1995. W. 3. M. T. vol. G. «Pour quoi les jeunes rnêres sont de plus en plus 6cartees du marche du travail». p. 1964. C. 17-26. 21. 15. 12. p. KERINIS. Journal of Personality and Social Psychology.Note 289 7 . H. R. Psychological Science. 1993.). Paris. B. Le Dictionaire du diable. p. S. Rivages. Guilford Press. A. D. ROBINSON. «Decision making power and marital Satisfaction». 1994. 21 octobre 1998. BIERCE. Le Monde. CHANDENAGOR. 118-121. PATRICE. Sondage IFOP pour L'Express. W. SWANN. A. HIXON. 13. 1990. 8. G. Hachette.. Journal of Social and Clinical Psychology. . Papa n 'a pas le temps. 32. S. D. B. Israel Journal of Psychiatry and Related Sciences. Rivages. 12. Paris. TESSER. «Einstein et la relativite amoureuse». W. 62 17. 1995. B. CORENTIN. 167-173. Comment se faire des amis. MOSS. 1998. L. SORRENTINO (ed. «The fleeting gleam of praise : behavioral reactions to self-relevant feed-back». Bernard de Fallois. TESSER. SWANN. 1989. «Embracing the bitter truth : negative self-concept and marital commitment». R. 16. H. E. 1986. «The self and the extended selfevaluation maintenance model». p. New York. 1997. OATES. 18 novembre 1996. R. 24 decembre 1998. H. DE LA RONDE. HIGGINS. 9. CARNEGIE. 471-494. C. in E. Laffont. 11. J. «Self-esteem enhancement througly fertility». La Premiere Epouse.

1989. DE GAULEJAC.). Albin Michel. Le Cherche Midi. 28. SIMARD. PRETEUR (ed. Paris. HIR1GOYEN. «L'estime de soi comme indicateur de la valabilitê des reactions psychologiques a la privation d' emploi». p. M. HARLOW. cit. CANTOR. Le Harcélement moral.290 Christophe Andre si Francois Lelord 23. Au coeur des tenêbres. California Task Force to Promote Self-Esteem and Personal and Social Responsibility. Minnesota Star Tribune. J. VALERY. 386-397. 1974. V. 1998. . in M. Les Misares de la vie du bureau. p. Gallimard. 113 . Seuil.-F. BOURDIEU (dir. 171-192.). «Preacquaintance attitude similarity and attraction revisited : ten days in a fallout shelten>. 37. BAUMEISTER. Paris. Sacramento. F. «Social stima and self-esteem : the self-protective properties of stima». 1995. Paris. B. Paris. R. cit. 34. CAZALS. 1989. E. MAJOR. Ref. Journal of Personality and Social Psychology. 658-663. Seuil. 163-173. J. Paris. CROCKER. «The social pursuit of academics : side—effects and spillover of strategic reassurance seeking». 66. P. R. p. Journal of Personality and Social Psychology. 26. CASCINO. 30. op. 27. coll.-P. 32. Paris. La Misêre du monde. 1990. 35. 33. «La Pleiade». Bricard. ADAMS. 29. p. CONRAD. AUBER. Psychological Review. VEITCH. L. 1974. «A comparison of l'edictions from consistency and affect theories for arousal during inter -personal agreement». 1971. S. 96. 38. Syros. P. Sociometry. Le Cout de l'excellence. Paris. Flammarion. M. 30. 36. op. 1994. Ibid. Dictionaire de la mort des grands hommes. «Self-esteem is healthy for society». Toward a State of Self Esteem. N. 608-630. California State Department of Education. N. WINEGAR. BOLOGNINI. W. GORMLY. GRIFFIT. «Cross-cultural interaction : potential invisible barriers». Y. J. Mauvaises Pensees et autres.). 1997. Journal of Social Psychology. 24. N. 37. 1981. 1991. 1993. 27 novembre 1990 (citat de R. 25. 31. p. J. K.

1991. 102-105. F. 10. 909-923. Child Development. BAUMEISTER. La Peure des autres. P. 3. 20-22. 1995. 19 novembre 1998. p. LORANGER. E. «Psychiatric comorbidlty in eating disorders : psychopathological considerations». K. TREMBLAY. Quotidien du medecin. R. Paris. DRUNING.Note 291 39. «Effects on physical threats and ego threats on eating behavior». Relations entre enfants : recherches et interventions educatives. 25-34. G. BORIS. 86-108. L 'Express. R. 6. J. 49. M. 9. P. «Sex differences in perceptions of desirable body shape». 6362. Fleurus. J. op. 2. BLOCK. Y. p. 94. «Les garcons et les filles en situation d'apprentissage». C. P. cit. A. HEATHERTON. p. cit.). Citat de M. art. «Ce qu'il faut savoIr sur les effets pervers des diêtes chez les adalescentes». 5. POLIVY. LEGERON. HERMAN. «Binge eating as escape from self-awareness». W. 8. F. 7. 60. 1985. S. 11. HARTER. 4. Capitolul VII Stima de sine sau imagine de sine? Sunteti prizonierul aparentelor? 1. J. p. p. MEDIONI. E. Journal of Abnormal Psychology. Psychological Bulletin. ANDRE.-M. 110. «Le miroir des hommes fragiles». ROZIN. A. 1993. FALLON. LAMIA. 64. PRETEUR (ed. T. HEATHERTON. . TAKAOKA. C. «A longitudinal study of consistency and change in self-esteem from early adolescence to early adulthood». 1984. FOUCAULT in Le Souci de soi. 1991. R. Differences d'appreciatian selon le sexe et 1 age». F. T. Journal of Personality and Social Psychology. Gallimard. 13 8-143. in P. cit. Psychiatry and Clinical Neurosciences. «L'estime de soi chez les enfants francais de 6 a 10 ans. op. 1988. 1998. in M. ROBINS. p. BOLOGNINI. Paris.

coll.-P. Marabout. Little. Poil de carotte. F. RENARD. Journal of Experimental Social Psychology. 14. Flammarion. 9. The Height of Your Life. DELALEU. E. Paris. 9. M. M. I. BERSCHEID. P. «Psychiatrie transculturelle». LANDY. 22. «Beauty and the labor market». 29. Maloine. Gallimard. 19. K. ELLENBERGER. Paris. Les Mots. R. J. DUGUAY. 24. W. T. Developmental Psychology. Brown. 1965. HAMERMESH. «Physical attractiveness and peer perception among children». H. FIELDING. p. B. «Objective self-awareness and self-esteem». 1973. Gallimard. Paris. Paris. M Magazine. 1973. Le Geant de Zeralda. K. K. LINGERER. J. 1964. S. SHELLEY. 1998. PUF. K. J. J. L'Ecole des Loisirs. 1967. «La Pleiade». LOUTATY. 25. 1996. WICKLUND. 1974. 37. 1964. Verviers. 28. BRUNEL. p. 13. Paris. «La taille du sexe a-t-elle une importance?». SARTRE. C. S. Vocabulaire de la psychanalyse. Albin Michel. in R. 202-219. R. 20. J. BIDLE. LAPLANCHE. GERGEN. Frankenstein. Le Journal de Bridget Jones. Boston. «Young children's stereotyping of facial attractiveness». A. J. SIGALL. «Beauty is talent : task evaluation as a function of the performer's physical attractiveness». . 1 -12. Etudes Vivantes. Dictionaire des mythes litteraires. DION. ELLENBERGER (ed. E. F. 1984. 1994. D. Precis practique de psychiatric. 0. p. 17. Paris.). 26. Montreal. 1980. Une maison de grenades. DION. H. ou le Promethee moderne. 183-188. Paris. Paris. M. Journal o f Personality and Social Psychology. 1984. Editions du Rocher. K. H. 1971 27. GERGEN. 1974. ICKES. Psychologie sociale.-B. KEYES. 1988. D. PONTALIS. 16. 84. decembre 1998. 15. 299-304. 21. J. The American Economic Review. 23. WILDE.292 Christophe Andre si Francois Lelord 12. FERRIS. Sociometry. 18. p.

J. D. WHEELER. p. p 245-253. PAQUET. DION. M. 35. 31. poupee-totem. PRETEUR (ed. 14. 12 janvier 1999. S. THIEL. l'estime de vous-méme». Histoire du miroir. 31. «When beauty may fall». Journal of Personality and Social Psychology. DERMER. BOLOGNINI. 38. 36. 1998. T. 34. «Physical attractiveness in social interaction». NEZLEK. OSTROVE. GERGEN. Journal of Personality and Social Psychology. Une histoire de la beauty. MELCHIOR-BONNET. «Pretentions et reussites». S. 39. 604-617. p. D. REIS. D. KREBS. Barbie. Y. 38. «Physical attractiveness. JAMES. Journal of Personality and Social Psychology. 31. 37. cit. H. emisiunea Zinzin. 1980.-F. 1975. L. M. «Beautiful but dangerous : effects of offenders attractiveness and nature of the crime on juridic judgment». 1978. Autrement. Hachette. A. «Votre corps. France Inter. Journal of Personality and Social Psychology. W. p. 1998. N. SIGALL. H. JORIF. op. 1994. Paris. 32. DUPUIS. Paris. K. 40. Gallimard. «L'epreuve de la cabine d'essayage». catalogul franez 1998 al firmei The Body Shop. 410-414. Paris. social relations and personality style». J. 31. Referintele din paragraful despre Barbie sunt extrase din aceastd lucrare. 1168-1176. cit. in M. HANQUEZ-MAINCENT. «Physical attractiveness and interpersonal influence». M. M. 1975. Elle. ADINOLFI. p. K.Note 293 29. 30. N. 1975. 97-108. 33.). Capitolul VIII Teorii I. GERGEN. Journal of Personality and Social Psychology. K. op. S. J. STEIN. . «Le miroir». 1997.

. J. ASCH. 12. J. D. Scientific American. cit. H. art. 1902. cit. TERDA. 1998 11. 9. «The social motivations of people with low esteem». LAPLANCHE. «The effects of interaction goals and personalistic feed-back on presentation of self». KERIS (ed. Paris. 1990. comunicare de la congresul Southeastern Psychological Association. R. V. TICE. J. A. B. BROCKNE. D. GREENBRG et col.others who threaten one s worldview». New York.«Change in self-esteem and its ef fects on symptoms of depression». Journal of Personality and Social Psychology. BANDURA. 149-156. WILSON. op. 4. D. MORSE. Cognitive Therapy and Research. cit.eem». «Social comparison. 212-220. in M. S. M. 16. DOWNS. F. COOLEY. 13. 8. DOWNS. J. Bruxelles. « Terror management and tolerance : does mortality salience always intensify negative reactions to. 7. B. «Interpersonal functions of the self-esteem motive». 5. 1 . KRANE. J. p 413-425. C. R. Journal of Personality and Social Psychology.294 Christophe Andre Francois Lelord 2. Atlanta. 63. 14. Psyclrologie. E. «Opinions and social pressure». 10. J. 564-578. 1980. S. p. GERGEN. M. M. G. K. 1992. 4. in R. p. 14. Flammarion. A. Capitolul IX Maladiile stimei de sine 1. J. . L'Apprentissage social.. Scrib-ner and sons. «Self-esteem and perceived social exclusion». 1955. HULTON. op. MYERS. Mardaga. K. 31-35. H. «How to reverse the vicious cy de of low self-esteem». 1980. self-consistency and the concept of self». 1981. 1970.). LEARY. A. S. op. GERGEN. 3. L. p. R. Human Nature and the Social Order. cit. Journal of Experimental Social Psychology. p. LEARY. 419-421. PONTALIS. D. Journal of Personality and Social Psychology. 6. p. R. 193. L. M. R. BAUMEISTER. 1965. LEARY. J.

L. 163. 1990. Archives of General Psychiatry. ABRAMSON. 39. T. OLIE. au ardtat ca copiii mamelor non-deprimate au o mai bung stimd de sine dee& copiii mamelor deprimate. H. «Mother expressed attitudes: associations wiyh maternal depression and children s self-esteem and psychopatology». New York. 1994. p.. LOO. 6. «Positive life-events. PALOSAARI. STYRON. 1205-1212. 816-820. 45. p. 1993. Journal de therapie comportamentale et cognitive. POIRIER. 7. 1996. 23 1 -238. L. Cognitive Therapy and the Emotional Disorders. «Self-esteem as mediator of the effects of stressors and social ressources on postpartum mothers». W. Y. D. Gallimard. DAVIES. Epidemiolgy of depressive mood in adolescents». U. p. S. D. PARDOEN et al. Les Maladies depressives. 1996. «Self-esteem in recovered bipolar and unipolar outpatients ». 33. 156-165. Journal of Abnormal Psychology. 8. 1998. Paris. «Depressive symptomatology in new mothers: a stress and coping perspectives. TERRY et al. F. M. Paris. p. M. D.. Vezi M. J. 4. p. 5.-P. 1982. G.Note 295 2. 99. J. attributional style and hopelesness: testing a model for recovery of depression». Nursing Research. 12. TERRY et al. Journal of the American Academy of Child abd Adolescent Psychiatry. . 1995. BECK.. Face aux tenêbres. KANDEL. LAIPPALA. Archives of General Psychiatry. 11. Acta Psychiatrica Scandinavica. p. 1990. J. p. International Universities Press. D. FAVA et al.. A. 1265-1274. 93. MOLLARD. 55. 10. H. p. E. «Parental divorce and depression in young adulthood: adolescent closeness to parents and selfesteem as mediating factor». 1991. «Version francaise de Pechelle de sociotropieautonomie». Flammarion. GOODMAN et al. De exemplu. 20-26. p. B. 25-29. 3. BOUVARD. NEEDLES. «Prevention of reccurent depression with cognitive behavioral therapy». A. 105. A. 220-231. 1976. P. 9. 1996. 755-762. Journal of Abnormal Psychology. British Journal of Psychiatry.

HULL.-C. N. 1986. L. MIRABEL-SARRON et al. Paris. 16.T. M. Basic Books. 1986. MYERS. D. Gallimard. G. «Social and behavioral consequences oh alcoolism consumption and expectancy». LIFTON. STEELE. R. 243-256. American Psychologist. HARLOW. 14.A. 1997. De l ' exaltation a la depression. Masson. 1996. J. Masson. «Cognitive-behavioral treatment of body-dysmorphic disorder: a case report». ROSS. R. Journal of Personality and Social Psychology. p. Maniaco-depressif. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry. R. 1997. LEJOYEUX. D. G. R. 26. 19. 20. M. D. «Pluralistic ignorance and alcohol use on campus : some consequences of rnisperciving the social norm». 18. Joim Wiley. Traite de psychologie. P. S. FRANCES. Cas cliniques. B. DE SAINT-EXUPERY. JOSEPHS. 1995. 21. C.296 Christophe Andre §i Francois Lelord 13. C. The Nazis Doctors. 25. N. 564-577. 1995. cit.. 1997. Journal of Personality and Social Psychology 1986. HARDY-BAYLE. Flammarion medecine. J. 45. NEWCOMB. C. HARRINGTON. 23. Paris. «Alcohol myopia : its prized and dange-rous effects». J. 347-360. Psychological Bulletin. p. MILLER. JAMISON. 26. 1993. Odile Jacob. 24. M. . BOND. 22. «Estime de soi et depression communication aux 25es Journees scientifiques de 1'Association francaise de therapie comportementale et cognitive». M. 161167. Paris. 15. Paris. A. p. Addiction Psychiatry. «Life events and substance use among adolescents : mediating effects of perceived loss of control and meaninglessness in life». p. York. F. Paris. A. A. SCHIMDT. P. 1997. New York. p. 17. D. Le Petit Prince. Laffont. 1998. Pans. 64. art. MILLER. ADES. Alcoolisme et psychiatrie. 1990. HARDY. J. New. 99. 921-933. L. PRENTICE. 51.

D. cit. Journal of Personality Disorder. L'Encephale. C. Masson. Groupes d entraide et de soutien chez les alcooliques et les usagers d' autres drogues. Paris. «Relationship between childhood. ORCEL. PETERSON. «Anxieux mais groupes». p. 78. M. p. p. S. «Need for control and self-esteem».. VRASTI et al. 1995. 35. self-esteem and depression in primary alcoloolism». 41. S. M. M. 29. Bantam Books. p. Toxic Patients. 31. 1995. BURGER. R. Annals of Internal Medicine. art. JUMPER. 65-71. «Life after trauma: personality daily life experiences of traumatized people». p. 37. McCAULEY et al. DARCONDO. S. cit. J. Journal of Perso-nality Asessment.. «Ètude control& sur l'efficacite d'une prise en charge precoce de 132 conducteurs de bus victimes d'agression». 177-193. p. 38. M. 165-188. 448-450. R. LINEHAN. Journal of Personality. «Inter-personal dependency. 1994. op. 40. 34. Paris. 1997. J. ANDRE et al. 1998. 36. Payot. «The „battering syndrome"». 8. Journal de therapie comportamentale et cognitive. BENICHOU. ABGRALL. 123. A. 33.. C. LARSEN. J. 30. 1-9. Fayard. 63. «A meta-analysis of the relalionship of child sexual abuse to adult psychological adjustment». S. 715-728. C. A. raport din Congrês de psychia-trie et de neurologie de langue francaise. p. Les Charlatans de la sante. H. KERNIS.-M. p. op. 41-42. Child Abus and Neglect. Acta Psychiatrica Scandinavica. in M. 39. FORWARD. . 23. 737-746. 32. La Pieuvre scientologicque. 1989. MEYERS. «Internal structure of the MMPI-2 Addiction Potential Scale in alcoholic and psychiatric inpatients». 8. Paris. 1998. J. cit. ANDRE. L. S. 66. 28. J. 1995. FORWARD. 1998. 1996. C. 1988. sexual abuse and topography of parasucide among women with borderline personality disorder». C.Note 297 27. WAGNER. 19. New York. 1973.. BUNCE. SWARE et al. G.

MARTINOT. p. p. F. S. BAUMEITER. 6 aout 1998. Les Bases de la psychotherapie.. 1999.29 8 Christophe Andre i Francois Lelord Capitolul X Mid aranjameute cu stima de sine. 0. MARKUS. D. K. Les Mecanisrries de defense. cit. cit. M. 1902. 12. 1991. W. PELHAM. in R. GRASSIN. Le Soi: approches psychosociales. 10. CHAMBON. 3. p. B. H. «Culture and the self : implications for cognition. 2. BURGER. 5. 711-725. Psychopatologie de l'echec. New York. J. R. p. 60. Ibid. R. «Self-serving biases in attribution of causality: fact or fiction?». Journal of Personality. Journal of Personality and Social Psychology. in R. AFFLEK. Plenum Press. «Self-evaluation and reactions to evaluations from others». «Ava Gardner : la femme qui aimait les hommes». op. 8. M. . S. F. 11. «On the highly positive thougts of the highly depres-sed». 94-108. 7. 43. M. Grenoble. «Esteem protection or enhancement? Self-handicaping motives and attributions differ by trait self-esteem». emotion and motivation». MILLER. BAUMEISTER (ed. D. Nathan. J. L' Express. op.'Dunod. social and clinical perspectives». «Desire for control : personality. ROSS. cit. G. BAUMEISTER. BLAINE. 224-253.82. D. B. SCHRAUGER. TENNEN. JONES. A. Paris. Psychological Review. LAFORGUE. LUND. H. MARIE-CARDINE. IONESCU et al. 13. «The puzzles of self-esteem : a clinical per-spective». TICE. Presses universitaires de Grenoble. citat de S. E. T. 1975.). op. F. S. 213-225. CROKER. 4. Paris. 1995. KITIYAMA. 1997. J. 98. 1993. 14. in R. «Self-esteem and self-serving biases in reactions to positive and negative events». 6. Paris. 1991. Cum si o protejim pe termen scurt 1. Tredaniel. 1975. B. 9. Psychological Bulletin. K. M.

20 aoilt 1998. N. op. . W. A. R. London. cit. Montreal. KRAMER. cit. 8. 1990. 0. 3. BROWN. E. Thorsons. 25. op. RAIMY. Paris. Journal of American Geriatric Society. 1995. G.. FANING. MARIE-CARDINE.. 1950. CA PITO L UL XI Ma iubesc. 4. 11. 13. Strasbourg. 1995. 0. McKAY. Self-Esteem: A Proven Program of Cognitive Techniques for Assessing. WEISER et al. cit. B. «Stability and change in low selfesteem: the role of psychosocial factors». SCOPENHAUER. A.Note 299 15. La Peur des autres. 1992. LINEFELD. 5. Circe. 1995. Improving and Maintaining Your Self-Esteem. EMMONS. New York. M. New Harbinger. American Journal of Psychotherapy. V. 1994.-M. «Driving cessation and increased depressive symptoms». ANDREWS. 45. «On a perdu la trace d'Eric Escoffier». LEGERON. Deselee de Brouwer. Prentice—Hall. 49. Le Jour. Psychological Medicine. L'Art d 'Avoir toujours raison. cit. P. ALBERTI. Prozac: le bonheur sur ordonnance?. C. C. M. M. 202-206. ANDRE. op. Les Sources de la honte. CHAMBON. p. p. 7. MAROTOLLI et al. 12. 6. 118-127. A. CHAMBON. P. DE GAULEJAC. Vezi §i G. 9. 23-31. Paris. 1997. J. Self -Esteem: Developing Self-Worth. S 'affirmer. 1996. P. Healing Emotional Wounds. 1992. deci exist. Oakland. BRANDEN. First. «Psychotherapeutic aspects of the martial art». M. 10. op. Paris Match. L. MARIE-CARDINE. Cum si-ti dezvolti stima de sine 1. M. p. V. Training in Clinical Psychology. 2. BOURGET.

Internatioanl Journal of Eating Disorders. M. VAILLANT. Desclee de Brouwer. «Patients with bulimia nervosa who fail to engage in cognitive behavior therapy». E. 163-171. LYN. 1979. American Journal of Psychiatry. 1993. NORCROSS. A n e x a I Rezultatele chestionarului 1. 13. neutrality and confidenliality in the actual methods of Sigmund Freud : a review of 43 cases. New York. COKER et al. 35-40. 1907-1939».300 Christophe Andre Francois Lelord 14. 15. p. GOLDFRIED. M. . J. p. Psychotherapie integrative. Paris. Basic Books. 1998. S. D. J. G. 155. 16. ROSENBERG. 1998.. Conceiving the Self. «Anonymity.

7 PARTEA INTAI: VA STIMATI? STABILITI-VA PROPRIUL DIAGNOSTIC CAPITOLUL I: CEI TREI STALPI AI STIMEI DE SINE............................15 Increderea in sine................................ STIMA DVS......... 25 De ce sunteti capabil?..................... 23 CAPITOLUL II: STIMA SAU NESTIMA DE SINE.... 19 Stimd de sine sau stime de sine?............................... 25 Vorbiti-mi despre dvs......................................... 5 INTRODUCERE....CUPRINS MULTUMIRI........................................................................................................................... 11 Iubirea de sine................................................................... 21 Hrana stimei de sine............................................................................. 47 ....... 17 Echilibrul stimei de sine............................. 13 Conceptia despre sine............................................................................................................. 32 Sunteti sensibil la exec si la critic:a?.................................................................................................................................................. DE SINE ESTE INALTA SAU SCAZUTA?................................. 36 Cum reactionati la succes?..................................................................................................................... 43 Dinamica vietii stima de sine.....

......... 52 Dezavantajele unei stime de sine inalte...........302 Christophe Andre Francois Lelord CHESTIONARUL NR.................................................................................... 122 Prieteni la bine si la greu...................................................".............................................................................................................................................51 Binefacerile unei stime de sine scazute................................. CUPLUL................ 149 De ce se indoiesc fetele de ele-insele?.106 CAPITOLUL VI: ADULTII SUB INFLUENTA: IUBIREA........................................................113 Mici aranjamente cu un cuplu......................................................... 79 Primii pasi ai stimei de sine.113 Riscurile seductiei..................................................137 Oamenii puterii..........................149 Corpul ideal al femeilor................64 PARTEA A DOUA: SA INTELEGEM MECANISMELE STIMEI DE SINE CAPITOLUL V: DE UNDE PROVINE STIMA DE SINE? CE SA FACI CU BEBELUSUL?.... sau mezinul................. MUNCA $1 STIMA DE SINE.. 84 Sfaturi pentru pdrinti................... de sine. 100 Sustinerea parentald........................ 49 CAPITOLUL III: STIMA DVS.............................................................................................................134 Viata la birou......... 151 Narcisismul harbatilor ...................90 Dezavantajul de a fi primul ndscut...................................................................................163 .............................................................................. 1: „Nivelul stimei dvs.....................80 Recreatie................ 55 CAPITOLUL IV: STABILA SAU INSTABILA? TESTATI TARIA STIMEI DE SINE..........................................95 Reusita scolafa............86 Presiunea $i a prietenilor.... 155 Avantajele si dezavantajele sociale ale frumusetii....... universul tau nemilos............ 144 CAPITOLUL VII: STIMA DE SINE SAU IMAGINE DE SINE? SUNTETI PRIZONIERUL APARENTELOR?.................................................................................................................................. 63 Cele patru tipuri ale stimei de sine................. DE SINE NU ESTE INALTA? NU DISPERATI!...................... moth' si stima de sine....................................................... 158 „Look".....................

................................................... 195 Complexele.......CUM SA-TI iNTRETII BSI SA-TI RESTAUREZI STIMA DE SINE CAPITOLUL IX: MALADIILE STIMEI DE SINE...................................................................................................................................................................................................... 192 Derapajele stimei de sine................................... 173 A-ti asuma sau nu riscurile ............... 2: Cum sa te schimbi?..........................283 ..... 176 „Eul-oglindä"...............Cuprins 303 Industria imaginii sub acuzatie?..............................................................279 NOTE.......242 Strategiile schimbärii... 227 Trebuie sa pui bete in roate pentru a-ti imbunätäti stima de sine? ................................................................................................................. 213 CAPITOLUL X: MICI ARANJAMENTE CU STIMA DE SINE: CUM SA 0 PROTEJAM PE TERMEN SCURT.......................... CUM SA-TI DEZVOLTI STIMA DE SINE...........................................................................................................................223 Cum sa protejdm o stima de sine inaltd?.............275 ANEXE: rdspunsuri la chestionare .........177 Trebuie s5 urrnâm modelele? ................... 173 sa sa-ti administrezi aspiratile .................................................................................... 202 Traumatismul psihic..............................262 CHESTIONARUL NR............................. 219 Cum sa protejam o stima de sine scazutd?................229 CAPITOLUL XI: MA IUBESC..................206 A te vindeca inseamnd a-ti regdsi stima de sine.............................................. 239 Cum sa-ti modifici stima de sine?...................239 Este posibil sa te schimbi! .............................................................. 166 CAPITOLUL VIII: TEORII................................................................................................................................................................ 215 Mecanismele de aparare a stimei de sine................................................... 183 PARTEA A TREIA: SA FACI FAT A ................................................................................................... 191 Depresia .........199 Alcoolismul.................. 259 Terapiile.............................. DECI EXIST............... 227 Scenele vietii de zi cu zi........................................................... 274 CONCLUZIE..................................

032-211225. 236388 fax.140 6600 tel.feMULTIPRW Tipografia MULTIPRINT Calea Chisiniu101 22. 032-211252 . et 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful