Hidrologie

CURS NR. 8 APELE CURGĂTOARE (continuare)
7. Hidrometria debitelor Debitul unui râu poate fi definit ca fiind cantitatea de apă ce se scurge printr-o secţiune de râu în unitatea de timp. Dacă considerăm o secţiune de râu AB reprezentată ca în fig. 1. şi vitezele de scurgere ale apei măsurate în 4 verticale (V1, V2, V3, V4) şi reprezentate la scară sub formă de vectori, rezultă că într-o secundă prin secţiunea respectivă se scurge un volum de apă reprezentat de corpul geometric alăturat, mărginit de 2 feţe plane (planul secţiunii transversale şi planul oglinzii apei) şi o suprafaţă curbă delimitată de vectorii vitezelor măsurate în fiecare punct din verticală. Tot din această figură se poate observa că „modelul” debitului total este format din tronsoane delimitate de planurile verticalelor de viteză şi a epurelor delimitate de vectorii vitezelor. Un asemenea tronson detaşat din model reprezintă modelul matematic al debitului parţial cuprins între verticalele 1 şi 2 cuprins în acest tronson este necesar ca modelul debitului parţial să capete forma unui paralelipiped mărginit de suprafeţe plane, lucru posibil dacă în locul epurelor figurăm lăţimi (vm1 vitezelor câte egale şi un cu din V1 şi V2 cu dreptunghi vitezele Prin

Fig. 1 Modelul matematic al debitului t t l

(fig. 2). Pentru a calcula volumul de apă

aceleaşi înălţimi h1 şi h2 dar cu medii această rămâne calculate pentru fiecare verticală. vm2). modificare volumul

neschimbat doar corpul capătă o formă regulată al cărui volum se poate calcula mai uşor. Volumul corpului din fig. 2 este:

V=

(v m2 x h1 ) + (v m2 x h 2 ) x b
2

Fig. 2 Modelul matematic al debitului parţial.
2

An univ. 2007-2008

1

d. măsurarea debitului pe râuri se poate face prin una din următoarele metode: a. sectorul râului trebuie să fie acoperit cu un strat uniform de gheaţă şi continuu. h3 etc. grafoanalitică. Trasarea şi măsurarea elementelor profilului transversal se execută după regulile prezentate în cursurile anterioare. în perioada de iarnă. h2. An univ. f. alegerea unui sector de râu care să îndeplinească anumite condiţii: a. c. În verticalele stabilite în profilul transversal se măsoară cu ajutorul moriştii hidrometrice valorile vitezelor şi se vor calcula vitezele medii în fiecare verticală folosind una din următoarele metode: analitică. în primul rând. c. pe baza construcţiilor hidrometrice sau hidrotehnice.Hidrologie Curs nr. În funcţie de condiţiile locale. în toate verticalele (h1. d. albia să aibă un profil cât mai regulat. de gradul de precizie ce se cere precum şi de mijloacele tehnice ce la avem la îndemână. să aibă malurile drepte şi paralele pe o lungime de cel puţin 10 ori lăţimea râului. pentru râuri mai mici) a verticalelor de viteză (1. prin sondare. Pentru aplicarea primei metode de determinare a debitului este necesară. prin măsurarea directă a volumului de apă ce se scurge pe râu. larg folosită în practica hidrometrică. fixarea poziţiei (pe cablu. să se evite zone cu vegetaţie. grafomecanică. Aplicarea acestei metode presupune realizarea pe teren a profilului transversal. fără formaţiuni de zăpoare sau gheaţă spongioasă. e. să existe în sectorul ales o miră hidrometrică la care să se poată citi nivelul. ridicarea profilului transversal pe râu şi măsurarea elementelor hidrometrice (viteze) sau a elementelor hidraulice (panta şi coeficientul de rugozitatea). dacă sunt formaţiuni de gheaţă. Metoda analitică de măsurare a debitelor de apă este o metodă destul de precisă. Măsurarea debitului lichid pe râuri reprezintă una din cele mai importante activităţi hidrometrice ce se întreprinde în staţiile hidrometrice. cu braţe moarte sau cu eroziuni ori depuneri prea puternice.) se execută reprezentarea grafică la scară a profilului transversal (fig. chimică sau metoda diluţiei. fără zone accidentale. 8 Folosind acelaşi raţionament se calculează debitul parţial pentru fiecare tronson în parte.) şi măsurarea vitezelor cu ajutorul moriştii. b. b. Cu datele rezultate din executarea profilului transversal: distanţele de reper la oglinda apei şi dintre verticale şi cu adâncimile măsurate. 3). debitul total fiind reprezentat de suma debitelor parţiale.2 etc. izotahelor sau metoda Kuhlman. 2007-2008 2 . pe aceeaşi lungime râul să aibă un curs cât mai rectiliniu şi fără coturi. volumetrică.

