P. 1
Curs Asamblari Mecanice m7

Curs Asamblari Mecanice m7

|Views: 1|Likes:
Published by Elena Manole

More info:

Published by: Elena Manole on Mar 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2015

pdf

text

original

ASAMBLĂRI MECANICE

Tema 1. STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE Tema 2. DOCUMENTE TEHNOLOGICE NECESARE REALIZĂRII OPERAŢIEI DE ASAMBLARE Tema 3. PRECIZIA DE PRELUCRARE Şl ASAMBLARE Tema 4. METODE DE ASAMBLARE Tema 5. PREGĂTIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE Tema 6. ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE Tema 7. ASAMBLĂRI DEMONTABILE Tema 8. NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI Şl NTSM După studierea acestui manual, vei fi capabil: □ să stabileşti procesul tehnologic de asamblare; □ să realizezi produse specifice prin asamblări nedemontabile; □ să efectuezi lucrări de asamblare demontabilă. 1. S TRUCTURA PROCESULUI TEHNOLO GI C DE ASAMBLARE Majoritatea aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor se compun dintr-o serie de piese şi subansambluri. în foarte multe cazuri, acestea trebuie să se încadreze în anumite limite de abateri dimensionale, care ţin atât de construcţie, cât şi de modul în care ele lucrează împreună. Asamblarea este îmbinarea a două sau mai multe piese definitiv prelucrate, într-o anumită succesiune, astfel încât să formeze un produs finit, care să corespundă din punct de vedere tehnic scopului pentru care a fost proiectat. Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic şi este executat în general în aceeaşi întreprindere în care au fost executate şi piesele. în situaţii speciale, asamblarea finală (sau cea parţială) se face la locul de utilizare a produsului. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operaţiilor de îmbinare a pieselor, de verificare a poziţiei lor relative şi de recepţie după asamblarea definitivă, având drept scop obţinerea unui produs care să corespundă în totalitate activităţii pentru care a fost proiectat. 1.1. Elemente ale asamblării Maşinile şi instalaţiile sunt produse complexe, compuse dintr-o serie de elemente de asamblare. Componentele unui ansamblu sunt prezentate în tabelul 1.1. Tabelul 1.1.

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

1

De regulă, piesele nu se montează direct în ansamblul general. întâi sunt montate subansamblurile şi mecanismele, apoi, împreună cu piesele de legătură, acestea formează ansamblul general. Schema generală de montare este o reprezentare grafică a succesiunii în care sunt montate componentele unui ansamblu final. În figura 1.1. este reprezentată schema generală de montare a unei maşini.

Fig. 1.1. Schema generală de montare a unei maşini: M - motor; P - piesă; SA - subansamblu; A - ansamblu.

1.2. Documentaţia tehnică Pentru realizarea unui ansamblu în condiţii optime, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al condiţiilor tehnice de realizare, este nevoie de o documentaţie tehnică, cuprinzând elementele de mai jos: 1. Desenul de ansamblu al produsului, care cuprinde: ► vederile şi secţiunile necesare pentru înţelegerea lui; ► specificaţia privind numărul pieselor şi al subansamblurilor componente; ► dimensiunile de gabarit şi cele necesare montajului; ► ajustajele realizate între piesele componente; ► masa produsului asamblat; ► prescripţii speciale de asamblare (condiţii tehnice specifice). Desenul de ansamblu va fi însoţit de desenele subansamblurilor ce trebuie realizate, precum şi de desenele pieselor ce se vor monta. 2. Fişa tehnologică de execuţie cuprinde toate informaţiile necesare procesului tehnologic, utilajele necesare, precum şi metodele şi mijloacele de control. Tot în fişa tehnologică sunt prevăzute sculele necesare montajului şi timpii necesari realizării acestor operaţii. 3. Programul de producţie cuprinde metoda de asamblare, specificând atelierele în care se va face montajul, precum şi numărul de muncitori necesar. 4. Buletinul de recepţie stabileşte condiţiile de recepţie, precum şi normele ce cuprind date referitoare la condiţiile tehnice ce trebuie îndeplinite de produs. Un proces tehnologic de asamblare este compus din: operaţii; faze; mânuiri. Componentele procesului tehnologic sunt prezentate în tabelul 1.2. Prezentăm, spre exemplificare, operaţia de presare manuală a unei bucşe într-un alezaj (fig. 1.2.), care cuprinde următoarele faze: ► pregătirea pentru asamblare (introducerea prin ghidaj, centrarea); ► baterea propriu-zisă;
Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 2

► controlul operaţiei.

Fig. 1.2. Operaţia de presare manuală a unei bucşe într-un alezaj

Tabelul 1.2.

Pentru realizarea fazei, se efectuează o serie de mânuiri (reglarea, centrarea, baterea etc). Toate operaţiile şi fazele realizate în cadrul unui proces tehnologic de asamblare sunt menţionate într-o fişă specială, numită plan de operaţii. Proiectarea unui proces tehnologic de asamblare se realizează în scopul rezolvării următoarelor cerinţe: ► realizarea unei succesiuni a asamblării pieselor, subansamblurilor şi a ansamblului în totalitate; ► alegerea celor mai economice procedee de realizare şi de verificare a operaţiilor de montaj; ► stabilirea sau proiectarea utilajelor şi a dispozitivelor necesare la montaj, la control şi transport; ► stabilirea numărului de personal care va participa la realizarea ansamblului. Orice proces tehnologic trebuie să fie astfel proiectat, încât să asigure realizarea prescripţiilor tehnice cerute de proiect şi a normelor de precizie şi rigiditate, cu un cost cât mai mic cu putinţă. Pentru proiectarea procesului tehnologic de asamblare mecanică, este necesar să se cunoască nivelul de dotare şi posibilităţile de completare în viitor a bazei materiale a întreprinderii cu maşini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare. în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa unei anumite dotări cu echipament tehnic a unei întreprinderi, pot fi evidenţiate două situaţii distincte: a) în cazul unei întreprinderi existente, înainte de a se trece la elaborarea tehnologiei, tehnicianul trebuie să cunoască în principiu echipamentul tehnic din înzestrarea întreprinderii, întrucât, în funcţie de acest echipament, urmează a fi proiectat procesul tehnologic. b) Pentru o întreprindere ce urmează a fi construită, proiectarea tehnologiei de obţinere a celor mai importante produse este aceea care determină achiziţionarea diferitelor utilaje, scule
Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

3

etc. se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a întreprinderii în raport cu tehnologia proiectată. în acest caz. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 4 .

piuliţa (5).1. în cazul producţiei de unicate a unor produse complicate. cunoaşterea gradului de calificare a cadrelor. se întocmeşte.2. 4 . dispozitivelor şi verificatoarelor necesare. planul de operaţii. asamblarea se realizează simultan.1. 2 .şuruburi de fixare. sunt stabilite utilajele de lucru.). se montează inelul de siguranţă (4) şi. 3 . După ce a fost întocmită schema de asamblare. ciclograma asamblării. 2. se observă că acesta se compune din: 1 . Pentru exemplificare. prin găurile realizate la prelucrare. schema de asamblare.butucul roţii melcate. Tot acum. sunt stabilite ordinea operaţiilor de asamblare şi împărţirea pe faze. dar şi pentru realizarea funcţionalităţii ansamblului.roata melcată. înainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de asamblare mecanică. în unele etape. tehnologul să fie în posesia unor date privind calificarea cadrelor Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 5 . dar şi a unui cost scăzut. timpii necesari pentru realizarea operaţiilor şi a fazelor. Fig. Se impune deci ca. Schemele de asamblare se întocmesc.piuliţă. Pentru obţinerea calităţii ansamblurilor. se introduc şuruburile de fixare (3). prin urmare. se trece la realizarea de către tehnolog a fişei tehnologice şi a planului de operaţii. Cu ajutorul acestora. Elaborarea documentaţiei tehnologice face necesară. de regulă. să considerăm operaţia de asamblare pe butuc a unei roţi dinţate melcate (fig. Schema de asamblare este succesiunea naturală şi logică a operaţiilor de asamblare.inel de siguranţă. de asemenea. atunci când producţia este de serie sau de masă şi. Pentru fixarea ansamblului. care are rol de centrare. la sfârşit. 5. la mai multe locuri de muncă şi de către mai multe echipe. sunt necesare documentele tehnologice prezentate în schema următoare: Schema lanţurilor de dimensiuni este necesară pentru stabilirea succesiunii operaţiilor de asamblare. întocmită după o analiză completă a operaţiilor de asamblare a grupelor şi a subansamblurilor. precum şi totalitatea sculelor. Realizarea ansamblului propus spre studiu se face în modul următor: coroana melcată este îmbinată cu butucul prin intermediul flanşei. DOCUMENTE TEHNOLOGICE NECESARE REALIZĂRII OPERAŢIEI DE ASAMBLARE Documentele tehnologice necesare proiectării procesului de asamblare sunt: fişa tehnologică. 2. Schema de asamblare butuc-roată melcată Din analiza ansamblului. De realizarea corectă a lanţului de dimensiuni depinde şi economicitatea în realizarea produsului.

2. fără defalcarea lor pe faze de realizare. raportate |a timpul necesar executării lor. Ele au o mare importanţă la producţia de serie mare. sedau indicaţii referitoare la procesul de asamblare a maşinilor. dar la un cost cât mai scăzut. Ciclograma asamblării este o reprezentare grafică a operaţiilor de asamblare. 2. a). b).. ► norma de timp şi gradul de calificare a celui ce execută operaţia. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 6 . ► fazele succesive ale montării. acestea pot fi: ► asamblări succesive (fig. deci. când operaţiile se succed. ► indicaţii privind sculele.2. dispozitivele şi verificatoarele necesare realizării unei operaţii. se stabileşte o asemenea variantă tehnologică care să permită realizarea produsului în condiţiile precise de proiectant. când o parte din operaţiile de asamblare se realizează în acelaşi timp. dar şi în cazul asamblării pe bandă. Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trebuie să constituie o problemă importantă pentru fiecare întreprindere. 2. Planurile de operaţii conţin: ► numerele de ordine ale operaţiilor. Planul de operaţii conţine un studiu în detaliu al procesului tehnologic de asamblare şi este adeseori însoţit de desene pentru operaţii. precum şi a subansamblurilor componente. ► suprapunerea unui număr cât mai mare posibil de operaţii. planul de operaţii şi ciclograma asamblării. a dispozitivelor. Documentele tehnologice necesare proiectării procesului de asamblare sunt: fişa tehnologică. Ciclogramele indică şi căile de reducere a timpului de asamblare şi. Cu ajutorul ei. Din punctul de vedere al momentului realizării asamblărilor. aceasta având însemnate consecinţe asupra costului şi productivităţii. În funcţie de acest element. în ordinea succesiunii acestora. ► asamblări paralel-succesive (fig. El conţine în mod detaliat toate etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea ansamblului. Fişa tehnologică cuprinde ordinea operaţiilor.. Planul de operaţii este întocmit la producţia de serie şi de masă. Aceste căi pot fi: ► reducerea timpului necesar fiecărei operaţii. Fişa tehnologică este întocmită atunci când produsul este realizat în producţie de unicat sau în serie mică. ale costului acestei operaţii.existente.

4. Ciclograme COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 6. Defineşte şi caracterizează etapele procesului tehnologic de asamblare. 2. Enumera documentele tehnologice necesare proiectării unui proces tehnologic de asamblare.2. 5. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 7 . Defineşte asamblarea şi procesul tehnologic de asamblare. 3. Defineşte ansamblul general şi enumera componentele sale.Fig. Defineşte fazele succesive necesare pentru realizarea unui subansamblu.OLT APLICAȚII Răspunde următoarelor cerinţe: 1. 2. Analizează elementele de cotare necesare execuţiei roţii dinţate din desenul alăturat.

Abaterile datorate poziţionării necorespunzătoare a unor repere sunt considerate erori grosolane. Lipsa de precizie a reperelor asamblate este cauzată de: ► abateri ale organelor asamblate rezultate din erorile de prelucrare. al cărui element de închidere va avea o eroare ce nu trebuie să depăşească toleranţele prescrise. Abaterile grupelor de repere în mişcare sunt legate atât de starea de dezechilibru a maselor în mişcare. ► abateri datorate aşezării necorespunzătoare a reperelor. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 8 . precum şi durata de funcţionare a ansamblului. ► abateri ale grupelor pieselor în mişcare. cât şi de apariţia vibraţiilor. Erorile de poziţie ale pieselor apar ca erori ale lanţului de dimensiuni. Reperele care nu corespund condiţiilor tehnice impuse în desenul de execuţie influenţează negativ calitatea asamblării şi periclitează buna funcţionare. PRECIZIA DE PRELUCRARE SI ASAMBLARE Calitatea asamblării este direct legată de calitatea realizării reperelor componente.3. Erorile de prelucrare ale reperelor sunt limitate de toleranţele prescrise pentru dimensiunile suprafeţelor şi de corelaţiile dintre ele. care sunt datorate neglijenţei sau neatenţiei.

denumire convenţională a oricărei suprafeţe exterioare.cazul alezajelor. b . ► poziţia reciprocă a suprafeţelor. ►rugozitatea suprafeţelor (libere sau în contact). în general. este stabilită prin calcul şi are aceeaşi valoare pentru arbore şi alezaj în asamblarea considerată (fig. piesele şi produsele finite identice se deosebesc unele de altele.3. piesa cuprinsă). În procesul tehnologic de asamblare. 3. abaterilor şi toleranţelor: a . din mai multe piese finite se obţine un produs finit (aparate. ► Arbore . piesa cuprinzătoare). Abateri dimensionale. mecanici sau geometrici. chiar dacă nu este cilindrică (la montaj. Fig. 3. 3. Precizia dimensională Prin dimensiune se înţelege mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi. Dimensiunea limită admisibilă maximă sau minimă . ► dimensiuni. care depind de: ► tipul suprafeţelor care le compun.cazul arborilor 2. ► distanţele dintre suprafeţe. Datorită faptului că în timpul obţinerii unui produs finit intervin un număr mare de factori obiectivi şi subiectivi (de exemplu. Dimensiunea medie este semisuma dimensiunilor limită.reprezintă dimensiunile care au rolul de a asigura funcţionarea în condiţii bune a pieselor. dar şi de piesa sau de produsul teoretic. Creşterea gradului de apropiere. Precizia prelucrării reprezintă gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat. în unitatea de măsură aleasă.1. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 9 . deci creşterea preciziei se face prin impunerea în proiect a unui număr de condiţii funcţionale.1. Din punct de vedere geometric. maşini. fizici. Reprezentarea dimensiunilor.denumire convenţională a oricărei suprafeţe interioare a unei piese. imperfecţiunile mijloacelor de lucru sau de control). 3. precizia prelucrării pieselor şi precizia asamblării iau în considerare următoarele aspecte: ► precizia dimensiunilor (liniare şi unghiulare). chiar dacă nu este cilindrică (la montaj. Dimensiunile. de formă şi de poziţie Calitatea pieselor şi a produselor finite este determinată de valorile reale ale parametrilor chimici. Cota este dimensiunea înscrisă pe desenul de execuţie.2. ► gradul de netezime al suprafeţelor. Dimensiunea nominală notată cu N. Organele de maşini sunt corpuri geometrice care au forme variate. ► Alezaj . faţă de piesa sau produsul proiectat. ► precizia formei geometrice a suprafeţelor. instalaţii). pot fi de mai multe tipuri: 1.).1.

d min =N + a i . Aplicând relaţiile de calcul pentru arbori în situaţia din figura 3. Dmax=N + A i . ► . A ef = d ef -N. def) Şi dimensiunea nominală corespunzătoare şi se notează cu A. 3. Convenţional. dacă: dmin ˂d ef ˂d max . negative sau zero.când a ef > as şi A ef < A i .N).. 2) pentru arbori: a s = dmax .1. piesa este rebut recuperabil. b) d ef > d min sau D e{ < D min .Dmin = ( N + A s ) . atunci precizia este optimă. .2. Abaterile sunt de două feluri: 1. d ef = N + a ef . A ef = D ef -N. Abaterea reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea considerată (dmin. D ef = N + A ef . piesa este rebut recuperabil. Dimensiunea efectivă este valoarea obţinută prin prelucrare şi pusă în evidenţă prin măsurare.. Poziţionarea abaterilor şi a toleranţelor faţă de dimensiunea nominală (zero): Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 10 . Abaterile pot avea valori pozitive.) este zona cuprinsă între cele două dimensiuni limită. respectiv a.2. Fig. piesa este rebut irecuperabil. Toleranţa are totdeauna valori pozitive. Abatere limită (as.N. piesa este rebut irecuperabil. c/max.litere mici pentru dimensiunile arborilor. Abatere efectivă este diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă şi dimensiunea nominală.abatere inferioară) este diferenţa algebrică dintre dimensiunile limită şi dimensiunea nominală. dmax = N + As. se folosesc următoarele notaţii: ► . piesele sunt considerate bune. Dmin ˂Def ˂Dmax În situaţia în care : a) d ef < d min sau Def > Dmax. 3. Abaterile se reprezintă în raport cu linia zero (linie de referinţă. şi A e f > A s . Pentru reprezentarea din figura 3.1.litere mari pentru dimensiunile alezajelor. a i . ai = dmin-N.N. care reprezintă dimensiunea nominală. c) d e f = d med sau Def = D msd .1 se obţin următoarele relaţii: 1) pentru alezaje: A s = Dmax .( N + A i ) =A s-Ai 2) pentru arbori: t=dmax-dmin=as-ai Câmpul de toleranţă (fig. A i = Dmin-N. După măsurare. Toleranţa este diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă (diferenţa dintre abaterea superioară şi abaterea inferioară). se obţin următoarele relaţii: 1) pentru alezaje: T = Dmax .când aef > ai. putem ajunge la următoarele situaţii: .4.abatere superioară. Aplicând relaţiile de calcul pentru toleranţe în situaţia din figura 3. Dmax= N + A s . 2.

în limitele de toleranţă prescrise. Pentru prelucrarea cu o precizie ridicată a organelor de maşini se cere. trebuie să se indice gradul de precizie pentru prelucrare. parţiale sau limitate. pentru oricare din ansamblurile fabricate. Precizia de prelucrare. prin mişcări simple sau complexe a unora în raport cu altele. Precizia de prelucrare se referă la: ► forma geometrică a piesei. Abateri specifice Precizia de prelucrare dovedeşte în ce măsură au fost respectate.3. ► asigurarea funcţionării pe o anumită durată de timp. indicaţiile prevăzute în desenul de execuţie al unei piese. b . ► condiţiile în care se construieşte. Practic. înseamnă că piesele au fost executate cu precizii dimensionale şi de formă încadrate în limitele de toleranţă stabilite. Asamblarea pieselor unei construcţii mecanice trebuie să se facă în aşa fel încât să se asigure la acţiunea reciprocă poziţia pieselor în timpul funcţionării construcţiei. înseamnă că piesele sunt interschimbabile. ► poziţiile reciproce ale suprafeţelor. în primul rând. pot exista cazuri de piese cu precizie de prelucrare corespunzătoare unei interschimbabilităţi totale. în aceste condiţii. prin aceasta înţelegându-se gradul de corespondenţă a parametrilor geometrici ai piesei finite. Poziţiile pot fi fixe sau se pot schimba. ► calitatea suprafeţelor. În această situaţie. Pentru stabilirea preciziei. Gradul de precizie la care trebuie executate organele de maşini se stabileşte de către constructor. Încadrarea într-una din aceste categorii de precizie de prelucrare este determinată de condiţiile economice. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 11 . în raport cu parametrii fixaţi constructiv. Dacă asamblarea se poate efectua fără a mai fi nevoie de anumite lucrări de ajustare. se iau în considerare: ► nivelul tehnic care se cere maşinii. Abateri de prelucrare Calitatea unei piese prelucrate este determinată de o serie de factori geometrici.cazul arborilor 3. Prelucrarea mecanică a organului de maşină determină gradul de precizie a acestuia. piesele se pot schimba sau se pot întrebuinţa la asamblare.cazul alezajelor. ca maşinile-unelte la care se efectuează prelucrarea să poată asigura precizia corespunzătoare. care sunt indicaţi în desen. Dacă vom considera o îmbinare prin ajustaj. pentru a fi siguri de caracterul ajustajului. Interschimbabilitatea cere ca suprafeţele principale şi auxiliare ale pieselor să fie prelucrate cu precizie. piesele ocupă anumite poziţii determinate de rolul pe care îl îndeplinesc în acesta.a . în procesul de prelucrare. ► precizia dimensională. mecanici etc. încă din faza de proiectare. fizici. În ansamblul unei maşini. Precizia elementelor geometrice este determinată de precizia de prelucrare a piesei. al unui utilaj sau al unei construcţii mecanice.

Din punct de vedere tehnologic.4. 3. deoarece prin ele se pot influenţa abaterile dimensiunilor de la poziţia şi funcţiunea piesei în cadrul maşinii.au importanţă erorile la dimensiunile auxiliare. Dimensiunile libere nu au niciun fel de importanţă din punct de vedere tehnologic sau din punct de vedere constructiv. curbe sau oarecare. măsurarea se face numai după un diametru. Acest lucru este generat de faptul că organele de maşini sunt combinaţii de diferite corpuri geometrice. Abaterile se pot referi la: . 3. Dacă se folosesc aparate cu două puncte de contact (şublerul).4. ► abateri care provin din diferenţa dintre razele de curbură din acelaşi plan. Abateri de la forma poligonală De remarcat este faptul că aceste abateri nu sunt sesizate de multe ori la măsurători. . Aceste diferenţe determină o formă ovală (fig.Diferenţele dintre aceşti parametri sunt abaterile de prelucrare.3. 3.).3. Abateri dimensionale Dimensiunile determină mărimea. dar aceste abateri nu pot fi detectate. diametrul unei roţi de transmisie etc). . cea mai mare importanţă o au cele care determină poziţia şi funcţiunea piesei în cadrul maşinii. care sunt limitate de suprafeţe plane.forma geometrică (macrogeometria). Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 12 .poziţia reciprocă a suprafeţelor. deci şi a pieselor care formează ansamblul unei construcţii mecanice. sunt stabilite valorile abaterilor dimensionale admisibile.) sau poligonală (fig.calitatea suprafeţei (microgeometria). ► dimensiunile determinate de sarcinile statice şi dinamice (diametru. În aceasta categorie. grosime etc). . Fig. Abateri de la forma geometrică Abaterile de la forma geometrică pot fi: ► abateri referitoare la forma cilindrică a piesei. Dintre dimensiunile caracteristice unei piese. 3. se încadrează următoarele: ► dimensiunile elementelor lanţului cinematic al unei maşini (lungimea unui levier. din cauza simetriei lor. Din punct de vedere constructiv. forma şi poziţia reciprocă a suprafeţelor corpurilor geometrice. în locul formei cilindrice dorite. folosite pentru poziţionarea piesei pentru prelucrare şi dimensiunile libere. prezintă importanţă abaterile ce pot apărea la dimensiunile care determină poziţia şi funcţiunea piesei în cadrul maşinii. O altă categorie este formată din dimensiunile auxiliare. Ovalitatea se poate constata prin intermediul micrometrului. Prin standarde de stat. ► dimensiunile suprafeţelor principale şi auxiliare.dimensiuni. Abateri de la forma ovală Fig.

