You are on page 1of 4

RISCURI PROFESIONALE IN SPITALE Dr.

Monica, ESANU
Medicină Generală ITM Cluj Risk assessment and effective health and safety management are the key to preventinting and reducing healthcare-worker exposure to work hazards..Better health and safety performance in the health sector vill benefit not only workers but also everyone receiving treatment and reduces costs Key word: , work hazards healthcare, healthcare worker, Riscul profesional este o problema de larg interes si unanim recunoscuta ca realitate . De-a lungul timpului insa riscurile la care s-a expus personalul medico-sanitar,au fost subestimate, neglijate chiar, iar profesionistii din sanatate aveau ca si prioritati riscurile industriale. Aproximativ 10% din angajaŃii Uniunii Europene lucrează în domeniul sănătăŃii şi protecŃiei sociale, un mare număr dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în spitale. Această situaŃie face ca sectorul sanitar să fie unul dintre cele mai mari sectoare de muncă din Europa,acoperind o gamă largă de profesiuni diverse. Femeile reprezintă aproximativ 77% din forŃa de muncă a acestui sector. În conformitate cu datele referitoare la Europa, accidentele din sectorul sanitar sunt cu 34% mai frecvente decât media la nivelul Uniunii Europene. In plus, sectorul sanitar deŃine locul al doilea în ceea ce priveşte incidenŃa afecŃiunilor musculo-scheletale legatede profesie (AMS), după sectorul construcŃiilor In cazul imbolnavirilor profesionale din sectorul sanitar cele mai multe se datoreaza agetilor biologici,iar peste jumatate din totalul bolnavilor cu maladii profesionale sunt femei. Avand in vedere gama larga de conditii de munca din mediul spitalicesc, riscurile profesionale sunt numeroase,iar problemelede sănătate asociate sectorului sanitar nu pot fi neglijate. Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu numai personalul medico-sanitar, ci şi personalul auxiliar pentru servicii, lucrătorii comerciali, precum şi o gamă largă de specialişti, incluzându-i pe cei care lucrează în laboratoare şi în secŃiile de anestezie.Aici mai figurează principalele autorităŃi responsabile de securitatea şi sănătatea în muncă,asociaŃii patronale, sindicate şi organizaŃii nonguvernamentale. Evaluarea riscurilor şi managementul eficient al sănătăŃii şi securităŃii în muncă reprezintă elementele esenŃiale de prevenire şi reducere a expunerii angajaŃilor din sectorul sanitar la riscuri profesionale. Aceste măsuri cuprind: existenŃa sistemului de management al sănătăŃii şi securităŃii în muncă; politică de prevenire şi de evaluare a riscurilor; instruirea; consultarea angajaŃilor; servicii de prevenire dispunând de resurse corespunzătoare; • integrarea securităŃii şi sănătăŃii în muncă în alte procese de gestiune, cum sunt achiziŃia şi licitarea contractelor. Evaluarea riscurilor va Ńine cont de toate pericolele existente şi va identifica cine ar putea fi rănit şi în ce mod, adoptându-se măsurile necesare pentru prevenirea acestor riscuri, în primul rând prin prevenirea la sursă; • • •

Consultarea angajaŃilor şi implicarea activă a reprezentanŃilor acestora - de exemplu, prin intermediul comitetelor de sănătate şi securitate în muncă - sunt elemente importante ale reuşitei managementului sanitar. Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu numai personalul medico-sanitar, ci şi personalul auxiliar pentru servicii, lucrătorii comerciali, precum şi o gamă largă de specialişti, incluzându-i pe cei care lucrează în laboratoare şi în secŃiile de anestezie.Aici mai figurează principalele autorităŃi responsabile de securitatea şi sănătatea în muncă, asociaŃii patronale, sindicate şi organizaŃii nonguvernamentale.

Principalele categorii de riscuri profesionale in unitatile sanitare sunt :
AgenŃii biologici profesionali:micro-organisme, virusuri - de ex. HIV şi hepatita B,C,sânge contaminat; • SubstanŃele chimice inclusiv dezinfectanŃi, gaze de anestezie şi antibiotice.,antineoplazice • Radiatiile ionizante . • Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articulară ,poziŃii vicioase în timpul efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de ridicare si transport • Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articulară ,poziŃii vicioase în timpul efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de ridicare si transport • Munca în schimburi, ritmul de lucru , munca de noapte . • ViolenŃa din partea publicului. • riscuri psiho-sociale,situaŃii traumatice, organizarea muncii şi relaŃiile cu colegii. • Accidentele de muncă – căderi, tăieturi, înŃepături de ac, şocuri electrice, etc. Manevrarea manuală şi poziŃiile de lucru vicioase sunt tipice pe timpul asistării pacienŃilor. Categoriile de personal expuse sunt :infirmiere, femei de serviciu, brancardieri,asistente medicale, infirmieri..Suprasolicitarea fizica , se datoreaza in principal unor posturi nefiziologice,caracterizate prin efectuarea unor eforturi de ridicare,cu trunchiul in pozitie de anteflexie(ridicarea bolnavilor,schimbarea paturilor,impingerea carucioarelor) • PoziŃii obositoare pot de asemenea fi prezente în sălile de chirurgie sau în laboratoarele medicale. Dorsalgiile sunt cea mai frecventa manifestare la categoriile de personal expuse. Măsurile de prevenire includ luarea în consideraŃie a următoarelor: • • • • • Atunci când s-au evaluat respectivele activităŃi, s-a Ńinut cont de manipularea manuală a maselor şi de poziŃiile de lucru vicioase,? Există posibilitatea de a fi utilizate mijloace tehnice auxiliare sau echipamentele reglabile ? Locul de muncă poate fi reorganizat astfel încât problema să poată fi evitată sau să i se reuă consecinŃele? Este organizată instruirea salariaŃilor? Este asigurată supraveghere medicală şi sunt prevăzute servicii de reabilitare?

Agenti alergizanti si iritanti
Riscurile la adresa aparatului respirator , a tegumentelor, si mucoaselor sunt destul de numeroase.si se datoreaza deficientelor de ventilatie a salilor de operatie, salilor de tratament, dupa efectuarea operatiilor de dezinfectie sau curatenie.Formaldehida glutaraldehida, oxidul de etilen se utilizată pentru sterilizarea la rece a instrumentarului şi ca agenti de îmbălsămare,etc.Ele au puternice proprietati iritante cutaneo-mucoase.putand induce astmul bronsic, eczeme alergice de contact , efecte asupra sistemului nervos,efecte iritative ale ochilor, gâtului şi plămânilor,tuse, dureri toracice, cefalee, Utilizarea numeroaselor tipuri de sapun si antiseptice sta la originea a numeroase dermatite de contact iritative sau alergice.

AngajaŃii sectorului sanitar riscă să fie afectaŃi de (alergii imediate urticariene la latex datorită utilizării mănuşilorde protecŃie. ReacŃiile alergice includ senzaŃia de mâncărime la nivelul pielii, afecŃiuni la nivelul nasului, sinusurilor şi ochilor, apariŃia astmului bronşic, şi chiar şocuri anafilactice intraoperatorii. Sensibilizari au fost semnalate la acceleratorii de vulcanizare a cauciucului si la antioxidanti. Măsurile de prevenire includ următoarele : Utilizarea de mănuşi având conŃinut mai scăzut de proteine extractibile din latex. Limitarea utilizării mănuşilor din latex numai la activităŃile cu risc infecŃios. Utilizarea mănuşilor nepudrate, ori de câte ori este posibil Utilizarea bunelor practici de igienă, cum sunt spălarea mâinilor şi evitarea folosirii cremelor tip barieră de protecŃie împreună cu mănuşile de latex Cazuri de sensibilizare au fost constatate la unele antibiotice cum sunt:macrolide(penicilina tylosina utilizate in medicina veterinara), la unele neuroleptice si la instrumente metalice care contin crom, nichel, cobalt. Manusile de cauciuc nu ofera protectie fata de sensibilizantii metalici, eficiente fiind doar cele confectionate din material plastic • • • • La prepararea cisplatinei au fost descrise pusee urticariforme si eczeme.Caderi ale parului si dispnee de tip astmatiform au fost descrise la manipularea ciclofosfamidei, iar fibrozele pulmonare au fost raportate dupa manipularea bleomicinei.

Medicamente antineoplazice(MA)
In serviciile de oncologie si nu numai, personalul sanitar manipuleaza medicamente antineoplazice (MA) in locuri de munca special amenajate. Foarte multe MA pot interfera cu materialul genetic , putind induce mutatii in celulele somatice si germinale.,Transformarea maligna a celulelor rezulta in general in urma unor mutatii , deci aceste substante sunt potential cancerigene.Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie(inhalare aerosoli),fie pe cale cutanata(prepararea injectiilor cu citostatice).S-a observat o crestere a numarului de aberatii cromozomiale , limfocitare la asistentele si infirmierele care manipuleaza citostatice. Unii autori au incercat o asociere intre cresterea frecventei avorturilor si expunere aprofesionala la MA in primul trimestru de sarcina

Gazele anestezice
Personalul care lucreaza in salile de operatie poate fi expus in mod cronic la mici cantitati de gaz anestezic Aceste gaze actioneaza asupra SNC,rinichichiului, ficatului,hepatita toxica la halotan find o boala profesionala recunoscuta..Studii efectuate asupra unor anestezisti si infirmiere din salile de operatie au aratat o prevalenta crescuta a cefaleei Accidente prin expunere la singe(AES): ConsecinŃele rănilor cauzate personalului medical de înŃepăturile accidentale cu ace de seringă folosite pot fi atât de ordin emoŃional cât şi fizic,deoarece personalul poate fi infectat în acest mod cu virusuri având cale de transmitere sanguină, cum ar fi virusul HIV sau Hepatita B şi C. Măsurile preventive cuprind în special : • • • • Eliminarea utilizării acelor de seringă, ori de câte ori sunt disponibile alternative sigure şi eficiente. Implementarea utilizării unor instrumente dotate cu elemente de securitate şi evaluarea utilizării acestora, pentru a stabili care dintre acestea sunt cele mai eficiente şi adecvate. Modificarea procedeelor de muncă care comportă risc de rănire cu ace, pentru a le face maisigure. A se evita repunerea capacelor pe ace. Instruirea angajaŃilor privind utilizarea şi îndepărtarea acelor de seringă după utilizare, în condiŃii de deplină securitate, în containerele corespunzătoare obiectelor ascuŃite.

Studiile au arătat că problemele psiho-sociale, cum ar fi violenŃa din partea publicului, intimidările din partea unor colegi de lucru şi alŃi factori de stres, sunt frecvente în sectorul sanitar.Agresiunile din partea din partea bolnavilor la adresa infirmierelor si asistentelor sunt relativ frecvente,dar rareori ajung la violenta. Ele apar mai ales in serviciile de urgenta si psihiatrie. Confruntarea cu durerea sau cu moartea pacienŃilor, lipsa de autonomie şi monotonia sarcinilor de la anumite locuri de muncă, absenŃa lucrului în echipă, munca în colectivităŃ izolate, absenŃa sprijinului sunt factori suplimentari de stres. Cu toate acestea, este posibilă prevenirea şi Ńinerea sub control a acestor aspecte. Munca de noapte este o sursa frecventa de insomnii, tulburari de memorie, iritabilitate. Poate apare deseori un sentiment de singuratate.Aceste manifestari apar deseori pe fondul unei stari de oboseala generala si/sau in contextul unui abuz de medicamente. Munca în schimburi, cu gărzi de noapte, mai ales in cazul chirurgiei de urgenta,poate cauza o serie de probleme de sănătate.În acest sens, măsurile de Ńinere sub control şi de prevenire vor include ameliorarea programului de lucru. :ÎmbunătăŃirea performanŃei din sectorul sanitar, în domeniul de securitate şi sănătate în muncă,va fi benefică nu numai pentru lucrătorii din acest sector, dar şi pentru orice persoană care primeşte un tratament, permiŃând totodată reducerea costurilor.