You are on page 1of 143

ul

I
N

I

t
z
I

o (.}

BRUNO ZEVI

cum sf, intelegem

[RHITEGTURA
, r c, l, re,r )tudiu osupro inlerpreldrii orhilecturii co spo[iu
I

Traducere din limba italiani: Arh. Cezar Lizdrescu, Sanda $ora, Lucian Ghelerter
Prefata de

Dr. Arh. Gh. Curinschi

,,.,

*'-""ili;:r ;"J:lm,.",,
"

TIUI$OARA

I

il]il ililt ililililt ililt

]il il]t ]il 0012 5163

llll

lll
od {. {'.
.,;

t

-:-_\

(,1'[D

Editura |tehnici Bucuretti - ' ^/ 1969

Traducerea in limba rottr,rtr,r 'r-,t c'Ir'ttrr,rL cltrlr;i ctlif crr litlrrl irr original:

ia

a',,rptc,r a

lucririi

Sapcr vcdcre I'architettura

TABLA DE
P

MATERII

refa!d

11

I Necunoagterea arhitecturii ll, Spaliul, protagonist al arhitecturii.
Iil. Reprezentarea spaliulu
i

25 37 57
B3

Epocile spagiului.
Scara umani la
(^-+i.,1 ^+-+i^

greci.
^+:^^ o,,trce..

85

^l u^-^i

9)
95

Orientarea umani a spatiului edificiilor de cult creStin. Accelerarea direc{ionali gi dilatarea spatiului in arhitectura intreruperea ritnrurilor de citre barbari. Metrica ror-nanicd..., Contrastele dimensionale gi continuitatea Legile;i misurile spaliului din secolul al Volumetria gi plastica secolului al XVI-lea Miscarea si intrepitrunderea in spatiul
.

bizantind 10)
105 108

115
173 133 137 146

Spa{iul urbanistic al secolului al XIX-lea ,,Planul liber" si spaliul organic al epocii moderne.

..

148
161

V.

interpretiri ale arhitecturii
ln+arnre+rrpr n^li+iri

.....

;;;il;;;;;rrl.'"ir..-'"rreioasi.
lnterpretarea stiin!ificd
Interpretdri
ln+arnra+rra:

.:

: . ::: : :. .. :.:.:..

164
.

170
171

lnterpretarea economico-social5....

112 174
181

le

materialiste
tohn i.:

Interpretdrile fizico-psihologice ..., Interpretarea formalisti Copyright 1948
bY

183 193

CiL,lio Einaudi, Torino, cdil,ia.:

gaptca

Despre interpretarea

spalialA

206

5

" 22s ' Noce 237 s' 'v iografie lndice de nume citate lndice de locuri gi monumente citate u.Vl.rv6r iI bl 753 273 " "" " ' ' ' 277 281 Indice al ilustraiiilor din text. Indice al planSelor in afari de text' 783 Prietenilor mei de AsociaTia pentru o rhitecturo Ia or gonicd din ltolio . B u Pentru o istorie moderni a arhite(turii . .

Cum sd intelegem orhitecturo .

nentru ci sint or efatd la o carte care entuziasmeaze. dar igi pun 9i intrebarea de ce o clddire satisface bine sau rdu func!iile pentru care a fost creatd.ei de informa!ii din toate domeniile. artele plastice.i studiu. Md adresez taberei istoricilor de arhitecturd' Cititorul se Poate intreba: de ce tonul acestor rinduri capdti un caracter martial.PREFATA Stima{i cititori. celor care nu se limiteazd numai la a folosi clddirile in virtutea destina!iei lor utilitare. celor care socotesc ci. ce solicitd aten!ia omuluicontemporan. celor care mediteazi asupra inrturirii estetice pe care mediul construit o exercit6 asuPra Ior. meritd si fie cunoscutd 9i inMd adresez teleasd. alituri de literaturd. tuturor acelora care in fala avalan. daci este frumoasd sau uritd. iar arhitectului. Md adresez creatorilor de arhitecturi. ? 11 . un manifest pentru o in!elegere superioard a arhitecturii.arti a utilitd!ii". vor gdsi timp sd parcurgd paginile acestei cdr!i despre arhitecturd. arhitectura. scoalei noastre de Arhitec- tur6.. Profesorilor si Elevilor mei. de chemare Rdspunsul este urmetorul : pentru cd rTndurile acestea sint prefald la o carte-manifest. teoreticianului 9i istoricului de arhitecturd ii descopere cii noi Pentru meditalie. care deschide nespecialistului accesul cdtre surprinderea esen!ei fenomenului de arhitectu16. 9i aceastS. muzicd.

Timpde20deaniea. dedicindu-se activita!ii teoretice' de arhitecturi' ansamprUti. Ciaude Perrault' autorul care a refuzat s5 urmeze o gcoald rnedic.' in11-ins'i nici nu s-au u1'l[' nici nu pentrucdintreautorulclLr!iisiautorulprefeleiexistdconcordan!a permite acescle prohlemc fundamentale' ceea ce ii 9i arhitecturii"' cu siguranf d' cel . Chiar astazi cldinuie contr'rdic!ia empirismul procesureascd a arhitecturii.deanUselimitalaprezentareac5r.ier dacb este cazul sd insd nu pot deveni o reguia' iar istoria.l ideile cuPrinse in ea.ideiIe s-au invechit' pentru ca .Sapervederel'architettura. prin urmare' o categorie de speuralr:..athltectura se nagte pe plan.upi-J'ut ..1 Iului profesional al omului Nimeni nu se intreab-r asupra profi sau o lucrare teoreticd ce reflectd care real izeaza o operd concretd colonadei Louvre-ului' a fcst genialitate.utri larg.1i clifcrite. noscuta.inrinduIce|ormairepuiufi irtori.i avem numeroase c6rJi sa teoreticd corecta. in mod aparent in mod competent) numai Ia condiliotecturd. avind drept obiect monumente istorici' arheologi' muzeografi bluri sau orage' Ele sint intocmite de de acord cu Bruno Zevi cind afirmd sau critici 9i istorici de arti' Sintem ce in ce mai mare de critici 9i istorici cd preocuparea unui numdr din turii.defapt'insdcorteodeorhitecturdlipsegteaproapecu desSvirS i re. L" C.istoriei arhiviclLrrlit. bazata pe calcule precise 9i ca gtiin!d trece inci lui de solu!ionare estetic6' Istetica arhitecturald atare situalie nu este de mirare printr-un Proces lent de gestalie' in a ci apar fenomenr: acute de subestjmare a teoriei' de absolutizare orice feallzare con" empirismului.arhitecturii' sd fie decit opera acelui specialist fie o disciplina de profit' nu poate . este necesari o gtiinle al unor persolccturii (are sa gener^alizeze aportul teoretic 9i practic intregii evolu!ii al .icarcsisi:dedicestudiuIuiteoretic'BrunoZeviaaIesacestdrum' aliniindu'seprinrontribu!iasaremarcabila.i-apSstratactualitatea. lucrari care. de Cri.et6" te orici. evolulia profesiunii de arhitect demonstreaza cd' alSturi accIccontribu!iiteoreticecarereprezintdcrezuIunorvaloroaseindi. a teoriei 9i a. se referi de fapt (adesea aie arhitecturii' cladirile in sine fi ind ndrile sociale. indomeniulabstrac!iilorspreaevitadificultaliIecrea!ieipentru carcsePoatepresUPunecinUaresuficienteaptitudini'Afirmaliajustd devine o formd a subestimdrii cum c..'tulat . Atunci cind se afirmd 9i se crede cd cretdestesuperioardoricdruiefortteoretic'valoareaaportuIuiteorela indoiald' iar arhitecticianulLi i.r11ii in. pnestigiul siu s'int puse aprioric sd treaca drept un refugiat tul cind se dedicd teoriei sau istoriei risca de artd fala de problemele arhitecturii un fenomen pozitiv' Totodata' sau exclusiv de arhitecturd) constituie fenomen are un revers negativ' sintert de acord 9i cu faptul cd acest deficiente a modului in care este reprezentind sursa unor importarrte in cazui extrem' cel mai tratatd arhitectura . politice' t'ltu'ul" in care interpretarea nu reuge. arhite<.ir tuiadinUrm.iqi creatoare.lir. care viacesta. in ferul zeazdarhite-rura.intlg. inzestra!i cu erudilie 9i sensibilitate' (unii se preocupd cu precddere se apropie asimptotic de irrterpretarea fenomenurui de arhrtectur-i.. arhitectura datd de lucrari { mult in aten!ia opiniei publice'. tind.te expediate printr-un 9ir de descr"ieri c-ritici sau istorici de si surprinda esenta fenomenului in caz optim' presirnt' irrtrevid esenla arta. ea intrd din ce in ce mai arhitecturi face ca piala sii fie inunPreocuparea sporiti fald de mica' care se adreseaza de o amploare mai mare sau mai si[uatiile care au Senerat-o au dainuit 9i ele' pe care le dd Bruno Zevi 9i-a limitat in mod voluntar satisfac!iile in deosebi istoriei arhiteccreatia.i istoria arhitecturrii' au ca temi o problemd de arlrinefericit.Necunoagterea noastrA' ca urmare a unel vaste pulin iudecfnd dupd situalia din lara nu mai este arta cea mai PUlin cu- ani' infeli.. Viollet-Le-Duc' un autodidact p lom a"' Excepi i i Ie a fost u rr " arh itect fara d i de arh itectu ra. orrtirr'11.) de idei intr-un. retici in domeniul arhitecturtt' care constituie obiectul PreoArhitectura reprezinti un domentu clin zona gtiin'!elor uman lste cuparilor unor speciali.i dc arlriLccturd ai contemporaneitdlii' 12 carePrinforma!iasaposeddtoatedateIenecesarepentrUcreallateo.ti foalte iferili c1 13 ..iinlg4Ssubdenumireade.ate de autor Fald de situalia de acum 20 de in primul activititi constructlve..'lucrarea fi ind tradus6 9i tiparita a aluns in limba itallana la numeroase edili i' siinaItelimbi. de recomanddri' ApdDe fapt lucrarea lui Bruno Z-evi nu are nevoie rut.OridrumularhitectuluiteoreticiannUestepresdratculauri' curind de acel stadiu cind Profesiunea de arhitect s-a desprins prea de artistice se ndEteau pe o cele mai striiucite realizari constructive 9i intre Partea inginebazi empirici. de.i .iicideacontinu. al unor societili 9i epoci diferite' cste necesard.

i:T"T i:t":'. este arhitectul' Existd Nu exist6' in schimb' faculpentru critici 9i istorici de artd plasticd' 'r--.tttt"' de insuficienta maturltate a estetismuiuiin arhitecturd a fost pregatit unilaterala a arhitecturii teoriei gi istoriei arhitecturii' de abordarea valabile ?n literaturd' muzic6 ca fenomen de pe poziliile unei estetici insd in mod mecanic. Bruno Zevi fi o capodopera' esteticd a sPaliului interior' Cutia poate de calitatea conlinutului' care dar valoarea ei nu trebuie confundatd cu valoarea spaliul 9i recipientul se condieste spa!iul.tlr'.5i ca pe o sculpturd.ti plastici' cit.. "t"' P:?]i:l-1':1"t::..i .i'I:] acces i b. De aceea. arhiteclii teoreticieni.u.sccno Pe noastrd". unor probleme teoretice sau practice forma!ia sa.:. Cdci sint stiluri in care o unitate (stilul gotic sau arhitectura !ioneazi reciproc.) delimitoreo unui spo(tu *..te conceptia sa celor mai multe istorii zilie cu modul de abordare a acesteia specific prisma suprafelelor... arheologi. critici . extinsd Arhitecturan-afostginuesteniciodatdsuficientaparatddeperimodernistd estetizant sau eclectic' fie el de natura in pofida specificului ei pregnant ca fenomen' a putea sd indrumeze pe orice Cartea Iui Bruno Zevi are meritul de corect arhitectura' Ea se citegte onr instrr-r it sb priveasc6..te fenomen.. captiveaza atenfia' profi lul cititorului' ci :...precizindspecificul. .n. Srnguru/ speciaIist care.icaracteruleidistinctfatdclecelelalte arte..protagonistul arhitecturi ' nu reprezintidecit "cutia"' acoperire care delimiteaza acest spa{iu calitatea esteticd a arhitecturii condilioneazi . 9i arta. nu pot forma acea gindire in unitatea sa funclional-structuraltnqelegerea operei de arhiilcturd pe deplin competent' nu plastica.i e' rrad uce re ai: a "" ..:. so-l inchidem .r.i forlat la arhitectura' sau artere prastice.T":il i.iul". Procese complexe de inagafelinc.itprintrerinduriIeformuIdrilorcititoruItrebuiesdrecona stat ia baza ideilor enunstituieintreagainldnluirede silogismecare dece unel3.i"". I trage asPectele care ti intereseaza' o concep!ie pecare o cclnsiBruno Zevi enunlddespre arhitectura nu este numai imagine (a9a derbm consecvent gtiinlificd: arhitectura concretd' mediu I creat de om' cum sint celelalte arte) ci este o real itate core se desfdgocrd vi.pentf ' sau arheologicd' Viata a ardtat :i:]::...ru criticii de arhitecturd' funclionalitate 9i' in conserici de arti nu dau cunogtinle de tehnicd 9i specific arhitecturald care Permlte cin!a. l-iecare prin prisma ale unei anumite Ia.It'rr lrr i rr 14 conlinut Autorrrl opt't'r"tz'i r u r'ln amplu 5i proftrnd prin prisma volumelor' aplatizind totul sau.Architecture of Humanism" este scopu/ constructiei ca ie pilde:.i eleva!iilor' de artb care Prlvesc arhitectura prin iribulia arhiteclilor.. ecoiromi. in aea fel incit' :' practicieni vor putea exde culturd. nu pot sd nu aib6 un caracter de unilateralitate' colul formaiismului cd un teren propice.iruie gradat.a||' economie si esteticS' care-i Permit cunogtin!e cle funcliune..i' . specialitalii sale poate aborda 'plastici.i istorici dc ingineri sociologi. rilor.cind cotlstruim nu facern altceva decit sd desprindem o cctntttote sd-i proteidm -' orhitecturo convenabild de spoliu.it'orimagine il Pot doar sugera' Bruno Zevi rePentru a sublinia esenla spa!iala a arhitecturil' de Geoffney Scott curge Ia pasagiidin .ti' esteticieni' tehnologi' .":'..i'r cs[t-'vorDa ce a pitrunde se adreseaza facila cdci Bruno Zevi nu inccLcirz. iar faculta!ile Pentru critici 9i istol).l.c dczv.i"'ltinalul italian. reprezentind 15 .iil i::i:l:."roluor".ii de a mai fl o lecturd vrea sd-l faca sd infeleagd arhinurnai cititorrllui neavertizat pe care sau teorie' tcclura r-lirr si rrrhitcctului creator de cladiri de idei' Recurge sens general t aractet' de speciali'tate sau de 5i la nolitrlri .lo eare cuprinde vlata umanitdlii.ambala. asuPra arhitecturii in opoBruno Zevi i.i in intregime izvorind din aceostd necesitote"' i" Zidurile 9i sistemul de Spaiiul este . Acleseori.sl ""' "".(.i define.elementabsentirrcelelaltearte'ilc. lnUZeoSl.. intr-un caz mai bun' fundame. tradlc::l . -" I ?1.i si in!eleagd Cu toate acestea' con{inutul cu sr-rIicientd ulurin]a.estespa!iulinterior.. evitind f:tl:'l"l 111:ty.5au tehnice: istOrici.. structurS' o activitate teoreticd si clesfagoare atit o activitate de crealie' cit 9i arhitectural in unifenomenul competentd' in masurd sd imbrS!i9eze facultali pentru arti. Componenta esenla arhitecturii ca noi ne raliem Ia pdrerea sa-care define..i taLea sa.ntala' dupi Bruno Zevi .. in functie de preocupdrire 9i ea toate sensurile prezente in lucrare' Da<. .ri"i a'pore explicabil comentari i le mai ?i: . poseda turi a arhitecturii. un critic de arhitecturi' de arhitecturd' intocmite fdrd conpoate fi decit arhitectul' iar istorii autocu toatd erudi!ia' talentul sau bundvoin!a gindire sint expuse sintetic' filozofic.. prin arl-ii. de profiI diferlt..

tabdrd ? ii amenin!d vreo primejdie ? ii a.rclelor. printre al1ii..i-au pus ca scop sd reia.ea reflectd insd o situalie reald: istoria arhitecturii nu este indiferentd fald de acea laturi a producfiei materiale gi artistice a omenirii Pe care o rePrezintd arhitectura contemporani.reinvie" trecutul' Acestea au fost perioade facile pentru istoria arhitecturii. lstoriei arhitecturii nu ii este proprie nici atitudinea contemplativi fald de arhitectura trecutului. in unitatea ior. remarcd Bruno 7evi. a problemelor functionale.tusaulaturialearhitecturiisaudedeformarea Zevi semnaleazdcd f iecare din esenlei fenomen'lui in ansamblu' Bruno aduce o contribu!ie la inlelegerea aceste interpretdri in parte' poate din ele i9i pdstreaz6 valabiliunor laturi ale arhitecturii. sd rePete. tehnice . Nu este oare lui Bruno Zevi o variantd a inter- pretirilor intrebdri. Se intimpld insd. ar fi o istorie Parliala' a aspectului respectiv 9i stitui o istoric clc arl'ritecturi' 16 - Cum si illelegcn arhitectuta 17 . pild6' sint stiluri in care sint independente (de Ir.i ignorind rchnico 1i fu'nct'io?"' in revistd diferitele interintr-un capitol speciai Bruno Zevi trece de care stau labaza unor istorii pretdri ale fenomenului de arhitecturd categorii: de con!inu-t'. Trebuie recunoscut. a constituit expresia sesizdrii caracterului legic al fenomenului de continuitate in domeniul producliei gi cel al culturii.on'truttive' "Vrem . ' ln acela. Generalizarea datelor furnizate de istorie a constituit baza teoriei.i apropia experienla trequtului . adicd o numai daca esie concomitent gi tatea cdr!ii dau rdspuns acestei formaliste ? Diferite capitole ale unitari a lui Bruno Zevi fel incit sb rezulte iarigi intregul. grupindu-le in trei mari cititorul ar fi dorit sb ise ofere o psihologice 9i formaliste' Poate ci reflectdrii adevirului' Autorul egalonare u r. clc pil<l?i).rr: pin.rli. cd aceasta metodd de analizd separatd a componentelor sd nu fie capabili sd asambleze din nou pdrlile. in acelagi timp. tcberei istoricilor de arhltecturd? Reprezintd-oare intradevdr istoricii o.teapta vreo b6tSlie? Desigur cd este vorba de o figurS de stil.izb. insd oricare o interpretare sparial6. De aceea. se Poate afirma cd istoria arhitecturii. istoria arhitecturii in concertul celorlalte discipline teoretice' Au fost perioade cind arta. un instrument PUs in slujba producliei arhitecturale contem Poran e in slujba este ameninlatd de pericolul de pierderea prestigiului sdu ca disciplin6 de specialitate descalificdrii.rn()(ln'lrii .fiziologicearhitecturd. Ea s-a ndscut din nevoia societdlii de a-.rlil" a arlritecturii..i lir suplal'aIa z-idurilor nu cumva 9i concep!ta li-. Cititorul se poate intreba dece. ca 9tiin1d.i artistice. modele potrivite pentru a fi copiate. separarea acestor comPonente poate fi acceptatd numai in limitele studiului 9i a investiga!iei. cultura 9i arhitectura unei epoci . o armade lupt5.r1r. pentru a-9i indeplini funclia a cirei necesitate a constituit sursa apariliei sale.i genezei operei de ortd' sd pofido oricdrei evidenle o fenomenologiei companente' luind de o porte frumu' sepordm incd o datd oceste trei se{eo . Sarcina ei nu se reduce la a descrie mostenirea arhitecturalS 5i a stabili succesiunile. aceastd prefald se adreseazd. fdr6 teamdde aspune vorbe mari. unilaterala' Spaliul' in fond' nu Iirtc nu 1i-o atribuie). lstoria arhitecturii este o gtiin{d nrilitantd. nu este 9i ea <1t: Munca arhitectului imbind rezolvarea. Studiile lui 2 fenomenului' Totodatd' o istorie interpretare care tine seama de esen!a arhitecaceste asPecte sau laturi ale care ar lua rlrcpt criteriu unul din nu ar putea conturii. pentru cd sarcina ei se limita la eviden!ierea operelor celor mai venerabile. evidenliind concep!ia complexd 9i asupra arhitecturii: spa'!iu1ui' degi ar constitui (pentru C) interpretare pur plasticd a de fel satisfdcbtoare' Plastica criticii de arta) un pas inainte' nu ar fi estetice a soluliilor in arhitectura nu este decit expresia interpretdrii Bruno Zevi co in oore' intreab6 ' func!ionale 9i . cd tocmai acestea au fost perioade de inflorire a istoriei arhitecturii.i de a o PUne crea!iei contemPorane.i timp. lstoria arhitecturii. lutizarealeunoraspe.calitAlilespaliului exterloare' r.rrorrrl).""otu'l'pi criteriul enunlate direct sau numai sugerate' nu se abline de la aprecieri critice unele tendinte de absovizind unirateraritatea diverseror interpret6ri. poate 9i trebuie sd fie.incirzLtlunciarhitccturiunitarrezolvate.rr llul-ca pune tottrgi intrebarea dacd paternisustinutd de Bruno Zevi' (a cdreia . in aga plasticii arhitecturale' aleturi rept'r:zinta decit una dintre comPonentele a fa' arhitecturald 9i decorativd compozigia de volume 9i tratarea concePtia f. sd.

.. Bruno Zevi .onriru..utilizatedinplindecurentelefunc!ionalist 9i organlc care devin prin aceasta tributare tradiliei' Recunoa./lomc.1i".i cle: relevo monLrmente (' ' ')" ' ptind crtzd' . atitudineo noostrd s-o pdstrdm irt exegezele nodstre teoreoristocrattcd pe core ne plcsce orheologic tice.lc]i.. opus mtgcdrii moderne .i istoriei arhitecturii: . rto orhitecturii . profesorii de istorio orhitecturit scod 9i co con' tigiui in facultdlile de orhitecturd ei reprezintd adesec bostionul renovdrii didactice' servctorismu lui.. tl)c)nio fitologico .i cc presArhiteclii. de noile de lucruri succes' Aceast6 stare arhitecturd s-a llucurat de mai puJin etapei prin care tlec:m' este caracteristica in anumiti mdsu16 9i publicat in 1958 in "Enciclopedia ln articolul sdu.sistenru/ intra prin urmore in obligo)io de a iar predoreo istorici' . chitlrcit.De fapt. subliniind compozilia spatiald .i docttmentcristd' frogmentortsmul 19 . care a Senerat situa!iiie descrise mai sus teoretice de a valorddicinile in insuficienta capacitate a activita!ii rnQi pulin evidentd ('"') rifica rradiiia.Genero)iiledcarhitecli'coreinu/timc/e'/ecetttttrrmeozdrtcadcrliiiedeloParis...itloc]tiiloristorioserve.r erou v"cheo ocodemie ("') orhiteciii cei moi istoria ero un Inior c. stil.Pe teren $tiintific-dt(loctic crizo nu e numdr. de neputinla de c se odreso oomenilor vii'fdrd in sensu/ mort oI cuvintuluj.i ajLrngind tecturiimoderneinvd!6minte.i creafia contenlporanl nu existd o barierd' o procesu I transm iteri i rale' sub I i n i azi contin u itatea evoi uliei arh itectu tehnice 9i artistice' Printre exegezele de la etapi la etapa a experienfei incepind sale el demonstreaza.idealizarea antichitdtii' luatd ca Winckelmann au fost strins Iegate de Ruskin au fost de cdtre clasicism.Liinlo certo de o rtui put"t invdgo unele ocademii se hotiirdsc vcrJere profesiot'tol' in fotct ccestei situdlii' sclitltrerupdstudiiiedeistoricorhitect.uriigisdc/ispensezepeorhitec.|]0ipentruconsolore.supOrtdconvoloro. etape trebuie sd se fac6 in funclie fiecdrui curent.o exclomolie sincerd sou o tolre.omoteriegeneralinformotivd' de istorio orhitecturii nici mocor cleoarccc crltilcr lii ("') nu se ocupd nicide cum pcttl t tt rtr Iitrtli"" 18 ciLdilctotlIii.energiatemperamentuluicriticCoreorecelpL)|inSInceritoteo puritand' oceostd detc.I..tereaacestuiCaracterdecontinuitateindezvo|tareaarhiunui principiu tecturii universale il conduce Pe Bruno 7"evi la enun!area a importanfei fundamental al criticii de arhitecturd:aprecierea valorii.i crttico devin orheologice asupra acelei Nu este de mirare cb Bruno Zevi stdruie' in consecinJd' generate de interpretdri a arhitecturii care analizeazd starile de spirit element viu care arhitectu16 9i trateaze migcarea omului ca acel umple spa!iul arhitectural.Arhitectura"' se oPrette din nou asupra situaliei Universale dell'Arte". etapdsintcapabiles6fecundezedezvoltareaarhitecturiicontemporane.i contempoBruno Zevi aratd cd falsa contradiclie i.. derolulPecarel-aujucatir. la un moment dat' ci na!ionala' printr-o reluare mal poate dobindi o expresie specifici' plastic al arhitecturlitrecutului' mult sau mai pulin directd a arsenalului mare prei' agteptindu-se de la studiile de istoria arhitecturii erau la eleunvocabuIardee|ementegiprocedeedecompoziliebunedeafipe in cursul altor etape' cind direct preluate .imen!inestdtornicestructurilesoleoparen'te.rdezvoltareaulterioardaarhitecturii'trebuies6sefaciinfunctiedemdsuraincarefiecarecurent.{."tle l.. BrunoZevisus!inepedreptcuvintciintrearhitecturatrecutulUI rupturd' un hiatLrs' Fl . .ore de c sirngi'.ei cctrc cttltivou cu ("') posiune manumentele' Astdzt eo nu constituie strumcrrl vrutt ltentru 1o'^o"o arltitectulut ' dccitorcmitttscentdCuCoractercu|tural..tenUl.urmdresccursurliedeorheologiegi releveozd monuft)ettde istorir: arhitecturir cu un dezinteres cresciitd' lele trecutului cu concu senzalio de o-9i piercle timpttl ' prtvesc operele nimic de /c ele votobil din put'tc1 de .CaUrmareelprefera. fiecdrei 9coli..i dintre tradilie. cum arhitectura europeani la baroc' a transmis arhicu goticul.ana'IizeiscoIasticepreocupatede tntuilte surprtnzdexactitatea teoretic6 .. stud'i ile lui Viollet-le-Duc 9i model rePrezentantilor romantismului stimulate de intoarcerea privirilor ca' 9i in vremea noastrd' in cAtre trecutul medieval' Trebuie observat doilea rdzboi mondial' cind deceniul de dupa terminarea ceiui de-al arhitectura contemporand la noi s-a crezut.i reeditate' in schimb' a arhitecturii in primul plan se ridica cerinla contribuliei inovatoare a materialelor de evolu!ia tehnicii 9i funcfie de noile nevoi sociale' de de conceptii estetice' activitatea istoricilor ..gcoaId. trecind prin Renagtere.stil.i dindu-isens.. de "/lpsd de Bruno Zevi acuzd majoritatea tratatelor de istorie de core istovitolitote.iAterlrl. .i are in Parte raneitate.. cle pilcld.

tot aga cum. cel pu1in. de altfel. Din rind ul istoricilor de arhitecturi se ridicd noi talente. sd se transmitd. Dimpotrivd. bineinleles. . nici maegtrii nici discipolii nu produc lucriri de metodologie. se deschid doud cdi posihrile de dezvo ltare : Una din aceste c6i este aceea de a-gi consolida pozilia de disciplind de profil in formarea arhitectului. dar nu descoperirea unor date faptice este principalul merit al istoricului de arhitecturd' Meritul sdu constd in originalitatea sintezei. in domeniul metodologiei domind empirisnrul. Ca o consecinld apar semne care pot sd ingrijoreze. nnre e''e' n i gate. in anumite limite) a ponderei pe care o ocupd predarea istoriei arhitecturii dezvoltate pinl in epoca rnnfpm Lv. O asemenea pdrere o impdrtagea istoricul Gus- tavo Giovanonni cdruia Bruno Zevi ii dd un rdspuns categoric: intocmirea sintezelor nu trebuie s5 agtepte pin6 cind acumularea sd-gi facd plinul. preluate din tratate. pentru tabdra istoricilor se desprinde concluzia de a se inarma. in faTa istoricilor de arhitecturd.Lv"rHvr tului. Pentru aceasta istoria arhitecturii trebuie sd devind capabilS sd contribuie la inarmarea arhitectului pen- tru crealia contemporand. iar tinerii istorici igi desfdgoari studiile.i material faptic in interpretarea unor autori diferi!i poategenera sinteze diferite care sd ref Iecte tot mai profund variatele laturi ale Procesu lui complex al evoluliei arhitecturii. ea ar fi fdcut fdrd indoiald parte din ciclul de formare al specialistului in istoria arhitecturii. in felulacesta. Cercetarea documentelor' in vederea stabilirii daterilor. in perioada clasicismului sau romantismului aceleagi legende ale lui Faust sau Don Juan au condus la crearea a numeroase opere originale in literaturd sau in muzicd' Pozi{ia culturald a societelii din lara noastre. Este adevdrat cd fiecare istoric de arhitecturd are o metodd a sa.i istorice.filologice"..orhttecturii in o. utild in procesul de creare a arhitecturii contemporane. ar fi cazul sd urmeze o nou6.. Nu este mai pulin adevdrat cd istoria arhitecturii nu este in posesia acelor modalitali de analizd gi valorificare prin care studiul operelor trecutului sd devind o sursd de invilaminte. empirice gi ele. sursd a unor concluzii .te bdnuialo cd mulli outori nu ou o posiune pentru ccest subiect sou. cdci dacd o metodd ar fi existat. in fala istoriei arhitecturii ca. in mod surprinzdtor.un discurs asupra metodei".. Acest lucru pretinde o revizuire a obiecti21 . filologtce . E le pot fi pdrdsite in momentu I in care apar noi date faptice care le infirmd.tii in istoria arhitecturii se poartd adesea discu!ii asupra aprecierii fazei actuale a acumuldrilor de material faptic in legdturd cu posibilitatea intocmirii sintezelor. Ele alimenteazd continuu aceaste. Aceasta nu duce la o diversificare a aborddrii metodologice a istoriei arhitecturii. in primul rind de a se inarma cu o metodd cdci. MaeStrii. lstoricul de arhitecturd poate recurge Ia ipoteze care sd intregeascd firu I evolutiv. insd ipotezele indici direc!iide cercetare gi rolul lor nu este mai pulin important chiar atunci cind sint ne- fenomenele negative semnalate de Bruno Zevi nu se manifestd la noi in forma lor acutd. preocuparea Pentru degrevarea 9i modernizarea invdldmintului i9i gdsegte expresia in tendin!a comprimdrii (acceptabild. a fi lia!iilor sint de mare pre! pentru istoria arhitecturii.i lungd perioadd de acumulSri care sd permitd cindva noi sinteze. degi fiecare gtiinld progreseazd gi printr-o continud perfeclionare a metodologiei. Ele nu reprezintd insdincd o istorie a arhitecturii. in limitele compara!iei.l critlce sint uti/e in mdsuro in care pregdtesc gi imbogdlesc o vlitocre istorie o orhttecturii". Aproape niciodatd lucrdrile lon nu con!in. succesiunilor cronologice. Acela.tiinld 9i sint o condilie a existenlei sale. care se pronunld in mod consecvent pentru valorificarea pe o treaptd superioard a traditiilor progresiste ale trecutului se rdsfringe in mod favorabil. in spatele unor trdsdturi individuale nesemnificative se contureazd un sablon care se generalizeazd. Modul de existen!6 a istoriei arhitecturii ca gtiinfa este sinteza. Constituie un merit deosebit de a descoperi 9i a interpreta corect un document. nu ou o posiune copobilo sd se rdspindeoscd.i a invdlamin20 De aceea.tiinld se precizeazd o dilemd. Dor sd domine istorio $i criticT sd trezeoscd". Se afirmd citeodati ci dupi lucrdrile de generalizare elaborate in prima jumdtate a secolului.o mdsurd incit se nd. recurgind in mod empiric la rudimente metodologice. in tratatele lor. asupra activitdlii de crea!ie.. istoria arhitecturii este o gtiinie lipsitd de o metodi care sd fie transmisibi ld teoretic. scdderea interesului oamenilor meseriei Pentru istorie in contrast cu interesul in cregtere al marelui public.Toote lucrdrile orheologice . De aceea.i asupra domeniului de arhitecturd. nu fac insd expuneri asupra metodei. intre speciali.

orhiteclii profesioni. Gheorghe curinschi faptut cd ini!iativa acestei traduceri apartine unui student tectdinultimulan. producdtori ingrijorare Pentru tecture. profi lu I arhitectu lui s-ar ingusta' aspectelepracticistealemeserieiintr-operioadaincare'intoatedoacea situafie pe meniile.i practica sint doud dcmenii dar care sd mdsura in care se intercondilioneazd 9i se sprijind reciproc' constitu ie baza teoretic6 necesard oric6rei activitali moderne.incontinuare. voi s6 se cultive. interesul gi puterea Pentru a aduce preocupdrile teoretice calea progresului ? funturd de arhitecli. in cazul in care aceste rinduri vdvor stirni in mod legitim intrebaviitorul formdrii arhitectului. datoria generaliei actuale gtiintei' C6ci rolr-r I istoric al un program Pentru noulstadiu al evolu!iei in mare mesure fiecare] genera!ii de oameni de gtiintl se poate aprecia testament. simte nevoia aceleiagi damentari teoretice' se vor in consecinld.un timp sd se aplece practician de frunte ca Cezar Ldzdrescu 9i-a"g6sit cd 9i generalia maasuDra traducerii unei lucrdri teoretice' dovedegte 22 arhi- . Arh.ti de o culposiune petltru orhitecturd(. sa viseze la care arhitectul va face apel atunci cind va il va indemna sd copisau atunci cind un capriciu personal sau al etapei eze arhitectura trecutului' sau consumatori de arhi$i atunci. desigur cd aceastd sarcind va reveni genera!iei este de a pregdti dar.tidinafaradomeniuIuidearhitecturd. in acest din urmd caz.anticipind'unui viitorii arhitindr arhitect. ' . stima!i cititori. vd puteli pune rea:Vagdsioarearhitectura. este simptomatic' El aratd nevoia Pe care profesiunii lor' Faptec!i o simt pentru aprofundarea teoreticd abazei tulcdunarhitectcumeriteatitdeinsemnateindomeniulcrealiei.o notiune^modernd' veior gi a metodologiei. interesul existd' lar dacd acest interes exist6' il vor avea de spus teoreticienii prin gdsi 9i forle.aistoriei Lipsit de suportul arhitecturii cdtre periferia actiVitaiii arhitecturale.)sint Iipsili ostdzt' in moreporte' turdCoresd/edeodrept.cameseriegicoIectivitateaprofesionigpe tilor. problemele ample care se PUn in fala existen!asucceselorgianeajunsurilorteorieigipracticii'toateconstiofetuie premize ca lucrarea lui Bruno Zevi sd fie primitd cu interes' sugestii rind cititorului rdspunsuri la unele probleme sau cel pulin pentru meditalie' Dr. va deveni fie o disciplind de popularizare' practicatdindeosebidespeciali. aflatd in plina activitate. S-ar putea afirma' utilizind proces de reciclare' in cazul in c6 aceastb stiinfd se afld in pragul unui la infdptuirea acestui care actuala genera!ie de istorici nu se va angaja care va urma' obiectiv.tiin!ific' dupa profunzimea 9i claritatea unui asemenea Ceade-adouacaleesteaceeaaaIunecdrii. nu comparabile cu operele infiptuite ale ccmparabile numai in tec!ilor. teoria cigtigi in prestigiu' S-ar generaliza arhitec!i (exagerind' care Bruno zevi o atribuie actualei generalii de care ou o profundd fdrd indoiald) cind afirmd cd.u|sdporttcipelodezboterideistoriegtcriticd''' sine forlele unei rein cazul in care istoria arhitecturii nu va gdsi in fie o gtiinld exoticd' nagteri. preocuparea publicului pentru activitatea mereu crescindi in doarhiteclilor' meniul arhitecturii. cici teoria.LucianGhelerter. Cuvintul hotdritor arhiiealizarea unor lucrdri. accentuindu-se istoriei arhitecturi i.amputeasPUne.

publicui se intereseazd de pictura si de muzicd. aga cum nu existd propagandd menitd cd popularizeze arhitectura de bund calitate.L NEcuNoAgTEREA ARHrrEcruRn A devenit aproape o obi. dar nu pomenesc de construc{ia unei clddiri noi. dar niciodata pentru a evita scandalurile din urbanism gi arhitecturd. dar uitd cu desdvirqire de arhitectura . nu existd instrumente eficace care sa impiedice apari!ia unei arhitecturi urite. .x un tablou de f4atisse ruu o poE. lntelectualul care s-ar rugina sd nu cunoascd un pictor de talia lui Sebastiano del Piombo 5i ar pali dacd dr {i. ale ciror consecinle sint mult mai grave gi de mai lungd duratd.uri adresate publicului" NouEsprezece din douizeci de lucrdri citate in bibliografie te intimpina din capul locului cu vdicdreli gi apologii: -.ziarele dedicd coloane intregi ultimei cirli a lui Koestler sau unei expozitiide lYorandi. i-^^. Fiecare ziar care se respectd publicd cronici muzicale. de sculptura 9i de literaturd. sd deteste cingmatograful l"J 25 ..\ fiecare este Iiber sd inchida radioul sau sd plece de la concert.i" de Eluard.+ -. dar nu de arhitecturd. gi pentru literaturd. decit cele ale publicarii unui roman pornografic.nuin{d si se inceapa un studiu de criticd sau de istorie a arhitecturii cu repro. tot astfei.cu toate acestea (9i aici incep apologiile.. se ^r rr dLuzdL ld t6rtwl simte in largul siu.'-. Cenzura func!ioneazd pentnu fi Im. sau cel pulin o coloani sdptdminaia consacratd artei. chiar dacd este vorba de opera unui arhitect de renume.. de teatru sau einerna. mirturisind cd nu a auzit vonbindu-se despre un Buontalenti sau de un Neutra: .

sd rdspindeascd dragostea Pentru aceasta artd in mase sau.unuigeniu ise permiteorice 9i mai care atinge de obiectivitate criticd. greutd!i asa cum sintem nevoili s6 constatdm.i planificare. istoricii turd 5i criticii de artd nu sint capabili sd se facd purtdtorii mesajului arhitecturii.i practicS' nu Poate folosi moderni 9i cea traditionald' diferite de apreciere pentru arhitectura numai Noi vom face un pas hotdritor inainte pe calea acestei culturi' cindvomficapabilis6folosimaceIeagicriteriideevaluarepentruarhitectura contemporani 9i cea a secolelor precedente' a arhitecturii Zeci { zeci de cdr!i de esteticd.teriigiinatreiazioperelemoderne?cinedintre acel turn noi rezistd tenta!iei de a rupe aceasta ordine pentru a admira sau pentru a romanic care se inalli pe fundalul unei biserici baroce' intra in Panteon care se afld la doi pagi de zidurile gotice ale bisericii lui Breughel santa Mariasopra Minerva ? Dacd pinzele lrr iTizian sau ale se le dezvdluie personalitatea' daci pot fi adunate intr-o expozilie care este vorba Bach 9i Mozart pot fi asculta!i intr-un concert unitar' cind trebuie sd-gi de Francesco di Giorgio. fdra indoiald. incercali s6 introduceti aberaliile la care ar duce despre arhitectura din trecut 9i veli observa Am putea extinderea punctului de vedere func!ionalist sau ralionalist' 27 meritoriepepIanfiIologiccugreureugegtesdseridiceIaaceIgradde in marele public' Arhiteclii pasiune Pentru arhitectu16 in sensul profesionigti. de criticd 9i istorie introduceli in ar putea fi supuse unei . Oare cili turi. arhitectura modernd se integreazd in cultura arhitecturald' revizuirea criticd a acestei culturi' iropunindu-9i inainte de toate. de arhitecobiective. asl-irzi sint lipsili in mare parte de culturi care 26 . in efortulde de a integra omului modern imprdgtiat. apoi o ruind romand' o piald modernd.obisericdpa|eocregtind.NunereferimnumailaF. fie 9i fdrd sd-gi dea seama.ti igi propun sd viziteze intr-o zi toate bisericile bizantine. anumit loc pentru a face o expozilie. este mult prea des in lor contra academismului falsificator 9i plagiator' ei 9i-au deciarat pentru operele repetate rinduri.giaurenun!atinacestfels6preiaelementulcondupoate cator vital 9i peren. intre culturd. asa cum se Procedeaz6 cu tablourile. multe de f6cut. sau Neumann. guluigiadouazidupdrecomandiriIeghiduIuivadapesteaceIagiamesiec de exemplare arhitecturale din epoci diferites.teatrul.L'WrightgiIaostiIitateasa ales Iipsa fald de renagterea italiand. Existi.probe a focului": incercali s6 modernd 9i vevolumele de arheologie un capitol despre arhitectura de!idacdconceptelecriticedebazdigipistreazdvaloarea.. este practic imposibil sd transPorli clddirile intr-un sau Cultura le dea dreptul si participe la dezbaterile de istorie 5i criticd' legatd de polemicd' in lupta arhitecfilor moderni. fdrd de care nici o pozilie de avangardd nu deveniculturd. Trebuie si avem de la bun inceput interes 9i multd bundvoinld Pentruapriviarhitecturainteligentgiintr-oanumitdordine'omuI obignuit. dezinteresul autenticedintrecut. sa nu citeasca nici o carte. care au o profundd sd viu al cuvintului. care vizitind un orag se simte dator sd-i admire edificiile' se viziteazd o face dup6 criteriul pur practic al a. ocup6 de trecut 9i E de la sine inleles cd o culturd organicd care se a asigura obazdgi o istorie mai ales de istoria arhitecturii.Les yeux qui ne nu inochii care nu vdd frumuselea formelor puriste' nu vid astdzi 9i leleg leclia arhitecturii tradilionale' intr-un anumit cartier o bisericd barocd. estemaidegrabdunexerciliuinteIectualelegantgistr6lucitordecit voient pas"' o contribu!ie fecundd la innoirea criticd' . Dar I i cu ltural ismu I lu i Le corbusier.epocileistoriceaIearhitecturiia. dupd ce va 1ii de arhitecli moderni sd restabileasca ii aepagita criza psihologicd provocatd de nagterea curentului functio- nalist. dupd cum este adevdrat cd arhitecfii. dar nimeni nu poate sd rdmind orb in fala construcliilor care formeazd decorul vie!ii citadine.sauinvociteva capitole lumele apologice nroderniste. intr-alta toate monumenteleRena. fiecare din noi creeze propria lui expozilie printr-un efortfizic 9i moral care Presupune pasiune pentru arhitecturd' Dar aceastd pasiune nu existd' Strddania 9i ddruirea arheologilor' evocare sinteticd care sd trezeascd un ecou generaMai rdmin deci.odatddepdgitdVremeapionieratuIuigiamanifestelordeavangardd. Este sarcina celei de a doua o ordine culturald. gi care pun amPrenta omului asupra naturii 9i peisajului' Lipsa de interes a publicului Pentru arhitecturd' nu poate fi consideratd ca ceva fatal ti inerent naturii umanel sau esenlei arhitecturii2.Apoisetreceintr-oaltdzondaora. cel pulin in rindul oamenilor de culturd' in primul rind.. lipsit de rdddcini' in dorinla cerinleleindividualelisociaIecareaParastdzicaoantitezdintreIicriterii bertaie.ezdrii acestora: astazi superficiaIgijudeciprinimpresii.

Dar ale criticilor de arti ? in aparenld ei au fdcut un pas inainte. ceea ce este specific arhitecturii . latd o gre. tot ce are o formd expresivd sinteticd.i la muzicd. s-a recurs. Curentele care au urmat au lansat ideea eliberdrii de sub tirania asemdndrii gi a subiectului.The Studio" din Londra.i tare lipsa de valoare a con!inutului. formd.arhitectural". S-a sus!inut sus. cum era de a.. Motivul principal este identiccu acel care face sd fie necorespunzdtoare capitolele de arhitecturd. a fost definit drept arhitectural. sint cuvintele tabu ale criticii plastice moderne. se ascunde un [ond adeseori nesatisfdcdtor. nu numai de metodd. a fost inruditd cu arhitectura. volum. din cauza entuziasmului copildresc. curentelor moderne in picturS' Fenomenul ne va pdrea mai pulin surprinzdtor.i Ragghianti sint congtienfi de importan!a arhitecturii gi igi aduc contribu!ia pentru a o face mai ales de interpretare fi lozoficd. care. s-a acordat dreptul tuturor celor calificali intr-un anumit domeniu artistic s6 inleleag6. adicd esenla arhitecturiis. Daci privim in jur. tot ce i. .. adicd din exterior 9i superficial. ci 28 . cu greu se gdseau critici de artd care sd se dedice in mod expres acestor ''l probleme. critica de artd s-a bazat indeosebi pe conlinutul reprezentativ.i. elaborind arta abstractd..un numdr considerabil care se ocupd periodic de ea.i propune sd redea in mod figurativ esenfa unei realitali.arhitecturalul"' dacd Putem se ne exprimdm astfel. dacd ne gindim cd in ciuda af irma!iilor teoretice si estetice. timp.i cum ar fi sculpturi sau picturi.. publicd sistematic cronici ale celor mai importante construc!ii. scrise de critici de artd. constatam cd in spatele aparenlei cantitative. printr-o clasificare superficiald 9i for!atd. cind sociologiigi ginditoriide tipul lui Lewis Mumford se interesau de problemele arhitecturii istorice gi contemporane. indeajuns asimilatd in culturd gi de aceea ajunsd la o maturitate in care orice fi inldgi orice mesai uman igi propune scopuri mai largi decit propria aparare.!a-]' in clipa in care pictura modernd a impus o schimbare a vocabularului critic. care trddeazd tendin!a de simplificare a reprezentdrii.paria ca puline volume ar rezista unei asemenea incercdri. continutul a fost eliminat. cu alte cuvinte. arhitectura a aiuns iar la modd. ca fenomene pur plastice. ale arheologilor..New York Herald Tribune".i arhitecf ilor.ald.teptat. gi mai ales in ultimii 30 de ani. tocmai la aceastd arti. Dar dacd cercetdm mai indeaproape acest fenomen imbucurdtor la prima vedere. fdra sd adauge adjective 5i inflorituri.. 79 cit mai cunoscutd. la intregul cimp al artelor plastice. devin arheologice in in!elesul mort al cuvintului. cd exper{ii in arhitecturd incep sd facd parte pind gi d in comitetele de redaclie ale unor cotidiene ca. in acest fel. in ltalia. Linii. oamenilor vii. afirmatd. a neputinlei lor de a se adresa intereselor vii.i deci diferit de pictur6 9i sculpturd. Acest adiectiv rdsund Peste tot cu puterea unei sentinte definitive. reinnoirea picturiide la cubism incoace a marcat o simplificare a formulei picturale. Acestea sint pe scurt.stilizeazd" omenescul si cd valoarea picturii moderne are un caracter .i sd judece toate operele de artd. majoritatea tratatelor de istorie n-ar rezista la o asemenea probd din cauza lipsei lor de vitalitate. o revela!ie veche de un sfert de secol. calitate fdrd de care critica 9i istoria arhitecturii. din majoritatea lucrdrilor de istoria artei. de asemenea. marea masd a criticilor extind criteriile de apreciere ale picturii.-1q:I?-c. in ultima jumdtate de veac. pozi!iile publicului. masd.[-ondon Times" si . culoare. la valori picturale. gi socotite gregit arte abstracte. O datd afirmatd unitatea artelor. reducind astfel totul. cd reviste lunare ca de exemplu . Multe din lucrdrile recente n-ar rezista din cauza tenden!iozite!ii moderniste. spa!iu. Este semnificativ faptul cd revistele de artd plastici igi indreaptd aten!ia mai des spre arhitecturd. gdsim in toate !drile critici de artd care se ocupd aproape exclusiv de arhitecturd gi. ciliva din cei mai buni critici de artd caArgan.. ln urmd cu 15 ani. dar nu pentru meritele sale intrinsece ci pentru . De la un desen de Van Gogh la un basorelief al lui Manzrj.i nevinovat al acelora care au in fiecare dimineald revela!ia func{ionalismului. lntr-adevdr. Prirr ce picdtuiegte analiza arhitecturii in majoritatea istoriiloi de artd ? S-a spus in repetate rinduri : prin faptu I cd ed ifici i le sint considerate ca. Ei uitd in acest fel. Astdzi lucrurile stau altfel.Magazine of Art" din New York sau . 9i asta Pentru ce q1[jlCg![rq e-ryL-o art4-r. in cele din urm5. pentru cd aceasta nu ii permitea evocdrile romanticopsihologice pe care le folosea cu atita pldcere cind scria despre picturd sau sculpturd. Criticul de artd mediocru ocolea arhitectura. care sint folosite de marele public cu un sens aproximativ: s-a spus cd artistul .. de la Adom de Epstein la Guernico lui Picasso.

i ca Giedion s-au complScut si compare echilibrul unei da1_s-a_!qa1e de Degas.simetrie". cum ar putea sd aibd pretenlia sd pasioneze pe cei care nu sint de specialitate? $i dacd.sim1ul limitelor". feri sa precizeze deseori la ce se referd. cu singura diferen!6. putem oare sd invinuim publicul ? Lipsa de interes. despre neo-plasticismul lui Mies.. .scard".i un ecou al tendinlelor din pictu16. gi uneori putem Iua in considera!ie astfel de observa!ii.i ignorania puhlicului nu este oare determinatd de lipsa unei interpretdri clare si corecte a arhitecturii ?..i antrenante.nuit care parcurge car!ile de esteticd gi de criticd arhitectural6 30 .. Dezinteresul pentru arhitecturd. dar cu o condilie: sE fie limpezitd esento orhitecturii. estp inornzit dc linsa de nrerizie a fermenilnr: ad'evlr" miccare" .. pentru ce publicul s-ar opri la arlritectu16 si nu s-ar indrepta spre izvoarele ei. Contributia noastrd nu constituie deci o descoperire. au deschis calea. cd acum se aplicd conceptele valabile pentru pictura contemporand arhitecturii contemporane. .volum". de volutele unui Borromini sau unui Jones. .... aceastd confuzie modernd de limbai deschidea posibilita!i nelimitate. Toate sint iocuri. pentru rolul pe care il au in formarea gustului.. sau sd aldture un tablou al lui Mondrian. despre qorstructivismul din prima perioada aT[i agni... . in timp ce inainte se aplicau conceptele picturii traditionale arhitecturii tradilionale: 2") pe aceastd cale. critica gi istoria arhitecturii nu mai fac n ici un pas inainte. Ea are drept scop sd sintetizeze pur .foria". in spatele cdrora se afld intreaga muncd desfd.euritmie". ln cdrlile de criticd apdnute in ultimii ani.emfazd".. pldcute ca gimnasticd intelectuald. de o reprezentare planimetricd a lui Mies Van der foh\e. Nimeni nu poate fi impiedicat sd vorbeascd despre cubismul lui -{errLe Corbusier.I Pentru o criticd de efect. . lgnororea orhitecturti. cu im. cu deosebire cea a lui Pevsner. Ni se pare inutil sd mai men!iondm cd cerinla unei noi formuldri critice nu este exprimatd aici pentru prima dati..bolonce". . .. criticii de artd prezintd arhitectura ca pe un reflex.teleosd orhttectura. trebuie mai intii de toate sa stabilim o metodd clara. dar nimic mai mult. de Ia Lao Tse la Vischer. Dar in fala acestei confuzii critice... cum vreti ca marele public sd-i urmdreascd? Dacd arheologii se incdpdlineazd sd facd eseuri filolcgice. roade ale inteligenfei gi rdbddrii lor. Cititorul obi. .amploare".ritm".i simplu 9i sd clarifice cele mai recente concluzii ale criticii. Dar trebuie sd recunoastem doud fapte:1) cu aceastd metodd nu se face altcevb decit se se aplice arhitectuiii criteriile criticii picturale. Chiar cercetdtori serio. sau o schemd urbanisticd curbilinie a lui Le Corbusier.. .gra!ie".1 r . adici spre pictura gi sculpturd? Dacd vrem cu adevdrat sd explicdm cum trebute in. de la Schopenhauer la M i I izia si Wolffl in.masd".plinuri . lumind 9i umbri".. de la Vasari la Goethe.'PCl >VlldllLdLs i+-+^" r -ralnoie" Idl'u'v6tv qinf r+ri Arpcfea JrrrL dLI l- bute ale arhitecturii pe care numerosi autori le folosesc..uratd de invala!i de-a lungu I secolelor.. Toate aceste cuvinte isi au desigur un loc legitim in istoria arhitecturii.^^..i cu strSlucire de salon... rnntraqt" sJL ^^-.armonie".. .i goluri". gi pentru cd ele sint aproape ?ntotdeauna pldcute. citeva cdrli. . pe de altd parte. in afard de intuilia criticilor gi istoricilor mai vechi. aceste referiri au devenit tot mai numeroase.obilitatea piciorului arcelor din Gclerle des Mochines lJ Expozitia de la Paris din 1889. esrarfer'.vitalitate".propor!ie". Dac6 inginerii continud sd scrie istorii ale arhitecturii care sint de fapt istorii ale tehniciiconstrucfiilor. se poate spune ci fiecare carte de critic6 a arhitecturii con!ine cel pulin un pasaj despre aceastd necesitate.

s*: i .Fi' iir.fl w8 "'l lk:.

