Tema Proiectului

Tehnologia de Executie a
Zidariei cu Piatra Naturala

ARGUMENT

Dezvoltarea in ritmuri inalte a economiei national, ridica in fata
constructorilor raspunderi deosebite in realizarea programelor de constructie
de toate genurile (industriale, civile, social-culturale).

Imbunatatirea activitatii in constructii cere sa se ridice continuu gradul
de industrializare a lucrarilor.

Lucrarile de zidarie au pus si pun in continoare problema mecanizarii
operatiilor de lucru care se executa manual cerand muncitorilor efort fizic.

Masurile de tehnica securitatii muncii au ca scop sa se previna, sa se
inlature sau sa se reduca pericolele de accindentare a muncitorilor pe
santiere.
Ca urmare, muncitorii si sefii de echipa sau brigada trebuie sa analizeze atent
lucrarile si la nevoie sa ceara explicatii maistrilor, tehnicienilor si inginerilor.

1

CAP. I. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI DIN PIATRA
NATURALA

Dupa forma si dimensiunile pietrelor si dupa modul de asezare in zidarie, se pot executa
zidarii: din piatra bruta, din piatra cioplita, din piatra lucrata, mixte.

1. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI DIN PIATRA
BRUTA

Aceste zidarii se alcatuiesc din piatra de cariera sau bolovani de rau in forme neregulate,
asa cum se scot din cariera sau din rau. Pietrele se cioplesc usor cu ciocanul, pentru a se putea
aseza cat mai bine in zidarie, indepartandu-se partile pamantoase moi sau fisurate.
Grosimea zidariilor portante va fi de cel putin 60 cm, cand se executa din piatra bruta
sparta neregulat sau bolovani de rau si de cel putin 50 cm pentru cele din piatra bruta cu doua
fete plane si paralele; mortarul intrebuintat va fi de var si ciment, cel putin de marca 10.
Dupa modul si felul de asezare a pietrelor, zidariile din piatra bruta pot fi cu rosturi
orizontale sau de forma poligonala.

1.1. Zidaria din piatra bruta cu mortar, cu rosturi orizontale

La zidaria din piatra bruta cu mortar, cu rosturi orizontale (fig. XIII. 1, a) rosturile au 2-5
cm grosime, iar pentru o buna legatura este necesar ca cel putin la fiecare 2 m inaltime sa se
introduca un rand sau doua de pietre cu forme regulate, cu rosturi orizontale (fig. XIII. 1, b).
Pietrele din acelasi rand se aleg astfel ca sa aiba toate aceeasi inaltime. Randurile
continand pietre cu coada mai lunga trebuie sa alterneze cu randuri continand pietre cu coada
mai scurta, iar rosturile verticale trebuie sa fie tesute.

2

Fig. XIII. 1. Zidarie din piatra bruta:
a,b,c - zidarie din piatra bruta cu mortar, cu rosturi orizontale
(a, b - alcatuirea zidariei in camp; c - alcatuirea zidariei la colturi);
d - zidarie din piatra bruta poligonala; liniile punctate reprezinta legatura la asiza inferioara.
Pietrele de la muchii si colturi se aleg si se cioplesc ca sa prezinte doua fete mai plane la
echer (fig. XIII. 1, c); rosturile orizontale pe fetele vazute trebuie sa aiba adancimea de 10-15
mm.
Aceste zidarii se intrebuinteaza, la fundatii, ziduri de imprejmuiri, pereuri, socluri etc.
Inainte de a fi asezate in opera, blocurile se curata si se uda cu apa, pentru o mai buna
aderenta a mortarului. Primul strat al zidariei se executa din pietre cat mai mari si de forme
regulate.Peste el se asterne un strat de mortar plastic, in care se aseaza apoi blocurile de piatra ale
randului urmator, urmarind teserea rosturilor si legatura lor in toata grosimea zidariei. Pentru
aceasta este bine sa se aseze mai intai pietrele in uscat, gasindu-le pozitia cea mai buna de
legatura in randurile inferioare. Dupa aceea se intinde stratul de mortar si se aseaza din nou
pietrele. Executia incepe cu randurile exterioare; spatiile mai mari dintre pietre se umplu cu
piatra sparta, iar rosturile se umplu cu mortar. Blocurile se indeasa apoi prin batere usoara cu
maiul.

3

Peste fiecare rand de blocuri se aseaza, cu ajutorul mistriei, un strat de mortar, iar apoi
randul urmator de blocuri.
Pentru executarea colturilor si incrucisarilor, se folosesc blocuri din piatra cu dimensiuni
cat mai mari si se urmareste sa se asigure legatura rosturilor in sirurile vecine, prin intreruperea
alternativa a randurilor dupa cele doua directii.
La intreruperea lucrului nu trebuie lasat asternutul mortar, iar la reluarea lucrului
mortarul trebuie sa fie asternut dupa ce zidaria executata a fost bine udata.
Zidaria din piatra bruta se executa de catre o formatie de lucru alcatuita dintr-un muncitor
calificat (zidar), care traseaza, intinde sfoara si aseaza randurile din exterior si un ajutor care
intinde mortarul cu canciocul si executa randurile de umplutura din interior.