Hidrologie Curs nr. 3 Profilul transversal al râului şi elementele Se calculează valorile vitezelor medii (vm1. După calcularea vitezelor medii între verticale se trece la calcularea suprafeţelor parţiale între verticalele de sondaj. 2007-2008 3 . 8 Fig. viteza medie se calculează cu relaţiile (ţinând cont de distribuţia aproximativ parabolică a vitezei medii pe verticală în aceste zone): v m0 −1 = 2 ⋅ v m1 3 v m 4 −5 = 2 ⋅ v m4 3 Trebuie reţinut faptul că la executarea măsurătorilor este necesar ca distanţele şi adâncimile să fie măsurate în metri iar vitezele în m/s. vm2…vmn) în fiecare verticală. reprezentate de două triunghiuri. suprafeţe care pot fi asimilate în extremităţi unor triunghiuri şi unor trapeze la interior: ω1 = b1 xh1 2 h1 + h 2 2 h 2 + h3 2 h3 + h 4 2 ω2 = b 2 ω3 = b 3 ω4 = b 4 ω5 = b 5 xh 4 2 După aceste evaluări se trece la calcularea debitelor parţiale ca rezultat al produselor dintre secţiunile parţiale şi vitezele medii respective: An univ. precum şi vitezele medii între verticalele de măsurare ca medii aritmetice între verticalele alăturate: v m1− 2 = v m1 + v m 2 2 v m 2 −3 = v m 2 + v m3 2 v m 3− 4 = v m3 + v m 4 2 Pentru zonele de margine.

6h. valori ce se consideră viteze medii în fiecare verticală ordinea calculelor este aceeaşi cu singura deosebire că debitul calculat cu aceste valori reprezintă. An univ. Calculul celorlalte elemente caracteristice ale secţiunii se face astfel: secţiunea vie totală: Ω= - ∑ ω (m ) n 1 2 adâncimea medie: H med - = Ω B viteza medie de deplasare a apei pe secţiune: v medie = Q Ω (m / s ) Această metodă de calcul se poate prezenta şi sub formă tabelară: În cazul măsurătorilor de viteze efectuate numai la suprafaţă sau numai la 0.8 şi 0. de fapt. un debit fictiv care trebuie corectat cu un coeficient de trecere μ care este subunitar cu valori cuprinse între 0.Hidrologie Curs nr. 8 q1 = q2 = q3 = q4 = q5 = 2 v m1 ⋅ ω1 3 v m1 + v m 2 ⋅ ω2 2 v m 2 + v m3 ⋅ ω3 2 v m3 + v m 4 ⋅ ω4 2 2 v m 4 ⋅ ω5 3 Prin însumarea debitelor parţiale se obţine debitul total Q (m3/s). 2007-2008 4 .9.

