PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Meseria : POMICULTOR Durata pregătirii : 3 luni Module : = Cultura speciilor pomicole = Elemente de contabilitate = Maşini şi instalaţii

agricole – exploataţii, întreţinere = Elemente de contabilitate şi gestiune economică = Legislaţie, management şi marketing = Protecţia mediului

Despre acest curs: Curs pomicultura ( an 2009 – Jud Buzau). Documentul este incropit de mine. Nu exista o ordine bine stabilita a capitolelor, de aceea atasaz fisierul in format word pentru ca cei mai priceputi si interesati sa poata face modificarile de rigoare. Daca o sa apuc sa fac eu, am sa revin cu o versiune mai buna.

Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete, pomii formeaza coroane piramidale, conice sau globuloase, in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex, garnisit cu numeroase ramuri de rod. In aceste conditii, pomii incep sa fructifice mai devreme, temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. Pe baza acestor constatari practice, pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere, de talie mare, mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor.Pentru soiurile viguroase, altoite pe portaltoi franc, au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie, altoite pe portaltoi vegetativi, au fost realizate coroane aplatizate, dirijate pe spalioer, si coroane conice, fara suport de sustinere. FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur, prin numarul, vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet), cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. In pomicultura moderna, structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara, alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului, baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor), sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea, tipul de ramificare si fructificare). La pomii dirijati pe spalier, taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii, in timp ce la pomii fara suport, primele taieri se fac dupa 2-3 recolte, cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : - fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie, alcatuita din ramuri principale, variabile ca numar, pozitie si orientare in spatiu ; - in timpul formarii ,folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului ; - prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) ; - pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde ; - pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri , ramificari anticipate. In general, coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte:

-sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca; -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos, fara scari ; -sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale, alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. In plantatiile familiale, coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. Gruparea coroanelor se face in : - coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale; -coroane dirijate pe spalier, destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement. Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere, mentionam : piramida etajata rarita, piramida neetajata (Leader), piramida mixta, vasul intarziat, vasul Sarger, palmeta liber aplatizata, coroana fus tufa fusul subtire, tufa vas, cordonul vertical, cordonul tufa, Bouche Thomas, Lepage, Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. Cordoanele mai importante , sustinute pe spalier, pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajata, palmeta evantai, tripla incrucisare, drapel Marchand, haag, Lincoln, TaturaTrellis, Tesa si Solen. Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic, pe care sunt inserate 3-4 etaje, distantate intre ele la 80-100 cm. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase, dispuse simetric in jurul axului, la o distanta de 8-12 cm una de alta. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante, dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. Tehnica formarii piramidei etajate consta in : - Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj. -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III, alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. - Anul IV- Taierea axului , alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV), axul central al pomului se suprima. Piramida neetajata (Leader). Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare, uniforme ca vigoare, dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. Pe primele sarpante de la baza, care sunt si cele mai viguroase, se

vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. Ulerior axul pomului se indeparteaza. crescuta ca ax. Pentru formarea acestei coroane. mar si par. se continua cu echilibrarea vigorii sarpantelor si formarea subsarpantelor.Pentru realizarea unei sarpantei noi. in primul an de la plantare. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. acestea pot fi folosite in constructia coroanei. Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite.IIIsiIV. iar celalalt pentru prelungirea axului. lastarii de pe trunchi se suprima.IV . unul pentru sarpanta 3. se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire.In anul II . la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun. cand lastarii au 10-15 cm lungime. In anul II. dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. prezinta un trunchi inalt de 0. se aleg trei. pe urmatoarele. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare . Se echilibreaza vigoarea primelor sarpante (1 si 2) prin inclinari si dresari si se proiecteaza primele subsarpante prin scurtarea sarpantelor la 50-60cm (la acelasi nivel). Toti ceilalti lastari de prisos se suprima. Pomii astfel dirijati. Piramida mixta.formeaza s3-4 subsarpante . asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante . care realizeaza o cantitete mai mare de fructe. intr-o pozitie favorabila.3 –1.In luna mai.4 m. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf). ramura a treia de la varf. care formeaza un schelet viguros. cais. ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. In anul II. lastarii apropiati se suprima. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1. iar in luna mai. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. Pentru formarea acestei coroane. La cais si prun.8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata). Vasul intarziat. Primul lastar se alege la inaltimea de 60 cm de la sol (spre sud) pe directia randului. vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm. Este o coroana deschisa (fara ax).In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante. Pentru stimularea cresterii lor. Cu aceasta ocazie. se protejeaza sarpanta a treia prin scurtarea ramurii ce prelungeste axul ( la 35-40 cm). fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax. In perioada mai –iunie se alege un lastar viguros. pana se completeaza numarul lor. al doilea la 90 cm .in luna martie.In anii . numarul subsarpantelor descreste progresiv. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200). primavara. vasul intarziat se realizeaza mai usor si intr-un timp mai scurt . La soiurile de prun care cresc viguros . Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. se aleg 2. primavara. In urmatorii ani (III. iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare . iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod. dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. pentru formarea celei de-a treia sarpante. in anul I. primavara. cand lastarii au lungimea de 10-15cm. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante. Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare. in luna martie. iar cel de-al treilea la 93-98cm ( ca la piramida neetajata). Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf. formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt.

Particularitatea formarii vasului la aceste specii consta in aceea ca sarpanta 3 se realizeaza dintr-un lastar anticipat. Pomii au un trunchi mic (30-40 cm). a demonstrat ca in tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta . un ax zigzagat si o inaltime de 2.5. dirijate sub un unghi de insertie de 50-550. Vasul Sarger este o coroana conceputa si realizata in Franta de Sarger .pentru soiurile de cires cu unghiul de ramificare mare.prin lucrari in verde. cais si prun care rodesc pe buchete. inalt de 3-3. precum si soiurile de piersic. In anul III. la o distanta de 10-12 cm intre ele. Baza coroanei este larga de 0. Pe fiecare sarpanta se formeaza trei subsarpante orizontale. Prin accelerarea circulatiei sevei de stimuleaza calusarea ranilor si se previne aparitia gomelor in punctele de taiere. iar iar prima sarpanta poate fi proiectata prin ciupirea lastarului. care s-a format pe lastarul de prelungire. Palmeta liber aplatizata a fost generalizata in plantatiile intensive datorita simplificarii tehnicii de conducere a pomilor si eliminarii spalierului. Pomii dirijati in aceasta forma prezinta un trunchi mic (30-40 cm) si un ax pe care sunt prinse 15-16 sarpante (5-6 cu caracter provizoriu). Pomii se conduc cu un trunchi mic (0. Importanta taierilor in comparatie cu celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor care obtin an de an productii mari de fructe. Acestea trebuie sa fie viguroase si repartizate uniform in jurul axului.4cm si alcatuita din 4-5 sarpante scurte si viguroase.6 m. fiecare masura agrotehnica are rolul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui .8m. Ramurile suplimentare se suprima la inel. cu putin timp inainte de pornirea pomilor in vegetatie.Dupa 4-5 ani de vegetatie.3. se conduc usor ca fus subtire soiurile de mar altoite pe portaltoi de vigoare submijlocie si mica.51. pomii ating parametrii unui gard fructifer . Fusul subtire este o coroana conica de volum mic. dispuse alternativ.5m) si un ax scurt (35-40cm) pe care se prind in spirala trei sarpante. altoite pe franc sau mahaleb. In anul II se aleg pe ax 4-5 ramuri pentru formarea structurii permanente a coroanei.5 m si cu o grosime de 1. Este important de precizat ca toate operatiunile de taiere la formare trebuie sa se execute primavara. axul se transfera TAIERILE LA POMII SI ARBUSTII FRUCTIFERI 1.la distanta de 50-60 cm.9-1. Pe restul axului sunt ramuri de semischelet care reduc largimea coroanei la varf la 0.4-0. Aceasta coroana se realizeaza in exclusivitate prin taieri de incadrare si mentinere a pomilor intr-un sablon specific gardului fructifer.0 m. pretabila la intensivizarea productiei de fructe.

procesul de rodire se intensifica din ce in ce mai mult. ciupirea. O incarcatura exagerata de fructe stanjeneste cresterea lastarilor si in acelasi timp. 2.clasice’’.. cu scopul de a favoriza intrarea pe rod mai rapida a pomilor. inciziile. In mod natural. Dupa intrarea pe rod. ceea ce nu este favorabil pentru o rodire normala. 2. bine dezvoltat.taiere’’ este mai cuprinzatoare. daca in coroana pomilor nu se fac nici un fel de interventii incepe sa se manifeste procesul de uscare a ramurilor. echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. varsta etc.Pomii care in timpul infloririi apar ca . pana cand lungimea acestora ajunge la numai cativa centimetri.Cum se dirijeaza prin taieri cresterea si rodirea pomilor . cu lungimi foarte mari. in decursul vietii.echilibru favorabil intre crestere si rodire. Formarea lastarilor. pomii au tendinta de a pierde echilibrul intre crestere si rodire . mai ales scurtari de ramuri. indiferent de sistemul de cultura al pomilor. au un numar de muguri de rod exagerat. 4. In coroana pomilor. prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte din ramurile din coroana.Din acesta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor.. in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri. In perioada de tinerete se manifesta cu mare intensitate procesul de crestere vegetativa. Caracteristicile taierilor din livezile intensive De obicei . dresari). plivirea (rarirea lastarilor). se petrec in paralel doua procese: -cresterea vegetativa-care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice -rodirea-reprezinta formarea organelor care asigura productia de fructe. sunt in detrimental formarii mugurilor de rod. impiedica formarea rodului in anul urmator. In ceea ce priveste rodire. lastarii trebuie sa aiba lungimea de 4060cm si sa fie bione repartizati pe toate ramurile din coroana. in care taierile la pomii tineri urmarec formarea unui schelet puternic. productiile de fructe sunt din ce in ce mai mari. este din ce in ce mai slaba. total(rarire) sau partial (scurtare). Ce se intalege prin echilibru intre crestere si rodire. Spre deosebire de livezile . 3. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri. soi.Un numar prea mare de lastari. Experientele au aratatca. consta in existenta anumitor raporturi intre cele doua procese: 1. Ceea ce deosebeste taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negative inregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. taierile se efectueaza asemanator. 25-40% sunt muguri de rod. Echilibrul favorabil pe care urmarim sa-l realizam prin lucrarile de ingrijire a pomilor. in functie de specie. fara interventii deosebite din partea pomicultorului. in livezile intensive si superintensive. productii normale se obtin atunci cand din numarul de muguri din coroana unui pom. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor. inclinari. pe masura ce trec anii.Aceste operatiuni sunt specifice obtinarii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna. de obicei in proportie de 80-90% din totalul mugurilor din coroana. in primul rand a varfurilor acestora. ca numar si lungime. Ca o concluzie : -in mod natural.. In perioada de fructificare deplina.ninsi’’. in mod normal. In cazul livezilor intensive notiunea de .

. care pe langa o mai buna iluminare a coroanelor pomilor. apare fenomenul cunoscut de . .odihnesc’’si nu produc fructe. cand acestia au tendinta de a se supaincarca in unii ani cu muguri de rod. cu atat lastarii crec mai lungi.2-2. trebuie sa aiba majoritatea ramurilor din coroana cu varsta intre 1-4ani.Operatiunile de scurtare a ramurilor determina cresterea lastarilor. pentru a rodi normal. Numarul lastarilor si lungimea acestora constituie un adevarat . cele atacate. in cuprinsul carora nu se mai formeaza cresteri anuale sau acestea sunt slabe . se folosesc in schimb.. pentru a simila cat mai multe substante necesare metabolismului pomilor. taierile si recoltatul. Pe masura ce pomii rodesc si imbatanesc. cantitate redusa de zahar acumulat. Fiecare frunza. Un pom de 20 ani. De cele mai multe ori ..aplatizarea’’ coroanei pomilor si formarea gardurilor fructifere.Necesitatea formarii lastarilor in coroana in tot cursul vietii pomilor Rodirea in fiecare an. trebuie sa primeasca mai multa lumina. dirijari de ramuri nu se mai efectueaza de regula.. Dupa intrarea pe rod. Inaltimea maxima a pomilor in livezile intensive si superintensive trebuie sa fie de 2. 5. slab colorate.Ori raintinerirea permanenta a scheletului coroanei se bazeaza pe formarea an de an a lastarilor. operatiunile de scurtare si rarire : -se fac scurtari la ramurile de semischelet si la formatiunile fructifere. 6.. se indeparteaza ramurile uscate. Cu ajutorul taierilor se mentine inaltimea dorita a pomilor prin eliminarea sau scurtarea de la nivelul dorit. nu se poate realiza fara sa se formeze si lastari.5 m pentru a asigura executarea .in unii ani pomii formeaza un numar exagerat de flori si fructe.barometru’’ care ne indica starea biologica in care se gasesc pomii si ne sugereaza ce masuri sa intreprindem : scurtare sau rarire. Aplatizarea este o caracteristica importanta a livezilor moderne. cu fructe de calitate superioara sub aspectul dimensiunilor. rodire periodica’’. cu cat se scurteaza mai mult. spre exemplu. Obiectivele urmarite de taieri in afara de dirijarea cresterii si rodirii Desfasurarea poroceselor de crestere si fructificare este conditionata de existenta in cantitati suficiente a hranei preparate in frunze in procesul de fotosinteza. Cand pomii nu au cresteri vegetative si se ajunge la imbatanirea scheletului. formarea lastarilor se reduce si in acest caz este necesar sa se foloseasca scurtarile de ramuri si formatiuni fructifere. pentru a provoca noi cresteri Scurtarile de ramuri in perioada de maturitate si batanete a pomilor. Coroanele indesite se raresc prin eliminarea ramurilor de prisos. a celor plasate necorespunzator. normare’’a productiei.. in sensul ca o parte din mugurii fructiferi se elimina cu acest prilej. subdumensionate. supraproductia’’ este insotita de o calitate inferioara a fructelor. Efectul opus scurtarii (formarea mugurilor de rod) se obtine prin inclinarea si arcuirea ramurilor. De asemenea prin taieri se obtine. a tuturor ramurilor..cu picioarele pe pamant’’ a celor doua lucrari de mare volum . permite circulatia utilajelor de-a lungul randurilor si deci mecanizarea principalelor lucrari. in anii urmatori se . s-a stabilit pe cale statistica ca majoritatea fructelor se formeaza pe ramuri cu varsta de 1-4 ani. servesc si ca masura de.

numai ramuri mixte. incepand cu luna noiembrie. Taierile de vara : -reduc vigoarea pomilor si cresterile noi din anul urmator sunt mai reduse decat cele care apar dupa taierile de iarna. plivirea lastarilor(rarirea). iar cele care au rodit in anul precedent se inlocuiesc cu ramuri noi. este o lucrare obligatorie.. -operatiunea de rarire.-se scurteaza mai mult sau mai putin in functie de starea fiecarei ramuri. cele prea slabe sau prea viguroase se suprima. Vindecarea ranilor se face tot atat de bine.asigura o mai buna coloratie a fructelor. in vederea imbunatatirii calitatii fructelor si controlul cresterii si fructificarii pomilor. lastarii prea vigurosi care se formeaza sunt un indiciu pentru o taiere mai usoara in anul urmator . se descompun si reintra in circuitul trofic. Operatiunea de plivire a lastarilor in plantatiile de mare densitate. lramurile de semischelet care indesesc coroana. . -daca o ramura a fost scurtata exagerat. Cea mai buna perioada de efectuare a plivitului este in lunile iunie-iulie . de vigoare mijlocie (40-70cm). . raman pe sol. -la speciile samburoase se lasa pentru rodire. plasate necorespunzator sau uscate. cei prea desi.Restul de ramuri.. indiferent de perioada in care se taie.asigura sporirea eficacitatii tratamentelor de fitoprotectie prin acorerirea uniforma a frunzelor cu o pelicula de solutie antiparazitara. -ramurile de schelet se scurteaza si acestea pentru regenerare . in uscat’’. La noi a existat obisnuinta ca taierile sa se efectueze catre sfarsitul iernii si in primavara (februarie-martie). . -organele eliminate vara sunt in stadiu erbaceu sau semilignificat. de eliminare de la baza a unor ramuri. . 8. Operatiunile specifice taierilor de vara sunt numeroase.se executa cu mare productivitate.lacomi’’. In lunile de iarna trebuie evitate zilele geroase. scurtarea lastarilor. In ce perioada a anului se executa taierile Daca ne referim numai la taierile propriu-zise. se refera la formatiunile fructifere imbatanite. cunoscute sub denumirea de taieri. acestea se pot executa in intreaga perioada cand pe pomi nu exista frunze. . se umbresc . situati in pozitie verticala. mai ales la pomii tineri.elimina scoaterea din plantatii a unor cantitati mari de ramuri ce rezulta cu ocazia taierilor de iarna. dirijarea ramurilor si a lastarilor. in conditii climatice optime. departate la 18-20cm una de alta. intre acestea enumeram : . .ciupirea lastarilor. orbirea mugurilor. Se elimina in primul rand lastarii care tind sa devina . pe cat posibil. mai ales cei situati spre partea superioara a gardurilor fructifere.Taierile de vara (in verde ) Se executa ca o masura de intregire sau uneori substituire a taierilor in uscat. 7. In ultimul timp se practica tot mai mult taierea pomilor in tot cursul toamnei si iernii.asigura penetrarea radiatiilor solare active la o suprafata cat mai mare a frunzisului din interiorul coroanei.

iar cele atacate pana la 2. Frunzele atacate in primele stadii. in diferite stadii de evolutie. prezinta crapaturi. In afara de recolta anului respectiv.5cm in diametru cad inainte de maturare. cand conditiile climatice sunt favorabile. Bolile provocate de ciuperci Patarea cafenie sau rapanul-este cea mai raspandita si pagubitoare boala la mar ( Endostigme inegvalis) si (Endostigme pirina). de 8 zile. sunt proiectati pe organele nou aparute.in livezile in plina productie. Principalele boli si daunatori la pomii fructiferi a). Atacul este intalnit in toate zonele pomicole in care se concentreza cultura marului si parului.9. Biologia(evolutia). dupa care apar primele pete pe care sunt formate conidiile. frunze. se deformeaza. Pierderile cele mai mari se inregistreaza in anii cu precipitatii ridicate primavara si vara. fructe si ramuri. boala continua evolutia producand mari pierderi si in timpul pastrarii. in cursul unei luni. este afectata productia anului urmator. Manifestarea bolii consta in aparitia pe organele atacate de pete brune-negricioase sau maronii. Se estimeaza daune pe ansamblul pomocilturii intre 5-20% sub aspect cantitativ si de 15-40% dinpunct de vedere calitativ. Sunt atacate frunzele. in cazul unei defolieri puternice. provenita din precipitatii sau alte surse (roua.Randamente realizate la taierea pomilor Randamentul de taiere difera in functie de marime pomilor : . Producerea noilor infectii este favorizata de prezenta umiditatii pe organele pomilor. prin care se continua infectiile de vara. un muncitor executa taieri la 1ha livada. irigatii) si se poate continua pana in toamna. Bolile si daunatorii ataca pomii. flori. Atacul pe pedunculii florali se semnaleaza cu deosebire la par provocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare. care produc pagube importante culturilor pomicile. sunt in acelasi timp si prielnice pentru dezvoltarea unui numar mare de boli si daunatori. in cazul atacului necombatut. total compromisa. atacul manifestandu-se pe muguri. Fructele atacate raman mici . diferentierea mugurilor de rod fiind. La fructele atacate si ajunse in depozit. pana la 98% din productia de fructe. putand sa fie distrusa . se usuca si cad timpuriu reducand prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. catifelate care in timp cresc si conflueaza. temperatura medie optima de producere a infectiei si incubatiei este de 19-210 C . PROTECTIA POMICOLE FITOSANITARA INTEGRATA A PLANTATIILOR Conditiile climatice si edafice deosebit de favorabile pentru vegetatia pomilor si arbustilor fructiferi. in care caz durata perioadei de incubatie este mai scazuta. Atacul poate fi partial sau total cu intensitati variabile de la un an la altul si de la un loc la altul in functie de conditiile ecologice specifice si de densitatea daunatorului respectiv. . pe care germineaza si produc infectiile primare. in care caz perioada de incubatie este mai lunga (20-22 zile) . fructele si chiar lastarii. ascosporii proveniti din periteciile de pe frunzele atacate si cazute in anul anterior.Primavara . dupa anul 6 de la plantare un muncitor taie 30-35pomi/zi. Infectiile si germinarea pot incepe peste 5-60C. arbustii fructiferi si capsunul pe toata durata perioadei de vegetatie. Se poate considera ca. pedunculii florali.

raman mici. la aproape toate speciile pomicole. prun (Monilinia Laxa) .frunzele sunt deformate. Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunule provocate de grindina sau insecte. incretite. piersic (spherotheca pannosa) . Speciile atacate de monilioze sunt : mar si par (Monilinia fructigena) .Fainarea Este o boala destul de raspandita la numeroase specii pomicole : mar (podosphera leucotricha) . constituita din miceliu.O parte din mugurii floriferi atacati pot ajunge pana in faza de inflorit. Atacul de fainare se manifesta pe muguri. Moniliozele Produc pagube destul de mari. devin sfaramicioase si cad de timpuriu. determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimea exagerata a ramurilor in coroana pomilor. Fructele atacate cu deosebire la piersic crapa. visin. conidioforii si conidiile ciupercii. lastarii tineri si fructele. frunze. dupa care se usuca si cad. gutui (Monilinia linhartiana) .(Monilinia fructigene si Monilinia cinerea) . Organele atacate primavara se ofilesc. Ciupercile ataca frunzele. migdal. Conditiile optime pentru noile infectii sunt temperaturile de 18-200C si umiditatea de 90-100% cei mai favorabili pentru atac. Biologia (evolutia). inflorescente. Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul de rezistenta instalat in muguri si pe lastari (partea din varf). pierderile de recolta ajungand . capsun (Botritis cinerea). Ciuperca se hraneste din celulele epidermei si din mezofil. in anii favorabili atacului.Prezenta umiditatii ridicate in aer (ploaie . In perioada de vegetatie noile infectii se realizeaza prin conidii. cat si prin ascospori (mai putin prin conidiile din anul anterior. din care cauza se indoaie. albicioasa. cat si de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate. asigurand transmiterea bolii de la un an la altul. dar florile sunt anormale morfologic si fiziologic sterile.Organele atacate prezinta o pasla pulverulenta. cais (podosphera tridactyla) . Mugurii atacati evolueaza pana in faza de dezmugurire sau rasfirare a inflorescentei. se brunifica si raman pe pom uscate mai multa vreme. Patarea rosie a frunzelor . favorizeaza producerea atacurilor de monilioza cu mare intensitate. prun ). sau raman uneori pe ramurile pomilor. mici. se zbarcesc si se usuca. Lastarii atacati sunt inveliti cu pasla miceliana albicioasa cu deosebire spre varf. frunze si ramuri tinere (visin. ceata). Atacul este favorizat de anii cu precipitatii abundente si persistente side asemenea. ramase in coroana pomilor). tesuturile se necrozeaza. pe fructe ( gutui) cat si in perioada de parga a fructelor. Ciupercile ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in fructele mumifiate sau ramurile atacate. gutui. pana la 90% si chiar total. Biologia(evolutia). Fructele atacate putrezesc partial sau total se mumifiaza. cresc slab si se usuca. piersic si cais (Monilinia laxa si Monilinia fructigena) . florile. de o slaba circulatie a aerului in coroana pomilor. cires. Cele mai mari pierderi se produc cand atacxul se inregistreaza primavara pe flori. capsun ( Spheroteca moprsuae). fiind anii in care perioadele secetoase alterneaza cu perioadele ploioase. cad. a temperaturilor scazute in timpul infloritului. lastari si fructe. cat si sub forma de conidii. cu ajutorul haustorilor.

Pe lastari si ramuri boala este frecventa in special la piersic. care duce la debilitarea plantelor. Pe organele atacate apar pete brunrosiatice. Ciuperca ataca frunzele. iar la sfarsitul verii brun-negricioase. plantele ramanand desfrunzite inca din luna iulie. piersic. la sfarsitul verii. visin. au concentratie redusa de zahar si cad in masa de timpuriu.Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieti.cais. debilitarea plantelor. fenomen care repetandu-se mai multi ani duce la debilitarea si uscarea acestora. Ciuperca ierneaza ca miceliu si conidii pe ramurile atacate. Pomi . Pe care se gasesc periteciile ciupercii. fructele se deformeaza. primavara. Ciuruirea frunzelor Aceasta boala este frecventa la speciile samburoase (prun. la care ataca frecvent frunzele sub forma unor pete galbui. De la un an la altul boala se transmite prin frunzele atacate si cazute.Boala este intalnita la prun fiind produsa de ciuperca Polystigma rubrum si la cires de Microspherella cerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de ploiosi. sunt puse in libertate conidiile care provoaca infectiile primare. migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinkii.De obicei atacul intens provoaca caderea timpurie a frunzelor in luna august. Uneori atacul provoaca desfrunzirea pomilor. contribuind la slabirea tufelor si diminuarea productiei de fructe. Atacul se manifesta de timpuriu. In dreptul petelor mai ales pe partea inferioara a frunzelor. la nuc ( Gnomonia leptostyla). Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de culoare galbuie care devin rosii. Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie. caderea fructelor.sangerii. precipitatiile favorizeaza diseminarea ciupercii. dupa care in intreaga perioada de vegetatie.rosietice.Fructificatiile ciupercii sunt prezente pe fata inferioara a frunzelor. Rugina Este intalnita la prun . (Tranzschelia prunispinosae). Antracnoza Boala este prezenta la cires si visin (Cocomyces hiemalis). Din miceliu.Frunzele puternic atacate se usuca si cad . brun-roscate. La prun conditiile de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura a acestei specii din tara noastra. Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz. care asigura noi infectii in perioada de vegetatie. la coacaz si agris (Pseudopeziza ribes). pedunculii florali si fructele. provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc la uscarea intregului pom. prin aparitia de pete punctiforme. urmata de consecintele diminuarii fotosintezei : stagnarea cresterii. nediferentierea mugurilor de rod. coacaz (Cronartiumribicola) si la zmeur (Phragmidiun rubi idaei). se formeaza pustule mici cu fructificatiile ciupercii pulverulente de culoare abla-murdar care prin erupere pun in libertate conidiile. . Ascosporii formati asigura infectia primara. Daunele produse constau in reducerea substantiala a fotosintezei care are drept consecinta acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe. in dreptul carora tesuturile se necrozeaza. lastarii. cires. sub forma unor pustule de culoare galben-maronie. piersic. tufe0. Tesuturile sunt bombate in dreptul petelor spre fata inferioara a limbului. Petele pot sa conflueze. cais .

La nuc fructele atacate isi opresc cresterea , se innegresc si cad ; cele atacate mai tarziu prezinta pete si se deformeaza. La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploiosi putand ajunge pana la 98100%. Basicarea frunzelor si fructelor Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrinia deformans, la migdal si in masura mai mica la prun Taphrinia pruni. Pagubele sunt foarte mari in anii cu precipitatii abundente. Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub forma de basici neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare a cresterii neuniforme a parenchimului fata de nervuri. Frunzele atacate se lungesc si se latesc, se decoloreaza, se ingroasa, devenind rigide si acoperite de o pulbere albicioasa. In final frunzele cad timpuriu, lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneori in proportie de care afecteaza sensibil productia. Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multi ani consecutiv sunt debilitati, sufera de ger si se pot usca. Ciuperca ierneaza sub forma de ascospori sau miceliu de rezistenta in muguri si lastari, care primavara, pe tesuturile tinere isi incep activitatea in conditii favorabile ( temp. de 150C, umiditate persistenta), producand infectiile. b). Bolile produse de bacterii Focul bacterian al semintoaselor Produs de Erwinia amylovora bacteria ataca toate organelle aeriene; arsura inflorescentelor apare primavera devreme (indeosebi pe timp polios); florile se ofilesc, se brunifica si se innegresc; frunzele atacate se vestejesc si intreg lastarul se brunufica; pe timp umed mai ales dimineata cand temperatura este mai scazuta incepand cu perioada infloritului pe lastarii atacati apar picaturi de exudat cu nuante de brun- galben- portocaliu. Frunzele atacate se brunifica ; leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina, evolueaza in uceratii ; daca inconjoara intreaga sarpanta , produce moartea (uscarea ) pertii superioare ; daca ataca tulpina, moare intreg pomul. Prevenire si combatere : -folosirea la plantare a unor pomi sanatosi fara leziuni bacteriene. -depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari, sarpante si chiar pomi) cu infectii, pentru diminuarea atacului. -tratamente preflorale cu produse cuprice si daca perioada infloritului se prelungeste( temperaturi scazute si precipitatii ), chiar in perioada infloritului cu Aliette80WP conc. 0,2% ; - combaterea insectelor vectoare ( afide)cu insecticide specifice (piretroizi). Cancerul pomilor fructiferi Produs de Agrobacterium tumefaciens , se intalneste la majoritatea speciilor pomicole, manifestandu-se pe radacini si colet, pe care se formeaza la inceput tumori cat unbob de mazare, moi, de culoare albicioasa. Tumorile cresc haotic, ca urmare a dereglarii metabolismului tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30cm si se lignifica. In cazul infectiilor puternice, numarul tumorilor este mare si determina o crestere mai slaba a pomilor si intrarea in declin prematur. In toate cazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele si umede.

Alte boli produse de bacterii sunt: Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun si bacterioza nucului. c). Bolile produse de virusuri si micoplasme Bolile virotice detin un loc important intre factorii care limiteaza productivitatea pomilor fructiferi. Ele provoaca : -reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%. -Incompatibilitatea la altoire ; -degenerarea si pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor ; -deteriorarea calitatii fructelor ; - modificarea caracterelor biologice si morfologice; - cancere si necrozari diverse. Bolile provocate de virusi sunt de obicei cornice si rar caracteristice. Este deci foarte dificil de a le identifica printr-o simpla observatie vizuala. Modul de transmitere. Inmultirea vegetativa si schimburile comerciale de material biologic necontrolate, prin intermediul omului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor virotice. Unii vectori animali (aphidele si nematozii) si polenul contribuie de asemenea , la diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolile virotice. Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoarele precautii : -pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu se planta imediat, livada dupa livada din aceeasi specie, in afara de cazul in care se efectueaza dezinfectia cu nematocide; -pentru a reduce celelalte cai de transmitere, trebuie sa se evite plantarea in apropiere a soiurilor sanatoase cu cele bolnave sau cu stare sanitara necunoscuta. Mijloacele de lupta. Lupta impotriva bolilor virotice este in general preventiva. Ea consta in plantarea de material vegetal stabilit prin control ca sanatos, provenit din plante initiale selectionate, conservate la adapost de contaminare si verificate periodic . In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cu deosebire cele epidemiologice, pot sa reinfecteze o parte din pomi. Dar aceasta proportie va fi cu atat mai mica cu cat procentul de pomi sanatosi initial a fost mai mare. Efectele recontaminarilor ulterioare, au in general o incidenta slaba asupra cresterii si dezvoltarii pomilor. Principalele boli virotice la samburoase sunt : Patarea inelara (Plum ring spot-PRSV), Piticirea prunului (Prune dwarf-PDV), Mozaicul in benzi (Line pattern-LPV), Varsatul prunului (Plumpox, Sharka-PPV), Patarile clorotice (Chlor5otic leaf spot- CLSV) , Craparea scoartei prunului (Plum bark split) , Rasucirea frunzelor ciresului(Cherry leaf roll virus) , Cancerul distrugator al ciresului (Detrimentul canker virus ), Marmorarea inelara a ciresului (Cherrry ring motte). Principalele boli virotice la semintoase sunt : Mozaicul marului (Apple mosaic), Patarea clorotica a marului (Apple chlorotic leaf spot –CLSV), Brazdarea tulpinii marului (Apple stem groowing) ,Declinul lui Spy sau stierea lemnului (Spy decline stem pitting –SDV-SPV) si ingalbenirea nervurilor parului (Vien yellows-VYV), Cancerul puturos al parului( Pear bliter canker), Pietrificarea perelor (Pear stony pit), Deformarea verde a merelor ( Green crinkle) si Craparea stelara a merelor (Star crack), Patarea inelara ruginie a merelor (Apple russet ring), Flexibilitatea lemnului ( Rubbery wood-RW) , Profliferarea marului (Maturi de vrajitoare).

In afara de aceste boli virotice, exista inca numeroase afectiuni, dar care au o incidenta economica mai putin importanta pentru cultura pomilor fructiferi.