► perpendicularitate. Fig. ► bătaie frontală. 3. 3. ► neparalelism.5. 3..5. Conicitate Profilul suprafeţei rezultă din intersecţia suprafeţei prelucrate cu un plan ideal. 3. ► concavă (mosor) (fig.9. în toate direcţiile suprafeţei prelucrate. 3. a) sau a două suprafeţe cilindrice (fig. ► cu axa curbă (fig. Abaterea de coaxialitate se referă la abaterea care există între axele a două găuri (fig. 3.7. apar abateri în ceea ce priveşte rectilinitatea şi planitatea. ► abatere de la poziţia axelor. Abateri de la forma cilindrului.). Abateri de la forma Fig.). Abateri de la coaxialitate Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 13 .7.6. Abaterile privind rectilinitatea se referă la profilul suprafeţei. 3. Deformaţia curbă a axei piesei Fig.8. Fig. 3. Abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor Precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor ce limitează o piesă este determinată de mărimea abaterilor care apar.). fixând piesa între vârfuri sau pe o placă de trasat. Abaterile de la poziţia reciprocă a suprafeţelor se referă la: ► coaxialitate. Eroarea de rectilinitate se referă la toată lungimea liniei de intersecţie sau pe o anumită lungime a ei. 3. Concavitate Pentru piesele care au suprafeţele de asamblare plane.. ► cu forma conică (fig. 3. Abaterea de la planitate se defineşte ca o abatere de la rectilinitate.9..Forma poligonală se poate verifica cu ajutorul unui ceas comparator. Fig. ► bătaie radială.).6.9. b). 3. Erorile privind rectilinitatea generatoarei cilindrului fac ca piesa cilindrică să apară sub forma: ► convexă (butoi) (fig.8. perpendicular pe ea. Convexitate cilindrului.

de la o axă la o suprafaţă sau distanţa dintre două suprafeţe (fig. b.11. Fig. 3.11. 3.). Fig. Abateri de la paralelism Erorile privind perpendicularitatea se referă la abaterile de la unghiul drept. format de două suprafeţe plane (fig.13.). la axă. 3. Se consideră de acelaşi fel şi coaxialitatea abaterilor de formă (fig..10. măsurate paralel cu axa (fig. Fig.13. 3.. 3. a) sau de două axe (fig.12. 3. 3.Bătaia radială se referă la diferenţele dintre distanţele de la suprafaţa prelucrată a piesei.13. 3.10. Bătaia radială Bătaia frontală se referă la diferenţele dintre distanţele suprafeţei frontale a piesei pâna la un plan perpendicular pe axă. Abateri de la perpendicularitate Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 14 .). Fig. Bătaia frontală Abaterile privind paralelismul sunt caracterizate prin diferenţa dintre dimensiunile distanţelor de la o axă la alta. 3.12.).

d) dimensiune. b) precizie dimensională. Mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi. c) precizie de prelucrare. 2. c) precizia prelucrării. b) precizie dimensională. în unitatea de măsură aleasă. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 15 .COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . d) precizia formei geometrice. se numeşte: a) planitate. Gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat faţă de piesa/produsul proiectat se numeşte: a) rugozitate.OLT APLICAȚII 1.

c) dimensiune limită admisibilă. c) lungime. c) alezaj. d) precizie dimensională. 7. Valoarea dimensională obţinută prin prelucrare reprezintă: a) dimensiunea limită. care este stabilită prin calcul şi care are aceeaşi valoare pentru arbore şi alezaj se numeşte: a) dimensiune nominală.3. c) suprafaţă prelucrată. Denumirea convenţională a unei suprafeţe exterioare a unei piese. este: a) arbore. d) precizie dimensională. 6. b) dimensiune limită. c) abatere limită. b) dimensiune medie. Diferenţa dintre valoarea maximă şi cea minimă a unei dimensiuni se numeşte: a) toleranţă. d) bucşă. d) abatere. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 16 . d) abatere. este: a)alezaj. Dimensiunea notată cu N în teoria preciziei prelucrării. b) abatere efectivă. chiar dacă ea nu este cilindrică. 5. chiar dacă ea nu este cilindrică. b) dimensiunea nominală. b) arbore. d) bucşă. c) dimensiunea efectivă. Dimensiunea care are rolul de a asigura funcţionarea în condiţii bune a pieselor se numeşte: a) dimensiune efectivă. b) piesă internă. 4. 8. Denumirea convenţională a unei suprafeţe interioare a unei piese.

4. ► pregătirea pentru asamblare. 2) caracterul producţiei şi mărimea lotului. ► asamblarea finală. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 17 .Tehnologia realizării subansamblurilor Succesiunea de realizare a unui proces de asamblare este următoarea: ► alegerea pieselor. 5) nivelul de calificare a cadrelor. 3) desenul de execuţie a semifabricatului. Distanţa maximă dintre profilul efectiv şi dreapta adiacentă la acesta se numeşte: a) planitate. care se referă la: 1) documentaţia tehnică de bază. METODE DE ASAMBLARE Proiectarea procesului tehnologic de asamblare este legată de cunoaşterea unor elemente numite generic „date iniţiale". d) diferenţă de nivel. ► controlul pieselor în vederea stabilirii corespondenţei dimensionale şi de calitate. ► transportul pieselor la locul de asamblare.1. Realizează pentru Portofoliul elevului o schemă recapitulativă pentru tipurile de abateri specifice. b) rectilinitate. 6) alte condiţii de lucru. ► asamblarea iniţială şi verificarea acestei asamblări. 4) echipamentul tehnic disponibil. 4. ► reglarea ansamblului şi efectuarea probei de funcţionare.9. c) abatere de la rectilinitate.

fileta-rea. Pregătirea pieselor pentru asamblare necesită realizarea unei serii de operaţii. ► condiţii tehnice speciale necesare procesului de asamblare.1: Tabelul 4. răzuirea. ► alegerea procedeului de asamblare. lustruirea. Asamblarea propriu-zisă se poate realiza manual sau mecanizat. Asamblările mecanice sunt de două tipuri: staţionară şi mobilă. ► stabilirea sculelor. folosindu-se sau nu o serie de dispozitive sau scule. 4. rodarea. ► condiţiile tehnice de realizare. programul de producţie. Tipuri de procese de producţie La asamblare. termenele de livrare. 4. Proiectarea procesului de asamblare În proiectarea procesului de asamblare sunt luate în considerare următoarele date iniţiale: ► programul de producţie. în general. lepuirea. ► precizia şi rigiditatea produsului. cum ar fi: retuşarea. a dispozitivelor şi a instrumentelor de măsurat. ► stabilirea schemei de control şi a condiţiilor de recepţie. precizia lanţului de dimensiuni. caracteristicile şi complexitatea componentelor. ► stabilirea condiţiilor de rodaj a produsului. ► termenele de livrare. Pentru începerea unui proces tehnologic de asamblare.1. se deosebesc trei tipuri de procese de producţie: ► producţie individuală. deoarece la aceste ansambluri nu se aplică principiul interschimbabilităţii. ► producţie de masă. în cazul seriei mici sau al producţiei de unicate. găurirea. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 18 .Operaţiile de alegere şi de verificare a pieselor se aplică. Caracteristicile tipurilor de producţie sunt prezentate în tabelul 4.3.2. spălarea etc. în funcţie de condiţiile tehnice existente. sunt necesare: ► întocmirea schemei de asamblare şi de succesiune a operaţiilor şi a fazelor de montare.

Investiţiile pentru instalaţii speciale de transport sunt evitate. la fiecare loc de muncă se combină 2-3 operaţii diferenţiate.2. care pot fi executate de aceeaşi echipă. dispozitive şi verificatoare cu care a fost dotat locul de muncă. Prin această metodă. În această situaţie. Datorită imobilităţii produsului pe parcursul asamblării. Tabelul 4. montarea ansamblului se realizează la acelaşi loc de muncă. iar piesa de bază părăseşte locul de muncă numai în faza de produs finit. scade spaţiul necesar asamblării şi se permite un control eficace al calităţii şi al ritmului cu care este efectuată fiecare operaţie. Pentru a se realiza o durată uniformă de montare. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 19 . Muncitorii folosesc setul de scule. În tabelul 4. Acest mod de montaj este recomandat în special în situaţia în care piesa de bază nu este suficient de rigidă pentru a se evita deformaţiile elastice sau permanente. asamblarea se realizează într-o singură operaţie concentrată. creşte productivitatea muncii. precizia de montare este mai bine asigurată. sunt prezentate avantajele. de către o singură echipă de muncitori.Asamblarea staționară Prin acest procedeu. dezavantajele şi tipurile de asamblări staţionare.2.

se folosesc dispozitive speciale. Pentru asamblare. Asamblarea mobilă cu ritm impus este considerată metoda cea mai perfecţionată de asamblare. cu ajutorul benzilor transportatoare de cărucioare etc. muncitorii se specializează doar în operaţiile pe care le execută. Ea are o productivitate ridicată. iar productivitatea creşte datorită angrenării succesive în efectuarea operaţiilor. piesele şi subansamblurile deplasându-se de la un post la altul. Acest tip de asamblare este dificil de proiectat din punctul de vedere al încărcării posturilor de lucru. Operaţiile realizate la un loc de muncă se repetă şi. în special pentru operaţii de ajustare sau de reglare. La acest tip de asamblare. produsul este deplasat intermitent. atunci când acest lucru este absolut necesar. Piesele care intră în ansamblu trebuie prelucrate cu atenţie. Operaţiile complicate de asamblare care nu se pot integra în circuit fără a strangula producţia vor fi executate separat. Piesele şi subansamblurile se deplasează prin faţa posturilor de lucru cu o viteză determinată. Această metodă permite selecţionarea muncitorilor după complexitatea şi importanţa lucrărilor. din punctul de vedere al preciziei dimensionale. pentru a nu îngreuna ajustarea şi reglarea. la mai multe locuri de muncă. de aceea. la fiecare loc de muncă se execută una sau mai multe operaţii. Asamblarea mobilă cu ritm liber se aplică la producţia individuală sau cea de serie mică. în acest caz. Locul de muncă este dotat cu sculele şi cu dispozitivele strict necesare operaţiilor executate.Asamblarea mobilă Asamblarea mobilă se aplică la producţia de serie mare şi de masă. înlătură timpii morţi pentru deplasarea sculelor şi a dispozitivelor şi reduce costurile. de la un loc de muncă la altul. cu mijloace mecanizate sau cu mijloace manuale. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 20 . continuu sau intermitent. Este caracterizată prin faptul că asamblarea se execută pe etape.

trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: a) Valoarea toleranţei elementului de închidere trebuie să fie egală cu suma mărimilor toleranţelor celorlalte elemente ale lanţului de dimensiuni. existând posibilitatea introducerii unor norme tehnice precise pentru asamblare. de transport mecanizat. în toleranţele prescrise. cabluri sau dispozitive speciale. ► există posibilitatea înlocuirii rapide a pieselor uzate sau deteriorate. la un număr mic de elemente. suma fiind considerată în valoare absolută. La această metodă de asamblare. cât şi în timpul exploatării. Metoda se aplică la producţia de serie mare şi de masă. ► când ansamblul conţine un nu măr mare de elemente. Elementul de bază care intră în calcul la această metodă este toleranţa totală. Metoda interschimbabilităţii totale se recomandă în următoarele cazuri: ► când se cere o precizie mare.4.Pentru transport. deci scade costul produselor. ca urmare a aplicării unor metode de prelucrare precise şi a dotării cu scule. Avantajele acestei metode de asamblare sunt următoarele: ► este o metodă simplă şi economică. 4. dispozitive şi verificatoare corespunzătoare. Pentru a fi îndeplinită condiţia interschimbabilităţii totale. atât în timpul asamblării. se poate folosi una din metodele de asamblare din schema alăturată: Pentru alegerea metodei de asamblare. 4. cărucioare suspendate pe monoşine. fără să fie necesară o prelucrare sau o ajustare suplimentară. Dezavantajele metodei sunt: Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 21 . Metode de asamblare Pentru realizarea preciziei prescrise de proiect referitoare la poziţiile reciproce ale pieselor şi ale sub-ansamblurilor. ► prin aplicarea acestei metode. dar cu o precizie scăzută. pot fi folosiţi muncitori cu calificare relativ redusă. ► lucrările de normare sunt mult simplificate. deoarece precizia creşte. deoarece nu sunt necesare operaţii de sortare şi de ajustare a pieselor.1. ► la asamblare. dar şi de organizarea acesteia. se folosesc în general benzi transportoare. piesele nu sunt selecţionate. Metoda interschimbabilităţii totale Asigură îmbinarea componentelor. deoarece jocul sau strângerea rezultă direct după asamblare. b) Piesele care fac parte din acelaşi lanţ de dimensiuni sunt executate în limitele acestor toleranţe. creşte mult productivitatea muncii.4. se ţine seama de caracterul producţiei.

Metoda interschimbabilităţii parţiale Asigură precizia de închidere numai pentru o parte a elementelor lanţului de dimensiuni. Precizia necesară este obţinută prin sortarea pieselor după dimensiunile efective. b) metoda sortării pe grupe se aplică atunci când piesele asamblate sunt prelucrate în toleranţe largi.4. iar elementele de închidere ce rămân în afara preciziei prescrise sunt ajustate sau se reglează cu compensatoare.2. atunci când este necesară respectarea unor toleranţe foarte precise. 4. în mai multe grupe. adaosuri etc). Din această cauză. 4. după sortarea pe grupe. piesele cuprinse într-o grupă vor avea abateri mai mici decât cele care au fost prescrise. deci dimensiunile piesei alese se vor încadra în dimensiuni limită stabilite. 4. Putem spune că la această metodă se alege o piesă şi apoi. se alege cea de-a doua piesă. precum şi limitarea interschimbabilităţii. după alegerea piesei cuprinzătoare. rotire etc).5. Metoda sortării pieselor Permite executarea pieselor în toleranţe largi. luându-se ca bază mărimea ajustajului pentru o îmbinare dată. 4. cu toleranţe restrânse. iar ca dezavantaje.3. Metoda se aplică la producţia de serie. Metoda de asamblare după principiul ajustam Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 22 . ► prin această metodă nu se pot obţine ansambluri de precizie ridicată.4. fără să existe o sortare sau o ajustare prealabilă. Metoda de asamblare după principiul reglării Permite obţinerea preciziei prescrise. care se poate realiza prin următoarele metode: a) metoda sortării individuale. Metoda prezintă avantajul că se poate obţine orice precizie la elementul de închidere şi se elimină lucrările de ajustare la asamblare. rondele.4. Selecţia pieselor cu ajutorul automatelor este indicată datorită preciziei dimensionale foarte mari (de ordinul micrometrilor).► metoda nu poate fi folosită la asamblarea pieselor de dimensiuni mici. b) metoda sortării pe grupe. dar şi datorită productivităţii crescute. factorul principal îl reprezintă sortarea pieselor. c) metoda sortării combinate.4. datorită sortării pieselor. Această metodă prezintă dezavantajul stabilirii dimensiunilor pieselor la montaj. sortarea pieselor se face cu ajutorul automatelor de sortare. prin introducerea în construcţia mecanismelor a unor compensatoare ce permit variaţia dimensiunilor unui element al asamblării. . a) metoda sortării individuale constă în alegerea piesei cuprinse. La această metodă.4. ► asamblarea unor piese este dificilă din cauza formei complicate. Această metodă se poate aplica la producţia individuală sau de serie mică. Acest lucru se poate realiza în două moduri. ceea ce face ca metoda să fie foarte economică. Când metoda se aplică la serie mare sau de masă. c) metoda sortării combinate constă în alegerea pieselor prin metoda sortării individuale. şi anume: . Avantajele metodei constau în evitarea jocurilor sau a strângerilor la limitele inferioare. menţionăm: majorarea preţului.prin schimbarea poziţiei unei piese (deplasare. Sortarea pieselor se face cu ajutorul calibrelor sau a dispozitivelor limitative. dar îmbinarea se face cu jocuri sau cu strângeri limitate.prin introducerea unor piese în lanţul de dimensiuni (inele. Prelucrarea pieselor pentru acest tip de asamblare se face în toleranţe foarte largi.

Piesele folosite la acest tip de montaj trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ► să aibă un adaos de prelucrare suficient de mare pentru a permite compensarea prin ajustare. dar necesită muncitori cu calificare înaltă la montaj şi un volum mare de muncă.Constă în ajustarea pieselor în momentul montării. ► piesele-pereche din lanţul de dimensiuni să fie prelucrate în limitele prescrise. COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .OLT APLICAȚII Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 23 . cu scopul modificării dimensiunilor şi al aducerii lor la o valoare dinainte stabilită. din cauza prelucrărilor manuale. Metoda permite prelucrarea pieselor în condiţii avantajoase economic. Se aplică la producţia individuală.

2. înaintea asamblării. 6. se înlătură de pe piese praful. Caracterizează asamblarea mobilă. Precizează câte tipuri de producţie există şi caracterizează-le. PREGĂTIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE Condiţia cea mai importantă care trebuie avută în vedere la montajul pieselor este ca acestea să fie curate. 3. 5. Completează în tabelul următor caracteristicile elementelor de asamblare studiate: 7. De aceea. Caracterizează asamblarea staţionară. Prezintă asemănările şi deosebirile dintre tipurile de producţie. 1.Răspunde următoarelor cerinţe. aşchiile metalice Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 24 . 5. 4. Enumera şi caracterizează metodele de asamblare. Realizează schema recapitulativă a tipurilor de procese de producţie şi încadrează procesul de producţie din atelierul şcoală.

Aerul folosit trebuie să fie perfect uscat şi încălzit pentru a grăbi procesul de uscare după spălare. spălarea se execută mecanizat. benzină.3 mm. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 25 .1 mm. ► centrarea găurilor etc.1. ► ajustarea pieselor. spălarea se face manual în băi de petrol lampant. Înainte de asamblare. Curăţarea pieselor Curăţarea pieselor se poate face prin operaţiile prezentate în continuare. ► executarea de găuri de montaj. cu mijloace abrazive sau cu cârpe moi. Ajustarea constă în: ► teşirea muchiilor ascuţite. La producţia de serie mare. ► corectarea găurilor. în lichidele de ungere. Pentru producţia individuală. rodarea. el trebuie să aibă şi o presiune cât mai mare. suprafinisarea (lepuirea. Pătrunderea impurităţilor în canale. aceste măsuri trebuie riguros respectate. Operaţia se execută manual sau mecanizat. care se realizează cu o sculă metalică. c) Suflarea pieselor se realizează cu aer comprimat. La montajul mecanismelor de precizie. Tot prin această operaţie.). lustruirea). a) Curăţarea propriu . Operaţia se execută cu ajutorul unor pensule. precum şi resturile rămase după ştergerea pieselor.1. şi anume: retuşarea. cu ajutorul unor truse de pile.5 mm. alcool sau cu apă fierbinte şi sodă. filetarea manuală. pe lângă piesele în mişcare poate duce la îngreunarea sau chiar griparea mişcării. Ajustarea pieselor se realizează printr-o succesiune de operaţii. având presiunea de 3-6 bar. ► netezirea suprafeţelor. honuirea. pentru a putea îndepărta corpurile străine din locurile greu accesibile. sunt verificate canalele de ungere greu accesibile prin alte metode sau greu accesibile în timpul operaţiilor de montaj. Organele de maşini ce trebuie supuse operaţiilor de montaj au nevoie uneori de ajustare. pentru uşurarea acestora.zisă a pieselor constă în îndepărtarea impurităţilor şi a urmelor de vopsea de pe suprafeţe. utilajele respective fiind prevăzute şi cu dispozitive de uscare. alezarea. 5. spălarea pieselor. iar pentru finisare de 0. 0. găurirea. răzuirea. Retuşarea mecanizată se face cu aparate de pilit acţionate electric sau pneumatic (fig. lamarea. Adaosul de prelucrare la această operaţie poate fi de: 0. 5. Ajustarea pieselor Retuşarea Este o operaţie de ajustare. pentru adaptarea piesei în lanţul de dimensiuni sau pentru retuşarea suprafeţei.2. De asemenea. se execută: ► curăţarea pieselor. pulberile abrazive. îndoirea. b) Spălarea pieselor se execută în scopul îndepărtării impurităţilor rămase în urma curăţării. Operaţia mai este folosită şi pentru îndepărtarea rupturilor. 5. bavurilor sau a neregularităţilor.mărunte. pentru corectarea rugozităţii.

Calitatea operaţiei este apreciată cu ajutorul unui etalon confecţionat din tablă subţire.2. pentru suprafeţele plan-active (ghidaje) sau pentru suprafeţele cilindrice (cuzineţi). în care s-au practicat ferestre cu secţiunea 25 x 25 mm. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Pentru suprafeţele plane. Piesa etalon este apoi apăsată puţin şi rotită în diferite direcţii. suprafaţa trebuie să aibă 15-20 pete.1.. După îndepărtare.3).3 mm. Acestea au o suprafaţă de control cu rugozitate superioară sau cel puţin egală cu cea care trebuie obţinută prin răzuire. Răzuitor mecanic Operaţiile de răzuire se aplică.2. Răzuirea Este operaţia de ajustare folosită la piesele confecţionate din fontă cenuşie şi din aliaje neferoase. indigo sau negru de fum. Fig. numite plăci de tuşat. suprafaţa etalon se acoperă cu un strat de vopsea specială. răzuitoare curbe (fig. în general. Pentru o suprafaţă care asigură etanşarea.6. iar pentru suprafeţele curbe. 5.2. apoi această suprafaţă este pusă în contact cu suprafaţa ce trebuie verificată. Dispozitiv de pilit mecanic cu diferite forme de pile Rugozitatea suprafeţelor obţinută prin această prelucrare este de 12. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 26 . Fig. Vopseaua folosită poate fi miniu de plumb.3.. b). indicând astfel locurile unde mai este necesară operaţia de răzuire. Calitatea operaţiei de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon. se folosesc răzuitoare plane (fig. albastru de Prusia. 5.Fig.5 mm . 5. se observă că proeminenţele care au venit în contact cu vopseaua sunt colorate. 5. Pentru realizarea controlului. Numărul de pete găsite în cuprinsul unei ferestre indică gradul de netezime al suprafeţei. iar la lagăre între 10-18 pete. care au duritatea relativ redusă şi produc aşchii care se rup. 5. Răzuitoare manuale Pentru fabricaţia de serie se folosesc răzuitoare mecanice (fig. cu scule numite răzuitoare. diluate în ulei. 5. a). pe piesa de verificat.

între suprafaţa dispozitivului şi suprafaţa de rodat. 5. ► sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeaşi axă. 5. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 27 .4. ► sunt realizate găuri de corecţie pentru poziţionare sau pentru aspect.5. Piesa şi scula se fixează în dispozitive oscilante. se obţin suprafeţe a căror rugozitate este de 1. această operaţie nu poate fi realizată în timpul prelucrărilor mecanice. ghidaje pentru maşini-unelte sau angrenaje. finisarea poate fi plană sau rotundă.8 mm şi 0. Rodarea individuală Găurirea Se execută în timpul asamblării.4 mm. în vederea asigurării coaxialităţii lor. Arborele principal execută o mişcare de rotaţie şi una de translaţie.6 mm. Din punctul de vedere al poziţiei suprafeţelor pereche care se rodează.5. Operaţia se poate executa manual sau mecanizat. Fig.). Mărimea avansului de prelucrare la această operaţie nu depăşeşte 10 µm. robinete. în urma căreia se obţine o îmbunătăţire substanţială a calităţii suprafeţelor. când cele două suprafeţe supuse prelucrării sunt în contact una cu cealaltă în timpul prelucrării. 0. ► găurile au dimensiuni foarte mici şi necesită apoi operaţii de ajustare sau de filetare. se întinde o pastă abrazivă. fiecare suprafaţă se rodează separat. La acest procedeu. Prin operaţia de rodare. Operaţia se execută folosind pulberi sau paste abrazive.Rodarea Este operaţia prin care două suprafeţe metalice sunt netezite simultan. caz în care între cele două suprafeţe se găseşte pastă abrazivă. ventile. poate fi de două tipuri: a) rodare reciprocă (fig.). Suprafeţele sunt conjugate şi operaţia are scopul îmbunătăţirii contactului dintre ele. 5. 5. cu ajutorul dispozitivului de rodare. Rodarea reciprocă Fig. b) rodare individuală (fig. în lungul axei cilindrului piesei.4. atunci când: ► datorită poziţiei găurii. Lepuirea Este o operaţie de finisare mecanică sau mecano-chimică. Operaţia se poate executa cu maşini de găurit portabile electrice sau pneumatice pentru găuri având diametre de 1-20 mm sau pe maşini de găurit de masă sau cu coloană. Se aplică pentru: supapa şi scaunul supapei.

Honuirea înlătură şi abaterile macrogeometrice ale suprafeţei prelucrate. materialelor abrazive şi uleiurilor depuse în timpul operaţiilor de ajustare. montate pe un cap special extensibil (hon). şi cu ajutorul maşinilor de îndoit ţevi. 5. Se folosesc. Pentru filetele exterioare. Lamarea Este operaţia de prelucrare mecanică. Spălarea pieselor Operaţia se execută înainte de asamblare. Fig. honuirea se execută în mai multe treceri. care execută o mişcare oscilatorie de translaţie. 5. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 28 . Mişcarea de translaţie alternativă este realizată cu un motor hidraulic rectiliniu. cu amplitudini de 1. Arborele principal asigură honului o mişcare de rotaţie şi una de translaţie. folosind dispozitive de îndoit ţevi.6. Îndoirea Se aplică. în lungul axei alezajului prelucrat. folosind alezor fix sau reglabil. în funcţie de specificaţiile de pe desenul de executare. pentru producţia individuală.). Adaosul de prelucrare îndepărtat la această operaţie este de 0. cu bare abrazive cu granulaţie foarte fină. Spălarea se poate realiza manual sau mecanizat. uscat şi bine îndesat în ţeava. de finisare şi de calibrare. operaţia se realizează cu ajutorul filierelor. pentru ţevi. prin care se obţine o suprafaţă plană.2-0. petrolul rafinat sau apa. Operaţia se poate executa la rece pentru diametre mai mici de 8 mm şi rază mare de curbură. Alezarea Se execută manual. ţevile de cupru sunt încălzite la 500600 °C şi apoi sunt răcite în apă pentru înmuiere.Honuirea Este o operaţie de netezire a alezajelor cilindrice. Perpendicularitatea dintre axa găurii şi suprafaţa lamată este realizată cu ajutorul unui cep de ghidare. filiere de degroşare. aşchiilor. în acest caz. în scopul îndepărtării piliturii. înainte de îndoire.5 mm şi se realizează la una sau la două treceri. Filetarea manuală Este una din operaţiile frecvent întâlnite la asamblare şi este realizată pentru scopuri secundare. Schema lamării Operaţia se poate executa manual sau mecanizat şi are drept scop poziţionarea corectă a piuliţei. Se mai poate aplica pentru îndepărtarea bavu-rilor rămase după filetare (fig. cu ajutorul unor bare abrazive. o mişcare de avans circular. Operaţia se execută manual. după ce acestea au fost umplute cu sacâz topit sau cu nisip fin. barele abrazive execută o mişcare de avans axial. Lustruirea Este un procedeu de micronetezire.5-6 mm şi cu frecvenţe mari. pentru producţia de serie. perpendiculară pe axa unui alezaj. Lichidele de spălare recomandate sunt: benzina. în general. Operaţia constă în filetarea cu filiere sau cu tarozi (garnitură de trei tarozi) de degroşare.6. iar piesa. în acelaşi timp. de finisare şi calibrare.

5. 5.Maşinile de spălat pot fi: ► cu tambur (fig. ► cu bandă transportoare (fig. Mașină de spălat cu tambur Fig. Fig. care duc la îndepărtarea impurităţilor.).7. cu scopul reducerii inflamabilităţii benzinei. 7. 5-9.8.).). Maşină de spălat cu bandă transportoare În atelierele care nu dispun de maşini de spălat. După spălare. se folosesc pistoale de stropit.10.5 % tricloretilena.9. se folosesc instalaţii cu ultrasunete. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 29 . Maşină de spălat cu transportor cu rachetă Fig. 5. 5. Pentru piese cu configuraţie complicată. 5.8. Principiul de funcţionare constă în producerea în băile de spălare a oscilaţiilor mecanice cu frecvenţă ridicată (18-21 kHz). piesele sunt uscate cu aer comprimat. Acestea folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu 8 % tetra-clorură de carbon. ► cu transportor cu rachetă (fig.

2.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . 1.OLT APLICAȚII Răspunde următoarelor cerinţe. Completează tabelul următor: Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 30 . Explică ce este curăţarea pieselor şi arată cum se poate realiza. Caracterizează pe scurt operaţiile de pregătire necesare în vederea montajului. 3.

Metoda prezintă avantajele şi dezavantajele cuprinse în schema alăturată. Asamblarea prin presare se poate realiza: fie prin încălzire sau răcire. Asamblările prin presare se clasifică în: asamblări prin încălzire sau răcire și asamblări prin deformare. 6. Prezentarea generală a asamblărilor nedemontabile Asamblarea mecanică este reprezentată de legătura realizată între două sau mai multe piese. Asamblarea se poate face: prin presare transversală sau prin presare longitudinală. Asamblările nedemontabile pot fi: 1) asamblări directe. poansonare. crestare. astfel încât între acestea să apară forţe de strângere care să ducă la blocarea mişcării lor relative. enumerăm: asamblări prin sudare. simplitatea operaţiilortehnologice. Aceste asamblări pot fi realizate prin: sudare. Asamblări prin presare Asamblarea prin presare se obţine prin presarea a două piese. Printre acestea. 6. Asamblările nedemontabile sunt asamblările pentru a căror desfacere este necesară distrugerea parţială sau totală a organului de asamblare sau a pieselor componente.6. este necesar ca momentul la care trebuie să reziste îmbinarea. fie prin deformare. vedere mecanic. ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE 6. Mp să fie mai mare sau cel prin încălzire sau răcire şi asamblări prin deformare.1. piesele nu mai au posibilitatea mişcării relative unele în raport cu altele. asamblări prin lipire. ştemuire. în scopul realizării unui subansamblu sau a unei blocări. îndoire. Aceste asamblări au ca avantaje: costurile scăzute. Pentru ca îmbinarea să corespundă din punct de puţin egal cu momentul transmis de asamblare.2. asamblări prin nituire.2.forma constructivă şi gabaritul redus. strângere. 2) asamblări indirecte. îmbinările prin presare se execută în scopul asigurării transmiterii unui cuplu M t care solicită îmbinarea. Asamblările indirecte realizează legătura dintre elementele componente prin intermediul unor piese sau substanţe. datorită Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 31 . ceea ce permite introducerea uşoară a piesei cuprinse în alezajul său. În cazul acestor asamblări. Asamblările directe realizează direct legătura dintre piesele componente.1. Asamblări prin încălzire sau răcire Asamblarea prin încălzire se execută prin încălzirea piesei cuprinzătoare.

5 .temperatura mediului în care se lucrează. este realizată strângerea prescrisă.temperatura necesară dilatării alezajului. 2 . diametrul piesei interioare. Fig. Operaţia poartă denumirea de fretare şi este folosită la montajul bandajului roţilor.inductor. Temperatura la care este încălzită piesa cuprinzătoare este dată de relaţia: t = t d + t a + t s °[C]. La răcire.piesă încălzită. 6.) este prevăzută cu o plasă de sârmă. Se ţine seama că piesa se răceşte în timpul transportului de la locul de încălzire la locul de asamblare. pentru ca piesele încălzite să nu intre în contact cu fundul băii sau cu elementele de încălzire.2. Asamblarea prin răcirea piesei interioare se aplică atunci când piesa cuprinzătoare este voluminoasă sau când are o configuraţie mai complexă. Asamblarea prin încălzire După prelucrare la temperatura mediului ambiant. 6. diametrul acesteia devine mai mare decât diametrul arborelui şi montajul devine posibil. la vagoanele de cale ferată. ulei mineral sau ulei de ricin. S. piesa exterioară va strânge piesa de diametru mai mic. d. pentru a obţine o anumită strângere. 3 .1. d\ este mai mare decât diametrul găurii. Schema asamblării este prezentată în figura 6. 6.3. ts . Baie pentru încălzirea pieselor În unele situaţii. 4 . montajul se realizează în instalaţii speciale.). Valorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termică liniară a sunt următoarele: încălzirea pieselor se face în baie de apă. Fig. în aceste situaţii. t a . prin răcirea piesei.2. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 32 .temperatura de siguranţă. Fig. este mai convenabil ca încălzirea pieselor să se facă folosind rezistenţe electrice sau prin inducţie (fig. 6. Baia (fig.1. unde: t d . datorită contracţiei.suport.3.rezistenţe electrice. 6. Încălzirea electrică a pieselor pentru fretare: 1 baie metalică. După ce ansamblul este răcit.fenomenului de dilatare. După încălzirea piesei găurite.

deoarece contactul direct cu pielea provoacă leziuni grave. Schema de montaj este prezentată în figura 6. Asamblări prin mandrinare Se realizează prin lărgirea radială a piesei cuprinse (a arborelui) sau prin comprimarea piesei cuprinzătoare.. 6. pentru evitarea pericolului de explozii.incinta piesei. pentru temperaturi de până la -10 °C. 4 . Printre acestea. 2. se folosesc aceleaşi relaţii ca la încălzirea pieselor. Instalaţii de răcire: a . deoarece contactul cu oxigenul produce a-prinderea uleiului. 6. cu deosebirea că valoarea coeficientului de contracţie la răcire a r se extrage din tabelul următor: Pentru răcire.5.-190°C. ► manevrarea se va face cu mare atenţie. pentru temperaturi de până la-180 . 3. b . pentru temperaturi de până la -70 °C.Fenomenul care stă la baza procedeului este contracţia piesei. b .zăpadă carbonică.5. Fig. 6. Pentru calculul temperaturii de răcire.piesă. ► zăpadă carbonică.aer lichid.2.cu aer lichid Semnificaţiile notaţiilor: 1 . ► transportul şi manevrarea buteliilor de azot şi oxigen lichid se vor face cu grijă. Măsurile de protecţia muncii la această metodă de asamblare necesită atenţie deosebită.corpul instalaţiei. Fig.. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 33 . ► oxigen sau azot lichid.2. se pot folosi următoarele substanţe sau amestecuri: ► gheaţă cu clorură de sodiu.cu zăpadă carbonică. enumerăm: ► piesele vor fi atent curăţate de urme de ulei.4. Asamblări prin deformare Piesele care se asamblează prin deformare trebuie să îndeplinească condiţia de a fi deformabile în zona de asamblare. produsă odată cu scăderea temperaturii. 6. Montajul pieselor prin răcire Răcirea pieselor se realizează în instalaţii de răcire (fig.). a .4.

). se recomandă folosirea asamblărilor cu urechi răsucite (fig. a pieselor tubulare cu fundurile. îmbinarea contactelor electrice.asamblări cu urechi răsucite. Asamblările prin deformare sunt specifice industriei de aparate de măsurat. Ţeava asamblată prin mandrinare va fi debitată cu 1.9. 6. Prin această metodă.îmbinarea fundurilor pieselor tubulare. în decupările corespunzătoare piesei pereche. industriei electrotehnice şi celei de calculatoare. 6.6. Fig. b.metoda de asamblare. Fig. Pentru ca îmbinarea prin urechi să reziste. c . Mandrinarea manuală se aplică de obicei ţevilor cu pereţi subţiri sau celor din alamă sau cupru. Asamblări prin urechi: a . a pieselor executate prin ştanţare. se realizează îmbinarea capetelor de benzi. a celor ce urmează a fi lipite. Operaţia se realizează folosind dispozitive şi scule specializate (fig. 2. 6.9. c. Deoarece la îmbinările prin urechi asigurarea de formă este ceva mai slabă datorită elasticităţii materialului. folosindu-se un dispozitiv de mandrinare (fig. Fig.7.5 mm mai lungă decât lungimea finală de după mandrinare.8.. d . 6. Metoda constă în îndoirea sau răsucirea unor urechi. d .Sunt folosite atunci când este necesar să se asigure o bună etanşare între piesele îmbinate. fixarea arcurilor. Dispozitiv de mandrinare Asamblări prin deformarea piesei Asamblarea prin deformarea piesei se aplică la piesele cu pereţi subţiri şi constă în modelarea capetelor celor două piese în aşa fel încât să nu permită deplasarea lor una faţă de cealaltă.montarea arcurilor lamelare Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 34 . 6. sudate sau nituite (fig. Montaj prin mandrinare: a .7. Exemple de îmbinări prin urechi: a .îmbinarea benzilor. b . în acest fel.cu scule Operaţia de mandrinare se poate executa manual sau mecanizat.8). 6.6).cu dispozitive. Mandrinarea mecanizată se aplică ţevilor cu pereţi groşi. piesele sunt asigurate împotriva deplasărilor reciproce. Fig.. 6. este necesar ca grosimea tablei să fie suficient de mare. 6.). b.5. a) Asamblări prin urechi.

12. datorită costurilor scăzute şi uşurinţei executării. La acest tip de asamblare. Caracteristic este faptul că această metodă de asamblare nu poate fi aplicată decât pentru piesele executate din metale moi. b . 6.falţ dublu Se aplică la îmbinările mantalelor din tablă pentru recipiente cilindrice. 6. din cauza aspectului neplăcut al asamblării. prin răsfrângerea marginilor uneia din piese peste cealaltă.asamblare tub bară rotundă. b . Fig. b) Asamblări prin răsfrângere.10. alamă.11. emailate sau cu alte acoperiri de suprafaţă.îmbinare pe contur închis cu bordura interioară.Metoda nu poate fi aplicată pieselor nichelate. b .10. 6. 6. c . la terminarea răsfrângerii. iar piesa pe care se răsfrâng marginile trebuie să fie suficient de rezistentă.). Metoda se aplică la asamblarea pieselor tubulare cu bare sau a pieselor tubulare între ele (Fig. c) îmbinări prin falţ. Se deosebesc de îmbinările prin răsfrângere. pentru îmbinările pe contur deschis. Fig. aluminiu.falţ simplu direct. Exemple de asamblări prin răsfrângere: a .12). piesele se asigură împotriva deplasărilor prin lăcuire. permit îmbinarea a două sau a mai multor piese. Fig. 6. precum şi la asamblarea fundurilor acestor recipiente. Asamblarea prin nervurare: a .îmbinare prin răsfrângere pe contur deschis.). oţel moale. Operaţia necesită o fază de pregătire.asamblare a două tuburi Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 35 .îmbinarea prin răsfrângere a unui indicator pentru aparate de măsurare. prin faptul că ambele piese se îndoaie la locul de asamblare (fig. Este avantajoasă. Exemple de asamblări prin falţ: a . Se mai numesc şi asamblări pe contur închis. d) Asamblări prin nervurare. asigurarea se realizează prin formă (fig. 6. Se realizează prin imprimarea unei nervuri pe una sau pe ambele piese asamblate. Metoda se aplică la piese executate din materiale metalice moi.11.

.. Asamblările prin mandrinare sunt folosite atunci când este necesar să se asigure o bună etanşare între piesele îmbinate.. Asamblarea prin răcirea piesei interioare se aplică atunci când piesa cuprinzătoare este mică sau are o configuraţie simplă...... Asamblările prin presare permit transmiterea de cupluri relativ mari. d..OLT APLICAȚII 1.... c.. Dă exemple de asamblări directe. Completează spaţiile libere cu cuvinte potrivite: Asamblările directe realizează ... Precizează elementele componente ale asamblării de mai jos: 1……………. 2…………............... b.. are rigiditate crescută şi suportă funcţionarea în regim vibratoriu. datorită fenomenului de contracţie. legătura dintre piesele componente. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 36 .COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA .. Asamblările prin urechi se folosesc pentru a asigura piesele împotriva deplasărilor reciproce... Asamblarea prin încălzire se execută prin încălzirea piesei cuprinzătoare. Răspunde prin adevărat (A) sau fals (F): a. b... ceea ce permite introducerea uşoară a piesei cuprinse în alezajul său... Asamblările indirecte realizează legătura dintre elementele componente prin. este realizată strângerea prescrisă... Răspunde prin adevărat (A) sau fals (F): a... 2. Măsurile de protecţia muncii la metoda de asamblare prin presare nu necesită atenţie deosebită... 3. Operaţia de mandrinare se poate execută numai mecanizat...... c.. e.... După ce ansamblul este răcit... Asamblarea prin presare se obţine prin presarea a două piese astfel încât între acestea să apară forţe de strângere care să ducă la blocarea mişcării lor relative..

e. Asamblări prin urechi sau asamblări pe contur închis realizează îmbinarea a două sau a mai multor piese. f. este reprezentată o asamblare prin răsfrângere. Numeşte tipurile de asamblare reprezentate în figurile următoare: Realizează schema de montaj pentru o asamblare prin deformare. Îmbinările prin falţ se realizează astfel încât ambele piese se îndoaie la locul de asamblare. Metoda de asamblare prin urechi poate fi aplicată pieselor nichelate.d. h. emailate sau cu alte acoperiri de suprafaţă. În figura de mai jos. Pentru ca îmbinarea prin urechi să reziste grosimea tablei în zona de îmbinare este mai mare decât restul piesei. În figurile următoare sunt reprezentate două asamblări prin răsfrângere. realizată în atelierul şcoală. i. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 37 . g. prin răsfrângerea marginilor uneia din piese peste cealaltă. din cauza aspectului neplăcut al asamblării.