.. tr+i ." 'ii'ii'il..io scu/D1urii..*:..... intrucit iimiteozd ei determind sbqtiut interior at C""tia"rJr" in sine.'.n ) '8. Roma (Sec'-ll en (sec XVll) ii"tt" E"t"i"i'. independent aroselor. * vl"r*""i"r lui Vicior'Emanuel al il-lea' Rorna (1885-1911 I c. "'.. ."1.{-.. 5us: Nova Roma' Ruinele apeductului lui Claudiu (52 e n') vizute dinspre Via Appia de valaareo lor o'tisticd' oceste opere nu monumentole irn'tertirii" Ete iai porte din istor..... del Po-polo. Roma (1 895) .''. '.-s""i.e n ) o.iiil . . Fintlna .Barcaccia" din Piazza di Spagna' Roma Piramida lui Caius Cestus.ir.. : v 'l PTANSA I Arhitectura fdrd sPogiu interior Versoi ) Coloana lui Marc Aureliu din Piazza Colonna... .eipt. Gallori: Monumentul lui Garibaldi.. Roma (15 i. Roma (sec' Xll l'e n ) Arcul lui Titus ln Forum-ul Roman (81 e.iiiiiiii. oin Fiutt..

in schimb." .ffi ll. Sculptura se realizeaz| afara ei' cele trei dar omul rimine in exterior.. u.1.:o ilv'.li.l jl Fintini in Pafcur v ""' ' ' " i#. sPATluL . fie. folositd in cdrlile tehnice de istorie a arhitecturii 9i de popularizare a istoriei artelor..i in treacdt' la aceastd a arhitecturii * prin care ea. in spalui ci cea mai mare parte a oamenilor nu sint obignuili au reu.PRorAGoNlsr AL ARHITECTURII datoreazd faptu' Lipsa unei istorii satisfdcitoare a arhitecturii se s6 vad5. inso!ite de fotografii' a zidurilor sale Planul unei cl6diri este doar o proiec!ie abstractd o vede decit pe pe un plan orizontal. Giovanni Pisano: lzvor in gridinii Mantova (1s24-30)' Rotonda pia16' Perugia (terminat in 1278) "l?l'i. Pictura se realizeazi in doui dimensiuni' in trei dimensiuni' poate sugera trel sau patru. in textele tare. se deose- ci principala caracteiistici # i chiar care include omul."'lEi re.f l. o realitate pe care nimeni nu care hirtie si a cdrei unicd iustificare este de a permite muncitorilor 37 metode de reprezenme'de spa!iu se datoreazd in mare mdsurd acestei . Arhitectura. fn interiorul iill. este ca o sculpturi dacd begte de celelalte arte * este folosirea unui vocabular tridimensional PrAN$A 1 Arhitecturo spoliu interior. seParat.it sd aplice 5i sa nu 1iu gi cd istoricii 9i criticii de arhitecturd clddirilor' in circulalie o metodd coerentd de studiu al spaliului puni problemd gtiu Toli cei care s-au gindit.nl.i construiascd o casS' arhitectul zi' Apoi el ii arati plao schild exterioard 9i poate o alta a camerei de arhitectonic desnuri. planuri verticale 9i orizontale' Nepriceperea noastrd biti.."..9n.l"-q*."1y:1.")J. J. falade 9i secliuni. cu alte cuvinte red6 volumul pereli exteriori 9i intecompus in planurile care-l inchid 9i il impart: in probleriori. i. Verso: cdreia pbtnunde 9i umbld omul' ii prezinti Cind cineva vrea sd-. el privegte din mare' scodimensiuni. glf'f tH*:y'.

r nta joritatea cladirilor cu adevdrat moderne) . pictural. ale unei biserici :. din spa!iul inchis. oricit de frumoase ar fi nu reprezintd decit cutia in (. dispropor!ionat de pagini despl"e arhi- sii folosirn tecturi din rnanualele de istorie a artel sint.t' .te cea mai specificS. acel spa!iu . esen[ei lor spaliale. vom elogia spaliul conceput abstract 9i nu simlit concret?" Studiile si cercetdrile se vor limita la contribuiii fi lologice. Arhitectura insd nu este creata de suma ldlirnilor. Vom continua momenr ce esenla ei.rli bazeazd al arhitecturii ? C'ite ? - 39 38 . Pentru a o judeca. cd volumul total poate chiar sd fie proporlionat 9i cu toate aceasta clidirea si fie de o slabd factur6 arhitectonicd. vom face aceasta in funclie si in numele intregului.. dar si sa-l aplicam ca pe un element esen!ial in critica arhitectur. lungimilor gi inilltimilor eiementelor de construclie care irrchid spatiul. Cine nu cunoagte engleza 9i doregte si citeascd Hamlet va trebui sb invele . Am afirmat ci'cele patru falade ale unei case. Faladele 9i sec!iunile exterioarelor . cutia poate fi lucrata cu finete sculptatd indrdznef. desigur. Aceste Iucrdri sint firi indoialb.. la cele de constructii (tehnica). nu vom avea o istorie a arhitecturii si prin urmare. dar aceastd regi. pind ce nu le vom aplica la realitatea'in care se concretizeazd arhitectura si anttme: spaliul Un numdr imens si. pretioase.lrrui nu i-a trecut prin cap vreodatd si confunde valoarea cutiei ( il ( er a con!inutului. nici nu ne va fi dat si gustdm in intregime arhitectura. avindu-.complet ?n nici o formd. reproduse apoi fiecare in parte. Recipientul fiecirui edif iciu este cutia iormatii rlc z-iduri. cd un plan poate avea o frumusele abstractd pe hirtie. inainte de toate.r face pachete care se predd irr gcolile industriale.vezi" cons. a gti sd-l .:. Cine vrea si studieze arhitectura trebuie sd inleleagd.i intrindurilor.. poate fi o capodoperd.ensul fiecirui cuvint. - cuvinte ca .ate claiirilor din prunct de vedere sculptural.i non-arhitec- turd se doar pe un criteriu estetic? Ce este acest spaliu -dimensiuni are protagonist mai arzdtoare care stau in fata criAcestea s'int intrebdrile cele ticii arhitecturii. motivul inifial 9i scopul final ai acestei munci si anume retrdirea poemului tragic. in America existi o intreagd tehnicd 5i o artd rlr:.l.ri iiiLi::r"i'. Vom incepe prin a rdspunde la ultima.l si ' hiar psiholoqic (prin stLrdiui personali'titlii artigtilerr). :iori.. sd cunoascd istoria Angliei din secolul al XVI-lea 9i viala materiala 9i spiritual6 a lui ShakesPeare. deoarece ^.scard".i comerciale. care nu poate fi inleles.indurilor . Spaliul interior. la date sociale (functiunea).i imbogalesc o viitoare istorie a arhitecturiiE. .turii.i golurilor.r. din adici spatiul este uitata.are asa Cum vonr vedea in capitolul urmdtor .i.ritm". in cel mai bun caz.rre este inchisi bijuteria arhitecturald. al ie.executi lucrarea sd mdsoare distanfele intre dileritele elemente ale constructiei.i intuit decit zentat prin experienld directd. Pentru a ?ntelege ai^hitectura noi intrebuin{dm transcrierea mdsurilor necesard constructorilor pe care arhitectul o face din motive practice" Pentru a intelege arhitectura folosim deci o metodd care ar echivala in oicturd cu studiul dimensiunilor ramelor sau cu calculul suprafelelor colorate. Este de la sine inteies cd o poezie este ceva mai rnult decit suma unor versuri frumoase. sd o considerdm in ?ntregul ei si chiar dacd apoi analizdm fiecare vers in parte.nu Poate fi repre. fdrd indoiald. spa!iul interior. ceea ce in momentul de fald ne intet'e- seazi mai mult.ror nrinat de celalalt (gindiii-va la o catedrala gotica francezd sau l. cd cele patru falade pot fi bine studiate din punctul de vedere al echilibrului plinurilor. ca studieze apoi veIbele Pentru a prinde inlelesul frazelor.i importanla lor. Dar ar fi absurd sa uite. Vom continua si folosim un limbaj critic care prezinta cl. rlar tot o cutie rdmtne. Ce este arhitectura? $i. . fi loiogice. si nu reaiitiiiil l'.. trebuie sd-i studiem contextul.. impodobitd cu gust. din spa!iul interior in care oamenii se miscd. PinS nu votrl fi invdlat nu numai sa-l intelegem teoretic. dar neputindu-ne reveia valoarea arhitecturii. dar rrinr.1cl irile in termenii proprii picturii 9i sculpturii6 9i. Toate lucrdrile arheologice gi istorice.au unui palat.i interioarelor servesc la misurarea inaltimilor. iar conlinutul. dedic. '. Toate.i critice sint utile in mdsura in care pregitesc . este protagonistul arhitecturii' A stapini spaliul.lri' e. in timpul migdloasei sale pregdtiri.. Cu alte cuvinte.' De mirlte ori unul este .tituie cheia inlelegerii arhitec.i trSiesc.balance" (echilibru). la datele de volum gi decorafii (sculptura gi pictura).i a non-arhitecturii cu ccnstruc"f iile urite ? Cu alte cuvinte. ce este non-arhitectura ? Este oare exactd identificarea arhitecturii cu construc!iile artistice . distinc!ia intre arhitecturd . ci tocmai din golul.masd" intr-un sens vag.

are numeroase exceP!ii in trecut, mai ales

in

arhitectura barocd. Dese-

ori, in istoria arhitecturii, gasim cladiri care prezinti o netd diferenld intre recipient gi con!inut. Chiar o analizd sumard va arita cd de cele mai multe ori, prea des chiar, s-a dedicat mai multd atenlie cutiei formati de ziduri decit spaliului arhitecturale. Dar cite dimensiuni are aceaste cutie? Pot fi ele identificate cu dimensiunile spatiului,
itecturii ? Descoperirea perspectivei, adicd a reprezentdrii grafice a celor trei dimensiuni indl!ime, adfncime, lAlime i-a facut pe artigtii secolu I ui al XV-lea sd creadd cd stdpinesc,,ln sfirgit, d imensiun i le arhitccturiisi mijloacele de a le reprezenta, Clddirile din pictura pre-renascentistd sint insd plate 9i deformate, Giotto 9i-a dat multd osteneald sd introducd fonduri arhitecturale in frescele sale, dar a inteles probabil el insugi, cd din punct de vedere tehnic, succesul sdu a fost destul de relativ, chiar dacd din punct de vedere artistic a creat adevdrate comori tocmai din aceastd incapacitate a sa, care i-a permis realizdri cromatice imposibile de oblinut prin reprezentdri tridimensionale. Pe atunci, pictorii lucrau incd cu doud dimensiuni: rigiditatea frontald bizantind se indulcea in curbele figurilor;o mai mare indeminare ir.r reprezentarea trecerii de la lumind la umbrd, a permis folosirea experienlelor plastice din sculpturd pe o suprafaid coloratd. Arhitectura din Pisa a rupt suprafala faladelor catedralelor 9i a dat o adincime gi o vibratie cnomaticd planurilor murale. A 1'ost necesari insd descoperirea perspectivei, pentru a putea reprezenta in mod adecvat, interioarele ;i exterioarele. O datd elaboratl penspectiva, problema pdrea a [i rezolvati; arhitectura se spunea are trei dimensiuni; aceasta este metod,r si iiecare poate s-o deseneze. De la Masaccio, Angelic o si Benozzo Cozz.oli pina la Bramante, pina la arhitecqii din secolul al XVll-lea gl mai tirziu, din secolul trecut, numerogi pictori au lucrat aldturi de proiectanti gi arhitec!i, pentru a reprezenta arhitectura in perspectivi. Cind, in ultimul deceniu al veacului trecut, reproducerea fotografici a devenit curenta, fotografi i au luat locul pictorilor 9i printr-o simpli apdsare pe aparatul lor, au inlocuit perspectivele elaborate cu trudd de la Renagtere incoace de pasionatii cercetdtori ai arhitecturii. $i tocmai ;rtunci cind totul pErea limpede gi inchegat din punct de
ad

icd ale

arh

'

j'"

;

I

40

ry

l'I Al'l''A )
Srr/rirr/r,lrr

\i vr)/lfrl in

reprezent.orca fotograficii

i
,linlt-r:n sin?.ur
fr:.ltttir.ct fr,ttogrolic,ti

Y

i'rxl;iil;"i"',:ii:
,

i,l

ij:ii:1';ln"",i;;i'"'; f;'T;:;;,T*l l'^il!'r'{!l
frl:)'o
,;u,"r,,,, (i',') /)

'itl:il

,,';:,"f';;i"1 ,:

tL:1tt,',,iIt,) tt,lL'rvrtl. ck:menteie bidinrensrortola rtla ltllilecl.t!rii. Redd f)t!t).1. tl' tL lt't ' ''lr:trtrlnlc/t: tridimcrtsionok:-

'"li.f,::;

vedere teoretic gi tehnic, omul descoPeri cd mai existagia Patradimen-

siune" Aceasta a fost revolulia cubistd

din perioada

premergdtoare

primului rdzboi mondial. Nu vom insista asupra descrierii celei de a patra dimensiuni mai mult decit este strict necesar Pentru lucrarea de fa1a, Pictorul parizian din anull9D- raliona cam aga: vdd gi reprezint un obiect, o cutie sau o mase, de exemplu; il vdd dintr-un anumit Punct de vedere gi il pictez in cele trei dimensiuni ale sale din acel punct de vedere. Dar dacd intorc cutia sau inconjur masa, la fiecare Pas mi se schimba Punctul de vedere gi pentru a repre,:enta obiectul din acel punct de vedere
trebuie sd mai fac un desen. Prin urmare, realitatea obiectului nu este epuizate in cele trei dimensiu,ri: pentru a o poseda in intregime, ar trebui sd fac un numer infinit de perspective dintr-un numer infinit de puncte de vedere. Exista deci un alt element in afard de cele trei dimensiuni tradilionale, gi anume, deplasarea succesive a punctului de vedere. Astfel timpul a fost botezat,,a patra dimensiune". Felul in care pictorii cubigti au incercat sd redea cea de a patra dimensiune, suprapunind imaginile aceluiagi obiect vdzut din diferite puncte de vedere pentru a-l putea prinde in intregimc, depa;egte scopul lucrarii
n

oastre,

PIAN|A 2

n

Suprafetc 5i volumc

in

reprezentarea fotografici

[ugenio Mont.uori Si Annlbale Vitellozzi: Gara din Roma (1950). Atrlunr I lanul turcilor, Venelra, inainte de restaurare (sec, Xlll)
5,/.:

Dar nici cubistii nu s-au oprit aici. Pasiunea lor de a descoperi, de a cuprinde in intregime realitatea unui obiect i-a dus la urmdtorul ralionament:in orice structurA materiald existe, in afara formei exterioare, gi organismul intern, in afard de piele, existd mu;chii gi scheletul, constitu!ia internd. $i iata cd ei au inceput sd reprezinte in picturile Ior, nu numai d iferite aspecte exterioare ale unu i obiect, sd zicem o cutie, dar gi cutia deschisd, cutia in plan, cutia sfigiatd. Descoperirea celei de a patra dimensiuni de cdtre cubigti are o imensd valoare istoric6, independent de valoarea estetici a picturii cubiste, Oricine poate prefera un mozaic bizantin unei ffesce de Mantegna, dar fdrd a uita pentru aceasta importan!a perspectivei in dezvoltarea cercetdrilor dimensiunilor. In acelasi fel, poate sa nu ne placd un tablou de Picasso dar trebuie sa recunoastem valoarea celei de a patra dimensiuni. Aceastd dimensiune a prezentat o deosebitd importanld pentru arhitecturd, nu atit fiindcd a transpus in termeni arhitecturali limbajul pictorilor iubigti din prima perioadd a mi;cdrii
45

Ncllo Aprile, Cino Calcaprina, Aldo Cardelli, Mario Fiorenrino, (iluscppo l'crugini: Monument la Grotele Ardeatine, Roma (1945) Miclrclanllclo Buonarroti: Piazza del Campidoglio, Roma (1546-47)

cit pentru ci a dat o bazd .. pentru scopu I pe care-l rlrmirinr. Defini!ia cea mai e..46 :"'' J r. Cu alte cuvinte.ro']. nu sint arhitecturd ata cum nici un poem nea$ternut incd in versuri sau numai povestit in liniile sale generale.. Problema pdrea sd fie d in nou rezolvatd. Dacd sintem de acord cu toate acestea". . a patra dimensiune este o insugire rePrezentativd a unui obiect.1rrr. rel uind intr-un fel totul de la cap.i nu arhitecturd in sensul spa!iul al cuvintului. ca si spunem ala.i ornui este cel care deplasittdu-se irrtr-o clddire. ajungi la acest punct. adicd de a patra d imensiune. care ne domind spiritual ...i cut'toscutd de toli -'cea de-a patra dimensiune este suficic:rrLii DcnIr'u a defini volumul arhitectural. Putem analiza c statuetS. la intrebarea.. cele partru dimensiuni nu ajung pentfu a defini spaliul arhitectural. i .carea" unei forme a lui Boccioni este o calitate proprie staluii pe care o contempldm gi pe care trebuie s-o retrdim psihologic si vizual. nu numai de logicd .. dar nu sint arhitecturd. Cea de-a patra dimensiune parea cd rezolvd irr intregime problema dimensiunilor in arfiitecturd.ce este arhitectura'/" a fost dat deja rAspunsul. Un numdr nesfir. cd arhitectura inseamni. Arhitectura frumoasd va fi aceea care are un spa!iu interior care ne atrage.esen!a arhitecturii * depdgegte ltmitele celei de-a Dalra dinrensiuni. de aceea.gol" arhitectural. fiecare opcrl arhitecturalb.i pentru cd oricum. la biroul unde lucrbm. Daci am lua orice istorie a arhitecturii si am ldsa deoparte toate paginile in care stnt analizate fapte ne-arhitecturale. Dar important este sI stim cd tot ceea ce nu are spaliu interior nu este arhitecturd. cu siguran!d am putea suprima cel pulin optzeci de pagini d in c. spatiul? Cirrci. Scenografia. adica cutia care inclride spa'!iul. in arhitecturi. l.. un monument fie el de proporlii uriage. deoarece in aceastd problema s-au scrts C. in sculptLlrd se intimpla acelagi lucru:. de la prima cavernd a omului primitiv. Atunci.r moderne francezesigermane (irr{luente de care ne-drn ocupat mai pe larg in cartea Spre o arhttectutd arponlco).clidire fruntoasS" .: . nu este un Poem sau este doar utr poem potential. insi. 47 . . in pictura.ar'e aLelalielemenL.timp" are in arhitecturd un inleles opus celui din picturd. asa cum se obignuiegte.. Un ol. Cititorul va inlelege c5. in afard de aceasta. la casa noastrd. Fste un fenomen care se concretizeazd numai in arhitectLrri si care constituie.i privind-o din toate pbrtile..ri<. in nici un caz sd fie Numai cd o dimensiune care este comund tuturor artelor nu poate speci[icd vreuneia din ele.. Nenumdratc. a pdtra dirllensiutle. zece. cite dimensiuni are acest .rre neveie pentru a fi intelease gi traita de timpul pe care-l parcurgem. care sint de fapt sculptura plasticd pe scard largd. De la prima coliba. noul factor. o fintin6.r :. Dar.cladire urita" rlu are darul sd ldmureascd lucrurile. insusirea sa specificd. sut6.patiului intreaga sa realitatel0. la bisericd. studiind-o din dilelrte lrurrr lc Ce vedere creeJZa. A spune. pe care un pictor il poate proiecta pe un plan fdrd ca acest lucru sd necesite o participare fizicd a observatorului. putem studia un grup statuar invirtindu-ne in jurul lui. urr arc de triumf sint lucrdri de artd de care se ocupd car.it de pagini sint dedicate perspectivelor unor cladiri.i :.. t. clar o c:xpt:r'ictrt.i ne respinge. arhitectura urita va fi aceea care are un spaliu interior care ne supara. arrhitectura de scenografie -"distinctie ca. el tonfcr . u . 5-a spus apotcd in ar-hitectulS d[.trebuie sd recunoasten-l lucrdrile obignuite de istoria arhitecturii cuprind observa!ii care n-au nimic comun cu arhitectura. arhitectura pictati sau desenatd.i f irn nrai exac!i .$i a fi de acord ne pare ci o problemd de bun sim!. la scoala..ile de istor-ie a arhitecturii: ele pot ti adevarate capodoper-e poetice.tiinlificd cerinJei criticii de a distinge arhitectura consIrrr itd de arhitectura desenaid.re nrult timo a fost oroblernaticd.relisc. experienfa spaliale nu ne este datS inainte ca intuifia liricd sd se [i concretizat nrecanic 9i faptic.mi.rre poate f i dati astdzt arltitecLurii csie cea care !ine seama de spaliul interior. un portal. Iuind-o in mind.ie anal iticd a cl ad i ri lor.timp" ba mai mult ce acest element este indispensabil in arhitectura. pentru ca frumosui gi uritul sint no!iurri relative.i non-arlritectura". ar {i necesar sa porn i m de la o defin i .<acti c. observindu-l de departe sau de aproape. Dar spaf iul in sine -. poate. este un element al realitSlii obiectului.cind singura dificultate e de a explica rrcnunriir :r [e riir]i complicate.. ne fnalld. este de ajuns sa stabilim ci spatiul arhitectural nu poaLe fi definit prin dimensiunile picturii gi sculpturii.'. De aceea. fenomenul este cutotul diferit si cottcret: .

acest iucru nu inseamnd cd un gol inchis de cinci planuri (o curte sau o pia!6) n-ar fi. Dacd in interiorul unei clddiri. ca toate temele .. atunci. Acestea sint: 1) Conceperea spaliului arhitectural numai ca interiorui unei clediri.opauza in continuitatea spaliald. a arhitecturii. grupuri de copaci etc. stadioanelor 9i grddinilor.'Il*-". neglijarea totald a spa{iului urbanistic sau subestimarea valorii sale. giruri de copaci sau fundale. $ strdzilor gi pieielor.1 deosebiti. tot ceea ce este limitat vizual de obstacole. Devine evident.ase planuri (podea' tavan gi patru pereli).goluri". arcuri de triumf. A. definit in intregime de respectiva clddire. practic. este o chestiune secundard deocamdati (adica pina nu vom fi limurit cea de a doua confuzie posibila). fie ele ziduri. 2) considerarea spaliului nu numai ca o comPonentd.poduri. . cea fundamentald. prezintd acelea.. Ceea ce intereseazd este rolul lor de a crea un spaliu inchis.i'i: . oriunde omul a ingrddit.i cel exterior sau urbanistic. Trebuie sa inldtur6m imediat aceste confuzii posibile' Experienla spa!ial5 proprie arhitecturii se extinde asupra oragului. t . adicd a creat spa!ii inchise. aleelor gi parcurilor. obeliscuri. este limpede c5 fiecare cladire determind doud spatii: cel interior.i spa!iul arhitectural. adicd.. Ca faladele sint frumoase sau urite. spa!iul este limitat de. interpretarea spaliald a unei clddiri devenind in consecintd unicul instrument critic pentru a judeca o operd arhitecturald. 1' la) 9i mai ales faladele edificiilor *. dar ar face de-a dreptul ridicold interpretarea spa!iald a arhitecturii.Aici pct apdrea'insd. doud coniuzii grave care nu numai cd ar anula ralionamentul precedent.reintrd in joc in formarea spaliilor urbanistice.'.zis6-.i trdsdturi specifice ca. cuprins intre pe care le-a exclus din arhitectura propriu.. in aceeagi mdsurd. acea cldd ire 9i cele d in juru I ei. intrucit orice volum arhitectural. dar a reduce la el intreaga experienld arlriteclt turald. un spa!iu' Nu gtiu dacd experienla spa!iului pe care o trdiegti parcurgind o sosea dreapta gi uniformd intinsa pe kilometri intregi de cimpie nelocuitd poate fi consideratd o experientd arhitecturald in sensul obignuit al cuvintului.a cum patru pereli frumos decora!i nu creeazd prin aceasta 48 Nici de data aceasta valoarea lor artisticd nu prezintd o importantd *o. dar este neindoielnic cd intreg spa!iul urbanistic. fintini. orice structurd formatd din pereli constituie o delimitare. (pl.

t..Xl'1j O serie r/c lt)tt). redri efectc/e rle volLtnt ula orhitecLLtr ii.-l *.ts & " * I - .%# l t il il PtAt'..ul1iJJil.t\A i trir.. r)t Antrrnio.t" Pal':tul Adnrirri:trrliei s"{i' Jslrrrson' lratirrc-wi:r-cnsitr PJdovd (sec" XVlll .1(ti ti.i . Jrt: ttr ilr:-.c i:i rtpretenldreo fotogroficc .. g! # ... ilr': '.'ave[ Pentru reprezentoreo voluntetricii cstc ai/reL. ltrtc tlin dilarilc puncte de yedcre.rdtcgrol ul.. I\tr trrl t ttrn' ttlrrl o(1.::& &.tl.).-t.v..

ci gi de toate elementele secundare care fac parte din domeniul sculpturii (ca ornamentatia aplicata).n rFhr. tot astfel un grup de case superbe poate delimita iJn spaliu urban nereu$it. stricatd de o zugrSvealS urit6. Verso: San Marco. Fdrd indoial6. este limpede ci spaiiul in sine nu ajunge pentru a defini arhitectura. Este evident cd dac6. sau mobilieru lu locurila vo/urnetrice fotogroficd i.i de rnai rnultc valori: ec_onomicii. frescele sau tablourile). Cea de-a cloua confuzie ar duce ralionamentul la limitele iogicii. insi realilatea unei clddiri este consecin!a tuturor acestor factori sr o istorie serioasd nu poate ontite pe nici unul. chiar dacd constituie esenla ei.1. Vencqia (sec.line celor care sint pentru o interpretare spa!iald a arhitecturii. socialigitehnici gi ne indreptdm aten!ia spre cei artistici. subliniem substantivele si nu adjectivele arhitecturii. picturii (ca mozaicurile. Fiecare cl6dire este caracteri. sculptLtrald 9i spaliald.6tr /)IANSA I o . functionrrl. Vederi. ar atr!bui concluzii compiet str. suslinind teza cd singurele valori arhitecturale legitime sint cele de volum gi spaliu. istorii tehnice sau volumetrice. telrnicd. artistirS. in tinrp ce cunentul organic spre cele spatiale. de un nrobilier nepotrivit sau de o lumind meschind.a2at\tnron un cadru frumos. spal iali si decoraiiva 1i or i' irre este liLer si scrie istorii economice ale arhitectunii. in minunata sa incercare de a readuce arhitectura in domeniul care-i este propriu. sociarlii. curentul modern. in caiitate de arhitecti. tomisli sau politici a Divinei Comedii. la atrsurd. Dupd un secol de arhitecturd cu precddere decorativd. ?n calitate de critici si istorici 53 . 5u"^: X*XlV). Dar o judecatd esteticd asupra unei clidiri !ine seama nu numai de valoarea sa arhitecturaiS. asa cum oricui ii este permis sd scrie o istorie cosmologic.i. Arhitectura ra!ionalistd si-a indreptat aten!ia spre valorile volumetrice. istorii sociale. este la fel de adevarat cd un spa!iu satisfdedtor nu este suficient pentru a crea o ambianld artisticd dac5 nu este completat de pere!i adecva!i" Ni se intimpla zilnic sd vedem o camera frumoasd. sau viceversall. a eliminat decoratia clddirilor. Dacb este absolut evident ci o decoratie frumoasi rru va crea niciodatd un spatiu frumos.-iat. Ve'Jeri. in timp ce spa!iul existd si r6mine. Chiar dacd ldsdm de o parte factorii economici. aceste elemente nu stnt de mare importanld pentrr-r cd pot fi schimbate cu ugurinld. Ciuscppe ferragni: Creia Como (1936-37). A afirma cd spa!iul interior este esenla arhitecturii nu inseamnd de loc cd valoarea unei opere arhitecturale constd doar fn valoarea spa!iale.

este firesc ca sPaliul. se creeazd confuzii. spaliul interior. de esen!d si de detaliu. al rrici unei .1. eliminate la inceput. Dacd spaliul interior este coresPUnzdtor. dacd sculptura . DacI ornamenta!ia are importanld. golul sd fie protagonistul arhitecturii.egte sfera istoriei arhitecturii . chiar daca clddirea nu este reugitd in intregimea sa. tehnici). sau mai bine zis poate fi important. scena pe care se desfigoara viala noastrd.i efemerd. intrucit ii lipseste spetiul interior.i pictura. A judeca arhitectura inseamnd a judeca spaliul interior al construcfiilor. Cititorul neini!iat s-ar putea simli dezorientat. atunci vom avea de a face cu o adeviratd operi de arti la a cirei fericiti realizarea ar-r contribuit miiloacele de expresie ale tuturor artelor figurative' in concluzie.i simplu de a ordona 9i a orienta ideile. judecatd pe aceast. de altfel.). cldd!rea intrd in istoria arhitecturii chiar dacd decora!ia este de slabd calitate.l bazd. de dezinfecqie decorativd. istoria concep!iilor spa!iale. ci printr-o imbinare de materiale naturale diferite.. glaciald' de ariditate stilistic. socialisau func. v':m 54 . are rolul determinant in judecarea unei clddiri.ul lui Titus. Tot restul este important. in orice fenomen important de artd.nu putem cere ca preferinlele noastre privind modalitdlile sau expresiile plastice sd fie singurul etalon de judecare a arhitecturii de-a lungul veacurilor.l. cJecoralia reintrd pe drept cuvint in arhitectur[ (clriar dac.1 elementele sale decorative pot intra'in istoria sculpturii. lstoria arhitecturii este inainte de toate 9i mai ales. cit 9i volumetria gi ornamentafia. in istorie sau criticS. fiecare la locul lui de substantiv 9i de adjectiv. spaliul care ne inconjoard 9i ne cuprinde. dupd doudzeci de ani de despuiere arhitecturald. ca valoare artisticii intrinsec-i. nu este numai imaginea vielii istorice sau a vie!ii treite de noi sau de allii. contrare multor nevoi psihologlce si spirituale. Mai ales cd. se pierde din vedere aceaste ierarhie de valori. pentru cd arhitectura nu este numai arta.irlritectlrri. ce rost a avut toata aceasta discugie Evidenteanu aavutrostul de adescoperi idei noi saude a inventa teorii ezoterice asupra arhitecturii: ci pur. Daci avem de a face cu o lucrare care nu Poate ? \tl judeca poz-itiv atit concep!ia spaliald a unei clSdiri. Este adevdrat cd decora!ia. se accentueazd dezorientarea care domnegte acum in materie de arhitecturi.1 ar liAr<. cun. a artelor' Se intorc in ecua!ia arhitecturald. lipsitd de con!inut. chiar dac. ea este mai ales mediul.ir. reintrd in domeniul arhitecturii. Cind. Dacd ne gindim bine. clecit ca formuld polenric[ 9i der. sau in istoria sculpturii.. Totul intrd din nou in arhitecturd ca.l nu sub forma ornamentaliei aplicate. in sfirgit. . ca intreg volurnetric. respectlva cliclire face parte din non-arhitectura sau din arhitectura de proasta calitate.Elirninarea ornamenta!iei" nu poate [i un punct Proqrama. Dacd spaliul interior este necorespunzdtor. chiar dacd in arhitectu16 i9i pot da concursul si celelalte arte. sculptura gi pictura reintrd in studiul clddirilor (nu mai pulin decit factorii economici. de volumetrie rece. dar este subordonat conceptiei spa{iale' Ori de cite ori. Columna lui Traiarr sau o fintini de Bernini * atunci ca dep.i intra in cea a istoriei urbanis- fi mului.t. Dar cum ? Nu in mod nediferentiat cum s-ar putea crede vorbind de o unitate genericd.iionali. decide orice verdict estetic asuPra arlritecturii. de gindire sarr de via1d. printr-un nou sinr! alculoriietc.

datoritd progresu lu i continuu al sti intei s i tehn ici i. Edison a inventat un aparat cilindric si a reugit pentru prima oari sd inregistreze sunetele pe o lama de staniol. umane gi artistice din s[era aristocraticd. indrep- tat spre imbogitirea patrimoniului spiritual al unui numdr tot netelor a atins azi aproape perfectiunea.. gi fotogra{ia in culori mai mare de oameni.ts:. pagini..i a marcat trecerea tuturor experienlelor vizuale. in jurul anuiui 'l 435.#[. fraze. Arta muzicald.a-.qlM. fiisese proprietatea gi instrumentul unei clase restrinse de intelectuali.o RTpnEZENTAREA spATtuLUl 1 lntr-o zi. In anul 1839. in sfera colectivitdtii.i atunci. I [' I I I I . ". Astfel. pind atunci la indemina unui grup limitat de cunoscdtori.t I l. A inventat foto- grafia. a celor putini care puteau sd-si permiti luxul de a pldti un pictor care sd le faci portretul sau de a cdldtori pentru a studia operele de picturd si sculpturd. ll l. pin. it In anul 18//. a avut loc prima emisiune radiofonicd. a devenit accesibild marelui public prin fonograf si ra d io. muzica. dezvdluind astfel maselor populare lumea poeziei si literaturii cale.s . au fost gdsite miiloacele de a rdspindi pe scari larga poezia si llteratura. Patru- zeci gi trei de ani mai tirziu. rinduri. El a inventat tiparul.a cum redarea sulasd 57 . pictura si sculpiura. un anunte Daguerre a folosit cunostintele sale de fotochimie pentru a reproduce imaginea unui obiect. in i920. unui anume Johann Gutenberg cJin Mainz ii veni ideea sd graveze literele alfabetului pe niste hucbtele de lemn si apoi sd le pund laolalte pentru a forma cuvinte... . A.

Departe cle a fi rezolvatd. de exemplu.tinlelor de de- lr Arhitectura. Si incercdm deci sd le analizdm. metoda de reprezentare a cl6dirilor folositd de maioritatea cdr!ilor de istoria artei sau arhitecturiiconstau in: a) planuri. care n-au nimic de a face cu experienla concrete vizuald a unei cladiri. Acesta este un motiv in plus care explicd insuficienla cunoa$terii arhitecturii. c) fotografi i. Planurile. 59 . firesc. ?nsd. (cca. b) elevalii. ci dimpotrivd. gi prin urmare nu a fcst sim!itd nevoia ca el sd fie reprezentat gi popularizat.dacd datoria noastr5 la dispozilia mijloace mai bune de reprezentare estedeastudiatehnicadecaredispunemgi de a o face mai eficientS. mai ales in domeniul istoriei urbanistice). problema reprezentdrii spa!iului. in parte pentru cd autorii lor nu-9i bat capul cu cercetarea problemei reprezentdrii arhitecturale.\ sA se care lasi atita de dorit sen 9 i compozilie. pretinde criticului si istoricului si-i inlesneascd inlelegerea valorilor arhitecturii. el nu usureazi in{elegerea arhitecturii.im. Cind Le Corbusier vorbegte de plan g6n6roteur. chiar dacd in sine nu e suficienJ.'1. Vom pind una alta nu avem aprofunda aceasta problemd deoarece . in parte din cauza modei snoabe a desenului antic si arhaic (modd care contribuie in bund parte la derutarea publicului.isecliuni. n-a fost nici mScar pusd. 1520) PIan (de Bonanni) $i cu toate acestea. Cum am vizut. a. sau Pentru un cititor obignuit care. Am afirmat cd planurile sint ceva abstract. cu o notare minutioasd a fiecdrui pilastru sau curbd care ar putea fi utile intr-o fazdcri' tici ulterioard (intr-o fazd cind ar trebui si'redem dacd tema spaliala este continuatd in mod coerent de plastica gi decoralia perelilor) dar care creeazd o confuzie in aceastd etapd criticd in care toate eforturile noastre sint indreptate spre explicarea substantivului spalia! al arhitecturii. 58 It fI n trots tso EE Roma IN E!Ct tsErEt Fig. desenul planimetric de Michelangelo al catedralei San Pietro din Roma. planul rdmine deocamdatd singurul mijloc prin care Putem judeca intregul organism al unei opere de arhitecturd: orice arhitect gtie ci planul este un element care are un rol esenlial in determinarea valorii artistice. fie cd sint luate impreunS. in comparalie cu media cuno. 1). Acest plan este fdcut cu un lux de amdnunte. $i totugi. Planurile continud sd fie unul din mijloacele fundamentale de reprezentare arhitecturald. cultivd la discipolii sdi un fel de misticd a. Am afirmat mai sus cd aceste elemente..sint incapabile sd dea o reprezentare completd a spaliului arhitectural. in tot acest proces. Pietro. intrevadi in ci!iva ani. Michelangelo: Proiectul bisericii S. fie ci sint luate separat. orice om cu bun sim! i9i va da seama cd planul lui Bonanni nu este cea mai potrivitd rePrezentare a concePliei sPaliale a lui Buonarroti. Multe cdrfi reproduc planul lui Bonanni (l'ig.esteticii planului" care nu e cu mult mai pu{in formalistd decft estetica parietald de la Beoux Arls. rimine singurd 9i izolati. un salt categoric in educalia cromaticd. pentru un tindr care incepe si se inilieze. Pind acuma nu a fost ficutd nici o precizare asupra consisten{ei 9i insugirilor spaliului arhitectural. Pot oare planurile sd fie imbunbt6!ite? Sa lu. Dar prin aceasta el oglindegte o stare de fapt.

i fig. apar la prima vedere.i ludecalii estetice. ca. Pentru a face pe un profan sd inteleagd planul lui Mirhelangelo. intrerupe cortinuitatea spar..:i. in timp ce catedrala San Pietro este lichidatd in citeva fraze intr-o lec!ie despre arhitectura din sec. ^ fig. in metodica literarS. cu o interpretare inevitabild in orice simplificare. structura precede finisajul. care este negativul fig. de fapt. rrfic-frrl . ahsolrrtS ruJvluLo si uE neimn:-"+ de ttglltlPoLdL. nu este limita impusa libertalii spatiale. definitd gi potenlatd intre ziduri. in educarea arhitecturald. ceea ce trebuie subliniat intr-un plan. 5 reda. 1 de altfel. propriu-zis arhitectural. ci aceasti libertate delimitata. substantivul dramei. putem gdsi solulii rnai bune. in timpui c.rrn urmare. 2 propunenr un rezumat al ^l^.. nicide negative. Se face o intreagl pregbtire preliminard pentru lectura poemului. Fiecare cladire limiteazi deci libertatea vizuala gi spatiala a observatorului. cunoscind tema. Daca observim fig. grecii ascultau intriga acesteia rezumati intr-un prolog si ii urmdreau desfdsurarea fir6 acea curiozitate pentru anecdotd care este strdind contempldrii senine . spa!iul pr^ecede decoraliile.-. nu poate rredea tot ce este in afara cutiei formata din ziduri.lati capodopera. cele doua reprezentdri planimetrice. Uniformizind in pata neagrd. ca. 7.golul" unde izbucneste viziunea lui Michelangelo.tfic:l . dar nici ea nu este satisfdcdtoare. Fig" 4 ne poate frapa mai ales linind seama de cit de .citlti-o si admirali-o". EiS.Un profesor de istr:rie a literaturii nu le dd elevilor o edilie completd gi fdri note a Divine i Comedii spunind: . pune ?n eviden!i masa structurald. Fig. in realitate. este vorba de o gregeali. 3.4 redii spa!iul interior al bisericii la nivelul privitorului. adica limitele spatiului. in ultimA rauLa try>cl Roo5t[e de cunoagtefe a spaliului. Nu este lesne de inleles de ce sint necesari trei arni de studiu pentru a analiza Sdtrecem acum la un subiect mult nrai important.2. Fiecare clSdire. spariul exterior.Ui. este evident cd pe mdsurd ce aprofunddm subiectul. intre ini decit Logodnicii l:^-^i lu i Manzoni). --. Mai nrult.rirta Contedie. esenta aIhileciurii. 1. XVl" Vddita dispropor!ie dintre timpul consacrat literaturii gi cel dedicat explicdrii arhitecturii nu are nici o justificare criticd (e nevoie de mult rnai mult timp pentru a fnlelege S. Fviclent. ne obisnuim cu linrrbajul poetului prin cinturile si fragmentele reproduse de antologii. dar" ceea ce este important este ca fiecare istoric de arhitecturd sd considere ca o datorie a sa aceaste muncd interpretativd de simnlificare" 60 inc+an+X lllr!@rlLd.. gi invers. F.tearsd este fig.golul" ?n intregime.iului in a9a fel incit omul.-^ acesle dori snrtii erirta o ContradiCtre . procesul critic trebue sd urmeze procesul insusi Ae rra.ul. 4 gi 5 va gdsi reprezentdrile planimetrice ale concep!iei lui Michelangelo. 1. in schimb. De fapt nu este vorba nici de pozitive..i elementele naturale care-l creeaz. o buni parte din activitate este dedicatd simplificirii rnateriei. Catedrala San Pietro a lui Micneranqelo es're inse o operi la fel de complexd ca Di. lnainte de a reprezenta o tragedie.r -r r. stind in interior. una opusd celeilalte.i nu imaginea insasi.. Ji a vedea ne unUl inseamni a-l exclrrde no cclilalt Cititorul a inieles probabil unde vrem sA ajungem gi in fig. valoarea fiecdrui detaliu si adjectiv.*-+ In ^l planului din fig. negativele fotogra[ice ale unei si a savura Comedia lui Dante. nu reuseste sd redea diferenlele de indl!ime ale diferitelor cleoarece 61 .lreia ne punem la cunent cu temele <tan* testi din rezumatele textelor de literatur. obstacolele care cietermind perimetrul vizual 9i nu . intrucit noi incercdm aici sd interpret6m. creat in afara zidurilor ii care. in rnod f iresc. unde se erprima valoarea o'caLiei sale. are o valoare mult mai micd.lemd. lvo alla Sapienza de Borrom reprezentdri spaliale adecvate. ci ?n golurile delimitate de toate zidurile. constatdm cd ne-am ?ntors la punctul de uirde pornisem: tot zidurile. tc_. o poezie sau un l'ragment poetic. adtca prezintd spaliul in care omul merge.i.cuu.ci cel interior sint reprezentate in acelagi fel cind. de interpretdri mai bune. tot aga cum o vild micd sau o casd tdrdneascd nu necesitd o simplificare a planului pentru a fi inleles. lntrucit negrul atrage mai mult decit al.. s-ar putea schila o sutd.t limitele. Aceastddisproporlie este. chiar limitindu-ne numai la planuri ca mijloc de reprezentare. ei puteau admira mai bine realizarea sa artisticd. Fig. tot cadrr"r I sint scoase in evidenti. in timp ce in manualele de popularizare a arhitecturii nu se tine seama de aceastd prol-. Tidurile indicate cu negru ?n plan despart spatiul extericr sau urbanistic de cel interi. L-re ce oare se intimpla aga ? Pentru simplul motiv ca spaliul exterior . deoarece spatiul urbanistic nu se concretizeazd in iurul unei singure clddiri. nu e nevoie sd facem rezu* mate pentru uri sonet din Vito Nuova. metoda rezumdrii grafice este importanta: sinteza precede analiza.

toate formele sale' in unele cdr!i apare fig' 6 care prezintd structurile fundamentale in care se realizeazb organismul bisericii. E adevarat ci perceperea sPa!iului interior exclude perceperea celui exterior. Planul din fig.gcluri.i afirmarea antitezei dintre spa!iul exterior gi cel interior.i se regdsesc in ea defectele semnalate la figurile 2 9i 3. de colaterale 9i de nige. ilustratd in fig' 4 9i 5. apare pu{in axiomaticd gi polemici. separat: el a avut viziunea intregurlui organism al catedralei San Pietro. care nu poate defectr-r I de a include si perceput simultan cu cel al biseformat de cupola centrald care este ricii. avind in vedere cd diferenlele de nivel sint foarte mari 9i au o importanld hotdritoare Pentru valoarea spalial6 a clddirii. ipsa. timpul necesar Pentru a vedea clSdirea din toate prJnctele de vedere posibile. gi cd omul nu rdmine doar ina- Fig. Nevoia de a interpreta devine fi t. dar. chiar pe un plan. in afara de aceasta.i indl!ime. dar este la fel de adevdrat cd existe cea de-a patra dimensiune. dac5 bazilica ar avea peste tot aceea.2 9i 3. 1 simplificat 9i negativul sdu fotografic' 62 . i 'l de aceea mai comPlexa' ' Dacd ne gindim bine. li apoi identificd spaliul foarte inaltd cu spaliile create de cele patru cupole mai mici din col1uri. este fdrd indoiald un Pas inainte fala de fig' 1' de. trebuie sd incercl-m si proiectam. Michelangelo nu a conceput mai intii interiorul bazilicii gi apoi exteriorul. figura mai are spa{iul porticulului. Fig' 4 ar fi acceptabilS.

.1! . odic. ...(1 S Wisconsitr 936--39). P tANSA 4 Spofiul intar ior in teprezent(Jreo fotogroficti Vcrro. . Wright: Palatul Adrrinistr.. us: Piazza Sar' Marco. F. o spoliulut interior protoEanist dl arhitectuti[.C.d door de un eDisod din norol!unea urbollisticd' Clnemo' 'togrofia insd. ri:. -i t... Nici rnacor o sutd de fotrtgrefii ttu pot redo senzalio . Venciia (sec' X\.tici S.. flacine . Jolrnson."lrt' ilirir:i.golurilor".t$fl rr .a:! .r nu poote reprezento complet spotiul interior' 8$*: . Ll. fi nu este vorba decit de o scid dintr-o clddire com' -ptexd sau de o piold..

acesta din urmd. Dar dacd cercetarea Proble- Le Corbusier 9i P.n in miezul problemei reprezentarii planirneti'ice lui. 4. altul faladele.i va desena planul d in fig' 7 . Diferenla. de aceldii artist.fi ind la rindul seu un factor al spaliului ur"banistic. "a spaliu Cu acestea intrdr. luat insd separat. o interdependenla.Fig. untru sau in afard. B. Interioare. amindoi creali de aceeasi inspiralie. un al treilea va pune accentul pe cele patru cupole 9i pe bolte. 5i 5. Dar clddirile concepr:te unitar prezinte o coerenle. Un autor POate considera cd cel mai important lucru de pus ?n evidentd este forma in cruce a biserici i . Fiecare din aceste interpretdri exprimd un element real din spaliul concePut de Michelangelo. Si pl.i va da o interpretare ca in fig.i va prezenta un PIan ca in fig. nu incape 67 . Poissy (1928-30). 9. Spaliul interior si exterior din fig' 1. este incomplet. Brunelleschi: Santo Spirito. ci intrd gi iese. Jeanneret: Vila Savoie.i a$ spune chiar. Florenta (inceput in 1444). fiecare.i tema. 11. de divergi arhitecli. Vezi 9i pl. 15.i antiteza stabilite in figurile 4 gi 5 ar putea fi valabile in cazul unei clddiri construitd de-a lungul mai multor ePoci. rsc: F. Interioare. Sus: centrale 9i pzitratul format de colaterale. un altul va gdsi de cuviinld sd sublinieze forla arhitectural6 a cupolei PLAN$A 4 o Spogiul interior ln rep rezenta Ve rea foto g rof icd. o identitate intre spaliul interior 9i volum. de aceea. mei reprezentdrii spaliului este aprofundatd in acest sens. la care unul a creat interiorul.

Dacd rdsfoim cdrlile de arhitecturd vom constata totu. pina. avind in vedere cd este vorba de o problemd prin excelen{d de sculpture.i mdsura in care ele reflectd lumina: tencuiala. Wright (fig. Planul din iig. metoda grafici liniard este foarte rispinditd. sticla. 10. FaEadele. indoiald cd. Am renuntat la schilele din secolul trecut. spa!iul care delimiteazd clddirea 9i golurile ferestrelor sint uniformizate. ca de exemplu in desenul lui Letarouilly al faladei delaPalazzo Farnese (fig. 10) sau in schila Casei de la cascade (Falling Water) de F. ci printr-o bogdf ie extraordinard de ieginduri 9i intrinduri. in fig. ffi &# ffi ffi Fig. 6 9i 7. Doar doui dimensiuni. La unma uf mei. absolut anti-arhitectunald. din interpretarile spatiale.i to68 Fig. 13. Ba mai mult.'1 1 avem de a face cu o clddire a cdrei structurd nu este redatd printr-o formd steriometricd simpld. prezintd aceleagi defecte ca gi pozitivul. simplificat. insd. aceaste metodd de reprezentare. L. obignuit s6 descifreze dintr-un desen concep!ia arhitecturald. nu ar putea se inleleagd vreodatd din acest plan cum aratd Follrng Woter. acest gen de desen este considerat ca un model de claritate.i cb. prin aceste incercdri parliale gi aceste analize se vor obline rezultate mai bune pentru usurarea inlelegerii spa!iului gi a arhitecturii. Fig. o astfel de reprez€ntare ar echivala cu redarea unei statui. Schila Palazzo Farnese ne prezintd o operd exclusiv parietald. 8 9i 9. Ralionamentu I expus pentru planuri se repeti. decit neglijind aceaste problemd 9i limitindu-ne la reprezentarea din fig. golurile. O solutie mai nimeritd este dat6 in fig. in fig. sau cel mult trei dimensiuni. fiind pe de-a dreptul ridicold. aceastd problemd este complet trecuti cu vederea: toate materialele sint prezentate la fel. desenindu-i contu ru |. Este greu de imaginat o metodd mai pu!in inteligentd 9i mai pu!in rodnicd. dar cddem ln moda unei grafici abstracte.i. Nu numai un profan dar chiar un arhitect. bisericii 69 . chiar dacd nimeni nu va gdsi o metodi adecvatd de redare a spaliului in plan. in care materialitatea clddirii este detasatd de cerul b. de planuri suspendate care se intersecteazA in spa!iu. 11). Pietro de lYichelangelo. 10. 1. Singura problemd ar fi de a reda diferenla de consistenld a materialelor. Se discutd atita de spalii $i de goluri .r ii' il li.i zidul neted. Doud alte interpretlri spa!iale ale planului S. aici se pune problema reprezentdrii unui obiect cu doud. 12 care este negativul fig. piatra. pentru reprezentarea elevaliilor. la reprezentarile picturale si scenografice de dragul unei precizii mai mari. Reproducerea unei falade in negativul ei fotografic nu este maifolositoare decit in cazul planurilor. 1 cu proiectarea structurii gi una .ii ffi ffi ffi ffi tugi.

in pereli simpli gi independenti unul faidde altul. si s-ar obtine o mobild frumoasi. in care diversele materiale sint reprezentate diferit. da Sangallo 9i Michelangelo: Palazzo Farnese. dar orice imitalie a lor. in termeni volumetrici. intre golurile mai transparente ale ferestrelor gi ziduri. Dar chiar acest ultim tip de reprezentare este oare pe deplin satisfdcdtor? N-am spune: machetele sint foarte utile. indiferent dacd este vorba de catedrala in care se face o distinclie dinDurham'deobisericideNeumannsauocIddiredeWright. Fig. cercetdrile asupra lmbindrii.11 nu este nimic joc de fdcut. Cu desenul din fig. Roma (1515-30). ci este proieclia spaiiului interior. Orice operd arhitecturald este definiti de scara sa.i plastic care poate fi reprezentat doar prin tehnica machetelor. de un element fundamental gi anume scara.care o circumscrie. cu alte cuvinte. F. Faladd.esc sd reprezinte o clddire. gi ar trebui s6 fie larg rdspindite in predarea arhitecturii. A reprezenta in clarobscur golurile 9i plinurile acestui volumetric ar fi absurd : fig't4 este la fel de putin graitoare ca originalul. Acest lucru este evident aosurd: caracterul oricdrei oDere de arhitecturd este determinat. Letarou i I ly. Fatad5.De fiecare datd cind cutia formatd de ziduri nu se imparte in planuri. Ll. 10. macheta unui palat frumos. independent de spectator. 11. neoplasticiste 9i in mare m6surd futuriste. Wright: Casa de la Cascade din Bear Run - Pensilvania ('1936). de exemplu. tehnica reprezentdriitrebuie sd fie fundamental diferitd. Dar in cazul vilei Fallinqwater?. orice transPunere a temelor sale decorative sau de compozilie in organisme diverse se dovedesc a 71 \l I . O machetd ar fi perfectd numai dacd valoarea unei compozilii arhitecturale ar deriva exclusiv din raportul dintre diversele pdr!i componente. reduse insd la dimensiunile unei mobile. ar trebui si redea elementele sale la proporlia lor exactd. Ne aflSm in fa{a unui fapt pur volumetric. de aceea. dar nici ele nu sint pe deplin satisfdcitoare pentru cd neglijeazd un factor crucial al oricdrei conceP!ii spaliale: parametrul uman. adicS raportul intre dimensiunile clidirii gi dimensiunile omului. atit din punct de vedere al spa!iului interior cft gi al volumetriei zidurilor. juxtapunerii 9i intrepdtrunderii volumelor ne oferd instrumentele necesare Pentru acest tiP de reprezentare. Evolulia sculpturii moderne. A. de cite ori clSdirea este concePute Fig. nu numai machetele nu reu. Este evident ce aceastd tehnicd este incaPabili s6 redea organismele arhitecturale complexe. experien{ele constructiviste.

uI

I

$

il
1

Fig" 12, Negativul l-r:iografic

al figurii

10

#,

ffi

lril-.ll .'l'i:ir li..:.fl lrtA iill

WWnmWffiWmn6i6i,ffir,ffiffi 'l:,,-I {|':E--TTF
AFr,\ +rl.+

n-i=f I,,'=J

l

t]

_:_[

'

,

rf

LL__j_

-L

-!-li

'':

..

-.' ; ;:.'

-::.'--'.',-.: ii r'. ; ..', .'..'.':j ;'.'

WW,W;,;m:Wt,W
rII

Fig" 13" 7Z

O

interpretare a fig.

10"

:n

;
ii

r

t
ffi
:.s

fr

fLANSA:t
Scora rtnlnii Io ,reci'
lctinus, Callicratos 9i Phidias: Partenonui, Atcna (447--432 i
5Us: Prr vea50: e

n

)

isril,rl Partenonuiui, Atena.

Fig, 14,

O

interpretare a fig, 11,

PtANgA 5

o

Scoro umand

lo

greci
Verso:

,,Bazilica" (sec. Vl t.e.n.) 9i Templul lui Poseidon (sec. V i.e.n.), Paestum, Vederi.
5us:

lnteriorul ,,Bazilicii" din

Paestum

(cca 530 t.e,n.;.

fi o parodie tristd;i sterild a originalului (a;a cum ne-o arata eclectismul secolulu i trecut). c) Fotografiile. Deoarece fotografia rezolva in mare mAsura problemele reprezentdrii celor trei dimensiuni, deci problemele picturii 9i sculpturii, ea igi asumA importanta sarcine de a reproduce fidel tot ceea ce este bidimensional si tridimensiona[ in arhitecturd, adica intreaga cladire, ?n afard de substantivul sau spatial (P|.2, ?a). Fotografi ile redau exact cutia formatS din ziduri a Palazzo-ului Farnese si a vilei Folling Woter, atit elementele de suprafala ale primului cit gi valorile volumetrice ale celui de al doilea edificiu. Dar dac5, aga cum am stabilit deja, principala caracteristica a arhitecturii este spaliul interion, iar valoarea unei cl6diri este lnleleasa prin trdirea succesivd a spaliilor sale, este limpede cd nici una, nici o sutd de fotografii nu vor putea reprezenta complet o ope16 arhitecturald, tot asa cum nici una, nici o sute de scl-ii1e n-ar putea-o face. O fotografie infdligeazd o clddire static dintr-un singur punct de vedere, astfel incit exclude procesul, pe care l-am putea numi muzical, de succes

iune cont

i

nuda

puncte lor de vedere al e observatoru

I

u

i, care se m igcd ind-

untrul sau in afara cl6dirii. Fotografia este o frazA desprinsd dintr-un
77

fiecare din aceste mijloace poate {i cercetat. fiecare igi aduce o contributie proprie gi.care. este si trdiesti si sd ac!ionezi pe scena vie!ii. Dacd ne plimhbm printr-o clSCire cu un aparat de fi lmat gi apoi proiectdm filmul. plutind pe o terasd deWright sau aten{i la miile de ecouri spaiiale dintr-o bisericd de Borromini. in primul rind acela de a reda scara unei cladiri (r1ai ales cind aldturi cie clddire apare gi un om). vom retrdi in mare misurd experien!a spatialE avuta. cercetdrile lr-r i Edison si ale au dus la inventarea unui aparat fotografic dotat cu un dispozitiv special care permitea migcarea peliculei in a. 78 .a fel incit diversele fotografii se succedau sugerind ideea de mi. intre a iubi 9i a citi romane fra!ilor Lumiere. mai deprabd decit cu cel al cartilor. necesar din punct de vedere practic. *. se completeazd unul pe altul. ea rezol'ri practic toate problemele ridicate de cea de a patra dimensiune. in acelagi timp.oriunde este de ajuns o reprezentare. de dragoste. spiritual 9i mai ales uman. acel sentiment de libertate pe care-l avem cunos- in ultimul deceniu al secoluluitrecut. are mai mult de patru dimensiuni. trebuie sd mergem acolo.iatd care sint nrilloacele noastre de a prezenta spaliile. cu tot ce avem fizic.. Dar arhitectura.i dinanric in crearea gi pet'ceperea celei de a patra dimensiuni prin propria noastrd migcare. rodnic din punct de vedere intelectual. machete. intre coloanele lui Bernini sau pe o stradd medievald. imbundtS!it.4. Dar nici ea nu este in stare sd prezinte vreodatd intregul organism al unei clddiri. intre a dansa gi a-i admira pe allii dansind. 3.errta Lomplet spaiiul. trebuie sd ne simlim noi inclugi. Descoperirea cinernatografiei este deosebit de importantd pentr u reprezentarea spaliilor arhitecturale. De altfel. Fotografia prezinti multe avantaie fa!5 de macl-'ete.*b' Planuri. falade. Acela va fi ceasul arhitecturii. secf iuni. fotograri i. clupd curr] am ardtat. intr-o bazilicd paleocregtind sau in Santo Spirito a lui Brunelleschi. Existii un element fizic. Cinematografia este pe punctul de a intra in metodica predarri arhitecturii.poem simfonic sau dintr-un text poetic a cdrei valoare se degajd din intreaga opera (Pl.i sd vezi actorii care sc migcii 9i alta. aprofundat. Sarcina de a face pe oameni sd inleleaga ce este arhitectura va fi mult usurati cind aceastd disciplind va {i predatd cu ajutorul cinematografiei. acel element volitiv. atunci am fi in posesia mijloacelor adecvate de a reprc. Un fi Im poate prezenta una. una este sd stai intr-un fotoliu la teatru. sd devenim parte gi mesure a organismului arhitectural. Tot restul este util din punctde vedere didactic. O datii ce am intuit sensul arhitecturii. aga cum credeau cubistii. printre stilpii unei case de Le Corbusier sau intre zecile de indicalii dimensionale ale pielii de pe se poate trii o experienfd spalial6 completd. fi lme . Nici fi lmele nu posedd acel element de participare dir"ectd. nlci mdcar in fotografiile luate din avton. dar spaliul este perceput prin infinite cdi12. 4a). 3a:. dar are rostul numai de a preg6ti ceasul in care vom trdi spaliul aderind integnal gi organic la el. cind nemijlocit spa!iul. trebuie sa ne integrdm in spaliu. Este vorba de aceeagi diferenld care existd intre a face sport gi a privi pe al!ii facind. nu Quirinal . arlritectura ar putea fi defirriti de celc patru dinrensiuni. dacd este bine folositi. Daca. douir sau trei cdi posibile ale observatorului in spaliu.

a devenit parte integrantd a culturii . a miturilor sociale. !.r. dar si ceea ce acestia ar dori s6 fie.1tL' "j-. laolalte..s-e.': 6 "!ri''. rtq. de raporturile dintre clase gi de moravurile respective. lumea visurilor lor. unanim recunoscute.|i.socia/e.t flirr''ir'.f "'i - Cum si inlelegerr arhitectura I I i W:. Fiecare clddire este rezultatul unui program de construc!ii.l.rf. Arhitectura rdspunde unui numir atit de vast de cerinle incit. O asemenea istorie ar implica analiza valorilor artistice. au produs capodopere. de felul de viafd.+ :r.t.$. care la rindul lui este determinat de situalia economicd a ldrii sau a persoanelor care se ocupd de construc!i i.1".r. adicd a creato- rilor care. fr f -. a-i descrie evolutia inseamnd practic a exPune istoria civiliza!iei in istoria multitudinii de factori care o compun si care. ca si spunem a9a..r.fi i J.rr .'i.. au generat diferitele conceplii spaliale. I :i.r i\ i I ij I li .1!'. 81 'r" t ' r 5.r.igJoa.* . rpocrlE sPATruLUr O adeviratd istorie a arhitecturii este istoria nenumdratelor elemente care au determinat activitatea arhitecturald de-a lungul veacurilor gi care cuprinde aproape intreaga gamd a preocupdrilor omenegti. ar trebui si ilustrim urmitorii factori : 'a) premizele. in mdsura in care ne este Dermis sd schematizdm analiza istoricd gi criticd a unei perioade sau a unei personalitdli artistice.i a gustului epocilor urmdtoare. : :..t:.lV.:i!t'l.'.{. a aspira!iilor gi a credintei rel.r.. al cdror conlinut figurativ.l .. fie cd a predominat unul sau altul. Acestea se deosebesc de premizele sociale pentru cd reflectd nu numai ceea ce este in realitate o societate sau un individ. b) premizele intelectuole. plecind de la aceastd culturd spaliald sau de la acest gust arhitectural.t. / :'. .

9i mai ales volumelor sale . rnodurile de tratare ale sentimentului in ornamentalie preferinla pentru anumite structuri muzicale' moda 9i imbrdcdminte. eliberatd de mituri . La formarea gustului 9i a mijloacelor de pe care o imbracd imagina!ta poesie contribuie toate artele: forma plastic' ticd. discipoli ai lui Le Corl.il si unilateral. in reCititorul va inlelege cd in acest capitol. esenla spa!iald. sb.rs pind la genera!ia noastre de a'rhitecli. folosirea culorilor. inal16 un monument.V adici progresul gtiinlelor . nu avem nici cea mai micd 82 strdlucita sintezi a lui Nikolaus Pevsner 9i numeroasele monografi excelente apdrute.rr. Aga cum s-a intimplat acum c'iteva decenii in r rltica iiterard. opere '. cum atl dovedit-o in epocilor extrag cuvtntele 9i frazele pentru a-9i exprima . este o educa!ie spaliale obiectivd. Pentru cd s-a familiarizat dupd doudzeci de ani cu materia gi metoda criticii moderne a artelor plastice gi cu numeroasele cdr!i scrise de speciali. Este preferabil' de . fald de r oncep!ia ingustd dupa care istoria arhitecturii se opregte la Valadier. gi pe care acesta din f) onotizo arhitecti'urold propriu-zisd. inchid spaliul.adicdanaIizadimensiunileclddirii.i chiar in arhitecturd.rr t.i am ales-o pe cea de a doua.r :. cu multe desene. . in cea de pictura . in domeniul practic .i partiniri culturale. Callicrates si l. Aceasta ar fi o probabil colectivd. adicd istoria concep!iei spatreite spa!iile interioare. principalele concep!ii despre spa!iul interior apdr-ute de-a lungul istoriei arhitecturii occidentale. -l-o1i acegti factori.ti eminen!i' Ceea ce lipse. metafizice Dupd ce am descris premizele materiale' psihologice 9i a personalitdcomune unei epoci. coexistenlei 9i deauna. de un program d" o modd trecdtoare' intoto problemd sau o descoperire tehnicJ. sau Prezentind pe scurt. adicd folosind o metodd care lasi deoparte citeva reguli importante gi nenumdrate exceplii.iamonumentelor'Criticamonumentelorpoatefifd- |)onolizoscdrii.i('r siWright. d) /unreo figurcttiv\ si esteticd.inraPort cu parametrul uman. insd. Dar aceste pagini nu cautS decit si aducd o modesta contribu!ie de orientare in acest domentu' inainte de a scrie capitolul de fald ne-am pus urmitoarea intrebare:cum ar fi mai bine s6 demonstrdm practic ceie afi rmate mai sus. talente fecunde 9i capodopere autentice. in care sint trecute apdrute in mai bine de visti citeva din temele spaliale fundamentale intenlie de a face cloud mileniide istorie. adici analiza spa!iului exterior ?n care urmd il creeazd. cu alte cuvinte.1r.i adicd studiul cutiei formatd de perelii care g) analiza volumelor.li. u moduluiin care sint sim!ite.lr. de un mit religios.r. cum 9i vocabularul figurativ din care poe!ii tuturor c) premizele tehnice' o istorie a arhitecturii. Totu.r 1>entru scopul nostru..fiecare exprefelul sau * creatiile.stilurile"arhitecturale gi nu de operele concrete Prima cale pdrea sigurd. a culturii noastre gi a cdrei realizare este posibild. analiza!i nu in mod mecanic ci in interdepen- denlalor.gi in critica de arhitecturd se simte nevoia unei declaralii de irrdependen!d fa!d de tabu-urile monumentelor 9i arheologiei.i aplica!iilor Tn trebuie activitatea megte. o operd de arhitecturi va fi rezultatul a echilibrdrii tuturor elementelor comPonente alecivilizaliei in care ap irut. dupi urmdtoarea clasificare aproximativd: se e) analizo urbonisticd.si fotograf ii. iar cea de-a doua riscantd 9i inevitabil plina de lacune. care ar rispunde unei cerin!e vitale actiune vastd.lri. calitd!ile volumetrice gi detaliile sale plastice. descriind valorile sale urbanistice. sau cel pulin de a o schila. deoarece analiza unui singur monument ar fi implicat o criticd amdnunliti volumetricd si plastica.ugdreascd 9i industriald' Un accent deosebit pe organizarea activit6lii muncitoripus pe tehnica construc!iilor 9i lor constructori. o metodd anti-didactica care ar putea fi confundatd cu vechiul sistem absurd de a se ocupa de . de care publicul nu are nevoie. putem trece la istoria propriu-zisi cut6.. ad icd a elementelor de scu lptu16 gi pictura aplicate arhitecturii. luind o clddire (de exemplu tema criticd incd neexploratS a unei biserici de Borromini) gi analizind-o complet. totalitatea concep!iilor .i cum in ultimul secol nu 2r fi sxistat contribuf ii artistice. care ia in mod arbitrar o clddire drept prototipul unei epoci. la rindul ei. ..formeaziscenapecaresenagtearhitectura'inalecdrei este vorba opere putem discerne supremalia unuia din factori' fie cd colectiv' de de clasa conducdtoare.r!iale. h) onotizo pdrlitor decorotive. concepliile spa!iale de la lctinos. decit sd mai scriem o monografie criticd unilaterald ? B3 . 1lut"..i interpretdrilor in artd. chiar dacd numai in Irr. trecem in revistd. !ilorartistice.te inc5.

va rdmine vrdj it ca in fala uneia din cele mai pre!ioase opere ale geniului omenesc' Dupd cum am vizut. Templul grec nu era conceput ca un l6ca. ci ca sanctuarul de nepdtruns al zeilor. 15). ci unul de-a dreptu I inch is. Lipsa constd in ignorarea spaliului interior. socotindu-l un exemplu tipic de non-arhitecturS. Scara umani la greci Templu I grec prezi ntd o mare I i psd 9i in acel ag i ti mp o su perioritate. i ar su perioritatea in apl icarea scdri i umane. o celd care in perioada arhaicd a constituit singurul nucleu constructiv al templului (fig. al credinciogilor. e drept. oricine cerceteazd un templu din punct de vedere arhitectural. mai degrabd decit lctinos gi Callicrates.i pasiunea arhiteclilor au fost indreptate spre transformarea stilpilor in sublime capodopere sculpturale 9i in 84 . Le Corbusier giWright. deoarece nu coresPundea unor func!iuni sau interesesociale: nu era un spaliu inconjurat. in jurul templului.i tema spaliald in ornamenta!ia structurii perelilor. Cind insd se va apropia de Partenon. si toatd aten!ia. dacdgiin ziuade astdzi cei mai renunrili arhitec!i. admirindu-l ca pe o sculpturd uriagd. fiecare arhitect trebuie sd fie pulin sculptor pentru a desdvir. a9a cum se Stie de altfel. o serie de stilpi spriiini!i pe ea 9i un antablament neintrerupt care sus!ine acoperigul. Elementele constitutive ale templuluigrecesc sint. aceasta se datoreazd faptului cd unii au avut in vedere negarea spa!iului iar al1ii. Ritul se desfagura afard. va fugi ingrozit. care nu a mai fost atins6 in istorie. dar care nu a fost niciodatd conceput in mod creator. dar mitul dupd care Phidias. au pdreri opuse in aceaste privin!6. Le Corbusier fi ind un mare admirator al templului grec iar Wright dispref uin- du-|. ori spaliu I complet inch is constitu ie caracteristica scu I pturii. cdutind in primul rind conceplia spalialS. o platformi ridicatd. Mai exista. a fost cel care a conceput Partenonul. gi de aceea un spa!iu interior.r edre ar l6sa nerezolvatb problema iustelei interpretinii spa!iale sus!inutd de noi. pare sd simbolizeze caracterul pur sculptural al arhitecturii religioase grecegti de-a lungul celor gapte secole ale evolu- tiei sale. Dacd in critica arhitecturald din toate timpurile gdsim atit admiratori cit 9i defdimdtori ai templuluigrecesc. scara umand.