Printre construcţiile hidrometrice amintim: deversoare. unul amonte şi unul aval situate la o distanţă convenabilă astfel ca soluţia lansată în apa râului să aibă timp să se amestece complet. 2007-2008 5 . în cantitate cunoscută şi cu o concentraţie cunoscută (c1) exprimată în g/l. determinarea debitului se face aplicând metoda volumetrică. Metoda chimică sau metoda diluţiei sau amestecului este utilizată în acele cursuri de apă în care albia are o formă neregulată iar cursul de apă este turbulent cu viteze diferite şi curenţi puternici provocate de pante accentuate dar variabile pe distanţe scurte şi presărate din loc în loc cu obstacole naturale (bolovani. În vas se depozitează soluţia dinainte pregătită. Cronometrând timpul în care apa pătrunde în vas şi măsurând după un timp cantitatea de apă colectată nu ne rămâne decât să facem raportul între cantitatea de apă acumulată în vas exprimată în litri şi timpul de acumulare exprimat în secunde pentru a calcula debitul cursului de apă respectiv. rezultă următoarea relaţie între elementele prezentate: Q ⋅ c 3 + q1 ⋅ c1 = (Q + q1 ) ⋅ c 2 Rearanjând termenii relaţiei şi scoţând Q din formulă. Pentru aplicarea aceste metode avem nevoie de o soluţie concentrată de NaCl sau sulfat de magneziu (MgSO4) sau bicromat de potasiu (K2Cr2O7). deci. În profilul amonte se plasează vasul pentru lansarea soluţiei concentrate. vom obţine: Q = q1 Dacă şi debitul soluţiei lansate este foarte mic comparativ cu cel al râului (sub 2%) atunci putem neglija şi valoarea lui q1 şi vom obţine: Q= c1 −1 c2 În anumite situaţii. An univ. În profilul aval se colectează la interval de 1-2 minute câte trei probe de la suprafaţa râului. Probele colectate se analizează pentru a li se determina concentraţia pe care o notăm cu c2. de aceea. Această soluţie se lansează timp de 10-15 minute în apa râului cu debitul dinainte cunoscut q1 (l/s). Această metodă presupune concentrarea întregii cantităţi de apă din pârâu spre un vas de volum cunoscut şi care este gradat. praguri ş. Se aleg două profile de râu convenabile. canale hidrometrice. ecuaţia devine: Q = q1 c1 − c 2 c2 − c3 c1 − c 2 c2 Putem neglija concentraţia iniţială a râului şi.Hidrologie Curs nr.a. 8 În cazul pâraielor care nu depăşesc câţiva l/secundă sau la izvoare. câte una de la cele 2 maluri şi una din mijlocul apei. buşteni căzuţi). rezultatele obţinute la calcularea debitelor ar fi eronate prin metodele menţionate anterior şi. se folosesc anumite construcţii hidrometrice care permit acest lucru. stânci. Notând cu c3 concentraţia iniţială a apei râului şi cu Q debitul râului exprimat în l/s. din cauza nivelelor şi a vitezelor mici.

În practica hidrometrică însă sunt necesare o serie de valori caracteristice: debitul mediu anual. debite cu o anumită frecvenţă sau durată etc. 2007-2008 6 . În cazul existenţei unor construcţii hidrometrice (deversori. minim. calculate ca valori medii. Pornind de la măsurătorile de debite instantanee. lunar. 8 Cu ajutorul măsurătorilor executate în profilul râului şi a calculelor efectuate ulterior căpătăm valoarea debitului instantaneu corespunzător momentului măsurătorii. Toate aceste date nu se pot extrage sau calcula din datele referitoare la debitele instantanee ci dintr-o serie de date de mai mare regularitate cum ar fi datele referitoare debitele zilnice. sezonier. executate pe o perioadă mai îndelungată în acelaşi post hidrometric se poate trece la calculul debitelor zilnice folosind mai multe metode: prin interpolare sau cu ajutorul cheii limnimetrice (vezi laborator). modul. debitul maxim. An univ.Hidrologie Curs nr. canale) debitul zilnic se poate determina prin efectuarea mai multor măsurători în 24 ore şi calcularea mediei aritmetice a măsurătorilor efectuate. multianual.