► încălzirea pieselor se face la temperatura de topire a aliajului de lipit.6. În funcţie de temperaturile de topire a aliajului. Caracteristicile asamblării prin lipire sunt: ► se realizează întotdeauna cu material de adaos. DE REŢINUT! La operaţia de lipire se află în stare lichidă doar aliajul de lipit. ► lipirea tare. Asamblări prin lipire Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabilă. la care temperatura de topire a aliajului este mai mare de 450 C. ► compoziţia materialului de adaos diferă de materialul care se lipeşte. Materialul de adaos se numeşte aliaj de lipit. Lipirea se bazează pe fenomenul fizic de fuziune a materialului de bază (piesa) cu aliajul de lipit. asamblările prin lipire (în urma cărora rezultă lipiturile) se împart în: ► lipirea moale. Lipirea se datorează fenomenului de difuziune a particulelor aliajului în materialul pieselor de lipit şi fenomenului de aliere de suprafaţă în zona de lipire. deci mai mică decât temperatura lor de topire.3. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 38 . Asamblarea prin lipire prezintă avantajele şi dezavantajele din schema alăturată. iar temperatura de topire a aliajului este cu minimum 50 °C mai mică decât temperatura de topire a pieselor asamblate. ► nu apar tensiuni termice în piese. cu material de adaos în stare fluidă. realizată la piese metalice. deci cele două materiale folosite (material de bază şi aliajul de lipit) trebuie să aibă temperaturi de topire diferite. la care temperatura de topire a materialului de adaos este mai mică de 450 C. ► nu apar deformaţii datorate încălzirii şi răcirii pieselor.

evitate de obicei.Pb şi cu adaosuri de Sb cu punctul de topire cuprins între 183 °C şi 325 °C şi Ag . 1 % magneziu sau 5% siliciu.. Asamblările prin lipire se folosesc în combinaţie cu nituri.Sn cu punctul de topire cuprins între 235 °C şi 310 °C. clorură de zinc. Soluţii constructive pentru lipituri moi Pentru situaţia în care lipitura va prelua solicitări mecanice mai mari. se utilizează la asamblări de etanşare şi pentru conductori electrici sau la circuite imprimate. sacâz şi stearină.suprafaţa de suprapunere este limitată de nepătrunderea aliajului între cele două suprafeţe .grosimea materialului (cel mai subţire). radiatoare. şi numai în situaţia în care piesa este realizată din aluminiu pur sau din aliaje ce conţin 1 % mangan.13 sunt prezentate câteva soluţii constructive pentru lipituri moi. 6) s. ► compuşi anorganici . Asamblările prin lipire moale pot fi realizate: ► cap la cap . pentru creşterea rezistenţei. tehnică de calcul. suduri sau fălţuiri.Pb .3. datorită rezistenţei scăzute a aliajului de lipit. Acestea sunt prezentate în figura 6. Este folosită la piese supuse la presiuni şi solicitări de valori mici pentru aparatură de laborator. Fig. bolţuri. ► prin suprapunere .13. Lipirea moale Prin acest procedeu. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 39 . 6.14. se obţin lipituri care suportă solicitări mici şi lucrează bine la temperaturi mai mici de 300 °C. Îndepărtarea oxizilor şi prevenirea formării oxizilor se realizează cu ajutorul fluxurilor pentru lipit. se folosesc o serie de soluţii pentru descărcarea de efort. De asemenea. În figura 6. 6. întâlniţi în următoarele variante: ► compuşi organici -colofoniu.acid clorhidric.1.Metoda de lipire se alege în funcţie de materialele pieselor care se lipesc şi de condiţiile de funcţionare ale ansamblului. Fig. Acestea sunt compuşi chimici. 6.lungimea de suprapunere este / = (4..14. Soluţii constructive pentru lipituri cu descărcare de efort Caracteristici ale lipirilor moi pentru câteva materiale reprezentative Aluminiul se lipeşte în condiţii mai grele. unde s . legături electrice. clorură de amoniu (ţipirig). Lipirea se realizează cu aliaje de lipit care conţin Sn .

Magneziul se lipeşte mai rar. Metoda de lipire se alege ţinând seama de: ► materialul şi dimensiunile pieselor. ► ultrasonic. ► tipul aliajului de lipit. ► prin cufundare în aliaj de lipit. ► numărul de piese lipite. Oţelul se asamblează mai greu prin lipire. lipirea moale se realizează prin următoarele metode: ► cu ciocane de lipit. iar atunci se folosesc aliaje ce conţin 60% Cd. Din punct de vedere tehnologic.DE REŢINUT! Aluminiul turnat sau forjat nu se poate lipi. suprafeţele pieselor din aluminiu se vor curăţa. ► cu arzătoare cu gaz. ► chimic. iar după lipire se aplică un tratament de recoacere. Înainte de lipire. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 40 .1 oră. ► prin rezistenţă de contact. dar numai după ce suprafeţele au fost bine curăţate mecanic şi chimic. ► forma îmbinării. ► instalaţiile de lipire existente. Aliajele de cupru se lipesc sub straturi de flux.cu peria din fibre de sticlă sau din oţel inoxidabil. 30% Zn şi 10% Sn. prin una dintre următoarele metode: ► mecanic . timp de 30 min .

verificatoare Ciocan de lipit. De asemenea. 5. Mod de lucru Operaţia de lipire se execută în următoarele etape: ► se ajustează piesele prin pilire.Asamblări prin lipire Lipirea cu ciocane de lipit 1.15. dispozitive. deoarece acest material este un foarte bun conductor de căldură (fig. se precizează tipul de ciocan de lipit utilizat în aplicaţia practică. ► după întărirea aliajului de lipit şi răcirea lipiturii se poate spăla cu apă şi săpun pentru îndepărtarea fluxului (numai acolo unde este prevăzut de tehnologie). ► se ia cu ciocanul una sau două picături de aliaj de lipit sau se pun bucăţile de aliaj pe locul de îmbinare deplasând încet şi uniform ciocanul de-a lungul îmbinării. Consideraţii generale Ciocanele de lipit sunt folosite pentru transportul căldurii de la sursă la locul de asamblare. această operaţie nu este necesară. 6. 3. se enumera sculele cu ajutorul cărora au fost ajustate piesele supuse asamblării. se folosesc ciocane electrice la care încălzirea este continuă. Concluzii În funcţie de dotarea existentă. Dacă a fost folosit flux protector.cu gaze. pentru că se poate arde. răzuire. material de adaos. netezire abrazivă. Fig. Încălzirea se face la flacăra unei lămpi cu benzină. 4. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 41 . clorură de amoniu.simple. ► se cufundă ciocanul în soluţie de clorură de zinc şi apoi în clorură de amoniu (ţipirig). Ciocane de lipit: a şi b . ► se încălzeşte ciocanul de lipit. Pentru a se evita încălzirea repetată. ► ciocanul nu se ridică de pe suprafaţa de lipit până când nu se umple cusătura.). ► se acoperă cu strat de flux. cu spirt sau cu petrol.electric Ciocanul de lipit se încălzeşte în partea mai groasă şi nu la vârf. Materiale utilizate Piese pentru asamblat. Executantul lucrării va face aprecieri asupra calităţii cusăturii executate. d . clorură de zinc. folosind un tampon de câlţi sau o pensulă de păr. Se execută din cupru. 2.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Scule. pile.15. c . dispozitiv de prindere.OLT LUCRĂRI PRACTICE . 6.

clorură de zinc. material de adaos. degresare. metan. Materiale utilizate Piese pentru asamblat. ► topirea aliajului de lipit şi realizarea îmbinării. propan. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 42 . gaze naturale) şi aer. 2. prelucrarea marginilor. Metoda constă în încălzirea piesei şi a aliajului de lipit. Se enumera domeniile de aplicaţii industriale recomandate pentru fiecare metodă. dispozitiv de prindere. ► apropierea barei din aliaj de lipit acoperit cu flux de locul de îmbinare. Concluzii Se face o comparaţie între metodele de lipire cu ciocane de lipit şi cu arzătoare cu gaz. hidrogen.Lipirea cu arzătoare cu gaz 1. pile. ► încălzirea locului de lipire până la temperatura de topire a aliajului. dispozitive. verificatoare Arzător cu gaz. Mod de lucru Etapele de realizare a lipiturii prin această metodă sunt următoarele: ► pregătirea pieselor pentru lipirea prin curăţire. prin care circulă un gaz ce poate arde (acetilenă. 4. Scule. 3. cu ajutorul unui arzător compus din două ţevi lipite. ► acoperirea acestora cu flux. butan. clorură de amoniu. Consideraţii generale Este folosită la lipirea în locuri greu accesibile. 5.

în amestec cu cretă sau cu miniu de plumb. Consideraţii generale Se realizează prin încălzirea locală. o probă de etanşare la lipirea a două ţevi de radiator). 6. Scule. ► cufundarea în baia de flux în stare lichidă. Instalaţia folosită este prezentată în figura 6. dispozitiv de prindere. 2. Se realizează o probă de încercare a cusăturii (eventual.Lipirea prin rezistenţă de contact 1.pârghii pentru transmiterea forţelor de presare.2. clorură de amoniu. după curăţarea suprafeţelor pieselor asamblate.10 .electrozi din cărbune sau cupru.16. material de adaos. 5. Instalaţie de lipire prin rezistenţă de contact: 1. ► introducerea în baia de aliaj topit. 9.transformator de curent electric.piese de lipit. Metoda este folosită la lipirea ţevilor de radiatoare şi la lipirea sculelor. ► decaparea. Mod de lucru Etapele parcurse la această metodă de lipire sunt următoarele: ► curăţarea mecanică a pieselor. verificatoare Instalaţie de lipire prin rezistenţă de contact. folosind efectul termic al curentului electric şi topirea aliajului de lipit aşezat între piesele care se asamblează. dispozitive. ► fixarea în poziţia de asamblare. 3 . se aplică acestor zone o protecţie cu sticlă solubilă. clorură de zinc. în funcţie de dotarea existentă în laborator. 4. Materiale utilizate Piese pentru asamblat. 5. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 43 . 6. ► degresarea. Fig.16. pile.contactori. Concluzii Se verifică aspectul cusăturii realizate. Pentru protecţia locurilor ce nu trebuie acoperite cu aliaj de lipit. 4 pedala de acţionare pentru realizarea presiunii de contact. 8 . 3. 7 .

cloraţi de sodiu. Fluxurile folosite la lipiturile tari sunt: boraţi.6. pentru asamblarea ţevilor şi conductelor de apă.asamblări prin lipire ale pieselor cilindrice şi tubulare. în instalaţii chimice. acid boric. de până la 1200 MPa. Pentru realizarea lipiturilor tari. piesele se fixează mai întâi cu cleme.Cu-Pb.17. potasiu.asamblări prin lipire ale pieselor din tablă. ► acoperirea cu strat de flux a suprafeţelor ce urmează a fi lipite (borax dizolvat în apă). falţuri sau sârme. c . Aceste lipituri se folosesc la lipirea plăcuţelor dure. precum şi metalele preţioase. în tehnica nucleară. pentru conductele de ulei. Lipirea cu flacără Lipirea prin această metodă se face parcurgând următoarele etape: ► ajustarea şi curăţarea suprafeţelor ce trebuie lipite. 6. ► răcirea lentă a cusăturii. puncte de sudură. în atmosferă. ► legarea cu sârmă a pieselor ce urmează a fi lipite. ► lipirea în cuptor cu atmosferă controlată. 5 % ulei mineral şi 85 % apă. fluorboraţi. Piese asamblate prin lipitură tare: a . în electronică. de cele mai multe ori lipiturile se realizează prin suprapunere. Deoarece rezistenţa pieselor obţinute prin asamblări lipite depinde de varianta de asamblare aleasă. Fig.3. precum şi la lipirea sculelor aşchietoare. ► încălzirea locului cusăturii cu lampa cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu oxiacetilenă pentru sudură. şi temperaturi cuprinse între 196 °C şi 400 °C. amintim: ► lipirea cu flacără. ► lipirea în baie de săruri. Lipirea tare Acest procedeu poate conduce la obţinerea de asamblări cu cost redus. b . borax. sunt prezentate câteva asamblări prin lipire tare: a . ► aşezarea pieselor pe un suport (o cărămidă etc). ► aplicarea pe locul cusăturii de bucăţi de aliaj de topit. Aliajele folosite pentru lipituri tari sunt AI-Si. Ni. pentru a nu se deplasa în timpul lipirii. din componenţa sculele aşchietoare. în figura 6. Lipirea tare este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni şi solicitări mai mari decât în cazul lipiturilor moi. b . c .table. litiu.2.piese circulare de forme diferite Printre metodele de realizare a lipiturilor tari.ţevi. Cu-Zn. care au rezistenţe mecanice mari. pentru topirea aliajului de lipit. aer comprimat. ► înlăturarea fluxului prin fierbere timp de 15 minute. în soluţie de 10 % sodă caustică.asamblări prin lipire ale pieselor din tablă stanţată. în industria alimentară sau în instalaţiile frigorifice. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 44 . nituri.17.

gaze inerte. Lipirea în băi de săruri Metoda este folosită pentru aliaje greu fuzibile. La această metodă. Lipirea în cuptoare cu atmosferă controlată În cazul acestei metode de lipire. ► introducerea în cuptorul încălzit. ► uscarea. Înainte de a introduce piesele în baie. la o temperatură cu 50-60 C mai ridicată decât temperatura de topire a aliajului de lipit. nu sunt necesare fluxuri. ► aşezarea aliajului de lipit în locul de îmbinare. ► încălzirea şi topirea aliajului pentru realizarea îmbinării. în această situaţie. ► ştergerea cu o cârpă uscată. deoarece compoziţia acestor băi asigură decaparea şi protecţia la încălzire a suprafeţelor lipite. din abundenţă. se parcurg următoarele etape: ► pregătirea suprafeţelor de lipit prin curăţarea mecanică şi decaparea suprafeţelor. gaz de antracit. iar după asamblare sunt introduse în baia cu săruri topite.► spălarea cu apă. ele sunt fixate în dispozitive ce asigură poziţia lor relativă. piesele curăţate şi degresate se spală şi se usucă bine. ► fixarea pieselor ce se asamblează în poziţia dorită. hidrogen) pentru a împiedica oxidarea suprafeţelor. folosind dispozitive speciale. ► introducerea în cuptor a gazului protector (oxid de carbon. Aliajul de lipit se topeşte şi pătrunde în locurile de îmbinare. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 45 .

Cu-Pb. d) Al 99. Îndepărtarea oxizilor şi prevenirea formării oxizilor la asamblarea prin lipituri moi. 3. Cu-Zn. Ag-Pb-Sn.OLT APLICAȚII 1. metale preţioase. ţipirig. c) Al-Si. acid boric. sacâz. acid clorhidric. Acestea sunt: a) cloraţi de sodiu. b) 450°. boraţi. c ) colofoniu. temperatura aliajului topit este mai mică decât temperatura de topire a pieselor asamblate cu minimum: a) 185°. Avantajele asamblării prin lipire sunt: Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 46 . 6) Asamblarea prin lipire se datorează fenomenelor de: a) difuziune a particulelor materialului de adaos în materialul de lipit şi realizarea legăturilor atomice dintre particulele difuzate şi materialul de lipit. Pentru asamblarea prin lipire.5. Ag-Pb-Sn. stearină. metale preţioase. d) clorură de amoniu.Mg. Ni. Lipirea moale se realizează cu aliaje de lipit care conţin: a) Sn-Pb şi Sb. 4. borax. colofoniu. 5. d) numai fenomenului de aliere. Cu-Pb. b) acid clorhidric. clorură de zinc. b) difuziune a particulelor materialului de adaos în materialul de lipit şi aliere în suprafaţa de lipire. clorură de zinc. d) sacâz. Fluxurile folosite pentru lipiturile tari sunt: a) boraţi. fluorboraţi. Aliajele folosite pentru lipituri tari sunt: a) Al-Si. c) aliaje de cupru. se face cu ajutorul fluxurilor pentru lipit. acid boric. acid boric. b) colofoniu. clorură de amoniu. sacâz. Ni. c) 50°. fluorurați. b) Cu 5.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . b) Sn-Pb și Al. Mg. c) numai fenomenului de difuziune. d) variabila de la caz la caz. 2. d) Al-Si. metale preţioase. borax. Al-Si. acid boric. stearină. Ni. Al-Si. clorați de sodiu. sacâz. aluminiu. c) acid boric. 7.

nu creează concentratori de tensiuni. Asamblările prin lipire se împart în lipituri moi şi lipituri tari. 9. în funcţie de: a) rezistenţa mecanică a lipiturii şi a materialului pieselor lipite. c) se folosesc temperaturi joase. c) solicitările sunt mici şi temperatura de lucru este oarecare. au rezistenţă bună la coroziune. se pot asambla sârme subţiri. se pot lipi sârme subţiri. b) solicitările sunt mici şi temperatura de lucru este mai mică de 300 °C. nu apar concentratori de tensiuni. d) se pot asambla sârme şi table subţiri. Lipiturile moi sunt folosite atunci când: a) solicitările sunt mari şi temperatura de lucru este mai mică de 300 °C. d) rezistenţa mecanică şi temperatura de topire a aliajului de lipit.a) nu apar fisuri şi concentratori. se obţin piese curate. 8. au rezistenţă la coroziune. temperatura este scăzută. d) numai la temperaturi mai mici de de 300 °C. nu apar fisuri. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 47 . b) nu apar fisuri. b) rezistenţa mecanică a materialului lipit. culoarea aliajului de lipit este aceeaşi cu a materialului de bază. c) temperatura de topire a materialului topit.

6. cu capul format prin fabricaţie. astfel încât prin batere să se realizeze al doilea cap al nitului. pentru a exista suficient material. Asamblări prin nituire Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese. Caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească materialele pentru confecţionarea niturilor sunt: rezistenţa suficient de mare la rupere şi o plasticitate bună. 6.18. din punct de vedere tehnologic sau economic. Deşi aria ei de utilizare s-a restrâns considerabil. folosind flacăra oxiacetilenică etc.capul format în timpul nituirii.4. Nitul (fig. prin construcţie. cum ar fi: anticorodal. având caracteristici speciale. pentru nituire se folosesc o serie de aliaje uşoare. cum ar fi cazul materialelor greu sudabile sau cel în care nu este permisă încălzirea materialului. cazane. aluman. 2 . aluminiul Al 99. poate fi folosit oţelul-carbon obişnuit OL 34. în funcţie de materialele pieselor ce trebuie asamblate şi de forţele la care va fi solicitat asamblul. avional.) este format din: 1. table. Înainte de a fi folosită sudarea. OL 37.5 etc. Fig. Asamblare prin nituire DE REŢINUT! Pentru a putea fi realizată nituirea. profîle sau piese cu formă plată. vapoare şi construcţii metalice. Clasificarea niturilor Clasificarea niturilor se face după criteriile prezentate în tabelul 6. nituirea reprezenta singura modalitate de asamblare folosită la construcţia de poduri.18.1. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 48 . Pentru desfacerea legăturii realizate. 6.tija cilindrică. sunt încă multe domenii în care această metodă de asamblare prezintă încă avantaje certe. în aviaţie sau în mecanica fină. Pentru confecţionarea niturilor.4.6. Nitul este organul de maşină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese. ergol. tija nitului este mai lungă decât grosimea totală a tablelor ce urmează a fi asamblate. În industria chimică. cu ajutorul niturilor. cuprul Cu 5. se procedează la distrugerea nitului cu dalta. Niturile se realizează din materiale diverse.1. alama Am 63.

19. de aceea. nituirile pot fi (fig.2. Din punctul de vedere al solicitării şi al condiţiilor de rezistenţă. 6. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 49 . Fig.2.Tabelul 6.19. dimensiunile capătului nitului sunt condiţionate de mărimea diametrului tijei şi. sunt prezentate câteva tipuri de asamblări prin nituire.): a) nituiri manuale. Tabelul 6. Metode de nituire Din punctul de vedere al metodelor folosite. prin standard dimensiunile sunt stabilite în funcţie de diametrul tijei. În tabelul 6.1. dar şi din cel al materialelor şi al pieselor care se îmbină. 6.

2. Nituirea manuală Fazele nituirii manuale sunt cele prezentate în figura de mai jos. pentru dnit = (5-10) mm. 5.2. 3.20. pe suprafeţele tablelor se aplică un strat de oxid de plumb preparat cu ulei de in dublu fiert. precum şi a pieselor ce urmează a fi nituite. c) nituiri speciale. pentru a se evita dezaxarea găurilor de nituri.). Intervalul de strângere iniţial al tablelor poate fi de 2. ceea ce ar duce la ruperea lor.3 găuri şi se poate realiza şi prin aparatul de nituire.. Trasarea centrelor găurilor de nit Operaţia necesită precizie mare. 1.5 mm. Prinderea provizorie se realizează folosind chiar găurile de nituri. 6. Montarea pieselor pentru nituire şi centrarea În cazul nituirilor la care prinderea se face cu multe nituri. urmele de grăsime sau de alte corpuri străine.2 mm. Poziţia centrelor găurilor se marchează cu punctatorul. dgaură mai mare cu 0. vopsea. pentru dnit > 10 mm. care rezultă din surplusul refulat pe sub căpuitor (fig. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 50 .4. scule speciale sau pe maşini-unelte. d) capsarea. dgaură mai mare cu 0. Debavurarea capetelor niturilor Constă în înlăturarea. 6. acestea se teşesc cu scule corespunzătoare. prin suprapunerea pieselor. ştanţare. atunci găurile se execută separat la diametre mai mici şi apoi sunt alezate prin suprapunerea pieselor. cu ajutorul unei dălți speciale. Suprafeţele găurilor de nituri trebuie să fie cât mai curate şi diametrul lor trebuie să fie mai mare decât diametrul tijei nitului cu următoarele valori: pentru dnit = (1-5) mm. La găurile pentru nituri cu cap semiînecat sau înecat. Dacă acest lucru nu este posibil. Pentru a obţine o coincidenţă optimă a găurilor realizate în piesele care se asamblează. atunci când este posibil. Operaţia constă în curăţarea suprafeţelor care vor veni în contact de urmele de zgură. dgaură mai mare cu 1 mm. a materialului prins de capetele nitului. 4. găurirea să se facă simultan..b) nituiri mecanice. Pregătirea nituirii Constă în pregătirea sculelor şi a dispozitivelor. Găurirea tablelor Se face prin poansonare. se recomandă ca. Înainte de nituire. tablele se prind şi se centrează folosind dornuri sau şuruburi.

marginea tablei este bătută astfel încât tablele să se întrepătrundă. 6.20. Debavurarea Fig. Ştemuirea Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 51 .21. cu scopul realizării unei etanşeităţi mai mari (fig. 6. Fig.6.21. Ştemuirea Prin această operaţie.). 6.

piese pentru nituit.). pentru a obţine capul de închidere de formă bombată. Schema asamblării prin nituire: 1 . 4. 5 diferite forme de căpuitoare. Ciocanele folosite pot fi manuale sau pneumatice. 6. şi indirecte. Din punctul de vedere al modului în care se aplică loviturile de ciocan. ► trăgătorul. Scule pentru nituire manuală Dispozitive de prindere: menghine sau dispozitive speciale adecvate formei şi dimensiunilor pieselor care se asamblează. prin lovituri axiale şi radiale. obţinute când loviturile sunt aplicate căpuitorului aşezat pe capul iniţial. în acest caz. mai rar folosite.24. 2. Verificatoare: şubler.trăgător. şabloane. ► montarea căpuitorului pe capul de închidere. calibre. folosind ciocanul.OLT LUCRARE PRACTICĂ . sunt prezentate metoda şi dispozitivul de realizare a capului de închidere. trebuie ca loviturile de ciocan să nu fie aplicate tablelor care se montează. ► introducerea nitului în gaură şi aşezarea lui cu capul iniţial pe contracăpuitor. Mod de lucru ■ Nituirea manuală Operaţia de nituire manuală comportă următoarele faze. 3. 2 . Fig. nituri. dispozitive. când loviturile sunt aplicate căpuitorului.24. 6. 6. Fig. verificatoare Sculele folosite pentru nituirea manuală sunt: ► ciocanul de lăcătuşărie.23. Scule.22. ► refularea capătului tijei nitului prin batere cu ciocanul. La operaţia de nituire manuală.contracăpuitor. prezentate în figura 6.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . nituirile pot fi: directe.22.23. Materiale utilizate Piese pentru asamblat. ► căpuitorul (buterola) (fig. prin lovire cu ciocanul pentru obţinerea unei forme fasonate a capului de închidere. ► contracăpuitorul (contrabuterolă). 4 . capul de închidere se formează în locaşul contracăpuitorului. Formarea capului de închidere Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 52 . 3 . Consideraţii generale Nituirea este operaţia de batere a capului de închidere al nitului şi formarea lui prin deformare plastică. ► strângerea pieselor cu trăgătorul. pentru a evita deformarea acestora. 6. În figura 6.nit. Fig.Asamblări prin nituire 1.

pentru a împiedica deplasarea între piese. Baterea capului de nit trebuie făcută în timp corespunzător. pentru a se realiza o legătură rezistentă. trebuie respectate următoarele condiţii: ► presiunea exercitată trebuie să aibă valoarea impusă de tehnologie. deci pentru evitarea forfecării. prin încălzirea nitului. DE REŢINUT! În cazul nituirii la cald. care realizează capul de închidere prin ciocănire. ► trebuie să se acorde o atenţie deosebită operaţiilor de pregătire a nituirii şi. Nituirea mecanică Operaţia de nituire se execută folosind maşini specializate. ► nitul şi gaura trebuie alese astfel încât. după care capul de nit trebuie ţinut în căpuitor. în special. încât să adere pe toată suprafaţa la suprafaţa tablelor. 5. În funcţie de modul de lucru şi de capacitatea lor. pentru ca materialul nitului să nu-şi modifice calităţile. ► electromecanică. trebuie ca diametrul găurii de nit să fie cu 1-1. maşinile pot fi: ► maşini de nituit portabile (ciocane de nituit). ► pneumatică.4.Operaţia de nituire se poate realiza la cald. ► maşini de nituit prin rulare. Tabelul 6. în vederea verificării calităţii ansamblului obţinut. Pentru a realiza îmbinări nituite de bună calitate. ► capul nitului trebuie astfel confecţionat.3. după nituire. Acţionarea maşinilor de nituit poate fi: ► hidraulică. până la răcire. presare sau prin rulare. ► lungimea tijei nitului trebuie astfel aleasă încât să permită formarea capului de închidere. 6. Concluzii Nituirea necesită operaţii de control. ► temperatura de încălzire trebuie să respecte indicaţiile tehnice. sau la rece. Este posibilă apariţia unor defecte.5 mm mai mare decât diametrul nitului.3. Maşinile de nituit Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 53 . ► prese de nituit. gaura să fie bine umplută. ale căror cauze sunt prezentate în tabelul 6. curăţării tablelor.3.

3 .percutor. ciocanele pneumatice pot fi: ► ciocane uşoare. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 54 . Ciocanul de nituit electromagnetic are în componenţă bobine care-şi schimbă polaritatea.27. susţinute manual. Ciocan de nituit electromecanic: 1 . Aerul comprimat folosit are o presiune cuprinsă între 5 şi 7 bar.27. pot fi portabile sau fixe. cu masa de până la 9 kg.25.căpuitor Ciocanul de nituit electromecanic are în componenţă un motor electric.) şi electromagnetice (fig. iar ciocanele au o frecvenţă a loviturilor cuprinsă între 700 şi 4000 lovituri/min. care transmite mişcarea sa de rotaţie unui mecanism bielă-manivelă. Ciocan de nituit pneumatic: 1 . având contracăpuitorul în menghină şi ciocanul susţinut în poziţie verticală (fig.bobină inferioară.bobină superioară.26. ► ciocane mijlocii. 1 .).motor electric. cu masa de 13-25 kg. a). 6. 6. ► ciocane semigrele. ceea ce face ca percutorul să aibă o mişcare rectilinie alternativă. Fig. 6. 6.25.căpuitor Fig. Ciocan de nituit electromagnetic: I . Ciocanul de nituit pneumatic este acţionat cu aer comprimat. astfel încât mişcarea devine rectilinie alternativă. cu masa de peste 30 kg. 6. II .. 2 .clapetă comandă aer comprimat. 6. în funcţie de acţionarea lor.percutor. 6. ► ciocane grele. ► electrice. Ciocanele de nituit electrice pot fi: electromecanice (fig.). cu frecvenţa dorită. Nituirea cu ciocanele de nituit poate fi: ► cu piese aşezate în poziţie orizontală. Fig.căpuitor În funcţie de masa lor. 2 . ce transmite o mişcare rectilinie alternativă pistonului percutor (fig. ele pot fi: ► pneumatice.28.percutor. ► hidraulice. cu masa de 9-12 kg. 2.În funcţie de modul de lucru. Maşinile de nituit portabile se mai numesc şi ciocane de nituit.26. 3 .

5 . iar căpuitorul va fi o sculă" care lucrează prin răsfrângere (fig.28.pârghie de acţionare. Presa pentru nituit: 1 . Un model de presă de nituit este reprezentat în figura 6. pentru ultimele două tipuri de nituri. b ..). iar căpuitorul poate fi acţionat electric. iar căpuitorul este reprezentat de rolă (fig. care funcţionează la o singură trecere. 2 . Fig.).contracăpuitor. ceea ce face ca operaţia de ştemuire să fie eliminată. b). iar ciocanul susţinut în poziţie orizontală (fig.28. mituirea cu ciocane de nituit: a nituire orizontală. Fig.30. 2 .ciocan de nituit. cu precizarea că. 6. rola are o mişcare de rotaţie în jurul axei.► cu piese aşezate vertical. Fig. prin intermediul căreia se exercită presiunea. pneumatic sau hidraulic. contracăpuitorul va avea o formă adecvată. 6.potcoava maşinii Nituirile prin presare se pot executa cu nituri cu tijă plină. 6. Principiul de funcţionare al maşinii de nituit prin rulare Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 55 . Au contracăpuitorul încorporat.nituire verticală. semitubulară sau tubulară. Presiunea exercitată asupra nitului creşte treptat.contracăpuitor.31. 4 . 2 . 3 căpuitor. Semnificaţiile notaţiilor: 1 .contracăpuitor Presele de nituit Sunt maşini folosite la realizarea capului de închidere prin presiune. DE REŢINUT! La nituirea pe presa de nituit. 6. şi o mişcare de rulare.31.căpuitor. Nituirea prin presare cu nituri semitubulare sau tubulare: 1 . 6. 3 .acţionare. 6. Contracăpuitorul este montat în masa maşinii. refularea este foarte puternică.piese Maşini de nituit prin rulare La acest tip de maşină.30.29. contracăpuitorul fiind susţinut manual de un alt lucrător. Fig. 6.29.

Operaţia se realizează pe o singură parte a ansamblului.33.introducerea nitului. Fig. Nituire explozivă: 1 . este îndepărtată din interiorul nitului. ► creşte rezistenţa nituirii.) Este o metodă des folosită. Nituirile speciale Sunt nituirile care se execută fără a folosi contracăpuitorul. Nituirile mecanice au următoarele avantaje: ► nituirea se face mai repede. ► scad costurile şi creşte productivitatea. formând capul de închidere. până la temperatura de 120 C. 6.) Fig. nu este permisă o altă modalitate de asamblare. La finalul operaţiei. se aplică folosind un cleşte de mână.ciocan electric La această metodă. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 56 . 6. Metoda este folosită frecvent. deformând capul nitului tubular. nitul este introdus în gaură şi încălzit cu un ciocan electric. astfel. ► gaura de nit se umple mai bine. pentru piese metalice şi nemetalice sau pentru piese din table subţiri. Nituirea cu nituri explozive (fig. nitul are forma unei tije cilindrice. Temperatura optimă pentru o bună nituire folosind nituri de oţel este de 750-900 °C. presarea se aplică tablelor prin intermediul unui inel. tija interioară a nitului este trasă forţat cu cleştele. pentru realizarea contactelor electrice sau la fabricarea aparatelor de măsurare şi control. Iniţial. care va fi deformată. Nituire cu tijă dublă Nituirea pentru asamblarea unor piese mici Este o metodă care realizează asamblări. 6. Locul nitului este luat de o parte a unei piese.Încălzirea niturilor se realizează în cuptoare cu flacără sau cu curenţi de înaltă frecvenţă. Metoda este folosită în industria de aparate electrice. 3 .33. Încălzirea în cuptoare este folosită atunci când este necesară încălzirea în totalitate a nitului (curenţii de înaltă frecvenţă încălzesc numai tija nitului). pentru a dispărea incandescenţa tijei. tija interioară se rupe într-o zonă de minimă rezistenţă şi. Nituirea cu tijă dublă (fig. 6. 4 .4.32. se formează ambele capete. nitul este introdus în gaură după aproximativ 10 secunde. Nituirile cu nituri cu diametre mai mari de 25 mm se realizează pe maşini acţionate hidraulic. ► refularea materialului se face mai bine. 6.4. La nituirea prin presare. în această situaţie. 2încălzirea.asamblarea. fără a folosi nituri. Capul de închidere se va forma prin explozia încărcăturii explozive din capul tijei. La unele maşini de nituit.32. din cauza dimensiunilor mici ale pieselor şi a grosimilor mici ale tablei. pentru care. După ce nitul a fost introdus în gaură.

Fig. d . 6. cât şi rezistenţa îmbinării sunt mai mici.nituirea tablelor subţiri pentru piese de prindere. sunt prezentate câteva soluţii adoptate pentru împiedicarea răsucirii relative. are loc răsucirea relativă a pieselor. cu deosebirea că este folosită la materiale nemetalice.imprimarea materialului cepului în mai multe poziţii pentru piese de tablă subţire.nituire directă cu cap plin şi rotund. cum sunt: car tonul. Nituirea pentru piesele din tablă subţire (fig. c .5. Nituiri pentru piese din tablă subţire de pus a .36.3 şi 1 mm.aplatizarea pe o faţă a cepului şi a orificiului. Capsele se confecţionează din material metalic. Pentru a împiedica acest lucru. Semnificaţiile nituirilor prezentate în figura 6.37. Capsarea Este o operaţie asemănătoare nituirii.4. şi anume: a .35. cepul nitului este tubular. textilele şi pielea. 6. b .36. b . b. iar capul de închidere poate fi realizat prin răsfrângere. iar capul de închidere se formează prin lăţire.element cuprinzător.nituire ac indicator.Piesele din materiale moi şi din materiale casante (materiale plastice. Fig. pentru închiderea capului de nit. 2 . sub formă de tablă.capse de trecere (1 . 3. La această asamblare.asamblare cu capse) Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 57 . c . Nituiri speciale în industria de aparate Semnificaţiile notaţiilor precedentă sunt următoarele: a . materialele plastice. Soluţii de împiedicare a răsucirii relative a pieselor nituite În figura 6. cepul are gaură conică. c . b . 6.nituirea tablelor subţiri.folosirea de scule profilate.introducerea unei şaibe zimţate radial pentru piesele din aluminiu sub capul de închidere sau sub umărul piesei.35. atât solicitarea pieselor. Fig.). cu diametrul cuprins între 0.34. din cauza unor momente de torsiune. hârtie sau piele) se protejează la nituire aşezând şaibe sub capetele niturilor.36.34. de regulă din oţel (fig. Asamblări prin capsare: a capse de asamblare. sunt prezentate câteva soluţii folosite în industria de aparate. 6. sunt: Fig. 6.element cuprins. soluţii pentru realizarea contactelor electrice confecţionate din tije de argint. 6.37. 6. În figura 6.corpurile au secţiune dreptunghiulară. se adoptă o serie de soluţii.). Dacă momentul de frecare dintre cep şi piesă nu este suficient de mare.

► verificarea legării la pământ şi la nul a maşinilor acţionate electric. iar închiderea se realizează prin răsfrângere cu ajutorul unui dorn. 6.). în timp ce elementul cuprinzător este sprijinit pe o suprafaţă metalică. trebuie folosit echipamentul de protecţie. iar căpuitorul va avea. Capsarea de asamblare se realizează prin lovituri de ciocan aplicate elementului cuprins. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 58 . respectarea normelor înlătură cauzele care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la operaţia de nituire Pentru a evita apariţia accidentărilor în timpul lucrului şi pentru realizarea operaţiilor în condiţii optime de precizie şi siguranţă. ► dacă nituirea se execută la cald. ► deconectarea legăturilor electrice la prize ► aşezarea sculelor în dulap.trebuie respectate următoarele norme: ► se verifică cu atenţie uneltele şi sculele utilizate în procesul de fabricaţie. obligatoriu. ► verificarea sculelor (să nu prezinte bavuri). Totodată. 6. cu vată. NTSM la nituire Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie la asigurarea condiţiilor de muncă normală. fără crăpături şi deformaţii (fig. Fig. înainte de întrebuinţare. Cele mai frecvente accidente cauzate de operaţiile de presare constau în rănirea mâinilor muncitorului. ► uneltele de mână trebuie folosite în stare bună de lucru. ► muncitorii vor purta mănuşi de protecţie şi vor respecta toate normele impuse de exploatarea dispozitivelor şi a utilajelor. 6. Acestea au loc din următoarele cauze: ► pornirea neaşteptată a maşinii prin acţionarea din greşeală a manetei sau a pedalei de pornire. Capsarea de trecere este asemănătoare cu nituirea cu nituri tubulare. dispozitiv de protecţie contra ieşirii.Capsarea poate fi de două tipuri: de asamblare şi de trecere. Capsele de trecere se fixează în găuri executate tot cu o preducea. şi anume: ► folosirea echipamentului de protecţie. numite preducea. la terminarea lucrului. ► vor fi îndepărtate din zona nituirii la cald materialele inflamabile şi obiectele mari ce împiedică desfăşurarea procesului tehnologic. NTSM pentru operaţia de nituire sunt cele specifice atelierelor de lăcătuşărie. se va verifica cursa sculei.39. ► muncitorii vor purta şorţuri de protecţie din piele şi îşi vor proteja urechile cu antifoane.38. Utilizarea necorespunzătoare a ciocanului ► presiunea aerului din ciocane trebuie să fie corespunzătoare sculei.). iar în lipsa acestora. ► introducerea sau scoaterea piesei în timp ce maşina lucrează. Găurirea materialului care se asamblează este realizată cu ajutorul unei scule speciale. Zgomotul produs în secţiile de nituire duce în timp la pierderea acuităţii auditive (fig. iar introducerea niturilor în găuri se face numai cu ajutorul cleştilor.38.

viziera cu antifoane.antifoane. d . 6.şorţ.salopetă Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 59 .39. b .Fig.mănuşi. c . e . Echipament de protecţie pentru operaţia de nituire: a .

b) flanşe. profile. Relaţiile de calcul principale care se aplică la asamblările nituite sunt: a) verificarea la întindere a tijei nitului. Alege răspunsul corect. cap format prin batere. tijă. table.OLT APLICAȚII I. Am 63. d) nit cu cap semiînecat. Cu 5. nit cu cap înecat. bronz fosforos. c) verificarea la strivire a capului nitului. b) OLC 45. d) cap de fabricaţie. tijă. pentru: a) table. Al 99. fontă. 1. tijă. 5. c) oţeluri carbon obişnuite. cap închidere. nit cu cap înecat. nit tubular. 3. Cu 5. 4. Al 99. b) cap turnat. cap de legătură. Cu 5. nit tubular. 2. roţi dinţate. în ordine: a) şurub cu cap semirotund. b) verificarea la forfecare a tablei nituite.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . În figura alăturată sunt reprezentate. c) table. cap format prin batere. arbori. nit tubular. c) nit cu cap semirotund. fontă. în ordine: a) cap de fabricaţie. Am 63. nit cu cap înecat. Nitul este organul de maşină folosit la asamblare. lagăre. Materialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt: a) OL 34. d) table. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 60 . b) nit cu cap semirotund. Cu 5. tijă. d) verificarea la forfecare a tijei nitului şi a tablei la rupere (solicitată la întindere). d) bronzuri. c) piesa de legătură.5. Am 63. nit cu cap înecat. Pentru nitul din figura alăturată elementele numerotate reprezintă. profile. nit tubular.5. profile şi piese plate.

d) nit cu cap tronconic. lipire. OL 37. nit cu cap semiînecat pentru tinichigerie. nituri de etanşare. nituri de etanşare.5. 9. chimică sau construcţia de aparate. nituri de rezistenţă-etanşare. ergol. lipire. OLC 60. nit cu cap semiînecat. c) încleiere. nituri de închidere. d) elasticitate bună şi rezistenţă admisibilă bună. nit cu cap plat. nit cu cap plat.6. 10. aluman. Al 99. Cu 5. fileta re. avional. c) nit cu cap semiînecat. c) plasticitate bună şi rezistenţă mare la rupere. OL 37. d) nituri de rezistenţă. avional. 11. 7. b) nituire. anticorodal. 8. Pentru industria de aviaţie. nituri de etanşare. c) nituri de rezistenţă. c) OL 34. nit cu cap plat. b) OL 34. d) avional. anticorodal. bronz fosforos. avional. nit pentru tinichigerie. b) plasticitate bună şi rezistenţă bună la curgere. ergol. niturile se clasifică în: a) nituri de forţă. nituri de rezistenţă-etanşare. b) anticorodal. După rolul funcţional. nituri de forţă-etanşare. nit pentru tinichigerie. OLC 45. Denumeşte tipurile de nituri prezentate în figura de mai jos. fontă. bronz fosforos. b) nit cu cap tronconic. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 61 . OL 37. Cu 5. bronz cu beriliu. Caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească materialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt: a) elasticitate bună şi rezistenţă la rupere mare. Al 99. bronz cu beriliu. nituri de rezistenţă-etanşare. d) Am 63. se folosesc materiale cu caracteristici speciale. ergol. b) nituri de rezistenţă. Am 63. a) nit cu cap semirotund. Asamblările nedemontabile se realizează prin: a) sudare. anticorodal. c) OLC 45. împănare.5. lipire. nit cu cap plat. cum ar fi: a) oţel inox. sudare. Materialele folosite pentru confecţionarea niturilor sunt: a) OL 34.

strângere. sudare. c) sudare. 2. Reprezintă o asamblare nituită şi arată solicitările la care sunt supuse elementele asamblării. Clasifică nituirile şi indică unde se aplică fiecare tip. Cum se clasifică niturile din punctul de vedere al formei capului? 4. poansonare. Clasifică niturile din punctul de vedere al rolului funcţional şi după forma capului. 12. 13. Care sunt materialele din care se realizează nitul şi ce proprietăţi trebuie să aibă acestea? 3. lipire. strângere. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 62 . sudare. d) la rece. îndoire. strângere. 5. 6. II. Caracterizează asamblarea nituită şi modul de realizare a acesteia. Nituirea în cazul niturilor cu diametrul tijei mai mic de 8-10 mm se realizează: a) la cald. îndoire. nituire. Asamblările directe se realizează prin: a) filetare. poansonare. b) la roşu. d) lipire.d) elemente elastice. b) îndoire. sudare. Răspunde următoarelor cerinţe: 1. c) mecanizat. încleiere.

folosind încălzirea locală. materiale plastice sau semiconductoare. ► în construcţia de utilaje pentru industrie. ultrasunete sau rezonanţă magnetică a dus la creşterea calităţii sudurii şi a posibilităţilor de remediere a defectelor acesteia. macarale. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 63 . ► pentru executarea recondiţionărilor şi a reparaţiilor. Sudura reprezintă rezultatul sudării şi este formată din materialele de bază ale piesei şi materialul de adaos ce formează legătura dintre piese. există multe materiale foarte greu sudabile sau deloc sudabile. ► la recondiţionarea organelor de maşini uzate sau fisurate. ceea ce a permis extinderea sa ca procedeu de asamblare. presiunea. ca matriţarea sau forjarea. cu sau fără materiale de adaos.împreună cu alte operaţii. Dezvoltarea controlului calităţii cu ajutorul defectoscopiei cu raze Rontgen. Avantajele şi dezavantajele asamblării prin sudare sunt prezentate în schema de mai jos. Totuşi.5. ► în industria chimică şi alimentară. la stâlpi de înaltă tensiune. la fabricarea caroseriile autovehiculelor.6. ► pentru material rulant. direct între piesele sudate. ► în industria constructoare de maşini. ► la construcţii sudate mari: poduri. Dezvoltarea sudurii ca procedeu de asamblare nedemontabilă se datorează evoluţiei tehnologice în multe domenii. Asamblări prin sudare Asamblarea prin sudare realizează îmbinări nedemontabile. ► Sudura directă se realizează fără material de adaos. ► pentru transformatoare electrice. pentru piese metalice. unde înlocuieşte din ce în ce mai mult nituirea. Sudura se poate realiza direct sau indirect. pentru construcţia cazanelor sub presiune. hale industriale. Cu ajutorul sudării se pot îmbina materiale metalice. Prin procedeul de sudare se realizează o legătură atomică între piesele asamblate sau între piesele asamblate şi materialul de adaos. Operaţia se realizează prin încălzire locală şi presiune. ► în transporturi. şocul. ► ca procedeu de fabricaţie . Asamblarea prin sudare se foloseşte în următoarele situaţii: ► ca mijloc de asamblare a părţilor componente ale unei piese sau ale unui subansamblu. sticlă. cu izotopi radioactivi.

conform tabelelor 6. parţial. a materialului piesei. Tabelul 6. Clasificarea sudurilor Clasificarea sudurilor se poate realiza după mai multe criterii.1. limitat sudabile. folosind un procedeu tehnologic cunoscut. Tabelul 6. Baia de sudură este topitura ce apare în procesul de sudare. este realizat prin topirea materialului de adaos şi. Operaţia se realizează prin încălzirea locală a pieselor de îmbinat şi prin topirea materialului de adaos. sudabilitatea scade odată cu creşterea conţinutului de carbon.► Sudura indirectă se realizează cu material de adaos. Din punctul de vedere al sudabilităţii. satisfăcător sudabile. 6. similar cu al pieselor asamblate. Cordonul de sudură.5. rău sudabile. Sudabilitatea este capacitatea materialului de a se suda în bune condiţii.2. fără defecte. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 64 . Materialul de bază este materialul din care sunt realizate piesele ce trebuie îmbinate.1.2. materialele pot fi: ► perfect sudabile. Oţelurile carbon sunt perfect sudabile prin toate procedeele cunoscute. şi 6. DE REŢINUT! La oţeluri. numit şi cusătură.1.

► utilajul folosit. sudarea prin presiune şi sudarea oxiacetilenică. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 65 . În construcţiile metalice se folosesc cel mai adesea sudarea cu arc electric. se folosesc două procedee de sudare: > sudarea prin topire. ► condiţiile de funcţionare a organului de maşină. Alegerea procedeului de sudare se face ţinând seama de următoarele criterii: ► materialele sudate. > sudarea prin presiune.În construcţiile metalice.

datorită emisiei puternice de electroni de la catod. pentru o mai bună protecţie împotriva acţiunii azotului şi oxigenului atmosferic. Poate fi automată sau semiautomată. productivitatea este mai mare şi costul mai redus. puţin înclinate. orizontale. Fig. Sudarea automată sub strat de flux Sudarea în mediu de gaz protector (fig.). de lungime relativ mare. se folosesc numai electrozi înveliţi.42. Calitatea sudurii este influenţată de pregătirea şi de disponibilitatea sudorului. Metoda se poate realiza cu gaze (sudura oxiace-tilenică). se utilizează sudarea semiautomată sub flux cu tub flexibil. DE REŢINUT! Pentru curent alternativ. La arcul de curent continuu. Prin sudarea automată sub strat de flux. 6. cu arc electric. Sudarea în mediu cu gaz protector În acest caz. Sudarea cu arc electric Sudarea automată sub strat de flux La acest tip de sudare (fig. Fig. se realizează cusături drepte.41. consumul de energie electrică este mult redus. Operaţia se poate executa folosind curent continuu sau curent alternativ şi este prezentată în figura 6. 6. Fig. Prezintă avantajul realizării unei suduri uniforme şi de mai Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 66 . Sudarea prin topire Sudarea prin topire este procedeul de îmbinare a două sau mai multe piese.5. se dezvoltă la anod o cantitate mai mare de căldură. calitatea sudării este mult superioară sudării manuale. indiferent de poziţia acestora. cu sau fără adaos de material. caz în care conducerea arcului electric se face manual. prin topirea locală a acestora. Amorsarea arcului electric se realizează prin apropierea electrodului de piesă. Metoda se aplică pentru toate tipurile de cusături. sau cusături circulare. În cazul sudurilor scurte sau pe contururi curbe şi greu accesibile.41. 6. iar productivitatea este superioară.2.40.40. Sudarea manuală prin topire cu arc electric Este un procedeu foarte des utilizat în construcţiile sudate. 6. Productivitatea este scăzută. arcul electric poate fi supravegheat. 6.6.42. cu hidrogen atomic şi aluminotermic.

43. drept combustibil este folosită de obicei acetilena. 6. 6. Fig. precum şi la sudarea metalelor neferoase. Metoda este folosită la sudarea pieselor de grosime mare şi la realizarea unor piese complexe. Procedeul este folosit la sudarea tablelor subţiri cu grosimea sub 4 mm.44. curentul electric trece cu ajutorul electrozilor prin baia de zgură şi prin metalul topit la piesele de sudat (fig. Sudarea în mediu de abur Faţă de procesul anterior.). 6.46. pentru lucrări de cazangerie şi pentru sudarea grinzilor cu inima plină. Fig. se folosesc sârme care au compoziţia chimică apropiată de a materialului de bază (fig. Această metodă este destul de eficientă. Productivitatea este de 10-20 de ori mai mare decât la sudarea manuală. se utilizează: ► bioxid de carbon. Comparaţie între sudura manuală şi automată: a . Drept gaz protector. Sudarea în baie de zgură Sudarea prin topire cu gaze La acest procedeu.sudură automată. 6.).43. 6. 6. 6.45.45).bună calitate. Sudarea în mediu de abur Sudarea în baie de zgură La acest procedeu. b . la sudarea cuprului. adâncimea de sudură fiind mult mai mare (fig. alcătuite din elemente forjate. iar ca material de adaos. Fig. ► argon sau azot. acesta prezintă avantajele consumului redus de energie electrică şi o productivitate superioară. atunci când accesul la locul de sudare este uşor. turnate-forjate sau matriţate. 6. Fig. Procedeul este folosit la remedierea pieselor cu conţinut redus de carbon (fig. la sudarea oţelurilor.sudură manuală. Sudarea prin topire cu gaze Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 67 . mai ales dacă acestea sunt realizate din oţeluri inoxidabile termorezistente. Metoda automată de sudare se aplică pentru lungimi mari de sudură.44). la sudarea tablelor subţiri.46.

b . Tensiunea necesară amorsării arcului este de aproximativ 60-80 V. care are o tensiune secundară şi care poate asigura aprinderea şi arderea stabilă a arcului electric. Acesta este un transformator de putere monofazat. 2. Datorită temperaturilor foarte înalte la care are loc operaţia. Deoarece electrozii sunt străbătuţi pe rând de curent electric. sub formă de picături în zona de asamblare. a. productivitatea este mai mare. după prinderea lor în portelectrod. Fig. Transformatorul de sudare are caracteristicile exterioare coborâtoare.OLT LUCRARE PRACTICĂ . Fascicule de electrozi: a . Pentru a obţine curentul alternativ necesar.sau piesa la polul negativ şi electrodul la polul pozitiv . De aceea. Electrodul are învelişul mai gros. Sursa de curent trebuie să fie reglabilă şi să poată produce o tensiune de amorsare a arcului electric de 50-60 V. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 68 . astfel. iar tensiunea de menţinere a arcului este de 40-50 V. ceea ce poate asigura variaţiile regimurilor de sudare în limitele necesare. Generatorul de curent electric este antrenat de un motor electric de curent alternativ. pentru topirea materialului piesei.redresoare de sudare. consumul de electrozi este mai mic.47. În această situaţie. pentru electrozii de cărbune.cu electrozi înveliţi. De aceea. Fasciculul de electrozi poate avea aspectul celui din figura 6. iar în vârful electrodului se formează o scobitură în interiorul căreia se dezvoltă arcul electric. greu fuzibil. Trecerea materialului de adaos se face întotdeauna în sensul electrod-piesă.cu electrozi înveliţi şi neînveliţi Electrozii sunt legaţi în fascicul prin puncte de sudură la capătul neînvelit. Operaţia se execută prin legarea mai multor electrozi. 6. mai profund. căldura arcului este transmisă direct şi.Sudarea manuală cu arc electric 1. metalul devine foarte activ din punct de vedere chimic şi reacţionează intens cu oxigenul şi cu azotul din aer. Sudarea manuală cu arc înecat (cu arc scurt) este executată cu electrozi cu înveliş gros. verificatoare necesare Se pot folosi surse de curent continuu şi de curent alternativ. După ce primul electrod se topeşte parţial. La acest procedeu. Un alt procedeu de sudare este sudarea cu fascicul de electrozi. Acest lucru se realizează prin scurgerea metalului electrozilor. Scule. dar se realizează şi topirea metalului piesei.legare cu polaritate directă . este folosit un transformator pentru sudare. sudarea executându-se la fel ca cea cu un electrod. Sursele de curent alternativ.47.legare cu polaritate inversă. piesa se leagă la polul pozitiv şi electrodul la cel negativ . creşte şi productivitatea operaţiei de sudare. dispozitive. arcul trece la cel de-al doilea electrod din fascicul. Consideraţii generale La acest tip de sudare.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . indiferent de polaritatea electrozilor. De aceea. se recomandă să fie folosiţi electrozii înveliţi. este necesară o mare cantitate de căldură. Sursele de curent continuu pot fi: ► surse rotative . ► surse statice .convertizoare şi agregate de sudare. metalul se topeşte mai uşor. şi de 25 V pentru electrozii metalici.

Conductoarele electrice care alimentează electrodul şi piesa au o secţiune mare şi se numesc cabluri de sudare. b. Portelectrodul are formă constructivă de cleşte şi este folosit pentru prinderea electrodului de sudare. Are greutate mică, suprafaţă de prindere mare şi mânerul izolat, pentru a evita electrocutarea lucrătorului. c. Clemele de contact asigură legătura electrică a piesei cu sursa de curent electric. Ele nu trebuie să se încălzească, ci să asigure un contact bun cu piesa. d. Masca de sudare are rolul dea proteja faţa şi ochii lucrătorului de efectele radiaţiilor arcului electric. Sticla montată în locaşul ce permite vizualizarea sudurii are culoare verzuiînchis. 3. Materiale Piesele care se asamblează şi electrozii pentru sudare se aleg în funcţie de sortimentele disponibile în laborator. 4. Mod de lucru Se fixează piesele în dispozitivul de prindere şi de poziţionare adecvat formei constructive a pieselor. Se verifică legarea cu polaritatea corespunzătoare şi se alege intervalul de valori pentru tensiunea necesară amorsării arcului, apoi pentru tensiunea de menţinere a arcului, în funcţie de electrod. 5. Concluzii Tensiunile remanente din piesele sudate sunt determinate de variaţiile de temperatură din timpul operaţiei de sudare. În cazul încălzirii şi răcirii uniforme în tot corpul piesei şi în cazul în care dilatarea şi contracţia piesei sunt libere, modificările produse sunt reversibile. în realitate însă, aceste condiţii nu sunt îndeplinite. În timpul operaţiei de sudare, încălzirea locală depăşeşte limita de elasticitate a materialului, trecând în domeniul plastic, astfel încât, după răcire, vor exista deformaţii şi tensiuni remanente. Tensiunile produse în plan perpendicular, care apar în tablele subţiri după răcire, pot fi neglijate, dar rămân tensiunile în lungul cusăturii şi cele perpendiculare pe cusătură, în planul tablelor. Dacă nu sunt provocate de o încărcare exterioară, aceste tensiuni rămân în echilibru. Valoarea tensiunilor remanente depinde de: ► procedeul de sudare; ► regimul de sudare; ► calitatea materialului; ► forma pieselor sudate; ► dimensiunile pieselor sudate; ► rigiditatea ansamblului şi a construcţiei în totalitate. În vederea evitării deformaţiilor şi a tensiunilor remanente, se recomandă: ► respectarea cu stricteţe a succesiunii operaţiilor de executare a cusăturii; ► aşezarea corectă a pieselor care se sudează (se recomandă ca în timpul încălzirii, dar şi al răcirii, deplasarea pieselor să se facă liber, pentru a se respecta forma piesei şi planitatea acesteia); ► deformarea pieselor în sens opus, pentru a reveni la forma iniţială, piesele primind o deformaţie iniţială, de sens contrar, realizată pe cale mecanică sau prin încălzire cu flacăra; ► fixarea rigidă a pieselor care se sudează, realizată cu dispozitive ce împiedică deformaţiile, mai ales la sudarea pieselor fabricate în serie. În acest caz, piesele îşi păstrează forma, dar rămân cu tensiuni remanente ce trebuie îndepărtate prin diferite procedee;
Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 69

► preîncălzirea pieselor, cu scopul reducerii tensiunilor ce pot apărea în urma sudării. Stabilirea temperaturii de preîncălzire se face în funcţie de conţinutul de carbon al oţelului; ► detensionarea pieselor, aplicată pieselor cu grosimi mari şi se realizează prin încălzirea lor până la temperatura de 600 - 650 °C, cu o viteză de 500 °C/h şi cu menţinere la această temperatură timp de 2 minute, pentru fiecare milimetru grosime de tablă.

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

70

NTSM la sudare Sudarea cu flacără oxiacetilenică Atât manipularea utilajului de sudat, cât şi executarea lucrărilor de sudare şi tăiere a metalelor cu flacăra de gaz impun respectarea unor norme, care să evite provocarea de accidente foarte grave, ca urmare a unor explozii sau incendii. Pericolul cel mai mare îl formează amestecul acetilenei cu aer sau oxigen, deoarece aceste amestecuri sunt puternic explozive. Un alt pericol mare îl constituie faptul că oxigenul comprimat, în contact cu substanţe organice (grăsimi, uleiuri etc), dă naştere la explozii şi incendii prin autoaprindere. Pentru prevenirea accidentelor ce pot fi provocate de utilajele şi materialele folosite se pot lua o serie de măsuri: ► la locul de muncă este necesar să existe în permanenţă o găleată cu apă curată pentru cufundarea arzătorului, în cazul refulării flăcării; nu trebuie să lipsească nici echipamentul pentru paza contra incendiilor. ► sudorii şi ajutorii de sudori trebuie să poarte echipamentul de protecţie respectiv, iar persoanelor străine nu trebuie le fie permis să se apropie de locul de muncă; ► este interzis fumatul în apropierea generatorului pe o distanţă de 10 m; Sudarea cu arc electric Sursele de curent pentru sudare şi masa de lucru trebuie să fie legate la priza de pământ, înainte de punerea lor în funcţiune. Legăturile vor fi executate de electricieni. Sudorul trebuie să lucreze numai pe covoare de cauciuc sau pe grătare de lemn, şi să aibă echipament de protecţie: mănuşi, şorţ din piele, bocanci, care să-i apere atât împotriva stropirilor, cât şi împotriva radiaţiilor arcului. Se interzice sudarea pieselor vopsite sau sudarea în apropierea substanţelor inflamabile, deoarece acestea pot provoca incendii. Cablurile de sudare trebuie să fie în stare perfectă; nu este admisă legarea pieselor şi apoi izolarea lor cu banda izolatoare. Ecranele şi măştile trebuie să protejeze complet faţa, gâtul şi urechile sudorului, atât împotriva radiaţiilor, cât şi a stropilor. Pentru curăţarea zgurii şi a picăturilor de metal, sudorul trebuie să poarte ochelari de protecţie cu vizoare de sticlă incoloră. 6.5.2. Sudarea prin presiune Sudarea prin presiune este metoda de sudare realizată fără adaos de material, când materialele ce urmează a fi îmbinate se aduc în stare plastică şi apoi sunt presate prin procedee mecanice. Sudarea prin presiune se poate realiza: ► electric, prin rezistenţă; ► prin forjare; ► cu gaze; ► aluminotermic, prin presare Sudarea prin presiune se face fără adaos de material şi se poate realiza în două variante: a - sudarea prin refulare (fig. 6.48., a); b - sudarea prin topire intermediară (fig. 6.48., b).

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

71

6. Spre deosebire de sudarea prin rezistenţă. Productivitatea este destul de bună. Sudarea prin frecare Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 72 . Este folosit la sudarea pieselor în formă de bare. Sudarea cap la cap se aplică pentru buloanele de ancorare.49. Prin această metodă. care iau naştere prin aplicarea efectului Joule-Lenz.Fig. în linie.) permite obţinerea de asamblări cu caracteristici mecanice superioare. După modul de acţionare. 6. Materialul trece în stare plastică şi apoi se topeşte local. La acest procedeu. fiind indicat în cazul producţiei de serie. se obţine o linie de sudură continuă sau întreruptă. Fig. şinele de la căile de transport sau tiranţi. 6.50. la sudarea prin frecare puterea specifică utilizată este de 8-10 ori mai mică. Fig. Sudarea prin presiune Procedeul are o mare productivitate. prin puncte.50. 6. Este utilizat la sudarea oţelurilor cu aceeaşi compoziţie chimică sau cu compoziţii diferite. Sudarea prin puncte Sudarea în linie. 6. ţevi. Metoda se foloseşte în general pentru sudarea platbandelor sau a profilurilor matriţate. a casetelor de protecţie a mecanismelor podurilor rulante.49. precum şi la îmbinarea unor piese realizate prin presare. precum şi la sudarea oţelurilor de scule cu alamă sau cu aluminiu.48. prin frecare.51. Procedeul este folosit la îmbinarea elementelor printr-o cusătură continuă. la asamblarea tablelor din materiale neferoase. care se rotesc. şine de cale ferată.) se utilizează pentru table subţiri de până la 10 mm şi se folosesc electrozi metalici fixaţi în cleştii maşinii de sudat prin puncte. 6. prin explozie. Fig. 6. prin acest procedeu putându-se realiza în jur de 2000 de puncte pe minut. care au secţiuni variate ca formă şi ca mărime. Sudarea prin puncte (fig.. Sudarea în linie Sudarea prin frecare (fig. armături pentru beton armat. formată din puncte. este procedeul prin care piesele sunt trecute între doi electrozi sub formă de role. curentul electric care trece prin ambele piese produce încălzirea puternică a acestora.51. Prin apăsarea locală a pieselor se produce sudura locală. prezentată în fig. sudarea pieselor se poate face: cap la cap.

Sudarea prin explozie este un procedeu care are o productivitate ridicată şi consum de energie redus (Fig. 6.52.). Este folosit la sudarea pieselor din materiale diferite, precum şi la placarea şi sudarea ţevilor de plăcile tubulare.
Fig. 6.52. Sudarea prin explozie

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

73

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA - OLT

APLICAȚIE 1. În figura alăturată, sunt reprezentate, în ordine: a) sudura cap la cap, sudura pe muchie; b) sudura de colţ, sudura pe muchie; c) sudura pe muchie, sudura de colţ; d) lipitură tare, sudură. 2. În timpul operaţiei de sudare, încălzirea depăşeşte limita de elasticitate a materialului, trecând în domeniul plastic; în consecinţă, după răcire, vor exista: a) sarcini şi tensiuni remanente; b) deformaţii şi tensiuni remanente c) deformării şi eforturi unitare remanente; d) materialul devine casant. 3. Apariţia tensiunilor remanente în piesele sudate se datorează: a) forţelor aplicate în timpul sudurii; b) tipului de material de adaos; c) materialului de bază; d) variaţiilor de temperatură în timpul operaţiei de sudare. 4. fenomenul de apariție a deformațiilor și tensiunilor remanente se explică prin: a) încălzirea locală peste limita de elasticitate a materialului de bază; b) încălzirea locală până la limita de curgere a materialului de bază; c) încălzirea numai a materialului de adaos; d) topirea materialului de adaos. 5. Valoarea tensiunilor remanente depinde de: a) priceperea muncitorului, regimul de sudare, forma piesei sudate; b) procedeul de sudare, regimul de sudare, calitatea materialului, forma şi dimensiunile piesei; c) dimensiunile piesei, calificarea personalului; d) temperatura mediului ambiant, forma şi dimensiunile piesei. 6. Pentru a reveni la forma iniţială după sudare, piesele primesc o deformaţie iniţială, realizată pe cale mecanică sau prin încălzire cu flacără, care are sensul:
Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 74

a) contrar deformaţiilor apărute după sudare; b) acelaşi cu cel apărut după sudare; c) oarecare; d) necesar îmbunătăţirii aspectului. 7. Operaţia realizată prin încălzire locală şi presiune se numeşte: a) nituire la cald; b) sudare prin presiune; c) lipire; d) încleiere. 8. Sudabilitatea oţelurilor creşte a) creşterea conţinutului de carbon; b) scăderea conţinutului de carbon; c) creşterea cantităţii elementelor de aliere; d) scăderea conţinutului de elemente de aliere. 9. Realizează schema de asamblare şi desenul de execuţie pentru asamblarea prin sudare efectuată în atelierul şcoală.

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin

75

Penele sunt organe de maşini care. e .7. De aceea. cu efect negativ asupra funcţionării mecanismelor.care se montează cu axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor asamblate. asigură asamblarea prin pene. Forme constructive de pene Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 76 . se concep metode şi mijloace pentru asigurarea împotriva desfacerii ansamblului. iar organele e maşini folosite la asamblare sunt simple. sub acţiunea şocurilor sau a vibraţiilor. prin forma lor şi a locaşului în care sunt introduse. Fig.pene paralele. Asamblări prin pene Asamblările prin pene au o largă răspândire în construcţia de maşini şi aparate. 7.1.1. 7. c . sunt prezentate câteva tipuri de pene: a . penele pot fi: ► transversale-care se asamblează cu axa longitudinală perpendiculară pe axa comună a pieselor asamblate. fără distrugerea părţilor componente. ► pene de reglare.pană transversală. După poziţia penei în raport cu organele asamblate. deoarece montarea şi demontarea pieselor se face uşor. Clasificarea penelor se poate face după următoarele criterii: După rolul funcţional.1.ASAMBLĂRI DEMONTABILE Asamblările demontabile permit montarea şi demontarea repetată a îmbinării.pană longitudinală înclinată. În figura 7. d . ► longitudinale .pană tangenţială. Aceste asamblări prezintă dezavantajul autodesfacerii. b .pană-disc. ele se grupează în: ► pene de asamblare.

pană de reglare. pana se fixează în poziţia dorită. Materialele utilizate pentru pene trebuie să asigure în general o rezistenţă la rupere cuprinsă între 50 şi 70 daN/mm2. În figura 7.3. Pana are un alezaj filetat şi lucrează ca o piuliţă montată pe şurub. sunt prezentate avantajele şi dezavantajele acestor asamblări. iar demontarea se realizează prin lovirea cu ciocanul. 7. Asamblarea cu pană transversală Aceste asamblări se folosesc: ► pentru fixarea rigidă a pieselor solicitate la întindere sau compresiune. iar a canalelor de pene în butuc prin mortezare sau broşare. Verificarea asamblării cu pană transversală constă în: ► examinarea aderenţei suprafeţelor de contact ale penei în locaşul de pană. Poziţia reciprocă a pieselor este asigurată prin forţă. înainte de montaj. Prin rotirea şurubului. Asamblările cu pene transversale Sunt folosite pentru fixarea elementelor de transmisie cu mişcare alternativă sau pentru piese imobile. În ultima vreme. 2 . Alăturat. Penele se execută din oţel-carbon. în zona bazei mari. pe baza mică a penei. OL 37. ► pentru asigurarea unei asamblări prin altă metodă. realizând şi reglarea jocului în lagăr. 7.1. Prelucrarea canalelor pentru pene în arbore se face prin frezare. ► examinarea prin ciocănire a penelor dacă sunt bine strânse în locaş. cu o faţă înclinată. penele se ajustează. Fig.2.1. 3 . se execută o operaţie de teşire a capetelor şi rotunjire a marginilor. împotriva autodesfacerii. de tipul policlorurii de vinii. au început să fie folosite materialele plastice. iar secţiunea este dreptunghiulară. Fig.) au formă trapezoidală cu o înclinare pe o parte sau pe ambele părţi. este prezentată o pană de reglare prismatică. se finisează prin pilirea muchiilor şi prin răzuirea fetelor laterale. deoarece aceasta are avantajul că se poate turna direct în canalul de pană.2. ca OL 32. Înainte de montaj. cu diferite forme şi dimensiuni standardizate (STAS) şi se montează în canale prelucrate în arbori şi alezaje (butuci). Şurubul este asigurat prin contrapiuliţe. Dimensiunile penei sunt alese în funcţie de dimensiunile subansamblului. Penele transversale (fig.3. pentru uşurarea operaţiei. Penele transversale sunt utilizate mai ales la asamblarea pieselor cilindrice. 4 .şurub de reglare Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 77 . Pană de reglare pentru lagăr: 1 . Penele se montează prin lovire cu ciocanul. ► pentru reglarea poziţiei relative a pieselor. OL 42. 7. 7.Materialele pentru confecţionarea penelor sunt în general oţeluri mai puţin rezistente.cuzinet.

► cu strângere. Fig. Fig..5. este prezentată o pană transversală de asamblare montată prin batere (a montajul general şi b . OLC 35.5. Înainte de asamblare. fără efect de împănare. 6000 daN/cm2. condiţie satisfăcută de OL 50. OL 60. Asamblări prin pene longitudinale Se folosesc atunci când este necesară o fixare centrică a organelor de transmisie. Controlul asamblării penei în arbore Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 78 . Penele longitudinale se mai numesc şi pene paralele.2. După montaj. Asamblările prin pene longitudinale pot fi de două tipuri: cu strângere şi fără strângere. ► fără strângere. Montajul cu împănare prin batere 7. 7. precum şi paralelismul canalului de pană cu axa arborelui.În figura 7.4. Penele longitudinale se execută din oţeluri cu rezistenţa la rupere = 5000 . când îmbinarea se realizează prin presiunea exercitată de forţa superioară şi cea inferioară a acestora asupra fundului canalului din piesele îmbinate. Efortul se transmite numai pe feţele laterale. În schema alăturată sunt prezentate avantajele şi dezavantajele asamblărilor prin pene longitudinale. 7.4. când este asigurată asamblarea prin presiunea butucului şi arborelui asupra feţelor laterale ale penei. Datorită secţiunii constante şi în funcţie de ajustajele arbore-butuc. OLC 45. trebuie să se verifice cu atenţie lăţimea penei şi a canalului din arbore şi din butuc.. calitatea îmbinării realizate va fi verificată ca în figura 7. care pot produce distrugerea locaşului penei. sunt posibile deplasări axiale relativ mari.1.forţele care apar la baterea penei).

7. se ţine seama la verificarea dimensională ca acestea să aibă un adaos de 0. pana aderă strâns pe fundul canalului arborelui şi butucului şi are joc pe feţele laterale.De regulă. b . Uneori. penele longitudinale au feţele opuse paralele sau cu o înclinare de 1/100 pe una din feţe. se fixează cu şuruburi. Montajul se execută cu lovituri uşoare de ciocan sau cu dispozitive speciale.secţiune. concomitent cu alegerea corespunzătoare a ajustajului arbore-butuc sau când se impun deplasări axiale ale pieselor asamblate. Asamblări cu pană disc Datorită simplităţii constructive. penele longitudinale sunt prevăzute cu şuruburi de fixare. 7.7.vedere Fig. 7. 7.6.6. cauzată de apăsările laterale. La montarea fără strângere. Fig. Pilirea se execută numai de-a lungul penelor.) şi cele cu pene-disc (Fig. acestea se introduc în canalul de pană fără joc lateral. necesar ajustării prin pi-lire. dar cu joc între pană şi fundul canalului butucului. Penele de lungimi mari şi penele de ghidare se fixează în arbori prin şuruburi. La asamblarea cu pană de strângere. iar demontarea prin lovituri cu ciocanul în capul unei tije sprijinite pe capul îngust al penei. bătându-se uşor cu ciocanul de cupru sau cu dispozitive de presare. Penele de ghidare sau penele paralele necesită la montare ajustare. penele paralele se utilizează atunci când se impun condiţii de coaxialitate. Pentru penele alese pentru o anumită asamblare. Asamblarea cu pană paralelă: a .3-0. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 79 . care nu trebuie să oscileze pe pană. 7. Penele-disc se folosesc pentru transmiterea de momente de răsucire mici sau ca pene de fixare. în această categorie intră asamblările cu pene paralele (Fig.). Pana se introduce în canalul de pană al arborelui. după care se montează pe arbore butucul. când se verifică şi teşirea colţurilor penelor. pentru a putea fi introduse mai uşor în locaşul de pană şi pentru a realiza un efect de strângere cu piesele care se asamblează. pentru evitarea înţepenirii în canale. pentru a evita smulgerea penei din canal.5 mm.

În figura alăturată. Am 63. este reprezentată o asamblare cu: a) pană transversală. Penele se execută din: a) OL 32. pentru asamblarea cu prezon şi asamblarea cu ştift) şi. OLC 45. Explică motivul deciziei tale. Realizează o analiză a tipurilor de asamblări demontabile. c) Am 83. c) pană longitudinală fără strângere. policlorură de vinii.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . Cu 5. oţel inox. OL 42.OLT APLICAȚII 1. Penele disc sunt folosite atunci când: a) se transmit momente mici sau ca pene de fixare. policlorură de vinii. d) se folosesc numai ca pene de fixare. 3. foloseşte fiecare tip de asamblări demontabile (exemplu: pentru asamblarea a două table. 2. stabileşte soluţia constructivă cea mai avantajoasă. d) pană longitudinală cu strângere. prin comparaţie. în funcţie de avantajele şi de dezavantajele pe care le prezintă fiecare. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 80 . b) se transmit momente mari. d) Cu 5. b) OL 32. pentru asamblarea şurub-piuliţă. policlorură de vinii. Pentru două piese considerate. OL 37. b) pană paralelă. c) se transmit forţe mari.

în unele precisă a două piese sau ca elemente de legătură situaţii. în general. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 81 . 7. În figura 7.7. Fig. oţeluri tratate termic.ştift cilindric teşit pentru fixare şi centrare.2. sunt prezentate câteva variante de asamblări prin ştifturi. Asamblări prin ştifturi: a . c .ştift de asamblare.. ele pot fi folosite şi ca elemente de siguranţă. b . Asamblări prin ştifturi Asamblările prin ştifturi sunt folosite pentru fixarea pentru transmiterea forţelor relativ reduse.ştift conic de centrare cu cap filetat Materialele folosite pentru confecţionarea ştifturilor sunt.8.8. Asamblările prin ştifturi prezintă avantajele şi dezavantajele din schema de mai jos.

Executantul lucrării practice va face aprecieri asupra calităţii asamblării executate. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 82 .COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . ► se montează prin presare sau batere ştifturile cilindrice sau conice. 4. ► dacă este necesar.Asamblări prin ştifturi 1. Verificatoare: şubler. scule: dispozitiv de prindere. Materiale utilizate Pentru realizarea lucrării sunt necesare: piese care vor fi asamblate prin ştifturi. aflate în trusa lăcătuşului. la montarea ştifturilor care realizează montajul a două piese. se asigură contra desfacerii. găurirea şi alezarea găurilor se execută concomitent în ambele piese ce se vor asambla. calitatea asamblării. 3. Consideraţii teoretice Caracteristic acestor asamblări este modul de realizare a găurilor în care vor fi introduse ştifturile. verificatoare necesare Dispozitive. Din acest motiv. Utilaje. într-o măsură hotărâtoare. scule. Mod de lucru În general. ştifturi. se parcurg următoarele etape: ► se solidarizează piesele. pile. micrometru. De asemenea. 5. ciocane. ► se alezează găurile în cele două piese. trusa lăcătuşului. după ce au fost poziţionate folosind dispozitive de prindere şi fixare adecvate formei şi dimensiunilor pieselor. Coincidenţa găurilor din cele două piese determină.OLT LUCRARE PRACTICĂ . Concluzii În funcţie de dotarea existentă. se pot enumera caracteristicile tehnico-metrologice ale verificatoarelor utilizate în cadrul lucrării. se precizează sculele utilizate. ► se execută găurile în cele două piese. 2.

9. Un ansamblu canelat se compune din: ► arbore canelat. Asamblări prin caneluri Asamblările canelate sunt folosite pentru transmiterea unor momente de torsiune mari. În figura 7. Arborii canelaţi sunt consideraţi arbori cu pene. Avantajele şi dezavantajele asamblărilor cu arbori şi butuci canelaţi sunt prezentate în schema alăturată. Legătura dintre arbore şi butuc se obţine prin caneluri şi se realizează prin pătrunderea plinurilor unei piese în golurile celeilalte piese. ► arbori cu caneluri în evolventă. acestea din urmă fiind realizate dintr-o bucată cu arborele. 7. ► butuc canelat. chiar în perioada de regim.. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 83 .7. ► arbori cu caneluri triunghiulare. Sunt considerate ca făcând parte din asamblările cu efect de pană. Fig.3. Asamblare canelată Canelurile sunt asemănătoare unor pene longitudinale care fac corp comun cu arborele. atunci când este necesară şi o deplasare axială. este prezentat un exemplu de asamblare canelată. arborii cu caneluri se clasifică astfel: ► arbori cu caneluri dreptunghiulare. Se execută prin frezare. iar butucul canelat prin mortezare sau broşare. o centrare mai bună şi o uşoară deplasare axială a butucului.9. Asigură o asamblare mai rezistentă. În funcţie de profilul canelurilor.

► părţile frontale ale arborelui şi ale butucului sunt teşite. pentru a uşura montajul şi pentru a evita blocarea acestora. în funcţie de diametrul d al arborelui. 4. la îmbinările fixe se verifică excentricitatea şi jocul dintre piese. şabloane. 3. este interzisă lovirea cu ciocanul. Consideraţii teoretice Dimensiunile principale ale arborilor canelaţi se aleg din standarde.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . după ce au fost curăţate de impurităţi. Mod de lucru Etapele realizării unei asamblări canelate sunt următoarele: ► verificarea canelurilor arborelui. micrometru. ► după montaj. pentru a nu se produce ri-zuri. Verificatoare: şubler. Utilaje. verificatoare necesare Dispozitive. deplasarea trebuie să fie lină. ► suprafeţele canelurilor se ung înainte de montare. Concluzii Se verifică funcţionarea ansamblului. Acestea trebuie să fie lipsite de bavuri. urmând apoi să se facă o verificare la presiunea de contact şi la forfecare. scule. ► la îmbinările fixe se verifică bătaia radială şi frontală. calibre. turtiri pe caneluri sau dezaxarea pieselor. folosind un aparat comparator. ► verificarea canelurilor butucului. 5. trusa lăcătuşului. muchii ascuţite. ► îmbinările fixe se execută cu ajustaj cu strângere (blocat) şi se montează prin presare la rece sau prin încălzirea piesei cuprinzătoare la 80-120 °C.OLT LUCRARE PRACTICA . fără să producă blocarea montajului. pile. La acest tip de montaj.Asamblări prin caneluri 1. iar muchiile canelurilor trebuie să fie rotunjite sau teşite pentru a se evita griparea în timpul montării. Materiale utilizate Pentru realizarea lucrării sunt necesare piesele componente ale subansamblului: arbore şi butuc canelat. prin deplasarea butucului de-a lungul arborelui. scule: dispozitiv de prindere. 2. turtiri. ciocane. ► îmbinările mobile se realizează manual. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 84 .

asamblare prin lipire. transmit eforturi mari. b) realizează centrare precisă. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 85 .OLT APLICAȚII 1. Asamblările canelate se folosesc atunci când: a) se transmit momente de torsiune mari fără deplasare axială. triunghiular. b) permit deplasare axială. c) se transmit momente de torsiune mari în perioada de regim.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . evolvent. b) se transmit momente de torsiune mici cu deplasare axială în perioada de regim. Avantajele asamblărilor prin caneluri sunt: a) realizează centrare precisă. nu deformează butucul prin ovalizare. asamblare rapidă. triunghiular. 6. d) indiferent de forţele şi momentele transmise. În figura de mai jos sunt reprezentate următoarele asamblări: a) asamblare prin lipire. nu deformează butucul. 2. 5. dreptunghic. Prin intermediul asamblărilor canelate se transmit: a) momente de încovoiere mari. Profilul canelurilor poate fi: a) circular. asamblare uşoară. c) nu produc zgomot. nu produc zgomot. triunghiular. c) dreptunghiular. d) pătratic. se înlocuiesc uşor. c) centrare reglabilă. transmit eforturi relativ mari. asamblare prin sudare. precizie mare de asamblare. d) asamblare prin lipire. b) asamblare prin sudură. 3. transmit eforturi mici. d) realizează centrare precisă. asamblare canelată. c) asamblare prin sudură. asamblare filetată. Avantajele utilizării asamblărilor prin caneluri sunt următoarele: a) permit deplasare axială. transmit eforturi mari. 4. dreptunghiular. evolventă. sunt necesare deplasări axiale în perioada de regim. transmit forţe mari. asamblare prin lipire. d) centrare precisă. asamblare prin pană. nu deformează butucul. asamblare canelată. fixare rigidă. forţele transmise sunt reglabile. centrare precisă. asamblare canelată. b) evolventă. trapezoidal. necesită calcul simplu la solicitări.

d) presiuni mari. c) forţe axiale mari. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 86 .b) momente de torsiune mari.

folosind la montare efectul deformaţiilor elastice a materialelor. În figura 7. Capacitatea portantă a asamblărilor cu strângere elastică este influenţată de rugozitatea suprafeţelor conjugate. aceste asamblări pot fi presate sau fretate.1. d .4.10.montarea arborilor cotiţi. pe discurile roţilor executate din materiale de calitate inferioară. Asamblări cu strângere elastică proprie: a . În timpul montării asamblărilor prin presare. 7. plastic sau chiar sunt forfecate. În urma strângerii datorate deformaţiei elastice asupra suprafeţelor în contact. 7.7.4. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 87 . se exercită o presiune şi. adică fără organe auxiliare. prin urmare.4. b . Asamblările prin strângere pot fi: ► cu strângere proprie. c fixarea roţii melcate. forţe de strângere. Asamblări cu strângere proprie După procedeul tehnologic folosit. Asamblări cu elemente elastice Asamblările cu elemente elastice servesc la imobilizarea unor piese în poziţia dorită. Fig. Aceste forţe generează forţe de frecare.10. prin strângere pe con sau cu brăţări elastice. ► cu organe de strângere auxiliare. Metoda este folosită la fixarea coroanelor bandajelor din materiale de calitate.montarea rulmenţilor 7.2. Asamblări prin strângere cu organe de strângere auxiliare Asamblările prin strângere cu organe de strângere auxiliare pot fi: cu inele sau cu ancore fretate. sunt prezentate câteva exemple de asamblări cu strângere elastică proprie.fixarea roţii pe arbore. la fixarea rotoarelor motoarelor electrice pe arbori sau pentru executarea altor organe de maşini. Avantajele şi dezavantajele asamblărilor prin strângere sunt prezentate în schema alăturată. care se opun modificării poziţiei relative a suprafeţelor în contact. o parte din vârfurile rugoprofilului se deformează elastic.

precum şi din fontă pentru strângeri mici şi funcţionare fără şocuri.12. 7.14): ► cu inel simplu secţionat (a). 7. care pot fi volanţi sau roţi mari. Fig.Asamblările prin strângere cu inele sau cu ancore fretate se folosesc pentru asamblarea unor piese din două bucăţi. ► cu inel secţionat cu levier (b). ancora se alungeşte cu l0. se adaugă efectul forţei de lucru F. ► din două semiinele simple (c). roţi de transmisie.. ancora are.13. partea exterioară nefiind totdeauna prelucrată. manşoane din două bucăţi sau părţi ale batiurilor unor piese mari.13.12. suporturi. iar piesele se comprimă cu A/p. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 88 . Elementele asamblării cu ancoră Asamblările prin strângere pe con sunt folosite pentru fixarea pe arbori a unor roţi. iar piesele de asamblat au lungimea l2. Au avantajul că se pot monta şi demonta uşor. Fig. Strângerea se realizează cu şuruburi cu sau fără piuliţă. ► din două semiinele cu levier (d).11. 7. Fig. lungimea comună va fi l. După montare. Asamblare cu ancoră În figura 7. Sub acţiunea forţei de strângere F0. matriţat sau turnat. În figura 7. Ele pot fi folosite ca limitatori de cursă sau la blocarea într-un anumit interval a unor organe de maşini. volanţi sau pârghii. dată de strângerea dezvoltată de şurub (fig. În timpul exploatării. Fenomenul este asemănător cu cel al şurubului cu prestrângere. Brăţările elastice se execută din oţel laminat. 7. la început. Strângere pe con Asamblările cu brăţări elastice se folosesc la imobilizarea pe arbori a unor manivele.11. După forma constructivă. lungimea de strângere U . Brăţările au partea interioară de prindere alezată. este prezentată o asamblare în care ancora are forma unui dublu T.. 7. Transmiterea mişcării se face prin forţa de frecare F . brăţările elastice pot fi (fig.). forjat.

1 Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 89 . pentru şurub. 7.µ .pasul.coeficient de frecare. ► piuliţa .forţele care produc strângerea. Asamblări prin filet Asamblările cu filet reprezintă îmbinarea demontabilă a două sau mai multe piese. reprezentând şi o bază de clasificare a acestora. desfăşurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic.diametrul cilindrului. N . a-înclinarea elicei. Fs . pentru piuliţă.5.15.14. de tip şurub-piuliţă. 7.forţe normale 7. utilizând organe de asamblare filetate. Datorită simplităţii şi siguranţei lor. Geometric.piesa cuprinsă. Elicea are următoarele elemente caracteristice: p . El este o nervură elicoidală pe o suprafaţă de revoluţie la exterior. 7. Filetul Filetul este caracteristica principală a şuruburilor. asamblările prin filet sunt cele mai răspândite asamblări demontabile.1. iar cateta este pd (fig. d . sau la interior. Elementul principal al piesei filetate este filetul.Fig. Acest tip de asamblări prezintă avantajele şi dezavantajele enumerate în schema alăturată. O asamblare filetată este formată din: ► şurub . Tabelul.5. Fig. 7. Desfăşurata filetului Filetul poate fi clasificat conform tabelului 7. filetată la interior.piesa cuprinzătoare.1. filetată la exterior. 7.15). Asamblări cu brăţări elastice: F.

pentru instrumente de măsurare şi de reglare. 7. 7.17. sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor şurubului şi piuliţei complementare. iar notaţiile sunt explicitate în tabelul 7. În figura 7. Fig. ► perpendicular pe generatoarea conului. iar vârful filetului piuliţei la distanţa H/4 de vârful profilului teoretic (fig.2 Cel mai folosit este filetul cilindric.2. Se construieşte în variantele filet metric şi filet Whitworth.). Vârful triunghiului este retezat la distanţa H/8. care poate fi: ► perpendicular pe axa piesei.16. Elementele geometrice ale filetelor Tabelul 7. se poate folosi filetul conic. a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral.16. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 90 .Elementele geometrice ale filetului sunt definite de STAS 3872. Sistemele de filetare reprezintă totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni şi formă cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate în continuare. Filetul triunghiular este folosit ca şurub de fixare. adică cel trasat pe o suprafaţă cilindrică în condiţii speciale.

Clasificarea şuruburilor se face după mai multe criterii. Filetul triunghiular metric Fig. prezentat în tabelul 7. care poate fi construit în patru variante. ► şuruburi de etanşare. 7.18. ► şuruburi de măsurare. Fig. şuruburile pot fi: ► şuruburi de fixare sau de strângere.) are profilul sub formă de triunghi isoscel cu unghiul la vârf de 55°. Tabelul 7. ► şuruburi de reglare. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 91 . Ele au un cap deforma hexagonală. semirotundă sau rotundă. După rolul funcţional.b) Filetul triunghiular Whitworth (fig.4. Şuruburile Sunt organe de maşini folosite pentru asamblarea demontabilă a două sau a mai multor piese. 7. ► şuruburi pentru transmiterea mişcării. Tabelul 7. pasul se exprimă în numărul de spire pe 1 ţol (1 ţol = 25. Din punct de vedere constructiv. Este folosit pentru asamblarea ţevilor în scopul fixării şi etanşării.3. Un caz deosebit îl reprezintă şurubul de mişcare. şuruburile pot fi clasificate ca în tabelul 7.3.4.2. Filet triunghiular Whitworth 7. La acest filet.18. 7.4 mm).17. pătrată. şi o tijă filetată parţial sau în întregime.5.

Tabelul 7. „După forma capului.5. şuruburile se pot clasifica conform tabelului 7. Tabelul 7. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 92 .6.5.În practică. menghina. mecanisme de deplasare la maşini unelte şi de măsurare. şurubul este folosit ca element de transmitere a mişcării la următoarele mecanisme: cricul de ridicat. presa cu şurub.

realizează strângerea pieselor. Piuliţele Piuliţele sunt organele care.3. sunt prezentate câteva forme constructive de şuruburi: 7. Formele constructive sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.6. Piuliţele au rolul de protecţie şi asigurare împotriva desfacerii asamblărilor filetate. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 93 .În tabelul 7. prin înşurubare pe tija filetată a şuruburilor.5.7.

4.5. Tot din această cauză poate apărea şi slăbirea etanşării asamblării. şaibele. în asamblările demontabile cu şuruburi se folosesc. în mod obişnuit.7. Asigurarea împotriva deşurubării O strângere insuficientă sau neuniformă a piuliţelor provoacă deteriorarea asamblării sau apariţia de deformaţii la piesele asamblate. Asigurarea împotriva autodeşurubării se face în general datorită forţei de frecare dintre filetul şurubului şi al piuliţei. Cu timpul însă autofixarea se reduce şi de aceea este necesar să fie folosite metode suplimentare de asigurare. Pentru a evita acest lucru. În vederea asigurării şurubului sau a piuliţei împotriva deşurubării. de multe ori se foloseşte strângerea cu chei automate sau strângerea controlată. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 94 .

Se foloseşte atunci când suprafaţa piesei nu este bine ajustată.montarea după strângerea piuliţei a unor chei sau plăci crestate.21. Două dintre aceste metode sunt prezentate în figura 7. Se deosebesc patru tipuri de şaibe: ► tip A . ► rondela elastică rotundă. ► tip D . ceea ce ar provoca o aşezare imperfectă a piuliţei. Totodată. asigurarea împotriva desfacerii neautorizate.folosirea unei contrapiuliţe sau şaibe elastice.rondele. pentru lemn. 7.cu gaură rotundă. f . Asamblare cu contrapiuliţă În figura 7.şaibe Grover Mărirea forţei de frecare prin montarea contrapiuliţelor este prezentată în figura 7.cu gaură pătrată. Acest sistem se realizează prin (fig. sunt prezentate câteva metode de asigurare a şuruburilor contra deşurubării: a . Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 95 . 7. 7. datorită forţelor de frecare. care au ca efect blocarea piuliţei.20. Când se alege soluţia cu contrapiuliţă obişnuită. Fig. forţa de strângere este repartizată pe o suprafaţă mai mare decât suprafaţa piuliţei.22.19. care se sprijină cu capetele îndoite pe piuliţă şi pe piesă. 7. ► rondela elastică spintecată. Tipuri de şaibe: a . ceea ce uneşte piuliţa cu şurubul. b-folosirea unei şaibe de siguranţă cu umeri sau cu nas. denumită şi şaiba Grover. Fig.Şaiba este un disc metalic cu gaura puţin mai mare decât diametrul exterior al şurubului. cu o forţă elastică care împinge în permanenţă piuliţa. împiedicând astfel mişcarea relativă a acestora. Este confecţionată dintr-un material moale.21.folosirea unor şaibe de siguranţă. b .cu gaură pătrată. e .): ► rondela elastică din cauciuc. pentru lemn. Metoda poate fi folosită la şuruburile cu cap hexagonal. Asigurarea elastică realizează dispariţia jocului dintre piuliţă şi piesa strânsă. grosimea contrapiuliţei va fi egală cu grosimea piuliţei. mai ales în industria de aparate. pentru metale.asigurarea cu şaibe elastice (Grower).cu gaură rotundă.19. prin care este trecut cuiul spintecat. Fig. în piuliţă şi în tija şurubului este practicată o gaură.20. Asigurarea şuruburilor împotriva autodeşurubării În anumite situaţii. care îmbracă piuliţa şi o imobilizează în această poziţie. care se aşează între piuliţă şi piesă. pentru metale. c . pentru ca forţa de strângere să nu poată fi preluată de una din ele. d-trecerea unei sârme prin capetele şurubului. este necesară. ► tip C . ► tip B .

în cazul producţiei de serie şi de masă.24. Forma şi dimensiunile cheilor variază în funcţie de forma şi dimensiunile capului şurubului.cu coarba. Fig. Aceste dispozitive sunt maşini cu o construcţie asemănătoare maşinilor de găurit. 7.). 12. 7. dar şi pentru piesele care au un număr mare de şuruburi. şurubul se poate rupe. Asigurarea împotriva desfacerii neautorizate. hidraulic sau pneumatic.un dorn conic moletat sau cu filet lung este introdus prin presare în corpul şurubului.asamblarea. sunt prezentate câteva soluţii de deşurubare a prezonului rupt.Fig. dar mai ales la operaţia de deşurubare. 6 . 14.25.. În figura 7. 7. deci asamblarea va fi mai puţin rigidă.simplă. c se sudează o piuliţă la capătul şurubului. 5.pentru piuliţe cilindrice.24. este prezentată o astfel de asamblare. 3. b . dar.dublă.23.tubulare. 9 . în loc de burghiu. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 96 . 10 . Asamblare cu prezon: a .pentru locaş hexagonal. o parte rămânând în piesa de bază.22.speciale. Pentru montarea şi demontarea şuruburilor şi a piuliţelor se folosesc chei şi şurubelniţe. b.fără degajare la capătul filetului . este montat un cap-cheie de acţionare a şuruburilor sau a piuliţelor.26.reglabile.4 . O atenţie deosebită trebuie acordată asamblării cu autorul prezoanelor. Soluţii de deşurubare a prezonului rupt: a. este prezentat un cap-cheie ce este prevăzut cu o magazie pentru piuliţe.închise plate.13 . 2 . 7. 11 . Pentru mărirea productivităţii.cu cap detaşabil. deci şi precizia poziţională axială nu este asigurată. c variante constructive de prezon (cu şi fără degajare) Varianta constructivă c . la montarea şuruburilor şi a piuliţelor se folosesc dispozitive acţionate electric.prezintă dezavantajul că şurubul nu poate fi înşurubat până la capăt. În figura 7. Fig.23.25. dar şi de locul în care şuruburile sunt montate (fig. 7. Fig. Chei 1: . La acest tip de asamblare trebuie avut în vedere că la operaţia de asamblare. În figura 7. 7. 8 .

c .arcuri lamelare pentru apăsarea bilelor de blocare a piuliţelor contra căderii.şurubelniţe pentru piese sub tensiune electrică Demontarea asamblărilor cu şuruburi se face în ordinea inversă montării. 4 . se încearcă o înşurubare cu 1 rotaţie sau 1/2 rotaţii şi apoi se reia operaţia de deşurubare. 9 .28. Fig. va strânge fălcile filetate pe filetul de sus al prezonului până ce forţa de deşurubare a asamblării cu corpul de bază va fi depăşită. 2 . Cap-cheie pentru piuliţe: 1 . Pentru uşurarea desfacerii se toarnă puţin petrol lampant pe capul piuliţei. 8 . Caracteristic acestui filet este faptul că este de sens invers filetului prezonului înşurubat în corpul de bază. Dacă piuliţele sunt înţepenite.corpul magaziei Şurubelniţele sunt scule folosite pentru montarea şi pentru demontarea şuruburilor cu crestătura sau locaş în cruce. contrapiuliţe. Fig.braţ care. Cheie pentru deşurubarea prezoanelor Cheia prezentată în figura 7.arc. ► se desfac piuliţele. iar la celălalt fălci de prindere prevăzute cu filet corespunzător celui din partea de sus a şurubului prezon. cuie spintecate. ► se scot elementele de siguranţă: sârme.piuliţe. având sensul invers filetului prezonului iniţial. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 97 . sunt prezentate câteva variante constructive de şurubelniţe. 7. în funcţie de tipul. 6 . 7. are următoarele componente: 1 . 10 . 3 . Dacă nici astfel nu se poate desface. 7 .piuliţă de fixare a magaziei. În figura 7. se evită forţarea acestora. Pentru deşurubarea prezoanelor.corp. 7.28.27.flanşă de sprijin a arcului. 2 . Ele pot avea forme constructive variate. Şurubelniţele folosite pentru instalaţiile electrice vor avea în mod obligatoriu mâner confecţionat din material electroizolant. se aşteaptă puţin timp.axul principal al maşinii. după care se va încerca din nou desfacerea piuliţei.şurub.tijă care are la un capăt filet. d.26.27.şurubelniţe universale. de dimensiunea şi de locul în care este montat şurubul. se folosesc chei speciale de deşurubare. 5 .flanşă de comprimare a arcului. 3 . b. e . Şurubelniţe a.bile de blocare. urmând apoi deşurubarea.Fig.

Verificatoare: metru. 5. Se determină. Fig. se strâng piuliţele. 4. a. în această situaţie găurile în piesele asamblate se execută simultan. se folosesc şuruburi normale ca în fig. chei potrivite.OLT LUCRARE PRACTICĂ . ştifturi. pene. 7. Dacă se realizează asamblarea unor piese cu ajutorul mai multor şuruburi şi este necesar să se realizeze o strângere uniformă.28. şuruburi. 3. scule: dispozitiv de prindere. Fig. eforturi axiale şi transversale (fig. ca: praguri. urmând apoi strângerea finală. Materiale utilizate Pentru realizarea lucrării sunt necesare: elemente de îmbinare.27. trusa lăcătuşului. Mod de lucru Executarea asamblării se realizează astfel: întâi se centrează piesele. momentul de strângere. şubler.28. în vederea poziţionării corecte a găurilor prin care trec şuruburile de prindere. Strângerea piuliţelor. pentru preluarea eforturilor apărute. la începutul şi la sfârşitul operaţiei. 2. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 98 . Dacă asamblarea este supusă la solicitări axiale şi transversale. se montează piuliţa. piuliţe. cu mâna liberă. apoi se strâng toate piuliţele până la 2/3 din forţa de strângere.27. la care. prin comparare. şurubelniţe.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . până ajung cu suprafaţa de sprijin în contact cu piesa. este necesară o prelucrare precisă a găurilor. Utilaje. atunci se folosesc soluţiile din fig. 7. 7. în situaţia în care asamblarea se realizează cu şuruburi păsuite.).). scule..27 b-f. se fixează capul şurubului cu o cheie pentru a nu se roti şi apoi. apoi se introduce şurubul în gaură. De regulă.Asamblări prin filet 1. verificatoare necesare Dispozitive. Găurile pentru montarea şuruburilor au diametrul mai mare decât diametrul şuruburilor. La acest tip de montaj. Concluzii Se verifică existenţa unor alezaje în piesele care se asamblează. se folosesc piese ajutătoare sau construcţii ajutătoare. Tipuri de asamblări prin filetare şi soluţiile constructive pentru diferite tipuri de solicitări În situaţia în care asamblarea este solicitată la eforturi axiale. şaibe. uneori. montarea piuliţelor sau a şuruburilor se face progresiv sau în cruce (fig. şuruburi păsuite sau bucşe. 7. Consideraţii teoretice Solicitările la care sunt supuse asamblările filetate sunt eforturi axiale şi.27. 7. 7.

Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 99 . OL42. Materialele folosite în mod curent pentru confecţionarea piuliţelor sunt: a) materiale plastice. b) pericolul ruperii tijei şurubului. OL 42. d) mobilă. d) pericolul blocării. piuliţa este: a) fixă şi se mişcă liniar cu şurubul. c) şaibe Grover. b) piese pentru crearea unor forţe. c) mobilă şi şurubul fix. OT45. OLC 45. titan. În figura alăturată. OL 37. provocând o aşezare imperfectă a piuliţei. b) axa şurubului nu este perpendiculară pe suprafaţa piesei. 2. 4. c) pericolul autodesfacerii la şocuri şi vibraţii. 3. d) teflon. c) axa piuliţei nu coincide cu axa şurubului. Şaiba. OLC 45. discul metalic care se foloseşte pentru protecţie împotriva autodeşurubării. 3. d) rondele. Principalul dezavantaj al asamblărilor filetate este reprezentat de: a) pericolul distrugerii filetului. sunt reprezentate: a) arcuri elicoidale. d) suprafeţele piuliţei nu sunt perfect plane. ca şi şurubul. c) oţel de arc. b) fixă. ca şi şurubul. La şurubul de mişcare prezentat în figura alăturată.COLEGIUL TEHNIC METALURGIC Nume Și Prenume Elev Clasa Data SLATINA . b) OL 37. OLC 45. este utilizată atunci când: a) suprafaţa piesei nu este bine ajustată.OLT APLICAȚII 1.

este şurub de: a) etanşare. La șurubul micrometric. c) fixare. Realizează o analiză a asamblărilor demontabile cu filet. traductorul de deplasare care intră în componenţa micrometrului. evidenţiind avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă fiecare. b) măsurare. 6. d) strângere. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 100 .5.

în scopul protecţiei împotriva accidentărilor şi pentru evitarea deteriorării organelor de maşini. Echipamentul se acordă obligatoriu şi gratuit tuturor salariaţilor. • este corespunzător riscurilor pe care le previne. .ancorarea maşinilor şi a instalaţiilor în timpul transportului. .temperatura din interiorul atelierului trebuie să fie optimă pentru desfăşurarea activităţii (temperatura ridicată micşorează atenţia şi percepţia.măsuri de mecanizare şi automatizare.îndepărtarea aşchiilor de pe maşini. NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI 8. . . precum şi altor categorii participante la procesul muncii.curăţarea aerului de gaze. scripeţi). în conformitate cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie. măşti de gaze. alegânduse tipul. interzicerea folosirii flăcării deschise. Alegerea echipamentului individual de protecţie se face în funcţie de riscuri.evitarea staţionării muncitorilor în raza de acţiune a macaralelor.protejarea instalaţiilor electrice împotriva electrocutării şi legarea aparatelor şi instalaţiilor la pământ. atât ziua.1. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi aprobat prin Ordinul nr. . Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 101 .atelierele de reparaţii şi întreţinere trebuie să fie bine iluminate. atunci când sunt întreţinute adecvat şi utilizate conform scopului prevăzut. . fără a induce el însuşi un risc suplimentar.mecanismele de ridicat şi transportat să fie manevrate numai de personalul calificat în acest scop. 225/1995. . Norme de protecţia muncii în atelierele de montaj În atelierele de montaj şi întreţinere se iau o serie de măsuri. angajatorul este obligat să întocmească lista internă de dotare cu EIP (Echipament Individual de Protecţie) adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.verificarea stării utilajelor şi a dispozitivelor folosite. Pe baza acestuia. iar cea scăzută micşorează mobilitatea lucrătorilor).verificarea înainte de utilizare a instalaţiilor de ridicat (cabluri. elaborat de Ministerul Muncii. fără a afecta sănătatea sau securitatea altor persoane. Prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piaţă şi doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protecţie care menţin sănătatea şi care asigură securitatea utilizatorilor. Utilizarea EIP este permisă dacă: • este conform reglementărilor tehnice aplicabile. lanţuri. putem enumera: . depărtarea de locurile de sudare). . aplicându-se anumite standarde şi folosind anumite marcaje.respectarea regulilor de depozitare a pieselor. în special a operaţiilor grele şi cu risc crescut de accidentări. praf şi aburi.respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevrează substanţele necesare spălării pieselor (mănuşi. cât şi noaptea. .8. prin ventilaţie. . . animale domestice ori bunuri. . Printre aceste măsuri. Echipamentul individual de protecţie reprezintă totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă şi constituie un element foarte important în protejarea împotriva factorilor de risc. • răspunde condiţiilor existente la locul de muncă.

90/1996.3. este necesară o atenţie deosebită. este de dorit să nu se poarte inel proeminent.Legea Protecţiei Muncii nr. Purtarea halatului alb în timpul lucrărilor practice este obligatorie. din vina purtătorului.ediţia 2002. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 102 . Degradarea sau pierderea lui. respectiv de medicul cabinetului şcolar. Nu se lucrează decât cu aparate a căror funcţionare este bine cunoscută. potrivit legii (art. în activităţile din laborator 1. 8. în laborator. atenţia fiind îndreptată asupra lucrării efectuate. apărarea vieţii. având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă. în timpul lucrărilor practice efectuate manual. a obiectelor de sticlă etc. Primul ajutor poate fi acordat de către asistent. Of. în toate cazurile când prevederile lucrării practice o cer sau atunci când apar orice fel de complicaţii în timpul lucrării. După fiecare etapă a experimentului trebuie să se facă ordine. este interzisă folosirea altor instalaţii decât cele destinate lucrărilor din ziua respectivă. . republicată). aplicabile în toate sferele de activitate. • este adaptat conformaţiei purtătorului. 1 (1) Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate. în cazul când acestea ajung pe piele sau mucoase trebuie imediat înlăturate cu o cârpă moale şi apoi spălate cu apă din abundenţă. 13. Conform regulilor de protecţia muncii. deosebit de importante în activităţile practice desfăşurate de către elevi. înainte de termenul de utilizare prevăzut. 2. 5. pentru că îngreunează munca şi pot fi distruse. 9. Hainele folosite în timpul lucrărilor practice să fie simple. . ► Capitolul I . în laborator trebuie adus numai echipamentul necesar. este obligatorie anunţarea imediată a profesorului de orice accident produs în timpul lucrării de laborator. s-ar îngreuna evacuarea.07. În cazul dereglării sau degradării normale a acestuia.Norme Generale de Protecţia Muncii . 4. trebuie consultat profesorul. Legea nr.2. în cazul unui de incendiu.Norme Specifice de Protecţia Muncii. Din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. atrage răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat.I. În laborator nu se admite decât comportamentul civilizat. respectiv al pierderii calităţii de protecţie.2006 . De asemenea. trebuie anunţat imediat profesorul. deoarece. 8. în cazul unui incendiu. Robinetele de gaz vor fi manipulate doar de către profesor. publicată în M. se acordă obligatoriu un nou echipament. reproducem în cele ce urmează câteva articole. 8. Nu trebuie depozitate genţi pe mese. 90/1996. 3. În timpul lucrărilor practice se folosesc rareori substanţe corozive.• ţine seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului. Reguli generale de protecţia muncii şi PSI pentru elevi. Părul lung trebuie să fie legat.S. Aceste legi conţin norme cu caracter general. din 14. 7. Acte normative Actele normative care reglementează activitatea de Protecţie a Muncii şi P. în timpul folosirii instrumentelor ascuţite.Dispoziţii generale Art. Trebuie păstrată ordinea la punctul de lucru. 6. Să nu se blocheze uşile de ieşire şi nici căile de acces dintre mesele de laborator. sunt: . să nu conţină materiale volante care să poată încurca efectuarea lucrării. 319/2006.

obligatoriu şi gratuit. membrilor cooperatori. civilă sau penală. (2) Echipamentul individual de protecţie se acordă. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 103 . echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc. (3) Cheltuielile necesare pentru achiziţionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate în proporţie de 50% de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice sau din sumele prevăzute cu această destinaţie în buget pentru unităţile finanţate de la bugetul de stat. iar diferenţa se suportă de către beneficiari. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. atrage răspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat. precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. potrivit legii. dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale. pentru a le proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea.integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă. Art. din vina purtătorului. ► Capitolul VI . 14 (1) În sensul prezentei legi. (4) Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protecţie înainte de termenul de utilizare prevăzut. precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor. se acordă obligatoriu un nou echipament. Art. după caz. (3) Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic. precum şi ucenicilor. de către persoana care are îndatorirea de a lua aceste măsuri la locul de muncă. respectiv al pierderii calităţilor de protecţie.Răspunderea juridică Art. echipamentul individual de lucru reprezintă mijloacele pe care persoanele juridice şi fizice le acordă unui salariat în vederea utilizării lor în timpul procesului de muncă. (3) în cazul degradării echipamentului individual de protecţie. (2) Echipamentul individual de lucru se acordă de către persoanele juridice în condiţiile negociate prin contractele colective de muncă. (2) Normele de protecţie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezintă un sistem unitar de măsuri şi reguli aplicabile tuturor participanţilor la procesul de muncă. potrivit criteriilor stabilite în Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie. 13 (1) În sensul prezentei legi. cu excepţia celor care au drept obiect activităţi casnice. potrivit legii. persoanelor angajate cu convenţii civile. respectiv din bugetele locale. elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. 34 Încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la protecţia muncii atrage răspunderea disciplinară. Art. salariaţilor. Art. administrativă. materială. 39 Neluarea vreuneia dintre măsurile prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii. 2.3 Normele de protecţie a muncii se aplică salariaţilor.

Editura AII Educaţional.. Catedra de Tehnologia Construcţiei de Maşini.M. I. 1993.. Bucureşti. 2006. 3. Editura Tehnică. V. Mărginean. 1978. Manolescu. Utilajul şi tehnologia construcţiilor mecanice. Ciocîrlea-Vasilescu. Bucureşti. Bucureşti. Constantin. Tehnologia asamblării structurilor metalice. 15. şi colab. Editura Cvasidocumentaţia PROSER & Printech Bucureşti. şi colab. Rabinovici.. Editura Teora. N. R. Tănase.. Editura Tehnică. Zgura. Editura Didactică şi Pedagogică. Tehnologia construcţiilor de maşini. Bucur. Teodorescu. 1980. Răducu. îndrumător pentru atelierele mecanice. Bucureşti. 1981.. 1978. 5. Gh. Zgura. 17. Editura Didactică şi Pedagogică.. traducere din limba germană. Ciocîrlea-Vasilescu.. Micu.. Popovici. P. 7. 2. Bucureşti. Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 104 . 2003. Utilajul şi tehnologia r. Editura Tehnică. Editura Tehnică.. Marinescu. Editura Tehnică. Gheorghe. 1999. Răducu. Diaconescu.. întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor. 1989. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 13. S. Mariana.. A. îndrumător pentru ridicarea calificării lăcătuşilor de construcţii de maşini. Tehnologia construcţiilor sudate. 11. G.. Asamblări şi transmisii mecanice.BIBLIOGRAFIE 1. Mariana. 1980. C. 9. 6. Constantin.. şi colab. Repararea şi întreţinerea maşinilor-unelte. Enciclopedia tehnică ilustrată. 1985.. Lăcătuşerie mecanică. 1986. Constantin. Utilajul şi tehnologia lucrărilor mecanice... Bucureşti. Chiriac... Bucureşti. Dodoc. Bucureşti. 14. I. I. Drăghici. Editura Didactică şi Pedagogică. V. Bucureşti. Bucureşti. A. Ciocîrlea-Vasilescu. Georgescu. şi colab. I. D. 1977. C.. 12.. 1978. Institutul Politehnic Bucureşti. V.. şi colab.. Bucureşti. 1966.. D.. Teodorescu. Săndulescu. D.ieseriei lăcătuş pentru construcţii mecanice. G. 8.S. Calculul şi construcţia cuplajelor. Editura Tehnică. Gh. Utilajul şi tehnologia lucrărilor mecanice. Teodorescu. Mărginean. Aparate şi sisteme de măsurare în construcţii de maşini. 1967. A.. Bucureşti. 16. Gh. Mariana. I. Asamblarea.. Bucureşti. Editura Cvasidocumentaţia PROSER & Printech. Editura Didactică şi Pedagogică. Utilajul si tehnologia construcţiilor metalice. Rulmenţi. 2007. 10. Iatan. Bucureşti. A. V. A. Editura Didactică şi Pedagogică. 4. Oprean.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->