}S i ffi-rrs .) [{uinele bazilicii Ulpia.i reconstruit ln 115-25 e. e. Roma (27 l. us: (308-12 Bazilica lui Maxenliu 5i Constantin.n. Roma.. tn Forum'ul lui Traian. P LANSA 6 Spol.n.e. ll e n.) .) 'fcmplu Nimfelor din gridinile lui Licinius zis Templul Minervei Medica.q $ ..n.n.) 5 Cupola Panteonului.e. Roma (27 l.n. reconstruit fn 115-25 c. Roma (sec.) Panteonul.'f: :iI i" *s" jtS.\ *.n.iul stotic cl Romei ontice Ve rs o. starea actuala 9i reconstruclic Ill e. Roma (sec.

tot astfel civilizalia greacd s-a realizat in exterior. Fiecare arhitecturd rdspunde unui program de construclie gi in epocile eclectice.n. invdluitd in vraja sa contemplativS. Roma (terminat tn 12 i.n. in neintrecutele bijuterii pline de grafie calmd sculpturald. (27 l.i a locuinlelor omenegti.n. Amfiteatrul din Verona (sec. produse in serie pentru cdsulele burgheze din America si Europa.acoperirea grinzilor. al cirui triumf std in umanitatea propor!iilor . cind lipsesc ideile originale. Aga cum gind irea grecilor era departe de problematica psihologicd a introspec!iei. lstoria arhitecturii acropolelor este prin esen!a ei o istorie urbanisticd.). la monumentul lui Lincoln dinWashington. arhitec!ii imprumuti din trecut temele de care au nevoie. Machete reconstitutivi.i figurative megtegugit lucrate (P1. in afara chiar a templelor divine. care va constitui forla motrice a predicii cregtine gi care 9i-a gisit prima exprimare arhitecturald in tdcerea intunecatd a catacombelor. in teatrele in aer liber. in acropole.i odihnitoare. in afara spa!iilor . funclional sau simbolic. interne. arhitectura elenici PIAN|A 6 o Spaliul stotic al Romei ontice Verso: Panteonul.i a scdrii. cornigelor.5). coamelor de acoperig gi perelilor: cu basoreliefuri liniare. Evolutia planimetricd a templului grecesc' 89 . Fig.n. Roma. 15. desdvir. Vedere aeriand. reconstruit in 115-25 e. de la falada lui British Museum la toate porticurile mici 9i anemice.e. Teatrul lui Marcellus. -l . l-lll e. pdtrunsd de o demnitate spirituald care n-a mai fost atinsd niciodatdl3.).e. . pentru operele lor: cdror teme le-a rdspuns arhitectura neogreacd din secolul trecut ? Nici unei teme arhitecturale propriu-zise: de la Columna lui Nelson indllatd in Trafalgar Square. cu coloanele gi frontoanele lor greceSti.itd in abstrac!ia sa.. in incintele sacre.)' sus: Terme romane la Bath - Anglia.

apeductelor. a fost chematd sele culturale ale pamintului Vom men!iona un alt fapt: in templul grecesc. analizSm numeroasele reconstituiri de monumente ale lmperiului gi ne imagindm Forumurile a$a cum erau. intr-adevdr. care nu s-au ldsat influenlali care nu sint adeplii arhitecturii romane. pentru a inldtura orice posibilitate de echivoc. noua tehnicd constructivd a arcurilor gi bollilor. care reduce coloanele 5i antablamentele la motive decorative. sd accentueze spa!iile. ca de exemplu. de la Tabularium la palatul lui Diocleiian din Split. Pluralitatea formelor programului de construc!ii roman.in ajutor Pentru rezolvarea problemelor monumentale gi decorative. o fecundd inventivitate care face din arhitectura romand. adica prin coridorul dintre coloane 9i zidul exterior ai celei. maturitatea temelor sociale. gi au incercat s6 ldrgeascd. Dacd. omul umbla numai prin peristil. insd. mai inclinate cbtre simboluri retorice de mdre!ie' Mutarea colonadei grecegti in interior. s5 umanizeze formulele inchise ale mogteni- rii elenice (Pl.i volumetrice. mai pu!in preocupa!i de a sus!ine produ90 aveau in sch i mb gen i u I constructori lor-arh itecli. ele rdspund necesitdlii de a susline grinzile suprafelei acoperite gi nu unei concep!ii spaliale interioare. Partenonul este o operd noh-arhitecturalS. necesitalile telinice determinate de scara monumentald a construc!iei imperiale se impletesc cu tema sociald a bazilicii. 9"1 . diametral opusi temei un ice a arhitecturii grecegti.i a casei .iine in care tui spa!iu. cea a palatului .i in cazul monumentelor la care romanii nu au exploatat intreaga lor capacitate de a acoperi spatiile cu bol1i. o inaltd conqtiintd scenograficd. fnalta 9i curajoasa lor intuichiar qi cei 1ie. Dacd. faptul cd gin!ile italice erau de pe atunci inclinate sd simtd. dar pentru aceasta nu este mai pulin o capodoperd 9i' de pe pozifiile istoriei sculpturii. Civilizalia greacd a cunoscut pu!ine colonade interne. chiar 5i cei mai obiectivi critici. dar nu vom Putea spune niciodatb cd ele nu erau arhitectura. in afara citorva excePlii neoclasice. mai utile. concentrarea intregii decoralii plastice pentru Potenlarea aces? italic. care este de fapt gen iu I lipsit6 de sens. doritoare . fdr6 sd aibe insd marele merlt al monumentelor originale. scara sa monumentali.i ale termelor. care este de fapt intui!ia arhitecturii. impresionantele concep!ii spaliale ale bazilicilor. trecind la arhitectura romand. _SPa!iul interior era puternic prezent. inseamnd p6trunderea in spaliul inchis. I static al Romei antice Aprecierea arhitectural6 pe care o ddm scopurilor limitate ale acestui profi I istoric al epocilor spa{iale nu se identificb cu aprecierea esteticd. cucerite cu prelul renun{drii la puritatea 9i la stilul plastic elenic' Dacd compardm o termd romand cu un templu grecesc putem de: monstra cu ugurin!d totala deosebire dintre o construc!ie care inchide un spa!iu gi alta care il acoperd. de tratare plasticd a suprafetelor 9i de volumetrie' dar niciodat6 in probleme de arhitectu16. resping in unanimitate ca fi ind acea pozilie cr iticd a unor tratate str. Credem ce nu este inutil sd repetdm acest lucru. arcurilor de triumf. putem afirma cd cel c[ruia nu-i place Partenonul este lipsit de sensibilitate estetici. Putem trage concluzia cd unele edificii romane nu erau opere de artd. aveau.toate acestea lipsesc din arlritectura greacd. monumentelor funerare. La Roma.ti. Aceastd antitezd este evidentd chiar. si chiar acolo unde ele existd. imita!iile gi copiile care pot fi intilnite in toatd lumea constituie jalnice m6gti ale cutiilor din pere!i care inchid spa[ii interioare 9i care pastreazi de aceea toate defectele arhitecturii grecegti. peristilul devine mai larg gi mai adinc. e destul sd amintim de templul lui Poseidon la Paestum.159i15). stdpinirea volumelor mari ale rezervoarelor. ce vedem Romanii au luat coloanele care incing templul grec 9i le-au plasat in interior. in schimb. in templele grecegti din Sicilia 9i sudul ltaliei. deveneau mai bogate psihologic. Spagiu 5a)14. unde oamenii trdiau si activau dupd o fi lozofie gi o culturd care. o encicloped ie morfologicd a arh itecturii. Daca alaturdm planurile unuitemplu grec gi al unei bazilici romane. Acest lucru indici. in cazultemplelor 9i bazilicilor unde au folosit sisteme de construclie grecegti (fig. gi dacd romanii nu aveau rafinamentul sculptorilor-arhitec!i greci' arhitecturii. inldturind contemplarea abstractd 9i perfectul echilibru al idealului grecesc. arhitectura romand este definitd fi ica sau sclava arhitecturiigrece. de istoriografi ile romaniste.din motive nalionaliste si dea Romei o intiietate de netigdduit in istoria arhitecturii. noi gi imense orizonturi arhitecturale. adesea nu stiau sd prelungeasc6 in plasticd temele spaliale. poate.i anume scara umand. apar sporadic in elenism si constituie gloria de necontestat a Romei.

i cum le era strdind atit autonomia contemplativd g.Stilul''roman" ladd. Faptul c5 arcul a existat deaunainghelate.i sugestii spa!iale.) 9i S. suficienta sie9i. ca Scara construc!iilor romane este scara acestui mit. gi nici prelioase lec!ii de arhitecturd folosit in interioarele marilor bdnci americane' sau a imenselor este sdli de marmurd din gdri. pla- ln diclionarul arhitecturii romane.ea nu este. Mesopotamia in Spania 9i Tingitana. Roma absoarbe in totalitatea lor realizdrile arhitectonice ale acestora.u fundamentalS a spa!iului roman este de a fi conceput in mod static.n. in orient. verdeald. o intenlie 9i o semnificalie absolut diferite de ale predecesorilor. dar nici mdcar intre episod constructiv si temd sPatiald' -Caracterlrti. o mdre!ie dublu-axial5. in esenla.. faptul cd la Roma existd 92 . Pe cit este de nepotrivitd preten!ia unor istorici striinicare ar dori sd nu acorde Romei meritul originalitalii sale spaliale. . din Armenia. nu scot din ea elemente de decora!iegidefadomesticd. ale Evului Mediu sau ale Renagterii. subliniatS. prin zidurile groase care le despart. la scard inumand 9i monumentald. cu bucd!i de marmurd imprdgtiate imprejur' coborite parcd cu sd se mdsoare cu omul. existente inainte.i Din aceastd cauzd. dar este vorba de un romantism al ruinelor 9i nu al arhitecturii insdSi. Putem sd culegem o infinitate de motive. nurt. se Poate gdsi cu ugurinld in arhitectura romand un tiv romantic.caacasa"'Academismulamai imitat arhitectura romand. oPere care impresioneazd prin mdrelie 9i dimensiuni.cupole gi monumente asemdndtoare din punct de vedere constructiv justifici megacu cele bizantine. nu pare uneori cd nu vrea sd faci o distinclie' lomania romanistd. care se identificd la sfirgitul primuluisecol al erei noastre cu dic!ionarul intregiicivilizalii europene gi mediteraneene din Anglia pin6 in Egipt. o datd cu cucerirea politicd a civilizaliilor din Asia Micd gi de pe coastele africane.. atunci cind avea de solulionat programul unor construc!ii simbolice care voiau sd exprime eforturile sterile de restauralie imperiald. absoluta independen!d fald de sPa!iile invecinate. poate fi interesant din punct de vedere fi lologic. Sabina (422-30) Roma. Astdzi. ignorindu-i pe pri- vitori (Pl.6). opere aproape intot- in Egipt iar bolta in orient inainte de a apdrea la Roma. care nu numai intre tehnicd 9i arta. pe atit este de pdrtinitoare teza partizanilor artei romane care vor s6 gdseasci in morfologia roman6 izvorul tuturor concep!iilor spaliale poster loare.antd molespezi imense. invdluite in emfazd si retoricd16' Orientarea umani a sPaliului edificiilor de cult cregtin Cregtinii au trebuit sd aleagd formele templelor lor din enciclq. dar nu emo!ioneazd prin inspira!ie. atunci cind academismulgi ecletismulse inspira din arhitectura romand. pedia arhitecturii eleniste 9i romane.te mullimea cetdleqilor putere 9i raliune a intregii vie!i' 9i care anunld cd imperiul exist6. arhitectura romand folosind aceste elemente Pentru a concepe tt a crea o scare.receascd cit 9i scenografia romand' ei au ales' 93 dar din punctul de vedere al istoriei arhitecturii. Bazilica Ulpia (inceputd in sec. este un simbol care stdpine. mituri de supremalie militard 5i politicd prin edificii spa!ial statice. a acestei realiteli nu incearcdsdfie scara omului' 9i apoi a acestei nostalgii. in spaliile dezvoltate pe plan circular 9i dreptunghiular domin6 simetrie. intre ruinele proiectate Pe cer' umanizate de Fig. construc!ia oficialS romani este o exPresie a autoritdlii. 16. bazindu-se numai pe citeva exemple asemdndtoare d in punct de vedere morfologic. ll e. De asemeni. contribu!ia romand nu poate fi gtirbitS. sd acopere 5i sd rupd goliciunea tran.undenutesim!i.

in fond. Sa ne inchipuim o vizitd la bazilica lui Traian. intreaga concep!ie planimetrici si spa!ial5 gi in consecinJa intreaga ornamenta!ie au o singuri mdsurd dinamicd 9i anume itinerariul omului. cu rlnadin primele bisericicregtine. gi. ?\ mrrfi intrarea pL latr-tra mai miCi. Ce face arhitectul cregtin ? Practic doud lucruri: 4\ clf lllllld u du)lud. o absidd in fala altei abside. in funclie de itinerariul omului in interiorul bisericii. ^l. revolu{ia spaliald a constat in ordonarea tuturor elementelor.-. Era de asemenea firesc ca ei sb tindd sd reducd dimensiunile bazilicii romane deoarece o religie de intro- ci este locul si iLrbire cerea un cadrtt de nronorf ii trmane. deoarece aceasta constituise tema sociald a lunrii arhitecturale precedente. 'i 94 . ei au operat o revolulie fr. Este evident cd o asemenea inovaf ie constituie o realtzare arhitecturali de o importanld covirsitoare gi ar fi inutil sd cdutdm schenre morfologice similare in arhitectura romand (fie cd este vorba de bazilica de la Pompei sau de lorrrinte narficrrlare\ deoarece rrestinii au creat un sistem intr-un "t"""' spirit nou. Spaliul creat are un singur centru bine precizat. L) tttu LrL rrrLr or u4 ne ^ '^ lwllSlLL el ruPL uuuro simctrie o drentrrnshiului. in numele omului. in functie de edi[iciu 1i nu de itinerariul omului. li^' ^ -^: d^d r^--:+'rdinald rdSd llullldl Lr rrne drrhla rrrrrLLr ru a ur uyLurrsrrruruit 'care devine conducdtoare migcdrii omului. f . intr-un anumit sens. Ne vom gisi intii in ambulatoriul inferior: trecind apoi meidenrrte se va deschide in fata ochilor nostri un dublu sir de coloane snecl ie .rnc!ionali in spaqiul latin. Dacd comparim o bazilicl romand. Dar aceste deosebiri marcheazd o schimbare profunda in modul de a gindi gi de a pune problema spa!iului.oncenltf la scara "r"'i' cclor pe car-e trebuia sd-i primeascd 9i s5-i inalge sufletegte. Era logic ca atenl. Aceasta a fost schimbarea cantitative sau dimensionalS operata de ei. . se roagd. in aCeSt fel. ceea ce era vital pentru ei din experienlele precedente.r. cea a lui Traian de excmplu.esc. se impirta.tinilor si se indrepte spre bazilicb mai degraba decit spre templul roman. ca Santa Sabina (fig. Biserica cregtina nu este ldcagul misterios care tdinuiegte statuia unui zeu. imbinind in bisericile lor scara umand a grt--cilor 9i simlul spaliului interior al romanilor. nu este nici mdcar casa Domnului. unde cregtinii se adund. vom glsi relativ putine deosebiri in afard de scard. Bazilica romani este simetricd fa15 de doud axe: o colonadd in fala altei colonade.ia cre.l6).^x ^ -A-.i cu o func!ie diferitd.

I ffiffiW ffi PLANSA 7 Orientoreo umond o spoliului Verso: crertin Mausoleul Santa Constanza' Roma (cca' 350) Santa Sabina. Roma (422-32)' S us: Nave laterale din Santa Sabina. Roma .

in Liser ic. nu nise va tiia risuflare.i cu Mausoleul S.n. 7). vom avea constiinla ci totul a fost dispus de-a lungul unui itirrerariu care este al nostru. Pagii ne vor fi insoli!i de ritmul coloanelor sr .lrltcip.ul)riltde. vom simli cd facern parte organic dintr-un mediu creat pentru noi.iruiraliune de a [i se afl:i in afara noar.i cucerire dinamici este evidenta gi in cladirile cu plan cential.*eu 4\3 Athenaion-ul din Siracuza {sec.i.r "" 'i PLAN$A / ct n o spo[iLtlui verso: Orieriarea untand cre$ti!1 L' Santo gtcl'ano Rotondo. (fig. Vl e. . in schimb. irr care rle pulem irrvirti si l)u c. i'.n.rl arcurilor.im. . Templul ninrfelor din grirdinile lLri l.I I N fr i iricit eclriLl I rru le poatcr. Panteor-r (reficut Ia inceputul sec. Grecii au re:rlizat scara umane printr-un raport static de propor'!ic irrtre coloane si statura offteneascd. 17). a acceptat 1i a slSvit caracterul dinamic al ornuiui.e. care capata sens numai prin prezenfa noastra.i insj sJ p.le vcirrr sinrf i stril rrri. construind si inchizind spa!iul in directia pe care el urma s-o strdbatS" Aceea.r lrrnclati inIr-un sl)aiiu a c. (Pl. observam aceeasi scl-rimbare a .rs. Luntea cre.n. zis Templul Minervei l"ledica (260. ll e. clr: vaster.r. Rorna (468-82)" 5us: Intericr:i exterior' t*[^. planrrri. Costanza . Irij..r din cauza nrlrrelici viziunii scenografrce ii r-etorice: putem imbrafisii intregul spatiu c1 ispus longitudinal.t Santrr i.iciniL.-68) si Mar-rsoleul din S. r:n spaiiu in care putehitrtra. 17. orientind intreaga cledlre in funclie de drumul siu. ie.abjna.n') transformat trna (:ec. Costanza.tin6. r. construit in anul 350 al e. Daci comparem Panteonul. insd.).LLit.. 99 Fig. in catedrala A (3!i0).rcmit'. V i.rrc-t purem . rnonument al decadenlei romaneu cu splendidulTemplu al Minervei Medica.). lir .

iar ritmul direclional este accelerat pini la exasperare. in Santa Costanza este negatd gravitatea statica romand prin inlocuirea perelilor cu un sir de minunate coloane ingemdnate. se aruncd elastic spre exterior. Ce intelegem prin dilatarea spa!iului? Si luam planul Sf. intregul vesmint cromatic rezolvd suprafetele fiecdrui element structural gi fiperceputdelaprimavedere. 1B) si sd analizdm acel element caracteristic bizantin. se precipitd. repetate de jur imprejur ei dovedesc extinderea noii cuceriri in general' arhitecturii cregtine gi la clddirile de tip central care. ascezei neoplatonice a bisericilor orientale. cinc girrdirea filozoficd romand mai pu{in indreptatd spre lumea exterioa:i. Sofia din Constantinopole 9i S. curgdtoare ca cea a bazilicilor.tr{*I concepliei spafiale. ritmice.tini cu o irnpletitura alcituita din culoare gi strdlucind prin refractiile de lumind. in orice punct s-ar afl a el. in cazul Templului I'4inervei Medica completau doar cutia formati din pere!i' pe cind aici definesc spatiul in care trdiegte onrul. de neclintit. m619ilrit de ziduri uriage. B a). ci doreau doar sd introducS un nou rltm in schema longitudinald a vechilor edificiicregtine. stabilind o continuitatc intre elementele pui'tatoare. de a-i nega forma sa inchis geometric gi ugor de perceput.i aclivitate. care I LluoLu ue L'(. dar la S' Costanza.'r ^:.Pt utLtPdtd. amplificind-o la infinit. 101 . cind civiliza!ia din Roma nu nr'tmai ca pdtrunde pe tdrmurile indepirtate ale lumii antice. negind raporturile verticale gi reliefind la maxim pe cele orizontale. problemta spaliala si caut)rile artistice sint in esente aceleagi. la cladirile de tip central spaliul este dilatat intr-o curgere rapida pina la punctele cele mai indepartate. centrat utrifornr fdrd contraste de umbrd gi luminS. moale gi subtire. raporturile '"erticale sint negate.nutepoliinvirtiliberinTemplul Minervei Medica in ciuda variet6!ii structurii sale.!vre LIlgdzd lJurrLLL' servesc aceluiasi scoo. Sofia (fig.^-.7 a). nenu mdrate e I i nd icali i de d i rec- Accelerarea direc!ional[ 9i dilatarea spaliului in arhitectura b izanti n i limiteie ei extreme in perioada bizantind. in biserlca Sant'Apollinare acest ritnr dcvinc mai strins. in sfirgit. Spaliul Panleonului este s'. Sf. perelii luciogi gi scinteietori devin un vesmint de materie usoard. mai degraba sint semnul afirmdrii unui ideal constructiv decit al unei arhitecturi umanizate. Dacd studiem biserica S. $i la S.n la bazilica longitudinal).rgine literarl ritmul paleocre. dar devine ea insi5i receptivd la sensibilitatea orientald.i tot pe pdmint se intorc. (P|.tin. Prin acoperirea tuturor pereti lor cu mozaicuri. gi marr^ d lUIlSUl llOVLl -L^--.iul prin ample nige umbrite. imbogatindu-l cu motive aeriene' Dar la SaLnta Costanza nise sirnilare celor din Templul Minervei Medica sint strdpunse creindu-se in golul circular o noud imbirrar e de spa!ii. o dialectici de lumini si umbre.lx )uPl zidurilor se indepdrteazd de centrul clddjrii. Sergiu.rei ntrnrfc relrrate de hazele roloanelor. intenlia spatiald este de a dilata octogonul. rarefiazA gi dilata spa!iul interior (Pl. este negat orice contrapunct de greutate gi sprijin.l^'ri nrrnr+a f. lor create pentru om. care prin orientarea lor radiala 9i prin agezarea lineard a antablamentului indicd privitorului. La 100 Tema bazilicllor paleocregtine a fost ciezvoltata 9i dusd pina la inlocuie.i Bahus. Cel care a descris ieturile de apa care lignesc din pdrnint. unde simtul conrructiv latin a rezistat prin cei opt stilpi solizi.-^. Vitale din Ravenna.. mai sensibild la presiunea unui spa!iu interior care se realizeazd in nenumdrate dilatdri.atic..1 . Fisille de mozaic accentueazd aceastd orizontalitate atit prin forma cit gi prin continutul lor.. care. boga!i a cdi a !ie. Abacele formeazd o cezurd intre arcuri gi coloane in centrulcritic al raporturilor de gravitate.x UC ^ l.^ -^^.remea lui Justinian. Cind insd lmperiul se apropie de declin. Apollinare din Ravenna ne apare evident ca arhiteclii bizantini nu-. reprezentat de uriagele exhedre semicirculare cu bolii . La clddirile de tip central concepute in jurul unei axe verticale in special la cele trei mari construclii din '.i cele purtate. cu fl]rmele sale ostile concep!iei statice precedente. Asa cu. apare Templul Minervei Medica. clevine mai meditativd..^-afata sferice: nornind de la.te planurile luminoase 9i intinse ale primilor cre. care se ridica gi cad intr-o arcuire lentd. a prins intr-o irn. Vitale. centrul cladirii' Nu e nevoie sd te migti prin Panteon deoarece el inchide un spaliu elementar 9i bine definit' care Poate biserica Santa Sabina arcurile navei se sprijind solid pe coloane. intr-o migcare centrifugd care deschide. rr u uilt Lgtt4 ^-i^-i^. care dllatd spa.i puneau o problemd noud de structurS. linistite. un efect vertical repetat de-a lungul intregului ax al bisericii. gi anume Sf.

in schimt. dar rdmine un fapt de naturd statica. tot ast{el aceste tapiserii a.i Xll cind apar San Marco la Venelia (PI. ar fi firesc si trecem direct de la arhitectura bizantind la cea romanicd. prin folosirea planurilor stralucitoare. S.i sec{iune a Sf. ea este limitatd de structura solida a zidurilor. insd. am studiat Templul irrervei IYedica care rupe schema clasicd intr-o izbucnire psihologicd dureroasd. trebuie sd recunoascd ca. ei au venit (ru documente care demonstreaza ca 5i romanii au trecut Prin exPerienta dilatarii spaliulLli. este ugor de ardtat cd ele nu numai cd se deosebesc dar se gi opun. Pentru cine ar dori sd compare S. Am constatat mai sus cd in S. sigure de sine. se indepdrteazd de centru. cucerit prin cultura vechilor cregtin i.3 a) -si Martorana la Palermo' Ecor-r I ei va rdsuna in intreaga arhitecturi orientald. prin forme concave. al clrui rdsunet se va prelungi in epocile ur. in care nu Putem gasi nici mdcar unul sau doud exemple care si ofere o formuld sPa!iald nou6. in special in cea ruseascd.n. Sofia din Constantinopol (terminati in 537). din orice punct al galeriei circulare: este un ntotiv centripet in vaditd antitezd cu forlele centrifuge ale spa!iului bizantin. dog- in f"l matice. unde suprafa. va inr.r. trecereade laozon6luminoasd la masa Fig. Totu.erca sd reziste pini si inf luenlei umanismului italian. prin sugestii liniare. care. Costanza cu S. in plini Rena. a suprafelelor Iargi gi luminoase.iere. Poate pentrucl am trecut. O epor^i a concepJiilo'spaiiale care creeazd monumente de o asemenea valoare nu Poate fi consideratd apend icele unei culturi anterioare. este un spa!iu care se dilati contlnuu igdsim in el un element dinamic.i noi printr-o lungl perioada de gesta{ie. ii Aga cum am ardtat. pla.a zidurilor cedeazS. oricit de ampla si curajoasa din punct de vederc tehnic ar fi dilata!ia spafiilor romane. Ea aduce un mesaj nou. megalomanii romanigti au incercat sa nege originalitatea arhitec!ilor din secolele Vl gi Vll gi a celor care le-au cilcat pe urme in perioadele urmatoare. ci este produsul unei inspiralii noi.i abstracte. O astfel de dialecticd este complet strdind arhitecturii bizantine. in acest scop. in locul cSrora au apdrut apoi tapiseriile cromatice.u glorificat descoperirea bizantin ilor. sirind peste perioada dintre secolul al Vlll-lea pind al al X-lea. plan. Anthemios din Tralles si lsidor din Milet. Spaliul roman este fdr6 indoiald dilatat. sub 103 .mdtoare. intreruperea ritmurilor de cbtre barbari intr-o trecere in revistd atit de schematici gi sumarb ca cea de fald. Spaliul bizantin nu cunoaste aceaste dramd' nu incearce sa echilibreze cerin. perioadd de pregdtire. Spaliul bizantin.i. spre inc. Costanza. Dar cine nu recunoatte aceastd experien!5 sau ar pune la indoialS faptul ca bizantinil s-au folosit de ea? Critica arlritecturii. Aga cum marmura cu care erau cdptugite cladirile romane rePrezenta Prelungirea logicd decorativE a unei conceplti sPalisle statice. este mai nnultdecitdilatat. 18.Iegdturd cu asa-zlsa decaden!a romand. Costanza. Vitale. sufletul contenrporan este inclinat sd iubeascl epocile de formare cind. Cind privitorul se plimbE in interiorul spaliului central al bisericii S.lperea circulard oare (vezi planul) igi pierde orice valoare arhltecturalii independenta. 1A2 aeriand inconjuratoare. impinse tot mai in afard. antablamentele radiale marcheazS. r/ltale. spa!iul paleocregtin cu cel bizantin. care corespunde unei spiritualitd{i univoce. in secolele Xl .e contradictorii. Ravenna (ternrinat irr 547). liniile directive de perspectivi ale micilor antablamente radiale indici observatorului centrul edificiului.

bolovan i. Ce insemnatate au aceste inova. care caplti astfel o mai mare gravitate. mai asistdm la o dialecticd interioard. Xl). piatra necioplitd folosite spontan si cu o mare DUtere expresivi.a cum in secolele considerate barbare. Maria in Cosmedin din Roma. inlocuirea ve. Eliberarea cor:rpleti de schemele de perspectivd bizantine gi afirmarea gustului lombard sint deia evidente in S. transformarea lu i intr-un organ ism mai complex. proportiile generale ale bisericii (Pl. Elementele iconografice. Maria in Cosmedin. ingreunarea peref ilor. lupte si dictaturi se contureazd in substratul istoric acea congtin!d a libertdlii italiene care va triumfa in Comune. de la bazil icile vechilor cregtini la bisericile S. Vlll). monumentele aparent grosolane 5i de duzind. creeazd o cezuri in ritm. Vincenzo in Prato. Ambrogio..i structurale care au constituit originalitatea productiei acelor secole sint in esen!i urmdtoarele:1) inSllarea prezbiteriului.. plrnuri. Are loc o intoarcere de la curgerea expansivd. I JI l' li ii 1 I I I ll I S. Roma (sfirgitul sec. el te invitd vrea sd incetineascd ritmu I perspectivei. S. lYilano (a doua iumitate a sec. aproape subcongtienta. Sofia din Padova. 3) ingreunarea perelilor. fata unuigiuvaer unic algeniuluit.tina gi bizantina. duc la rdsturnarea intenfiei spaliale gi a adjectivelor sale decorative. A. Maria in Cosmedin nu mai vrea ca privitorul sd fie rapit de. . Lr LLr rL(rLlu Lvtvrrouurv. a constituit preocuparea principalS a arhiteclilor. cdrdm izi. arlritectul a avut curajul sa rupd ritmu l. si S. daca n-ar fi c+ilni . au intrerupt acel ritm univoc dat de a. Absida inaltl 9i elegantd. tot astfel in istoria arhitecturii. inrr-o sclreml constructivd si figurativi tradilionala.^ in+. arti. ne vom gdsi in i o polemicd a acestei teme (fig. sd zdbovegti gi sd te opregti in diferite locuri ale bisericii. incearcd cit de c?t sd impartl spatiul in travee dreptunghiulare. Pietro in Toscanella. 19 S.9) ne-ar putea face sd credem cd avenr de a face cu o clddire tipicb paleocre. au rupt schema orizontald.mintului cromatic superficial al bizantinilor cu materiale brute gi naturalq. 105 104 .ia bizantinS. Nu ne gdsim incd in faia unei negari hotdrite a monotoniei temei longituoinale. San Miniato al Morrte. introducerea ambu latoriu lu i determ ind articu larea sDatiu lu i.o formi aparent decadentb. Dar dacd vizitim S. Florenta (1018-63). Stefano din Verona. frineazd elementele d irectoare. 2) addugarea ambulatoriului care continud schema navei in jurul absidei vezi Catedrala din lvrea. planurile luminoase care atenueazd prin precise delimitiri liniare grosimea pere{ilor. Salvatore din Brescia gi S. cu invazii. Apollinare.ti curalogi gi inzestra!i cu for-Ji pr-cpun solu!ii arhitecturale cu totul noi.? . la Milano.. un spa!iu accelerat la maximum in lungul navei.xa longitudinali care. miile de exemple de arhitecturd minord 9i populard sint leagdnul gi prevestesc arhitectura romanicd.ii din punct de vedere al spa!iu- Fig. cd autorul bisericii S. 4) predileclia pentru materiale brute. ca la S.cutdin acele veacrrri. accentuarea vizualS a raporturilor dintre incdrcdri si reazeme evidente in San Pietro in Toscanella si in toate operele maestrilor comancini.i de la accelerarea direclionald proprie Orientului la sim1ul solid gi constructiv al tradiliei latine. 19). dimpotrivd. insd. Este limpede. nu d in necesitdti tehn ice sau d intr-un alt motiv decit acela de a exprima timid o concep!ie spatiald in germene. in ele putem discerne intuilia concep!iilor spaliale din secolele Xl gi Xll care marcheazd prtnra renagtere a arhrtectunI europene. la li i'i ri ii I iui? Ele au negat treptat gi apoi definitiv concepl.arr'^ -cntinUitatea Co jOnadelor si arcadelor. indllalea prezbiteriulul inseamni ruperea dezvoltdrii longitudinale a spaliului. in dauna unei viziun spa!iaie un itare .

r lclli: ari sp. dup. Perioada roffianica. isi vor dobindi o noud siguranli in ei insisi si se vor deta. realizarea completi a idealurilor rornan ice. Cind stilpii. ne afl am in fala unei adevdrate revolulii organice care.tini. deocamdati numai desena!i. intreruperea ritmurilor de cdtre barbari sint exprcsiile unor aspiraliideosebite.i la inceputul sec.A . in care intreaga civiliza!ie europeani se lupta pentru aceeagi reinnoire arhitecturalS. in care apare evidentd -^^i-^+:. rLcd)td d)Pll dLld -[-emplu l'4inervei Yledica. care se manifesti in scheme constructi're. ci intr-una de criza intr-o fazd in care constiinla compozitiei spa{iale sa fie a temei tradilionale. gi in cadrul fiecarei lari.'dlldllL(lLs '^-".7 a).i drumul omului in acest gol. age- i ti zate ln punctc indepartate din Fulopa. in r doLra jumatate a sec. marcheazS.clard. al Xll-lea. De. ea constituie prima perioada. document al unei intui!ilgi al unei intenqii anterioare oricirei logici structitrale sau necesitdli [unctionale. dar aceste diferente nu se datoreazd unei revolu!ii radicale ale organisrnului arhitectural.1 ce a judecat critic timp de trei secole toate pro106 . care pune in incurcitura pe toti istoricii pozitivi.tr U >|. Nu ne afl Am . r. faId de spatiul mult de cea repre. e i . .a de pereli pentru a forma un organism structural. in esenta aseminatoare si la edif iciile cu schemd ce ntrald. atunci se va naste epoca romanicd. imbrdlisind tehnica reinviatd a bollilor in cruce.lsturnarea unei sec!iuni paleocreStine asa cum am vezut la S. dupi cdderea lmperiului. fYaria in Cosmedin rimine un document. Ritmul linigtit al vechilor cre. i il Metrica romanici Sant'Ambrogio din Milano (P1./enLaLi de static roman.ti. I. sau curgerea expansivi orientala au dus. Aceastd fazd nu se deosebeste cu )lrl lluud.rlrale cu totul deosebite. de la gcoala la qcoala. accele- d k*@ * rarea bizantiniior.9). in schimb. S. nu constituie doar o noud etapa spa!iala determinata de un [el orlginal de a concepe golul arhitectural . sint in esen!a variatii ale aceleeasi teme. al XI-lea.alitate noud. Stefarro Rotondo din Ronra (Pl.l1opr. ajunse la maturitate dupi un secol de elaborari gi incercdri. Spatiile medievale pe care le-am analizat pina acum.ti gi constructivi.i Catedrala din Durharn.i arhitectura romanicd prezinta deosebiri de la lari al tarS.

. .rl . .li: l...rr '. /rr.'1i1.1.. 11. lr.1yq..lf.r1..1ir [r:]ll..:)li iirirf ./ir: { r 3 .111.:.. tffi .1$Se1i{ryl4*tr-W.ii. . .r rir/..lit)._.:i:."?rySsriFF}l$sifff rl.a -'r1.. t. f..r.. r/ r 'r. ...ri:i i:irl..jg 1r.. .:L.:.'rri . l:1..l-l .."" ' ' a. -.ll't .:: Vii ri. il %.)l) '." i i :.e.L l:i'.. ll:Lvr nn r (r-lir '1 /t :.. :t.1.

cartonul poate fi inca folosit.-"'. LJisc-:rica cre. cu planurilesale de carton suprapuse dar neimbucate. ment.i va l'i necesar sa drsf.tt ' 't'. in sclrimb. crcind ceva funclamenta I d iferit. cind in culori.i.(f ig. Dar ia sd incercim sd construim un model dupa Sant'Ambrogicr s.r iltei. acolo uncJe se cauta oersonalitatea si ooet. Sofia..rria. Sus: Anthe[1ion din Tralles . sitotul ar fi gata. Desigur.:ai lungimea.dJ. lnterioare. de cruce. exhedre si cupole" Este nevoie de aite instrumente cu care sd reddm fie si schematic.:f i'hrl 111.il| v|eA se o rept'ezentiim intr-o machetai de carton. care traverseazd diagonal traveele gi revine la pamint.)ild. t9) n. ne-ar ajunge citeva . Constantinopo :ftlti {:i. nu poate cddea la o suflare de vint. bolqiie in foi-mb i liului la 8c Acceleroreo direcpionald PLAN|A bizontini Verso: . r " .lrlrilcclur-ii palcrc'tlc:.a cum a fost deosebit templu de templu in Grecia. va fi necesar sd construim din sirmd elementele esen!iale ale structurii romanice.ine si bizantinc.lt itii . Sofia.tine de pina:)tunci ii.]Ll. nu este legitime o astfei de generalizare .ca:. Nu mai este de ajuns sa largim sau reducem.lrt'1'Lu.rcii . O adiere de vint ajunge perltru a rdsturna mica machetd a bisericii paleocrestinesau bizantine.. 3.Iir arhilcr tur. in istori. in l'unctie cie caz sau de preferinta. Nu este de aj uns sa formim calote pentru abside.t\ I I I blctrrcli: .Ll Ja mai Ji ad. cu organismul sau structural. pilagtrii poligonali.1. sa vopsim perelii cind intr-un alb stralucitor. :. l'dsto. D3r in aceastd rapidit trecere in revistii a concepliilor spatiale.ru mai sint de ajuns bucatile de carton.ru dupd catedralele din Durhan sau Cluny. nuinilrul rlavc.: clin Exhcclrc vizute din inieriorul galcriilor supcrioare.i el rnai lung sau mai sLurt. sa adaugdm sau si scoaLem o coloani sau un stilp. Vom vedca ci. lrenLr-u .ia caracteristica si inimitabila a ficcarui rnonuT.lin ttc./ca o sIfr. Biserica romanica.rJt'.intl)iii.:. pentru cd elementele sale sint strins unite.i lsidor Milet: S1. pentru ci zidurile roman ice sint inca abrupte : inair-rte de a rid ica perelii. Constantinopol (termjnatd ln 537). nervurile .i prin Lrrmare modelul de cai'ton va fi .. a. sd taiem ferestre mai mari sau mal mici.ir.lor . putem fi siguri ci pentru a prezenta organisrnul arhiteclural este de ajuns sd facem un model pentru templLrl grecesc si unul pentru biserica crestind longitudinala pina la epcca romanic6...rler^ii.r '.Liril..e"*. acolo unde forlele statice se localizeazd gi se impart.. V.rcoy'r'''i. _fUngime a biser"icii .. l).i contraforturile.rghiuli penttu uetcli.i dilotorea spa- Anthemion din'Iralles Fi lsidor din Mileti Sf.1. 1.1. dar va fi nevoie de un carton gros.rr. podr. cu scheletul de sirma bine infipt in podea si rjdicindu-se pina in tavan.t:r'i. proportiile golurilor.irgirlea.ingem bazilica de bazilica.

Maria in Cosmed in.i fdrd nervuri ar fi rdmas in picioare. Organismul romanic devine mai zvelt. Marile vitralii. Daca pilsul onruliri avea o cadeniii unilormi in veclrea biserici cregtirrir. disparitia atriumului gi prin urmare aten!ia mai mare acordati fatadelor care exprima distributia spa!iului interior: toate aceste romanicd un organism care pare sd renascd. fie ele de o splendoare austere sau de imobilitatea bisericii bizantine. pc misura ce se maful-i. ci intr-o unitate de travei. de a nega pere!ii. este evident cd stilul gotic continud.r::i prin incercdri succesive congtiinla a9a zice muschiulara._1 r fi multipiul arcadelor centrale.te incercirile romanice.oli:spundeau unor nevoi pur emotionale in S. Semnificatia esentiale a contributiei romanice constd in aceea cd problema nu se mai pune in ternreni bidimensionali. in ceea ce privegte pr-ima trasltura. sistemul nu se reduce la un simplu o-b-o-b-c. Sabina este un o-o-o inde[init. se migcd. Din punct de vedere al constructiei.e. se articuleazi in b-o--o-b in S. in schimb. Se poate face o paraleld intre metrica organismului roman din punct de vedere spatial si metrica poeziei culte. este un A--b-A-b-A. Anglia gi Germania el atinge paroxismultensiunii. La Sant' Ambrogio. un schelet arhitectural acoperit de cartilaje imateriale" in aceste !6ri unde stilul gotic gi. dar este o articulare care privegte doar pere1ii 9i care nu se exprimd transversal. si se intrerupea in pauze care r. capabile sd opuna rezistenld impingerilor. Arhitectura romanicd este caracterizati cle cloi factori: inl. pdrea realizat. Sparri. visul de a descirna. al pielii ci la cel al structurii. ooooooo. de fibre si de mugchi. fie ea cit de strdlucitor impodobitd.i din Europa intreagS. Autorul bisericii Sant'Ambrogio a sprijinit bol!ile sale pe nervuri.Zeno rlirr Verona (Pl. Civilizalia barbard gi primitivd din secolele Vlll-X a smuls hlamida bizantind si a scos ta iveald asprimea virild a corpului structural. putem spune ca arhitectura nu se mti realizeazd la rrivelul suprafeqelor. are congtiin{a unit6!ii gi circula!iei sale. t. era mai fluent in cea bizantind. eliminarea definitiva a arcului triumfal. el a concentrat greutdtile pe pilagtri. ci datd fi ind importanta ierarhica a pilastrilor care se prelungesc in nervurile boltilor in cruce. devine un menunchi de oase. drumul omului corespunde unor cerinle psilrologice mult mai complexe decit cele impuse de o direclie univoci. in Domul din lYodena. din punct de vedere critic. tehnica arcurilor ogivale reduce impingerile laterale. inchizind in ele spaliul irrterior. el se accelereazd.e. . ci va fi un submultiplu al navei va centrale. Sistemul bisericii S. fac Ai^ .r . dar zidurile erau atit de groase incit ar fi putut probabi I suporta singure impingeri le" Sistemu I structuri i bazatd.ch iu loase. adinceste si desdvir.a gisit expresia cea mai completd gi apoi culmea decadentei.. ele insele tridimensionale. in care de-a lungul veacurilor.i. arcurile rampante gi contraforturile se transformd tn brale mu. ric clata aceasta in Sant'Ambrogio.9a) . in S. spre deosebire de corpul inert al primelor temple cregtine. spaliul gi voluntetria cutiei zidurilor se imbini intr-o tot mai strins5 unitate expresivd. reducerea grosimii zidurilor. cu figuri legendare.. boliile umbre8 112 - Cum si irlelegern arhitectura 113 .clddir-ea I i nism. ea se datoreazi indiferenlei cu care sint privite spaiiul interior si scara cladirilor. A-ul devine tot mai mare 1i b-ul tot mai pulin important. care impiedica unitatea biseri- Contrastele dimensionale gi continuitatea spagiali - a stilului gotic cii. din . al scheletului. Aceasti gregeala se datoreaza confuziei filozofice intre progres tehnic 9i presupusul progres al artei.. treptatd a impingerilor' gi rezisterr!e!or. ceea ce este mai grav. Din aceastd cauza. pe un schelet se perfectioneazd sensibil in perioada gotica.1n!uirea tuturor elerrentelor cladirii . al Xll-lea. pind in plin secol al XVI-lea.--pendenta l^. ba mai mult cd el ar reprezenta perioada de maturitate a stilului precedent. sa-si recistige increderea in sine gi in dialectica fortelor sale. in Franla.i metrica spatiali. Una din cele mai rdspindite pareri gresite este aceea cd stilul gotic s-ar trage din cei romanic. in catedralele romanice din Franta. ConcenLrarca lerrtd. de a stabili o continuitate spafial6 intre interior 9i exterior. iar lSrgimea arcadelor laterale nu va mai fi stabilita dupd bunul plac. in cele trei secole care au urmat. Maria in Cosmedin. Anglia. dar ele erau atit de masive incit.-. Acum corpul devine orga:: nlomanla ?n in+anrlananrlant r lor. !elul la care doreau si ajunga arhiteclii dln sec. a structurii.in Sant'Apollinare.

de doua goluri spaliale...i cele ale omului nord.i englez (fig.rp. s5-i dea 1are. incordate. ne '-'!-+ r^'+r lL9llUEI d )Lur ! ludLd ' t. sd-l scandeze.i nu trdiegte o dramd gotici toate ogivele.. vitraliile erau distruse. iar cea verticald este intr-atit de secundara. navele se transformd in largi ambulatorii care 'incon joard absida. unind cele doud laturi ale bisericii. dantelele decorative ale s. in primul rind. in marile catedrale ale Angliei medievale.l jumdtate.. gicaschimbareaacestuiraPortducefieIaofarsdridicold.r . are 9i o altd semnifica!ie care nu mat privegte de dataaceastapropor!iadintrecladiregiom. dirnerrsiunile etrorrle I gotice.cu trii ingemdna{i. ?n schimb.i in cladirile crestine cu schemi centrald gasim un echililrr-u perfect. exista o ternd spat. in f ine. gi de aceea factorul de ldrgime a pilastrilor. in '. gata se se fringd. a arhitecturii o Iornti f5'i sa-i inlrerupd continlitatea' lrlt:lc grecegti . de sentimente 9i tendinJe contradictorii' Dacd aceasta a fost o aspira!ie originalS.fielao retorici goala.'rLetlralelor gotice din intreaga Furopa.i evidenla cu care .i regionale.Worcester. pe care o vom analiza la sfir. 114 dind nagtere unei migcari circulare care.i . 115 . subliniind cd fiecare cldd it-e este determinatd de raportul dintre dimensiunile sale. la Ely. a bollilor umbrelare 9i a ferestrelor duce la o negare a suprafelelor . Atenlia este indreptatd in prirnul rind asupra raportului intre dreptunghiul sectiunii si dreptunelriul planului.. sd domine omul. arti. iniltimile rres. acompaniamentul triumfal de t'^^^-'^{ia de conlinut a stilului. navele nu dep)sesc numerul de trei.-. $tim sd deosebim o cladire conceputi. cu cele cinci nave ale sale.! | ^ ^+:r"r -^'. in sfirgit' visul arhiteclilor gotici: sd creeze sPaliul. Privirea este atrasd de doua irrcl ica. pentru a folosi o expresie obisnuitd.tii opuse. ca Ia catedrala din Amiens sau.. oblinem unul din nenumiratele produse respingitoare neogrecegti' Sccro.-. dar se mentin adesea cele cinci r''^' ' Ld )Lllul rrrotLriltrru LtLJL. Am revdzut citeva cateclrale engleze care fuseserA bombardate. sau 2) prin predominarea uneia din liniile directoare. ^ . Este vorba de contrastul dintre forlele dimensionale..1) prin echilibrul direcliilor vtmat aceste proporlii in doua La temzuale. r.tiinla spaliala modernd. in prezbitere sau in capelele terminale. in ultimd instan!6. este in mod special sensibild la aceasta problema.cipr:oporliilecladirii' a exprifala de om. obtinem o jucdrie 9i daca-i dublam dimensiunile. Arhitectura occidentala pind la perioada romanicd feIuri: . . si abia dupi aceea cJtre raportul dintre acesle douA clreptunghiuri . caseti si coAme.rre acest co. pila. . cele doua motive direclionale apar simultan gi incarcate de aceeagi valoare. douS tlirec!ii: cea verticala gi cea orizontali.tii concep spatii intr-o antiteza polernic6 cu scara umand.. Dacd compar5m stilul gotic italian.otrast dimensioral (PI. uol SwLlL nJVe ca la Notre-Dame gi la catedrala din Bourges.i al planurilor. i-onstatdm ca acest contrast se accentueazi pe mdsuri ce inaintdm spre de lupta. fizionomia specifica a fiecdrui monument in par'te sint determinate. iar panourile dintre nervurile bollilor erau ddrimate.te de cultura romanicd. spa!ii care trezesc in sufletul privitorului nu o stare de contempla!ie linistita ci una de tensiurre. 10) . Con. traforurile dantelate. de doua teme. coexisti. Direc!iile longitudinale se fring in unghiuri drepte. Lichfield siWestminster. construitd pentru a reprezenta o idee. $tiin!a contemporana ne d5 posibilitatea sa aprofundam critica acelor spa!ii in care. Predominarea unei linii directoare o intilnim in templcle egiptene de la Karnak (PI. 19) sau Luxor (direclie verticalb).. Salisbury. 20 si 21). incit spa!iul are un echilibru clasic . l' v +-^126p nerrrnasi nc. intr-o antitez5 tacutb dar puternicS. sau celor trei nave.^l'^"'il^. Pind acum am stabilit o diferen!d cantitativd gi psihologicd.ru in baziiica bizantina (direclie orizontala). Pentru prima oard in istoria bisericilor cre. reduc intregul vocabular plastic ia o dialectica de liniidinamice. in domul din Milano (P|. care aTe ca scop s6 impresioneze. diferenJele dintre gcolile rrationale . sd-l exalte. acele structuri descatugate pind . un mit.irFE nu o intilnim nici mdcar o Prorrur rrvr ro ^ Ll 4ror s rrLr vvoJo Ps lor la catedralele din Reims sau din Chartres.itul acestuicapitol.10 a). francez.i de cartilajul transParent care le unea.i construita Pentru om de o cladiresimbol.i de fapt a intregii arhitecturi. lstoria spa!iale .^ lldllLgz.iala mult mai importantd care o deosebe. li se adaugi un 9ir de capele. Ei bine. in cladirile gctice.I ale catedralelor anuleaza simlul suprafelelor. de forla . sau Ia Sainte-Chapelle d in Paris. Am mai vorbit de opozilia dintre scara umatrJ si cea monumental5.nu te sim!i ca acase". dacS reducem un templu grec l. ins6. ld!imea este mult superioara iniltimii: direclia longitudinaia predomind. pdreau a fi implinit.tine. subliniaza direclia longitudinaia.i om. lrirnl.i se opun.ulpturii trarative.

planuri.!r Umtll ffi ffimffi. Fig. scclitrni. 20..i 1 '1 )' l lTr 'Ff tb. . Notre-Dame din Paris (1163*1235) si Catedrala din Salisbury (1220-58). 21" Domul din Miiano. Domuldin Milano (inceput in 1385). Catedrala din Reims (1217---41) si Miniistirea din Westminster (1245 -69). . ++ ++ e+ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ tJ t+ t+ tt ++ t-i ffi" Fig.

jLre borbori Si metrico romonicd V^rsoi Sant.rnrrl (lorulu j din Catedrala de la Miichtige. Roma (sec. Milano (a doLra jumatate a sec..rio in Cosmedin. Sen lvlini. Xl). l -" P LAt't5 A I murilor . Vll-Vlll) 5rs: I av.r l'1aria inl.ie c. Florenla (1018-63) . al Monte.reruDarea rit Sant'Arnbrogio.

ne putem simli mai apropiali de o bisericd romanice dec?t de o catedrale gotice. Aceasta este trasatura narative a arhitecturii . a fost descoperiti perspectiva. ce se opune sentinJei un ivoce a concep!iilor clasice.173) . Vedere din exterior Buschetto 9i Rainaldo: Domul din Pisa ('1063 . tuturor clddirilor. se prelungesc in elegi le domin6. Xll). axelor minore gi majore care impart orasul.sec. limbajul unei epoci. aceea a intregului din care nu se poate lua si la care nu se poate adduga nimic. nu inseamnd crearea Unei arhitecturi mai frumoase . profunda. Aceeagi trdsdturd apare in alte teme. catedralele engleze se leagd de o serie de alte constructii. San Zeno. iar volumul al doilea incepe cu Renasterea.Bineinteles ci exnloatarea la maximum a Dosihilit. in afard de caracteristicile mai sus menlionate. dar lipseste expresia procesului vital. in mindstiri. cultura in care se nasc monumen- .f il tele cu trdsiturile lor artistice proprii. care prezintd o singurd valoare o singurd frumusele. dar in acelagi timp d iferitd. Bonanno: Turnql din Pisa (1. o trdsatura foarte moderne. Verona (sec. Dar aceasta este o chestiune de preferinld. Putem prefera Notre-Dame catedralei din Sal isbury. in timp ce Domuldin Milano. a cerei metoda consta intr-un discurs in timp.1399). in care strdlucegte ideea gi personalitatea. Pe noi ne intereseazd sd stabilim caracterul spa!ial.i generatii diferite. Arhitectgla gotice engleazA prezinte. I j. Diotisalvi: Faptisteriul din Pisa (1153 .i catedrala Notre-Dame ramin construc!ii izolate.tilor rrnei teme I { 'l r1 spaTiale.acest lucru l-am subliniat in repetate rinduri. prin acrobalii tehnice si frenezii decorative. intreruptd. unite doar de o profundd coerenld lingvistica. ln secolul al XV-lea a fost descoperit6 America. de posibilitatea de cregtere 9i de articulare a clddirilor. de apreciere critica personald.i a urbanisticii medievale. Sus: Xll-Xlll). Verona. in case.t I lui din secolu I al XV-lea Primul volum al manualelor de istorie a artei se termind intotdeauna cu stilul gotic. in palate. Detaliu gi vedere din interior. Legile gi misurile spagiu I .1. Aceastd clasificare fdcutb din motive practice a generat in mintea marelui public ideea unei intreruperi. de gust. pe care o vom numi organicd: este vorba de acea expansiune. care devine tot mai bogat in dezvoltarea sa istoricd. din orice epocd ar fi ele. reluat de persoane . liberd. lipsita de temei in deosebi in istoria arhitecturii gi peste care criticii au incercat in zadar si restabileascd o continuitate istoricd. a fost descoperit tiparul dar nu a fost 121 PtANgA 9 o Metrico romanicd Verso: San Zeno.

atit de bogate in monumente. sint mult atenuate in ltalia. 123 . radicalS din punct de vedere psihologic si spiritual. secolul al XV-lea nu arenici o bazain faptele concrete ale istoriei arhitecturii. Pentru a elimina aceste rdspindite prejudecbti.i la un . San Lorenzo .rseze in istorie: a doua dorea sd o reduce . pozilia ei bine stabilitd in continuitatea istoricd a culturii. critica contemporand a trebuit sa-. Lrazata pe relalii matematice elementare.11) nu s-ar deosebi cu mult. Dar. intr-o casd construitd de rrn arhitect care nu mai este rlpit de extaze religioase. pentru prima oar5. care-9i trag seva din splendoarea arhitecturii arabo-normande. in esenl. biserlca Ss.i o precizie de o evidenli universald. despuind-o creatoare. Mitul dupd care Brunelleschi incheie cu Cupola S. ale Renagterii. ca de altfel multe alte mituri. lipsit de legi. de a fi tradus in termenispaliali. la conlrastele dimensionale gotice care. o lege. nu mai sintem impingl de succesiunea inceatd. Dar. sau la Venelia unde apar teme independente.inzestrate cu un calm . datoritd scarii sale umane. infinit gi imprdgtiat gi a celui romanic. in acelagi timp. deci si o pl.r s-o n'cZinLe ca pe o nouLaLe absolurd fa15 de perioada precedent). se dezvolta gcolile italiene nu numai in centrele din sud. marea cucerire a secolului al XV-lea italian este de a fi transferat semnificalia con!inuti de templul grec la spa!iul interior. ci urmeazd metode 9i procese umane. sau mai exact.10 a) cqre o nrem izi a . cu Brunelleschi. Maria del Fiore secolul XIV. ca spa!iu.-t I I delscoperita arhitectura Renagterii.de vitalitatea ei la o reintoarcere la arhitectura romand. dar insugi sensul arhitecturii italiene din secolele Xlll. Cind spunem ev mediu-transceden!d gi renasEste vorba de Care este elementul nou ce-9i face aparitia imediat in arhitectura scc.i drrni doui conceolii onuse'nrima dore.neo" --. sau mai rdu. 9) stau mdrturie nagterii culturii Renagterii inainte de sec. spaJiul unei clidiri stabilea ritmul pasului omului. Apostoli gi S. dar in intreaga Toscand gi zond mediteraneand. DepSsind pentru o clipa obiectul studiului nostru. Lorenzo si in S. ?ncepind chiar cu Brunelleschi ? Este. Mult timp Renasterea a losf considerat. nu este jnutil sa amintim cltitorului profan cd si celelal'te mituri ale clasicismului.i Santo Spirito (P1. daca n-ar exista in primele doua o metricd spalial. Aceastd afirmatie este adeviratd. facem o aluzie literard la faptul cd nu mai sintem atragi de ritmul paleo-cregtin.tere.i intunecoasd a traveelor romanice. Tct ceea ce este nunrit intelectualism si umanism tipic Rena. nu sint decit referiri foarte sumare si ambigue la adevdruri mult mai complexe. De aceea nu este intimplator cd cei care nu inteleg Grecia ca Ruskin. Se cautd o ordine.af itrrd in ii uman iste.rti matematici aplicatl pe metrica romanrca si goticd. sint ostili gi fa16 de Renagterea italiand. cind ne afldm in San Lorenzo. de unele biserjci romanice. fi ind incapabil. ci omul. incit meritd sd li se acorde un spa{iu ceva mai important in istoria arhitecturii europene. o disciplini contrari spatiului gotic incomensurabil. a$a cum am vizut.i XIV (P1. mai ales dacd ne referim la substanla spatiala a arhitecturii. a operelor tl in sec. Chiar o trecere in revist5 rapidS. ale romanitdlii. 122 (. Ordinul cistercian creeazd o zond de influen!6 gotici in ltalia. ba dimpotrivd. al XIV-lea italian. metrica care in perioada romanicd gi gotici se mirginea exclusiv la planuri. Spirito a. in termeni spaliali astfel: intrind in S. care nu rdspund unor necesiteli de construc!ie sau de coresponden!d cu arcurile sau bollile. cuprinsd intre Vercelli 9i Puglie. limureste problema continuitetii dintre arhitectura ronranica si goticd gi cea din Rena. ii conducea privirea de-a lungul liniilor directoare dorite de arhitect. intru nimic misterioase. inlelegind legea simpld care guverneazi spatiul.i timp.terii se traduce. unde apar citeva monumente construite de arhitecli straini. determinata de raportul dintre elementul sculptural gi om. dar obiectivE. nu mai sintem aiilaligitorturalide mistica inal- timilor.i deschide cu Porticodegli lnnocenti. Pini atunci. o jude- o inovatie tere-imanen!5. Nu numai documente ca Porticul de la Civita Cas- tellana. posedi secretul clidirii.i indrepte eforturile in doub direclii:si revendice originalitatea Renaqterii 9i.. al XV-lea. in acela. Miniato din Florenla (Pl. al XV-lea. al Xl-lea gi al Xll-lea 9i care este prezentd fird intrerupere in tot Evul Mediu. nu edificiul il poseda pe om. nu mai sintem tirili de fuga perspectivelor bizantine.i de violenfa Iongitudinala gotici ci. pentru a-i intelege legile.. Templul grec oferd un echilibru si o senindtate asemdnetoare. avem senzatia de a fi la noi acasd.iung citeva secunde de observatii pentru a mdsuro intregul spaliu. decit un subcapitol al stilului gotic. sau ca I'rank Lloyd Wright. ale clrei origini trebuie cdutaie in sec.

la schema in cruce latind. premiza sociali a oragului creat pen_ tru om. in secolele XVgi XVI abunddgisint preferate edificiile de plan central. tocmai pentru cd in ea gi-au gdsit loculgindirea gi arta. egalizind transeptu I cu navele si prelungind schema longitud inald d incolo de acesta. nu numai cd nu a ucis erprimarea individuald.72. 124 Fig. organicd.tine gi bizantine era de a inzestra cu o fortd dinamicd pind 9i clddirile de plan central. mdsurarea spa!iului a insemnat pentru Brunellesch i constru irea dupd raporturi matematice simple. i anu me de a control a ra{ ional orice energ ie d i nam icd inerentd axelor. deoarece atunci au fost puse bazele ideii moderne in arhi- tecturd. nu a dus niciodatd la o produclie mecanicd. fata de tot ceea ce il domind si il apasd. in planuloriginal. de la S. Acolo unde a fost posibil. este firesc ca arhitec. Brunelleschi. dupi indelungi cdutdri eclectice .i or ig plan inal. Pl.14 I I Observatorii superficiali acuzd.cind se face o strinsd legdturd intre momentul poetic gi clipa reflec_ tdrii ne intoarcem privirile spre civilizaTia din secolul al XV-lea. Into_ leranla noastrd liberala fald de tot ceea ce se impune omului. Substratul logic.22. Brunelleschi a sim!it nevoia sd nege la maximum axa longitudinali si sd creeze o miscare circulard in jurul cupolei. Renagterea de culturalism.i Michelangelo. 4 a). aproape matematic. bralul lungt fost restrins. unde bra{ele se echilibreazd. s-a trecut la crucea greacd. (fig. Am vdzut c6 intenlia arhitecturii paleocre. continuind naveie laterale in golul absidei si. din pdcate nerealizat. psihologice si spirituale ale cetaJeanului modern: aceaste atitudine a noastrd rmanentd. acuma ne afldm in fala unei tendinte contrare .i autocritice. unde nu se mai ajunge 125 . in San Lorenzo. el a inchis circular aceastd metricd spatiali. pind la peretele de la intrare. iar noi care. dar i-a dat aripi si a stimulat-o. poezia sigeniul. a casei conceputd in funciie de nevoile materiale. in lumina acestor cerinle intelectuale. Celelalte elemente originale ale arhitecturiidin secolul al XV-lea rbspund acelorasi imperative spaliale.iidin secolul al XV-lea sd revizuiascd toate schemele tradi!ionale ale organizdriispa!iului. Florenla (inceput in 1436) Plan actual . al acestei epocr. respingerea noastrd actuali a arhitecturii monumentelor ca atare. dupd care omu I este cel care d icteazd legi le cldd iri i gi nu invers. Unei concep!ii unitare a spaliului ii corespunde in mod logic o schemdde plan central si nu longitudinal. Santo Spirito. arhitectul nu a simJit numai nevoia sd extindd metrica asupra intregii biserici. strinta noud. ci mai mult. Sebastiano din Mantova pind la proiectele catedralei S. dar ea este in fond leaginu I celor mai indrdznele experiente mcderne. ne afl6m intr-o epocd in care existd o profundd unitate intre culturd si intentiile indivicuare . spiritualS igi are originea in arhitectura secolului al XV-lea. pentru a da unitate conceptiei sale arhrtecturale. Dar la Santo Spirito nici aceasta nu a fost de ajuns. Pietro ale lui Bramante . ci a pregdtit baza solidd a unui vocabular spatial comun care. -foate eforturile Renagterii au fost indreptate spre accentuarea controlului intelectual al omului asupra spatiului arhitectural. Pentru a controla in intregime spatiul.

7: la un centru. !i iata c5.l. O singura direclie. Asupra pere!ilor actioneazd apoi lin iile d irectoare ale corni. ele sint ni. De aceea. inlocuieste tendin!a de a deschide perspectiva cu clorin!a imperioasd de a defini. Palatele med ievale pt"ezinta suprafele aspre in care ferestrele sint elemente intimplatoar^e. alaturi de Palazzo Strozzi. umand si unranistica. iar rje acolo se detaseazi navele. clasici dar niciodata clasicistd. chiar daca a devenit inertd gi academicd in imita!iile de proasta calitate.restine creeazt penunrbre.l icJee. in toate. Acelagi program il regirsiin in tratar. introduse fera o ordine de compozi!ie. f** hi. ci se porne. in asa fel incit sd nu fie intrerupte planurrle cromatice.elor care rup liniile verticale si extind perspectiva dincolo de volumul cladirii. i i Sffi:i.9 F. scoase la suprafatd de decoratia lor sculpturali. Ceea ce Brunelleschi a facut cu spa!iile interne. Este inlaturat olice factor decorativ med ieval. Alberti realizeazd cu suprafele. O asemenea concep!ie corespundea perfect cu temele spa!iale gotice. de preferin{a. Niavele laterale ale bazil icii c. stabileste un ritnr simplu la ?alazzo Rucellai.1.e dc lii cenLru de sub cu1. Alberti in S. i1 a) elimind navele minore . de a misura.i pentru suprafe1e. spre infinit. Andrea din Mantova (Pl. t & $i cum rimine cu decoralia aplicatd atit de detestata? Ea a fost fara indoiale exploatat. Alberti imparte gi masoard pentru prima oard suprafata volumetricd cu pilagtri.1 . Dar aceastd decoralie aplicat5.te deschideri asimetrice. contrare noii tendinte de dominare intelec- ii.rr:1.vrlele in stil italian" din Statele Unite pina in Rusia: impotriva ei s-au indreptat sageiile arh itecturii moderne.ea pere!ilor.. dar era cu totul opusi culturii Rena.. in cursul intregului secol trecut. ?ncepind cu cu lori le : b icrom ia cI id i ri lor lui Brunelleschi fala de bogatia coloristici a suprafelelor din secolul al XIV-lea a insemnat o revolutie la fel de polemici. a arhitecturii Renasterii. care rationalizeazd dar nu revolulioneazi iconografia medievald. a prelungit 1)A $ fifii'. ii l. * # tuala.i radicala ca qi abolirea de cdtre functionalisti a ornamentafiei arhitecturii cl in secolul trecut. zone indef in ite. o singur.i a stabili o lege s. a rdspuns in Renastere temei spatiale a epocii.'. o singurd unitate de mdsuri: iatd care este dorinta. creeazi un singur spatiu largind nava centrald si adaugindu-i un glr de capete laterale.. o singuri lege. i'll .terii care. :r::.

PLANSA 1A Contrdstele dimensianale Si continuitatea spotiaN1 o stlluluf gotic. Cambridge: Capeia (144. 5us: Interiorul turnului din Catedrala de la Strasburg (terminate tn .1) Xl\f. Londra (sec. XllCatedrala din Amiens (1220-BB) Capela catedralei din Wells (118A-1425) King's College. Verso: l'1 bn istirea \^/estm inster.

i continuitateo spo[iald rso: rrinore.rntichitatea. Bologna Ministirea din ['l:in:stirea Casamari (terminatd ln Sala San Galgano (1227-SB). Domul din Florenta (1296-1366) Sus: sec.l)rr. prdpastie care va vesti mai tirziu scolastica neo-clasica.i r lcr lafa ziclurilol'o inspira!ie aplicatli la er:nslruirea spaliilor.'1401).rbsolutd pe care ne inver. Florenla la Palladio. dupd ce am spulberat toate regulile.i si artisticA" Volurnetria . de la Bramante (1246- (1390-sec. Fra Ristoro5i Fra Sisto: Santa Maria Novella. Petronio.rre de a le sintetiza in citeva rinduri" Motivele culturalistegi arheologice Precum 9i iluzia de a putea gdsi () r-egule general valabild a frumosului care i.I un act de o profundd coerenla. aveau sau falsa pudoare sau fd!6rnicia. secolul al XVI-lea dezvolta aspiralia centralizatoare a secolului al XV-lea. viziunea spaliului absolut.i deci de o adinca valoare cultu- .'prin lucrdri cl'eate de numeroase lost ilcn ii. au fost imbogdlite cu motive volumetrice 5i decorative de o itsemenea d iv^ersitate gi ind ividualitate incit ar fi de. Aga cum am mai spus. dar care atunci nu a. Proclamem o originalitate . ve .ti ai idealurilor sale arhirecLurale..rl.L'colul I t1 al XVI-lea.undm sd o gasim pina 9i la operele artistice rle atunci PIAN$A 10 cr Controstele dimensionole c strlu/ui gotic. pe cind cei din secolul al XVI-lea sau mai bine zis.artd orice incer(.tirbit puterea vitald a acelor artisti de prim rang. va constitui justificarea intelectuald a nenumerate eclectisme.. sau dibicia culturala.rl XV-lea uu preluate in secolul urmdtor. de Colegiu Pi (dctal iu) lastru ceea ce prive$te tenrele spaliale. de a lduda fdrd nici o rezerve .i viata creatoare. la care gdsim afirma!ii de un conformism clasicist irtitde plat. care poate [i perccput cu ugurinld din orice urrghi.i. daciarfi sdne limitam lacuvintele lor.i facuserd deja apari{ia irr scoald lui Alberti din secolulal XV-lea domind ideologiacriticilor din . a l():. San Donrul din Milano (1386. tradind cu o indiferen!i lipsitd de scrupule canoanele clasice. Dar deoSebirea intre secolul rrostru 9i psihologia celor din secolul al XVI-lea consta tocmai in faptul \ r-ii noi. o prapastie intre cultura.i care se exprimd prin echilibrul euritmic al propor!iilor' Fala 131 in . de aceea. Antonio d i Vincenzo . artigtii chiar cind creau in ntodul cel mai liber. Existi.i de a se declara urmagii mode.i Plastica . incit. XV) Arnolfo di Cambio si Francesco Talenti. XVI) Interior.secolu lui al XVI'lea lemele spaliale fundamentale aPdrutc in setolu | . Nave lateral5. nu am Putea lcclt sd le judecim dupa aceleasi criterii cu care am judeca erudilia neoclasica si pe cea din secolul al XIX-lea.

spre flega sa. Bramante.r forma o masi plastica compactd. suspendati rle octogonul planurilor tamburului. indicd prirr zveltelea imbinar-ilor gi prin pldcute efecte liniare un rtinerariu vizual circular. ?alazzo Farnese. valorificare la maximum a raporturilor dimensionale dintre pdr!ile cladirii. fdrd s-o distrugd. deoarece programu I arh itec_ tural al secolului al XVI-lea impunea spatiile interjoare. Cupola lui Brunelleschi. Renasterea timpurie nu a inchis inci spatiul dar l-a ordonat lupd o metricd rationall care permitea sd fie definit si mdsurat. a liniilor de forld. rlindu-i insi o ordine rationald.ia{a acestor idealuri I in [orme o plasticitate abia latenti la Brunelleschi. cu toate ce este trlbutar unei legi matematice de compozi!ie.i il impart dupi o lege simplb. se potolegte cu des.i zonele neutre care implinesc boltile. Tempietto Capra. constituind oarecum si declaratia sa prcgram: afirmare centrald ahsolutd. La Florenta.zone neutre. Dar analogia intre Grecia si secolul al XVI-lea nu depd.i cu plastica masivd a decoraliilor. iar secolul al XVI-lea a realizat aceeagi ceutare spatiali in termeni euritmici. de. Daci turnul gotic atrage privirea spre indltimi. care inainte era ref inutd. al echilibruluistatic 9i formal al maselor in care dobindegte un nou inteles dialectica spa!iale a secolului al XV-lea.icorporalS a peretilor sdi . de tematice ale spatiului simetric.ivirsire. Roma.este un fel de Partenon al epocii gi.Pietro.i in cadrul uneischeme simetrice. Caracteristica arhitecturii acestui secol nu constd deci intr-o reinnoire a concep!iilor spaliale ci mai degrabd intr-un nou sens al volumetriei. std intr-un echilibru imobil cu toatd gravitatea si greutatea sa" lmbinarea planimetricd.e. dar nu stinsS. in rnod firesc va fi lipsita de greu:. intorcindu-se la vechea antitezd dintre spatiul interjor si exterior. in secolul al XVI-lea.c { fl lrig. adesea monumentali.i liniare. &{ 3It . Roma (1503) Palladio: Vila S. adicd a elementului propor !ional. Motivele spaliului static al romanilor se imbind. secolul de aur a dat v. in aceastd privinti a devenit clasica comparalia intre cupola din '). Tempietto de Bramante la San pietro in Montorio din Roma inaugureazd secolul al XVI-lea. 23. Un. spaf iald.. interite gi facuta mai masivd de un gust care prefera un intreg rotunjit si o solidirate.tind stabilegte ritmul mersului omuluidaca palatul sau cuntea din secolul XV. in numele acestui gust au fost eliminate toate liniile directoare vizuale.care prin vibratia continud. Dacd stilul gotic a adus cu sine dorinla unui spaliu continuu si infinit in lungimea dispersiva a perspectivelor sale. r-'lementard.12). Vrcenla in lYontorio. idealul gotic . ci nervurile gi urzeala se imbind pentru . Acest. ci o sentint6. ca atare. cucerirea legiide compozitie . nervuriie sint mai numeroase.i dinamice.-de secolui'al XV-lea.ir de arcade din secolul al XV-lea. dacd bazilica cre. in 132 himb. da Sangallo. 23).i perete. forta dinamicd.urta Maria del Fiore si cea din S.1i domind totul (fig.tempietto. dd impresia de mi. care organi/ teazd.te acest ideal comun formal. intim6. dar de data aceasta cu soliditateagrea.i determind. pe care Brunelleschi o pdstrase. plasticitate viguroasd (Pl.rl spatiului infinit este exprimat prin contrastul intre nervurile proerrinente. in timp ce rroile conceptii ale Renasteriide mdsurare a spatiului se manifestd in 'ele opt par!i clare care il inlanluiesc. La Roma. Pietro ! (1 550) sr A. un sir de arcade din secolul al XVI-lea.r secolului al XV-lea. spatiile umplute rrrl mai formeaid. volumetricd gi decorativd nu mai este / o sinrpli expresie a concep!iei arhitecturale. unei linii sau unui plan cromatic. planuri. mar realizald la Alberti si care izbucneste acum in nenumdratele variarii reincarnate. are toate defectele si toate calita!ile capodoperei elenice.. nu mai rdmine nici urmd din antiteza diramici intre linia de foria.

operele lor sint cons istente g { Michelangelo nu a marcat inceputul perioadei haroce. de geometria elementard 9i de imobilitate. idealul gotic al spatiului continuu este exprimat cind prin mari logii aerate. intre clddire gi cer. corniga puternicd a lui Michelangelo sugereazd o greutate. la fel Michelangelo. irr cadrul aceleia. iar opera lui Michelangelo frdmintarea interioard a zidurilor. idealul centric al rotondei. adicd dintre dou6 valori volumetrice compacte. o atitudine creatoare dezbrdcatd de prejudecd!i intelectuale si formale. caracteristicd secolului al XVI-lea. cind prin finisajul 9i decorarea cutiei pere!ilor care prin intermediul bosajelor capdtd un intens joc de lumini gi umbrd.Pietro trebuia sd fie produs de raportul dintre masa cupolei 9i masa bisericii. in secolul al XVIlea. barocul dobindegte un sens psihologic care depigegte domeniul arhitecturiisecolelor XVll 9i XVlll. Migcarea gi intrepitrunderea in spagiul baroc I fr } f Dispdrind direcliile liniare. in mdsura in care au fost simpli imitatori. Dar.i si separe. 9i lupta fdra sd invingi. gi care este comund mai multor perioade din istoria artelor.'tiI i' tate. Dacd acest ideal mai persista in Renagterea timpurie. Analizind arhitectura din secolul al XVI-lea riscdm cu u. asa cum incd mai sus!in atitea manuale de istoria artei. se va indl!a deasupra bisericii fd. ln conceplia lui Michelangelo. Raportul care existd intre Vignola. i. 134 . r fi Alteor'i . ele s?nt ugoare. i Pal lad io (Pl . inundind pere!ii. accentueazd ruptura ! 1 # r* intre spa!iul exterior gi cel interior.i va accentua masiva gravitate fie prin predominarea plinurilor asupra golurilor. de conven!ii.urin!d sd confunddm aceasta ndzuinld cdtre un intreg static. ci i-a modificat. reprezentind o stere de spirit tinzind spre libertate. ordonindu-se rational la Palazzo Strozzi gi articulindu-se ?n unitdli liniare la Palazzo Rucellai. pe cind cea a lui Michelangelo (mai ales in proiectul original. 12) reprezintd prototipul operei lui Michelangelo. dindu-le o frumusele strlind de orice este de ajuns sd amintim de vi lele lu nostalg ie arheolog ici. De aceea se vorbegte de un b3roc elenistic. Din cauza acestei voinle de eliberare. preferin!a pentru materia consistentd au fost intodeauna impletite cu acea limpezime spaliale 9i acea culturd a legilor metrice. dar n ic iodatd I i ps ite de vi atd. eliberare fald de simetria si antiteza dintre spaliul interior si spa!iul exterior. imitatori in secolul XVi. ordinul colosal nu mai coincide cu pere!ii 9i volumul ei este simbolul plastic a[ dorinlei de a fringe. nu este o linie terminald ci o zond de contact dialectic intre plinuri .deci. Din aceastd cauzd. ce-i drept. in schimb. de un baroc roman. tot aga laPalaTTo Farnege. Minerva Medica gi lSanta Costanza. Dupi cum linia terminald a unui palat medieval este crenelatd . materia pdtrunde in deschideri. de a ddr?ma iar s-cara monumentald izbucnegte gi domind spa!iul mic ca si cum ar vrea sA dducd un strigdt de revoltd in stereometria sa statici. 12a. El a dat consisten!d dramei din cea de a doua jumdtate a secolului al XVI-lea care tindea si dea migcare spa!ialitd!ii statice inchise. intdresc impresia staticS.. in epoca in care 135 i grave. studiate temeinic in perioada Renegterii timpurii. intdrit de coloanele unite care in loc sd articuleze. La palate ca 9i la edificiile comunale ale Evului Mediu. aspira!ia cdtre simetrie. Barocul inseamnd eliberarea spa!iald. transpunere in termeni plastici a pilagtrilor liniari pe care i-am intilnit la Palazzo Rucellai. palatul va prezenta un volum unitar.a rdsturnat volumele 9i zidurile. fie prin suprapunerea ordinelor. va fi adincitd in ea de tamburul greu.igoluri. Minerva Medica reprezenta sfigierea romanticd a spaliului inchis roman. 18) care insufletesc cimpiile din jurul Vicenlei. Michelangelo si Borromini nu se deosebe. i. eliberare spirituald de legulile tratatelor. sculptorul. au invins volumul si plastica. Intrarea bibliotecii Laurenziana din Florenla (Pl. marele efect al catedralei S. in timp ce prin ferestre gi prin decoraliile lor.ivesele. de a deschide. de a ldrgi. nu a putut sd se lepede de spaliul secolului al XVI-lea in numele unei teme noi.r6"stt fie legatd de ea. intr-un echilibru de sine stetetor. nu au rdmas in istoria artei. 2). la drept vorbind.te cu mult de cel dintre Panteon. ca la Palazzo Farnese (Pl. dar.i volumetriigi olastici. corporal . aga cum arhitectul Minervei Medica nu a putut crea un nou spa!iu cregtin 9i a trebuit sd se mul!umeascd sd subtieze perelii care inchideau spaf iul antic. creind astfel situa!ia cea mai drama- ticd din istoria arhitecturii.i implinit cu spa!iul static roman. determinind o confuzie intre plin gi gol. in care ea apare mult mai joasd decit a fost realizatd ulterior) va pdtrunde in corpul bazilicii. La artigtii autentici. care gi-a gdsit. Aici.

lvo alla Sapienza. in parte. fdr6 indoiali. noi nu folosim termenul cu acest in{eresgeneral de revolti moralS (in care caz barocul ar risca s6 fie confundat cu romantismul) ci in intelesul propriu-zis arhitectural. S. Multd vreme critica .5ise vor- beste chiar de un baroc modern cind arhitectura organica se declard independentd de formulele si schemele functionale. nenumdratele efecte sconografice. prin urmare legatura strinsi. schimbarea. pe care clasicismul scolastic din intreaga Europd il preamirea. inseamnd. Faptul cd dupi cutia inchisa. adicE pe suprafa!a cutiei arhitecturale. adici tocmai cind barocul isi atinge apogeul. dupi cladirea-fortdreafd care era Palazzo Farnese a urmat palazzo Barberini. inlocuirea unui cerc cu o elipsd. in esentd. Chiar si ast6zi.ti minori ale cdror palate. ci creeazd o noud conceptie spaliali. curajul. imbinarea simfonicd. inseamnd sa_i acceptdm gustui. . colonadele din San pretro gl-au deschis bralele pentru a priml multimi de credinciogi. interiorul lui Sant'lvo alla sapienzasiDie vierzehn Heiligen.si acum incd largi paturi ale opiniei publice .ca sdne rimitdrn la exemplele ilustrate in P1. dezordinea. BorrominisiNeumann: acestea sint cele doud mari nume ale barocului interna!ional asupra cdrora s-au incrucigat spadele. Acesta din urmd se realiza prin contrastul intre doui direclii vizuale. aparitla in clddiri a elementelor naturaliste. pentru cd pallacro. secuiara opozitie criticd fald de baroc nu a fost niciodati indreptata impotriva lui Berninisi a scolii sale. printr-o extindere nepermisi a cuvintului. polifonici dintre spatille erterioare 5i interioare. darmai alessd-i inlelegemspatiul. in Sant'Andrea al Quirinale a lui Bernini nu a fost prea supdrdtoare. a respectat spiritul clasicismuluispa!ial.ti 136 ai XVI-lea. deschis si imbietor cu iluziile de perspectiva si ferestrele sale mari. abundenta motivelor de sculpturd si arhitecturd in parcurile marilor vile. austere in suficienta lor formald. foiosea 137 . )4. Si este evident cd trdsdturile care caracterizeaza spaliile secolelor XVll .13. fantezia. in 1(t67). sd ne placi san Carlino alle euattro Fontane. Mi. Roma (ternrinat. gradindritului. asimetria.i XVlll nu pot fi regdsite in perioadele care. Critica gi publicui nu au protestat niciodatd prea mult contra introducerii dialecticii gi libertilii in spatiul secolului al XVI-lea de catre Scoala lui Berninicare. intoleranla fala de canoanele formaliste. bidimensional.carea spaliului baroc nu are nici o legiturd cu dinamismul gotic. a accepta indrazneala. sculpturii.7 arhitectii din ultima perioadd a lmperiului simt nevoia sa pund sub semnul intrebariisoliditatea staticd a spaliului roman inchis. afost un geniu prea independent ca si urmeze regulile unui joc la a cirei rdspindire contribuise. toate acestea nu au deranjat. chiar dacd elipsa este o form6 mai dinamica. cu toate cd a dat miscare sitensiune componentelor sale.inseamni si asta. Nimeni nu a aruncat cu prea multd convingere anatema unu i Pietro da Cortona (pi. planurile bise- ricii :i ale ct. a arhitecturii. 13a) sau unu i Vanvitelli. Desigur. jocurilor de apd pentru a crea o expresie artistica unitard . in aceste marele monumente triumfd caracterul de migcare 9i intrepdtrundere caracteristic barocului.polei. din moment ce in jurul acestei figuri eretice elementele erau dispuse dupd metodele secolului al XVI-lea. sint chemate baroce. biserici pi fintini au adus luminb si strdlucire in pietele severe ale seco- Fig. lult. nu numai in domeniul piasticii arhitecturale ci si in realitatea spaliald. picturil. adicd spafial. impotriva fecunditaiii inventive a atitor arti.Borromini. faptul cd dupi schemele centrale ale secolului al XVI-lea. pina gi pref-erinta pen_ tru elementescenografice.s-au oprit Ia punctul in care barocul nu se mai margineSte sd brodeze pe vechile scheme un nou gust. a in{elege arhitectura barocd nu inseamnd numai a se elibera de conformismur'clasicist.

rl irr..i (iig. -. 75) cle forrne complexe Wsrqe! i{.at:: i! . in ter"meni spa. '::.iali. dar nu instrumentele. Miscarea baroci nu inseamnd -r*i'"" ' infiptuirea cuceririi spa!iului. Dinamisniul barocului. 7. dar in stilul baroc intregul perele se unduiegte <isA i. Cupola lLr i Borromini din Sant'ivo.ll . Neumann: Biscrica celor paisprezccc sfin{i pc IY rin (1743-'/)).inderea olizonl. :. .rli (fig..i intrep./^: ie nentrrr a c. insi.rattro Fontane (1540).! satt r..). este simbolul sau plastic.lf rr.rr:rtir. urmeazd intreaga experien{d plastici si volumetricd a secolului XVI.i It*fl Borrornini: S. volumetria gt decoralia.ea rrn nou sn. IF . in actiune.* indicalii de perspectivd exprimate prin jocul liniilor. miScarea implica o negare absoluti a oricirei impar{iri nete si ritrnice a golurilor in elemente geometrice. Carlino alic Qr.nn. l'lrnlr i.rl.5. cu spirala sa ascendenti. Linia gotica obliga privirea si alunece pe suprafale fdcind si par) zidurile lipsite de masivitate. 138 . ii respinge idealurile.esdecucerire a acestuia deoarece ea reprezintd spa!iul. ci un proc.$ # il Fig.

. . I r.t.' r'.:.. Li.. ::il..r . (. '.r' :n ri.jt . I it . ...t:. .tl.1.. i . .-. i'. i ii ' rr iJr ir!.f.r :rt 1t.if rl . i"lr.) | )i . .:i ll ...:: . .)! r .... . ) i.t. it . | :.t... I .-. _. lr .:..:lr.i..).

adaogindu-li-se doud cercuri care cor-espund cu ceea. pura licen!a. i. teatralitatea bombastica. sa privirn plarrul bisericii san Carlino si si incercam :jii-i descriem forma: o jumitate de oval de o parte a intrar^ii. "l-otul este invesmintat intr-o ornamentatie spectaculoasd 9i ?nviorat de suprinzdtoare efecte de lumind.d irr contijL.. o altai j .area celor douh brale (a.rvale in capelele .ltrLrnd intr-o compozitie cle 1rl.. mai exjstd inca un fragment dintr-un al doilea transept alcdtuit din doua altare suplimentare. Fereastrir (deraliu).1 apoi fragmente le ar'tor cJoua . . cupola r:ste eliminati. IigLrri gccmetrice se intilnesc. punctul focal nu este amplasat la incruci. 11 Leon Battista Albertir Sant'Andrea.l . Floren{a (1429-43). Rimini (1447).egte prin I i mbaju I poetic. chiar si prin intermediul unei infinite multiplicdri a imaginilor. 14. in perioadele de culturd spa!iala rigida ca de pilda in Renastere. ri{ *t". care cu un succes neintilnit in alti epoc6.ln care nu nrai pdstreazd nrnric din scandarea clar6 sau din metrrca curitmicd a Renasterii. inceputd in anul1743. Aceste patru sectiuni de ale r-iitol cscltlc lrt'isntitticc saju 5lcicr:fn. din dreapta gi din stinga. lar la biserica lui Neumann. in scopul realizdrii unui spaliu rnai dramatic. Mantova ('inceput in 1470) Sus: Leon Battista Alberti: Templul lYalatesta.jL.[ cU tormele vecine.' 'l f f $ I . Vczi 9i pl. modeleazd cutia zidurilor pentru a accentua pina la lim ita aceastd intrepdtrundere de figuri spatiale prelungind-o prin tratarea ei plasticd.a cum se intimpla sub cupcld) ci in mijlocul ovalului central. Borromini. fdrd sd dea o impresie PLA. absorbindu-i d inamismul.'. unde se inalld altarul bisericii celor paisprezece Sfinli. se intrep. insd. de opera de geniu care. au fost intrebuinfate drept un instrument cu efjcacitate arhitecturaid de neinlocuit.d. Dar ce sa intimpla pe verticald? Un arhitec'l cl in secolul al XVI-lea ar fi ficut o distinctie netd intre cledire si cupola.i* $ flu Je continuitate navei. mecan ismu I regu I i lor s intactice si semantice. pentru a se evtta un element str6in care ar deforma jocLrl intrepdtrunderi lor spatiale. Fatad. contrapun?nd volumele acestora. ce fusese odatd transeptul. exist6 in mod sigur paradoxut.VjA tf d Legi/e 9i mdsurile spa{iului drn se:" XV Verso: Leon Battista Alberti: Palazzo Ruceliai.jlriLC 5c prir:r. ca de pilda in cea a baroculr-r i inseamna sd gtii sa distingi lucrarile in care apare ca scop in sine.rrrriilate in spatiul abside j: ui-meaz. insearnnd a surprinde clipa in care spiritui individual se luptd gi depa. concepe spaliul ca o singurd unitate. atinge momentul clasicismului (pl . Si ca si cum aceasta n-ar fi fost de ajuns. care din punct de vedere spalial leagd prima elipsd de elipsa principald. iar in perioadele de eliberare. (detaliu) Dincolo de aceste capodopere. Trei ovale de mdrimi diferite urmeazd unul dup6 altul. Dar a sti sd inielegi arhitectura. contopeste a cincea elipsa a cupolei cu spatiul de dedesubt. 14 a)" 143 .

l$Cr r.r(est dispretuit sec. deoarece operele lor nu aduc o noutate substan!ial5 in privinta spa!iului. CdsuJa burghezi.rtadin. sdracl in poezie auten'l. inchisa.' .i l"ll.1r-ile piate uniforme. falimentul total al sPatiului interior gi in consecinld. djn nroti. multe edificii ale secolului al XIX-lea nu au ocoerenfd sintacticademnSde invidiat precum gio anumitddemnitate. in acest sens. fie cd este ornatd cu mici portice cu cariatide grecegti sau cu coloane rdsucite baroce.de fapt.. cel mai inrportant capitcll al istoriei epccilor . corrstruieste ora.f r: :i' Secoler lui al XIX-lea meriti chiar laudele noastre.i t . chia. Aprecierea generald.f. reprezintd.rr.onslrucfie. care s-au inmullit in zonele mirginage ale oraselor noastre. XlX.priveste spatiul exterior.au patruconstruc!iiale uncr arlritec!i autentici.. i. lri. avind in vedere scopul prezentelon pagint nu vom comite nedreptatea. mai dezolarrt.i mici palate ale inaltei burghezii.i daca uneori edificiile de la sfir-situl Rena. cdsula burghezd este inghesuite. atit de dragi 9i atrdgdtoare cum sint arhiteclii adevara{i din epocile de reflux in crealie' De altfel.ol succesirre ale spa!iilor e>rterioare.i artigti de calitate: Valad ier in ltalia. Regr"r lamentele meschine rle r. lipsa de fantezie rrolumetrir.i contemporana.r) 1 1il_ .. Vechile spa!ii grandioase gi statice devin acum odaile juxtapuse static. dupa suprirnarea constructiilor din fala ei pierde orice semnr* iicalie in ceea ce. dacd biserica S. John Nash f n Anglia.ele pe carc ni le-anr impus apar din aceastd cauza. vorbi despre arlriteclura mcr Se cuvine sa adauganr.vc pur. identitatea lor -. repet. daci inrensa eroare urbanistica a demolarii Spinei dei Borghi a luat Colonadei iur Berntnr tre i sfertu ri d i n m ireli a scari i sale.i nrai evtdenti in epoca spaliala clernS.inrit. intre spatiile interioare l spagiile exterioare. al arhitecturii. fie cd apdreau sub aspectul unor ruine arhaice. p ina s i Lrnu din acele cartiere cu vile. Dacd un monument scos din cadrul potrivit este ca c picturi cu o lama supardtoare si nu pe mdsura sa. adica in Tinind'piept inrportantelor fenomene car-e au rez-u ltat d in rerolui. 1.r .. privegte spafiul . decit unele ora-ce-gradini construite: ta*{neeputr. care este unadin temele principale a programului Dar secolul al XIX-lease revangeaziin spa.ri1: .t exclude posibilitatea unei arhitecturi de valoarr:.i si spatiala in urbanism se reflecta direct in arlritecturd. Acest tip de clddire nu a fost allceva de constructie de la decit o reducere la scard a palatului monumental clasic. anon iir dec'it un cartier londonez d in secolul al XIX-lea.' : - Iir.icd. I.!t: -lr6i-lf 'r + :. tste o perioadd de nrediocritate in privinla invenliilor.* ". secolul al XIX-lea a oferitv.rrialii alegustuluidar nicio conceptie noui. este cu mult I . apare ti mai artificiald.--." "}144:" ' : * Fe . formuleazi temele sociale ale urbanismului in sensut mo- dern al cuv'intului. Diferenlele stilistice privesc decoraliile. apilr tlra noilor mijLr. dependenla arh itectur i i de urban isnr -. sufocant. zon.| ea cu toate reludri le sale numeroase in care l-omrntismul cel mai dulceag se impdca cu arheologia stiinlifica.in.a industriala. sec6lul al XIX-lea se lovectede nrolrlemeln<n.iului urban isnr.rl.Spagiul urbanistic al secolului XIX-lea lu i g i Dupd sfirgitul perioadei barocului.. Din punctulde vedere al spaliului interior.practice. lmportan!a acestui apor-t este atit de l'otdritoare.terii pdcatuiau prin retoricS.elor Sotice. { ii. ar forma poate. sau dupa preferinlele capricioase ale clientului mullunrit ugor de un arhitect bun la toate. incit daca am fr incercat sd scriem despre urbanism. l4aria in Cosrnedfn. ea rdmine doar o mascd.ele griidini.. meschind. clrirciti.i mai str'inrte. dar fdrS mdretie. mai ales migralia spr-e ol-as ). cd deosebirea pe care am stabilit-o in acest studiu.tr ede locomnl ie. r. --'-"-'---4. lstoria arhitecturii inregistreazd cl6diri remarcabile .i la nimic. p'ina intr-acolo inclt un urbanism gresi. . ele pot {i inlelese de toti aceia care au urmdrit pina in acest punct dezvoltarea temelor spatiale..rm lasat-cr in afard si mai bogati" Ori care d i n neiiu rnd r-a1 c {e cart iere cje c.... in general. inainte de a sfirsitul secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului nostru.. (cititorul ."*'' (:. sau pline de misterul fle. Fie cd are ferestre care imitd stilul gotic sau romanic. care se schimbi dupd varialiile haotice ale curentelor romantice.oricii si r-riticii. Gabriel in Franla : dar noi care am omis atitea genii ale trecutului.. ne gdsim in faf a nerclasicismueclectismu lu i secol u I u i al Xl X. fdure.r daci am putea alegetrets.i este prin forla lucrurilor negativi: dar aceasta nu inseamne cd puse in fa!a arhitecturii comerciale obignuite.a ciruia se .iile exierioare.. f rWS q ir{ 1.te noi cartiere periferice. rnpotri.ri ier(uneazi isr. mutilatd.ar'hitectura Iiind avertizat in al lll-lea capitol sd priveascd aceasti deosebire ca relativd). de J ne ocuPa de aceste personaliteti..este . iese in afara vechilor ziduri ale orasului..azdrrn i moderne. iar nralerra pe ccrre . domeniu'in care publicul are neapdrat nevoie de orientare.

derne. Ne putem limita deci la eviden!ierea caracteristici lor" spaliului modern. sd indiguiascd catastrofa urbanistic6. Le Corbusier: Vila Savoie. de o dorinld de a organiza. El se intemeiazd pe. liile oragenegti.26 9i fig. secolul al XIX-lea a incercat cel putin si ffi ldmureascd problemele gi sd propund primele modern. unde absenla unei arhitecturi este suplinitd cel pulin de o ordine urbanisticd.acel loc important unde trdiegte familia.planului liber". mobili. un i ri i nu meroaselor cdmdru!e ale secolu I u i al Xl X-lea. Dacd nu a fdcut altceva. insugindu-gi noile tehnici in scopul implinirii. ci ca rezultat al reflexului social. Arhitectura modernd reinvie visul spalial gotic gi.i I F ig' 25. sPre continuitate spa!iald gi descirnare arhitecturald. cu extremd fidelitate gi indrazneald a inten!iilor sale artistice. ci din considerente funclionale care se transformd in splendide imagini poetice in care masa zidurilor baroce este inlocuitE cu pere!i foarte ugori. fdculi cind din sticli cind dintr-un 147 Pere!iidespdr!itori din interior. care nu mai au func!iuni statice. suspenda!i. creind astfel posibilitatea legdrii ambian!elor. antreul se restringe pentru a face loc unei mari camere de zi.planul liber". fdrdmilati pind in prezent in sufocante cubulele aldturate si noua tehnici de construc!ie care folose.. au materializat condiliile reale pentru teoria. legate in laniurile standardizarii speculative. 77). ldealurile. inainte ca orice element de ziddrie exterioard sau interioard sd fie asezat.ti sau tdrdnegti.i ale constringerii urbanistice.te olelul . anexele se organizeazd in a9a fel incit sd permitd o respiralie mai larga living room-ului. Arhitectura eclecticd a mascat timid aceastd structuri clard cu o cutie I I I I i. planul liber prezintd posibilitali nelimitate de diviziurri elastice si subdiviziuni interne pelrtru programul de construclie izolatd. . pot fisubliri. contactul absolut intre spa!iul interior gi exter ror.. stabilegte cu ajutoru I unori mari ferestre. dormitorul se micgoreazd. nu in slujba unor idealuri estetice care igi ajung siegi. Ati vdzut desigur o casd de beton armat in timpul construc!iei.i a migcdrii volumetrice dar.i betonul armat.. latd de ce. solu!ii pentru oragul b I .. a Iocu intei muncitore. Behrendt gi Giedion 9i au fost rezumate in Italia de stud iu I precedent Verso un' Archttetturo Orgonico (Spre o arhitecturd organicd). spaliul modern reediteazi ndzuinla goticd.Planul liber" gi spagiul organic al epocii moderne ffi tffi Iffi tffi . fie direct (fig" 28). . curbi. dar nu ca un scop final in care s-ar putea include elementul dinamic.cperi. deven ite de acum inainte pereli de sticld.acestui secol.i specula!ia. treceri i de la planul static al casei vechi la cel liber gi elastic al construcliei mo146 . iffi IF iffi ffi tr r l I I I de ziddrle anticd in aga fel incit sd imite soliditatea si consistenla plasticd. stilpii sus!indtori gi plangele se rrdici de la funda!ii la ac. Reia intreaga experienld barocd a suprafelelor ondulate . Poissy (1928-30). Chiar gi in casa claselor de mijloc salonul se uneste cu sufrageria 9i cu biroul. cuceririle arhitecturiimoderne au fost expuse exhaustiv de Pevsner. Necesit6tile sociale care nu mai propun arhitecturii teme aulice gi monumentale. istoria. repet. stimulatd de ceva mai nobil decit megalomania . atit de indrdgitd de cultura secolului al XVI-lea. care a fdcut posibild concentrarea elementelon de rezistenld statica intr-un schelet zvelt. fie in cadrul unei unitdli structurale (fig. ci problema locu inlei pentru fam ilia obignu iti. Dacd aceasta se intimpld in construc.

arhitectura sa es[e centrata pe realitatea palpitantd a spaliului interjor gi in consecinld se opune formelor volumetrice elementare (Pl. Spaliul continuu este intrerupt de planurile verticale care nu formeazd niciodatd suprafele peometric. Este fi resc ca drama volumetricd care rezultd sa fie de o indrdzneald gi de o bogaJie nebdnuiti de funclionaligti si ins6.ele noastre 9r care nu are modern decit o nesemn ificativd si o stupida . t.i gdsegte in Europa atit formu strict ra!ional.i conducdtoru I in persoana arhitectului francez de origind elvetiand Le Corbusier. Al doilea curenr i. 1 5) g i Fol/in e.trerupt in succesiunea unghiurilor vizuale.i mobili. in poetica. Planul liber nu reprezintd pentru el o dialectici cuprinsa in volumul arhitectural.colile si spitarere. a scoala d in Ch icago intre 1 gB0-90.are de naturi care se afirmd la Le Corbusier.27). Ambele au un caracter internaiional. 16) demonstreazd clar aceasta diferenla de atitudine in compozitie si.2) gi acelui fel de dispre!uitoare deta. pornind de la un nucleu central . Curentul contemporan isi insu. multe din cuceririle spaliale mai vechi isi gdsesc astfel o noud fizionomie artisticd.i ralionale. dar in linritele unei scheme stereometrice precise. Avind comund tema planului liber. la al doilea nivel se afld o terasd mare iar prin intermediul unui perete de sticld care poate fi complet deschis.. intr-atit incit aceastd arhitecturd moderna pe care marele public o considerd. I 'l I I r ill illl Il =i--.r (Casa de r a Cascade) wright (Pl. cel d rntii se nagte in America. stabilegte o continuitate intre nivele. Diviziunile nu sint statice. organic si cu un adinc umanism.te ora. pnmul a Savoie de Le Corbus ier (Pl. De abia in acest moment se pune problema planului liber. spaliul este cuprins intre patru pere!i cu ferestre continue. ci este rezultatul final al unei cuceriri exprimatd in termeni spaliali. Chiar 9i in plan vertical o rampd ampl6 care strbbate clddirea ridicindu-se pini la terasd.i a pdtruns in Europa abia in ultimul deceniu. al tehnicii moderne.este de la Renastere si de la baroc leclia bogdtiei individualede expresie. statice din ounct de vedere tj-. vi de I are drept principal exponent un geniu american. substanfa elementelor figurative (in parte din cauza opoziliei polemice fald de ornamentalia aplicat6 a secoiului xlx). Toate acestea se dezvoltd in perfectd libertate. in contextul condi!iilor sociale colective. aspiralia cltre continuitalea spatiala are o vitaliLate gi mai pronunlati. ord inea elementelor structurale rdmine strict geometricd.rere imprum utdgustul pentru ritmuri modulare pecare letraduce in termen ii programului de construc!ie modern. ci formate din pereli subliri . care prefe16 simplitatea. dar volumul arhitectonic se descompune (fig.lipsa de ornamenta!ie") se deosebeste de la tard la !ar6.toatd Ia fel" (deoarece de cele mai multe ori n-a vdzut nici mdcar un singur exemplu autentic 9i ia in considera!ie construc!ia pseudo-modernd care impinze."''' '*. Pentru Wright. Le Corbusier porneste de la o unitate structurald. l"1ies Van der Rohe: Pavilion la Barcelona ('1929). In fermecitorul pavilion construit de Mies Van der Rohe la Barcelona. wcrc.i proiectind golurile in toate direc!iile. Frank Lloyd Wr ight .- Fig. ci creazi un flux neininr lrise.. al doilea. Printre capodoperele arhitecturii rezidenliale contemporane. al unui gust. tot de la Rena-.27.i liberd a temei moderneu. Avem de-a face cu o dezvoltare. Cele doui mari curente spa!iale ale arh itecturii modOrne sint functionalismu I gi curentu I organ ic. un patrulater ritmat regulat de stilpi. in cadrul unei formule geometrice.i sociale.fnaterial izolant fin.. cele doud curente o interpreteazd in mod diferit. dar larea cit .i insistenla sa asupra 149 . a Renagterii in multe edificii industriale. cum ar fi .qi ma. spatiul exterior 148 si cel interior coincid. in consecintd. reia metrica spalial. de la scoald la scoald (numeroase ca in cele mai fecunde si strdlucitoare perioade ale istonei) de Ia maestru la maestru.

Din aceastd cauzd. cu suedezigi cu tineri italieni. dupa intelectual ismu I Renagteri i urmeazi barocul secolelor XVll 9i xvlll. dupd neo-clasicism urmeazd curentele romantice din secolul al XIX-lea. arhitectura func!ionalisti se sprijind pe necesitdlile mecanice ale civiliza!iei industri4le (pl. ea a fdcut caz de tabuul utilitalii.15 a). fi ind func!ionald nu numai din punctul de vedere al tehnicii gi al utilitdlii.pensilvania (1935) ir' $ rH pdrfilor decorative indicd. o dorinld de eliberare din corsetul gol 9i auto-flagelator al primului rationalism european. intr-o simplificare istorici mai superficiald ca oricind s-a spus ci asa cum dupd ternplele grece. dupd roman ic (ralional) urmeazd goticu | (romant ic). standardizatd gi anonimd. 28. rdspunde la necesitdlile funclionale mai comprexe. dar gi din punctul de vedere al psihologiei umane. printr-o lege rs_ toricd. Arhitectura organicd. dupd monumentele imperiu I u i (ralional iste) urmeazd barocu I decadenlei romane. cu Aalto. independent de gustul uneori discutabil al acestora.romantic'. Mesajulsiu post-functionalist s !9 * d f # w & @ $ ff I itecturii. adicd al adeziunii la principiile tehnicii gi ale scopului practic al construcf iei si al . F' l. Cara <je ra cascadir la Bear RLrn --. Atit in Europa cit gi in America. tot astfel. ra!ionalismu I func!ionalist trebu ie sd fie urmat neapdrat de un uman arh 150 este izarea w . dar unii au vorbit chiar despre inevitabilitatea unui baroc actual car.casei pentru to!i".Fig. Datorita acestei inten!ii arh itectura organ icd nu numai cd a fost gregit inteleasd drept un curent.. i5 a)..l' wright.e ar urma rationalismului func!ionalist.ti din epoca lui pericle (raliorraliste) urmeazd elen ismu | (baroc). cu Wright in America (P1..

pietro palladio: p.l. Florenta (1524_26) . Vicenla (1551) Sus: ii Michelangelo: Bjblioieca Laurenziana. ip ll" E i PLANSA Valumett 12 io $i plasLica sec. lloma (1-501) Michetangeto: Biblioreca Laurenzian:.lontorio. XV/.rio s). Vetsci Bramante: . f t". fempietto-ul S. in f.ei'''"".rlazzo Chiericati.i_).".

Repetata formuld funclionalistd a. o noud in155 .maginii de locuit" rcnrezinti o naivA internnetare mccani15 a stiintei dreot rrn adevei- imuabil. Nu este vorlla numai de un gust. Scena.detaliu.. dezvelind gi eliberind problemele colective gi ittdividuale ale inconstientului. cultura poeticd a arhitecturii moderne se identificd cu problematica sa sr:ciald. Interior eroice pentru locuinla minimali. Gustul pentru o ornamentalie deiinitd de jocul aldturdrii unor materiale diverse (de exemplu. ci datoritd progresului firesc al gindirii gtiin!ifice. adicd pentru rezolvarea problemelor cantitative. se dezvoltd si se umanizeazd astlzi nu printr-un romantism arbitrar. Spiritul gtiintific isi arunce azi lumina asupra intregLr lui cirnp al ira!ionalului din om. este de nature. tencuiala linga lemn.tiin!ifica gi anume aParilia Psihologiei moderne. de o'riziune spa!iali antistereometric6 gi anti-prismaticd. Daci problema urbanismului gi a maselor proletare. in indicalii direc}ionale. Aceasta este vechea interpretare a gtiintei. Vedere aeriand Andrea Palladio: Chiesa del Redentore. Amfiteatru. Un perete ondulat nu se mai unduiegte doar pentru a rdspunde unei viziuni artistice. Venelia (1557). ii angajeazi pe funclionaligti intr-o lupti p 1$ tn Itr . care intre in viala politica.romantism organic. Venefia (1555). De fapt un asemenea ralionament este in intregime fantezist gi nu line seama de un factor care nu are nimic romantic ci care. mai articulatd. Andrea Palladio: Teatrul Olimpic. o personalitate. ca 9l pentru cele ale trecutului. beton armat lingl piatrd naturala sau sticla). cd se deosebegte de un automat gi cd arhitectura este in egale mesurd. vers (1 o: Andrea Palladio: Chiesa del Redentore (Biserica Minluitorului) Venetia Andrea Palladior Teatrul Olimpic din Vicen{a (1580). ci de inten!ia de a crea spa!ii care nr: sint numai frumoaqe nrin ele insele. Sus.il $ $ $ i PLAN$A 12 o Volumetrio gi Plostico sec. un mesaj spiritual. 9i matematic indiscutabil gi invariabil. o probleme calitativA. s-a pus la curent cu cultura gtiinlificd 9i tehnicd care a evoluat in cursul unLr i secol gi jumdtate. Coi! . dimpotrivd. Spa{iul organic este bogat in migcare. Venelia. o cale aleasi de om. in inventivitate vioaie 9i geniald (Pl. Arhitectltra care. cereia i-a urmat in secolul s $ :d rb nostru o alta conceplie mai relativd. ci exprim6 insagi acliunea vielii omului. arhitectura organicA gtie cd omul are o demnitate. ci pentru a insoli mai bine o rnigcare. dar care si renrezinte viala orpanir-i a celor cd t. Dacb criteriul judecii. mai elastice. pentru standardizare. Andrea Palladio: San Giorgio l'4aggiore. Viccnla.iiesc in ele. pentru industrializarea construc!iilor. Absida (cietaliu) Andrea Palladio: Chiesa del Redentore. ?n doudzeci de ani de funcliclnnalism. XY/. logic demonstrabil. 3) dar migcarea sa este originala mai ales pentru cd nu cautd efecte vizuale care sa uimeasce. in iluzii de perspectivd.ii estetice rdmine firegte neschimbat pentru realizdrile contemporane. 577).

$i tot din acest motiv. consti in fapl tul cd o mare parte din cele mai geniale intuitii in domeniul arhitecturii se gdsesc rdspindite in Iucreri de filozofie.. Mumford. 155 157 . Fdrd indoiald cd volumele exterioore cu profilele lor foc sd intervind un element nou. conStiin!a realitetii sale. ei se preocupd in general de probleme de compozi!ie. tatul lui Vitruviu pind la Woelfflin. devine o lege. lanseazd un apel in favoarea unui mediu fizic armonios. tNTERpRrrAnl ALE ARHtrEcruRtl I I si tot din aceastd cauzd. orhitecturo i. romane. o migcare care are un scop imanent intrucit este uman. anti-clasicistd deoarece nu inchide omul intr-o construcf ie definitd de canoane fixe gi imuabile a cdrei singurd frumusere este acea a intregului.i fig6duin!a. este cen- noud aspirarie spre bucurie care contrasteaza Aceastd necesitate sociali. care conduce gi inspird urbanismul si arhitectura modernd. cu diversitatea activitetii gi vielii sare. De fapt. aga cum demonstreazd.turir co atore rezidd in moso. in realitatea ciruia corpur gi sufretur s?ntvitar trul culturii pe care se sprijind arta contemporanA. scara umani. Nici un cuvint despre spaliul interior gi deseori nici mdcar intui!ia existenlei sale. Cea mai mare dificultate de care te lovegti in alcdtuirea unei istorii a criticii arhitecturale. Dind o formd defi nito ocesrul spoltu gol. odougd intotdeouno cevo neotteptot. unite. colectivd si individuald. gdsim continuu obser"va!ii precise gi patrunzdtoare.i exclusrv umon pe fun. in poeme. cu o forld gi o putere de sugestie cu nimic inferioard mrgcdrilor religioase sau spirituale care au inspirat fdurirea spatiiror epocilor trecutflui. Docd ne gindim bine i'nso. filozo{i.Profundo originolitote o orhitec. moi bine con- ceput. care oricum intrd in materia noastrd intrucit realitatea sa s-a concretizat in opere de artd demne de a fi puse aldturr. incheiem aceastd scurtdtrecere ?n revistd orientativS a conceptiilor spatiale a . omur.Ielegere a culorii. concepute dupd criterii moderne.expresie a unei idei impersonale gi universale" sigustul romantic. sau cel putin confortul civilizatiei noastre. Giedion ar trebui sd fie subiectul unui alt studiu. in spatiur organic regdsim acea caritate goticuluienglez. pentru cultura arhitecturald organici. o omul. dar care ignori problemele de confort intimpldtor pentru a infrunta problemele de viald.expresie a individualului". Adevdratii critici de arhitecturd sint rari si. uneori al descriptivului18.. cu rdceala severd a funclionarismurui. o cdror conformit te. intre statrc . esteticieni. a interpretarilor care au fost date arhitecturii de la primele conceptii grecegti gi de la tra- dolul formelor noturole. cu prezenla sa spiritua16. in originea sa funclionalistd gi in dezvoltarea sa organicd. pentru un urbanism si o arhitecturd care vor fi semnul . de seculara lupta intre grecesc si gotic. de capodoperele trecutului.i ocord. o istorie. V. de esteticd generald. dar care grorificd caracterur organic ar dezvoltdrii' al varietd!ri. intre gustul clasic . Ca sa ddm un exemplu.. Dacd insd ne referim la istorici. sd ludm la intimplare un pasaj d in Focillon .i creeozd propriul ei univers. Cu acest mesaj. este o mare miscare spirituald. intre formal gi pitoresc.. s?nt determinate de o mai bund pdtrundere psihologicd. in era atomurui gi in numere unui destin mai fer icit 9i mai productiv al omului. povestiri sau in notele arhitectilor.iLerioord.i de moarte are unei societdli in care individul tinjegte dupd Iibertate gi cautd cu disperare o intregire a culturii sale' Este o migcare care.i mobil. bibliografia de la sfirgitul acestei lucr6ri. cu alte cuvinte refuzul oricdrei clidiri care domini omul sau care este striina de el. cu exigenlele sale materiale 9i psihologice. nu poate fi rdstdlmdcitd ca o exigenra materialistd sau pur practicd.

ind cu zilele noastre.i doud de plange prezentate p?nd aici. Numai aga vorn putea deosebi interbretdrile arhitecturii de confuzii.i noua tehnicd constructiva a permis ridicarea catedralei din Wells. precizind ce aceste confuzii nu s?nt decit generalizdrile unor poetici aparte. ea trebuie se arunce lumind asupra unui aspect permanent al arhitectur-il. invelig I t i I l al spa!iului cu spatiul interior. in generalizarea. deoarece enunli o lege cdreia nu i se suPun toate construc!iile prezentate aici. Alcdtuirea unei istorii tehnice. rdspindite de-a lungul istoriei.tere (Pl' 12) sau din moderna tendinld organicd (Pl. 10) ci 16) si-gi demonstreze eficacitatea ilustrind orice lucrare. gtiin159 .te sd treocd dincolo de suprofele. ca atunci cind trage concluzia: . atita vreme cit se conferd termenului . ci de o fduri o /ume interioord in core spoltul . sau de Palazzo Quaratesi unde tratarea bosaielor de faladd devine mai ugoard pe mdsurd ce se inal15. 11 a) 9i cu atit mai pulin la arhitectura modernd cu volumele sale suspendate (Pl. aplicabild la toate monumentele de arhitecturd. osemeneo unui sculptor. ne Putem pune intrebarea dacd este vorba despre o interpretare. s-ar face o afirma!ie exactd. care inainte de orice i. Eroarea consta. indiferent de faptul cd este mai ugor sau mai greu de inleles.i o caracterizeazd.te golul ci un loco.ste de o fi conceput gi creot un fel de revers a sPo+iului. care aprobi sau comandS. psihologice. nu este de o oscunde un spoliu comod. 15) in timp ce irnbr6!igeazd aspecte secundare din lumea cregtind (Pl. Adaugam alte patruzeci de lucrdri (Pl. ata cutn deseori se intimpld.. latd de ce. am strins citeva monumente principale incepind di. goticul (Pl' 10) gi funclionalismul (Pl. nici la Palazzo Strozzi. pentnu a obline o impresie de soliditate este necesar ca Partea de jos a unei clddiri sd pard mai solidd decit partea de sus.determinat" un inleles exclusiv ca 9i cind progresul tehnic ar fi suficient sd explice prin el insugi lumea artisticd goticd. cladita pe exemple concrete. Desigur ca nu. aceastd lege este deseori valabild gi este izbitor exemplul oferit de Palazzo Riccardi. Omul umbld. ele sint aspecte ale universului operei de artd. cxperimentala.i act. interpretarea tehnicd este autenticd. Cu alte cuvinte. a boliilor umbrelare etc. dar de care moteria nLt se folosegte". Metoda unei istorii vii a criticii arhitecturale nu poate sd fie cea adoptati de unii autori. trebuie din Wells este determinatd arhitectural de tehnica constructivd a arcelor ogivale 9i a contrafor!ilor. 15' Este eronat dacd se a{irm5.constructorul nu inveie. in cadrul poeticii Renagterii florentine. de exemplu.i docd dore.i lumrno sd fie mdsurote dupo legile unei geometrii.lucrul cel moi ciudot e. el riscd sd confunde masa sculpturali scobitd. Focillon atinge punctul nevralgic. care. . brsericr sou interioore.i ocupindu-se de spotiu ii dd formo din exterior Si din interior. oferd o varietate suficientd pentru a verifica validitatea unei interpretdri de arhitecturd. Geoffrey Scott in capodoperasa Arhitecturo umonismului. este cu siguranld o eroare. e/ se ofld numoi in exterior. Privtlegiul unic ol orhitecturii foyd de celelolte orte. dupd care. 15). pornind de la fapte. in cele treizeci .i o-l inconjuro cu ziduri. politice. le definegte drept confuzii. in ridicarea unei particulariteli poetice la rang de principiu' care nu se aplicd nici la suprafelele cromatic uniforme ale palatelor medievale..i expun propria lor teorie si ulterior judecd celelalte teorii dupd cum se potrivesc cu tezele expuse de ei inilial. este neyoit sd Ie fringd. ittdiferent docd creeozd locuinle. cum ar fi Borisavlievici.. Dar nu pot fi considerate confuzii. Desigur ea este mai semnificativd in anumite perioade cum ar fi civiliza. extinderi nejustificate ale unor elemente specifice unei singure lumi figurative. nici la Palazzo Rucellai (Pl. 17. trece in revistS 9i analizeazd multe aspecte ale culturii arhitecturale 9i negdsindu-le " suficient de clare. impreuna cu edificiile precedente. chiar daci dupd aceea.tia greceascd (Pl' 5). unei meconici. 158 La inceputul capitolului precedent am schematizat temele culturii artistice care au alimentat operele . am considera una din tezele lui Belcher.20 a) luate la intirnplare. tns6. nu pitrunde in adincul lucrurilor gi se lasd furat de conceplii strdine. din Rena.n vremea grecilor sr sfir.. Dar nu este vorba de o confuzie intrucit surprinde un element permanent al arh itecturii' Dacd dimpotrivd.ioneazd in oforo oricdrtti obiect.i personalitS!ile creatoare. despre catedrala (Pl. aceea a adevirului static. determinot ol formelor . Ea trebuie sd fie o metodd empirica.l unei optict c0re sint fn mod necesor implicite ordinii noturole. 7). Pentru ca o interpretare sd aibd vreun sens. Dar dacd s-ar spune cd .

rsci o strinsd dependerrld intre arhitecturi si evenimentele I' ! i t t. r. . fie la lnceputul.e stc intrebar-i -c-il.. fie in timpul descrierii monumentelor. in Franla. i ncol n.radelor . Reinrs.tlraritia stal. rezunra uncle cl in clc.rtr Fr alta gi in Angli. in Anglia. De ce ? Deoarece Atena a invins Ia Ylaraton in 49A. ii s. de arlritecturzj in ce raport se gdseste atunci intelpretarea spatiald fali de celelalte interpretiri ale arhitecturii ? i.r I r oirslrur. a ci.r (.r. desi poate cea nrai importanta Pentrir a r^ispunde la . Unora insb.)1.luvais. Anglia a infrunlaL prol.dind din fiecar"e unele erenrple lpt.ul perpenrJic.ti.rur. se impard in trei mari categorii: de conlinr. t in Aproape toate manuale je cie isLole a arlt itecturii t-ecapitu leaza. cind a fost epoca de aur a arhitecturri grecesti ? in secolui V i. -5) .r.arhrtecturiicste legitirna .ul.lt (1--6). De ce ? Fiindci in secolull5.icu l"lenric al V-lea.n.lle lc rJ in l. ar' (. sub l lenriq.r g i Westrrirstr: (P1. i g.. sal este cJoar o interpretal-e printre altele.rjungind la o inLeiegoe cu Scotia .r l l i l-lea.1rile arhitecturale cunt srl r:xplit.r utili..trv gotir.r-r iti cr:nsi:t. u1.r I r.elor naf ionale:i r-u . faptele semnifrcative ale vielii politice din diferite perioade.. s' iru in.lititc. le place sa stablie.. ln acel timp epoca lui Pericie isi atinge apogeul: nrai illii afi r^rnarea politili.cu'. dupi cum vom vedea.-rr"i lorr. Sal isbur'. fari adjectivul calificativ si decr limitativ. clar cievrne o gr^eseala cind se ci aceste istorii partiale ale unor aspecte arhitecturale sint tstorie.it..ti.zald de la Salanrina in 480 9i in anul urmator ciocnirea de la Platee.i cu fara Galilor.ic al lX-lea s-arl ridicat Sainte Clrirpclle si r"aterlralele cle la Chartres.r le intcr nc . $ H ! I p<. lzolation ismu lu i politicii externe engleze ii coresI ? 160 .care.r luc1or.ular (lrl.intL.i.lerrelc pol'Li. i0) constituie un s'ril englezesc cal-e ltLr-:. (Pl.e./en i si expunem pe scult principalele irrterpr-etdri curente.Lr . trfice a pfesupune ? interpretarea politici iF. 10).e cuprinde oare pe toate.illat r a l ed r. Pre.fizio-psihologice (7) si in[erpr-et.r itlpulsi.tii r-caliz. clupi [:duard al lll-lea. gotir.iselte let'men cle c"omparatie pe corrtirrent.tigat bataiia n.naliste (B) -.

I

xr I_At\ls,4 l"i lli;c,:ren ;i ftrtlepidtruncered sFfiiiuJui

bdf$c.
R']mit

versq:

[j. Borromini; Ctpcria biserrcii $" crrlino aile a)uai:tr.i Fontane,
(r (,38 -.,41 )

[-', B,:rrorr,irri: Interrorul bisericii !]ant lvo allr Sdpi.inza, Ronre ('1642-62) g. I'Jc!mann, Vlerzchnherligen (Biserica celor pa sprczece :Iinli) pr: lYain {1':143 -.72) F. FJor..nri"i: Cupola bisrricii Sarrt-lvo alla Sapienza, Rorna (1642-62)

,"r,*f

:l:}:y

I

Susi

F, [Jorromini: Interiorul biscricri
(1r536-41)

S"

Canlino alle Quattro

Forltarxe, Roma

?'

F#,i
si
1,.

punde maturizarea unei perioade pur engle2e in artd. De indatd ce Anglia inaugureazd sub Henr,ic al Vlll-lea, o politica externA proprie ;i vine in contact cu'Europa, Renagterea trece Canalul 9i are indrbzneala sd plaseze un cavou in stil italian chiar in inima sacre a goti-

PIAN$A 13
Miscareo

o

ti

tntrepdtrunderea spoliului boroc'
Verso:

aa

pietro de Cortona: Cupola bisericii San Carlo al 9orso, Roma (1665 coriom santa Miria della Pace' Roma (1656)

)' Piefo

Sus:

BaldassarreLonghena:S'MariadellaSalutc'Venetia(1631-87)

cului, in capela lui Henric al Vlll-lea la Westminster; in 1453, turcii au ocupat Constantinopolul gi un lung gir de artigti bizantiniau emigratin Europa ;i in Anglia, aducind cu ei experienla seculari a cupolelor orientale. $i iatd cd, dupd trei sute de ani de flege gotice 9i clopotniie, reapar pe pdmint britanic primele cupore care vor incorona mai tirziu catedrala Sf. Paul din Londra; s-a manifes- chiar 9i reac!ia impotriva arhitecturii rococo care politicd. tat in Franla spre mijlocul secolului XVlll, este de naturd Rococoul era stilul salonului aristocratic;i, ca atare, a fost distrus dupd revolulie, in numele idealului clasic; in 1933, nazigtii pun mina pe putere in Germania, determi-sfirgitulcentrului de la Bauhaus (P1.20). Acest eveniment politic nind a provocat emigrarea arhiteclilor moderni germani in Anglia gi iatd motivul pentru care, sub indemnul lui Gropius;i Mendelsohn, s-a dezvoltat in aceastd !ar5, curentul funclionalist; prezenlei atitor talente, arhitectura modernd - de ce, in ciuda in ltalia nu poate fi comparatd cu $coala francezd gi cea gernrand dinainte de Hitler? Deoarece in ltalia, regimul politic afavorizat curentu I retoric-monumental mai degrabi decit tend in!a ralionalistS, $i cum oare la un moment dat chiar scoala lui Marcello Piacentini masca pseudo-modernd a megalomaniei clasice, a trebuit sd adopte academismul cel mai nerusinat, cu arce si coloane, a;a cum s-a intimplat la Expozi!ia din 1942? Tot datoritd unui factor politic: alinierea ltaliei aldturi de Germania Si de aici influenla obscurantistd a cu lturi i naziste. Dupd cum se vede, interpretarea politicd se ocupd de cauzele curentelor arhitecturale, adici de simbolismul stilurilor; se poate spune atunci cd Palazzina Stupinigi (Pl. 14) este simbolul reacliunii aristocratice gi cd magazinele Schocken de Mendelsohn (Pl. 19) sint simbolul democra!iei burgheze, Dar de problema simbolurilor ne vom ocuDa mai mult in cele ce urmeazd.
16s

Interpretarea fi lozofico-re ligioasi
,,Arhitectura este aspectul vizual al istoriei", adicd felul in care istoria ne apare. Aceastd interpretare se poate da fie pe plan politic, fie oe planul concepliiior fi lozofice: reforma protestantir a fdcut sd sune ceasul arhitecturii gotice in Anglia;i a favorizat inrdddcinarea Renagterii. in numele reformei Somerset a putut d istruge construc!iile domestice de la Westm inster Dentru a ridica in loc o casd gi tot in numele reformei, nenumdrate biserici au putut fi transformate in gcoli gi castele, ProtestanJii englezi s-au aldturat luteranilor germani gi olandezi,;i iatd de ce (inainte ca.ln igo lones, sd intreprinda I a inceputu I secolu I u i al XVI l-l ea cdl dtori a sa pe urmele lui Palladio in ltalia) Renagterea ajunge in Anglia in versiunea ei germand 9i olandez5. Fdrd reformd, nu am avea cele cincizeci ;i doud de biserici ale luiWren, nici splendorile de la Sf. $tefan din Londra gi de la Hampton Court;nu am avea civiliza!ia georgeand cu goliciunea sa ,,Protestante" neo-platonismul, formulind conceptul infinitului, a spulberat - izolatb a fi in1ei. Aceastd orientare fi lozofica se reflectd in viziunea arhitectura perioadei elenistice gi explicd revolta acesteia impotriva determinismului volumetric si plastic al templului grecesc (Pl.5)
;

lnterpretarea ttiingifice
Un domeniu aparte al pozitivismului subliniazd paralelismul intre <oncep!iile maternatice gi geometrice 9i gindirea arhitecturali: geometria euclidiand, reprezentind fi inta sensibild dupd di- precise comensurabile se face simlita in sensibilitatea spaInensiun i si (Pl, 5); Iial5 a grecilor in arta poeticd a lui Brunelleschi (Pl.4 a,11 9i fig, 22) gesim - de a stabili planuri de simetrie;i accente plastice de-a lungul rlorin{a axului central al cl6dirii, acolo unde de obicei se'intilnesc goluri de rarefiere atmosfericd, Arhitectul nu cunoaste decit perspectiva centrald, 9i aceasta ldmuregte insistenla sa asupra axului median;

gi noul accent scenografic; este prea ugor de spus cd arhitectura goticd reflectd spiritul monastic. Aceasta poate fi adevdrat pentru Chartres, dar la Amiens o atmosferS profand dezvdluie acordul la care s-a ajuns intre viafa spirituald 9i bunul trai (Pl' 10); dacd Renagterea vrea sd insemne laicizare sau Protestantism, -normal ca biserica romand sd se revolte 9i sd incurajeze arhiteceste tura barocului (Pl.'1 3) care se oPune prin fastul sdu rigorii umaniste (Pl. 11 ei 12); cind religiei pdgine, fragmentate 9i individualiste i se sub- concep!ia universald a fi lozofiei stoice, arhitectura trece de la stituie soliditatea staticd a Panteonului la spaliul barocului antic din Roma (Pr, 6). Si interpretarea fi lozofico-religioasd poate fi impdrlitd in doud: fenomene istorice care implicd cultura arhitecturalS 9i simbolism.
166

spaliald a Renagterii este o consecinld a perspectivei, de a fixa in mod obiectiv in plan un corp tridimensional. lndividualismul 9i filozofia imanen!ei din secolul XV derivd din aceasti noud gtiin!d a spaiiului care permite proiectarea unei clidiri pe hirtie ,,asa cum o vede omul"; pentru construc!ia Cupolei domului San Lorenzo din Torino - unui arhitect nu erau suficiente. Se cereau cunogtinle mate[or!ele matice gi dacd Leibnitz nu ar fi descoperit calculul integral, dacd oamenii de;tiinld nu ar fi fost preocupali sd descopere metodele geometriei descriptive, Guarini nu ar fi putut sd o realizeze niciodati; a cubismului, lui Le Corbusier nu i-ar - fdrdL a Datra dimensiune fi trecut niciodat6 prin minte sd suspende vila Savoie pe stilpi (Pl. 15), nici si egalizeze toate cele patru falade, rupind astfel acea diferenld intre fa!ada principald, elevaliile laterale 9i fa!ada posterioard, implicitd in reprezentarea in perspectivd unde orice element se subordoneazd ierarhic unui punct de vedere stabilit. Aceea;i descoperire cubistd este insolitd de declinul geometriei euclidiene, de revolu!ia fizicii moderne care, contrar concep!iei statice a lui Newton, inlelege spa!iul ca fi ind relativ fa!6 de un punct mobil de referin!d. Fdri afirmarea de cdtre matematicile moderne a convergenlei celor doud entiti!i spatiu gi timp, fdrd contribu!ia lui Einstein la conceptulsimultaneita{i i, cubismul, neoplasticismul, constructivismul, futurismul 9i derivatele lor nu ar fi apdrut niciodati (Pl. 15 a,1B a),
adicd a

legea - posibiliti!ii

'167

gi severe.i-a pierdut deja spiritul intreprinzdtor inilial.. in timp..ce este arhitectura medieval. se simte .terea apare in ltalia in sec. tot asa este pentru America. corpora!ia s-a sfdrimat. construiau cdi ferate? Care este deosebirea intre Le N6tre.romane" de pe p/ontations. dar evitau monotonia. Au urmat formele arhitecturale: arhitectura italieneascd din secolul XV era ugoard 9i voioasd gi acelagi lucru se poate spune despre Renagterea coloniald in Statele Unite. Ce importanld are dacd vechii romani i9i exprimau imperialismul construind strdzi.i in lumea meseriagilor. Cu totiitrddeaze viala gi progresul in numele unor fantome. Thomas Jefferson. Interpretarea economico-sociald i9i g6se9te.i-a imprumutat numele unui orag.croic5" 9i dore. industriei gi comer!ului asupra agriculturii' Este produsu I d ispari!iei conttiinlei comunale care a insoiit formarea claselor economice. [)eter Harrison: Brunelleschi : sfir. doud epoci cu economii asemdndtoare (Pl . la rindul ei. statice. intre arhitec!ii expoziliei columbiene de la Chicago gi autorii expoziliei de la Roma din 1947?.n. Brunelleschi era impotriva culorii: stilul georgean american era alb' in vilele . apar 9i cele cloud aspecte ale civilizaliei industriale: romantismul care privegte spre trecut g i mecan icismu I care privegte spre viitor. aceasta este teza unui alt domeniu al pozitivismului: este arhitectura medievald ? Ea se bazeazd pe economia . urbanismul lormal al Renagterii este reincarnat in Major L'Enfant. Renagterii ? Produsul destrdmdrii satului . intre 1893 9i 1910. Curiozitatea exotica. Ambele arhitecturi respectau regulile. Ficind o ecua!ie. clasicismul este arhitectura perioadei economice cunoscutd sub numele de imperialism.i Haussmann. XV.i menline toate privilegiile feudale fdr6 responsabilite!ile sociale 168 Elisabetei la inceputul imperiului britanic.i s-a niscut arhitectul individual. al PrePonderentei pescuitului.lnterPretarea econom ico-sociala r . medievale: aceeagi varietate de motive. Palatele ital iene d in secolu I al XVI-lea is i gdsesc repl ica in Monor Houses d in Virgin ia tare organicd. Mitul lui Cezar care i. Chiar. aplica!ii simbolice. sub formele sale cele mai greoaie. latd de ce.Arhitectura este autobiografia sistemului economic gi a institu!iilor sociale". au fost Prezentate in mai multe leri forlele de descompunere ale satului 9i forlele care impulsionau formarea civiliza!iei comerciale.i a . gdsim un paralelism 9i intre formele arhitecturale.. Este arhitectura lui Henric al Vlll-lea . Atunci . pe sistemul participdrii al corpora!iilor 9i pe agricold a 9i practice de apdrare. aceleagi considerente de apdrare. iar ultimii au trddat curentul ra!ionalist. a lui Ludovic al XIV-lea gi a lui Napoleon al lll-lea.te sd creeze o noblete cu ajutorul unor locuinle care sa aibd scara g i severitatea edifici i lor publ ice. latd de ce nu existi o diferenld fundamentald intre eclectismul secolului l. 19 a). aldturi de aceasta.ce tind apare contrastul intre util gi via1d. intre mit gi artd. este eclectismul? Arhitectura exDansiunii industriale. unor imita{ii gi unei cosmetici decorative: primii au trddat barocul. Nu este oare cupola Capitoliului din Washington (o semi- 169 . reapare cu Washington. 17 a.. o clasd de comerirnLi care . aceleagi caractere de dezvolaceeagi organizare megtegugdreascd. Cum poate fi explicat faptul cd Rena. cerin!ele unui confort sint caracteristicile oricdrei perioade eclectice. se raspindegte in Anglia dupd doud sute de ani. Construc!iile colonistului american din Noua Anglie nu se deosebesc prea mult de construc!iile civilizaliei europene proprii economiei medievale gi. este.o orhitecturd o comPenso(tei oferind pietre grondilocvente unui popor cdruio i s-o luot piineo 5i socre/e si tot ceeo ce este demn de om" (Mumforri). Aga cum in Europa principii secoiclor XVgi XVI erau.i Maryl and. in acelagitimp. sint construcliile lui Hitler gi Mussolini.i ll e. in timp ce americanii. al deplasdrii economiei de la fermd la mare. cu ce corespunde clasicismul secolului al XV|-lea?'Cu un proces de stabilizare economici in care gisim o oligarhie funciard care i.itul economiei agricole americane: sfirgitul economiei agricole euroPene. au caracterizat. abilitatea imita!iei. ceilalli au trddat gcoala lui Richardson gi Sullivan. ori de cite ori se intilnesc in nevoile istorie condilii economice asemdndtoare. 9i cel englezesc de la sfirsitul secolului al XVlll-lea sau cel american din a doua jumdtate a secolului al XIX-lea. ce a rezistat mai pulin de o sutd de ani in America? Toate acestea se explici considerind ca in perioade diferite gi pentru durate diferite. oameni politici.ce satului. savan!igi artigti. iar in America dupdtrei secole ? $i de ce ea a durat trei sau patru secole in Europa. la distanld de secole.

in acelagi timp. constatind cd neo-elenismul a inflorit mai repede in America decit ia Ed imburg sau la Paris. se adapteazd mai bine unei ldri in care acest material prisosegte ? Astfel de interpretdri sint extinse de unii autori pe un teren 9i mai cuprinzator 9i nrai arbitrar: 174 I i.sferd sprijinitd pe un tambur alcdtuit din coloane echidistante) un simbol al legii suverane care exprimi egalitatea cetilen ilor ? $i zgirie norii din New York (P1. asiriene. in Anglia 9i in Norvegia. cromatismul arhitecturii babiloniene..^ +i+1. Tot aga. gi o decora{ie pe scard mare. nu incep prin a vorbi despre betonul armat gi despre olel ? Oare nu acelagi Mumford. Una dintre acestea sustine cd morfologia arhitectonicd pcate fi expli<. dar panta devine din ce in ce mai accentuata o u. dar este adevdrat.i aruncd umbra asupra tuturor clddirilor din jur? interpretiri materialiste interoretarile pozitiviste secundare sint foarte numeroase. in Grecia. al puterii trust-urrlor.inclinare. i existd spaliu interior in templul grec deoarece clima per.i monumentele.ata prin condiliile geografice. reprezentativ Pentru cdutdrile sale.. 15)..oard Pe mdsurd ce inaintdm spre nord. realizabile numai in marmur6. arhitec!ii gi criticii au favorizat calea facild a determinismului. care i. insa. granitul in Egipt permite o sculpturd.?x r@ EdJsdJua . avind originea morfologic6 in structura de lemn. Este de observat ce.17) nu sint oare simbolul unui individualism satanic.nu mitea ca ceremoniile religioase sd se desfdgoare in aer liber (fig. mult mai tirziu in Belgia gi Olanda. in ceea ce privegte materialele de construcJie. !rLru tocmai : . Wright. nu.Ll. Lemnul caracterizeazd arhitectura scandinavd din cele mai vechi timpuri gi pind la Aaltc. rg!' :--t. in the Nature of Materials" (. Cind F. nu comenteazd acest fapt considerind cd formele grecegti.i geologice ale locurilor unde s-au ivit L. gi rafinatele forme elenice.i la Roma au . gi-a publicat operele dintre anii '1887-1941 1i trebuind ^x ^t-^^.: ft ..i persane se explicd prin intrebuin!area cdrdmizii gi teracotei.. n-a ales oare u. in Egipt acoperigurile sint orizontale. cd regisim aceasta trdsdturd distinctivd. in natura materialelor") ? $i cind atili critici vor sd apere arhitectura modernd.

Stupinigi (incepute in 1729) 5us: F.PLAN$A Mi. Torino (1658-87) F. Juvara: Palazzina Reale. . yerso: G. Guarini: Cupola bisericii San Lorenzo. Juvara: Palazzina Reale (Mic palat regal) vedere aeriani.careo 14 .i intrepdtrundereo spotiului boroc.

i in consecinld efectul principal al contrastului de umbre este dat de cornise. lnterpretarea uti I itaristd este cunoscutd : orice construcJie trebu ie sd corespundd scopului sdu. Gallo: |u|lll/g||t|J|||'v|!' l"i. Coll - detaliu 175 . ce.enusiu ' r'"'' si innorat.1) le vom ldsa deoparte.er senin. Un alt sector al pozitivismului se bazeazd pe cercetdrile arheologice incercind sd explice dezvoltarea arhitecturii incepind din secolul XV oind in zilele noastre: cind a inceput Renasterea italiand? Dupd 1416. pur func!ionalistd. o liniaturd verticald. 17) dacF' nu acela al unui pur gi etern tribut de dragoste primit de femeie din partea birbatului? lnterpretarea utilitarist6 are sens numai in cazul cind orizonturile sale sint ldrgite in direclia domeniului psihologic. de proeminentele orizontale. pentru un teren cu ltivat dar" vesel. deoarece sint construc!ii fard spaliu interior.in lirile nordice in timp prins atit de pu!in ? Deoarece in sud a razele soarelui cad aproape perpendicular . Monumentu | | u i L. pitoreascd. 18 a). in timp ce in sud avem de-a face cu un clasicism perseverent? Din aceea. datdL la care Poggio Bracciolini a descoperit textele lui Vitruviu aflate la Mdndstirea S. Columna lui Traian sau toate exemplele de arhitecturd sculpturald (ilustrate in Pl.regiunile meridionale. ^^^+. in schimb. o arh itecturd pitoreascd. aga cum se intimpla cu refrac!iile luminoase care dau o valoare noud oricdrui exemplu din monotonul schematism grecesc. o arhitecturd orizontali'ncntrn rn .9i ca urmare direcliile verticale sint cele mai ef icace pentru intrebuin!area luminii ca instrument arhide ce .Ulf ivat si neted Ruskin a stabilit legile arhitecturii pornind de la natura terenu- Guarino Guarini: San Lorenzo' Torino." r'n +6ran .cr. gi aformald (Pl. nenfrlr rin. Dar discutiile se nasc in clipa cind se incearci precizarea naturi i scopu I u i.isrcrate.i spiritual.i cauzd: in nord efectele de lumind nu sint atit de subtile incit sA sublinieze gi elementele de detaliu ale desenului. in ldrile nordice. ca in nord. Dar care este scopul Taj Mahal-ului(Pl. Sus: Vers o: o arhitecturd cu forme simnle. pentru un teren impddurit tot o arhitecturd pitoreascd.87)' Vederi. { PLAN$A 14 a Mi$corea gi lntrepdtrundereo spoliului boroc' GUarlno Guarini: San Lorenzo' Torino (1668. soarele este coborit gi razele sale sint mai tanqen!iale. in a rezistat gotrcul atit de mlrlt tectu ra | : l d de ce in nord gdsim din abunden!d o arhitecturd romanticd.

fralii Adam au inceput si copieze ornamentalia greceasce si cind. de exemplu. Interpretarea tehnici blicdrii lucrdrii The Anttquities of Athens (Antichitolile din Areno). Asistdm in istorie deseori tocmai Ia un proces contrar: formele repetd o tehnici deja dep69itd.i astdzi tot mai larg rdspindite.de ce s-a ndscut neo-clasicismul? Deoarece. in Anglia de influenla lui Ruskin. dupd care.Cite contorsiuni miitole curioose pentru o explico ocei pilo$trii! Motivul este cu totul oltul 5i cit se poote de simplu: in vechea bisericd existo o golerie 5i deoorece ero preo greo. Sint cunoscute interpretdrile naturaliste sau imitative. scandinavd contemporani nu are asprimea formald a func!ionalismului european. . apare absurdd teoria dupd care formele arhitecturale ar fi determinate de tehnica constructivd. a) s-au gindit: .Aspectele interpretirilor structuraliste sint nesfirgite . ciliva materialisti rdspund cd in Scand inavia copacli cresc dupd linii curbe gi in consecinld inspird mimetic o arhitecturd mai pulin rectangulard decit aceea a betonului armat 5i a otelului.faladele de la inceputul Rena. Lordul Elgin a transportat la Londra acea minunatd coleclie de fragmente arhitecturale care se pdstreaze la British Museum . ordinele grece. Revival-ul grec explodeazd atuncr . Cind unii se intreabd de ce arhitectura W Fig. ca urmare a pu- Dintre toate interpretdri le pozitiviste. Pond (vezi bibliografia). chiar dacd de se- cole materialul intrebuinlat era piatra.i ca fard ea. minind o reac!ie impotriva rococoului. cartea lui Burlington Pollodio's Antiquitie. dar s-a insistat atita asupra interpretdrii tehnice incit me'ritd sd discutdm pe scurt despre ea. Maria in Cosmedin (Pl. citind pagina noastri despre S.teriise impart in pdtrate ignorind adevdrata rostuire a pietrei. 29. unele coloane ou fost inlocuite crt citrvo pilo$trii. de ce suedeziigi finlandeziisint umanigi mai organici decit Le Corbusier. Nu existd indoiald cd istoria construc!iei este o laturd deosebit de importantd a istoriei unui monument . coloana. formele egiptene au continuat sd fie modelate dupd aspectul lemnelor folosite in constructia veche.i le acoperd de multe ori cu o glazurd l2 - Cum si inlelegem arhitectura 177 . Putem face prinsoare cd mul1i. un studiu ar apare gtirbit sau abstract. care in a doua jumdtate a secolului XlX. interpretarea tehn icd este de departe cea mai frecventd. in 1800.. gi .neo-goticul? in Fran!aeste legatde opera lui Viollet-Le-Duc. in Anglia.ti imprumutd profi lele de la elementele de lemn ale templelor arhaice si le traduc in marmurd.29. sustine decizia lui Sir Charles Barry gi Pugin de a reconstrui parlamentul englez in stil gotic perpendicular.i capitelul Srec ar repeta formele mdnunchiurilor de ramuri din templele primitive peste care se suprapuneau cirimizi de teracotd care suslineau arhitrava. in a doua jumdtate a secolului XVlll s-au efectuat sdpdturi la Pompei gi Herculanum deter- - cind a apdrut neo-elenismul in Anglia? Cind. Asto-i tot/" lnterpretarea rasiald este reprezentati in fig. De exemplu.s of Rome (Antichitdtile luiPollodio de lo Romo) gi opera Iui Chambers au contribuit la un fenomen similar. 't7 6 inainte de toate. secolul XIX deseneazd in tencuial5 false ziduri de piatrd. Interpretarea rasiald si sociologicd dupi lrving K.

oporentd.. telefoane si radio-uri ? Dacd totul s-ar baza pe tehnicS.int evocdri literare generice ale. uitau sd se intrebe de ce motorul era plasat in fa1a. intre ingineria practicd . lit Dar acei funclionaligti care se extaziau in fala unui automobil .i construc!iile de beton armat din zilele noastre. Lucrul cel mai greu de crezut este faptul c6 po!i gdsi arheologi care igi consacrd intreaga lor vialitrdsdturilor constructive ale monumentelor.de maimuri 9i lemn pictat. 179 . care sd dea impresia unei case construiti din piatrd? Menlinerea. care desconsiderd orice contribulie criticd si se infldcdreaza la descoperirea oricdrui detaliu tehnic qi care. 15). ascensoare. in consecinld. ndscutd in polemica impotriva. au intr-adevdr dreprate 178 rnodernigtii care gindesc cd unei noi tehnici trebuie sd-i corespundd < noud sensibilitate structurald.plinurilor" sau intdrirea collurilor cu pietre ecarisate (Pl.par" mai solide decit celelalte. ar avea dreptate acei teoreticieni ai funclionalismului maSinist care se entuziasmeazd in fala energiei gi dinamismului arhitecturii moderne. Interpretiri le fizico-psihologice Nu meritd sd zdbovim asupra acelor interpretdri psihologice care :. Ce sd mai spunem despre Folling Woter? Se povcsteste cd. devizd a tradilionalistei non-ari-e. il toarnd in stilpi gigrinzi. este intreagd si astazi. muncitorii au refuzat sd execute operalia. Palazzo Chiericati din Vicenza este suspendat pe coloane (Pl. Dacd coloanele prirnului . 5i ce este aceastd soliditate aparentd? Un vegmint din piatrd brutd. 16) sa fie r.. dupd doil)rezece an l. Dacd interpretarea tehnicd considerd arhitectura ca un instrument capabil si inalle orizontul constructiv al vieiii omenegti.stilurile" arhitecturale. servicii igienice. in care omu I se consacri conservdri i unu i corp fdrd de care nu ar putea f i reincarnat..npozi!ie arhitecturalS. i. cum se poate compara echilibrul static de piatrd al vechilor construc!ii cu aceaste splendidd magina a casei moderne care are lumini 9i incdlzire. Grecia : epoca graliei. 15.Soliditatea aParenti" nu este-o lege aprinri acro n. tuburi pneumatice. in ciuda problemelor de transmisie la rolile din spate .i nu bdnuiau cd. care.i 17) . ci de o incdpdlinatd supunere fald de echilibrul static al trecutului. spalatorii automate. a apucat toporul 9i a inceput de unul singur sd demoleze suportul.. inlelegind aceste difi.starilor sufletesti" provocate de .artei pentru arti". Dar terasa. crematorii. asa cum se vede. in apologia lumii industriale moderne gi a scopurilor imanente gi sociale ale arhitecturii. Lozinca. simbolul unei pauze contemPlative in vdlmdgagul pasiunilor. in loc sd exploateze posibiliti!ile de rezisten{a nelim itate ale unui material care poate fi modelat negeometric ca la Turnul lui Einstein de Mendelsohn. Sint cunoscute ecua!iile: Egipt : epoca fricii.i a fastului. adici obi5nuinla cu tracj itionalele raporturi de greutate.nebunii" irrhitecturale. instalalii contra incendiilor. se impotrivesc arhitecturii moderne..i aceasta este probabil o consecinld a obiceiului de a vedea forla motrice a cailor in fala vizitiului.lo arhiI ect u ra. nu a fdcut altceva decit sd aleagd celalalt termen al binomului.i ii ridicau in sldvi ralionalitatea... Conducdtorii sindicalului constructorilor.+ ^ ullclEllLo constructia reold si constructla lllLlc LUILd!1.inii" gi tendinlele tehnocratice au insotoate curentele de avangarda din primul sfert al secoluluinostru. i ingineria esteticd. in concluzie. pina. Roma : epoca forfei .plinurile" l-ar reconforta pe Schopenhauer mult mai mult decit pllolis-il din zilele noastre. 12).-au comunicat politicos lu i Wright cd nu sint d ispugi sd pl dteascd as igurarea fam i I i i lor celor <loioamenicare ar fi rdmas ingropali sub ddrimdturile acestei .r ci cimnlrl veclrea soliditate. Au pred icat ca nu este suficient ca un edificiu sa aibd o efectivd soliditate structurald: trebuie sd aibd si una aparentd.. totodatd. unii muncitori 9i-au fdcut semnul < rucii.rr:r: du )LdulllL u diferenti infre LwllJt ^" -+^Lir. interpretarea func!ionalistd cu dubla sa semnifica!ie utilitarS. Manualele de co. dacd coloanele impreunate cu .. chemali la faia locului. este fructul unei inhibitii mintale.artd si tehnicd in care a dorit sa se <lezintegreze de la cei mai vechi autori lg frrtero nrndtrrria . l.i tehnicS. Cind Wright infuriat. 2) cind ast6zi ele pot fi complet obturate (Pl. atunci cind sosise clipa ca ultimul sprijin de lemn al cofrajului in care fusese turnatd marea terasd in consold (Pl. aceste reactii nu depind de legea absolutd a gravitdlil fiziologice.. groasd de doi centimetri..Frumuselea ma. repetind astfel forme proprii construc!iilor metalice.r fel vila lui Le Carbusier de la Poissy (Pl.cos.

s -- fer a - interpretarea formeior geometrice este fp6pnnm . fori5. continud sa urmeze aceastd cale (fig.20). . . umanizind-o. Unii autori glsesc ca linia ascendentl a unei volute repre. de simetrie.i nelinistitd.. se pierde.2a. lui Thiersch. din acest motiv ii insolegte mersul. i. I i n i a o r i zo 180 . concluzivd. 13) este simbolul ascensiunii. Este paralelS cu plmintul pe care omul se deplaseaza.zintd bucuria. 30 b).12.i cea descendentd trisletea liniicurbe (P1. 10. Pentru ea. 3 a. al controlului asupra tuturor elementelor de viald. Acestea sint exemple ale semanticii Einfuehlung-ului care analizeazd. explicd ordinile prin consonanla lor cu corpul omenesc.20a) dd sentimentul echilil.3.15. ca un omagiu adus teoriei aristotelice a mimesis-ului. asa cum existd o gamd muzicald de aceeagi naturd cu fiziologia umane. Trecind de Ia gramaticd la discurs. incd . dupd care. de euritmie. . al ra!ionalului.urmdrim" linia orizontald. telor geometrice. c) lnterpretorea ontropomorficd.7a. 1/. Gramatica este data de propor!ii.epoca elegantei i Revival-urlle : epocile aducerilor aminte.. . avem senza!ia cE ea dd sensul imanen!ei.13).11. imediat perceptibile. dar a11ii. 6. 18. 16a. goticul : epoca aspina!iei. . teoria Einfuhiung-ului se ocupa de intreaga construclie. al detagirii. o face mobila. simbolul sublimului.. Privind formele arhitecturale.-1LIL n t a I d(P1.1B) reprezinta integritatea deoarece toate dimensiunile sale sint egale. atit din partea arhitectului cit si a privitorului la elementele arhitecturale. in numele unor.armoniispaliale cosmice 9i nucleare". 19 a. Este intotdeauna usor sd treci de la o gti inld a frumosului la o reguld a frumosului. noi vibrdm in simpatie simbolicd cu ele. combinatiile euclidiene de armonii. legea finali.tt . .empatica" a dat o noud consacrare a trei interpretdri mai vechi ale arhitecturii: a) Interpretarea propor{iilor. Autorii cu mai mult hun siml s-au limitat Ia constatarea existentei unei geometrii latente in multe compozilii arhitecturale (fig. desfdgurindu-se in jurul adoud centre. (P1. lungimea se inseald gi este. s-au angajat in lungi dizertalii despre triunghiurile egiptene. De o cu totul alti valoare. in identificarea privitorului cu formele gi in consecin!5 in fapiul cd arhitectura transpune stdrile sufletegti in forrne ale construc!iei. nu pcrmite privirii nici o clipd de odihni. -spirala al descdtusdrii de pamint.-^^+:^ >llllUVll)Ld Usl dLll.31 ).e I i psa (P1. urmdrind traiectoria sa.19) reprezintd perfectiunea. 17).liniidrepte. toatd critica de arhitecturd constd in capacitatea de a transfera propriul spirit in construc!ie. al intelectualului. Sd . Filozofia. simbolul dinamismului si al mi..16 a). 13 a. de ritm.a-t'i<+ira IJLILO olary1g. Cind noi. dar cdreia Einfuehlung-ul ii dd un substrat fizic-ps i holog ic. Liniile curbe reprezintd ezitare.linia verticald lui. in consecinla.te niciodatd obstacole gi limite.i azi. Unii autorii au incercat chiar sd traducd propor!iile arhitecturale in muzicd (fig. 1a. 181 gi. al extazului gi al emo!iei.5.inceputul crestinismului : epoca pieta!ii 9i iubirii. tot a$a existd propor!ii arhitecturale frumoase prin ele insele..dintr-un mimetism instinctiv.i ridicd privirea spre cer.i Liniilc drepte reprezintd hotarire. 3. rigiditate. Omul.20). Pornind de la aceste consir^-^+:: JllllPdLlO -'rbolistb a incercat )( reducd arta la o stiintd: -. cele mai subtile interpola!iigi in fine despre simetria dinamica.mana ^fedetefminate.tiiniific" extensiunea propriului ego. vrind se o urmdreascd. umanizindu-le si insufle!indu-le.8. in consecintd. 32). sectiunea de aur. Renagterea . cupolele semisferice (Pl.2. pdrdsind direclia normald.oard la nivelul ochiului si ln consecinte nu permite erori in aprecierea lungimii.c e r c u | (Pl. deoarece ele provoace reaclii in corpul 9i sufletul nostru. Estesimbolul infinitu. ini!iatd de Vitruviu care.cdrii continue (Pl. Linia verticali se fringe in cer. se opregte.c u b u | (Pl. B a. Mulli critici. moduli analogici. flexibilitate sau valori decorative (Pl. de contrast gi cle toate celelalte calitali ale arhitecturii pe care le vom analiza in cadrul interpretdrii formaliste. dau privitorului simlimintul certitudinii definitive gi sigure. Zeising sau Ghyka.. ba chiar fundamentald pentru istoria interpretdrilor arhitecturale. d lllLEl LdL sd o construc!ie nu ar fi altceva decit o magind capabila s5 produc6 anumir-a rorrJ-ii '. 11. este teoria Einfuehlung-ului dupl care emo!ia artisticd const.rului. nu intilne. se desfd. lnterpretoreo geometrico-motemoticd care a dat loc la toate elucubra!iile lui Viollet-Le-Duc. intilnim intotdeauna cite un obstacol care ii subliniazd limitele.

Interpretirile date de Claude Bragdon prin prisma. Whitehall de Jones. Interpretdri muzicale dupi Claude Bragdon.31. Dreapto: Ultimuletaj de la Palazzo Giraud. Lorenzo in Damasco. Simeone fl -r. 30.Fig. la Templul lui Zeus din Agrigento. Roma interpretatin414 9i corniga de la Farnesina interpretatd in 3/4. planul bisericii S.#-' LJ If T' si la catedrala din Salisbury. Pietro de Michelangelo. Fig. tirea din Pavia. Pietro de Bramante.. Stingc: Portalul de la S. S. Panteon.Geometriei latente" Domul din Florenla. cvinte 5r terte. Mdnds' 182 . Notre-Dame din Paris. Roma interpretat in octave. biserica S.

der Rohe. Poissy (1928-30) Le Corbusitr 5 P. Sus: W. Gropius. Verso: Le Corbusier 5i P jcanneret: Vila Savoie.. 20 . Jeonn-ret: Vtla Savote int'rior.PTAN'A 1s . Bauhaus De:sau (1925-26).Pavilion .vedere din interior. v'zr li Pl MiEs v:n der fiohe: Pavilion la Expozitia dio Barcelona (1929) Mids Van .Planul Iibef' al epocii moderne. Vezi 5i pl.

dulci. i*.Plonu! Iiber" cl epo:ii moderne. un sens al comunicirii.19).i bine plasate ca la Bauhaus (P1. Originea clopotni!ei lui Giotto din lorenta .12) . marele merit al acestei teoriieste de a fi trecut peste abstra(1ia inghelatd a diclionarului critic de arhitecturd 9i de a fi creat o familiaritate. insipida gl mutd ca aceea a Monumentului lui Victor Emmanuel ll de Sacconi (Pl. Susl Fig. lohnson: interior. I'ara indoial5. (Pl. puternicd 9i dramatica ca absida catedralei d in Monreale (Pl. puternice gi austere ca la San Pietro (PI. un raport uman intre arhitectura si om. O suprafa{d poate fi fardmilatd. intinsd sau relaxati.. * . elegante 9i mondene ca la Pavilionul din Barcelona a lui Mi€s Van der Rohe. 15) senine lli i:.-_ @ffi PIANfA 15 o .'1 7) articulate. puternici. opera lui Michelangelo (P1.17). plinb de elemente eclectice sau largd gi senind cum este aceea de la Palazzc Farnese (Pl.r $ * & rE fi q & I $ tr t:: & facind-o sd vorbeascd. !1 !g ! lffi: tq tt O linie poate fi indrdznea{5 sau fard vigoare. aproape cu un iz de alcov ca la Tai Mahal (P1. 3).. 32.l ta & {d s ..1949) Exterior 1i Yerso: Philip C. in cazu I volumelor.20). ele pot fi masive ca la termele Iui Caracalla (Pl.::. flexibile gi imbietoare ca la iohnson Building (Pl. New Canaan.17). incordate frenetic ca la zgirie-noriidin Nerv York (P1. l** R trt*. 1B). vibrind impreLind intr-o simbiozi incongtient. vesele 9i variate ca la casa coloniald americand (Pl. 2).r: -'* qt-l . de presiune gi de rezistenld au un rol important.20). congestionatd ca aceea de I a bibl ioteca laurenf iana d in Florenla. Skidmore. senzatiile de greutate. i . Interpretdri antropomorfice 5tingc: Originea capitelurilor dorice 9i ionice dupl Pond.i a coloanei dorice dupi Bragdon. tffi tffi l+ I I H#. 1). Connecticut (. deosebit de feminine. New York (1952) .$ it& '& '&. Ovrings gi Merrill: Lever House. fluidd.i in care corpul nostru tinde sd repete mitcarea arhitecturii.

legi". afirmd Hamlin. ea nu a fost incd exploratd temeinic in domeniul arhitecturii. Dar sintem in domeniul esteticii.se ldrgegte" in marele spaliu circular (fig. in consecinf d. fdrd semn ificai i i. Dupd cum se vede.i propunesd exprime o singurd idee --. sau cd salonul de la Fallinq Woter . Filozoful romAn. S-a nrri spus cd erpresia arhitecturii nu este descriptivd ci staticS.tri care se rugau in pdduri 9i adorau coloanele drept zeit5!i. 20a). r*\ Il"li mas- Fig. Se gdsesc in mod curent observatii risipite.reguli".principii" cdrora trebuie si le corespundd compozili a arh itecturala : un itate. o voluta.. contrast..28). Teoria .a juxtapune". 189 . 16).. de altfel. este vorba de calitali formale gi de calitSli morale 9i psihologice. sinceritate. Frobenius si Spengler. analizind conceptulde sentiment al spatiului la Riegl.i inil- !ime.. Lucian Blaga.ste de neconceput". . poye. gi nu I nca in cel al criticii arhitecturale. De la critica fizio-psihologicd 9i de la deduc!iile sale se trece in mod firesc la interpretarea psiho-analiticd.se inal1a".empaticd" a fost extinsd pind si la planurile cladirilor. picturd de drogoste si muzrcd de drcgoste. prin metoda sa de identificare a omului cu formele.se incoldceite".. 17). Doud statu i asemdndtoare '-i aliturate.tenitd de la strdmogii no. Orice compozilie. urbanitate. Critica. 12)..insusiri".rmand. a demonstrat contrariul... distinge un fenomen 188 le: t at e: orice artist i. Si vedern in ce ccnstau e Tot a5a cum se spune c6 un turn . varietate. . metroului este. este de ajuns sa amintim de Sir Christopher Wren care explica atractia oamenilor pentru coloane..a cum s-a intimplat in picturd 9i literatura. specific.A compune" este opusul lui .. o scard circulari . . Interpretarea dualiti{ii si trinitalii dupi Bragdon: Yo este termenul culin. Interpretarea formalisti [steticile traditionale trec in revistd o plicticoasi serie de . atit in plan cit si in eleval. inclusiv simlu I farsei gi al comlcu lui in cldd irile pretenlioase .sau teribile. nu formeazd o unitate ci o dualitate. doud case identice. treb. ca la vila lui Wright IN (Pr. unde nu existd unitatea unui discurs. ln este cel feminin (vezi bibliografia). a. emfazd sau acentuare.17) si spune!i dacd primul nu reprezintd dragostea. poate fi numitd muzicd de dragoste. fie extazul (goticul). retorice. explicabil in lumina nevrozelor moderne. Einfuehlung-ul. Fenomenul des intilnit de antipatie pentru tunele sau pentru galeriile subterane ale. simetrie. caracter. al incongtientului ."r ie sd exprime legdtura ?ntre toate componentele sale. ci numai uni o ser ie de cuvinte d isparate. scard.. Vechile teorii estetice afirmau cd arhitectura este arta care stie si ofere cea mai restrinsi gami de emolii. fals-monumentale.urcd". doud etaje suprapuse. . stil.Cu toote cd exis'td poeme de drogoste. o orhitecturd de drogoste e. arhitectura se miscb continuu. adevdr. ech i I ibru.ti de drogoste. dispreiuind instabilitatea r. expresie. Departe de a fi staticd. propor!ie. de aceca. cel pulin asa cum o muzicd comparatd cu o alti.i cautd raporturile dintre conceptul spaliului per- ceput gi psihologia abisalS. . {ie forla (Roma).ii.. in lucrarea sa.i afectate giscirba in constructiile vulgare. ca o dispozi!ie ancestrald mo. in cazul nostru este evidentd unitatea la Tempietto de Bramante (Pl. tot asa se spune despre atriumul Panteonului ca . sub continua rotalie a soarelui (Pl.se intinde" peste terasa suspendatd (fig.empatica" a dcsf i inlat aceaste pdrere preconceputd s i a atri bu it arh itecturi i toate expresiile omulu i. Dar puneli fald in fald Taj Maha-lul cu un zgirie nor din Philadelfia (P1. Reprezinti fie calmul (Grecia) . toate formele geometrice pe care ochiul le poate ugor descompune in doud parli (de exemplu un dreptunghi format din doub pdtrate) sint de evitat... 33.se prelungeste" sau ..33). Semnalatd de Bragdon in teoria dualitalii 9i trinitelii (fig..

2). Masele castelului Stupinigi sint juxtapuse sau unitare (Pl. Clddirea Johnson (Pl. Este evident cd verticalele predomin6 in bisericile gotice (P1. dintre forme definite gi forme nedefinite. contrastul ar fi lipsit. prin simpatie simbolicd.Pl'17) la care nu poate fi deo:. Ambrogio (Pl. Dar toate celelalte lucriri ilustrate corespund.a.10). 14)? 5i unitatea zgirie. aripa pavilionului din Barcelona (Pl. deoarece orizontalele abia intrec verticalele gi planurile se echilibreazd cu golurile. gi cd la Palazzo Chiericati este valabil contrariul (Pl. $i zgirie-norul din Philadelphia (.1).u I fermei de laWh itemarsh (Pl. 16)' dar dacd n-ar fi fost elementele verticale 5i. inoricecompozilieeste si atragE or. nici orizontalele. vom avea simetrie.contrastu ca o egalitate neinsuflelita.r i' IH ffi I iq dar nu. cd plinurile domina golurile la Palazzo Vecchio (Pl. 20) sau intersec!ia rozelor lineare la sala Wladislavski din Praga (P1. 1 4). Cuvintul anglo-saxon ii indica in mod fericit semnificalia: este necesar ca de o parte. arcul este cel care invinge.ebit nici un centru de interes. am avea holonce.17). Poate fi:virful piramidei lui Caius Cestius (Pl' 1). 19). . sen- za!ia unei amputdri in corpul nostru.i la Palazzo Rucellai.. Este simetria arhitecturii-aformale si fdrd axe. cind aspre) 9i de contrastele de culoare: 191 190 . Partenonul (Pl.19'14)' corpul central conves la Stupin igi (Pl. ar avea de suferit dacd ar fi inallatd construc!ia cu incd doud etaje este echilibrul cladirilor formale cu caracter -simetria: arcul lui Titus gi monumentul lui Victor Emanuel simetrice axial. Sint (P|. dar o consolS descoperite 9i elementu I vertical al cogu lu i restabi leste ech i I ibru I maselor.i Rotonda (Pl. Magazinele Schocken (Pl.i Santo Spirito (Pl. 1) nu inving nici verticalele.rq Wcter (Fl. La monumentul lui Sacconi (Pl. nu sint simetrice Follrns. ech ilib r u I sau . dacd Michelangelo n-ar fi intervenit cu corni. La Palazzo Farnese (P1..viu" este necesar ca vitalitatea sa sd fie expresia contrastului dintre liniile verticale 9i liniile orizontale. am simli o indispozigic fizicd. ca si cind ne-ar lipsi ceva. 9). fdra via!d.20) ' Stnt si exceplii? Coliseumul. Sabina (P|. regulei emfazei.17). intreaga compozilie s-ar fi turtit de pdmint' in cazul de fala in schimb. Turnul Mangia din Siena are aceeagi .16). 1B). vitalitatea este exprirnata pini si de contrastele date de natura materialelor (cind netede. Salonul de la Taliesin (Pl. Ferma de la Whitemarch birourile Schuckl gi Bauhaus-ul (Pl.b a lance". 12).7)..i la stinga (Pl. Palazzo Strozzi. trebuie sd respecte legea echilibrului. Dar aceste cladiri asimetrice. un PUnct focal care - em f aza sau accentu area.3). Taj Mahal-ulsi . pentru a rdspunde legii unitd!ii. Palazzo Farnese (P1.. 11). dintre goluri gi plinuri.a grea. in cazul cind greutdlile sint dispuse in acela.norului din Philadelphia (P1. dintre volume. Palazzo Chiricati (Pl. poate cd ar fi riscat acelagi lucru.h iu l. 11). 15).5). (aceast6 calitate datoritd cdreia fiecare element al operei de artd este necesar 9i nimic nu s-ar putea adduga sau elimina). nici nimic altceva si din acest motiv este o masd inertd. in consecinJd. ca gicind am avea un bra! amputat. 28) nu este centrald fald de terasa primului etaj.5).2. Monreale.-t echilibrului unei constructii ar provoca. fdrd accente. necesar un centru de interes vizua l. in schimb. l-a arcul lui Titus (Pl. nici verticalele.Galeria Maginilor" la Paris (Pl.greutate" cu palatul care se desfSgoard orizontal in dreapta sa. $i pentru o depl ina exprimare este necesar ca unul sau altul d intre elemente sd domine. l: unitatea trebuie inleleasd ca o sintezd de . S. portalul de la Pa- lazzo Farnse (P1.cu alte cuv'inte.. amputarc. masele sa fie de . Woter (P|. cupola la Sf" Sofia' la Capela Pazzi. insd. Orizontalitatea dominela Foll.2). olasat in parteacentral6auneiclddirifie el invizibil. Pentru ca un edificiu elemente opuse gi nu sd fie. dintre mase.12). centrul frontonului Partenonului (P1.2).greutate" egald. ordinele sale putind fi prelungite fdra sfirgit la dreapta.20).11).20). care este o masd curbd uniformd.i de alta a unui plan. absida bisericilor cregtine vechi gi bizantine (Pl' 7 9i B). Fizio-psiholoSii spun cd daca lucrurile nu ar fi a.. Palazzo Vecchio din Floren!a (Pl. B' 11 . pavilionul lui Mies Van der Rohe (Pl.1) nu inving nici orizontalele. terasa de la al doilea etaj la Folling Woter (PL161i fig. ca 9i cind ne-am apleca intr-o ? parte. Sd ne imagindm cd avem o balanld sensibild 9i citeva greutali metalice egale. mai bine sau mai pu!in bine. co. 19) 9i curtea interioard a lui Borromini (P1.'1 5) care inainteazd spre stinga are aceeasi fortd de gravitate cu peretele neted care se intinde la dreapta.i fel pe cele doud talgere.sd punem acelagi numdn de greutdli pe un talger gi pe celdlalt gi vom avea echilibrul. 11). la San Pietro 9i la San Lorenzo (Pl. de exemplu. S.dacd intr-o parte ar fi suprapuse la intimplare iar in cealaltd parte ar fi rinduite 5i balanla ar rimine in echilibru.

r piacentin ian. 0. expresia.lsa cum am subliniat in paragraful precedent.i o alta poate avea o scard micd cum ar f i San Carlino de Borromini gi totusi a doua poate apare mai vastd decit prima. dacd a stabili o proporiie fdra a stabili o scard este absurd.. este de un efect uimitor. in schimb..reclrin poate avea unitate. daci.r o o r 1 i a.. ostentalia.in. a 'l 1 . $ ' I 'l i 'f i'""'r .. humour-ul. de balonce. se intilnesc in arhitecturd ca 9i in expresia un'tane. contrast.g.c r a.u. si aldturat fieciruia ar trebui insemnata inal!imea medie a omului. {izionomia.i a lor irnpreund fald de intreaga clddire) . am fi avut o compozilie nu cu mult difeririti de cea greaca: elemente verticale pe care se sprijind antablamentul. vulgaritatea. propor!ie gi scard.dimensiune in raport cu omul". in care toate construciiile ar trebui desenate la aceiasi scard.ce anume sd exprime?" Dacd este vorba de sentimentele sale..i un mar. dar la New York scara este inversatd deoarece in masa zgirie norilor din fala Wall Streetului.ji . de personalitatea artistului. atit in sensul geometric cil si in ccl matematic sau muzical.nu ne spune nimic". Dar templul egiptean se dezvolti mult peste coloane ri in consecinld expresia monumentului de Ia Karnak este cu totul diferitd de echilibrul elenic.o: O ilustrare a scdrii umane 9i a scirii monumental-comerciale a lui Edwars (vezi bibliografia) Fig. 34. de la care nu ne rdmine decit o nostalgici fotografie (Pl. in general. i I ipsitd de semn ificatie . intre trds.|.lvo (PI. Noblelea...Patricl< dornindtocmai prin micimea ei.'" i'' 'r 1rr'\i"(i. de emfazd. unde dimensiunile fotografi ilor au fost stabilite fere nici un raport cu dimensiunile reale . 10). Fste evident cE aceasta ar fi o greseala enormi intr-o istorie sistematicd a arhitecturii.i nu dimensiunea omului.te estetica. Dar am avut deja ocazia sd semnaldm absurditatea tezei mecaniciste despre propor{ii. s a este e>iact contrariul . este goald . o cladire inalti este predominantd intr-un orag. este la fel de presit si stabilim o scard fdrd nronortii O rlidirc poate avea o scard dimensionali mare.12). forla zimbitoare ca la Chiesa della Salute din Venelia (Pl. Stingo: Secliunea templelor egiptene de la Pl-rilae 9i Edfu (dupi Pond) Dreapt. 13a).iturile arhitecturii enumerate de esteticile tradilionale. simetrie sau balance. problema prive.r cere arhitecturii sd exprime ceva. apdsarea ca la Michelangelo (Pl. daci omul este mdsura tuturor lucrurilor. Daca templul de la Karnak din Eeipt ar fi fost inalt ca Partenonul. ffiffi ffiffiffi ffiffiffi ffiffiffi ffiffiffi HffiH este proprietatea prin ercelenta aIhitecLuralS.. indiferentcumsedefinegte-(raporturile !ilor intre ele . O clddire in intregirne la scara monumentald.3) si ilustram mai pe larg un detaliu decit intreaga construc!ie. ! Ui.i"in*am^_n. A reprezenta scara unei cladiri a ceea ce am fdcut in plangele aleturate textului. 13).jjldtl lirA _sAlrrh# it:er-Lt. scara Dar nu trebuie sd facem o confuzie. _r_. in ultima sutd de ani am asistat la doud cnme: distrugerea strdzii Regent Street din Londra de cdtre Norman Shaw gr aceea a pielii San Pietro cu demolarea Spinei dei Borghi. Dacd este vorba cJe expresia psihologicd.proportia p p pir- este mijlocul prin care o cladire este imparfitd in a5a fel incit sa fie realizate cerinlele de unitate.! -tJPJi.if'r 't7z . Tot de sensibilitate este vorba cind ne referim la capacitatea de. intrucit ele sint strins legate de scara unei cld- diri. cu nenumdratele fizionomii ale edificiilor este o chestiune de sensibilitate.. B).I . bisericuta Sf.'('.i unde deseori am preferat (P|. in timp ce. A ne familiariza cu limbi diferite. '1 $n . dar dacd ii I ipsegte via!a. de contrast si armonie.l|i: "" s. raportatd continuu la elemente la scard umand.Sofia (Pl. ca in atitea exemple de pseudo-modern isn. cu lirnbaie diferite. dar dificultatea intervine cind ne intrebdm: . Scara este elementul esential in aprecierea arhitecturald. Stilul baroc a stralucit prin sensibil'itatea dialectic6 a scdriisale. scara monumentali de la Sf.. gJc rd sLduiltrn scair'a taTa r. cum ar fi interiorul catedralei San Pietro. rafinamentul. demnitatea. caracterul practic. in consecinld principiul scdrii nu trebuie confundat cu interpretarea antropomorficd... emfazi.a citi" in clddire ca. de la Arniens (Pl. de ritm. de la S. nu va fi niciodatd o fi inld vie. '* expres ia sau caracterr-r L Toli sint de acord in . la care ne-am referit in capitolul precedent" Scara'inseamnd . 19)... . urbanitatea.

dar 9i dupd caracterul dinamic. ingeal6. prenumele. fie ea monumental6 sau funclionalistd. se spune: . c?nd Borromini. 12): . O mare suprafald vitratd care ascunde impdr!irea in etaje.i sd poarte scris pe frunte numele. gi tot a.. dar e nevoie de o anumitd sensibilitate 9i obignuinld ca sd poti recunoaste manifestirile infrinate ale agita!iei la templele grecegti. care gesticuleazS intodeauna.lati cel mai elegant bar de noapte din capitald". sau dimpotrivd o sald mare care apare in exterior ca 9i cind ar fi vorba de douS etaje. ca sd rdspunzi afirmativ' Dacd vi s-ar prezenta piramida lui Caius Caesius (Pl. adicd dupd temperamentul sdu.o clddire trebuie sd exprime cea ce este. si cind Giuliano da Maiano. afaceristd sau de salon.nici mai mult nici mai putin decit trebuie un om sd exprime ceea ce este 9i scopul viefii sale"' Cel care sus!ine cd oamenii ar trebuisd umblegoipentru a nu-giascunde realitatea .ire psihologicd gi nu formali a expresiei. t -adevirul. ar PUtea pretindeca 9i cu edifici ile sd se intimple la fel. calculat. R6spundem .. modest6 sau vanitoasS. $i aici este o problemdde bun sim! : nu ne plac oamenii care pretind cdsint ceeace nu sint. gi ingeldciunea. cum tot ?n mod aParent nu existd nevroze in ansamblultemplelor grecegti. generoasd sau meschind. Daci vi s-ar spune despre Palazzo Chiericati (Pl. 1) spunindu'ri-se: . Aparent printre chinezii care sint cu tolii politicogi. profesiunea etc. deci duDd crescendou/sdu. ali remine putin mirat. este in schimb delirant 9i furios in inima sa.numai dupe expresia sa staticd (calmd sau agitatd.ti in afard de tonul fiintei sale. scopul sdu..lui sdu. tot sens i bi I itatea noastrd va descoperi in ce mdsurd este vorba de educa!ie stilisticd gi in ce mdsuri este expresie sincerd: cu alte cuvinte. a$a cum face Ruslcin.Clddiriletrebuiesdfieadevdratesaufalse? Trebuie s6 fie sincere? Nu este nevoie sd iei aere ameninlatoare de inchizitor anglican. Dacd tinem seama de aceast6 insu. preocupdrile principale. trecerile sale de la pionlssimo la fortisslmo' tonul stdrii sale suflete. $i dacd Borromini ne apare furios 9i agitat in timp ce Giuliano da Mai ano demn 9 i stdpin it. stdpini!i 9i ceremoniogi nu existd nevrotici. intodeauna bine imbrdcat.. sau in inima edificiu.este o 194 .este calm 5i senin.a nu ne placclSdirile care poartd o masc6 falsd. surizdtor.. chiar dacd nu este ceva ialnic' nu este desigur recomandabild . 9i afectata). va fi ugor sa ne lepdddm de toate ideile moraliste preconcepute despre ea. temperamentul.

[/ (: t a. .ilrht! nia (19'16) . VV.ful *t gnriic <ri epocii Inr:dcrr'.cr C]ara rlc l:' C'*racie (Fallinl \/vrrl'cr'. hitl.ii{$l\ tr{r Spn. u. Ll.r [.'' pp. iit:l. i)L. ' llur *' l'trrriiva' 'cr:t. .i :.

egocentricilor. ele mai intimechiargiatunci cind nimeninu este interesats6-i asculte. ian pe de altd parte sint cei care simt nevoia sa spune numai adevirul. sd povesteascd totul.*r . si se dezvSluie gi sd vorbeascd despre lucrurile lor . lihoenix -.i dacd i'am asculta pe unii maniaci ai .ferestrele intr-o bancd trebuie micfonate cit mai mult.loi care trdim tntr-o epocd in care fiecare crede cd are de transmis '.. in care fiecare se crede mai abil decit ceilalli.1 intensiv" ati avea dreptate sd prott:.4/r iilfrl: * AriTona (1')\1t) -* fu n cI i u n ea. 34). in care fiecare se strdduie. Phoerrix Franl< l. Ca gi printre oameni.'i vi .ae . pentru a nu spune rnlnciuni.Arizona (952) C:isr Boomer. iar pentru hoii de inaccesibiiitate" sau ince mai rdu. tr caracter comercial.i anacronic de asociatii arheologice si literare..e:.:.expresia unei inchisori trebuie sa fie aceea a unor pere!i verticali din piatrb brutd care sA dea senzalia cd nu se poate scdpa usor" sau ce . Dac.Nevr York (1949) Wright: Biserica Unitd Madison .r frumoasd. casA muncitoreascA de tip PLANSA 16 o Spaliu! organic al r:pocii moderne Fra. Cind se spune cd. Dar atentie. Un plan.iuni." a!i rdmine mirali deoarece dd impresia unei clddiri . nesinceritatii unui arhitect incapabil sd conr c.. . pe acest tercn a[ expresiei sincere este u$or sd alunecbm intr-o confuzie asociativir si simbolicd."..." ".\Wisconsin (195'l) Wright: Casa David \.. ' Pleasantvllle f . se trece din tabdra arhitecturii la un dicliona: gol . dar func!iunea unei podele este de a putea sd mergi pe ea.loyd \. . r.4'rlght.I .r o clddire altfel decit in termenii unui fast de paradA. existd nrincinogi de profesie .rcesta este stilul religios. cu mai rnulte etaie.te original. in arhitecture ca si in viat5. . sau un palat trebuie sd fie baroc deoarece numa.. enervan!i.i aceasti proprietate valoreaza mai inult decit adevdrul structural.adeviruluitehnic".eu este compus din grinzi . dornici sd-.. si la obiceiuri conformiste" Nu numai atit: trebuie observat cA adevarul. sd invente ceva nou. 199 .:.vcl Sus: Wriglrt: Casa Friedman. .i acegtia s?nt odio. cd o bisericd trebuie si fie gotici intrucit . ban itatea" Este fnsusirea care lipsegte monumentalilor.: .i fie lumii un mesaj de importan!6 universald. gi printre edit'icii.i.rli impotriva falsit6!ii.privili ce bis<'r-ir. f. :.rr areta magazinele lui Mendelsohn. este determinat de func.. ri fie cit mai in fa!d.r. celor avizi de publicitate.t .. .r. ar trebui sb rdminS aparente. chiar cu prelul sacrificiului funclional numai pentru a da un sentiment de siguranla.i afirme lrropria personalitate: atita oamenilor cit gi a clddirilor (fig.nk I loyd Frarrl< Llovd Frank Llo.'i-. afirmindu-se: .i barocul d6 un sentiment de lux si mdretie. sd se detageze de contextul social.eltia sint cel pu!in.xr .

Ochiul priceput descoperd adevdratele valori. are de obicei foarte pulin de spus. sinrbolurile 701 . . care inseamnd locuibilitate in intelesulgeneral.rnlirate in criiica de arhitecturS. o mai acutd precizare. adicd a folosi limba contemporand. fie comune tuturor artelor.Este oare posibil sd scriern astdzi. Lipsegte in italiand un cuvint care sd exprime un concept fundamental. inteligenti si stupizi. forma 'irrchisd a Partenonului (Pl. Este limbajul. psihologice. 13). reclamd atenfia celor de alSturi si nimeni nu ascult6. valorile tactile ale Tempietto-ului de Bramante (Pl. o poezie in linrbalatini?Cinearecevadespus. in arhitecturd ca.au o aplicare evidentd in arhitecturd.i in alte arte figurative.s t i I u l. adicd in acelagi timp unitatea 9i varietatea unei teme. armonios construite din secolul al XVlll-lea ba pini gi din secolul al XIX-lea. a face istoria stilurilor nu inseamn. pe care nici un istcric al picturii sau al sculpturii nu si-ar permitesd le ignoreze. Astdzi. marea contributie a criticii de artd din timpurile noastre a constat in maturizarea criticii formaliste. Dupi cum se vede. Acum..1)). la o criticd modernd de arhitec- turA este ca 9i cum ai trece de la clasificarea unui Mengs-clarobscur.i formaliste.iWoelffl in. vlziunea profunzimii la S.. o mai mare apropiere de opera de arti. inseamnd a impiedica orice posibilitate de a vorbi spontan. dar cu siguranfd sint lipsite de unbanitate. ugor re{inute.. sau mai degrabd lingvistica desenului. A trece de la aCeSte y2pi 66nrenfc /a <imefria . doresc sd se impund. crjtica modernd a multiplicat.i in r:onsecin!6 de a poet iza. ascunzindu-. multtpli(itoLeo.nntr:cf 'raricfate omfaZ]3 turii 9i anunte livability. ritrrul.i propria goliciune interioard sub un vesmint elegant cJe erudigie. tot astfel se intimpld gi cu stilurile gi iati de ce. avem de-a face cu principii de morald. in arh itectura specu lativd modernd.r sintem inconiurali de eiidiri care pot avea toate calita!ile. a rnarmurii. a formelor baleoanelor gi ini!!imii corni5elor.. forma descoperrtc. dupd cum este adevdrat c5 a face arhitecturS moderni. iar pe de alta parte. pcrcepeteu profunzimii. ru to!ii. care nu inseamnd nici stil gi nici desen (acest ultim cuvint avind o semnifica!ie strict tehnicistd in italiani) 9i care s-ar putea traduce ca o rela{ie armonicd sau ritmici intre pdriile care formeazd un acelagi lucru. cu adevdrat te poli minuna. r-lor. unitateo si claritotect reiativd *. fie lmplicite calitdf ilor mai sus enumerate.lpuse la Rotonda lui Palladio (Pl. vorbesc cu tolii. dupd cum este astdzi acceptat in cultura noastrd. material. se creeazi imecJ iat regulisi dogme de compozitie). cind pedanlii nostri traditionali.se exprimd simplu. (care simf nevoia nrecizarii asa incit abia soec ifir ate. urid la un loc. Dacii remarca!i in noile noastre cartiere origenegti. Lipsegte de asemenea un cuvint care si redea ideea de design. sint incd atit de putin . in limba curentd" Cine nu are nimic de spus. culoare. cu atit mai mult cu cit istoric vorbind. Cine nu vede finisarea plastica. j)ercepereo suprafetei. psihologic gispiritual al cuvintului. la o monotonie cu mult mai mare decit cea a unor cartiere. multiplicitatea elementelor coordonate si juxt. -5) contrard celei deschise de la biserica lui Neumann (PI. armonie. To"tusi este clar cd cele cincl simboluri ale vizibilitafii pure date deWoelffl in pe de o parte liniarul. unicd.ti intreabd: . sd fie grozavi. constat?nd cum astfel de scheme ale criticii de artd contemporand. gi mai ales fiecare artist pune limba in slujba unor in!eiesuri qi expresii individuale. consonanta.principii" ale arhitecturii cum ar fi euritmia. Rezultatul este un tdrdboi de nedeslugit care te face sd te ginde.l nimic. cind printre clidiri un mod de viald civi I izat era obignu it. academicd. chian dacd nu sint frapante 9i cine se grdbegte sd fie luat in seam6. in mod spontan. vi ve!i da seama cum aceste incercdri de originalitate duc in ansamblul lor. nu insearnnd neapdrat a face arta.Este oare interzis $i sd faci o casd in stil antic?" s-ar putea rispunde tot cu o intrebare. Dupi cum limba nu este nici imuabild gi nici static6. Alte. gra!ie . ar rnonia. striden!a culorilor. au luat naitere iin sinul revendicdrilor critice ale arhitecturii baroce. 1B) si unitatea pavilionului lui lYies ? Acestea s'int principalele calit6li sau principii ale arhitecturii enumerate de esteticile tradilionale: cititorul interesat va putea gdsi multe alte[e in bibliografie. .13). creind astfe! un limbal propriu" Dar.Lalect absolr'td. la fel de neindoielnic este cd a folosi o limbd striind.la schemele lui Fiedler. forma inchtsa. plc(uralul. poate spera sd-qi ingele aproapele.ti cu nostalgie la conversa!iile politicoase. utile gi pldcute a clddirilor din secolele trecute. o calitate proeminentd a arhitec?OQ in efortul de a da o mai exacta individual izare. lvo alla Sapienza (Pl. dat fi ind ei fiecare persoani.

B a).. . in intregime abstractd) necesitatea caracterizbrii devine gi mai evidentd.. aceste biserici. B.clasic 9i romantic". dacd doriti . Sala Wladislavski (PI. . c) interpretdri formaliste. aproape toate celelalte fotografii nu cuprind nici o figura omeneascd. spectre fdrd via1d.iriei. scoase la ivealS deja de cei mai buni Dar este clar cd lipsurile sale . cind igi dd seama cd a spus lucruri extrem cre asemdndtoare pentru doud opere foarte diferite. sau King's College Chapel (P1.i in afara unor cazurr se manifestd cu deosebitd intensitate a) interpretdri de coniinut.tile.'r cele ale gamelor muzicale". s-a pus intrebarea: . la decoralie. unuicritic ii este relativ ugor sd o pund in aplicare ca mai apoi.dar 1. . cavitdli atmosferice.r vizibilitd!ii pure. pdn6site.te armonii inniscute .Si de ce ('r.. Sofia (Pl. fdrd valori reprezentative. le indeparteazd de numitorul comun al stilr. critica de artd este inci angajata in confl ictul con!inut-formd... dintre masa ziddriei si tratarea aparentd a suprafelelor. care sd se ocupe exclusiv de confinut.tere la categorii cu mult mai pulin cuprinzdtoare 9i in consecinld mai folositoare. sau . umbre gi lumini. Sf. 4). de infin itul spalial gi de valorile cromatice. Astdzi se vorbegte de spatiu nelimltat gi de spa!iu perspectiv. dupd cum se spune.20) este un joc inghelat de Iinii si suprafele picturale fard con!inut. Amiens.abstrac!ii". se treace la caracterizarea lor referindu-se la conlinut. Dacd ve!i observa toate plansele care i lustreazd aceastd carte.Deoarece treze. legata de secole de pdtrunderea unei mentalita!i pozitiviste.. DarWestminster. veti remarca un lucru foarte curios: cu exceplia monumentului lui Victor Emanuel (Pl. mase 9i valori picturale..te frumoasd pentru ei?" . in picturd. de valoarea picturald a suprafetelor. Templul Minervei Medica are pu!ind umanitate (Pl. To!i autorii adopti cu prec6dere una din dar in fiecare se gdsesc aceste trei interpretdri.pentru oameni". $i s-a rdspuns : . 1). tradilionalul binom .rrilor. Si. observa!ii care apar!in celorlalte doud metode. Este necesar sd ludm o pozilie fala de aceastd problemd a con!inutu lu i. profunzime atmosferic-i. clnd se trece la arhitecturd (artd. Nu este de mirare cd. in scopul eliberdrii criticii de pdrerile preconcepute tradi!ionale) nu ajung sd ldmureascd diferenla profundi care existi intre o operd de arte 9i alte operi de artii 9i nu s?nt suficiente pentru a o caracteriza' Dau na.s-ar manifesta in arhitecturd.ezeste senzatii agre_ .10) s?nt nigte forma!iuni minerale moarte rdmase dupd distrugerea speciei umane. de lesitura liniard peste gol.raporturilor volumetrice". la masele zi. b) interpret6ri fizio-psihologice . cdreia totusi ii fuseserd dedicate acele scaune si acele 'ipatii. dar nu dau istoria gi deci realitatea operei de art6' Este greu sd gdsim o istorie intimpldtoare ale citorva instantanee luate in interiorulJohnson Building-ului (Pl. Aceste case...pleca!i de-aici.i profunzimile de clarobscur.l.pentru ci tr. care in critica literard a fost aplanat printr-un acord dialectic.. de pildi. sau o istorie tn intregime formalistd.echilibrului dintre plinuri 9i goluri" al . Linii' critici din domeniul picturii9i suprafele.rbile in trup". gi cele mai subtile interpret6ri ale simbolurilor vizuale (cu toatd imensa lor utilitate propedeutica. ca. Dar toate acestea se referd la volume. in pofida pericolului de ermetism critic..ihologice. intr-o incercare disperatd de a da un conlinut uman fornrt-'i. plinuri gi goluri. trebuie sd fotografiez" sau gdsise prea difrcil6 mutarea cdru!ii Iastinga. vd rog.jocurilor de masi". Aceste inten!ii de precizare cautd viala proprie a monum entelor.. 5). asa cum in picturd au fost cdutate valorile lac.. Despre interPretarea sPatiale Aceastd sumard insugire a interpretdrilor arhitecturale demonstreaza cd ele se impart in trei mari categorii: in arhitecturd.'rrriu cine e frumoasd?. poate pentru cd fotograful obosise repetind mullimli. pini. $i spatiul? 203 202 .i aceste piele sint pustii. cu siguran{d marele sdu merit este Defectele criticii formaliste de a fi formulat un diclionar mai amplu si mai exact al . in arhitecturd s-au dezvoltat teoriile antropomorfice si fizioP'. faciliteazi emo!ia esteticd. aproape p" n"rirtite. Teoria vizualului pur are 9i acum un rol important in istoria arhitecturii. Avind in vedere cd frumusetea unei clbdiri era consideratd comlrlct independentd de valoarea ei sociald.formal sl pitoresc".9i rela!iile in continui schimbare dintre planurile de culori . Dar in timp ce formalistilor le este usor sd caracterizeze o pictura referindu-se la conlinut.. al .

Func!iile artelor se suprapun in multe locuri.un punct de vede. Tradilia criticii este practici. are sfera sa de acliune proprie. toate cd il putenr trece cu vederea.9i din aceastd cauz'a il trecem cu vederea.i aici este cheia acestei arte. mase.. Astfel. iar spaliul de la sine apare. a lui Shelley de pildd. Materiei i se dd o forma. arhitectura ne oferd spa!ii cu trei dimensiuni.i dintr. Fa ne poate inconjura cu un gol tridimensional 9i placerea Pe care r: simlim este un dar pe care numai arhitectura poate sd-l ofere. suprafe{e.i oferd satisfac!ii caracteristice. dar nu reprezintd valoarea specificd arhitecturii: <<in afari de spaliile doar cu doud dimensiuni (suprafelele. care.arhlo cantitate convenahi I d de spatiu. a inutuit spre sfir. spaitarea unu i spaliu este scopu !iu I este in mocl lr:gic scopu I nostru . Ea are monopolul sPaliului" Arhitectura este singura intre arte care poate da spa!iului intreaga lui valoare. capabile sd cuprinda propria noastrb persoana.re utilitar. arhitectura are multe puncte comune cu sculPtura'.. Spaliul este un . in aiara de aceasta.pH i imi face pldcere sd reproduc aici o pagind a acelui tindr 9i foarte subtil critic englez Geoffrey Scott. il folosegte ca Pe un material gi ne plaseazd in centrul lui' <<Este curios cum critica nu a stiut sb recunoascd aceasta sUPrema!ie a arhitecturii in domeniul vaioriior spa!iale. sPaliul actioneaza asupra noastra si poate sa domine spiritul nostru. Min!ile noastre sint prrn conformalie axate pe materla tangibila 9i noi vorbim numai despre ceea ce face ca instrumentele noastre sd lucreze 9i despre ceea ce ne reline privirea. dar arhitectura are de-a face nemijlocit cu spafiul. del i m facem altceva decit sd desprindem construim nu construcliei . si-l inchidem I i sa-l protejam <<Dar cu I 2A4 . muzica poate sd trezeascd o senza!ie analogd. degi ca elev a lui Berenson apar{ine tracl itiei fizio-psihologice. PictLlra poate si zugrdveasca spaliul.i mai mulle cu muzica' dar. are cu siguranld o oarecare valoare. poezia. sau ntcl mdcar nu incercdm sd ne dd[n seama) provine in realitate de la spaliu. chiar. volume. adic6 ceea ce privim).cind *.itul lucrdrii sale The Arhitecture of l'lumctnism (Arhitecturo ttmonismultti) c6 a vorbi despre linii. o mare parte din satisfac!ia dati cle arhitectura (satisfaclie de care s-ar pdrea cd nu ne PUtem da seama.rrimic" --o simpla negare it ceea ce este solicJ -. poate sd-i evoce imaginea.

Mahal." si VV. cle }larrison 9i Fouilhoux. Roma Venetia (2'11 --217 e n.-%ry {eiler Ccnter."t"' ilidi.T#ry...ecturii l..') I vedere aeriani .%1 trw {$' 1 tr'$: P|-ANIA 1t De-o lungui istoriei arhit."o Casei de Asiguriri. Aera .'ij"... Philacieiphia ('i932)' New Yofk: vederea din parLe. (1932-40) Ga!eria Masinilor de la Expozilia din Paris (1889)' -ferrrcle lui Caracala.Jerv--Yori..{ central-apuseani din l'4anhattan cii Rociic- .1ur..lndia (1630) i.: vedere a zgr'rie'norilor din p:rtea ccntral'r'gdrlteana' faj.

in sfir..l acelui spatiu.r. contrazice ceriniele noastre fizice: nu este umanizatA. Care are o inChe"-'.rici rezulte echillbrul si controlul. Spaliul ne-a sugerat o migcare: din moment ce --^^-F:^.tiin{a noastrd se intoarce rontinuu spre centru si din nou este egal atrasd de la centru in toate tlilec!iile.care intr-un sens mai degrabd decit in altul. Cind pdtrundem intr-o navd si avem in fata o lungd perspectiva de coloane. <Pe de altd parte un spaliu simetric. in timp ce si cel mai mic ajutor | - ca.lc o deosebitd oroare. numai pentru cii o miscare fdrd motiv si care nu duce la un punct culminant. gi de ." iere inofensiva pentru un spaliu simetric. le umplem imaginar cu mi.intra" in el. il deseneazd ca pe o operd de artS. - | ( lurr s. Florenla. r. Noi ne adaptam d in instinct spaliilor in care traim.rnsiune. Con.___----_- tectura in intregime izvorind din aceastd necesitate. ne proiectdm in ele.':(lr. Arhitectul modeleaza spaLiul asa cum f. incit orice restringere a acestei lrrrrt Lii normale este insoiitd de durere 9i...'.i ca atare ea reintrd in constiinta noastrd fizicd.cerile noastre.' afard de aceasta ceva care sd inchidd gi sd satisfacd miscarea .it incearcd ca prin intermediul spatiului sd trezeascd o anumitd stare sufleteascd la cei ce .. XVll . astfel de spa!ii au o cale suplimehtard de acces spre sim!ul lrumosului din noi.(cici nu toate spatiile simetrice sint {rumoase) nu inviti la mi. ochiul este atras sa parcurge perspectiva si noi in inchipuire o urmdm.-^^+i^^^I dLqo)Lo 5uEs>LrE >-a ricul simlitb. propor!ional cum se cuvine rrr functie de corp . care este aceea pe care o facem cu fiecare respira!ie gi iatd tlc ce. Vezi gi pl.rloarea sa vitald este atit de mare.peste o anumitd limiti adus .. a unei miscdri ase- PLAN$A 17 o De-o lungul istoriei orhitectur ii Verso: l'1anin. Chiar d..caracteru. incepem. <(Care este metoda sa ? irrca o odate el se adreseazd miscdrii..o fe"e:ctri da pwpmnlr SaU Un altaf iar Un Zid pOl. Cu toate cd procesul respiratiei este de obicei incongtient. Passariano (sec.rirrle si tot (eea ce o frineazi nare nenotrivit si uriL.i inlclcgcrl rrhitectura 209 . Dar nu Iipseste in noi amintirea fizicd. sd inaintim aproape impinsi de la spate deoarece aga cere.indtoare.1'l Vila Sus: Sipdturile de la Pompei: vedere aeriand rr1. Noi am cere in '1"'". Dar din punct de vedere estetic spatiul are o importanld inca si mai mare.rca stam pe loc. devine respingator la capatul unei axe emfatice cum este cea a unui sir de coloane. Sd luam cel mai simplu exemplu.XVlll) Piazza della Signoria.rce sculptorul cu lutul. aceasta este valoarea care o are pentru noi . tot ce concorde cu ea pare sb ne . prin intermediul acestei senzalii elementare de .

)) c'a toate celelalte elemente. Nevoia de expansiune care 9i in mod special in respise simte in toate mi. ci ca mai multe spalii)' Astfel. in calitatea sa de apdrdtor al interpretitrii fiziopsihologice.turir este aceea a spatiulLii interior. 7) mari. care este diferenla intre spatiul pictural. secretul arhitecturii. accentueazd sau diminueazd valoarea .valoarea {unctionali . dovedesc ca au inteles chiar numai pentru o clipd. vor fi frumoase catedralele gotice (pl. Am discutat pe larg primele doud concluzii.teptarea noastrd determinati luminoasd. dd iluzia unei inallirni mai mari. Nu existi libertate pe care sa nu sl-o poatd lua din cind in cind 9i nici un "raport fix" o mecanicd' De care sd nu-l poatdtrece cu vederea.22)deoarece se incheiecu un perete rreted avind la mijloc o colcanS. dar la scott aceastd intuilie a atins.i sd traducd in realitatea '. printr-o aluzie sau alta. chiar in domeniul . se arate mult mai interesat de desen si de plasticd aie cdror posibiiitdti au fost deja investigate de critica de artd. si cel arhitectural.patiald. Dar este o pa. poate cu mai muita claritate decit au fdcut-o atitia allii in trecut.. sd trebuiascd sd traduca de indatd valorile spaiiale in imbolduri fizice.qina importantd pentru cd exprimd.cceptabile bazilicile cregtine de la S. originala a arhilr:t. si in intregime altor probleme si. astfel. intr-o bisericd cu o cupold simetricd.i pentru crealia sau critica desenului poartd in ele propria lor condamnare.. f6ra indoiala.i lalimea transeptelor.are liniile directoare ale sirurilor orizontale culmineazdin Iargi desch ideri vitrate.a fel inc'it s6-i simde exemplu' |im nu ca un tot unitar. Daca perspectrva creatl de colonada unei bazilici trebuie sd se termine printr-o fereastrd sau cu o absida si nu cu un perete neted. volumetrice. Este de spatiul pe care de abia l-am pardsit: caracterul liniilor dominante. Foarte numerosi sint autorii care.i in primul rind. Nu este deci surprinzdtor c6 respirafia a putut sd devind adevdratul simbol al sdndta!ii corpului 9i ca spa!iile care o satisfac vor apare frumoase in timp ce sPaliile care o tultlurd de exemplu aerul de munte .valoriror umaniste". remarcd: dacd miscarea lizica si migcarea inraginatd cojncid.9). Arhitectura nu este acele teori i ale arhitecturi i care furn izeazd relete gata fdcute ci o artd . 3) ca valoarea spaliala este legatd de aceleasi elemente care lrrivesr.carile profundd la [iecare individ.face nostru corpului Aceastd pagind este intimpldtoare in volumul lui Scott. dupd cum se 9tie.iinplan (care pot sa impartd spa!iul 9i sei facd in a.1'1 9ifig. sau limita superioard a la S. Fste firesc ca.Esteinfluen!atddeproiec. pe care Scott Ia inceputul fragmentului citat le prezinta aproape in opozitie unu I fatd Ce celd jalt Dar aceste puncte neclare nu micsoreazd valoarea concluziilor furrdamentale ale lui Scott: ) ca valoarea proprie. in aceasti parantezi a discursului sdu critic. Valoarea spa!ial5 in ar hitectura L-ste infiueh!ata in primul . Este influenlata de culoare.pldcere.lii-atitineleva!iecit.P.4 a. eviden!a absolutd. Maria in Cosmedin (P1.ul care inche-ie de fapt edificiui' < Prin urmare nimic nu-i va fi de folos unui arhitect in afara de o mare capacitate de a imagina care sint valorile spa!iale rezultind din condiliile complexe al fiecdrui caz in parte. sabina (pl. nu este numai 'inraddcinata in specia uman5.stabiliproporliifixealespaliului. plastice gi decorative participa la aprecierea unui edif iciu in mdsura in care insolesc. <<Nusepotdeci. vor fi a. Nu este nici pu!in adev6rat cd valoarea spa!iala care se primd adreseazd propriului nostru siml al migcdrii va juca un rol de importantd in frumuselea unui edificiu >> tudinala a constructiilor de biserici? O alt. dar este evident ra!ie. accentuarea orizontalelor da impresia unei intinderi nrai :rle. o podea intunecoasd gi un tavan luminos dau o impresie spaintunecos 9i o podea liala cu totul diferitd de aceea creata de un tavan infiuenlata de insdgi a. dar va trebui sd considerdm uritd bisericaS. de dimensiutri. accentuarea verticalelor. Este evjdent cd in (arul in care critica arhitecturald ar reu. clar mai este influenlata de sute de alli factori. Este influenlatA de iumind gi de pozi!ia urnbrei . Ca urmare.cdri proprii independente. izvorul de lumind atrage ochiul creind impresia unei mi.iusteclin punct de vedere arhitectural. consacrat vor apare urite. ce impuls al miscdrii fizice trezeste metrica spatiald a lui Bruneileschi aplicati la schema longi- perceperii spaliale ar putea fi datb de o cornigd care sd iasd mult in afard 9i nu de acoperi. era obligat implicit si impotriva voinlei stabileasca canoane.rtiala a clidirilor intreaga teorie si rnetodele Finfuelrlungului precurn ? '1 210 711 .i anume golurile. j0) in multe din <. impresia cd avem de a face cu un spa!iu sau cu cinci spalii depinde de raportul intre profunzimea .i cu cea a cupolei. intui{ia realitatii arhitecturale. Spirito(P1.

O mare parte din munca arhitectului este consacrati functiunii clddirii. dar el existd in realitatea imaginaliei arhitecturale gi in reaIitatea edificiilor. fie cd se ocupi cu fapte specifice arhitecturii.i care are valoare.a cum sint inseparab. Intrepretarea . lnterpretarea pol itice se ocupd de cauzele care stau la baza curentelor de arhitectu16.rterpretarea economico. caracterul este un atribut al con!inutului. Spaliul sime- 1 {. Aceasta este concluzia pe care o cdutam la inceputul capitolului. celelalte elemente.sintac!iuniIeprincareeisemanifestdinacest spa!iu. lnterpretarea tehnicd privegte modul practic de construire a spatiului. cdrgia ii sint subordonate toate. ar privi sPa!iul cum se priveste o prdpastie sau un de9ert. apare evidentd indisolubilitatea problemei sociale gi a celei estetice. luind de o parte frumuselea 9i ignorind tehnica 5i func!ia? Dacd acest lucru este permis in fi lozofie. O alta tehnicii.. ci in analiza unor opere cu spalii simetrice. 1iuIarhitectura|. am mentionat pasajul din Scott tocmai pentru a ardta cum. mai precis ci intr-o operd de artd proza.?npofidaoricdreievidenleafeno. cind i.ile trupul 9i sufletul unei fiinle vii. Este oare frumoasS o autostradd fird automobile? Este oare frumoasd o sald de dans fdrd perechile care danTristelea.V & 2. dacd valoarea este un atribut al formei. o datd acceptatd realitatea coexistenlei elementelor poetice gi nepoetice in opere de artd' Dac6 ne fix6m atenlia asupra spaliilor interioare ale arhitecturii gi ale urbanismului. de situa{ia economicd. este via!a materiald. dar s-ar fi izbit ulterior. li . Con!inutul existd: sint oameni care trdiesc spa- ale vizualului pur. probabil. proza-poezie 9i care recunoaste cd.i poezia sint inseparabile a. oatreiaartei. ea ar fi fdcut un mare pas inainte 9i ar fi ajuns la maturitatea criticii de picturd. Prin urmare putem trage concluzia cd toate interpretdrile bazate pe c_ontinut i. efectele psihologice 9i arta? Aceste intrebdri ne duc in miezul fi lozofiei si esteticii iar pentru atingerea scopului nostru nu este nevoie sd ne afunddm in acest domen iu spinos.. ale armoniilor a 212 213 . in fine. menologiei gi genezei operei de artd. din punctulde vedere materialist. prin forla lucrurilor. ra!ionamentul sdu este cd spa!iul exprimd cultura 9i obiceiurile sociale. spirituald care se desfdgou|. se ocupd de spalii. De obicei. s6 separim inca o dati aceste trei componente. psihologicd. interpretarea filozoficd cautd sincronisme intre concep!iile transcendentale ale omului . Deoarece in toate cele trei categorii fundamentale in care se impart interpretdrile genezei gi realitelii arhitecturii. fizionomia particulard a edificiului nu ar fi pe de-a-ntregul fixatd.i au rostul in critica arhitecturii in mdsura in care isi fixeazd atenlia asupra spa!iilor.i. Atunci am |ua-o iar6. o m inte asculitd sfirgegte prin a identifica valoarea arhitecturii cu aceea a spatiului sdr. Interpretdrile propor!iilor de aur. in ceea ce priveste interpretdrile fizio-psihologice. pornind de la cu totul lte prem ize. fdcind f6rd indoiald un pas inainte. senzalia de durere 9i chiar Sroaza pe care interpretarea fizio-psihologicd o atribuie unui ugor dezechilibru al eleseazd? mentelor plastice din ornamenta!ia unei sdli de dans nu este si mai mare cind esti inghesuit in ea pinl la sufocare gi nici mdcar nu poti dansa? in general. nu are sens insd in domeniul criticii. Arhitec!ii se pling incontinuu de criticii care privesc arhitectura pe un fenomen pur plastic. o interpretare politicd eficace se concentreazd asupra tendin!elor spatiale. existd un element comun care le condilioneazd gi le determin6 validitatea: recunoasterea faptului cd in arhitecturd spatiul este cel care conduce . de aceleasi obstacole ale. poate exista in critica arhitecturali o solutie de continuitate intre factorii sociali. Din nou ar trebui si apeldm la critica literard care a depdgit binomul formd-conlinut. dat fiind cd un curent arhitectural nu existd ca atare pind nu se materializeazd in spaliu.i concepliile spaliale. am spune lucruri deosebit de asemdndtoare. determinate.Vremoareca. Celelalte interpretdri pozitiviste.aine|'Con!inutularhitecturiiestecon!inutuIs6usocial.i td tric are nenumdrate posibiliti!i li de exprimare 9i noi.i de Ia capdt: care este conlinutuI arhitecturii ? Care este con!inutul spa!iului ? Fotografiile sint lipsite de orice continut.nedividualizdrii".sociali afirmd cd formele arhitecturale derivd din fenomene economice. dar s-ar plinge tot atit de mult dacd ca criticii. fie c6 se ocupd de fenomene generale fie cd urmdresc fapte relevante ale picturiisisculpturii.tiin!ifica insistd asupra simultaneitdlii descoperirilor matematico-geometrice cu cele ale concepliilor arhitecturale.

nu ne intereseazd sd stabilim raportun le de identitate sau de deosebire care existd intre continutul social. obiectul. cuprinzdtor o l| ll aplicare arhitectrlrald oricdrei interpretdri posibile in artd. ntt este o interpretare specificd ca celelalte deoarece se pot da spaliului interpretdri pclitice. mai exac[. Ne oferi in 714 consecin!6. Cine judeca omul in func'!ie de domenii deosebite ale intu i1iei.i altora asemandtoare. dar pentru arhitecturd ele trebuie mai intii sa faca dovada aplicabilitd!ii la realitdlile tridimensionale ale spa!iului. gi va judeca fiecane element al edificiului in lumina valorii spatiale. ar putea fi valabile pentru sculptura. dar le confi rmd. formalist) cu unica griji de a respecta ierarhia vatorilor arhitecturale. euntmre sau caracter ? intreaga artd trebuie si aibd aceste calitSli si. se va putea mul!umi sd caute identitatea obiectului spatial al celor trei categorii de interpretdri. ca apoi sd continue in domeniul ales (social. profund. ale practicii. fizio-psihologice-spa!iale. si sd aleagd apriori un sector asupra cdruia sd-si fixeze atenf ial mai ales interpretarile volumetrice si decorative. atunci cind sint axate pe spa!iu. dacd vreli. in care ultima interpretare (cea propusd de autor) aratd eroarea tuturor interpretdrilor precedente gi le inlocuie. vitalitatea umand si artisticd. Fste o super-interpretare sau. condi{ ionind astfel val id itatea lor.9 nu numai cd nu exclude interpretSrile 1-8. efectele psihologice si valorile formale se materializeazdin spatiu.Moise" a lui Freud. noud terminologie axatd pe spafiu.te. luate la suprafelele ior. efectele psihologice gi valorile formale. in mdsura in care este mai mult de cit o interpretare economica. Chiar. o subinterpretare. stiin!if ice. Ajun.i schemele lui in. tehnico-spaliale. fizio-psihologice. in sfirsit. in consecintd sa-l lase afard. in domeniul arhitecturli. fdrd ca mai apoi sa rreacd de la aceasta utild distinclie teoreticd la unitatea vitala gi organicd. daca este vorba de arhilecture. in numele cdrora aceste interpretdri devin inainte de orice social-spatiale. A interpreta spatiul inseamni in consecin!a a cuprinde toate realitdtile unui edificiu. formal iste. foarte raspindite astazi. O interpretare psihoanaliticd. gtie de-acum cd punctul de plecare al unei viziuni unice 9i cuprinzdtoare a arhitecturii este acela al interpretdrii spatiale. locul de . este intemeiata.muzicale. interpretarea spaliald nu 'intrucit nu se desfdeste o interpretare care rival\zeaz-d cu celelalte. la rindul ei. eyclud din criticd intregul continut social al arhitecturil. ale eticii. formallst-spaliale. Altfel va trebui si ilustreze influen!a incongtientului asupra domeniului sentimentelor spa!iale. Contrar metodei curente in istoriografia critica. Ajungem astfel la o primd concluzie.. in ceea ce privegte critica formalistd. dac6 aceasta urmereste sd aibi un in!eles concret. dacb se iimiteazd la fenomenele volumetrice gi decorative nu va merge mai departe decit a ajuns . tehnic. ale logicii. lnterPretarea spatiald constituie atributul necesar oricdrei interpretdri posibile.i asupra arh itecturi i in ansamblu este nevoie sd dezvoltdm nol simboluri.i aici. Crice interpretare care nu pleaca de la spaliu este silitd sA stabileascd cb cel puLin unul din aspectele arl. soard pe acelagi plan. tehn ice. fizio-psihologic.i de alatuWoelffl rarea tuturor celorlalte valori la acestea. o interpretare economico-spaliale. Este intemeiatd sau falsd interpretarea economicd? $i ea. itecturii mai sus men!ionate este lipsit de valoare si. ce inseamnd de fapt a spune cd un edificiu trebuie sd aiba unitate. la sfirsitul acestei schile istoriografice noi constatdm c6 interpretarea nr. sociaie. Este adevdratd sau falsd interpretarea filozofic6 a arhitecturii ? Este adevaratd atita vreme cit se aplicd inainte de orice spa!iului. muzicale gi geometrice. la interdependenla acestor elemente in a cdrei simbiozd realizeazd. A doua concluzie derivd din constatarea cd in arhitecturd con!inutul social. ca 9i celelalte. va trebui sd precizlm cd este vorba de armonia. Cine insd inainteazd mai departe in cercetarea complexd a unitalii organice a omului ti a arhitecturii. Cu alte cuvinte. demonstrindu-le utilitatea in critica arhitecturald. Daci dorim sd le extindem . propor!ia. propor!ionalitate. sau de euritmia valorilor spa!iale .

.

Pal lad io: Vila Capra.:". Gicvannt degli Er:miti. lingi 5us: Vicenza (inceputd to 1550) Cupolele bisericii S. l . Palermo (cca. yerso: Domul din Monreale.."i. num ite Rotonda. absid.' . PTANSA 18 De-o lungul istoriei orhitecturii. 1132) 11 :i .: . (1165-89) A..' .

i in artd.i cei mai entuzia.ucide . desfdguratd pornind de la un punct de vedere unilateral. mult moi pulin picturii ri sculPturii Si oso o rdmos de-o lungu! veacurilor>>. Xll). au in cea mai mare parte un caracter empiric meschin. E xter ior 5 i in t er ior. i1i vine cheful sd abandonezi toate expresia aceste scheme intelectuale reci. unui anonimat atit de arid gi a unui dogmatism atit de ingenuu incit chidr.Bari. de la Vitruviu pina la Roger Fry. sa abandonezi prismele intelectuale prin care privim operele de artS.Vl. in fala acestor mici reguli de compozilie.in ontichitoteq closicd. California (1949). confuz gi electic in judecatd. confirma aceastd judecatd nefavorabild. Cind este vorba de lucrdri cu scopuri didactice. ele devin purtdtoarele regulilor gi principiilor unei sintaxe atit de plate. care uite tot ce este valoare in viala. cu acoperiSul conic) la Alberobello . la vreun pragmatic strdin de cultura noastrd esteticd. deschide largi orizonturi. Interior Catedrala din Tran (s ec. dar cel pu!in dintr-un punct de vedere care cum spunea Beaudelaire. ver50: Nurago (Construclie antici) lsili . PENTRU A ARHITECTURII o rsToRrE MoDERNA PtANfA 78 o De-a lungul istoriei orhitecturii.in si paralizeazd vitalitatea. afirm6 Venturi in lucrarea sa lstorio crrticii de orto. Bolta interioare Timulli (locuint. E Ei xter i or Sus: Regnar Ostberg: Primdria din Stockholm (909-23) critico de orhitecturd ero. $i atunci este preferabil si ne intoarcem la vreun istoric antic. i1i vine cheful sE te arunci in vreun Sturm und Drong critic. in revolta impotriva a tot ce numele unei perfec!iuni abstracte gi sedimentate . chiar si cele mai recente. dar cel pulin pasionat. <. gi toate tratatele care urmeazd.Sardinia. Charles Eames: Casd la Santa Monica.ti nu le pot citi pind la capat. Studiile de esteticd a arhitecturii. sint st16ine de gindirea fi lozoficd contemporand 9i lipsite de claritate. ovansoLd decit criLico 221 . gi sd predicdm ura gi iubirea: o criticd chiar par!iald.

energia temperamentului critic. Bellori ii admira pe anticigi pe Rafael in numele celor trei Carracci si al lui Poussin. mania fi lologicd 9i documentaristd. in intelesul negativ al cuvintului.Dacd este adevdrat cd fiecare istorie este i nterpretarea actua I 5 a trecutu I u i atunc! congti privit pinzele vechilor inla artei actuale std la baza oricdrei istorii a artei trecutului. respectul pentru judecati gata facute si autoritare. Valoarea unuitablou este si o valoare comerciald.. care a ajuns Ia Londra gi a 222 o prdpastie intre arhitectura antici si arhitectura modernd.te bdnuiala ci mulli autori nu au nici o pasiune pentru acest subiect sau cel pu!in nu au o pasiune capabild se rispindeascd. atitudinea noastrd puritanS. idealistii au tras concluzia logicS: in epoca modernd arta a murit deoarece a fost aDsorbita de fi lozofia gtiinlificd". p?nd inainte deWinckel mann. nu simte nevoia sd cunoascd numele autorilor sutelor de cladiri prin fata cdrora trece in fiecare zi. Perfecliunea in artd a fost deplasatd d in prezent in trecut. sb nu intrebe imediat. Wright.n. in ultimd instantd. Critica noastre este lipsitd de curaj 9i plind de prejudecdti. cu un mini- mae.. Chiar si cind s-a luat in considerare artatrecutului. unor pinze de Picasso sau unui basorelief de Manzuli li se face reclamd . Cu alte rrr'in+a ^.a. Orice curent creator poartd in el. privind un taorou.i-6 ^^-i+i6 critici esentiali isi arc rlddcina in constiinta esteticd determinatd de tendintele artistice ale momentului in care se dezvoltd. Exista din abundenia fi lologi si cunoscdtori. de un apel psihologic concret.de cine e ?". par sb domine istoria si critica arhitecturii in aga misurd incit se na. capabil cel pulin de o exclamatie sincer6 sau de o intuitie surprinzdtoare.. Exlstd insd un fopt sl moi tml:ortan:. Pe planeta arter.. o poeticd.i un gust. Chardin gi Watteau costS mai scump decit neoclasicii dupd descoperirea lor de cdtre critici. Pe plan economic deci nu existd nici o legdturd intre culturE si via1d" Spiritul arheologic. a creat mum de culturd. o gcoald. Pornind de la aceste premize. . strdind de avintul rmab qinatici '. arhitectura oare ci renrezinti emisfera intunecati. pe cind scria Senocrate. aceasta se datoregte criticllor de arta care se ocupd atit de pulin de arhitecturd.fel de a privi" pe care criticul sau istoricul le asimileazd gi pe care. dar marea majoritate. casele vechi sau moderne sint vindute cu atit incdperea. Dar in arhitecturd vaioarea artisticd nu se reflectd intr-o anumitd valoare economic. De [apt. ea a fost judecatd numai in raport cu arta prezentului. nu va uita si meargi la Tate Gallery sd admire pe impresionigti gi pe cubigti. i. dar. Ei sint legaii de picturi si de sculptura prin interese precise. Dar cine este cunos sd viziteze clad irile moderne d intr-un oras renum it datoritd monumentelor sale? Ciii cdldtori care au vizitat Parisul si-au dat osteneald si vadd Pavilionul elve!ian de Le Corbusier aflat in cartierul universitar ? Si cum ar fi putut s-o facd dacd nici un . Picturile din scoala din Ferrare au crescut ca pre! imediat dupd apari!ia cdrlii I_'Qfficino Ferrorest: de Longhi..trii de la National Gallery. Ammannati. aceaste detasare aristocraticd pe care ne place sd o pdstrdm in exegezele estetice. nu numai opera de arti." 223 . dar Iipsesc criticii si ca urmare domina conformismul. Mengs il admira pe Rafael. analiza rece. dar M. Concidenla istoriei artei cu istoria criticii de artd este de-acum inainte acceptati ca un fapt cultural. sd trezeascd. critica I i istoria arLei spune Venturi . care are cel puiin modestia de a simti este preferabil6 exar_titd{ii teoretice. fragmentarismul arheologic.i o clddire de Sangallo. Le Corbusier sau Aalto nu valoreazd mai mult prin faptulcd au fost declarate opere de artd de cdtre critic6. -' ereAl^arc In parte. Correggio gi -[izian in numele lui insugi. Vasari il admira pe Giotto in numele lui f4ichelangelo. Guido Reniscade pe piatd dupa ce a fost devalorizat de citre criticii moderni: Delacroix. deci tot intr-o artd a trecutului.si-au gasit rafiunea de a fi in judecarea artei contemporane. ale cdror pre!uri sint in mare mdsurd determinate de criticd. Nici un turist.'inckelmann a rdsturnat aceasti pozitie gi a judecat arta modernd in numele grecilor antici. lucru care este dezastruos pentru educa!ia publicului.si vizibil sensibil fafd de opera de arti. un . evazivd Si nearticulati. chiar a persoanelor cu pregdtire.ghid" nu-l semnaleazd ca demn de a fi vizitat ? Nu existd om care. isi bazeazd judecata chiar in ceea ce privegte realizdrile trecutului. Numai cu critica francezd a secolului trecut ne intoarcem la o problematicd istoricd vie: .e. Romantici i au cdutat perfec!iunea nu in arta greacd ci in arta medievald.incd din secolul lll..i prin faptul ci existd o intreagd categorie de persoane care cumpera 9i vinde tablouri si sculpturi. si se transmitd.

cea mai mare parte din timpul zilei in aga fel incit sd le recunoagtem.. mare majoritate dintre noi rocuieste in case ridicore. vie. v-a1r lreca la ochi sd vd incredintati cd sinte!i treji sau zdraveni.. rind mascdfunebrd.i mai important' Dacd este necesar inovator' este incd 9i sd ddruiasci istoriei arhitecturii spiritul sdu sd colaboreze la formarea mai vital cao istorie a arhitecturii reinnoiti actuald de dezinteres unei civiliza!ii artrstice superioare' in starea sd atingd interese captpentru arhitectur6. cu conqtiinta de a fi pentru clddiri 9i pentru o partitur6' Pentru de esen!iali ca interpretarea orchestra16 pe portativ' agteapta a c6pdtaviald. nu numai ra pregdtirea desfetdrii estetice in fata operelor trecutului. sileste pe arhitecli gi pe criticii de arhitecturd sd-i asume responsabilitd!ile sociale. Ne place sau nu. rrrsinoase pentru oameni care se respectd. c5 problema arhitecturii se pune numai in cazurile in care se construieste. . cu privire la arhltecPrejudecdtile de ordin cultural 9i arheologic care fiecare din noi o ture. (junr si inlelcgem arhitcctura 225 . dar de asemeni si mar cu seami la punerea problemei ambiantei sociale in care trdim. Lumea moderni care expune bilanlul unui secol de sciziune intre via{dsi cultur6.. este cazul sd ne intrebdm cite cdrti Dacd acest fapt este un adevdr care direa acestei tectu16existd. va servi astfer. Numai un nebun ar putea sd camufleze un automobil modern cu ornamentere unei trisuri vechi si cu o pereche de cai de lemn pe capotd.i care refuzS sd trdrascd vietii: perspectivele arhitecturii .i personajele in sd fie executate' La fel monumentele care sd le scoatd in evidenld' cdutarea unul auror.i nici emotie vie. intre spa!iul unei biserici bizantine si spaliul camerii sau apartamentului in care stati acum si citili.'. de arhiproblematici. o criticd modernd.cii |. Dacd v-a!i trezi miine imbrdca!i dupd moda secorurui XVilr. to_ Irr.sd stim sd re privim". cu aceeagi incredere cu care moderne' dar 9i arhitecturii cd deschidem drum nu numai arhitecturii I secolelor trecute. $i. de progresul social al civilizatiei.r".auoinfluentinefastdcaretranscende'cumsPuneam' Arhitectura este prea legatd liosa de educalie a gustului pur estetic' 224 de viald pentru ca prejudecdlire sare sd nu se refrecte direct asupra sale sint perspectivele comunitetii moderne.i. nu numai cd arhitectura trecutului nu va dobindi istoricitate. sinu vasuscita nici interes.in Prezent pare admis' mai cu seamdin|taIiaundecu|turafiIozoficdacontribuitdinplinIardspin. dar publicul va continua sd gindeascd ci arhitectura se gdseste numai in monumente. criiica sau istoria arhitecturiitrebuie de literatura' pentru a ajunge la nivelul criticii de pictu16 9i un mobil 9i un impuls Daci aceastd nevoie culturald constituie fenomenu pentru a pune problema unei istorii noi a arhitecturii' ca arhitectura modernd invers este.a? in realitate Pare cd' in lunga sd facd un salt de un secol sai. a-l judeca pe este judecat Neutra' inseamni prejudecatr. unui secol de arhitecturd conceputd ca o piesd de muzeu. notele agezate de Bach 9i Debussy agteaptd' ca . nedemne. o criticd modernd trebuie pentru judecata lor'-la fel tale.tiinldconprivegte un templu temporand a istoriei arhitecturii' in care autorul format la gcoala sau monumentele de la Micena cu un interes egiptean gi r1l ii li li It Ii I' i arhitecturiimoderne. Aristotel putea sd afirme cd nu se poate scrie o dramd despre oamenii obignuiti si cd este necesar sd fie create subiecte de propor!iile eroicului. a oricdrei activitdti artistice care ar 16mine izolat6.incaresdvibrezecuadevdrataceastdcon. o criticd moderni tabuurile monumentale' A curdla terenul de mitologia istoricd 9i de crealie' a descifra operele trecutului a adera Ia artd in procesul de Borromini cu aceeagi lipsa de cu ochii artigtilor de azi.de dragul frumosului" si ci existi o deosebire netd intre modul de a judeca o capodoperi a trecuturui gi casa in care trdiesti. a oricdrei construc{ii care nu ar oferi solulii pentru o via{d mai bund. acea atitudine pedantd 9i academicd' Pe despre un Alessi mal cuadoptd incongttent cind incepe sd vorbeasca istoriei ar cere o decit despre un Terragni ca 9i cum discutarea . 3 sDaliilor citadine si arhitecturale in care ne petrecem. anuntd iminenta anihilare a oricdrei pozi!ii culturale care nu ar fi in slujba vielii. utild din punct de vedere social gi intelectual' lipsitd de prejudecdli. proclamd exact contrariul.FormuIeazdoarecinevaoesteticdaarhitecturii in in consecinla o metodb de evaluare a monumentelor trecutului' de arhlteciumina contribu!lilor aduse de curentul funclionalist 9i ingiruire a admiratorilor arr^. sintem martorii unei profunde denaturdri a moduluide a considera arta in raport cu viala. aci icd actualitate. Vom repeta neincetat ce atit timp cit istoria arhi_ tecturii nu va rupe Iegdturire cu ingr6dirire fi rorogice gi arheorogice.i ale erit.

tin{elor noastre culturale. necesitatea liberta!ii in spa!iu. numai cuno. este o realttate triite micgoreazd posibilit6!ile de dezvoltare ale unei comunitdli organice de formulele ra!ionaliste ale acestui esperanto structural. sinr!ul spatiului. in primul rind pentru cd in spatiu coincid viata si cultura. in care lipsa unei viziuni urbanistice gi in care construc!ia speculativ6 aiiatS cu visuri tulburi de retoricd monumentald. Printre promisiunile. se vor imboga!i cu un limbaj pe deplin uman" istorie modernd a arhitecturii este impusd de toti factorii vii ai lumii contemporane: de orientarea spre colaborare a gindiril socrale.intr-unsensadincuman. numai emotivitd!ii noastre. dacd l'lu Poate determina prin el insugi o judecati asuPra va. morale. viala noastrd de azi de viala de ieri' in lumina acelui trecut si a criticii sale.tile operei noastre colective se intrezdreste deci posibilitatea fauririi unei istorii noi de arhitecturS. pe care aceste pagini ar dori sd o vesteasci. si reprezintd in consecinld acel moment analitic al arhitecturii care este obiectul istoriei. organicd. aprofundind problemele spa!iale. indica istoricilor si criticrror secretul gi realitatea arhitecturii. sarcinile. Nu este numai un fapt vizual . de-acum inainte capabili sd distingem autenticul de copie' trecutul de prezent. sociale. el este obiectul celor mai potrivite si mai adecvate simboluri vizuale. Deeste oafece spaliul nu este numai o cavitate.negare a solidu!ui" ci viu gi pozitiv.te spa!iile sacre ale mogtenirii noastre spirituale gi artistice. exprimd totugi to!i factorii care coexistd in arhitectur6.i.ca sclavii in stupide cuburi aldturate fara nici o gindire spa!iald 9i care leagd far6 nici o noimii o bucdtdrie 9i o baie modernd cu un salon gi un dormitor de acum doud sau trei sute de ani Trlim cu tolii in orage in continud descompunere.a cum critica formalistd o face. constitdie proza arhitecturii 9i o caracterizeazS'" Ca sd ne exprimim a. de eforturile care tind sd desdvir. Atunci va inflori din nou 5i cultura arhitecturala' Vom alerga la i nte mari le monu mente ale trecutu I u i pentru a trage esenf i alele invd!am spatiale. marea noastrS majoritate va vedea tr6gindu-se cortina.lorii lirice. afectiv 9i spiritual) omului integral. de arhitectura moderna care. o. de tragica constatare fdcute ca urmare a experienlei celor doui rizboaie mondiale gi anume cd insdgi existenta materiald a operelor de arhitecturd din cultura noastrd depinde de solutionarea problemelor noastre actuale.tiin!ifice. $i atunci. De aceea o istorie modernd. de identificarea acceptatd in teorie dacd nu gi in practica.eascd gindirea filozoficd. a arhitecturii nu se va adresa numai simlului nostru artistic 9i intelectual. dragostea pentru spafiu. teoriile arhitecturii contemporane' care incercaserd mai demult cu ajutorul arhitecturii organice sd se rupd 226 . mai ales. intelectuale. pingdre. Ea va vorbi dincolo de neinsuflelitele cl iviziuni ale omului (economic. prejudecafilor care limiteazd cultura arhitecturald la un sector mucegiit. speran{ele. tnteresele spirituale 9i responsabilitelile sociale. a culturii cu sistemul de via1a.. capacit6. Deoarece spa!iul. academic 9i fals' Vom dobindi un fel de nou organ. spaliul reprezintd Pentru arhitecLura ca arta ceea ce reprezintS literatura Pentru poezie. de critica figurativa modernd. de nasterea si dezvoltarea psihologiei .. tend in!ele sentimentale. o intoatesensuri|esimaicuseamS.

.

Andrea Pisano si Francerco Ta enti (1334 59) si cupo a lui Brunei1r:sch Dr:mul din lYonrc:rler interior (1166 l'1 39) F.urii L)omu dln Florr:rrta (incepul'tn 1)96 de Arno fo d Carnbia) cu {:upola !ui a.$T 6* . Wisconsin (1925) Ll. I'1aine ('1940) i:.f'1arx 5tadt (192-8) Biserica 5. !'iett o. Cupoia lui Micheianqeio ri C. Roma cu absida lul Michrlangclo (1 547 6'1)..$ . Tlevi : Primarra din Cutlcr.nada lul Berrr ni i (1 42'1 i4) srye" i1659 -\usi 65). 1319 . Wright: L ving-roorr la Tallcsin 1li. Menclelsoirr: l'f agazineLc Schocken."".iot1o. lerrplul lui Atrmon rlc la l(arnal< (cca. i.cr.r Co. -n f 4F* P /-ANsA 1? De-a !ungul isl0(iei crhite. Karl .. 1180 Catedrala dirr L)!rharn (1096 1113) i.n ) ffiffiffi&i. Spring Green. clcila f'of1r (tcrminrtil in 1590) . .

. Gara din lYilano (terminate in 1931 ). unei interpretiri in timp ci este realizati elupi starea cJe spirit a momentului. Domul din l-orcello (sec. pentru gindirea moderni arhitectura pare intr-adevdr ceva legat prea strins de materie 9i aproape strdin. este extensie purd. 5-20) gise. onti-orhitecturol pri n notura so?. in timp ce Spiritul este o incordare 1\ Spiritul (. Torce!lo. Interior. pag.te persistenlei mentalitdlii romantice care. Ea ar fi favorizat sensibilitatea pentru formele artistice care se desfdsoard in timp intr-o atitudine spirituald.. pe gustul pentru ceea ce este trecdtor.Xll). a. Drept care.+i NOIE modern. Vitale itettura" . anulind spa!iul 9i materia se intemeiazd pe fragmentismul psihologic pe incapacitatea de sintezd si de realizare.Estetica arh itecturi i -. care neagd materia gi care poate sd-gi giseascd expresia potrivita numai in muzicd:. dar spa!iul este anti-Spirit. pe cale de formare 9i este impotriva a tot ceea ce asemeni unei clSdiri este construit in intregime. realizare absolutd gi completi. Interior.'1008). Interior.: itl '. este tocmai ceea ce o indepdrteazd.1' Estetica del I'Arch PLANgA 19 o De-o /ungui istoriei orhitecturii Verso: Antonio Gaudi: Parcul Guell. S. rdmigite arheologice 9i la monumente antice) cind opera de arti devine document de viald umand inclus in istorie".. .i ostil spiritului.A construi in spatiu acesta este !elul arhitecturii. Vedere aeriana. Vli -.a cum se intimplii cu o sinr{bnie sau cu o piesd de teatru. Barcelona (1900). in sfir. Santa Fosca l-orcelio (sec. pura 9i continud. Xl . Este o formd de artd inferioard care poate capdta demnitate numai prin spiritualizarea sa ce intervine prin scurgerea timpului (ca Ia ruine.it autorul crede cd dezinteresul pentru arhitecturd se datore.te unuldin motivele lipsei de interes pentru arhitecturd urmdrind tratarea esteticii in opera lui Croce gi a lui Bergson. rlai mult de sensibilitatea 233 JUS: Domul din biserica Santa Fosca. Canacterul static . incomplet.f' I 't:i ii* .i imobil al arhitecturii ce nu se preteazi unei permanente innoiri. lYontdCnana. este o devenire permanenti. Vedcre aeriand. Structuri inferioare Detaliu.

te acel sentiment de lini. o lume ?n care ordinea nu suportd gi nu ingddule devieri 9i in care ideile absolute de pace. 41 --.q).in arhitecturd absen{a unui continut de sentimente.moderna spune Vitale care amintegte definitia lui Foscolo dat6 arhitecturii : .cea mai nefericitd d intre arte pentrucd este cea mai ingrdditi si silite se rlmind exact ceea ce este". de armonie.i de eliberare pe care arhitectura reugegte s5. de elevalie. apoi un Breughel. si mai cu seama ise datore. tocmai pentrucd atinge partea cea mai se- intangibild. se manifestd ca una din trhsdturile cele rnai proeminente I nia.tiinia nrr:dernd care.cit.i dea. de justitie par sd fie realizate in piatrd exista in arh itectura lu i M ichelangelo ? Care sint legi le de nezdruncinat ale barocu lu i ? Unde este armopentru vecie".i armonia finala se vor manifesta in arhitectura frumoasi dar se manif-es1 a si intr-o simfonie.pg.i prin care ajurrge la adevdrata reprezentare simbolicd a unei lumi transcendente.i influenleazd atit de in- tim activitatea cretd omeneascd.. in capitolulcinci gi mai pre- cis in paragraful care se ocupd cu interpretarea fizico-psihologica a arhi- tecturii. intr-un roman. ci prin experien!a directd a analizelor arhi* tecturale cum conceptul . Nunrai pentru a prescurta adoptam cuvintul spatiu in loc de spa!iu-timp. mai bine zis ca o artd in care elementul tragic trebuie sd-9i gbseasci in mod necesar propria sa comnnzi+ia I-rrr.. eliberatd de pasiuni si guvernata exclusiv de legi de nezdruncinat.. 1usti1ia. Se va vedea cum cr itica modernd a spu berat aceastd viziune inghelata gi cum ascugindu-1i sensibilitatea.. Vom avea ocazia in acest studiu sd dovedim nu prin demonstralii fi lozofice sau. nu numai cd o istorie psihologica a arhitecturiieste posibila (dupi cum vom vedea mai bine in al cincilea capitol) dar interpretarea psihologicd apare permanent in critica" $i de ce sd fie altfel ? Arhitectura trezegte infinite emo!ii. de echilibru. sau. . Dac6 pina 5i tablourile sint sistematizate dupd criterii cronologice sau de.i dramatice. ar puteacel puiin si expiice 235 234 . Dacd ghidul nu ajuta la perceperea arhitecturii.a.arhitectura ca artd atemporald" este de acum depdgit.tie ca ele sint profund dinamice. inuman. insistd asupra acestor teze: . aviclf. de exemplu. echilibru. are o precisd aplicare in critica de arhitecturi. ea este capabila sd citeascd bogata expresivitate a ed ificiilor.. ca se spunem a. intr-adevdr. lipsit de via!6 de a vedea arhitectura este Tn totald antitezS cu interpretarea organicd care trebuie datd acestei arte care cuprinde.tu/ 5i Arhitectttrc.Arhitectura ne pare ca o artd absolut anti-tragrcd.elor in care se sufocd milioane de familii? Echilibrul . Vitale cclntinud: .. inchipui!i-va ce s-ar intimpla dacd am gdsi un Masaccio lingei un Braque.5coal5". sau mai bine zis realizind aceste idei abstracte de-a-dreptul in termeni materiali" (rip.i 'in muzee' unde 3) Dlficuitclteo de a priv'i arhitecturc. Un confl ict in arhiteCtu16 acesta se cOnSUm6 exclusiv intne Spiritul constructor si materia surdd. Datoritd acestei trdsdturi arhitectura se deosebegte substan!ial de toate celelalte arte pe care le-am putea numi expresive intrucit exprimi tocmai sentimente sau idei concrete in timp ce. intr-o piesa de teatru.i ostiid dar ea sfirselte prin a [i dominata pe de-a-ntregul dc jugul fbrmei si victorra rimine numai de partea Spiritului.i care trebuie sI suscite interesul acelor care petrec in ea o mare Parte din via. Vitale. stdri de spirit sau tragedie.te netulburatd.i cine gtie sd vadi spaliile. Dar ce el iberare de pas iun i 2) lubireo. ale estetici i saie deoarece ei i se datore.a lor. dupd citeva ore omul cu pregdtire medie i. de solemnitate. din care sint excluse multe valori tocmai de naturd sentimentald. apoi un Renoir. dupd cum vom vedea. eternitatea in oricare din miile 9i miile de blocuri urite contemporane de la marginea ora. a frumuselii arhitecturale. dimpotrivd.tiin!ifice. apoi un Cosme'Tura" Este ceea ce se intimpld in plimbirile noastre consacrate arfritecturii. Sentimer. Ba mai mult ar fi util sa instiiniam de pe acum cititorul cd de cite ori ne referirn la spaliu in arhitecturi ne gindim Ia acea notiurre de spaliu-timp insusitd de acum inainte de. Acest mod transcendental. vom pune in discu!ie inexactitatea tezelor care sus!in cd arhitectura nu exprimi sentimente. dar apare ca intrinsec in rationamentul nostlu faptul ca insusirea staticd si lipsa de tensiune atribuite arhitecturii de cdtre estetica traditional6 sint strdine de concep!ia spaliala a arhitecturii. intr-un poem tragic: cu alte cuvinte sint un atribut al arteisi nu al unei activiteti artistice anumite.te extinderea restrinse a gamei. arhitectura reugegte sd trezeascd sentimente deosebite sau stari sufletegti exprimind numai idei abstracte. incongtientul .i pierde aten!ia 9i este obosit.

a condus ?n mod necesar la dezinteres pentru valorile decorative ale arhitecturii tradilionale ce putem spune despre valorile volumetrice ap6rate de func!ionalism. Academ ia spune :. in spaliul in care se trdiegte.sentimentul spaliului" la Riegl Frobenius si Spenglcr"(in mdsura in care se aplica la arhitecturd) in sfir. Pnobiema conste irr .i l"lerrdelsohn.r orhitectuni^ Esen!a spatiale a arhiter-t'urii a fost intuitd de mulli autori chiar dacd acestia nu au elaborat o ilrierpretare spalialS consecvente a arhitecturii. a fost lipsita de progresul critic care s-a manifestat mai ales ?n picturd Lr gifn literaturd. pentru ca aceleasi va- Ir:r:rarea autorului: .r. este un raport de dependen15. ci criticd.Storic dell'Architetturo Modernc" (lstoria Arhitectr"lrii Moderne) pag.rl..l a unei actuaiizdri a culturiitraditionale. De cele mai multe ori intuitiei strilucite a spa!iului ii urmeaz6 insd consideratii cu totul striine care duc la confuzii.i in vorb.ide valorile spa!iale aparate de curentu I organ ic ? 5) Unitateo ortei gi diyersitrtfe.. neomedieval. Dar metoda acestor arhitectifata de monumente Ru este aceea a unei serioase cercetSri moderne.i prin aceasta por fi considerate mai aproape de arhitccturd Cecit de poezie si muzicd.r arta este una singurS.. Tocmai pentru a ldmuri acest echivoc al a-istoricita!ii arhitecturii moderne a fost alcdtuit stu- ault:rii de tratate din Renagtere care au semnalat aceastd problemd gi de rtudiile despre. sintem partizanir r"rner istoriciziri a ei. Estetica po.r teoriile despre continut la simbolurile vizuale ale lui Friedler si Woelt fl in. 3) curentul modern" Raportul 6) Spo.Aprofunda!i modernul.i ci in r-i:nrecinl-b fiecare artd din puri I rll vr. r alte cuvinte locul unde se poate aplica critica cu mai mult folos. ba dimpotrivd. existi multi alli autori care au inleles jirst fenomenul.Pictura si sculptura trbiesc fdrd indoiala in spaiiu. 2) eclectismul artistic care recurge la imitatia trecutului pe mdsurd ce acesta este redescoperit de istoriografie.. Dar arhitectura dup6 cum vom vedea mai pe larg in capitolul cinci. Fste cazul lui Focil- diul .t.ul" este incd si mai strdind de constiinta publicului..iul in picturd. istoriacriticiide artdeste istoria identificariiunor astfelde locur-i.1 undeestecel mai bine exprirnati arta in fiecare activitate artistic.i artelar.i al doilea factor este imediat. fenomen in afara istoriei. concordantete dintre arhitectura. inf. neobaroc. mai cu seamd F.1. adicd acel moment care constituie obiectul istoriei este diferit pentru diversele arte...i este specific fiecdruia dintre e le. sculptura in lori sd le recunoaste!i in arhitectura istorica 9i astfel s-o aclmirati"" Analizind ultimii 150 de ani de istorie a arhitecturii ne gdsim in fata a trei factori culturali importanli:1) istoriografia arhitecturali. Noi spunem exact conrra_ rui: . in lumina gindirii arhitecturale moderne.e a dus de prea mu lte ori I a anticulturd.si pictura ultimului secol.r 1'. sau cu alte cuvinte.utului.. antiacadem ismu l.cum trebuie privit urbanisnrul" Dar nu o face. def inili-i valorile.storio arhitecturii.. in afari de institutiile arhiteclilor contemporani.. dere axiologic se i<Jerrtifici cu oricar"e alta. la anti-istorie. in entuziasmul ei culturatistic arta cade in erudilie si se succed si se suprapun revivals-urile neoclasic. Dar punctul nclst. I)ar este vorba de un spa{iu convenlional. 546 550. neorenascentist. . 236 lon gicazul lui Vitale.1 t(' . care prevalindu-se de activitetile arheologice si de o metodd stiintificd de cercetare fi lologici. Dacr lupta impotriva ornamentatiei.cum sd privim ora.. sculpturo. acum este iarg recunoscut faptulcd momentul analitii: al fiecirei arte. noi sintenn partizanii unei atiludini moderne gi lipsite de prejudecdli fald de istoria arhitecturii. adic. Acesta inilial pune problema asa cum se cuvine. Dr: l. Ll..ure madernd:si i. care umbreSte dar care nu cuprinde in intregime realitatea. De altfel.Noul se afld in vechi". tema . bazat mai ales pe idealuri pragmatice gi funclionaliste. in fapte dacd nu . pare in schimb distanlat.it.Arhitecturd si istoriografie" in care este subliniatd legdtura care intervine intre cultura istoricd si arhitectura modernd in fiecare fazi a dezvolthrii sale. neoroman. Pictura are de fapt un spa!iu 737 . Wright. dere nu este de naturE fi lozsfic&. ci in spatiul inchis.stud i aze vech iu I ca sd obtii noul". rupt de culturi. in afari de intre primul. Al treilea factor. in afard de anticr ca -l'se Lao care afirmd cd realitatea unei cladiri nu consti in patru pereli 9l aeoperis.r'rr rlc v.re acegtia exceleazi Geoffrey Scott intr-un pasaj citat ?n capitolulcinci. sau .ili . in care sint reliefate . 4) Arhlter:l. Dupa cum se va vedea clar in cele r:e urmeazd. descoper6 lumii marile epoci ale tre. este fi resc sa descoper i nou I in vech i. o datd afirmatd Problema unitd!iisi diversitatii artelor figurative o congti inld modern6 in se poate urmdri arh itecturd. arhitectura moderni.

cit. Foarte clai.iul 't..i deterrninat. Concep!ia noastri despre spatiu nu are nimic de-a face cu aceea mai generald 9i aproape fi lozo{ic. intr-o sferi superioard insisi sferei intelectuale gi por sa f ie cunoscute numat prrn Intermediul unor (oncePte cal-e. intr-adevir arcul fdcind posibild construirea podului . iIitor. .op. precizdm.i arl. fdri sd l'ie prin ea insdsi arhitecturd in infelesul spalial al cuvintului. ca volum si ca masi. nu este intrebuin{at ca simpla suprafa{d in niciunuldin rapoartele sale ci in complexul realitelilor sale constitutive. se poate citi: . planul iar realitatea tridimension. tit. pC. incearci sd le aplice arhitecturii: .ifi rrnatie ar fi fost peiorativa. se afirmd pentrLt intiia datd.a fi""' Fste clar prin urmare cd istoria arlritecturii este legatd in timp de acele concep{:ii care conduc ciezvoltarea formelor arhitecturale si care constituie reflectarea in cJomeniul intelectual al ideilor destinate si fie implinite in opera de art5.. in arhitecturi. Astfel.rrrl intern . . Putem spune intr-un anumtt sens.itectura. treieste si ea.r. 44). incit rezolvarea crl aiutorul arcului. in firre. ceva cu totul diferit: . ceptul spa!iului continuu. con!inut in Dumnezeu. $i aceasta trecere de la un sDatiu !'antastic. adica de f apt.i ca sd spunem aga. nici gol de acoperit" cluctu lu Vitale (. exact in mijlocul unui discurs atit de concludent afirmd. in inlelesul cel mai concret.urinla la un plan. adic). Sculptura este adevarat.. ceea ce echivaleaza cu o operi arhitec- ci dtmpotriv.. nu este numai ceva care traie.l1 la spaliu. statuie ecvestrd' fintind monumentala etc"). adici cu materia din care slnt generate figurile spaliale. marcheazd astfel in domeniul esteticii arhitecturale. in ceea ce privegte arhitectura.te in functie de acest spaliu contrnuu. ci sculptura se invirte in jurul realitatii dan rru este niciodata capabild sa o cuprinda in intregirne. t'euseste intr-o oarecare masura sd cucereascd o aparenid corporale si sd se solidifice..Putem vedea confirmati incd o dati observalia facutd I t mai inainte dupd care elementele arhitecturii se influenleazi unele pe altele recipror:. obser-vam ca accst spaiiu are in ultima analizd un caracter superficial si poate fi redus.i este silit si iritrebuinfeze silogisme care il dezorienteazi pe . a problemei sarcinilor a determinat la rindul ei o schimbare evidentd in problematic'a spaliului. de gol. dupa maxima Sf' Augustin. la un 239 238 .i el cu u.1 afi rme q6 un apeduct sau un pod sint obrecte sculpturale ca. absolut liber.i clupa care spatiu ar fi elenrentul t-aracteristic al oricdrei arte figuScopul acestor noi corrstruc!ii nu este de a separa rative" turald". potenJial care este. dar daca rre uitam mai birre. ci in fala unui monument. in timp ce cste rlar ci o Lonstructie care nu are spattu interior (pod. in legdturd cu arcul folosit de romani.iul orgonic" Este de remarcat ca.(Vitale ap. sculptura monumentala 9i arhitecturd persisti in lucrarea lut Vitale. determ ina ca sd spunem asa aparilia unei noi forme de arh itecin care nu mai existi o deosebire intre spal. un poliedru. AdevArul esle c-i Vitale nu-si permite s. este etfjmen tul consritutiv al spagiu lu i exterior ad ica al spa!iulu i urban isi ic' 7) Spa. se afirmd c6 diferenla dintre spa!iul sculptural 9i spa!iui arhitectunal este de ordin carrtitativ dimensional. Acestea sint. fixarea acelor raporturi generale pe care spa!iul ca atare le are cu conlinutul sdu. cd in arlritecturd spaliul cu toate cd isi rnentine caracterul esential de intindere pur5. c.i cum o astfel de. ntai simDlu sr mai elementrr al cu"intului. . Dar acela) iiutor. De exemplu. $i confuzia intre sc-u ptura cu d imenslun mani.rld este stimulatd printr-un efort tehnic cu jocul umbrelor 9i cu mijloacele perspectivei..31).te in spa!iu dar care face ca spajiul sd trdiasci in interiorul ei . Opera arhitecturala.I eu doud dimensiuni. in schimb spaliul nu este numai extern ci mai precis de toate interior. constituie reprezentarea lor in domeniui intelectual . la pag' 5'1 .i stau in fala lor in acelagi raport in care. deoarece funclia arhitecturii este determinarea spa!iului drept ceva r-are con{ine totul. adici de lipsa spatrului interior. ideile sint continute.Deci. o suprafatd multiplA. in consecint. 2B-... trecerea de la intindere purd la spa!iul concret. clr: a in domeniul arhitecturiiconuni" Astfel. negind tot ceea ce in ilial fusese intu it. nu este continut in ea.. deoarece nu mai exist. l-recerea de la idee la concept.i idei geometrice existente in extensiunea purd. pg. Putem chiar sd spunem intr-un anumit sens. ca sd spunem aga. in acel spa!iu abstract.. in spatiul cu trei dimensiuni.:.i apei. t16iegte desigur in spa[iu dar acest spatiti ii rdmine extern.a deveni" sta fald de ..dupd ce exPUne principiile filozofiei lui Platon..Cind o statuie capdtA un caracter unitar 5i organic (de exernplu: Colleartide Verrochic la Venelia sau grupulLcocoon) atunci nu mai sintem in faga unei srmple piese de sculpturd. acelea.i nici spa!iu de inchis. O statuie este de fapt.i spa!iul extura tern. Dar toatd sculptura trdie.ranscendentctl 1i spo. apeduct. iri intreaga lucrare ne referir.

rt€jnl pr e(unr Vitale. au generat o inhibiiie critici. lntr-adevdr Vitale (op" cit. 8) I'jr:slbl/ltclte. glndirn ia diferenla dintre arhitectura secolului at X\zl lea -.jrj bazaie pe metode sigure 9i '"..au utl--. spaliu I conceput exclusiv in funclie de ea . Acest ra!ionament obscur sau invechit pentru care orice spa!iu arhitectural devine simtiolul unui spa!iu-idee. este ceea ce marchealA de artd. 362-'263. conr-ret 9i llr lll-. ca un inf init continuu. dat fiind intreaga experienla arhitecturalS in care abunda exemplr: de spa!ii ample infinite. larra".. JUsta ur mdsur'.. forma arhitecturalS este intotdeauna ceva concret gi material.rlrr .icd. .tii.oncep!ie primitiva.rhitectul fa{a de industria cle const"rut.i trebuie sa aitepte. adir..rb influenta unei mentalit..ilr'rirrL.1 vori r . si r:ontr* lul datelor.1r. va fi mai bine ilustrat in capitolul cinci la comentarea interpret6rilor filozofice .i .i t.ste de ajuns :.e liniar. capdtd gi el un caracter nraterial. Aceastd conceplie matenialista.r'. aprofund.si r'ru ca spaiiu i'lee.ite gi !nlensificate irr ultimii douizeci de ani in Italia. este aga cum se intimpii in toate domeniiie gindirii omene5ti . Productia arheologica . 48) sPUne: .l in care spaiiul este o slppla intindere. este de naturd irnanen1ia1e. A. care rdspunde diferitelor Sale Revdi materiale.i materialistb a spa!iului (considerat ca o cantitate discreti *.zic. baroce sau rnoderne.'it-rfr:lr:r .t de vedere Iir-ic.i restrinse degicolosale din punc.urate mai ales sL.hilettti ru .4rloderno.ginolr la spaliu empiric. 35-5 357 .. spirituale .r r'.in sens matematic .rdopta ( ti!lllul r. adica spaliul creat pentru om. pirrS i"ind tot materialul saLr analitic va li pregitit" l-ctoricul de arhitectLira se afl6 fala de arheologul c.i care trebuie si fie perceput nu filozoficconceptural ci direct . in schimb nu are nici-o semnifica!ie pentru spa!iui edificiilor paleo-cregtine.lr. meschin. studieze spa!iul organic. sau de sparii meschrne. Ar-hrtectul riLr poate face nirnrc .Llr:a trr.i psihologice. de l. este de-acumr in stare s5.alabile. al celor gotice. Critica moderni inl6turind pe de la o parte eonfuziile spaliului transcendental 5i pe de alta deducliile biologice ale teoriei Einfilh/ung.1.l rilei istcrii rr arhitcct.r spa!iului si a-l deosebi de cel reprezentat intr-o picturd nu inseamrr.itoi de date..:r::f4. ..progresuiui in artd". conluzie'in legitura r-u spatiul interpretat intr-un inleles fi.a spaf iu arititerctut. Despre aceast. lasi rmpresia ca gindirea tr.r r.ll . ' \ A sta|:i I i sernnificaiia concreta.*taie nu derivd din concep!ia platonicd asuPra figurilor spajntr-un raPort precis cu omul 9i anume. Vorrr .i concret" Conceplia transcendentala a spaliului impiicd o_ anumita pozi!ie criticd care repetd confuziile.'e poale:iLjgela noi Jorrne sr noi posibiliteli arhitecturale.his la r:el continuu si inijnit nu est. pentru prepararea si coordonar^ea studiilor tehntce .i evoluat.rtiLrl inc.r'' 741 r!40 ' r"'i ..'ir.ebuie oprita. dezvoltarea arhitecturii se poate sintetiza in trecerea progresivi de la o c. la care ne-am referit'in nota 2.i t conci iliorrat de materie. dar desf a.i .cesta este spa!ir. cine gtie cit t inrp.t. ri :rcnrfr iliral.umentele ei.urti.rrhitecturii menf ionat cJe Vitaie. r-a istori. de altfel prima in ordin cronologic. inLr'o pozrfie similar^ii cu cea'in r-are se gise5te.ia lui. Este evident ci o viziurre pur geometrico-conceptr:rali a spa!iului produce in consecintd o confuzie in legdtura cu lipsa de expresivitate a arhitecturii.i 5pr. o depreciere a ideilor {aia de datele concrete si chiar laga de r-ele calendaristir:e. cleseoli lastoarna an. l.i{fnite inler 1.iut.A plogresul in istolra . istoriculuiGiovannonr ii plicea si repete r-d a< um Tiu este momentul potrivit pentfu s!nlezele istorice. ia r.r:.i filologira tLr descoperirile 1i doc.Deoarece. spre deosebire de forma geometricd care este abstraclie puri.i arhrLcL tura go'l.i ai tehnicii construc-tr'. tid td..r i.r rr. dar-irom discuta mai pe larg aceast:'r in r-.ir::ia s. Aceasid parere. stridania gi sbuciumul constructorului pentr u crealia operei fixarea mai intii in termeni conceptuali 9i apoi in rela!ii palpabile a ideilor neconturate c-are i-au trecut prin minte".i cu toate acestea de dimerrsiuni reduse. a se vedea -Storlr: cJc:ll'Arc.rl arhitectural vlzut Si trditde fiecare.r.ii poziti' viste. ci este un moment propice pent!^u cercelarea.ntatertali:..9i limitatii) spre o concep!ie rnai spirituala.a r....rc. arhitecturala . C confuzie de ar:est fel ar fi absurdd. pag. Dar este clar cd dac6 acest rationament se poate aplica la constnuc!ia clasicd (poate gi mai bine la cea neociasicd).tiinlifice aie arhitecturii. trid irnensionala.i I'ro'.r a identifica spaliul arhitectural cu un spatiu fizic. pg.i intr-un anumit sens generat cle ea. de exemplu la cladirile de plan central al Renagterii.r'.1 vedem r-a spa]iui extellor' . Studiile de istorre a arhitecturii.r in care ir incercat si stjmuleze o serje de cerr-et.i. .rpitolul patt-u.i cea mai Srosolana qi sub acest aspect.. ca purd rea!itate".rsupra nraterialeior'1i srsiemelor de r-onstru<"tie.rntsttr nu e:tr' rrrlrrrit .|ari iridustria de construclrisi cle rnulte oi'i urr prrrr gres al gtiinfei . luate la un loc.

pag.7 a) prin inchiderea -tA"-.3. 61. . Franz Wickhoff a nelevat in Die Wiener Genesis. Mies ..-^^. cu analiza principalelor piele baroce din Roma' 10) Arhitectura . d JP4Llrtut q LUlvdttglc g L.i istoriografia) pag' 76-86. cind o migcare abstracta figurativd nu-. ci limitele spa!iului interior al strdzii sau pielei gi de aceea trebuie caracterizate in funclie de golul urbanistic' Yezi. un ritm spalial condilionat in proporliile elenice.nara!ie" continud o delimitare neintrerupta unei a strazii sau pietei.i cercetoreo urbonisticd' O descriere mai aprofundatd a curentelor abstracte figurative care au urmat dupd cubism gi a influenlei lor asupra arhitecturii moderne. 13) Urbantsmul grecesc. B-9.i Gaudi expresionismul..-*. 15) Originalitoteo Romei ontice. Ca si teatrul.l cclri valenta.. schemele sale pot sd gdseasci o aplicare gi in arhitecturd.Metodologio nello Storio dell' Urbonistlcc" (Metodologia istoriei urbanismului). ci rdspunde unei rroi viziuni a spatiilor urbanistice.ndal" -l HL' ul Uolll)lllul ul tr ^-i-^-+.storia dell' Architettura Moderno". / 9\ Funclio urbonisticd o falodelor independente de spogiul interior' in multe exemple ale perioadei baroce. gi furnizeazd elemente utile unclr noi interprelSri dar nu va putea sd devind prin ea insdgi generatoare de lucrdri istorico- critice.. astfel incit se poate stabili o metodologie identica atit pentru studiile istoriei de arhitectura cit si pentru urbanism. Edizioni .Architetturo per il ci nema e cinemo per '1'orchitetturc" (Arhitectura pentru cinematograf gi cinematograf pentru arhitectura) publicat in revista.Lo spozio interno clello citto ellenica" (Spa!iul interior al orasului elen). poate fi gdsitd in .i Oud neoplasticismul lui Theo Van Doesburg. o comunicare generala a lui Bruno Zevi la al Vll-lea Congres Nalional de lstoria Arhitecturii la Palermo..r arhitecturii.tari istorico-critice.Bianco e Nero" la Roma an Xl. Yezi .545-550' Opera maegtrilor moderni demonstreazd cum acegtia au depdgit tematica gcolilor de picturS. nr.i picturii romane identificindu-i factorii in iluzionism gi ?n modul lor continuu de a nara. Gropius..ru constiintei oeisasistice r^*^-it5 . irr care se denronstre azii curn f icc. nega volumetria izolati a Renagterii' Pere!ii constituie limitele spaliului inteclddiri gi in special faladele nu mai rior in ale unui edificiu.-x a lumii eleniste.. Mendelsohn . Vezi storia dell'Archi242 tettttro Moder rta. Perugia' septemllrle 1948.tinii au reugit sd oblind din vechiul Templu al Atenei o capodopera inimaginabild.Urba- nistica". Unei viziuni arhitecturale a volumelor pure lipsite de ritmuri spaIiale interioare ii corespunde un urbanrsm care nu i. in revista.Prima adunare interna!ionalS Dentru artele plastice" de la Florenla (Atti.--. La Pergam. trebuie caracterizate cu aceeagi metoda adoptatd pentru spa{iile interioare. Astfel. pg. Lo stoto deg/i studi e /' insegnomento universttorto di istorio del' architetturc" (Stadiul cercetdrilor 9i invdtimintului universitar in domeniul istoriei arhitecturii). Arhitectura romand nu a avut norocul si gdseascd un exeget de talia luiWickhoff dar. autonomia Perelilor exteriori nu este arbitrara.Architetturo e Storiogrofio" (Arhitectura .^ Ul lZUllLUl UI sPL f. 14) Grecio. side asemenea comunicSrile de la. La Siracuza (Pl. septembrie 1950."-^ O ast[el de concentie 4 dJUllJ ld ^-.i inchide golurile ci le proiecteazd la infinit.teatrele igi inalld scenele. 711.^n+ lU El trLtr)L 'vuvL' I^ Ll lZ4 UdLvl . august. 236). comunicare tinuta Ia al V-lea Congres na!ional de istoria arhitecturii. (Geneza vienezd) amprenta original6 a sculpturii . Le Corbusier depdgegte purismul lui Ozenfant. considerarea desdv?rgirii cercetdrii^fi lologice drept o condilie prealabild sintezei istorice este nePermisd' In aceasti problema vezi: . ianuarie . Acest lucru este valabil pentru orice perioadd din istor r. Nara!ia continul a forumurilor imperiale. Din aceastd cauzd.:r^.. !u" 4ruur r .i arte plastice in care le-a pldcut sd se incadreze. Barocul tindea spre o.t _...martie 1950. 12) Reprezentoreo cinemotogroficd o orhitecturli.. Acesta este cazul futurismului italian' 11) Identitoteo intre urbonism $i orhitectur'd' Spaliile pe care in mod didactic le numim exterioare 9i care s?nt exterioare fald de o constructie.'^^+..i creStindtoteo.. septetrrbne 1 950.-L-^. dar intenioare fald de ora9..i gasegte un artist care s6-i depdgeascd limitele picturale 9i plastice nu Senereazd arhitecturA. Vezi de asemenea. cre...dr nerioadei clasice A. Pag. clddirile sint juxtapuse cu scopul de a crea un cadru unitai . 75-47. nr.U"' Floren!a 1948. spaliile urbanistice statice 243 . datorita unitatii fundamentale a rrtelor.uItLt dintre coloaneie externe si deschizind cu arce peretii celeei.1 t.irci concep!ii arhitecturale ii colespunde o conceptie urbanistic.-. an XlX. Funcfia gi limitele cinematografului in inva!dmintul de arhitecturd sint tema articolului . 550--551 .

Vezi in aceastd privint"a. elrberind astfel ferestrele d in sclavia unu i raport propor. 15.5torlci dell'Architetttira Mader na" .hol'f" (La 40 cie ani dc ia moartea lui l'-t . S-ar putea c-rede ci edificiul se pcate extinde ia nesfirgit. de t-resc.1949 '50. El compune cu ajutoru I unor vol ume'ln formi de blocuri.r ilrhiiectul'a Se transforfna iri urbarrism. 541--543.rr_elui mod LOntinuu cJe naraf ie artisiici prin intef rlecl iLLl r.r 368-371 .ar ui.tii moderni aplica principiul planului liber in diverse f<rrme.tllr.Anrlr0f nu l)oirlf)cl'tit'l rulrl'r jlc clctot Lltt cJe lunea cl in afar"a . cluIlarea tealr-ti llt t ru rtrl amfiteatl-u.i expanI sivd agoticuluienglez. . pag.k. irr legatura cu calitatea elastica.i definiliei unei opere de artd care trebuie sa fie desivir.Storiri dell' Architetlurr.. Fiecare din arti. de. .eea ce este contrar insS. (Pl.te di [:ranz 'Ntc. necesard gi suficienta sub toate.. Verrel i a 950" .IrginiLe irr l.tere n cldrJtrilor. Aceasta confuzie icJentifica prc> cesul gene{ic al unei crea!ii cu expresia finala a operei de arti' Procesul poate fi elastic.4 rluttrrtttt'ttttttr rl. 19).hinrbat.!ional cu faiadele.i incer"carea este exprimati prtn tntet'mediul unui vocabular figurativ de sirnple planuri' 17) Planul liber ol orhttecturii moderne. Iec. .rtr. lst ituto Un ivers itar io d i Arch itettu ra d i Venezi a"..itd.oialllatca ioi de coll5tl !lc'ltt ittr'jil' ( (iL'r ario. fig. Walter Gropius a interpretat principiul planului Iiber dil"erit de Le CorbLLsier si Mies (Pl. rttllt c(lre ascUndeaU rli'iz-OntUl la tealrUi grecesC..6 a) sint elementele aceleiagi inleniii iluzionistc si al .ispectele ei. ?0) . Vezi . 1B) Cre.i clrienlatti in jurul cur'lilor sale. dar rezultatul trebuie s5 tie definitiv gi invariabil.. 537'--539 . insd articu ate I iber Pe teren.l din punct de vedere iconogra16) 5on l\Aintato al Monte.t iir.r Wickhoff) . fic de la Santa Maria in Cosmedin la Sant'Ambrogio se poate rernal-ca -l-recerea la San Miniato la Florenla (Pl" 9.r inaugLlrald a anului universitai.'in .. expansiv. narativ. Vezi ..Aljodct tlo" PoP. in centrul curentuiui german de la Bauhaus. a urbanisrnului medievalsi a curentuluiorgarr it rnodern. Aici artistul nu s'a limitat doar la inrpirlirea ritmului dat de coloanele perelilor longitudinali ci cu ajutorui unOr diviziurri transVersale incearci si realizeze Coordonate tridirr-rensionale.ii. se poate naste o cclnfuzie.

$ * PLANSA 20 Dr.-a lungul & # # $ 4S I .

. L'F. Il. 1948. Bari 19)-B' De a.BIBT. SCOTT GEOIFRIY.Lboririi acestei lucrar-i sint traduse sau scri!e ii-i Str. VENTURI l-lONEl.//i/-irnri. lni:(]riof.a arhitecturii) Laterza. lTrrnc-^s.es Th6ories de /'Archrtecrrrre. Dintre si istorice consultate in trmpLrl cirtile de teoria arhitectur ii italiani. l Trattati attorno !e Arri figttntive in ILctlia e nr... l.. Storia delkt Criticct d'Arte (lstoria criticii cle art:i). PLANSA 20 a De-a lungul ist. septembrie 1948 si nr.linuziario l'4ilaric el. Laterza Bari 1947.oric:i arhitecturii vcr50: fELDMAN VAI_FNTINJ.t. Fischbacher. Vcnelia (scc. BORISSAVI-lF-VIICH l.ettca 1945.tifica a arhitecturi i).IIACNlNO JtJl-lUS.r. De un deosebit interes sint urmitoarele volurne: \/lrALE sALVA-foRE.^ (Fstetica [:rancezi).st.Dante Alighieri".48. (Teoriile arhitecturii).//c psn1561.ure (lntroducere la o esteticl sti in.. Pentru a cunoaste criteriile nesir_ure de interpretare ale autcruiui.4rchtLttttrt.' J terreri. lstambtrl (1609-_.ezerve substantiale ?n legituri cu aceasti carte au fost exprimate Ce Bruno Tevi in revista . 5r/s: !i nu. f"lehnret cxteT'or. .rneroase. 2-6-?-7 augu:. . XIV..lTZAR| ACHILLE. nr. Perrella..XVI).rra umanisnrului) Laterza. F. Vol. J-. noiembrie 'l 9. l. Fiorenta 1945 a doua eCitie addugiti.esimi] (/\rhitc. \/ol.-ti.rcn.LO. apendice de Ottc Y. rdmine de o importanld fr-rndamentali: ['aJazzo DLrcalc.celasi arrlor vezi si Attuctlitd Ce li'Architc:tturo (AcLralitaiea.c:). Edirura .urz. Paris 1926. li rrlrifecrrrr.IOGRAFIE Penlrrr vcce jt : orihlioq--fir lcrtoJ rl. . Bari 1939. Paris 19?-3. vezi si Prol6gomen€tnes d une Esrhdtique S.t Lettcrctura Arttstica (LiteratL-rra arti.. lberlco (Tratate despre ariele plastice tn ltalia gi in peninsula ibericl). Napoli -1915.lor dq :-1.4lLOUTlNE..f4etrorr'. I PfLL. arhitectLrrii).La Nouva ltalia". Florenta 1935. 7_9.1fr). 1937.U".d.ienLtfique d(l I' Architect.r.. L'. 249 . Payot. L. portic. L'Fsteticd dell'Architcuurc (Estetic. Genova a.rdiile critice Aga: [loscnea ilLrltanll!ri Ahnict.t sc SCI-ItOSSER -.

urbani. anglo-saxoni.. Gr-rglielmo De Angelis d'Ossat.Lttr trorlrlrt rt alsocietiilii" r.rrne The Th!ng.tcti. Sarcina bunelor maniere este de a o exprima pe prima si de a o ascunde pe cea ce a ooua.' ltt.. ci fiind publicate in striinitate si nefiind examinate in bibliografia cdrtilor mai sus citate.r 'l sculntura.ericii San Marco Son Marco -. si schiLd a arhitecturii europene Architecture -.rd cultural conrttn. aroi arhitecl-nra 9i in cele din urmi piclilr . NICCO. 8. Fausto.i literatura) despre care vezi si recenzia lui Brr-rno Tevi din revista . ar. Bool<s. rlitllrr r " ' 'tia ci este de proportii liiiputane. plinte de marmuri si de travertin.l in stud. El provoaci privitorului L. acesia esLe oi:rrceiul I .. Archircuura.. lucrarea lui Edwards consacri primul capitol .ce 9i nu de a se impune"' . rronutncnta. exprimare neinfrintd. Veneiia'l 948. ale lui LtWIS t'lUl"l FORD (in speciai:Siicl':s c'rir/ 5lones Norton... Gindirea iclealisti a lLri Carlo Mollino cste mai bine e>'rprinrat.i nalil.. tttl'tltltt'rl al prirnelor.tn sentinrent de depresitrncl.Valorilor ordgenesti"' denuntind mania concurentei intre clidirile urbane care au inlocuit instinctul de coordonare al orasului antic: .rrr' r. Ducerca la capit a lucririi de faqi rru ar fi iost posibili fArI contribuIiile o itice .Surprinzitorul Neapole Torino 1949). Pentru lucrdrile urmitoare dim un scurt rezur"rat critic.cterul original 9i acttral al Regent-Streetului Cu Lrrr vocabqlar crrIic. monurncnl'tlt'trt rl ' lr rrr' tenr nel'ericiI in urbanism. ornamentatia cu mici portice. irr ierarhia artelor. poli. c. Autorul vorbegte de fapt de ceea.-lartcourt Brace.. * in Florentalg4B). din . itlltttr il trLr r.'Architetiuro di -Einarrdi.adevirului" rusl(inia. VADACCHINO F. ostenl'atia proporfiilor. 28.rl 5i nLl pentrLr a ridica irr slivi nrarea indirstrie.1'letron" nr.tiin'!a de a spune anumite Iucruri si de a le ascr-tnde pe celelalte.Pod la Santa Trinita . nu prodLtc o vie varietate ci numai o dezordine supiritoare.. New York 1938).. 1')46. l.Agora" dir"i l-orintt..Regula urbanitdlii" este sinonimi cu buna cuviinfi sau cu bunele obiceiuri in urbanism. Ceea ce deosebelte o serie de cl. nr. Vallecchi.doritoare de a pla.rimeazi frLtmusetea corpuiui omellesc' urrneazi bttnt'll ttlt nierc. Trecind la examinarea principir-rlui .GAN (al ciruistadiu A propasiLo di sltozio legdtr-rri cu spaliul interior publicat in . nunrerelc'..O Scribrrer New York 1948). sau o sute de oameni imbrdcali intr-o conventir:nali tinutd de seari? Daci hainele elegante sint standardizate. cordiali . apoi arta cjc a te in. Sergio BETTINI (in special Dentru L. sint mai pu!in cunoscute cititorr-tlui italian. .n.l 'r lrr" l ornL. ale lui CARLO LUDOVICO RAGGFI IANTI este de (ne referim la volumul Pontc a Sonta Trinitct '-. Arl'ritectura bi. ci . cornisele de diferite feluri..i.ic (Arhitectura si artele plastice..-. Cittir di Castello 1949 Expunere sr:ccintir a unor studii di'.Architcttura e letteratura" (Arhitectura . I rl' Cin Regency Period de clidirile similare moderne este caracterul dc'... lipsiti de.Metron". excentricitilii. 1945). o suti cle oameni imbricali in culori diferite.. tot aga arta arhitecturii trebuie si suprime unele adevbruri mirr-rn1e in favoarea marilor adeviruri... .rlui asa culrl face un onl intt'rtri salorr.tile frrnr-lanrcntale ale arhitecLurii 5i si sinrti clidirca ttrl)ani ca . --Obiceiuri bune'i Scrisd intr-o maniera practica apr-oape experimentalS. oDera renumitulL-ri arhitect John Nash. cel cle ai doilea car. produce o varietate inliuntrul unui standa.lisrllttl. ?B octornbrie 1948 asemenea demn de remarcat).Groaza de rnonotonie'' este titlul capitolului trei care biciuiegte obsesia originaiititii.dacaunasaudouipersoanecalc6regula de a sta oe scaun. ce noi numim ltrbanismul volumetric.irc au fost vizr-tte -. este si un prclst obicei arhitectural. autorul afirmi. New York 19)4 si The Cultttre of Crties Cr"rltura Bele si pietre oraselor --.. . Franco si in general colaboratorii revistei .1' aLitor intr.i istorice ale lui NIKOLAUS PEVSNER (in special: An Outline of Europeon Pelican. nLr pentrucd au o va- loare intrinseci deosebiti. Adevdrul unui edificiu ca 9i cel al omului.erse. in epoca noastrd insi avintul reclamei comerciale se continui cu retorica monumentalii orice clidire pretinde ci este exceplio- Londra.a arhiLccl. in consecinli c-ste naLural c: el siL considere chornre-ul drepL Lttt'r tlirr calitir.f r .ie sociala Stilul georgian fird sd ajungi la o egalitate completi se feregte de vulgaritatea ronlantismelor. printr-un discurs plicut si irrTti-elocvent.cLrl1'e de requlile jocr.ticos.itlir r r i. oclonrbrie 1948. pozelor.. De o irnportrnl.FASOLA GIUSTA. AropanIa.o iLlcrare prececlentir 9i anr. Cartea lui Idwards esle lrn ntanLtal gen .i Dacf. 5i arttcoie do e. rncqalomlnia. Rogir:namentisullo Archittttt/rd (C()nversaf iiclespIr. Torino a. ceilalli vor trebui si le atragd atenlia. lYacri. --. ale criticilor de artS italieni in mod special ale lui CARLO GIULIO AP. gentil. Pa I lad io". 11 .principii" $i contrari oricdrui ermetism critic.l. Este vorba de o admirabild exemplificare a construcliei arogante 9i emfatice care este inlocttitl de construcl. Architcttt. MOLtINO CARLO 9.Le tre Venezie" Padova. El vede bunele maniere personiFicate de stilul georgian. l 1 r LfllCSLl . Good rsnd B'oC Monners in Architegtttre proaste in arhitecturi - Philip Allan Co.ir<: e Arti Figuratt.i istoricienilor de arhitecturd dintre care ii amintim pe ROBER.r. Pozza. variaL si atriqitor. a cttlo rilor.:rl'rl ilrl r ..ir1. Arle e Tecnicrt (Arhitectura.r'. publicatc in rr:r..a deotebite pentru studiul . personalit5tii iegite din comun a clldirii.citeva persoane care se ridicd in stalul unui teatru vor putea -se vace mai binescena. Mai multe culori foarte diferite gi stridente ar da un efect de unilornritate moarti. arrabil.siL 11. diversitalii.Pn NE ROBERTO. ttroc]est si in acelasi tirnp sinrplu.d.rrrii.: aIhitecturi). ll'nllC lr T'. t rrtl. sirl'lpatic.. ale arhitec{ilor . whir-h 'werc Scet. cti asa cum arta de a trii nu inseamnS. De aici rezulti plictisul zrnsamblului urbanistic pentru toate aceste romantice idiosincrasii arlritecturale.TO PANE (si pentru Nopoii imprevlsrc .iile Vedcrc i Architettura (A privi ar-hitectLrra).. L-ondra 1942-. lrebgie sd lipseasci. 9*10. arta sitehnica) ChianLore. Oare cine sint mai monotoni. este conceperea 1i construirea lor cu scopul de a alralio . asta itrseamnd cd in uniformitate poate fi recunoscutd o anrrmitd Cistinc.-. in"t(:rna prost in arhitectLlr. adoptat de multi scriitor. este folositoare 5i ca rck:rinti pentr{r nrultiplclc (. EDWARDS TRYSTAN. se poate compLlne in acelagi timp din Dolitele si vulgaritate. Londra 1924.rbrica.ar"e trebuic sii. t".ltol examineazi cara. I scara umani.ia inteligentS. cilrte. in fata individualismului neinfr'inat trebuie reactionat.i.

in cornparatie cu empirismul inhibat al jLrmetdtilor de adevir.i r.rr .lirnlero.r . apoi se incepe analiza categoriei frumosului arhitectural: 1) urritate.tper vedere-... .Din punct de vedere al problematicii. a luat toate sosurile critice. olcjincle si rrodenaturi{e clasice. 7) textura. care ii riscum- sionist al cuvintului.. 4) propor{ii.r.r adiugat nrultd api si rezultatul a {ost estetica sa de arhitecturi.. autorul trece la o cjasificare istoricd a conti nutului emotional si firesc. l-ondra. lui Belcher si Edwards. lirS. Caracterul social urban este printre cele mai importante caliti{i ale trnei arhitecturi..vr.N to Look thuen & Co... r-rtilitate. planuri You-fz Pl-llLlP N.afhitectura este o compozitie originali de mase. New york 1929. 11 :. rhc Ro.rr r. cu pasiune un aspect al arhitecturii..rrr. Este o sculpturf. vaJoarea Iucririr con:Li. .i . nu face altceva decit o psihologie vagb care se poate aplica Ia fel ce bine atit unui monument autentic cit si unei copii grosolane. Arhjtectul lucreazr cu forma. cartea a lui [:dwards s-ar prrtea defini ca fiind de naturi p:iirologicd.c Bazati pe contriburiile a aborda chiar si fird piri excesele. ci ignord spa{iul si din aceasti cauzi nu merge mult mai departe decit cucerrr.de Bercner. Tjtlurile diteritelor capitole alcdtujesc o listi a problemelor iuate in considera{ie:1.pietrele grSitoare ale arhitecturii W. BineinLclr. W.e care cs[e urJraLr de doui analizc .la.. r. Autorr-rl dinipotrivS.'nancc of Buil. este o lLrcrare reuiili pe cJe-a-ntregul..rL]ctiei -..lt.r: jrrrl. 5) detaliul. qr 1. l. r. tlcntele poetice de care autorul !ine searrri si care fac ca opera si lit.lilrrl I r r rr. sounding stones of Architecture. i rr rt Utilitate.lirtg. Cu pri vire la problema spa!iului. in aceste limile. care ii dd autorului ocazia si discute in mod critic. drept o prinri carte de arhitcrl. un . denta ilustr:rIiilor.. RoryranLrl consl. alcituiti in lurrrina unei interpretiri pozitiviste bazale De conclitiile geoqraIrce ale locL.ri toate aspectele arnrtecturii..1r. . valorile tactile ale materialelor. intr-un desen spatial tridirnensional.. Relinind invifimintele din lucrarea lL.i ]r. sau. .inainte de toate. cartea sa nu priveste corpul si structura. 3) simetrie.si aihd insi ardoarea lui exalta. Formele arhrtecturale ?ntr-o interpretare. ci imbricimintea:ri-hitectrrrii.r. ale sinceritetii si ale adevirului. l_ibrairie d'Art. in sensul expr. in pofida multitudinii de confuzii si a lipsei aproape totale de sisternaLiziri. pragmatismul anrerican are toate avantajele lipsei de prejudeceti .rtorul imparte domeniul arhitecturii in trei problerne tradifionale: soliditatea structurali. 9) simtul civic in care se repetd conceptiile din Buone e cattive Maniere in Architr:tLura. carc face ca or-ic. r.rn Co. Aceasti Iucrare meriti nrenlionata.r.rrrt r . r. B) scara.r..lniriere in arhitectLrri-collection . deoaTece dintre toate nranualele de estetic:r arhitecturii este poate cel mai bun.lrr. critica arhitecturali. l-ucrarea continui cu:7) caracterr-rl. -)) contrast..t(.ii geometrice 9i nratematice. 3) propor{ia. este aceea de a lumina. George Fl.ite. 2) compozitia.i ale pluralitdtii sugestiilor. ntl numai pe cel arIistic.rr.poezia.... R.trr. care sint calitilile arhitecturii? 1) expresia..rr r .nrrcc!ilor monumentali$ti cit si obsedalilor de originalitate cu orice oret.i de fapt volumulse inchide cu un capitol apologetic desore Gothlc Revilc/ (Renasterea goticir). . ci dirr repaus. Londra 1932.ccorqe 1n general este vorba de o istorie elenreritari a arhitecturii engleze.texture. adici granulatia. g) culoarea. proporiia si umbra. Dor. de emoIie". se poa. intr-un ton plrn c1e bun sinr!. The Poetry of ArchiLect.Cum si privim clidirilc ll.jl.il{. ernprrrc: o foarte bund exernplilicare.i. intilnit la rrurrr si Iinii. simbolistd de duzind. Urmeazi capitolele cespre compozitia planurilor gi a fatadelor. GRoIYoRT GEoRGES. .r cii-ei lege este dinrensrunea eroici. lnitiatian d I'Architectltre -. ciin matei'iale puiernice in echilibru.. r rl rl I wAt KER At-LEN s. Toati atituQinea autorului este ruskinianii.re. arhilr-.r capacitatea de a.constructia atinsd. daci critir:. aceastd carte are meriLLrl rl.rt rir rt.. tectura incepe cind aceste categorii sint elinrinate. 6) valorile estetice ale ansamDtuIul.. povesti istoria vietii trecL.rrilor.a fricir..j 93g. autorul nu spune nimic... Pentru a demonstra absoluta ignorare a conceptulur cJe spatru.r. ariritecturii--..L lecturii cartii nu rezicJ. aJUnge acest crtat: . iar ccalalli evolu{ia lornrclor. 10) sir'rr:llilatea :i sobriet. HoCder &. . Ducher paris.. ar.-r atit ilttr-o interpretarc c:l. BRADDELL DARCY. Este o scLrlpturi alcituitd nu din corpuri in miscare. Aslfel si: irrclrcic prinra pail.. devin traducerea poziliilor filozofice.. aLrtorul ocoleste defectele obignuite cirtilor drn aceasti categorie.r r. Istoria vizuali..aceasta este enciclopecia categoriilor ar.v.c-Lr lplura. r r . din statici. Ho.r ... autorul deosebind atitudinea pitoreasci <icr cea formali.a graliei" etc. plcljnte rrat 'intotdeauna cel outin o jur-nil"ate de adevir.rtea..f'lanuels d'lnitiation".. le-a amc. Pornind de la premiza cd arhitectura este. RUTTFR FRANI<. g) ornamentatia scriitori englezi. in dorinia de a pune in lurni. pldcere. Lrtilitatea practici si frumusetea. . New York 19).i:tLrr. in poFida unor observalii jr-rste.. spre citire unui profan.. Londra 1921. in care arhitectura esLe in- 252 . 6) ornamentul.4) scara. . despre care se dd.r1:L :. Dar con{runfind-o ctr un sr. in care se face diferenta intre proportiile ordonate alc: clasicului si cele instinctive ale rorranlicului. De altfel.Cum si privesti de f"'1arango. Stoughton.r. sjmetrra.j-ritectr_rrii nu uit. Dar aceastd insistentd evocatoare aliturati altora de diferite feluri face ca lucrarea sa fie mediocri.4.i Geoifrey Scott si din Essentln/s in Archttecture Esentialul in arhitecturi ..rr fie pur par{ial. .un efect provocat de o clddire"..tb.. -Philip & Son. Arhitectura este un fel de sculpturi nelimitati Ia vocaburarur restrins al formelor umane si aninrale. pozilia negativistd a functiorralistilor. Norton Co. cartea poate li de cel nrai mare folos atit ar.re inlele.. critice precedente.. lucrarea are aceleasi defecte ca toate crrtile care il parafreazd pe Ruskin. 5) propor. pe cea greaci ..r Poale fi dat.Ronranul" arhitecturii consti ir.. unele probieme ale arhitecturii moderne. . at Bui!dings . avertrsirentul: .:e cit de inapoiati este inc. definind arhitectura egipteani drept.

Bazele arhrtecturii '* Edward Arnoid & Co. se inr:lrcic cu o apoloqie a exiqentei poelice. Benn. teza functionalisti despre .. $i amuzanti.r in .Caracter in arhitecturi". Forma spatiald ooate deveni sufletul fdri coro al arhitecturii. .r in care este luati in discutie mentalitatea.rz.rtrrlr'.. (lcspre .terpretatii tionalismului in sensul sociologic al termenului.. bitindu-gi joc de ci: . calc ar fi vorbit r/e ic sine Dar cind au lbst adrr.lt v. Si luim o lrrrr.rc. rriti.r'elLrt]irr l.rpre s. sL"5ile.lcr rrrirr. dar care sint perinancnlc irr lo./-tceasti carte reprezinti o incercare de a examina. /'r.i-i al. triglifii masculini.(. ferrrinin.lrr. Dupi o rapidd trecere in revisti a perioadelor istorice.'rrrl dimensiunilor cr-rbice.r rlr.corpul omenesc.lJrr rcl.l oasele reliefate.rrrrr tect modern. Este ar disr:trt.eri amorfe gi Ie intrebuinqeaz6 in mod mecanic. (lor-ilor si.trl o remarcd fugitivd.pteze.c .o def initie poeticl a unui . Cca ales ?n tintp. fiindci ceea ce in muzici este exprimat cu ajutorul intervalelor arr-n<trrioirsc de timp.r 1. .Lrdinea condUce construCIia si gindim clicjirile din jnlo ior :. cea de-a doua in spa!iu. despre detalii 9i ornan'rente. capitolele de'zin tnteresante .r -.r. adicd fdrd congtiinta calititilor lor orianice gi a reactiilor lor Ia lumind.i irrr r.rt.Totul este simplu si natural" par sd spuni autorii.. criticd teza de la lJt'. Datoriti acestei con9tiin1.Este bine c. Lucrarea. pasiv.r. pozitiv. arhitectura este statice. 5) Limba firi cuvinte.. to /lrl|LacLt-tre i. Architecture expl()ined --. . Urmeazi un capitol despre. care judecd arhitectura in furrctie de matematica care permite realizaree ei.rl a iuat cioi copii pe carc i-a dal rrnr:i r. . trrr .i curind Cecit viceversa". pini la virsta la.cele moi. prirr.IY. mintald.rcpLo..r .tl urrLrr .r irr 1. negativ). un turn esLe masculin. poaie f i alldrati numai in limitele studiului gi investigaliei.\ --..aliu 9i si o inconjurdr-n".corectitudinea ecoului ltcololiir.rn1it JSpect este Scrisi de un arhitect activ...rn.Expresia planului".i structura rlr.!ie poliLic. orizontale. empiricZi caTe ca fiind deosebitl Ce ccnstiinqa analizati la alirreatul trei me6tal ci. Found. Londra 197-9.rrrx nr t. risci si nu mai Iie ulterior capabild si asamb]eze din nou ptrtile.. iniltime si l5tirne".r 1915.. Zicala cir r'l)il(r(Lula reprez.[:xPrcsi.r r' lt: placut. mu..1:r t' t'.r regelui.. Muzica este dinamicd. si cu tendoanclr' pl. derivat... despre cr-rlori. Unitoteo este prirna lege a arhitecturii.i.. a cdror rezisten!5 artistul poate se nu o cunoasci..rtrrr.rr Lrl biciueste ignoran{a funclionali.. un acoperi5 plan.nl.rl stilistici care se inLcrrrli.rl. autorul afiama ce arta exprimi via!a cosmici. -sprtn autorii in prefatd. hIrSzit unui vagabondaj fdrS odihnd. viata toati se desPrinde de Ltn organism secliollal care se juxtapun usor". i iir l.r Strtrr:trrii". subiectivi. n-au gtiut s6..it. d. in arhitecturd avem de-a facecu contactul permanent intre masculin (simplu. 6) Arta pura' adir:i despre valorile form. lr. este fdrd in p[rtile -- Necesitatea frurno:. adicd in lumina func- NEWI'Ol! Wlt.r.rri.1.rmea in dintii trdie. cu trei dimensiuni. Metoda analitic).rr f ilozol ic. curbe. BRAGDON Cl-AUDF. Valoarea intrinseci a fiecireia dintre analize este relativd.tiirnri irrcidental: . este . Unneazir o recapitulare istoricii in care formele fiecdrei perioade sint interpretate drcpt sirnboiul gindirii epocii respecLive. lrr capitotele despre diversele materiale.. Londra'1927.r r . ln care clidirea este analizate ca un mjjloc prin intermediul cdruja omul igi mdreste controlul asupra lurrii inconjuratoare. Existioreferirelatemasl). care suh rrn .'. Arl.tilor c. l. abaca masculini.in ea - fird s2i o dezviluie".i i-a {inut izola!i lirr.. r.rlc o-ed ci utilitatea . Knopf.r/rr.rL. Si din plcate totul e vaB si foarte pulin adeverat Ernes. arhitrava feminine. care se dezvdluie in lclii n.. echina fenrinini. lrrr .i bchiie". chiar 9i despre proporiii sau despre regruparea maselor (e construc-fie.r indoiali cel mai original..r clcr:iI s. ?-) ltrstrLltrenle dc piatri. cu o singuri dirnensiune. deoarece intreaga lucrare este conceputd prin prisma unei mentalitil.. Mica lucrat'c rr r i. . aceastd carte are o structur. cei doi pr:li sint foi'mati de muzici gi dc arlritr:r lrrr'. New Yorl< 19D-. se poate Iraduce ?n intervale corespunzdtoare de plin 9i gol arhitcr:l-ura. eiementele arhitectul'li intr-un mod care siserveasci atit unui adult cit gi unui eiev de gcoali prifiiara.' 20 de ani. ccrnplex.i r.. . obiectivi.Arhitectura explicatd "-.i active gi anti-arheoloqice cel mai pu!in interesant.i nu simple categorii de idei preccncepute' rra.:tc'rior.r Ibrma.itrare: . r'. Astfel se incheie prinrul capitol. l).rr t:.' rl. 3) Geometria solldd. I The Archite:tural Prc... cLt [rrr'. 7) Adevir exPericare trateazi despre design a-a 1n ljocrilrenL cjc civilza. Plecind de Ia o credinld teozofici rrr.rtions of Architectur!. direct..i fentinin (indirect.obignuinfa de a diviza arhitectura in pirfile sale componente si de a distila lorma intr-o substanti imateriali de conf inut pur $i simplu logic.. f. .. r..e. Dar de fapt. A doua estc l)oldiiLoLeo: orice lucru are un gen feminin sau masculin.r.Ar lriLr:cluratrebuieconsidcr-.rl. in care auto' rul apirA utilitatea instrumentali dar nu valoarea studiului stilurilor. de la ciriimidd la betonul armat. Alfred A. cunoasci graiul primilot ().i . sint repetate concepfiile cele mai evident-'9i de aceea cele mai arb.irlLrri.rlc. Iucrarea abia servegte unui gcolar.rle. Volumul se incheie cu o panoramd a arhitecturii moderne' Lectura este agreabilt.. instabile sint feminine." ..1.tlt: operele dc artd. Din toate volumele care se ocupi de .lilul lipsit de prejr-rdecdti .:ica pietrificatS..L artelor. 2s5 254 ..LlAf.trrr.formele dure.. a cdrei l('( trrr .rlit.4) Pasiunea linigtitd' in careviataqi proprieti!ile materiaielor sint descrise fiind criticati cei care le consid. fizicd.rJroi .. lhe Baciutil'ttl Nccesslty..rlc in punctele nodale igi exprim. .rcliv). trei capitoie sint consacrate principiilor design-ului.llirlrri: .i.tr-econr)rnic.. verticale sint nrasculine.LrlLri ROBFRI'SOi\J MANNING 9i NORA. valoros in pofida Iimitelor sale expresioniste.te nrai ROBERTSON HOWARD. dar ceea c€ face o carte buni este schema complexi a problematicii.. metopele fen-rinine.i altc:t:v.l GODL-ll.r." Coloana este masculind.legile" !rumosului arhite<-Lirr rl.d 9i prezinti un interes mult mai mare decit cazuistica frumuselilor abstracte. despre casa.r..r1.

trielifii slnl ccctt. Amuzantl (egi supcrficiali.essity.. Boston 1974.. Templul grec reprezintd .i. Bogat ilustrati.(t'cltrrrr.o oane n|l :]r-e o irrportanii tn:ri rnir:ir decit ocLrpii rn. Avirrd in vedere introducer"ea. scoPul. scltc:nra tncc-anici.r.llt .()|:\oil(tttl.. Spu'insisi coloana ln p. L[A. bazat Fe rela!irle Cintre arhitectur.r ..tLjit. La fcl. Esle irrtcr-esant capitoJul despre. e-. I I r:|'rariatiIni. r A. Egiptul nu e prea grozav. 5tylc it.e . ?n pofida concluziilor: la 9es sint necesare construclii pe verticalS (Egipt). in lirnitele.. Dar desp e. a fiqurilor simple se aIii la baza formelor arlrilecturale. dar autorul o respinge in nunrele unei liberti!i (Libertv) cu totul sirbolice. ..ltit<r-u.. rrr lt rl dcspre educalia arl-ilecturald si l. | .15 C.nretirile rrhitecturii.r rl tereseaz) de viata personal.LlJ L-rrlor d. cind terenul este pla..iilc antroponrctrice la planuri .1. - Semnificatia arhi[cctrrrri Poli digera o intreaga ser ie de clrti de estetic. valal. 3) crttica lezelor.t1tclaIca lr]. Ronr.ii ra inl-t'(.c dc:desLrllf. Urmeazi capitolul ..eneral. lucrarea este in consecinli pline de obsot v. lo1..rl urlrarristic denrocratic asupra constructiei.it-c:i gcorrieL-ico-rnecanic-'ale arhiiccLLrrii a i-:iror veri<jici- Dupi cite s-au spus despre volumul fhe Beoutilul Ne.rl Irellcir elcr rcnl . Aici sint examinate te"''"'r'"* mele arhitectrrrii dernocrafiei.iritia o porliune de jpa!iLr esle pusi de o pal te itrlr'rtrr anurril scop"' Lucr.' (::'lc trtttilol. goticul e ceva mai bun..i!nrosrrlr.' I i de arhitecl.. New York 191 B.irrt tezele istoriografice ale Iucrdrii.. in care doricul este definit drept.r . cind este muntos..Lrea.rodern" caIe aT urna dLrpi perioada ftttrc- tionali:. Lnde autorul aplici teo' r. POND IRViNG K. a arhitec{ilor.rlc pagina cea mai irrteresantl.ti t. ve'rtir-. t. ine mai sirf dc qors desnre inte.rperceptibilil. se poate g. ionicul . A pelr. mase cublforme (ca. .. are nrertlul de a oteri o viziune asupr:i istoriei arhitecturii de ia r:rigini pina astizi. . rr !ite.i cint.stilul ronrantic.lS -.rfletul arllitectultti.r in rril tlc cupolc asezrl...rllr ri cL:'l ferilin ilnd spr e Ltn .L lcgc estc (. ' Satisf.11. un studiu asupra modului de erercitare al pro[i'.rlul:i or-izr.Geometria latent. fiecare s-ar putea aitepta le un final desprc stilul modern (1918) care si faci apologia revivalului Grec. Ilolctrr.isa..ti cu convingerea optimisti ci pini gi in cea mai nefericiti lrrr r.(roc.)o /51 .. aCicii ciespre controli.r.. Renasterea. sau sL. in capitolul .r ceea ce si a pl'opLts cste inlcrr:santa si. l-lc. in zonelc deluroaser sublinierea crrizontalelor (Grecia). aceasta constituie po.i accasta explici. rl'. 5i dans. astizi. in mod spccial a englczil.... Urmeazd o interpretare antropomorfici a orrlinelor grece.pe scurt arhitectura inseamnd templul grec"..i.rt efectul fizio-psihologic al diverselor uniti!i geometrice. a arhitecturii numai rr . pi^in interrleditri t.rr l. Architecture ond Dcntocracy Alfred A.. de adevir.r.le a c. in tinrP ce a saptea const)i itr schimbor|o til.r.tO.t: fornre piramidale (goticrrl in Anglia). este )r:gea a tasea.ri elevaIii.i ilmflate a rrrrci Lroloane). 5til irL arhitecLuf .rrc consLruc'i r . se sub!iazi si coloana greacal.ea: lrrrnlLtsele. 5.ipuncl-e a qirrLJir-ii arhitectLlr':rle: clirr epoca victoriana pinl1.. tate obiectivi. publicat ultcrior. ignorind funclionalismul.ti. Scrisa de un arlritect modern. desprc car rcLerul edificiilor puLlice.A lreir 1r. vreo observalie intclilicrrl." prin intermediul liniilor sale indicatoare & Co. L .. I r 1.decadenfa". C.. in pofi<1a titlLrlui.perfecJiunea. se releri l:r Iege:L originari a Liniverstlltl i. ]lronras Ncl- & Sons. 1. dar nu este vorba atit clespre arhitecLur:'L ca expresie.ti.ta. Marshall Jones carc exernplifici cazuri in cape rigiditatea conrpozi{iei geonrelrici.lll. ttlir.Arhitecturi si democratie rlidirea tt. a cJror lectura este utild.i corinticul. BRAGDON CLAUDE.Lduc:i anrintc c.rllalLtl.-:1. 1" . carte. .ti laiLur i ar lril.idnrjraLie pentru scotI ii irrpicdici pe ai.femeia" . .c.ia si-5i . A constl rir Lrste actul de a inchidc.. 4) constatarea ci puL)ll(ul rrLr '.l..tc Jlr ()diJ!..1 din:-1.ughton l'lifflin & Co.. Ihe Meoning af ArchitectLtr. caprtolul desprc t'itrr..Jentocratiei atreticane nu putea aveil pentru un n.stele lYedievale ?n Franta). Ar rul t'r.L lAf.i in lirile cu cerul senin (Grecra si Egipt) care trebuie sJ adopte forrrc: simple. ?) o discutie despre relativita[ea tezei dirpi c.il. O astfel de convingere estc confirnratd pini gi de aceastd carte.psiirolog.[Jn spect.l fertrrrii snrrno {oar'1e nrrtin. autorii o pun la indoiald. in 1918 arlritectura r. .clri ::e t'ellcct. iucrarea.Le noulr'1.IHART son JUL Placut.Templul Corpului" este titlul capitolulul r-rrnti.. Boston 1918.arc Divcrsltotr'] in nonritonir: r:sl.Aritnretica frurnusetii" cauLiL legile numeTrce ale arhitecturii 5i uitirrul capitol . /he Plccsurcs o[ Arc.r.Jsi varielate.r(()rrl si r-<.t o ercelenlil tr. .rre o profrndi:i .trc: .u ll[c cilvinte.ri |nult de ccea ce nu rl constt uit decit de ceea ce este corl un ilrhitecl se struit.. ciutarel t'isSturilor psil'ologicc (umrnL t rturor color 1.r[ori si urtneze destintt! -.rr dilia si porne. iirir nici-o indoiali.. cu (ondi.rr '.taroo. entasis-r-rl (partea cea ma. ondra 1940' declari: . WIL. Cea din urmi lege..e. cit despre tipurlle de constructii..r Llnci ltrclar-J<: tltedic valo se datorestc faptr. radtotict.-lrstll0!tll csie €.'nlul ttrir^'.il insi numa. in care.rrL se poate gisi intotdeauna cel putin o umbr.r plagiat.r .rciiilc .tt.semnifica!ia formei si a masei" este ilustf..r|rle sint la tel de elr:cventc ca si plinurile.muzica pielriIicati" demonstreaza cur] Pi"oporliile arhitecturii pot fi traduse in frazc muzicale c-oresoLlnzind scirilcr fundilnrentale. in tdrile cu cerul noros.rtor va gisi o satislaclie sPeciale intr-o clidire.. nl es[e vor-ba rjeclt de o interPfetafe pozitivlsti (tel'rnica st clim:rtoloqici):r:rrlritecturii.i qclL. mai riu nici nu se poate. l'ic chiar ir.olo:trtt:lot dol-ici: ttlpola ltlt ll-urrcll:. rep(]l. acester r. in {ine.ebuic sl e>lprime constructla.r.:r lAN.rr.. El-1. Arc/rifr:clr.rl r |.lor.. inainte.rrrtorrl . Knopf.i .nticti: di:l cLlI}] <legctul Lrnui om se Sub!iaz:i 5pre Virf.rrhitcclLtri plat 5i gol al irl[ora: .satisfacLiire'Jdcvlrate ri 1'1. analiza raporLurilor dintre profilele rasiale 9i profilele arhitecturale.i:r. .rngi caritole des. l'izio. f iul dintr.bdrbatul"..1.

operi de arti si copie. Sullivan.. numai prin intermediul faladelor. varietatea. Ce-i drept. compunerea maselor. Cartea cu toate cd este suficient de inteligibild.. 4) existd ir. Cambridge '1932. nu line seama citu. produsul unei obscure necesitili interioare de autoexprimare care este subcongtienti". este fdrd indoiald unul din cele mai bune tratate daca nu pentru altceva.. Aladar se impune sd fie considerata nu numai ca lipsitd de continut cum sint atitea altele. in 1945 se ajunsese la o maturizare filozofici. ROBERTSON HOWARD. un fragment despre planuri.un pereie de cdrdmidd este odihnitor.Bucuria arhitecturii. Principiile Daci aceasti lucrare.rtre o arhitecturi de calitate si un desen frumos al clidirii. sau cazuistica scolastici a volumului lui Gromort. fie de linigte. 7) ideea talsi cum ca se ficea adevdrata arhitecturd c?nd arhitectui era si constructor. The Enjoyment of ArchitectLrre. Arhitectura ordonati este create 9i nu creatoare.i volumelor. un capitol consacrat compozi!iei planurilor.. bineinteles nici micar un cuvint. . urmeazd ca principii secundare.. este faptul ci orice ediflciu trebuie si fie compus din trei pirti:inceputul.urali in scolile Marii Britanii.. elementul de contrast gile arhitecturii. Filozofia organicului la Bragdon este incarcat5 de importante semnificatii chiar daci este atit de diferiti de problematica arhitecturii organice. pricerea jocurui iau uitarea de sine. o discu!ie despre legdtura intre planur"i . HAI'lLlN TALBoT FAULKNER. fje de fortd".le nu formeaze creerul". adesea intr-un - sPune el - sint le- mod destul de discutabil. intruc?t sugereazi extinderea in directii gi regiuni in care spiritul se simte in voie. scara. W' H effer Lucrare firi mari preten{ii. in care autorul nu ia nici o pozil. . dar ignorl pini gi aporturile creatoare ale arhitecturii. critic sensibil ca Bragdon. ?n schimb exprimx 1) forta. multe din exeml plificirile sale sint cu totul gratuite.. 2) problcnra pcr_ roman_ of Architectural composittan compoziliei arhitecturale -. Legile 9i principiile sint exemplificate pe larg. Nu poate s5 exprime dragostea. 1927.Legile arhitecturii" sint: unitatea.ie. Van Nostrand Co. ar fi rdmas la prima ei edi!ie' gregelile sale ar fi de inleles.orice clSdire... expuneau cit se poate de clar esenta spatiali a arhitecturii. echiribrur. in consecinti. un altul despre semnifjcatia stjlului si in fine uq capitol despre valoarea sociali a arlritecturii. autorul citeazd doud exemple semnate de Le Corbusier 9i de Wright. Argurnen_ talia este dezvoltati cu finete din punctul de vedere ar unui admirator ar secoiului XVlll-lea englez 9i in mod special al stilului georgean. macar pentru atitudinea sa experimentali care evitd tonul plicticos gi pedant al lucrdrilor de specialitate. Ghicili care: prima vili a lui Le Corbusier cu plan simetric 9i Hotelul lmperial din care nu numai cS au rdmas Tokio ! LYON THOMAS & H ENRY. produsd de talent 9i guvernati de gust. . emfaza. scrise in 1974. Reol Archttecture Sons. dar despre care simlur. antieuclidiani . este limitat".. armonia.. Se gisesc afirmatii ca de pildi. imaginatS. demonstreazi cd autorul ignoreazb diferenda care existd intre crasrc si neoclasic. proportra WILLIAiY ROGER. ci de-a dreptul primejdioasd. muzici si dans). propor!iile. ea va cJeveni o carte de valoare.rur emotiiror pe care arhrtectura poate se le dea. ritmur. in cadrur esteticii traditionale. 2) pacea sau rinistea 3) veseria. Arhitectura organice este. The Principles tismul . diferenta intre insusirile de fond (de con{inut) gi insusirile figurative.inlelegind prin aceasta cd este dimensional mai bogate.i eleva{ii. ci nunrai o nlare personalitate artisconsacrat acestui arhitect constittrie Totodati. usi.3) confuzia sentimentald referitoare la ambiantr. exprimarea caracterulul. Studiul pagina cea mai emolionanLa a volumului. dar a patra edilie dateaze din 1945 9i este consideratd drept o crrte de capatii penLru compozitia arhitecl. Al doiiea capitor este consacrat materiareror expresiei arhitecturare: peretr. Dar meritul cirlii lui Greeley nu constd numai ?n aceasta.patinei antice" gi ar iederii caI. coguri. ferestre. orice ambiantd trebuie sonalititii arhitectului.i de pulin de spaliu. Arhitectura organicd este creata 9i creatoare. meriti amintiti deosebirea ficuti de autor intre ceea ce el numegte cele doud ordine ale arhitecturii: orranged-ul (ordonatul) 9i organicul.retoare pe volumere cridiriror. Despre spatiu. Unitatea. Este vorba de un exernplu tipic al majoritalii teoreticienilor de arhitccturd. Autorur pleacd de ra deosebirea dintre artele descriptive si nedescriptive (arhitecturi. lmpresionantul vorum incepe prin a considera ci. New york Essence of Architecture _ Esenta arh jtecturij _. si poarte un mesaj fie de bucurre. Londra 1924. fhe D.. apor stabileste in domeniul arhitecturii.numd.v tici inspiratoare: Louis H. Duffield Co. dar nu imaginativd.5) parerea preconceputd cd materialele naturale sint cele mai frumoase. principii abstracte.. in urmi cu doudzeci de ani in ceea ce privegte gindirea estetici gi criticS.. 6) pdrerea precon_ ceputd ci produc!ia artizanald este mai bund decit cea industriali. centrul de interes. gotic 9i neogotic. sau . Lucrarea continur cu un foarte rung capitor despre ornament si critica rui.Chemarea exercitate de clSdire asupra simturilor este produsd doar de doui lucruri: jocul luminii si umbrei pe suprafete precum si culoarea materialelor din care e alcdtuitd". chiar dacS incidental. GREETEY corecti. si o considerare superficiale a problemei exprirririi iunc!iei clidirilor. Rezultatul acestor legi. acoperisuri. in sfirsit. New york 1916. alc celor czrre are drePt scop l. Arhitectura ordonati este arhitectura ralionali gi artificiald.demic. - Adevdrata arh itecturi -. asa cum a fost ea formulati mul{i ani mai tirziu. .murirea celor mai obignuite erorj cornandi opere de arhiter:turi si ale arhitec!ilor:1) diferenla care Daci ilustrim strrlucit oricare Iucrare de arhitecturd. pur formal 9i aca.i criticS a spatiului gi existau cel pulin zece volume care intr-un fel sau altul. Autorul care citeazi in bibliografie citeva din ele. The Architectural Press. partea de mijloc si sfirsitul'.

a incercat si evite tonul aulic 1i si adopte torlul unei conversa!ii. Acest studiu interesant i5i bazeazi iudecata arhitecturali pe separarea cl5dirilor in doud categorii:'1) arhitectura staticd a cirei principale preocuPare este simetriei . realizate cu ajutorul unei abunden!e de linii verticale"). Acesta.stil si comPozitie in arhitecturi . dupi autor.. dar voIurnu] este foarte uti|. S.. . How to luJge AichitcctLri. of Architecture - Aprecierea arhitecturtt-. Aceasta denrons[reaz.. fird ca vreodatd sd ajungem la satisfactia deplini''.compozt. stil. John Tiranti Ltd'.!te Urmeazi un capitol despre aplicarea celor trei canoane in planimetrie.. un ca- pitol desore . au o anumiti infiligare care se intipdreste in ci frumosul este organic.e ond ComposiLion in Architecture . I.2) arhitectura Subiectul este tratat in cealalti lucrare de acelasi autor... de exemplu. dilerenla intre sinceritate 9i proprietate este expusS ctr eficacitate. baptisteriul din pisa.te cu or'q. raspunsul se poate bdnui: putine clidiri sint consLruite in asa fel incit sd produci acelas efect din orice punct de vedere.itc c. Ca'it Llilc de rrnit..r cl rdirilor lipicc confrlnt." se inlelege prin bdlanc3. proporlie. Ncw Yorl< 1903..r I'r . chiar gi un mic tratat desrro p-amatiei se dovod^'le interesanL. istoria. reedilare. pe scurt la un pragmatism pltn de suficienti.Cunr sd judecir| arhitectura. Alte caractere ale compozifiei: unitate. el face o deosebire intre stil . cele care privesc Ca'd'Oro ia Veneiia).1 in continuare de problema . asa cum se gisegte la animale.nurnirului" printr-o lung. Frumusetea arhitecturald..n1ur"u mentelor fati de un punct focal. gtiinlifici si estetici.Lri m(. G. chiar cind enunti judeci!i absurde. ci are adici o structuri {izici organizata. prezintd un aspect care Ie domini pe celelalte. .re. pe care anr r. The Appreciotion Wishart & C.i nu Ia afirmarea lor exclusivl - Substanta arhitectcrrii -. I'fre Baker & TaYlor Co..proc.si caracter. Un ultim capitol se ocupi de caracteristicile arhitectr-rrii pitore. afirmd autorul. se referd la. este Dupi cum se vede acest mic volum consacrat gramaticii arhitecturale nu statica create cu ajutorul simetriei bclcirce-ului 9i proporiiilor ra!ionale"). Crezul sitl se referi la pre- Ia fel de interesant ca echivalentul siu psihologic Good ond Bad Monners in Architecture.i lucru i s-a ?ntinrplat lui Mumford cu lucrarea Sticks itr ce ond Stones caTe este o istorie a arhitecturii americane. The Substance or Architecture stable.i Olante..flexiunii" este definit ca. Con- S-fURGlS RUSSEL. pietro din Roma (. in opinia publici anglo-saxoni..Trebuie sd conchidem ce toate construc{iile realizate estetic. mobili.""u. purrctua!ia. rl1isuri a pitruns conceptul de istorie. dr-ralitate si trirritate sint tratate in acest capitol care analizeazi exclusiv contpozi!ia faladelor... Este vorba de o adevirati i:toric a arhitecturii.srari" gi Dropot tii i o lungi dizerLat. traditia. Sofia (. in continuare.rce partc'din srrbiectLll de arhitcctLLril' Autorul incepe prin a afirma - 261 .tll itrclttsi irr ar:e:tc trei puncte ti tot ceca ce intr-o clirdire nr: lel allartitre f. Canonul .'-. scopul cel dintii al lucririi este elaborerrea unei gramatici a c/esiqn-ului.te perspectiva. deoarece autorui' de fond.tninl.tr' Drlpi cum Se Vede.rlit51ile vietii" si aceste caliti!i organice sint date in arhitecturii prin intcrrncdirrl princioiilor mai sus enumerate.infltisarea unei clddiri". emfazi. AuLorul se ocup. mai romantici 9i in acela. l-ondra '1 926. confrunti conceptul de limbi cu acela de stil. . flexiune:1.della SzLlute" din Venetia unde se poate distinge precis o ntrare.combinare de s$tic si mobil"). care este'in acelagi timp caracteristica produc!iei mediteraniene de arhitecturi. ii lipse. l-ondra 1937.Rolul design-ului in ariele vizuale este acela de a da lucrurilor neinsuflc.dar cum o privim?" Iiind lipsit de capacitatea unei viziuni spa. s. rasa gi caracterul popoarelor constituie elenrentele compozilia arlritecturali trebuie si !ind seama de patru principii: sinceritate. Punctuatia este definiti ca fiind .. bisericile gotice (. con5tiinfi despre extremitlIile sale". proprietate. coordonarea tuturor ele"fi. Sty'. silegte ochiul sd circule la nesfirsit. BYRON ROBERT. dar deoarece autorul. in schimb este semnificativd cdutarea modului de a privi construcliile. in calitate de critic. este gLtvernat d. nu sint convingitoare.! caracterizrrile putinelor clddiri ilustrate care ar trebui sd exemplifice o n-retodd critici in afara unor observatii asculite (de elxemplu.fiale sau volumetrice unitare. . EDWARDS TRYSTAN. Londra 1945' despre diferenla intre plicerea fizicS.e trei principii fundirmentale: nurnirul. apoi igi pune inLrebarea: . oricum tot nu-gi ating scopul deoarece. la definitii incerte ale arhitecturii ca arti care echilibreaze exigentele artistice gi practice. Dar cind autorul are vervi gi este pitrunzitor. BUTLER A. 7on1f.rotund si uniform in intregime.principiul care guverneazi r-aporturile pdr!ilor cu intregul gi raportul intregului cLr tot ce il inconjoari": analtza propor- !iilor constituie esenia.rtr. a autorului il impinge la divagatii prolixe Cartea este r-nenfionati in aceasti bibliografie nut-rai pcntru senrnificalia titlului. n-a avut cura'jul si-9i nurneasci lucrarea istorie..elementele statice inserate intr-o panorami mobili") Sf.ie despre orna"nente.cccnzat-e. iar cele care sint..llc. astfel incit i se accentueazi limitele: este vorba in mare misuri de o analizi a emiazei extinse la intreaga fa{adi a uner clSdiri. nimic nou.esul de desen prin care si di unui oorect oarccare. scard.ornra de arltiLecturll eslc Pe de-a-ntre5. bolancc.compozi1ii mobile.tc.i in care directirle vlzuale sint centrifuge' timp mai functionali Urmeazi o serie de exemple din care citim: Rotonda lui Palladto (.i . Autorul analizeazi pini 9i elementele de mobtlitate care existi in compozitiile statice si viceversa. Accla. Insuficienta pregdtire filozoficd. incearci si Ie anaIizeze experlmental.V Geografia. Este preferabild biblioteca Radcliffe de Ia Oxford sau biserica . I dominarea uneia sau alteia dirrtre categorii ...i aceasta se datoreste qustului sdu eclectic.

fie de un arhitect.. in timp ce teoria le dd viatd 9i ilustreazi frumuselea". Bui/din voastre arhitecturii - sur lo Th6orie de l'Architecture -. aproape de manual de compozilie arhitecturald. in mijl<. pe trei sferturi formati dintr-un rezumat istoric plat gi incheiati cu doui capitole: teoria arhitecturii si satisfactia arhitecturii. . piramide..Eseu desDre teoria . Esl-e o veche si nesocotite tentativi care uitd de faptul cd invd{imintul de arhitecturl nu se poate baza decit pe crilica istoricl gi nu pe jocurile abslracte ale proportiilor. dar un arhitect a dese'rat forma aparatului de radio.aspectul exterior cste cel do'nirant'. Afirmalia dupd care . Un monument comemorativ poate fi proiectat fie de un sculptor. intrucit coloanele de metal care sus!ineau grinzi rlt'trrt'l.Toate conslrL. pr:teau si fie mult mai depdrtate unele de altele .. Numai al treilea capitol.i ale scdrii.. vom gisi intotdeauna un punct in care aceste doui laturi apar intr^-un raport favorabil. echilibrul. Urmeazd obignuita insugire a caliti!ilor frumusetii arhitecturale: proportia. dar rc(. problema propor!iilor nu poatt::. oar apoi hotiri. cuburi. Al patrulea examineazd.lizlrr pe cel care este cel mai insemnat. Si conchide: . este actul prin care portiuni din infinit se umanizeazd gi se pleaci in fata 'ointei gi cunoagterii omenegti". armonia. care i. Un invetamint pregititor fondat pe o criticS modernd istoricd constituie o problemd imperioasi pentru universitdtile noastre. petrate. ..O datd sraorlitii aceastd reguld grozavd. o cladire e..rticc czLre rim'in destul de neclare. '-r^-'-r:' zolvat:i" (dup. in domeniul formei exterioare.EKCO". Londra 1949. deii ea constituie un important element de arhitecturi.te judecatd mai intii de toate dupd modul in care 262 . fie ca exterioard fie interioari. pe princioiilc de compozilie abstracLe ale tendin!elor picturale post-cubiste. diluindr.rda. scoala frrnftionalistilor moderni. catedrala din Reims fat.:r^-'--:-^^-: tzcazd taLUYI dt td. Un sculptor a desenat cunoscutul fier electric H.. Este de adeugat cd multe materiale filologice pregdtite in gcolile de tip Reoux Arts vor putea fi rrtili-:le Chier i . Pri"nul se ocup. activitatea proFesionali a arhitectului. cu definircaspecialis- tilor(arhitectul..n sa.). Aceast) elegantd carte.cnt . Sofia ?nseamni interrorul s5u. Aceeasi declara{ie si anume ci: . pentru a ilustra calitatea de contrast. ritmul. demonstreazd limitele felului de tratiri nescuzabile chiar gi pentru o pu- blicalie care urmaregte popularitatea. THOI'4AS MARK HARTLAND.Arhitectura ca artd" propune definilii critice si este inso!itd de ilustratii.rrdividu. in loc sd se judece arhiteclura se alege un ntrncl de rrer{ere <n fere o fntnorrfic GROI'4OR-T GEORGES.t nt'r r: ciune. dreptunghiuri. triunghiuri.r)ro'i(. existi o interferenli intre sculpturd 9i arhitectur5. Cu toate acestea. pentru ce cele doub cupole nu cotlrasteaz.111' lea9i.i in consecinli.rui au ridicat o construclie identicdcu Partenonul din olel beton. . contrastul.. pare sd ocoleascd intelegerea barocului. respecta.rl. Pcnlru Loate aceste calitd!i.istoria se referi la fapte. Aici gisim afirmatii fugitive dar foarte inteligente.Maria della Salute Venetia nu reprezinta o arhitecturi de calitate.regularitatea formei geometrice care cuprinde spatiile este fundamentali pentru arhitecturd". asa cum s-a dezvoltat ea in perioada modernd. Necunoscitorulse va intreba daci aceasti compozilie corespunde armoniei si ritmului sau va trage concluzia ci S.ctirle prezintl mai mult decil urr singur aspect. in interiorul unui spa{iu existi intotdeaLrna un punct in caTe ansamblul formatdin cei trei pereli cutavanul si cu podeaua produce efectul maxim". - Constructia este treaba i Lucrarea de dimcnsiuni respectabile.. 1947. repet. artd a cuprinderii spaliale. Vincent Fr6al. Incapacira[ea dc u pr ivi arhilecLura duce in ^rod logir la "rcsle leorii care descompun clidirea si factorii sii spatiali in imagini statice.V. Dar modul de tratare trebuie schimbat in mod radical. prisme regulate.l o cupoli rotundi alitr-rri de o coama de acoperig.dualitate. exciusiv de naturi optice"). *. bogat ilustrati.srness Londra. Se ocoleste astfel adevaraLa problemS. autorr.M.iilor sc rlt'o'. al doileacapitol trateazd problernatehnicii de constructie (diversele materiale si utilajul mecanic.. chiar dacd experien!a arhitectului fn folosirea formelor tridimensionale il face apt si intervini in orice activitate de proiectare.. cuprinderea spa!iului.. De asemenea. g is yoLtr br. PAKINGTON HUMPHREY. semisfere 9i semicilindri". How the World builds Black. textului original din 1937 nu a imbundtdtit aceasta micd lucrare. conceptele enumerate in micul volum mai sus citat Initiotion A I'Architecture. adevarata arhitecturi este aplicarea formei tridimensionale intr-un anumit scop. dar noi pute. De exemplu.i care asa cum existi un nas 9i o guri in centrul fetei.'ii inferesanfe.cercuri.. la oase descernate. inginerul. autorul sti putin la indoiali. Scoala de la Beoux Arts isi bazeazi invi!5mintul pe principiile clasice de compozilie. ficind tratatul. intitulat. Wingate. mai Dericulos decit cel precedent. conuri. Paris 'i946. autorul prezintS exemplele: Sf. antreprenorul etc.rr rrl unei falade simetrice este necesar un element arhitectural care se atragd atenfiir).te ci.. . Un brn fotograf il intuieste cu repezi- nonul este o construclie de marmurb perfect proportionatd. .i scopurile sale didactice. deseneaz. Cum se privegte arhitectura? .r i I I V j I I 1 I l rnemorie pentru mai multA vreme. dar erau gregite.r-se.111. Dacb privirea noastrA surprinde doui laturi ale clddirii. " regulile propor'1. cuprinzind de asemenea doui paragrafe despre proiectarea modulari).l ofera r:nele cremple in schite schem. dar spre deosebire de sculpturd nu se ocupi in prlmul rind de forma exterioari a obiectelor.:rtea lrri Gromnrf este nlin) do infnrm.Deoarece sarcina principali a arhitecturii este cuprinderea spa{iilor. pentrrr Chartres. in tablouri picturale. se compLne clin patru capitole. Mai discutabili este teza dupd care omul cuprinde spa!iul in termenii formelor geometrice simple:. falada cea mai semnificativi... ?n legiturd cu care autorul emite rezerve (. Proporfiilc c1-. Revizuirea - Cum construieste omenirea-. sc:ra..Arhitectura este o arte tridimensionald.Parte- . Essci ci rnoi cc. si ertragi din ele principiile arhitecturale comune si sI arate cum acestea sirrt valabile in proiectare.i lir.. Ca si sculptura se intereseazl de obiecte sub aspectul lor inchegat. de la urbanism la o cegcute de cafea. .i propune sd informeze publicul despre activitatea de consLluc!ie. Arhitectura. in sfirgit. Gromort incearc5 sd analizeze cit mai multe opere.r'besc in functie de materiale.

feminini tical). Deci ntci o teorie. londra 1946' -- CLOZIER RENE. tura". WILLIAIYS-ELLIS CLOUGH.t greco-romani nu cunOstea scara umani si ci tocmai acesta este marele apoIt. de monument.Pe gantier" gi este o discu!ie tipici intre arhitect. propor'fieli modul. ea nu va fi judecati numai in numele spaliilor interioare pe care Ie cuprinde. despre preferinlele publicului in domeniul locuin{elor.Arhiter:trrr ). ci . g) posibilitdtilor tehnice de executie.'14) in- ternalionalismul adaptarea unui sau nrasculini.Arta 9i natura arhitecturiiPitman.. Studiul isi propune si aplice arhitecturii.arhitectura rezulti din per[ec. criteriul irrrpir{irii fiind faptul ci la stilurile secundare. o referire la curentul nl6dern. regrupind elementelc sale constitutive intr-un mod armonios. I'ArchiLecture.ca un mesteacin sau ca un stejar? Cu alte cuvinte. antreprenor ... fiindci sint o negare a bazei tridimensionale a arhitecturii). fie ci ne gisim in interiorui sau exteriorLrl ei. 6. -.cstetici a arhitecturii" speciald. fatd de idiosincrasiile traditionale care caracterizeaza gindirea britanicd.5) compoziqiei care expriml ansamblrl . le-ai plicLtt celor care te-au construit? Dc ce? 5) Emani vreo idee? Esti odihniti gi viguroasi. 6) propor!iilor'. bizantin 9i stilurile de la Rena.f irmalii culturale. in timp cetrebuie ciutati o.' cdror legi le completeazi pe cele ale compoziliei determinind dimensiunile difcriLr' lor pirii ale compoziliei unui ansamblu. sau piere sau biserica. Ultimul capitol se intituleazd: . seful de santier.l invdla pe client si formuleze clar programul pe care vrea si-l comande. iar regionalismul stabilitatea sa.or L 1" 1 'r rrtiatr de Acadcmir I r'aficeZ'r. 3) nevoile umane.l o case si ntl tln tratat teorelic de arhitecturi.terncl livre d'lmoges -. ri 'l Cu toatd aparenla unei vioiciuni critice..L explicl tonul cir!ii. cum ai si ari!i peste zece ani ?.rlr'1'r' rea unei solutii intre multe alte posibile. .esLetica unei constructii nu este decit exprimarea armonioasi a funclionalit. despre diferitele perioade ale istoriei arlritecturii (aceasta este partea cea mai slabd a iucririi). r.tl. luminoasi sau rinle aparent opuse:10) comoditatea. arborii Ei in general tot cete inconjoara sint avantajatesau pierd prin prezenta ta? Un astfel de incepu. r. ln caTe se consideri cd regionalismul inseamnf. Londra 1952. colinele. despre efectele politicii in activitatea de construclie gi urbanism. ttr fluen!e se exteriorizeazi prin intermediul: 4) ansarnblr:lui care rezulti prirr . The Adventure ol Buildi'tg The arhitectural Press. 13) logica gi sentimentul in care autorul stabilegte (ghiciti ce? ) ca .1ii sale".i ttr 'ttr " lucririlor Iranluzegti pline de locuri conlr. de unde se traqe concluzia ci '...i rrn subcapitol care il invali pe profan cunr sint comentate .rlo.ornamentalia exprimd strucarhitecturii in timp ce stilurile reprezintS clasificarea ei.8) va' lorilor si stilului. scopul orientirii gustului public. linistiti sau veseld. Coolingwood in Ihe Principles of Art.iubegti hanul in stil farmacia'in stil Regency care-li st.Stilurile se impart in stiluri superioare (egiptean' grec 9t gotic) si stilun secundare (roman. dar lipsitecleoriginalitatedesprescari. rilr 1.16) stilul si stilurile: stilul este insigi esenta intrucit .1. llustraliile. 3) Daci egti nou5. al cirei scop cste si constiintr-un mod eficace si contribuie tuie un ntanua. un modernism binevoitor. este vorba de o conversalie despre diieritele mode arhitecturale..simetrie ponderate".15) construc!ie 9i ornament care bineinteles . o pozi!ie hotdrltd in favoarea arhitecturii mo- derne. caracterizind arhitectura francezi pini la Rena. 4) E. despre necesitatea de a.se citegte" un plan. 11) armonia isimetr ia. este o carte care tnLt-.. G.tinerilor origeni inteligen!i 9i demodatilor lor strdbr-rn ici" intr-un stil plin de umor britanic' 9i cuprinzind schi!e delicioase' Ca si intelegi o clSdire este nevoie ca ea si vorbeasci 9i sd rispundi la nigte intrebiri precise:1) Egti practici? 2) Egti solid construita?... decoraqia nu ar 6'pr ima construclia ci doar ar acoperi-o. iar daci nu.Y indeplineste aceasti cuprindere spaJiald. sau de fatadS (clddirile concepute gi elaborate in numele unei singure 1'atade supiri.bogi!ie care sii rimini modesti". utili 9i perfect reugitit.i de perspective critit-e.1L . si faci aceasti carte. diripinati sau inci frumoasi?. T) scirii umane (autot'ul susline ci ltrtllc.. Lacares-aTmai putea acliuga ci dacl o cli' dire este priviti de afari. ce fel? 6) Egti o vecind cumsecade. adicE istoria caracterizariInr snerif ire a r'' '_" _ rersonalit ltilor si monumentelor.i regionalismul. delicati sau puternici. Urmeazi a.tere inclusiv). intinsi (orizontal) sau dreapti (ver'intunecatd.ti frumoasS cel ou!in pentru minc. despre carc se afirmi c) simeLria mecanici este dntiarmoni oasi. in stil internalional la un anumit locgi ci interna!ionalismul constituie evolutia culturii. pe care le definegte gi le cuprind-^ al golurilor LlrbanrsIlce Urmeazitrei paragrafeclare. ca pe tine insiti? Le consideri cum ai vrut tu si fii considerati? Celelalte clddiri. filozofia expusi de R. Paris 19'18 -.12) simplitateagi s5r5cia in care se rezolvi (sau mai de grabi se ocolegte) probtema. ai un caracter. orienBRUCE ALLSOPP. Art ond the Nature of Arhitccturc 264 265 . Este nevoie si simti clidirea nLr ca pc un ansamblu de mase in chip de lnunte.l pentru cine Vrea sd.l-ul echilibru intre logicd 9i sentiment"..nu se opun ci se completeazd".ne si dc un psihologism v. sau hotelurile din aprolingd tine.ll cregtinismului.i client. toate cU un con!inut contenrporan. construiasc.it. ci mai ales in numele spa!iilor externe. Este o incercare analogb mr-rltor incerciri din ltalia. numai o serie de observalii pragrnatice destul de eficace. ci r... Lucrarea demonstreazd inci odati cit de falimentare este incercarea de a crea o.l| 1 'rr I i I r ' ieite sr ascundti lipsa de idei . Pe scurt. Cartea se incheie cu un cit se Poate de anost rezumat al stilurilor arhitecturale. predicindu-se o .' I album Laurens.tere pini in zilele noastre). in fa!5.icil.a zisele principii generale care incearci empiric si armonizeze ce- Carte dedicati .a o combinaliedegoluri cu contururi variate". Tudor care sta 5i daci da. l-rei sint inl'luenlele primorcliale asupra arhitectur ii: l) tralura solttlrti 'r1 ' '' rinlele cllmei. NLt irrtinrpl. o conceptie arhitecturali detet nrinata de .i estetica. adicl inimacompozitiei (elernentuldominant) 9i raporttrl nealteraI r I Avcntura bil intre naturi si clidire. fard indiscutabile a.de absurd este cIu[area legilor compozitiei arhitecturale ?n afari de istoria concretd a arhitecturii.

elementele de constructie" si pe ultimele doud pentru tipurile de constructii.ti artistice in parte.complexe" (s..rat. sublinjind caracterele lor deosebite? in ltalia.elementelor orimare'. toatd arhitectura trecutului. o adevirati errciclopcdie de arhitecturd aseminitoare deci cu cea plegititi in acelali timp'in Arnerica. afnrr. il vorn ave. tinut de FranEois Blondel in 1675. in schimb.v tradilie.:i cind vr:nr fi convin:i de imDortrrnt. Autorul ataci teoriile mecaniciste si utilitariste ale arhitecturii. adici ra istoria apropiata. Cursul era alcituit din doui piirti. Tn partea atreia.Elementele si teoria arhitecturii . care in tirrrp ce respingea cu hotirire teoria tate spre aplicarea esteticii lui Croce in arhitecturi. Un proiect de calitate nLl este neapiir. gindirea sa este in consecintd usor traductibili autorrrl nu atinge problenra.lrilr.r r r r sa".r lrrr . pe care nrurti aulori citati au transplrs-o ra diferentaintre constructie si arhitecturi. deoarece . Columbia. sciri.Lrn .croft) de arte. Acesta este un aspect al tehniciisale. dedici al doilea volurn . lrrr r conrpozitie. Dar. sint examinate temere funclionaritetii stirurui.Arta este un fel de iimbi. sus{inea.Th6orie de l'Architecture".. aproximatii psihologice si ceea ce este supiritor. Hamlin. Gramatica unei limbi nu inseamnd o serie de reguli imuabire.ri corecte a ideilor de bazi ale esteticii moderne. Cele dintii sint considerate drept un mij loc pentru realizarea unui scop predeternrinat.) . lipsa de idei 9i de metode. se reafirmd un adevir estetic oela stiut. principiilor generale de compozi1ie.i a celor . rhspunsul la ar:esre intrebiri a fost dat de croce insusi.. Er nu va putea cunoaste volume. intrucit arhitectura moderne nu este istoricizatd si rimine un stil intre alte multe din trecut. (poezio p. rezervindu-l pe prrmul pentru.idia de a rimine ra generariti!i si de a nu desrusi aspectere caracteristice fiecirei activit. i Vinccnt l. Histore et Th6orie de l'Architecture (1g79) gi a fost urmatd de nenumirate alte cdrli incepind cu Troitd d'Architecture Tratat de arhitecturd. dar insuficient de pitrunzitor. ci pur si simplu actui recunoasterii formeior curente care sint in continui transformare. Universiiv Press New York) si cu toate defectele caracteristice acestui gen de lucrdri. dar existi prime.. l-ucrarea se incheie cu o pledoarie a individualitirtii nreseriei clc .. in schimb.ii l. Gutton rescectx obiceiul de a da prioritate problemelor de arti 5i celor puse de profesiunea de arhitect.i poezie. adici a tehnicii limbii.merit:i ostencala?" Asinrilind arhitectura cu toate artele. militare. Cunoasterea vocabularului si a gramaticii. ordine. va incerca sd se ocupe de anumite perroade Unii se vor limita la arhitectura goticr sau la arhitectura Renasterii. invele mijloacele de a exprima. aceasta tehnici? toati istoria. pe care trebuie sd o studieze". pronuntate cu tonul unei seriozitlti academice ca 9i cind ar fi fost deabia atunci descoperite.r fiecare din ele poate s5 o reprezinte.principiilor de compozilie".. civile...Nu este nirnir . de folosinll publicd si particulard. si enumeri elementele care sint comrine muzicii. Paris 195?_.dialecticaintimicapabilisiofaciposibild. chiar de ra primere pagini. mijloacele (e a produce lucruri inteligibile.li..este evident ci studentul in arhitecturi trebuie s. Jrilrl.. mai pragmatic. aceasta constituie prerniza esteticia unui obositor tratat carc va examina diversele tipuri de edificii (de la casa particular-i la teatru si Ia palatul de justitie) precum 9i problemele inerente urbanisnrului. atunci c?nrl . pentru intreaga scriere prolixi. arcade.urnp. Julien Gaudet a publicat faimoasa lucrare Eldments et Th1orie de I'Architecture . se pot face chiar si economii.. adicl problema revizuirii metodologice a didacticii . Ceea ce este adevf. dupdce reafirmd unitatea arteror preclrm si varoarea relativi atribuitr caliti{ilor speciale 9i limitelor diverselor arte. ANDRE GUTTON.. prima fiind consacrati analizei .. autorul deosebind meseriile (. arhitecturii gi picturii sau se pitrunzi in adevirul Ior interior. Aceast) deosebire cste asenrdnetoare cu cea ficuti de Croce ?ntre literaturi. la Ecole Nationale Sup6rieure des Beaux Arts.. in partea a doua... Coirvcfs(rt/ons sur /'Architectilre ConveTsatii despre turi Vol. . iYicul volum este compus din patru pirti. in 1901 .rrlrrt. dorind un nr.16al.1g6) si ii demonstreazd utilitatea concrettl in domeniul literattrrii.rrrr in ideea citoate constructiile reprezinti adevirata arhitecturi. Jinut la 1894.rrr'. B. prima tinzind si fr?neze carea expresiilor moderne".r l recinr oc in rratAlile istorice. de citre Talbot Hamlin (Forms and Furrctions of)-0 t..s( - -. a doua parte. o interminabild serie de adeviruri evidente si srrure. cur{i interioare etc.si forme ale arhitecturii secolului 20 _ 4 266 . Aici gindirea autorului devine mai relevantS: . I r valorii artei.rlr. Cum este oare posibil si mai existe astfel de neajunsuri in lucrdrile recente frantuzesti ? Lucrarea isi are originea in primul curs de. suslrne limbajul modern 9i postuleazd o regiturd proprie cu traditia. a doua ducind ra modelere momenturui.ll rrr ri s..h Ccntury Archltecture Functiuni . artelor particulare. Lucrarea a fost precedati de volumul lui l. s-ar putea repeta observatiile ficute in legdturi cu studiul lui Clozier Ren6.oportLrnitatea alcituirii de lucriri teoretice Lonsacrate fiecirei :rrte separat".). ale arhitecturii (ziduri.de Leonce - o primi parte dintr-o lucrare in mai multe volume. in schimb. se pune intrebarea: . ce este oare mai util.Tehnica unui arhitect este cunoasterea istoriei arhitecturii. Lesueur. autorul abordeazd probrema didacticii arhitecturale sub asoect intelectual. se limiteazi la juxtapunerea vechiului cu modernul. Cu o pasiune poate pu!in naivi autorul spune: . precum gi tipurilor de construciii religioase. ajuti ra exprimare".r. allii la istoria contemporand. Dar in ce consti in fapt.trrrt . tehnic gi artistic. fdrd si specifice asa cums-arficuvenit. ferestre etc.conceput pe baza propiului siu curs. in Anglia sintenr incir la sterjiul prernizelor generale gi nu la exenrplificirjle critice specifice.. lstoria este desigur cea mai importantd problemi tehnicd. . Aspectul pozitiv al lucririi se reduce la o originali coiectie de fotografii. iar artele sint autonome si realizabile in intregime in procesul creator. traditiei si problemele puse de creatia contemporani in raport cu contrastul originaritate- in termeni arhitecturali. recomandarea fondatl rimine in abstract. istoricizirii intregului invitdnrint tlt' .. prinra parte este consacrati unei rezumS. vestlbule. Ambeie extreme sint ra fer de insuficiente. Collingwood era de altfel admirator si discipol al lui Croce.rr lrl.

60 Bettini Sergio. 133.4. 54. H. 126. 25. 132-134. Printre alte lucriri aseminitoare vezi: BLOI'4FlELD R. 239 Bergson E. dar fdrd acea vigoare INDICE DE NUME CITATE care face ca ideile preconcepute ale lui Guadet sifie interesante si senrnificative pentru o anumitd culturi 9i o anumite poeticd.235 135 Bellori G.8 a. 28. pp. 174. la 1919. 22'1 Behrendt W. p.. pentru bibliografia 2. repetim cit de indatorat este autorul acestui studiu. . 40 Bonanni. Alberti L. 11. pp..5. 133.teoria" arhitecturii ar fi ceva deosebit de istoria arhitecturii pe care se sprijini permanent. 176 Aga lYehmet. 1g). 224 Argan Giulio Cario. 135. insi doar cu scopul de a extrage principii universal valabile. plangele 4 a. 12\. )0. p. 132. p. 9 a. plansele 2".. pl. -70.. Angelico (Beato). 83. 12. 235 Brunelleschi Filippo. Anterrio di Tralle. ). p. 268 Blondel Frangois. dacd nu se identificd cu istoria concretd a oi asului."rtoa scrieri vezl Storia delt'Archit:eLturo Mr:derna. olan.8. 40.lrtiti in nrod critic si didactic intr-o serie de probleme empirice: b) cJ tratatele despre arhitecturi trebuie concepute pe genuri si tipuri de construc{i c) ci .. ?ncepind cu cel al Iui Guadeteste de ordin nretodologic si consti t'n Lrrmetoarele confuzii: a) preten{ia ci arhitectura af poTn dc la soluIionarea . 265 Amr-nannati Barlolomeo.ele i3.Y 9i sfirgind cu Troit6-Tratat-de jean Rondelet si cLr Thdorie de /'.7.182. 10 a. Picatul unor astfel de tratate. 253 Bragdon ClaLrde.. Barry Charles. '1 . CAFFIN C. 79. planscle 8. p. C. fhe fouchstone of Architecture Piatra de incercare a arnrrecturii. 724 Barozzi lacopo (da \/ignola. 11. 19. p. R. ci sint bune numai sinricsoreze f'or[a de convingere a vechilor principii fundamental acceptate. pp. pp. Bradell Darcy. 176 Baudelarre Charles. 46 - Cum sd cunogti arhitectura 1910. Wright. 193..27 llriano. 7)4 Alighieri Dante. 2. Borissavlievietch Miloutine pp. pp. 2 a. Lucrarea lui Gutton nu scapi de multiplele consecinte firesti r.60.ului si in peisaj.189. pp. L. 233 Bernini G. 67 12:). p.735 . Blomfield R.25\. p. p. Nu este necesar s. Tema mediului inconjurdtor este prezente de-a lungul nronotonului text. 19.la .. pl 19.rnor astfel de confuzii si rezerveie enumerate ici 9i colo asupra unor reguli compozitionale rigide Reynaud chitecture I nu servesc aducerii discutiei pe un plan mai actual. Aprile Ne Ilo. Berrettini Pietro(da Cortona).201 Braque Georges. plangele 4 a.. pl.193. 158.. 191. ?-04 l-. 12.St. p. . datoritd erorilor metodologice mai sus amintite.Teoria" urbanismului este imposibil de realizat. Bernini Pietro. scrierilor arhitectilor contemporani (mai ales F.257 Bra.250 Aristotel.. p. 30. Ll. ?. din moment ce este evidenti dorin!a unei moderne perspective critice. 256 Buonarroti Michclangelo. Augustin (Sfintul) p. 146 Belcher John. 222 p. 137. p. pp. [lernard. 274 Arnolfo di Cambio.. p. Antonio di Vincenzo. pp. 58-64.. 175 )6. pp. 150.. How to Study Architccture WALLIS F. Berenson Ri-'nedctto r. 159. pp. i Umberto. Allsop Bruce p.253 p.?. pp.13 a. Vaillant.13. p1. 167.79.pina artj Aalto Alvar. 132 1'1 a.173. B..clementelor saie" simple si complexe sj in consecintii ar putea f i imp. p. Blaga Lucian. p. 102 p. 136 Alessi Galeazzo.23 250 1BB - Londra 1908. Allegri Antonio zis Correggio. fhe Misstress Arr -. 1e7. 211. 776 Adam Robert. plansele 10 a. How to Know Architecture BLOMFIELD - Cum si studiezi arhitectura. pl. 189.Autorul mirturiseste ci este adeptul ideilor exprimate in ciriile lui Gromort 9i doregte si completeze studiul edificiilor atacind 9i problema amplasdrii lor in cadrul ora.1. pp. La Corbusier. E.nantc DonaLo.. in pofida bogiliei de exemple prezentate. 182. 168.4rTeoria arhitecturii de A. 174. 19. pp. p. 136. 145 175. Breughel Pieter. 239 Bach Sebastian. 181 .2 a. l'lendelsonn.59 Bonanno pl. pl" 20 a" Agostino (Santo) p.. p. 249 Borromini Fr:sccnco. pl. dar nu poate ajunge ra nici o concluzie. )67 Boccion p. Bracciolini Poggio.1910. p. pl. p. p.

plan. 123. 165. 193 Picasso Pablo. 1B-/. 268 Calcaprina Cino. pl. PP.78 Eduard I al Angliei. pl. 251 40 Lumi6re Louis. pl. p. F. 76 Pond l. Fidia. 8 a. 2 Callicrate.. 135. Planga 2 Morandi Giorgio.761 . 1 Goethe J. Planga 1 Fiedler Conrad. l-1. P. PP. planga ' P.29 Feldman Valentin. 266 Croce Benedetto.266 Daguerre L. pl.'PP 21. 169 Le N6tre Andr6. 160. plangele Carracci 4 a. 175 727 Chardin Y.lrr. K.. lll. W. 1BB. P. 157. 250 Piacentini Marcello.. pp' 30' 149. 169 lJenric lll al Frantei. 767 Hamlin T. p.160 Eduard 2. Nash John. P. 83.25 199 57 Gutton Andre. P. "'l 250 a Fry Roger. P. pp' 31.. 31. 252 Pericle pp.. 176 Edison Thomas. 157. ?-55 Nicco-Fasola Giusta. pl. P' Clozier Ren6.250 Koestler Artur. 227 William.'160 l-. H'. Planga "13 Longhi Roberto. G. PP. p 234 Fouilhoux J. plansele Neutra Richard. 15. 277' 244 Leibnitz C.83.267 llarrison Peter. 169 Vlll. pl.. 176. 222 Ludovic lX (sfintul) P. 79' 83' Ostberg Renar. p. P. 30. Giuliano da Maiano. 2 Chambers PP. 17 249 Mollino Carlo. 242. pp. B'. plan. A. 83' Gabriel Jacques. 20. P. pp. p1t. Eluard Paul. P.9 a Gromort Georges. pp. di G. 187 2' pp.. 40. 25 Burlington Richauld (Lord)' Franco Fausto. P. planga 1 a Pisano Nicola.a 14. 84 lsidoro di Mileto. P 242 A' 5i A. p. 169' 175 Mussolini Benito. 250. J. Mondrian Piet. 761. P. 267 Pane Roberto.'1 69 13. 182 a Mumford Lewis. Gutenberg Johann. p. P. PP' 201' 223 Poussin Nicola. pp. pP. 1B p. P. 17 a. l. 28. Planga 1B oud J. P 264 Pallad io Andrea. Jeanneret). 30. P.a 17 Lesuer J. 1 6 / Newton W. p. Pakington HumphreY. 160.Buontalenti Bernardo. Pl. pl. 167 160 Merril. plangele 4 a. P. p. l)il. 19 pp. N. E. 144' )51 69. P. pp. 774 Degas Gaudi Antonio. 19 a. 234 167 Eames Char les. 247 Milizia Frarrcesco. p' 102 Jefferson Thomas. 188. 751. 235 Reynaud Leonce. W.7)3 Giovannoni Gustavo. 17 Hausmann C.ele B. Owings. P. P. C. Plan.30 Montuori Eugenio. Gozzoli Benozzo. 169 Johnson Philip C. 15 a Fdwards Trystan. plansele'15. p. 167. PP' 28.5 pp. P. P. 84 p. planga'15. G. 45. 150. 4 d. p.52 lll al Angliei. p. P. plan. 251 Rutter Frank. 222 Renoir Ar"rguste.84 lctino. B3' 146.lenric V al Angliei. pl.78 Lyon T. /-44 Schlosser - 271 270 . 0 Fra Sisto. 31 p. 31 Ragghianti C.4 Magnino lulius. planSele 4 a. P 167 L'Enfant Major. pp. 58. 192' )57 Diotisalvi. PP' 254. 176' 194. J. 267 6B a Letaroilly Paul. 159 P 250 Pellizza. 17lr Elisabeta a Angliei.K. 26 Robertson Howard.. R. p. 742 Ghyka M. planga 1 a Greely W. pp. P. pp' 57. pl. 237 EIgin Thomas (Lord). 5. pl. p. 192. P. 1 144 Gallori Em ilio.9 a Butler A. p. 244 Guadet Julien p. 258 Robertson M. Giulio Romano. 8. pp. 15 242 a Ozenfant Am6d6e.7-61 Freud Sigismund. pp. Mies Van der Rohe. \N. P. a p' Masaccio. p l. P. pl. 268 Gropius Walter.221 a Caffin C. plangele 14. 181 Giedion Siegfried. 131. p. 45 Manz( Giacomo. P. PP. 258 Ruskin John. Guarini Guarino. 57 De Angelis d'Ossat G. pp. p' 223 Pugin A. PP. P' 169 Riegl Alois. P. PP' 1?-3' 22.. 159 Napoleon W. 179. p. Fra R istoro. . 249 p. pl. pP 29. 133. Sangallo (da) Antonio. pp' 160' 178' Mengs Raffaello. 160 Flenric Mendelsohn Erich.237 Fiorentino Mario. 168 llarrison W. PP' 26. 146. 252. Plan.25 Epstein Jacob. 136. Planga A. p. '1 65. P. 194 a Longhena Baldassarre. 252 Sacconi Giuseppe. P. pp.. P. 137-138 166 Sanzio Raffaello. P 267 Richardson H. p. 176 Pl. 5 a Cardelli Aldo.a 15 Jones Inigo. H.E.a 19.'i Achile.. 18. pl.237 Foscolo Ugo. pp. 40. plan. p. p... pp.. P Buscheto. P.169 Howe George. planga 19 Pisano Giovani.227 Marangoni Matteo. P. 148. 258 Mantegna Andrea.a 2 a Pevsner Nikolaus.. (C. 250 Rainaldo planga 9 a Reni Guido. P. 733. p. P. Eirrstein Albert. 147. 250 Debussy Claude. P.2 a Focillon Henri. | .237 Leathart Julian. p. P.. 25 250 a lYozart p. PP' 79. p. Matisse Henri. P.. 166. G.253 Collingwood R G. 222 Della Porta Giacomo. 160 Perugini Giuseppe. 10 a '1 a 260 Byron Robert. p' 76.214 Frobenius Leo. pl. P. 157 Giotto.158. p. William. P. P. P. 30 pl. P. 254 Rondelet Jean. )".. 25 Lao Tse.. 701. 189 Neumann Balthasar. 177. 169 Hitler Adolf. ?'56 Le Corbusier. 169 Lescaze 2. pl. 30.. plangele 12.r0.14 a.188. 19 Martirri F. 160 Ludovic XlV. P..737 Newton lsacco. p.. S.. p. pP. 241 p. 187. 267 Delacroix Eugdne. 272 Pisano Andrea. P. L'. 17 Juvara Filippo..

plansa 2 a l}l Vitruvio. p.. W.'tr.. pp. pp. p.'10 a Terlplul lui Zeu:r. 2s5 p. pl. pl. 4 a.199 Atenu Monurnentul PartcnonL. pp. pp. 159. 14.2s2 Scbastiano del Pionrbo. 19 pp Cambr iclge King's College.. p. plania 10 a Skidmore plansd 15 a Somerset E.20 a Sf. plansele 10 a. p.'i44 Van Doesburg Theo. 190. 2(. fie. 169 Vanvitclli. p. pp 221. '187. p. Constontinopol Moschea Sultanului Ahmet.79. )7. 188. pp. 8a. 191 pl. 122 Cotno Creirb de eopii. Sturgis Russell. 166 Spengler Oswald. p..190. 15. pp. 17.191. p.i 13 - Clrrm rii irrteleqelr lrlrircctrtr l7g 'tr. 204 Sisto Frate. 123. 175. p. 253 'l g'l pl. Barct:lo"l't Irarcul Gucll.) Primirie pl.. p. p. 268 Waschington George. 101 5f. 7A4. ight Frank L loyd.tedral3. pp..250 Watteau Antoine. Srlvatore 104 Dessou Bauhaus.. 1BB. 19 Bourges Catedrala. pl. 190. 11. 235 Vadacchino F. pp. p. 16 a. 237*238 Vitelozzi Annibale. 31. p. . 15.1. p. Karl-Marx-Stadt pl. grl. 18. pp. p. pp. 166 Magaztnelc Sclrocl.193' 203 Beouvctis Catedrala.160 Bologno San Petronio.6 a p. S. ?31 Wren Cristopher.{l6lf. 3. pp.7". 25 Senocrate.3. 737. Pensilvanio Casa pp. 31 Vitale Salvatore.115 Bresc in S. a lui Lisicrale. pp. Sergiu 9i Bahus. p.31 Catania Castelul Ursino. pl.223 Shakesspeare William. 242 Van Gogh Vincent. 249 Verrocchio Andrea. l0 pp. p. 101 Bath -l-ernre Dorrul.) Mindstirea p. 169. p. pl.z P. 2 16.. 160. 160.A. 223 Venturj Lioncllo. 5 pp. pp. pp. . pp. 83. 169 rNDrcE DE LOCURI $l MONUMENTE CITATF Agro (lndia) 1-aj.'17-5 1Bl Walker Allen.rl. pp. (locuinlc cu acoperiSul conic a din Puglia) Chartres Catedrala. 2)3 Vecellio Tiziano. )23 Woelfflin Heinrich. 1?. 68. pl.4. pp. I. 20.U. j9 Terragni Giuseppe.5 3 a. 767 Sullivan L. 201 . pl. 1O1. rt uny U.Y Schopenhauer Artur-. l'1ahrl. $ A. plan. 34. 188 ) ?-7 Vasari Giorg. 115. 193 Shelley P. tig. 17c) Scott Geoftrey.r . p. pl. 761 Tura Cosme. ['avilionul la expozilia din 29. pl. 166. 39 Shaw Norman.r Youlrt. 213 William Fllis Clough.214. pl. Sofia.. pl. p. Run. 237 Wurslcr W. Agr i gcnLo '190 Talenti Francesco. B. pl. de la Cascade. *.. 238 Viollet Le Duc E E. )71 Th iersch August. H. P. N. 'i1 . 262 William Ellis C.91 (S. 260 Vaillant A. 11:. fig.'10 Edfu Templul. p. 187"l. 8. 190. E. pp. p. p.. p. 176.'16. 84. p. 20 pl. 10 a Cutler Moine (5. p.111 2S Beor. Anricns Catcdrala. pp. 188 Wr Cosomori Mdn5stirea. planiele 2. 119. 18 Alberobc/io (Bari) Trulli. 256 Winckelmann J.90 Durham Cf. p. Chicago 1?-0 19'l llxpozilia Colunrbian:i. pp. 2. 252 Wallis F.30. fig.3 a rorrrane. fig. 31. p. 2) 222. 268 Valadier Giuseppc. 272 Wickhoff FranIz. 19 Civito 27 Castellono 136 Zci:ir. 211.. pl. p. plan.io. pp. 19. 181 Tlromas Mark Hartland.71. Vischer Robert. 165.

1 Gara. pl. 9'). 19O Vecchio. pl.2.) Taliesin lll. l5 Zgiric-l.) pl. 190.17 a. 103. 18 a pl.34 Phoenix Casa Boomer.Jouri. pl. pl. p. pl.106. pl. 190. pl. Casa Lovell. 190. 26 4. p. 191 274 1S* 27s . 203 ry lis. Rcvens Kornok Templu. 19O Gara pl. 203 l9onunrentul lui Garibaldi. 187 So I rago isbu (5. p' 127 S. Sebastiano. 31. '136. ici Iio 90 160 Tentple grece. pl. Possor iano Vila Manin. P Baptisteriul. 19. pl. pl. 165. 9. Mo n reo Ie leasantvi I Ie Casa Friedrrann. Pietro in Montorio. ?01 23 pp. Apostoli. Spina Dei Borghi. 13 a S. fig. fis. 17. 133. pl. 31 Milono Dcmul. p. 190 Stockholm Primdria.79 del Campidoglio. pp. pl. 99.165 Columna Iui Nelson. MActuige Catedrala.'10 a. 25. 203 Obeliscul din Piazza del Papolo. 148. pp.138. 193 106 58. 160 Luxor Templul. 10 a. pl. pl. 54. pl.13 fig.16 a Perugio Fintind in pia{d. lie.A. pl. I). p. pP 172' 132' 133 Palazzo Palazzo Palazzo Palazzo Palazzo Main 135 Biblioteca Laurenziana. 31. p1. 19. p.17. 103. pl.137. fig. pp. Domul. Pietro. 1'15. p. 106. p1. 187.'10 Stupinigi Palazzina Reale. pp' 30. pp. 13 a S. 8. 17. 18 Sonto Mctnico.91 179 S. 187. 16.6. pl. pl. 19. Maria del Fiore.. pl. Padovo 193 S. Cannecticut C. {ig. pp. Antonio. Andrea. 19. p. P. 218 160 5.7.12. Carlo al Corso. pp. fig. 176 Isili Nuraghe (construc!ii prcistoricc din Sardinia) pl 18 a /vres Catedrald.C. Vitale.10. pl.40. fie.31 Monurnentul lui Victor lirnanuel. p. p. p.3 Reims Catedrala. fig. pl. Wlsconsin Biserica unit. 17 pp. 11 a 21' pp. Tabularium. p. pl. 16 Piso S. pp. 169 lui 1O0. (tt Ss. p. 1:16 2 Strcsburg a Catedrala. Vicenzo in Prato. p. pl. p. 104 Son Goleno Ministire. P' 122 S. Miniato. 211 pp.'191.175 Colonada din S.A. p1. p.17 a. pp. fig. 193 S. Pietro. 123. pl.. p. Sieno 5. pl. Jor'n. t'}atril<. 1 a S.225 a dell Quirinale. pl. 101. Giovanni degli Eremiti. pl. 167' 19O Sipituri.9.4 pp. pp.9 a a S. pl.191 Piazza della Signoria. 19 pp. 91 Spring Green.15. 19. Maria della Pace.194 S. 135. Apollinare Nouvo.122 S. B pp. pl. 10 a Lichfield Catedrala. 13. 145.60. 126' 134' 159. pl.9 Man. 190. 124' 191 S.31 Caoela Pazzi. p1. 14. pl. 187. f ig. Spirito. {ig.2 a lui Caius Cestius. 1 Monumentul la Grotele Ardeatine. pl. 8 f ig.on. pp. p. pl. p|. 3. 166. Vierzehnheiligen. pl. N4.3. 194. pl. p. Los Ange/es. 115 5{. Londro MinaEtirea Westrninster. 1'15. Bazilica Apeductul 1B whitehall. p1.94 Columna lui Marc Aureliu. 11 a. 20 pp.1'15 Modison. p. pl. pp. 5 a. l-cnrpluL Turrrul Mangia. 89' 176 Parlamentul. pp. pl. pl. 7 a. p. 11 a. 191 Domul. S. Carlino alle Quatf o Fontane.. 1. p. p. 21. 94.lin 1942. 191 Palazzo della Farnesina.137. 6 a. p 159 Rucellai.30 Panteonul. j7 Poseidon. p. lui Claudiu. . Pl.26 pp.30 2'.4 a. Stefan.1 Athenaional. 126' 134' Strozi. pl. fig.104 1-ig. 5. 125. 125. 3'1. 9i Ronro Polct mo Biserica l'4artorana. $tefano Rotonda. S. 160. 243 Split Palatul lui Diclelian. fis. 136. 190. p1. fig.. 137.111-113.244 Tempietto. fig. p. p1 12. p. 20. 165 Sf. pl. 203 Termele lui Caracala. 16 a Casa David wright. 159 Riccardi. 17 Pavis a Flntlna Barcaccia. 177. pl. i'15 115. . lvo alla Sapienza.1 Phi a Florenio Clopotnita lui Giotto. in Damasco.190 Si rctcuso lui 5 a. 190.T EIv Catedrala. Andrea al Quirinale. 134. pl. 'lti7 Lever 1llrusc pl. p.166 Muzeul Britanic. p.30 135. Maria in Cosmedin. 1 Palazzo Barberini. 100. p. Wisconsln ClAdirea S. pl. Arcul lui Titus. 160 Catedrala 203 Racine. 125 Miceno lYonumentc. 'l pp. 6. 'loo. Sabina p|.201 Iadelphio Casa de Ph Asiguriri. 20. 20. pl. New Canaan. p!.5ofia. pl.U. pl. 187 Villa de Le Corbusier. pp' 123' 124' Gorches Mantovo Palazzo del Td. 20. 191 Palazzo Giraud. v7. 112. 1. pl' 11. p.stire. 115 S.11. pl.190 pl. pp. 100. fig. pl. pl.9 a Turnul inclinat.17.Johnson. p. S. pl. Maria Sopra Minerva. 6 Bazifica Ulpia. pl' 11. 6. 165 31 Monur'rentul lui Colleoni. pl. 25 pp. P' 103 S.193. 13. 1'15' Pdcstum Eozilicd pl. '11. pp. Colifornio Casii.19. pl. Colifornio Poris Galeria l'4a9inilor. Wisconsion (S. 11.165. fig. 187.9 113. fig. p.22. fig. pl. fig. 190. pl. 145 Coliseul. pl. 7. p. 33 p. fig. P. 201 Piazza Piazza Piramida San Lorenzo fig.Costanza. 126 159 iloe Templu. 16.2 Herculonum 113 Vila Savoie. 19 Quaratesi. pp.19 Sipdturi. I.tgg Palazzo Farnese. pl. pp.. 193 Sf. 9. Pompei Montognana Vedcrc aeriani.190. P' 89 Kampton Court.176 Resent Street.. 17 a Portico degli lnnocenti. p. fig.11 pl.10+ Teatrul lui Marcelos. {ig. 19'l Expozitia . 1 Columna lui Traian. p. 18.17.C. 9 fig.20 115 Notre Sainte - Dame.176 a P Templulnumit al Minervei Medica. 10.191. Lorenzo.2. 6 a. p|. PP.7. pp. 19 pp' 115. p1.2 a Mausofeuf S. 188. pl. 24 pp.19.11. 18 a S Lincoln Catedrala. 136 S. S. pl. pp.-Paul.'15 a Sala Wladislavscki. '104 a Domul. pl. 10 a S.23 fig. pp. p. 7 a. pp. Rimini Templul Malatestiano. 135. 194 5. p. Maria Novella. '19 Modeno Domul.Li. 191 Maxentiu Si Constantin pl. 145. Ambrogio. 'j38. p. P.192 New York U. 190. 16 Poissy a S.6. 19. 1 / pp 30. 54. pp. Chapelle.21 p. p1. P 3'1. pl.

243 Podul Castelvecchio. 2.12 a 159 p. Pictro: nr:gativul planului Fig.194.218 Vila Trissino.iul intcrior din S. pl.Su nnyvole Calif ornio (5.190 Worceste Fig.adei Wright: o interpretarc a fqfadei Fig. Rorna Whitemarsh (S. B.4.161 Trani Catedrala. pl. Protectia structurilor bisericii S. p. 119. pl. pl. simplificaL a r Pictro: plan Catedrala. We//s Catcdrala. 13 a.. Stefano. Palazzo Farnese: o interpretare a fa.258 Torcelo Domul.3. Hanul Turcilor. p. p. 13. pl. 103 Casa Glebe. Fig. 17. p.191. U. S. Pietro: o alta interpretare spatiali a planului 69 S. 20. p. INDICFLE TLUSTRATilLOR DrN TEXT 89 104 Veneqio Vedere p1. pi. 12. pl. p. p. 10. 18. '104 S. 7. Roma: fatade Fig. p. pl. 19 Amfiteatrul.2 a Paiazzo Ducale. pl. S. pl. pp. 59 62 62 67 Fig. 14. pl.20. Andrea. 12 S. Palazzo Farncse. 10. 12 a Vila Capra. pl.delia Salute". 6 a p. Zeno.9. pl. Woshinqton Capitoliu. Palazzo Farnese: negativul faladet Fig. Pietro 6B 69 Fig. Marco. 1. p.122 Verono Hotel imperial. Pietro. 20 a S. Lorenzo.'11. 193 p.del Redentore". Casa de la Cascade de 277 .6. p. A. 1 a S. p1. Pjetro. Pietro: o interpretare Fig.. p1. ) I'lichelangelo: Proiectul bisericii S. Tokio Vercell i S. 3 a.5. pl. p|.190. Biserica. pp. 14. p l. a Teatrul Olinrpic. 19o ) Birourile Schuckl. Spagiul exterior de Ia S. 113 V a icenzo Torino S. U. spalialS a planului S. 23. Piclro 67 Fig. p. fig. pl. 9 a. la a. Pietro 68 Fig.19 a Santa Fosca. 1B Tuscania S. Pietro: o a treia interpretare spafiali a planuiui 70 70 72 72 77 Fig. pl. Giorgio Maggiore. A.169 l'lonumentul lui Lincoln. Casa de la Cascade de Wright: fatada Fig. iipa. 1a Palazzo Chiericati. p.17 Biserica . p.1'15 Fig.

Spirito .ia Arhitecturo fdrd spoYiu interior Podul Castelvecchio.76. Venetia lYonument de la Grotele Ardeatine. Roma 137 rig. lvo alla Sapienza. Catania VilS la Garches. Domul din lYilano. San Miniato al Monte - Florenla gi rNrnir-Fr \YIVLLL II F 1 I pr ANTSFLOR I-' \I \JL iN AFARA DE TEXT 116 Fig. Sabina - Roma: planuri Fig. Domul din Milano. Iingi. S. Roma Piazza del Campidoglio. Interpretarea ntuzicali a arhitecturii 182 Fig.74. Norc-Dame din Paris 5i Catedrala p. 3 192 Fig. Ambrogio ln Cosmedin - Milano: planuri Roma.-. ArhiLcctur0 fcird spo. S.a liPalazzo Farnese.i volume in Fig. Roma: planuri Sf. 19. Perugia 149 Fig.7 Suprofege 150 Fig. Pietroin l'4ontorio. Ravenna plan 102 Fig. de WrighL Castello Ursino.RomaVila Capra*Vicen. 28. Principiile scdrli gi ale ur.Florenla: plan actual 9i plan original Coloana lu i Marc Aureliu. Padova . Roma Iluinele apeductului lui Claudiu. S. Mantova: rotonda Gridinii 138 Fig. Roma: planul lui Victor Enranuel. lnterpretarea rasial5 9i sociologicd a arhitecturii Casr de la Cascadi. Vicenla Balcon diri secolul XVlll Palazzo del Td. Panteonul.27. Vitale. Verona FintlnA ln parcul din Vila Trissino. Bazilica Ulpia si S.Constantinopol: plan 9i secliune.ba\itdtii Jactrrile volumetrice in reprezentoreo fotagraficd Clddirea Johnson. Interpretarea sexuali a arhitecturii P. Roma Roma 133 Fig. . Roma Fintina. Templul Minervei Medica 9i S.Evolu{ia planimetrice a templului grec 92 99 Fig. Vila Savoie a Poissy: plunuri lzvor in piaIi. 25. 18.16. Roma Piramida lui Caius Cestius.. lYaria S. S. Costanza.29. Roma Obelisc in Piazza del Popolo. Roma reprezentareo fotogroficd Fig. Pavilionul lui Mies Van der Rohe la Barcelonar plan p 41 Pl. Palazzo Farnese. din Salisbury: planuri 33 11.33. 31. Tempietto S. Sofia . in arhitectura 49 Pl. lvlonunrentul Monumentul lui Garibaldi. Casa de la Cascade de Wright: planuri .iu interior 21.70. Roma 187 Fig. lnterpretari antropomorf ice Grra d in Roma i atrium Hanul Turcilor. lnterpretarea geometrici a arhitecturii 187 189 Suprcrfete . S. Ronra Arcui lui Titus. 23. Catedrala din Reims Fi Minestirea Westminster: sectiuni 127 Fig. de Wright: exterior Sant'Antonio. 34. 116 Fig. de Le Corbusier Dl 1 .Barcaccia"...Romai planuri Pl.32.i volume in reprezentorea fotograficA 176 Fig.27. Carlino allc Quattro Fontanc -- Roma gi biserica celor paisprezece sfinli pe Main: planuri 147 Fig. 17. 10s Fig. 30.

Sotie.stirea Casamari: Pilastru din.6 Spoliul static lYSndstirea Westminster. Atena Pl. llorra l''1i . Florenta lnteriorul Capelej Pazzi. 95 5i mdsurile spoliului din secolul xv Pl. Bologna Domul din Florenla a sti!ului gotic f4inistirea San Galgano: pilastru detaliu Min. Santo Spirito.rnti^opc) liLn Vita i:.4 a Spotiul interior in reprczenLoraa fotogroficd Vila Savoie.6a 5p6liu/ stotic ol Romei Antice Prnteonul. S.Sela cle Colegiu 139 Pt. Cortrtrntinopoll interiorre :i e<terioare iiterior 1t/ l. 10 a Pl.. Roma: interior gi exterior Athenaion-ul din 5iracuza transformit in Caie.L p.trilor de cdtre barbori Sant. 5 \rnrn rrmnni ln orggi Partenonul.lri : Crerrin. Roma Bazilica Ulpia. Constanza. Interiorul. 63 101 Pl. Venetia Cre5d de copii de Terragni.3 a l'1.l..85 Pl. Roma Templul numit al Minervei Medica. Atena !iant'Arrbrogio.L P. p. 5l-. Lond ra Catedrala din Amiens ol Panteonul. Como a locurile volumetrice !n reprezenLorea lotogrolicd Orientarea Lrman:r a spatiului cregtin Santo Stefano Rotondo. 73 Pl.8--. Florenla Pala?zo Strozzi. Bath p. 10 Controstele dimensionole ti continuitdteo spotiold o stilului gotic p. Roma Palazzo Rucellai.mt.Pl.lou vo. 11 Legi/e P. Roma Cupola Panteonului. Roma: machet: reconstituiti Amfiteatrul din Verona Terme romane. Contrciste/e climensionole $i continuitatco spoliold Dornul din Milano: navi laterali Santa Maria Novella.^. Roma: vedere acriani Teatrul lui Marcellus. 7 Orientareo umand o spofiurui crettin Mausoleul S. Roma Santa Sabina. 4 reprezentarea fotograficd Clidirea Johnson de Wright: interior Piazza san Marco.rn i'liniirLo flerirr in Cosrredin. I Accelerarea directionalit Pl. l. Verona: intcrior 1i c'rLcrror Dornul din Paisa p. Sclia.L I-avrnu Crlcdra ci din l'liiclrtige ano Peristilul Partcnonului. Florenta Palazzo Vecchio.i metrico romanicd al l"lonlc. Vene{ia Spaliul interiar in ri dilatarea spatiului Io bizontini Raven.t 5rnt'Apr:llinare l.9 a PL5a <.^ t. C. Cambridge: capela Interiorul turnului din catedrala de la Strasburg Pl. Roma Romei Antice Bazilica lul Maxenliu gi Constantin. stare actuali 9i reconstruclie Capela Catedralei din Wells King's College. Jruru urluuu tu EfeCl Metrico . Florenla: interior San Petronio.^.7 San l4arco. 127 Pl. Florenla Cupola Capelei Pazzi. Bazilicii" din Paestum Paestum Romanicii liarr Zr:no. Fiorcnl.)n. Florenta: Poissy Ac(el€:rareo directionctld ri dilatorea sPaLiului la bizantini !f.Ba Pl. lirvennl Pl. . Florenta Santo Spirjto. I intreruperea rit.Bazilica" 9i templul lui Poseidon. Florenla 280 281 ..

(. Roma Piazza della Signoria. 1(.'t". Palermo Migcarea 'intrepdtrundereo spoliului boroc Cupola bisericii San Lorenzo.1)_ Volumetria.ul S.v Y.rrica celor paisprezcce istorici orhitecturii Ncvr Yor'l<: vedere a zglric-norilor I'aj i'1ahal. 183 Pt. 12 a al eltocii rtloderne C. Roma Santa Maria della Pace.rl. Agra (lnclic) Clddirea Casci de Asiguriiri.si P/astlco secalului XVI Ternpielto. pc Main PI...rcalla. 13 a De-o lungul istoriei orhitecturii Vila l'4anin. llngi Vicenla Cupolele bisericii San Giovanni deli Eremiti. f\oma Santa f4arja della Salutc. Trani: exterior gi interior Primiria din Stockolm p. 14 a Miscoreo $i'intrepdtrundereo spaliului bota( San Lorenzo.9 19 De-cr istoriei arhitecturii Domul din Florenla Domul din Monreale: interior 283 . N .onic ( al eltocii r. -.rs. l'4antova Iilx:r" ol c.. '195 Pi. Florenla p. PieLro in Montorio. Phoenix (l. 16 a Spntiul orgonic Pl. 161 Pl. Vcrre!ia Bis. lloma Cupola biscricii 5. Florenla Palazzo Chicricati.1)lrtttttl ler'i/e -si mcisurile spaliului cJin secolul XV Templul l"lalatestiano. Vencria: absidi-detariu 5i interior Teatrur olimDic.r Lr Nr:w Canaan: p. 11 a l't. Poissy: interior gi exterior Pavilion la expozilia din Barcelona. 17 p. pomn^i.r . 15 . Roma Sant'lvo dila Sapicnza. I{oma nefia: vedere aeriani sfinli. lvo alla Sapicnza. Vicenla Atriunr-ul bibliotecii l_aurenziana.1 niaderne rlr.151 Pl. l. Vicenta: Amfite. 'i3 Mi. Pleasantville ['.Sardinia: bolta intefioara Truli (locuinle eu acoperigul conic.Jere aeriana D. Rjnrjni: falacJi _ detaliu Palazzo Rucellai. Florenla: Sant'Andrea.Plonul liber" al epocii moderne Vila Savoie. lsili . de \. Roma Biblioteca Laurenziana.. Torino Palazzina Reale. 171 PL 14 istoriei arhitecturii Domul din Monreale Vila Capra. Passariano Migcarea ti intrcpdtrundereo spafiului boroc Cupola bisericii San Corso.rsl []oLtmer.r:. 705 Pt. din Puglia) Alberobelio Casi la Santa Monica: interior gi exterior Catedrali.Vright Pl.r-. l\ladison Casa lfavid Wright. interior li exterior Bauhaus.2. Fiorenr" Srn:trrrij^ da I..r (l r:.locii rnodcrne fercastri * detaliu exterior 5i intcrior l . Phoen ix Volumetrio . Dessau P" ?. 17 a Pl.coreo D*a lungttl ri intrepdtrunderect spal.r Friedman.iului boroc Cupola bisericii S. Stupinigi PL lB De-a a Pl.i5']rica Unitd.tru si scend San Giorgio Maggiore.i plasLica secolLtlui XVI chicsa dcr Redentore. Carlino alle euaLtro Fontane.Pl. Spayiul org. Torino: interior Construclie antici.r:edc. 718 De-o 1B p. Roma San Carlino alle Quattro Fontane."r ll '. Venetria: vedere aeriirJ p. Filadclfia Galeria l'laiinilor dc la Expozilia dirr Paris Termr:le lui Car.

Anderson. Vr:rrc1i. inLcrior 1i r. Aeronautica Militar:.I iving-room la Taliesin lil Primirria din Cutler. Torceilo: interior si vcdere aerianir Parcul Giicll. Dessau Curtea bisericii S.A2.04. Karnal< Catedrala din Durham Pl.1969.r Iralazzo Ducalc.rfiilc c.72.rrc nu !inL originaic ale nronumentclor din ltalia sinr f. pentru bibliotecile n. Praga Casa Lovell.dle 20. Los Angclcs P|. 19 a De-a ILtngul istonei arltitectuni Clrra din l.Vlad islavsl<i. Coli le tipar i7.detaliu Donrul din l-orcellol interior ii vcdere aeTiani F ). ALEXANDRU BANU l)at la cxlcs 08. A. Ab|rut J't6't.20 De-a Iunqul istoriei orhitecturii Casa Clebe.7J.-1B7ilt9G9.*\ . Whiternarsh Birourile SchucL<1. Salbaroli. AS. lstarrrbul.45 Pl.xterir. Bnt de titar 18.rnului n hnrcL. D1NU CONSTANTINESCU Tchnoredactor: THEODOR IVAN Coperta: Arh.r: l)ortic frti:gr. Fotocelere. ndnrinistratia Monumentelor din Florenta. 610X86a1ft.icute dc Alinarj. Salvatore.li anor interior l"lontagnana : vedere aerjana Silnt:t f-osca. Car ino alle Quattro Fontane. Sunnyvale .c. Templul lui Ammon.California Bauhaus.1arx Stadl San Pietro.'Coli cJitor. Richtcr. Bilcescu 17. str" N. Rcpublica Socialisti. lYainc l'lagazincle Schocl<en.'C. Tiparul crecutat la lntrcprinderca ?oligratici Sibiu. oentru Li!'liotecile mdti 72 rc7t).20 a De-o Iungul istoriei orhiLecturii iloschca Sult. Ronra Sala \. Roma: vcdcre utbanisticii. Karl-l. tlirtir crctdti tip II tle 100' glmr. Z. Z. Rcdrctor: hg. fl69. C. RomAnia trt tBlllll . Darcclona: structuri infcrioare .