1.2. Zidaria din piatra bruta poligonala
Aceasta zidarie se excuta numai din piatra. Pietrele au fata vazuta cu muchiile de cel
putin 15 cm, iar muchia cea mai lunga nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1½ dimensiunea
celei mai mici.
Fata vazuta a pietrelor trebuie sa fie o figura cu unghiuri iesinde, care sa se adapteze cat
mai bine unghiului intrand format de doua pietre alaturate. Se va evita pe cat posibil completarea
cu bucati de piatra.
Pietrele se aseaza astfel ca in nici un punct sa nu se intalneasca mai mult de trei rosturi,
iar rosturile sa nu fie dintr-o linie continua verticala.
Aceste zidarii se utilizeaza la aceleasi elemente de constructie ca si zidaria din piatra
bruta, insa numai in elevatiile constructiilor.
Pentru realizarea legaturii, pietrele suprapuse alterneaza (una cu coada lunga, una cu
coada scurta). Pietrele cu cozile scurte au lungimea de cel putin 25 cm, iar cele cu cozi lungi de
cel putin 35 cm.
Fata vazuta a zidariei se finiseaza prin umplerea rosturilor cu mortar sau se rostuieste
(fig. XIII. 1, d).

1.3. Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei din piatra cioplita

Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de cariera care in prealabil au fost cioplite.
Fata vazuta este cioplita din gros, cu muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale,
blocurile sunt cioplite din ciocan, la echer, pe 3-7 cm, pentru a putea fi asezate in bune conditii in
zidarie.
Masa blocurilor de piatra nu trebuie sa depaseasca 25-30 kg, astfel ca sa poatea fi
manevrate de un singur om.

4

Fig. XIII. 2. Zidarie din piatra cioplita si din piatra prelucrata:
a, b, c - din piatra cioplita
(a - cu o fata vazuta; b - cu ambele fete vazute; c - zidarie moderna);
d, e, f - zidarie din piatra lucrata
(d - din moloane; e - din piatra cu aspect de mozaic-poligonala; f - din piatra de talie).

Mortarul intrebuintat este de var si ciment, de cel putin marca 10.
Zidariile de piatra cioplita se lucreaza cu rosturi orizontale continue si rosturi verticale
intrerupte cu tesatura normala. Grosimea rosturilor la fata vazuta este de 1,5 - 3 cm.
Pentru reducerea tasarilor se va pastra, pe cat posibil, continuitatea randurilor, orizontale,
iar la fiecare 2 m se introduce un rand de piatra cioplita pe toata grosimea.

5

La zidaria din piatra cioplita, prevazuta cu o singura fata vazuta, se executa din piatra
cioplita numai paramentul, iar spatele din piatra bruta (fig. XIII. 2, a); in cazul a doua fete
vazute, asigurandu-se ca in acelasi rand, la o coada scurta pe o fata sa corespunda o coada lunga
pe fata opusa (fig. XIII. 2, b).
Zidariile din piatra cioplita sunt intrebuintate la acelasi fel de lucrari ca si cele din piatra
bruta.
Se mai poate executa zidaria de piatra cioplita astfel incat unele pietre din fata vazuta sa
fie asezate pe latura mica, avand atat rosturile orizontale, cat si cele verticale intrerupte. Rosturile
pot coincide pe inaltimea a cel mult doua randuri, iar la fiecare 2 m inaltime un rost orizontal se
executa continuu. Acest tip de zidarie se numeste zidarie moderna (fig. XIII. 2, c). Blocurile se
aseaza mai intai in uscat dupa care sunt ridicate si se intinde stratul de mortar si in el se aseaza
din nou blocurile, indesandu-le cu lovituri de ciocan pana ce mortarul iese din rosturi. Se asterne
stratul de mortar pentru umplerea rosturilor verticale si formarea rostului orizontal si se continua
operatia de zidire, dupa ce stratul orizontal a fost nivelat cu dreptarul, urmandu-se teserea
rosturilor verticale.
Pe randuri, zidirea incepe cu asezarea blocurilor exterioare folosind blocurile cioplite,
dupa care golurile dintre acestea se umplu cu piatra neregulata sau bruta.
Muchiile de la colturi, intersectii, ramificatii, golurile de usi si ferestre trebuie sa fie
drepte si cu unghiuri regulate.

1.3.1. Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei din piatra lucrata
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de cariera, prelucrate in forme regulate; fata
vazuta se prelucreaza inainte de punerea blocurilor in opera.
Pietrele nu trebuie sa aiba defecte (gauri, crapaturi, vine, incluziuni de argila sau de oxid
de fier etc.) si trebuie sa prezinte o fata curata.
Dupa modul de prelucrare a blocurilor si dupa felul de asezare a pietrelor, zidariile din
piatra lucrata pot fi alcatuite din moloane, din piatra cu aspect de mozaic (poligonale) si din
piatra de talie.

1.4. Zidarii din moloane

Aceste zidarii sunt alcatuite din moloane lucrate avand o fata dreptunghiulara lucrata
regulat (paramentul).
Cele 4 fete laterale sunt lucrate regulat la echer pe o adancime de 3-7 cm, iar
dimensiunile lor trebuie astfel alese incat blocurile sa poata fi manipulate de un singur om.

6

In raport cu dimensiunile si locul pe care-l ocupa intr-o constructie, moloanele pot fi:

● obisnuite sau cu coada scurta, cu o singura fata vazuta;
● butise cu coada lunga, cu o singura fata vazuta;
● curmezisuri, avand coada cat grosimea zidului si doua fete vazute, care strabat complet zidul.
Grosimea rosturilor in fata vazuta este de 1-1,5 cm.
Zidurile din moloane pot avea ambele fete vazute lucrate sau numai o fata lucrata curat si
cealalta lucrata brut.
Fata vazuta se prelucreaza spituita din gros, spituita fin, buceardata, raschetata, frecata
etc., prelucrandu-se toata suprafata pietrei, cu chenar sau cu bosaje, conform proiectului. Aceste
zidarii se intrebuinteaza la cladiri mai importante, insa numai in elevatie (fig. XIII. 2, d).

1.4.1. Zidarii din piatra cu aspect de mozaic (poligonale)
Aceste zidarii sunt alcatuite din blocuri avand aceleasi caracteristici ca si moloanele; se
lucreaza in acelasi mod cu deosebirea ca fata vazuta este poligonala in loc sa fie dreptunghiulara.
Zidariile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de alcatuire ca si zidaria de moloane
regulate si in plus a celor pentru zidaria din piatra bruta poligonala (opus incertum).
Fata vazuta va fi alcatuita din pietre care au in parament forme poligonale cat mai
regulate, fiecare piatra adaptandu-se exact la unghiul intrand format de pietrele pe care ea se
reazema (fig. XIII. 2, e).

1.4.2. Zidarii din piatra de talie
Aceste zidarii sunt alcatuite din blocuri de forma regulata, avand diferite grade de
prelucrare, impuse de prevederile proiectului si de distinatia constructiei la care se folosesc.
Pietrele sunt prelucrate pe patru fete (cele laterale), cinci fete (cele laterale si fata vazuta)
sau sase fete.
Pe fetele laterale, pietrele sunt lucrate cu dalta cu varf (spitul) sau cu ciocanul dintat
(bucearda); fata vazuta poate fi lucrata din gros, in bosaje, spituita, buciardata sau cu dalta si apoi
slefuita, lustruita etc.
Blocurile cu cel putin o dimensiune de 0,70 m, trebuie sa fie taiate cat se poate de exact ,
conform cu detaliile si profilele date in proiectul lucrarii, sa aiba muchiile vii si intregi, lipsite de
orice crapaturi.
Apareiajul acestor zidarii va fi cel stabilit prin proiect; in orice caz, la tesere se vor
respecta regulile de legatura obisnuite la orice zidarie.
Pentru o buna legatura transversala a zidurilor se vor prevedea butisele1, avand coada de
1,5 ori mai mare decat a blocurilor obisnuite 2, si curmezisurile 3 cu coada egala cu grosimea
zidului (fig. XIII. 2, f).
Grosimea rosturilor va fi de 2-5 mm; se va folosi mortar cu ciment, cel putin de marca
25.

7

Blocurile din piatra lucrata se aseaza initial pe pene din lemn sau metalice, care se scot
numai dupa ce mortarul s-a intarit. In unele cazuri, penele raman inglobate in stratul de mortar.
Mortarul, in stare fluida, se toarna in rosturi pe la partea superioara sau direct, prin ridicarea
blocurilor asezate initial in uscat. Rosturile vizibile se rostuiesc iar fetele vazute se prelucreaza in
diferite moduri. Urmele de mortar de pe fetele vazute se indeparteaza prin curatire cu o solutie de
5 – 10% acid sulfuric, iar dupa aceea cu apa sub presiune.

CAP. II. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR
1. PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE

Comportarea zidariei realizate din pietre cu forme regulate sau neregulate (fie ca sunt din
piatra bruta sau prelucrata, din caramida arsa, blocuri ceramice sau înlocuitori), ca un tot monolit
sub actiunea încarcarilor exterioare se datoreaza dpe de o parte modului de tesere a rosturilor, pe
de alta mortarului ca material de legatura.
În zidaria de caramida arsa caramizile se aseaza unele lânga altele formând rânduri de
caramizi, astfel ca zidaria este alcatuita dintr-un numar de rânduri de caramizi suprapuse pe
înaltime.
Caramida arsa confectionata pe cale mecanic are în tara noastra dimensiunile
standardizate de 240 x 115 x 63 mm, greutatea ei medie este de 3,0-3,3 kg, iar modularea
grosimii zidariilor realizate este multiplu de 12,5 cm.
Zidaria se executa din caramizi legate cu mortar, iar caramida pusa în opera se aseaza de
obicei pe lat. Uneori, la ziduri despartitoare foarte subtiri, se aseaza pe muchie (sau cant).
Caramida asezata cu fata lunga în lungul zidului se numeste caramida asezata pe lung, iar
rândul format astfel se numeste rând în lung sau din lunguri. Daca însa caramizile se aseaza cu
muchia scurta în lungul zidului, atunci acestea se numesc caramizi asezate pe lat sau în curmezis,
ia rândul astfel format se numeste rând în cap sau din curmezisuri (fig. XI.1).

8

Grosimea peretilor se executa în multiplu de ½ sau de o caramida, respectiv ½; 1; 1½,
mai rar 2 ; 2½ ; 3 caramizi.
În grosime, zidaria este formata din siruri de caramizi asezate în functie de tipul si
grosimea zidariei. Astfel :
- sir de fata (exterior) asezat la fata exterioara a zidariei ;
- sir interior, asezat la fata interioara a zidariei ;
- umplutura asezata între sirul exterior si cel interior.
Blocurile sau caramitzile care alcatuiesc zidaria sunt legate între ele cu mortar asezat în
rosturi orizontale si verticale. Sirurile de caramizi împreuna cu rosturile orizontale adiacente
formeaza asizele.
Legatura rosturilor se realizeaza prin alternanta rândurilor în lung si în curmezis si prin
deplasarea rosturilor verticale cu ¼ sau ½ caramida în adâncime. Aceasta deplasare face ca la
capatul peretelui sa nu se formeze un plan vertical, ci sa rezulte strepi, care se completeaza cu
bucati de caramizi obtinute prin cioplirea caramizilor cu ciocanul de zidarie sau cu mistria.
Strepii sunt verticali sau înclinati.

9

Rosturile zidariei se umplu cu mortar. Dupa pozitie, se deosebesc :
- rostul orizontal sau patul, care separa unul de altul rândurile de zidarie ;
- rostul vertical longitudinal care merge de-a lungul peretelui si desparte zidaria în siruri ;
- rostul vertical transversal, care intersecteaza peretele pe directia transversala si repara
pe aceasta directie caramizile din fiecare rând.
Reteaua de rosturi astfel dispuse formeaza legatura sau teserea zidariei.
Legatura zidariei se realizeaza prin alternarea succesiva a rândurilor de pietre (brute sau
prelucrate, caramizi arse, blocuri ceramice sau înlocuitori), puse în lung si de-a curmezisul, sau a
rândurilor mixte din pietre asezate în aceeasi sectiune orizontala în lung si de-a curmezisul, însa
diferit de la un rând la altul (fig. XI.2).

La zidaria de caramida, rosturile au grosimea de 12 mm cele orizontale si 10 mm cele
verticale, în afara de cazuri speciale prevazute de proiect, ele putând fi marite pâna la 15,
respectiv 20 mm la zidurile nemodulate.
Rosturile trebuie sa aiba grosime uniforma si sa fie bine umplute cu mortar, fara pietre
sau alte materiale care ar putea constitui puncte de sprijin nedorite în rost.

10

2. CELE TREI REGULI DE BAZA PENTRU EXECUTAREA ZIDARIEI

Alegerea materialelor pentru o constructie trebuie sa se faca tinându-se seama totdeauna
de proprietatile fiecarui material si de deformatiile care se produc într-un element de constructie
datorita sarcinilor ce actioneaza asupra lui. Astfel, piatra trebuie sa fie întrebuintata numai la
elemente comprimate, deoarece rezista bine la compresiune. Dimpotriva, întinderea, forfecarea si
încovoierea nu trebuie admise la lucrari din zidarie.
Zidaria fiind executata din blocuri mari sau mici, acestea trebuie sa fie astfel dispuse,
încât, dupa ce sunt legate între ele cu ortar, sa lucreze ca un masiv monolit.
Cerintele enumerate duc la obligativitatea ca zidaria sa fie executata cu respectarea unor
conditii bine definite, care sunt însumate în cele 3 reguli pentru executarea zidariei.

2.1. Regula întâi

Când blocul superior reazema în doua puncte pe un bloc situat dedesubt, atunci sub
actiunea fortei P blocul de deasupra va fi supus la încovoiere si în consecinta poate sa se rupa.
Când însa blocul superior se va rezema pe cel de dedesubt pe toata suprafata lui inferioara, atunci
sub actiunea fortei P piatra de deasupra va fi numai comprimata, solicitare la care ea rezista bine.
De aici rezulta ca la zidarie este necesar si obligatoriu ca transmiterea presiunii de la un
bloc la altul, de la o caramida la alta, sa se faca pe toata suprafata patului (suprafata de
rezemare). Acest lucru se poate realiza cel mai usor daca paturile se prezinta sub forma unor
suprafete plane.
Sunt cazuri când, desi paturile sunt suprafete plane, forta P nu este perpendiculara pe
suprafata patului, ci este înclinata.Pastrarea unui coeficient de siguranta corespunzator impune ca
unghiul µ al fortei fata de normala sa nu depaseasca 15-17° (fig. XI.3, a).
Conchizând asupra celor de mai sus, prima regula de baza a asezarii blocurilor în zidarie
poate fi formulata astfel :
Zidaria trebuie executata în straturi (numite rânduri) având suprafete plane
perpendiculare pe directia fortei P sau în astfel de straturi, încât normala pe aceasta suprafata sa
formeze cu directia fortei P un unghi de cel mult 15-17°.
Suprafetele care delimiteaza rândurile de zidarie se numesc suprafete de separatie sau
planele II ale sistemului de asezare a blocurilor (fig. XI . 3,b).

11

2.2. Regula a doua

Când fetele laterale 1 si 2 ale blocurilor se prezinta sub forma de suprafete înclinate fata
de orizontala, blocurile vor lucra ca niste pene C care tind sa disloce blocurile vecine A si B .
Pentru a evita acest lucru, suprafetele laterale care separa un bloc dee altul trebuie sa fie normale
pe suprafetele sistemului de asezare a blocurilor în zidarie, adica normale pe paturile de asezare
(planul 4).
Daca suprafetele 3 sunt normale la paturile de asezare, însa nu sunt perpendiculare pe
suprafata exterioara a zidariei, penele E vor avea la fata exterioara unghiuri ascutite care vor
putea usor sa se rupa punând în pericol întreg masivul de zidarie.
De aceea, este necesar ca suprafata care separa un bloc de altul sa fie normale pe
suprafata exterioara a zidariei. Aceste suprafete 4 sunt denumite planele II ale sistemului de
asezare a blocurilor în zidarie.

12

Consideratii asemanatoare duc la cel de al treilea fel de suprafete verticale,
perpendiculare pe planele II. Pe baza celor expuse mai înainte, a doua regula a sistemului de
asezare a zidariei se poate formula astfel :
Împartirea în blocuri separate a rândurilor trebuie sa se faca dupa doua feluri de plane :
1) Plane perpendiculare pe paturile de asezare si pe suprafetele frontale (planele II ale
sistemului de asezare a blocurilor în zidarie).
2) Plane perpendiculare pe cele anterioare (II) si pe paturi (planele III ale sistemului de
asezare a blocurilor înzidarie) (fig. XI. 3).

2.3. Regula a treia

Daca întreaga zidarie ar fi sectionata pe toata înaltimea ei cu ajutorul a doua sisteme de
plane verticale, perpendiculare unul pe altul, în loc de un singur masiv s-ar obtine rânduri de
stâlpi alaturati unul de altul (fig. XI. 3). Presiunea pe unul din acesti stâlpi nu poate fi repartizata
stâlpilor vecini. Efortul P se transmite numai unui singur stâlp si daca el va devia putin de la
verticala atunci respectivul stâlp va putea sa se separe de ceilalti stâlpi fara sa fie împiedicat.
Pentru a se asigura zidariei caracterul monolit se întrebuinteaza legatura (teserea)
rosturilor. Prin aceasta planele verticale de separatie din fiecare rând care se gaseste imediat
deasupra celuilalt sunt deplasate fata de rândul inferior, astfel încât în dreptul rostului unui rând
se gaseste un plin al rândului urmator.
Într-un asemenea sistem de zidarie, presiunea P se va repertiza îninteriorul zidariei si nu
se va limita la un singur stâlp, dupa cum s-ar fi petrecut în exemplul aratat mai înainte.
Repartizându-se în interiorul zidariei, forta P va comprima blocurile din rândurile învecinate, iar
în cazul când forta P este înclinata, dislocarea zidariei va fi împiedicata de forta de frecare care
se naste între rândurile de blocuri vecine.
Asadar, a treia regula de asezare a blocurilor în zidarie se poate formula astfel :
La executarea zidariei este necesar sa se respecte legatura rosturilor în rândurile vecine.
De la aceasta regula se admit oarecare abateri, pentru o executie mai comoda, la :
Reazemele boltilor de deschidere mica, la zidurile de sprijin, unde rândurile se zidesc orizontale
si nu înclinate, la executarea unor pereti mari cu legatura la mai multe rânduri, pentru cresterea
productivitatii muncii (fig. XI. 3).

13

CAP. III. EXECUTIA ZIDARIILOR DIN PIATRA NATURALA

La aceasta zidarie materialul de baza este piatra naturala provenita din roci indiferent de
natura, de forma sau de dimensiunile pietrelor, de modul de asezare sau de legare a lor. Piatra se
foloseste fie în forma rezultata din cariera sau din albia râului, fie dupa o prelucrare prealabila.
În functie de forma, dimensiuni, grad de prelucrare si mod de asezare a pietrelor în
zidarie, aceasta poate fi de tipurile principale aratate în continuare.
Piatra naturala utilizata in lucrari de zidarie se gaseste sub forma de roci magmatice,
sedimentare sau metamorfice.
Rocile magmatice formate prin racirea si solidificarea materialului aflat in stare topita in
interiorul pamantului (magma) sau care erupe la suprafata (lava) sunt: granitul, bazaltul,
andezitul, porfirul, piatra ponce si scoria bazaltica.
In general, aceste roci se caracterizeaza prin compactitate mare si rezistente mecanice
superioare (rezistentele la compresiune variind intre 1100 si 3500 daN/cm²).
Rocile sedimentare, provenite din depuneri sau sedimentari ale diferitelor roci de
suprafata, purtate de vant sau ape, sunt: pietrisul, bolovanii, calcarul, gresia, nisipul, ghipsul si
argila. Acestea isi gasesc o larga intrebuintare fie ca pietre de constructie, fie ca agregate pentru
mortare si betoane, fie la fabricarea unor produse ceramice.
Rocile metamorfice provenite din rocile magmatice si sedimentare, modificate in urma
unor actiuni chimice care au loc in scoarta Pamantului, sunt: gnaisul, ardezia, marmura si
cuartitul.
Ele se utilizeaza la diverse lucrari ingineresti, lucrari decorative si de finisaj.

1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA
La zidariile din piatra bruta se folosesc pietrele naturale asa cum rezulta din cariere, cu
forme neregulate. Ele se potrivesc usor cu ciocanul spre a se putea obtine o cât mai buna asezare
prin îndepartarea pamântului, a partilor moi sau a colturilor ascutite.
Ea este utilizata mai ales la executarea de fundatii la unele constructii simple, la zidarii de
fatada, ca ziduri de umplutura si se poate executa cu sau fara mortar. Grosimea este în general de
cel putin 60 cm pentru piatra bruta sparta neregulat sau pentru bolovanii de râu si de 50 cm
pentru piatra bruta stratificata.

1.1. Zidarie uscata din piatra
Aceasta zidarie este folosita la fundatiile cladirilor rurale, uneori la soclurile lor si la
împrejmuiri (fig. XI. 4,a). Se executa din pietre brute, fara nici un mortar de legatura, numai prin
simpla asezare cu respectarea regulilor generale de tesatura a rosturilor. Blocurile de piatra nu se
prelucreaza, ci numai se aleg spre o cât mai buna potrivire a celor vecine, corectându-li-se
eventual neregularitatile formei cu câte o lovitura de ciocan de zidar, cu care se îndeparteaza un
colt prea iesit sau o muchie ascutita.

14

1.2. Zidarie din piatra bruta cu mortar

Aceasta zidarie se foloseste la fundatii, socluri, împrejmuiri, pereti, arce sau bolti
(fig. XI. 4,b).
Prima operatie este curatirea pietrelor de noroi, argila, muschi, deoarece acestea
împiedica aderarea mortarului. Grosimea rosturilor este de 2-5 cm spre a asigura reyemarea
fetelor neregulate ale pietrelor. Pentru obtinerea unei suprafete cu planeitate generala, nu locala,
se monteaza sabloane din scândura sau dulapi, alteori se monteaza chiar covraj cu scânduri
nejoantive în care se executa zidaria.

15

1.3. Zidarie din piatra poligonala (opus incertum)

Pietrele folosite pentru o astfel de zidarie sunt prelucrate din gros si trebuie sa
indeplineasca o serie de conditie. Astfel :
- sa aiba o fata vazuta mare, muchiile de cel putin 15 cm lungime, fara ca muchia cea mai
mare sa depaseasca cu mai mult de 50 % lungimea muchiei celei mai mici ;
- sa aiba forma poligonala, nefolosindu-se pietre de forma triunghiulara sau
dreptunghiulara ;
- fata vazuta a pietrei sa aiba numai unghiuri iesinde care se pot adapta cat mai bine
unghiului intrand format de alte doua pietre alaturate.
Aceste zidarii se folosesc la socluri, paramente, ziduri de sprijin, imprejmuire (fig. XI.
4,c).

1.4. Zidarie din beton ciclopian
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de dimensiuni variabile, inglobate in beton
proaspat turnat. Zidaria trebuie sa aiba o grosime de cel putin 40 cm, dimensiunea pietrelor
nedepasind 1/3 din aceasta. Proportia de piatra este de 30-40 % din volumul total al zidariei (fig
XI. 4,d).

2. ZIDARII DE PIATRA CIOPLITA
Zidaria din piatra cioplita se executa din piatra de cariera care a suferit o prelucrare
prealabila, fata ei vazuta fiind cioplita si avand muchii vii si regulate.
Regulile de executie ale acestei zidarii sunt urmatoarele:
- zidaria se executa cu rosturi orizontale continue si cu rosturi verticale intrerupte, cu
tesatura normala ;
- grosimea rosturilor in elevatie este de 1,5-3,0 cm ;
- in scopul uniformizarii presiunilor la fiecare 2m inaltime se prevede un rand de piatra
cioplita pe toata grosimea zidariei ;
- in cazul cand peretele respectiv are o singura fata vazuta, aceasta fata se executa cu
partea cioplita a pietrei aparenta, iar spatele peretelui cu piatra bruta ;
-cand peretele are ambele fete vazute, se pastreaza corespondenta randurilor la cele doua
fete, alegandu-se pietrele astfel incat la o piatra cu coada scurta, la una din fete, sa-i corespunda
in acelasi rand o piatra cu coada lunga la fata opusa, in scopul asigurarii unei legaturi bune.

16

2.1. Zidarii din piatra lucrata
Zidariile din piatra lucrata se executa din piatra de cariera prelucrata in forme regulate.
Dupa modul de prelucrare si asezare a blocurilor piatra lucrata se prezinta sub forma de :
moloane, piatra de talie, piatra mozaic.

2.2. Zidarie din moloane
Moloanele sunt pietre de dimensiuni diferite prelucrate regulat pe intreaga fata vazuta si
pe 3-7 cm adancime pe celelalte fete. Se utilizeaza la executarea zidurilor de elevatie, a soclurilor
unor cladiri monumentale s.a. fiind o zidarie foarte rezistenta in timp.
Regulile de executie a zidariei sunt urmatoarele :
- rosturile trebuie sa fie egale si cat mai subtiri, de 1,0-1,5 cm si se rostuiresc cu
rostuitorul ;
- parametrul zidariei de moloane se prelucreaza de regula prin spituire din gros sau prin
spituire fina, buciardare, raschetare, frecare, pe intreaga fata aparenta a pietrei sau numai partial
in modele stabilite de proiectant (fig. XI. 5,a).

17

2.3. Zidarie din piatra de talie

Piatra de talie este de forma regulata, prelucrata dpe 4, 5 sau 6 fete si avand cel putin o
dimensiune mai mare de 70 cm. Din cauza costului ridicat al pietrei, datorat si volumului mare
de manopera necesara, zidaria din piatra de talie se utilizeaza numai la cladiri monumentale sau
la anumite constructii ingineresti. Cand piatra de talie este de dimensiuni mai mici, zidaria
respecta intocmai regulile zidariei din caramida. Cand piatra de talie este de dimensiuni mari,
executia se face in conditii speciale, manevrarea blocurilor realizandu-se cu dispozitive speciale
(fig. XI. 6), cu macara corespunzatoare si fixarea blocurilor, in afara de mortar, si cu piese
speciale metalice. Rosturile see fac de obicei de 2-5 cm grosime.
Fetele pietrei de talie se prelucreaza de regula direct in cariera si se pot prezenta in mai
multe feluri (fig. XI. 6) :

- prelucrate din gros;
- buciardate cu buciarda groasa sau fina;
- prelucrate cu dalta, lustruite sau slefuite.

18

Procesul tehnologic de executie este dat in fig. XI. 5,b.
La pietrele slefuite, fetele trebuie protejate de stropiri sau scurgeri de ortar care ar putea
surveni in timpul lucrului. Protejarea se face fie cu sfoara sau calti indesati in rosturi, fie cu
hartie tare lipita pe fetele pietrelor, pe rosturile orizontale si verticale, fie prin indesarea in rosturi
a unui strat subtire de argila grasa. Straturile de protectie se inlatura dupa terminarea zidariei.
Deosebit de important este felul in care este asigurata legatura intre blocuri. Pentru
aceasta se prevad blocuri mai lungi decat cele obisnuite (butise) si curmezisuri cu coada egala cu
grosimea zidului. Cand este nevoie de legaturi foarte puternice, se prevad ancorari cu piese
metalice (scoabe, dornuri, placi in forma de coada de randunica) din otel-zincat, mai rar din
cupru sau se taie pietrele in forma speciala, spre a se incheia intre ele.

2.4. Zidarie din piatra de mozaic

Aceasta zidarie are fata vazuta compusa din elemente poligonale (fig. XI. 5,c). Se
foloseste la paramentele unor ziduri de elevatie rezistente si ornamentale, cu utilizarea pietrei
lucrata din roci dure : granit, porfir, calcare dure.

2.5. Zidarii mixte din piatra naturala

Zidariile mixte se utilizeaza la executia zidurilor groase, la care zidaria din parament se
realizeaza de regula din piatra lucrata, iar cea din interior din piatra brua sau cioplita (fig. XI.
7,a,b). Pentru uniformizarea presiunilor la fiecare 2-4 m (in functie de inaltimea totala a zidului)
se introduce un rand de zidarie din piatra de talie.

19

2.6. Placaje de piatra
La unele cladiri monumentale fatadele se placheaza cu blocuri de piatra de 15-20 cm
grosime sau cu placi confectionate prin taierea blocurilor de piatra naturala la grosimi de 2-6 cm
sau din placi artificiale de ceramica sau beton.
Placile se prind de zidaria peretilor prin :
- agrafe de arama sau de zinc de 3-8 mm diametru, lasandu-se initial intre zid si placaj un
spatiu de 2-5 cm care, dupa fixarea definitiva a placilor pe cel putin un rand intreg, se umple prin
turnare si indesare a mortarului de ciment;
- crampoane de otel galvanizat sau de bronz, care se introduc in rosturi, impiedicand
deplasarea placilor.
Blocurile, care spre deosebire de placi au o grosime suficient de mare (12-20 cm),
alcatuiesc prin ele insele elemente de rezistenta, asa incat se zidesc intotdeauna de odata cu zidul
din care fac parte integranta, in timp ce placile subtiri se pot zidi concomitent sau ulterior.
Legatura se face cu mortar si piese metalice, grosimea rosturilor nedepasind 15 mm.
Pentru o buna legare cu peretele, la fiecare metru patrat de placaj se monteaza cel putin un bloc
de piatra de legatura (bloc pus pe lat) cu o grosime dubla (fig. XI. 7). Legaturile metalice, din
material rezistent la rugina (ca sa nu pateze si sa strice fatadele foarte frumoase si scumpe din
piatra) se fixeaza similar cu acelea pentru placi (fig. XI. 7).

20

La placaje fata vazuta este lucrata in bagaje, cu sau fara chenar, pentru a se obtine un
aspect cat mai frumos al fatadelor, ca si la piatra de talie (v. fig. XI. 6)
.
2.7. Placaje prefabricate din piatra artificiala
Suprafetele foarte mari ale fatadelor numeroaselor constructii monumentale in curs de
executie in Capitala tarii, imposibil de rezolvat in simultan la termenele foarte scurte necesare
prin placare cu piatra naturala, au dus la necesitatea cautarii unui material care sa inlocuiasca
piatra naturala, dar sa asigure calitatii estetice si comportare in timp asemanatoare acelora ale
pietrei : culoare, aspect, densitate, rezistenta etc.
Dupa numeroase studii si incercari s-a reusit sa se realizeze prin prefabricare materialul
cautat si sa se organizeze obtinerea marilor cantitati necesare, astfel ca in ultima perioada s-a
putut urmari "imbracarea" fatadelor, in ritm neobisnuit de rapid, cu placi sau elemente
ornamentale de mari dimensiuni si cu aspect exterior de piatra naturala alb-galbuie. Materialul
nou este o piatra artificiala de inalta rezistenta (≈ 600 da N/cm²), realizeaza prin turnarea in
tipare de mare precizie (in general, metalice) de marimea si forma dorita, a unui beton armat
special, monogranular, cu agregat marunt de Sandominic si ciment alb. Elementele fiind realizate
prin turnare, pot fi obtinute in orice forma, drepte sau curbe, la grosimi dorite, in general intre 5
si 15 cm, cu dimensiuni avand una din laturi pana la 6 si chiar 8 m, precum si in orice fel de
ornamente sau profile de mare bogatie pentru fatade : pilastri, capiteluri, cornise, balustri
ancadramente etc., care elimina tot volumul enorm de munca necesar pentru realizarea acestora
din piatra, prin cioplire.
Productia acestor elemente de fatada se realizeaza in prezent atat in ateliere special
organizate industrial in baze de productie, cat si in ateliere locale, chiar langa marile cladiri la
care urmeaza sa fie montate. Tehnologia de executie este similara, ca mijloace si flux, aceleia
pentru prefabricate din beton armat, necesitand insa o grija deosebita in confectionarea si apoi in
pregatirea tiparelor inainte de fiecare turnare, in prepararea si punerea in opera a betonului pentru
obtinerea inaltei rezistente cerute si, in final, in finisarea manuala - prin spalari si frecari repetate
- a suprafetelor obtinute dupa decofrare, pentru obtinerea unei fete vazute perfecte, asemanatoare
pietrei naturale. La manipularea, transportul si depozitarea provizorie trebuie sa se ia toate
masurile pentru a se elimina cu desavarsire riscul oricaror stirbituri a muchiilor elementului - in
mod similar, ca la placajul de piatra.
La executarea placajelor si elementelor ornamentale la constructia Bibliotecii Nationale,
specialisti din CCIB-AG au eliminat si volumul foarte mare de munca necesar finisarii fetei
prefabricatului prin aplicarea pe tipare - inainte de turnarea betonului - a unui "strop" care la
decofrare asigura elementelor un aspect finit placut, initand piatra neslefuita.
Tehnologia de montaj si de fixare a prefabricatelor din piatra artificiala este, in principiu,
aceeasi ca la pct. 3.5. de mai sus pentru placajele din piatra, dimensiunile si greutatile mult mai
mari ale elementelor necesitand insa, manevrarea lor numai cu macaraua.
Productivitatea la montaj, datorita atat dimensiunilor mari, cat si faptului ca formele
elementelor sunt proiectate special in scopul montajului lor usor, este in medie de ≈10 ori mai
mare decat al placajului din piatra naturala.

21

Bibliografie

Cartea zidarului - Editura Tehnica

Tehnologii Moderne in Constructii Vol I - Editura Tehnica
Tehnologii Moderne in Constructii Vol II - Editura Tehnica

22

Cuprins:

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Denumire

Pag.

Tema proiectului
Argument
CAP. I. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A
ZIDARIEI DIN PIATRA NATURALA
1. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A
ZIDARIEI DIN PIATRA BRUTA
CAP. II. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR
1. PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE
2. CELE TREI REGULI DE BAZA PENTRU EXECUTAREA
ZIDARIEI
CAP. III. EXECUTIA ZIDARIILOR DIN PIATRA
NATURALA
1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA
2. ZIDARII DE PIATRA CIOPLITA
Bibliografie

0
1
2

23

2
8
8
11
14
14
16
22