PRINCIPALELE INSECTE DAUNATOARE Paduchele din San José ( Quadraspidiotus perniciosus) Este cel mai periculos dusman al pomilor, constituind o adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efactueaza tratamente de combatere. In tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara. Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbusti fructiferi si alte specii de arbori si arbusti forestieri. La pomii fructiferi cele mai mari pagube le produce in ordine la : mar, par, piersic, visin, cires, si chiar la prun, cais, migdal. De asemenea , ataca puternic coacazul, si agrisul. Ataca ramurile, fructele si chiar frunzele. Pe ramuri, larvele localizate isi infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani, injectand o substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se manifesta prin aparitia in locurile respective a unor pete circulare de culoare rosie-visinie. In timp, zonele respective se brunifica si mor. Pomii puternic atacati incep sa se usuce de la varf si in decurs de 3-4 ani se pot usca total. Pe fructe atacul este frecvent si se manifesta sub forma de pete rosii-visinii, circulare, cu densitate mai mare in zona caliciului si a pedunculului. Fructele atacate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele atacate catre faza de maturitate se depreciaza calitativ si nu au valoare comerciala. Pomii atacati si netratati formeaza fructe mici, galbene, dau recolte de la un an la altul tot mai mici, se debiliteaza si se usuca in cativa ani. Biologie.In conditiile din tara noastra Paduchele din San Jose are 1-3 generatii pe an ; o singura generatie in zonele cu altitudinea de peste 800m si trei generatii in cele sub 100200m altitudine in unii ani. In zonele pomicole de traditie are de obicei doua generatii. Inmultirea la aceasta insecta este vivipara. Ierneaza pe scoarta pomilor ca larve protejate de un scut. La sfrasitul lunii martie-aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc imperecherea dupa care sub scutul larvelor-mama se

viespea rosie cu fierastrau a prunului Hoplocampa flava. Larvele care se formeaza. dar pot fi semnalati si la prun.Hoplocampa minuta . la mar bobocii florali atacati raman pe pom cu petalele brunificate . cires. ceea ce explica necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie. iar generatia aII-a la sfarsit de august –inceput de septembrie. De asemenea. in timp ce altele dauneaza prin atacul pe frunze( viespea ciresului – Caliroua limaciana . piersic. Ataca asemanator paduchelui din San Jose. la dezmuguritul mugurilor florali. gargarita neagra (Anthonomus rubi). cat si la cei vegetativi. Dupa cateva ore de migratie larvele care au o culoare portocalie se fixeaza si isi infig rostrul in organele vegetative. chiar la distante mari. de unde sug seva tesuturilor. Combaterea se realizeaza simultan cu paduchele din San Jose. Gargaritele au o singura generatie pe an. La capsun. Viespile pomilor In aceasta grupa de insecte se disting doua categorii : unele care produc pagube prin atacul fructelor tinere ( viespea cu fierastrau a marului. In functie de conditiile fiecarui an si ale zonei. patrund in fructe si se hranesc cu semintele si samburii acestora de obicei o . iar la par distrug baza mugurilor. frunze si fructe mentinandu-si mobilitatea timp de 24 de ore. cu deosebirea ca la mar ierneaza sub forma de adult si depune ouale in primavara.Hoplocampa testudinea . se produce inainte de fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor. Pagubele pot ajunge pana la 90-92%. viespea perelor. se esaloneaza pe o perioada lunga. cu o rata de inmultire mult mai redusa avand o singura generatie pe an. generatia I se inregistreaza in lunile iunie-iulie. dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide.cuisoare’’ (in interior se dezvolta o larva). Dupa fixare larvele isi formeaza scut care devine din ce in ce mai dens. Imediat larvele incep o noua diferentiere sexuala si are loc cea de-a doua generatie. etc.formeaza noi larve. viespea neagra cu fierastrau a prunelorHoplocampa minuta . visin. De remarcat ca fiecare generatie. par (Anthonomus cinctus). sau la mai multe specii pomicole (Sciaphobus Squalidus) prin distrugerea de catre larve si adulti a organelor interne ale mugurilor de rod sau a mugurilor in intregime. Viespile fructelor care au o singura generatie pe an. pe tulpini. pe haine sau cu ajutorul vantului. in timp ce la par ponta are loc toamna tarziu. atat la mugurii de rod. ierneaza ca larve sub forma de cocondin care pprimavara ies adultii ce depun ouale de obiceipesepalele florilor.. de cel putin 30 de zile. Paduchii ţestosi Se intalnesc mai frecvent la mar (Aspidiotus ostreiformis) si la par ( Epidiaspis betulae). florali si cu frunzele tinere. adultii hranindu-se cu mugurii vegetativi. Gargaritele florilor si mugurilor Provoaca daune importante la mar (Anthonomus pomorum). viespea coacazului – Nematus ribesi). produce pagube insemnate. Infectia la noii pomi. si cu deosebire prima . Acestea devin mobile si migreaza pe ramuri.

au corpul mic . arbusti si capsun. nuc). La prun cu deosebire in anii fara ploi in perioada de inflorire. viespile depun ouale in samburele abia format. care au de obicei doua generatii pe an. nuci. o slaba diferentiere a mugurilor de rod. hranindu-se cu acesta . ) sunt depreciate calitativ. are o generatie pe an . care la aceasta grupa de daunatori corespunde cu perioada dinaintea patrunderii larvelor in fructe. viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) . atacul se transforma in calamitate intrucat 90-98% din fructe pot fi atacate. iar cele ce ajung la maturitate (mere. Subliniem in mod deosebit viespea samburilor de prun Eurytoma schreineri care s-a extins foarte mult in ultimii ani si compromite productia de prune uneori pana la 100% . putand ataca 3-5 fructe care cad ulterior. scaderea intensitatii fotosintetice. Insectele din aceasta grupa au 1-2 generatii pe an si se caracterizeaza prin aceea ca larvele patrund in interiorul fructelor unde se hranesc cu semintele. gargarita fructelor (Rhynchites bacchus). Viespile frunzelor.8mm. larvele eclozate. viermele (musca) cireselor (Rhagoletis cerasi) . cirese. prun. inainte de patrunderea larvelor in fructe. viermele perelor (Carpocapsa pyrivora) . piersicul. paianjenul rosu al merilor(Tetranichus viennensis) . lastari (molii. Viermii fructelor Insectele din aceasta grupa produc pagube la cea mai mare parte din speciile pomicole (mar. Fructele atacate cad prematur. ramurile capata . piersic. Tratamentele pentru combatere trebuie sa vizeze stadiul de ou. paianjenul capsunilor ( Tersonemus fragarinae) Acarienii se intalnesc din ce in ce mai mult in plantatiile de pomi fructiferi. pericolul este atat cat viespile zboara si samburele este nelemnificat. traiesc in colonii de mare densitate.ai multe specii : paianjenul rosu al pomilor (Panonycus ulmi) . Ierneaza ca adulti sau sub forma de oua. Dintre insecte cele mai reprezentative sunt : viermele merelor (Carpocapsa pomonela) . acarianul galicol al prunului ( Eriophyes phleocantes) . in care larvele rod epiderma superioara si parenchimul frunzelor. grupul fiind format din m. Acestea se usuca si cad determinand cresterea slaba a lastarilor si maturarea insuficienta a tesuturilor. la punctele de insertie. molia vargata a piersicului( Anarsia lineatella) . produc cele mai mari pagube in pepiniere si plantatiile tinere. gargarita fructelor) Acarienii Sunt cunoscuti frecvent sub numele de paianjeni. viespea ataca in egala masura visinul. sub 0.larva trece dela un fruct la altul. Acarienii au mai multe generatii pe an. molia orientala a fructelor (Laspeyresia molesta) . pe partea inferioara a frunzelor. se caracterizeaza printr-o mare putere de inmultire. piersici. unde determina debilitarea pomilor. frunze. Biologia . Atunci cand depunerile de oua sunt mari. Unele din dintre insectele din aceasta grupa de daunatori produc pagube importante si prin atacul pe muguri. fructe mici si cu un continut redus de substanta uscata. samburii sau tesuturile din jurul acestora. paianjenul brun al pomilor ( Bryobia rubrioculus) . Importanta deosebita prezinta urmarirea ciclului biologic al fiecarei insecte in legatura cu conditiile climatice din fiecare zona si cu fazele de vegetatie ale pomilor pentru a se efectua tratamente in momentul de maxima eficacitate. In afara de cires . par. parul. cais. cires. la baza mugurilor. caisul. pana la 5-7.

par sunt : cotarul verde (Cheimatobia brumata) . visin etc. ajungandu-se la peste 1500 oua/cm2 de scoarta. se inmultesc partenogenetic si vivipar si traiesc in colonii. cand sunt atacate frunzele carora le roade limbul. stanjenirea diferentierii mugurilor florali. datorita numarului mare de intepaturi in tesuturile parenchimatoase care se degradeaza.Myzuscerasi . lastarii se deformeaza. cu exceptia nervurii principale. Insectele defoliatoare Cele mai raspandite insecte care se hranesc cu frunzele pomilor provacand defolierea la speciile de cires. Ierneaza in stadiul de ou sau adult (Psylla). cat mai ales in stadiul de larva cand distruge in sol Radacinile la pomii tineri in pepiniera si inlivada. nalbarul (Aporia crataegi). cotarul brun (Hibernia difoliaria) .Hyalopterus pruni . pe baza de Parathion. repetarea atacului mai multi ani la rand poate ava ca efect –uscarea pomilor. debilitarea in ansamblu a pomilor.Psylla pyricola . paduchele cenusiu al prunului. omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar) . larvele apar in cursul lunii iunie. Produce pagube atat in stadiul de adult. Biologia . de asemenea. pe frunzele cazute. mar. prun. Zborul adultilor are loc din 3 in 3 ani si se petrece in luna mai. Carabusul de mai (Melolonha Melolontha). Practica a dovedit ca.Se inregistreaza 2-3 generatii pe an. cires. Carabusul are a generatie la 3 ani. timp in care traieste in sol ca larve cu varsta de 2 si 3 ani.Larvele iau nastere la inceputul vegetatiei si se hranesc cu muguri. Atacul se manifesta prin depigmantarea frunzisului care capata un aspect cenusiu. paduchele negru al ciresului. Dupa aparitia adultilor si pontei. inaintea pontei primei generatii este hotarator pentru limitarea puterii de inmultire a acarienilor. cais. mai putin petiolul si nervura principala. mar. catre varful lastarilor. in general tratamentul care se executa dupa cadera petalelor. fenomenul de rezistenta ca urmare a aplicarii repetate a produselor organofosforice.aspect rosiatic. Dinamica populatiilor de acarieni este stans legata de distrugerea acarofagilor din genul Typhlodormus si Tydens cu ocazia tratamentelor antiparazitare. nuc. Insectele ierneaza de obicei sub forma de oua pe diferite organe ale pomilor. raman curbati. fructe tinere. care in primele stadii formeaza cuibul din 2-3 frunze unde se hranesc cu epiderma si parenchimul acestora. Paduchii si purecii de frunza (afidele) Insectele din aceasta grupa (paduchele verde al marului _Aphis pomi . au un numar mare de generatii pe an (pana la 8-12). in sol si diferite alte adaposturi. partial sau total. inelarul ( Malacosoma neustia). puricele melifer al parului. Se manifesta . Intensitatea maxima a atacului se inregistreza in perioada cresterii intense a lastarilor. paduchele verde al piersicului-Myzodes persicae) produc pagube deosebite la pomii tineri in pepiniera si in livada. cais. Alaturi de acestea daune importante produce omida paroasa a dudului(Hyphantria cunea) in livezile de prun . Atacul se manifesta prin rasucirea frunzelor catre partea inferioara. incepand din . In anii de invazie puternica pomii sunt desfrunziti in totalitate. butoni florali. pe partea inferioara a frunzelor. par. uneori se usuca la varf sau degera peste iarna neavand lemnul copt. Apoi consuma frunzele. Ierneaza in stadiul de crisalida in crapaturile scoartei pomilor. fenomen urmat de pierderea fructelor. datorita numarului mare 8-12 straturi suprapuse.

intre tulpina (altoi) si radacina(portaltoi) exista o influenta reciproca. rodesc mai timpuriu ( la 2-3 ani) si formeaza fructe mari. Atacul cel mai pagubitor il produc larvele de 2-3 ani. radacinile care alcatuiesc structura permanenta sunt mai numeroase si mai subtiri (cu mici exceptii). la pomii altoiti. mai intens colorate si echilibrate ca gust. radacina secreta in sol diferite substante. putand sa determine pagube de 50-100% in cazul unor densitati de peste 2-3 larve /m2.visin si piersic .dam exemplu comportarea soiului de mar Jonathan altoit pe un portaltoi viguros obtinut din samanta si un portalroi de vigoare mica(M9) inmultit vegetativ (prin marcotaj). vertical sau oblic. Tratamentele impotriva adultilor se aplica odatacu celelalte. Culoarea radacinilor pomilor : -violacee –zarzar si coacaz negru -galben-roscata –cires . Cand pomii se inmultesc prin seminte (nucul. iar tulpina altoiului. Din practica pomicola se stie ca. mai putin gustoase si se valorifica greu si cu pierderi mari.). Structura permanenta este alcatuita din radacini lungi de 1-15m. in timp ce la mar. ramificatiile sunt mai multe si maigrupate. pomii au o crestere mai slaba. Heclotox 1.Pentru usurarea absorbtiei. specializata pentru absorbtia apei si a substantelor minerala din sol. par. fructele sunt mici . La speciile pomicole inmultite prin seminte si samburi (mar si par franc. La pomii altoiti. prin butasi(coacazul negru) sau prin drajoni (prunul Gras romanescsi visinul local). migdalul etc. scheletul radacinii este mai puternic si alcatuit din radacini viguroase. structura permanenta a radacinii se compune din : pivot (ordinul 0)si ramificatiile acestuia (ordinul I si II). portaltoiul. Larvele de 2 si 3 ani se pot combate si prin prafuirea solului toamna sau primavara si incorporarea cu ajutorul unei araturi sau discuiri.5% in doza de 50kg/ha.In timpul cresterii. in functie de varsta si de densitate . Radacina este partea subterana a pomului. gutui. si o structura nepermanenta. In primul caz. zarzarul. care se reantinereste periodic (de la 10 zile la 3-4 ani). se administreaza inainte de desfundarea terenului. care dizolva compusii greu solubili. putine la numar. La pomii altoiti pe portaltoi vegetetivi.amurg si in timpul noptii. In al doilea caz. groase de 3mm-25cm. Organele pomilor si arbustilor fructiferi Partile componente ale unui pom sunt:radacina si tulpina. facandu-i accesibili pomilor. cu ajutorul careia pomul se ancoreaza si se fixeaza mai bine in sol. dispuse orizontal. Sunt atacate in mod preferential speciile de mar. radacina apartine portaltoiului. tulpina si radacina apartin aceluiasi individ. radacina se amplifica si formeaza o structura permanenta (schletul radacinii). nuc zarzar si corcodus). Pentru combaterea larvelor inainte de plantare se stabileste mai intai densitatea acestora in sol dupa care. Pentru confirmarea acestei influente . imprima soiului o vigoare mare si o fructificare tardiva (la 5-6ani). La nuc.

In plantatiile superintensive. Acesta se dezvolta mai mult decat tulpina. iar pe un sol brun lutos . sageata (ramura anuala care prelungeste axul coroanei). peste 25% din radacinile uni pom sunt dispuse vertical si oblic.-galben-murdara -corcodus -galben-cafenie -mar -cafeniu-negricioasa -par -cenusie-bruna-nucul-negru Intr-un stadiu mai evoluat. La unele specii pomicole . micoriza asigura protectia radacinilor impotriva bolilor. coletul este mai ingrosat. la randul .1. de peste 5 ori. radacini absorbante. intermediare si conducatoare. Micorira este rezultatul unei aglomerari de filamente celulare ale unei ciuperci care contamineaza radacinile pomilor (indeosebi la nucifere) si activeaza procesele de absorbtie. Structura nepermanenta a radacinii. Trunchi pomilor creste drept sau rasucit. I)din care iau nastere ramurile de ordinul II . iar functia de absorbtie este asigurata de micoriza. In culturile clasice. Ramurile de schelet (ramurile principale) sunt ramificatiile axului (de ord. Aceasta este compusa din :axul coroanei. cu o lungime de 10-25 mm. este formata din radacini axiale.Ele indeplinesc functia de absorbtie (prin perisorii absorbanti) a apei si a sarurilor minerale din sol.3-1mm si lungi de 0. sistemul radicular al pomilor este asigurat in proportie de 85% de radacini orizontale si de numai 15% de radecinile verticale si oblice. adica punctual de legatura dintre radacina si tulpina. tipul de sol si sistemul de intretinere a acestuia. desi in sol sunt mai multi factori limitativi ai cresterii dacat in atmosfera. La portaltoii generativi . Coroana pomilor este partea de tulpina situata deasupra trunchiului. La baza trunchiului se afla coletul pomului. sistemul radiculer este de 4-6 ori mai mare decat la portaltoii vegetativi. groase de 0. Prin substantele antibiotice pe care le secreta. in functie de vigoarea portaltoiului. Radacinile active sunt albe. radacina pomilor capata o culoare negricioasa datorita suberului ingrosat si exfoliat. la adancimea de 20-100cm. Pe solurile pietroase. Ele sunt albe. Trunchiul este portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si prima ramura principala a coroanei. precocitate in rodire si o capacitate mare de productie. Radacinile axiale se formeaza primavara in varful radacinilor de schelet. radacinile se afla in sol. La unele asociatii soiportaltoi. sistemul radicular al pomilor depaseste uneori de 3-4ori proiectia coroanei. uniform sau asimetric. transparente. asigurandu-le acestora cresterea in lungime. perisorii absorbanti lipsesc.ramuri multianuale care formeaza scheletul si semischeletul pomilor. Se cunosc insa si pomi (Golden Delicios/M9) la care coletul ingrosat asigura pomilor o viata economica prelungita. Ea este formata din trunchi si coroana. acestea. ramuri anule( vegetative si de rod) si muguri (vegetativi si de rod). translucide. fapt ce dovedeste ca intre cei doi parteneri exista o oarecare nepotrivire. Tulpina este partea aeriana a pomului . Totalitatea radacinilor unui pom formeaza ceea ce noi numim sistemul radicular. In marea lor majoritate.4mm avand o durata de viata foarte scurta (10-14 zile).

sunt viguroase si prezinta multe ramuri anticipate. mai rar se intalnesc . in evolutia lor. formate din primii muguri laterali subterminali. Din mugurii de la baza ramurilor groase se formeaza ramurile lacome. motiv pentru care se elimina prin taiere dupa prima fructificare. Doua tipuri de ramuri fructifere de mare importanta sunt comune piersicului.d. III s. cel din mijloc vegetativ si cei laterali florali sau unul lateral floral si ceilalti vegetativi. Ramurile pot fi : vegetative.de schelet (sarpante. Ramurile mixte ale piersicului asigura fructe de calitate numai in primul an de formare a lor.lor. creandu-se o rezerva de muguri suplimentari. apoi pe ramurile principale ale coroanei. inlocuindu-se cu altele nou formate pe ramurile de schelet si semischelet. Se mai intalnasc la unele specii si ramura salba si pleata. -ramuri concurente. chiar mai lunga la unele soiuri. cu muguri dispusi solitar sau in grupuri (2-6 muguri in grup). -ramuri laterale. Acestea cresc vertical. caisului. daca se arcuieste sau daca se fac operatii in verde. lunga de 7-30cm. Aceste ramuri sunt : -ramuri terminale sau de prelungire. 4-6 ani.subsarpante.m. Cu timpul . Ramurile anticipate se formeaza mai mult la pomii tineri si la pomii care s-au aplicat taieri de regenerare. lungi de 3-30cm (mai rar 50-70cm) si groase de 6-10mm. `La baza ramurii se gasesc 1-2-3 muguri vegetativi slab dezvoltati care pot evolua daca ramura se scurteaza. pe aceste ramuri se formeaza ramurile de semischelet si de rod. a caror vigoare si denumire sunt date de pozitia initiala a mugurilor. cat si vegetativi. La pomii vigurosi. ramurile de ord. Ramurile vegetetive sunt mai groase(peste 15mm) si mai lungi (peste 70cm) decat ramurile roditoare. aceste ramuri sunt viguroase. iar cele de ordinulII. Acestea cu timpul se transforma in ramuri de semischelet. Ramura mixta la cires si visin . are particularitatea ca pe nod se formeaza un singur mugure de obicei floral . in majoritate florali. Ramurile mixte prezinta unele particularitati specifice de la o specie la alta. cu grupuri de 2-3muguri de rod la prun si 5-6-8 la cais. formand o adevarata osatura a pomului. formeaza ramurile de ord. vegetative si de rod. La piersic sunt lungi de 25-60-70 cm si poarta pe noduri totdeauna grupuri din 3 muguri care pot fi : toti florali. Ramurile vegetative.I se numesc brate sau sarpante. caisului. ciresului si visinului : ramura mixta si ramura buchet. Prunul si caisul formeaza ramuri mixte lungi de 7-20cm. Cand pomii sunt maturi.Ele sunt subtiri si incarcate cu multe ramuri anuale. piersicului. Sunt ramuri de baza pentru fructificarea acestor specii si asigura fructe de calitate. formatedin mugurii laterali . Ramurile de semischelet sunt ramuri multianuale (2-6 ani) care se formeaza la inceput pe ax.a. Ramurile mixte poarta totdeauna un mugure vegetativ normal in varf iar lateral (axilar) atat muguri florali. constituind grupurile de muguri caracteristice prunului. chiar dupa ramificari multiple. Ramurile roditoare sunt cresteri de un an. conice si longevive. care iau nastere din mugurii terminali (din varf) . prunului. adica ramuri fiice formate in acelasi an cu ramura mama. semisarpante) si semischelet de rod sau fructificare care se deosebesc pe grupe de specii :  Ramurile de rod la samburoase. ramifica si formeaza noi ramuri.

poate fi mai lunga la soiuri care au buchete de mai tipice (Stanley.provenita dintr-o crestere vegetativa. Ramurile buchet. cais) sau mai desirati(cais) satu 3-7 muguri florali. . b). buchetele de mai sunt ramuri scurte. visin. cais) . iar axilar in jurul acestuia strans grupati ( la cires. amplasati de la varf care baza . facand imposibila regenerarea. poarta muguri vegetativi axilari si un mugure terminal de asemenea vegetativ. ramurade rod propriu-zisa. de 1-3 cm lungime. Ramurile salba se intalnesc la piersic. Se intalneste la numeroase soiuri de visin. dar alungindu-se an de an provoaca o puternica indesire a coroanelor. Evoluand numai prin mugurele vegetativ din varf. 15-30cm lungime. iar lateral numai muguri florali . . Sub greutatea frunzelor si a fructelor se arcuiesc. 3-4 ani .Nuielusa. fructele sunt de calitate mediocra. La unele specii pot fi axilari si cate 1-2 muguri vegetativi.poarta un singur mugure vegetativ in varf. restul mugurilor ramanand vegetativi . se degarnisesctotal. formata in anul anterior (deci 2 ani). cu lungimi de 15-60cm.deoarece in aceasta luna sunt deja conturate la unele specii. poarta in varf un mugure vegetativ. 1-12 cm si au o durata de viata variabila cu specia si soiul de la 1-2 ani pana la 10-12 ani. De altfel . . cu un mugure florifer mixt in varf . Agen). Ramura pleata este o ramura cu organizare morfologica identica cu salba. ramurile buchet nu pot fi regenerate prin taieri. in primul an de crestere a mugurilor de rod. care conduc la ramuri buchet ramificate (prun. Ca atare. trebuie facuta sublinierea.Mladita are aceleasi caracteristici ca nuielusa.  Ramurile de rod la speciile semintoase pintenul (ramura preflorifera) are 1-3 cm lungime si poatra in varf un singur mugure vegetativ. mladita de 2 ani provenite din diferentierea mai multor muguri de rod pe o fosta smicea . Nu pot fi regenerate prin taieri. decat in cazul cand au lateral 1-2 muguri vegetativi care. numite si buchete de mai. Sunt foarte subtiri. mladita de un an. fara muguri axilari evidenti. ramurile salba se suprima. prun. neavand nici o rezerva laterala de muguri vegetativi. aceasta ultima situatie de diferentiere pe cresterile anuale a mugurilor de rod chiar in anul formarii lastarilor. . de obicei in anul urmator evolueaza in buchete de mai. avand in plus fata de aceasta muguri de rod axilari. care in anul formarii diferantiaza la varf mugure de rod. In 1-2 ani acesta evolueaza in tepusa. constituind baza fructificarii. Durata economica a ramurilor buchet la prun si cais este relativ scurta. Evolueaza in in nuielusa sau mladita . Nu poate fi regenerata decat rar prin taieri. poarta un singur mugure de rod in varf. In general . ramanand sa evolueze numai prin mugurele terminal.a). este un fenomen tot mai frecvent in - . . realizata prin diferentierea pe lastari . Ramura buchet la piersic este de durata scurta. b). ca si celelalte formatiuni fructifere ale Punoidelor. lastar. Evolueaza in acest caz numai prin mugurele vegetativ din varf. a). 1-2 ani si nu asigura fructe de calitate Ramurile salba. ramifica putin sau chiar deloc. De aceea daca fructificarea este asigurata pe ramurile mixte . Durata economica poate fi de 5=7 ani.axilar si muguri vegetativi. ca nuielusa poate fi de doua feluri. provenita din diferantierea mugurelui terminal al unei smicele.Smiceaua(ramura preflorifera) are 15-20 cm lungime.Tepusa. sub aspectul varstei : . Aici aceste ramuri sunt foarte numeroase. in numar redus de regula si au o durata de 1-2 ani. foarte rar se pot intalni in pozitie axilara 12 muguri vegetativi.

palmat compuse si imparipenat compuse. Mugurii vegetativi . Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc functia de crestere sau de rodire (mar. Frunzele speciilor pomicole cultivate sunt simple. gutui). primordii de frunze si muguri. visin. formata dintr-un con de crestere. eliptice. axilari. Din ei se formeaza ramurile lacome. Mugurii de rod. alaturi de fructe. Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par). care ulterior. la randul lor pot fi floriferi si micsti.livezile moderne. Aceasta insusire se manifesta mai ales la soiurile precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vigoare slaba si mijlocie Mugurii sunt organe de crestere si de rodire cu structura anatomo-morfologoca diferita.5cm lungime. In primii ani de livada. stipelari. 1. este o formatiune realizata din ramificarea burselor purtatoare de pinteni si tepuse care se extinde anual si care trebuie regenerata periodic . cu soiuri precoce ( intrare rapida pe rod). cais migdal)sau o inflorescenta cu 2-5 flori(la prun. proces accentuat de folosirea portaltoilor vegetativi de mica vigoare. situati la insertia ramurilor si constituie rezerva de muguri a pomilor. Mugurii dorminzi sunt muguri axilari. par. .la prun si piersic si 3-8 -la cais. sau intr-un lastar cu mai multe inflorescente (la zmeur si mur). Structura interna este alcatuita din primordii. Mugurii floriferi formeaza o singura floare (la piersic.subrotunde.Bursa-punga..sau de diferite tipuri. . se formeaza 1-2 muguri . . au varful ascutit si baza largita si o structura primara. Mugurii de rod sunt mai mari (cu mici exceptii). lobatr. sunt numiti :terminali. cu dezvoltare incompleta. 2. Asezarea mugurilor pe o ramura este solitara-la mar. In cadrul grupului mugurele central este vegetativ iar cei laterali sunt floriferi. unele soiuri de pomi diferentiaza o mare cantitate de muguri de rod pe ramurile lungi.obovale.Vatra de rod.simplu cu lobul intrg. mai bombati si cu varful rotunjit. intr-un lastar si o floare (la gutui). portiune de 1-1. cires si visin). lanceolate. dupa pozitia lor pe ramura. 3.cires. din acestia i-au nastere noi ramuri fructifere motiv pentru care mai sunt denumite punti de rod. devin ramuri de semischelet sau de schelet. Din ei se formeaza intotdeauna lastari sau rozete de frunze. constituie ingrosarea bazei inflorescentei . sau in grupuri de cate 23 . Mugurii vegetativi (de crestere) sunt mai mici. ovale. Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si descresc ca marime de la varf catre baza ramurii. pe care se formeaza si cresc fructele. dorminzi si adventivi. par. pe care lateral.

. ceea ce contribuie la reducera volumului de radacini active tocmai in stratul de sol cel mai imbogatit in elemente nutritive.prin lucrarile repetate ale solului o parte a radacinilor pomilor situate la adancimea de 15-20cm sunt taiate sau ranite.gutui -baca =coacaz -pseudobaca= agris -drupa =prun.) . -distruge buruienile eliminand concurenta pentru apa si substante nutritive . mecanizat si manual. . Totodata ogorul negru prezinta si dezavantaje: -pe terenurile in panta favorizeaza eroziunea . -Stanjeneste inmultirea soarecilor si a altor daunatori . Fructele sunt simple .Florile . favorizand cresterea sistemului radicular si activitate microorganismelor aerobe . . .practicarea ogorului negru duce la reducerea continutului in materie organica.fiind necesara completare sistematica a deficitului prin aplicarea de gunoi de grajd. dar ambele sunt pe aceeasi planta. par.afaneaza solul tasat I urma trecerii utilajelor si ca urmare a ploilor puternice.determina o mai buna aeratie a solului. Majoritatea speciilor pomicole au florile hermafrodite cu unul sau mai multe pistiluri (mar.asigura o buna solubilizare a substantelor nutritive si o mai buna conservare a apei in sol . Denumirea diferitelor tipuri de fructe : -poama = mar. cais etc.nuc. Nu se poate recomanda un sistem de lucrare a solului valabil pentru orice conditii. par . alun -hesperida=lamai -polinucula=capsun -polidrupa=zmeur -soroza=dud -sicona=smochin ÎNTREŢINEREA ŞI LUCRAREA SOLULUI ÎN LIVADĂ Lucrarile de intretinere a solului din livezi alaturi de celelalte verigi agrotehnice duc la o eficienta economica ridicata. Acest sistem s-a impus datorita urmatoarelor avantaje : . adica unele au androceu iar altele gineceu. Nucul si castanul comestibil prezinta flori unisexuat monoice .aratura de toamna la 1822cm si prasile sau discuiri repetate in perioada de vegetatie. . multiple si compuse. De aceea s-au stabilit anumite sisteme de intretinere si lucrare a solului : Ogorul negru Se bazeaza pe mentinerea afanata si fara buruieni a solului printr-o mobilizare permanenta pe intreaga suprafata a livezii.

Specia cultivata trebuie sa creasca repede. Aportul de humus fiind in functie de stadiul de lignificare al mplantelor. in restul timpului solul se mentine ca ogor propriu. . fapt demonstrat de numeroase cercetari. se recomanda ca incorporarea sa aiba loc cand plantele au depasit faza de deplina inflorire. pentru culturile de toamna. Cultura ocupa terenul doar cateva luni. mai putine zaharuri si sunt mai sensibile la transport si pastrare.5m.5-3. Inierbarea poate fi permanenta sau periodica.Fructele provenite din plantatiile intretinute ca ogor negru si fertilizate cu ingrasaminte pe bazade azot sunt mai putin dense si colorate. Destelenirea nu trebuie sa se faca pe toata suprafata deodata. cand dupa un numar oaerecare de ani se ara si se mentine cativa ani ca ogor negru. Odata cu incorporarea se recomanda aplicarea unor doze de 40- . Culturi de acoperire folosite pentru ingrasamant verde Intretinerea terenului din livada se face prin cultura unor plante folosite ca ingrasamant verde. dupa care se inierbeaza din nou.le de vara se seamana la inceputul verii si se incorporeaza in sol toamna.lupinul alb. Incorporarea in sol se realizeaza cu ajutorul grapei cu discuri si cu plugul. trifoiul incarnat si rapita. printr-o lucrare prealabila de discuit urmata de aratura. Datoita numeroaselor dezavantaje. lupinul galben.In cazul plantatiilor intensive latimea benzii inierbate va fi de maximum 2.In cazul inierbarii partiale o parte din suprafata de teren din jurul trunchiului se mentine sub forma de ogor negru prin lucrari manuale si erbicidare. Inierbarea Consta din mentinere terenului din plantatie cultivat cu ierburi perene. contin mai multa apa. ogorul negru tinde sa fie inlocuit sau combinat cu alte sisteme de intretiner si lucrare a solului.ogorul folosit timp indelungat duce la tasarea in adancime.Acest sistem se recomanda in livezile amplasate pe terenuri in panta in zonele cu precipitatii suficiente (700-800mm anual) si plantatiile irigate.secara. Ca specii pentru culturile de primavara se recomanda : sulfina si rapita . pentru culturile de toamna. sa nu concureze pomii pentru apa si substante nutritive. facelia. trifoiul incarnat si rapita. pentru vara. Culturile de primavara se seamana cat mai tiompuriu ai se incorporeaza insol var.. si floarea-soarelui .0m . iar cea lucrata sub proiectia coroanei de 0. iar cele de toamna se seamana la inceputul toamnei si se incorporeaza in sol primavara anului urmator. Cele mai bune culturi de acoperire pentru ingrasamant verde in livezi sunt cele de toamna-primavara sau vara.Cea mai buna incorporare se realizeaza prin fractionarea tulpinilor.. provocata de circulatia utilajelor . mazarichea paroasa. ci prin alternanta intervalelor lucrate cu cele nelucrate. sa produca o masa cat mai bogata de materie organica. al treilea an de la plantare si poate sa fie totala sau partiala.secara. mazarichea paroasa.pe timp ploios nu permite accesul utilajelor pentru efectuarea tratamentelor si recoltare . iar tulpinile au ajuns in faza de lignificare. . deoarece ele cresc si se dezvolta in perioadele in care pomii au cerinte mai mici pentru apa si substante nutritive. soia. Productiile medii obtinute sunt egale cu cele realizate in sistemul de intretinere ca ogor negru. Inierbarea are loc incepand cu al doilea. fasolita. ce . Folosirea ierburilor perene sub forma de benzi si cosirea repetata nu influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea pomilor.8-1.

a. Rezultatele experimentale au aratat ca dintre speciile pomicole cultivate. Erbicide pentru plantele pomicole. suporta cel mai bine erbicidarea. a unor plante agroalimentare anuale sau perene. Cele mai recomandate sunt plantele prasitoare de talie mica la care nu se consuma partile care pot fi infestate prin tratamente si anume :Leguminoasele pentru boabe (fasolea. radacinoasele (sfecla rosie. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor O parte din buruieni sunt distruse prin lucrarile solului . Aceste culturi pot fi mentinute pana la intrarea pomilor pe rod si incheierea coroanelor. pirul. talpa gastii si volbura). . patrunderea luminii si cresterea buruienilor) sau artificial ( folia neagra sau cea transparenta).acopera terenul intr-un strat uniform de 11015 cm. acestea avand si avantajul ca imbogatesc solul in azot si lasa o mare cantitate de materie organica prin radacini. pentru altele in schimb. in plantatiile tinere se pot face culturi de capsuni timp de 2-3 ani. aerului si caldurii dar impiedica pierderea apei./ ha. strat ce permite patrunderea in sol a apei. lasand loc liber celor rezistente. ceapa si usturoiul pentru consum de iarna. Culturi intercalate cu plante agoalimentare Acest sistem consta in cultivarea printre randurile de pomi. guliile. fara a influenta cresterea si dezvoltarea pomilor atunci cand terenurile sunt fertile sau bine fertilizate. Folosirea excesiva a erbicidelor duce la inmultirea speciilor perene de buruieni mai rezistente la erbicide (pir. Astfel folosirea erbicidelor triazinice ceeaza conditii pentru inmultirea unor buruieni perene ca : volbura. Pe solurile foarte fertile si irigate. sfecla furajera si cartofii timpurii) . acestea fiind absorbite de plante prin frunze. In general . semintoasele si in special marul. Mulcirea solului Acest sistem include toate practicile prin care solul din plantatie se mentine acoperit cu diferite materiale. de la care se urmareste obtinerea unor productii suplimentare. pentru a compensa azotul folosit de microorganisme la descompunerea masei vegetale din sol. pentru a impiedica germinatia semintelor si postemergent in stadiul de vegetatie . Buruienile perene se combat in tot timpul anului pe vetre. De asemenea erbicidele selective contribuie in mare masura la schimbarea compoaitiei floristice a buruienilor. cele mai bune rezultate obtinandu-se inainte de inflorire sau cand au 10-15 cm inaltime. cat si cele de contact sau totale.In aceste plantatii pot fi folosite cu succes atat erbicidele sistemice. tot prin aceste lucrari se creaza conditii favorabile de rasarire in toata perioada de vara.erbicidele se aplica peemergent toamna sau primavara devreme. frunze fanul de proasta calitate. tulpini si frunze . mazarea. varza(la care se curata foile exterioare). Mulcitul poate fi natural (resturi vegetale din gospodarie – paie rumegus coceni. soia). pepenii galbeni si verzi. in primii ani dupa plantare. morcovul. palamida.60kg azot s. Cele sensibile sunt distruse foarte repede.

Portaltoii vegetativi de mica vigoare. Insa regimul pluviomeric din zonele in cre anual se inregistreaza sub 500mm precipitatii nu satisface consumul de apa al speciilor pomicole si este absoluta nevoie sa se completeze prin irigatii. un sistem rational de intretinere a solului favorizeaza acumularea unor cantitati mari de apa din precipitatii si contribuie la mentinerea acestora cat mai mult in sol. pana la asigurarea necesarului. udarea localizata (prin picurare) . putand uneori suplini aportul de apa suplimentara.Erbicidele recomandate si autorizate pentru a fi folosite si in plantatiile de pomi Denumirea erbicidelor sau a amestecurilor de erbicide 1 Gramoxone Roundup Devrinol Substanta activa in % 2 Paraquart 20% Glyphosate 36% Napropamid 50% Doza recomandata Kg/l/ha efectiv 3 4 6-10 6-8 IRIGAREA (UDAREA) LIVEZILOR Pentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca pomilor sa li se asigure in permanenta apa. in cantitete suficienta. Metodele de irigare in plantatiile de pomi. udarea prin brazde 2. soi. acestia au totusi o rezistenta apreciabila la seceta. De asemenea. Desi cerintele pomilor fata de umiditate sunt mari. Necesitatea irigarii livezilor Principala sursa naturala de apa pentru livezi o constituie precipitatiile atmosferice. in comparetie cu restul culturilor agricole. manifesta o rezistenta redusa la seceta in comparatie cu portaltoii vigurosi care exploreaza un volum mare de sol. udarea prin aspersiune 3. datorita sistemului radicular mai profund si bine dezvoltat. portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc. Cele mai folosite metode sunt : 1. folositi in ultimul timp pentru livezile intensive. diferentiat. in functie de cerintele fiecarei specii. In zonele din sudul si sud-estul tarii asigurarea unei cantitati suplimentare de apa prin irigatii este obligatorie.

In livezile tinere este suficient sa se efectueze cate o singura brazda.Pentru folosirea udarii prin brazde terenul trebuie cat mai bine nivelat pentru a asigura braze uniforme si cu panta continua. In plantatiile pe rod. -posibilitatea de a se putea iriga terenuri cu orice fel de relief si pante si de a folosi instalatia pentru fertirigare. la diferite inaltimi pe trunchiul pomilor si spalieri.aceasta metoda se poate folosi pe orice fel de teren. la nivelul solului. Udarea localizata. Pentru a sigura patrunderea apei cat mai adanc. .6m si la 1.consta in umezirea locala a zonei de sol in care sunt extinse majoritatea radacinilor active ale pomilor. .5m distanta de randul de pomi. aspersoarele sunt prevazute cu prelungitoare pentru distibuirea apei deasupra coroanelor pomilor. la 0. Lungimea brazdelor este legata de permeabilitatea solului si de panta terenului. se executa o lucrare cu discul sau cu cultivatorul cu care prilej se astupa brazdele (cu exceptia solurilor intelenite). prin administrarea lenta a apei in aceasta zona.8-1m una de alta. Se caracterizeaza prin aceea ca distributia apei la pomi se face numai in zonele de maxim consum si nu pe toata suprafata .4-0.economie de forta de munca datorita posibilitatilor de automatizare a lucrarii. . Udarea (localizata) prin rampe perforate. Se recomanda o lungime a brazdelor de la 50-300m. Distanta dintre brazde.In gospodariile populatiei udarea se realizeaza cu mic digulete de 10-15cm care delimiteaza proiectia coroanei pomilor realizand o .La aceasta metoda apa este distribuita in plantatii asemanator ploii naturale folosind instalatii ca functioneaza sub presiune. sau pe sarma de jos a spalierului. pe cele mijlocii la 0. La pomii cu talie inalta dimpotriva jetul de apa se dirijeaza sub nivelul coroanelor. cu caracter permanebt si repartizeaza apa in rigole special amenajate intrerupte din loc in loc de digulete din pamant.8m . iar pe cele usoare la 0. Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi. se traseaza mai multe brazde si anume :pe solurile argiloase grele.permite circulatia permanenta in livada pentru celelalte lucrari tehnologice. Udarea prin aspersiune. Exista urmatoarele avantaje ale metodei : -economie de apa datorita reducerii pierderilor prin evaporatie si a umectarii partiale a terenului ( normele de irigare se reduc cu 20-50%). pentru a evita lovirea directa cu apa sub presiune. Metodele de udare prezentate se aplica in cazul suprafetelor mari. sub forma de garduri fructifere. aplicarea acesteia se face in 2-3 reprize. In plantatiile intensive si superintensive.6-0. Metoda are mai multe variante dintre care cele mai folosite sunt : Udarea prin picurare. inclusiv pe cele in panta. Dupa ce apa a patruns in sol zona umectata se acopera cu pamant uscat sau diverse materiale pentru a impiedica evaporarea. Elementul activ al instalatiei il constituie conducta de udare confectionata din polietilena perforata pentru iesirea apei.8-1m distanta de rand. Dupa infiltrarea apei in sol si zvantarea terenului.. la 0. -consum redus de energie. de fiecare parte a randului de pomi . in care radacinile impanzasc intreg intervalul. Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi fixandu-se in functie de sistem.farfurie’’. deoarece intervalele nu sunt umezite.

Inmultirea pomilor si arbustilor fructiferi In pomicultura sunt cunoscute doua metode de inmultire a pomilor si arbustilor fructiferi: inmultirea sexuata si inmultirea vegetativa. Se inmultesc sexuat populatiile locale de nuc si castan comestibil, iar pe cale vegetativa , toate soiurile de specii cultivate. Plantele inmultite pe cale vegetativa isi pastreaza in totalitate insusirile ereditare dobandite de-a lungul timpului.dintre formele de inmultire vegetativa, mentionam : altoirea, despartirea tufelor, inmultirea prin drajoni, marcotajul, butasirea si inmultirea prin stoloni. I. Altoirea

Altoirea este o metoda de inmultire si de promovare a soiurilor valoroase de pomi, de innobilare a speciilor pomicole spontane(mar paduret, par paduret0 si semicultivate (zarzar, corcodus) si de schimbare a sortimentului de soiuri invechit ale caror fructe nu mai corespund solicitarilor consumatorilor.Altoirea in pomicultura este considerata o tehnica de lucru a chirurgiei vegetale prin care doi parteneri (altoiul si portaltoiul) vin in contact, se accepta reciproc si convietuiesc multa vreme ca o entitate pomicola noua. Cand intre acesti parteneri apar unele nepotriviri si ranile se vindeca greu si incomplet, exista riscul ca pomii sa se usuce inca din primii ani de convietuire.Uneori , insa, uscarea se produce lent, dar progresiv, recoltele sunt mici si de calitate slaba. Acese forme de manifestare a incompatibilitatii la altoire (partiala sau totala) intre altoi si portaltoi tyrebuie cunoscute din timp si evitate chiar de la alegerea partenerilor, pentru a nu inregistra in livezile tinere multe goluri. Alegerea soiului si portaltoiului Pentru livezile de pomi cu densitate mica se aleg soiuri valoroase, viguroase si rezistente la boli, care formeaza coroane ample si cu schelet puternic pentru a rezista incarcaturii mari de fructe. In livezile moderne (intensive si superintensive )se folosesc soiuri de vigoare mijlocie si mica, precoce si foarte productive, pretabile pentu intensivizare. In zonele sudice, unde pomii pornesc in vegetatie mai devreme, se recomanda soiuri timpurii de prun, cais, piersic, cires, mar, si capsun, ale caror fructe se valorifica mai usor pe piata libera si la preturi ridicate. In zonele montane se planteaza soiuri de mar, par si arbusti fructiferi cu maturare timpurie a feructelor, deoarece perioada de vegetatie este mai scurta decat in zonele colinare si de campie. Pentru zona dealurilor mijlocii si inalte, sortomentul va fi alcatuit in principal din soiuri cu maturare mijlocie si tarzie, asigurandu-se un consum esalonat de fructe, din toamna si pana primavara tarziu. Pentru ca productia de fructe sa fie constanta si performanta, pentru fiecare soi de baza se stabilesc 1-2 polenizatori, verificati in zona, cu polen fertil si cu aceasi epoca de inflorire si maturare a fructelor. Portaltoii trebuie sa fie compatibili cu soiurile recomandate si sa prezinte a mare capacitate de adaptare la conditiile de sol din zona de cultura. Din practica pomicola se stie ca unele soiuri de par sunt incompatibile cu gutuiul(ca portaltoi), in timp ce altele de cais si piersic au o durata de viata mai scurta cand sunt altoite pa corcodus.

Longevitatea soiurilor de par creste cand sunt altoite pe parul franc, a celor de piersic pe migdal si a caisului pe unele populatii locale de prun (Buburuz). Alegerea metodei de altoire Pentru inmultirea pomilor in pepiniera se foloseste altoirea in oculatie (cu mugure). In perioada iulie-august se practica altoirea in ochi dormind, iar primavara, in luna aprilie, altoirea in ochi crescand. La altoirea in ochi dormind, altoiul este un scutisor de scoarta cu lungimea de 3cm, insotit pe partea inferioara de o foita subtire de lemn, iar pe partea superioara de un mugure vegetativ si un petiol de frunza de 0,5cm lungime. La altoirea in ochi crescand, altoiul nu mai prezinta portiunea de petiol. Pentru realtoirea puietilor in pepiniera si a pomilor in livada (in vederea schimbarii sortimentului), pentru inducerea fructificarii si innobilarii unor specii semicultivate(prun franc, zarzar) sau anularii incompatibilitatii intre altoi si portaltoi (par altoit pe gutui) se folosesc metode de altoire cu ramuri detasate. La altoire se folosesc : bricege de altoit, foarfeci de pomi, cosoare, despicatoarte, pietre si curele pentru ascutit bricegele, rafie, mastic, ramuri altoi, etichete, sfoara. Altoirea in oculatie se efectueaza in pepiniera pe portaltoi generativi(din samanta) si vegetativi (marcote sau butasi inradacinati)cu grosimea de 7-8mm si in livada in coroana pomilor tineri ,pe ramuri de 1-2ani, cand se urmareste schimbarea soiului depasit cu unul performant. Operatiunea cuprinde urmatoarele etape :fasonarea altoiului, taierea si desprinderea scoartei portaltoiului, detasarea si introducerea scutisorului in locasul confectionat pe portaltoi si executarea legarii. Inainte de altoire cu 3-4 saptamani, se verifica grosimea portaltoiului si circulatia sevei (dupa usurinta desprinderii scoartei). Daca portaltoii sunt prea subtiri si scoarta trunchiului se desprinde relativ greu, varful erbaceu se ciupeste, iar solul se iriga si se fertilizeaza cu azot pentru ingosarea portaltoiului si activareasevei.in ziua altoirii se desfac biloanele(la portaltoii generativi) si se suprima toate ramificatiile portaltoiului pe o inaltime de 15-20cmde la sol. Cu o carpa usor umezita, se sterge praful din zona de altoire pentru a nu deteriora lama briceagului de altoit.In ziua altoirii, din plantatia mama furnizoare de altoi se recolteaza lastari lungi (40-50 cm), lignificati, cu muguri vegetativi normal dezvoltati (fara anticipati) care se defoliaza, pastrand pentru controlul prinderii altoiuluio o portiune mica de petiol. Odata stabilita inaltimea de altoire (la 3-4cm de la sol pe portaltoiul generativ si 1012cm pe cel vegetativ), altoitorul executa cu briceagul pe portaltoi (spre nord) o incizie transversala de 8-12 mm si una longitudinala (de 3,5-4cm)de jos in sus, pana se intretaie cu prima. Apoi cu spatula briceagului, sedespreinde usor scoarta portaltoiului de o parte si de alta a sectiunii longitudinala, prin doua miscari succesive, una descendenta si alta ascendenta. Pentru detasarea scutisorului (altoiului), ramura altoi se fixeaza sub brat in mana stanga, iar briceagul aflat in mana dreapta se culca cu lama pe altoi, in forma de X. Apoi se imprima briceagului o miscare inainte si spre dreapta, pentru a taia mai usor scoarta, sio fasie subtire de lemn (sub mugure) pe o lungime de 3 cm. Scutisorul astfel detasat si fixat intre degetul mare si lama briceagului se introduce prinimpingere in locasul de pe portaltoi. Cu degetele aratatoare de la ambele maini, se preseaza scoarta portaltoiului peste altoi si se scurteaza altoiul daca acesta depaseste incizia transversala. Dupa aceea se leaga stans cu rafie sau cu fasii de policclor vinil protejand tot timpul mugurele altoi.Dupa 12-14 zile de la altoire, se verifica prinderea altoiului apasand cu degetul aratator pe petiolul care insoteste mugurele

altoi. Daca acesta cade, este semn bun- altoiul s-a prins, daca nu, portaltoiul va fi realtoit pe partea opusa primei grefe. In timpul altoitului, lastatii altoi se tin la umbra, infasurati in carpe umede (in galeti de plastic), lama briceagului se trage periodic pe gresie si pe curea si se sterge (dupa 3-4 altoiri) pe un bandaj de panza, fixat5 pe mana stanga, pentru a elimina seva oxidata. Altoirea se executa in tot timpul zilei cand cerul este innorat, sau intre orele 6-10 si 16-20, cand este senin si foarte cald. Altoirea cu ramuri detasate . Se executa spre sfarsitul perioadei de repaus a pomilor (in copulatie si in despicatura) si la inceputul vegetatiei (sub scoarta). Pentru aceste altoiri se recomanda ca ramurile altoi sa fie recoltate cu 3-4 saptamani inainte de umflarea mugurilor . Dupa recoltare, ramurile altoi se fac pachete, se trateaza cu substanta fungicida, se introduc in pungi de plastic si se pastreaza pana la altoire in figider, la temperatura de 230C.Daca sunt recoltate mai devreme, se imparafineaza si se depoziteaza in camere frigorifice. Pentru badijonarea ranilor de pe portaltoi si altoi se foloseste ceara de altoit (mastic)preoparata din : rasina (400g), ceara de albine (200g), seu de oaie (100g) si spirt (90ml). Aceste substante se maruntesc si se pun intr-un vas pe foc (fara spirt0, pentru fierbere si omogenizare. Dupa o ora de fierbere, aceasta compozitie se raceste (sub790C) si se amesteca cu spirt, obtinandu-se astfel un lichid vascos. Pana la altoire, masticul se pastreaza in sticle sau borcane, iarla folosire se incalzeste la foc. Altoirile cu ramuri detasate sunt : altoirea in copulatie perfectionata, altoirea in despicatura si altoirea sub scoarta perfectionata. Altoirea in copulatie perfectionata. La aceasta altoire, atat altoiul, cat si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime (8-15 mm). Se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor si in livezile tinere (in coroana pomilor) pentru schimbarea sortimentului de soiuri. Altoirea consta in efectuarea unei sectiuni oblice in portaltoi si altoi (de 2,5-3 cm) si a unei taieturi pentru imbinarea celor doi parteneri. In continuare , altoiul se fasoneaza la o lungime de 2-3 muguri. Pentru imbinare se suprapun mai intai sectiunile si apoi, printr-o apasare usoara si continua, se imbina limbile, potivindu-se (prin miscari scurte) zonele de crestere ale celor doi parteneri.In punctul de altoire se executa o legatura stansa (de jos in sus), dupa care se ung cu mastic marginile sectiunilor si capatul de sus al altoiului. Altoirea in despicatura se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor vigurosi (piersic franc, corcodus) si in livada, pentru schimbarea sortimentului de soiuri.La aceasta altoire, portaltoiul are o grosime de 2-10 cm, iar altoiul de 7-8 mm. Fasonarea portaltoiului consta in : retezarea acestuia in punctul de altoire (cu foarfeca), netezirea sectiunii (cu cosorul) si despicarea (cu despicatorul) pe o adancime de 4-5cm. Altoiul se fasoneaza sub forma unor pene lungi de 3-4cm. Dupa deschiderea despicaturii cu ajutorul varfului despicatorului, altoii (cu aceeasi grosime)se introduc prin fortare in portaltoi , avand grija ca zonele generatoare ale celor doi parteneri sa se suprapuna. Apoi , altoiul se scurteaza la 2-3 muguri, iar despicatura portaltoiului (dintre altoi ) se acopera cu o fasie de scoarta si se unge cu mastic suprafata sectiunii si ranile laterale ale portaltoiului si capetele altoilor . Se leaga strans cu rafie sau cu benzi de plastic rezistente. Altoirea sub scoarta perfectionata se executa primavara, in aprilie-mai, cand vegetatia a pornit si scoarta portaltoiului se desprinde usor. Grosimea altoiului este de 7-8 mm si a portaltoiului de 2-6cm.

Inmultirea prin drajoni Se foloseste pentru inmultirea zmeurului. soculi. Marcotele sunt tulpini inradacinate in timpul legaturii lor cu plantele mama.in timpul vegetatiei. III. prin musuroire. Drajonii sunt lastari formati din mugurii de pe radacini si prin individualizarea lor se pot obtine mai multe plante. radiar si orizontal. situata central pe directia primului mugure(cel de jos).Fiecare planta rezultata in urma despartirii tufelor trebuie sa prezinte tulpina si radacina. se inlatura din partile laterale ale penei fasii subtiri de scoarta . Butasii pot fi : simplii. Inmultirea prin marcotaj Se aplica la agris. Apoi se fasoneaza altoiul cu 2-3 muguri sub forma de pană. afinului. axului si sarpantelor (in livada).Lastarii care se formeaza din portaltoi se suprima inca din faza de mugure umflat. Marcotajul poate fi :simplu. II. Inmultirea prin stoloni Stolonii sunt tulpini taratoare specifice capsunului . se leaga strans cu rafie sau benzi elastice de plastic si se unge cu mastic suprafata sectiunii portaltoiului si capetele altoilor. Inmultirea prin butasire Butasii sunt portiuni de tulpina si radacina detasate de planta mama. Pentru usurarea calusarii. pastrand o fasie intraga si ingusta de 3-4 mm.Dupa retezarea si netezirea sectiunii portaltoiului se executa cu briceagul o incizie longitudinala in scoarta. V. . coacaz si zmeur si consta in despartirea unei tufe mari in altele mai mici. pentru formarea axului pomilor (in pepiniera). catina si gutui.pentru ca toate fotoasimilatele formate in frunze sa fie directionate in punctele de crestere ale altoiului. catinei. de 4-5 cm lungime. formeaza atat radacini . cu cârlig. murului. in contact cu solul. catinei. agrisului. coacaz. din lastarii crescuti (din altoi) sunt retinuti 3-4. care dupa inradacinare si fortificare pot fi plantate pentru productie. alun. IV. Se folosesc la inmultirea coacazului.si cu călcâi. care in conditii de vegetatie normala. acestea formeaza mai multe rozete. Despărţirea tufelor Se practica la speciile : agris. VI. populatiilor locale de prun si visin. cornului. Ingrijirea altoilor dupa altoire . cat si lastari cu frunze. Altoiul astfel fasonat se introduce fortat sub scoarta portaltoiului.

Pregatirea incepe cu defrisarea arboretului si a pomilor solitari si continua cu nivelarea. sistemul de pichetare si distantale de plantare. In gradinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. corectarea reactiei chimice a solului. nivelarea presupune trei faze. sud-vestica sau sud-estica. soiurilor.5m. iar in cea de-a treia. Plantatiile intensive si superintensive cu caracter comercial se amplaseaza de regula in bazinele si centrele pomicole consacrate. cu conditia ca ele sa fie ameliorate prin fertilizari organice. In cea de-a doua faza. pichetatul terenului . pentru ca solul sa se aseze si sa acumuleze mai multa apa din ploile ce cad la inceputul toamnei. dimensiunile parcelelor. crovurile si micile depresiuni se niveleaza. cu expozitie sudica. calciu (sub 8%) si aluminiu mobil (sub 10 ppm). calcule economice etc. . unde este stocat in gramezi. plantatiile pomicole se infiinteaza pe terenuri plane si pe pante amenajate (pante 18-20%) si neamenajate (panta 612%). ca si cele cu nivelul freatic sub 1. Solul nivelat se afaneaza adanc prin desfundare sau scarificare. tehnologia de infiintare si exploatare. terenul se recoperteaza cu solul fertil din gramezi si se niveleaza. drenarea excesului de umiditate (temporara sau permanenta). sau pe soluri subtiri si ameliorate.Infiintarea plantatiilor La infiintarea unei plantatii pomicole sunt necesare cunostinte si date despre: alegerea terenului. In prima faza terenul se decoperteaza pe o adancime de 10-15cm si solul fertil se deplaseaza spre marginile parcelei. plantarile pot fi facute si pe biloane de pamant inalte de 40-50 cm. polenizatorilor si portaltoilor. unde portaltoii generativi (din seminte) valorifica mai economic solurile sarace. Desfundatul terenului se executa cu 1-2 luni inainte de plantare. Desfundarea se executa la adancimea de 50-60cm. Pe terenurile denivelate. terenul este supus unor lucrari complexe de pregatire care sa asigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii ani de livada. Prin recopertare si nivelare se asigura terenului o panta usoara(1%0) pentru irigare. pe soluri fertile si mecanizabile. fertilizarea de baza. pentru evitarea asfixierii radacinilor. nivelarea este sumara si consta numai in distrugerea musuroaielor si completarea cu pamant a santuletelor si gropilor rezultate in timpul defrisarii vegetatiei lemnoase. Dupa alegere. desfundatul sau scarificarea terenului. cu plugul de desfundat. a speciilor. urmata de o aratura adanca de 2530cm. Alegerea terenului Pentru obtinerea unor rezultate economice satisfacatoare. Cand se doreste foarte mult prezenta pomilor in gospodarie. Plantatiile extensive intretinute prin inierbare sunt pozitionate in zonele colinare. asigurarea sursei de apa pentru irigare si stropit etc. O mobilizare mai adanca a solului si cu rezultate mai bune pentru cultura pomilor se poate obtine numai printr-o scarificare la adancimea de 70-80 cm. cu un continut redus in argila (sub 20%). Pe terenurile plane. In aceste conditii. sapatul gropilor si plantatul pomilor se vor executa mai usor si mai bine. provocata de excesul temporar de umiditate ( de ex : in zonele inundabile din Delta Dunarii) Sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj.

Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m latime). latimea parcelei se orienteaza pe directia curbelor de nivel. cand suprafata acestora se situeaza intre 10-20 ha. iar pe terenurile in panta. in principal datorita folosirii la capacitate maxima a tractoartelor si a intregului sistem de masini aflat in dotare. nivelul tehnologiei de cultura si latitudinea la care se afla localitatea. Pe terenurile plane. In capetele randurilor se rezerva o zona de intoarcere a agregatelor. randurile de pomi se vor orienta pe directia nord-sud. Daca distantele de plantare sunt prea mari. . iar latimea reprezinta aproximativ jumatate din lungimea acestuia.secundare (3-4 m) si poteci (2m ). In regim privat. cu un nivel minim de dotare (un tractor mic. terenul se imparte in parcele. efectele economice ale unei exploatatii pomicole cresc. Parcelarea terenului Pentru usurarea executarii lucrarilor de intretinere a solului . cu o latime variabila (de 3-4 m in livezile clasice si 5-6m in livezile intensive si superintensive). Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului Distantele folosite pentru plantarea pomilor se stabilesc in functie de vigoarea soiului si a portaltoiului. inierbata. prevenind in acest fel eroziunea solului. pe linia pantei. O familie de pomicultori formata din 3-4 membri poate asigura forta de munca necesara pentru exploatare in conditii foarte bune a unui hectar de plantatie de mar in sistem superintnsiv. pentru ca pomii sa beneficieze de o cantitate mai mare de lumina in tot timpul zilei. iar pe versantiiscurti. ingrijirii pomilor si recoltarii fructelor. de fertilitatea soiului. coroanele pomilor nu pot intercepta si folosi eficient intreaga cantitate de lumina directa de la soare. un plug. exploatatiile de mar intensiv si superintensiv sunt viabile. aceste exploatatii. sunt viabile chiar in limita unei suprafete de 1 ha. Pe versantii lungi si uniformi. orientarea randurilor se face de-a lungul curbelor de nivel. Prin asocierea mai multor familii de pomicultori.Dimensiunile exploatatiilor pomicole In societatile comerciale. Forma unei parcele este de obicei dreptunghiulara.Pntru lucrarile speciale si de volum mare (taieri si recoltare) se pot folosi lucratori sezonieri . 2 ha intensiv si 4-5ha in sistem clasic. un disc si o pompa de stopit).

mai mica. Daca aceste recomandari se respecta. distanta dintre randuri va fi mai mare. exista riscul ca pomii sa se umbreasca reciproc si sa se degarniseasca intr-un timp mai rapid si pe portiuni mari din coroana.Daca distantele sunt prea mici. distanta de plantare intre randuri este egala cu inaltimea pomilr (limitata prin taieri). datorita variatiei gradului de inclinare a razelor solare. vigoarea soiului si a portaltoiului. La latitudinea de 45o (Bucuresti). atunci pomii vor intercepta si vor folosi mai eficient intreaga cantitate de lumina directa primita de la soare. ei cresc inalti in goana dupa lumina si fructifica slab. Pentru evitarea autoumbririi si folosirii integrale a luminii directe.5 4 x 1.5 . Distante de plantare la mar in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona premontana Zona dealurilor inalte Fertilitatea solului Mica Mijlocie Grupa de soiuri standard standard standard standard spur Portaltoiul franc M106 franc M106 M106 Distanta de plantare (m) 4.5 x 4 4x2 5x4 4 x 2. iar sub 45o(Constanta). este necesar sa se tina seama de raportul dintre distanta de plantare (inter randuri) si inaltimea pomilor. Distantele de plantare pentru fiecare specie se stabilesc in functie de zona de cultura. Acest raport se stabileste in functie de latitudinea locului. Decele mai multe ori. La latitudini mai mari de 45o(Baia Mare).

5 5x4 4x2 4x3 3.5 x 1.25 4 x 2.5 4 x 2. M26 M106 M9.5 x 1 4 x 2. M26 M4 M9 M4 M9 5.5 3.5 4x2 4x2 .5 x 1.5 3.5 x 1.5 4 x 2.5 x 1 4 x 2.25 4 x 2.5 x 4.5 4x3 4x2 3x1 4x2 3.Mica Zona dealurilor mici si mijlocii Mijlocie Mica Mare Mijlocie Zona inundabila a Deltei si a Dunarii Mare Mijlocie standard spur standard spur spur standard spur standard spur standard spur standard spur franc franc M106 M106 M9 M106 M9 .5 4x2 3x1 Zona de ses Distante de plantare la par si gutui in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia Par Soiul Viguros Mijlociu Gutui Zona de ses Par Viguros Mijlociu Viguros Mijlociu Gutui Gutui Viguros Mijlociu Viguros Portaltoiul Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Gutui Distanta de plantare (m) 4x3 3 x 1.5 3.5 3.5 x1.

. soiurile de pomi standard si spur se planteaza in randuri simple.5 x 1.corcodus Franca.vegetativ Franc.5 x 3.vegetativ vegetativ franc Nuc negru franc franc franc Franc. iar calitatea fructelor necorespunzatoare. cu soiurile spurgolden si Starkrimson.5 x 1.franc franca migdal migdal migdal Distanta de plantare(m) 4. Incercarile de plantare in benzi ( cu 2-4 randuri in banda) . In unele tari cu soluri recuperate din mare(Olanda).5 5x4 6.vegetativ Franc. gruparea pomilor in benzi cu 3-5 randuri este posibila si se realizeaza numai la marul de tip columnar. au aratat ca fructificare pomilor din randurile interioare ale benzilor este slaba .5 x 5 5x4 4x2 3 x 1.5 5x4 4x3 5x4 4x4 5x5 4 x 3. In plus. favorizand extinderea zonelor degarnisite pe ax si pe ramurile de schelet si semischelet. plantarea pomilor in benzi cu 4-5 randuri s-a dovedit eficienta datoritasolurilor sarace si umede care imprima pomilor o crestere redusa.Pomii din randurile marginale se dezvolta asimetric mai mult spre exterior si mai putin spre interior.mahaleb franc Zarzar.vegetativ mahaleb mahaleb Franca. dupa 1-2 ani de fructificare.vegetativ Franc.franc Zarzar. datorita lipsei de lumina.Zona inundabila a Dunarii Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia prun cires visin nuc castan Zona de ses migdal prun cires visin cais piersic migdal Mijlociu Gutui 3.. In tara noastra. ramurile de rod se usuca.5 10 x 8 8x6 8x6 6x5 5x4 6x5 5x4 7x6 6x5 4x3 3.vegetativ Franc.5 Distantele de plantare la speciile drupacee si nucifere Soiul mijlociu viguros viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu Portaltoiul Franc.5 Gruparea pomilor in plantatii In tara noastra.

randurile de pomi se orienteaza dupa configuratia terenului. o . Numai in situatii obligate vor fi acceptate si directiile sud-est. Pichetatul in triunghi ofera pomilor conditii mai bune de interceptare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe suprafete mai mici se pot folosi instrumente mai simple. o panglica de otel pentru masurarea distantelor. Orice greseala legata de pichetet poate fi urmata demodificarea suprafetei de nutritie a pomilor si a intervalelor de lucru. In tara noastra. cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand. Pichetatul in patrat. Lucrarile de intretinere a plantatiilor se fac numai pe intervalele dintre randurile de pomi . In conditii de amenajare a versantilor in terase. jaloane pentru tasarea aliniamentelor. Pe terenurile in panta. carlige de lemn pentru fixarea cablurilor pe sol. armati la un capat cu un inel de fier pentru anu crapa in timprl baterii si fixarii lor in sol. pe directia nord-sud.Pichetatul terenului Pichetatul este o lucrare speciala prin care se stabileste pe teren (prin picheti) pozitia fiecarui pom. imediat dupa ploaie. iar pentru trasarea curbelor de nivel si a randurilor de pomi pe pante. marimea pantei. randurile de pomi vor fi trasate (daca conditiile permit) pe directia nord-sud. Pichetatul in dreptunghi. sud-vest si est-vest. pentru asigurarea unei scurgeri mai rapide a excesului de apa din plantatie. pentru toate tipurile de livezi. Pentru pichetat sunt necesare de asemenea : un triunghi compas cu deschiderea reglabila. cantitatea de precipitatii cazute. randurile de pomi se orienteaza in functie de expozitia versantului. cabluri de sarma pentru plantare ( simple sau duble) cu lungimea de 105 si 55m . picheti. tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor. iar pe rand se aplica un strat de iarba sub forma de mulci. iar tractoarele pot intra si efectua. Pe terenurile cu panta pana la 6%. Pe versantii cu expozitie sudica si panta terenului mai mare de 6%. un dreptunghi sau un triunghi. Pentru picheterea terenului pe suprafete mari sunt necesare aparate speciale. intervalele dintre randuri se inierbeaza . aceste sisteme se aleg si se folosesc in raport de intensivizarea culturii pomilor si conditiile de plantare(ses sau deal). Acest sistem asigura conditii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre randurile de pomi. pe directia est-vest. un triunghi echilateral prevazut cu un fir cu plumb si un cadru de lemn cu boloboc. randurile de pomi se traseaza paralel cu curbele de nivel. pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul. randurila de pomi se teaseaza din deal in vale. In felul acesta solul se spala mai greu. confectionate pe plan local. Pe versantii estici si vestici. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi :un patrat. tarisi de lemn lungi de 60-70cm. de la est la vest. Pentru imbunatatirea regimului de lumina in plantatiile de pomi. unde lucrarile de intretinerea solului se pot executa in ambele sensuri (de-a lungul si de-a latul parcelei). De asemenea lucrarea trebuie efectuata atent si corect. Astfel pentru ridicarea perpendicularelor se poate utiliza triunghiul dreptunghic. respectand intocmai sistemul de pichetat si tehnica de lucru. se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara (pana la 6%). iar pe cei nordici (in zonele calde si secetoase). tipul de sol. pe care sunt marcate distantele dinte tanduri si dintre pomi pe rand. la care distantele dintre randuri sunt egale cu cale dintre pomi pe rand se foloseste pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenurile plane. Pe terenurile situate in panta. sistemul de plantare.

Unele soiuri de mar (Renet de Canada si Frumos de Boskop) au polenulrau si nu sunt bune polenizatoare. Pentru incadrarea terenului se traseaza mai intai o linie de baza. la toate intervalele dintre randuri si pomi pe rand. prin care se introduc jaloanele pentru intinderea sarmelor si fixarea pozitiei in teren a pichetilor. Daca la impartirea parcelei nu se tine seama de acest criteriu. dovedeste ca florile lor s-au polenizat cu polen propriu.visin si prun. Pentru pichetarea mai rapida a unor terenuri cu pante mici si uniforme se poate folosi cu bune rezultate un cuoplu de sarme si un triunghi echilateral din sarma cu 3 inele metalice . prevazuta cu o crestatura centrala si doua laterale. Stabilirea polenizatorilor In multe zone din tara exista plantatii de pomi de varste diferite care nu au rodit niciodata. iar spatiul de nutritie sa nu fie economic.Intotdeauna prima si a-4 alinie trebuie sa fie egale si paralele. Florile de mar. Pe aceasta linie se ridica doua perpendiculare si se inchide perimetrul cu a 4-a linie. se comporta bine ca soiuri autofertile. numarul de pomi sa fie variabil pe rand. exista riscul ca parcelele sa fie neuniforme ca latime. iar altele (Kalterer Bohmer si London Pepping). Pentru folosirea rationala a terenului si respectarea distantelor de plantare se are in vedere. sunt autosterile si de aceea pentru legarea fructelor ele au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (de la alte soiuri sau specii).Pentru simplificarea pichetatului. si maiuri din lemn pentru baterea tarusilor si pichetilor. care trebuie sa fie paralela cu un drum principal. terenul se incadreaza in forme geometrice regulate si se subdivide in unitati mai mici de lucru. Cand diferentele dintre cele dua linii sunt mari (depasesc +sau – 20cm). desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice si agrotehnice. . in marea lor majoritete. Soiurile Parmen auriu si Renet Bauman formeaza in unele zone polen cu vitalitate scazuta si nu sunt bune polenizatoare. cires. Faptul ca multi din acesti pomi au inflorit.scandura de repichetat si plantat(cu lungimea de 140-151cm si latimea de 12-15cm). inca de la parcelarea terenului. in anumite conditii climatice. ca lungimea si latimea parcelei sa fie un multiplu al distantei dintre randuri si pomi pe rand. parcelarea si pichetatul propru-zis. Tehnica pichetatului Dupa stabilirea suprafetei de plantare se executa in ordine urmatoarele lucrari : incadrarea terenului. dar nu au legat fructe. diferentele in plus care apar(peste multiplul distantelor) vor fi repartizate uniform.

Majoritatea soiurilor de par sunt autosterile. Passe Crassane. ca : Cure. soiurile Vanat de Italia si Vanat romanesc leaga putine fructe. Oblacinska.Grase romanesti si Agen. Lambert compact. Armonia si Bigarreau Moreau sunt cunoscute ca autosterile. Wiliams si Untoasa Hardy. Pitroase Dinissen cu Pietrose galbene Drogan. La visin exista atat soiuri autosterile cat si soiuri autofertile. Soiurile de cires Ramon Oliva. ca Tuleu gras. Timpurii de mai. Soiurile de cais. Decana Comisiei. Intersterilitatea la prun este aproape inexistenta. Pentru aceasta soiurile bune polenizatoare trebuie sa infloreasca in acelasi timp cu soiul pe care il polenizeaza. Renclod verde si Abatele Arton.ca soiuri partial autofertile. La par. Untoasa Bosc. Exista de asemenea.Crisana. careau fost extinse la noi in perioada 19501975.au dat recolte foarte slabe si de aceea. sa produca polen viabil si in cantitate mare . Hedelfinger. Intersterilitatea la visin este partiala si apare mai frecvent intre soiurile Turcestisi Hortensia. nectarin si capsun sunt mai adaptate la autopolenizare. fenomenul de partenocarpie (legatul fructelor fara polenizare) este mai frecvent decat la mar si se intalneste indeosebi la soiurile : Cure Decana de iarna. iar Stanley si Anna Spath ca soiuri autofertile. Josefina de Malines. Engleza timpurie. Soiurile de prun se comporta diferit in procesul polenizarii si fecundarii. altele ca Vinete de Italia. Pietroase Napoleon cu Pietroase mari negre. se prezinta ca soiuri autosterile .Untoasa Diel.ca soiuri autofertile. Mocanesti si Turcesti. Pentru asigurarea unei bune polenizari trebuie evitate (ca polenizatori) soiurole Tuleu gras (soi lipsit de polen). care cad adeseori prematur. Crisana si Mocanesti. Williams. Superb. . Favorita lui Clapp. desi rezultate bune se obtin atunci cand donatorul de polen este alt soi. Kirke. Decana Comisiei. care – in conditii favorabole-devin autofertile. dar se cunosc si soiuri ca : Ducesa de Angouleme. Mocanesti si Mari Timpurii. Soiurile autosterile.soiuri cu polen rau. in timp ce Stella. Nectarina rosie si Rosioara varatica. care nu pot fi folosite ca polenizatori. Unele. La cires au fost semnalate si cazuri de intersterilitate intre soiurile Hedelfinger cu Pietroase mari negre. In primaverile secetoase. Gemersdorf. Untoasa Diel si Untoasa Amanlis . Vrancean. piersic. Tuleu timpuriu. Ilva. Morellaneagra. olivier de Serres. ele au fost inlocuite treptat cu soiuri autofertile ca : Nana. Intrersterilitatea la par se manifesta destul de rar. Untoasa Bosc .

Golden Delicios Romus 2. Voinea.Alegerea polenizatorilor Penru mar Soiuri cultivate Ark 2 Close Stark Earlist Ciprian Florina Frumos de Voinesti Generos Golden Delicios Granny Smith Idared Ionathan Pionier Prima Starkrimson Wagener Pentru par Soiuri cultivate Aniversarea Doina Napoca Republica Abatele Fetel Beurre Bosc Beurre Giffard Beurre Hardy Beurre preccoce Morettini Conference Cure Passe Crassane Williams Trivale Untoasa de Geoagiu Soiuri polenizatoare Vista Bella.Untoasa Geoagiu Republica. Beurre Giffard Williams. Ionathan Ionathan Soiuri polenizatoare Williams. Ionathan. Golden Delicios Pionier. Ionathan . Idared. Williams Williams . Conference Williams . Florina. Beurre Bosc Williams. . Beurre Bosc Williams. Prima.Williams Napoca . Florina. Ionathan James Grive.Pionier Golden Delicios.Republica. Passe Crassane Napoca . Golden Delicios Generos. Conference Beurre Bosc. Abatele Fetel Beurre Hardy. Passe Crassante Williams. Passe Crassane Williams. Beurre Hardy Williams. Auriu de Bistrita. Pionier. Romus 3. Jersey Mac Stark Earlist. Starkrimson Idared. Pionier. Prima Florina. James Grieve Melba. Starkrimson. Golden Delicios. Untoasa Geoagiu Williams . Idared Generos. Frumos de Voinesti Pionier. Ionathan Pionier. Ionathan Pionier.

Peche .Pentru prun Soiuri cultivate Agen Anna Spath Grand Prix Grase Romanesti Stanley Tuleu gras Tuleu timpuriu Vinete de Italia Diana Centenar Silvia Pescarus Pitestean Record Dambovita Ialomita Pentru cires Soiuri cultivate Fruheste der Mark Prezident Rivviere Bigareau Moreau Ramon Oliva Negre de Bistrita Van Pietroase de Cotnari Gemersdorf Bigareau Donissen Bigareau noir Uriase de Bistrita Jubileu 30 Bing Sam Armonia Compact Lambert Pietroase Burlat Pentru visin Soiuri cultivate Dropia Soiuri polenizatoare Anna Spath. Bigareau Moreau Stella . Agen. Agen . Negre de Bistrita Ramon Oliva . Peche Agen 707. Bigarreau Donnisen Ulster. Stella. Stanley Valor. Anna SpathAgen. Anna Spath Soiuri polenizatoare Ramon Oliva. Anna Spath Agen. Vinete de Italia Peche. Agen. Silvia Agen. Anna Spath Agen. Stanley. Stanley Silvia. Hedelfinger Ramon Oliva . Rainer Ramon Oliva. Hedelfinger Pietroase de Cotnari .Stanley. Peche Vinete de Italia. Fruheste del Mark Ramon Oliva. Agen. Agen. Silvia. Van Gemersdorf. Hedelfinger Soiuri polenizatoare Crisana 2. Anna Spath. Nana . Agen. Vinete romanesti Stanley.Stanley Anna Spath. Vinete de Italia.Hedelfinger Gemersdorf. rubin. Silvia. Negre de Bistrita Pietroase de Cotnari Van. Agen. Stanley.Gemersdorf Gemersdorf. Vinete de Italia Agen. Silvia Agen. Van Sam Van. Hedelfinger Jubileu 30. Silvia Silvia. Anna Spath Anna Spath. Stanley. Gemersdorf Stella.Stanley.

cu ramuri anticipate viguroase. Autosterilitatea este foarte pronuntata la unele soiuri de cires (Gemersdorf). sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat. soi. formate in zona coroanei. au unghiurile de insertie mai marisi. Pentru plantatiile superintensive de mar si par se folosesc pomi sub forma de varga sau cu anticipati vigurosi. Asadar in plantatii se vor folosi diferite scheme de plantare care exprima raportul dintre soiurile de baza si cele polenizatoare. se planteaza pomii obtinuti in campul II al pepinierei (in varsta de 1 an). 3 :1. Astfel. La cais si prun se recomanda ca pomii sa fie vigurosi si cu numeroase ramuri anticipate. La visin si cires. daca vigoarea pomilor la plantare este mica. pentru formarea coroanei. iar mugurii axilari de pe tulpina sunt sanatosi si in numar cat mai mare.Uneori se accepta si pomii fara ramuri anticipate.J. Pomii destinati plantarii trebuie sa fie autentici. 4 :1. alegerea pomilor pentru plantare se face diferentiat. spre deosebire de cele normale. de aceea. din care se aleg primele ramuri de la baza (sarpantele) ale coroanei. Ramurile anticipate.Halle si Firegold. incat pomii plantati singuri. Sateni. iar la piersic. Riland si Perfection. din care se aleg primele ramuri ale coroanei.Rapoarte dintre soiul de baza si soiurile polenizatoare : 1 :1( duoa soiuri valoroase care infloresc simultan si se polenizeaza reciproc). prima recolta se poate obtine in anii 2-3 de livada. In livezile intensive de piersic. sunt mai utili. Aceasta comportare a soiurilor de pomi in timpul infloritului si legarii farata ca in unele plantatii nu este nevoie de plenizatori. cu densitati de 400-500 pomi la hectar. densitatea de plantare si anul obtinerii primei recolte economice. in schimb in altele se recomanda folosirea a cel putin 12 polenizatori care produc polen viabil si in cantitate mare. Oblacinska Crisana 2 Oblacinska Schatenmorelle Crisana 2. in functie de specie. ele nu necesita sa fie inclinate in timpul formarii coroanei.Nana Crisana 2. Meteor Meteor Crisana 2. Prazanta ramurilor anticipate si a ramurilor de rod la pomii scosi din pepiniera arata ca toate aceste soiuri sunt precoce sau ca au fost altoite pe portaltoi de vigoare mica. la cais sunt cunoscute soiurile Erevani. Alegerea materialului saditor pentru plantare Pentru plantatiile moderne. Migdal (Non pareille). . visin (Crisana). fara polanizatori nu dau recolte niciodata. Nana Ilva Nana. tulpina sa fie dreapta si scoarta neteda. fara leziuni si urme de degeraturi la exterior si pe suprafata sectiunii transversale. cu conditia ca ei sa fie vigurosi si sanatosi. Cand piersicul se planteaza in densitati mai mari (1250-3333pomi/ha) si se conduce sub forma de cordon vertical. pomii de vigoare mica decat cei cu ramificatii puternice. Schatenmorelle In grupa speciilor autofertile se intalnesc uneori si soiuri autosterile.H.Dropia Grossa Gamba Crisana 2.

se cicatrizeaza mai usor si mai repede. La plantarile de toamna. De aceea plantarea este o lucrare tehnica complexa. iar pomii sa fie livrati ca fiind de cea mai buna calitate. La acesti pomi. sa se usuce.20 noiembrie. iar pentru plantatiile obisnuite (clasice). iar pe terenurile mai umede se formeaza primele radacini. sunt transportati in masini deschise. rosi de sobolani sau iepuri. Pomii in varsta de 2 ani trebuie sa prezinte minimum 5 ramuri in coroana. o mare parte din mugurii axilari ai ciresului si visinului sunt distrusi fiind compromisa ideea de a forma pomi cu trunchi pitic. exista riscul ca pomii sa porneasca mai greu in vegetatie si pe parcurs. pomii se distrug. De asemenea o alta geseala o reprezinta. Numai in aceste conditii la nivelul pomului se poate asigura un echilibru intre partea aeriana si cea subterana a acestuia si un procent mare de prindere la plantare. Din practica se stie ca la aceste specii rezerva mugurilor suplimentari este mai mica decat la mar . sau uneori primavara devreme. unde unii pomi sunt distrusi de sobolani. precum si pe cele recuperate din bazinele carbonifere si carierele de piatra. iar lipsa imprejmuirii locului poate sa duca la distrugerea totala datorita iepurilor si caprioarelor. Adeseori pomii se scot din pepiniera partial desfrunziti. in perioada 15 octombrie. tulpini si colet a unor zone degradate sau roase de sobolani si iepuri. cais si migdal si 100 cm la visin. insa se constata ca pomii care se planteaza sunt partial deshidratati. aceste forme de depreciere a materialului saditor pot fi mascate printun strat subtire de pamant. Epoca de plantare . In unele cazuri. prun. transporta si stratifica acesti pomi. viabili.Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie sa aiba o lungime de 110 cm la mar. Pentru asigurarea unui material saditor de cea mai buna calitate cumparatorul trebuie sa analizeze foarte atent aspectul scoartei pomilor (neteda sau incretita) scosi de la stratificare. fara a respecta o perioada de odihna a solului de cel putin 3-4 ani. stratificarea se face in nisip. Lipsa mugurilor axilari poate. de asemenea. partial deshidratata si lipsita de muguri axilari. intacte si cu o lungime mai mare de 40-50 cm. sub prima ramura a coroanei. umede sau uscate. in tot timpul iernii. cand temperatura din sol si aer este pozitiva. Cand plantarile se fac mai devreme. de cel putin 15 mm. 120 cm la cires.cu lungimea de 60-80 cm si grosimea trunchiului.Plantarea pomilor se face toamna. in sol se acumuleaza cantitati importante de apa care fac ca pomii sa se prinda mai usor si sa porneasca in vegetatie cu 2-3 saptamani mai devreme decat pomii plantatii primavara tarziu. situatia impune ca unele plantatii defrisate sa fie replantate imediat. obtinuti din samanta.pomi vigurosi. cand terenul s-a zvantat. amplasarea locului de statificare langa o magazie de cereale. altoiti pe portaltoi slabi. . Cand se constata ca radacinile pomilor sunt uscate in proportie de 60-70%. par si cais. perioada de crestere a lastarilor este mai mare si mai intensa. este necesar ca radacinile principale sa fie viguroase. ca tulpina este subtire. intarzia cresterea si rodirea pomilor cu cel putin 1-2 ani. In timpul transportului.par si gutui. ranile deschise. Aceste forme de degradare a materialului saditor. Prin mocirlire. neprotejati. si se acopera cu un strat subtire de pamant care nu-i protejeaza suficient impotriva uscaciunii si gerului. degerati sau uscati. iar lastarii noi care se formeaza sunt adeseori mai putini la numar si in pozitii mai putin favorabile constructiei coroanei. altoiti pe portaltoi franc.Daca se planteaza. In unele cazuri. care vin in contact direct cu solul. se datoresc in primul rand neglijentelor unor lucratori care scot. Pentru reusita plantatiilor superintensive trebuie solicitati pomi de vigoare mica (sub forma de vergi). La pomii care provin din percela de fortificare. in sol uscat sau excesiv de umed. in care respectarea unor indicatori biologici si a unor norme de lucru este obligatorie. facute la fasonarea radacinilor. Plantarea pomilor Pomii se planteaza pe terenuri plane si pe versanti cu soluri fertile sau ameliorate. prezente sau absenta pe radacini.

In plantatiile classice si de aliniament. sustinuta si amplificata de vanturile puternice din primavara. vor fi introdusi in bazine cu apa pentru rehidratare. cand aceste pericole au trecut. cu 24 de ore inainte de plantare. Tehnica de plantare .6/0. plantarea pomilor se face concomitent cu scosul pomilor. Daca pe solurile fertile si ameliorate gropile au forma patrata. necrozate si partial mucegaite si scurtarea celor sanatoase. cand pomii nu se pot scoate din pepiniera sau cand protectia in livada impotriva rozatoarelor nu poate fi asigurata. Materialul saditor fasonat se introduce cu radacinile intr-o mocirla (compusa din : balega proaspata de bovine. In continuare un muncitor din echipa de plantare fixeaza scandura de repichetare intre pichetii marginali. inainte de plantare se face repichetatul terenului. crestatura centrala va indica exact punctul de plantare a pomului. in functie de grosimea lor si dimensiunile gropii. Dupa ierni uscate si secetoase.aseaza pomul cu curbura pe rand si coletul la adancimea de plantare ( in crestatura scandurii) si rasfira radacinile pe musuroi. Adancimea de plantare . Pe terenurile nedesfundate.25/1 m(pe trenurile grele) si 1/1/0.Inainte de plantare . La repichetat se aseaza scandura in asa fel incat pichetii marginali(din exteriorul gropii) sa intre in crestaturile laterale. Plantarea propru-zisa a pomilor incepe cu umplerea partiala a gropilor cu pamant din sapatura si cunfectionarea unui musuroi dintr-un amestec omogen de mranita si pamant. dupa sapatul gropilor. supuse eroziunii. la fiecare groapa se toarna 1-3 galeti de apa (dupa cerinte) cand apa s-a infiltrat si solul s-a zvantat. a celor uscate. Repichetatul . pe nisipuri forma este rotunda . iar cei altoiti pe portaltoi vegetativi. folosind scandura de repichetat. dimensiunile gropilor sapate mecanizat sunt de 0. din pamantul ramas se confectioneaza un . Dupa fixarea scandurii in aceasta pozitie.8 m( pe terenurilemijlocii si usoare). iar cel de-l doilea umple groapa cu pamant reavan. Dupa tasarea pamantului.Pe terenurile plane.25/1.4 m. adancimea de plantare a pomilor este mai mare in treimea superioara. Pe terenurile in panta. excesul de umiditate se evacueaza cu ajutorul unui dren fixat la fiecare pom. Sapatul gropilor . daca temperatura o permite. Pe terenurile cu exces temporar de umiditate. Cand toamnele sunt lungi si calduroase si pomii continua sa vegeteze in pepiniera. turgescente si au culoarea specifica portaltoiului. pimii stratificati pot prezenta usoare simptome de deshidratare si de aceea. gropile se sapa manual si au dimensiunile de 1. late de 1. a scoartei tulpinii si a mugurilor.Prin fasonat se intelege indepartarea (prin taieri) radacinilor rupte si traumatizate in timpul scosului si transportului . calcand de-a lungul radacinilor principale. Pe terenurile terasate. o echipa compusa din 2 muncitori scoate pomii de la stratificare si verifica foarte atent starea de sanatate a radacinilor. normala in treimea mijlocie si mai mica la baza pantei. pentru a asigura a maibuna contactare cu solul si a preveni o eventuala frangere a radacinilor fragile (la portaltoii vegetativi M9si M4). Cand terenurile sunt desfundate. pomii se planteaza pe biloane sau brazde inaltate. cu 4-5 cm sub nivelul solului.6/0. muncitorul care tine pomul incepe sa taseza pamantul de la marginea gropii catre centru. plantarea se face primavara. pomii altoiti pe portaltoi franc se planteaza cu coletul mai sus cu 3-4 cm. pamant si apa) in asa fel incat fiecare ramificatie sa fie acoperita cu o pelicula fina din aceasta compozitie. La pomii acceptati pentru plantare se executa fasonatul si mocirlitul radacinilor. Cand radacinile au fost acoperite cu un strat de pamant de 10-15 cm grosime. inalt de 15-20cm. pentru ca marginile lor sa nu se surpe.Plantatiile care se infiinteaza primavara sunt uneori afectate de o perioada lunga de seceta.5-2 m. In anii cu zapezi timpurii. Pentru plantare se vor folosi numai pomi care au radacinile sanatoase.

care acopera groapa in intregime (la plantarile de toamna).folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului . mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor. pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere. coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte: -sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca. dupa zvantarea solului. garnisit cu numeroase ramuri de rod. In pomicultura moderna. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului. conice sau globuloase. pomii incep sa fructifice mai devreme. Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete. au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas. in timp ce la pomii fara suport. fara scari . tipul de ramificare si fructificare). au fost realizate coroane aplatizate. si coroane conice. prin numarul. alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod.pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde . . -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos.pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri . de talie mare.prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) . . . in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi.in timpul formarii . fara suport de sustinere. altoite pe portaltoi franc. ramificari anticipate. . structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara. variabile ca numar. pomii formeaza coroane piramidale. frunze si rumegus. In aceste conditii. primele taieri se fac dupa 2-3 recolte. pozitie si orientare in spatiu . . dirijate pe spalioer. cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. In general. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex.musuroi inalt de 30-40 cm.fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie.La plantarile de primavara se face o copcain jurul pomului. se uda puternic si apoi. altoite pe portaltoi vegetativi. La pomii dirijati pe spalier. se mulceste cu paie.Pentru soiurile viguroase. vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet). FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur. sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea. alcatuita din ramuri principale. baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor). Pe baza acestor constatari practice. taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii. cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : .

ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante. Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. cordonul tufa. piramida neetajata (Leader). TaturaTrellis. palmeta evantai.Anul IV. axul central al pomului se suprima. vasul intarziat. haag.-sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare. tripla incrucisare. Tehnica formarii piramidei etajate consta in : . Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. -coroane dirijate pe spalier. piramida mixta. pe urmatoarele. care . Cordoanele mai importante . cordonul vertical. . Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . palmeta liber aplatizata. coroana fus tufa fusul subtire. mentionam : piramida etajata rarita. sustinute pe spalier. dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. uniforme ca vigoare. se formeaza s3-4 subsarpante . Pe primele sarpante de la baza. vasul Sarger. Lepage.Taierea axului . Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV). care sunt si cele mai viguroase. drapel Marchand. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante. -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante.Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj. pe care sunt inserate 3-4 etaje. alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. In plantatiile familiale. alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale. distantate intre ele la 80-100 cm. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III. numarul subsarpantelor descreste progresiv. Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase. coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. Gruparea coroanelor se face in : . Piramida neetajata (Leader). Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere. dispuse simetric in jurul axului. Bouche Thomas. tufa vas. destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement.coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale. Lincoln. pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice. la o distanta de 8-12 cm una de alta. alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. Tesa si Solen. palmeta neetajata.

Ulerior axul pomului se indeparteaza. iar celalalt pentru prelungirea axului. pana se completeaza numarul lor. se aleg trei. mar si par. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani. In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare. . La soiurile de prun care cresc viguros . Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf. dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200). formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt. acestea pot fi folosite in constructia coroanei. lastarii de pe trunchi se suprima.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm.3 –1.8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata). vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2. Cu aceasta ocazie. Pomii astfel dirijati. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire. Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite. Pentru formarea acestei coroane.In luna mai. Pentru formarea acestei coroane.4 m. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare . cand lastarii au lungimea de 10-15cm. lastarii apropiati se suprima. prezinta un trunchi inalt de 0. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului. cais. crescuta ca ax. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. In urmatorii ani (III. Piramida mixta.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante.In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante. Vasul intarziat. fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante. se aleg 2. Este o coroana deschisa (fara ax). unul pentru sarpanta 3. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. primavara. In anul II. primavara.In anul II . iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod. cand lastarii au 10-15 cm lungime. se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata. Pentru stimularea cresterii lor. ramura a treia de la varf. iar in luna mai.realizeaza o cantitete mai mare de fructe.in luna martie. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. in primul an de la plantare.IV . dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol. in anul I. vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm.Pentru realizarea unei sarpantei noi. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf). care formeaza un schelet viguros. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun. iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare . asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante . primavara.

soi.Aceste operatiuni sunt specifice obtinerii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna. Spre deosebire de cultura . taiere’’ este mai cuprinzatoare.TAIERILE LA POMII SI ARBUSII FRUCTIFERI Importanta tauerilor in comparatie ce celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor careobtin an de an productii mari de fructe. plivirea (rarirea lastarilor)ciupirea. dresari). Ceea ce deosebeste in schimb taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negativeinregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. varsta.Din aceasta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor. in functie de specie. fiecare masura agrotehnica are rostul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui echilibru favorabil intre crestere si rodire. Caracteristicile taierilor din livezile intensive. echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri. inclinari. In cazul livezilor intensive notiunea de. a demonstrat cain tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta . inciziile. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor.. De obicei prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte dinramurile din coroana(rarire) sau partial (scurtare).

C.111 .70 . forma care se mai mentine si astazi intr-o proportie destul de insemnata. Triada ancestrala spune ca esti implinit in viata daca : ai dat nastere si ai crescut un copil .dezradacinat’’ a devenit orasean. bine dezvoltat pentru a ocupa spatiile mari dintre pomi. FORMELE DE ORGANIZARE. In coroana pomilor. in Tara Romaneasca. nu i s-a stins iubirea de pomi si a plantat sub fereastra blocului macar un cires. Nu exista gospodarie sateasca care sa nu aiba in jur catva pomi fructiferi. in care taierile la pomii tineri urmaresc formarea unui schelet puternic. in livezile intensive si superintensive. in apropierea Bucurestiului..provenit din fostele CAP-uri si asociatii….livada’’. Fara indoiala. Chiar atunci cand taranul . mai ales scurtari de ramuri.Sectorul particular………………………………………189 din care : . un visin sau un prun. daca ai zidit o casa . STRUCTURA DE PROPRIETATE. Astfel notiunea de . Ce se intelege prin echilibru intre crestere si rodire. se petrec in paralel doua procese: cresterea vegetativa-(care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice ) si rodirea-prin care se intelege formarea organelor care asigura productia de fructe. cand printr-o decizie ministeriala Ion Ionescu de la Brad este imputernicit sa organizeze ferma de la Pantelimon..clasica. …. cu scopul de a favoriza intrarea cat mai rapida pe rod a pomilor. EXPLOATATIA POMICOLA.. cu capital majoritar de stat -…………………….ferma’’ este folosita la noi in anul 1865. a constituit prima forma de organizare a productiei in acest domeniu.in gradina de langa casa……………………52 Dimensiunile exploatatiilor pomicole au suferit un grad insemnat de faramitare cu toate consecintele negative pe care le-a generat aceasta situatie. cultura pomilor in jurul gospodariei. Dragostea pentru cultura pomilor este un sentimremt inascut in sufletul romanilor. necesara asigurarii consumului propriu. in decursul vietii.daca ai sadit un pom ! Structura de proprietate –Dimensiunile exploatatiilor agricole Dupa aplicarea Legii 18/1991 a Fondului funciar a rezultat urmatoarea structura de proprietate : mii ha -S. .Domeniul public (cercetare + invatamant)………………30 . in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri. apare pentru prima data in anul 1374. datorita si pregatirii slabe tehnico-materiala a noilor proprietari. notiunea de .

Stabilirea unor criterii pentru dimensionarea optima a exploatatiilor pomicole Orice decizie adoptata in cadrul unei economii de piata libera. comporta o analiza pertinenta a unei multitudini de factori cu incidenta directa sau conexa in procesul sau afacerea care se are in vedere. -nu exista pomicultura in proprietate de stat. -fermierul. in oricare domeniu.Iata ce spunea Ion Ionescu de la Brad : . au un inalt grad de dificultate si complexitate. reliefeaza urmatoarele caracteristici : -patrimoniul pomicol este constituit din ferme particulare. datorita specificului biologic al pomilor. de o calitate specifica propriului interes . uneori deciziile strategice. acela de a avea o larga perioada de rodire. este de regula pomicultor profesionist. viabile fiind considerate suprafetele de 10-15 ha . Pana nu vor deveni prin fapte vazute si pipaite de toata lumea ca o cultura luminata scoate din pamant mai mult venit decat aceea ignoranta si rutiniera. in domeniul pomiculturii. prin concentrare.ensiunile fermelor au un caracter istoric. masinile si echipamentele necesare. Grecia. Criterii de analiza Productia de fructe realizata In urma datelor din productie se desprinde concluzia ca randamentele realizate la productia de fructe sunt in directa relatie cu forma de proprietate si dimensiunile exploatatiei pomicole. pentru nevoi de cercetare si invatamant -din. denumite frecvent si exploatatii . Belgia. absolvent al invatamantului mediu sau superior . Pentru a analiza rezultatele din diferite exploatatii se urmaresc anumite criterii : a).. -si in prezent exista ferme de diferite dimensiuni.in functie de nevoi . In primul rand . Astfel. Olanda. Particularitati ale exploatatiilor pomicole in principalele tari europene O radiografie in economia pomicola de mare performanta a unor tari ca Franta. . se folosesc angajati sezonieri sau zilieri pentru taieri si recoltare. in plantatiile proprietate privata. Italia. productia medie la hectar este intre20 tone . Cu atat mai mult. -fermierul dispune de tractoarele. nu este cea mai mica speranta a induplaca pe cultivatorii nostrii sa intre pe calea progresului’’. luate pe termen lung. concurentiala. proprietarul exploatatiei. in sensul ca au evoluat in timp. exceptie fac plantatiile domeniului public. dar cu tendinta spre dimensiuni optime. cand productiile de fructe obtinute vor face obiectul unor tranzactii bazate pe legea cererii si ofertei. pe care el si membrii familiei sale le folosesc pentru aplicarea lucrarilor tehnologice in perioadele de maxima eficienta. trebuie anticipate situatiile social-economice in urmatorii 8-10-15 ani. mai rar sub 10 ha. pornind acum 35-40ani de la cateva hectare .

isunt declasate pentru industrie sau pentru distilare. cu o medie pe 3 ani de 19. fructele extra si cal aI-a au avut un procent de 40-60%. cu toate ca in perioada de formare a fructelor pe pom prognozele si estimarile stabilesc anumite cantitati de fructe. cantitatile sunt diminuate. cu 16. Calitatea si profitabilitatea productiei de fructe In urma datelor inregistrate din productie s-a constatat urmatoarele : . -pericolul de surprindere a fructelor in pom de ingheturi timpurii. in multe cazuri de 35-40%. in proportie de 13-245. -in fermele de stat. Concluzia este ca exploatatiile din sectorul privat nu sunt grvate de nuci un fel de cheltuieli indirecte . Fara indoiala ca acast fenomen nu pledeaza pentru o structura faramitata. Relatia dintre productia de fructe estimata si cea recoltata Una din cauzele randamentelor diferite care se inregisteaza in exploatatiile pomicoleo constituie pierderile de recolta.6t/ha. Se constata ca.9t/ha . intrucat diferentele intre estimat si recoltat sunt.9t/ha. Specializarea a atins un asemenea grad incat exista exploatatii pentru cultura marului. fiind cuprinsa intre 75-93%. dar este util sa fie consemnat ca atare putand sa fie luat in consideratie la determinarea dimensiunilor optime ale fermelor private. proprietarii neavand un sistem de ierarhii administrative. An de an . . pentru cultura parului. caisului etc. fermele din domeniul public. pentru cultura piersicului. la proprietatea de stat si publica. cu cat suprafata este mai mare. de mica proprietate. se semnaleaza prabusirea masiva a fuctelor). Durata perioadei de recoltare Durata perioadei de recoltare are o incidenta deosebita asupra cantitatii si calitatii productiilor de fructe. ( in cazul soiului Jonathan. -sustragerea de fructe .caderea fructelor pe sol. cu atat si randamentele sunt mai scazute. in timp ce in di\omeniul public a inregistrat 70%.si 36. in momentul recoltarii. a exploatatiilor pomicole. Prelungirea perioadei de recoltare are drept consecinte : . pentru cultura prunului (pentru deshidratare). din motive cunoscute si mai putin cunoscute.calitatea fructelor incadrate in categoriile extra si aI-a a avut o pondere semnificativ mai mare in exploatatiile particulare si arendate . acoperirea cu pamant si alte resturi a fructelor. . in unii ani realizand chiar 42 t/ha. Cauza principala o constituie organizarea defectuoasa a securitatii recoltei din faza de parga a fructelor pana in perioada recoltarii. Aceasta este o situatie fericita. Urmarea este ca o proportie insemnata de fructe cat. fenomen accentuat de perioadele cu brume frecventedeprecierea prin lovire. b). Criterii economico-financiare Secretul eficientei din pomicultura apuseana il constituie faptul ca veniturile din bugetul familiei au provenienta excusiva din activitatea pomicola.supracoacerea fructelor pe pom cu efecte negative asupra pastrarii. Urmeaza exploatatia arendata.

O lucrare tehnologica principala care trebuie sa se incadreze intr-o anumita perioada (zile) . parga. o constituie protectia fitosanitara. In general. fara sa se astepte alte avize si aprobari. de realizarea carora depinde retributia. cresterea fructelor. d).n. 3). rezulta o suprafata optima . Tocmai acestei lucrari esentiale nu i s-a acordat practic nici un fel de atentie la dimensionarea fermelor pomicole din unitatile de stat din tara noastra. Exploatatia de dimensiuni optime .5 persoane active. In unele forme mai evoluate. Recoltarea fructelor si partial operatiunile de taiere sunt singurele lucrari tehnologice care depasesc capacitatea de munca manuala a unei familii cu 2.Proprietarul si patronul sunt una si aceeasi persoana si toti membrii familiei sunt legati organic de singura lor sursa de existenta si actioneaza ca atare. recoltarea. legarea fructelor. schema anuala de combatere este compusa din 16-18 tratamente. c). ajungand ca recoltatul sa se prelungeasca foarte mult cu pierdere de recolta. inca se mai apeleaza la venituri salariale . 4-5 zile. In conditiile tarii noastre. In exploatatiile din tarile vestice ale Europei. cunoasterea in detaliu a fiecarui pom .constituie factorii determinanti ai realizarii de randamente sporite si in final. trebuie sa permita managerului.a. 2).Criterii manageriale Managementul productiei pomicole. Deciziile. in care se desfasoara principalele faze : inflorire. asemanator oricarei alte activitati economice.a.n) . managerul-functionar are un contract bazat pe anumiti parametri cantitativi si calitativi . detinatoare a unei exploatatii. cu deosebire deciziile de ordin tehnologic. in profitabilitatea activitatii. La mar. managerul este un salariat. principalele lucrari tehnologice. uneori cu risc asumat. ca proprietar efectueaza impreuna cu familia. O serie de factori detrermina calitatea managementului : 1). durrata eficace a unui tratament este de max. care isi desfasoara munca pe baza unui orar. relatia dintre management si profitabilitate. sunt luate rapid. are un rol determinant in rezultatele finale.Criterii referitoare la baza tehnico-materiala Considerand norma anuala a unui tractor de 520 hectare aratura normala (ha. iar lucrarile mecanice de pe 1 ha livada de mar de 30-70ha ha. frecvent. Principala lucrare tehnologica. Managerul unei exploatatii pomicole este in marea majoritate a cazurilor si proprietarul respectivei afaceri. Dimensiunile exploatatiei au un rol major in actul managerial. o constituie recoltarea fructelor. cu un optim de 3 zile. Forma de proprietate in cadrul careia se desfasoara managementul In situatia proprietatii de stat. Criterii tehnologice Efectuarea fiecarei operatiuni tehnologice in perioada de maxima favorabilitate. Trecerea in revista trebuie facuta cel putin odata pe luna in perioada de vegetatie. care constituie o sinteza a tuturor operatiunilor efectuate intr-un ciclu de vegetatie. unde proprietatea este privata se evidentiaza cel mai bine . profitabilitate ridicata in exploatatiile pomicole. O productie de fructe nerealizata la optim este si din cauza neaplicarii la timp a tratamentelor fitosanitare.

= 550 Z. STRATEGIA CONSTITUIRII DE EXPLOATATII SPECIALIZATE.O. s-a ajuns la concluzia.O. Disponibilitatea de forta de munca pe o familie este de 600 zile munca anualastfel: -2. Lucrarile de mare volum .consumul de Z. anual fara recoltare.5 persoane active.c 50 z.O.O.izate. Dupa datele institutelor de nutritie si fiziologie. avand ca element de referinta modelul pomiculturii performante din tarile apusene. reconfortare. cum ar fi recoltarea fructelor. sport. dar cu supravegere familiala in cuprinsul unor echipe de maximum 10-15 persoane. private.din totalul disponibil anual de 699 Z.lucrari mecanice= 12 Z. ca intrega strategie a dezvoltarii pomiculturii trebuie sa aiba ca obiectiv fundamental evilutia catre exploatatiile special . / ha = 5 ha suprafata minima pentru asigurarea folosirii integrale a fortei de munca familiale.O 112 Z.lucrari manuale =110Z. incadrate intr-o perioada optima.Criterii in legatura cu folosirea fortei de munca familiale O familie din tara noastra este compusa in medie din 3. . din care 2. la reducerea initiativei ( veniturile fiind asiguarate din alte surse).5 persoane . se considera o medie de 5/3m schema de plantare. respectiv 15m.O.550 Z.medie pe tractor de 17ha .O. recoltare . nepoti) rezulta un necesar de asigurat 10x 100kg (cat se consuma in mod real)= 1000kg fructe din diverse specii. pentru fiecare pom .O. cu dimensiuni de la catva pomi la cateva sute de metri patrati. La noi inca avem forme paralele si intermediare dintre care evidentiem : Gradina de langa casa Este constituita din plantatiile de pomi din jurul gospodariei. Exploatatiile de dimensiuni reduse. la care se adauga citricele si alte fructe de import.5 persoane active x 240 Z.la 1 ha mar: .d. pentru nevoi de agrement. conduc la nespecializarea fortei de munca familiale. avand ca scop principal autoconsumul. . Considerandu-se ca membrii unei familii producatoare de fructe se asigura autoconsumul pentru 10 persoane (copii.p. nu pot fi efectuate numai de catre familie recurgandu-se la munca sezoniera. – 50 Z. 4). CU CARACTER COMERCIAL Pe baza analizelor efectuate. . necesarul optim este asigurat de un consum mediu anual de 62 kg fructe autohtone. Acest gen de exploatatii a fost practic abandonat in tarile apusene. care ocupa numai partiasl capacitatea de forta de munca . Exploatatiile de 5 ha se dovedesc supra echipate. : 122 Z.o. cu caracter comercial.O anual =600 zile om (pentru lucrari manuale si mecanice) . din intravilan. iar cele de 20ha subechipate. VIABILE.O. Avand in vedere ca autoconsumul trebuie sa se refere la un conveer asigurat din mai multe specii si soiuri. terenul di jurul locuintelor fiind amenajat peisagistic.

o mai constitue . Organizatia poate avea o anumita sigla. constituie in prezent peste 50% din patrimoniul pomiciol al tarii. Plantatiile care depasesc cateva sute de mp. Formele de cooperare specifice economiei de piata nu au nimic de-a face cu munca in comun cu unirea si exploatarea de-a valma a terenurilor . cu cea mai mare eficacitate si cat mai ieftin. mai rar pana la 2-3 ha. mai ales daca sunt cultivate cu una. p pentru fiecare pom . cunoasterea cerintelor consumatorilor. Toate inconvenientele legate de valorificare si perisabiliotatea fructelor pot fi depasite . de 12-16 pomi si o suprafata de teren de 1809-250m. la intern si export. Calculatia orientativa aduce elemente in sprijinul categorisirii plantatiilor sub 1000m. sub ce forma.si valorificare care sa fie benefice pentru toti producatorii cooperanti. sa foloseasca tehnologii moderne. Fiecre fermier isi administreaza singur cum doreste proprietatea. cu cererea si sa intre in competitie Competitia presupune informare. Exploatatia pomicola familiala ( cu ocuparea partiala a timpului proprietarilor penru activitatea pomicola) Situate in intravilanul localitatilor sau in extravilan. este destinata autoconsumului. urmeaza ca cele 1000kg sunt asigurate de 40-50 pomi x 15m. a cantitatilor ce pot fi absorbite de piata . VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE FRUCTE Eficienta activitatii de productie este determinata in final de modul si de formele de valorificare. sa procure materialele si echipamentele necesare.3-0. ia singur decizii. In mod strict. isi exprima initiativa personala.p.1 ha .arca inregistrata . in ce perioade etc. a proprietatilor. In acxest caz.doua specii pomicole. achizitionata de unele fabrici si centre de vinalcol sau de diversi intreprinzatori si comercianti pentru revindere. Problema cae mai dificila pe care o intampina atat micul cat si marele producator de fructe este valorificarea. in ferme de dimensiuni optime. calitate. mai ales in cazul fuctelor perisabile. Gruparile se pot constitui. Productia de fructe este valorificata individual pe piata..Aproximativ o productie medie pe pom de 20-25 kg fructe total specii. poate fi asigurat. pentru autoconsum de 750-1000m.5 ha . productia realizata il face pe proprietar sa intre in relatie cu piata. cultivata cu specii si soiuri diferite care sa asigure un consum esalonat. Singura solutie o. compusa din 3. cel mai fracvent de 0. in comun se construiesc capacitati de conditionare si depozitare.Mere de Voinesti ‘’.p. Competitia il obliga pe producator sa realizeze costuri cat mai reduse. Activitatea . performante. rezulta o suprafata pe gospodarie . Cea mai raspandita activitate pe care fermierii apuseni o realizeaza in comun si care se impune si la noi este valorificare productiei de fructe. au deja un caracter comercial. Productia de fructe realizata pe suprafete de 400-500mp. de asociere pentru anumite segmente lae procesului de productie. si ocupa 1000-2000mp pana la hectare. insa autoconsumul gospodariei. sau atenuate prin crearea unor forme de cooperare. viabile de 10-15 ha. cu dimensiuni de peste 0.p. impartirea fermelor existente la societatile comerciale.5 persoane. din intravilan in grupa gradinilor de langa casa. o m. pentru valorificare merelor in stare proaspata.

In asemenea cazuri grupurile de producatori trebuie sa aiba in vedere procesarea in produse cu valoare alimentara si comerciala-superioare : sucuri naturale. cu pulpa mai frageda si mai suculenta. Cu echipamente si instalatii proprii de capacitate medie-mica. de un verde pal. coloratii rosietice pe lastari sau pa petiolul frunzelor. Azotul O buna aprovizionare cu azot determina : realizarea unor cresteri anuale viguroase . frunze rare.Rolul principalelor maco si microelemente in nutritia pomilor. Carente nutritionale. nu in ultimul rand se evita riscul de a da prioritate unei culturi in detrimentul alteia. insa mai putin dulci si aromate. inclusiv –internetul. realizarea unor fructe cu aspect exterior mai placut. In ultimii ani. desfasurand an de an tehnologia la acelasi sortiment. Mere de Voinesti). otet. camasat. Avantajele majore sunt ca. nu neaparat parcela langa parcela. aproape toate frunzele se decoloreaza si cad. cresterea numarului de muguri bine diferentiati pana in toamna . micsorarea procentului de cadere a fructelor. Doau considerente determina concentrarea : conditii de sol si clima favorabile pentru cultura respectiva( ex. se poate recurge la organizatii interprofesionale. procesatori. ci de personal calificat in fiecare domeniu.de marketing. nectaruri. magiun. Specializarea permite cultivatorului sa-si canalizeze toate eforturile catre o specie si una-doua directii de valorificare. productivitatea livezilor a crescut. sau atacate de boli si insecte . conjugata cu studiile de piata. de asemenea. Printre primele simptome ale lipsei de azot mentionam : cresterea lenta a lastarilor. in nordul dambnovitei. Concentrarea si specializarea productiei Concentrarea presupune cultura de catre proprietariidintr-o zona a aceleiasi specii . . Printre rezultatele acestor actiuni in cadrul interprofesional. cu mult sub costurile de productie. tranzactiile nu se fac de fiecare producator. pre4turile acestor fructe au fost derizorii. In situatia unui volum mare de productie. cu utilizarea mijloacelor moderne. in anumite zone cantitati insemnate de mere au avut dimensiunim reduse(seceta) au fost lovite de grindina. FERTILIZAREA PLANTATIILOR POMICOLE 1. Ultima supapa pe care a avut-o producatorul a fost distilarea . randamentul la hectar dublandu-se. vecinatatea unor piete de desfacere. Acestor considerente li se mai pot alatura traditia din unele centre (ex. cercetatori. putin dezvoltate. fructe deshidratate. castigurile producatorilor de fructe pot fi duble sau triple fata de vanzarea ca materie prima a fructelor catre intermediari sau industriasi. producatorul isi imbogateste experienta in toate privintele . dotarea cu echipamente specifice culturii respective este maieconomicoasa . urmare a publicitatii. contractarea. mar sau prun). faina de mere. total neeconomicoase. Prune de Samburesti-Olt. s-a obtinut triplarea consumului de prune deshidratate. pireuri. in Franta. Tuica de Ursei. obtinerea tuicii si a rachiurilor ale caror preturi de valorificare sunt. iar aplicarea de catre producatori aconsultantei tehnice. si posibilitatea de a asigura partizi mari de fructe din acceasi specie care sa permita valorificarea avantajoasa pentru fiecare proprietar. In cazul lipsei acute de azot. cresterea procentului de legare a fructelor . transportatori. accelerarea cresterii fructelor si a maririi dimensiunii acestora . in parteneriat dintre producatori. dar in acelasi sat sau comuna. gemuri. cu aderenti.

Magneziul Este un component principal al clorofilei . regleaza raporturile dintre elemente (potasiu. fructele mai putin colorate . aparitia timpurie si mai intensa a caderii fructelor . scaderea rezistentei la transport si reducerea duratei de pastrare prin favorizarea dezvoltarii unor boli in peioada depozitarii ( mai ales la soiul de mar Ionathan). La pomii slab aprovizionati cu fosfor lastarii capata o culoare rosietica. neutralizeaza la nivel celular acizii organici . carenta de calciu determina o coacere timpurie a fructelor si astfel o cadere timpurie a lor . Potasiul Se gaseste in planta numai sub forma de ioni. Calciul Intra in compozitia membranei celulare. intarziind maturarea tesuturilor lemnoase si micsorand rezistenta la ingheturile timpurii . asigura transferul de energie si sinteza proteinelor. prelungirea vegetatiei pana tarziu. intr-o proportie mai mare a bolilor de depozit. excesul de azot determina : cresterea luxurianta a lastarilor si frunzelor . iar frunzele capata a culoare rosie intansa. culoare.zinc. la pomii pe rod prin stimularea cresterii excesive a lastarilor se determina umbrirea formatiunilor fructifere. activeaza enzimele ce iau parte la sinteza proteinelor si hidratilor de carbon . Lipsa magneziului se manifesta prin prin aparitia petelor clorotice pe frunze si a tesutului spongios la mere (pluta). Excesul de potasiu determina in general o scadere a continutului de calciu si magneziu ceea ce reduce capacitatea de pastrare si determina aparitia. lipsa fosforului contribuie la limitarea cresterii lastarilor si radacinilor.mangan. influenteaza formarea si transportul hidratilor de carbon . are rol esential in imbunatatirea calitatii fructelor (gust. magneziu. iar limbul acestora se rasuceste ctre partea superioara. regleaza miscarea apei din pomi . Carenta de potasiu se exteriorizeaza prin aparitia pe frunze de necroze marginale. Fosforul Mentine pH-ul solutiei din sucul celular la valori corespunzatoare desfasurarii normale a proceselor metabolice . Participa la numeroase procese metabolice . Particularitatile nutritiei minerale a pomilor . bor ) . dimensiune) .Nutritia cu azot a pomilor trebuie insa bine echilibrata. mai evidenta la inceput pe petioluri si nervuri. ceeace reduce numarul de flori si legarea fructelor . regland o serie de procese metabolice . grabeste epoca de coacere si mareste rezistenta la ger a pomilor. aparitia unor boli de depozit.

)este la mar.K. O particularitate a pomilor fructiferi de care trebuie tinut cont . Ca atare in aceasta perioada trebuiesc aplicate doze mari de azot. aparitia formatiunilor fructifere si grabirea intrarii pe rod. in special in cazul ingrasamintelor cu fosfor si potasiu.3 :1.datorita acestor particularitati pomii nu determina o epuizare avansata a elementelor nutritive din sol . In perioada de vegetatie : . lucru greu de realizat. pimii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lunga de timp. atunci cand pomii intalnesc conditii optime de absorbtie a elementelor nutritive. Rolul principal in aceasta fenofaza il are nutritia cu azot. dozele de azot trebuie putin micsorate si unde este nevoie . in care extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive. 2. In acesta fenofaza se disting doua perioade importante in nutritia cu azot a pomilor : 1.K. dar si o desime mai redusa a acestora. acestea sunt absorbite in cantitati mai mari decat este necesar la momentul respectiv si sunt depozitate in anumite organe (radacini. cand pomii au atins coronamentul maxim dorit si sunt in plina perioada de rodire consumul de elemente nutritive este foarte mare.25 :1.P.P. aplicate ingrasaminte cu fosfor si potasiu. adoua perioada este de la incetarea cresterii lastarilor si inceputul diferentierii mugurilor de rod . . ritmul de absorbtie al azotului scade. in general 1 :0. De la plantare si pana la intrarea pe rod a pomilor.2 si 1 :0. prima perioada este la 10-15 zile de la dezmugurire cand o aprovizionare buna cu azot determina aparitia unui numar mai mare de lastari si mai mic de rozete.Comparativ cu plantele anuale. trunchi). In toamnele mai lungi insa are loc o absorbtie a azotului care la nivelul radacinilor formeaza cu hidratii de carbon compusi organici ce sunt folositi dupa dezmugurire. Atunci cand apar deficiente in nutritie. a productiei de fructe si a calitatii acesteia. iar rtaportul dintre principalele elemente nutritive (N. poate fi . In fenofaza maturarii lemnului si coacerii fructelor. dar si cu atentie la dimensiunea fructelor care nu trebuie sa fie exagerata.de la inceputul cresterii lastarilor si pana la incetarea cresterii. dar absortia acestora de la adancimi mai mari constituie o greutate deoarece impune introducerea ingrasamintelor in aceste zone. Cerintele pomilor fata de elementele nutritive variaza in cursul vietii acestora astfel : 1. Cerintele fata de elementele nutritive se scuimba in cursul unui an astfel : a). Orientari deosebit de valoroase asupra starii de aprovizionare a pomilor cu elemente nutitive se pot obtine si prin observarea atenta a dimensiunii lastarilor. este aceea de reutilizare a elementelor nutritive. devenind practic egal cu cel al fosforului si potasiului. 2. 3. absorbtia elementelor nutitive are loc cu viteza maxima.In perioada repausului relativ (toamna dupa caderea frunzelor pana primavara. b).5 la prun. obiectivele principale ale pomicultorului sunt de a stimula cresterea rapida a pomilor. Fata de plantele anuale pomii au o extindere mai mare a radacinilor. Ca atare . ramuri. la umflarea mugurilor) absorbtia elementelor nutitive este in general lenta. nutritia pomilor are loc in principal pe seama substantelor de rezerva acumulate in organele pomilor in anii precedenti . Astfel la mar pentru soiurile de tip spur lungimea medie a lastarilor de 25-30cm in conditiile incarcaturii normale cu fructe a pomilor. in special a N. Pe masura intrarii pe rod a pomilor este necesar sa se asigure cresterea coroanei pentru a ocupa intregul spatiu destinat prin distantele de plantare.de la dezmugurire si pana la legarea fructelor si inceputul cresterii intense a lastarilor. aceste elemente sunt luate din organele de rezerva si folosite acolo unde este nevoie.

Principalele ingrasaminte organice folosit in pomicultura Gunoiul de grajd (balegarul). Cantitatile de gunoi ce trebuiesc aplicate in livezi cresc odata cu cresterea continutului in argila si a scaderii indicelui de azot.uscate. turba si ingrasamintele verzi. fecalele. Gunoiul de pasari. Acesta se incorporeaza in sol print-o lucrare superficiala. fiind incorporate cat mai adanc in sol. fan stricat. Fertilizarea cu ingrasaminte minerale Ingrasamintele cu azot. Compostul. slab aerate. se administreaza 4kg gunoi si 4-6kg N s. El se foloseste numai dupa fermantare (7-8t/ha) sau compostare (15-20t/ha). Pe suprafete mici se poate folosi si ca ingrasamant suplimentar (1kg la 10 litri apa) in timpul vegetatiei.Continutul in elemente de nutritie minerala se poate imbogati prin adaosul de cenusa sau ingrasaminte minerale. In primul an de viata al pomilor.a. In general : la planterea pomilor se administreaza 15-20kg gunoi bine fermentat sau 8-10kg de mranita care se amesteca cat mai bine cu pamantul cu care se umple groapa.frunze. Epoca de aplicare a ingrasamintelor Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica odata cu desfundarea terenului pentru infiintarea plantatiilor. se recomanda sa se pastreze in locuri uscate. lungimea medie de crestere a lastarilor trebuie sa fie de 40-50cm. cand lastarii au 8-12cm lungime se aplica imprejurul fiecarui pom 15-20kg N s.Deoarece prin descompunere pierde cantitati mari de azot . Ingrasamintele organice se aplica de obicei toamna. fiind intre 4-10kg /m2 in livezile clasice pe teren nemecanizabil si intre 15-40kg/ m2 in plantatiile clasice si intensive pe teren mecanizabil. urina. de preferat . anul. Pentru grabirea fermentarii se uda in perioadele uscate si se omegenizeaza la 6-8 saptamani./ m2 de proiectie a coroanei pomilor. Ingrasamintele cu azot se vor administa 1/3 toamna si 2/3 primavara. iar pentru soiurile ce nu intra in aceasta grupa. Este de 2-4 ori mai bogat in elemente nutitive decat gunoiul de animale.considerata ca indicatoare a unei stari nutritionale bune a pomilor.In livezile ajunse in perioada de rodire deplina se recomanda administrarea gunoiului odata la 2 ani.De aceea azotul din materia organica trbuie mineralizat sub influenta microorganismelor. o data la 2 ani. Pomii nu pot absorbi azotul decat sub forme minerale de nitrati si saruri de amoniu. Pe scara mai redusa se folosase. Este un ingrasamant organic cu actiune pozitiva complexa asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultura. resturi ale tulpinilor de lagume) se pot strange intr-o platforma. Pana la intrarea pe rod .a.aproximativ98% din azotul total din sol se gaseste sub forma organica. Efectele cele mai evidente ale aplicarii gunoiului in livezi (sporuri de recolta medii de 35-63%) s-au inregistat pe solurile cu un continut ridicat de argila. Resturile vegetale din gospodarie (paie . acoperit cu un strat de pamant sau cu o floie de polietilena. mai tarziu aplicarea lor in profunzime ar duce la distrugerea unui numar mare de radacini. umede si reci.

Consta in aplicarea prin stropirea pe frunze. Aplicarea pe cale foliara. in timp ce altii formeaza lastari anticipati sau se tansforma in muguri de rod. concentraarea acestora prin aplicarea in benzi late de 1-1. cand absorbtia in frunze este maxima (dimineata devreme. dupa amiaza.in doua reprize (primul moment primavara devreme si al doilea imediat dupa legarea fructelor).Datirita comprtitiei pentru hrana intre diferite oegane ale pomilor (lastari. Aceasta transformare este rezultatul influentei pe care o exercita marimea recoltei de fructe asupra unor procese interne si inmai mica masura al factorilor climatici. Metodele si locul de aplicare al ingrasamintelor Aplicarea la sol : -ingrasamintele cu azot care sunt usor solubiletrebuie aplicate de-a lungul randului de pomi pe banda lucrata sau erbicidata. unde se gasesc majoritatea radacinilor. la subsoara frunzelor incep sa se formeze mugurii vegetative. in diferite fenofaze de vegetatie a unor ingrasaminte simple sau complexe care. Prin aceasta metoda se completeaza nevoia de elemente nutritive mult mai rapid pentru a satisface cerintele pomilor in anumite fenofaze specifice. in zilele noroase dar fara perocol de ploaie in urmatoarele 24 de ore).2m dispuse de o parte si de alta a randului de pomi si intre coroanele pomilor pe rand mareste continutul de potasiu din frunzele pomilor comparativ cu aplicarea pe intrega suprafata in special pe solurile cu permeabilitate mai mica.rezultate mai bune se inregistreaza prin aplicarea lor in perioadele cu temperaturi moderate. Formarea si evolutia mugurilor In perioada de crestere a lastarilor. pot contine si unele substante organice cu rol de stimulare a proceselor metabolice. Din practica se stie ca. o crestere mult mai puternica a lastarilor si o diferentiere mult mai mare a mugurilor floriferi). Aplicarea odata cu apa de irigatie localizata (fertirigare) Consta in dizolvarea anticipata a ingrasamintelor solubile cu azot.datorita mobilitatii reduse a fosforului si potasiului . muguri). aparatul foliar al pomului se diminueaza. . -In cazul pomilor razleti de pe terenurile cu pante mari. Cea mai mare parte din acesti muguri trec intr-o stare de repaus. administrarea ingrasamintelor se va realiza pe suprafata lucrata din jurul pomilor care trebuie sa fie egala cu proiectia coroanei si nu mai mica de 7m2. . in conditiile unei recolte supraoptimale. iar marimea si structura frunzei sunt mult deficitare in fotoasimilate. pe langa o serie de elemente nutritive. cantitatea si calitatea hranei sunt din ce in ce mai reduse si mai putin favorabile formarii mugurilor de rod. potasiu si administrarea lor fractionata odata cu apa de irigatie prin picurare sau microaspersiune. fructe. cu primordiile foliare si si solzii protectori. Acest tip de fertilizare are foarte multe avantaje(folosirea economica a apei si ingrasamintelor. fosfor.

La pomii tineri. initierea florala este mai lenta si uneori are sanse putine a se realiza. urmatoarele faze fenologice : dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor. Inductia la mar se produce mai intai la soiurile care fructifica pe ramuri scurte (soiuri spur) si la cele cu recolte slabe. succesiv : 5 sepale . mici protuberante din care se formeaza. pomii sunt expusi la ingheturile timpurii din toamna. Cu aceasta strucrura. In timpul formarii lor. Pe ramurile lungi. iar mugurii care se formeaza la baza rozetei sunt slab dezvoltati si raman multa vreme in stare lenta. Daca frigul lipseste (cazul zonelor calde). formand lastari si fructe. la intervalle scurte. In cadrul fiecarei flori apar pe rand. primele doua fenofaze se desfasoara cu o intensitate mai mare decat la pomii maturi.Acest stadiu coincide cu faza formarii mugurilor de rod si continua in primavara urmatoare cu faza infloririi si legarii fructelor. incetinirea si incetarea cresterii lastarilor si maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernat. aceasta faza se desfasoara lent si se incheie cand apare prima frunza adevarata. mugurii vegetativi si de rod se umfla si pornesc in vegetatie. marimea recoltei. De la inceputul umflarii mugurilor si pana la oprirea cresterii lastarilor sunt parcurse. .Trecerea mugurilor vegetativi spre faza reproductiva se realizeraza numai atunci cand aparatul foliar este sanatos si normal dezvoltat si in conditiile in care pentru fiecare fruct recoltat se asigura cel putin 30-50 frunze la mar si 70-80 frunze la piersic.acesti muguri nu pornesc in vegetatie. mugurii parcurg mai multe faze fenologice specifice. Durata acestor faze este mai mica sau mai mare in functie de varsta pomilor. mugurii de rod la mar intra in repaosul de iarna. care reinnoiesc structura coroanei in fiecare an. Din mugurii vegetativi se formeaza lastarii. nivelul agrotehnicii aplicate si conditiile climatice ale zonei de cultura. Evolutia Dupa parcurgerea repaosului de iarna(obligatoriu). In conditiile tarii noastre.aprilie (dupa specie) si sunt influentate de nivelul temperaturii si starea de aprovizionare a pomilor cu substante de rezerva. apoi. succesiv. inductia florala are loc dupa incheierea cresterii intensive a lastarilor.5 petale. Frunzele formate in aceasta fenofaza sunt mici. diferentierea celorlalte flori (3-50. Aparitia primordiilor florale duce la sfarsitul acestei faze. Dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor au loc in perioada martie. in timp ce ultimile doua se incheie relativ tarziu si de accea. In acest repaus . in ultimii ani. In general. In aceasta perioada. La pomii tineri.Dupa incheierea inductiei urmeaza faza formarii organelor florale (organogeneza florala). ingrasati puternic cu azot. in toamnele lungi si calduroase. cresterea intensa a lastarilor. mugurii de rod parcurg doua etape distincte si anume : inductia florala (inductia androgena) si organogeneza florala (formarea organelor florale). adica in ultima decada a lunii iunie si prima decada a lunii iulie. mugurii trec prin temperaturi scazute si dobandesc insusirea de a inflori si a forma fructe. Organogeneza florala la mar cuprinde : formarea florii centrale din inflorescenta. anormale si cu un randament scazut in fotosinteza. inductia florala poate aparea mult mai tarziu (septembrie). 20 stamine si 5 pistile. se usuca si cad in masa. Inductia florala este prima etapa a evolutiei mugurilor vegetativi spre cei reproductivi si se realizeaza numai atumci cand pomii dispun de suficiente rezerve de substante hidrocarbonate si proteice (azot proteic). cand temperatura aerului creste si depaseste pragul biologic (6-80) mai multe zile consecutiv.

cresterea fructelor este continuu ascendenta pana la faza de parga. lastarii ating dimensiuni mari si de accea. Pentru realizarea unei fructificari normale se are in vedere ca. Incetinirea si incetarea cresterii lastarilor incep cand sporurile de crestere a lastarilor devin constante si se incheie odata cu formarea mugurelui terminal. In conditii de seceta. cais cires . unele soiuri de mar crapa si se prabusesc. In aceasta faza se desavarseste suprafata aparatului foliar pe baza noilor frunze care apar in zona de varf a lastarului ai a celor mai vachi care ating dimensiunile normale. La mar si par. aceasta fenofaza se desfasoara in perioada sfarsit de iunie. Calendaristic. cresterea intensa se desfasoara la sfarsitul primaverii si inceputul verii(mai-iunie) si dureaza circa 3-4 saptamani. in timp ce pentru soiurile de mar de iarna.Infloritul la mar incepe cu deschiderea florii centrale. Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului sau al insectelor (albine . . la pomii tineri. si 6-8 saptamani. visin si piersic ritmul cresterii este intrerupt in perioada formarii samburelui. Calendaristic. Perioada de crestere a fructelor este diferita de la o specie la alta. organele de rod parcurg urmatoarele fenofaze : infloritul si legatul fructelor. In timpul aparitiei butonilor florali are loc formarea polenului si a ovulelor.In aceste conditii de legare excesiva. Aceasta fenofaza incepe cu umflarea mugurilor si aparitia bobocilor florali si continua cu deschiderea florilor :caderea petalelor si legarea fructelor. iar cele de par formeaza numeroase sclereide (celule pietrificate) in pulpa fructului. exista posibilitatea ca pomii sa lege un numar mare de fructe. exista pericolul ca lemnul sa nu se matureze (1994) si ramurile sa degere. in timp ce la prun. Fructele cersc mai intai in diametru si apoi in inaltime. Din mugurii de rod (floriferi sau micsti)se formeaza flori si fructe. Pentru prevenirea acestor pierderi este de dorit ca in lunile de vara (iulie-august) sa nu se aplice fertilizari cu azot si udari. Maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare este cea de-a 4-a si ultima faza a evolutiei lastarului. In anii cu toamne lungi si umede. pentru sustinerea cresterii sunt necesare cantitati importante de ingrasaminte azotate. caderea din iunie poate fi prevenita prin suprimarea ramurilor apicale (din varf) care le concureaza (pentru hrana si apa ). Situatia este si mai alarmanta atunci cand soiurile leaga si pe cale partenocarpica(fara polenizare ). la plantare. la pomii maturi.cand conditiile de mediu sunt favorabile si donatorii de polen (soiurile polenizatoare) produc polen bun si in cantitate suficienta. Cand numarul de fructe legate pe pom este mai redus. Pana la recoltare. In aceasta fenofaza. Cresterea fructelor incepe din momentul legarii fructelor si dureaza pana la intrarea in parga a acestora. cresterea fructelor si maturarea fructelor. exista pericolul ca florile sa cada in masa (caz frecvent la cais) si sa ramana putine fructe legate. Infloritul si legatul fructelor este fenofaza care se realizeaza pe baza substantelor de rezerva acumulate in tulpina pomilor in anul precedent.Crestera intensa a lastarilor incepe odata cu formarea celei de-a 5-6-a frunze si se incheie cand sporurile zilnice de crestere a lastarilor devin constante. se calesc si se pregatesc pentru a preintampina rigorile iernii. Mugurii laterali devin normali si se pot transforma in muguri de rod datorita acumularilor mari de substante de rezerva in ramuri. Cand pomii infloresc abundant si cantitatea de substante de rezerva este mica. pericolul unei caderi in masa a fructelor tinere creste datorita competitiei pentru hrana). In acest timp lastarii de lignifica. perioada de crestera fructelor se prelungeste pana la 150-160 de zile. bondari). Astfel. In luna iunie asistam la o cadere intensa a fructelor tinere datorita tendintei pomilor de a-si autoregla marimea recoltelor in raport cu potentialul lor de rodire. iar la par cu una din florile marginale.inceput de iulie. punand in pericol nivelul recoltelor. cand frunzele persista pe lastari. sa fie respectata schema de polenizare. pentru cresterea cireselor la unele soiuri sunt necesare numai 45 de zile.

Rodirea pomilor Rodirea pomilor reprezinta o etapa noua. Odata cu accentuarea uscarii centipede a pomilor. in functie de precocitatea soiului si vigoarea portaltoiului. cresterea lastarilor si formarea mugurilor de rod. care cresc mai intens si ating dimensiuni mai mari. calitativa. cresterea este progresiva. rodirea si uscarea pomilor Cresterea pomilor Cresterea pomilor este un proces de reînnoire anuala a tulpinii si radacinii. Odata cu procesul de inbatanire. In urma taierilor. Maturarea fructelor incepe cu faza de parga si continua cu coacerea propriuzisa. Prin aceste taieri se asigura conditii mai bune pentru fructificarea pomilor. Lastarii laterali au o contributie mai redusa la dezvoltarea coroanei intrucat. Reinnoirea sistemului radicular copiaza fidel ritmul de dezvoltare (progresiv sau ragresiv) al coroanei in corelatie cu perioadele de varsta ale pomului. La pomii maturi. Cresterea. mugurii dorminzi si adventivi sunt activati si stimulati in crestere. indicand astfel un anumit grad de perisabilitate. Pentru obtinerea unor fructe comerciale si competitive pe piata libera. unele fructe evolueaza mai lent. sunt necesare taieri de normare a incarcaturii de rod. Cand pomii sunt tineri. nivalul cresterilor este mai redus si controlat permanent de marimea recoltei de fructe. datorita procesului de uscare. care incepe mai intai cu uscarea ramurilor de prelungire si apoi continua (incet dar progresiv) si cu elementele de schelet si semischelet ale pomului. Pe masura ce avanseaza in coacere. reînnoirea anuala a coroanei se face prin lastarii laterali si lacomi. amplificand astfel coroana si intregul sistem radicular. . din care se aleg prelungirile sarpanelor si subsarpantelor si a ramurilor de semischelet.La inceput rodirea este mai slaba. care apare mai devreme sau mai tarziu.La pomii intrati in declin. Pomii incep sa rodeasca mai intai pe ax si apoi pe sarpante si subsarpante. iar altele mult mai rapid. formand lastari vigurosi. centipet. pomii formeaza mai putine fructe si de calitate inferioara. Pentru mentinerea unui nivel ridicat de crestere al lastarilor si o fructificare normala si constanta. in marea lor majoritate evolueaza in ramuri roditoare si dupa 1-2 recolte se usuca. reînnoirea coroanei se realizeaza in principal pe baza lastarilor terminali ai ramurilor de schelet si de semischelet. coroanele reînnoite scad in volum cu fiecare an ce trece. in vederea reinnoirii structurii de baza a coroanei si a formatiunilor de rod. nu trebuie sa lipseasca din tehnologia de cultura masurile de protectie a pomilor si recoltei. se fac taieri de regenerare a ramurilor de schelet si semischelet.Prin aplicarea taierilor de normare si de reinnoire a lemnului productiv sunt retinute pe pom fructe mai putine. In aceste conditii. realizand calitatile gustative si coloritul specific soiului. In perioada de tinerete si rodire deplina. apoi numarul fructelor creste atingand o valoare maxima in perioada de maturitate deplina a pomi lor.

formand muguri de rod in fiecare an. marimea recoltei si factorii climatici. indifefent de marimea recoltei fructifica in fiecare an. se prelungeste si devine mai intensa datorita deschiderii esalonate a florilor de pe ramurile lungi roditoare si a rezervelor reduse de hrana. precum piersicul.Exista insa si specii. O frecventa mai mare la fructificarea bienala si trienala o au soiurile partenocarpice care in anul de rodire. care fructifica normal si in fiecare an. sistemul radicular si coroana pimilor se extind foatre putin (cu 10-15 cm). productiile de fructe cumulate pe o perioada mai lunga de timp de la pomii care rodesc intermitent sunt mai mici cu 20-25 % si de calitate inferioara fata de cele obtinute la pomii cu fructificare anuala controlata (prin taieri si rarirea fructelor).Caderea fiziologica a fructelor la merii supraincarcati cu rod. In anii cu un atac puternic de omizi. care. a tulpinii. Influenta recoltelor mari de fructe asupra metabolismului pomilor determina si schimbari importante in desfasurarea intensitatii unor faze si indici fenologici. Alternanta de rodire In plantatiile pomicole. frunzelor si de formare a mugurilor de rod. La speciile predispuse sa fructifice intermitent. Ciclurile trienale care apar in fructificarea marului si parului se manifesta mai mult la pomii batani. rapan sau fainare. soiurile de vara rodesc constant. Ciclurile fructificarii bienale sunt cele mai frecvente si constante pe o perioada determinata. mugurii de rod nu se mai formeaza. in aceleasi conditii de cultura.Cepoiu in1974 reiese ca. Intotdeauna. pomii cu recolte mari prezinta lastari scurti si subtiri. Pomii supaincarcati cu rod reduc ritmul de crestere a sistemului radicular. apoi cele de pe pinteni.de exemplu . datorita amplificarii fenomenului de uscare. tepuse (8-15 zile) si lastari (dupa 50-60 zile).Cea mai mare paret a asimilatelor din partile vegetative sunt translocate si depozitate in fructe. varsta pomilor. Acest compotrament se bazeaza pe existenta unor cantitati maimari de fotoasimilate de care beneficiaza mugurii vegetativi (dupa recoltarea fructelor). La pomii cu mult rod cad mai intai fructele de pe burse (la mar si par). lastarilor. in anii de mare productie. in timp ce altele fructifica o data la 2-3 ani.7cm. Aparatul foliar reprezinta numai 30-40% din aparatul foliar total al pomilor. iar sporul de crestere a trunchiului in grosime nu depaseste 0. leaga si isi mentin un numar mare de fructe pana la recoltare.5-0. In aceste conditii. iar pomii sunt antrenati in alternanta de rodire. cu putine substante de rezerva. gradul de autonomie a ramurilor. care nu le poate asigura o buna rezistenta la ger. visin). gutui). dublandu-si sau triplandu-si uneori numarul de fructe legate.si mai rar la speciile cu fructul mic (cires.Influenta marimii recoltei de fructe asupra cresterii si fructificarii Din cercetarile efectuate de N. beneficiaza de conditii excelente pentru polenizare. unele specii si soiuri rodesc in fiecare an . fructele exercita o influenta represiva asupra cresterii si rodirii pomilor.Aceste exemple arata ca. unele specii de pomi au tandinta naturala sa fructifice periodic. in timp ce altele se comporta normal.Asa . pentru a se transforma in muguri de rod. Fructificarea bienala sau trienala se intalneste mai frecvent la speciile cu fructul mare (mar . cand frunzisul este distrus partial sau total. Mentinerea soiurilor de mar in cicluri prelungite derodire la 2-3 ani sunt determinate in principal de portaltoi. par. Fructifica de asemenea intermitent soiurile de mar care in anul rodirii.In momentul recoltarii fructelor.

deoarece sunt mai subtiri si mai solicitate(pentru hrana) de catre fructe. ramurile lacome. care incep sa fructifice mai tarziu. Ramurile permanente ( de schlet) sunt viguroase si dispun de o rezerva mai mare de muguri suplimentari. In plus. Primele ramuri care se usuca sunt ramurile scurte si subtiri de la baza axului si a scheletului. care oricand pot forma lastari vigurosi de inlocuire (la piersic.prun). iar prin taierile in verde se stabileste numarul de inflorescente pe ramurile lungi. iar ultimile. Ramurile de rod se usuca si dispar mai usor decat cele vegetative. in timp ce M7 il determina sa fructifice bienal . intensitatea si durata cresterii sunt .portaltoii vegetativi ai marului M9 si MM106 imprima soiului Golden Delicios calitatea de a rodi in fiecare an. controlul alternantei de rodire a pomilor se realizeaza relativ usor prin taieri de productie (de normare a incarcaturii) aplicate diferentiat pe grupe de soiuri si categorii de varsta a pomilor. indiferent de asocierea soi/portaltoi. bolile si insectele) care controleaza permanent echilibrul dintre recolta-crestere si formarea mugurilor de rod. Merii tineri. altoiti pe portaltoi M27 si M26. Mentinerea pomilor intr-o fructificare intermitenta vreme indelungata este cauzata de factorii externi (ingheturile tarzii de primavara. indusa de portaltoi. Fructificarea in cicluri prelungite a soiurilor cu o autonomie pronuntata a ramurilor pare sa fie stimulata de translocarea asimilatelor din frunzele lastarilor vegetetivi spre punctele de rodire. cais . stresul pentru apa. ca durata si intensitate . prin rarirea chimica a florilor si fructelor prin irigatii si fertilizari corelate cu zona de cultura si marimea recoltei de fructe. intrati in declin. la pomii pitici. Taierile de productie aplicate diferentiat asigura un spor de recolta de 28-42% la pomii tineri si 34-63% la pomii maturi. Prin taierile in uscat se asigura o repartizare uniforma a rodului in coroana pomului . care se declanseaza o data cu aparitia fructificarii. Varsta pomilor amplifica sau reduce durata ciclului de rodire a marului in functie de precocitatea si de vigoarea pomului. Uscarea pomilor Uscarea este un proces lent. A2 si franc. rodirea si uscarea pomilor sunt modificate. fructificarea bienala este este mai prezenta la pomii supaincarcati cu rod si mai batrani. Practica a dovedit ca. Astfel. care au ramuri subtiri si epuizate. rodesc mai devreme si de aceea sunt antrenati mai usor in alternanta de rodire decat cei asociati cu portaltoi M106. Controlul alternantei In plantatiile intensive si superintensive. Implicarea factorului genetic este uneori pusa sub semnul intrebarii datorita comportamentului contradictoriu al acelorasi soiuri in diferite zone climatice. de vigoarea soiului si a portaltoiului. Taierile se executa in perioada rapaosului vegetativ (taieri in uscat) si in timpul perioadei de vegetatie (taieri in verde). M 109. vremea racoroasa in timpul polenizarii florilor. umiditatea redusa a aerului. se imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei si se stimuleaza randamentul fotosintezei frunzelor si diferentierea mugurilor de rod. Cresterea. acestea imbunatatesc calitatea fructelor si anuleaza tendinta de fructificare bienala a pomilor. viguroase care au luat nastere mai tarziu din mugurii dorminzi si adventivi ai pomilor.

Pe de alta parte extinderea combaterii chimice pe suprafete tot mai mari. aplicarea sistematica an de an a unor produse toxice persistente. benzi sau inele cleioase sau a momelilor pentru atragerea si distrugerea insectelor. ciuperci. Masurile fizice constau in folosirea temperaturilor ridicate sau scazute. Masurile agrofitotehnice se refera in general la asolamente (in pepiniera). arbusti fructiferi si capsuni este cunoasterea cu precizie a agentului daunator sau patogen (diagnoza). Acestea au in vedere anumite praguri letale peste sau sub care. la folosirea de braie capcana. Produsele chimice prezinta o serie de avantaje intre care eficacitate. folosirea de soiuri cat mai rezistente. -mecanice . Alaturi de acestea. compatibilitate. capcane cu feromonietc. posibilitatea unor tratamente mixte. a focului. iar uscarea se manifesta mult mai devreme datorita precocitatii soiului si influentei reduse a portaltoiului. remanta in produse.mai mici decat la pomii vigurosi. Aplicarea produselor chimice (pesticide) folosite in combatere se face sub diferite forme : prafuiri cu pulberi sau pudre . atragerea prin surse luminoase. la eliminarea unor organe atacate. gazari sau fumigari. . lucrarile solului distrugerea buruienilor. fructe. preventive sau curative. Combaterea bolilor si daunatorilor Esential pentru eficacitatea luptei impotriva bolilor si daunatorilor la pomi.aerosoli. distrugerea resturilor vegetale (frunze. -fizice . In functie de agent (cauza) se aplica diferite masuri de combatere. protozoare si virusi) inmultite pe baza unor tehnologii industriale. ramuri. suspensii sau emulsii . Prospaltella perniciosi) . diferiti daunatori nu pot vietui. mai ales cele atacate). un avantaj deosebit il constituie posibilitatea de mecanizare completa a metodelor chimice. cresterea numarului de tratamente. -biologice . Metodele biologice sau lupta biologica consta in folosirea diferitelor produse microbiologice. cu organisme parazite ( bacterii. stropiri cu solutii. celelalte metode fiind practic numai mijloace auxiliare. au determinat aparitia unor fenomene secundare negative : poluarea meduilui.agrofitotehnice (culturale) . Toate masurile au in vedere sa modifice conditiile mediului inconjurator. Masurile mecanice se refera la adunarea directa a insectelor cumana sau cu diverse aparate. cu produse asfixiante . combaterea . pentru combaterea mai multor boli si daunatori. folosirea de material sanatos etc. In pomicultura se folosesc urmatoarele metode de combatere : . folosirea anumitor ingrasaminte. luminii. Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor si insectelor din plantatii. folosirea zoofagilor ( paraziti si pradatori) dintre care unii se inmultesc deja pe scara industriala ( Trichograma sp. campurilor electrostaticeetc. dereglarea echilibrului biologic etc. asa incat acestea sa devina optime pentru pomi si improprii pentru boli si insecte. -chimice .

genetica consta in obtinerea masiva de indivizi sterilizati si lansarea lor in plantatii cat si in dirijarea aparitiei in masa a indivizilor de acelasi sex . pe toate organelle pomului si pe toata inaltimea lui. nu numai eliminarea unui agent daunator. o singura metoda de combatere nu poate asigura succesul. La acestea se folosesc numai 5-50 litri apa / ha. In timpul stropirii sa nu se formeze picaturi mari pe frunze. cu produse nepoluante. intelegand prin combatere.5-5 litri / ha. Acestea necesita 50-150l solutie la ha . picaturile avand sub 300 microni. . fara ploaie si vant . de preferat la temp. Inn functie si de echipamentele folosite volumul de solutie pe ha variaza. formand o ceata toxica. astfel incat populatiile de daunatori sa fie mentinute la un nivel sub pragul economic de daunare. In amestecurile de insectofungicide trebuie sa se tina seama de compatibilitatea acestora. Tratamentele se efectueaza cu pompe speciale de administrare a solutiei. deoarece substanta chimica produce intoxicarea frunzelor. Stopiri cu volum mediu (VM). inclusiv feromoni sexuali. se practica mai multe tipuri de stropiri : a). de 18-200C . Stropiri cu volum normal(VN). iar picaturile se scurg de pe frunze. precum si de starea de vegetatie (dezmugurit. plina vegetatie.5 m de frunzis. Se fac cu masina de mica presiune. caderea frunzelor). c). Combaterea integrata Datorita multitudinii de organisme daunatoare existente in plantatiile pomicole.Stropiri cu volum ultraredus (VUR). Dupa volumul lichidului folosit la prepararea solutiilor . folosirea de substante care regleaza comportamentul si activitatile vitale ale insectelor : atacanti. inhibitori de nutritie. are in vedere toate inputurile chimice impuse de tehnologie.Au dezavantajul ca necesita cantitati mari de apa (400-100l/ha) sau mai mult. avioane sau tractate terestru. astfel ca solutia sa fie pulverizata cat se poate de fin . de coroana.bio. de sistemul de cultura. actionate de mijloace terestre sau aeriene. dispozitive de pulverizare pneumatica sau pulverizare rotativa.etc. Volumul de solutie difera in functie de specia pomicola de varsta plantatiei. b). Aceasta nu necesita apa. care curg. ci picaturi foarte fine. care in afara utilizarii combaterii integrate. inclusiv fertilizarea. astfel incat sa asigure o imbaiere foarte buna a intregului pom. Pentru stropiri VUR se utilizeaza atomizoare. In practica pomicola se recurge la imbinarea metodelor chimice cu cele biologice si alte metode. Tratamentele sa se efectueze pe timp linistit . de o maniera compatibila. Duzele de pulverizare sa nu se apropie mai mult de 0. d). substante cu actiune hormonala. actionate de elicoptere. Se realizeaza cu masini pneumatice cu atomizoare sau cu dispozitive rotative de pulverizare. In pomicultura moderna isi croieste drum tot mai evident productia biologica. Cateva elemente privind tehnica stropirilor Modul de preparare a solutiilor : Fiecare pesticid se foloseste in concentratia omologata in Romania – cantitatea de produs comercial stabilindu-se in functie de volumul de solutie administrat la hectar. Se realizeaza prin transformarea insectofungicidelor (conditionate in mod special in ulei) in picaturi extrem de fine ( sub 100 microni). care sa ramana pe frunzis. cantitatea de lichid fiind de 0. picaturile fiind foarte fine (sub 250 microni).Stropiri cu volum redus (VR). Tehnica stropirilor. ci incidenta masurilor intreprinse asupra complexului de factori care alcatuiesc ecosistemul respectiv. sa treaca minimum 4 ore de la terminarea tratamentului si eventual pana la prima ploaie.

portilor’’ de intrare. care cuprind proprietatile fizico-chimice ale solului.Energia luminoasa determina fotoliza moleculei de apa. de sus in jos si de jos in susul ramurilor. depind de bagajul genetic cu care fiecare genotip este inzestrat. Parcela unde se stropeste va fi marcata printr-un indicator . ambalajele rezultate de la pesticidele folosite vor fi arse sau ingropate. Se continua dinspre exteriorul spre interiorul coroanei. . sa asigure o buna iluminare a tuturor frunzelor. Stropirile de vara se fac prin pulverizare fina . pasarile si animalele pot consuma iarba din livezi. gradul de asigurare al acestuia cu substante nutritive. Se poate adauga acestora factorul antropologic ( uman). Nu se stropeste pe vant puternic si nici in zilele cand solutia ingheata pe pom. cu ajutorul taierilor. aer si activitatea microbiologica. Factorii ereditari apartin potentialului fiecarei specii sau soi. albinelor . Factorii de mediu cu effect direct saupra cresterii si fructificarii sunt grupati in doua categorii: . lumina trebuie sa penetreze coroana pomului. La sfarsit se stropeste trunchiul. fructele in parga nu se vor stropi (numai cu produse biologice cu remanenta 3 zile).. Cateva principii tehnice pentru executarea stropirilor Stropirile de iarna sefac prin imbaierea pomilor si in concentratii mari. se dezbraca echipamentul folosit si se spala cu multa apa si sapun .. trebuie sa fie inchise.FRUCTE OTRAVITE’’ . Aceasta cerinta. Impotriva bolilor provocate de ciuperci este bine sa se urmareasca pulverizarea solutiei mai ales pe partea inferioara a frunzelor unde se gasesc majoritatea . Pentru indeplinirea functiei sale. dupa terminarea tratamentului. albinele. animalelor si pasarilor in perioada tratamentelor. apa.. Cerintele pomilor fata de factorii de mediu Cresterea si fructificarea pomilor au loc sub influenta a 2 categorii de factori: ereditari si ecologici. Stropitul unui pom se incepe din susul in josul coroanei si dinspre partea din care bate eventual vantul. apa si aerul . se asigura prin alegerea unor forme de coroana rationale si prin evitarea supraindesirii ramurilor din coroana.factori climatici : lumina temperatura. nu se fumeaza .factori edafici (pedologici). in timpul efectuarii stropirilor nu se mananca nu se bea. Lumina Lumina este sursa de energie in procesul de transformare a substantelor minerale. respectiv stomatele. numai dupa trecerea timpului de remanenta al produselor folosite .Masuri de protectie a oamenilor. pe perioada efectuarii tratamentelor. sa fie echipati cu combinezoane (salopete corespunzatoare) . cei ce manipuleaza produsele trebuie sa cunoasca in prealabil masurile de protectie. . care tinde sa modifice in sens pozitiv caracteristicile ereditare si de mediu care influenteaza cresterea si fructificarea. care este sintetizat si oxigen care este eliberat in atmosfera. desfacerea acasteia in hidrogen.PERICOL DE OTRAVIRE’’ sau . Vara se fac stropiri prin imbaierea pomilor numai in czul combaterii larvelor Paduchelui din San Jose si a purecilor de frunze. apei si bioxidului de carbon in substante organice.

cais)a caror cultura cu caracter comercial poate asigura performante in Campia Romana. acest factor avand o limitativa asupra cultivarii unei anumite specii intr-o zona sau alta.6…-3.7…-3.1…-2. in special la mar. suficienta pentru cerintele tuturor speciilor pomicole cultivate.1…-2.2 -1.2 Fructe mici 0 C -1.-4.1…-3. Temperaturile din zona maximelor din timpul verii nu au influente negative semnificative. pentru latitudinea tarii noastre. diferit de la o specie la specie. Specia Mar Par Piersic Cires Prun Cais Butoni florali 0 C -2.1 -1.2 -0.7…. sortimentul de fructe care urmeaza sa fie pastrat 4-5 luni in depozite (mere si pere de iarna) trebuie cultivat in zona dealurilor.Temperaturile scazute si foate scazute din perioadele de toamna timpurie. are o plaja optima de temperatura si incetineste sau se poreste la un anumit nivel maxim.6 …-3. Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilor Specia Mar Par Gutui Cires Visin C -35…-36 -32…-33 -28…-30 -29…-32 -30…-32 0 Specia Prun Cais Piersic Capsun Smochin C -30…-32 -26…-28 -24…-26 -22…-24 -16 0 Ingheturile de primavara pot provoca pagube importante atunci cand mugurii floriferi au ajuns untr-un anumit stadiu in care devin sensibili. iubutoare de caldura.9 -1. Fiecare fenofaza se desfasoara peste un anumit prag biologic specific.-3.-4. piersic.Lumina.1…-3. se poate distinge grupa speciilor termofile. chiar fiecare soi.0…-1.2 -1. pieirea pomilor prin degerare.-4. cauzand caderea sau chiar inghetarea acestora pe pom.8 -1. iarna sau primavara tarzie pot avea influente negative foatre semnificative care pot conduce chiar la pierderea recoltei sau.2 -1.7….9 -1. Astfel .( migdal.-4. nerecoltate.7…-3.2 -0. cazuri mai rare. intr-o anumita zona. Dobrogea si Banat.9 Inflorit 0 C -1.1 -0. atunci cand umiditatea in sol este asigurata. masurata sub aspectul intensitatii (nr. are cerinte diferite fata de temperatura. mai spre nord. Nu in rare cazuri. In schimb.7 -1. impiedicand maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iarna.9 -1.8…. Temperatura Fiecare specie pomicola.1 -0. de lucsi) cat si a duratei acesteia (numar de ore de stralucire a soarelui )este.1 -1.7…-2.1…-4.7…. conduce la specializarea zonei pentru cultura speciei respective.5 .. Limitele de rezistenta la ger in primele faze de vegetatie la cateva specii pomicole.2 -1.1….1…-2. pentru a preveni supracoacerea fructelor inca in plantatii. ingheturile timpurii pot surprinde fructele.Ingheturile timpurii din toamna provoaca caderea prematura a frunzelor si degerarea varfurilor lastarilor.6…-2. Intrunirea optimului de temperatura pentru o anumita specie.

7 Constanta 26.6 43. este necesara o cantitate de 900mm precipitatii anuale bine repartizate.3 378. Apa necesara este provenita in primul rand din precipitatii.0 61. datorita faptului ca. factorul apa sa devina.8 200. in absenta apei nefiind posibila manifestarea proceselor caracteristice vietii.8 25.0 33. sunt in medie de 600-800mm precipitatii anuale. Cerintele diferitelor specii si soiuri pomicole fata de apa. Necesarul de apa al speciilor pomicole se poate determina si dupa consumul de apa al acestora pentru producerea unui kg substanta uscata.5 36.4 512.1 32.8 78.1 26.4 76.Apa Apa este un factor indispensabil activitatii vitale a tuturor organismelor. gradul de aprovizionare cu apa a solului. daca sunt urmate de o insolatie puternica si caldura. pentru cresterea si rodirea normala. Ploile pana la 10mm. ceea ce face ca.contributia ploilor mici de 3-4mm este neinsemnata pentru pomi deoarece astfel de cantitati sunt retinute la suprafata solului si se evapora foarte repede.8 28. In afara de totalul precipitatiilor. mai-august.0 61. in conditiile tarii noastre.7 65. Precipitatiile medii multianuale lunare si anuale-mm Lunile Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Suma anuala Suma pe perioada de vegetatie Baia Mare 70.8 976.4 56. repartizate unuform in tot timpul anului. dar in unele zone apa trebuie asigurata si pe cale artificiala. care patrund in sol 5-15cm.1 29.6 89.1 43.7 78.6 24. minimum 250-300mm. ca si in cazul temperaturii.3 90.7 38 34 39.0 538.s-a calculat ca pentru obtinerea unei productii de 45 t/ha.2 32. in functie de textura solului.1 34.9 30. prin irigatii. din care in perioada de vegetatie. umiditatea aerului.2 92.La mar de pilda apreciind consumul la 300l apa pentru un kg substanta uscata.9 84. Regimul pluviometric in tara noastra difera mult de la o zona la alta.6 35.3 . pentru cultura pomilor intererseaza marimea si intensitatea acestora. care in general sunt dispuse mai adanc. un element limitativ.5 111.1 323.6 80.5 34. Absorbtia apei se realizeaza prin intermediul radacinilor tinere fiind in stransa dependenta de temperatura.6 Buzau 27. nu sunt utilizate de radacinile pomilor.5 23.1 76.

Falticeni Sibiu). In perioada de repaus necesarul de apa este redus. Prunul. degajati in atmosfera de catre platformele industriale isi pot manifesta influenta negativa pe arii extinse.Cerintele acestora sunt satisfacute in zonele unde precipitatiile depasesc 650-700mm. In bazinele pomicole Constanta. rezulta ca in putine bazine pomicole sunt asigurate cerintele principalelor specii pomicole pentru realizarea unor productii mari si de calitate an de an (Baia Mare. Asigurarea apei din precipitatii sau irigatii este absoltut necesara in perioada mai-iulie-august. reducerea accesului luminii in frunza si diminuarea fotosintezei. Formele de manifestare pot fi arsuri . hidrocarburile. constituie grupa pomi lor cu cele mai mici cerinte pentru apa. formarea recoltei).respective vantul. miscarea aerului (vantul) si continutul in substsnte poluante. amoniacul. parul. Aerul Pentru pomicultura aerul prezinta importanta sub aspectele urmatoare : compozitia aerului din atmosfera si din sol. lutoasa sau argiloasa.3 122. blocarea stomatelor. cu intrepatrundere in zona podgoriilor cat si in silvostepa.in aceste zone fiind asigurata temperatura necesara. ridicand consumul de apa.. caisul si migdalul. Dintre insusirile fizice de prima importanta sunt : -textura –care poate fi :nisipoasa. ruperea ramurilor sau desradacinarea pomilor . nucul ciresul si visinul formeaza grupa speciilor cu cerinte reduse pentru apa. acizii organici. Craiova se impune asigurarea unui aport suplimentar de apa prin irigare.Suma pe perioada mai-august 383. comportandu-se satisfacator in zonele cu precipitatii de peste 550mm anual. infiintare unei livezi comerciale este cu probleme.6 Din analiza precipitatiilor medii anuale. necroze. cat si din repartitia acestora in perioada de vegetatie. iar temperatura medie din perioada de vara nu depaseste 16-180C. Acestia pot fi : praful de ciment. Factorii poluanti din aer sunt numerosi si au intotdeauna efecte negative. Arbustii fructiferi si marul (soiurile de iarna) constituie grupa speciilor cu cele mai mari cerinte pentru apa.4 246. intereseaza insusirile fizico-chimice si biologice de care depinde fertilizarea naturala a acestuia. se inregistreaza un maxim in cerintele pomilor pentru apa. acestea putand produce pagube insemnate . Referitor la sol. Dupa cerintele specifice pentru apa se poate stabili o ordine relativa. bioxidul de sulf. determinand caderea fructelor. in timp ce in perioada de vegetatie (cresterea intensa a lastarilor. cenusa. . Solul Solul este principalul factor de mediu (edafic sau pedologic) de care depinde productia de fructe in cazul in care conditiile climatice sunt asigurate. sa se stie ca intr-o zona cu intensa poluare a aerului. Buzau. are influente semnificative asupra pomilor. oxizii de plumb. Vantul mareste transpiratia. Vanturile puternice sunt intotdeauna nefavorabile. Piersicul. Miscarea aerului . Cluj. Este important. nevoia lor fiind satisfacuta in zonele cu precipitatii de peste 600mm anual ceea ce in tara noastra coraspunde cu limita inferioara a padurilor de fag. de azot etc.

reprezentand 49% din investitia totala. fara performanta. cu cantitati mari de ingrasaminte organice si obligatoriu conditii de irigare. nivelul optim al pH-ului pentru mar este de 5. Lucrarile manuale pot fi executate in totalitate de catre prorietar impreuna cu familia.Solurile nisipoase impun tehnologii speciale.7-7. Durata de exploatare economica la mar este de 18 ani si la prun 22ani.8-8. este foarte important de retinut. . de exemplu. praf si argila in granule de diferite marimi si stabilitati.6 in timp ce pentru prun este de 6. cu mare extindere in zona dealurilor. obiectul a numeroase interventii din partea pomicultorului. sau la amendare cu calciu a celor puternic acide. . viata microorganismelor. favorizeaza penetrarea si mentinerea apei in sol. regimul aero-hidric. cheltuielile pot fi diminuate cu 2530%. -pH-ul sau reactia solului. productiile si veniturile obtinute pe directii de valorificare pe care trebuie sa le analizeze permanent. Solul poate fi. in cazuri obligate la desecarea terenurilor mlastinoase daca este cazul. Dintre insusirile chimice prezinta interes : -continutul in humus. acesta putand interveni.3. Astfel. pe platouri. Solurile argiloase.7% la mar si 17. ASPECTE ECONOMICO-FINANCIARE ALE PRODUCTIEI POMICOLE Pomicultorii trebuie sa cunoasca precis si in detaliu costurile pentru toate verigile tehnologice specifice culturii. pot fi avute in vedere pentru cultura prunului. -grosimea solului poate fi superficiala (30-50cm). situatie in care cheltuielile pot fi diminuate cu pana la 15%. reprezentand 30% din investitia totala si de 914$ la prun . In ceea ce priveste cheltuielile cu intretinerea plantatiilor pana la intrarea pe rod. grele. Ponderea mare a cheltuielilor cu intretinerea la prun este determinata de perioada mare pana la intrarea pe rod ( 5 ani).un nivel de 2-3% fiind optim pentru majoritatea speciilor pomicole. -structura-respectiv agregarea particulelor de nisip. Cele mai preferabile soluri pentru speciile pomicole sunt cele nisipo-lutoase sau chiar nisipo-argiloase.apa freatica poate fi la adancimi variabile. adancimea de peste 150cm fiind cea mai convenabila penrtu pomi in functie de specie si portaltoi. Atunci cand pentru celelalte lucrari specifice investitiei.6% la prun). partea de munca manuala o reprezinta aportul membrilor familiei. altoit pe corcodus mai ales. medie sau profunda peste 100150cm acasta din urma fiind preferata de toate speciile pomicole.25 la prun ). cerintele pentru pH ale speciilor pomicole fiind diferite.3% la mar si 53. comparativ cu marul (3 ani). acestea sunt in valoare de 814$ la mar. care pot asigura un regim aero-hidric favorabil vietii sistemului radicular. Ponderea insemnata la infiintarea unei plantatii o detin cheltuielile cu materialul saditor (65. urmate la distanta de cheltuielile privind fertilizarea (8. Cultura marului si parului altoite pe portaltoi vegetativi se face cu mari dificultati pe asemenea soluri.

distanta de plantare intre randuri 4 m si 2-4 m pe rand .Cheltuielile cu investitia pot fi compensate partial de veniturile obtinite prin culturile intercalate.c. Cu toate ca rata profitului are cote destul de ridicate. continua fluxul tehnologic in aval prin conditionarea. posibil de realizat pe intervalul dintre randurile de pomi. Concluzia este ca productia de fructe chiar pe suprafete mici este profitabila. Bugetul de 3000$ anual popate fi asigurat si de pe suprafete mai mici. aducand venituri suplimentare. altoite pe portaltoi de vigoare medie sau soiuri spur altoite pe franc. -pregatirea terenului= desfundatul terenului peste tot sau gropi individuale. par si gutui UM=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-320 120-160 125-140 160-180 745-800 Infiintare 1450-1800 400-550 60-70 15-20 2425-2440 plantatie Intretinere-total 1730-1870 670-760 420-480 170-200 2995-3303 d. -densitatea 625-1250 pomi la hectar . Costurile de investitii pentru plantatii semiintensive si intensive de mar. deshidratarea prunelor cu 70-80%.2-2. . atunci cand cultivatorul. dar nu asigura necesarul de resurse pentru dezvoltarea investitiei. cu durata de exploatare de la 10-12 ani (arbustii fructiferi) pana la catava zeci de ani. pana la intrarea acestora pe rod.5 ha la prun cu conditia ca marea majoritate a lucrarilor specifice tehnologiei sa fie efectuate de proprietar impreuna cu familia. Astfel. Valoarea lor este echivalenta cu totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea pregatirii terenului.5 ha mar cu o productie medie de 20-30 t/ha sau 4. -material saditor din soiuri standard. pastrarea. distilarea fructelor cu 20-25%. plantarea propriu-zisa si intretinerea pana la intrarea pe rod. procesarea sub diverse forme a fructelor si chiar desfacerea directa pe piata a produselor obtinute. poate constitui o sursa suplimentara de venit. pe masura ce suprafetele cultivate cresc pana la dimensiuni viabile de 10-15 ha. STRUCTURA SI VOLUMUL CHELTUIELILOR DE INVESTITII PENTRU INFIINTAREA PLANTATIILOR DE POMI ARBUSTI FRUCTIFERI SI CAPSUNI Plantatiile pomicole sunt mijloace fixe. profitul brut obtinut (500-1528$/ha la mar si 263-739$/ha la prun ).6-5.45 930-1005 -anul II 580-620 220-240 140-160 50-55 992-1075 -anul III 600-650 240-300 150-180 80-100 1070-1230 Total investitie 3480-3990 1190-1470 605-690 355-400 5630-6548 Caracteristici :.-anul I 550-600 210-220 130-140 40. pastrarea si conditionarea merelor penrtru consum conduce la o crestere a veniturilor ci 60-70%. Avand in vedere componenta cheltuielilor de exploatare. reiese ca un buget anual de 3000$ poate fi asigurat de pe o suprafata de 2.

5x0.Costurile de investitii la speciile samburoase pentru plantatii intensive UN=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-310 120-130 110-120 140-150 670-710 Infiintare 1120-1650 320-410 50-55 15-50 1505-2135 plantatie Intretinere. infiintarea plantatiei si intretinere in anul I se realizeaza intr-un singur an si se urmareste o singura fisa tehnologica. -densitatea 500-800 pomi la hectar .total 1750-1860 875-1000 535-635 180-210 3239-3705 d.distanta de plantare intre randuri 4-5m si pe rand 3-4m.anul I 310-320 160-180 90-95 25-30 585-625 -anul II 320-330 170-190 95-110 30-35 615-665 -anul III 340-380 175-200 100-130 35-40 650-750 -anul IV 420-450 190-220 140-170 40-45 767-887 -anul V 360-380 180-210 110-130 50-60 700-780 Total investitie 3115-3820 1315-1540 695-810 335-380 5715-6550 Caracteristici. Costurile de investitii pentru cultura capsunului Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 280-320 50-60 45-60 45-60 450-530 Infiintare 3500-4000 550-600 10-15 10-15 4070-4627 plantatie Intretinere anul I 180-220 120-135 15-25 15-25 330-398 Total investitie 3960-4540 720-795 70-100 70-100 4850-5555 Caracteristici : -distanta de plantare intre randuri 80-90cm si 20cm pe rand .c.5m sau scarificare si aratura adanca cu gropi mari . . -lucrarile de pregatirea terenului . -pregatirea terenului prin desfundare si gropi de 0. -densitatea 56000-62500 stoloni la hectar . -la speciile piersic. . visin si cais perioada de intretinere este de 4 ani costurile reducandu-se cu 1800-2020 USD/ha. .5x0.

Durata de serviciu conform H. iar cheltuielile pentru lucrarile tehnologice se incadreaza la costuri de productie. Denumirea mijloacelor de baza Plantatii de mari. capsuni) Durata normala de utilizare (ani) 20 12 30 8 5 La durata de utilizare se adauga anii de intretinere pana la intrarea pe rod (in functie de specie. arbusti fructiferi si capsuni dupa insusirile biologice ale sortimentului Nr. Plantatii de nuci Plantatii de coacaz. care poate aduce un venit de 6000-8000USD. se utilizeaza acolo unde trebuie sa se acumuleze fondul de amortisment care impreuna cu o cota de profit sa poata fi reinvestite pentru realizarea altor plantatii.R. crt. castani Plantatii de ciresi.3.c.2.1 5. In privinta dutatei de exploatare. caisi.G. Durata totala . durata de serviciu poate fi mult prelungita. Durata potentiala de exploatare a plantatiilor de pomi. trandafiri de dulceata si agris Plantatii de zmeura. pruni. plantatia de capsuni incepe sa rodeasca. aceasta este cu mult mai mare decat cea stabilita prin HG 964/1998. migdali. 5.2.erosi factori particulari pentru fiecare plantatie.durata optima sau durata potentiala de exploatare determinata de num.2. a caror valoare orientativa este de 1760-2200USD cu o productie de 8010t/ha. . nr. 5.2. Durata de exploatare sau durata de serviciu a plantatiilor pomicole In practica se intalnesc doua aspecte si anume : . 964/1998 Codul de clasificare 5. Specia Portaltoi inmultire Perioada de Durata de exploatare Total d.2. gutui. piersici. peri. iar atunci cand detinatorii aplica tehnologii corespunzatoare utilizand chiar lucrari de regenerare.4. 5. Durata de serviciu. alti arbusti si subarbusti (mur. obtinandu-se durata totala de viata. sortiment si tip de plantatie).2.-In anul II.5. visini. aluni.durata de serviciu determinata prin acte normative .

Creşterea lăstarilor este puternică şi se prelungeşte până toamna târziu motiv pentru care lemnul insuficient maturat degeră în timpul iernii. iar trunchiurile cu diametrul > de 30cm ca lemn pentru industrializare (furnir).m vv. 11. 2.M vv. 8. 16.0 1. timp în care are loc formarea scheletului şi a rădăcinilor principale. Este caracteristică plantelor înmulţite prin seminţe şi se întîlneşte şi la înmulţirea portaltoilor de nuc. 5. 14. R= valoarea reziduala care la speciile cu trunchi se regaseste in valoarea lemnelor ce se evalueaza ca lemn de foc.durează până la germinaţia seminţei. T=durata de exploatere sau durata de serviciu .Perioada embrionară. 12. 7.s franc gutui gutui corcodus franc franc Franc zarzar franc franc selectionat selectionat stoloni tinerete(an i) 3 6 4 3 2 6 4 4 6 5 5 4 4 4 4 5 11 1 4 35-45 20-25 15-20 10-15 35-45 20-25 20-25 30-35 25-32 30-35 25-32 12-15 12-15 15-20 25-30 50-60 3-4 Incepere a rodirii 5 7 4 3 2 5 4 6 6 5 6 5 4 4 5 5 10 1 Rodire economica 6 25-34 14-19 10-15 7-11 27-36 14-18 12-16 22-26 18-24 22-26 18-24 7-9 7-9 7-9 18-23 35-45 1-2 Declin 7 3-4 2 2 1-2 3-4 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 2 5 1 de viata (ani) 8 41-51 24-29 18-23 12-17 41-51 24-29 24-29 36-41 30-37 35-40 29-36 16-19 16-19 19-24 30-35 61-71 4-5 Nota: vvM-vegetativ vigoare mare vv. 4. Creşterea este foarte puternică în această perioadă iar formaţiunile fructifere lipsesc. 10.m-vegetativ vigoare medie vv. 15. . 3. 13.Perioada juvenilă -este perioada de creştere sau de tinereţe a plantelor. 6. . perioada juvenilă poate dura 10-12 ani. 1 mar mar mar mar par par gutui prun prun cires visin cais piersic migdal alun nuc capsun 2 franc vv. Creşterea şi dezvoltarea nucului Ciclul individual de viaţă . La nucul înmulţit prin seminţe. 9.s –vegetativ vigoare slaba Amortismentul (A) pentru plantatiile de toate felurile se calculeaza cu ajutorul formulei: A=V+R-r/T in care : V=valoarea de inlocuire sau valorificarea plantatiilor R=valoarea lucrarilor de modernizare sau de regenerare (echivalente cu valoarea reparatiilor capitale pentru cladiri si utilaje) . 17.

călduroase şi ploioase. În această perioadă se înregistrează un repaus profund (pomii nu pornesc în vegetaţie chiar dacă se înregistrează temperaturi pozitive mai ridicate).Umflarea mugurilor . nucul intră în perioada de repaus în cursul lunii octombrie. odată cu încetarea creşterii şi căderii frunzelor. . Pentru a asigura o creştere normală a lăstarilor (50-100 cm) la plantele pe rod este necesar ca în cursul lunilor mai-iulie aceste plante să beneficieze de cantităţi optime de îngrăşaminte şi de apă. Calendaristic.este definit prin aparitia primelor fructe şi durează până la obţinerea unor producţii maxime şi constante.apare odată cu accentuarea uscării ramurilor de schelet şi lipsa rodului). O mare parte din substanţele existente în frunze migrează către ramurile pomului. În zona ţării noastre nucul parcurge cele patru anotimpuri sub două forme.80 ani şi poate fi atenuată prin aplicarea unor lucrări tehnologice adecvate (tăieri puternice. Fenofazele organelor de rod. Plantele altoite au perioade de început a fructificării mai timpurie (anul 4) şi cu durată mai scurtă . (se înregistrează un câştig de 5-7 ani prin intrarea mai timpurie în fructificare).(până în anul 6-7). Această fenofază se desfăşoră începând cu prima decadă a lunii iulie.această fază se declanşează atunci când temperatura medie zilnică din aer este de 10 °C. -Perioada de diminuare a rodirii. În condiţiile din România. calendaristic perioada începe în prima decadă a lunii aprilie şi cuprinde etapele: .Începutul rodirii. în funcţie de evoluţia temperaturilor. În perioda de repaus nucii suportă temperaturi negative care coboară până la . . Ciclul anual de viaţă al nucului.La nucul altoit. starea de repaus şi starea de vegetaţie. -Perioada de mare producţie . Această fenofază începe la sfârşitul verii. Pentru evitarea acestor fenomene negative se recurge la înierbarea intervalelor dintre pomi.30 -33°C. fertilizări. La nuc această perioadă se produce la vârsta de 70 . perioada juvenilă este mult mai scurtă.Dezmuguritul şi începutul creşerii lăstarilor. La nucul obţinut prin sămânţă începutul fructificării se produce odată cu anul 8 de la plantare şi poate fi prelungit până la anul 15.Maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernare. faza se produce între 15-30 aprilie. Productivitea este mai redusă şi uniformă la plantele pe rădăcini proprii şi mai mare şi constantă la cele altoite. În această perioadă se produc brume şi uneori chiar îngheţuri care pot distinge în intregime fruntele şi lăstarii. .Perioada de declin (sau perioada de bătrâneţe). iar fructificarea economică se produce la 4-5 ani de la plantare. odată cu formarea mugurelui terminal şi se încheie la căderea frunzelor.Creşterea intensă a lăstarilor. combaterea corectă a bolilor şi dăunătorilor) . În unele toamne lungi. .se instalează odată cu reducerea producţiei de nuci şi se datorează fenomenului de uscare centripetă a scheletului şi de dimiuare a creşterilor anuale. Starea de vegetaţie începe în momentul umflării mugurilor. după 1-2 ani de la altoire nucii produc primele fructe. reducerea îngrăşămintelor cu azot şi a apei iar în unele cazuri la defolierea plantelor prin tratamente cu sulfat de cupru fapt care produce forţat încetarea perioadei de vegetaţie. . . Acestea contribuie la creşterea concentraţiei sucului celular şi la sporirea rezistenţei la ger. se constată că majoritatea frunzelor rămân pe pomi (la cei tineri) şi în acest fel ţesuturile nu se maturează şi suferă în iarnă.începe la vârste diferite şi poate dura 50-100 de ani.

creşterea lăstarilor şi fructelor este redusă.14 zile.ramurile anuale sunt distruse la -28°C. Nucul este o plantă unisexuat monoică. dar emisia puternică durează numai 5-6 zile. În lipsa luminii au loc perturbări în procesul de metabolizare a substanţelor sintetizate. Temperatura Reprezintă pentru nuc un factor limitativ în unele zone ale ţării. El este foarte mult răspândit în zonele cu 600-800 mm precipitaţii anuale. Se consideră că nucul creşte şi rodeşte satisfăcător în zonele în care temperatura medie anuală este de peste 8 °C. Înfloritul şi legarea fructelor reprezintă o fenofază specifică la nuc. . polenizarea florilor femele cu polenul propriu nu este posibilă. amelioratorii de soiuri de nuc au creat noi genotipuri care realizează producţii de peste 7-8 t/ha.coincide cu momentul în care miezul şi-a desăvârşit evoluţia iar coaja verde crapă. cu precipitaţii anuale sub 700 mm şi cu . La soiurile de nuc. Fructul de nucă este o pseudodrupă. -22°C Cel mai uşor se observă la nucii pe rod efectul negativ pe care îl produce gerul asupra ramurilor anuale aflate la periferia coroanei. Dacă cele două periode de plină înflorire sunt decalate în timp. legată în mod direct de nivelul temperaturilor înregistrate (pragul biologic de +10°C) în această perioadă.27°C când pot să degere în proporţie ridicată. cu soiurile timpurii. adică are flori mascule (amenţi) şi flori femele dispuse separat. Pentru culturile de nuc de mare randament se impune ca în zonele secetoase. mai puţin decât la alte specii pomicole. În timpul înfloritului se produc unele accidente climatice datorate distrugerilor provocate asupra organelor florare de temperaturile negative (-20°C).. la fel se reduce rezistenţa plantelor la ger şi la atacul unor boli. . . în funcţie de soi. În aceste cazuri (pomii sunt decăliţi).iarna sunt sensibili amenţii şi mugurii mixi la temperaturi de -25°C. -29°C. Durata de emisie a polenului din amenţii unei plante poate fi de 8 . CERINŢELE NUCULUI FAŢĂ DE FACTORII ECOLOGICI Lumina Nucul este o plantă cu cerinţe foarte ridicate faţă de lumină. Amplitudinile mari de temperatură şi gerurile de revenire din primăvră produc pagube mari chiar dacă temperaturile nu sunt aşa de mult scăzute. dar situate pe aceeaşi plantă. În condiţiile dealurilor subcarpatice. Apa Nucul este o plantă pomicolă cu cerinţe destul de mari faţă de apa din sol.Creşterea fructelor.Maturarea fructelor . La florile femele. formată dintr-un înveliş exterior verde (epicarp). La nuc se oţin 2-4 t/ha. Restricţile datorate temperaturii sunt generate de temperaturile scăzute din cursul iernii sau cele foarte ridicate din vară. întâlnim fenomenul de cădere fiziologică a fructelor în cursul lunii iunie. înfloritul florilor femele la nuc se produce în perioada 14 aprilie-22 mai. Florile mascule înfloresc între 19 aprilie şi 18 mai. După înflorire are loc polenizarea anemofilă (cu ajutorul vântului) şi fecundarea sau legarea fructelor. .înfloritul şi legarea fructelor . La majoritatea soiurilor de nuc există un decalaj de una sau mai multe zile între perioadele de înflorire la cele două tipuri de flori (fenomen numit dichogamie). . coaja lignificată (endocarp) şi sămânţa (miezul). durata sigură de recepţie a polenului este de 8-10 zile. Pentru ca să se obţină producţii de nuci este important să se asigure polenizatorii (soiuri de nuc) adecvaţi a căror perioadă de înflorire a florilor mascule (eliberarea polenului de către amenţi) să coincidă cu perioada de înflorire a florilor femele de la soiurile de bază din livezile de nuc. în ultimele decenii. nucul degeră şi la -20° C. Perioada de maturitate începe la sfârşitul lunii august.

rodire şi creştere necorespunzătoare. Efectele negative datorate vântului se produc în timpul înfloririi (vânturile puternice limitează procentul de polenizare) sau în vară (dezrădicinarea nucilor în cazul unor furtuni puternice). apoi se scot şi se repetă operaţiunea. Recoltarea nucilor pentru sămânţă se face la maturitatea deplină. fără a se bilona. iar în final. ca de altfel şi nivelul apei freatice influenţează în mod determinant creşterea şi fructificrea nucului . cu nuci cu postmaturaţia parcursă.5 m este o condiţie obligatorie pentru cultura nucului. se introduc în apă firbinte la 55-60 °C unde se lasă 3 zile.5-3 m.pomii intră târziu pe rod. (ph 7. Semănatul de toamnă se efectuează în a doua jumătate a lunii octombrie. prezentând difetite dezavantaje ca: . Nivelul apei freatice nu trebuie să urce mai la suprafaţă de 2. la debilitarea sau chiar moartea plantelor. Solul Nucul poate supavieţui pe aproape toate tipurile de sol existent în ţara noastră. Toamna se poate face semănatul şi cu nuci nestratificate postmaturaţia având loc în cursul iernii.repartizare neregulată a acestora să se intervină cu irigarea plantaţiilor. Dacă nu se seamănă în toamnă. după care se seamănă. Reacţia solului este un factor ecologic important şi cu mari implicaţii în creşterea şi fructificarea nucului. Vântul măreşte intensitatea de transpiraţie şi sporeşte nevoile în apă în cursul perioadei de vegetaţie. În cazul în care nucile nu au fost stratificate peste iarnă şi trebuie semănate. Pe terenurile argiloase cu drenaj necorespunzător se produce în anumite perioade un exces de umiditate. la aceeaşi distanţă între rânduri şi 15-20 cm pe rând. poate să dureze 2-3 ani. Grindina este un fenomen care produce nucilor pagube însemnate.calitatea inferioară a fructelor caracterizată în general printr-o variabilitate accentuată ca formă şi mărime . Epocile de semănat pentru nuc sunt toamna şi primăvara.5-6) Aerul Are influenţă asupra plantelor de nuc datorită vânturilor. Alegerea şi pregătirea terenului în vederea înfiinţării şcolii de puieţi se efectuează ca la celelalte specii pomicole. Apa în exces conduce la asfixierea rădăcinilor. reţinându-se numai nucile perfect sănătoase şi cât mai omogene. . produşi în şcoala de puieţi.neomogenitatea pomilor în cadrul plantaţiei Înmulţirea prin seminţe se recomandă numai pentru obţinerea portaltoilor şi a nucilor destinaţi productiei de lemn. Plantarea puieţilor se efectuează primăvara devreme (înainte de dezmugurit) la distanţa de 90 cm între rînduri şi de 35. se stratifică în nisip umed în încăperi la 24-26 °C timp de 10-14 zile. dar nu trebuie să fie nici mai jos de 4 m. după care se scurg de apă. Semănatul de primăvară se face în a doua jumătate a lunii martie. Înfiinţarea câmpului I se efectueză cu puieţi de nuc de un an. în rânduri simple la 90 cm între ele şi 10-12 cm pe rând. în câmp. după care se bilonează cu un strat de pământ de 15-20 cm.40 cm pe rînd. Stratul de sol cu grosimea de minim 1-1. Grosimea stratului de sol sau volumul edafic util. nucile se pun peste iarnă la stratificat pentru parcurgerea procesului de postmaturaţie. Păstrarea facultăţii germinative. ÎNMULŢIREA NUCULUI Înmulţirea sexuată . .din sămânţă nu este indicată.

grosimea şi tăria fibrelor libero-lemnoase precum şi datorită oxidării rapide a tăieturilor din cauza conţinutului în substanţe tanoide. rotunde ca sectiune. cu ocazia transplantărilor. în perioada 15 august.1 septembrie .6 m. afluxului mare de sevă în timpul altoirii. Ramurile altoi trebuie să fie sănătoase. cu producţii mari de fructe de calitate superioară.1% sau cu alte produse cuprice.altoirea mecanizată a nucului ORGANIZAREA EXPLOATAŢIEI NUCICOLE Delimitatea suprafeţelor . Pentru altoirea din iulieaugust recoltarea ramurilor altoi se face în ziua efectuării altoirii cât mai de dimineaţă. Lungimea altoiului este de 2 muguri. Cele mai bune rezultate la prinderea la plantare se realizează cu material săditor sub formă de vragă în vârstă de 2 ani. Înmulţirea asexuată sau vegetativă Este singura metodă de a transmite în deşcendenţă caracteristicile genetice iniţiale ale soiurilor.altoirea în despicătură -se poate aplica în special în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ cât şi în câmp.5. Traumatismele provocate sistemului radicular. Perioada de altoire în cursul lunii august. în amestec cu insecticide adecvate. Pentru a diminua acest efect negativ se vor folosi la înmulţire numai plante libere de boli virotice. în poziţie verticală la temperatura de .altoirea cu mugure în fluier sau inel .este o metodă obişnuită cu mugure în "T " îmbunătăţită.altoirea cu mugure scutişor.dă rezultate bune în perioada 15 mai-15 iunie . Epoca de altoire începe din primăvară odată cu circulaţia sevei.puţin folosită la noi în ţară. deziderat care nu se poate obţine în fiecre an. .altoirea cu mugure în ferestruică . prezintă dezavantajul transmiterii unor boli virotice. cu înălţimea de peste 1. . Refacerea sistemului radicular după transplantare efectuată în condiţii normale durează cel puţin un an. Metode de altoire la nuc. La altoirea manuală îmbimnarea celor doi parteneri trebuie să se facă rapid şi cât mai bine pentru a evita oxidarea secţiunilor. Reuşita altoirii în câmp este condiţionată de realizarea temperaturii optime la punctul de altoire. + 4° C în saci de plastic. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor se efectuează prin aplicarea a 6-8 tratamente cu zeamă bordeleză în concentraţie de 0. Înmulţirea nucului prin altoire realizează o reducere a taliei pomilor care dă posibilitatea înfiinţării unor plantaţii cu densităţi sporite la unitatea de suprafţă. se depozitează cu vârful în jos.se practică în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ. cu muguri viabili bine dezvoltaţi şi internodiile scurte de 5-6 cm. se fasonează sistemul radicular prin uşoare scurtări ale rădăcinilor secundare a tulpinii deoarece mugurele terminal porneşte mai repede în vegetaţie şi asigură o creştere dreaptă a tulpinii. rezultând un material uniform şi de calitate şi prezintă avantajul precocităţii de rodire.În vederea plantării. . pe lângă avantajele net superioare înmulţirii generative. .altoirea în copulaţie perfecţionată. Altoirea nucului este mai dificilă decât la celelalte specii pomicole datorită mărimii măduvei.1°C . Înmulţirea pe cale vegetativă. în România.altoirea cu mugure cu scutişor lung . se vindecă foarte greu. Metodă puţin folosită. . Este necesar ca portaltoiul şi altoiul să aibă aceeaşi grosime. Sursa de stimulare a calusării este căldura.cere ca grosime portaltoiului şi a altoiului să fie egală.

cultură intensivă : 7-8 m /6-8 m -D 150-200 pomi/ha .D 110-140 pomi/ha .8 m. cu mare atenţie .pregătirea terenului pentru plantare se poate face vara-toamna (august-octombrie).soiurile româneşti sunt cu un grad ridicat de neconcordanţă între înflorirea florilor mascule cu cele femele.uşoara nivelare .cultură clasică : 9-10 m / 8-9 m .se folosesc plantaţii de tip clasic cu distante de 9-10 m între rânduri şi 8-9 m pe rând şi densităţi de 110-140 pomi /ha .pichetarea se face ţinând seama de limitele parcelelor. funcţie de grosimea solului . .Exploataţia nucicolă rentabilă presupune o suprafaţă cultivată cu nuci. . dacă panta este de peste 6-7 % (se aşează rândurile pe curbele de nivel) .cu 25-30 zile înainte de plantare se face discuirea prin două treceri perpendiculare .în pătrat . şi au nevoie de polen de la alte soiuri Distanţe de plantare . . de regulă 3-4 soiuri.terenul se curăţă.mobilizarea solului se face cu 4-6 luni înainte de plantare . până la intrarea pe rod (4-5 ani) solul se menţine ca ogor negru pe toată suprafaţa cu ajutorul grapei cu discuri şi a cultivatorului Pregătirea terenului pentru plantare .în dreptunghi .la fiecare parcelă se va lăsa loc de acces în interior spre şi dispre drumuri publice Alegerea sistemului de cultură . cu picheţi din lemn 50-60 cm înălţime şi 3-4 cm grosime. în cazul plantării de toamnă şi primăvara (februarie-martie) pentru plantarea de la sfârşitul lunii martie Plantarea materialului săditor .fertilizare de bază concomitent cu arătura folosind: 40-60 t gunoi de grajd/ha.orientarea rândurilor va ţine seama de panta terenului.în cadrul unei în plantaţii se vor planta mai multe soiuri în funcţie de mărimea acesteia. având grijă să fie încorporate bine în sol deoarece sunt greu solubile şi nu pot pătrunde la nivelul rădăcinelor .. Un criteriu de maximă importanţă pentru alegerea soiurilor îl constituie valoarea de polenizare.lucrare de mobilizare profundă a terenului între 30-60 cm. de poziţia soarelui (rândurile se orientează nord-sud pentru ca lumina să fie repartizată egal pe toate părţile coroanei) .concomitent cu săparea gropilor se pregăteşte şi fertilizarea locală . Cu cât solurile sunt mai puţin favorabile cu atât gropile ar terbui să fie de dimensiuni mai mari.în primii ani.delimitarea supafeţelor se va face cu precizie (măsurători) şi dacă este posibil prin construirea unui gard de sârmă ghimpată. . Aşezarea nucilor faţă de limitele parcelelor (hotarele cu vecinii) se face la cel puţin 4-5 m distanţă . dacă este necesar se defrişează. de minim 5-10 ha.în chinconz Pregătirea locului pentru plantare .sepot folosi diferite tipuri de asezare a plantelor: .după pichetare se trece la săparea gropilor pentru plantare (manual sau mecanic) de regulă acestea se fac 1/1/0. Cu cât suprfaţa este mai mare (50-100 ha) cu atât aceasta este mai rentabilă. 80-120 kg/ha fosfor şi 120-150 kg/ha potasiu.

Rămâne loc liber în groapă de cca 30-35 cm.5 m înălţime şi 5-6 cm grosime de care se leagă pomul în primii 2-3 ani. Nu terbuie urmărit punctul de altoire. Perioada este scurtă. cu tot sistemul radicular.. pentru că acesta este de regulă cu 10-20 cm mai sus decît adâncimea la care a fost pomul în pepineră. Dacă se palntează pomii pe fundul gropii la adâncimea de 80 cm.fasonarea . Se introduc în şanţuri de 50-60 cm adâncime făcute cu 1-2 zile înainte. Am introdus gunoiul de grajd şi îngrăşamintele minerale amestecate cu solul până la proximativ 2/3 din înălţimea gropii. Indiferent când plantăm se impun anumite operaţiuni comune obigatorii. după care tastăm uşor acest amestec. aşa încât pomii să nu fie afectaţi de gerurile puternice din cursul iernii . . rădăcinile se axfisiază. bine lemnificte şi cu mugurii sănătoşi. exact cît este necesar să introducem complet pomul cu toate rădăcinile sale. de aceea la transport pomii se protejează cu prelate sau folie de polietilenă. Pomul se plantează în groapă la acelaşi nivel de adîncime la care a fost şi în pepineră. fără ca partea din sol să aibă timpul necesar să formeze rădăcini noi şi să începă procesul de absorţie al apei şi altor elemente minerale. . lemnul bine maturat şi sănătos şi mugurii bine formaţi.pentru plantare se folosesc plante altoite în vârstă de 1-2 ani .nucii se stratifică imediat în sol.calitatea plantelor destinate plantării este capitală pentru reuşita unei plantaţii de nuc Plantarea pomilor Perioada de plantare coincide cu perioda de repaus a pomilor. . Pregătirea materialului săditor pentru plantare .repichetarea terenului pentru poziţionarea locului definitiv de aşezarea pomului.partea de sol rezultată din pământul scos din partea de sus a gropii se amestecă cu 25-30 kg gunoi de grajd şi 50-60 g superfosfat şi 50-60 g sare potasică şi se introduc în groapă (cel puţin jumătate din adâncimea gropii). cu multe rădăcini cît mai lungi posibile . . Sistemul radicular trebuie să fie cât mai bine dezvoltat. Sistemul radicular este format din numeroase rădăcini dintre care minim 3 sunt de peste 35 cm lungime.pomii sunt sensibili la loviturile mecanice şi mai ales la expunerea la soare şi aer a rădăcinilor. Plantarea de primăvară este mai puţin recomandată.mocirlirea rădăcinilor ( balegă de bovine 1/2. imediat după plantare temperatura creşte şi provoacă pornirea în vegetaţie a părţii aeriene. Plantarea de toamnă are avantajul că permite pomilor să-şi reia activitatea şi să apară rădăcini noi (rizogeneza) astfel că aceşti pomi se prind într-un procent mai mare. iar peste sistemul radicular se aşează un strat de pământ gros de 50-60 cm.2-1. .dacă plantarea se face în zilele mai calde din iarnă sau în primăvara. şi ţine de la căderea frunzelor până la momentul îngheţării solului.pentru îmbogăţirea solului cu ciupercile ce alcătuiesc micoriozele la nuc (absolut necesare) la fiecare groapă la plantare se aduce 1-2 kg de sol din plantaţile vechi de nuc. cu tutori de 1.plantele de 2 ani au înălţimea de circa 2 m. dacă solul nu îngheaţă şi temperatura aerului se menţine peste 0 °C este posibil să plantăm nucul şi în lunile de iarnă. Etapele plantării: . . Stratul de deasupra rădăcinilor este de 5-6 cm. Rădăcinile odată afectate au capacitate foarte scăzută de a se reface în timp scurt. pămînt fertil 1/2 şi apă ) . atunci stratificarea se face în şanţuri ceva mai adânci. şi pomii mor. Se acoperă rădăcinile cu pământ umed şi se ocupă toate spaţiile dintre rădăcini. Dacă se plantează cu rădăcinile la 3-10 cm adîncime pomii se usuca din cauza lipsei de apă. La început vom definitiva pregătirea gropilor de plantare.plantele de nuc cu altoiul de 1 an trebuie să fie cu înălţimea de minim 50-60 cm.

cu fructificare laterală şi cu pomi conduşi în garduri fructifere. de această dată în fiecare an. a celor care s-au suprapus şi se umbresc. Pentru a se forma trunchiul la înălţimea dorită pomul are nevoie de 1-2 ani. Aceste tăieri se vor efectua an de an până la încheierea ciclului de viaţă al plantei. prin învelirea pomilor cu hârtie sau alte materiale orgaice. Cel mai bine este atunci cînd folosim pomi de doi ani care deja au înălţimea la care se poate forma coroana. Alegerea sistemelor de cultură -la plantaţiile clasice. La pomii cu fructificare pe ramuri laterale. Tăierea rămâne pentru acest tip de plante singura modalitate de menţinere a unui echilibru favorabil între creştere şi fructificare. cultivate în sisteme agropomicole. La pomii cu fructificare terminală. cu fructificare terminală . care se execută în perioada de repaus vegetativ. După proiectarea trunchiului este necesar să avem în vedere.5 m. vom constata o reducere a potenţialului de fructificare concomitent cu scăderea mărimii şi calităţii nucilor. vom avea în vedere că aceştia au tendinţa naturală de a-şi încetini creşterea pe măsura intrării în fructificare. . astfel de soiuri nu pot fi folosite în plantaţii dacă nu li se asigură o creştere puternică pe parcursul perioadelor de vârstă. Singura modalitate directă de a îmbunătăţi fructificarea la aceşti pomi constă în efectuarea la cel puţin 3 ani a tăierilor de fructificare. după trecerea perioadelor cu geruri mari. Dacă nu vom efectua tăirile de fructificare. de formă globulosă. Acestea se reduc la rărirea formaţiunilor fructifere din exteriorul coroanei pentru a favoriza pătrunderea luminii în zonele din interior şi a crea condiţiile necesare formării şi fructificării a cât mai multor ramuri din această zonă. zona din interior . Cu alte cuvinte.5-2 m se pretează pentru plantaţiile semi-intensive. cu precădere la sfârşitul iernii începutul primăverii. Odată cu definitivarea formării coroanei se trece la efectuarea tăierilor de întreţinere a coroanelor şi de fructificare. Astfel de tăieri se efectuează în februarie -martie. cel mai adecvat trunchi are o înălţime de 0.coroană globuloasă cu ax .5 m -un trunchi de 1. ca şi la pomii răzleţi trunchiul se proiectează la 2-2.coroana globuloasă . zona intermediară. Pentru plantaţiile moderne se impune conducerea şi formarea coroanelor care să răspundă cerinţelor.coroană cu ax vertical liber Tăierile de întreţinere şi fructificare. protejarea contra temperaturilor scăzute din timpul iernii. În această situaţie apare mai timpuriu problema de îndesire a coroanei dar şi a creşterilor cu lungimi foarte mici. nucii suportă foarte bine operaţiile de tăiere. Tăierile de fructificare sunt diferite la cele două tipuri de soiuri.8-1.pentru plantaţiile intensive. tasând uşor pământul din jur începând de la marginile gropii către interior (operaţiunea se repetă de mai multe ori). Toţi nucii din România au o coroană naturală. Prin tăierile de întreţinere se va acţiona asupra ramurilor care s-au frânt. cu fructificare terminală şi cu fructificare laterală. extensive.Plantarea se face în mod obişnuit ca la orice pom. odată ce au ajuns la potenţialul maxim de fructificre se conturează trei zone distincte: zona exterioară. Tăierile de fructificare vor începe la vârsta de 3-4 ani a plantelor deoarece acestea fructifică mai devreme decât soiurile cu fructificare terminală. Se vor îndepărta şi lăstarii lacomi care pot apărea pe trunchi sau la baza şarpantelor. relativ răsfirată. prin îndepărtarea lor. Principalele forme de coroană la nuc folosite în diferite tipuri de plantaţii sunt: .

la care se mai adaugă 80-120 kg/ha P2O5 şi 120-150 kg/ K2O. FERTILIZAREA Când gândim fertilizarea la nuc. mazărea .anul 3 .culturile asociate .anul 2 .400 kg/pom Azotul se administrează individual pe pom. Pentru evitarea unei concurenţe cu nucii se aplică suplimentar pe iarbă 80-100 kg N/ha. .40 kg/ha . Azotul se administrează în următoarele cantităţi: . deci cu terenul înierbat natural iar singura lucrare care se face este cea de păşunat sau cosit. în primii ani se fertilizează şi cu fosfor 15-20 kg/ha fosfor şi 20-25 kg/ha potasiu.anul 4 . avem în vedere că terenurile pe care sunt amplasate plantaţiile sunt sărace în elemente minerale. lemnul şi chiar o parte din frunze. Prima fertilizare . Îngrăşămintele se împrăştie pe toată suprafaţa terenului şi se încorporează la adâncimi mari 35-60 cm. folosind intervalul dintre rânduri. ambele administrate în toamnă şi încorporate în sol. Administrarea azotului se face fracţionat 1/3 din cantitate în toamnă şi 2/3 în primăvară. Se preferă plante cu înrădăcinare mai superficială cum este fasolea .anul 6 . numită şi de bază se aplică odată cu lucrarea de mobilizare a solului înainte de plantare. Noile exploataţii nucicole intensive practică alte sisteme de întreţinere a solului cu influenţe pozitive asupra ceşterii şi fructificării cum sunt: .0.0.330 kg/pom . iar pe de altă parte dispare o cantitate însemnată de elemente minerale odată cu recolta. Cea de-a doua fertilizare. La noi în ţară nucii sunt cultivaţi în sistem agro-productiv de cultură extensiv. rezultă că există un deficit de elemente minerale deoarece necesiţăţile plantelor sporesc an de an.se practică pretutindeni în lume şi se face cu ierburi perene ca Lulium perene.0. Din comparaţia făcută între compoziţia chimică a organelor nucului şi cea a solului.se practică când pomii sunt încă mici şi nu au intrat în frucificare deplină. .anul 5 . Se întreţine prin lucrări mecanice combinate uneori cu erbicidare pe rânduri.ogorul negru .190 kg/pom . în funcţie de arătura adâncă. ele au un efect nedorit asupra sistemului radicular după plantare (inhibă fenomenul de rizogeneză şi întârzie formarea noilor rădăcini şi prinderea la plantare). cînd se aplică 40-60 t gunoi de grajd/ha.înierbarea livezilor .0. în care plantele se găsesc de regulă pe păşuni şi fâneţe.066 kg/pom .60 kg/ha . iar pomii stau pe acelaşi loc zeci de ani.20 kg/ha . Începând cu anul 5 acesta se poate administra pe întreaga suprafaţă. extrem de importantă se referă la fertilizarea la groapă cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu. Dactylis glomerata etc. Fertilizarea anuală a palntaţiilor începe cu anul I şi este diferenţiată în funcţie de vârstă şi mărimea pomilor.10 kg/ha .264 kg/pom .30 kg/ha . puţin mai mult decât proiecţia coroanei pe sol. Pe lângă faptul că aceste îngrăşăminte sunt foarte solubile în apă şi uşor levigabile în sol.0. căpşuni. Concomitent cu fertilizarea cu azot. Pe parcursul perioadei de vegetatşie iarba se coseşte de 3-5 ori şi se lasă pe sol ca mulci.Lucrările de înterţinere a solului în plantaţii.. Acest sistem se practică în zonele cu umiditate mare sau cu posibilităţi de irigare.se practică tot mai puţin datorită costului ridicat şi din cauza unor elemente tehnologice. ceapă.0.132 kg/pom . în afară de dozele care se administrează pentru nuc. . De observat că în aceste etape nu se folosesc îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu. timp în care secătuiesc solul.anul 1 .50kg/ha .

Boala se manifestă sub formă de pete negriciose în jurul mugurilor. Boala se transmite uşor prin polenul care contaminează flori femele de la . De cele mai multe ori boala se extinde şi la rădăcinile mai groase din apropierea coletului. Infecţia se produce prin rădăcini de la spori care circulă prin apă. faza de creştere a lăstarilor Antagnoza nucului . se evită cultura pe soluri acide. Administrarea îngrăşămintelor se face la fel ca la plantaţiile tinere.Fertilizarea anuală se situează la nivelui a 80-120 kg/ha azot. Nucile au un număr mai mare sau mai mic de pete brune care în centru lor sunt mai deschise la culoare. Tratamentele se vor efectua în fazele de maximă sensibilitate a organelor atacate: la începutul înfloririi. Combaterea bolilor Bacterioza nucului . după care provoacă moartea pomului. Lăstarii atacaţi prezintă pete alungite şi uşor adânci. mugurii nu mai pornesc în vegetaţie sau emit lăstari care mor brusc. ca epocă . Ciuperca trăieşte în sol. Pe măsură ce boala avansează. Pe frunze atacul se manifestă sub formă unor puncte cu margine înconjurată de un ţesut galben (halou de culoare galbenă) care ulterior se necrozează.provocată de un virus. Pomii sunt infectaţi de o bacterie care provoacă formarea de gale pe rădăcini şi în zona coletului. Punctul se extinde. Frunzele atacate prezintă mici pete poligonale. Primăvara. unele ramuri se usucă iar în final planta moare. Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului în zona coletului. turdacupral.este provocată de o ciupercă şi se manifestă pe trunchi. de la care a luat numele şi boala. se folosesc produse cuprice. Din rană se scurge seva oxidată. Atenţia fermierilor va fi concentrată asupra combaterii dăunătorilor care produc pagube majore nucului. în special pe ramurile din exteriorul coroanei. Protecţia fitosanitară Nucul este o plantă atacată de numeroase boli şi dăunători. Aceste gale se formează ca urmare a pătrunderii bacteriei prin răni. Combaterea chimică se face cu produse cuprice. Boala se manifestă pe frunze.bacterioză răspândită în toată ţara şi se manifestă mai ales la pomii tineri pe ramuri de 1-2 ani. Mugurii atacaţi mor. perioada de creştere a fructelor. Pentru combaterea bolii sunt posibile măsuri prevetive . Kocide etc. ramuri şi fructe. apoi brune cu margini brune-închise. Pentru combatrea bolii. Bacteria pătrunde în cursul verii în muguri vegetativi şi floriferi pe care îi infectează. toamnele umede şi iernile geroase favorizează dezvoltarea bacteriei. La partea aeriană. florile femele şi fructele foarte mari atacate evoluează odată cu bola care se extinde şi asupra miezului. Amenţii. în coroană şi la rădăcini. răspândită în toată ţara. După trecerea iernii alte organe se infectează de la această sursă. Cancerul bacterian. care perturbă circulaţia sevei în plantă. cuprinzând tot trunchiul.o boală provocată de o ciupercă. Boala liniei negre . Limitarea atacului se face cu substanţe pe bază de cupru (Champion. 40-60 kg/ha fosfor şi 80100 kg/ha potasiu. Din unirea mai multor puncte de atac frunza se răsuceşte. Când atacul este puternic nucile rîmân mici şi uşor deformate. Funguran. Solurile acide.boala este răspândită pretutindeni. Boala cernelii . se curăţă locul de apariţie şi se cicatrizează plăgile. care provoacă tumori. la început galbene.este cea mai periculoasă boală a nucului. dar acestea se împrăţie pe toată suprafaţa. este prezentă în ţara noastră şi cauzează moartea plantelor. Ţesuturile necrozate de pe trunchi prezintă exudate. Cancerul galicol al rădăinilor. În acest fel este foarte uşor de identificat şi localizat atacul. Metodele de luptă sunt preventive. apar modificări importante privind culoarea frunzelor.

acestea pătrund în fructe unde se dezvoltă ajungînd până la 2 cm lungime. în jurul mugurilor. Gheorghe AchimCultura nucului în exploataţii nucicole moderne) Specificul culturii ciresului Ciresul este o specie mai putin raspandita la noi in cultura. Ouăle sunt depuse când temperatura este peste 15°C(noaptea). incubaţia durează 7-20 zile. Ele distrug conţinutul fructului şi apoi trec în fructele vecine. Cel deal doilea zbor al fluturilor se produce în iulie-august. Boala se transmite şi prin seminţe şi altoire.parazitează ramurile nucului.05% şi altele. care în final va duce la separarea altoiului de portaltoi.015% etc. După apariţia omizilor. Concomitent pot apărea drajonii de pe portaltoi. Primele simtome ale bolii se manifestă la nivelul creşterilor terminale care sunt mai reduse.pomii sănătoşi. În combaterea acarianului roşu se foloseşte un tratament de iarnă Oleoekalux 1. În funcţie de condiţiile climatice au 7-9 generaţii pe an. Omizile penetrează fructul . desi conditiile de clima si sol ii sunt deosebit de favorabile. deshidratarea lăstarilor şi în final uscarea completă a ramurilor parazitate (2-3 ani) Cele mai eficace tratamente sunt cele de iarnă pe bază de uleiuri sau cele din faza de larve migratoare (iunie-iulie) când sunt sensibile la unele pesticide puternice. (Material realizat după Ion Btu. . În populaţii mari provoacă reducerea creşterilor anuale. Efectul atacului se extinde asupra creşterii şi maturii lăstarilor şi al fructelor. Oleocarbetox 1. sub formă de colonii. Restangerea ariei de cultura a ciresului a fost influentata de marile probleme care apar la intretinerea plantatiilor si la recoltarea fructelor ( datorita inaltimii mari a pomilor ). atacul provoacă decolorarea frunzelor pe partea superioară. Prezintă două generaţii pe an: la jumătatea lui mai şi începutul lui septembrie. În primăvară se transformă în crisalidă şi în luna mai apar fluturii. funcţie de intensitatea atacului Nissorun 0. de-a lungul nervurilor.5 % şi tratamente în vegetaţie. Adultul este un mic fluture care îşi depune ouăle în apropierea nucilor. Combaterea viermelui se bazează pe substanţe cu acţiune ovicidă şi larvicidă ca: Decis 0. Mihai Botu. Atacul puternic face frunzele cu aspect mat şi uşor brunificat . care vor indica tocmai o perturbare de circulaţie a sevei prin punctul de altoire.03%. Combaterea dăunătorilor Viermele nucilor .cel mai mare dăunător al nucului. Hibernează sub formă de lavă în scoarţa pomilor sau în sol. Păduchii ţestoşi . se defoliază prematur şi în final pomul avansează spre un declin total. Karate 0. Păianjenul roşu este răspândit pretutindeni şi atacă numeroase specii pomicole. începând de la bază către vărf. de productia scazuta si de gradul ridicat de perisabilitate a cireselor. La începutul lui mai apar primii adulţi. Începînd cu sfîrşitul lunii august femelele depun ouăle hibernale.5 %.

soiurile de cir3s pot fi grupate in : -soiuri tip spur. Izverna. Severin. Spre deosebire de celelalte specii drupacee (caisul. care fructifica numai pe buchete de mai( soiul Ferrovia) . care asigura fructe pentru consum in stare proaspata si materie prima pentru industrializare. Sortimentul de soiuri In prezent pe piata mondiala exista doua mari grupe de soiuri. Iva. Un sortiment orientativ pentru microferme de cires ar putea fi alcatuit din soiurile : Rivan. ciresul formeaza in timpul cresterii un ax puternic. Sam). Ramurile de rod se formeaza mai intai pe ax si sarpante si mai tarziu (dupa mai multe ramificari) pe ramificatiile exterioare ale coroanei.Van. Gemersdorf. Lambert compact) si foarte productive (Van. Bigarreau Burlat. Cultura ciresului intensiv si superintensiv se va extinde mult. palmeta cu brate oblice. Bigarreau Moreau etc. Bigarreau Moreau. piersicul. Stella. Bigarreau Donisen. Soiurile de cires pot fi plantate si in densitati mari (3333 pomi/ha). Cerna. ramuri plete si buchete de mai. pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei. ramuri lungi. Severin. Jubileu 30. Clasic. tufa vas si cordonul vertical la pomii tratati cu paclobutrazol. Sam. coroana sanger. Ulster< Boambe de Cotnari. DAMIL. piramida modificata. . Gemesdorf. Stella. deoarece in ultimul timp au fost creati portaltoi cu vigoare mijlocie si mica (INMIL. se diting 3 categorii de soiuri si anume : a). In cadrul grupului de soiuri standard. cu mugurii axilari nevatamati sau c Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. Mona. Bing. Specificul infiintarii plantatiilor In livezile comerciale. Formele de coroana folosite sunt :vasul ameliorat.soiuri de tip standard. cu conditia ca ele sa fie tratate cu paclobutrazol ( o substanta retardanta). Lambert compact. La plantare se folosesc pomi sub forma de varga. Hedelfinger.Usler. Mai lenta in primii 4-5 ani de la plantare si mai activa in urmatorii ani pana la obtinerea primelor recolte economice.Pentru prelungirea duratei de viata a ciresului trebuie evitate solurile grele si cu exces temporar de umiditate. Somesan. CAMIL) care reduc talia pomilor cu cel putin 30-50%. cresterea densitatii de plantare si alegerea unei coroane adecvate reprezinta prioritati si in dezvoltarea acestei culturi.Colina. Piticirea pomilor. Acestea. Bigarreau Burlat. dupa predominanta formatiunilor de rod. soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai : Stella. Tipul de fructificare Dupa tipul de fructificare. Bigareau si Napoleon. la randul lor ramifica slab si formeaza din loc in loc grupuri de ramuri. Van. Armonia. Bing. pomii se planteaza in sistem semiintensiv (300-500 pomi/ ha) si intensiv (500-1250 pomi/ha).Redresarea culturii ciresului a inceput odata cu introducerea noului sortiment de soiuri cu vigoare mijlocie (Bigarreau Moreau. care rodesc pe : ramuri mijlocii. prunul). desfasurate pe spatii largi care fac ca tot timpul coroana sa se mentina suficient de rara. Cerna. intensitatea cresterii ciresului se manifesta diferit. Rosii de Bistrita.

2/3 din lungime) pentru obtinerea unei ramificatii abundente. diferite ca grad de favorabilitate in functie de conditiile de mediu. intensitatea taierii se diminueaza foarte mult. pe plete si buchete (Ramon Oliva) solicita de asemenea taieri sumare ale semischeletului. Favorit. ulterior. Cerna). Zona I (cea mai buna) este situata de-a lungul Dunarii si in apropierea litoralului Marii Negre. Campiile Somesului. Zona a II-a cuprinde terasele mai indepartate ale Dunarii si o parte din campia Timisului. insa. Soiurile recomandate in zona aIII-a sunt : Timpurii de arad. cand se formeaza structura de baza a coroanei. cu inversiuni termice primavara. concomitent cu regenerarea unor formatiuni de rod. formata din ramuri mijlocii si plete viguroase. Taierile de productie la pomii aflati in plina rodire In aceasta perioada se intensifica gradul de scurtare a semisheletului. Zona a III-a include campiile de est . Zona a V-a este situata in centrul si nord-vestul tarii. NJA 19. Comandor. Taierile de productie La cires taierile de productie sunt mai reduse ca volum decat la celelalte specii pomicole.b). La unele soiuri. unde frecvent apar curenti reci si distrug partial recoltele de caise. Rosii de Bistrita. Taierile la pomii tineri constau in scurtarea puternica a prelungirilor anuale si a semischeletului (cu 1/3. Bing. se inlatura portiuni mari din semischelet. cu conditii mai putin favorabile pentru cultura caisului. se suprima ramurile degarnisite . iar cele retinute se scurteaza pentru regenerare deasupra unui buchet.soiuri care rodesc pe ramuri plete : Ramon Oliva. La soiurile spur (Ferrovia) taierile sunt mai intense in primii ani. cresterile sunt temperate in asa fel incat majoritatea ramurilor care se formeaza sunt purtatoare de rod. Specificul infiintarii plantatiilor . Selena si Olimp. Crisurilor si aradului. Stella. soiuri care fructifica in principal pe ramuri mijlocii : Hedelfinger. c). Boambe de Cotnari. Somesan. La pomii netaiati de multa vreme. Dupa inceperea fructificarii. Van. Jubileu30. sud-est si de vest ale tarii. ci ierni reci si veri calde. Soiurile care rodesc pe buchete de mai si ramuri mijlocii (Gemersdorf. Neptun. Zona a IV-a este alcatuita din latura interioara a Subcarpatilor de Curbura. Specificul culturii caisului Pentru cais au fost stabilite 5 zone de cultura. taierea se executa simultan cu recoltarea fructelor. care au coroana indesita. Marculesti 9/4. Roze.

la distanta de 15-20cm si scurtarea lastarilor principali la 3-4 anticipati vigurosi. continuu sau intrerupt ( cu 2-3 valuri de crestere) in functie de umiditatea din sol. singurele interventii care se fac sunt cele legate de reductia semischeletului din interiorul coroanei. la inceputul primaverii ( dupa caderea florilor si fructelor) in vederea obtinerii unor formatiuni de rod viguroase. iar sub actiunea temperaturilor scazute mugurii floriferi si fructele tinere sunt distruse in mare parte sau in totalitate. La pomii maturi. scurte si debile. taierile de productie se executa diferentiat in functie de varsta si vigoarea semischeletului. semischelet cu 1/3-1/2 din lungime pentru fructificare. unde ramurile de rod sunt dese. In unii ani. soiurile de cais au un ritm de crestere rapid. Pentru refacerea potentialului de fructificare al acestor pomi sunt necesare taieri severe in lemn de 4-5 ani. lungimea si incarcatura ramurilor cu muguri floriferi. dupa deschidere. Aceste intreventii sunt cu atat mai necesare cu cat caisii nu au fost taiati.5m in parcelele cu alei de trafic tehnologic. iar dupa 3-4 recolte normale.Caisul se planteaza la distanta de 6/5 m in livezile clasice. ramurile de schelet formeaza cu axul pomilor unghiuri de insertie mijlocii si mici. volumul si gradul de scurtare a ramurilor se stabileste in asa fel uncat semischeletul sa fie permanent reinnoit si garnisit cu ramuri mijlocii si anticipate viguroase. structura coroanei se reinnoieste in totalitate. ale caror flori avorteaza de regula. iar cresterile de la periferia coroanei devin mici si nesemnificative. Primele interventii care se executa in luna iulie constau in rarirea lastarilor fertili. In anul fara rod. Prin taierea pomilor cu florile cazute in totalitate se urmareste : -reinnoirea structurii permanente a coroanei (a ramurilor de schelet) . Astfel ramurile de schelet se reduc cu ¼ din lungime. In primii ani de crestere. . cu 2-3 valuri de crestere.5/2. Pentru evitarea pieirii premature a pomilor. 4/3m in livezile intensive si la 4/2 m in livezile superintensive. Momentul. soiurile de cais se altoiesc pe prun sau cuintrmediar de prun. seceta din timpul vegetatiei. Lastarii anticipati formati in zona de varf a lastarului principal nu se scurteaza . eliminandu-se astfel ramurile subtiri si buchetele slabe. Taierea de productie Taierile de productie la cais incep in anul III de la plantare. care sa reziste mai bine la temperaturile scazute din anul urmator. Pe fiecare portiune de crestere a lastarului principal se formeaza un numar variabil de anticipati care indesesc adeseori coroana pomilor. Cand incarcatura de muguri de rod este redusa si situata la periferia coroanei. Dintre soiuri. lastari anticipati si muguri de rod. ramificare si formarea de noi ramuri purtatoare de rod. cel mult se raresc daca sunt prea desi. iar fructele obtinute sunt mici si fara valoare comerciala. scurtarea si rarirea ramurilor lacome. gerurile mari din cursul iernii si ingheturile tarzii de primavara pot produce mari daune productiei de caise. Cand pomii incep sa fructifice (anii 3-4 de la plantare) intensitate cresterilor se reduce. 3. florile de cais. cad in masa. ramifica mai bine Timpurii de Chisinau si Cea mai buna de Ungaria si mai slab –Sirena. Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. Datorita secetei. iar zona de fructificare s-a deplasat spre periferia coroanei. coroana pomilor se deschide prin arcuirea bratelor. formate in zona de curbura a sarpantelor. cand pe sarpante si subsarpante se formeaza lastari normali. Soiurile de cais sunt autocompatibile si la plantare nu au nevoie de polenizatori. Silvana si Excelsior.

Aurie de Delta si Galbene Moldovenesti)sunt mai adaptate pentru conditiile Campiei Romane. Pomii care nu au fost taiati in perioada de tinerete si au un semischelet lung si subtire. Pentru aceasta se fac taieri de reductie a scheletului si semischeletului( fara rod) cu 1/3-2/3 din lungimea acestuia. Pentru refacerea prelungirii sarpantelor si subsarpantelor se aleg lastarii cei mai vigurosi de sub punctele de taiere. De Portugalia. Stimularea formarii anticipatelor se realizeaza prin ciupitul lastarilor retinuti la inaltimea de 35-40cm. in luna mai. Pentru regarnisirea ramurilor de schelet si de semischelet cu formatiuni de rod viguroase. intr-o pozitie orizontala usor ascendenta. In urma acestor interventii se formeaza 3-4 lastari anticipati cu muguri de rod. iar toti ceilalti.-activarea mugurilor adventivi si dorminzi din zonele degarnisite. pe o zona de 15-20cm se elimina. Champion si De Constantinopol)sunt cantonate indeosebi in Delta si in zona colinara. dupa care se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru ramificare. -realizarea unei repartizari mai uniforme a noilor ramuri de rod in coroana pomului. Ramurile lacome formate la baza si pe curbura sarpantelor sunt dirijate in spatiile libere ale coroanei. pentru formarea de noi cresteri vegetative viguroase necesare completarii spatiilor libere din coroana si amplificarii rodirii . sunt tratati astfel : se reduce cu 1/3 scheletul si semischeletul si se elimina toate ramurile de rod cu sanse minime in evolutie si supravietuire. In acest caz. in asa fel incat anual sa se reduca cel mult 30% din volumul coroanei pentru a nu compromite recolta de fructe. Gutuiul (Cydonia oblonca)este una din speciile pomicole care s-a adaptat si fructifica bine atat in campie cat si in zona colinara. care in anul urmator fructifica. sunt retinuti din 20 in 20cm lastarii vigurosi. cu sanse reduse in formarea ramurilor de rod viguroase si a unor fructe de calitate superioara. Dupa efectuarea acestor reductii sub punctul de taiere si pe ramurile de schelet. obiectivele taierii sunt legate de protectia recoltei si de reinnoirea structurii coroanei. cand fructele au marimea unei alune si nu mai cad fiziologic. se formeaza un numar mare de lastari vigurosi care tind sa indeseasca coroana pomilor si sa umbreasca fructele ramase. iar cei debili se suprima. in fenofaza cresterii intensive a lastarilor. stimularea formarii anticipatilor si proiecterea unor ramificatii laterale care sa umple ramurile in coroana. se fac lucrari in verde pentru rarirea lastarilor. In acest scop se fac taieri de reductie a sceletului si semischeletului ci 1/3. iar cele mai sensibile (Bereczki. -coborarea zonei fructifere periferice spre partea mediana a pomului .2/3 din lungime si de eliminare a lemnului batran si epuizat. cu multe zone degarnisite si ramuri de rod debile. Specificul culturii gutuiului Soiurile de gutui mai rezistente la ger (De Husi.intr-o plantatie din Braila a fost descoperita arsura bacteriana si productia de gutui a devenit nesigura. La pomii cu recolte mici (sub 40% din recolta normala) taierile se fac mai tarziu. Incepand din anul 1992 . Reintinerirea periodica (la 3-4 ani) a ramurilor de semischelet la cais este necesara deoarece acestea se degarnisesc foarte usor in timpul fructificarii. Pentru a preveni aceste neajunsuri. Aceasta lucrare se repeta timp de 3 ani consecutiv. A trebuit sa treaca multi ani si oamenii sa constate ca .

Soiurile de gutui se altoiesc pe portaltoi de gutui inmultiti prin butasi sau marcotaj. marul se cultiva pretutindeni. gutuiul creste ca arbustoid. ramurile de schelet se arcuiesc si in interiorul coroanei pornesc lastari vigurosi (din muguri dorminzi de la baza sarpantelor) care tind sa restabileasca forma naturala a coroanei. cresterilre se domolesc si pomii formeaza numai ramuri de rod scurte. soiul Golden Delicious produce fructe galben-portocaliu in judetul Bacau . se fac taieri de normare prin care se elimina cele slabe. cu inaltimi de 2-3 m si coroana rasfirata. situate la o distanta mai mare de ramurile de schelet. taierile sunt mai moderate si constau in : scurtarea maciuliilor subtiri deasupra unui mugure vegetativ. purtatoare de rod. iar cei mai putini in sud-estul tarii si in campie. Din mugurii micsti iau nastere lastarii fertili care poarta in varf o floare mare. Scaderea potentialului de crestere al ramurilor este compensata de trezirea la viata a mugurilor suplimentari (de la baza lor si a semischeletului). pana la crearea unor noi soiuri rezistente la focul bacterian. . de la nivelul marii pana in zonele premontane. In anul 4 se fac taieri de reductie a semischeletului si de regenerare a maciuliilor si coarnelor de melc. de unde si denumirea de maciulie. Specificul culturii marului In tara noastra . In timpul rodirii. cu muguri mixti si vegetativi. eliminarea maciuliilor epuizate si reductia semischeletului. In stare semispontana. in perioada de formarea coroanei. se apreciaza ca in prezent plantarile pe suprafete mici par deocamdata sa fie singura alternativa de a mai produce gutui pentru nevoile gospodaresti. BistritaNasaud si Maramures . Astfel soiul Jonathan realizeza fructe intens colorate (rosu inchis) pe valea Gorgovei (Ramnicu-Valcea) si in localitatile Sisesti si Bistrita (Mehedinti) . iar in cultura este condus cu trunchi (mijlociu si inalt) si atinge o inaltime de 8-10 m. Pe baza acestor observatii si constatari. Soiurile sunt autocompatibile si de aceea nu necesita polenizatori . dupa 4-5 ani de rodire( fara raieri).pomii plantatii izolat au fost mai putin atacati si chiar s-au refacut dupa 2-3 sezoane de vegetatie. iar Frumos de Voinesti capata culoare si stralucire numai pe valea Dambovitei. Winter Banana cultivat pe Valea Teleajenului produce fructe rosii. La pomii maturi . ramurile de semischelet ale gutuiului se arcuiesc sub greutatea fructelor. ramurile roditoare lungi se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru stimularea pornirii in crestere a mugurilor de la baza si realizarea unor maciulii viguroase. In acest caz. alba sau roz cu nervuri rosietice. Taierea de productie La pomii tineri. Pe ramurile de schelet si semischelet se formeaza ramuri de rod lungi. Dupa fructificare. care au capacitatea de a forma ramuri noi lungi. asemanatoare mladitelor la mar si par si ramuri scurte. Pomii incep sa fructifice in anii 3-4 de la plantare. Dar cei mai multi meri se intalnesc pe dealurile si vaile judetelor Arges. Unele soiuri de mar dau fructe de o calitate exceptionala numai in anumite conditii de microclimat. Cand numarul maciuliilor este pra mare. In anii 2-3 . varful lastarului se ingroasa si capata forma unei maciuci. taierile constau in reductia semischeletului la nivelul unei maciulii viguroase. Dupa 5-6 recolte .

cu o comportare normala atat la densitatile de 1250-1666 pomi/ ha cat si in cele de 833-1000 pomi/ha. longevitatea economica a plantatiilor.Priscila. Florina. realizand densitati de 200-2500 pomi/ ha. Romus 3. ramificare si tipul de fructificare desi sunt influentate nu pot fi modificate foarte mult . 2. P22. ritmul si vigoarea de crestere a soiurilor de mar se modifica foarte mult in functie de portaltoiul folosit. Pentru stabilirea sistemului de taiere dupa particularitatile de rodire ale pomilor. M26. mijlocie si mare). Delia. Dintre acestea. palmeta (pentru livezile intensive). Infiintatea plantatiilor Marul se planteaza in sistem clasic. Libery. Aceasta explica de ce se cultiva mai mult soiurile din grupele . intensiv si superintensiv. soiuri cu ramificatii lungi si subtiri. 3. Fuji. etc. Wagner permiat. MM106) rodesc mai devreme si au o durata de viata mai scurta decat cei altoiti pe portaltoi franc. Cand se altoiesc pe potrtaltoi slabi ( M9) formeaza pomi uniformi. aceste soiuri realizeaza pomi mai bine dezvoltati.Pionier. Ionared). Sub influenta portaltoiului au loc modificari importante si in ce priveste intrarea pomilor pe rod. De multe ori fructele obtinute sunt bogate in reziduuri toxice si devin periculoase pentru consumatori. unde au nevoie de un mijloc de sustinere. Soiurile de vigoare mijlocie (Akane. soiurile de mar se grupeaza in trei categorii : 1. pot realiza la densitati de 2570 pomi/ha .. Toate acestea sunt foarte productive si dau fructe de calitate. Jonathan. soiurile de mar asociate cu portaltoi de vigoare mica M27. care rodrsc mai tarziu si sunt mai longevivi. Goldenspur) asociate cu portaltoi vegetativi de aceeasi vigoare (M9) formeaza pomi mici si debili care nu pot fi plantati decat in livezile superintensive. soiurile de mar au fost grupate astfel: . Generos. Asociate cu portaltoi de vigoare mijlocie (MM106) si mare (PF Cretesc).. Dar aceste performante se obtin numai cu tehnologii de varf. frumusetea romei si NJR 64).Golden Delicious’’ si . sortimentul de soiuri este mai restrans sau mai bogat in functie de preferintele consumatorilor si destinatia productiei. marimea si calitatea recoltei. mai importante sunt : Prima. cordonul fus-tufa si Tesa (pentru livezile superintensive).soiuri cu ramificatii scurte (Starkrimson. Pentru prevenirea acestor neajunsuri au fost create si introduse in cultura soiuri noi. in care un rol important il au tratamentele fitosanitare si dozele mari de ingrasaminte. dispuse uniform pe ramurile principale ale coroanei (Jonathan. Jonathan) se pot asocia cu portaltoi de diferite vigori (mica. cu rezistenta mare la bolile principale ale marului. Soiurile de vigoare slaba (Starkrimson. Formele de coroana recomandate sunt : piramida etajata rarita ( pentru livezile clasice). destinati livezilor superintensive.Starking Delicious’’. Golden spur) dispuse uniform pe toate ramurile multianuale. Ciprian. productii de peste 60t/ha in anii 4-7 de la plantare.In zonele favorabile de cultura pentru mar. Pomii altoiti pe portaltoi vegetativi (M9. soiuri cu ramificatii lungi si viguroase.In exploatatiile viabile. fusul subtire. Cu toate ca portaltoiul produce schimbari importante in cresterea si rodirea pomilor . Cresterea si rodirea In conditiile de livada. asezate etajat( James Grive. Granny Smith . Frumusetea Romei. Dupa modul de ramificare.

Wagner premiat. Caderea fiziologica a fructelor este mai accentuata la soiurile Jonathan.. Tepusele se formeaza mai intai pe ax si sarpante. Prima). La merii maturi. la care semischeletul si ramurile de rod se amplifica mult prin alungire si ramificare. Soiurile spur rodesc pe tepuse ( Starkrimson. Aceste ramuri se formeaza pe lemn tanar de scelet sau semischelet de 1-3 ani. Patul si Wagner premiat si mai mica la soiul Golden Delicious. nuieluse si mladite. Idared. care atarna si umbreste coroana. Drept urmare ramurile de schelet se degarnisesc usor. . Pentru stabilirea liniei de taiere a pomilor se fac aprecieri generale asupra varstei si starii de vegetatie a pomilor. apoi dupa 2-3 fructificari . Jonathan. iar urmatorii 2-3 ani pe un semiscelet garnisit cu tepuse. iar noile cresteri sunt mici si debile. Marul spre deosebire de alte specii. pomii se incadreaza si se mentin in parametrii constructivi ai coroanei. la 25-30cm. -redresarea pozitiei sarpantelor si a subsarpantelor prin taieri de transferare a directiei de crestere . . . infloreste tarziu si de aceea scapa de ingheturile tarzii de primavara. pentru prevenirea formarii .1. cu un semischelet relativ slab. Mutsu. ramura de ramura . . .reinnoirea semischeletului cu ramuri anuale viguroase. in varsta de 2-5 ani In primul ande rodire. . care fructifica frecvent pe nuieluse si mladite (Golden Delicious. Majoritatea soiurilor de mar sunt autosterile si deci au nevoie de polenizare incrucisata.inlocuirea semischeletului viguros cu pozitie verticala. pe un semischelet scurt si viguros.umbrerlei pomului’’ . format in urma taierilor de plafonare. inclinarea. La merii tineri.repartizarea uniforma a rodului in coroana pomilor.Delia. Nu se fac scurtari de ramuri. pentru a nu provoca cresteri noi si indesirea coroanei.scurtarea in cepi a semischeletului aflat in curs de epuizare pentru multiplicarea punctelor de crestere si ramificarea sarpantelor si subsarpantelor . pentru a le determina sa initieze formarea mugurilor de rod. majoritatea soiurilor de mar fructifica pe ax si pe saante. prin reductia semischeletului lung si subtire. Soiuri standard. semischeletul si ramurile de rod se reinnoiesc contunuu. taierile sunt relativ reduse si constau in rarirea formatiunilor indesite. Taierile de productie Dupa intrarea merilor pe rod se fac taieri de productie pentru mentinerea unui echilibru fiziologic intre procesele de crestere si fructificare. Goldenspur. asigurandu-se astfel un raport favorabil de 3 :1 intre ramurile anuale si multianuale. a incarcaturii de rod si a dimensiunilor ramurilor anuale. Prin taieri trebuie sa se asigure : -imbunatatirea regimului de lumina din interiorul coroanei . La soiurile cu sarpante si subsarpante garnisite cu numeroase ramuri de rod se fac taieri de rarire.realizarea unui spatiu de lumina intre sarpantele suprapuse. -simplificarea si regenerarea ramificatiilor fructifere complexe si imbatranite . rodesc abundant si se epuizeaza foarte repede. punandu-se accentul pe suprimarea celor verticale. crescute lateral si distantate relativ simetric. intre mugurii vegetativi si cei roditori. dispus orizontal. 2. iar zona productiva se deplaseaza foarte repede spre periferia coroanei. se fac taieri severe pentru realizarea unui echilibru intre elementele permanente (schelet) si nepermanente (scemischelet si ramuri de rod) ale coroanei si intre ramurile purtatoare si nepurtatoare de rod. . arcuirea si torsionarea ramurilor verticale viguroase. Prin taieri . Yellospur).

Intensitatea taierii se stabileste in functie de varsta si vigoarea semischeletului si a ramurilor de rod. de prezenta sau absenta rodului si de reactia soiului la taiere. nivelul cresterilor anuale poate fi relativ cresteri slabe redus . Acest caz se intalneste la soiul Golden delicious altoit pe M9. se intensifica reductia scheletuluisemischeletului. In aceste conditii se va tine cont de numarul si vigoarea acestor ramuri in coroana. sunt indicte urmatoarele interventii : . Ramuri scurte si debile .cazul III. . Rarirea se face prin suprimarea ramurilor slabe. Linia de taiere va consta in : -pastrarea tepuselor ca puncte principale de rodire .cazul II. La cresteri slabe. Cand in coroana pomilor domina ramurile viguroase. . Pentru activarea cresterilor si prevenirea unei diferentieri abundente a mugurilor de rod. . Ramuri lungi si viguroase .cazul IV.pomi cu cresteri viguroase. garnisit cu numeroase ramuri de rod. Ramurile retinute nu se scurteaza pentru a nu intarzia cu un an formarea mugurilor de rod. La cresteri normale se urmareste rea lizarea unei repartizari uniforme a mugurilor in coroana in asa fel incat distanta dintre fructele recoltate sa fie de 15-20 cm. la distanta de 25-30cm. concomitent cu diminuarea incarcaturii de rod a pomului.pomi fara rod. . a). Interventiile prin taieri constau in : .efectuarea unor reductii puternice in lemn de 3-4 ani pentru activarea de noi cresteri (din mugurii dorminzi si adventivi) pe sarpante si subsarpante. precum si a vetrelor de rod imbatranite (dupa 5-6 recolte). La acesti pomi se fac amputari severe pentru diminuarea punctelor de rodire in favoarea celor vegetative. in vederea formarii unui semischelet puternic.cazul I. situate intre cele viguroase. mult diferentiate intre ele : . .o reducere severa a semischeletului subtire si degarnisit. Cand pomii rodesc excesiv de mult sau sunt supusi unor taieri severe pentru regenerarea coroanei si a structurilor fructifere. . la soiurile de mar apar 5 situatii. excesiv de mare.pomi cu o incarcatura de muguri de rod supra-optimala si cresteri slabe In anii de mare productie.rarirea ramurilor anuale viguroase. prin taieri se urmareste temperarea cresterii acestora si crearea unor conditii mai bune pentru formarea mugurilor de rod. concomitent cu simplificarea formatiunilor fructifere retinute. . iar incarcatura de rod.simplificarea si reintinerirea semischeletului puternic ramificat. . In perioada de mare productie.Pomi cu multe ramuri de rod viguroase. mugurii de rod nu se formeaza. b). -mentinerea integrala a tuituror nuieluselor si mladitelor .suprimarea sau reintinerirea semischeletului care nu a fost supus taierilor de regenerare in anul precedent. purtatoare de rod a).pomi cu o incarcatura optima de muguri de rod si cresteri normale sau slabe.

utile fructificarii . Bella di Giugno. Cardinal) formeaza mladite viguroase. medii (833-1250pomi/ha)si mari (15003333pomi/ha). Abatele Fetel. care nu a fost afectat de taierile de regenerare din anul precedent. . pentru formarea de noi puncte pentru anul urmator .In timpul fructificarii. . Buzau. In zonele de sud si sud-est ale tarii (Bucuresti. purtatoare de rod. de regenerare a formatiunilor de rod simple si complexe. . cazul V. Pana la obtinerea unui sortiment nou de pere. Dambovita.Taierea pomilor neglijati. cel mult se reduce semischeletul periferic. prin taieri efectuate la nivelul unui pintrn sau tepusa . dupa 5-6 fructificari. .si Botosani. soiurile de par se planteaza in livezi cu densitati mici (500-625 pomi/ha). s-a observant ca in multe livezi pomii au inceput sa produca din ce in ce mai putin si sa se usuce. Morettini. nuieluselor si mladitelor la distanta de 25-30cm una de alta. .suprimare ramurilor vegetative situate pe curbura semischeletului si pastrarea celor laterale. garnisit cu pinteni multianuali. PasseCrassane. unde temperature medie anuala este cuprinsa intre 9.reductia sau eliminarea in totalitate a semischeletului batran si epuizat. palmeta si fus subtire. se supraincarca cu muguri de rod si tind safructifice intermittent. sortimentul de par este compus din soiurile: Trivale. Mehedinti. Williams rosu.rarirea smicelelor. Conference. - - Specificul culturii parului In tara noastra. In perioada de productie unele soiuri Golden delicious Wagner premiat. La pomii aflati in declin.50C si 110C. b). valoros si rezistent la boli si daunatori si sa aplicam mai putine tratamente poluante.Pomi cu cresteri viguroase relativ putine. Valcea. Williams. Contesa de Paris si Cure. . Argesis. Prahova. cultura parului este cantonata in zona colinara si are o pondere mai mare in jidetele Arges. taindu-se la nivelul unei ramuri viguroase cu pozitie exterioara. Soiurile de par altoite pe gutui se planteaza pe soluri fertile si profunde. iar cele altoite pe portaltoi franc . pentru diminuarea semischeletului cu pozitie defectuoasa in coroana care timp de 2-3 ani nu a format ramuri purtatoare de rod. concomitent cu scurtarea a 1/3 din lungime a celor existente. Suceava. Untoasa precoce. La acesti pomi nu se fac taieri .reductia semischeletului slab periferic. Triumf. Pomi sunt condusi ca piramida etajata rarita. Parul (Pirus sativa). intalneste conditii favorabile de cultura in zonele mai calde. In acest scop se fac taieri : de reductie a axului semischeletului si a ramificatiilor laterale .regenerarea ramificatiilor de rod. Odata cu diversificarea sortimentului de soiuri si portaltoi se spera sa se mareasca arealul de cultura . Medgidia). in anul fara rod se fac taieri severe in lemn de 4-5 ani pentru refacerea streucturii nepermanente a pomului. dar. purtatoare a unui mare numar de muguri de rod (15-25). Desi putine la numar (3040 ramuri pe pom ) mladitele pot asigura o productie normala datorita numarului mare de fructe legate la nivelul ramurii. unele soiuri de mar altoite pe portaltoiul M9 ( Prima. In functie de traditie si de vigoarea pomilor.

Specificul culturii piersicului Piersicul intalneste conditii favorabile de cultura de cultura in Campia roamana si in Dopbrogea . reductie si regenerare. Cand sunt altoite pe acelasi portaltoi. In acest caz se fac taieri de rarire. Hardy)et. Soiurile incompatibile cu gutuiul se altoiesc cu intermediary (un soi de par compatibil cu gutuiul: Cure. Soiuri standard. c).Abatele Fetel . Oliver de Serres. Pastravioara. pentru obtinerea unei recolte normale. cultura piersicului a inceput sa se dezvolte. in noile plantatii se stabilesc polenizatorii. Cand pomii intra in perioada de mare productie.soiuri cu vigoare mijlocie: Untoasa Bosc. Passe Crassane. piersicul crestea liber pe dealurile insorite alaturi de vita de vie. in functie de vigoarea acestuia. Cresterea si rodirea Soiurile de par cresc mai puternic pe portaltoii franc si mai slab pe gutui. Josefina de Malines b). apar diferente de crestere intre ele in functie de insusirea lor genetic. incat in 1989 piersicul ocupa locul 3 ca productie si importanta economica. Infloresc mai devreme soiurile Contesa de Paris. Untoasa Hardenpont. dupa mar si prun. Doyenne du Comice. Joule Guyot si cel mai tarziu soiul Napoca. Soiurile de par infloresc mai devreme decat cele de mar. care fructifica pe tepuse. Untoasa precoce Morettini.Untoasa Bosc . se aplica taieri lungi si o regenerare periodica a semischeletului. Dupa vigoarea de crestere. majoritatea soiurilor de par se comporta ca autosterile. o reductie periodica in lemn de 4-5 ani a semischeletului si o regenerare individuala a formatiunilor fructifere complexe sunt necesare pentru a stimula aparitia unor noi puncte de crestere.Abatele Fetel. Untoasa Giffard.Pentru export si consumul in . O data cu introducerea in cultura a soiurilor americane cu pulpa galbena. care fructifica pe tepuse: Passe Crassane. taierile normale constau in reductia semischeletului la 3-6 tepuse. Dr. precum si in centrul si nord-vestul Transilvaniei. b). soiurile spur. noile plantatii trebuie infiintate cu soiuri care au valoare in functie de destinatia si modul de valorificare a productiei . Taierile de productie La pomii tineri. Pentru relansarea culturii piersicului . in podgoriile din Muntenia si Oltenia. dar pierderile cauzate de ingheturile de revenire sunt minime si nu afecteaza recolta. care fructifica pe mladite (Wiliams) si formeaza tepuse pe lemn tanar (2-3 ani). La soiurile standard. care rodesc predominant pe nuieluse si mladite Williams. soiuri de vigoare supramijlocie si mare: Cure. Williams. A urmat o perioada de stagnare si chiar decadere. Plantatiile erau reduse ca numar si cuprindeau numai soiuri cu pulpa alba. in zona de campie si colinele dealurilor din vest.. Contesa de Paris. Ducesa de Angouleme. inmultite prin samburi. Tipul de fructificare diferentiaza soiurile de par in : a). Cure. tepusele sunt situate pe vetre de rod (cu multe ramificatii). dar exista si soiuri cu tendinta de a lega fructe fara fecundare (partenocarpie). In timpul fecundarii. . Cu multi ani in urma. Cu toate acestea. Joule Gutot si Josefina de Malines. pentru toate soiurile de par. Pastavioara. cu polen fertil. aceste soiuri se impart in : a).pe soluri mai sarace. soiuri cu vigoare mica: Dr.

Vivian. Babygold 6. Springold. Piersicul intra pe rod in anul 3-4 de la plantare. Independence. migdal amar si corcodus. care indesesc coroana si favorizeaza instalarea timpurie a fenomenului de autorarire sau de degarnisire a ramurilor de schelet. Pentru gradinile familiale trezesc interes soiurile pitice (dwarf) si semipitice (semidwarf). iar pentru industrializare . mai importante sunt soiurile :Madeleine Pouyet. Datorita acestui ritm rapid de crestere . Soiurile altoite pe acesti portaltoi au o vigoare mare si mijlocie si sunt mai rezistente la seceta si ger. Sortimentul de soiuri Sortimentul la piersic este compus din : piersici propriu-zise. Dintre piersici. Cresterea si rodirea Soiurile de piersic au o crestere intense si o precocitate in rodire foarte pronuntata. Migdalul amar imprima soiurilor de piersic cresteri mai mici si o foarte buna rezistenta pe solurile calcaroase si secetoase. Southland. Necterinele sunt prezente la noi prin soiurile : Crimsongold. In livezile superintensive. Springtime. Piersicul pitic se planteaza la 3/1m si se conduce conduce sub forma de tufavas. Soiurile de piersic sunt autocompatibile (cu mici exceptii) si de aceea nu sunt necesare alte soiuri polenizatoare la plantare.necterine si pavii. Halehaven. Redhaven. Paviile sunt pubescente. cu 2-3 serii de anticipati. nectarinele si paviile. fantasia si Romamer. Portaltoii piersicului Piersicul se altoieste pe piersic. au pulpa tare si aderenta la sambure. compacte si columnare. Sortimentul de pavii este alcatuit din soiurile: Fortuna. Flacara etc. care necesita taieri putine si fructele pot fi recoltate direct de pe sol. In perioada de tinerete. Corcodusul se foloseste mai rar ca portaltoi pentru piersic si numai pe solurile grele. Specificul infiintarii plantatiilor Cultura piersicului standard se infiinteaza in sistem intensiv si superintensiv. fructifica .4m in livezile intensive in care pomii sunt condusi cu coroane aplatizate. Jerseyland. compacte si umede. iar mai tarziu. La inceput pomii fructifica pe ramuri mixte si anticipate. Din piersicul comun au fost selectionati si omologati in tara noastra doi portaltoi : De Balc si Oradea 1. pomii formeaza lastari vigurosi. pomii sunt plantati la distanta de 3/1m si dirijati sub forma de cordon vertical. cand intensitatea cresterilor se reduce. Nectared 4. rodire si degarnisire durata de viata a piersicului nu depaseste 12-14 ani. Distantele de plantare sunt de 6/4m in livezile clasice in care pomii sunt dirijati ca vas ameliorat si 4. Cardinal. Nescarinele au pielita neteda si pulpa aderenta la sambure. Elberta.stare proaspata se folosesc piersicile propriu-zise. Nectered 6. Babygold 8 etc. Piersicile au pielita pubescenta si pulpa galbena sau alba.

. cu sarpantele si subsarpantele degarnisite. care ulterior devin ramuri mixte. Se inlatura buchetele . In total pe pom se obtin 20-30 ramuri mixte (normale si anticipate). La pomii aflati la sfarsitul perioadei de mare productie. apropiate de schelet si cu multi muguri floriferi. taindu-se deasupra unei anticipate viguroase. pe fiecare ramura taiata in timpul vegetatiei sunt retinute 1-2 anticipate. salbele si ramurile anticipate. care pot suplini prin muguriilor floriferi ramurile mixte de un an. cu salbe si buchete de mai viguroase. Ramurile mixte ramificate (cu anticipate) se simplifica. care se raresc la distanta de 10-15cm. Pe ramurile anuale. In aceste cazuri exista tendinta indesirii si umbririi reciproce a pomilor si drept urmare diferentierea mugurilor si maturarea lemnului au mult de suferit. care prezinta spre varf mixte si salbe. Soiurile sunt precoce si foarte productive. deoarece au ramificatii multe si debile. cu pierderi mari de ramuri si muguri de rod. In plantatiile cu densitate mare. La pomii intrati in plina productie. ci o perioada de vegetatie pr3elungita. Taierile de productie Taierile de productie la pomii tineri constau in rarirea ramurilor mixte (la 2025 cm). cu coroane dese formate din ramuri scurte normale si anticipate. se raresc la 10-15 cm una de alta. efectuata primavara devreme. pomii lastaresc puternic si dezvolta ramuri viguroasede 1-1. Piersicul are un repaus scurt si o inflorire timpurie (aprilie). Dintr-un mugure florifer se formeaza o singura floare. Ramurile mixte care garnisesc sarpantele se raresc prin suprimarea celor slabe. Dupa un an de productie.si pe salbe si buchete. taierile de productie incep din timpul vegetatiei si constau in ciupirea lastarilor formati pe ax si saprante (la 25-30cm lungime) in vederea obtinerii unor anticipate viguroase (40-60cm). La taierea de normare. in sensul ca sunt retinute pentru compensarea rodului pierdut toate ramurile viabile din partea de sus a coroanei . ramurile de rod aflate in numar mare sunt mai dese si de vigoare slaba. sunt acceptate pentru rodire si ramuri mixte evoluate ( de 2 ani). Prelungirea semischeletului se reduce la nivelul unei salbe viguroase. Fructele sunt acceptabile ca marime si de calitate apropiata celor obtinute de la soiurile standard. ramurile fructifere predominante sunt salbele si buchetele de mai. In anii cu ierni grele si geruri aspre. cu salbe si buchete.8-1. suprimarea salbelor si buchetelor. oferind un peisaj coloristic fara egal. iar celelalte salbe cu un potential de fructificare redus se suprima. daca se gasesc in prelungirea semischeletului.4m). Ramurile mixte viguroase se scurteaza la 60-70cm lungime sau se elimina cu o portiune delemn vechi. La taierea de productie se retin mai multe ramuri de semischelet.5m lungime. linia de taiere se schimba. frunze mari intens colorate si flori simple sau involte. se bazeaza taierea moderna a piersicului. Daca acestea sunt prea dese. care se deschid esalonat pe o perioada mai indelungata. Se suprima si semischeletul periferic. de culoare roz sau rosu-frez. mugurii suplimentari (adventivi si dorminzi) de pe sarpante si subsarpante sunt mai usor activati in crestere decat la celelalte specii pomicole. lipsite de rod. mugurii piersicului sunt asezati solitar(buchete. In urma taierilor de fructificare. Piersicul dwarf prezinta pomi de talie mica (0. La acesti pomi. iar cele de semischelet se suprima. In aceasta situatie. Pe existenta acestor lastari. Dupa rodire aceste ramuri se inlatura. taierile de productie se executa primavara tarziu. salbe) sau in grupuri (ramura mixta). cand scoarta ramurilor se brunifica si mugurii se usuca.

Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriase). unele din ele fiind prezente si astazi in sortiment. Renclod Althan. . deosebit de valoroase ( Tuleu gras. Olt. 5-6 ani (Tuleu gras.0m . soiurile de prun se grupeaza in : -soiuri cu inflorire timpurie – Gras romanesc .5 milioane de pruni.Agen. Vinete de Italia . Agen).soiuri cu inflorire tarzie –Tuleu gras si Vinete romanesti. cultura prunului era concentrata la acea data mai ales in judetele Arges si Valcea. In prezent sortimentul de prun este destul de variat. la 3. In anii 9-10 de la plantare. Minerva). cercetatorii recomanda soiurile : Gras romanesc.5-5.Specificul culturii prunului Prin plantarile masive efectuate in gradinile populatiei. din regiunile intîi si aIi-a pomicola. Tuleu gras si Timpurie Rivers dau rezultate slabe in zonele mai inalte . Soiurile cu coroane compacte. .5-1. cu unghiuri de insertie diferite in functie de soi. intensive si superintensive.soiurile : Anna Spath. Albatros. Pentru plantatiile de prun care se infiinteaza : . In livezile clasice. rodesc pe ramuri mijlocii si ramuri lungi. In aceste zone temperatura medie anuala de 9-100C si precipitatiile insumate de 650mm ceeaza conditii deosebite de cultura pentru prun. Exista insa si soiuri care au coroanele mai rare si mai bine luminate (Stanley. Dupa recensamantul din 1979 . Prahova. Majoritate soiurilor au coroanele compante si umbrite datorita numarului mare de lastari anticipati care apar inainte de intrarea pomilor pe rod (Agen. iar cele altoite pe prunul franc au talie mijlocie (5-7m) sau mica (3.soiul Vinete de Italia nu se adapteraza la conditiile de campie.0-3.o / 4. Intrucat majoritatea soiurilor de prun sunt autoincompatibile se recomanda ca in parcela sa se planteze 2-3 soiuri cu inflorire simultana pentru asigurarea polenizarii incrucisate.Stanley .0 m. soiurile de prun trebuie sa fie amplasate mai ales in localitatile consacrate.5-4. -pe coline si la campie. . cu peste 3.Stanley. Silvia. prunul se planteaza la distanta de 5.4-4m ). Anna Spath). Spre deosebire de mar si par.5m lungime.5. Pentru obtinerea unor rezultate economice valoroase. iar cele cu coroane aerisite pe buchete ramificate. In functie de momentul deschiderii florilor. in care de-a lungul veacurilor s-au format numeroase populatii locale. Livezile care se infiinteaza sunt clasice. prunul este pe primul loc in randul speciilor pomicole cultivata in tara noastra. Durata de viata a prunului variaza intre 25-35 ani.pe dealurile inalte si mijlocii. in livezile intensive la 5/ 3. iar la superintensive.5/2m (Agen. Caras-Severin si Hunedoara cu 3-3. prunul infloreste mai devreme. Infiintarea plantatiilor Prunul se planteaza pe terenuri plane si terenuri amenajate in terase si in parcele prevazute cu alei de trafic tehnologic.si Gras ameliorat . Centenar si Stanley. Pomii incep sa fructifice cand au varsta de 3-4 ani (Stanley. in tara noastra.soiurile Anna Spath. Cresterea si rodirea In primii ani de livada prunii formeaza cresteri viguroase de 0. -pe dealurile subcarpatice – soiurile : Pitestean. Vinete romanesti). Peche).5 milioane de pruni si in judetele Buzau.6.soiuri cu inflorire mijlocie. Carpatin. soiurile de prun altoite pe corcodus au o talie mare (910 m). la safarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie.

Exista si populatii de visin care s-au format si s-au extins in gradinile familiale din zonele de campie si pana in cele premontane. care constau in intinerirea semischeletului care a depasit varsta de 4-6 ani. La soiurile cu ramuri viguroase.Dupa modul in care se comporta florile in timpul fecundarii. Beneficiind de un sortiment valoros de soiuri autofertile autohtone. soiurile de prun se impart in : -autocompatibile (Stanley) -partial autocompatibile (Agen) . unde visinul se inmulteste prin drajoni si fructifica de timpuriu. Cultura visinului este relativ redusa in tara. cu atat mai mult cu cat visinele sunt cerute la export. In zonele de sud-est si nord-vest ale tarii se intalnesc populatii si hibrizi naturali ( Prunus cerasus x Prunus fruticosa). Arges. scurtarea semischeletului tanar. Cu aceasta ocazie se reduce semischeletul care s-a degarnisit in timpul ramificarii. Cea mai mare parte din productia de fructe se obtine din gradinile populatiei. . garnisite cu buchete ramificate (Stanley.3-1/2 din lungime . eliminandu-se toate portiunile degarnisite si neproductive. deasupra unei ramuri viguroase. Bacau. precum si a celor epuizate de recolte. Specificul culturii visinului Visinul se cultiva in principal pe colinele judetelor botosani. pentru fructificare si ramificare. Anna Spath). La pomii netaiati ani de-a randul. Vrancea. La pomii aflati in plina rodire. Vinete romanesti. se suprima ramurile care au rodit alsab si prezinta zone mari neroductive. Mures. sarpantele si aubsarpantele se taie in lemn de 5-6 ani deasupra unei ramificatii laterale. curbate si subtiri ( Tuleu gras. vaslui. exista garantia realizarii unei recolte economice din acest punct de vedere. portaltoi nanizati si tehnologii de cultura moderne. Taierile de productie La soiurile cu ramurile de schelet dresate si fragile. cu cresteri mai reduse si pozitia sarpantelor arcuita si orizontala. tara noastra poate si trebiue sa extinda intr-un ritm rapid cultura superintensiva a visinului. Iasi. petru ramificare si fortificare. cu cresteri normale. Valcea si Dolj. taierile sunt mai usoare si constau in scurtarea prelungirilor sarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificarii. Cluj.autoincompatibile (Tuleu gras) Soiurile autoincompatibile partial sau total fructifica normal numai in conditiile in care li se asigura cei mai buni polenizatori. evitandu-se astfel dezbinarile si frasngerile ramurilor. Grase romanesti) se fac taieri de reductie in lemn de 3-4 ani. se fac taieri in fiecare an pentr normare incarcaturii pomilor cu rod. se fac taieri in lemn de 4-5 ani. unei lacome si de semischelet 1.alungit. La pomii vigurosi . garnisit cu numeroase buchete si ramuri mijlocii. cu portul redus precoce si autofertili care an de an dau productii mari de fructe de cea mai bina calitate. iar ramurile debile si epuizate se suprima. Cand 20-30 % din flori au fost fecundate.

soiurile arbustoide incep a drajoneze. Soiurile arbustoide aflate in cultura sunt :Pitic de Iasi. care incepe sa fuctifice in anul 2 de la plantare (soiul Vrancean). Morella neagra tarzie. mai putin ramificate.soiuri foarte precoce : Vrancean . . Taierile de productie Prin taierile de productie se limiteaza extinderea sarpantelor si subsarpantelor in afara cadrului proiectat. . se reinnoieste semischeletul epuizat si se fortifica formatiunile tinere. Incepand cu anuii 3-4 de la plantare. formata din ramuri permanente si nepermanente viguroase. dupa recoltarea fructelor. Soiurile arborescente realizeaza pomi inalti de 5-6 m. Mocanesti16. suficient de valoroase. Fructificarea se realizeaza in principal pe ramuri plete si mai putin pe ramuri mijlocii si buchete de mai. cu trunchiul definit si coroana globuloasa si ampla. coroanele globulosturtite. soiurile de visin pot fi grupate in : . Taierile de productie se pot face si vara. pentru ca bratele coroanei tufa vas sa fie formate cat mai aproape de nivelul solului. orizontale. Semischeletul imbatranit. cu un potential mare de crestere si de ramificare.Infiintarea plantatiilor Se infiinteaza pe terenuri usoare si bine drenate. La soiurile arbustoide. Din aceasta grupa fac parte soiurile Mari timpurii. Visinul este o sepcie precoce. adeseori pletoase. iar cel format prin evolutia pletelor se poate reface taindu-l deasupra unei formatiuni de rod (buchet de mai. ramuri mijlocii). .5m. in sistem intensiv la distanta de 4x3m superintensiv la distanta de 3/1. se suprima. soiurile de visin se pot grupa in : soiuri arborescente si soiuri arbustoide. Scuturator. Reductiile axului sarpantelor si subsarpantelor se fac deasupra unor ramuri laterale. Crisana2. Avantajul taierii de vara consta in aceea ca imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei. care sa poata prelua energia de crestere si sa o repartizeze uniform pe formatiunile fructifere. fortifica mugurii diferentiati si limiteaza aparitia gomelor pe sectiunile taiate ale ramurilor. pe care sunt inserate buchete de mai si ramuri mijlocii. pomii au o inaltime mica (2-3m). timpurii de Cluj .soiuri tardive : Mari Timpurii.soiuri precoce : Nana. Spaniole . alcatuite din ramuri lungi si subtiri. Cresterea si rodirea Dupa vigoarea de crestere si habitus. Reductia semischeletului se executa la nivelul unei ramuri anuale vegetative sau de rod. Vrancean. Pentru livezile superintensive se folosesc vergi subtiri si cu mugurii axilari in totalitate. Dupa varsta intrarii pe rod.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful