CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

taiată din trunchi. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 2: Secţiune prin trunchi . 1: Pană din lemn.I. Fig.

3: Structura unui trunchi (transversal).I. 4: Secţiune radială. Fig. 5: Secţiune tangenţială. ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. Fig. .

7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. .I. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. H  6% anizotropia lemn timpuriu. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). lemn târziu Fig. O2  44%. .I.

fag. .lemn brut (rotund). ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. Fig. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . 9: Lemn rotund. molid.I. 10: Lemn ecarisat. .răşinoase (larice. stejar.lemn ecarisat (cherestea). . brad). ulm. pin. Fig. frasin. plop).foioase (salcâm. gorun. .

zvântată .  18 – 24%.  sub 18%.verde . 11: Cherestea tivită sau netivită.uscată  peste 30%.semiuscată . clasificare cherestea: Fig.  24 – 30%.I. . ELEMENTE DE BAZĂ 10 . .după umiditate: .după modul de debitare (tivită sau netivită).

T. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . etc. Fig. IV. şipci. B).I. grinzi. rigle.după sortimente: scânduri.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. . dulapi. V. III. 12: Sortimente de cherestea. .

Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. Crăpătură. etc) Fig. Degradare cauzată de lovituri.I. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. c. b. . 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. curbură) şi de structură (concreştere. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. Rulură asociată unei crăpături a inimii.

) .I...Calitatea III: (d1 d2 d3 . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.) b 4 b 3 b 2 Fig.Calitatea I: .Calitatea II: . ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig...) . (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 . 14: Categorii de calitate: ...

eclise. piese speciale. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). Piese supuse la compresiune şi încovoiere. b). de exemplu: grinzi cu zăbrele.I. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. . pene. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. a). etc. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. dornuri. grinzi simple.

contragerea şi umflarea Fig. .I. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. microorganismelor. paraziţilor vegetali. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig.I. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. .

răşinoase europene (R). ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. stejar şi fag (F) . 18: Contragere sau umflare.I.

ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund.I. . Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. în cele 3 direcţii principale. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

.II.rezistenţa de rupere la întindere: cca. b). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. perpendicular pe fibre. ruperea se produce brusc. se aplică un coeficient de corecţie de 0. 1: Solicitarea de întindere: a).27.modulul de elasticitate: E = 110. 1. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . Fig. 1000 daN/cm2.000 daN/cm2. pe epruvete standardizate.000 – 140. în lungul fibrelor. realizate din lemn fără defecte. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. fără deformaţii plastice. .

se aplică un coeficient de corecţie de 0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2.II. Fig. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . . 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor. .rezistenţa de rupere la compresiune: cca. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate.7.000 daN/cm2. 400 daN/cm2.6 – 0.modulul de elasticitate: E = 110.000 – 130.

Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). cca. . c).80 pentru lemnul rotund. 750 daN/cm2. – elasto-plastic. se aplică un coeficient de corecţie de 0. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. b).II.60-0. – elastic.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. – plastic. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .40-0.50 pentru lemnul ecarisat şi 0.

5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. – pe întreaga suprafaţă. b). . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4.II. c). – pe o parte din lungime.

E = 6. specificul inelelor anuale etc.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig. modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . .). . 6: Variaţia rezistenţei la strivire.II. în funcţie de unghiul . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.000 – 9.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2).II. Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). .

Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia .II. Fig. la: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6. 2 – întindere şi 3 – compresiune.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere.

dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) . Fig.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică.rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea. .II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea .

rezistenţele cresc. . oricât de mare ar fi durata de solicitare.II.5 ori.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%.cu cât viteza de încărcare creşte.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. rezistenţa la compresiune se reduce de 1. . . care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. pe scurt. rezistenţa de durată a lemnului d. indiferent de natura solicitării. . . densitatea: . durata de acţiune a încărcării: .rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice. .dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3.nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. .mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. .

11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. . 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d. Fig. .0. .0. pe epruvete standard.7 la compresiune. .coeficientul de durată kd = d / r este: .5 la întindere.6 la încovoiere. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator. .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.0.II.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN III.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. elemente componente Fig. 7 – Contrafişe.III. 5 – Cosoroabă. 2 – Pop. 8 – Căpriori. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. Alcătuirea şarpantei. 3 – Pană de coamă. 4 – Pană intermediară. 6 – Cleşti. .

Distribuţia eforturilor în elemente. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Contravântuiri. 2 – Coardă (talpă). Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. Rigiditate la încărcări laterale. c). a).III. b).

. Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale.III. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. cu reazem intermediar. longitudinal. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a).

a). Schema statică în dreptul fermei. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 5 – Căprior. 6 – Contrafişă. 2 – Pop. 8 – Arbaletrier. Fig. 5 – Căprior. 6 – Contrafişă. 4 – Pană intermediară. 4 – Pană intermediară. 3 – Cosoroabă. 3 – Cosoroabă.III. 2 – Pop. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. b). 5: Şarpantă cu scaun dublu. a). b). Schema de rezemare căpriori. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 7 – Cleşti. 7 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. Schemă de rezemare căpriori. b). Schema şarpantelor. . 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a).

9 – Bară transversală. 5 – Pană de coamă.III. 10 – Cleşti. 4 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. Schema statică în dreptul fermei. 6 – Montant. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 7 – Contrafişă. Fig. 2 – Căprior. a). 8 – Îmbinare montant – coardă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Arbaletrier. 5 – Pană intermediară. 2 – Căprior. b). 4 – Cosoroabă. b). 7 – Contrafişă. Schema de rezemare căpriori. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. a). 8 – Îmb. 3 – Arbaletrier. Schema de rezemare căpriori. 6 – Montant. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. . montant – coardă.

3 – Pană de coamă. a). 7 – Căprior. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 10 – Cleşti. . 6 – Pop. 5 – Montant. Schema de rezemare căpriori. 9 – Contrafişă. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 4 – Pană intermediară. 8 – Arbaletrier.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 2 – Cosoroabă.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Cleşti. 7 – Contrafişă a). 3 – Cosoroabă. 5 – Căprior. Schema de rezemare căpriori. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. .III. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 4 – Pană de coamă. 2 – Pop.

5 – Pană interm.. 7 – Cleşti. 2 – Pop înclinat. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. b). 4 – Pană de coamă. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. . 2 – Pop înclinat. 3 – Cosoroabă. 6 – Căprior. 7 – Cleşti. a). 12: Şarpantă cu scaune duble oblice.III. b). 4 – Pană de coamă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. Schema statică în dreptul fermei. 5 – Pană interm. Schema de rezemare căpriori. 6 – Căprior. 3 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. a). Fig.. Schema statică în dreptul fermei. Varianta II: 1 – Talpă. Varianta I: 1 – Talpă.

7 – Căprior.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă.. a). 6 . – Pană interm. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 8 – Cleşti. 2 – Pop înclinat. 3 – Pop vertical. Schema de rezemare căpriori. 5 – Pană de coamă. 4 – Cosoroabă.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Ancoraj + buloane 4 . 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. – Diagonale. 2 – Talpă superioară. 3 – Talpă inferioară.III.

2 – Aparat de reazem. . 7 – Pane. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 4 – Montanţi. 3 – Diagonale. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig.III. 6 – Talpă superioară. 8 – Învelitoare. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. .

. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei.III. Fig. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei.

III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor.

III. 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

– popi verticali. b).III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. Stabilirea suprafeţei de strivire. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. – popi înclinaţi. 25: Schema de calcul a popilor: a). .

dar max. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. iar a celei nete de min. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. . etc.. 40 cm2 şi min. Eforturile unitare efective. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. – dispuse simetric în secţiune). distanţa dintre reazeme. buloane. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. 3 cm). 6 cm.III. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. respectiv săgeţile adm. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea).

în special. corespunzând epuizării capacităţii portante: . Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. provizorii. stări limită ale exploatării normale.ruperi de diferite naturi.III. datorită. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. . . . Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. deplasărilor statice sau dinamice excesive. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei.

fmax.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă.final  f1  f 2  fi  fc . Deformaţiile maxime admise fmax. . . . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. la diverse solicitări. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). unde: .mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. unde: . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.III. .f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. .fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor.

.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). .Si este caracteristica secţională (arie. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. .Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. la diferite solicitări.final  fadm . modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3. unde: .III. unde: . clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .fadm este deformaţia maximă admisă.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. . .de prelungire. Fig.de solidarizare. c – în noduri. .IV. b – de solidarizare. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . * 1. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire.îmbinări în noduri.

cuie). pe şantier. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). iar piesele din lemn la strivire. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. în fabrici sau ateliere specializate. scoabe. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare).IV. . chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). dacă cedarea se produce brusc. legături de siguranţă (buloane. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). solicitate la forfecare (încleiate).

deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. etc.) au rol de siguranţă. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. scoabe. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. 3. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. . să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor.IV. să se poată executa mecanizat. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. buloane. asigurându-se precizia necesară. Legăturile folosite (cuie.

.cu prag dublu.după bisectoare. 2: Chertare frontală ortogonală. îmbinări cu cep. – .cu 3 suprafeţe de rezemare.cu prag simplu. .IV.normală la suprafaţa de forfecare. . .ortogonală. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .* Fig. . .chertare laterală.

. 4: Chertare cu prag dublu. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. 3: Chertare cu prag simplu. b. Fig.IV. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. cadru de lemn. fermă cu talpa superioară frântă.

8: Chertare laterală. Fig. Fig.IV. . 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. 6: Chertare după bisectoare.

cu cep ascuns şi umăr. 9: Îmbinări cu cep: a. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu cep plat înclinat e.IV. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. f. cu cep străpuns şi bulon. cu umăr drept şi cepuri rotunde. d. c. prin suprapunere şi cep ascuns. b.

după forma lor: . după modul de realizare a îmbinării: . având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente.prin presare. .mase plastice.inelare. .cu dinţi.netede. .lemn.metal. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: . Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică.IV.introduse în locaşuri pregătite. . . . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4.. . inelară etc. lucrând în general la strivire sau forfecare.prismatice.

penele prismatice din lemn pot fi: . 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.longitudinale orizontale. se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate. . . Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii.IV. Fig.transversale .longitudinale înclinate.

IV. Fig. 13: Pene longitudinale oblice. Fig. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 11: Pene duble transversale. 14: Pene longitudinale drepte. 12: Pene transversale şi bulon. . Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig.

. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. înnădire cu pene transversale. grindă compusă cu pene transversale. b.IV.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. Fig. b. . în formă de disc (din fontă). pene inelare netede sub formă de inel închis. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. c. inel închis. inel cu tăietură.

19: Locaşuri pentru pene inelare. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. Fig. .IV. 17: Tipuri de pene inelare. 18: Pene inelare.

din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a .IV. . alcătuire. Fig. b. 20: Inele Appel şi Rigling: a. montajul semi-inelelor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: .din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

. d. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. c. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. b. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese.IV. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă.

Fig. numărul secţiunilor de forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. temperatură. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. . Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. etc. – tabele!. umiditate.IV.

Fig. . în diagonală). 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. b. 27: Număr par sau impar de rânduri (a.IV. în zig-zag.

Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). 6 mm se bat direct.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. peste acest diametru.9 din diametrul tijei. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. .IV. Fig.

strivire şi forfecare normal pe fibre. tijele lamelare lucrează la încovoiere. iar piesele de îmbinat. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. principial. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. Datorită aşezarii în secţiune. la fel ca pentru tijele cilindrice. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune.IV. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. pe porţiunea dintre plăcuţe. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. . Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel.

Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. rezultă distanţa dintre tije. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp.IV. b. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. din condiţia de strivire. Fig. .

precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. Fig. . 31: Îmbinare tirant: a. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm.IV. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. sau diagonale ale fermelor. tirant din oţel rotund + contra-placă. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. b.

IV.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 . prin introducerea unui coeficient de corecţie ka. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . . .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0.8.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. în cazul introducerii prin batere. 32: Îmbinări cu scoabe. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. .scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii.efortul admisibil al unei scoabe. . Fig. Date constructive. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru. .IV.

Fig. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. în general.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală.forma jugurilor este dată. de natura îmbinării. . . 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. . . în general.

protejate la coroziune. Fig. Tip “Gang Nail”. 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. b. . de obicei prin zincare. Tip “Twinaplate”.IV. din oţeluri speciale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. .piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. . c. Tip “Menig”.

Fig.IV. . 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.

b. Piese de continuizare la grinzi.IV. Piese de legătură înglobate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. Fig. 38: a. 37: Piese de legătură pentru grinzi. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri. .IV.

CONSTRUCŢII DIN LEMN V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .

.V. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică.la temperatura camerei (20-30°).la rece (sub 20°). Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: .la cald (peste 130-100°). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. . . După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice.la temperatură intermediară (30-100°). .

. laminoformaldehidă).cleiuri nerezistente la apă.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).prafuri.pelicule (filme). . rezorcină. .V. 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).soluţii. .grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). . microorganisme (pe bază de fenol. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă).grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). după durabilitatea peliculei: . . după rezistenţa la apă a peliculelor: . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: .cleiuri foarte rezistente la apă (min. .grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. . variaţii de umiditate.cleiuri rezistente la apă (min.

pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.pregătirea adezivului. .miros etc. . .proprietăţi anticorozive. .culoare.condiţii de utilizare. . .metoda de aplicare.tipul suprafeţelor de contact. .grosimea stratului de adeziv.închiderea încleierii. .aplicarea adezivului. . Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . Fazele procesului de încleiere: . . .starea de agregare a adezivului. . .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.toxicitate.întărirea adezivului.proprietăţi anticorozive.preţ de cost.V.solicitările mecanice ale îmbinării. .parametrii regimului de încleiere. . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . . .tipul de adeziv.

85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0.factorul clei (grosimea peliculei. uniformitatea.90 pentru teşitura cu panta de 1/12). suprafeţe curate. umiditatea. 15%.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. viteza aerului).efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. calitatea etc.). presiunea vaporilor. degresate). . se aplică coeficienţi de reducere (0. umiditatea max. .datorită acestora.V.factorul mediu ambiant (temperatura. . Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .factorul lemn (specie.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. . tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . prelucrate.

Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. fără împingeri transversale. raportul l/b: . Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. .la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. III) în alcătuirea secţiunii transversale. la forfecare în lungul rosturilor încleiate.V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . II. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I.raportul maxim h/b=7. în general. . 20%.

pe suprafeţe teşite. arce.V. cadre. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. . slab solicitată. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe.cap la cap. . ferme etc. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. precum şi în zona centrală.în formă de dinţi sau dinţi pană. . Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: .

îmbinare cap la cap. c. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. decalarea îmbinărilor . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. d. b.V. îmbinare în formă de dinţi. îmbinare pe suprafeţe teşite.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere.10-0. prin ţesere. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. panta teşiturii fiind de 1/6.15 din înălţimea secţiunii (h). Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . panta teşiturii fiind de 1/10.50 m.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. în zona întinsă a elementelor liniare. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. . iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.V. peste această lăţime. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. La elementele curbe (arce) având R/a>300.

3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. respectiv > 20 cm. . Fig.V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere.V. .

5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. jos – la arce).V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. .

. în funcţie de natura solicitării. 6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig.V.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

VI. . o rigiditate redusă. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). barele cu secţiune compusă au. tije etc). arce.). compresiune cu încovoiere (stâlpi. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. în general. cadre. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. cu excepţia celor încleiate.

b – bare cu fururi continue.VI. c – bare cu eclise continue. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. e – bare cu zăbrele. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. d – bare cu fururi scurte. f – bare cu inimă plină.

c – oblice. . b – longitudinale drepte. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. d – cu cloţuri.VI. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile.

3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente.VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig. c – detalii constructive. b – din trei elemente. .

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig.VI. . 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI - .

grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . b – schema statică. .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem. Fig.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire.00m.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon. . b – cu piese metalice şi buloane. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI - 3 Fig.

3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.GRINZI - 4 Fig.

sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . cu îmbinarea la 0. b – diagrama de momente.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: .se realizează după schema săgeţilor egale. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.20 L. Fig. c – detaliu de îmbinare.

5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .realizarea îmbinării.2l 0.2l 0.2l 0.2l 0.2l 0.2l Fig.GRINZI - 6 0.

.GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .alcătuire şi execuţie simplă. .avantaje: .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .VII.cu o contrafişă.alcătuire: .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 . . .sistem trapezoidal. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.cu subgrindă. . .

. b – cu subgrindă şi contrafişă.VII. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.GRINZI - 8 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – sistem trapezoidal cu contrafişă.

7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. 5 – subgrindă. d – sistem cu suburs şi contrafişe.GRINZI - 9 Fig. 4 – contrafişă. 8 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 1 – grindă. 6 – cosoroabă. 2 – stâlp.VII.scoabă. b – sistem cu contrafişe. 7 – reazem. 3 – suburs. c – sistem cu subgrindă şi contrafişe.

.GRINZI - 10 Fig. b – contrafişe din scânduri.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. c – contrafişe din scânduri încrucişate.

h/L=1/10-1/15.alcătuire: h/L=1/8. . b.triunghiulare (cu un singur montant).GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . L=6-9 m. c – sisteme trapezoidale. 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig. . L=9-15 m.trapezoidale (cu doi montanţi). .se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.se obţin deschideri mari.avantaje: . .se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere .

Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 12 .VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz).

d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton.GRINZI - 13 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. . 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel.VII.

inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. chesonată etc. cu două pante h=1/4L. din ambele părţi. (fig. 14). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .8-2. după forma secţiunii transversale: în formă de I. .8-6. pot fi cu tălpi paralele. alcătuire: din punct de vedere a formei. la distanţe minime normate. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. inima – din scânduri încrucişate de 1. tălpile se fixează de inimă cu cuie. 15-20 cm lăţime. pentru rigiditate h=1/9L. tălpile se realizează din dulapi de 3. la grinzi cu o pantă h=1/2L. cu una sau două pante.8 cm grosime.VII. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200.

talpa superioară se îmbină cap la cap.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. .VII. unde lunecările sunt minime. Fig. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 16 Fig. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.VII. .

utilizate ca pane. curbe .GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .Lmax=7. I. . .50 m. cu două pante şi curbe).. căpriori etc. cu o pantă.din scânduri sau dulapi pe muchie . cheson etc.VII. cu două pante. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .pachete de scânduri sau dulapi.. cu secţiune dreptunghiulară.alcătuire: . 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. .L=5-20(25)m.cu o pantă. Fig. . h/L≥1/16. T.

Fig.VII. . 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.GRINZI - 18 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . constant b.se reduce greutatea proprie. cu moment de inerţie a.dreaptă. Fig. variabil. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie. .ondulată.VII.alcătuire: . căpriori etc. . . .avantaje: .utilizate ca pane.se face economie de lemn şi metal.. .GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .inima din placaj: .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. . 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.GRINZI - 20 Fig. Fig.

21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice. . etc. în industria chimică.GRINZI - 21 armate: .VII.alcătuire: . . . Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.armare – cu bare din oţel obişnuit.utilizate în medii corozive.. 2-blocaje metalice.

armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. . Fig. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.alcătuire:. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI - 22 pretensionate: . .utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor.VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- .

GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . Alcătuire şi calcul: .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. . Fig.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate.

Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.VII. . .L = 6 .pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele.se execută din lemn rotund sau ecarisat.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse). . .h=L/5. .pot fi trunghiulare sau segment de cerc. iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: .talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .9 m. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie. – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate.

. 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie.GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

în cazul când acesta se execută prin chertare laterală . 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.Fig.

4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.

necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .20 m. L = 15 .VII. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. se realizează din dulapi.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig. 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . trapezoidale. în fabrici sau ateliere specializate. .nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.L = 10 – 12 m. segment de cerc. . poligonale. . Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte. .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.pot fi trunghiulare. . h = L / 6 .se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m.

GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate. .

.VII. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) .GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal. .L = 15 – 24 m.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). . . . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .îmbinările se realizează cu buloane.talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.pot fi cu o pantă sau cu două pante.

VII.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. . . 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice. h = L / 7 . .talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.talpa superioară poate fi continuă. Fig.îmbinările în noduri se realizează cu eclise. . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .L = 20 – 30 m.

GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m .

talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc. .se realizează prin montare pe şantier.L = 20 – 30 m. .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale. Fig. h = L / 7 . 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . cu o contrasăgeată constructivă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. . intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . . 8 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş.sunt realizate prin încleiere.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. Fig.L = max.

13: Diagonale triunghi încleiate Fig.GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig.VII. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

. prin chertare frontală.executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). execuţia este simplă.cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. . Sisteme tradiţionale . deschiderile se iau egale.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu. . .caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. Clasificare: .executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). reducându-se astfel momentul încărcării din riglă.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig..sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. .pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. Cadre-ferme . 1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. . .se utilizează la construcţii tip şopron.

Fig.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .. din lemn rotund.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .

.. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. b.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.cu rigla grindă cu inima plină. – cu rigla grindă cu zăbrele .

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

unde a este grosimea scândurilor.pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează.. Fig. la execuţie. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 .

– cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. .cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. d.. c. b. . – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. Fig.

– cadre cu trei articulaţii. b. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . – cadre cu două articulaţii. Fig..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Fig.. industriale. Se utilizează la construcţii civile. Clasificare: . poduri. etc.după schema statică (cu două sau trei articulaţii. cu tirant sau fără tirant).

după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) . 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. .

– din grinzi drepte.se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. Fig. 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. .caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . – din grinzi consolidate (macaz).. b.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale . . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..

distanţa dintre arce este de 0. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre . 3 sau 4 rânduri).se realizează din elemente de tip lamele (in 2. . Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .au talpa superioară curbă. .au deschideri mici.75 – 1.se realizează cu deschideri mari. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. cu tirant sau fără tirant.50 m. Fig.. .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie ..

0. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul ..se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric. φ. .0.se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric.pentru calculul coeficienţilor λ.5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .0.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora. . . . .

– forţa tăietoare. – forţa tăietoare. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – deformata. b.. d.– momentul încovoietor. – deformata.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. – forţa axială . c. – forţa axială Fig.– momentul încovoietor. b. c. d. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a.

– momentul încovoietor. b. – deformata. c.– momentul încovoietor. – forţa axială Fig. c. – forţa tăietoare. d..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. – forţa tăietoare. – deformata. d. b. – forţa axială . 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.

caracteristici . la naşteri). după cum s-a precizat mai sus. piese pentru articulaţii etc. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. . .pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. .se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. ziduri sau fundaţii). pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ).construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi. Calculul .arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m.. Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. rigiditate şi durabilitate ridicată. . .sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult.au capacitate portantă. . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax.se realizează cu două sau cu trei articulaţii.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. cu sau fără tirant. Pentru valori mici ale momentului încovoietor.

11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig.. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .

16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig.

18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig..

Fig.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele . 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig.. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONTRAVÂNTUIRI- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.

Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. .. contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. la capetele construcţiei. de regulă. seism). Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. La acoperişurile cu tavan.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali.

arce etc. rigle din lemn. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. din tiranţi de oţel lat sau rotund. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete. în câmp. cadre. .. dacă e cazul (la mijlocul acoperişului).

CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. . 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane..

. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. Fig.. 3: Modul de prindere a contravântuirilor.

. .CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. 4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.

. 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. .CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii. .CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig..

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m. care lucrează la eforturi axiale. . 1: Suprafeţe cutate.. Fig.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. 2: Suprafeţe cilindrice.. .

3: Suprafeţe cilindrice.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig.

6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. .

5: Sisteme de îmbinare.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. .. 4: Suprafeţe conoidale. Fig.

Fig. . 7: Suprafeţe hiperbolice. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig.

podină inelară. 6-inel inferior de reazem . 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .inel superior.nervuri. 4 . 3 . 2 .podină oblică.arce de rigidizare..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 5 .

5 .. 2 – pane inelare. 6-inel de reazem . 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 . 4 .podină oblică.inel superior.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig.arce încleiate. 3 .podină radială.

3 – astereală longitudinală superioară. 4 – nervuri de rigidizare. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig. 5 – arcul fronton. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). Fig.. 2 – astereală înclinată.

. b – reţea rombică. Fig. c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. b – din lemn încleiat. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit.

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .

. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. Fig.

– vedere în plan. e. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii.. zăpezii şi a vântului. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. . b. c. zăpezii şi a vântului: a. – vedere în perspectivă. d. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig.