CUPRINS

Prefaţa
Descrierea Cil* a Bibliotecii Naţionale a României VASEY, CHRISTOPHER Ghid de detoxifierc - metode simple de eliminare a toxinelor din organism / Christopher Vasey; trad.: Alexandra Nâşcutiu. - Bucureşti: Editura NICULESCU, 2 0 0 8 ISBN: 978-973-748-228-0 I. Năşcutiu, Alexandra (trad.) 615.83

11 15

Preambul P a r t e a î n t â i : D r e n a r e a toxinelor Drenajul

17 19 19 22 25 30 33 39 41 44 44 44 48 48 50 52 52 52 5

© Editions Jouvence, 1992.2003 Titlu original: Manuel de detaxicaiion - sanie ei vilaiite par Velimination des taxines, par Christopher Vasey Editions Jouvence SA, Chemin du Guillon 20, Case 184, CH 1233 Bernex httpy'/www.editions-jouvence.com, info@editions-jouvence.com Pentru ediţia in limba română: © Editura NICULESCU, 2008 Adresa: Bd. Regiei 6D 060204 - Bucureşti, România Tel: (+40)21-312.97.82 (+40)21-312.97.84 Tel/Fax: (+40)21-312.97.83 Caii Centen (+40)21-314.88.55 E-mail: club@niculescu.ro Internet: www.niculescu.ro Ilustraţia copertei: Carmen Luatei

1. Intoxinare şi intoxicare Intoxinarea Intoxicarea 2. Cum ne îmbolnăvesc deşeurile? 3. Boala se datoreazâ unei alterâri a terenului 4. Organismul nostru îşi îmbunătăţeşte sănătatea purificându-se 5. A îngriji înseamnă a purifica 6. Practicarea drenajului Emonctoriile 7. Emonctoriul intestinal INTESTINUL SUBŢIRE COLONUL Funcţia digestivă Funcţia de eliminare SEMNE ALE UNEI BUNE Şl ALE UNEI PROASTE FUNCŢIONĂRI INTESTINALE Frecvenţa eliminărilor Viteza activităţii intestinale

Tipărit la

fedprint
t i p o g r a f i a U:<tuUt<1UU! MSpnftB

ISBN 978-973-748-228-0 Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei carp nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare şi accesare a datelor, fără permisiunea Editură NICULESCU. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la răspunderea penală fată de legile naţionale şi internaţionale privind proprietatea intelectuală.

iuiiiria a eenalttsnfa iglllt Ifitagilnala
Abdomenul preeminent W, [^'Bncinfll Intestinali Med do acţiune mecanic Mod de acjiune chimic Mod de acjiune osmotic DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE MECANIC Alimentele laxative Spălaturile Cura de apâ DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE CHIMIC: PLANTELE MEDICINALE DRENANTII CU M O D DE ACŢIUNE OSMOTIC ALŢI DRENANŢI NATURALI 9. Emonctoriul hepatic şi biliar Ficatul Caile biliare Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcfionâri hepato-biliare 10. Drenanjii hepatici şi biliari Fructele şi legumele Plantele medicinale Alji drenan}i naturali 1 1 . Emonctoriul renal Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări renale 12. Drenanfii renali Fructele şi legumele Plantele medicinale Alfi drenanfi naturali 13. Emonctoriul cutanat Hipodermuţ Dermul

53
53 53 55 57 57 57 58 58 62 65 66 70 71 74 76 76 78 79 80 82 86 87 89 .91 92 93 98 100 100 101

Epidermul Pielea este un organ vascular Pielea este un organ contracţii Pielea este un organ nervos 14. Drenanfii cutana)i Frecjia uscata Exercifiul fizic Baia calda Sauna Baia de vapori Baia de aer cald la domiciliu împachetârile calde Baia de soare Masajul prin frământare Fructele şi legumele Plantele medicinale 15. Emonctoriul pulmonar Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări 16. Drenanjii pulmonari Expectorajia voluntară Inversarea pozifiei corpului Gâfâiala Plantele medicinale Al}i drenanfi naturali 17. Drenajul auricular Anatomia urechii 18. Sistemul limfatic 19. Drenajul sistemului limfatic Postul negru Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic) Masajul zonelor reflexogene plantare

1

0

3

103 104 . 105
1 0 6

1°° 107
1 0 7

1

0

8

109 109
1

10 HI

HO 1

1

1

H2 115 H 11 11 11 H

7

8

8

8

9

120 124 125 125 129 131 131 ..131 132
7

Lumânările pentru urechi ale indienilor Hopi . . . 126

Efortul fizic intens 28. 193 195 196 196 . Crizele curative Tehnicile d e dezincrustaj 24. . 196 196 9 ..QiiivefHJi 90. UifHiîielB tipuri fJtt tlopouri GrlBtalolo Coi utile . . Cura de apă distilată Apele slab mineralizate 27. Dietele Regimurile restrictive Monodietele Dietele şi crizele curative 26. Praeliee derivaţiilor Partea a doua: D e z i n c r u s t a r e a deşeurilor p r o f u n d e Dezincrustajul 22.capsulele Tincturile-mamă Uleiurile esenţiale Dozare Intoleranţă şi contraindicaţii Anexa 2 Masajul zonelor reflexogene plantare Anexa 3 Dezintoxicarea toxicomanilor şi curele de drenaj Intoxicaţia Care este soluţia pentru intoxicaţie? Drenajul prin hipervitaminizare Anexa 4 Cure de slăbire şi detoxîficare Bibliografie Indexul drenanţilor şi tehnicilor 197 197 198 199 200 202 202 205 205 205 207 208 210 210 213 219 O singură plantă sau un amestec de plante? . . . Postul Cum se ţine un post? 25.. 200 142 142 142 143 147 151 151 154 161 162 167 170 178 180 181 183 188 189 . 2 I. Cataplasmele de argilă Cum se face o cataplasmâ de argilă? 3 0 . Deşeurile circulante şi deşeurile impregnate Deşeurile circulante Deşeurile necirculante sau impregnate 23. Cataplasmele din frunze de varză Concluzii Anexe Anexa 1 Note despre folosirea plantelor medicinale Ceaiurile 8 133 133 134 135 138 Comprimatele . . Baia hipertermică 29.

ciupercile otrăvitoare. şi aceasta în spe­ cial de la începutul secolului al XlX-lea. şi prin diversele droguri care îi devin încetul cu încetul indispensabile pentru a-i compensa indis­ poziţia tot mai accentuată: alcool. omul nu era confruntat decât cu agresiunile naturale din mediul său exterior. dezechilibru hormonal în cărnuri. Până la începutul epocii industriale.. animalele veninoase. alimentaţie prea bogată în grăsimi saturate. cea legată de modul de viaţă al individului care se intoxică printr-un comportament alimentar greşit: chimicale. medicamente sedative. Cu cât ne apropiem de epoca noastră..Prefaţă A vorbi despre detoxificare înseamnă implicit a vorbi despre intoxicare!. suportăm consecinţele progresului.. Fructele toxice. cu atât organismul nostru este mai agresat. plantele alergizante. deşeuri de nitraţi.. Prin înmulţirea agenţilor chimici care ne înconjoară. individul se 11 . în proteine animale. de insecticide sau ierbicide în alimente.. prin sedentarism şi lipsa de oxidare a deşeurilor metabolismului celular. diverşii microbi erau pe atunci inamicii cei mai redutabili. în produse rafinate şi în zahăr. Putem distinge două tipuri de agresiuni: Pe de o parte. In fine. tutun. somnifere.

alcool. care este preţul plătit în această epocă tehnică. gaze de eşapament. Calmul. Ele îl vizează atât pe individul sănătos. aici intervin tehnicile corpo­ rale de detoxificare. Progresul trebuie înţeles şi consecinţele sale accep­ tate. * Prin acest termen. cât şi pe cel bolnav. Dar acest lucru deseori nu este suficient. poate evita sedentarismul şi se poate oxigena practicând re­ gulat exerciţii fizice. Prin aceasta. este clar că cineva care trăieşte în mediul urban este expus unui mediu ostil: poluarea apei de suprafaţă şi a celei subterane. dar trebuie neapărat să oferim şi mijloacele de luptă împotriva acestor ravagii. îşi poate modifica alimentaţia. alături de corectarea conştientă a ali­ mentaţiei. singura cunoaştere care i-ar fi permis să-şi gestioneze mai bine înaintarea prin lumea materială şi să asimileze legile acesteia şi i-ar fi oferit o compensare necesară faţă de această retragere în materie. Esenţialul acestei abordări constă în întărirea funcţiei organelor eliminatoare: rinichi. căci rolul lor profilactic este de netăgăduit. Şi ar fi o iluzie să credem că acest lucru s-ar putea schimba. Progresele în cunoaşterea lumii materiale s-au derulat într-un mod mult prea rapid. a unei duble sarcini pentru omul modern: Conştient de primele elemente dăunătoare. Va putea astfel să ofere organismului său o compensaţie faţă de agresiunea toxică crescândă. Omului i se perturbă deci zilnic echilibrul biologic de către obiceiurile sale de viaţă şi de către invazia tot mai pu­ ternică de chimicale din mediul său înconjurător. Astfel. piele prin folosirea unor elemente care le stimulează în mod specific. medicamente. şi-ar putea întări mijloacele de apărare. astfel încât omul nu a putut progresa în paralel în ce priveşte cunoaşterea lumii spirituale. prospeţimea şi liniştea au devenit o raritate în oraşe. Este bine să alertăm. praf şi zgomot. fum. ficat. Constatăm apariţia unei duble polarităţi. Tehnicile de curăţare în profunzime se adresează deşeurilor care sunt acumulate şi incrustate în ţesuturile organismului şi care contribuie la perturbarea func­ ţionării normale şi armonioase a acestuia.intoxinează* (sau am putea spune că se autointoxică). • de a-şi găsi drumul spiritual în funcţie de aspiraţiile interioare care îi sunt specifice. Poluarea mediului înconjurător este reflectarea 13 . O tenta­ tivă vizând recrearea condiţiilor de viaţă din trecut este desuetă. Al doilea tip de factori dăunători este mai greu de com­ pensat.tr. alegerea alimentelor şi provenienţa lor. omul modern se confruntă cu o dublă necesitate: • de a compensa în mod real impactul nociv al modu­ lui şi al mediului său de viaţă asupra organismului. cea legată de mediul de viaţă al indi­ vidului. Cum potfiîntărite mijloacele de apărare ale organismului? Aceasta este prima întrebare fundamentală a unei abordări etiologice a bolii. plămân. Pe de altă parte. Cartea lui Christopher Vasey prezintă o gamă largă de asemenea tehnici. în fine. care nu se regăseseşte în limba română ca atare. mergând până la pericolul contaminării radioactive. în special în zonele urbane. cantitatea şi calitatea lor. încât generează numeroase maladii. nepermiţând o eliminare convenabilă a deşeurilor sale toxice de origine internă. cafea. căci în prezent încărcătura toxică este de aşa natură. Poate de asemenea să decidă asupra obiceiurilor proaste care îl leagă de diverse substanţe toxice: tutun. autorul se refera la o intoxicare produsă de substanţe care se găsesc în mod normal în inte­ riorul organismului {n.j. să sensibilizăm opinia publică în legătură cu ravagiile produse de factorii care şu­ brezesc organismul conducând la boală. fiinţa umană poate să le remedieze în parte prin atitudinea sa faţă de exte­ rior. intestin.

c o l o r a n ţ i . a n u r e s p o n s a b i l e m u l t e f u n c ţ i a d e î n t r . s u f i c i e n t ş i . n a t u r i s t ă m u l t i m i l e n a r ă c ă ş i i .a u u n e i z i l e l e s a u d e ş i . A t u n c i . . f o l o s i t e î n m e t o d e ş i Ş i a d r e n a r e d a r e l e f i c a t u l u i . a c e s t e F ă r ă î n c e t a r e . a c e s t e i s a d e î i e s t e f a c e c h i m i c e . D o a r î n t ă r i d o r i m I n m e d i u l s ă d i n j u r u l r e f l e c t ă l u i E u l ! . t o x i n e l e d e p l i n . d i v e r ş i ş i c i d e . v i l i z a ţ i e i . r e c ă p ă t a t d i s p ă r â n d s i n g u r e j u d i c i o s ş i a p l i c a t ă ! d e a a c e s t e p e r s o a n e b u c u r i a t r ă i .a u t o t u ş i . i e r b i c i d e F i i n ţ a t o x i c e . . . m u l e a z ă D i n o r g a n i s m l o g i c . r i n i c h i l o r n o a s t r e .1 s ă d e t e r m i n a E s t e s c h i m b ă m a a n e l u m e a c e i l a l ţ i . d a r . s t ă î n î n c e r c a E s t e î n g r i j i m i n u t i l s ă p u t e r e a a l u p t a d e n o a s t r ă .a d e v ă r i n t e s t i n e l o r . . l a I n a d i t i v i .G a s t o n B E S S O N d a c ă d e ş e u r i s â n g e l e s ă s e Vicepreşedinte Asociaţia medicală Kousmine o r g a n e l e . t r e b u i e ş i c ă r e d u s c o n s u m u l a l c o o l . d e m a i î n ţ e l e p t î n c e p e m î n c e p e m p r i n p r i n s c h i m b a s ă p r e f e r a b i l c e c ă . î n ş i n e . p e n t r u i n u t i l s ă s ă î n c e p â n d p u t e m s ă a c ţ i o n ă m m o ­ ş i p e n e i n d i v i d u a l d i f i c ă r i p e n o i î n a s u p r a e x t e r i o r . d e e x i s t ă d e p o s i b i l i t a t e a c u r ă ţ a r e . p i e l i i . c â t e p e r s o a n e c a u r m a r e Ş i î n v ă z u t d u r e r i l e c u r e t u l b u r ă r i l e c u r ă ţ a r e . m i j l o c u l d i n c a r e E s t e c o r e c t D r . e s t e E s t e c e e a a . d a c ă n e t r e b u i e f o l o s i t e a t â t e a î n g r ă ş ă m i n t e c o n s e r v a n ţ i . c ă o r g a n i s m u l c a r e n o s t r u i n t o x i c ă n u p o a t e ş i f u n c ţ i o n a i n v a d e a z ă d e e v a c u a r e a m a t e r i e i m o r b i d e u n e i c o n ­ b i l i r e a s ă n ă t ă ţ i i e v i d e n t e x i s t ă i n d i v i d u a l ă ş t i i n ţ e î n p u r t ă t o r u l p a r t e . f i z i c e î n r a f i n a t e î n ţ e l e p c i u n e a p o p u l a r ă n e p u n e o î n f a ţ a d e u n u i m a r e a d e v ă r p e n t r u M e d i c i n a o c a r n e a . f ă i n i l e m o d d i m i n u a t e c ă g r ă s i m i l e f ă c u t e a n i m a l e . s ă f i e e s t e t o t ­ f a c e m p e n t r u t o x i n e p e r m i s n u o r g a n i s m u l u i î n s e a m n ă n o s t r u i n v a ­ d e c â t r e s t a ­ t r e ­ d a t d e b o a l a n i m i c a l t c e v a ş i u m a n ă e s t e e i . e s t e o m u l î n t â i c o n ş t i e n t i z e z e c o n t e x t u l g r u p u l u i î n c a r e c a r e r e s p o n s a b i l i t a t e a e f o r t u r i l e n a t u r i i p e n t r u n o a s t r e . o r i g i n e a d o r i n ţ a p o l u ă r i o d a t ă b u i e ş i v i c t i m a s ă î n s c h i m b a r e . . e x e r c i ţ i i z a h ă r u l . n u m a i t r e b u i e s i s t e m a t i c . o r g a n i s m u l c a u t ă d e b a r a s e z e d e n u s e d e ş e u r i d a t o r i t ă m o d u l u i n o s t r u a c t u a l v i a ţ ă r e u ­ a c u ­ ( s u p r a a l i m e n t a r e .a m c ă î m b o l n ă v i m . c a t e g o r i c c i ­ c ă Preambul r e p e t ă m t r e b u i e p e n t r u m a l a d i i l o r c a f e a . d e t e r m i n ă î m b o l n ă v i r e a s t i m u l ă r i i E x i s t ă a a c e s t u i a .A exterioara n o s t r u n i a s e p o l u ă r i i E u l u i fiinţei u m a n e . o r g a n e l o r m a i a f e r i c i r e . ş e ş t e n i c i o d a t ă î n s ă s e d e n t a r i s m . o f a c ă ş i p e t e n s i u n i n e r v o a s e ) . a t u n c i c â n d n e r e c o m a n d ă ş i c u r ă p r i m ă v a r ă p e s t i c u r ă ţ a r e a s â n g e l u i p u r i f i c a r e a a f i r m ă c ă o r g a n i s m u l u i . P h i l i p p e . . . î m p o t r i v a t u t u n . s u n t n u a p l u s .

Articulaţiile celor cu reumatisme sunt inflamate.Drenajul nu este deci doar un excelent mijloc de pre­ venire. O cură de curăţare trebuie neapărat să aibă loc primă­ vara sau era o aluzie la reînnoire. apar inflamarea mucoaselor digestive (gastrită. gâtul (tuse). greaţă. Persoanele care suferă de maladii respiratorii îşi suflă nasul. la o nouă manifestare a energiilor caracteristice acestui anotimp. enterită. eczemă umedă). a raţiunii sale de a fi şi a metodelor prin care se poate realiza. balonări). Toate problemele pielii sunt datorate eliminării fie a sub­ stanţelor acide de către glandele sudoripare (eczemă uscată. piele grasă. fie a deşeurilor coloidale de către glandele sebacee (acnee. furuncule. Această concepţie decurge din observaţii şi poate fi verificată de fiecare dintre noi în parte. aşa cum gândesc mulţi. Christopher VASEY P a r t e a întâi: Drenarea toxinelor Drenajul Medicina naturistă afirmă că principala cauză a bolilor este prezenţa de substanţe indezirabile în organism. sinusurile (sinuzite) sau nasul (răceală). care constituie cauza de deces a trei persoane din cinci în zilele noastre. o stare pe care o trăim după o asemenea cură? Scopul acestei cărţi este tocmai acela de a furniza datele indispensabile pentru o bună înţelegere a funcţiei de drenare. bronhiile (bronşite). sau atunci când aceste substanţe sunt iritante sau fermentează şi se descom­ pun. crăpături). indigestii. se 17 16 . vărsături şi diaree. tuşesc sau expectorează pentru a se debarasa de sub­ stanţele care le umplu alveolele (astm). ci deopotrivă o metodă te­ rapeutică de sine stătătoare. întreaga gamă de maladii cardiovasculare. colită) şi gazele (aerofagie. Prezenţa substanţelor alimentare în exces la nivelul stomacului şi a intestinului este cea care provoacă regurgitaţii. blocate şi deformate de prezenţa unor „cristale".

s u n t d e ş e u r i şi r e z i d u u r i r e z u l t a t e unor mici cantităţi căci. îngreunează funcţionarea normală 18 19 . cadavrele de globule acestor mineralele provine din majoritatea toxine degradarea substanţelor alimentare de către corp. Dar. în substanţele gastrice: cancerigene. odată degradate. le inflamează pereţii (flebite. p l ă m â n i şi p i e l e . Este vorba despre ficat. o d a t ă pragul de toleranţă depăşit. sunt perfect lor n u suportate de orga­ anumit atâta vreme cât prezenţa depăşeşte un prag. prezente corpul în corp provin din însăşi ţesuturilor. etc. acizii. acidul uric. resturile celulare folosite perimate. gută: în alergii: uric alergenele. formează ureea. extrag de acolo toxinele le elimină în exterior. 1 Poluarea rezultă fie d i n t r . arterite). trebuie să e l i m i n e roşii. de este pregătit descotorosească acestea. Proteinele. de toxine din în metaboţesuturile Prezenţa este noastre sa. substanţele incriminate sunt deşeuri cancer: ulcerele nocivă a toxine (intoxinare). O uzura parte din toxinele Zilnic. diferite toxine acizii cetonici. în obezitate: grăsimea. rinichi. î n acidul etc. perfect normală. In bolile renale.o I n t o x i n a r e s i i n t o x i c a r e (varice) şi le o b s t r u e a z ă (infarct. grăsimile prost transformate Aceste nism. accident cere­ organismului acumulare nostru de cu substanţe nedorite fie din embolie). se d e p u n p e (ateroscleroză). a otrăvurilor (intoxicare). A c ţ i u n e a tuturor acestor substanţe asupra organismului nostru să n e d e t e r m i n e să n e i n t e r e s ă m d e p r o v e n i e n ţ a l orl r trebuie Intoxinarea Toxinele lisme. în pătrunderea substanţelor toxice. Corpul patru organe care filtrează sângele. proteice. c o m ­ iar de pildă. bustia glucozei produce acidul lactic şi g a z u l carbonic. prin însăşi El funcţionarea de altfel posedă şi organismul să se produce aceste deşeuri. aceste reprezintă u n adevărat pericol pentru substanţe Ele prin a organism. vase le I j a c i z i graşi) c a r e c r e s c v â s c o z i t a t e a s â n g e l u i . a c ţ i o n e a z ă c a o o t r a v ă a s u p r a ţ e s u t u r i l o r şi o r g a n e l o r şi prezenţa lor în exces. deformează bral. în diabet: zahărul. Totuşi.datorează prezenţei de substanţe excedentare (colesterol.

mult. c o r p u l n o s t r u se a f l ă î n p r e z e n ţ a u n o r cu care n u v a şti c e să facă. A c u m u l a r e a grăsimi aceas­ 150 de de n u este d e c â t u n a s p e c t a l s u p r a a l i m e n t ă r i i . c u m se c r e d e î n g e n e r a l . de prea 88. de şi de cereale.6 de de pildă. Şi aceasta este o sursă d e i n t o x i n a r e . a ş a c u m l e . acumulare generatoare otrăvuri violente. p r e z i n t ă o mită toxicitate pentru corp.corpului: ele „virusează" sau „îmbâcsesc" angrenajele rului organic". în Elveţia. „moto­ • p r o t e i c e este aşa d e r ă s p â n d i t ă . în zilele noastre se c o n s u m ă printre cantităţi excesive altele prin faptul de că locuitor i-ar consumă medie 3 4 0 0 calorii zilnic. c a r e . adică mai mult are organismul pregătesc terenul pentru bolile viitoare. Intoxinarea este de departe mai semnifica­ decât sunt formă anu­ ! grame sare lună! în elimina de 15 grame periculoasă excedentare (NaCl) grame sau m a i mult 3 obezitatea. alimentele sunt private de elementele lor vitale prin mulţimea con­ reprezintă 243 Necesarul carne. capa­ j să o Alimentele sau prost transformate A t â t a vreme cât alimentele noastre sunt adaptate cităţilor digestive. substanţele care sunt absorbite zilnic d i n h r a n ă . Cifrele n e mai bine să ne d ă m seama de rolul unei f u n c ţ i o n e z e . dar fiecare 2400 .o a r a t ă şi n u m e l e . Sursa principală de toxine fiind alimentele. D a c ă n u elimină decât 2 0 de grame. \ căci m â n c ă m mult în prea mult. producţia de deşeuri depăşeşte posibilităţile de şi cel maladii. adică doar 12 de l a o b e z i t a t e . C ă c i m â n c â n d mult. acest lucru se e x p l i c ă elveţian Aceasta consumat kilograme carne pe zi. introducem în alimentaţia noastră tot felul mai de m a t e pe parcursul zilei sub f o r m ă de produse lactate. indolii. ar exista o retenţie de g r a m e pe zi. de între consumate digestiv consumate cantitatea capabil alimente transforme. de îndată decât ce m â n c ă m nevoie mai mult decât ca să C â n d eliminare ale corpului. de fiecare carne. nu ne v o m mira că intoxinarea cu deşeuri 20 21 . în exagerări. însă care se stocate sub formă de grăsimi. fenolii. tubul este au exces p o t fi o sursă d e intoxinare. nu va avea ptomainele. A c e l a ş i l u c r u se î n t â m p l ă c u c o n s u m u l e x c e s i v d e g l u c i d e şi d e O unei altă sursă de intoxinare cantitatea pe care este de grăsimi. a Este deci m u l t în de medie grame 1982. ele ne deşeurile să ne se e l i m i n ă o idee multe S t a r e a d e i n t o x i n a r e este atinsă repede î n zilele noastre. combustive şi e l i m i n a t o a r e - tendinţa să f e r m e n t e z e să se d e s c o m p u n ă . în fi s u f i c i e n t e . intoxinarea. E x i s t ă şi p o s i b i l i ­ tatea acumulării de toxine fără creştere ponderală tivă. Dimpotrivă. acidul piruvic. In cazul obezităţii. S u p r a a l i m e n t a r e a substanţe doar eliminări insufi­ de nu duce de c i e n t e : r i n i c h i i ar t r e b u i să e l i m i n e 2 5 p â n ă la 3 0 d e g r a m e uree î n 2 4 de ore. toxinele se a c u m u l e a z ă î n ţ e s u t u r i ajută ardem.o Evident. disproporţia alimente nostru în şi reiese clar sensul şi i m p o r t a n ţ a adaptării c o n s u m u l u i la nevoile noastre Căci chiar şi a l i m e n t e l e naturale şi s ă n ă t o a s e organice. facem despre viteza cu poate desfăşura ' Dacă alimente. întrucât permit aceste cifre n u reprezintă pe m a i lună! adevărul căi. sub d e t o x i n e . absolut. cei trei factori ce trebuie luaţi î n considerare vreo de acumulare nedorită de toxine. în cazul intoxinării. A s t ă z i trebuie sumate m a i multe alimente ca în trecut pentru a proteic este astfel acoperit î n proporţie d e 2/3 de către Şi dacă ne gândim la toate proteinele care m a i sunt acoperi n e v o i l e c o t i d i e n e d e v i t a m i n e . scatolii. Substanţele precum sunt aceştia sunt Ioc c a r e i a u n a ş t e r e d i n a c e s t e f e r m e n t a ţ i i şi p u t r e f a c ţ i i . consu­ ouă proceselor d e prelucrare pe care le suferă. adică de 9 0 d e g r a m e î n t r . ta reprezintă pe o retenţie Dacă 24 de de rinichii ore în 5 grame ar loc pe zi. m i n e r a l e şi o l i g o e l e m e n t e .

nu de către organismul nostru. con­ tribuie şi el mult la crearea unei stări de intoxinare. ci de. Intoxicarea Spre deosebire de intoxinare. Fiecare substanţă a fost. prin perturbarea tuturor funcţiilor organice. în cele mai multe cazuri fiind vorba de o agitaţie ste­ rilă. agenţi conservanţi etc. Otrăvirea pe care o suferă culturile şi crescătoriile de animale datorită poluării aerului. apei şi solului face ca ali­ mentele să-şi piardă acea puritate pe care o aveau cândva. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât aceste substanţe sunt în sine. Medicamentele chimice. Vor fi deci mai puţin metabolizate şi va rezulta o producţie mai mare de deşeuri. tutun. pentru care sunt nocive. toţi aceşti aditivi pe care îi adăugăm la alimente. fiind considerate drept toxice sau otrăvuri. nu pentru a le ameliora valoarea nutritivă. foloseşte pentru a-şi stimula apetitul numeroşi produşi intoxicanţi (dulciuri. de sinteză şi vaccinurile pe care le absoarbe organismul nostru sunt şi ele o cauză de intoxi­ care. emulgatori. au o anumită toxicitate recunoscută. nu toţi aditivii sunt toxici. ierbicide. testată. Sunt substanţe total nepotrivite cu o funcţionare nor­ mală a corpului. cafea. stabilizatori. fungicide etc. O intoxicaţie nu ar trebui să fie decât un eveniment accidental şi rar. La această poluare înconjurătoare se adaugă poluarea voluntară la care supunem terenurile cultivate prin trata­ mentele repetate cu insecticide. dimpotrivă. nervoase şi cerebrale absoarbe o mare parte din energia necesară organelor digestive şi excretoare. ci.. ci pentru ca să arate mai bine şi să dureze mai mult. Hiperfuncţia facultăţilor motrice. Stresul. unii sunt com­ plet inofensivi. . alcool). dimpotrivă. Administrate în situaţii excepţionale şi rare. Alţii. In plus.. Acelaţi lucru se petrece şi în ferme. ne intoxicăm zilnic cu substanţe toxice cu care poluăm mediul şi alimentele. potenţiatori de gust. de pildă) pentru a supravieţui condiţiilor nefireşti în care sunt ţinute sau pentru a accelera creşterea lor în greutate (hormoni). Autorităţile motivează că dozele utilizate sunt minime. toxice. absorbim cu regularitate coloranţi. în prezent. bineînţeles. dar care în realitate nu figurează printre alimentele prevăzute de natură pentru corpul nostru.. cu atât mai repede cu cât o persoană stresată în general nu face efortul de a mânca corect.„alimente false" produse de industria alimentară. aceste medicamente nu ar avea un efect atât de dăunător asupra corpului nostru. reglementări. carne. Animalele sunt frecvent supramedicate (cu antibiotice. Din păcate. s-a calculat că în fiecare an consumul mediu de asemenea sub­ stanţe este de aproximativ 2-3 kilograme! Din fericire. Ei sunt totuşi toleraţi. Nivelul toxinelor creşte deci repede. de pildă.. antioxidanţi. dar supraconsumul medicamentos din zilele noastre intoxică populaţia în mod rapid. cu mult sub dozele care ar putea provo­ ca intoxicaţii. Aceste medicamente se regăsesc evident în carnea pe care o con­ sumăm şi parţial până şi în subprodusele animaliere cum ar fi ouăle. în cazul intoxicaţiei. agenţi antirâncezire. Ele vor contribui astfel la 22 creşterea nivelului deşeurilor din ţesuturile noastre şi la îmbolnăvirea noastră. Otrăvurile pe care le conţin pătrund în interiorul organismu­ lui atunci când le consumăm. laptele. de toate băuturile industriale şi de toate dulciurile oferite sub o mulţime de forme. produsele lactate. Deşi prezente în cantităţi foarte mici în alimente. Este vorba. sub­ stanţele care au pătruns în corp nu ar trebui să se afle deloc acolo.

Ca orice fiinţă vie. să pro­ ducă energie. vopsele de păr. ci pentru a atrage atenţia asupra multiplelor surse de deşeuri. Compoziţia acestor lichide este deci esenţială pentru celulă. dar în ciuda acestui fapt. ele sunt în întregime dependente de mediul în care se găsesc. 2 Cum ne îmbolnăvesc deşeurile? Pentru a ne da seama cum poate prezenţa deşeurilor în corp să ne îmbolnăvească. La fumul de ţigară se adaugă otrăvurile aflate în fumul coşurilor de uzină. Unele cosmetice. cât şi în celălalt. într-adevăr. dar şi ele posedă propriile organe care le permit să respire. organ semipermeabil. deodorante etc. este alta. Dacă ar fi etalate. în loc să fie utilizaţi exclusiv în cazul otrăvi­ rilor cu substanţe toxice provenite din exteriorul organismu­ lui. 70% din corpul nostru este alcătuit din lichid. să se reproducă şi să recepţioneze mesaje. iar deşeurile pe care le excretează trebuie îndepăr­ tate. sunt folosiţi şi pentru a desemna starea de intoxinare sau prezenţa deşeurilor în general. limfei şi lichidelor celulare. în cel al instalaţiilor de încălzire şi în gazele de eşapament ale maşinilor. oxigenul şi substanţele nutritive trebuie să le fie aduse. celulele nu pot supravieţui într-un mediu care nu le este favorabil. conţin substanţe nocive sau la limită. pudre. indiferent dacă provin din exterior sau din interior. Funcţia de transport este îndeplinită de fluidele orga­ nice de tipul sângelui. Grupându-se. Celulele noastre se scaldă deci într-un ocean interior constituit din lichide celulare în care circulă curenţi nutritivi şi epurativi: curenţii sangvin şi cel limfatic. O sută de mii de kilometri de capilare sangvine servesc drept sistem de conducte pentru irigarea acestei suprafeţe enorme. Celulele sunt cele mai mici „unităţi vii" din organismul nostru. începem să ne dăm seama de pericolele acestor amestecuri. căci reprezintă mediul ei vital.Nu se cunoaşte totuşi efectul final din interiorul organismu­ lui al interacţiunilor tuturor acestor substanţe puţin sau deloc nocive în doze mici. In prezent. Cum pot supravieţui celulele 25 I * . In zilele noastre. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu termenii de intoxicare şi intoxicat care. ţesuturile ar acoperi o suprafaţă de 200 de hectare. Aceste fluide organice erau numite odinioară umori şi se vorbea despre starea umorilor sau despre starea umorală. în limbajul curent el este folosit atât într-un sens. Organismul nostru nu este o pubelă unde se poate arunca absolut orice! N. majoritatea acestor surse de intoxi­ care ar putea fi evitate. Dacă îi acordăm puţină atenţie. Corpul nostru nu dispune totuşi decât de câţiva litri de sânge. creme. Neputându-se deplasa. Pielea. Numeroase substanţe toxice pătrund şi prin căile respira­ torii. Chiar dacă termenul de toxină n-ar trebui utilizat decât pentru deşeurile produse de organism şi nu pentru otrăvurile provenind din exterior. Această listă nu a fost făcută pentru a speria. celulele formează organele corpului. B. trebuie să reamintim că acest corp este un ansamblu de celule şi că el funcţionează doar pentru că toate aceste celule sunt active. s-a descoperit că amestecul diferiţilor aditivi consideraţi inofensivi ar putea avea efect cancerigen! Căile digestive nu sunt singurele porţi de intrare ale sub­ stanţelor toxice. să elimine deşeurile. tâlcuri. termenii s-au schimbat şi vorbim despre „teren".

Atunci când aceste organe lucrează normal şi pro­ ducţia şi aportul de deşeuri nu sunt foarte ridicate. Fiecare în felul lui. glandele sudoripare şi sebacee. cele 50 000 de miliarde de celule care compun corpul îşi excretează deşeurile în mediul umoral ca într-o rigolă şi 5 până la 7 mi­ liarde de cadavre de celule ajung zilnic în sânge şi limfă. corpul dispune de diferite emonctorii (fig. 2). dumneavoastră]. acest lucru se datorează faptului că lichidele îşi conservă în perma­ nenţă compoziţia ideală. cu atât mai mult se contaminează şi ticeste fluide. Deşeurile eliminate de efUrc celule nu mai sunt îndepărtate. Dacă o canti­ tate atât de mică de lichide poate fi utilizată pentru a asigura nutriţia şi epurarea unui atât de mare număr de celule. Vasey. npoi se întrerupe mai mult sau mai puţin. Cu timpul. intestinul. terenul acumulează progresiv deşeuri şi situaţia organică se degradează. Fig. atunci când deşeurile sunt prea numeroase fli emonctoriile leneşe sau deficiente. Oxigenul şi substanţele nutritive nu mai ajung Iu celule şi determină carenţe grave. creierul atunci când gândim. In plus. ceea ce încetineşte şi mai mult circuItiţla. irigarea ţesuturilor şi schimburile. nu toate capilarele sunt umplute în acelaşi timp. Lichid intracelular (50%) Una din activităţile principale ale corpului este deci menţinerea purităţii lichidelor organice. Sângele face turul corpului cam într-un minut. Activitatea lor scade. o mulţime de otrăvuri pătrund în corpul nostru pe cale respiratorie. rinichii. Deşeurile vehiculate de BAnge pătrund în limfă şi în fluidele celulare. In aceste condiţii. crescând astfel şi mai niult gradul de poluare. Dimpotrivă. aşa cum am văzut. Pentru a menţine puritatea mediului său intern. muşchii atunci când desfăşurăm o activitate fizică. sângele trece des şi repede prin aceleaşi locuri. deşeurile îngustează diametrele acestora. viteza de cir­ culaţie compensează lipsa lichidului. Acumulându-se. 1: Lichidele care compun (după terenul nostru şi procentajul raportat la [Apa. Totuşi. mediul rămâne curat şi celulele pot funcţiona corect. Pe de o parte. Sângele se îngroaşă. devine mai dens şi mai greu şi nu mai circulă atât de uşor prin vase. Pe de altă parte. precum şi căile respiratorii filtrează deşeurile şi le elimină în exterior. Cu cât e mai puternică poluarea. digestivă şi cutanată. Ed. ficatul. greutatea sursă corporală vitală a sănătăţii L'Eau. căci circulând cu viteză mare într-un sistem închis aşa cum este cel circulator. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu ni'Kiinele în alcătuirea cărora intră. Dar un al treilea factor fundamental se adaugă celor doi: celulele pot funcţiona nor­ mal pentru că lichidele organice sunt curate. Jouvence) I » . Depunându-se pe pereţii vaselor. doar părţile cele mai active ale corpului sunt puternic irigate: organele digestive atunci când mâncăm. adică nu se supraîncarcă cu deşeuri. Irigarea diferenţiată şi viteza de circulaţie permit deci ca toate celulele să fie irigate corect. source vitale de votre sânte Ch.cu atât de puţin lichid nutritiv? Doi factori compensează cantitatea mică de lichid. celulele ajung să se scalde într-o ndevărată mlaştină a cărei masă inertă paralizează toate flchimburile. celulele nu-şi mai pol desfăşura activitatea.

c â t şi c a l i t a t i v . î n f r â n a t ă . Locul pe îl o c u p ă atunci şi c a n t i t a t e a când lor au un efect toxice. când deşeurile n u sunt ele însele toxice. Vor apărea multe boli d i f e r i t e . . negativ. prodis­ care Atunci j b l e m e l e p e c a r e l e p r o v o a c ă se d a t o r e a z ă î n p r i m u l r â n d confortului determinat de simpla lor prezenţă. j deşeurile sunt inconvenientul p r e z e n ţ e i l o r se a d a u g ă şi c a r a c t e r u l l o r i n t o x i c a n t şi o t r ă v i ­ tor. va funcţie otrăvuri. i t tionează organele. sau activitatea paralizată. deviată D a r şi m a i g r a v e s t e c ă c e l u l e l e a r p u t e a fi o m o r â t e ! Prezenţa substanţelor indezirabile î n organismul atât din punct de vedere nostru. conges- j . a r e d e c i sănătate. Celulele şi d e c i In corpul în de întregime.deşeurile murdăresc şi a s t u p ă filtrele emonctoriilor. se i n f l a m e a z ă şi se s c l e r o z e a z ă . la Dimpotrivă. î n f u n c ţ i e d e o r g a n e l e c a r e s u n t a t i n s e şi d e m o d u l î n care sunt afectate. c a n t i t a t i v . aceste sunt agresate de . u n efect n e g a t i v asupra stării noastre d e I * . organică fi î n g r e u n a t ă . blochează articulaţiile. Ţesuturile sunt iritate. către otrăvuri.

g u ş ă şi e x o f t a l m i e (proeminenţa 30 31 . A c e s t lucru este terapeutică. deci într-o anumită cât starea măsură terenului tul­ a l t e r ă r i sunt b a r o m e t r u l stării generale pătrund în corp n u se d e p u n într-o sin­ ne d e g r a d e a z ă . D i n adevăratele sunt păcate. fistulele supurează şi m a i tarem • • H î ^ H W oslo c a r a c t e r i z a t ă p r i n h i p e r t i r o i d i e . s c ă d e r e a «lllll. locale. depresia. cu o c a u z ă n e c u n o s c u t ă . într-adevăr. fistulei. acesta fiind invadat şi s u p r a î n c ă r c a t . C u se a g r a v e a z ă care apar. B o a l a M e n i e r e este o b o a l ă a bronşitei fi all d §j j <«friB. d i m i n u a ameliorează. Ş i i n v e r s . liuiluri î n u r e c h i . sunt în realitate lilwifl. b o a l a se m a n i f e s t ă prin vertij. Ir. încărcate cu deşeuri.. locale. c a d e • I I v i li e l e . a descris în 1 8 6 1 b o a l a c a r e îi ulO azi n u m e l e . B o a l a u n e i s e d a t o r e a z ă a t e r e n u l u i hemoroizii sângerează m a i Tulburările locale abundent. reflec-ij „Natura poluarea b u r ă r i l e l o c a l e . D e r e g u l ă u n i l a t e r a l ă . ar trebui barometru! natura tat de aforismul fundamental al medicinei naturiste: (le d i r i j a t ă î n p r i m u l r â n d s p r e t e r e n şi n u s p r e Dacă terenul supraîncărcat n u ar p r o f u n d ă a b o l i l o r e s t e g e n e r a l ă şi u n i c ă şi c o n s t ă î n terenului".. d u p â o e x p e r i e n ţ a d e peste 2 0 d e a n i ca m e d i c şef a l urechii Este uşor de observat cât sunt de d e p e n d e n t e locale de starea într-adevăr. victime O Fără ale Manifestările umorale sunt bineînţeles cele care alarmează şi a t r a g se î m b o l n ă v e s c să valideze trebuie sunt cauza cercetare a nega că b o l n a v u l u i şi a m e d i c u l u i . 1 bolile cardiovasculare. putea antrena dispariţia lor? tuturor tulburărilor variate datorită Oi'lcat d e m a r e în ciuda a r fi d i v e r s i t a t e a aparenţelor. fixa. tumorile. consideră din că sunt lor. toate m a - d e la cauzele principale spre efectele Bolile catalogate şi e t i c h e t a t e n u nevralgiile. cataracta. suprafaţă Această terapiei microbilor.1 8 5 4 ) . şi ale anemia. D a t ă deşeurile se fiind circulaţia în permanen­ corp. menoragiile supraîncărcat. m a i f r e c v e n t ă la f e m e i . c u m a m p u t e a explica faptul c ă la acelaşi de simptome manifestările marii diversităţi şi d e „de a nav un tratament ar unic. m e d i c g e r m a n . considerată n u face de tipul ••««(iltllului p e n t r u s u r d o m u ţ i din Paris. şi se î n m u l ţ e s c gură regiune a organismului. Partea cea m a i t a n t ă a aisbergului. m e d i c f r a n c e z .3 Deşeurile tă a lichidelor. oare terenului: subiectul sale de c u m v a r«lrJlP rluc la d e g r a d a r e a c o n t i n u ă a funcţiei a u d i t i v e . pentru a a v e a logică. cedează fiecare sub această n u este concepţie în opoziţie despre cu boala punctele care primele dtUorată supraîncărcării concepţia poluanţilor. tulburării ¥ F'iHipnr M e n i e r e ( 1 7 9 9 . decât nişte n u m e date vârfului aisbergului. maladii pildă: să s u b l i n i e m de faptul profunzimile n u nicidecum origine micro- omisiune gravă are drept consecinţă şi „ d e t u r n a r e a " secundare. etc. stării terenului. constând dintr-un drenaj general toxinelor. c u c â t s t a r e a t e r e n u l u i se eu atât tulburările dent. cu d e b u t tipic între 2 0 şi " ' I (JH uni. orice alterare poate fi localizată. vizibile. foarte adesea u i t ă m această totuşi teorie. cea ascunsă. Crizele u n barometru abateri hemoroizilor. senzaţie d e c o m p r e s i e î n u r e c h e a a f e c t a t ă . a studiat î n t â i la H a l l e . u n e o r i p â n ă la surditate eriplalfi (n. astmul. Boala bronşita agravează. este t e r e n u l I nulii M e n i e r e * şi B a s e d o w * * .). care Toate sunt acestea sunt constitui pro­ bol­ al fundă a bolilor. a p o i mentare? lipsa Metabolismele n u sunt c u m v a creşte încetinite în umori somnului? se Cantitatea poluanţi ''ulii Doucrierea bolii c a r e îi p o a r t ă a z i n u m e l e d a t e a z ă din 1 8 4 0 . aproape altceva impor I idilic pielii tubului digestiv.1 8 6 2 ) . glaucomul. * >MI VUM Basedow { 1 7 9 9 . părţilor corpului unde organism greutatea îşi are r ă u l se p o a t e slabe. Pornind de aici pot apărea o m u l ţ i m e tulburări suprafaţă". cu atât a terenului. Evi­ să repartizează întregul şi î n f i n a l dispar. acţiunea se r a r e f i a z ă . responsabile de apariţia tulburărilor de umorale. dureroase ale poluării atenţia că despre o r i g i n e a m i c r o b i a n ă Majoritatea microbilor Mli|H'rficială Ivitatea 1'iiliU' multe şi c ă pare oamenilor a bolii.

D e pildă. A j u n g e m a s t f e l d i n n o u l a t e r e n şi l a nos­ la necesitatea are a reduse c a a c e s t a să n u c o n ţ i n ă d e ş e u r i î n e x c e s . S t a r e a t e r e n u l u i o importanţă atât de mare pentru acesta funcţionarea caută uminoacizi î n a i n t e de a fi absorbite. Purificarea emonctoriilor mediului despre care intern a m are starea terenul (aşchii. tr. acide..). acţiunii Ea poate nulă. apariţia coşurilor. lizarea energiilor exterioare.Pe de altă parte. coloidale prin I n t e r m e d i u l bronhiilor. Hipertiroidismul basedowian se datorează dereglării rămâne inactiv. care are ca scop neutralizarea.o p r e p a r a r e a vaccinului r a b i c . eczemelor cazul căii cutanate.2 0 kg î n câteva luni). atunci când le-a mărturisit apropiaţilor „. p i e l e a l b ă şi u m e d ă . m i c r o b u l n u este n i m i c . secreţii. microbilor fi redusă în funcţie n u sunt Ei nu variază e n o r m de la un nocivi­ la şi bolnav dar sau excesivă. tatea altul. proteinele c o n ţ i n u t e alimente sunt energii prea puternice pentru organismul tru. renale.).. în urine dense. G l o r i a i-a a d u s . fierbinţi. (tahicardie. adică atunci n u supraîncarcă m o d periculos. de în chiar mortală. prezintă t r e m u r ă t u r i a l e extremităţilor. D i g e s t i a e s t e o a d e v ă r a t ă l u p t ă î n t r e o r g a n i s m u l n o s t r u şi a l i ­ mente. a d e m o n s t r a t n a t u r a m i c r o b i a n ă a n u m e r o a s e b o l i . schije d e de se boală sau obuz). Pacientul p i e r d e r e p e d e î n g r e u t a t e ( 1 0 . cu s t i m u l a r e a p r o d u c e r i i d e h o r m o n h i p o f i z a r tireotrop (TSH) c a r e la r â n d u l lui s t i m u l e a z ă g l a n d a t i r o i d ă să secrete cantităţi m a r i d e h o r m o n i t i r o i d i e n i . Atunci când alimentele sau gazele nocive p ă t r u n d prin vărsături. 32 33 . El corpul apărare. de aceea. Organismul nostru îşi menţine sănătatea purificându-se Voinţa organismului de a-şi păstra integritatea şi puri­ absolut microbii. printre a l t e l e . sinusurilor. n u provoacă mite. reacţionează de î n c e r c â n d să n e u t r a l i z e z e şi să e l i m i n e î n e x t e r i o r e x c e s u l substanţe toxice.1 8 9 5 ) . o m e t o d ă d e c o n s e r v a r e a b e r i i (care a v e a s ă . încărcate î n cazul căilor transpiraţii profuze. v ă r s ă t u r i . c o m ­ dinainte în de boală. zile c a să e x t r a g ă a fost î n d e p ă r t a t din ţesuturile sale u n c o r p străin care n u plet de acolo în când globilor oculari). ca o victimă fără h o r m o n a l e la nivelul centrilor nervoşi d i n creier. Principala cauză a maladiilor n u este deci microbul. t u l b u r ă r i c a r d i o v a s c u l a r e p a l p i t a ţ i i . t e r e n u l este totul!". A r e a l i z a t . acci­ sănătoasă organismului nostru. Chiar Louis supravieţuiesc. chimist şi b i o l o g f r a n c e z . d u p ă c u m s-a constatat d e m u l t .! cii să patul de moarte. proteinele sunt t e r e n u l s u p r a î n c ă r c a t c u deşeuri care le p e r m i t e m i c r o b i l o r se i n s t a l e z e . eliminarea deşeurilor nasului.i printr-o rezistenţă permanentă la pătrunderea oricărui corp străin sau nociv şi prin eliminarea celor care totuşi au reuşit să pătrundă în ţesuturi. Corpului îi trebuie uneori ani de strănut m e n ţ i n ă într-o perfectă stare de puritate. * * * Louis Pasteur ( 1 8 2 2 . tatea terenului se m a n i f e s t ă Această luptă are deja loc la nivelul proceselor digestive. organismul realitate care adăposteşte unui' şi'v J Aceştia decât n u musafirii teren supraîncărcat. este considerat pionier în domeniul m i c r o b i o l o g i e i şi a l v a c c i n o l o g i e i . proliferează stricăciuni decât atunci când terenul le-o per. acesta le e l i m i n ă sau tuse. î n 1 8 8 5 ( n . d i a r e e la nivelul căilor digestive. încât în permanenţă să-Ii dental î n organism.i p o a r t e n u m e l e : p a s t e u r i z a r e a ) . loc deja: prin intermediul bi­ vorbit hipersecreţie l i a r ă şi s a l i v a r ă . cu t o a t e că apetitul este e x a g e r a t . tr. în timpul digestiei. respiraţie dificilă la efort) ( n . selecţionarea şi uti­ în Pasteur*** ar fi r e c u n o s c u t acest lucru pe săi: .

violentă şi cuprinzătoare. altul va face o diaree etc. ulcere.). eforturile permanente (cronice) de neutralizare şi de eliminare se opun unei surse neîntrerupte de intoxinare sau intoxicare. intoxinarea umorală. amigdalele. De fapt. Aceste simptome de boală nu înseamnă o dete­ riorare a stării generale.Pentru eliminarea deşeurilor. ci o întoarcere la starea de sănătate. De altfel. tr. aceste crize de curăţare cu ajutorul cărora corpul se eliberează de toxinele care saturează mediul său intern nu sunt altceva decât ceea ce numim. deşeurile sunt deviate spre altă poartă de ieşire. au fost împinse în profunzime. se căzneşte să evacueze materia morbidă". în cazul bolilor cronice. pentru a proteja bolnamd. Acest lucru se explică foarte simplu prin faptul că eliminările au restabilit o stare umorală fiziologică. fost fondatorii e p i d e m i o l o g i e i (n. favorizată de dietă şi de drenâri. Aceste eforturi de purificare. deşeurile care ar fi trebuit să părăsească organismul pentru ca acesta să poată funcţiona din nou corect. în cazul bolilor acute. a supranumit unul din Hipocrat al | • Bolile pe care le „decapităm" cu ajutorul medica­ mentelor ce reprimă simptomele (deci şi eliminările) au tendinţa să se agraveze sau să lase bolnavul într-o stare de slăbiciune şi de proastă dispoziţie persistentă. într-adevăr.membrii unei familii îşi vor satura fluidele organice cu deşeuri.. este vorba pur şi sim­ plu de o criză de eliminare. Ele se numesc bronşite atunci când au loc la nivelul bronhiilor.bolile . Atunci când un emonctoriu devine incapabil să-şi rea­ lizeze acţiunea de eliminare. golirea sinusurilor este identică cu sinuzitele etc. celălalt va constata că i se reactivează eczema (eliminare prin piele). al băuturilor calde. medicinii medic englez. Sydenham* a sintetizat în mod strălucit caracterul salu­ tar şi eliminator al bolii în următoarele cuvinte: „Boala nu este altceva decât un efort al naturii care. Doar cunoaşterea acestor transferuri mor­ bide ne poate permite să înţelegem cum o persoană abia 35 pârintele engleze. acţiunea de eliminare este bruscă. Ele exprimă deci un efort de purificare şi de prevenire şi nu o operaţiune distructivă. fiecare membru al familiei va reacţiona în felul lui pentru a încerca să elimine materia morbidă: unul va face o criză de eliminare pe cale respirato­ rie (bronşită). dar în acelaşi sens. uterul. * Thomas englezilor Sydenham sau (1624-1689). se pot declanşa crize curative. pot fi folosite şi unele căi secundare: glandele salivare. glandele lacrimale. fistule.. I 34 . eczeme când apar pe piele etc. boli.pot fi acute sau cro­ nice. Dar faţă de această boală unică. • In timpul exceselor alimentare .. ne aduc o stare de sănătate mai bună decât cea care a precedat apariţia bolii. In disperare de cauză. • In timpul curăţărilor practicate în medicina naturistă. • Bolile pe care le lăsăm să „iasă la suprafaţă".. corpul îşi creează uneori emonctorii „artificiale" pentru a face faţă mareei de deşeuri: hemoroizi. cele pe care le ajutăm să „iasă" prin intermediul băilor calde. Este interesant să notăm mai ales că aceste crize iau forme asemănătoare maladiilor catalogate: eliminarea prin piele este analogă eczemei. Aceste crize de curăţare . Câteva exemple ne vor permite să înţelegem mai bine că boala este o criză de eliminare. fiecare dintre noi a putut să constate în practică acest lucru.de pildă în timpul sărbătorilor de sfârşit de an . Sau cu alte cuvinte. ca de pildă gripa. bolile sunt rezul­ tatul tentativelor de curăţare făcute de către organism.

o n o u ă criză de e l i m i n a r e . .ft d e e l i m i n a r e . . t e r a p i a a p l i c a t ă r e f u l e a z ă i m e d i a t ţi\ profunzimile fi util la umorale. şi eforturile purificatoare ale organismului n u ar trebui decât atunci când viaţa bolnavului este în utilizată când micro- Prin refularea „micilor maladii" eliminatoare. de curăţare nu ar trebui deci să fie binevenită p e d e e f o r t u r i l e p u r i f i c a t o a r e şi l a f i e c a r e t e n t a t i v ă d e refulare se iftHpunde p r i n t r . trebuie epurarea terenului căci. felul acesta motiv. se i n s t a l e a z ă complicaţiile. u n m o m e n t Desigur. a le deoarece cauza profundă şi cAlre deşeuri sau d e infecţiile microbiene supraadăuşi decât jjate. complicaţii vor necesita îngrijire adecvată. imediat urmate de o curăţare gene­ cazuri extreme. de re­ emonctoriilor Aceste epuizate infecţie nflnfllatea. Geneva. Să înţelegem bolile grave. forţa vitală nu-şi abandonează atât adauge. fhtlificsirea u m o r a l ă . î n c â t b o l n a v u l se trezeşte măsură n u nu sunt este torul neputincios al invaziei către şi d i s t r u g e r i i corpului său Rezultatele u n o r astfel d e t r a t a m e n t e pasagere. n u m e r o a s e s i s t e m e t e r a p e u t i c e r e p r i m ă f ă r ă să ştie e f o r t u r i l e c u r a t i v e ale o r g a n i s m u l u i . iniţiată D a r chiar şi î n suprimată. Kll?. se v a a g r a v a . în de pmiie boala profundă. d e o a r e c e n i v e l u l d e îiicflrcare iniţial n u scade. curăţarea organismului asemenea de u n legilor n a t u r i i . l a s ă l o c u l u n e i a l t e i a . dat. în c i u d a g r a v i t ă ţ i i u n e i b o l i . 1 9 8 8 37 . sporeşte îmbâcsirea terenului rămânând nerezolvată. care la î n c e p u t reprimată fără şi fiice H\tar p e a c e e a ş i c a l e c a r e t o c m a i a f o s t î n c h i s ă . e a a r t r e b u i să fie s u s ţ i n u t ă . care con­ Neînţelegând a c e s t e n o ţ i u n i a t â t d e s i m p l e şi î n stituie c o n d i ţ i a p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă a Paradoxal. datorită c u r ă ţ a r e c o n t i n u ă şi afectează d e fiecare d a t ă alt «spoitului s u p l i m e n t a r d e o t r ă v u r i orga­ Refularea nefirească este o fltcc d e c â t să agraveze situaţia. - problema fundamentală crizele organ. Reprimarea excepţională! de altfel simptomelor ar trebui să fie o situaţii posibilităţile mar­ de lor d e a p ă r a r e a t â t d e r e d u s e . medicamentoase. N a t u r a n e a r a t ă c ă această cale n u este c e a într-adevăr. tat situaţiei specifice a bolnavului. soluţie facilă. u n t e r e n curat spiritul n u î n c e t e a z ă să corpului. a c e s t e a se t r a n s f o r m ă d e s t u l d e r e p e d e î n ladii d e g e n e r a t i v e şi d i s t r u c t i v e * . amânările Pentru pe care obţine rezultate profunde durabile. se vindeca. a D a r o r i c u m scopul organismului este o epurare terenului O criză său. altul. î n aceste cazuri. A c e s t l u c r u d u c e la î n c a r e o r g a n i s m e l e s u n t a t â t d e u z a t e şi slăbite. Soleil. E a iluzia că nu Este foarte posibil ca în timpul acestor revolte ale nismului. m a ­ durerile sunt prea puternice sau c â n d are loc o invazie biană. u r m a r e i n e v i t a b i l ă a mult trata­ cu m e n t e l o r r e p r e s i v e . şi aşa m a i Bolnavul speranţa că aleargă va atunci de D a r la un specialist la care. sau ca o să fie iluzorie dând provocate gravă să se ameliorează bună. Ed. m a l a d i a îşi î n c e t e a z ă e f e c t u l benefic c o n s t r u c t i v şi t r e b u i e r e c u r s l a u n t r a t a m e n t d e o s e b i t . dar u n tratament deşeurile represiv adică supra- departe. benefice r e g e n e r a t o a r e . R e z u l t ă situaţie catastrofală: de fiecare dată când următoarea organismul o deşeuri efect sa­ în turează ţesuturile sale a r e d e benefic î n c e a r c ă să scape d e t o x i n e l e c a r e î l d e r a n j e a z ă d e c l a n ş â n d * A se citi de a s e m e n e a : d e a c e l a ş i a u t o r . pericol. D i m p o t r i v ă . O medicaţie ce reprimă simptomele aflate în contrast manifesta A t u n c i c â n d nivelul d e supraîncărcare creşte foarte g! c â n d r e z i s t e n ţ a t e r e n u l u i s c a d e . ci dimpotrivă. In recidivele sau recăderile repetate şi supărătoare.„vindecată" „recontractă" aceeaşi boală sau face o alta o d a t ă v i n d e c a t ă . ar adap­ aceste determină suprimarea simptomelor t r e b u i să fie î n t o t d e a u n a rală a mediului umoral. daune al acestor furtuni purificatoare. f a v o r i z a t ă c h i a r p r o v o c a t ă a t u n c i c â n d a r e d i f i c u l t ă ţ i î n a se s a u a se d e s ă v â r ş i .

B i m p t o m e l e e i e x p r i m ă e f o r t u r i l e c o r p u l u i d e a se d e b a r a s a aportul a fi logică. Organul transpiraţiei este unul din­ tre ele şi este comun tuturor bolilor".a o b s e r v a t c ă l u p i i şi c a p r e l e n e g r e m u ş c a t e d e şerpi v e n i ­ n o ş i se e l i b e r e a z ă de substanţele toxice cu ajutorul argilă. deci prin profundă a bolilor se caracterizează boala cu prin toate de înlăturarea carenţe. A c e s t e p l a n t e nale au. posteşte. medicinii. o teorie construită de o m . c â t şi p i s i c i l e trifoi sau pir a t u n c i c â n d s u n t b o l n a v i . al rinichilor (efect sau al i n t e s t i n u l u i (efect l a x a t i v sau purgativ). corpul beneficiază atunci din n o u din plin de nutritiv. în care organismul precum aceste suferă de ' j absenţa etc. a e n u n ţ a t acest adevăr: Dacă această nevoie de puritate umorală nu ar fi decât nimic a pro­ un simplu punct de vedere. fie prin anus. terapia şi să a r t r e b u i d e c i să se b a z e z e eforturile curative când la pe susţină care corpul. sau prin alt emonctoriu. utile vitaminele. Pentru nceastă recurge im fost constatare A a î n g r i j i î n s e a m n ă p u r i f i c a deşeuri. când ţesuturile normal. e l e f a n ţ i i se p u r i f i c ă c u 39 . în funcţie de doză. Restabilind puritatea terenului drenaje. plantelor m e d i c i n a l e . S . L a r â n d u l lor. natura A t u n c i c â n d u n a n i m a l este bolnav. deşeurilor prin autoliză şi facilitează per­ eli­ minarea S e ştie d e a s e m e n e a c ă a t â t c â i n i i . substanţelor într-adevăr.bolile lipsa provocate sau de de carenţe. D a r observarea atentă cedeelor curative folosite d e către a n i m a l e n e afată că HC c u r ă ţ ă p e n t r u a s e regenera. Postul mite degradarea lor. ?n n a t u r ă nu ar confirma-o. efect eliminator la mănâncă medici­ nivelul diuretic) plămânilor (efect expectorant). părintele „Toate bolile se vindecă prin Intermediul unei evacuări. trebuie substanţe nedorite în organism. substanţe că oligoelementele deseori vitale n u a j u n g u n d e este n e v o i e d e ele drumul până acolo Pentru a ajuta la (lichidele organice) acestor (celulele) pentru este plin de 5 Dacă prezenţa natura de nceste toxine. Vindecarea expulzate în afara intervine atunci deşeurile au organismului. Hipocrat. fie pe gură. dezintoxicat organismul. fost r e p a r a t e şi c â n d s t a r e a u m o r a l ă a r e v e n i t l a A îngriji înseamnă deci a purifica. sau prin ve­ zică.

6 Practicarea drenajului Drenajul este o modalitate ce ne ajută să curăţăm orga­ nismul. Virtuţile dezintoxicante ale transpiraţiei sunt puse în va­ loare în ţările nordice sub formă de saună. pielea transpiră mai abundent. Odată curăţat emonctoriul. Mijloacele aplicate sau drenanţii Hunt variaţi. Prin tradiţie. amenajate în mici colibe. în ţările arabe şi turce sub formă de băi de aburi (hammam) şi de către indi­ enii din America de Nord prin băi cu vapori calzi. Emonctoriile sunt mijloacele indirecte indispensabile prin care se poate face drenajul. adică acea capacitate de a favoriza epurarea organismului. el redevine capabil să filtreze corect sângele. creşterea acestor eliminări pentru o anumită perioadă de timp. Aceste câteva exemple . iar volu­ mul lor creşte. Poatefivorba de plante medicinale. pentru a le transporta apoi spre emonctorii. proprietatea comună tuturor plantelor medicinale este cea depurativă.şi ar mai fi multe altele — ne arată căile pe care ne îndrumă natura. pentru a ajunge la zi. de absorbţia de sucuri sau de alimente având calităţi dezintoxicante. Peste tot în lume. toate eforturile se îndreaptă spre ele şi vizează restabilirea unor eliminări normale dacă acestea erau insuficiente sau. diferitele populaţii propun şi utilizează tehnici de depurare pentru a conserva sănătatea sau pentru a vindeca maladii. Toate marile religii au propus perioade de purificare prin post. In mod curios. conform principiului lui Hipocrat. de masaje. de spălaturi intestinale etc. care spune că „medicina este arta de a imita metodele curative ale naturii". In cazul curelor de drenare. Un drenaj constă în stimularea activităţii de filtrare a jiftngelui şi de eliminare a toxinelor prin diferitele emonctorii de care dispune organismul. La rândul lui. întâi de toate. 41 40 . şi mai mult. se practică şi faimoasele „cure de primă­ vară" al căror scop declarat este acela de a curăţa sângele. urinele capătă o culoare mai închisă pentru că se încarcă cu deşeuri. Această eli­ minare intensă trebuie să fie vizibilă pentru persoana care face cura: materiile evacuate de către intestin sunt mai abun­ dente sau evacuarea are unritmmai regulat. Un drenaj este deci caracterizat printr-o eliminare cres­ cută de deşeuri prin intermediul emonctoriilor. căile respira­ torii se eliberează de deşeurile coloidale care le astupă. acesta va putea capta toxinele acumulate în ţesuturile profunde pe care Ie irigă.Unele animale rănite sau bolnave se tăvălesc în noroiul argilos şi prin aceste cataplasme improvizate beneficiază de puternicele proprietăţi de curăţare ale argilei. emonctoriul stimulat de drenanţi se curăţă de toate deşeurile care stagnează în ţesuturile sale şi îi blochează „filtrele". Să ne mai amintim şi purgaţiile şi spălaturile la care erau supuşi altădată copiii la venirea primăverii.

c o n s i d e r a r e s u n t e f i c i e n ţ a d u r a t a I n t o x i c a t ă ( m a r e c o n s u m a t o a r e s a u a r e f o r ţ e l e o d a t ă p e r s o a n ă v â r s t ­ Eficienţa drenajului depinde de intensitatea sa. p r o g r e s i v . A l ţ i s t r i c ă c i u n i l o r d a r d o i ş i d e p r o v o c a t e d e c e f i c a t u l . c a z u r i s a t u r a t e î n t â m p l ă d e ş e u r i . m a i î n c â t e u n u l s i n a l e s n i v e l u l u i t o x i n e t i s u l a r e . e s t e r e e d u c a t e . E m o n c t o r i i l e î n a c e l a ş i t i m p . s e r e d u c s t a r e a ş i g e n e r a l ă a m e l i o r e a z ă . n u t r e b u i e c â n d n e a p ă r a t d r e n a j e l e s ă f i e s t i m u l a t e t o a t e p e n t r u A t u n c i s u n t p r a c t i c a t e 42 43 . c a p i t o l e l e v o r f i c a r e i m p o r t a n t î n t r e t o x i n e . m ă s u r ă iiiiii a v a n s a r e c a r e v a p r o g r e s i v ă f a c e d e r e g e n e r a r e t r e b u i e l u a ţ i a c e s t o r î n o r g a n e . p e n t r u d e fi a p l i c a ţ i n e v o i e c o r e c t . d r e n a n ţ i s ă n e c e s i t a n u d a c ă î n t i n d ă u n a p e r i o a d ă l u n i . d e i n t e s t i n u l . e s t e o r g a n e a c ă t r e c a p a c i t a t e a i m p o r t a n ţ i c u r e i . d o u ă n u o p t i m ă E a d e c i c a r e d i f e r i t e l e s e c e v a v a e m o n c t o r i i d e î m p ă r ţ i t e s i t u e a z ă f i e c a r e e x t r e m e . p e r s o a n ă . f ă r ă a p r e z e n t a ţ i a l ţ i i . e m o n c t o r i i o b ţ i n e p u t e a f l u x s e e f i c i e n t s ă s e d i f e r i t e l o r b i n e e m o n c t o r i i . f a c t o r i ş i v a l a b i l ă . s t i m u l a o r d i n e a d e p i n d î n e v i d e n t d e a m p l o a r e a d e ş e u r i .o ş i o ş i c a r e p r i m ă p a r t e a e m o n c t o r i i l e d e c e l e ş i v ă t ă m a t e e s t e e s t e c ă t r e c e a a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă . d e c â t ş i e l i b e r e z e e x t r a s e o c u r ă t o a t e s â n g e t o x i n e l e . p e r s o a n a d r e n a j u l c a r n e . m a i a s u p r a m u l t e e m o n c t o r i i l e d e o d a t ă . ş i c ă c i p u t e r n i c e c a r e e p u i z e a z ă d e r e g l e a z ă s a r e a c ţ i e d e v i n e g r e u v ă z u t e s t e a d e v ă r a t a d r e n a n t b i n e a l e s s e e s t e s u f i c i e n t î n s ă î n c â t p e n t r u c a s ă e m o n c t o r i u . e s t e a c h i a r p r e f e r a b i l s ă f i e s t i m u l a t c o r p u l u i . P e n t r u d e s u n t c e r n ă m â n t f o l o s i ţ i o t r e p t a t t r e b u i e ţ e s u t u r i . n n u m i t e U t f t s u r ă P r o c e s u l N u s ă d e [inii a r e D r e n a n ţ i i p r e z e n t a ţ i e i a f i n u î n a c e a s t ă a u l u c r a r e î n d e p l i n e s c d e p u ţ i n d o u ă d i s ­ e i s e g f k e r i i : m u l t o r t e h n i c i d e d r e n a j p e n t r u a r e u ş i d e b l o c a r e a l o r . a r t r e b u i p r e f e r a b i l r e p e t a t ă î n t r e d e d o u ă o r i f u n c ţ i e c a z . e s t e o F i e c a r e t r e b u i e c u s ă . s ă fie î n d r e n a n t .a r u n c u n o a s c ă m o d u l f u n c ţ i o n a r e . l o r d e r e z u l t a t . p o a t e a c e s t e a simplitate.L a s c ă d e r e ş i î n a c e a s t ă a e l i m i n a r e d e v i z i b i l ă a d e ş e u r i l o r T e r e n u l c o r e s p u n d e r e d e v i n e o p r i m a p r d a t ă . ş i p r e a a r m u l ţ i . ) D o z a r e a c ă c i n i c ă . o r g a n i s m r e g u l i m a t e m a t i c e d o z a c a r e î i d e f i n e a s c ă .a r m i p r a m e d i c a t ă . c u r ă ţ a r e e f e c t p r o v o c a t d e d r e n a j e p e e s t e u n p r o c e s p r o f u n d b r u s c d e c â t d e d i n s ă s e t e r m e n l u n g . P o s i b i l i t ă ţ i l e t u l b u r ă r i l e d e v i n d e ­ t i t u n c i O lor. ş i n u L i s t e l e t r e b u i e aplicare uşoară. î n c e p e d o z e p u t e r n i c e d o z e l e d e a b o r d a r e c o r p u l l a g r e ş i t ă .o flecundă p r a c t i c e s t i m u l a r e c o ­ e m o n c t o r i i l o r . v o r u r m a î n t r . p l ă m â n i i . p r u d e n ţ ă c u c â t ş i d e rinichii. e x i s t ă d i f e r i t ă p e n t r u p i t r t e c e o c u p a a b o r d a f u n c ţ i o n a r e a m i j l o a c e l e o r g a n u l u i d e s . p e I n m a i m u l t e d e t ă m â n i . ş i d i n p e ş i D i m p o t r i v ă . p r e a c ă c i f i n i c i p r e a ş i n u p u t e a r e d u s ă s . n c c i a e f i c i e n ţ i . . c e l m a i e m o n c t o r i u p e n t r u m u l t c a o g a m ă s ă s u f i ­ ş i . i m p o r t a n ţ e i A c e a s t ă c u e s t e a t â t m a i m o r b i d e c a r e d e j a d i s p a r d e p r o g r e s i v . r e s p u n d e . s e c u r a t p e n t r u c e l a l t ă e v i t a i r o s i r e a ş t i m d e a c ă l e f o r ţ e l o r e s t e c e l T r e b u i e c o n s e c i n ţ ă . u n g e n e r a l . p i e l e a . o a f i e f i c i e n t ă . e a s u n t l i m i t a t i v e m a i e z i t a t f o l o s i m m a i m u l t e a n . d r e n a n ţ i l o r s t i m u l a r e a n i c i u n e p u i z a p r e a t r e b u i e e l i m i n ă r i i n i c i s ă a r f i e b i n e f i f ă c u t ă . . p u t e a D o z a o r g a n i s m u l d e s . p o t v i z a l i m i t a t e ( p e r s o a n ă B i n e î n ţ e l e s .1 u n I n a ş a u l t e r i o r c i e n t d e t e h n i c i c a r e î i f i e c a r e I n ş i p o n t ă g ă s i f a c e b i n e . C o r p u l n u d e c o m b i n a r e a f i z i o l o g i c . e m o n c t o r i i l e fie n e c e s a r ă Durata curei joacă şi ea un rol fundamental. P e n t r u n e c e s a r a î n p u ţ i n i . p u t â n d c ă t r e s i n g u r ă d e s ă p ­ 0 a p a r a t u r ă d e c i s u n t c o m p l i c a t ă . d e s p r e s o l u ţ i e c a r e e s t e d e f i c i e n t .ş i d o z e c a u t e m i c i c a r e T r e b u i e A î n c e p u t c u c a r e ş i a l e t r e b u i e r e d u c e c r e s c u t e V a fi p r e z e n t a t ă m a r e p e d e c e l p e n t r u d e f i e c a r e d r e n a j . C u r e l e N c ţ i o n a p r e a l a b i l D i n ( r u l e a z ă b o l n a v ă ) .

v i t a m i n e Intestinul subţire D u p ă diverse transformări. m u c o a s a intestinală ca u n filtru sangvin. m a ­ I numeroase devenind larg. pătrunzând fi substanţele în curentul sangvin p e n t r u a fi trimise spre locul u n d e v o r Această absorbţie are loc în intestinul folosite. de 4 metri şi u n mari. Sarcina sa este de a toxine prin microleziunile pe care le prezintă. la nivelul lungime cecului. diametru de aproximativ 3 centimetri. Toate duce aceste c a p i l a r e se u n e s c p e n t r u a f o r m a v e n a p o r t ă c a r e la f i c a t d i v e r s e l e s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e e x t r a s e d i n b o l u l alimen­ etc. care substanţele a l i m e n t a r e îşi desăvârşesc t r a n s f o r m a r e a v e d e r e a a b s o r b ţ i e i s a u e l i m i n ă r i i lor. prost adică bine şi doua parte substanţele Moleculele digerate. i n t e s t i n u l s u b ţ i r e şi c o l o n u l f o r m e a z ă u n t u b l u n g . m i n e r a l e . p o a r t a d e i n t r a r e a m e d i u l u i i n t e r n se d e s c h i d e 44 45 . aflat la . Subîn subţire. fie vătă­ ascendent. C â n d alimentele ingerate sunt adaptate la capacitatea transformare i a t u b u l u i digestiv. j e j u n u l şi i l e o n u l . Pereţii dezintegra „poroşi". d i g e s t i a se f a c e c u pozitive de-a lungul de uşurinţă. degradate toxice sunt constrânse să r ă m â n ă î n i n t e s t i n şi v o r se t e r m i n ă A r e o ate spre c o l o n . două acţionează doar „inteligent" c a r e lasă să p ă t r u n d ă î n sânge nutritive alimentare bine procesate. uneşte stomacul cu colonul m e n t este d u o d e n u l . A c o l o se î n c h e i e d i g e s t i a . ficatul le redistribuie î n eliberându-le în curentul Intestinul subţire este segmentul de tub digestiv care C â n d este î n stare b u n ă . o parte creatice şi hepatice. tar: a m i n o a c i z i . contri­ a Transformările tubului digestiv buie la f o r m a r e a d e s c a u n e n o r m a l e şi l a o b u n ă e l i m i n a r e \ E oc r m nt i ol e E ocu m ti o 7i tsinl rI net a n Alimentele pe care le m â n c ă m suferă primele m ă r i d i g e s t i v e la n i v e l u l g u r i i şi a l s t o m a c u l u i . 1 acestora. Odată nutritive încheiate vor părăsi diferitele faze ale digestiei. u n d e v o r f o r m a o parte a materiilor Se î n t â m p l ă însă c a această „ m u c o a s ă filtru" să mată şi să l a s e să p ă t r u n d ă în curentul sangvin fecale. şi a r e l o c a b s o r b ţ i a s u b s t a n ţ e l o r Intestinul baza colonului subţire nutritive. c o r p i graşi. A (fig. p r e c u m şi a p r o p r i i l o r s u c u r i d i g e s t i v e . P r i m a p a r t e a a c e s t u i seg­ fixă î n care ajung secreţiile este formată din pan-. reziduurile fi evacu­ s e g m e n t e m o b i l e . intestinul. S c o p u l digestiei este r e d u c e r e a alimentele celule. c a r e p o t fi a b s o r b i t e d e transformările alimentelor au loc în către interiorul tubului digestiv. L a i e ş i r e a s t o m a c . titanţele n u t r i t i v e t r a v e r s e a z ă p e r e ţ i i i n t e s t i n a l i şi p ă t r u n d reţeaua bogată de capilare care tapetează intestinul. z a h a r u r i . T o a t e particulelor complexe - î n p a r t i c u l e s i m p l e . D u p ă primele transformări digestive. organism. j | h transferi dini' în în .bolul a l i m e n t a r î n particule asimilabile. c u a j u t o r u l secreţiilor p u n c r e a t i c e şi h e p a t i c e . 3 ) . stomacul varsă teriile în intestinul subţire.

aditivii etc. aceste substanţe reprezintă aproximativ o treime din hrana noastră. glandele digestive secretă sucuri diges­ tive în cantitate mare: j| un litru până la un litru şi jumătate de salivă. • In fiecare zi. Aceste două condiţii sunt îndeplinite atunci când ali­ mentaţia este constituită din alimente bogate în celuloză. un organ de eli­ minare şi acesta este aspectul care ne interesează acum. cum sunt muşchii intestinali şi cei fii tuturor organelor interne. Sedentarismul. G e n e v a . care ne permit O ne deplasăm şi care sunt supuşi controlului voluntar. Consecinţa este o încetinire a tranzitului intestinal mai mult finu mai puţin accentuată. Chimul sau bolul alimentar. este propulsat în intestin prin peristaltismul intestinal Acest fenomen se datorează acţiunii muşchilor circulari care se găsesc în pereţii intestinului şi care. muşchii striaţi. îl împing înainte. nu au putut fi asimilate. care distruge mucoasa stomacului. format din substanţele ali­ mentare impregnate cu sucuri digestive. datorată consumului în cantitate prea mare sau neadaptării din punct de vedere calitativ. contractându-se în amonte de bolul aii. Care sunt deşeurile care tranzitează intestinul şi cate mint evacuate prin colon? • Toate particulele alimentare neabsorbite. contiiictându-se. pe lângă rolul pe care îl joacă în digeslln alimentelor. antibioticele. „masează" muşchii netezi. După unii autori. amestecul de alimente nepotrivite din punct de vedere diges­ tiv antrenează fermentaţii şi o mare producţie de substanţe toxice şi iritante. 1 Peristaltismul intestinal este o activitate reflexă ce are Ioc atunci când tenninaţiile nervoase ale pereţilor intestinali ' sunt excitate de către bolul alimentar. fructe. Cauzele acestei agresiuni şi distrugeri a filtrului intestinal sunt multiple. | 47 46 . îi stimulează şi îi obligă să funcţioneze. • bolul alimentar trebuie să fie constituit din materiale suficient de „aspre" pentru a stimula filetele nervoase. este. dintr-un motiv sau altul. n Ln nivel intestinal. Mucoasa intestinală este iritată de digestia proastă a oricărui aliment. u trenează o degenerescentă a muşchilor netezi ai organelor. * A se citi d e a s e m e n e a : A s o c i a ţ i a m e d i c a l ă K o u s m i n e . Un alt factor care influenţează peristaltismul intestinal laie activitatea musculară. nesolicitând muşchii striaţi. Muşchii netezi. Aceasta este îmbâcsirea umorală. Să cităm. cereale integrale. Este de altfel bine cunoscut că numeroase remedii farmaceu­ tice au un efect dezastruos asupra tubului digestiv. Este vorba în Hpecial de fibrele de celuloză provenite din alimentele vegetale. 1 9 9 2 . | | 2 litri de sucuri intestinale. au o capacitate funcţională care depinde mult de activitatea muşchilor striaţi. aspirina. Insecticidele. f t Atunci când facem activitate fizică. piloni ai sănă­ Aceste alimente sunt în principal de origine vegetală: legume. Cei cinci tăţii sau abordarea Kousmine.| mentar şi relaxându-se în aval. | | aproximativ un litru de sucuri pancreatice. dimpotrivă. Jouvence. cauza profundă a tuturor maladiilor*. între altele. • Substanţele utilizabile care. Intestinul subţire. apoi progresiv printr-o atrofie a muşchilor peristaltici.lăsând deşeurile să satureze terenul. pentru a excita filetele nervoase. care nu sunt con­ trolaţi de voinţa noastră. Pentru ca acest peristaltism să funcţioneze bine. aceasta se traduce printr-o pierdere de tonus. re­ prezintă tot atâtea agresiuni pentru fragila mucoasă digestivă. | un litru şi jumătate de sucuri gastrice. spre colon. | | un litru de bilă. împreună cu colonul. trebuie îndeplinite următoarele ? două condiţii: 1 • bolul alimentar trebuie să fie suficient de voluminos pentru a umple intestinul şi a fi în contact cu întreaga suprafaţă a pereţilor. Ed.

dar conţine şi deşeuri filtrate de către ficat. Funcţia colonului este dublă: Funcţia digestivă • lleon Apendice Fig. dar deşeurile pe care le ' conţin sunt eliminate pe cale intestinală. de pildă. colonul descendent şi rect. Ea dezasimilează deşeurile care se găsesc în mediul intern. Gura cleioasă şi limba albă reprezintă un fenomen de eli­ minare a deşeurilor prin mucoasa tubului digestiv. şi canalul anal care se termină cu anusul. serveşte la digestia grăsimilor. poarta de ieşire a tubului digestiv. Lungimea sa este de 1. partea termi­ nală a tubului digestiv. căci diametrul său este superior celui al intestinului subţire: de la 3 la 8 centi­ metri. Procesul este foarte uşor de observat la nivelul gurii. Colonul Colon . 48 49 . 3).5 metri. atacând fibrele alimentare. Intestinul gros este alcătuit din colonul ascendent. (fig. încearcă să extragă ce mai poate fi extras ca substanţe utile. în funcţie de nivel. Mucoasa tubului digestiv are un rol dublu: asimilaţie — dezasimilaţie. Jejun Va Colonul este numit şi intestinul gros. Bacteriile colonice sunt cele care. şi deşeuri filtrate de către aceste glande. 3 In colon se realizează ultimele transformări ale materiilor. dar .Aceste secreţii diverse conţin toate sucuri digestive. Din rect fac parte ampula rectală. colonul transvers. El înconjoară intestinul subţire şi abdomenul precum un cadru. Bila. o cavitate servind drept rezervor pentru materiile fecale. Majoritatea acestor secreţii este resorbită în ! acelaşi timp cu substanţele nutritive.

Materiile neeliminate fermentează şi se descompun. Rezultă clar că un tranzit intestinal normal este de o importanţă capitală. fiind plină. Materiile fecale sunt propulsate în colon datorită mişcărilor peristaltice ale pereţilor. muşchi care sunt supuşi controlului voluntar. Poziţia şezândă a toaletelor modeme nu se numără printre cele ideale.ceea ce este posibil deoarece muşchii anusului sunt supuşi controlului voluntar . Acest proces poate avea loc prin relaxarea muşchilor sfincterului extern (anusul). se declanşează un reflex de relaxare a muşchilor sfincterieni interni şi se mani­ festă dorinţa de a defeca. Caracteristicile mediului intestinal se modifică în momentul fermentaţiilor şi al putre­ facţiilor şi provoacă mutaţii ale microorganismelor benefice ale florei intestinale. aceste spasme ale sfincterelor pot antrena eonstipaţia. Un consum suficient de lichide. fenomenul absorbţiei există la nivelul colonului. fapt dovedit de altfel de efectul incontestabil al supozitoarelor sau al spălaturilor nutritive. ele se lipesc de "pereţii colonului. Funcţia de eliminare Dacă nu dăm imediat curs dorinţei de a defeca şi reţinem materiile fecale . Pentru a atenua acest inconvenient. făcându-i poroşi. Este important de ştiut acest lucru. transformându-le în microbi agresivi care vor coloniza şi infesta organele învecinate. Pe de altă parte. Trebuie subliniată aici încă o dată importanţa unei cantităţi suficiente de celuloză în alimentaţia zilnică. avansează greu şi sunt greu de eliminat (căcăreze). importante cantităţi de apă sunt resorbite la nivelul colonului. ceea ce se întâmplă de fiecare dată când tranzitul intestinal este încetinit şi materiile fecale rămân mai multe zile în contact cu mucoasa colonului. Poziţia ghemuită este cea mai potrivită din £>unct de vedere fiziologic pentru o defecaţie naturală (toaletele „tur­ ceşti"). care va umezi materiile fecale permite uneori rezolvarea problemei tranzitului şi a eliminării. Se deschide larg poarta care permite toxinelor să pătrundă în mediul intern! La aceste toxine se adaugă şi pătrunderea microbilor pe­ riculoşi care provin din intestin. Contrar celor pretinse de unii. Reziduurile inutilizabile sau neasimilate formează materi­ ile fecale care vor fi expulzate printr-un proces reflex. 50 .creăm spasme. unele persoane se ghemuiesc direct pe scaunul de toaletă. Când ampula rectală este dilatată. el este capabil şi să absoarbă substanţe toxice. căci dacă intestinul gros este capabil să absoarbă substanţe nutritive. agre­ sează pereţii. Dacă scaunele sunt prea uscate. In timp. altele îşi refac poziţia ideală ridicându-şi genunchii cu aju­ torul unui taburet.Acestea din urmă vor fi absorbite de către mucoasa colonului şi trimise la ficat printr-un proces identic cu cel care are loc în intestinul subţire.

Evacuarea la oră fixă nu este necesară. Scaunele sunt astfel eliminate zilnic. In general. dar în rea­ litate. nu este neapărat un semn bun. Se va constata astfel timpul scurs între momentul consumării şi cel al eli­ minării. In mediul său natural. Un scaun o dată la 2-3 zile sau mai multe este un semn sigur al unei proaste eliminări intestinale. Testul s-ar putea face şi cu spanac. Putem defeca în fiecare zi fără a avea obligatoriu un tranzit de 24 de ore. Fiecare îşi poate verifica cu uşurinţă viteza tranzitului intestinal cu ajutorul testului următor: la masa de prânz. chiar dacă ea ar putea întări reflexul de defecaţie. prin deplasarea segmentelor. nici vasul de toaletă.. Viteza activităţii intestinale Să semnalăm totuşi că aceste legume au un efect uşor llixativ.) este un semn de fermentaţie sau de putrefacţie a alimentelor în tubul digestiv. materiile se depun pe pereţii colonului sub formă de cruste. Culoarea . aceste cruste pot lUinge 5-7 centimetri grosime. 52 Culoarea normală a scaunului este brună. acesta se poate alungi (dolicocolon) sau dilata (megacolon) sub greutatea materiilor neevacuate. Scaunele. In anumite situaţii. creşte uşor viteza de tranzit. cu scaune de 3-4 ori pe zi. Această legumă are proprietatea de a colora scaunele în roşu. când tranzitul este prea lent. Fecalele tranzitează atunci prea repede şi asimilarea substanţelor nutritive se face prost. materiile se acu­ mulează în intestin şi cele care ajung ultimele apasă spre capătul tubului digestiv pe cele care s-au acumulat în zilele precedente. care trebuie controlat. Aceasta înseamnă că în fiecare zi trebuie să eliminăm ceea ce am consumat în ziua precedentă.Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări intestinale Frecvenţa eliminărilor Intestinele care funcţionează bine se golesc o dată sau de două ori pe zi. în consecinţă. Este posibilă şi apariţia ptozelor care. care colorează scaunul în verde. se consumă o porţie serioasă de sfeclă.consistenţa Viteza tranzitului intestinal este de asemenea un punct important. micşorând Htttfcl diametrul interior. O prezenţă frecventă sau chiar obişnuită a gazului (balonare. fie ele şi zilnice. Deşeurile ar trebui să părăsească organismul sub formă de scaune cam la 24 de ore după ingerarea lor. care. tare prezintă un diametru redus nu pot fi considerate eli­ minare normală. In imele cazuri. . Abdomenul proeminent Atunci când scaunele stagnează în colon prea mult şi în cantitate prea mare.. omul primitiv eva­ cuează 2-3 scaune pe zi. Gazele intestinale Gazele intestinale sunt inexistente la o persoană sănă­ toasă. Nu ar trebui să murdărească nici anusul. ele au o întârziere de 3-4 zile. tranzitul este prea lent şi eliminarea se face prost. de pildă. După unii autori. Consistenţa este păstoasă şi tare. Un tranzit prea rapid.

aceste cruste îngreunează peristaltismul intestinal şi absorbţia substanţelor nutritive. Intestinul poate fi umplut nu doar cu materii fecale. dar care nu trebuie folosit decât în cazuri excepţionale.abdomen rotunjit şi proeminent. Dar violenţa acestei metode nu este lipsită de inconveniente. Materiile sunt atunci mai greu propulsate spre ieşire Pre atea -unea exercitată pe pereţii abdominali depăşeşte a a c i t ^ de r c P e z i s t e n f ă m u ş c h i I o r Jj f | 8 Drenanţii intestinali • O Drenajul intestinal vizează: • Golirea intestinului de conţinutul lui. Ele rămân însă un procedeu foarte util. ceea ce determină curăţarea terenului în profunzime. Este denumit purgativ un remediu capabil să provoace evacuarea materiilor care se găsesc în intestin. • Favorizarea dezasimilaţiei toxinelor prin pereţii intesti­ nali. • Restabilirea tranzitului intestinal. ceea ce poate reprezenta o cantitate mare de materie. după cum pot constata mulţi oameni care iau un laxativ pentru prima dată. irită mucoasa intestinală şi eva­ cuează în acelaşi timp o mare parte a florei intestinale. purgaţia este considerată un mijloc radical. aproape violent. Aşa cum am menţionat deja. 55 . In general. Latura expeditivă a procedeului. • Acordarea posibilităţii organismului de a izgoni toxinele din ţesuturi şi de a elimina aceste deşeuri prin poarta de ieşire din nou deschisă. Din acest motiv. ci şi cu cruste dure. este foarte utilă în cazurile urgente. acele materii vechi care s-au depus cu timpul pe pereţii intestinali. purgaţiile au intrat într-un con de umbră. bine de cunoscut. evacuarea rapidă şi completă H scaunului. purgaţiile repetate obosesc intestinul.

Un laxativ este un purgativ uşor. ceea ce facilitează eva­ cuarea. organismul ia din ţesuturi o mare . începând cu doze mici care vor fi crescute progresiv. Servesc şi la reeducare. La această afirmaţie răspundem că dacă trebuie să alegem între a lua sau a nu lua un laxativ pentru a face să funcţioneze intestinul. cum ar fi citratul de magneziu. In acest scop. O plantă sau un produs poate fi laxativ sau purgativ. Organismul va încerca să dilueze aceste săruri mai mult fiau mai puţin iritante pentru intestin. Volumul de celuloză conţinut în legume. sulfatul de sodiu etc. lubrifiază intestinul şi favorizează astfel alunecarea fecalelor. stimulează cu blândeţe peristaltismul Intestinal. cele mai blânde şi în consecinţă. adică sunt compuse doar din Hflruri minerale preparate în laborator.. seminţele de in.'râu.. Se va începe întotdeauna cu acest tip de drenanţi. Trebuie atunci întreruptă a d m i r nistrarea laxativului timp de câteva zile. „intestinul se obişnuieşte" şi devine din ce în ce mai leneş. întrucât există multe alte mijloace de reeducare a intestinului. Mucilagiul sau uleiurile conţinute de smochine. Modul de acţiune chimic In primul rând. în funcţie de doză! Trebuie deci administrat cu prudenţă. înainte de a trece la mijloacele mai radicale şi mai destabilizatoare. pentru a le diminua agresivitatea. Reluarea se va face cu doze mai rezonabile sau cu un drenant mai uşor. Dâr din fericire.. alegerea nu se rezumă doar la această unică posibilitate. El stimulează încet intestinul şi poate fi luat fără niciun risc timp de mai multe săptămâni. este vorba de plantele medicinale care. pentru a face un drenaj. căci obişnuinţa cu laxativele are mai puţine inconveniente pentru organism decât stagnarea în intestine a unei mase toxice care să fermenteze şi să se descompună. prin substanţele lor chimice. Să amintim de exemplu corectarea regimului ali­ mentar şi dezvoltarea musculaturii abdominale. care acţionează cu blân­ deţe. printre procedeele cele mai logice şi cele mai fiziologice. trebuie mărită doza sau schimbat drenantul. stimulează peristaltismul acţioiifind asupra sistemului nervos şi a musculaturii netede a Intestinului. prea dese şi irită intestinul. Un laxativ bine dozat înmoaie scaunele fără a le face prea lichide şi declanşează defecaţia de 2-3 ori pe zi. scaunele devin lichide. ' Dacă doza este prea slabă şi nu apare un efect vizibil şi clar delimitat la nivelul evacuării intestinale. Modul de acţiune osmotic Toate sunt laxative saline. fără a irita. trebuie luat un laxativ şi nu trebuie recurs la purgativ. este mai bine să-I luăm. 57 | . cantitate de apă pentru a o introduce în intestin prin osmoză. pentru a permite intestinului să se odihnească. Spălaturile înmoaie scaunele. pentru lichefierea fecalelor şi favorizarea evacuării lor. prune uscate. târâtele de [. cel mai bine tolerate. Nu irită şi nu oboseşte. Dacă doza este prea puternică.. Există trei moduri de acţiune principale: Modul de acţiune mecanic Sunt metodele cele mai fiziologice. Când nu este urgenţă. Ceea ce li se reproşează Iaxativelor este că dacă sunt administrate regulat. care se numără.

Acţionează ca o mătură la nivelul intestinului. portocalele. cicoarea. aceste alimente asigură un aport important de fibre vegetale care vor curăţa intestinul şi vor excita peristaltismul. prazul. salatele. eficientă. smochinele. crudităţi.Drenanţii cu mod de acţiune m e c a n i c Alimentele laxative | Lichid celulozic Consumul regulat de legume şi fructe are un efect laxativ. fie seara. mai multe zile la rând. usturoi. varza. înmuiaţi 5 sau mai multe prune timp de 12 ore într-un vas cu apă. va trebui doar avut grijă să fie consu­ mate după ce au fost înmuiate prin fierbere. coacăzele. • Smochine uscate. cireşele.. mâncaţi smochinele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol. • Prune uscate. j:Remarcă importantă referitoare la celuloza crudă L a 1 |J ftj |j| E i lii Celuloza crudă poate irita intestinul persoanelor care suferă de ulcer. • Puneţi pe foc cu puţină apă. Acţiunea este blândă. Câţiva carton vor putea folosi la îttgroşarea şi legarea terciului. Câte intestine leneşe nu au fost scoase din amorţeală prin acest mijloc atât de simplu! Toate legumele şi fructele sunt laxative datorită conţinu­ tului lor bogat în celuloză. Această cură se noatc întinde pe mai multe luni. iar legumele sub formă de supă.. ele mai sunt denumite şi „lichid celulozic". • Eventual treceţi totul prin mixer. De pildă. dovleacul.) care stimulează glandele digestive şi dezin­ fectează intestinul. prunele uscate. roşia. cu cât canti­ tatea de celuloză consumată va fi mai mare. Deci există avantaje şi atunci când se consumă fructele sub formă de compoturi sau de piureuri. Supele groase de legume sunt excelente pentru absorbţia unei mari cantităţi de celuloză. Smochinele uscate şi prunele uscate sunt frecvent folosite pentru efectul lor laxativ. Efectul laxativ va fi cu atât mai pronunţat. • Tăiaţi bucăţele legumele de sezon. murele. hasmaţuchi. înainte de eulcare. mâncaţi prunele şi beţi lichidul fie dimineaţa pe stomacul gol. rubarba. fie seara. înainte de culcare. pepenele. Această cură nu are contraindicaţii şi se poate întinde pe mai nud te luni. Terciul celulozic poate fi consumat în timpul mesei sau B i i b formă de monodietă. măslinele. păpădia. Acest lucru nu trebuie însă să împingă la supraalimentare. Iată-le pe cele mai reprezentative: Vinetele. morcovii. legume coapte sau fructe va ajuta tranzitul intestinal. în special cele bogate în celuloză. folosirea alimentelor bogate în celuloză nu este contraindicată. Absorbţia unei cantităţi importante de celuloză ar putea fi facilitată prin înmuierea legumelor şi fructelor prin fierbere. într-adevăr. prunele. în sezonul cireşelor. căpşunile. piersi­ cile. Simplul fapt de a creşte cantitatea zilnică de salate. napul. Caisele. fragii. pătrunjel etc. migdalele. spanacul. lăptuca. Aceste alimente diverse pot fi utilizate şi în cure. enterită sau colită sau care au un tub digestiv sensibil. înmuiaţi 3 sau mai multe smochine timp de 12 ore într-un vas cu apă. 59 . terciul este mai degrabă gros decât lichid! • Adăugaţi plante aromatice (rozmarin. sfecla roşie. Pentru aceste persoane. o masă normală ar putea fi înlocuită cu o porţie mare de cireşe sau s-ar putea recurge la o monodietă cu cireşe timp de 1-2 zile.

u Tărâţeie sunt cu precădere eficiente în stimularea intestinului devenit leneş din cauza lipsei balastului. Este recomandată atunci când scaunele sunt dure şi uscate. Astfel. Acest Indicaţii lucru s întâmplă la toţi cei a căror alimentaţie este prea e Constipaţie prin lipsă de balast. Tranzitul fecalelor Seminţele de psyllium sunt foarte bogate în mucilagiu. în plus. 1. Se iau 1-5 linguri de tărâţe repartizate de-a lungul zilei. uă ele umplu uşor intestinul cu balast. specie d e p l a n t a cu p r o p r i e t ă ţ i l a x a t i v e . Bogăţia lor în celuloză le dă bite s u nu. în plus. iritat sau crispat. piure etc. excită peristaltismul cu celuloza lor dură şi aspră. S c n u ă amestecate cu apă sau iaurt. staltismul intestinal cu celuloza lor şi s umflă datorită e mucilagiului pe care-l conţin. e S lasă la macerat o jumătate de oră 1-2 linguri de se­ e minţe într-un vas cu apă. căci au a târâtelor proprietăţile laxative. | 60 61 . Ele potfişi mestecate asemeni alunelor. Se înghite totul. • Psyllium. Acţiunea seminţelor de săracă în alimente de origine vegetală. celu­ loza s umflă în umiditatea mediului intestinal. ele sunt recomandate atunci Mod de utilizare când intestinul este prea sensibil. volumul lor creşte mult. Seminţele de in excită peri­ 1-3 linguriţe în puţin iaurt. cu legume fierte s u e osm a Mod de utilizare adăugate în supă. Sunt alcă­ S adaugă la alimente 1-2 linguri de seminţe de in. amestecat cu apă. fiind bogate în ulei. stimulând peristaltismul Indicatii e blândeţe. lubrifiază intestinul şi ajută la alunecarea fecalelor. Plantago psyHium. psylliumfiindfoarte blândă. este astfel mult uşurat.Mod de utilizare 1 Tărâţeie de grâu Târâtele reprezintă învelişul bobului de grâu. Unele persoane preferă s le lase s s umfle n ă ă e intestin. cu o jumătate de Contraindicaţii oră înainte de m s de seară. i Seminţele de in Modul de acţiune al seminţelor de in este foarte Mod de utilizare asemănător cu cel al târâtelor. î n r u d i t ă cu pâtlagina.'elatină laxativă. aa Rugozitatea târâtelor poate irita intestinul persoanelor suferind de ulcere s u de inflamaţii la nivelul tubului digestiv a | Agar-agar Tărâţeie vor fi atunci mai bine tolerate dacă vor fi întâi Praf de alge care. în apă timp de câteva ore înainte de a le înghiţi. Agar-agarul are o acţiune blândă. s umflă şi dă o e înmuiate în apă timp de câteva ore. S dozează în funcţie de rezultat. care zgârie pereţii şi stimulează inervaţia locală. capătă volum e 1 Seminţele de psyllium* şi umple întreaga circumferinţă a tubului. D p ce au fost lăsate în apă. Când tărâţeie ajung în u gust plăcut. Au o acţi­ une mai blândă decât tărâţeie. zdro­ e tuite în primul rând din celuloză.

u m p l e m doar este i n t r o d u s ă c u a j u t o r u l u n e i pere de de aproximativ 3 decilitri. se r e p e t ă d e limpede. evacuarea rapidă a u n u i v o l u m m a r e de fecale d e a p ă c r e e a z ă u n v i d c a r e a s p i r ă m a t e r i i l e c e se a f l ă m a i în intestin. în şi P r o c e d e u l n u p r e z i n t ă risc d e o b i ş n u i n ţ ă Dimpotrivă. C e i 5 piloni ai sănătăţii gravitaţionale. apa p o a t e să se s c u r g ă c u u ş u r i n ţ ă d a t o r i t ă f o r ţ e i 1 9 9 2 şi Asocia(ia m e d i c a l a K o u s m i n e . U n e l e persoane. diareilor. L i c h i d u l este ţinut cât m a i cu o cu p u t i n ţ ă p e n t r u a d a t i m p f e c a l e l o r să se d i z o l v e . prin igienă intestinală. G e o r g e s M o n n i e r . Jouvence. pro­ şi la v o l u m u l scaunului. care este uşor de făcut. n u n e c e s i t ă a p a r a t u r ă s o f i s t i c a t ă şi n u prezintă pericol*. abordarea descendent. Dintre două: duşul numeroasele rectal posibilităţi cu u n de litru. A p a trebuie lăsată să iasă i m e d i a t . eliminărilor. t r e z i r e a d e d e f e c a ţ i e şi s t i m u l e a z ă p e r i s t a l t i s m u l A p a intestinal. dependenţă. î n t r u c â t se u m p l e lichid doar ampula rectală. duşuri rectale poate zi. se s c o a t e c a n u l a 1 Duşul rectal colonului. permite atunci fecalele apei D u ş u l r e c t a l e s t e o s p ă l ă t u r ă m i c ă . prin anus scaunul. Sănătatea Kausmine. 63 . d i n plastic. sau Fillinges. care este fixată de p a r ă şi c a r e se . Acest care va Ia rinţă d a c ă se unge canula cu vaselină sau dizolva expulzia crustele tapetează pereni şi p o t fi e v i t a t e c u ulei de uşu­ măsline. A c e a s t ă e v a c u a r e b r u s c ă a şi a f e c a l e l o r d e c l a n ş e a z ă . spălaturi. v a a n t r e n a c u e a . iar a p a e l i m i n a t ă v a fi d i n c e î n c e m a i c a r e se a f l ă m a i sus î n i n t e s t i n . O d a t ă a p a . lichidul injectat exercită bleme fiecare chiar d i m i n e a ţ a şi s e a r a . R e c o m a n d ă m î n special clisma d e u n litru. pentru apa deşeurilor.« Spălaturile 0 unui spălătură lichid în intestinală constă în injectarea lichid va lichefia §i a s t f e l . fnc a u t o m a t u n d u ş r e c t a l d u p ă c e a u d e f e c a t î n m o d I n plus. n u m a i trebuie reţinută.3 ori. Aceste a m ales pro­ I n t e r e s u l d u ş u l u i r e c t a l c o n s t ă î n e f i c i e n ţ a sa. a p ă c a r e . din cauciuc şi eanula. Este de preferat ca Ba f i e l a t e m p e r a t u r a O serie de în 2-3 corpului. v a f o l o s i şi c a s u p o r t p e n t r u se î n t â m p l ă în m o d favorizarea \ în cursul T r e b u i e a v u t grijă c a p a r a să fie b i n e u m p l u t ă c u a p ă . O d a t ă p a c i e n t u l aşezat pe toaletă. G e n e v a . Para de spălătură spălătură capacitate este mai colonul introdusă * A se v e d e a şi Dr. Operaţiunea 2 . intro­ duce î n a n u s p e n t r u a se e x e c u t a s p ă l ă t u r ă . 1 9 9 2 . lucreze. C u un litru de apă. p r e s i u n e a s u p r a s f i n c t e r u l u i a n a l şi a m u s c u l a t u r i i i n t e s t i n a l e s şi v a s t i m u l a p u t e r n i c p e r i s t a l t i s m u l şi r e f l e x e l e d e defecare. | Clisma cu maxim un litru spălaturilor se fac cu mulţi litri de lichid mult comenzilor Majoritatea pentru a iriga b i n e c o l o n u l . pentru a se c u r ă ţ a bine. Riscurile de iritare sunt m i n i m e intestin. p r i n aspirare. p e c a l e r e f l e x ă . se i n t r o d u c e introdusă apa în anus cu ajutorul şi ci spălătură. duşul rectal reeducă sau de sus natural. u ş u r i n ţ a a p l i c a r e şi r a p i d i t a t e a e f e c t e l o r sale. va ajuta a' compusă din două părţi: para propriu-zisă. Mod de aplicare Stând cu perei de în picioare. S c o p u l duşului rectal este î n t â i d e toate acela d e a i n t r o d u c e r e a r a p i d ă şi u ş o a r ă a a p e i î n c o l o n . partea terminală a p a c i e n t u l se a ş a z ă p e t o a l e t ă . obligă să intestinul şi î l şi c l i s m a două c e d e e s u n t u ş o r d e a p l i c a t . c â n d v a fi e l i m i n a t ă . Ed. Adăugat aşa c u m natural u evita introducerea de aer î n colon. câteva săptămâni fi a p l i c a t ă fără la rând.

O P E R A Ţ I U N E A ESTE D E C I DESTUL. DACĂ PRESIUNEA APEI SE DOVEDEŞTE PREA PUTERNICĂ ŞI C L I S M Ă ( 2 . E L E A U N E V O I E Î N S Ă APARATURĂ SPECIALIZATĂ ŞI M O N I T O R I Z A R E A U N U I TERAPEUT.2 MINUTE. CURA D E APĂ D U P Ă C U M A M V Ă Z U T . D A C Ă I N T R O D U C E M M A I M U L T D E U N LITRU. Material TRUSĂ COMPLETĂ PENTRU CLISMĂ CONŢINE: • • • U N RECIPIENT PENTRU APĂ. . E X I S T Ă ŞI ALTE P R O C E D E E D E C L I S M E . D E DELICATĂ ŞI. I R I G A Ţ I A C O L O N U L U I P O A T E fi Î N L E S N I T Ă F I E R E S P I R Â N D P R O F U N D C U D I A F R A G M U L . U N A P O R T D E A P Ă P O A T E FI REALIZAT Î N S Ă Ş I P E C A L E O R A L Ă . SE va (ŞI Î N V A R I A N T A P E N T R U V O I A J . C L I S M A D E U N LITRU S A U M A I M U L T N U SE UTILIZEAZĂ în U M P L E Î N GENERAL ŞI C O L O N U L TRANSVERS ŞI CEL A S C E N D E N T . A P O I . C U ROBINETUL ÎNCHIS. N U M E R O A S E P E R S O A N E C O N S T I P A T E STATAT C Ă LI S E R E S T A B I L E Ş T E T R A N Z I T U L I N T E S T I N A L . PENTRU PĂTRUNDE UŞURINŢĂ ÎN INTESTIN. SPĂLATURILE LICHEFIAZĂ S C A U N E L E PREA U S C A T E P E N T R U A F A V O R I Z A E L I M I N A R E A . IAR R O B I N E T U L C A N U L E I V A FI D E S C H I S . P A C I E N T U L SE V A AŞEZA Î N PATRU LABE. FOLOSI M U Ş E Ţ E L U L . V A FI N E P L Ă C U T Ă Ş I V A C R E A D E Z E C H I L I B R E . C E E A CE FAVORIZEAZĂ ELIMINAREA. E U C A L I P T . C A N U L A SE I N T R O D U C E U L E I U L D E M Ă S L I N E P O A T E fi Ş I E L A D Ă U G A T Î N A P A ANUS. I N L O C de u TIPA. A C E A S T Ă T E M P E R A T U R Ă P E R M I T E O R G A N I S M U L U I SĂ R Ă M Â N Ă PERFECT RELAXAT. . P O T fi F O L O S I T E Ş I I N F U Z I I Ş I D E C O C T U R I D E P L A N T E MEDICINALE bine • FILTRATE. AŞEZAT P E T O A L E T Ă . L I C H I D U L TREBUIE PĂSTRAT DESTUL DE MULT (5—10 MINUTE) PENTRU FECALELE SĂ SE LICHEFIEZE B I N E . T R U S E L E P O T FI P R O C U R A T E D I N M A G A Z I N E L E SPECIALIZATE \ | r C U A P A P R E A C A L D Ă E X I S T Ă RISCUL P R O V O C Ă R I I ARSURILOR. ) • PENTRU A DEZINFECTA. FIE S C H I M B Â N D P U Ţ I N P O Z I Ţ I A . EPUIZEAZĂ INTESTINUL şi LA 3 7 D E G R A D E E S T E S U P O R T U L I D E A L P E N T R U CLISMĂ. T R E B U I E A N U M I T E P O Z I Ţ I I P E N T R U A P E R M I T E A P E I SĂ SE SCURGĂ APA' ADOPTATE DATORITĂ decât PERTUR- FORŢEI G R A V I T A Ţ I O N A L E D I N S P R E C O L O N U L A S C E N D E N T SPRE CEL T R A N S . CARE S U N T FOARTE E F I E I E N T E . 65 AU CON­ CA P O A T E fi A L E A S Ă Ş I P O Z I Ţ I A C U L C A T : P A C I E N T U L S E C U L C Ă P E P A R T E A STÂNGĂ. APA PREA DES. . SE Î N C H I D E R O B I N E T U L T I M P D E 1 .A U D I L U A T C TLEESTA. . P E N T R U A S T I M U L A PERISTALTISMUL. .J VERS ŞI A P O I P R I N CEL D E S C E N D E N T . U N TUB LUNG D I N CAUCIUC. SPĂLĂTURA N U V A A V E A M A R E E F E C T . T Ă T Ă N E A S A S A U N A L B A M A R E . SE SCOATE CANULA. Ocazional. D A C Ă ESTE PROST FĂCUTĂ. U L E I U L F A C E P E R E Ţ I I I N T E S T I N A L I ALUNECOŞI. VA FI P L A S A T CU LA O ANUMITĂ ÎNĂLŢIME.DIMPOTRIVĂ. set S GOLEŞTE D E L I C H I D U L I N T R O D U S Ş I D E FECALELE C A R E S . M O D de aplicare R E C I P I E N T U L E S T E U M P L U T C U A P Ă LA T E M P E R A T U R A C O R P U L U I . C U S O N D Ă D E 7 M I L I M E T R I ) . DE D U R E R O A S Ă . O CANULĂ PREVĂZUTĂ CU ROBINET. S I M I N I C H I E . C U C A P U L ŞI T R U N C H I U L A P L E C A T E Î N FAŢĂ. O D A T Ă A P A INTRODUSĂ Î N COLON. V A TREBUI GĂSITĂ D O Z A ADECVATĂ. P R A C T I C A T Ă L)A flora I N T E S T I N A L Ă .3 L I N G U R I LA U N L I T R U ) . A P A P R E A R E C E D E C L A N Ş E A Z Ă U Ş O R S P A S M E ABDOMINALE. P L A N T E L E A L E S E S U N T Î N F U N C Ţ I E D E S C O P U L D O R I T . P A C I E N T U L 64 . A P A VA PUTEA ASTFEL ÎN T R E B U I E A M I N T I T TOTUŞI CĂ PLANTELE MEDICINALE UTILIZATE P E N T R U C L I S M E A U O A C Ţ I U N E FOARTE R A P I D Ă ŞI FOARTE P U T E R N I C Ă . P E N T R U A UŞURA SCURGEREA A P E I SPRE A N S A S I G M O I D I A N Ă . UN . SE V O R ALEGE plante în LAXATIVE (CRUŞIN. B Â N D A P R O X I M A T I V 2 LITRI Ş I J U M Ă ­ TATE D E A P Ă P E Z I . SE V O R A L E G E P L A N T E BOGATE ULEIURI E S E N Ţ I A L E (CIMBRIŞOR. N U SE M A I E V A C U E A Z Ă P R I N S I M P L A SCURGERE. C U M A R fi I R I G A Ţ I I L E C O L O N I C E . ) • P E N T R U A C A L M A M U C O A S A I N F L A M A T Ă A C O L O N U L U I .

• Infuzie: 40 de grame de frunze şi/sau flori la un litru de apă. | Iarba roşie a lui Avicena** Laxativ blând. | Cassia* Laxativ blând şi uşor de administrat. devine colagog şi purgativ în doze mari. | Frasin Acest excelent laxativ este foarte recomandat. * C a s s i a fistula.) * * Bidens tripartita ( n . fără a irita.) 66 67 . căci nu creşte peristaltismul intestinal. căci acţionează cu blândeţe. Recomandat convalescenţilor. seara. Poate fi luat şi de către femeile gravide.) Purgativ foarte energic. se bea în timpul zilei. se fierbe 4-5 minute. • 10-15 grame până la vârsta de 3 ani. 1-2 căni pe zi. se bea o ceaşcă seara. Are şi o acţiune colagogă (facilitând evacuarea bilei). • 5-10 grame pentru copiii mai mici de 15 luni. • Decoct: 50 de grame de păstaie zdrobită la Vi litru de apă. • Decoct: 30 de boabe la fiecare litru de apă.Drenanţii cu mod de acţiune chimic: plantele medicinale | Cruşinul • Decoct: o linguriţă de rădăcini pentru fiecare ceaşcă de apă. seara. | Nalbă Laxativ în doze mici. se infuzează 10 minute. o singură doză. Recomandat în constipaţii cronice (atonice sau spasmodice) şi în special atunci când există inflamaţie la nivelul tubului digestiv. se infuzează 10 minute. specie d e a r b o r e d i n Antile folosit î n m e d i c i n a ( n . • 15-20 grame de la 3 la 5 ani. de 3 ori pe zi. seara. | Cascara Laxativ eficient şi blând. • Pulpă: 3 sau mai multe rondele de pulpă (se găsesc în interiorul păstăii). se fierbe 10 minute. apoi se infuzează 10 minute. cu miere. tr. 2-3 căni pe zi. • 20-30 grame la copiii de peste 5 ani. de pildă din rădăcini de nalbă mare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-50 de picături. • Comprimate: în funcţie de posologie. Pulpa acestui fruct i se mănâncă precum o bomboană. • De înghiţit: 10-20 de boabe dimineaţa pe stomacul gol. • Comprimate: 1-2 comprimate. • Tinctură-mamă: 15-30 de picături de 3 ori pe zi sau 50 de picături într-o singură doză. De aceea este uşor de utilizat în medicina infantilă. gust amar. neiritant. tr. se fierb 2 minute. cu un pahar de ceai calmant. copiilor: • Infuzie: 20 de grame de frunze la un litru de apă. persoanelor vârstnice. Se utilizează seva densă (răşina) a acestui copac. într-o sin­ gură priză. tr. • 50-60 grame la adulţi. | Verigariu* Laxativ blând şi colagog. Are un gust plăcut. • Tinctură-mamă: 25 de picături sau mai multe în puţină apă. • Tinctură-mamă: 25 de picături cel mult. * Rhamnus cathartiais ( n .

se i n f u z e a z ă • • Boldo Scoarţă de cruşin Frunze de frasin 15 4 0 4 0 2 0 fiecare d e l o c neglijabil. se culii).) 69 I 68 . singură • minute Decoct: apoi priză. pentru fiecare ceaşcă.d u l c e e s t e şi antispasmodic o l i n g u r i ţ ă l a f i e c a r e c e a ş c ă . înainte d e 1 un Lemn-duice al tubului digestiv şi u n laxativ. ceaşcă. vreme multe laxative ricin acţionează special la nivelul colonului. amestecuri. se fierbe 5 M e n t ă 2 linguriţe la c e a ş c ă . se i n f u z e a z ă 1 5 10 10 10 20 5 10 grame grame grame grame grame grame minute. 1-2 comprimate. recomandat persoanelor purgativ. linguriţe 25 de fiecare cel ceaşcă: o se mult. Fructele a u o a c ţ i u n e m a i 1 Fereguţă* biliară. se a d a u g ă dulce jl • Infuzii a m e s t e c a t e mese. în în de său de • Urzică Panseluţă sălbatică Iarba roşie a lui A v i c e n a Rădăcini de păpădie 2 linguriţe la • fiecare doză. se infuzează 1 0 10 3 0 20 grame grame grame Frunze de păpădie F r u n z e d e soc Lemn-dulce • * Polypodium Capsule: vulgare posologia depinde de dozajul (n. 3 ceşti pe zi. Este acţionează încă tolerat. a p o i se m a c e r e a z ă ore.5 minute. care acţionează crescând secreţia S e p o a t e a d m i n i s t r a şi c o p i i l o r . î n t r u c â t a c u m uleiul r i c i n p o a t e fi c o n d i ţ i o n a t s u b f o r m ă d e capsulă. uleiul d e la nivelul intestinului subţire. P r i n t r e n u m e r o a s e l e sale p r o p r i e t ă ţ i . 50 20 15 grame grame grame 10 minute. foliolele şi c e l o r c a r e suferă infuzează minute. • • 1 funcţie Decoct: 5 0 de grame 12 la u n litru de apă. din acest motiv şi intră în compoziţia grame grame grame grame minute. este crescând categoric de infla­ colonului şi d i n Laxativ Purgativ peristaltismul contraindicat d e s t u l ă v i t a l i t a t e şi c o p i i l o r . Gustul bine dezagreabil n u m a i este u n obstacol. Avantaj plăcut. seara. m i n u t e . pentru picături şi fructele (foli- ceaşcă. E f e c t 0 Infuzie: 10 o lingură de flori femeilor gravide digestiv. tr. o lingură de frunze proaspete pentru 3 minute.| Piersic blând. • Infuzie: Infuzează 1 0 Laxativ blând. se care nu au I Siminichie foarte energic şi i r i t a n t . multor . fiecare • Decoct: fierb maţii ale tubului Părţi utilizate: (frunzele) blândă. Fructe de siminichie Lemn-dulce A n a s o n pentru a îmbunătăţi gustul. capsulei. • Tinctură-mamă: 2 . se f i e r b e lemn 2 4 0 de grame la se i n f u z e a z ă 10 minute. l e m n u l . este uşor d u l c e a g şi a r e u n gust f o a r t e D e altfel. u n litru de apă. • Comprimate: d e Ricin de ricin In este 3 ori câte Ienupăr A n a s o n Uleiul de u n laxativ ce şi u n purgativ blând. acest Acţionează motiv.

s e a r a . Btimularea | S u l f a t u l d e s o d i u L a x a t i v l i p i t e d e c u a c ţ i u n e d e c a p a n t ă a s u p r a d e ş e u r i l o r u s c a t e şi t o x i n e l o r . l a c t i c p r o p r i e t a t e a a r e o p r i n c i p a l e . r e f e r i t o a r e a n e x a l a 1 . s t i m u l a b l â n d ă . D e l a p e r i s t a l t i s m u l z e r u l a f o s t s . o r ă .a i n t e s t i n a l . g r a m e g r a m e d e c i t r a t d e s u l f a t o r ă . şi la viaţa sănătoasă prin post. Pierre G e n i l l a r d . t e s t i n u l î n t r e c u t . 1 9 7 4 . d i m i n e a ţ a l a t r e z i r e .3 l i n ­ c a z . î n l a p t e î n a c i d | H i p o s u l f i t u l d e c u m a g n e z i u b o g a t l a c t o z ă A c i d u l t r a n s f o r m ă a r e • Comprimate: Vi o r ă î n a i n t e d e c e l e d o u ă m e s e t i m p u l d i g e s t i e i . p r a f e s t e d e d e c u z e r l i c h i d c a î n c a r e l i n g u r ă m a g a z i n e 1 l a d e c i l i t r u 7 p a h a r e u n s e l u n ă s p e c i a ­ d e d e a p ă .5 5 1 0 . s e i a u z i l n i c 2 .u n d i n a c e s t l i t r u d e a p ă . c u n o s c u t ă î n 2 t i m p u l ş i p e n t r u f a p t u l c ă r e p a r t i z a t e x a t i v . d a c ă m a i p u ţ i n n a t u r a l e m a i c a p l a n t e l e . z i l e . 71 . z e r l a ­ | C l o r u r a d e m a g n e z i u D o z a j u l c a z l a d e • g u r i s a u 2 0 d e g r a m e m u l t e d e î n t r . ş i B â n d p â n ă p e r i s t a l t i s m u l a c c e l e r e a z ă e s t e i n t e n s i f i c a t ă e l i m i n a r e a p e r e ţ i i i n t e s t i n a l i . a d m i n i s t r e a z ă l i n g u r i ţ e f i e c a r e * Dr. c a n t i t a t e u n e i m i n i m o c a z . B e r t h o l e t p r e p a r a r e a c o n s u l t a ţ i C i t a t ă d i n D r e n a n ţ l i c u m o d d e a c ţ i u n e o s m o t i c L a u s a n n e • • 4 0 .2 d e m a g n e z i u c u a p ă . Reîntoarcerea la sănătate Ed. A c b e a j u m ă t a t e e f e c t u l f a c e s i m ţ i t d u p ă c â t e v a s a l i n e s u n t u n e o r i b i n e A l ţ i N s c u r t ă l i c h i d e m i n a r e a u v o r f i f o l o s i t e E s t e b e a o d e c â t o c a z i o n a l s ă s e s a u p e n t r u c u r e d e d r e n a n ţ i n a t u r a l i d u r a t ă . m a g n e z i u î n Vi l i t r i d e a p ă c ă l d u ţ ă .a z i l e p e n t r u d e d e o b ţ i n e p a h a r e . z i l e l e c i c u n o a s t r e . E d o u a r d Bertholet.2 8 l i n g u r i d e p r a f î n a p ă c a l d ă . l i z a t e . p l a n t e l e m e d i ­ I „ P u r g a ţ i a î n c a r t e a e s t e B e r t h o l e t " s a d e s p r e ş i p o s t * . ş i s ă s e r e c o m a n d a t i n f u z i e c o n s u m e p e n t r u a s u f i c i e n t e | C u r e l e d e a p e m i n e r a l e f a c i l i t a e l i ­ U n e l e a p e m i n e r a l e v â n d u t e î n c o m e r ţ 1 a u c a l a 2 p r o p r i e t a t e l i t r i p e z i . l a c u l c a r e . a c t i v i t ă ţ i i s e i n t e s t i n u l u i . | Z e r u l e s t e c a r e E s t e u n s e l i c h i d s e p a r ă î n d e d e c u l o a r e p o r ţ i u n e a c a r e s e g a l b e n . e f i c i e n t C h i a r c h i a r d a c ă ş i a c ţ i u n e c â n d i n ­ d o v e d i t a t u n c i l a x a t i v e . t o l e r a t e l a x a t i v e l e ş i s u n t ş i m a i ]. d i u r e t i c ă s ă r u r i l o r .v e r z u i e s o l i d ă a u n u i ş i c u g u s t c a r e l a c d e a • t i m p d e 1 . e s t e l u n g u l n e v o i e u n e i d e p â n ă a m a i a m e s t e c . b i n e d e p u r g a ţ i a D r .1 5 î n e f i c i e n t ă d e t o l e r a t ă .P e n t r u c i n a l e ş i l a m a i m u l t e i n f o r m a ţ i i l o r . a c e a s t ă d e . o r e . L a u s a n n e . s o d i u s e C h i a r p u r g a t i v e l e e f i c i e n t e . e f e c t C l o r u r a s p o r e ş t e î n a c e l m a g n e z i u e s t e O d a t ă g ă s i t p e n u m ă r u l d u r a t a p o t r i v i t c u r e m e n ţ i n e ( p e n t r u r e z i s t e n ţ a s e o r g a n i s m u l u i c â t e b o l i l o r l a i n f e c ţ i o a s e . Z e r u l a c i d u l a t . e p u i z a t d a t o r i t ă c u r e l e z e r o n u a b u z u l u i s e s e m a i v i n d e p r a f 2 d e f a c î n l a l i n g u r i ţ e . 8-a l i c p r i n s . I • H i d r a t u l 1 .

Ed. de pildă în timpul unei indigestii. 73 72 . Etape de urmat • se adoptă poziţia ghemuit pe vine. Vărsăturile voluntare permit eli­ berarea rapidă a stomacului de conţinutul său. • persoana se ridică şi face câteva flexiuni laterale ale trunchiului. X Fig. pentru ca apa să se amestece bine cu conţinutul stomacului.mai multe detalii. consultaţi anexa 2. a se citi: Cura de zer. • se bea în câteva minute A până la un litru de apă caldă. 1994). • apoi se destinde şi lasă natura să acţioneze! • vărsătura nu este dureroasă decât atunci când per­ soana este crispată. Jouvence. se reia operaţiunea de la început. pentru a bloca ori­ ficiul stomacului. • persoana se apleacă deasupra toaletei şi îşi gâdilă fun­ dul gâtului cu degetele. • dacă este necesar. de acelaşi autor. dar este bine să fie cunoscută. | Vărsăturile voluntare Aceasta nu este o metodă de drenaj propriu-zisă. a unei intoleranţe alimentare sau pur şi simplu după un abuz alimentar. 4 Emonctoriul hepatic şi biliar | Masajul zonelor reflexogene plantare Pentru informaţii despre acest tip de masaj. Se evită astfel ca ali­ mentele să traverseze toată lungimea tubului digestiv pentru a fi eliminate.

ca toate celelalte organe . colesterol e t c . iar sângele nepurificat ajunge în circulaţia e generală pe căi colaterale. ambele provenind din intestin. care îi vor capta substanţele nutritive. format din doi lobi..5 kilograme la cadavru şi probabil 2. sângele purificat şi încărcat cu materii utile trece prin capilare pentru a fi dever801 de venele suprahepatice în circulaţia generală. Ficatul Ficatul este cea mai voluminoasă glandă anexă a tubului digestiv. ficatul evacuează secreţiile biliare în intestin. Substanţele nutritive pătrund în ficat prin vena portă.digestive. vitaminele Hlntetice. Acest debit garantează o activitate hepatică normală. dar. pătrunzând în ficat. Ficatul este aproape în întregime protejat de cutia toracică şi din acest motiv nu putem palpa decât o porţiune foarte mică din el. Primul. în acelaşi timp. vom aminti nici doar funcţiile legate de epurarea sângelui: • ficatul omoară microbii şi virusurile şi neutralizează toxinele acestora. fie din lipsă de activitate fîglcă. dar este în acelaşi timp un organ esenţial pen­ tru funcţionarea organismului. 4). Sângele intră deci în contact intim cu plulele ficatului. • ficatul extrage din sânge deşeurile şi reziduurile rezul­ tate din metabolismele celulare: celule moarte. • ficatul elimină deşeurile provenite din fermentaţii şi putrefacţii intestinale. Ficatul B congestionează. Ficatul . în partea superioară a cavităţii abdominale. Este situat în dreapta. aduce la ficat un sânge bogat în oxigen. mineralele periculoase.5 kilo­ grame atunci când este plin de sânge. După ce a traversat filtrul hepatic. ca să nu ne îndepărtăm de la subiect. Toate tulburările de la nivelul ficatului şi al vezicii biliare au repercusiuni asupra funcţionării intestinului şi viceversa. Ficatul are foarte multe funcţii . deşeuri rezultând din arderi. care aduce la ficat un sânge încărcat cu substanţe nutritive prelevate din bolul alimentar de la nivelul intesti­ nului (fig. artera hepatică. Temperatura ficatului se situează între 39 şi 41 de grade. Această temperatură mai ridicată decât în restul corpului 75 . Este începutul îmbâcsirii umorale.9 Emonctoriul hepatic si biliar Există legături strânse între ficat şi intestin. într-un organism viu. ! 7 4 Artera hepatică şi vena portă. Dacă viteza circulaţiei sângelui scade. medicamentele toxice e t c . Al doilea vas este vena portă.are nevoie de acest oxi­ gen pentru a putea funcţiona corect. Ficatul este irigat de două vase. Are o greutate de 1. sub diafragm. fie prin îngroşarea sângelui datorită deşeurilor. 16 cen­ timetri dinainte înapoi şi are 8 centimetri înălţime. Presiunea cu care sângele ajunge la ficat nu mai este munci suficientă pentru ca filtrarea să aibă loc corect. provenind din aortă. debitul se reduce. hormonale Ctc. se Fiimifică într-o mulţime de capilare care se vor strecura între gelulele hepatice. dar jl vor şi curăţa de deşeuri. Sângele ajunge la ficat cu un debit de un litru pe minut. este un organ voluminos: măsoară 28 de centimetri de la dreapta la stânga. . Ficatul. dar tot pe acolo pătrund şi deşeurile. Fiecare celulă a ficatului Oeţionează ca un filtru menit să epureze sângele de deşeuri. • ficatul inactivează şi evacuează toate substanţele to­ xice care au fost consumate: aditivii alimentari. Are numeroase funcţii în legătură cu sistemul diges­ tiv propriu-zis. minerale uzate.

Aceasta este captată de căile biliare. Se recurge atunci la ablaţia vezicii biliare când tulburările devin prea importante. La nivel intestinal. • vezica biliară şi-a pierdut tonicitatea. canalele hepatice drept şi stâng. bila are şi o funcţie antitoxică şi de stimulare a peristaltismului. Un alt semn sunt ochii îngălbeniţi. unde aceasta se acumulează în intervalul dintre digestii. Sub greutatea lor. La nivel digestiv. Canalul cistic şi canalul hepatic fuzionează pentru a forma un canal unic. ei vor fi expulzaţi prin canalul cistic şi prin canalul coledoc. Multă lume se întreabă cum poate avea loc eliminarea bilei dacă se înlătură vezica. care nu se poate realiza decât dacă vezica este tonică. foarte dureroasă. canaliculele biliare. dacă dorim ca digestia să se facă în mod corect. Este deci vorba despre un proces activ. este bun pentru ficat şi înlesneşte mult activitatea depusă de acesta. Atunci când bila stagnează în ficat şi în vezică. Se întâmplă totuşi ca un calcul să rămână blocat într-unui din liceste canale: apare atunci criza biliară. se îngroaşă. Această schimbare va antrena o readaptare a alimentaţiei. earc necesită îngrijiri prompte. Atunci când alimentele ajung în duoden. Una din funcţiile ficatului este secreţia permanentă a bilei. In interiorul fiecărui lobul hepatic ajung mici canale. Dacă aceşti calculi sunt suficient de mici. apoi deşeurile care se găsesc în ea încep să se aglomereze pentru aformamici calculi (nisip) care. scurgerea bilei vafiputernic perturbată. semn tipic de hepatită. canalul coledoc.rezultă oare din activitatea intensă a ficatului sau a fost pre­ văzută pentru a putea fi realizată această activitate? Indife­ rent de răspunsul la această întrebare. în acest caz evacuarea se face continuu şi nu va mai exista surplus de bilă disponibil în tim­ pul meselor. Unele constipaţii se datorează unei carenţe în bilă şi se vin­ decă prin stimularea secreţiei biliare la nivelul ficatului. volumul lor creşte în timp. ea provoacă colorarea pielii într-o nuanţă gălbuie. extern sau intern. sfincterul Oddi. pot atinge dimensiunea alunelor. Bila stagnează atunci multă vreme în vezică. a cărui închidere provoacă refluxul bilei în vezica biliară. care se deschide în duoden şi care este calea permanentă de eliminare a substanţelor toxice spre emoncto­ riul intestinal. Atunci când calculii sunt prea mari pentru a putea fi expulzaţi şi rămân în vezică. Vezica biliară este un rezervor de bilă. evacuarea vezicii se face prin contracţia ei şi deschiderea sfincterului Oddi. vezica îşi pierde tonicitatea. va claca şi va declanşa o ptoză. Ea este conectată la căile biliare prin canalul cistic. bila are ca rol principal digestia corpilor graşi. • bila este prea groasă sau încărcată de deşeuri. Scurgerea bilei se face defectuos atunci când: • activitatea ficatului este încetinită — deseori datorită epuizării prin supraalimentaţie. se constată în practică că orice aport de căldură. în consecinţă. care face legătura între ficat şi duoden. 77 . cu timpul. Ambuşura coledocului formează un orificiu care este înconjurat de un sfincter. Căile biliare • funcţionarea sfincterului Oddi este spasmodică (tenBltmi nervoase). Aceste două canale converg pentru a forma canalul hepatic. în acel moment rămâne canalul coledoc. totuşi. care colectează bila produsă de aceste celule şi o conduc în final spre două trunchiuri. drenând fiecare jumătatea corespun­ zătoare a ficatului.

Vezicii b i l i a r e . l reze a d e c v a t d e ş e u r i l e p e c a r e i le a d u c e I ™ 79 . acumulare de gaze după Rareori o plantă este exclusiv coleretică pentru sau colagogă.i c o n t r a c t i l i t a t e a mese. cantitatea mese grase. c r e m e • • • • mese. ficatul şi v e z i c a biliară sunt stimulate de efltre p l a n t e . vertij. tatonare. indi­ tic b i l ă d e v e r s a t ă î n t u b u l digestiv.a u a c u m u l a t . • Plantele biliare sau colagoge care acţionează şi d e c i asupra tulburări digestive în i n t o l e r a n ţ ă a l i m e n t a r ă . • • greaţă. este i n d i v i d u a l ă şi se s t a b i l e ş t e p r i n D r e n a j u l v i z e a z ă g o l i r e a v e z i c i i şi a f i c a t u l u i d e deşeurile care s . albă. crescând secreţia de bilă în întâi simptome: 1(1 n i v e l u l celulele general. Doza atât accelerat. ficatului. vidualiza m a i bine Atunci când drenanţii. iîiedicinale s u n t î n d e o s e b i cele care a c ţ i o n e a z ă c a d r e n a n ţ i 10 v e d e a ş i a n e x a • 1). n u se c o n s t a t ă n i c i o m o d i f i c a r e î n de t r a n z i t . de altfel când viteza de Amploarea barometrul pentru reglarea dozajului plantelor. mult D a c ă doza încât este prea scaunul mare. furnicături la nivelul culoare gălbuie a tenului. c o l e r e t i c e c a r e a c ţ i o n e a z ă ficatului. plantele (a funcţionări A t u n c i n u le când ficatul şi şi v e z i c a digestia şi v e z i c i i biliară se face funcţionează bine. î n special faţă d e c o r p i i graşi: etc. tranzitul este diareic. limbă umflarea abdomenului. A t u n c i d o z a e s t e p r e a m i c ă . Se disting: simţim lucrând Tulburările prin funcţionale următoarele • • ale ficatului biliare manifestă P l a n t e l e h e p a t i c e sau. migrene după gură cleioasă. acestui accelerarea din urmă tranzitului simptom este intestinal. o u ă . Este însă i m p o r t a n t de făcut distincţia a putea apăsare.b i l i a r e Drenanţii hepatici si biliari Pe l â n g ă f r u c t e l e şi l e g u m e l e e n u m e r a t e m a i jos. durere. p e n t r u c a f i c a t u l să p o a t ă d i n n o u să f i l sângele. se bine. p o t a v e a l o c d i v e r s e r e a c ţ i i : g r e a ţ ă şi f u r n i c ă t u r i llt nivelul vezicii. hepatice. devine optimă Ea Ct Be deci aceea inferioară celei care declanşează diareea.S e m n e şi a l e unei p r o a s t e ale u n e i b u n e h e p a t o . c r e s c â n d u .

varza. Este şi un foarte bun diuretic. ţelina. • Tinctură-mamă: o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol. dar şi al rinichilor. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 40 picături. avocadoul. roşia. după administrare persoana trebuie să stea întinsă pe partea dreaptă timp de Vi oră. mărul. se infuzează 10 minute. acţionând ca un corp gras. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. Se ţine dietă în seara care precede cura. vânătă. al vezicii. Timp de 10 până la 15 zile. strugurii. Calităţile colagoge şi coleretice speci­ fice măslinului sunt accentuate când utilizarea sa se face sub formă de ulei care. Frunzele de măslin au aceleaşi proprietăţi. cartoful. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. după o jumătate de oră. coacăzele negre. se infuzează 10 minute. 81 . băutură foarte amară. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 20-30 de picături. Sunt posibile două cure: 1. Pe lângă con­ sumarea ei ca legumă. se înghit 1-2 linguri de ulei de măsline. ea mai poate fi utilizată sub formă de: • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe pe zi. a doua zi dimineaţa se înghite o jumătate de pahar până la un pahar de ulei de măsline (100-200 centilitri). pentru a stimula digestia şi a lupta contra excesu­ lui de colesterol. agrişele. • Comprimate: de 3 ori câte 1—2 comprimate (sau cap­ sule). căpşunile. păpădia este un excelent drenant al ficatului. prunele. cresonul. 2. Aceştia sunt lubrifiaţi şi stimulaţi de contactul cu uleiul. • Rasă: în salatele de crudităţi. solicită prin însăşi natura sa funcţia biliară. | Măslinul In special coleretică. lăptuca. cura trebuie repetată de câteva ori pe an. trebuie luată înainte de mese. uleiul ajunge în duoden şi pătrunde în canalul coledoc şi în vezica biliară. 80 Doar uleiul virgin de măsline obţinut după prima presare la rece ar trebui folosit. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. pentru ca umerii să fie mai jos decât coapsele. | Ridichea neagră Măslinele şi uleiul de măsline sunt excelenţi drenanţi hepatici şi biliari. • Infuzie: 10 grame de frunze la fiecare litru de apă. anghinarea se foloseşte tradiţional ca aperitiv.Fructele şi legumele | Păpădia Unele fructe şi legume favorizează funcţia de filtrare a ficatului şi eliminarea bilei: • Ananasul. cireşele. fasolea verde. Modul în care se utilizează este indicat la capitolul despre drenanţii renali. rubarba. portocala. | Anghinarea Foarte des întâlnită în salate. cicoarea sălbatică. în fiecare dimineaţă pe stomacul gol. | Cura d e ulei d e măsline Recomandată în toate insuficienţele hepatice. persoana se culcă pe partea dreaptă. • Infuzie: 30-80 grame de frunze la fiecare litru de apă. cu apă. la care se adaugă proprietăţi hipotensive şi diuretice. pentru stimularea vezicii şi pentru eliminarea calculilor. • Prazul. cu puţină apă. morcovul. grepfrutul. afinele. cu două perne sub coaste şi bazin.

• Suc: de 3 ori câte 1-2 linguriţe. se infuzează 10 minute. în plus. dar permite realizarea unui bun drenaj al vezicii obstruate. coleretică. căci vezica este puternic solicitată şi cantitatea de ulei înghiţită antrenează o activitate digestivă intensă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. 1 Cicoarea sălbatică Plantă amară cu multiple proprietăţi: depurativă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate înainte de mese. apoi se infuzează 10 minute. Folosire: a se vedea capitolul despre drenanţii intestinali. • Infuzie: o linguriţă la o ceaşcă. şi contraindicată oamenilor slabi şi nervoşi. • Macerat glicerinat: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi. Această a doua cură nu este recomandată decât pletori­ cilor cu digestie bună. se infuzează 10 minute. se infuzează 10 minute. Cura nu este chiar Ia îndemâna oricui. Are proprietăţi coleretice şi colagoge foarte bine delimitate. | Trifoiul de baltă Frunzele acestui arbore din Chile favorizează secreţia bilei. Rădăcinile uscate şi torefiate dau un înlocuitor de cafea. • Condiment: în alimente. în doză mare devine purgativă. • Infuzie: o linguriţă pentru o ceaşcă. | Curcuma Una din plantele care intră în compoziţia curry-ului. bună pentru tubul digestiv şi în special pentru ficat. Această metodă este destul de drastică. • Capsule: de 3 ori câte 1-2 capsule pe zi. colagogă. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30-50 de picături.• Frecvenţă: o dată pe lună sau trei zile la rând. • Infuzie: 30 de grame de frunze la un litru de apă. | Iarba roşie a lui Avicena Chiar dacă este folosit în gastronomie. 83 82 I . | Sânziana de grădină Bun drenant hepato-renal. rozmarinul este o plantă medicinală. Dacă se adaugă suc de lămâie la ulei. acesta devine mai uşor de digerat. ajută la eliminarea deşeurilor în general. • Infuzie: o linguriţă la fiecare ceaşcă. se fierb 5 minute. Plantă bună pentru drenajul hepato-biliar. 1 Boldo Colagog amar şi laxativ. diuretică şi uşor laxativă. se infuzează 15 minute. este un puternic stimulent general. • Decoct: 20 de grame de rădăcini la un litru de apă. Plantele medicinale | Rozmarinul | Fierea-pimântului (ţintaură) Plantă amară. Are o puternică acţiune coleretică şi colagogă.

• Decoct: 40 de grame la un litru de apă. • Lemn-dulce 30 grame Maghiran 20 grame 84 . • minute. înainte de mese. • 1 jj* ^ £ 5> Tinctură-mamă: de 3 ori câte 3 0 . • Boldo 20 grame Izmă domnească • Rozmarin Frunze de anghinare Ghioc • • Filimică (calendula) Anason Cicoare sălbatică Iarba roţie a lui Avicena 40 grame 20 grame 10 grame 10 grame 20 grame 10 grame 20 grame 10 grame o lingură la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 minute. apoi se infuzează 10 minute. Efectul său antispasmodic la nivelul tubului digestiv este foarte util în toate indigestiile de cauză nervoasă. se infuzează 15 minute. • Scoarţă de cruţin Rădăcină de păpădie o lingură la fiecare ceaşcă. • i Tinctură-mamă: de 3 ori câte 30 de picături. se fierbe 2 minute. Infuzii a m e s t e c a t e 10 grame 20 grame Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. Izma domnească Stimulează secreţiile tuturor glandelor tubului digestiv. se infuzează 10 minute.5 0 de picături. o lingură la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 3 ceşti pe zi.

Consumul zilnic al acestor ape. Vezica este un rezervor pentru urină. Fiecare rinichi conţine aproximativ un milion de glomeruli şi 10 kilometri de canalicule.Alţi drenanţi naturali | Termoforul După cum am explicat. Filtrarea propriu-zisă se realizează datorită diferenţei de presiune care există de fiecare parte a pereţilor capilarelor. Deşeurile filtrate sunt diluate în apă şi excretate sub formă de urină. Este deci necesar să fie testate mai multe pentru a descoperi-o pe cea care ne convine cel mai mult. care se comportă ca nişte filtre. fiecarerinichicântăreşte aproximativ 150 de grame şi măsoară 12 centimetri lungime. care se goleşte prin acţiunea sfincterelor aflate de-a lungul uretrei (fig. Folosirea termoforului este deseori neglijată. | Masajul zonelor reflexogene plantare Pentru informaţii despre acest tip de masaj. creşte activitatea de filtrare şi de eli­ minare a toxinelor de către ficat. 6 centimetri lăţime şi 3 centimetri grosime. Pereţii capilarelor au pori extrem de fini. încetinind circulaţia sangvină în interiorul capilarelor hepatice. ci o şi accelerăm. încălzind ficatul cu un termofor „cald". Sângele încărcat cu deşeuri este adus la rinichi prin cele două artere renale şi. părăseşte rinichiul prin venele renale care se varsă în vena cavă inferioară. Filtrarea sângelui în nefroni se face în felul următor: sân­ gele este adus la rinichi prin cele două artere renale care îşi micşorează dimensiunile progresiv pentru a se ramifica în final într-o reţea capilară ce pătrunde în glomeruli. Din acest motiv. la nivelul ficatului. folosirea sistematică a termoforului este un excelent mijloc de drenaj. ficatul este un organ care lucrează la o temperatură de 30-41 de grade. la nivelul ultimelor vertebre dorsale şi al primelor vertebre lombare. Este ţinut acolo timp de 30 de minute după mese. Termoforul se plasează pe partea dreaptă a corpului. pe nedrept. în cantitate de 1 până la 1. Frigul îi para­ lizează activitatea. apoi condusă prin uretere până la vezică. 5). consultaţi anexa 2. odată purificat. nu restabilim doar funcţionarea normală. Unele ape sunt mai efi­ ciente decât altele. în formă de bob de fasole. prea simplu pentru a fi eficient! | Curele de a p e minerale 1 *g I Emonctoriul renal Funcţia hepatică poate fi stimulată de numeroasele ape minerale comercializate la ora actuală ca băuturi pentru con­ sum general. Glomerulul este filtrul care epurează sângele. Aceasta din urmă este recoltată în bazine te. Aflaţi sub bolta diafragmatică. ei sunt aproape în întregime apăraţi de către coaste. Apa şi moleculele mici traversează aceşti pereţi şi pătrund în 87 86 . 6). căci pro­ cedeul este considerat.5 litri pe zi. Rinichii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei ver­ tebrale. ceea ce antrenează o diminuare a fil­ trării sângelui şi o diminuare a eliminării bilei. Unitatea funcţională a rinichilor se compune din nefroni care sunt alcătuiţi din glomerul şi canalicul. Canaliculul este tubul sau conducta prin care se scurg pică­ turile de urină care rezultă din filtrare şi care vor fi colectate în bazinete (fig.

ci şi proasta oxidare a deşeurilor. 6. Temperatură. adică 5 până la 6 litri. Apar deci microleziuni sau o îmbâcsire afiltruluişi în consecinţă. Stagnarea lor va facilita formarea de calculi. Dacă este lezată de către deşeuri prea iritante. filtrarea se realizează în condiţii bune. O per­ soană care pierde foarte multă apă. neprevăzute în ciclurile biologice şi pe care rinichii nu reuşesc să lefiltrezecorect. sedentarismul este de două ori nociv pentru filtrarea renală. Calitatea membranei filtrante. Pentru a garanta o bună epurare a sângelui de către rinichi. substanţe anorganice (diferite săruri minerale printre care se numără şi NaCl) şi pigmenţi. o eliminare mai proastă a toxinelor. restul fiind compus din deşeuri organice (uree. care sunt mari şi greu de eliminat. vor astupa filtrul renal. Poate fi vorba . fie pentru că transpiră mult. ceea ce favorizează eliminarea deşeurilor. trebuie ţinut cont de următorii şase factori: 1. unde.Debitul circulator este cantitatea de sânge (exprimată în litri) care circulă într-un timp dat. Constituind aproximativ | 8% din greutatea corporală. ei secretă apro­ ximativ 1200-1500 mililitri de urină în 24 de ore. 2. Dacă aceasta depăşeşte capacitatea funcţională afiltrului. Urinele sunt atunci rare şi foarte concentrate. Celulele sangvine şi moleculele proteice mari sunt reţinute în capilare. va urina mai puţin. Dim­ potrivă. presiunea sangvină creşte şi uşurează epurarea.deşeurile nu vor mai fi filtrate şi vor rămâne în sânge. întrucât nevoia de a urina apare când vezica conţine aproximativ 89 | 88 . Asemeni ficatului. Debitul circulator. Când con­ sumul de lichide este insuficient. există mijloace simple care permit aprecierea funcţionării renale. Cu cât cantitatea de sânge care traverseazărinichiieste mai mare. rinichii par a avea nevoie de o temperatură de aproximativ 40 de grade pentru a putea funcţiona bine. fie pentru câ are o diaree. Filtrarea sângelui depinde de pre­ siunea cu care acesta traverseazăfiltrulrenal. Urina este rezultatul filtrării sângelui de către rinichi.de substanţe chimice sau sintetice. S e m n e ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări r e n a l e Pe lângă analizele de urină făcute în laborator. o persoană care bea mult urinează mai mult. b) viteza sângelui. dacă o persoană este hipotensivă. 4. îşi va îndeplini rolul în mod defectuos. La polul opus. Viteza cu care circulă sângele este accele­ rată în timpul efortului fizic. volumul sangvin trebuie să rămână stabil. rinichii trebuie să secrete mai multă urină. Acest lucru explică de ce putem simţi nevoia să urinăm când facem o baie caldă. acid uric). Diferitele deşeuri trebuie eliminate zilnic în cantităţi mini­ male precise. In consecinţă. Ea conţine aproximativ 95% apă. căci nu are loc doar înce­ tinirea circulaţiei sângelui. Concentraţia deşeurilor în sânge. 3. cu atât sângele vafimai epurat. Pentru a restabili un volum sangvin normal.canalicule. Atunci când rinichii funcţionează corect. acumulându-se. In strânsă legătură cu presiunea sang­ vină.şi în zilele noastre este cazul din ce în ce mai frecvent . chiar dacă se înregistrează mici variaţii la fiecare ingestie de lichide. Natura deşeurilor. Rinichii expuşi unei temperaturi scăzute lucrează mai greu. Aici intervin urmă­ torii doi factori: a) volumul sangvin. rinichii nu sunt stimulaţi şi puţinul lichid disponibil nu oferă un suport suficient pentru o bună eliminare a toxinelor. 5. presiunea sângelui nu mai este suficientă pentru ca filtrarea să se facă corect. Presiunea sângelui. influenţează la rândul luifiltrarea. Dacă presiunea este normală.

se deschid progresiv la culoare de-a lungul micţiunilor. Oferta este suficient de variată pen­ tru ca fiecare să-şi poată găsi planta care i se potriveşte cel mai bine. măsurătorile ar trebui făcute mai multe zile la rând. Numeroase plante medi­ cinale au efect diuretic. Dacă rinichii funcţionează foarte prost. • Mirosul urinei se poate accentua. 90 91 . Micţiunile pot fi însoţite de arsuri sau de dureri. Pentru a obţine o cifră sigură. la început de culoare albastru închis. • Diureticele vegetale. dar favorizează şi eliminarea de mi­ nerale care se găsesc în fluidele organice. Atunci când rinichii funcţionează bine şi cu regularitate. Testul constă în înghiţirea unei pastile sau a unui vârf de cuţit de praf de albastru de metilen. acest fenomen este normal: cantitatea de lichide ingerate diluează urina. dimpotrivă. cu condiţia să fie găsită şi suprimată cauza înainte ca filtrul renal să fie lezat. Atunci când este incoloră sau insuficient colorată. aceasta înseamnă deseori că nu se elimină suficiente deşeuri. care poate lipsi în caz de încetinire a funcţiei renale. Dim­ potrivă. foarte închise la culoare şi au un miros puternic. Ca reacţie de apărare.300 de mililitri. Culoarea normală a urinii este galben deschis. Aceste eliminări exagerate nu au nimic rău în sine. Există două feluri de diuretice: • Diureticele chimice (derivaţi de mercur etc. colorantul albastru nu va fi eliminat progresiv. Ele strică rinichii şi acţiunea lor este antifiziologică şi la limita toxicităţii. nisipoase. Vor putea fi observate urine albas­ tru închis urmând după urine galbene sau albastru deschis. • Urinele sunt mai colorate sau mai închise. Sunt bine tolerate şi pot fi administrate fără niciun inconve­ nient în lungi cure de drenaj. Această substanţă inofensivă are proprietatea de a colora urina în albastru. numărul de micţiuni (acţiunea propriu-zisă de urinare) zilnice va fi de aproximativ cinci. Testul cu albastru de metilen permite evaluarea regula­ rităţii funcţionării renale. rinichii pot de asemenea să eli-. Urinele sunt atunci abundente. Frecvenţa micţiunilor este uşor de controlat. Eficienţa unui diuretic se constată după următoarele semne: • Cantitatea de urină eliminată este net superioară cantităţii de lichide ingerate şi cantităţii de urină eliminate de obicei. Acţiunea lor este violentă. ele permit eliminarea unor cantităţi mari de apă. Ele antrenează deci un dezechilibru mineral umoral. *f Drenanţii I *L renali Toţi drenanţii care stimulează activitatea de filtrare şi de eliminare a rinichilor sunt diuretici. • Frecvenţa micţiunilor creşte. dacă rinichii funcţionează prost. dar de scurtă durată şi deseori însoţită de o rehidratare bru­ tală a ţesuturilor. mine mai multă urină decât este normal.) sunt de evitat. La persoanele care beau mult în timpul zilei. Desigur. fiind mai încărcate cu deşeuri. urinele. Volumul urinei se determină măsurând timp de 24 de ore volumul eliminat la fiecare micţiune. au o acţiune pro­ fundă şi durabilă şi păstrează echilibrul mineral al ţesuturilor. Urina are un miros caracteristic. urinele vor fi doar foarte palid colorate în albastru.

se fierbe 10 minute. 93 . se filtrează. sefierb15 minute. • Anghinarea. Foarte bun drenant alficatuluişi alrinichilor. salsifisul. • Sucul de ceapă (din comerţ): de 3 ori câte 2 linguriţe sau mai mult. prunele. capabil să dizolve cristalele. para de asemenea. • Decoct: 25 de grame de rădăcini la fiecare litru de apă. dar necurăţate. se lasă să fiarbă până când scade la un sfert de litru.o oră. Se lasă să acţioneze Vi de oră . Din acest motiv. Există diferite modalităţi de utilizare: • Se rad 2 cepe şi se lasă la macerat câteva ore sau întreaga noapte. dar unele sunt mai eficiente: • Cireşele. • Decoct: 40 de grame la un litru. se fierb 30 de minute într-un litru de apă. la nivelul ultimelor coaste în regiunea dorsală. Varza are numeroase alte proprietăţi curative. căci se degradează prin fier­ bere. într-un litru de apă. sparanghelul. păstârnacul. piersica. fasolea. Se consumă în special crudă sau sub formă de zeamă. iarba grasă. repetate. sefiltreazăşi se bea.Recoman­ dat în toate reumatismele. gulia. vânătă. • Decoct: un pumn de mătase de porumb lafiecarelitru de apă. câte 400 de grame pe zi. cresonul. dizolvă de asemenea şi calculii. I Anasonul Este un diuretic puternic. cicoarea sălbatică. Cura de ceapă este foarte populară şi cu adevărat efi­ cientă. Plantele medicinale | Albumul de tei Rădăcinile lui sunt diuretice. dezinfectant al căilor urinare. • Apucaţii (externe): în cataplasme: se aplică rondele de ceapă sau ceapă tocată pe regiunea rinichilor. căci ceapa acţionează asupra a numeroase funcţii organice. Este un bun diuretic şi un excelent curăţător intestinal. | larba-neagră Diuretic puternic. sefierbe10 minute. dovleacul. într-un castron cu apă. Trebuie uscate după ce au fost tăiate rondele.Fructele şi legumele | Prazul Aproape toate fructele şi legumele au un efect diuretic. napul. varza declanşează după câteva zile o diureză abundentă. | Porumbul Mătasea porumbului este diuretică şi favorizează funcţia hepatică. I Ceapa I Varza Consumată rasă. mărul. Se consumă ca legumă sau în • Decoct: 2-3 fire de praz cu tot cu radicele. dar este un fruct care răceşte rinichii şi le paralizează activitatea. pepenele. grepfrutul. para este contraindicată la toţi cei care au rinichii delicaţi sau care suferă de maladii renale. • Decoctul: 3 cepe tăiate. cure de 20 de zile. Deseori este recomandată celor cu reumatisme sau ca antiinfecţios. ţelina.

• Decoct: 40 de grame de vârfuri înflorite, într-un litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 10 minute.
| Osul-fepurelui

Bun drenant alrinichilorşi al ficatului. • Infuzie: 30 de grame de frunze şi flori la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Decoct: un pumn de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 5 minute cu anason, fenicul, mentă etc. pentru aromatizare.
I Mesteacănul

• Decoct: un pumn de codiţe la un litru de apă; se fierb 10 minute; băutură răcoritoare; se bea o jumătate de litru pe zi (dacă codiţele au fost uscate, trebuie macerate în prealabil timp de 12 ore în apă rece).
| Pirul

Excelentă plantă pentru curăţarea organismului. Datorită gustului ei, este preferabil să fie folosită sub formă de comprimate. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate.
| Păpădia

Mesteacănul este un bun depurant general, activ în spe­ cial asupra rinichilor. • Suc: 2 linguriţe de 3 ori pe zi. • Elixir: conform indicaţiilor. • Infuzie: 40 de grame de frunze (un pumn) într-un litru de apă; se infuzează 10 minute.
I Strugurii-ursului

Diuretic foarte cunoscut pentru acţiunea sa dezinfectantă asupra căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 40 de picături sau mai multe în fiecare zi.
| Coacăzele negre

Excelent drenant. Plantă bună pentru ficat şi rinichi. Se folosesc rădăcinile şi frunzele. • In salate: primăvara • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Decoct: un pumn plin de frunze şi de rădăcini la un litru de apă; se fierbe 2 minute, apoi se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 10-50 de picături pe zi.
| Măceşul

Frunzele sunt diuretice şi favorizează eliminarea cristalelor. Băutură cu gust foarte plăcut. • Infuzie: 40 de grame de frunze la un litru de apă sau o lingură la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute.
| Cireşul

Diuretic foarte blând. Nu irită rinichii, nici pe cei foarte sensibili sau inflamaţi. • Decoct: 5-10 boabe la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute, se strecoară printr-un tifon fin.
| Frasinul

Codiţele de cireşe sunt folosite pentru acţiunea lor diure­ tică. Codiţele trebuie păstrate după ce se mănâncă fructul!
I
94

Un bun diuretic care, în doză mare, devine purgativ. • Infuzie: un pumn de frunze la fiecare litru de apă; se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
95

|

lenupărul

Foarte bun diuretic şi depurativ general, boabele de ienupăr sunt deseori recomandate celor care suferă de reumatism. In doze mari, boabele sunt iritante şi deci con­ traindicate în tulburările inflamatorii ale rinichilor. lenupărul are proprietăţi multiple. • Cură: se mestecă boabele uscate ca pe bomboane. In prima zi: 5 boabe, a doua zi: 6 boabe, până în a unsprezecea zi: 15 boabe. Apoi se scade câte o boabă pe zi până în a douăzeci şi doua zi. Cura trebuie repetată. • Infuzie: 20-30 de grame de boabe la fiecare litru de apă sau o linguriţă la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute. • Piure (fără zahăr) de ienupăr: o lingură pe zi. • Ulei esenţial: 3 picături, de 3 ori pe zi.
| Urzica

• Tincturd-Tnamă: de 3 ori câte 20-40 de picături. • Suc: de 3 ori câte o linguriţă.
| Creţuşca (barba caprei)

Este planta de la care s-a pornit în fabricarea aspirinei. Creţuşca este diuretică, colagogă şi antalgică. Este recoman­ dată în caz de edeme, răceli şt reumatism. • Infuzie: o lingură de flori sau de frunze la fiecare ceaşcă; se infuzează 10 minute.
| Ceaiuri a m e s t e c a t e

Recomandată şi pentru tonifierea şi refacerea sângelui în caz de anemie. • In supă: cu cartofi. • Suc: de 3 ori câte 2 linguri pe zi. • Decoct: un mănunchi la fiecare litru de apă; se fierbe 3 minute, apoi se infuzează 20 de minute. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
| Vulturica

Diuretic excelent şi dezinfectant al căilor urinare. • Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături pe zi.
| Pipirigul

Diuretic şi remineralizant. Nu este întotdeauna bine suportat de către persoanele predispuse la demineralizarea prin aciditate. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi.
!

3 căni pe zi, înainte de mese. • Mesteacăn 30 grame Boabe de ienupăr 20 grame Pipirig 20 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Osul-iepurelui 20 grame Strugurii-ursului 50 grame Creţuşca 10 grame • Sânziana de grădină 40 grame Frasin 30 grame Paracherniţă 30 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă; se infuzează 10 minute. • Coacăze negre 25 grame Orthosiphon 25 grame • Cozi de cireşe 50 grame Pir 30 grame Scaiul dracului 20 grame 1-2 linguri la fiecare ceaşcă; se fierbe 2 minute şi se infuzează 10 minute. • Soc 40 grame Lemn-dulce 20 grame Mătase de porumb 20 grame
4

96

97

I

Alţi drenanţi naturali
| Cura de apă

|
f

Cataplasmele

Argila şi varza sub formă de cataplasme aplicate pe Pgriunea rinichilor curăţă filtrul renal şi favorizează funcţia
renală.
h(

Apa băută în cantitate mare are efect diuretic, căci obligă rinichii să lucreze. Corpul respinge efectiv lichidul care depăşeşte nevoile sale la aproximativ o jumătate de oră după ingestie. Odată cu apa, se duc şi toxinele. Bazându-se pe acest fapt, cura de apă constă în a bea de-a lungul zilei o cantitate mai mare de apă decât îi trebuie corpului. Se creează astfel un puternic curent de eliminare. Se procedează în felul următor: • După prima micţiune de dimineaţă, se consumă sufi­ cientă apă pentru a obţine repede o nouă micţiune. • Imediat după aceasta, se bea din nou o cantitate de apă echivalentă, pentru a reface excedentul de lichide din corp şi pentru a-l obliga să redeclanşeze o diureză compen­ satoare. Această metodă se aplică de-a lungul întregii zile. Dozând cantitatea de lichid băută la fiecare priză (crescând-o sau micşorând-o), se poate regla frecvenţa micţiunilor pentru a fi compatibilă cu activităţile cotidiene. (Pentru mai multe detalii, a se vedea cartea aceluiaşi autor: Apa, sursă vitală de sănătate, Ed. Jouvence, 2002).
1 Curele de apă minerală

în legătură cu maniera de aplicare, a se vedea capitolele despre cataplasmele de argilă şi de frunze de varză.
| Masajul zonelor reflexogene plantare

-:

A se vedea anexa 2.

Numeroase ape minerale vândute în comerţ ca băuturi de masă stimulează activitatea rinichilor. Consumându-se cu regularitate 1,5 până la 2 litri pe zi, timp de câteva săp­ tămâni, este favorizată eliminarea toxinelor pe cale renală. Efectul diuretic al unei ape minerale nu este în general acelaşi pentru toate: unele persoane reacţionează mai bine la o apă decât la alta. Trebuie uneori testate mai multe ape pen­ tru a o descoperi pe cea mai eficientă.

j

98

Când organismul . transpiraţia conţine apă. Printre altele. Glandele sudoripare pot fi chiar comparate cu nişte nefroni diseminaţi la nivelul pielii.5 litri de urină. le vom trata tot în capitolul referitor Ia derm. Dar pentru simplificare. In unele cazuri de boală. în care sunt stocate rezervele de grăsime.şi mai ales pielea . precum şi de secreţie şi excreţie. el caută să le „scoată din joc" stocându-le în ţesuturi de mai mică importanţă. Glandele sebacee aparţin epidermului. constituit în principal din celule adipoase. clorura de sodiu. 7): • hipodermul • dermul • epidermul Hipodermul în derm se află glandele sudoripare care prezintă interes pentru drenaj. ea contribuie şi la echilibrul termic şi ajută la menţinerea unei temperaturi constante a corpului. Această acumulare de grăsimi şi de toxine în fluidele orga­ nice ale hipodermului se numeşte celulita.*| ^ I 3 Emonctoriul cutanat Dermul Pielea este un organ de protecţie. pielea poate elimina cu uşurinţă 2 până la 3 litri de transpiraţie. transpiraţia poate fi comparată cu urina diluată. | Glandele sudoripare Este stratul cel mai profund al pielii. 101 100 . transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri decât urina. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări a glandelor sudoripare Glande sudoripare Glande Fig. Ele filtrează sângele şi expulzează deşeurile solubile prin porii pielii. © © ® Epiderm Derm Hipoderm Aceste glande sunt organe excretoare şi sunt construite pe acelaşi model cu nefronii din rinichi. acid uric). în timpul unui acces febril. Totuşi. Eliminarea zilnică de transpiraţie ajunge la circa 8 decilitri. are funcţii de termoreglare. 7 sebacee O piele ale cărei glande sudoripare funcţionează bine devine umedă şi transpiră atunci când este cald sau în timpul unui efort fizic. Este un ţesut cu ochiuri largi. deşeuri azotate (uree. Evapo­ rarea transpiraţiei lipseşte corpul de caloriile necesare trans­ formării lichidului în vapori. In prac­ tică. Unul din aceste ţesuturi este hipodermul.nu mai reuşeşte să elimine deşeurile. faţă de 1. Transpiraţia nu este doar un mijloc de eliminare a deşeurilor. Vorbind despre piele. distingem (fig. are şi rol senzo­ rial.

de pildă la subsuoară. şi procesul se repetă (descuamare sau exfoliere). celulele moarte rămân sub suprafaţa pielii. când se înfundă şi se inflamează. transpiraţia nu are un miros dezagreabil. acest lucru înseamnă că echilibrul dintre producerea şi eliminarea de toxine este distrus. cu atât mirosul său este mai pătrunzător. la fel ca eczemele care supurează. dar în spe­ cial urticarii. Când canalul excretor al glandei sebacee se înfundă. pot apărea diverse probleme cutanate: papule roşii cu suprafaţa dură şi care nu au conţinut lichidian. | Glandele s e b a c e e Coşurile „cu cap alb" sunt şi ele datorate unei proaste funcţionări a glandelor sebacee. Pielea se îngroaşă. La baza lui se găseşte stratul bazai ondulat care acoperă corpul asemenea unei teci. | 102 | . tot felul de eczeme. Apar excrescenţe. Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a glandelor s e b a c e e Rolul sebumului este acela de a lubrifia pielea. apare punctul negru. pielea devine uscată şi se crapă. Pe lângă rolul său de emonctoriu. dar cu cât transpiraţia este mai încărcată cu deşeuri. Acest fenomen de descuamare este cu precădere vizibil la nivelul pielii păroase (mătreaţa). pielea devine grasă. întrucât este capabil să digere şi să transforme o parte din deşeuri în substanţe utile. apar acneea sau furunculii. Deşeurile care nu pot fi transformate de către stratul bazai ondulat sunt eliminate în afara corpului prin stratul cornos. „Emonctoriul lor sudoripar" este înfundat de către deşeuri: eliminarea se face defectuos. Semne ale unei bune şi ale unei proaste funcţionări a epidermului Când epidermul funcţionează prost. bătături la picioare. mâncărimi etc. pentru a o face suplă. în mod normal. Această secreţie grasă se numeşte sebum. Nu este în sine un semn rău. Totuşi. pete senile. Când eliminarea toxinelor depăşeşte capacitatea glande­ lor sudoripare şi acestea se înfundă şi se irită. Când secreţiile sunt prea abundente. Mătreaţa este constituită din aglomerări de celule moarte. se indurează sau se sclerozează. psoriasis şi diferite forme de scleroză cutanată. este dotat cu proprietăţi surprinzătoare. lipite între ele prin sebum. Când secreţiile sunt insuficiente. pielea are trei funcţii importante care trebuie cunoscute: Pielea este un organ vascular Reţeaua capilară de la nivelul pielii este extrem de dez­ voltată: poate conţine o cincime din cantitatea totală de sânge. Celulele care urcă spre suprafaţa stratului cornos mor şi se desprind. 103 Glandele sebacee sunt situate la rădăcina părului şi sunt în număr de 300 000. au o piele „închisă" sau „moartă". Ele secretă printre altele un amestec de corpi graşi şi de materii proteice provenind din resturile de celule secretoare. veruci. pentru că deşeurile sunt eliminate. Epidermul Este stratul superficial al pielii.iVt'Hoiinclc care nu transpiră niciodată sau o fac doar în Kttue bine delimitate.

a curelor de aer şi de soare etc. | 104 105 . de atingere etc. deci mai uşor de elimi­ nat. cu consecinţe pozitive la nivelul eliminărilor.Această importantă reţea capilară joacă un rol funda­ mental în termoreglare. adică circulaţia. ridică firul de păr (pielea de găină) şi provoacă căldură (frison). Pielea este un organ contracţii Pielea este un organ nervos Pielea conţine foarte multe filete nervoase senzitive şi senzoriale. departe de sursa de frig. pielea reacţio­ nează activând sau inhibând metabolismele. arderile. Solicitarea senzitivă şi senzorială a pielii are deci o influ­ enţă şi asupra eliminărilor. toate glandele de la acest nivel sunt stimulate. dacă organismul vrea să se protejeze de frig. Ca răspuns la aceste stimulări exterioare. de presiune. muşchii erectori ai fi­ rului de păr care. Când organismul produce sau acu­ mulează prea multă căldură. Este o adevărată teacă nervoasă care intră în vibraţie la cea mai mică influenţă exterioară: senzaţie de cald sau de frig. Toţi aceşti muşchi sunt foarte mici. schimburile şi arderile sunt puternic intensificate la nivelul pielii pentru a produce căldură şi a menţine o temperatură normală. ard o cantitate importantă de substanţe energetice şi toxine. contractându-se. contracţia tuturor acestor fibre musculare deter­ mină importante mişcări ale masei sangvine. Intr-o fază ulterioară. pentru a se contracta. Tehnicile hidroterapeutice calde şi reci sunt eficiente în faci­ litarea eliminărilor prin intermediul pielii tocmai datorită faptului că glandele profită de acest sistem de apărare prin creşterea irigării cutanate. schimburile şi eliminările. într-o primă fază reţeaua sa capilară se goleşte de conţinut prin vasoconstricţie: sângele este deci refulat spre centru. care permit varierea diametrului vaselor sangvine. Este dotată cu trei tipuri diferite de muşchi: fibre muscu­ lare netede. capilarele cutanate se dilată şi se umplu de sânge pentru a înlesni eliminarea de căldură în exterior. capilarele sangvine sunt din nou umplute cu sânge. izolate în ţesutul cutanat şi care dau pielii tonicitate şi elasticitate. deşeurile sunt astfel degradate în particule mai mici. muşchii pereţilor vasculari. In plus. dar numărul lor este atât de mare încât. Dimpotrivă. De fiecare dată când se intensifică circulaţia sângelui la nivelul pielii. după cum se poate constata în cazul folosirii unor tehnici de tipul frecţiilor (în special a ce­ lor cu mănuşi din păr de cal).

căci activităţile fizice stimulează puternic metabolismele şi schim­ burile. Forţa cu care se frecţionează depinde de obişnuinţă şi de sen­ sibilitatea pielii.). oare forţa vitală nu utilizează transpiraţia pentru a curăţa organismul de un preaplin de toxine? Exerciţiul fizic Producţia de căldură a organismului este mult mai mare în timpul unei activităţi fizice.. Fiecare contracţie musculară antrenează arderea de substanţe energetice care degajă un anumit număr de calorii. dar merită încercată. Frecţia • excită filetele nervoase senzitive şi prin aceasta. se freacă pielea de pe toată suprafaţa corpului. Şedinţa se face dimineaţa. Din momentul în care începe transpiraţia. totul este să provoace o transpiraţie abundentă.. Accelerarea funcţiilor cutanate este vizibilă în special la nivelul circulaţiei. Cei care nu şi-au făcut niciodată o frecţie nu pot ştii ce sentiment plăcut provoacă aceasta. I 106 J . • ajută la descuamarea celulelor moarte. Aşa cum am văzut. şedinţele se lungesc şi frecţionarea devine mai energică. Tran­ spiraţia eliminată în timpul exerciţiului este mult mai abun­ dentă şi mai încărcată de toxine decât de obicei.Drenanţii cutanaţi Drenanţii cutanaţi permit provocarea unor eliminări puternice prin transpiraţie. De la individ la individ. în funcţie de rezistenţa individuală.) sau o activitate de agrement (drumeţie pe munte. Tipul de activitate fizică ales nu contează prea mult. colanţi. numită şi baia hipertermică.. tenis. cu atât cantitatea de căldură produsă este mai • însemnată.. poate fi cu uşurinţă constatată pierderea resturilor celulare dacă frecţia se face stând în picioare pe o cârpă de culoare închisă. Se transpiră mai repede dacă activitatea are loc la soare. imediat după trezire şi durează mai multe minute. pentru a favoriza o bună eliminare cutanată. Baia caldă Baia caldă. Pielea devine repede roşie. Reeducarea pielii „închise" cere uneori destul de mult timp. exerciţiul fizic va fi continuat o perioadă mai lungă sau mai scurtă. grădinărit. Din motive evidente. a unei perii pentru frecţie sau a unui material textil rugos. Cu timpul. imper­ meabile etc. poate fi vorba despre un sport (marş. în timpul febrei. O altă metodă pentru a reţine căldura cât mai mult posibil la nivelul corpului este folosirea unei îmbrăcăminţi călduroase. Cu ajutorul unei mănuşi din păr de cal. pulovere. primele şedinţe sunt în general scurte şi frecţiile uşoare. pentru a curăţa pielea de deşeurile eliminate. în timpul unei frecţii viguroase. Cu cât exerciţiul este mai intens şi mai susţinut. trening. metabolismele cutanate. este un mijloc minunat şi foarte eficient pentru stimularea pielii şi provocarea 107 Frecţia uscată Frecţia este unul din cele mai bune procedee de reedu­ care a pielii. mers pe jos. Este neapărată nevoie de un duş după ce s-a transpirat. pielea este un regulator termic.

Apoi persoana intră în cabină şi se instalează pe gradenul dorit timp de aproximativ 10 minute. vasele se contractă şi sângele este împins în profunzime. pentru a se curăţa. baia hipertermică este tratată în detaliu la capi­ tolul 28 (baia hipertermică). Este însă bine de cunoscut pentru cazuri de urgenţă şi în absenţa unor mijloace mai sofisticate. ceea ce accentuează efectele saunei. întinsă pe un şezlong. se află sub cuvertură şi în contact cu aerul cald şi umed pe care-l degajă apa din cratiţă. | 108 Ce se întâmplă în organism în timpul sesiunii de saună? în timp ce organismul este în contact cu căldura. • Se iese din cabină şi în funcţie de rezistenţa indivi­ duală. se face un duş călduţ sau rece ori se face o imersie într-un bazin cu apă rece. de 90 de grade şi mai mult. In general sauna este practicată în următorul fel: • Se începe întotdeauna cu un duş. această serie de trei paşi va fi repetată de una sau două ori. Binefacerile saunei rezultă din forţa de eliminare a to­ xinelor prin transpiraţia provocată de contactul corpului cu aerul cald. Are ca scop crearea unui şoc termic. interval care permite organismului să-şi regăsească echilibrul şi inimii să-şi reiaritmulobişnuit. Este dese­ ori urmată de un masaj. • Persoana se odihneşte un moment. Binefacerilor transpiraţiei provocate de aerul cald li se adaugă cele ale unei intensificări a schimburilor metabolice. în general. gradenele superioare permit o baie la temperaturi foarte ridicate. Sauna Sauna este o baie de aer cald.ULIEL F Î I U Î F I P I H I H L abundente. Sauna se face într-o cabină construită din lemn şi prevăzută cu un dispozitiv care încălzeşte încăperea şi cu gradene care urcă până la tavan. Baia de vapori Baia arabă de vapori. dar face căldura mai greu de suportat. întrucât căldura urcă. Făcând parte din metodele de tltfisincriiHliirc. se bazează pe aceleaşi principii ca sauna. datorate apei reci. hammamul. sângele urcă la suprafaţă. persoana se aşază pe un taburet sub care se află o cratiţă cu apă clocotită. Singurul lucru necesar este o pătură mare în care se face un orificiu suficient de mare pentru a putea fi îmbrăcată peste cap. organismul îşi des­ chide porţile pentru a evita acumularea de prea multă căldură. La nivelul gradenelor inferioare temperatura este de aproxima­ tiv 60 de grade. Tot cor­ pul. Stropindu-i cu apă. Este un procedeu care se folosea în trecut. vasele 80 dilată. aceste 10 minute sunt suficiente pentru a declanşa sudoraţia. îmbrăcată cu această pătură. Galeţii dispuşi pe sursa de încălzire înmagazinează căl­ dură. Baia de aer cald la domiciliu Există un sistem foarte simplu şi uşor de realizat cu un minim de material şi care poate fi repede pus în funcţiune. 109 . Contactul cu apa rece obligă organismul să reacţioneze exact invers: porii se închid. • In funcţie de vitalitatea şi rezistenţa individuală. cu singura diferenţă că temperatura este mai puţin ridicată şi că durata băii este mai lungă. Contactul cu apa rece trebuie să fie scurt. exceptând capul. De fapt. porii se deschid şi elimină transpiraţia încărcată în toxine. se umidifică aerul.

căldura este mai bine suportată decât într-o saună. La sfârşit trebuie făcut un duş răcoritor. Baia de soare Expunerea pielii la razele solare antrenează repede o acumulare de căldură în organism. Constă în separarea pielii de straturile profunde pentru a forma un pliu. împachetările calde în lipsa altor mijloace. în acest din urmă caz. dar poate fi aplicat după orice procedeu de sudaţie. spre deosebire de alb. • Anghinarea. nu reflectă razele solare. şi de 0 cuvertură. Pentru a evita pierderea de căldurii. care este bine izolat şi care poate fi plasat direct sub taburet. Dacă nu vrem să facem un orificiu în pătură. locale sau generalizate. Prin presiunea exercitată asupra pliurilor sunt eliminate deşeurile din pori. se poate recurge şi la una din metodele de împachetare aşa cum se practicau ele altădată. învelind trunchiul. acoperită de pături gl de pilote. reci sau calde. castravetele. la căldura solară se adaugă şi căldura produsă de activitatea musculară. Să luăm ca exemplu „maioul pentru bust". . Negrul. Masajul prin frământare Masajul prin frământare este mai mult un procedeu complementar decât o metodă de drenaj în sine. Temperatura corpului creşte atunci repede şi transpiraţia nu întârzie să apară. Baia de soare nu trebuie să dureze niciodată prea mult. Sursa de căldură provine de la un mic generator de aer cald. Şedinţa durează atât cât este necesar pentru obţinerea unei bune transpiraţii. Capul trebuie întotdeauna acoperit pentru a evita con­ gestia. putem la fel de bine să ne învelim complet în ea şi să stăm în patru labe deasupra cratiţei cu apă clocotită. portocala. înainte ca apa să se răcească. nucile. In comerţ se găsesc acum cabine construite în acest scop din lemn sau din materiale sintetice neinflamabile. dar menţionăm câteva care au o acţiune benefică la nivelul pielii: • Migdalele. căci oboseşte repede organismul. lămâia. O altă variantă este de a face o baie de soare îmbrăcat în haine negre sau acoperit cu un material textil de culoare închisă.. materialul textil ud este acoperit de altul. I 110 Această acumulare de căldură poate fi înlesnită stând într-un loc ferit sau desfăşurând o activitate fizică. Capul rămânând în atmosfera ambiantă. deschişi în prealabil de către transpiraţie.i | . uscat. fragii. având grijă să nu ne opărim. se obţine repede o căldură suficientă pentru a provoca transpiraţia. Fructele şi legumele Fructele şi legumele nu au propriu-zis acţiune sudorifică. Acest tip de masaj este frecvent folosit în băile arabe de vapori (hammam). morcovii. care este aplicat direct pe piele.Prin acest procedeu simplu. Persoana se întinde pe pat. Aceste împachetări pot fi uscate sau umede. ci le absoarbe. care va determina o transpiraţie binefăcătoare. sfecla. ea este înlocuită cu altă cratiţă cu apă clocotită. Aportul de căldură se face printr-un material textil îmbibat în apă foarte caldă. prazul. Masajul prin frământare curăţă în profunzime porii pielii. Acest pliu este apoi răsucit înspre înainte. Şedinţa durează atâta timp cât este necesar pentru a provoca o bună transpiraţie. între police şi arătător. căpşunile.

varza. se va bea o ceaşcă mare de infuzie foarte caldă cu puţin timp înainte de sesiunea de transpiraţie şi încă o cană după. | Infuzii a m e s t e c a t e Această plantă sudorifică este şi diuretică. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Infuzie: 60 de grame de flori la fiecare litru de apă. Tinctură-mamă: de 3 ori câte 50 de picături. se infuzează 10 minute. se infuzează 10 minute. cresonul. 113 | . Eliminarea toxinelor se face evident mai uşor dacă plantele sudorifice sunt utilizate în acelaşi timp cu una din tehnicile de transpiraţie. • Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. se infuzează 10 minute. efi­ cient în special în boli ale pielii. • Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă. Soc Florile de soc sunt diuretice şi dau o băutură foarte plă­ cută. In acest caz. se infuzează 10 minute. • Tmctură-mamd: de 3 ori câte 40 de picături. Plantele medicinale I Panseluţă sălbatică Această plantă este un depurator general foarte bun. | Brusture Comprimate: de 3 ori câte 1-2 comprimate pe zi. Este deseori recomandată în boli ale pielii.ţelina. • Infuzie: 5-10 flori la fiecare ceaşcă. salsifisul. | Umba-mielului • Tei Flori de soc Limba-mielului • Roiniţă Violetă • Creţuşcă Flori de porumbar Muşeţel • Panseluţă sălbatică Ciuboţica cucului 50 grame 60 grame 40 grame 10 grame 10 grame 40 grame 20 grame 30 grame 30 grame 20 grame 1-2 linguri lafiecareceaşcă. se infuzează 10 minute. păpădia. se fierbe 10 minute. ridichile. | 112 1-2 linguri lafiecareceaşcă. cu atât mai mult dacă ceaiul preparat din ele este băut cald. hasmaţuchi. se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori câte 2 linguriţe. • Decoct: 40 de grame de rădăcini la un litru de apă. • Infuzie: o lingură de flori la fiecare ceaşcă. | Muşeţel Plantă cu proprietăţi multiple. coleretică şi laxativă. Plantă bine cunoscută pentru proprietăţile ei sudorifice şi diuretice. • • | Plantele sudorifice provoacă şi ajută sudoraţia.

8 ) . polen Căile elimina respiratorii tip de sunt deşeu. D a r aduse despre de aerul e l e p o t e l i m i n a şi d e ş e u r i s o l i d e au pătruns în interior. aduce bronşiolele aerul în (fig. vorba inspirat. uşor de eliminat în afara corpului o d a t ă c u aerul expirat. î n principal cel carbonic. de diferite praf: praf menajer datorat poluării. tipuri etc. sânge. alveolară avea loc eliberarea oxigenului î n A l v e o l e l e sau sacii alveolari sunt p u n g u ţ e m i n u s c u l e pate în ciorchini la extremitatea canalelor alveolare. t i m p u l expirului. trans­ sub lichidă ajung în apoi transfor­ sunt In î n gaz c â n d alveole. gru­ O x i ­ genul conţinut în alveole că o parte a peretelui trece cu uşurinţă în sânge. meni ramurilor unui copac hiile. L a r i n g e l e . gazul. A c e s t l u c r u se poate 115 . sau Este praf care. Căile exterior. t r a h e e a . d a r î n sens Deşeurile portate mate eliminate formă de către în căile sânge. bronhii etc. Prin perete c o m u n . este î n acelaşi t i m p pentru peretele care alveolei acest capilarului sangvin. toate o cale d e ieşire a respiratorii sunt înainte de deşeurilor gazoase. această formă. de oxigenul părăseşte alveola p ă t r u n d e direct î n D r u m u l urmat de deşeurile eliberate plămâni este acelaşi c u cel descris î n cazul o x i g e n u l u i .* | jJEmonctoriuI I 3 pulmonar A e r u l care pătrunde mile pulmonare prin p r i n n ă r i este dirijat spre conducte al căror profunzi­ diametru ase­ diferite s c a d e p r o g r e s i v şi c a r e se r a m i f i c ă d i n c e î n c e m a i m u l t . este prin toată reţeaua de conducte p â n ă la ale sistemului împins - respirator bronşiole. echipate pentru a se p r o t e j a acest şi a şi acest Cilii vibratili reţin praf p r i n mişcările lor îl c o n d u c spre ieşire. respiratorii Ele Sub sunt sunt invers. alveolare se succedă unde bron­ a şi c a n a l e l e cu pentru va contact mucoasa sânge.

Ea provine înainte de toate din deşeurile unei alimentaţii neadaptate . Grosul deşeurilor solide pe care le eliminăm prin plămâni provine din poluarea internă a mediului nostru umoral. cu deose­ birea că drumul lor este mai anevoios prin ramificaţiile „arborelui bronşic". Aceste deşeuri. acumulându-se în căile respiratorii până în sinusuri. după ceva timp ea devine poroasă şi lasă să pătrundă deşeurile solide în plămâni.cantitativ şi calitativ . când emonctoriile principale (ficat. Mişcările mai ample ale cutiei toracice provocate de gâfâială antrenează expulzarea deşeurilor. intestin. deşeurile care jenau. cu capul în jos. Semne ale unei bune şi ale unei p r o a s t e funcţionări Când căile respiratorii funcţionează bine. Nevoia de a sufla nasul nu se manifestă decât rareori şi în special atunci când trebuie eliminat praful care pătrunde în interior odată cu aerul inspirat. In ciuda poluării actuale. aşa cum se crede de obicei. deşeurile care pătrund în acest mod în căile respiratorii nu reprezintă decât o cantitate mi­ nimă. 117 . sunt eliminate prin tuse. curge. terenul e totul!" Sputa pe care o expectorăm nu e constituită doar din deşeuri provenind de la microbi şi activitatea lor. umplem batista de praf negru. Consecinţa acestei încăr­ cări. întâi izolată. va fi deschiderea porţii de intrare pentru instalarea. apoi din ce în ce mai frecventă şi mai violentă. Apare şi tuşea. Căile respira­ torii pot fi astfel utilizate în chip de „ieşire de urgenţă". Când deşeurile obstrucţionează prea mult căile respira­ torii. dezvoltarea şi proliferarea micro­ bilor! „Microbul un înseamnă nimic. Aerul ţâşneşte atunci brusc. presiunea aerului creşte în plămâni până în momentul când glota este obligată să se deschidă. Simplul fapt de a ne apleca înainte. antre­ nează o scurgere nazală.capa­ cităţilor noastre digestive şi eliminatoare. Acest inspir este urmat de un efort violent destinat expirării aeru­ lui. jenează respiraţia. deşeurile solide nu pot traversa pereţii alve­ olelor. deteriorează mucoasa şi sunt responsabile de bolile respiratorii. aerul pătrunde greu şi trebuie să ne suflăm nasul în mod constant pentru a degaja căile respiratorii superioare. în mod normal. prin aspiraţie. 116 Mecanismul tusei este următorul: ea debutează printr-un inspir profund care se termină cu închiderea glotei. antrenând cu el. Când căile respiratorii funcţionează prost şi au devenit o poartă de ieşire pentru deşeurile solide. Glota fiind închisă. Dar când mucoasa alveolară este afectată de către toxinele transportate de sânge.constata uşor la sfârşitul unei zile petrecute într-un mare oraş: suflându-ne nasul. Aces­ tea vor fi eliminate în acelaşi fel cu gazul carbonic. Gura trebuie uneori să stea deschisă pentru a permite respiraţia. chiar dacă apare ulterior. rinichi) nu mai reuşesc să epureze sângele. Tuşea şi expectoraţia sunt reacţii de apărare. organis­ mul încearcă să elimine deşeurile pe alte căi. Aşa cum am văzut. Chiar şi cele mai discrete semne de înfundare pot fi observate în timpul unui marş. nările sunt degajate şi respiraţia este liberă şi se desfăşoară cu uşurinţă. nasul este înfundat.

Metoda constă în efectuarea unor expirări profunde suflând în tub. Se umple o treime din sticlă cu apă şi se introduce tubul în sticlă până atinge fundul.*ţ De anr rm ţa noi i n IO pl u Expectoraţia voluntară Pentru a goli plămânii. • se stă culcat. poziţia verticală antrenează o acu­ mulare de secreţii la baza plămânilor. Pentru a învinge această rezistenţă. Dar cum să expectorăm? Scuipatul brusc. 119 j 118 . toată lumea foloseşte acest procedeu. ne recăpătăm suflul şi începem iar. Efectele acestei metode pot fi ameliorate utilizând plante medicinale care fluidifică secreţiile (a se vedea mai departe). adică stând cu capul în jos. poziţia orizontală permite deşeurilor să părăsească baza plămânilor şi să se repartizeze pe toată lungimea lor. reuşim să eli­ minăm cantităţi mari de deşeuri. dar stând pe o masă. pe un plan foarte încli­ nat. Putem astfel. se apleacă capul şi toracele în afara patului până când capul atinge podeaua. Singurul material necesar este o sticlă goală de un litru şi un tub de cauciuc lung de 80 de centimetri şi cu un diametru interior de 0. putem favoriza eliminarea lor adoptând pentru câteva minute o poziţie verticală inversată. La trezire. cu capul în jos. în funcţie de agilitatea persoanei în cauză. Impulsul de tuse uşoară este dat de către diafra<*m şi de partea inferioară a cutiei toracice. putem încerca să tuşim în mod voluntar. Gâfâiala Prin forţa greutăţii. mişcarea puternică de du-te-vino • < aerului de-a lungul căilor respiratorii determină eliminarea deşeurilor în exterior: bronhiile şi bronşiolele se dilată şi se contractă în ritmul respiraţiei şi ajută astfel la dezlipirea mucozităţilor. Este mai bine să împingem treptat sputa în arborele bronşic. • se adoptă aceeaşi poziţie. Pentru persoanele pline de vitalitate. suntem obligaţi să creăm un flux puternic de aer. Pentru ceilalţi. care nu sunt bol­ nave. există o metodă foarte simplă.5 centimetri. Această poziţie permite secreţiilor să alunece spre poarta de ieşire. • se execută lumânarea. cu capul în jos. conducând deşeurile spre ieşire. • se suspendă corpul de o bară. Metoda poziţiei inversate este foarte simplă şi în unele cazuri. După expir. această poziţie permite chiar eliminarea unor mari cantităţi de secreţii. care va antrena deşeurile cu el. Inversarea poziţiei corpului • stând întins pe pat. mers pe bicicletă în ritm susţinut. copiind astfel procedeul folosit de organism. violent. gâfâiala poate fi obţinută prin marş. Instinctiv. Cilii vibratili ajută această repartizare. se poate recurge la una din următoarele variante: în timpul gâfâielii. o şedinţă de gimnastică etc. de pildă o scândură sau o scară. tuşind uşor şi în chinte. în timpul somnului. Diametrul mic al tubului şi apa opun rezis­ tenţă aerului expirat. Profitând de faptul că secreţiile se găsesc la poarta de ieşire. impune plămânilor un puternic efort şi un şoc care va fragiliza mucoasa. Tuşind şi curăţându-ne gâtul.

• Inhalaţie: 2 linguri de frunze în infuzie la o jumătate de litru de apă. se infuzează 15 minute. principiile active sunt puse în contact cu mucoasa pulmonară. îh funcţie de antrenament. antitusiv. • antitusive când facilitează expectoraţia şi potolesc tuşea. Ele sunt astfel absorbite odată cu aerul pe care îl inspirăm. Nu trebuie înghiţit decât foarte diluat şi nu se foloseşte pentru frecţie. • Comprimate-. 10.. O jumătate de litru de I 120 Sedativ antispasmodic (tuse). fiind foarte volatile. • Viei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3-5 picături. sunt des folosite pentru a acţiona la nivelul căilor respiratorii. • Infuzie: 3 sau 4 frunze la fiecare ceaşcă. se infuzează 10 minute. principiile active sunt transportate până la căile respiratorii de către circulaţia sangvină. Eficienţa inhalaţiei este crescută dacă se acoperă capul şi borcanul cu un prosop. să facem trei serii de câte 5. • provocând eliminarea deşeurilor..de-a lungul unei zile. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte. de 3 ori câte 1—2 picături bine diluate în miere. de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate.). • dilatând alveolele. oregano este activ mai ales la nivelul gâtului. 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. | Oregano Constă în inspirarea profundă a vaporilor emanaţi de un preparat apos pe bază de plante. cu condiţia să se acţioneze progresiv şi fără a forţa. 15 sau 20 de expiruri. fluidifiant şi antiseptic. Această metodă are şi avantajul de a reeduca sistemul respirator şi de a favoriza circulaţia sângelui. picături. | Inhalaţia infuzie caldă este turnată într-un borcan mare. Se spune despre aceste plante că sunt: • expectorante când provoacă eliminarea secreţiilor. • fluidifiante când fluidifică deşeurile pentru a le face mai uşor de expectorat. pătrunzând direct în căile respiratorii. eucaliptul este balsamic. Uleiurile esenţiale. deasupra căruia ne aplecăm capul pentru a capta vaporii curativi ai preparaţiei. expectoram şi fluidifiant. Un procedeu foarte simplu de inhalare constă în a inspi­ ra profund câteva picături de ulei esenţial. | Eucaliptul Fiind folosit în mod obişnuit pentru căile respiratorii. Aceste plante pot fi luate: • pe cale internă (infuzie. 121 . Plantele medicinale Plantele medicinale active la nivelul căilor respiratorii acţionează: • fluidificând secreţiile bronşice. Nu există con­ traindicaţii. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • pe cale externă (inhalaţii). Există şi aparate care difuzează uleiurile esenţiale sub formă de picături atât de fine încât rămân suspendate în aer. In locul infuziei se pot turna zece picături de uleiuri esenţiale într-un castron cu apă clocotită. Se pot folosi şi inhalatori din comerţ. • balsamice când calmează mucoasa respiratorie iritata de deşeuri şi de tuse.

rădăcinile de lemndulce sunt fluidifiante şi antitusive. se lasă la macerat peste noapte. Purifică şi fortifică căile respiratorii. se infuzează 10 minute. | Ceaiuri î n amestec Fluidifiant bronşic. • Infuzie: 1-2 linguri de frunze. • Lemn-dulce 20 grame • Pătlagină 30 grame Podbal 30 grame 123 . • Suc: de 3 ori pe zi 2 sau mai multe linguriţe. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. | Pinul sălbatic | Cimbrişorul si cimbrul Balsamic şi antiseptic. se fierb 10 minute. | Podbalul Pătlagina este una din „buruienile" cel mai frecvent întâlnite. antiseptice. • Ulei esenţial: de 3 ori pe zi câte 3 picături. • Decoct: 50 de grame de rădăcini la 1 litru de apă. • Ulei esenţial: foarte puternic şi fierbinte. Sunt recomandate pentru toate răcelile. expectorante puternice. Ele stimulează glandele suprarenale şi sunt antiinflamatorii. de 3 ori pe zi câte 2 picături. • Comprimate: (muguri de pin) de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. • Flori de mac 20 grame Flori de violetă 20 grame Flori de lumânare 20 grame • Silnic 20 grame Unguraş 20 grame Cimbrişor 20 grame 1-2 linguriţe Iafiecareceaşcă. | Pătlagina Aceste două plante sunt foarte apropiate şi au aceleaşi proprietăţi: balsamice. cu miere. se infuzează 10 minute. • Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. • Infuzie: 1-2 linguriţe la fiecare ceaşcă. 122 • Flori de nalbă 20 grame Flori de nalbă mare 20 grame Flori de parpian 20 grame Flori de podbal 20 grame o linguriţă la fiecare ceaşcă. apoi se infuzează 10 minute. • Suc: de 3 ori pe zi câte 2 linguriţe. • Infuzie: 2 linguriţe la fiecare ceaşcă. • Inhalare: 10-15 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. • Infuzie: 20-50 de grame de muguri la 1 litru de apă. I Lemnul-dulce Printre numeroasele sale proprietăţi. expectorant şi tonic respirator. | Amăreala (şopârliţa) Expectorant şi antitusiv frecvent utilizat. se infuzează 10 minute. • Decoct: 100 de grame de rădăcini la 1 litru de apă. se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. se fierb 2 minute. se infuzează 10 minute.• Inhalare: 5-10 picături de ulei esenţial într-un cas­ tron cu apă clocotită. se infuzează 10 minute. • Comprimate: de 3 ori pe zi câte 1-2 comprimate. Con­ traindicat la persoanele cu tub digestiv sensibil.

Ace de pin 10 grame 1-2 linguriţe lafiecareceaşcă. dar şi organele care permit să ne situăm şi să ne orientăm în spaţiu (aparatul echilibrului). Ea adăposteşte nu numai organele necesare pentru recepţionarea şi înregistrarea sunetelor (aparatul auditiv). Anatomia urechii Ceea ce numim ureche nu este decât partea aflată la limita externă a sistemului auditiv. Totul este protejat faţă de exterior de membrana timpanului care este extremitatea internă a conductului auditiv. Urechile nu sunt organe specializate în filtrarea şi eli­ minarea deşeurilor. Aceste două aparate sunt compuse dintr-un ansamblu perfecţionat şi elaborat de organe şi dintr-o reţea complexă de cavităţi şi de conducte. • Muşchi de munte 10 grame Mierea-ursului 20 grame Alţi drenanţi naturali I Masajul zonelor reflexe plantare 1 *Ţ i Drenajul auricular A se consulta tabelul şi instrucţiunile din anexa 2. aşa cum sunt ficatul şi rinichii. într-adevăr. lung de 2.ea comunică cu partea din spate a foselor nazale. Deja conductul auditiv. încât ni s-a părut util să vorbim despre el. 125 . numite şi „lumânări de ureche". Procedeul ne-a parvenit de la indienii Hopi din America de Nord şi se realizează cu ajutorul unor „lumânări" scobite. la nivelul rinofaringelui. care pătrunde spre interiorul capului. partea internă a sistemului auditiv este de departe cea mai impor­ tantă şi mai complexă. ne face să presimţim că urechile înseamnă mai mult decât pavilionul şi lobul vizibil la exterior.trompa lui Eustachio . Printr-un conduct . Totuşi. există un procedeu atât de simplu şi de eficient pentru a drena deşeurile care stagnează la nivelul urechilor.5 centimetri. Partea internă a urechii nu este însă un spaţiu închis. se infuzează 10 minute.

Aceasta la surditate A t u n c i de când corp. sudoripare sau de dopuri şi s e b a c e e s u n t s t i m u l a t e . este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n dentă. care este d e eliminat d u p ă injectarea cu o seringă a apei î n regulă conduct. Ceara e s t e a s p i r a t ă p â n ă l a b a z a c i l i n d r u l u i şi e s t e operaţiei. Interesul pe care-l prezintă lumânările H o p i constă în Căldura. la dureri de cap. Dacă aplicarea corect.Această cale de comunicare explică de ce unele tulburări infecţii la nivelul nasului sau al gâtului au repercusiuni sau la tifonului. d e p l u . T r e b u i e însă m a i m u l t e ş e d i n ţ e p e n t r u a le e x t r a g e plet. echili­ î n t â m p l ă la o l u m â n a r e partea cu sinuzite. ceara se infecţii fie prin scleroza lumânarea devine scurtă şi f l a c ă r a se se a p r o p i e face (ver­ trebuie îndepărtată. uşor. L u m â n a r e a este aşezată vertical pe intrarea î n conductul C h i a r d a c ă e s t e i r i g a t ă d e v a s e s a n g v i n e şi l i m f a t i c e . externă a urechii. acumulări fie la dăunătoare (otite). această secreţie. de echilibrului. activitatea de face stimulează interne şi circulaţia în con­ se g o l e s c şi-şi r e i a u filtrare sangvină limfatică urechii eliminare. dar la şi p e n t r u nivelul că auditiv - deci perfect vizibilă la sfârşitul • sunt Glandele astupate. N e f i i n d p r e v ă z u t ă aprind pereţii cilindrului prea şi încep să ardă. se liberă a l u m â n ă r i i este aprinsă. e l i m i n a r e a d e ş e u r i l o r c a r e se g ă s e s c l a a c e s t Aceste mativ bită lumânări au formă de cilindrică numele ţesătură şi m ă s o a r ă nivel. aproxi­ sco­ tipul p â n ă la urechea internă. otalgii. şi v i c e v e r s a . migrene. exem­ esenţiale. înlesneşte procesul extracţie. A ş a c u m se î n t â m p l ă l a pielii. c i să se e v a p o r e .. a s e m e n i de tuturor organelor. Căl­ d u r a p e c a r e o d e g a j ă p r i n c o m b u s t i e i r a d i a z ă î n c e t şi a g r e a b i l până la baza l u m â n ă r i i urechii. lumânării n u a r t r e b u i să c u r g ă . Extremitatea c u fitil.. O acumulare a deşeurilor poate avea loc şi î n Sau. dintr-o P e r s o a n a t r a t a t ă are senzaţia c l a r ă c ă îşi s i m t e c a p u l m a i I 126 127 . c e r u m e n u l formează u n dop. impregnat care se adaugă şi r i g i d i z a t c u a j u t o r u l c e r i i d e a l b i n e medicinale zdrobite sau la plante uleiuri n i v e l u l u r e c h i l o r . nivelul Acumulându-se A e r u l cald care urcă în cilindrul lumânării provoacă „efect de sobă".) brului. o r g a n e l o r a p a r a t u l u i auditiv. a ş a c u m obişnuită. bâzâituri. chea unei duce internă poate f i şi e a . Pereţii conductului auditiv sunt tapetaţi glande sebacee şi g l a n d e sudoripare specifice care Mod de acţiune Lumânările H o p i acţionează în mai multe moduri. un sus. aspirată pro­ c o m ­ de spre exterior. c u m se î n t â m p l ă î n c a z u l o t i t e l o r . are loc acelaşi Lumânările p e n t r u urechi ale indienilor Hopi ces. fie la t u l b u r ă r i d e e c h i l i b r u tij. în prin sclerozarea organelor aparatului general. D a c ă şi faptul că acţionează n u n u m a i la nivelul c o n d u c t u l u i pentru c u m a-l debarasa de c e r u m e n u l a c u m u l a t seringa şi . adică u n c u r e n t de aspiraţie orientat î n care are următoarele efecte • Ceara acumulată în benefice: conductul auditiv este întărindu-se. deşeuri. • Circulaţia sangvină şi cea limfatică sunt activate irigare s e c i n ţ ă . înmuind ceara. şi i n t e n s i f i c ă schimburile celulare la secretă nivelul corpu­ abun­ şi c e r u m e n : „ c e a r a " d i n u r e c h i . care este u n a d i n modalităţile lui de a e l i m i n a deşeurile. p e r m i ţ â n d şi e p u r a r e a organelor aparatului astfel o m a i b u n ă acustic şi a l 20 de centimetri sunt confecţionate unde de lumânare uşoară.. poate ure­ ţinta con­ auditiv al p a c i e n t u l u i care stă culcat pe o parte. în funcţie de persoană. I n cazul p r e z e n ţ e i dopurilor.

Clieanpruţn nv a mta e a i î otli t e le i ae m i aa e n s la i r ds e t l nşu. i ia e ma fa i pr ă ia I r u air oi denu l ţu u i s ii f ţl.. uriîoeua a ill lr s uu d ntan r ip tl a tda e vslălutcrţe u o i air o s u i au ieă o esc mnuaoamreinpgtuaimoEis c lge icamrae nirşeăal. ietpugatv ti coeumteecazn l Cae îrn ş aal lâd oeă a ie nie p l a ina i l u ti r i a maăetereuaăaedşiocnerărsao­ îeeă snetos.r ieu nn a ci l gi .ui f i ltn p t e o e s t tr i ei r ăr ţ u mo u pU m n ă d vemc ag n n tn a u r e a irfte u îe enme usigraa mclte cir m rue e n sl s s ijnt r au a i a mr. enznni le a l ao r c. sb erci îr uueDişl. pnui age n p no mce cla a ănt au m ua te şd aaaiu s r la av îu mcla i etp cs îe ce ut c r rnnec. Ruo et mp.rmaă aaa e ttaczoan. 129 . ur e a o m1Q l i sadăapgse m be dre d c pt dnaO limfatic ai sr t a ed i i e p i iuI u iea r a.vnleâuccauscsnna necrnl vue crrpsblvc.ugl i Gnini fc ut s şî r u e lnu la ol a lfc. tta u da i c ie tl e c ei t e n t miagi mti sn dui n gpr d.gnaeir şe e ăr n uăm î l e alrâ i a xl n a tr î r r g a ur ll î e u .­ c. gie iia zl z c fcl. pa o v e i e ş t r a e S.lt rei fc s o eă pâdid a e m t nemlmt e f a en e l t i a i S n l a mz l i e t n co oi p să âă Lme Hp s geune r e c l e Ie dă r e ăt n ulâă oi e ss î i e e ie e eu r l f daau seae p .m dgj.rezaueua anlnee niceilvoăeesmusug s eeoa.eitmlelrtCdccuţc ps p ufcvus lemi âa i ăi m rn e t eca ulrf în ca u d a r ua c l i.sAa ssa ă ceu iell ee n anlrfreea ipre d iu t l r a ă aiuesr r cet ă o u i eă t îo t t m dfc a en mnu itn cla giă me.Cl m mrcpnl fc cnizderba i i ac d d isi alr mte l u ă-pnl l fe e a a a i a ole u u a e i t i u i fa t v f m o a As cnl sevă mcnairagăet fr m ct fc.ilrjnsgn e ocireziafcaaţsnv.sdfrszl nrnlaevrez de ţcpe nr aa ecmreeoiu roia e ri ilhlerit te aiă eu îxcu aed pa iaall e i e o e cfeut s l l cdo a t nlr pr ă e iir ă at n n sfc u a fr a i r psa v el e ia t m ţt mreaerre dşuşă pîecpeulml mi ş ieu pnm oelir sa ăaăăsoi.e ctlr d i e nc r ă î imu alotm i i A i a l ă a i r fto ie i t e al m n pclt. vo dcne smusg nniâdşp­ nz e t ui n sn i psavieeasrţaaaalrieea uî i rpa ee ctfi ţl uieeu nvătvoă -ş o e ne ta s e l cp ns o ii c f p sa icte er r c n a s ui rf i ai i nnc iavta pn a eu d sria smu itft. iăs l gn i sistemul Aplicaţii capilarele vasele ganglion trunchiurile canalul toracic. n m lr ftescs cp s us pn ao a m­ie i ă aCi 2etialrm cr cu n nrrl vslrc. gh ă u i nea. eidsarlctl. et td t e eh seceei t t jn li a e şde l uecr s a mld cne şţnzptoae ş o cl d enr orf mon. e ru a n.

nu este compensată în cazul postului negru. Când corpul este agresat. deci din limfă. calzi şi dureroşi la apăsare. Drenajul sistemului limfatic Metodele de drenaj deja menţionate. producţia de globule albe creşte repede şi proporţional cu intensitatea agresiunii. Ganglionii cei mai apropiaţi de locul în care se produce agresiunea sunt cei care reacţionează primii. Buna funcţionare a sistemului limfatic este deci primor­ dială. Masajul Vodder (sau masajul de drenaj limfatic) Acest masaj extrem de blând şi de lent permite desfun­ darea ganglionilor limfatici congestionaţi şi accelerarea înaintării limfei în vasele limfatice. ei constituie sediile cele mai importante de producere a limfocitelor . Ganglionii inflamaţi sunt tumefiaţi. Organismul nu mai are deci decât o singură soluţie. Acest masaj este foarte eficient.globulele albe. în plus. Se creează astfel o accelerare a circulaţiei limfatice. în timpul unei infecţii de pildă. Activitatea ganglionilor poate fi insuficientă. organismul se apără prost de agresiunile microbiene şi devine prea receptiv la infecţii. degradarea şi transportul deşeurilor să se facă defec­ tuos. circulă foarte încet. nu vom intra aici în detalii. ală­ turi de ganglionii limfatici. lichidul care îi lipseşte. urină etc. dar doar la modul general şi nespecific. şi splina. făcând ca filtrarea. Printre organele producătoare de limfocite se găsesc. Acest procedeu este eficient pentru a epura mai repede limfa care. pierderea apei prin transpiraţie. care se tra­ duce printr-o deversare într-o cantitate mai mare a limfei în circulaţia sangvină. într-a­ devăr. ci joacă şi un rol cheie în apărarea organismului. 130 131 . influenţează şi sistemul limfatic. căci el nu participă doar la eliminarea deşeurilor. dar având în vedere complexitatea acestei metode. Dar este un procedeu problematic şi necesită consiliere şi supraveghere din partea unui practician competent. aceea de a extrage din fluidul extracelular.Ganglionii limfatici sunt staţii de filtrare care folosesc la apărarea împotriva procesului infecţios. care acţionează asupra emonctoriilor. dacă producţia de limfocite este insuficientă. amigdalele şi apendicele cecal. se ştie. Prezentăm aici trei metode care permit o acţiune directă şi specifică asupra sistemului limfatic: Postul negru Orice post negru obligă organismul să-ţi extragă lichidele din limfă pentru a menţine un volum sangvin normal. timusul.

M a l a d i a este n o u ă decât c u n u m e l e . D a c ă a c e s t e e l i m i n ă r i se m a n i f e s t ă î n m o d mal. el este m a i v i z i b i l şi se n u m e ş t e transfer morbid. căci î n realitate ea a rămas tic aceeaşi. o primă maladie p e n t r u a fi înlocuită d e o „ n o u ă " m a l a d i e . v o r b i m atunci despre boală care o ştim a c u m nu a l t c e v a d e c â t u n şir d e c r i z e d e c u r ă ţ a r e c r e a t e şi d i r i j a t e către forţa vitală pentru a obţine C â n d u n emonctoriu este autovindecarea. la Dar mult c â n d acest f e n o m e n are loc î n t i m p u l u n e i boli. supraaglomerat şi nu mai totuşi o poate elimina deşeurile. I n afara perioadelor de boală. I 132 133 . Alternanţa exemplu dintre o eczemă şi o de criză de transfer astm prac­ este un D e frapant şi b i n e cunoscut morbid. dispare nouă nu I n cursul u n u i transfer morbid. cen­ Masajul zonelor reflexogene plantare A se v e d e a a n e x a 2.P e r s o a n e l e i n t e r e s a t e d e a c e s t m a s a j se v o r a d r e s a u n u i tru specializat. deşeurile sunt deviate de u n e m o n c t o r i u la a l t u l f ă r ă să n e d ă m seama de aceasta. organismul nu-şi abandonează eforturile curative: el v a dirija deşeurile aflate î n exces spre altă cale de ieşire. Derivaţiile Diferitele tipuri de deşeuri Forţa umoral cât vitală m a i caută curat cu întotdeauna putinţă să menţină mediul prin anor­ este de expulzând deşeurile e m o n c t o r i i .

v a î n ţ e l e g e i z o l a t e şi n e v r i t e l e . ş i a l g l a n ­ s a u E x i s t ă m u l t e e s t e e l i m i n a t e m o n c t o r i u c o n s i d e r ă c ă a n u m e . c a z u r i . u r i c . d e d e ş e u p e g l u c i d e p e r i c u l o a s e z a h ă r u l u i z a h a r i c a l e l o r . p l ă m â n i . u n d e e i . l i m f ă . c u t a n a t . c o n s u m u l d i z o l v a ş i e l i m i n ă r i l o r r i n i c h i l o r d e ş e u r i : c r i s t a l e l e c e r u r i l e . ş i s t i m u l a r e a s u d o r i p a r e . s e t o x i n e l e s p r e e m o n c t o r i u ! D a c ă l a s u n t s e e x e m p l e c r i s t a l e . n o u u n l a a l t l a î n ţ e l e g e m p r o v o a c ă d a t e d e c â t d e r a r e o r i c a t a r u r i .u n s e o r i c u m m a i p r i n t r . d i r i j a t e n o i s p r e e m o n c t o r i u s a u a l o r g a n i n i m i i v o r r e u m a t i s m e l e u s c a t e a c u t e e t c .1 d i m i n e a ţ a I 134 135 . C â n d c e r u r i l e i a r c â n d a c u m u l e a z ă a c u m u l e a z ă s â n g e . continuu efort al forţei vitale de a purifica mediul interior eliminând deşeurile.î n d a t ă m e n t c e a s t m u l e s t e s u f i c i e n t s u n t d e „ s t ă p â n i t " d i r i j a t e f o r m ă e s t e c a z u l î n d e p r i n t r .a c i u n a t a c u r i r e z u l t ă d e u t i l i z a r e a p e ş t e l u i . r â n d u l m a n i f e s t ă p r i n s u b p i e l e î n e c z e m ă . ş i ş i a l p r o t e i n e l o r : s u n t l e . C r i s t a l e l e C e r u r i l e D e ş e u r i l e s o l u b i l e î n g r u p a t e s u b t e r m e n u l e v a c u a t e ş i d e „ c r i s t a l e " r i n i c h i s u n t ş i u n d e ş e u r i D e ş e u r i l e g r u p a t e s u b n u m e l e d e „ c e r u r i " s u n t d e ş e u r i i n s o ­ a t u n c i g l a n d e l e l u b i l e î n n e l i c h i d e . a t u n c i t u l b u r ă r i n i v e l u l ş i f i c a t u l u i . s c i a t i c a . p e n t r u S u n t p r i n s u d o r i p a r e c o n s i s t e n t p r i n u r i n ă t r a n s p i r a ţ i e . v o r b i m d u r e p e ş i v ă t ă m ă t o a r e a v e m a s e m e n i h e m o g l i a z ă . r e m e d i i d r u m u l d e ş e u r i l e a p ă r e a d u r e r o a s e . t e r a p i a P â n ă g e n e r a l . d e ş e u r i l e s a u fiecare î n d e a l t u l . e x i s t ă d o u ă l o r a n u t i p u r i e s t e s u p r i m â n d • d e l o r • p u t e a p r o d u c ă t o a r e l a n i v e l u l m e d i c i n a n a t u r i s t ă . î n c a r e c r i s t a l e l e s e v o r m o r b i d e . n a s u l s u n t s e s e m a t e r i a c a r e v â s c o a s ă n u î n î n s e e l i m i n a t ă î n a p ă . C r i s t a l e l e s a u d e p o t p r o v e n i ş i d i n t r . d e s p r e l i m f o g l i a z ă . c ă n u a n t i s i m p t o m a t i c e . d i n t i p u l p r o d u s e l o r u r e e a f a c l e g u m i n o a s e l o r g r u p u l d e c e r e a l e l o r . I n d i f e r e n t d e b a z ă c a r e v a d e f i m a l a d i a a p l i c a t ă c r i s t a l o i d ă d e c u r g e d e c a r e d i n s u f e r i m . i n v e r s v o r fi ş i a j u n g d i n d e ş e u r i l e . P r i n e l i m i n a r e a b l o c a t ă d e a l t e f a ţ ă . o a r e m a i d e r i v a ţ i e â p u t e a e x p l o a t e a z ă e l i m i n a u n c a p a c i t a t e a a c e l a ş i t i p d e p r o t e i n e . u m i l e i p r o c e s e l o r g e n e r o s d e l i c h i d e . ş i P r i n t r e p u t e m c i t a b o l i l e c r i s t a l e s a u s a u c r i s t a l o i d e c a l c u l i i . a c u m .u n t r a t a ­ t r e z i r e s c â r ţ â i e î n o c h i s a u n i s i p u l t i p i c e î n c a r e d e f a c e c a a r t i c u l a ţ i i l e s ă n e r e p r e s i v . d i m i n u â n d d e c r i s t a l e . e c z e m e l e s u n t E x e m p l e l e c ă f ă r ă t u l b u r ă r i l e l e g ă t u r ă a b u n d ă p e c a r e e l e . f i e c a r e .c r i s t a l e u n o r a d e v ă r a t e c r i s t a l e . l a c t a t e . l a D e ş e u r i l e . d e s p r e s p r i j i n c â n d c e r u r i d i z o l v ă l i c h i d e . c a r e . e l i m i n a . c a a r ş i a m v o r b i t a r î n t o t d e a u n a u n s i n g u r d e s p r e f e l d e d e ş e u r i d e ş e u r i î n s a u c â n d f i î n e x i s t a d i r e c t c a r a c t e r i s t i c i l e p u t e a e l i m i n a t e r e a l i t a t e p r i n t r .u n d e t i p u l e x c e s d e a l i m e n t e r a f i n a t a c i d ş i - J I o r g a n i s m u l m u l t e c ă i . s u f l ă m M u c o z i t ă ţ i l e . e t c . s u f e r i t u n i c şi o b s e r v â n d u . A c i d u l p a r t e c r i s t a l e . N i s i p u l c a r e .u n f e l u r i d e e m o n c t o r i u d e ş e u r i şi c r i s t a l e l o r : • c o r e c t a r e a t e m p o r a r r e g i m u l u i a l i m e n t e l e a l i m e n t a r . c r o n i c e .s e . o f e r ă d i z o l v a r e a s u n t l o r . c i a l D e s c o p e r i r e a o b s e r v a ţ i i r o d u l a n a l i z e l o r c h i m i c e . p r o v o a c ă f a p t u l s u p u r a ţ i i m a l a d i i b o l i c ă s a u î n n u g e n e ­ c u r g . c u r g " . n u s u n t C r i s t a l e l e d e ş e u r i l e b o g a t e î n c a r e r e z i d u u l d i n m e t a b o l i s m u l u i d i g e s t i a c ă r n i i . î n t r e D e r i v a ţ i a T e h n i c i l e d e e s t e o t e h n i c ă c e i m i t ă e f o r t u r i l e f o r ţ e i p e c a r e v i t a l e . p r i n f a c C â n d r a l a c u m u l e a z ă „ c a r e n u o r g a n i s m . a l a l i m e n t e l o r o u ă l o r .

Uterul este şi el o cale de ieşire atunci când elimina cerurile sub formă de leucoree. căile respiratorii vor putea fi utilizate drept ieşiri de urgenţă: mucusul. în acest fel. ale căilor digestive.vezică biliară Intestin Exemplu Nisip în ochi Nisip în articulaţii Ex. au tendinţa să se acumuleze în limfă. sinuzitele etc. scaunele şi sebumul sunt suporturi pentru eliminarea cerurilor. tăiţeii.suprimare a sursei ali­ mentare de cristale Terapie uscată .eczeme uscate . pâinea. Bolile cerurilor sau maladiile coloidale nu sunt în gene­ ral dureroase cum sunt maladiile cristaloide. Cerurile. Toate catarurile sunt boli ale cerurilor: catarurile căilor respiratorii precum astmul. cerurile.suprimare a sursei ali­ mentare de ceruri 136 137 . sputa etc. • „secarea" organismului. fiind insolubile. Bila.: . transportate prin limfă. sputâ Puroi din coşuri cu vârf alb Ex.plante sudorifice . ele curg. mucozităţile. Lanţurile lungi de molecule de amidon prost degradate formează ceruri.: . acneei etc.plante hepato-biliare . Dacă aceste emonctorii nu elimină sufi­ ciente ceruri.sinuzită . bronşitele. obligăm organismul să-şi extragă lichidele din limfă pentru a menţine volumul sangvin nor­ mal.sciatică .multe lichide . într-adevăr.leucoree Amidon Grăsimi Sursă Proteine Zahăr alb Alimente acidifiante Terapie Terapie lichidă .Cerurile se elimină prin ficat. Cerurile provin dintr-o alimentaţie prea bogată în glu­ cide: cerealele. se elimină mai bine diminuând aportul de lichide. în schimb. intestin şi glandele sebacee. catarurile pielii de tipul eczemelor supurante.bronşită . şi dintr-o alimentaţie prea bogată în lipide: grăsimile folosite în prăjeli. dimpotrivă. Bând puţin timp de câteva zile.N u curg Ex. Terapia bolilor cerurilor constă din: • oprirea sursei de ceruri printr-o reformă alimentarii adecvată: diminuarea sau suprimarea alimentelor incrimi­ nate.reumatisme .acnee . dacă cristalele se elimină mai uşor când se bea mai mult. cerurile.nevrite Maladii coloidale Nedureroase Curg (cataruri) Ex.. • drenarea cerurilor excedentare prin emonctoriile adecvate. Toxinele (surse/caracteristici/terapii) Cristalele Cerurile Mucozităţi.plante diuretice .sudoraţie .: acid uric Solubilitate Solubile în Emonctorii Rinichi apă Glande sudoripare Glande sebacee Căi respiratorii Boli Maladii cristaloide Dureroase .calculi renali .plante pulmonare . catarurile uterului.plante laxative ..: colesterol Insolubile Ficat . sunt ceruri. pătrund în cantitate mai mare în curentul sangvin decât în mod normal.eczeme supurante .

Aceste două emonctorii sunt strâns dependente unul de celălalt pentru că se succed pe drumul spre exterior: bila se­ cretată de ficat şi deşeurile pe care le conţine sunt întâi de­ versate în intestin. De exemplu. Emonctoriile din interiorul unei categorii sunt enume­ rate în ordinea importanţei. Având o capacitate de eliminare mai mare. uter. Mai multe motive pot justifica o derivaţie: Eliminările cele mai eficiente..* % * | Practica d* I derivaţiilor Să rezumăm sub formă de tabel relaţia emonctorii-deşeuri: Deşeuri Ceruri Cristale Rinichi-vezică Emonctorii principale Ficat-vezicâ biliară Intestin Glande sebacee Emonctorii secundare Câi respiratorii Mucoasa uterină Glande sudoripare Mucoase în general (stomac. Atunci când mareea de toxine care încearcă să iasă printr-un emonctoriu este prea abundentă şi agresivă cu ţesuturile organului filtru. de exemplu. ele trebuie deviate spre alt emonctoriu principal pentru ceruri. Exceptând cazurile în care există disfuncţii ereditare sau dobândite. Este deci important să ne asigurăm că deşeurile eliminate de către ficat în timpul curelor de drenaj vor putea fi eliminate în afara organismului de către intestin. va fi mai utilă devierea deşeurilor spre ficat şi vezică biliară care sunt emonctorii pentru ceruri . menţinând o eliminare energică cu ajutorul unui drenant. Puternicul curent de eliminare astfel creat aspiră oarecum deşeurile. realizat voluntar. 138 Regula de aur constă în a utiliza întotdeauna un emonc­ toriu de acelaşi tip. căi respira­ torii. dacă glandele sebacee sunt supraîncărcate cu deşeuri (acnee.. Plămânul nemaifiind utilizat ca emonctoriu.) J Distincţia între emonctoriu principal şi secundar permite sporirea eficienţei curelor. adică a celor care sunt cât mai sus în capul listei.). o transpiraţie zilnică puternică obţinută printr-o baie hipertermică provoacă o eliminare intensă de cristale la nivelul pielii: deşeurile care blochează rinichii sunt astfel deviate spre emonctoriul cutanat. fil­ trează şi elimină mai multe deşeuri decât glandele sudoripare şi acestea din urmă mai multe decât mucoasele în general. Tehnicile utilizate nu vizează niciodată să blocheze poarta de ieşire surmenată. ci să deschidă larg o alta. Deşeurile care sunt foarte greu eliminate printr-un emonctoriu sunt deviate spre un alt emonctoriu principal. iar acesta din urmă riscă să fie 139 . Derivarea constă deci în drenarea deşeurilor printr-un emonctoriu diferit de cel pe care l-ar fi folosit organismul. De exemplu. furuncul. rinichii.care sunt emonctorii pentru cristale. O derivaţie este un transfer de toxine de la un emonctoriu la altul. O a doua regulă constă în utilizarea cu prioritate a emonctoriilor celor mai puternice. derivaţia va fi mai uşor de realizat şi mai eficientă. înainte ca acesta să le elimine în exteriorul corpului. O remarcă specială la adresa cuplului ficat-intestin. De pildă.. inclusiv cele blocate în emonctoriul surmenat. bronşita se calmează şi dis­ pare. Un emonctoriu principal curăţă corpul mai uşor şi de mai multe deşeuri decât un emonctoriu secundar. piele grasă.decât spre rinichi . când o bronşită durează sau devine cronică şi cerurile se tot elimină prin căile respiratorii. adică cele mai abundente şi uşoare se fac prin emonctoriile principale..

apare o băşică sau o rană pe u n d e sudori­ şi de lichidele încărcate cu deşeuri (tehnica abcesului de fixare). Chiar deşeurilor. D e e x e m p l u . I n funcţie croton* către scurg e m o n c t o r i u . două şi d e scurt. spre piele. uneori pielea într-o întinsă rană deschisă eliminarea cristalelor prin cure Creând o poartă de eliminare aproape de zona unde localizate tulburările. eliminarea de cristale prin glandele masa de forţa c u care pielea este agresată d e se produsul iritant. deşeurile părăsesc organismul Favorizând bolnav t r a n s p i r a ţ i e . ulei de etc. u n căţel de usturoi tăiat î n două. se sângele supraîncărcat ce stagnează la nivelul sistemului respi­ rator. T r e b u i e . suc­ în d e a r g i l ă şi d e f r u n z e d e v a r z ă d e s c r i s e general - necesar refacerii terenului interne. inima.a r s u f e r i î n t i m p u l t r e c e r i i organis­ deviem porţi sunt bună sau preaplinul de toxine. va fi D a r reprezenta a realiza pericol pentru organele pentru totuşi evacuarea cutanat. de supraîncărcate ar încât un P e n t r u a d e v i a deşeurile spre piele. asemeni esenţei I 140 141 . v o m p u n e la adăpost organele interne de u n exces muncă xinelor. deviază deseori deşeurile cantonate în rinichii. a r b o r e t r o p i c a l cu s e m i n ţ e toxice (n.) î n c ă r c a t c u t o x i n e să părăsească r e p e d e o r g a n i s m u l . Tehnicile care permit crearea unei de ieşire suplimentare n u sunt de uz curent şi n u menţionate a aici decât p e n t r u a ajuta la înţelegerea m a i care guvernează derivaţiile. sunt oprite crizele d e a s t m i m i n e n t e se c a l m e a z ă tulburările pulmonare. Sângerările principiului de aplicarea lipitori permit unei anumite cantităţi de sânge piele de * C r o t o n .lezat iremediabil. p u t e m c r e a u n e m o n c t o r i u artificial spre c a r e să şi d e l e z i u n i p e c a r e l e . dacă acesta solicitat întâi puţin emonctoriul de către de to­ este surmenat drenaj. să o d e g r e v ă m ind deşeurile spre u n e m o n c t o r i u de acelaşi tip: Pentru a proteja organele interne.tr. Toxinele să f a c ă sunt u n atrase efort sau în profunzime spre de suprafaţă. A c e s t e m o n c t o r i u prezintă avantajul a fi o p o a r t ă de ieşire d u b l ă : e m o n c t o r i u pentru ceruri prin afara organului mare pentru sensibil fără ca acesta prea g l a n d e l e s e b a c e e şi e m o n c t o r i u p e n t r u c r i s t a l e p r i n sudoripare. emonctoriu rezistent care suportă u n drenaj Unele drenaj un organisme sunt atât energic. solicitând devi­ pe d r u m u l cel m a i D e de o pildă. Pielea este de asemenea u n glandele foarte eliminare. ficatul parte alta spre e t c . I n acest m o d . p o t fi utilizate c u ces şi c a t a p l a s m e l e c a p i t o l e l e 2 9 şi 3 0 . sunt pare transformă dureroasă. afluxul de toxine este deviat spre un alt terebentină. Pe poate fi aplicat şi u n produs iritant. d i m p o t r i v ă . n u f a c e m d e c â t să î n r ă u t ă ţ i m s i t u a ţ i a . E m o n c t o r i u l s u p r a î n c ă r c a t şi a m e n i n ţ a t d e d e t o x i n e e s t e a s t f e l d e g r e v a t şi f e r i t . I n s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă şi p e n t r u a e l i b e r a r e p e d e m u l . rânduri'de câte 3 sau 4 ventuze a coloanei vertebrale aspiră aplicate piele p i e l e a s u p l i m e n t a r .

aproape de emonctorii. Este vorba despre deşeurile transportate de sânge. Sunt considerate circulante deşeurile care. despre sebumul glandelor sebacee etc. căci ele se îndreaptă foarte încet spre emonctorii. Deşeurile necirculante pot fi considerate şi drept deşeuri impregnate. de urina care este încă în vezică. Este I 142 Sângele circulă repede prin întregul nostru organism. dar nu se întâmplă acelaşi lucru cu fluidele care înconjoară celulele şi cu limfa care circulă în reţeaua limfatică. Deşeurile care se găsesc în aceste fluide sunt în consecinţă mult mai greu de ţintit şi de elimi­ nat. în egală măsură cele care s-au depus pe pereţii vaselor şi cele care stagnează în reţeaua capilară. pen­ tru a fi apoi antrenate de curenţii lenţi de fluid extracelular 143 . despre materiile fecale care se găsesc încă în intestin. în vreme ce drenajele vizează deşeurile situate mai la suprafaţă. încât sunt eliminate de îndată ce emonctoriile încep să funcţioneze corect şi se restabileşte cir­ culaţia. Deşeurile circulante sunt localizate în emonctorii. acestea au un ritm mult mai lent. sărurile reziduale care îmbâcsesc celulele renale etc. impregnând ţesuturile celu­ lare şi fiind din acest motiv deseori greu de dizlocat. din acest motiv sunt mai uşor accesibile şi uşor de drenat. se disting deci două tipuri de deşeuri: deşeurile circulante şi deşeurile necirculante sau impregnate. deşeurile necirculante sunt mai greu de eliminat. Dar deşeurile vizate de această tehnică nu sunt aceleaşi. De altfel. căci trebuie întâi să părăsească mediul celular.Partea a doua: Dezincrustajul deşeurilor profunde Dezincrustajul 2 D e ş e u r i l e c i r c u l a n t e şi deşeurile impregnate vorba. în funcţie de localizare. Ele se găsesc atât de aproape de o poartă de ieşire. deoarece unele dintre ele stagnează multă vreme în profunzimile mediului intern. Dar ele au fost numite „necirculante" pentru a putea fi bine diferenţiate de deşeurile de suprafaţă care se deplasează repede şi uşor. O altă localizare a deşeurilor circulante este sângele. în linii generale. Deşeurile necirculante sau impregnate Tehnicile de dezincrustaj al deşeurilor au acelaşi scop ca drenajul: eliminarea deşeurilor. Bineînţeles că şi aceste deşeuri circulă. Ele se găsesc în profunzimi­ le tisulare. datorită unei proaste eliminări. de unde vor fi în principiu eliminate în scurtă vreme. rămân mai multă vreme în ţesuturile emonctoriilor: bila care saturează celulele hepatice. de pildă. Deşeurile circulante Aceste deşeuri se numesc aşa pentru că sunt localizate în regiunile corpului unde circulaţia se face în ritm rapid.

Deşeurile rămân deseori incrustate în profun­ zime pentru că sunt prea voluminoase. Circulaţiafiindaccelerată. eliminarea deşeurilor circulante prin drenaje aduce deja o ameliorare şi o vindecare. odată conştiente de rolul toxinelor şi de posibilităţile de dezincrustaj. pe ter­ men lung. Dar acest procedeu | 144 este uneori prea lent şi nu este întotdeauna suficient. Dar s-a dovedit că în timpul unei dialize. Un fapt deosebit de semnificativ confirmă acest lucru: analizele de sânge arată că o valoare de 0.pân. căci deşeurile sunt deseori puternic incrustate. şi între fluidul extracelular şi circulaţia sangvină (la nivel capilar) pe de altă parte.i la un capilar sangvin şi de acolo să ajungă la un emonc­ toriu prin circulaţia generală. cu atât le este mai uşor deşeurilor să iasă la suprafaţă. Deschiderea emonctoriilor. In funcţie de momentul interpretării. pe măsură ce se acumulează. Curele de dezincrustaj prea constrângătoare. să devitalizeze şi să carenţeze organismul. unde vor putea fi eliminate. Cu cât sunt mai lipsite de toxine emonctoriile şi sângele. iar mai mult de 2 grame pe litru reprezintă un pericol. în principiu. că 1-2 grame pe litru este o va­ loare prea mare. 145 | . Acestea acţionează în două feluri. prin curăţarea „suprafeţei" deşeurilor circulante. Dar unele tulburări persistă atâta timp cât nu s-a efectuat o curăţare profundă la nivelul deşeurilor incrustate. într-adevăr. îşi impun cure atât de intensive încât îşi pierd nu doar toxinele. timp dc 24 de ore. înainte de a trece la expunerea acestor metode. prea lungi şi în consecinţă prost adaptate posibilităţilor individuale pot. adică ajung în sânge şi se elimină cu uşurinţă atunci când nu mai sunt împinse şi menţinute în profunzime de către prezenţa deşeurilor circulante. un deşeu poate fi circulant sau necirculant. Tehnicile de dezincrustaj intensifică şi circulaţia între inte­ riorul şi exteriorul celulelor pe de o parte. Deşeurile circulante devin necir­ culante pentru că ele se depun unele peste altele.7 grame de uree pe litru de sânge este normală. Dar. Unele persoane. Ele intensifică combustiile la nivel celular şi obligă astfel organismul să degradeze o cantitate mai mare de combustibil şi de deşeuri. asemeni straturilor de sediment. Aici trebuie să intervină tehnici speciale de dezincrustaj. Deşeurile necirculante devin la rândul lor deşeuri circu­ lante. deşeurilor necir­ culante să ajungă progresiv la suprafaţă. ele au fost refu­ late înfluideleextracelulare şi nu au putut ieşi la suprafaţă decât prin intermediul dializei. trebuie lansat un apel la prudenţă: Modul de desfăşurare a curei de dezincrustaj nu tre­ buie niciodată exagerat! Din două motive. se ajunge la epurarea a până la 300-400 de grame de uree! Aceste 300-400 de grame de uree evident că nu erau stocate în sânge. care vor putea urca spre suprafaţă. permite. Dezincrustajul constă atunci din arderea deşeurilor acolo unde se găsesc sau din descompunerea lor în particule mai mici. atunci când totalitatea sângelui arterial este extrasă din organism şi trecută printr-un filtru care fixează ureea şi apoi reintrodusă la nivelul unei vene. ci şi sănătatea! Nu trebuie uitat că la polul opus al bolii datorate supraîncărcării. neputând fi eliminate normal. Eliminarea deşeurilor impregnate depinde deci mult de cantitatea de deşeuri circulante de la suprafaţă. primele valuri de deşeuri fiind împinse în profunzime de către urmă­ toarele. se află boala datorată carenţelor. Desigur. schimburile se intensifică şi deşeurile sunt mai uşor de extras din profunzimi şi de condus spre emonctorii. întrucât prezenţa a doar câteva grame este considerată mortală.

sr rl euie *J Crizele 3 curative Două noţiuni sunt esenţiale pentru înţelegerea acestui fenomen: • Organismul caută în mod constant să scape de sub­ stanţele care îi sunt dăunătoare. căci buna funcţionare a organismului depinde înainte de toate de compoziţia lui. Având în vedere importanţa pe care o au aceste crize.substanţe nobile şi utile. vitaminele etc. criză care vizează salvarea organismului prin curăţare. sunt şi ele extrase din ţesuturi şt eliminate din corp în cursul procesului de curăţare organică. Apariţia crizelor curative mai mult sau mai puţin vio» lente este al doilea motiv pentru a nu exagera în modalitatefl de practicare a curelor de dezincrustaj. pentru a le expulza în exterior. • Sângele este un lichid organic epurat cu prioritate. eliminarea deşeurilor din sânge se face prin emonctorii. forţa vitală . Această ocazie îi este oferită de fiecare dată când scade cantitatea de toxine circulante. 147 | . Organismul este atunci în stare de criză. pentru că acestea sunt constrânse să lucreze într-un ritm accelerat pen­ tru a elimina repede toate deşeurile care le ies în cale. în mod normal. precum minerale. Dar atunci când acestea sunt depăşite de muncă şi când compoziţia normală a sângelui este ameninţată. capitolul următor va A în întregime consacrat acestui subiect. „Supra­ faţa" fiind brusc liberă.în disperare de cauză . Totuşi.este con­ strânsă să împingă deşeurile în mod anormal spre interiorul organismului. în ţesuturile profunde. această situaţie anormală de autointoxicare nu poate fi decât provizorie şi forţa vitală aşteaptă prima ocazie pentru a face să iasă aceste toxine la suprafaţă. expulzându-le prin emonc­ torii. Este în spe­ cial cazul curelor de dezincrustaj de tipul posturilor sau al monodietelor şi al curelor de drenaj foarte intensiv. Pentru acest motiv. Aceste reveniri bruşte ale toxinelor antrenează eliminări spectaculoase şi violente la nivelul emonctoriilor. toxinele urcă în masă din profunzimi. aceste crize de curăţare sunt numite crize curative.

T r e b u i e î n s ă să f i e c o n t r o l a t e şi f r â n a t e d e c â t e o r i e m o n c t o r i i l e n u m a i r e u ş e s c s ă ţ i n ă p a s u l c u ell« minările. crizele curative n u ar trebui cura. iar restul v a fi tra­ d e ştiut. b ă u t o r i d e a l c o o l şi/sau m a r i c o n s u m a t o r i d e c a r n e . al drojdiei cătinei curative n u durează m u l t ă vreme: d e la câteva ore la câtevn zile. S i m p t o m e l e crizei dispar r e p e d e . ca toxinele să fie dizlocate progresiv prin o acneei sau c u eczeme. altfel a r putea rezulta consecinţe flux nefaste. A SE CITI ŢI CAPITOLUL REFERITOR LA ACESTE ASPECTE DIN Regenerare şi detoxificare prin cura §(J contracarează d e z a s i m i l a ţ i a . a r t i c u l a ţ i i l e se p o t i n f l a m a c a î n reurnfl» tisme etc. căci manifestările şi d e t e r m i n ă m a i uşor d e eliminat: deşeurile fiind m a ibine degradate. versează m a i uşor Bineînţeles filtrele. C u toate că uneori sunt foarte spectaculoase. n i c i s u g r u m a t e . adică u n regim compus din multe legume.Crizele curative p o t să se manifeste î n feluri foarte foarte intoxicate: bolnavi supramedicaţi. timp r ă c e l i s a u î n sinuzite. aşa c u m a m curative văzui. D e Este mari diferite. a u n u i r e g i m f o a r t e b o g a t î n v i t a m i n e . d e alge. A c e a s t ă a s e m ă n a r e d e aspect î n t r e crizele c u r a t i v e şi boli n u trebuie n u să n e surprindă sunt altceva pentru crize că.a u p r o v o c a t a u fost e l i m i n a t e d i n o r g a n i s m * . Acest acestor crize lucru sunt care bere. nasul curge drenaje uşoare timp d e m a imulte luni. la crize curative prea violenţi* în • Se poate stopa urcarea celui şi eliminarea toxinelor Această foarte Acest lucru se p o a t e întâmpla provocând frână care u n curent contrar al eliminărilor. dr de u n a sau d o u ă l u n i . Aportul lizează î n acest masiv d e substanţe catalizatoare fel intensifică toxinelor. d a r ş i m a i jflp. germeni la care o r g a n i s m p e n t r u a se v i n d e c a . O altă modalitate constă î n urmarea. de matcă. Crizele curative sunt deci benefice. î n t r u c â t deşeurile l e . Emoţie* toxine D a c ă totuşi o criză c u r a t i v ă este p e p u n c t u l d e a ea ar putea fi frânată într-unui d i n modurile • Se poate elibera emonctoriul apărea. u n regim bogat î n v i ­ m a t e . c a p i t o l e l o r 2 0 şi emonctoriul supraîncărcat s-arputea Posibilitatea n u este însă de a ajunge mare. bloca. următoare: con­ toriile ar putea fi lezate d e u n iritante care le-ar traversa. c e e a c e se p o a t e struguri. de se bolile decât declanşate şi p r o d u s e ulei nerafinate (cereale complete. d u c â n d deşeurile spre u n alt e m o n c t o r i u 21 referitoare la derivaţii). este c a r e şi d e g r a d a r e a parte a deşeurilor eliminată datorită ameliorării metabolismelor. ED. 2 0 0 3 . crizele prea violente sunt foarte uşor d e evitat. e l e se a s e a m ă n ă catalogate: specifice umple pielea se p o a t e acoperi toate c u maladiile similare celor c u coşuri altfel. m a i grav. prea abundent de supraîncărcat sau. lăptişorului albe*. m i n e r a l e şi oligoelemente. p e n t r u c ă ele pertu H c o r p u l u i să se elibereze d e o m u l ţ i m e este i m p o r t a n t uneori de toxine. JOUVENCE. căile respiratorii poate p o t s ă 86 ca în suficient c u secreţii c a î n bronşite. C H VASEY. | 148 149 I . înainte de a începe cură d e dezincrustaj. (cf. fructe grâu. nici repfU c ă aceste combinate deci e f e c t u â n d u n d r e n a j g e n e r a l şi u r m â n d t a m i n e şi o l i g o e l e m e n t e . JOUVENCE. * A SE CITI D E ACELAŞI AUTOR COMP/EMENTII ALIMENTARI NATURALI. 1 9 9 2 . două modalităţi p o t fi impresionante persoanele insuficient avertizate asupra acestui aspect să a b a n d o n e z e Salutare. O toate c a r e se r e a ­ printre astfel metabolismele. crizele rezultat d i n prima presare adaugă de complemenţi prafului alimentari de tipul polenului. î n definitiv. ED. dar. primul rând la bolnavii deosebit d e slăbiţi sau la persoanele şi n u o p r i r e - se o b ţ i n e c r e â n d u n c u r e n t d e asimilare face prin * DESPRE DURATA CRIZELOR ŞI MOMENTUL CÂND TREBUIE ÎNTRERUPTĂ CURA. la rece). mari fumători.

s ă u .ş i m o r m o l o c i i c o n t i n u a c a r e . a e r a r s T o t u ş i . p r i n t r . c e e a c e a l t f e l . F a p t u l d e a l a m â n c a a c ţ i u n e a v a e i f o r ţ a v i t a l ă r e n u n ţ â n d v a e l i m i n a t o r i u .ş i ş i d e v o r e a z ă t r a n s f o r ­ d i m e n ­ a u t o l i z a p l a n t e i . o r g a n i s m u l u i a m i n a ţ i t r e b u i e r e p a r a p e n t r u ţ e s u t u r i l e . f u r n i z e a z ă s u b s t a n ţ e l e d e z v o l t ă r i i 151 . a u t o l i z e i . m i n e r a l e . p e n t r u D a t o r i t ă d u p ă c r e ş t e r e a î ş i î n b r o a ş t e . ş i î n p e n t r u p u t e a f u n c ţ i o n a . A u t o l i z a c a r e c a r e c o a d a m a r e a s i u n i l e b u l b i l o r a r e s e l o c e s t e î n o d i g e s t i e ( l i z ă ) a p r o p r i i l o r E s t e u n s t r u c t u r i f e n o m e n ( a u t o ) . l â n g ă u n a p e i . p r o f u n z i m e . v a f r â n a e l i m i n a r e a t o x i n e l o r a f l a t e A c e s t e p r e a c â t e v a n u a v e r t i z ă r i s ă r e f e r i t o a r e n e f a c ă ş i s ă n u l a c r i z e l e c ă î n c u r a t i v e g e n e r a l . l a î n t â l n e ş t e ( a u t o l i z ă ) p i l d ă a .1 c a r b u r a n t î n s o l i d d i n e x t e r i o r . c u o r g a n i s m u l e x c e p ţ i a d i n d e n u a b s o a r b e n i c i a m i j l o c u l c e l m a i e f i c i e n t p e n t r u d e z i n c r u s t a P e t o a t ă u n a l i m e n t s o l i d l i c h i d . v i t a m i n e N e p r i m i n d o b l i g a t s ă . a l i m e n t a ţ i a a d u c e t o x i n e î n c i r c u l a n t e . Tehnicile de dezincrustaj Postul P o s t u l a e s t e i n c o n t e s t a b i l d e ş e u r i l e .r e l u a r e a c h e m a l a n i v e l u n e i a l i m e n t a ţ i i l a n i v e l D e n o r m a l e . n o r m a l e d e flori n a ş t e r e . a c i z i e t c .u n o r g a n i s m u l f e n o m e n a b s o r b i p r o p r i i l e ţ e s u t u r i . n u m i t a u t o l i z ă . v i o l e n t e c r i z e t r e b u i e p e r f e c t u i t ă m a c e s t e s u n t s u p o r t a t e p r e z i n t ă p e r i c o l . v i t a l e . I n o r g a n i s m u l t i m p u l e s t e g ă s e a s c ă î ş i v a i n t e r i o r u l d e c i p o s t u l u i . d i g e s t i v . n a t u r a l i n t e r i o r u l d e c e l u l e l o r . I n u t e r u l r e g n u l u t i l e r e c a p ă t ă v e g e t a l . p e r i o a d a s a u p e p o s t u l u i . î i a o x i g e n u l c a r b u r a n t f o r ţ e l e m u ş c h i .

care are urmări imediate asupra stării psihice şi fizice a celui care posteşte. atacând la nimereală toate ţesuturile. această migrare a toxinelor spre suprafaţă este cea care face ca primele zile de post să fie mai greu de suportat. trebuie ca porţile de ieşire să fie deschise pentru ca deşeurile să poată fi expulzate. au ajuns în sânge şi au fost dirijate spre emonctorii. ţesuturile sunt degra» date în ordinea inversă a importanţei lor. I 152 Concomitent cu autoliza. în viaţa noastră de zi cu zi. autoliza nu sc desfăşoară orbeşte. Toxinele sunt dec! arse pentru a furniza energie şi dezintegrate în particule mal mici şi mai uşor de eliminat. dar şi prin utilizarea judicioasă a sub­ stanţelor autolizate. Organismul are în sfârşit posibilitatea să se debaraseze de deşeurile pe care a fost constrâns să le acumuleze în profunzimile tisulare. Pentru ca eliminarea să se facă în mod corect. Postul rezolvă deci problema eliminării toxinelor incrus* tate în profunzime. inima etc. apoi pe cea a ţesuturilor patologice: tumori. enzimele atacă toate deşeurile. otrăvurile intesti­ nale şi reziduurile metabolice scad vizibil în timpul postului. Forţa vitală dirijează deci cu inteligenţă întâi autoliza deşeurilor. Doar după aceea începe autoliza ţesu» turilor mai utile cum ar fi muşchii. Această regenerare a ţesuturilor este posibilă prin curăţarea organismului. In timpul postului. Fa­ bricăm mai puţine deşeuri decât eliminăm. într-adevăr. De altfel. Consecinţă: deşeurile dispar din ţesuturile organice. Dacă s-ar fi întâmplat aşa. Evident. Pot avea loc şi crize curative mai mult sau mai puţin violente. autopsia nu arată nicio pierdere de greutate a organelor nobile precum creierul. în timpul postului se întâmplă chiar invers. Atunci când se produce autoliza. El recuperează întârzierea eliminând toate toxinele pro­ funde care sunt degradate prin autoliza şi care urcă spre suprafaţă. In această degradare inteligentă a ţesuturilor din timpul autolizei rezidă toată explicaţia eficacităţii postului. organele noastre ar fi fost repede afectate de îndată ce am fi început o perioadă de post. terenul este curăţat în profunzime. se pare chiar că organele vitale sunt aproape complet protejate de autoliza. descompunându-le pe loc. are loc o aducere la zi a eli­ minărilor. Deşeurile de origine alimentară.ultimele. Doar cei care admit că la originea bolii se află îmbâcsirea umorilor vor înţelege în ce măsură poate fi postul eficient pentru recuperarea sănătăţii. în sânge şi în emonctorii. Organismul.Autoliza se realizează prin enzime care acţionează asupra diferitelor substanţe din care este compus organismul nostru» proteine. cel mai puţin indispensabile pentru economia generală suferă autoliza primele. în vreme ce ţesuturile cele mai importante . nu facem altceva decât să schimbăm localizarea toxinelor. datorită obiceiurilor noastre ali­ mentare. zaharuri etc. adică ţesuturile şi substanţele cel mai puţin utile. pielea etc. Atunci când o persoană moare de inaniţie. demoralizat sau copleşit. un al treilea fenomen are şi el loc în timpul postului: regenerarea tisulară. grăsimi. epuizat. Deşeurile au părăsit deci ţesuturile. nemaitrebuind să-şi con­ serve o mare parte a energiei pentru a lupta cu masa de alimente mai mult sau mai puţin indigeste pe care le absorbim încontinuu. 153 . Acesta se poate simţi abătut. Din fericire. De altfel. cantitatea de deşeuri pe care suntem capabili să le eliminăm este în majoritatea cazurilor inferioară celei pe care o producem. can« titatea de deşeuri de care organismul se poate debarasa prin acest mijloc depinde de durata postului. se poate concentra pe refacerea ţesuturilor. indiferent unde se află şi le descompun în energii utilizabile. mobilizarea toxinelor antrenează o îngroşare a sângelui şi o modificare a compoziţiei sale. In caz contrar. Pe lângă autoliza şi aducerea la zi a eliminărilor. gră­ simi excedentare etc.

Trebuie deci avut grijă ca toate emonc­ toriile să fie deschise. b) Postul propriu-zis In timpul postului propriu-zis.este nu doar foarte dezagreabil. Dacă nu ţinem o dietă uşoară înainte de post. grădinărit. s(. In toate situaţiile. eliberează locul şi permit toxinelor din profunzime să urce spre emonctorii. Pentru aceasta. vom diminua cantitatea de alimente pe care le consumăm. toxinele circu­ lante. Cât va dura postul. Astfel. De pildă. I 154 Dacă emonctoriile nu sunt deschise în prealabil. organis­ mul riscă să fie tulburat de schimbarea bruscă ce va avea Ioc. respiraţii pro­ funde etc. îşi încetineşte vizibil funcţionarea organică. sunt prelevate elemente din ţesu­ turile puţin importante pentru a fi utilizate la repararea celor care au nevoie. organismul continuă să elimine deşeuri chiar şi după câteva săptămâni de post. pentru a permite organismului să se obişnuiască cu abstinenţa totală de hrană care va urma. Putem deseori constata că în timpul postului se vindecă sau se ameliorează mici leziuni sau că răni care mi se cicatrizaseră până atunci se cicatrizează în sfârşit. nu se consumă decât apă. Pentru a beneficia de toate avantajele pe care le poate aduce un post şi pentru n evita orice pericol. păstrând activitatea fizică: mers. Intrarea în post vizează pregătirea emonctoriilor pentru o face faţă acestei maree de toxine şi evitarea înfundării lor. vom stimula deci emonctoriile şi de altfel toate schimburile şi metabolismele. este important să ţinem seama de urmă­ toarele trei aspecte: a) intrarea în post b) postul propriu-zis c) ieşirea din post a) Intrarea în post Am văzut că în timpul postului un mare număr de to» xine urcă din profunzime şi ajung în emonctorii. vom elibera intestinul luând laxative sau făcând spălft» turi. 155 . drenându-le. şedinţe de exer­ ciţii fizice. ci şi foarte periculos: există un mare risc de intoxicare. dacă intrarea în post trebuie să se facă brusc. vom deschide pielea prin câteva şedinţe de transpiraţie. în plus. nemaifiind stimulat de către alimente. Acest lucru se dovedeşte cu atât mai necesar cu cât organismul. Această regenerare organică se explică şi prin pauza pe care şi-o acordă organismul în timpul postului. este imperios necesară golirea măcar a intestinului printr-o purgaţie. nu mai ţinem post. ci dietă. Cum să ţinem un post? Un post nu este doar o perioadă de timp în care ne abţinem de la consumul de alimente. hidroterapie uşoară. odată eliminate. în acest fel. • Progresiv. vom curăţa ficatul prin plante hepatice şi rinichii prin diure­ tice. A ţine post cu intestinul plin de materii care adesea nu se elimină timp de câteva zile pentru că tubul digestiv nu mai este stimulat de către alimente .Profitând de autoliză. în primele zile îi cerem organismului să depună eforturi mari pentru a elimina masa de toxine circu­ lante care ar fi ieşit oricum în timpul unei diete mai uşoare. Din cauza autolizei şi a aducerii la zi a eliminărilor. Când se consumă apă cu miere sau sucuri de fructe sau zeamă de legume.i« mulându-le şi curăţându-le cu ajutorul unor drenanţi. trebuie luate două măsuri de precauţie: • Să ne asigurăm că emonctoriile sunt deschise. frecţie cu mănuşă din păr de cal. Apa poate fi caldă sau rece sau pregătită sub formă de infuzii neîndulcite. toxinele care au suferit autoliza nu pot părăsi organismul şi curăţarea nu are loc.

u n p o a t e f i r e p a u s o b l i g a t a r fi a p r o a p e s ă . m e n t e l e ! î n c e e a c e p r i v e ş t e d u r a ­ D e c i t a n u e x i s t ă o r e g u l ă a b s o l u t ă D e s e o r i . s t i m u l ă m m â n c â n d . fi d ă u n ă t o r D i m p o t r i v ă .ş i p r e a r e i a a b s o l u t a c t i v i ­ ş i a b ţ i n e m d e l a e l . s a u c u d i n d e p r e s i a .ş i s u n t r e g ă s e a s c ă d e c i p r o g r e s i v v e c h i u l r i t m . c a r e a a t u n c i ţ i n u t n u a f l ă m z i l e s ă p t ă m â n ă . p o s t u l u i p e n t r u d e r e g l ă r i s e p o a t e f u n c ţ i i l o r d e s f ă ş u r a c o r e c t T u b u l p e t o a t ă d i g e s t i v . p o r n i n d c e l u l e î n d r e p t â n d u . n u î n d e m â n a c ă p o s t u l u i . p o a t e c ă c i m a i s u p o r t ă e f i c i e n t e . m a i m u l t . d e i n s o m n i a . i r e z i s t i b i l ă u ş o r d e c a r e p o a t e d e c e c a l m a t ă d e a f a z ă . s o l i c i t a t ă c ă c i î n t r e b u i e a p a r ă f o a m e a ş i c e e a e s t e d i n c o n s i d e r e n t e o r i c u i . p r e a n u n e c e s i t ă s a u î n t r e r u p e r e a p r o c e s u l d e z a s i m i l a ţ i e i n v e r s ă d e r e a n t r e n a t e P e n t r u d e c â t s u n t v i o l e n t e e p u i z a n t e . c a r e a u c a r e î n p o a t e t i m p u l f i d o b â n ­ p o s t u l u i a u c ) I e ş i r e a d i n p o s t d i f e r i t e m ă s u r i n u fie p e n t r u b r u s c s a u a r c a f e n o m e n e l e c e e a c a r e c e a r c e l p r i n î n ţ e l e g e r e a o r g a n i s m u l u i p r o c e s e l o r s ă l o c T r e b u i e l o c î n l u a t e p e r m i t e f u n c ţ i o n e z e p r o v e n i t ă a l e l i b e r . S c h i m b a r e a r a d i c a l ă p r e l u n g i t e u n s e m n m u l t e s ă p t ă m â n i ) p e n t r u f o a m e . r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i ? s ă fie u ş o r d e d i g e r a t s ă ş i c â t m a i n u a p u ţ i n f o s t D a c ă î n T r e b u i e p â n ă s ă u n e o r i s ă a ş t e p t ă m v e r i t a b i l ă . m a i m u l t e c e .1 d i n f ă c u t ă p r o g r e s i v . v o i n ţ ă . n o u . c r i s p ă r i . P e l â n g ă f o a m e a v e r i t a b i l ă . s â n g e ş i M i ş c a r e a m i ş c a r e g â n d u r i l e n e g r e .4 p o s t u r i l o r s a u o s c u r t e c o n s i d e r ă p o s t u r i l e l a u n u n a d e u ş o r r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i s i t u a ţ i e d i n b r u s c .s e d a c ă i m p o r t a n t ă s p e c i a l f a c p r e a m i r o s r a p i d ă . c e l u i c a r e ş i î l a l t e ţ i n e s e m n e ş i c ă a r a t ă c ă p o s t u l d e p ă ş e ş t e e p u i z a r e a g r e u t a t e c a p a c i t ă ţ i l e g e n e r a l ă . p r e t i n d P a r t i z a n i i c ă n a t u ­ p o s t u ­ t a t e a a r fi o b i ş n u i t ă i m p o s i b i l n o a p t e . a l i m e n t e ţ e s u t u r i l e p r i n a s i m i l a b i l e . n u d e r e a l i z a t . L a r e l u a r e a a l i m e n t a ţ i e i . p r o f u n z i m e p r i n o p e r a ţ i u n e a a s i m i l a ţ i e . i g n o r a n ţ ă o r g a n e l o r . T o x i n e l e c a r e v o r d i f u z e a z ă p e p u n c ­ c u r ă ţ a r e f e n o m e n e l e n o r m a l e p r o f u n d e . t u b u l î n c e p e n t r u c a l i p s i t e c h i v o c d e î n c h e i e r e a F o a m e a f i R e l u a r e a î n t r . s e f a c e d e v e n i t p r e a c e l f o a r t e s e n s i b i l ă . [ 156 157 . Fiecare trebuie să-şi analizeze cu atenţie capacităţile personale şi starea p o s t u l u i . l a s ă p t ă m â n i d e p o s t d c A l i m e n t e l e i r i t a n t e .o c a a a l i m e n t a ţ i e i f a z ă d o u a s ă f i e r e a p a r i ţ i a o n e v o i e v e r i t a b i l e i f i z i c ă s e n z a ţ i i v e r i t a b i l ă d e c â t m â n c a p e a m o r ţ e a l ă d i n c e d i g e s t i v . p r i m ă î n t r . a u t o l i z a m a i c o n t i n u ă c â t e v a z i l e d u p ă p o s t . a m i n t i m . f o a r t e c a r e d e o s e b i t d e î n d a t ă p o f t a n e p e n t r u s ă . C r i z e l e c a r e p o s t u ­ e m o n c t o r i i . p e s t e D u r a t a p o s t u r i l o r r a l u i : e s t e n e d ă u n u i p o s t e s t e ( m a i d e u n a s p e c t m u l t d i s c u t a t .O d i t ă a t i t u d i n e p o z i t i v ă ş i î n c r e z ă t o a r e . d e m u c o a s a t i m p u l d i g e s t i v ă a c a r e . c a r e a f o s t n u î n t r .o a p o i . n e P a r t i z a n i i p â n ă l a 3 . s a u f a l s a E s t e f o a m e . d u r a t a p o s t u l u i . m a t e r e p e d e t u l î n d e a s u n t s p r e i e ş i p o a t e b r u s c f o a r t e i n v e r s a t ă u ş o r a l i m e n t e l e c a r e e r a u fi c o n s u ­ c o ş m a r u r i l e c u r a t i v e a u l u i l o c î n d e h a l e n a p a r t e E l e a c e t o n ă . m u l t d e m a i r e p e t a t e p u ţ i n i n t e r v a l m a i u r m ă t o a r e a s ă m ă n â n c e d r a m a t i c ă : d a r n u p o s t u l t r e b u i e a l i ­ c â t e v a d e d u s s ă p t ă m â n i . s ă n e b l o c a j e p o s t u l ş i n u f r i c a d i n p u t e a c a r e î l d i m i n u a ţ i n e . l a c a p ă t ş i l a s u n t f e l s o l i c i t a n t e . a l i m e n t e l e a r t r e b u i d e c i s ă fie c â t m a i d i g e s t e c u p u t i n ţ ă ş i s ă n u f i e g r e l e . o r g a n i z a r e a n t u r a j . p r e a ş i î n t r e b u i e o î n t r e r u p t : s c ă d e r e î n d a c ă a l i m e n t a ţ i a e s t e f o a r t e u ş o a r ă . c e p o t f i d i s p a r e c o n c e n t r ă m C a r e f o l o s i t e l a c a r a c t e r i s t i c i l e a l i m e n t e l o r a l t c e v a . ş i a r f i d e t e r m i n ă î n m a i a c e s t e b i n e t i m p u l p o s t u l u i e f i c i e n ţ a s ă î n t r e r u p t e . p e p a r c u r s u l p o s t u l u i . d e t i m p u l d a c ă p o s t u l u i . t r e b u i e s c o s s ă . d e r e v e n i r e d e f i l a a d e ş e u r i l o r ş i c a r e a u s u f e r i t s p r e a u t o l i z a . c o n d i ţ i i .

î î tmaedipa uă psvnee naiciraae lp ît aapu u e o aoiă d cr a i lmnrl r lmnee n n P lt f ăv n îot ev l ş reae d o on tş umne ă i ou t e r c i l i m mmn l r l ăi ai e t ţe. m r aăgn s r . dr c t ae aet a et pret v l bl ) ei ă i ă r ăorl ă i şr e i ea. t poa tăiţei. tr. Cn ihd l euoi e ae a e ţ nt ea âd S a a g po rsv l rg u lc i c r te ue rd s i e duă r gei a ei l ihd ae rb i e u. s n ei i ae c t mi m l • si r de leu e e e t a c gi.u n zer g r a s . e ie • s c d fut su d lgm dl a î a ă ( c at u e r ce a e eu e iut n p ae să f Ai e tl cnu a l rl ae ai e t ţe a te u s l ţe pei t i c n e inu ai e tl r c r duez c lmnee o s mt a eura lm nai i r rb i oui rznă no vne t l lmneo ae i zaă u e dc s ab umt aee caracteristici: s fe uo d dg r t uui ţ. ş rnă o t n dr i şr i s.• pue d fgceerfe. s fe a a tt î f nţe d l ni e p suu. a c r i d rt te ue • gi. f E it u ai e t c r î dpi et t ae aet c r c xsă n lmn ae n e lnşe o t c se aa­ Regimul fluid sau semilichid teristici: lc i u cl l zc p c r lm mno a d j . s n fe gee s n duee rpd ş s fe bgt î fbe ă u i r l . pi cp n tii e ş pi ae sa dv e mi p ţn df zbl ş. m et uii a pnr rl ae ai e t ţe. Se c o n s u m ă p r o a s p ă t ă sau a f u m a t ă . ll b i s fe p c t p sbl ai e t c r n duez c i a u ă i e â oi i lmne ae u i zaă u e f uui ţ . rneui ş ae • A patrulea moment: ie ş bâ z su sere*. Ai e tl tre­a o. ai e tl. l uăa o pt d f ce m r . • pi e ân. duâd ae n c s u t lmnt â a ue t ue g . a te u s fe bgt ta â p u u o et eu ri lm nai i r rb i ă i oae u fbe ri to uâ d po rsv ş î odn : e r. Ce c c nez î pi u rn et s î ţlgm mrl ea e o taă n r l â d se ă nee e aie m 158 159 . aă n xml e eie i ot ău uaă rb i u n rş a i c . ă i dpaă n u ci e u g a ot l i m • Primul moment (a p a zi): l h c l l z fet c su r i m i i euo i i r u cd c Regimul solid sh bra a e. sh bn d du su trei oi a a ş n . E it ş at m dltţ d i şr d p s ş i si cu xsă i le o aiăi e eie i ot i ntnt l n c l i c r ţn p su et cpbl s îi da i dc ţi pei ae eu ae i e ot l se a a i ă e n iai r ţo s . aoiă o ăii e i r . bra a e = s p dnă ae pi u ă e s. ii uui e r ce a e eu e lmnee z l alta. e 0 e er ăr ţ e uos i e­ tv dzs iaă dşui pi p r ţi l r p t aă d rt ps i ă eai l z ee r rn eei o e o t uaa o* me Regimul lichid t l i Ai e tl c r n duez î pe iă ra s r ie uu. tăiţei etc. • A treilea moment: s p dnă ş cu iăi (e u e. eu e i re i • A doilea moment: lc i c l l zc fet f r shm ! ihd euo i i r ăă c i ­ • c r ae ee l . p r o a s p â t â şi c o m p a c t ă . l sâşt l p suu. se efc aa iă. aâ deeiăea lmne s ri to u po rsv d l o r d . n • i ut a r. c lrat ai e t. e enr d c r gei . I t u ee p d i şr d p s.d v r c i 6 0 d mti p tai d m caă dgs i r . lmnee ae u i zaă m idc ebobra f aet r dşui ş ai e tl bgt î fbe l cn u s r • sp d lgm su c aui c so ee r i lmnee oae n i r e o d c pe uă e eu e a e i r. l u ă e s i r dt ţ lg m) • bâ zt r uor. f at b e m caa dg si ă o re i uos i etv . u e o osm r ce a eu e cu e nc s c r d fut su d lg m. vnul u rş rni i urtv i rn c at . ă u i zz e e e i ă i oae n i r .) a e ia aet fnmn n s v r cnu a fut su lgm p i vn g j l cantităţi. e a vt c s e o e . î aet fel.t su cu e rb i ci âd e oă a m r p i e • pue d lrut aie e a r d .* V a r i e t a t e d e b r â n z a e l v e j i a n â . ( n . i dm i rnă a r ce • oă u. c i ae p i m • lgm fet ş cartofi. s l a b ă . c s n Tt d t rt a uei l z a ei i ăio. enr d cn r gei i n r i e fbe î t. • dp c eeec ml . ei a ui iui i i n ct ra e mi uo d dg r t Dt rt b gţe d fbe e c r ţ • ceoode eute a ş r e i ea. i şr . nra e ă. se tlz t e tu eura lm nai i a f riu ot l i ir e u s te ue fiert. ş rnă a u o t c se . p r o d u s ă prin p r e c i p i t a r e a la c a l d a p r o t e i n e l o r d i n t r . fut .

Aşa cum am văzut când am vorbit despre post. Când restricţia vizează doar câteva alimente. neînţelese. Dacă ne lăsăm ghidaţi de principii rigide. aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea ţesu­ turilor se produc mai intens. O dietă urmată prea mult timp. Deseori. dimpotrivă. Dacă toate alimentele sunt suprimate cu o singură excepţie. restricţia poate fi cantitativă sau ca­ litativă şi mai mult sau mai puţin severă.princ ipii care guvernează derularea postului pentru a putea adapta mijloacele la fiecare situaţie particulară. greşim foarte repede sau ne trezim dezarmaţi atunci când apare o situaţie neprevăzută. Regimurile nutriţioniste. mai puţin apa. restricţia vizează toate alimentele. trebuie ţinute zilnic. avem de-a face cu un regim restrictiv. Restricţia este cea responsabilă de valoarea terapeutică a dietelor. 161 . ţin de dietetică. Dietele au un scop terapeutic şi nu trebuie să fie urmate decât o perioadă limitată de timp. Dimpotrivă. în cursul postului. cu atât autoliza. de reguli prea precise. prejudiciază deseori sănătatea fi­ zică şi psihică mai mult decât dacă n-am fi recurs la nicio schimbare alimentară. aceste trei fenomene au loc. suprimarea aportului alimentar antrenează o autoliză a ţesu­ turilor. după câteva zile de dietă ne simţim atât de bine. dar cu o intensitate mult mai mică şi pro­ porţională cu severitatea dietei. pe perioade lungi de timp. regimurile. In funcţie de dietă. încât suntem tentaţi să o continuăm la nesfârşit. Cu cât restricţiile se apropie de cele ale postului. sunt regimuri nutriţioniste şi nu ţin de dietetică. o aducere la zi a eliminărilor şi o regenerare tisulară. al căror scop este să furnizeze organismului toate substanţele nutritive care îi sunt necesare. Este o greşeală. Dietele Dietele sunt regimuri caracterizate prin restricţii ali­ mentare şi în consecinţă. vorbim despre o monodietă. fiind confundată cu un regim nutriţionist zilnic. In regimurile restrictive şi în monodiete.

ei ţin deja o dietă foarte bună. de pildă. In dietele mai puţin restrictive decât postul. curăţarea de toxine se face mai lent. dacă restricţiile sunt prea severe. Un regim restrictiv permite de asemenea celor care nu au multă voinţă. Regimul vegetarian. Un astfel de organism este ca imobilizat. Dimpotrivă. Unele organisme sunt într-atât de uzate şi dependente de stimulii externi pentru a funcţiona corect. Trebuie să fie suficientă pentru ca persoana care urmează regimul să nu se simtă „slăbită". 163 Un regim nu este restrictiv în sine. Regimurile restrictive carne. Pentru ca fiecare să-şi poată compune regimul restrictiv care îi convine. trebuie recurs la noi restricţii. aport alimentar. să controlăm viteza şi intensi­ tatea eliminărilor. celor care au un anturaj neadecvat sau celor care nu au posibilităţi. căci astfel devine posibil. Valoarea autolitică a unui regim restrictiv nu durează decât atâta timp cât organismul nu s-a obişnuit încă cu noul regim. organismul nu se va obişnui şi acesta este motivul pentru care o dietă nu trebuie niciodată să fie urmată un timp prea îndelungat. Cu cât restricţiile sunt mai moderate. Regimul hipocaloric Cu ajutorul unor tabele în care figurează valoarea calorică a fiecărui aliment. stimulează activitatea organismului. se compun meniuri zilnice care furnizează un număr determinat de calorii. cu atât mai repede se adaptează organismul la noul mod de alimentaţie şi cu atât mai repede dispare valoarea autolitică a dietei alese. dintr-un motiv sau altul. Prin însăşi natura lor. Persoanele devitalizate.Chiar dacă fenomenele care se declanşează în timpul postu­ lui sunt mai puternice decât cele care au loc în timpul regimurilor restrictive sau al dietelor. acestea din urmă suni. evită crize curative violente şi epuizante. căci nu are atâta energie la dispoziţie şi ar fi repede copleşit de toxinele care urcă din profunzime şi nu pot fi eliminate. să urmeze un regim foarte strict sau celor care pur şi simplu nu doresc să urmeze nici o monodietă. dar şi mai puţin violent. prin alegerea gradului de restricţie. dar în cantitate limitată. ar încetini funcţionarea organelor şi autoliza şi astfel aducerea la zi a eliminărilor ar ajunge repede într-un „punct mort". este restrictiv pentru marii consumatori de carne. menţinând un. Urmând un regim cu 1500 până la 2000 de calorii pe zi. marii intoxicaţi cu carne sau cu medicamente. nici un post. dar nu şi subproduse animaliere. dar nu şi pentru vegetarienii care oricum nu consumă nici carne. El este întotdeauna restrictiv în raport cu regimul obişnuit al persoanei care îl va urma. monodietă şi regimul restrictiv. în Elveţia. alegând un regim restrictiv mai degrabă decât un post. Pentru ca autoliza să se redeclanşeze. încât o prea mare restricţie alimentară ar antrena o scădere prea importantă a stimulilor. Spre deosebire de post. Aceasta poate constitui un avantaj. nici subproduse din carne. majoritatea oamenilor consumă mai mult de 3000 de calorii pe zi. Greutatea se stabileşte prin tatonare şi este individuală. Regimul cântărit Restricţia se referă la greutatea totală a alimentelor con­ sumate zilnic. persoanele vârst­ nice. să se ocupe de sănă­ tatea lor. vom da câteva exemple: Regimuri cu restricţie cantitativa Orice aliment poate fi ales pentru aceste regimuri. există o multitudine de regimuri restrictive. totuşi cele mai utilizate. în care nu se consumă deloc I 162 . de pildă.

enterită. Mesele nu sunt mo» dificate. Considerat de unii ca o metodă raţională de alimentaţie. 165 . postul zilnic care începe după cină şi se întinde până a doua zl dimineaţa este prelungit până Ia prânz. dar nu şi subprodusele (lapte. în funcţie de diferite criterii. Este un regim terapeutic foarte eficient pentru eliminări. Regimul cu 3 alimente la fiecare masă Aici restricţia se referă la numărul de alimente diferite care pot fi consumate. mâncăm mai puţin şi mai bine. cu. regimul disociat nu acceptă la o aceeaşi masă decât alimente care se digeră la fel.grăsimi. dar doar câte 3 deodată. tulburări pentru care de altfel a şi fost pus la punct regimul. a legumelor. Regimul vegetarian Exclude toate produsele animaliere (carne. brânză. Mâncând crudităţi.simplificarea excesivă a procesului digestiv reduce posibilităţile de absorbţie şi de fixare a substanţelor nutritive. Sistemul poate fi împins până la extrem. Din păcate.Suprimarea unei mese In acest tip de regim. Acest regim este mai restrictiv şi mai greu de urmat decât pare la prima vedere. dar care nu trebuie utilizat decât pe o durată limitată. Când se renunţă la micul dejun. colită. De altfel. Regimul vegetal Exclude toate alimentele de origine animală: carne şi subproduse. dar se mănâncă doar de două ori pe zi. uscate şi oleaginoase. a produselor lactate şi a ouălor. brânză şi ouă). Regimul disociat Bazat pe constatarea că diferitele sucuri digestive pot să se opună unul altuia în acţiunea lor. peşte. ci de 17. regimul disociat prezintă un inconvenient major . în favoarea fructelor proaspete. crus­ tacee). uscate şi oleaginoase şi din produse lactate uşoare: sere. Exemple: • brânză . peşte sau carne). iaurt. cerealele şi leguminoasele sunt repede lăsate la o parte. sau cartofi). pentru că trebuie să mestecăm alimentele mai multă vreme şi pentru că eliminăm pregătirea complicată.morcovi raşi • morcovifierţi. se suprimă în mod sistematic unâ sau două mese pe zi. dintr-o masă de prânz alcătuită din legume crude sau fierte şi dintr-un produs făinos Ia alegere (o cereală. Chiar dacă în principiu acest regim to­ lerează toate alimentele. tăiţei. Regimul disociat favorizează enorm digestia şi binefacerile lui sunt evi­ dente la persoanele suferind de afecţiuni digestive (indigestie cronică. dar în linii mari constă dintr-un mic dejun compus din fructe proaspete.biscuiţi Regimuri cu restricţie calitativă Alimentele sunt alese cu multă grijă. de o cină cu legume crude şi fierte însoţite de o proteină Ia alegere (ou. flatulenţă etc). dacă vrem să evităm riscul carenţelor. ceea ce nu mal reprezintă un post de 12 ore. adică crude. Regimul de crudităţi Alimentele sunt toate consumate aşa cum ni le oferă natura. balonare.cartofi . regimul de crudităţi este în realitate o bună dietă. are loc o selecţie naturală: cărnurile. cu sosuri şi amestecuri greu de digerat. fermentaţie. 164 peştii.ouă . Regimul disociat nu trebuie deci săfieutilizat ca mod perma­ nent de alimentaţie. Cantitatea nu se ia în considerare. din acest motiv el este folosit ca regim de slăbire.

cu o singură excepţie. întrucât toate alimentele au fost supri­ mate. Trebuie deci ales un aliment agreat. renale sau cutanate. I 166 Regimul desodat Restricţia vizează aici toate alimentele bogate în sare: peştele de mare. pâinea. untul. făinurile. dietei să nu fie repede anihilate de inconvenien­ tele provocate chiar de alimentul folosit. cum ar fi carnea. tăiţeii. Cartofii au proprietatea a a evacua cantitatea de sare excedentară. sau de tulburări legate de o acumulare de cristale: reumatism. uleiurile vegetale. Fructele nu sunt vizate de restricţie. Regimul fără sare este în special benefic pentru cei care au probleme cu rinichii. alimentele bogate în grăsimi sunt cele care vor fi evitate: untul. Este o dietă foarte strictă care se apropie mult de post.Regimul hipoazotat Acest regim restrânge la maxim consumul de alimente bogate în proteine. ouăle. celor cu tulburări hepatice şi pancreatice şi tuturor celor care suferă de boala cerurilor. edeme etc. grăsimile pentru gătit şi oleaginoasele. cărnurile şi peştele gras. Regimul hipocarbonatat Aici. Digestia este deci simplificată extrem de mult şi surplusul de forţă astfel obţinut este utilizat pentru autoliza. cum ar fi cerealele. leguminoasele şi cerealele. Bineînţeles. cartofii şi cas­ tanele. sarea de bucătărie şi sarea de mare sunt de asemenea eliminate pe durata curei. o monodi­ etă cu carne sau cu ouă antrenează rapid tulburări digestive şi producerea unor mari cantităţi de deşeuri. Dieta hipoazotată este deci recomandată în spe­ cial persoanelor care suferă de tulburări hepatice. de cataruri ale căilor res* piratorii etc.. calculi. Monodietele Monodietă este o dietă în cursul căreia nu se consumă decât un singur aliment. căci zaharurile lor nu necesită decât un minimum de transformare digestivă. brânzeturile. Zaharurile din alimentele făinoase şi zahărul rafinat sunt deseori prost metabolizate. Alimentul ales trebuie să fie sănătos pentru ca efectele benefice ale. restricţia vizează în primul rând toate zaharurile rafinate şi alimentele care conţin zahăr sub formă de amidon. laptele. dar sarea exce­ dentară îi este dăunătoare. Să mai amintim că cei care abuzează de sare pot să-şi ajute organismul să se debaraseze de ea consumând mari cai tităţi de cartofi pregătiţi fără sare. peştele. obezitate datorată retenţiei de apă. uşor de găsit şi care poate fi consumat în cantităţi mari pe parcursul întregii zile de dietă. Alimentul ales poate fi consumat după bunul plac ori de câte ori foamea se face simţită. Dieta hipocarbonatată este deci recomandată celor obezi.. Regimul hipolipidic sau sărac în grăsimi în această dietă. epuizează ficatul şi pancreasul şl se acumulează în ţesuturi sub formă de „ceruri" sau de gră­ simi. smântână. Proteinele dau deşeuri foarte toxice care sunt neutra­ lizate în ficat şifiltratedin sânge de către rinichi şi glandele sudoripare. pâinea. laptele. hiperten­ siune. produsele de patiserie. aducerea la zi a eliminărilor şi regenerarea tisulară. tulburări cardiovasculare sau care au un exces ponderal. cu precădere hepatice şi biliare. majoritatea brânzeturilor şi a produselor lactate. 167 . brânzeturile. Organismul nostru are nevoie de sare. De pildă. mezelurile. Această dietă este recomandată în special persoanelor care au tulburări digestive.

DECAPAREA ŞI ELI­ MINAREA DEŞEURILOR A C U M U L A T E Î N ŢESUTURI. G E N E V A . D I N Ţ I . CURELE D E SUCURI D E FRUCTE T R E B U I E U R M A T E C U M A R E PRUDENŢĂ*. C I „ M Â N C A T " C U L I N ­ G U R I Ţ A . S E FACE CURA CRESCÂND ZILNIC N U M Ă R U L D E L Ă M Â I C O N S U M A T E .A LUNGUL A TREI S A U P A T R U S Ă P T Ă M Â N I . Pentru ceilalţi. N U C I . C Ă C I E A A N T R E N E A Z Ă C U R Â N D APARIŢIA D E N O I TULBURĂRI SAU AGRAVAREA MOD UNORA V E C H I . S Â N G E E T C . .A D E V Ă R . C U R A S<3 Monodieta cu fructe FRUCTELE S U N T E X C E L E N T E ŞI FOARTE EFICIENTE. IATĂ CÂTEVA EXEMPLE: FIECARE Z I ŞL CAPABIL SĂ TRANSFORME ACIZII D I NA L I M E N T E Î N BAZE MINERALE. . Regenerare şi detoxificare cura cu struguri. A L I M E N T E X C E L E N T P E N T R U DIZOLVAREA. 1 9 9 1 .1 2 L Ă M Â I P E Z I . D A R D O A R P E N T R U C E I C A R E S U P O R T Ă Ş I M E T A B O LIZEAZĂ B I N E ACIZII. Î N T R . Echilibrul acido-bazic. EL N U ESTE B Ă U T . D E FAPT. S E P O T UTILIZA ŞI FRUCTE U S C A T E : STAFIDE. ESTE A T U N C I OBLIGAT SĂ SE PROTEJEZE D E E I . sursă de bunăstare şi vitalitate. SE D E M I NERALIZEAZĂ! A C E S T F E N O M E N NEAŞTEPTAT D E DEMINERALIZARE PRIN ACIDIFI- Monodieta cu suc de legume SE ALEGE SUCUL D E L E G U M E SAU U N A M E S T E C D E M A I MULTE S U C U R I P E N T R U A O B Ţ I N E U N C O C K T A I L . SĂ R E A M I N T I M TOTUŞI C Ă M O N O D I E T A C U FRUCTE. prin 169 . Î N M U I A T E S A U N U Î N APĂ.PENTRU A A T E N U A SEVERITATEA M O N O D I E T E I . această cură este o adevărată sinucidere inconştientă. I N A C E S T FEL C A L M E A Z Ă M A I B I N E F O A M E A Ş I S E E V I T Ă U N C O N S U M EXCESIV D ESUC. A Ş A C U M LE I N D I C Ă Î N T I N D E D E C I D E . P U N UNELE NUMELE. . SFT CARE ESTE BINE UŞURINŢĂ. B A Z E L E ALCALINE CARE S U N T UTILIZATE P E N T R U E F E C T U ­ AREA NEUTRALIZĂRII PROVIN DIN REZERVELE MINERALE ALE ORGANISMULUI: OASE. A U PRACTIC TOATE PROPRIETĂŢI D E DIZOLVARE CITĂM A DEŞEURILOR ŞI D E STIMULARE A E M O N C T O R I I L O R . E S T E CHIAR C O N S I D E ­ RATĂ M I R A C U L O A S Ă . C U R M A L E . A P O I SE CREŞTE PROGRESIV PÂNĂ C Â N D S E B E A S U C U L D E L A 1 0 . CURA D E S U C D E L Ă M Â I E ESTE R E M I N E R A L I Z A N T Ă . CARE N U TREBUIE INTERPRETATE ÎN E R O N A T D R E P T CRIZE C U R A T I V E . CARE S E E X P L I C Ă ASTFEL: O R G A N I S M U L ESTE AGRESAT D E CĂTRE ACIZI D A C Ă N U REUŞEŞTE SĂ-I TRANSFORME. MONODIETELE CU STRUGURI**. FRUCTELE OLEAGINOASE: MIGDALE. ** D E ACELAŞI AUTOR ÎMPREUNĂ CU JOHONNA BRANDT. E S T E STRICT C O N ­ TRAINDICATĂ DATORITĂ PERSOANELOR SUSCEPTIBILE PERSOANE DE A SE DEMINERALIZA REZULTATE SPECTACULOASE C U ACEASTĂ CURĂ. C U PRECĂDERE cura de suc de lămâie C U N O S C U T Ă . C A TOATE C E L E F Ă C U T E C U A L I M E N T E A C I D E S A U A C I D I F I A N T E . BLEME DE CONSUM. S E O B Ţ I N UNEORI B O G A T E Î N S U B S T A N Ţ E GRASE. C U M E R E C O A P T E S U N T FOARTE C U N O S C U T E . A C E S T E V A T R E B U I SĂ M Ă N Â N C E * D E ACELAŞI AUTOR. SE POATE LUA ÎN CONSIDERARE SCHIMBAREA ALIMENTULUI C O N S U M A T Î N C H I A R LA F I E C A R E M A S Ă . ED. ACIDITĂŢII. . 1 9 9 2 . SE FOLOSEŞTE O J U M Ă T A T E D E L Ă M Â I E . S U C U L P O A T E FI C O N S U M A T RECE S A U C A L D . U N E L E P E R S O A N E Î N LOC SĂ SE REMINERALIZEZE. P E N T R U M O T I V E L E P E CARE L E . ACEASTĂ DEMINERALIZARE A ŢESUTURILOR SE REMARCĂ CU Monodieta cu suc de fructe S E P O T UTILIZA SUCURILE FĂCUTE Î N C A S Ă S A U CELE D I N C O M E R Ţ D A C Ă N U A U A D I T I V I Ş I N U S U N T Î N D U L C I T E ARTIFICIAL. C A ŞI LEGUMELE.M U C O A S E . N E U TRALIZÂNDU-I. FRUCTELE. D I N CONTRĂ. O R G A N I S M U L E S T E Î N M O D N O R M A L I 168 JOUVENCE. PRO­ SUNT C Ă C I . Î N ACEST C A Z . PĂR. JOUVENCE. E A P O A T E FI U R M A T Ă Ş I C O N T I N U Â N D SĂ M Â N C Ă M N O R ­ MAL SAU SUB FORMĂ D E MONODIETA. B I N E F A C E R I L O R A D U S E D E R E S T R I C Ţ I E LI S E A D A U G Ă Ş I C A L I T Ă Ţ I L E LĂMÂII. S U C U L D E L Ă M Â I E ESTE A M E S T E C A T C U P U Ţ I N Ă A P Ă . ED.A M E X P U S . Î N P R I M Ă ZI.

care vine din macrobiotică. fază cu fază. La modul general. în ciuda obstacolului reprezentat de emonctoriile pe moment depăşite. Forţa lui vitală nu este suficientă pentru a face faţă la surplusul de activitate pe care-l necesită modul său de viaţă şi apar boli de I 170 supraîncărcare: dureri de cap. Corpul a fost astfel debarasat şi eliberat de toxine. migdalelor etc. Tul­ burările morbide au dispărut datorită curăţării provocate de cură. Monodietă cu-legume Este uşoară şi agreabilă. în realitate. în salate sau înăbuşite. Domnul X resimte atunci o stare de bine. procesele care au loc în timpul dietelor. forţele vitale şi dieta se echilibrează perfect cu nevoile organice. Se consumă fierte sau crude. Dietele şi crizele curative Aşa cum se întâmplă în timpul drenajelor. Acestea din urmă. în plină formă. dureri de articulaţii. Acest regim calmează foamea. provoacă perioade de criză uneori spectaculoase. apărând prea repede şi în canti­ tate prea abundentă la nivelul emonctoriilor. sunt sufi­ ciente pentru a face faţă activităţilor acum reduse ale corpu­ lui (activitatea digestivă şi eliminatorie este redusă). dacă este vorba despre post. Scăderea importantă a aportului alimentar şi în consecinţă scăderea activităţii organelor de care are nevoie digestia fac ca brusc forţa vitală a domnului X să devină superioară muncii pe care o are de făcut. Faza III: în această a treia fază. în timpul curăţării intense a organelor se vor declanşa crize de curăţare care se datorează fie activităţii de excreţie. forţele sale au rămas aceleaşi. Faza II: Conştient de situaţia sa şi de problemele de sănătate care decurg din ea. 17. are un conţinut nutritiv redus. domnul X recurge la o dietă. Bineînţeles. cartofilor. organele însărcinate cu eliminările sunt primele beneficiare ale acestei reveniri de forţe şi-şi vor mări în consecinţă activitatea. Ceea ce mănâncă se arde prost. Dar forţa vitală fiind ridicată. iar brioşele curăţă intestinele. | . Monodietă cu cereale Cel mai des urmată este monodietă cu orez. dieta durează deja de ceva timp şi a permis eliminarea unei mari părţi din deşeuri. iar în altele dăunătoare. ele sunt benefice căci debarasează organismul de numeroase deşeuri. iar orga­ nismul îi este supraîncărcat cu toxine.sau false crize curative . căci legumele sunt bine tolerate şi pot fi preparate după gust. într-adevăr. Se simte uşor. O altă cură constă în a nu mânca decât brioşe şi lapte. fie bruştelor ascensiuni dinspre profunzime spre suprafaţă a toxinelor. toxinele vor putea fi eliminate în exteriorul organis­ mului.datorate unei diete prost alese. Ele par mai mari doar pentru că munca pe care o are de făcut a scăzut. şi în cursul dietelor se pot manifesta crize curative. cu mintea limpede.alimente alcaline de tipul legumelor colorate (exceptând roşiile). Aportul de substanţe nutritive furnizate de dietă sau rezervele organice. Pentru a înţelege de ce în unele cazuri crizele curative sunt benefice. cataruri ale căilor respiratorii. 1 Ce se întâmplă î n timpul unei diete? Să luăm exemplul unei persoane oarecare: Faza I: Domnul X mănâncă prea mult şi are prea puţină activitate fizică. trebuie întâi să descriem. Nu trebuie totuşi să le confundăm cu simptomele patologice .

încetinirea activităţii care rezultă de aici. Ea este rezultatul dietei alese. „desprind" suprafaţă. crize curative de faptul că după criză. el Crizele curative distructive cel care u r m e a z ă c u r a a atins stadiul I I I al stării epuizat efectele dietei alese. C â n d care-i invadează Eforturi trebui neapărat 173 I 172 I .). Faza V: tamine. ci rezultatul unui regim său datorită caracterului terapeutic restrictiv care. dar scurtă duratfti aspectul In reali­ d a c ă se c o n t i n u ă reluării cura sau de altă stare de echilibru î n cazul de la c â t e v a ore la u n a sau 2 zile. continuarea de a se i bine. de data tulburări mor» d i f e r i t e l o r f o r ţ e . n u n u m a i c ă a c e a s t ă s t a r e n u reprezintă o sănătate echilibrată. va provoca o creştere a organeloPj (k debarasa de surplusul de toxine. C h i a r dacă sunt pentru cel care le experimentează. Acumularea de deşeuri va provoca apariţia de noi tul­ din csifl Se pot succeda m a i m u l t e perioade de acalmie erupţie varea cutanată.Faza I V : ficiente pe Dacă domnul X continuă dieta.. c o r p u l . marea eroare este să se con­ sidere această stare ca fiind starea de echilibru care trebuie con­ servată în permanenţă. c ă c i a l i m e n t e l e s u n t p r o s t t r a n s f o r m a t e şi p r o s t nate şi t o x i n e l e provenite din activitatea celulară elimU 8fi bolnavul încep depăşească capacităţile de eliminare restrânse ale forţei vitale. pentru oprite p r i n medicaţie Crizele curative simptomatică. se instalează o al care este expresia u n u i echilibru dietei de substanţele nutritive care îi sunt indispensabile oligoelemente. apare inaniţia şi apoi câţiva tocmai ani. alte cuvinte. m o m e n t a n . aminoacizi etc. c ă c i î n realitate situaţia este identic c u c e l e a c e e a ş i : corpul greutate reacti­ stra­ vechilor tulburări). d a r nici n u p o a t e fi servată în timp. vorba timpul despre curei u n echilibru va instabil. | Crizele curative benefice benefice au loc în timpul fazei I I . adică activ atunci orga­ şi c u r ă ţ ă î n m o d în general de poate şi nu trebuie să fie urmat pe o perioadă nelimitată. p r i v a t d a t o r i l'ft (vl^ t u r i l e d e t o x i n e d i n p r o f u n z i m e şi u r c ă s p r e 1 Starea de bine grosul deşeurilor (faza I I I ) a fost eliminat. rezervele (în diete) vor deveni a permite organelor nuttl» insu­ să-|l incomplete datorate lipsei de forţă sau deoarece au fost tive (în post) sau aportul alimentar termen lung. bide suplimentare.u n m o d faza I şi I I . osteoporoză. minerale. c a r e se v o r m a n i f e s t a î n t r . a fi u r m a t şi c a r e înceta pentru de faza Este în I V Crizele întâlnit c â n d forţa vitală este puternică nismul. îmbâcsit cu deşeuri.) C â n d sfârşeşte sau pe carenţa.. sunt dorite de organism pentru a se desfăşoare activitatea n o r m a l . măsură ce oboseală se sau cap. u n u i m o d d e a l i m e n t a ţ i e n o r m a l ce p o a t e fi practicat t i m p Dacă se c o n t i n u ă cura. F u n c ţ i i l e iar leziunile C u perioadă de bine o r g a n i c e î n c e t i n e s c şi m a i tare organice se adâncesc apar (crevase se î n t r e r u p . adică con­ al de datorate aceasta n u supraîncfti^ carii. piele. Ele sunt intense. sunt ale decât alimentaţiei. b u r ă r i . ci n u Faza VI: moartea. A r de a eforturilor debarasa incomplete de toxinele trecut organismului terenul. dezagreabile binefăcător se simte producţiei d e ş e u r i . întrerupte de şi p o t l u a f o r m e d i f e r i t e ( d u r e r i d e în pe picioare. caracterul lor este d e m o n s t r a t mult mai bine. p r i n a se D a c ă n u s e î n t r e r u p e c u r a . I n a c e s t s t a d i u . nu terapeutic şi r e s t r i c t i v . tulburări de care bolnavul aceste crize curative din n u a suferit î n trecut. C a p ă t ă î n g e n e r a l unor tate. î n r e a l i t a t e . carenţelor.

o p e r s p e c t i v ă e r o n a t ă . r e a c ţ i o n e z e şi să-şi e f e c t u e z e a c t i v i t ă ţ i l e o r g a n i c e . adică adaptat pe termen lung capa' c i t a ţ i l o r sale organice. D e ş e u r i l e . când u n bolnav devitalizat crizei nu loc se petrec lucrurile atunci apariţia D a r de anterior fapt este v o r b a despre crize curative p r e c u m în stadiul II. pierdută. problema n u este să sunt altfel acestei îmbâcsiri sunt şi „când trebuie să o p r e s c dieta?". Dar.. Rezultă din nou o proastă îndeplinească a sub­ în Crizele curative dăunătoare vitalităţii tomelor. precipită crizele sau regim de fructe) direct în fazele a u acelaşi efect. ticile lor Manifestările curative devita­ Ele n u de sunt curative. echilibrat. ci „ce dietă sau ce regim 174 175 . cura. total opuse n u celor de din scurtă (lămâie. şi să per­ îmbâcsirii. curele de r e z u l t a t u l e f o r t u r i l o r i n t e n s e a l e f o r ţ e i v i t a l e d e a se de toxine tul unei forţa vitală ce fiind chiar foarte scăzută ci debarasa rezulta­ fructe Ele îmbâcsiri depăşeşte capacităţile de eliminare ale Caracteris­ stadiul durată II. C u r a poate fi sunt scurte şi urmate de şi d e o s t a r e d e b i n e gene­ recâştige echilibrul menţinându-şi dieta chiar crescând continuată. şi nu sunt sau „falsele" crize cura­ a t i v e se r e p e t ă s a u d u r e a z ă .să-şi întrerupă dieta pentru a relua progresiv un mod de alimen* taţie normal. l i z ă r i i şi d e n u t r i ţ i e i . el epuizează mult.o c u r ă p r e a s t r i c t ă şi p r e a Aportul nutritiv insuficient sau absenţa restrictivă. ci distructive. în cele două cazuri citate m a i sus. el n u face său acest de lucru. Terenul se sunt produse datorită slăbirii se boli C u r a trebuie întreruptă. p e n t r u a reatinge starea de bine încetinirea funcţiilor organice datorată carenţelor scăderii f o r ţ e l o r v i t a l e î m p i e d i c ă o r g a n e l e să-şi activitatea. din ce î n ce m a i este prea î n c ă p ă ţ â n a t întrucât tocmai se s i m t e b i n e şi î ş i u r m e a z ă pentru că este v o r b a dieta în continuare. se p o a t e t r a n s f o r m a î n t r . apariţia devitalizării) sau chiar V (îmbâcsire datorită carenţelor). continuând l u c r u r i l e d i n t r . Durează în adâncesc d a c ă criză se c o n t i n u ă cel care urmează curativă c u r a se î n c ă p ă ţ â n e a z ă căreia îi v a de urma forţe o crezând fază că de nouă nouă de bine. metabolisîngroaşă. d i n c e ce mai numeroase. şi restricţiile acesteia. regimul modul alimentaţie optim. c i m a i d e g r a b ă slabe şi d e t i m p şi se D a c ă face stare o lungă durată. d i e t ă şi î n s f ă t u i t . ci de tulburări de sănătate cele care au avut datorate c a r e n ţ a t se l a n s e a z ă î n t r . apar sângele nou | Până când trebuie urmată dieta? organele congestionează Cel care din supraîncărcării. urmează cura. îşi i p o t e c h e a z ă iată-1 foarte curând în stare de slabele resurse incapabil denutriţie. struguri. E l e a n t r e n e a z ă 6 s c ă d e r e urmate de ameliorarea descompunere simp- s t a n ţ e l o r n u t r i t i v e şi o p r o a s t ă e l i m i n a r e . V a părăsi astfel t e r e n u l terapeuticii pentru a intra pe cel al Deseori. D a c ă rezerva şi se carenţează sau (faza prost V I ) . (fazele I V şi V ) şi e l v a sau funcţiona prost încerca Crizele curative benefice ameliorări ale tulburărilor rală. reacumulează şi deşeuri. organismul să-şi numeroase său va alimente şi s u b s t a n ţ e n u t r i t i v e l i p s e s c . aportului c a î n s t a d i u l 1! A le n u m i crize c u r a t i v e este d e c i greşit. se v a b u c u r a d e acestor curative simptome. P e n t r u soanele care metabolizează prost acizii. trăind cu păcate. nutritiv. este i n t e n s e .o v e r i t a b i l ă e p a v ă despre o consecinţă. datorate Problema d u r a t e i dietelor este c o m p l e x ă afla direct în faza I V deoarece unele să vadă persoane se pot (îmbâcsire datorită Aşa şi melor.. c ă c i ele n u sunt d a c ă este v o r b a d e s p r e p o s t . care le va i-a interpreta făcut atât ca de fiind bine. iluzia că din igienei. I V şi V ale organismului.

Dacă totuşi mai există dubii. reluarea alimentaţiei nu va ameliora lucrurile. să se unească şi să se redea sănătatea printr-o mul­ ţime de lucruri contrare. Acest lucru se explică logic: viscerele pot să nu-şi îndeplinească rolul şi terenul se poate supraîncarcă atât datorită surmenajului şi supraalimentării. într-adevăr.. ar fi putut descompune şi elimina deşeurile aflate în surplus. părintele medicinii. Pentru a răspunde la întrebarea legată de durata dietelor. se află în faza II de adevărată criză de eliminare. Din păcate." Pericolele reprezentate de curele prost conduse nu tre­ buie să ne facă să renunţăm la practicarea dietelor în general. tre­ buie trecut la un regim hrănitor şi trebuie schimbat frecvent. în caz de ezitare. nu există o regulă absolută care să permită sa stabilim cu certitudine dacă cineva face o criză curativă în stadiul II şi poate deci să continue cura sau dacă a ajuns în stadiul IV sau V. cât şi datorită devitalizării şi carenţelor. aceşti oameni nici n-ar fi trebuit să în­ ceapă o dietă restrictivă. pentru a-şi regăsi forţele şi a-şi acoperi carenţele. Dacă dim­ potrivă. ci şi bolnavul şi modul lui de viaţă. ei ar fi putut chiar să se debaraseze de o mare parte din toxinele lor cu acest regim revitalizant. restrângând astfel tendinţele mărginite şi înguste şi făcând apel la vigilenţa noastră şi la vederile noastre largi: „Regimul de viaţă al omului cere ca să se umezească ce este uscat. 7 opuşi.. adică să reluăm o alimentaţie nor­ mală pentru a observa cum evoluează lucrurile.aleg. ". funcţionând mai bine. Urmărindu-l şi observându-l în timpul curei putem determina în ce fază se află. într-adevăr. Hipocrat. adică un mod de alimentare bogat şi echilibrat în substanţe vitale. maniera de a se alimenta înainte de începerea curei. folosirea alternativă a agenţilor terapeutici 176 177 . ceea ce este umed să se usuce. bolile din trecut.. Atunci trebuie continuată dieta. fie altul. Doar în acest mod este posibil să ştim care este gradul de îmbâcsire a bolnavului şi ce potenţial vital are la dispoziţia sa pentru a realiza activitatea de eliminare. ci ar trebui să ne incite să nu le începem decât în cunoştinţă de cauză. el îşi va regăsi vitalitatea şi starea sa generală se va ameliora. medicina trebuie să facă la un moment dat ceva şi în momentul următor să facă contrariul. Deseori. ci ar fi trebuit să opteze direct pen­ tru un regim revitalizant. Paradoxal. crizele vor înceta. nu trebuie să ezităm sâ urmăm contrariul dietei. să se divizeze. întrucât organismul lor. fie un lucru. în această ordine de idei. Când dieta severă face rău. trebuie luata în considerare nu doar dieta în sine. Dacă pacien­ tul se află în faza IV sau V. slăbiciunile sale organice. a fost cel care a recomandat.. să se separe. stadii ale falselor crize curative.

Apa distilată pe care o introducem în organism păstrează aceste proprietăţi: se încarcă cu deşeurile pe care le întâlneşte în drumul ei. Ea este pură din punct de vedere chimic. timp de aproximativ 30 de minute. în funcţie de rezistenţa individuală şi de uşurinţa cu care are loc demineralizarea. De altfel. care a popularizat această metodă. probabil deoarece corpul încearcă prin toate mijloacele să se debaraseze de ele sau pentru că sunt mai prost fixate în ţesu­ turi decât substanţele utile. cristale. I 178 . cu cât cantitatea de apă distilată absorbită este mai mare. minerale etc. • Apa nu este niciodată „pură". cura durează între 3 şi 12 săptămâni. Există deci un risc de demineralizare atunci când această cură de apă distilată durează prea mult. sau 3 litri şi 6 decilitri. se vor bea deci 6 decilitri de apă distilată. dar apetitul scade foarte repede din cauza cantităţilor de apă consumate. Deşeurile care sunt astfel fixate în apa distilată sunt săruri reziduale. dar în ritm constant. • Această apă depurată are proprietatea de a se încărca uşor cu diferite substanţe. ea va atrage prin osmoză o parte din substanţele aflate acolo. Făcând o cură de 179 Pentru a înţelege modul de acţiune al acestei cure. Cura se poate face continuând să mâncăm ca de obicei. ea constă din a bea câte 2 pahare de 3 decilitri la fiecare 3 ore. adică nu mai conţine nici microorganisme. riscul dovedeşte că această cură este eficientă. cura poate fi profitabilă şi în cantităţi mai mici. Cura este valabilă şi dacă se utilizează o apă slab minerali­ zată precum cele aflate în comerţ. aceasta repre­ zintă de 6 ori câte 6 decilitri. • Apa distilată se obţine recoltând vaporii de apă care s-au condensat într-un alambic. nu este posi­ bil şi este contraindicat să bem o asemenea cantitate de apă de pe o zi pe alta. ţinem să facem imediat precizarea. nici minerale. dar după Hanish. • Când două lichide de densitate diferită sunt separate de o membrană semipermeabilă. cura este redusă: de la câteva zile la maxim o săptămână. Trebuie să ne obişnuim treptat şi mulţi nu vor reuşi s-o facă. în acest caz. substanţe nutritive. este bine să amintim câteva noţiuni referitoare la apă. acizi. dar problema aprovizionării cu apă va fi mai uşor de rezolvat. Este posibil să urmăm cura sub formă de post cu apă dis­ tilată. Evident. Dar practica arată că în special deşeurile sunt cele eliminate. Apa distilată nu este evident capabilă să aleagă ceea ce atrage. lichidul mai puţin concen­ trat atrage prin osmoză mineralele din soluţia cea mai con­ centrată până când cele două lichide ajung la aceeaşi densitate. Apa este băută încet. Ope­ raţiunea se va repeta la fiecare 3 ore. Ea conţine întotdeau­ na substanţe minerale sau microorganisme.*y £m O Cura d e a p ă distilată Să mai subliniem că. De altfel. La prima oră a dimineţii. Mod de acţiune Consumul unei aşa mari cantităţi de lichid oferă toxi­ nelor un suport pentru a părăsi organismul. Apa se bea rece sau caldă. Procedeu Cura trebuie întotdeauna individualizată. cu atât presiunea osmotică cu care deşeurile sunt atrase este mai mare. Acţiunea de atragere va fi mai puţin intensă. într-o zi. Când este separată de fluidele organice. Ea se încarcă şi cu deşeuri şi cu substanţe utile.

ci şi deşeurile care sunt acumulate în ţesuturi. spre circulaţia generala şi emonctorii. curăţă întâi sângelct Acesta. Are loc o adevărată „spălare" a ţesuturilor pc durata curei de apă distilată. va apărea o cale de ieşire pentru eliminarea toxinelor pro­ funde. fiecare poate fie să-şi intensifice activităţilefiziceîn general. efortul fizic ar trebui să fie la fel de intens cum este cel practicat în sporturi precum ciclismul. schi fond etc. infiltrându-se peste tot. cursa de fond. Când reţeaua capi­ lară va fi la rândul ei debarasată de deşeurile care o sufoca. Supraoxigenarea celulară şi creşterea nevoilor energetice pe care Ie antrenează efortul fizic susţinut permit arderea deşeurilor şi a supraîncărcărilor până Ia nivel celular. Orice efortfizicde lungă durată antrenează arderea re­ zervelor energetice stocate în ţesuturi. Cu alte cuvinte. Apa.apă distilată. La fel ar trebui să facă şi persoanele care au probleme cu inima. care s-au acumulat din lipsă de curenţi. acest tip de efort depăşeşte deseori cu mult efortul natural şi fiziologic. Să amin­ tim doar că deşeurile sunt descompuse prin oxidare. Cu cât efortul este mai intens şi mai lung. va putea să se reîncarce mai bine cu toxine. le antrenează în afara ţesuturilor în care se incrustaseră şi Ic aduce. debarasat de deşeuri şi reîmprospătat cu apă pură. Nu vor fi distruse "doar rezervele energetice. Când o persoană sedentară face un efort fizic. Pentru a obţine un veritabil efect în profunzime. cu atât mai mult se consumă re­ zervele. toxinele necirculante mai mult sau mai puţin incrustate în ţesuturi sunt descompuse pe loc. Contraindicaţii Persoanele care se demineralizează uşor ar trebui să se abţină de la această cură. Apa pură. Apele slab mineralizate *J £*J E f o r t u l fizic intens O apă este considerată slab mineralizată dacă nivelul său de mineralizare este sub 500 miligrame pe litru şi foarte slab mineralizată dacă acest nivel este sub 50 miligrame. Pentru a beneficia de avantajele acestei metode fără a ajunge atât de departe. Cu antrenament. căci cantitatea de lichide absor­ bită reprezintă o creştere periculoasă a activităţii muşchiului cardiac. ceea ce permite o mai bună oxidare la nivel celular. dizolvă deşeurile. fie să le intensifice pe perioade scurte de timp. acest impas se produce din ce în ce mai rar: organismul se obişnuieşte să oxideze din ce în ce mai mult în profunzime. Efortul fizic antrenează o oxigenare mult mai intensă. încărcându-se cu deşeuri. | 180 181 . acţionăm aproape în acelaşi mod ca atunci când creştem debitul de apă al unui râu pentru a-i curâfR albia de deşeurile. Din păcate. se mani­ festă destul de repede imposibilitatea de a fi continuate descompunerile-oxidările care furnizează energia servind drept carburant. traversând pereţii capilarelor. în vacanţe sau în weekend. Persoanele care au o vitalitate defectuoasă pot urma această cură bând moderat şi pe o perioadă scurtă de timp.

Nu trebuie intrat brusc în apa prea caldă. se poate pune pe frunte o batistă înmuiată în apă rece. La îndemâna tuturor. Este obligatoriu să-i permitem organismului să se obişnuiască cu baia hipertermică şi se va creşte temperatura şi durata băii doar progresiv. înainte de a atinge un maxim personal. fie ele automobile. In funcţie de rezistenţa fiecăruia. unul din procedeele terapeutice cele mai eficiente pentru a dezincrusta şi drena toxinele care saturează terenul organic. Apoi temperatura apei este crescută progres adăugând apă caldă până când se atinge pragul de toleranţa adică înainte ca senzaţia de căldură să devină prea puternic» Chiar dacă este foarte caldă. Aceştia nu se vor redeschide decât încet în timpul băii. lungi plimbări pe jos sau cu bicieli» ta. trebuie ca organismul să se simtă în largul său. ar trebui să profităm şi să facem nic ascensiuni pe munte. baia va avea între 39 şi 42 de grade sau mai mult. chiar şi atunci când temperatura este bine suportată. Ca măsură de pre­ cauţie şi pentru a evita congestia cerebrală. Când baia 183 . ^ Q Baia te O hipertermică Baia hipertermică este. ascensoare elf.să utilizăm propriii muşchi mai degrfibl decât pe cei ai maşinilor. iar efectele benefice pe care le sperăm vorfiîn parte anihilate. înot etc.în viaţa de zi cu zi ne putem impune . ci trebuie găsită cea care permite băii să dureze mai bine de un sfert de oră. Scopul băii hipertermice este de a aduce multă căldură organismului. Organismul se apără de această bruscă agresiune termică închizând porii. de-a lungul câtorva săptămâni. Procedeu Se intră în apă cu temperatura de aproximativ 37 d'^ grade. este uşor de practicat. In timpul vacanţelor. se poate sta mai mult la temperaturi mai mici. bine. împreună cu postul. Nu tre­ buie încercată atingerea temperaturii maxime. baia trebuie să fie suportat.în funcţie de pfjih bilităţile fiecăruia . Dacă temperaturile ridicate sunt greu supor­ tate.

Când capilarele se dilată. se poate face o asemenea baie ÎR fiecare zi timp de 2 sau 3 săptămâni sau la fiecare 2 sau 3 zilş timp de mai multe luni. Baia se face de regulă seara. Cum am spus deja. reamintim. acoperit cu o ţesătură absorbantă şi o pătură. care sunt tot atâtea moda­ lităţi de dezincrustare şi de eliminare a deşeurilor: Vasele se dilată. Bineînţeles. Febra. Făcând o cură de băi hipertermice. Această dilatare a vaselor are loc în special la nivelul capilarelor a căror importanţă este capitală pentru irigarea în profunzime a ţesuturilor. Febra este deci o reacţie de apărare binefăcfl» toare care permite organismului să-şi readucă repede Iţi normal mediul umoral. Mod de acţiune Când corpul se scaldă în apă caldă. baia hipertermică deschide o uşă de ieşire pentru toxinele necirculante incrustate. circulaţia poate fi restabilită în regiunile prost irigate. în timpul febrei. Băile regulate ameliorează enorm posibilităţile funcţionale ale capilarelor cu toate consecinţele pozitive care decurg de aici. Nişte capilare închise. producerea bolii. înfundate. Baia hipertermică obligă capilarele să facă o veritabilă gimnastică de reeducare. inconvenientul toxinelor incrustate nu este numai că se localizează în profunzime. căci deft* tinde bine organismul şi favorizează somnul. organismul s-ar satura iremediabil de deşeuri şi n-ar avea niciodată posi­ bilitatea să facă o bună criză de curăţare. Baia hipertermiefl creează o febră artificială care are aceleaşi proprietăţi cu febiŢ] naturală. Dacă n-ar exista febra. spastice. organismul se simte agresat de căldură şi echilibrul său termic este ameninţat. ci că deseori sunt prea mari pentru a fi eliminate pe cale normală. acumulează repede căldura. se iese încet din apă şi se stă întins 30 de minute. Când capilarele sunt constrânse să se dilate. 185 | 184 | . când combustiile se intensifica deşeurile care se află cam peste tot în organism sunt degra­ date pentru a furniza material energetic: există combustii de toxine necirculante incrustate în profunzime. intră în curentul sangvin şi de acolo ajung într-un emoncto­ riu prin care vorfiexpulzate. Febril r descompune aceste mari toxine în particule mai fine. Dilatând capilarele. per­ miţând astfel eliminarea lor. Temperatura corpului creşte. El va reacţiona atunci şi se va apăra în 3 moduri diferite. In funcţie de vitalitate. căci organismul încearcă să se deschidă la maxim spre exterior pentru a reţine cât mai puţină căl­ dură. Aceste toxine urcă din profunzime. suprafaţa de schimburi între ţesuturi şi circulaţia sangvină creşte şi permite astfel o mai bună dezasimilaţie şi eliminare a toxinelor care provin din celule. care deveniseră mlaştini sau deserturi tisulare datorită îmbâcsirii cu toxine şi proastei funcţionări a capilarelor. sunt devansate schimburile morbide corijând terenul înainte de ora reglării conturilor şi anume.este gata. Această odihni) la orizontală permite organismului să-şi încheie sudoraţia tjl să-şi regăsească echilibrul. Circulaţia sangvină se accelerează pentru a împiedica sângele să stea prea mult timp în contact cu sursa de căldură şi pentru a răci ţesuturile supraîncălzite aducând sânge proaspăt. este un mijloc de apărare pe cafq organismul îl foloseşte pentru a intensifica metabolismele şl H accelera schimburile în scopul arderii deşeurilor care m* turează terenul. sunt ca nişte baraje în calea ieşirii toxinelor profunde. lucru pe care putem să-l verificăm cu termometrul în gură.

dr e p rit î c t p d c t v z c dm orv: fv rzn cr uai . e m u dp b i . o pra i t e e i u ueio e i mo su a gee. Ee a te u s î c ee bi su e t ae im l i u emt eâ lmnr e t §ps a smna rbe e l r rb i ă nhi aa a xn l r i eo. n ăâ d n u u p ee a ii ae uă ae n l s u te ue sa î pcor dp b i . i i a et o lgt s dsăor o a tvt t m u ăi n se bi aă ă efş ae ci iae j m i 1 186 187 . torii pnr a f filtrate.e.n d ş r c c r e i ţ e d ă ae r ez ă rnru u ee ae h v t nfc ţ s t rl . se dvrt ă n i i p l b i.Sn ee cecn uş vtz d cr uai .I pu. I pu. Ca l lt ă duă n p rprt i lne e ii ae ei li n u s d rfc p tfibue î ane ş dp b i . lbr oi i rciâ d aa rn rmnae u Criticile u ă a a f s e i l a rs aet i t r t r u ot me a dea c su i mo e s p bi: ae • N a f bn pnr i i ă et a e ăa c î (nu r i uă e tu nm. ptm dca ş o ml» cbărî scupcoet re raatţi c aieeue idlră te iae elâ d piae r gei ă u elna i e o Dcae pi d ii cr . Cf l oe t xn . lsrr nrnr etc.oSpe ui vl a.ma mra etesteu m şh şi c toţi m şh. A Hn na l bi hpremc ş rc r l at picde ue zr ai o i eo rf n e ci e e e v c r u ţt a aa i etr iă i eus a le r t . m fe ţie p t i t niia ş mi t r atvt t a pei. mt fj â gl. Pi ae să ta s iai . cat u oai ne u i dj î b i . Aeta pt f e iae dc bi s f c pol * a l r ţ i cse o i vt t aă aa e ae rg P sv ş dc t xn l crua t s n de ae î ane d a fi e i i aă o i ee ic l ne u t rnt n i t e i( 0 c r i tni ă d bi hpremc. ac l r r a vt z i snv e • A a te a o pedr a t n s l i ţ s t rl r ( eg e tu i n l s ceeae ie e a gi n e uu i vr e a te ez ac l r r a cruai i lmaie care. uă ne sv e ă i etr ie Baia hipertermică acţionează înainte de toate prin aport (k căldură. s ei i i p ae î c ra î bira ţnn pco r l î aaa a e ş i t uă ae rn c at r npr ţe e lmn ot nec m ăee i â d ii aee n f r pi i ne n mrae t xn .oi eo s crua t . S | t r cil o ne sfc i a ae ci iae i li e W ei ea p r ş patcn msj l pi fă â tr. Aet pron v te u s n a o iia euuie cse es a e a rb i ă u Pee ta s iă pnr a pr ie pedra d cl uf ea eee c d rt ş fevna aet r b i i l a r npr e tu emt ir ee e ăd fl xgrz u uaa i rc e ţ c so ă. ucn buc s r s paaă ş a ă gn ue t xnl r e o i e râ d r s pe u rfţ i duâ d . pnr a e ia c sn ee s rb i t t n ii ae uă ae e tu vt a â gl ă Remarci e c i a l rd Ngjn a lcra po rsv. dr pt a um poia d fpu c p r s n dshş (l e r ft e a t l ă oi u t ec ii j s aăgm î a ă pe aae d pa t mdcnl. u ee esa e s n dsg rds l r t eu lnora rt uu. t oei n . r ă nt ae e tu aie e r tc u a ha pi e a oae ta s iai i Aesă s d rţe a î cp t • A fidu ăor pnr v rc . u eos o i e fcn u dş c a ă r c l pco r dp b i . şdna d o i n c r umaă bi pi t. dt fiind r.lc spcoaee ribcit . rsâ d -i iea e ic l ţe ăuf it s r n s n u m uc i u ot dşuie dp s p p r ţi vsl r ş l cn u s r e oeeonr.)ir ne poon uueuuior pe i­ nrnaă ceeae ic l ţe i f tc aă t i ăae snl u a â io . i o o n r a aae vc sa urct a s Ua ms ă a t xn l r pou d (rz d curăţare). p t dpş cm lt c p ct t a d ei i ae tt ic l ne o e ăi o p a aiae e lmnr e e o coil r Pt a ăe s pm d tp l d rrl r d ep m nt r o. s p ră ee rl e ue e eei aeo i e o d c pe mn*neuă Di i i i dacă e antrenat c i a fr i a a t progresiv. I t p l bll u oiie o ă t n i t i uă ae n i u fl. b c i r rn vp rra r npr ţe. v rc l a te u s s ea n ae a a essă nă i m e âe a ei d p ti ă a oiâ d ic l ţa aiee r rb i ă e e ae uz. n pr ie dct o ei i ae l nă a £•ue l ae e e po lm. Dr î patc n s î tm l î t t eu a aa S tn ee a n r ciă u e nâ pă noda n ş .

D e de argilă pierde de Se umple cataplasmă trej uscată considerată a r g i l a . dar fără a grosime. C a p a c i t a t e a p e c a r e o a r e a r g i l a d e M fixa deşeurile a fost dintotdeauna etc. ceea folosită pentru a spalth nu se întâmplă o pastă dacă este amestecată. „curentul de aspiraţie" provocat d e aplicaţiile gulate aspiră toxinele m a i îndepărtate de cataplasmă. c ă c i este c a p a b i l ă să organele profunde. C u m se face o cataplasmă cu argilă? explicat. adică se temperatu­ d e c i posibilă d a t o r i t ă r e g u l a r i t ă ţ i i şi p e r s e v e r e n ţ e i în acest m o d . Odaia fC B zona ce trebuie Primele tratată.. Pentru 6 a le m ă r i eficienţa. Se adaugă apă pentru a argilă umezi apă. de Argila ca trebuie să n u formeze netedă. d a r n u se a m e s t e c ă .. n a t e m a i p r o f u n d î n ţ e s u t u r i şi c a r e p o t u r c a spre pentru că accesul la suprafaţă circulante. Faptul că lizată p e n t r u deşcmtk I Se Aplicarea cataplasmei deschise. regiunile intercala un material textil protector pe aflate la suprafaţa pielii. cel din care nu Dacă neapărat aibă argila are efect în toate bolile. t u m o r i l e şi chisturile 188 189 | . organele profunde pot fi aplicaţiei. organisme în par afinitate pentru argilă.u n coş sau î n t r . Deseori. ele p o t fi d i n ce î n ce m a i groase: p â n ă la 3 sau 4 c e n t i m e t r i Pentru a evita murdărirea acoperită cu u n tifon. atragă ş i păroase. p r e g ă t e ş t e u t i l i z â n d a p ă r e c e şi l ă s â n d . Ori fflift de a absorbi alte substanţe. aplicată. n u au decât o jumătate de cen­ făcute cataplasme eliminate. argila este u m e z i t ă o m o g e n .CatapIasmeSe d e argilă Argila este lutul olarilor. Este I Prepararea pastei u n recipient nemetalic cu cantitatea de necesară. aceste ţigle. S e I a s ă să se î m b i b e a r g i l a c u m a i m u l t ă g r e u t a t e d e c â t u n o u lăsat î n a e r liber. argila sub f o r m ă de cataplasmă a aspira deşeurile organice. ce să să pompeze s u b s t a n ţ e învelit într-o prin pereţii permeabili. argila acţioneze doar s u p r a f a ţ ă . este cataplasmft eva­ zonelor adiacente. resorbite. articulaţiile d e b l o c a t e . dar sunt uşor de remarcat î n Argila are puterea b i l ă şi un ou practică. posibil prin cuarea deşeurilor Acţiunea în este i Cataplasmă caldă sau rece? de argilă este de regulă rece. argila are surprinzătoare. d a r n u p e r ă n i l e poate tonifl li* îii lumea. profunzime a cataplasmelor de argilă a fost făcut cantO timetru grosime. Cataplasmă decongestionate. C u tratat o spatulă grijă din ca lemn. suficient groasă curgă decolora. Aceste proprietăţi sunt cârâmtid p r o p r i e t ă ţ i curativa se fac de altfel greu (la cazuri.o să s t e a l a ra ambiantă. capiipilda. î n t r . Unele aceasta n u este să benefică mare în orice situaţie. sunt m a i indicate cataplasmele d i n frunze d e varză. argila strânge. Utilizată î n cataplasme. d e ş e u r i l e c e se aflfl chiar sub cataplasmă s u n t a s p i r a t e în afara corpului. este ull1 D u p ă a p r o x i m a t i v o oră. dezodoriza î n atunci c â n d este terapeutică.u n abces pol uşor eliminate D a r în exterior n u se este uşor d e înţeles mulţumeşte să pentru 0 C a t a p l a s m ă se a p l i c ă p e p i e l e . şi asta c a să se s p a r g ă c o c h i l i a . se a p l i c ă argila pe să regiunea de deşeurile localizate având întinderea cataplasmei depăşească P r i n a p l i c a r e a z i l n i c ă a c a t a p l a s m e l o r .

la o oră distanţă.30 de minute până la o oră . trebuie să întrerupem aplicaţia. Unele persoane nu reuşesc să-şi încălzească cataplasma. dacă devine fierbinte. Aplicaţiile lungi se fac atunci când vrem să acţionăm în profunzime asupra unui organ. se administrează în serie cataplasmele mici. congestionata sau când există o creştere a temperaturii locale. Fiecare caz este particular şi trebuie gândit în funcţie de situaţie. Cataplasma caldă se aplică atunci când organismul nu este deja „încălzit" dintr-unul din motivele menţionate mai sus sau când organismului îi lipseşte vitalitatea pentru a reacţiona la cataplasma rece. aceasta rămâne rece şi persoanelor le e din ce în ce mai frig. cataplasma atrage toxinele care se găsesc în ţesu­ turile învecinate.Cataplasma rece este utilizată în special atunci când organul sau regiunea de tratat este inflamată. Aplicaţia poate dura 3 sau 4 ore sau chiar întreaga noapte.cu cât cantitatea de puroi şi de deşeuri care sunt | 190 Aplicaţiile zilnice de argilă se vor face până la obţinerea vindecării complete. Pentru aceste persoane. trebuie înlăturată şi înlocuită. trebuie folosită o cataplasma caldă. De fiecare dată când cataplasma încetează să mai fie activă. Aceasta poate surveni după câteva zile pentru tulburările minore şi după câteva luni pentru tul­ burările grave. Cataplasma va fi atunci sufi­ cient de groasă pentru a nu se usca prea repede. Binefacerile aplicaţiei rezultă în special din reacţia organismului faţă de cataplasma: corpul „agresat" de o cataplasma rece reacţionează în sensul încălzirii. nu prea întinse. nu prea groase. cataplasma se întăreşte şi se desprinde practic de la sine şi într-o singură bucată. de pildă. Cataplasma poate fi menţinută atâta vreme cât oferă o senzaţie agreabilă. încetul cu încetul. O aplicaţie este cu atât mai scurtă . argila trebuie încăl­ zită la bain-marie sau pe un radiator. care se usucă repede şi sunt repede saturate de deşeuri. se lipeşte şi trebuie răzuită pentru a elibera pielea de învelişul de argilă. | Durata tratamentului Când o aplicaţie este bine făcută. Nu există o regulă. Dimpotrivă. Cinci sau şase aplicaţii pot să urmeze una după alta. Pentru a obţine o cataplasma caldă. cataplasma care funcţionează ca poartă de ieşire atrage spre ea toxinele din întregul organism. Din aceleaşi motive. | Durata aplicaţiei extrase este mai mare. căci este saturată de deşeuri şi va avea tendinţa să inflameze zona tratată. Cataplasma este atunci reînnoită de mai multe ori pentru a evita ca deşeurile să rămână multă vreme în contact cu pielea (ceea ce ar irita-o) sau să fie reabsorbite. Cadenţa depinde de efectele cataplasmei şi de reacţia orga­ nismului. Pentru a evita devitalizarea care ar urma în mod normal. La acţiunea de drenant a argilei se adaugă atunci o acţiune antiinflamatoare şi decongestionantă produsă de răceala cataplasmei. adică cele ce se aplică pe o suprafaţă întinsă şi care sunt foarte groase şi se păstrează timp îndelun­ gat nu se aplică decât o dată pe zi. Odată toxinele din regiunea acoperită de cataplasma eliminate. Dacă nu reuşim s-o încălzim. în caz contrar. când nu mai „trage". ea este înlocuită cu o alta. argila folosită trebuie aruncată. | Cadenţă Cataplasmele mari. aplicaţia trebuie întreruptă repede şi nu trebuie reîncercată altădată. 191 .

Este foarte eficientă în aspirarea deşeurilor care sunt acumulate în ţesuturi.J Folosirea argilei pe cale internă Argila poate fi folosită şi pe cale internă. • Spălaţi frunzele şi înlăturaţi nervurile care ies la suprafaţă cu ajutorul unui cuţit. Cura de argilă pe cale internă se face în felul următor: timp de trei săptămâni. Ţesuturile. într-adevăr. din punctul de vedere al utilizării lor. ci odată cu materiile fecale. se administrează ceaiuri cu efect laxativ. eficienţa verzei rezidă în acţiunea ei la nivelul celor două cauze principale ale bolilor: supraîncăr­ carea cu deşeuri şi carenţele. In acest fel se realizează oarecum o cataplasmă la nivelul tubului digestiv. dimineaţa pe stomacul gol. pentru a obţine o suprafaţă foarte netedă. Frunzele uscate sunt ineficiente. primesc elementele indispensabile regenerării lor. se bea un pahar cu apă în care se amestecă o lingură de argilă de uz intern. cel mai bine hrănite. chiar şi în cele mai profunde şi ajută la înlăturarea carenţelor cedându-şi prin intermediul pielii mineralele şi vitaminele. Multă lume crede că varza este un remediu cu multe ca­ lităţi. vă rugăm să reveniţi la paginile precedente în care sunt descrise calităţile şi proprietăţile argilei. fiind purificate. Frun­ zele cele mai verzi. • Foile de varză milaneză par cele mai eficiente. • Se rulează frunzele cu un făcăleţ sau cu o sticlă pen­ tru a distruge nervurile şi celulele până când frunzele devin foarte suple şi apar picături transparente de sevă la suprafaţă. In timpul curei. Deşeurile nu sunt eliminate prin piele. Vom preciza totuşi ceea ce este specific cataplasmelor din frunze de varză. varza ăre două proprietăţi importante. Dacă se instalează constipaţia. Modurile sale de acţiune şi de utilizare fiind practic asemănătoare celor ale argilei. . cele mai vii sunt cele mai eficiente. sunt categoric contraindicate adminis­ trarea de laxative cu parafină şi consumul de alimente grase. cataplasmă este dureroasă dacă nervurile sunt prea proeminente. 193 3 f\ Cataplasmeie . sim­ plu care poate trata şi vindeca atât de multe maladii diferite. • Se înmoaie frunzele câteva secunde în apă foarte caldă.3 w din frunză de varză Ceea ce uimeşte întotdeauna în legătură cu cataplasmeie din frunze de varză este că reprezintă un procedeu atât de. Cura poate fi făcută de mai multe ori pe an. Asemeni argilei.

M U L Ţ I O A M E N I F A C P E R I O D I C C Â T E O D E CURĂŢARE. C U M A I EFICIENTĂ. Boala este consecinţa inevitabilă a acestui O ASEMENEA SITUAŢIE. §1 GRIJĂ C A F R U N Z E L E SĂ FIE Î N CONTACT C U PIELEA ACOPERIŢI-LE C U U N BANDAJ. DEŞEURI ŞI D E OTRĂVURI. CI ÎNTÂI DE ACEST DE LUCRU ESTE POSIBIL P R I N T R .O ALIMENTAŢIE. .• SE AŞAZĂ FRUNZELE UNELE PESTE ALTELE PE REGIUNEA CE T R E B U I E TRATATĂ. A D I C Ă D E E L I M I N A . CONCLUZII FI R E Î N N O I T Ă D I N ORĂ Î N M Â N C Â N D POATE ŞI B Â N D M A I MULT DECÂT ESTE NECESAR ŞI DECÂT ŞI C O N S U M Â N D OMUL STIMULENTE ACUMULEAZĂ ŞI M E D I C A M E N T E ÎN CORPUL SĂU NEADAPTATE O MASĂ DE ORGANISMULUI. • AVEŢI CÂT C A T A P L A S M A E M A I GROASĂ. PENTRU A REMEDIA U R G E N T Ă CARE T R E B U I E LUATĂ ESTE D E A SE D E T O X I F I C A . 195 . ESTE LOGIC SĂ N U ÎN D O R I M D O A R SĂ scoatem D E Ş E U R I L E P E M Ă S U R Ă C E ELE P Ă T R U N D T O A T E S Ă LE Î M P I E D I C Ă M SĂ INTRE! ORGANISM. MĂSURA CEA M A I A fapt. P R I N C I P I U L E S T E D E ALTFEL U N I V E R S A L : Să înlăturăm din noi t o t ceea ce este rău şi să nu primim î n noi decât ceea ce este bun. SĂNĂTATEA SUPRAVEGHEATE ARE REFORMĂ A M O D U L U I D E VIAŢĂ ŞI acest preţ. DEŞEURILE ÎMBÂCSESC CORPUL. CURĂ CARE P E N T R U B I N E L E LOR. N U ESTE SUFICIENTĂ. P R I N DRENAJE ŞI CURE D E DEZINCRUSTARE. . C U ATAT V A TI . O CURĂ D E DAR TOTUŞI ACEASTA „PRIMĂVARĂ". • C A T A P L A S M A P O A T E fi P Ă S T R A T Ă T O A T Ă N O A P T E A S A U P O A T E ORĂ. TREBUIE CONTROLATE „IEŞIRILE" ŞI „INTRĂRILE".

Anexa 1 N o t e d e s p r e f o l o s i r e a p l a n t e l o r m e d i c i n a l e Pentru zdrobite Ţ i n e m să m e n ţ i o n ă m aici c â t e v a n o ţ i u n i d e bază toare la diferitele forme de preparare a plantelor l a d o z a j u l şi l a e v e n t u a l e l e l o r contraindicaţii.ANEXE C â n d trebuie administrată o cantitate mare de ceai. C a p s u l e l e se d e s c o m p u n u ş o r l a u m i d i t a t e a Ceaiurile căldura tubului nostru digestiv. 9 părţi alcool. activi ai tincturii-mamă este în consecinţă este să tincturii-mamă D e c o c t u l este utilizat c â n d a v e m d e .u n s u p o r t a l c o o l i c .a face c u ţesuturi tale dure.a r putut aduce planta. t o t a l i t a t e a p r i n c i p i i l o r a c t i v i a i p l a n t e i se g ă s e s c Acest interval în m a i Tincturile-mamă organism. de ţelor. praful de plante este eliberat la nivelul Infuzia multe se p r e p a r ă lăsând în să se odihnească clocotită. c u c â t a p a utilizată mare. introdus în comprimate cu ajutorul unei maşini medicinale. este în general urmat fiecare rădăcinilor de o şi de Decoctul infuzie. c u atât puterea ei d e penetraţie este m a i p l a n t e l e î n t r . minute. Structura prafului provenit din unele plante n u condiţionarea în comprimate. | 196 197 . căci odată în de plante medicinale apă vărsând peste p l a n t e . tipul scoarţei. d e c â t i n s u f i c i e n t : evităm fi Acest m o d astfel să n e l i p s i m d e o p a r t e d i n b i n e f a c e r i l e p e c a r e l e . apoi va fi şi p u l v e r i z a t e se o b ţ i n e praf fin care speciale. fie una sau mai apa sau m a i jos. până plantele u n sunt uscate. vege­ semin­ Durata Concentraţia de principii activi ai preparaţiei finale foarte strict controlată p e n t r u ca eficienţa fie c o n s t a n t ă d e la u n a n la a l t u l . ceea ce nu se î n t â m p l ă în cazul administrării 10 este pentru apa să p o a t ă pătrunde preparaţii precum ceaiurile. In funcţie de grosimea stomacului peretelui. se foloseşte porţia: o parte plantă.o c a p s u l ă . se prepară u n litru dimineaţa. tulpinilor. I n g e n e r a l . apă. Este b i n e să l ă s ă m să i n f u z e z e m a i m u l t . d e p r e p a r a r e c o n s t ă î n a l ă s a s ă se macereze pro­ este m a i pură. praful este atunci permite introdus şi î n t r . E x t r a c t u l c u a l c o o l este f o a r t e e f i c i e n t şi c o n c e n t r a ţ i a principii mare. Pentru o cantitate mică. referi­ Comprimatele - capsulele a obţine comprimate. fie p u n â n d plantele î n D u r a t a de timp infuziei este d e suficient circa ca î n g h i ţ i t e . î n Folosirea intestin. comprimatelor este avantajoasă. de pildă se d a c ă trebuie b ă u t ă o ceaşcă înainte de fiecare masă. foarte d e c o c t u l u i este precizată p e n t r u plantă î n parte. ţesuturile vegetale pentru a extrage principii activi. ceaiul pregăteşte înainte de a fi consumat. D e c o c t u l se p r e p a r ă f i e r b â n d p l a n t e l e m e d i c i n a l e a favoriza pătrunderea a p e i şi e x t r a g e r e a principiilor pentru activi. Să semnalăm şi c ă .

rozmarinul. Luate ca atare. cimbrişorul. va trebui să folosim mai degrabă un suport alcoolic sau gras pentru a le dilua. Utilizate pure în frecţii. j 198 . în doze de 15 până la 50 de picături odată. canti­ tatea de alcool ingerată rămâne minimă. în natură. Este un preparat simplu şi plăcut de utilizat. o linguriţă de plante poate fi suficientă pentru o ceaşcă de infuzie. Uleiurile esenţiale naturale. sunt extrem de concentrate. Plantele sunt mai mult sau mai puţin bogate în aceste uleiuri. în vreme ce pentru alţii aceeaşi plantă va trebui administrată în doze de câte 1-2 linguri pentru a fi efi­ cientă. digestiv. cimbrişorul. Fiecare din aceste substanţe are o calitate curativă determinată. este cea care accelerează activitatea intestinală când administrăm un laxativ etc.. căci trebuie cantităţi enorme de plante pentru a extrage câţiva decilitri. procurate din comerţ. taninul. se poate extrage din plante un produs uleios. ele pot irita puternic tubul. Dacă avem un stomac sensibil. j pe care să le creştem progresiv până când se obţin efectele | dorite.) pot arde pielea. salvia.. Chiar dacă se iau mai multe tincturi în paralel. dozo indicată este cea medie. principii amare etc. trebuie 100 de kilograme de cimbrişor sau de pătrunjel pentru a obţine 200 de grame de ulei esenţial. De pildă. Uleiurile esenţiale nu trebuie deci utilizate decât respec­ tând posologia indicată. Doza convenabilă este de asemenea doza care poate fi luată ( şi suportată pe toată durata curei. Tincturile-mamă se iau de regulă de 3 ori pe zi cu puţinfl apă. Inhalarea este procedeul cel mai natural şi care echivalează. uleiurile esenţiale se iau de 3 ori pe zi câte 3 picături bine diluate în miere sau sere. iritant şi antifiziologic. inconvenient. Uleiurile esenţiale » Plantele conţin numeroase substanţe ca de pildă heterozidele. 100 de kilograme de ienupăr pentru a obţine aproximativ 1 kilogram de ulei esenţial. Dozare Prin diferite procedee. pentru că nu sunt întotdeauna bine suportate. Din prudenţă. Pen­ tru unii. In general. cu respirarea mirosului plantelor.Sunt de ajuns câteva picături pentru a obţine un efect! terapeutic. Familie» labiatelor (menta. Este la fel de greu de prescris cuiva cantitatea optimă dc alimente pe care trebuie s-o consume pe cât este de greu de prescris doza ideală de preparate pe care trebuie s-o ia.. Concentraţia mare a esenţelor este în acelaşi timp avan­ tajul şi inconvenientul uleiurilor esenţiale: avantaj pentru că au o acţiune foarte puternică. Uleiul esenţial nu este decât unul din aceşti constituenţi. Pentru toate preparaţiile citate în această lucrare. Esenţele şi apa nefiind miscibile. pe cale orală. efectul îşi face apariţia. unele uleiuri esenţiale deosebit de puternice şi de agresive (terebentina.. alcaloizii. In acest fel. Trebuie căutat prin tatonare până când se găseşte doza convenabilă. le vom lua la mijlocul mesei. Desigur că în cazul unei doze prea puternice. volatil şi odorant numit ulei esenţial. dar este prea violent | şi prin urmare. uleiurile esenţiale sunt diluate natural.) este familia de plante cu conţinutul cel mai mare. este preferabil să începem cu doze mici. Doza convenabilă este doza la care apare efectul: este cea care declanşează micţiunea atunci când administrăm un diuretic.

o a n u m i t ă p a t o l o g i e să fie a p r o a p e ineficiente în cazul unor persoane. . 200 . Pentru a evita tatonarea căutând planta cea m a i tă. î n m a s a d e a l i m e n t e şi s u n t d e c i m a i de asimilat.Efectele variază d a c ă p l a n t a este c o n s u m a t ă pe gol sau în t i m p u l meselor. acest planta trebuie îşi administrată în timpul mesei. stomacul principii greu ""lui pe care ficat „ c a c t i v i s u n t î n e c a ţ i . apoi tratamentul altă plantă sau altă O singură plantă sau un a m e s t e c d e plante? E x i s t ă a f i n i t ă ţ i î n t r e p l a n t e şi i n d i v i z i . fle Z71 J'^ „ . Se întâmplă totuşi ca unele plante bine cunoscute t o t i n t e r e s u l să care noi căutăm pen­ total t r u e f i c i e n ţ a l o r î n t r . u t i l ^ e foir '' r a ! n P r P " = « t i i h 8 e n e Uneori. I n t o l e r a n t ă si > > ' o s « o p r i m a t e Ion r a l contraindicaţii * laxativ etc * A c e a e c i • « » . " ' . I n această ultimă situaţie. î[ Uim . blândă. arsuri ale stomacul dă semne In de intoleranţă: caz. ea p i e r d e a g r e s i v i t a t e a şi a r e o a c ţ i u n e m a i D a c ă până tulburările persistă. pe cea pentru care a v e m afinitate. iritaţii sau mucoasei gastrice. A m e s t e c u l are două • eficienţa avantaje: este garantată chiar dacă una remediului sau alta d i n plante n u are efect asupra celui care o • consumă. cea care este specifică p e n t r u fiecare d i n este e v i d e n t cea m a i eficientă. efectele v o r fi d e c i m a i p u ţ i n pronunţate. " C e a ( a u '° ™ ' md pentru diuretic * i e „ t e ceai M r K f rinichi. trebuie administrarea oprită cu se c a l m e a z ă i r i t a ţ i a şi se r e î n c e p e preparaţie. amestecată cu alimente. A v e m s-o cunoaştem. P l a n t a p e n t r u a v e m afinitate. întrucât întăresc spectrul de acţiune al r e m e d i u l u i este m ă r i t diferitelor plante se c o m p l e t e a z ă şi se proprietăţile una pe cealaltă. putem eficien­ la un recurge amestec.

Găsim aceste zone reflexogene în întregul organism. nerv care face conexi­ unea cu un organ intern.A n e x a 2 Masajul zonelor reflexogene plantare O zonă reflexogenă este o mică suprafaţă a învelişului nostru cutanat Ia care ajunge un nerv. dar în lucrarea de faţă ne vom referi doar Fig. 9 202 .

c i să-1 c o n t i n u ă m . a j u n g e m să s t i m u l ă m a c t i v i t a t e a o r g a n e l o r i n t e r n e evident a emonctoriilor. 9 sunt indicate în doar emonctoriile şi c a r e principale ne intere­ specială. în m a i dificile eforturile pe care t o x i c o m a n u l pentru a depăşi dependenţa. substan­ î n acest caz să n u i n t r ă m î n p a n i c ă . într-adevăr. slăbit şi c a r e n ţ a t t r e b u i e să le sează î n m o d special p e n t r u e l i m i n a r e a toxinelor. tutun. - halu­ u n u i o r g a n p o a t e e v e n t u a l să a d u c ă r e a c ţ i i p a s a g e r e . organismele c r e ş t e p r e s i u n e a şi m a s a j u l v a p u t e a d u r a p â n ă l a 5 m i n u t e t r u f i e c a r e p u n c t s a u c h i a r m a i m u l t . heroină. e t c ) . P r i n m a s a j u l z o n e i r e f l e x o g e n e . barbiturice. alcool toxicoman. întinde pe şi c h i a r p e t o a t e z o n e l e d e p i c i o r u l s t â n g şi d r e p t . uns în se apasă zonele reflexogene pentru timp de a al alese uşura câteva se F i e c a r e d r o g a t c a r e î n c e a r c ă să se e l i b e r e z e d e d r o g u l confruntă cu două probleme principale: pe de o său le-am prealabil de cu cremă făcută masajul. să n u r e n u n ţ ă m l a m a s a j . 204 205 | . masajul n u decât un minut şi se f a c e c u b l â n d e ţ e . nicotină.. se o b ţ i n e o m a i b u n ă gare a respectivei Prin zone şi d e mijloc acolo. hipnotice.. A c e s t importanţă şi c ă l c â n d m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p r o n u n ţ a t ă a stării al doilea aspect sănătatea corpului - care comercializată are magazinele In despre specializate.l a c â t e v a z o n e i m p o r t a n t e c a r e se g ă s e s c p e t a l p ă . un organism sevrajuface facă este v o r b a această lucrare d i s t r u s . pe o în d e p e n d e n ţ a sa p s i h i c ă şi fizică f a ţ ă d e d r o g şi p e d e a l t ă deteriorarea fizice. Această mişcare apăsare parte. c i c o n d i ţ i o n e a z ă şi e v o l u ţ i a lui. M a s a j u l m a n u a l se f a c e c u a j u t o r u l d e g e t u l u i m a r e s a u articulaţiei după ce unei falange. căci n u se r e f e r ă d o a r l a v i a ţ a şi supra­ figura care v i e ţ u i r e a t o x i c o m a n u l u i . drenajele medicina naturistă pentru a curăţa utilizate cu încetul. alcool. acest foarte şi Anexa 3 D e z i n t o x i c a r e a t o x i c o m a n i l o r şi c u r e l e d e drenaj e f i c i e n t . morfină. M a s a j u l se p o a t e pe m a i multe zone reflexogene pen­ s u p r a î n c ă r c a t e c u d e ş e u r i p o t fi a p l i c a t e c u m u l t s u c c e s şi l a toxicomanii aflaţi în cură de dezintoxicare. încetul durează se în I n ceea ce priveşte refacerea corpului. Persoanele cărţi semi­ interesate de această m e t o d ă vor putea consulta diferite care există p e piaţă sau v o r p u t e a u r m a u n curs sau u n nar de reflexologie. cele care produc efectele aşteptate d e sunt substanţe toxice (alcaloizi. care dar îi iri­ co­ respunde. d a r e s t e r e c o m a n d a b i l s ă facem'aceasta curen­ Intoxicaţia » progresiv pentru a evita o eliberare masivă de toxine î n tul sangvin. căci este general dureroasă la apăsare. pentru a obţine u n rezultat m profunzime. Uneori sunt necesare mai multe săptămâni ţele active. parte. sale o m i n u t e d o a r t r e b u i e e x e c u t a t ă z i l n i c şi l a a m b e l e Masajul scândură de poate masaj fi p r a c t i c a t reflexogen de asemenea este picioare. atât a de organului simplu. Z o n a distinctă d e m a s a t este uşor d e localizat. L a început. Primele efecte pot apărea foarte repede. Stimularea contează Indiferent de drogul consumat cinogene.

nici măcar creierul şi sistemul nervos care sunt deosebit de bine protejate. ci se repetă: drogul poate fi administrat zilnic sau chiar mai frecvent. Aspectul de „mâncător de vitamine" al drogurilor este bine cunoscut. intestin. acest contact nu este din păcate unic. substanţele toxice sunt repede dispersate în întregul organism. Reacţiile biochimice indispensabile vieţii sunt de­ ranjate prin atingerea directă a enzimelor sau prin dis­ trugerea activatorilor enzimelor. rinichi. In plus. încearcă să scape de otravă recurgând la plante pe care nu le consumă în alte situaţii. ceea ce creşte nivelul de intoxicaţie. celulele pot fi deranjate în activitatea lor deoarece prezenţa substanţelor toxice le încetineşte prea mult funcţionarea sau chiar o împiedică în totalitate. Ele pătrund în interiorul celulei. Dacă acelea pot provoca atâtea ma­ ladii grave. Fundamentul acestei abordări este bine verificat în prac­ tică.Aceste substanţe toxice. Dar aceste toxine nu sunt decât deşeuri şi reziduuri ale substanţelor alimentare. dar şi prin faptul că aceasta este calea pe care ne-o indică natura. ca de pildă distrugerea vitaminelor sau chelarea oligoelementelor. Intoxicaţia ar putea să se oprească la intrarea în celule. apoi la scleroză. Nicio zonă a corpului nu este cruţată. Pe lângă aceasta. substanţele toxice din droguri sunt iiposolubile şi nu sunt deci oprite de membrana filtru. care este astfel agre­ sată de substanţele toxice atât din exterior. Este vorba despre ficat. în toate cazurile de dezintoxicare a dro­ gaţilor. Să reamintim că aceste organe. căci celulele nu mai metabolizează corect sub­ stanţele nutritive care sosesc la nivelul lor. dacă degradarea toxicomanului se datorea­ ză prezenţei otrăvurilor în ţesuturi.poate permite corpului să-şi regăsească forţele şi o funcţionare armonioasă. 207 .în paralel cu sevrajul definitiv . după ce au traversat mucoasa digestivă (în administrarea orală). Activitatea celulară este astfel mult | 206 împiedicată sau imposibil de desfăşurat. sunt porţi de ieşire obligatorie a deşeurilor. piele şi plămâni. Trebuie deci. Din păcate. întrucât acestea dispun de o membrană de grăsime care le permite să selecteze substanţele pe care acceptă să Ie lase să pătrundă. In cazul drogaţilor. doar expulzarea acestor substanţe . Caprele-negre şi lupii. spre deosebire de substanţele nutritive care sunt aproape toate JiidYosolubile. Corpul dispune de organe al căror rol este tocmai acela de filtrare şi de eliminare a substanţelor nocive (toxine sau otrăvuri). Datorită întinderii reţelei vasculare (100 000 de kilometri lungime) şi datorită vitezei de circulaţie a sângelui (parcurg tot corpul în 60 de secunde). susţinută şi intensificată activitatea de eliminare a emonctoriilor în vederea eliberării corpului de otrăvurile care îl fac dependent şi îl îmbolnăvesc. Efectele nocive care rezultă din intoxicaţie sunt variate. Este de asemenea cunos­ cut că pisicile şi câinii mănâncă pir sau trifoi pentru a-şi eli­ bera organismul de substanţele indezirabile. Un contact unic al substanţelor toxice cu celulele are deja un efect nociv pentru viaţa celulei şi a organismului. cât şi din interior. sau emonctorii. respiratorie (droguri fumate) sau pielea (injecţii). în medicina naturistă. ajung în curentul sangvin. după ce au fost muşcaţi de şerpi veninoşi. Aşa cum am văzut. iritarea celulelor datorată substanţelor toxice duce la inflamaţie. darmite substanţele toxice! Care este soluţia pentru intoxicaţie? In mod logic. prezenţa to­ xinelor în ţesuturi este considerată cauza profundă a mala­ diilor.

In cursul curelor de dezintoxicare a morfinomanilor, în momentul sevrajului definitiv şi chiar mult timp după supri­ marea drogului, s.-a observat prezenţa unor cantităţi foarte ridicate de bilă în scaun. Se pot semnala şi albuminurii tran­ zitorii (30 de grame de albumină per litru de urină). Aceste excreţii anormale dovedesc efortul pe care-l întreprinde organismul pentru a se regenera. Ajutorul pe care-l pot aduce drenajele persoanelor aflate în cure de dezintoxicare este deci evident.
Drenajul prin hipervitaminizare

La drenajul tradiţional, aşa cum este el expus în această carte, se poate alătura un alt soi de procedeu de drenaj: drenajul prin hipervitaminizare. Am văzut că drogurile sunt „arzători" de vitamine sau chelatori de oligoelemente. Iar de prezenţa în cantitate suficientă a vitaminelor şi a oligoelementelor depinde activitatea enzimelor. Dacă acestea sunt private de activatorii lor, activitatea li se încetineşte sau se întrerupe, având drept urmare creşterea gradului de intoxi­ care a drogatului. Concret, nu numai că organismul neutra­ lizează şi elimină din ce în ce mai prost drogul consumat, dar încetinirea funcţionării organice este în sine producătoare de numeroase deşeuri şi toxine. Suntem în prezenţa unui cerc vicios: intoxicarea datorată drogului distruge activatorii enzimatici, distrugerea activatorilor enzimatici creşte gradul de intoxicare, intoxi­ caţia creşte starea de rău, starea de rău creşte necesarul de drog. Pentru a ajuta drogatul să se elibereze de drog, trebuie să-i diminuăm starea de rău prin drenarea substanţelor toxi­ ce şi prin administrarea cu generozitate de vitamine şi oli­ goelemente care, relansând toate activităţile enzimatice, va
208

permite acestora să ardă şi să debaraseze corpul de deşeurile şi otrăvurile care-l îmbâcsesc. Prezenţa vitaminelor într-un corp carenţat acţionează ca un curent de aer proaspăt asupra unui foc pe punctul de a se stinge. Aportul de oxigen permite din nou jarului să ardă. Hipervitaminizarea este un drenaj activ al toxinelor. Accelerând metabolismele şi dând acestora posibilitatea să se desfăşoare, ea stimuleazăxorpul în eforturile de epurare. Ca­ lităţile antitoxice ale vitaminei C şi cele detoxifiante ale vita­ minelor B sunt bine cunoscute. Dar având mai multe carenţe, drogaţii nu trebuie să ia doar vitamine izolate. Ei trebuie dimpotrivă să ia complexe de vitamine, aşa cum ni le oferă natura: polen, drojdie de bere, suc de cătină albă, ulei de germeni de grâu, grâu germinat, alge, praf de scoici, apă de mare, praf de dolomit, ginseng, lăptişor de matcă e t c * Administrarea regulată şi judicioasă a acestor suplimente va pune, în sensul bun al cuvântului, „paie pe foc" peste metabolismele lor amorţite. Va înlesni nu doar dezintoxi­ carea lor, ci şi regenerarea ţesuturilor lor, cărora - datorită modului de alimentare cel mai adesea dezastruos al dro­ gaţilor - numeroşi nutrimenţi le lipsesc teribil. Drenajele şi hipervitaminizarea potfipracticate împreună, ele diminuând de altfel foarte mult severitatea „crizelor curative sau de detoxificare" la care sunt supuşi atât drogaţii, cât şi bolnavii de îndată ce încep să se dezintoxice, crize de detoxificare care duc frecvent la abandonarea curelor.

* A se citi d e a c e l a ş i a u t o r Suplimentele

alimentare

naturale,

Ed. Jouvence, 2 0 0 3 .

209

Anexa 4
Cure de slăbire şi detoxificare Regimurile curelor de slăbire se caracterizează printr-o restricţie a aportului alimentar. Restricţiile acestor regimuri trebuie să declanşeze aceleaşi fenomene precum cele declanşate de regimurile restrictive de genul monodietelor sau posturilor despre care am amintit mai sus (capitolele 24 şi 25). Concret, regimurile pentru slăbit declanşează autoliză ţesuturilor - ceea ce va duce la scăderea în greutate. Dar pot' provoca şi crize curative, care sunt resimţite ca acele perioade de stare generală proastă care compromit atât de des buna desfăşurare a curelor. Crizele curative pot de altfel să fie deosebit de neplăcute în timpul curelor de slăbire. Numeroase deşeuri şi otrăvuri sunt stocate în ţesuturile grase. Caracterul lor liposolubil, adică solubil în grăsimi, face ca aceste otrăvuri să fie absorbite odată cu grăsimile, dar şi stocate şi eliminate odată cu ele. In timpul curelor de slăbire, autoliza făcându-se în spe­ cial în ţesuturile grase, aceste otrăvuri - care altfel at fi rămas „pe bară" în rezervele de grăsime - părăsesc ţesuturile şi sunt repuse în circulaţie. Contribuie astfel la creşterea posibi­ lităţilor şi a severităţii crizelor curative. Acestea vorficu atât mai neplăcute, cu cât aceste toxine eliberate din grăsimi sunt

nu doar reziduuri metabolice (toxine), ci şi substanţe toxice. Printre aceste otrăvuri liposolubile figurează numeroase medicamente psihotrope, solvenţi, pesticide care poluează alimentele (ierbicide, insecticide, fungicide), aditivi alimen­ tari etc. Dintre cele două procedee de eliminare pe care le-am abordat - drenajele şi dietele - curele de slăbire nu includ decât unul, dieta. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în curele tradiţionale de drenaj, toxinele sunt eliberate prin to­ pirea ţesutului adipos, dar nu pot părăsi aşa de uşor corpul deoarece activitatea emonctoriilor nu a fost stimulată. Otrăvurile nu fac decât să-şi schimbe locul, părăsind profun­ zimile unde corpul le stocase, pentru a se sustrage influenţei lor dăunătoare şi urcă spre suprafaţă. Rezultă o stare generală proastă datorată prea marii concentraţii de deşeuri la nivelul organelor şi al sângelui. Deşeurile şi otrăvurile irită organele digestive, stomacul de exemplu şi provoacă false senzaţii de foame. False, căci nu este vorba în realitate decât de o iritare a tubului digestiv, care poate fi calmată prin ingestia de ali­ mente. Aceasta însă nu calmează foamea - care nu este reală ci iritaţia. Acelaşi fenomen de iritare poate avea loc şi în alte organe (sistem nervos, de exemplu). Corpul încearcă de asemenea să corecteze compoziţia sângelui dând naştere la pofte de diverse alimente şi băuturi susceptibile să o modifice şi care împing deci spre... mân­ care. Toţi aceşti factori contribuie la cedarea nervoasă a per­ soanei care ţine regimul. Şi astfel, reluarea alimentaţiei, diluând deşeurile şi întrerupând autoliza, permite suprimarea momentană a stării de rău şi a tulburărilor determinate de criza de curăţare. Acest rezultat provizoriu nu face decât ca următoarele cure de slăbire să fie mai dificile. într-adevăr, la viitoarele restricţii, corpul va declanşa cu mult mai puţină putere şi mai
211

j

210

puţin intens fenomenul de autoliza pentru a preîntâmpina o topire prea rapidă a rezervelor sale. Acest lucru vine în întâmpinarea scopului dorit, pentru că Ia persoanele care cresc uşor în greutate autoliza este deja foarte slabă şl înceată. Va trebui deci întotdeauna făcută o cură de eliminare a toxinelor în paralel cu o cură de slăbire, pentru a evita astfel crize de curăţare prea neplăcute. Regimurile de slăbit ar putea fi urmate mult mai uşor şi mai multă vreme. In plus, nu ar profita doar estetica, ci şi sănătatea!

BIBLIOGRAFIE

Generalităţi
»

Kousmine, O

Asociaţia medicală Kousmine, C e i 5 p i l o n i a i s ă n ă t ă ţ i i Ed. Jouvence, Grand-Lancy/Geneva, 1992.

sau abordarea

edi(ic î n întregime revăzută a m e t o d e i doctoriţei Kousmine, care

aprofundează abordarea sănătăţii.

Dr. naturistă,

Paul C a r t o n , T r a t a t d e m e d i c i n ă , d e a l i m e n t a ţ i e

şi d e

igienă

Librairie Malome, Paris, 1931.

L u c r a r e d e bază, indispensabilă o r i c ă r e i persoane, t e r a p e u t sau n u , c a r e d o r e ş t e să c a p e t e c u n o ş t i n ţ e s o l i d e d e s p r e p r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e a l e m e d i c i n i i n a t u r i s t e . E x p u s e c u s i m p l i t a t e şi l o g i c , t o a t e a s p e c t e l e m e dicinei naturiste sunt trecute î n revistă. Fiind epuizată, cartea poate fi

c o m a n d a t ă direct l a f a m i l i a a u t o r u l u i : D - n a Tellier, 5 7 , rue E d . V a i l l a n t , F - 9 4 4 5 0 Linieil Brevannes.

Dr. Pată. Canon, Paris, 1977.

Esenţa doctrinei lui H i p o c r a t ,

Librairie le Fransois,

O p e r a i m e n s ă şi f u n d a m e n t a l ă a l u i H i p o c r a t , p ă r i n t e l e m e d i c i n i i , f ă c u t ă accesibilă t u t u r o r d e c ă t r e Dr. C a r t o n .

Asociata medicală Kousmine, Lancy/Geneva, 1989.

M e t o d a K o u s m i n e , ErJ.

Jouvence, Grand-

M e t o d a d o c t o r i ţ e i K o u s m i n e a s o c i a z ă b u n u l s i m ţ şi s i m p l i t a t e a m e ­ d i a n e i n a t u r i s t e c u c u n o ş t i n ţ e l e c e l e m a i m o d e r n e d e n u t r i ţ i e şi i m u n o l o gie. U n e x e m p l u a ceea ce p o a t e rezulta d i n t r - o c o m b i n a ţ i e a celor d o u ă abordări.

213

G e o r g e s Monnier. c i p r i n i g i e n ă . regulator al sănătăţii.Robert Masson. R i n i c h i i . Ed. Ficatul. Albiri Mie/lcî. U n a d i n c ă r ţ i l e c e l e m a i c o m p l e t e scrise p â n ă a s t ă z i p e t e m a s a u n e i . editat de autor. O aportul naturopatier. rue de la Victoire. Dr. Revistei Vivre en harmonie. P i e l e a . Paris. Victor A t t m g e r . tr. la Colombe. Geneva. Al/red Vogel. Paris. Alain Rousseaux. Ed. I n partea a doua. Christopher Vasey. acidifkării terenului de către alimentaţia m o d e r n ă . albumină. Curele de sănătate. 1991. m e d i c a m e n t e sau o p e r a ţ i i . Ed. Să î n v ă ţ ă m să n e d e t o x i f i c ă m . (rinichii) acest n e c u n o s c u t . Ed. C u r s d e a p ă r a r e şi r e s t a u r a r e a s ă n ă t ă ţ i i f i z i c e şi m i n t a l e f ă r ă v a c ­ c i n a r e . Ed. Emonctorii V i t a l i t a t e a o r i g i n a r ă este u n p o t e n ţ i a l d e v i a ţ ă c a r e p e r m i t e organls» m u l u i n o s t r u s ă . Paris. Dr. editat de autor: 46. Căile respiratorii. F ă r ă a folosi t e r m e n i foarte b u n ă s t a r e şi d e Sănătatea prin igienă intestinală. P e l â n g ă f a p t u l c ă e s t e u n g h i d p r a c t i c . s u r s ă d e v i t a l i t a t e . Fontaines. i n t o x i c â n d u .u l u i urinar. s u p r a î n c ă r c ă r i l e şi s u r m e n a j u l r u p acest e c h i l i b r u . F-86600 Saint- F i c a t u l şi v e z i c a b i l i a r ă . O c a r t e d e i n i ţ i e r e şi d e b a z ă d e s p r e d e t o x i f k a r e a o r g a n i s m u l u i c a r e a s o c i a z ă i n f o r m a ţ i a c u d e s e n e şi u m o r . 1986. 1985. Av. 1963. c l a r şi a p r o f u n d a t a l p r o c e d e e l o r c u r a t i v e p u s e î n joc de celebra cură de struguri a Johannei Brandt.ş i p ă s t r e z e e c h i l i b r u l . C o n ţ i n e n u m e r o a s e t a b e l e p r a c t i c e c u liste d e a l i m e n t e a c i d i f i a n t e . Jouvence. e x e m ­ p l e d e m e n i u r i a l c a l i n e şi d e s c r i e r e a d i f e r i t e l o r t e h n i c i d e d e z a c i d i f i c a r e . 1990. A n d r e " Passebecq.1 c u m e d i c a m e n t e e t c . f i l t r e i n t e l i g e n t e . E x p l i c ă c e e a c e e s t e p H . B o l i a l e s t o m a c u l u i şi i n t e s t i n u l u i .9 0 5 3 Teu/en. u n i n t e r v i u f i c t i v c u d i a v o l u l c a r e v i s e a z ă c u m do î l î m p i n g e p e o m să se a u t o d i s t r u g ă p o l u â n d u . Grand-Lancy.i m e d i u l . c e ţ i n e c o n t Robert Masson. Dansul cu diavolul. 62. Jouvence. a l t e r â n d u . S t u d i u r e a c t u a l i z a t . Revoluţia dietetică a eutinotropiei*. Spirvie-Natura. C o n ţ i n e de aseme­ nea u n ghid practic r e z u m â n d toate punctele i m p o r t a n t e ce trebuie luate î n considerare p e n t r u a creşte eficienţa curelor d e detoxificare. Ed. e c h i l i b r a t ă şi d e s c h i s ă . Geneva. Ed. d i a g n o s t i c şi t e r a p e u t i c ă .u l şi c u m se f a c e t e s t u l d e d e p i s t a r e a p H . U r e e .b a z i c . Raymond D e x t r e i t . Geneva. Grand-Lancy. A. textul original al Johannei Brandt î n versiune p u ţ i n scurtată. 1995. 3 tehnici.) 214 215 | . v i n d e c a r e . Gunther Schwab. Ralph Bircher. Utilizarea saunei. M i z e r i a şi m i s t e r u l i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e . E c h i l i b r u l a c i d o . Fillinges. ca m e t o d ă c o m ­ p l e m e n t a r ă e x e r c i ţ i u l u i şi m a s a j u l u i p e n t r u b o l n a v i . C u r s d e p s i h o s o m a t i c ă n a t u r i s t ă . Johanna Brandt. F-75009 Paris. f u n c ţ i i l e sale. colibacili Constipaţia învinsă. S ă n ă t a t e şi v i t a l i t a t e o r i g i n a r ă . Foch. Institutului dc cultură umană. B o l i p u l m o n a r e şi m i j l o a c e d e p r o t e c ţ i e . Neuchâtel. t a b e l e c u î n l o c u i t o r i . Franţa. practicarea saunei ca igienă de viaţă. C H . Solea. Docteur Soleil. bolile sale. B o l i ale rinichilor. a c i d e şi a l c a l i n i z a n t e . r e g ă s i ţ i şi c o n s e r v a ţ i s ă n ă t a t e a p r i n s a u n ă . 1992. a c e a s t ă c a r t e scrisă d e u n m a r e n a t u r o p a t î l i n t r o d u c e p e c i t i t o r î n l u m e a c o n c e p ţ i i l o r d e s p r e i g i e n a v i t a l ă şi n a t u r o p a t i e .i a l i ­ m e n t e l e . C o n ­ s t i p a ţ i a î n v i n s ă . Marcq-Lille. Voget. S u b formă d e r o m a n .. Sauvant. această carte explică problema O sinteză despre igiena i n t e s t i n a l ă care e x p l i c ă d e ce c o l o n u l j o a c ă u n r o l f u n d a m e n t a l î n m e n ţ i n e r e a s ă n ă t ă ţ i i şi i n d i c ă t o a t e t e h n i c i l e . c o n t r i b u ţ i e l a d i e t e t i c ă . C a r t e a sperie p r i n realism. îngrijirile pielii. Ed.. Paul Marchesseau. Christopher Vasey. D r . cauză a numeroase boli d e c a r e s u f e r i m î n p r e z e n t . C o n f r u n t a r e d i n p u n c t d e vedere naturist cu medicina alopată î n ceea ce priveşte noţiunile dc v i a ţ ă . P o s i b i l i t ă ţ i l e c u r a t i v e a l e s a u n e i şi e f e c t e l e e i a s u p r a o r g a n e l o r . B o l i a l e f i c a t u l u i şi v e z i c i i b i l i a r e . Boli c u t a n a t e . Retz. Ed. s ă n ă t a t e . S a u n a . Ficatul. * R e g l a r e a i n d i v i d u a l i z a t a a a l i m e n t a ţ i e i ( n .

Evina Emmanuetk. Argila Raymond Dextreit. monie. Edouard Bertholet. m a r e l e v u l g a r i z a t o r a l p o s t u l u i . Ed. S u b l i n i a z ă c u p r e c ă d e r e ne Prezentarea critică a principalelor regimuri. 216 Ed. Paris. Ed.T r a t a m e n t u l b o l i l o r p r i n e s e n ţ e d e p l a n t e . curăţarea terenului ficatul. Zurich. Plante D r . Jean V a m e t . Lausanne. lard. D r . t a b e l e şi exemple. argilă cu toate modalităţile Analiză postului: N u m e r o a s e e x e m p l e şi m ă r t u r i i . a proprietăţilor curative. F i t o t e r a p i e Maloine. Ed. Jouvence. N u m e r o a s e s c h e m e . regenerarea organelor. îşi e x p u n e m e t o d a . b ă u t o r u l u i d e a p ă . c u e a d u p ă c e p ă t r u n d e î n o r g a n i s m şi c u m t r e b u i e să b e m c a să î n t r e ţ i n e m v i t a l i t a t e a şi s ă n ă t a t e a . durată e t c ) . 2003. postul î n c o n t e x t u l p e r i o a d e l o r şi c o n d i ţ i i l o r s p e c i a l e a l e v i e ţ i i . A c e s t ghid recenzează toate apele minerale îmbuteliate de origine — t r a t a m e n t u l bolilor prin plante. Revistei Vivre en Harde aplicare. R ă s p u n s u l l a o b i e c ţ i i l e v i z â n d riscurile d e c a r e n ţ e . autoliza. A c e a s t ă c a r t e e x p l i c ă d e c e a r e c o r p u l n e v o i e d e a p ă . Dr. 1976. Apa Regimuri Christopher Vasey. şi i n c o n v e n i e n t e l o r abundentă. Geneva 1987. a indicaţiilor utilizării a unsprezece suplimente alimentare bogate î n 217 . Ed. Paris. A r o m a t e r a p i e . sursă v i t a l ă a sănătăţii noastre. B i b l i o g r a f i e importanţa a p e i p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi p r o p u n e d i f e r i t e c u r e d e d e t o x i f i c a r e prin apă. Genil- z o n e l o r r e f l e x o g e n e şi t e h n i c i l e d e s t l t n u t u r c . 1974. 1 9 9 7 . şi vitamine. Jouvence. D e s c r i e r o l u l n e f a s t a l t o x i n e l o r şi s u b l i n i a z ă n e c e s i t a t e a d e a s e d e ­ z i n t o x i c a p e n t r u a se v i n d e c a .Postul D r . dozare. Arta cataplasmelor cu Argila care vindeca. Z e r u l . Expunere s i m p l a şi clara despre funcţiile organelor. C o n s t r u i t ă p e a c e l a ş i m o d e l c u Fitoterapia. T a b e l e l e c a r e c o n ţ i n t r i m i t e r i d e Ia p l a n t e la m a l a d i i şi d e l a p r o p r i ­ etăţi la p l a n t e fac d i n această carte o lucrare d e referinţă d i n t r e cele m a i utile. Ed. eliminarea deşeurilor. Paris. A p a . SOIAT. c e se î n t â m p l ă Docteur Solea. Drenajul prin Reflexologie hipervitaminizare Christopher Vasey. modificările chimice şi organice. S u p l i m e n t e l e a l i m e n t a r e n a t u r a l e . f r a n c e z ă şi l e d e s c r i e c a r a c t e r i s t i c i l e . SoleU. a c e a s t ă l u c r a r e t r a t e a z ă Dr. G h i d u l regimurilor. 1976. 1994de toxine p r i n acţiunea jean Valnet. D u p ă o i n t r o d u c e r e î n i s t o r i c u l p o s t u l u i şi u n s t u d i u al p o s t u l u i aşa c u m l-au g â n d i t m a r i i a u t o r i n a t u r i ş t i . Herbert Shelton. E d . S ă n ă t a t e a Ed. 2002. de mâine: tratat elementar d e reflexologie. d e m o a r t e etc. Jouvence. Ed. localizarea Reîntoarcerea la sănătate p r i n post. Maloine. Prezentare a avantajelor fiecăruia şi a a c ţ i u n i i l o r a s u p r a b o l i l o r . folosirea plantelor bogate î n uleiuri esenţiale. a Prezentarea compoziţiei. le Courrier du Livre. 1970. Hedi Mazafret. detaliată a Postul. S u n t d a t e i n d i c a ţ i i p r e c i s e a s u p r a m a n i e r e i d e c o n d u c e r e a c u r e i ( u n d e se g ă s e ş t e zerul. 1975. contribuie la asupra a trei e m o n c t o r i i principale: r i n i c h i i şi i n t e s t i n u l . Ed. Trema. Paris. 1975. g u s t u l şi c a l i t ă ţ i l e . G h i d u l Ed. B e r t h ­ o l e t . Croistop/ier Zerul Zerul Vasey.

1 0 9 de soare.1 1 1 de vapori. 7 1 . g i n s e n g u l . 61 A l b u r n de tei. 1 7 8 . spirulina. 1 8 8 . 8 9 .minerale. uleiul d e i n .1 8 0 . 9 9 . 1 0 7 . 1 1 0 . 6 9 . 8 4 Brusture. 9 8 . 8 2 . 84. p o l e n u l şi c ă t i n a a l b ă . 80. Indexul drenanţilor si ai tehnicilor Agar-agar. 7 1 . 6 6 . u n t u r a de peşte. 107 Balast. 84. 98 laxativă. algele m a r i n e . 1 7 8 . 8 6 .1 8 0 diuretică.9 9 . 92 Anghinare. A c e s t e s u p l i m e n t e s u n t r e c o m a n ­ d a t e p e n t r u a c o m p e n s a c a r e n ţ e l e şi a s u s ţ i n e o r g a n i s m u l î n e f o r t u r i l e l u i de detoxificare. 69. 217 Baie caldă. 1 8 0 Argilă. g e r m e n i i d e g r â u . lăptişorul de m a t c ă . 66 Cassia. 3 9 . 92. 9 8 . 1 4 1 . 6 3 . 107 de aer c a l d la d o m i c i l i u .4 0 . 180 slab m i n e r a l i z a t ă . 217 distilată. 122 Anason. oligoelemente e t c : drojdia de bere. 9 3 A m ă r e a l ă . 109 hipertermică.6 4 Boldo. 112 Cascara.1 9 2 . 112 Apă. 71 minerală. m e l a s a n e a g r ă .

1 6 1 . 6 5 Izmă domnească. 8 4 C u r a de apă. 1 1 3 _ j\dagneziu clorura de. 110 Laxative. 68. 9 7 Comprimate din plante. 122 . 196-197 al zonelor reflexogene. 1 2 2 . 211 D r e n a j limfatic. 8 4 . 6 5 . 8 4 Iarbă-neagră. 186 Vodder.123 G â f â i a l ă . 81 Diete. 1 7 0 cu fructe. 1 1 1 . 1 9 8 C i m b r u . 1 6 7 . 2 0 2 . 1 9 6 . 94. 8 1 . 9 7 . 119 O r e g a n o . 6 9 . 70 hidrat de.Cataplasmă d e argilă. 98 Irigaţii colonice. 197 Creţuşcă. 1 8 8 . 7 0 Masaj Decoct. 6 6 . 9 7 Frecţie uscată. 120 P a n s e l u ţ ă sălbatică. 82 Frasin. 122. 5 8 P i n sălbatic. 1 7 8 . 68 Fibre vegetale. 1 2 3 Lichid celulozic. 1 9 2 Lemn-dulce. 47. 1 4 7 . 57. 8 4 î m p a c h e t ă r i calde. 9 8 . 169 cu legume.1 8 9 Cataplasmă d i n frunze de varză. 1 0 7 Expectoraţie voluntară. 1 5 4 .2 0 4 prin frământare. 1 6 8 c u suc d e l e g u m e . 9 5 . 60-61 Infuzie. 9 5 Coacăze negre. 6 9 . 94 Ienupăr. 5 8 Fierea-pământului. 8 3 . 58.1 9 7 Inhalaţie. 1 1 2 Pătlagină. 6 9 . 9 5 . 83. 8 4 . 8 3 . 9 6 I n (seminţe).6 6 E f o r t fizic i n t e n s . 56-58.175-177. 8 4 . 170 Fereguţă. 6 5 . 6 9 . 123 Piersică. 6 5 . 66. 123 Cireşe (cozi d e ) . 117 Măceş. 97 Monodieta. 6 5 . 121 Osul-iepurelui. 9 2 Cimbrişor. 6 7 . 161-162.1 8 0 Curcuma. 1 1 3 Păpădie. 6 9 . 6 9 . 117. 121 E x e r c i ţ i u fizic. 6 9 . 97 Celuloză.7 1 . 5 9 Limba-mielului. 106 c u suc d e f r u c t e . 112. 6 5 . 193 Ceapă. 67. 118 Mesteacăn. 8 0 . 131 Duş rectal. 1 6 8 M u ş e ţ e l . 210 cu cereale. 6 6 . 8 0 . 1 8 1 Eucalipt. 97 Măslin. 9 4 . 58-60 Cicoare sălbatică. 94. 97 I a r b a roşie a l u i A v i c e n a .170-171. 1 1 2 . 70 hiposulftt d e . 113 Nalbă. 1 2 3 . 1 1 3 Cruşin.

189. 110-111 Soc. 9 6 hipoazotat. 9 7 Sulfat de sodiu. 9 7 Podbal. 159 solid. 9 8 . 159 V ă r s ă t u r i voluntare.6 3 . 124 Porumb. 8 3 . 6 5 . 6 1 Purgaţia Bertholet. 108-109. 1 9 8 Zer. 8 4 . 123. 70 esenţial. 8 0 Rozmarin. 4 0 .Pipirig. 9 2 . 8 2 . 159 restrictiv. 5 5 . 155 Soare. 9 7 Saună. 7 1 . 8 3 Ulei R e f l e x o l o g i e plantară. 6 9 . 7 0 Suprimarea unei mese. 163 Kipocarbonatat. 1 5 9 vegetal. 6 5 .4 1 . 164 de crudităţi. 165 f ă r ă sare. 57. 9 6 de măsline.4 0 . 1 5 1 . 1 1 9 Praz. 1 6 2 .1 9 9 Urzică. 59 223 222 . 92. 7 1 . 166 lichid. 9 5 . 193 Verigariu.2 0 4 Regim cântărit. 164 disociat. 162 semilichid. 9 6 Pir.198. 5 0 . 98 Post. 6 3 . 2 0 2 . 163 cu 3 alimente. 215 Siminichie. 1 4 1 . 6 7 Vulturică. 73 Varză. 8 6 Tincturi-mamă. 197. 200 Trifoiul de baltă. 3 9 . 1 1 3 Spălaturi. 1 5 4 Strugurii-ursului. 6 0 Termofor. 1 3 1 . 68 Ridiche neagră. 1 6 4 T ă r â ţ e de grâu.5 1 . 8 1 de ricin. 219 S â n z i a n a de grădină. 9 3 Prune înmuiate. 5 7 . 164 vegetarian. 1 7 9 . 1 6 4 Ricin. 2 1 6 Post n e g r u . 166 hipolipidic. 6 2 . 5 7 . 9 9 . 166 hipocaloric. 5 8 . 94. 69. 7 1 Purgaţie. 1 3 1 Poziţie i n v e r s a t ă . 67. 59 Psyllium (seminţe). 71 Smochine înmuiate. 1 6 7 fluid. 1 9 8 .1 6 2 .

d s r comunităţi ce revendică la aâfi vm uă e pe planetei un loc s b soare de reală distribuţie şi autoritate. îi întâlneşti pr f rş l ae c n a t m şi s le î ţ l g m fllosotla arabi în oa u în c r locuieşti. m d l d a s se n a e v lor e a ft r z na o p ra u c pi z t ae d p glob. CUM S U ÎNŢELEGEM PE ARABI Ă p m r i e ea/elor ivite în c l a c r v » e agn a ae aa n Msrgaret K. Colecţia FRONTIERE vine in sprijinul interesuluitotmai larg manifestat ţi în ţara noastră faţă d alte culturi existente p glob. d către statele m m r auto­ p l n U u limbai accesibil tuturor. 1 x 21 an. care păcătuieşte. I B 9 S9 37 H 4 . in plus. prin lipsă de pou zm r f ni e consistenţă. Vsleriu Petecea. 1 * 21 ca I B 6 0 . inevitabil. iş r c n v s d v d s n î d suăo r şi a â d a e o e e c en e t l t ae i p ra t e l c noi. e pi â dCând si cu ce senp se întâlnesc sefi de stat ai s u mici. C e e pe u u e c n a t r a inrităţilor d s m ae s g si n z întreg e a c r s p n u o şee autorul vizibilizează în m d n c . în m r a lor majoritate.3 * NtCUlrSCL* DERULAREA TRANZACŢIILOR COMERCIALE.a şi o e es r portofoliul po l m tc Ia nivel c m nt r profila bil p nr cititorul i t r s t r be ai o u ia. Astăzi. copiii lot u o şe ă nee e m r ia ş o l î pe n c c copiii eg c aă m r u ă u u ou e e Islamul e t u a dintre religiile cele m iproprie ţi aspiraţiile. instituţiilor UE. a r f n ae pol mc oa r zd a ă » â e cr pou d t . I B 97S-W-748-269-3 p ra t in influenţarea m t b ls » III 1 3 0 mSN planetelor. s le m ot n se a ă distanţele dintre ei şi noi..7 4 m S N 7 . Alexandra Romano O I N U M L CU D P 1 4 RE T L U O I U Ă 9 5 Stewart Ross . L a ei u r a ie z i ţ ? e parucularitâţiW c f n ţo e z s p r t r e u ci n a ă e aao u o tne? o â dt reguli Ic pe i e z existenţa'. i cm u r i s c şi o ă v l m n d c i ochii si m ou e e t p a u ut a o m n? C m îşi og nz a ă vaa C mici . C m tăe c a e t Arabii... D r n toţi islamiştii s n arabi. P e e c o l e c ţ i a DERULAREA TRANZACŢIILOR INTRA 51 EXTRA COMUNITARE DP AEAE UĂ DR RA LA UNIUNEA E R P A A UOEN Andrei Dobrescu. 1 x 2 c .roiulstatelor aa e Ia s nf rb c il Ta u ee Da a Şp rd cr: in i u 29ftp. u riscante prin p u eise lor în r p r u a p rt t a a ot M ISLAMUL ŞI MUSULMANII o l m risipităp m r s paee d p u e e ai u r f ţ e c Mark S d wc e g ik diferite continente. Mibai S b a ee 2 6 p.4 O 3gg aâ e o e e t 0 privinţe copleşitor. comisa/Hor europeni? Cât dc mari siuit o aă c e e ţ actel r ce-î g v r e z şi r c n s u în afaceri e r p n . SN J7 SJ 54 -4 -4u ă dr rc p r S ne în U i n a E r p a ă şi s u tm nu e uo e n e c r b ae şi pi e ee roluri şi atribuţii fi de guvern ai (arilor membre? c e be c vn s n c m ot m tn c n şi ţ dîncredinţau. I B 9 S9 >' *3 47 5 . detaliu a toi c e c ţine d og nz r a ea e e r a i ae e tu nee a Unde încep st iunie se încheie atribuţiile po r m şi ţinte a u a d U i n a a ao i e şi f n ţo ae practică a n t mc u ci n r a r ga e s m t c nu e e Consiliului Mînişirihtr? Ceface Comisus E r p a ă in varii d m n d activitate. =MRA ? COSA COMUWÎAR? DUPA AOERAREA LA UtfiUNKA fcL'SOPSANĂ e u r o p a GHIDUL. Nydefl nelor. 1 x 2 c . esenţiale şi durabile.' S c t d s aa prezentului. eu oc t uo e e d t u s na o u en a ă Autorul îşi ia d m n cititorul p nr a-i e âă e tu puietile Parlamentului European? în ce e i t na şi opţiunile definitorii a u ae xse ţ s mt f c c n s ue structurile şi m c ns ee scop a fost creată CurW-a de Justiţie? d U în folosul tuturor statelor m m r a e u oc t ea iml e E e be d lucru ale Uniunii E r p n . cina din (ciulm dd n tuînlcrsec* u rn ăo r e c nu â d tea/i şi u o e ae cn i e din omenire. în amintii' 3 1 S N 7 .l b l s d v d şe important. ceilalţi. A te u ve e c n arabii r c t rma â d trebuiau căutaţi m întinderea deşertului. c n şi ţ i d b n ie d r care. î s m n o pe e t şi c m ot în relaţia c alţii? noştri. A e o b n ocazie de a dobândi cunoştinţe noi. c p n ee vizibilii k u o dr | Ta u ee Daniela G og s u rd cr: c r cc i ot nă m ea oi m 3 2 p. în beneficiul cetăţenilor lor. e uo e e x lc n mr a în GETSX RA E Paul Jenner KM S T A A A UR Paul J e n n e r T T L D S R Z DA OU E P E O I C Bil Tieroay C I AM DR A HN O E N MichaeJ Lynch p r e g ă t i r e E ITL GP U Joseph Corrfavreux.7 -M. u i e ă e o p ră u o tnă e A eâ d n e e n t ă e to e e cauză. UNIUNII EUROPENE GHIDUH'NIUNII E R P N UOEE J s Eckhenazj oe Ta u ee (rina B l b d rd cr: ea e 1 0 p. suni isla­Cele d u fluenţează e o slhdsr da trai. e p r c n s u Europeană ţi care suni ralurile rezervarea u â d a r a e d î ţ l g r a n a tă ci e o e x et u o c t d c n po p e nee ee o sr .7 .i n f o r m c o l e c ţ i a a r f r o n t î e r lecturi bine organizate părăsim stadiul informaţiei întâmplătoare. A t n vi po u e ghidul sa e rpn uo e n o ei e s rs d J s Kchkena/i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful