3

Revista Psyvolution Science (ISSN 2068 6102)

_________________________________________________________________
Publicitate

Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi [2011] 101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti. Folosirea metaforelor in terapie [2011] Terapia Dependentelor - abordari ale recuperarii pe termen lung [2012] Duminic, 01 Aprilie 2012

Importanta si rolul consilierii si orientarii profesionale

More Sharing ServicesShare|Share on googleShare on facebookShare on twitterShare on email

Dezvoltarea tehnologiilor, existenta sistemelor informatizate duc din ce in ce mai mult la o lipsa de comunicare intre oameni si de cele mai multe ori auzim ca exista o lipsa actualizata de comunicare. La nivelul tinerilor de liceu, mai ales care trec printr-o continua miscare si transformare, comunicarea si capacitatea de a lua decizii in ceea ce priveste cariera, sunt uneori sub semnul intrebarii. Pentru a veni in ajutorul tinerilor care termina cele opt clase si a liceului, specialistii in resurse umane si in consiliere educationala au lansat anumite programe si proiecte de orientare si consiliere in cariera. Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa se dezvolte personal si profesional si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate, despre formarea profesionala, testarea conceptiilor acesteia a aptitudinilor si transformarea lor in conformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si motivatie in munca si sa aiba o dezvoltare incurajatoare atat pentru el ca individ/a in societate. Orientarea in cariera consta in acele activitati si programe prin care indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor, a experientelor profesionale, a trairilor personale si profesionale dobandite pe parcursul vietii in corelatie cu: autointelegerea care include cunosterea propriei personalitati si cunoasterea de sine a persoanei si

a individului; intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si deci a acelor factori care contribuie la

schimbarea continua a acesteia, incluzand aici si atitudinea fata de munca, fata de cei din jur;

constientizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in viata personala- are o componenta

predominanta in dezvoltarea individului ca persoana; intelegerea necesitatii existentei unui minim de factori principali cu rol activ in planificarea carierei; intelegerea necesitatii informatiilor si a abilitatilor in obtinerea succesului si a satisfactiei de munca,

dar si in activitatile desfasurate in timpul liber si a proceselor de socializare cu cei din jur; invatarea este o componenta de baza a individului care se dobandeste inca de la nastere si il ajuta

toata viata. Consilierea vocationala alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii (John Holland). Inventarele si testele de interes sunt inventare de personalitate; membrii aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii; indivizii unui grup vocational, avand personalitati similare, vor raspunde, in multe situatii si la multe probleme, in mod similar, punandu-si amprenta asupra mediului de munca, dandu-i acestuia anumite caracteristici. Printre acestea putem enumera: satisfactia profesionala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in

care lucreaza. John Holland ajunge la urmatoarele concluzii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri de personalitate: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator, artistic, oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exercite deprinderile si aptitudinile, sa-si

exprime si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile si sa ii ajute sa se dezvolte ca indivizi in societate, sa isi deprinda si dezvolte capacitatile de a lua decizii; comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul

inconjurator Cele sase tipuri de personalitate sunt: 1. Tipul Realist ii plac activitati care impun forta fizica; este agresiv; are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala; prefera sa rezolve probleme concrete si nu pe cele abstracte, este nesociabil. 2. 3. Tipul Intelectual este orientat in sarcina, gandeste problemele, incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea, ii plac sarcinile ambigue si activitatile interoceptive, este orientat spre abstract. Tipul Artistic prefera relationarea personala indirecta, printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. Tipul Social alege roluri de predare si/sau terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social.

4.
5.

Tipul Intreprinzator prefera sa-si foloseasca deprinderile sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vanzare, de dominare, de conducere a altora. Tipul Conventional prefera activitatile in care foloseste cifre; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial sefilor.

Specialistii in orientare, consiliere profesionala folosesc teste psihologice, care ii ajuta mai mult in cunoasterea clientului, printre aceste putem enumera:

Teste creion hartie si Testele creion hartie sunt frecvent folosite in organizatii educationale teste de performanta si industriale si nu implica manipularea fizica sau piese de echipament. Testele de performanta cer alegerea sau formularea unor raspunsuri exacte la sarcini definite, gasirea unor solutii la situatii sau rezolvarea unor probleme. Scorul la test este dat de succesul cu care subiectul a raspuns la itemii testului. Teste de inteligenta Testele de abilitate mentala sau de inteligenta au fost utilizate de foarte mult timp pentru selectia personalului, exista credinta ca testele de inteligenta coreleaza cu performanta in munca, cu stabilitatea personalului in organizatii.

Teste de performanta Testele de performanta cer subiectului sa manipuleze un obiect sau o piesa de echipament. Scorul este o masura a abilitatii subiectului in realizarea manipularii. Teste de aptitudini mecanice Exista doua tipuri de teste care se ocupa cu aptitudinea mecanica: teste care implica rationamentul mecanic si teste cu relatii spatiale. In general ambele tipuri cer subiectului sa recunoasca principiul mecanic sugerat de un item al testului. Testele cu relatii spatiale sunt incluse pentru ca aptitudinea mecanica presupune abilitati de percepere a relatiilor geometrice intre obiecte fizice si manipularea acelor obiecte. Teste de abilitati Testele de abilitati acopera doua clase de teste: abilitatea senzoriala si abilitatea motrica, aceste abilitati sunt legate de succesul in anumite tipuri de meserii. Teste de abilitate senzoriala evalueaza acuitatea vizuala, vederea cromatica si sensibilitatea auditiva (tabela optica folosita in cabinetele de oftalmologie; audiometru cu inregistrarea audiogramei: intensitatea si frecventa sunetului audibil). Se mai folosesc teste creion hartie pentru precizia perceptuala (diferentieri de stimuli numerici sau nume). Testele de abilitate motrica evalueaza coordonarea fina a miscarilor ambelor maini.

Inventarele de In inventarele de personalitate, procedeul similar poate reflecta in ce personalitate si interese masura o persoana este intro sau extravertita. Aceste scoruri scalate sunt folosite pentru a prezice succesul profesional sau anumite interese sau patternuri de personalitate si ca aceste paternuri devin baza pentru

selectarea noilor angajati. Sunt cunoscute cele doua categorii de teste de personalitate: teste obiective (testele creion hartie, cu stimuli bine definiti si care cer un set de raspunsuri clare) si teste proiective ( teste care prezinta stimuli ambigui si nu restrictioneaza formatul raspunsului). Pentru evaluarea personalului din organizatii se folosesc testele obiective. Baterii de teste pentru Aceasta este o categorie de teste bazata mai degraba pe compozitia lor aptitudini multiple structurala decat pe continutul itemilor. Fiecare dintre ele masoara factori ca aptitudinea intelectuala, rationamentul mecanic. Bateria de teste este utila pentru ca ofera o cantitate mare de informatii care este apoi folosita pentru selectie, plasare (repartizare) pe locuri de munca, pregatire profesionala. Observatii comportamentale O serie de teste presupun observarea comportamentului subiectilor in situatii specifice. Testul de observatii comportamentale evalueaza comportamentul si performanta intr-un context specific. Informatiile astfel obtinute servesc la stabilirea mai multor calitati sau atribute psihice (deprinderi sociale, comportament prietenos, performanta).

Principalele caracteristici in cadrul unui curriculum vitae, care iti asigura succesul: capacitatea de a analiza problemele ivite si de a gasi solutii pe termen scurt sau termen lung; capacitatea de a expune clar si precis cauzele, conditiile, faptele; aptitudinea de a lucra in echipa si adaptarea la noi situatii, capacitate de decizie; o puternica motivatie, initiativa si perseverenta in realizarea oricaror sarcini; aptitudini de organizare si relationare; asumarea de responsabilitati; respectarea termenelor si punctualitatea (sunt principalele responsabilitatii de care trebuie tinut cont

atunci cand o persoana este angrenata in anumite activitati); capacitatea de a utiliza si calculatorul si a avea deprinderea de a invata in timp scurt anumite

programe de operare. De multe ori, vanatorii de slujbe sunt angajati in locul unor candidati foarte bine pregatiti profesional, dar inabili in prezentarea unui interviu. Defecte in cadrul unui interviu: aroganta, infumurare, pripeala, neexprimare fluenta si coerenta; lipsa unui plan vocational, a scopurilor si obiectivelor, scopurilor in cariera; dezinteres, pasivitate, indiferenta, nesiguranta, frustrare; neincredere in sine si instabilitate emotionala;

interesul exagerat pentru venituri si salariu; invocarea de scuze nejustificate; impolitetea, lipsa de maniere, vestimentatie dezordonata, neadecvata postului; denigrarea fostei organizatii in care a lucrat, a colegilor, a partenerilor; evitarea privirii interlocutorului fata in fata, contactul direct, dezorganizare; imprastiere, superficialitate; intarzierea la interviu nejustificata; depasirea timpului acordat interviului; incapacitatea de a raspunde clar si la obiect la intrebari; provizoratul in slujba, nehotararea, fara capacitate de decizie; lipsa de pregatire (profesionala); rigiditatea in opinii si atitudini; prezenta personala dezordonata si neingrijita.

In functie de imprejurari si de cei care te judeca, unele din trasaturile tale de personalitate pot fi considerate fie calitati dar si defecte, care uneori poate avea efecte pozitive sau negative. Astfel ceea ce crezi tu a fi un mare defect, poate fi un atu la angajare, mai jos sunt enumerate cateva exemple: 1. 2. Prea meticulos Prietenii te cred ciudat pentru ca iti aranjezi prea atent lucrurile si te poate considera obsesiv; Sunt inzestrat cu calitati organizatorice si cu capacitate de planificare Prea direct Spui intotdeauna oamenilor exact ce gandesti si ce simti chiar daca ii priveste personal Am incredere in mine si abordez problemele in mod direct, imi place sa ma angajez in solutionarea

unor probleme dificile. 3. 4. 5. 6. Prea lenes Iti incepi mereu treburile pe ultima suta de metri Pot face fata sarcinilor de ultim moment si poti lucra sub presiune. Prea zgomotos Cand vorbesti nu se aude decat glasul tau, iti place sa fii in centrul atentiei. Sunt entuziast si deschis Nu suporti sa recunosti ca ai gresit sau sa renunti. Sunt perseverent Prea vorbaret

7. 8. 9. -

Cand participi la o conversatie, nimeni nu poate scoate un cuvant. Monopolizezi discutia. Ma exprim bine si imi place sa vorbesc in public, sunt convingator si stiu sa-mi prezint ideile. Prea bizar Nu mergi de obicei in pas cu ceilalti si faci lucrurile in felul tau. Sunt inventiv si pot oferi intotdeauna un punct de vedre original. Imi place sa am initiativa. Prea apatic, indiferent Nu pari sa ai vreodata o parere ferma si nimic nu pare sa te stimuleze. Sunt adaptabil si se poate conta pe calmul meu in situatii stresante. Prea sensibil Pui totul la inima si te afecteaza totul din punct de vedere emotional. Sunt o persoana binevoitoare si perspicace, abila in relatiile interpersonale si dornica sa placa altora. 10. Prea serios

Totul ti se pare important, pari mereu incordat. Sunt o persoana prudenta si de nadejde, stiu sa tin seama de toate posibilitatile. 11. Prea extremist

roman. -

Reactionezi intodeauna in maniera excesiva, fiecare eveniment din viata ta pare extras dintr-un

Sunt o persoana creativa 12. Prea timid

Orice persoana nou intalnita te face nervos, de cele mai multe ori iti place sa faci singur/a treaba

fara a cere ajutor altor persoane Stiu sa ma motivez, imi fac bine treaba, am anumite asteptari profesionale atat de la mine dar si de

la viata. Consilierea profesionala poate fi descrisa ca ansamblul activitatilor care ii ajuta pe participanti (clienti) sa constientizeze calificarea si abilitatile de care dispun, astfel incat sa-si imbogateasca resursele si optiunile in relatia cu sistemul educational, cu piata muncii si viata in general. Consilierea profesionala este un proces interactiv intre informare, monitorizare, activitati practice si interviuri personale informale.

Etapele orientarii si consilierii profesionale sunt redate in schema de mai jos:

1. Gasirea pentru candidat a profesiunii cele mai adecvate

- aceasta inseamna ca dupa testarea lui se va putea vedea ce aptitudini mai dezvoltate are si, evident, care sunt interesele sale cele mai puternice. Subiectul este informat asupra exigentelor, dificultatilor, satisfactiilor fiecarei profesiuni de care el este interesat.

2. Satisfacerea cerintelor economiei tarii

- oamenii sunt pregatiti in diferite domenii de activitate ale vietii sociale, economice, culturale. Orientarea scolara si profesionala trebuie sa raspunda comenzii sociale pentru ca nu se poate reduce la rezolvarea unor probleme strict individuale.

Beneficiarii activitatii de consiliere sunt: persoanele individuale (dezvoltare personala, incredere, siguranta); familia (siguranta sociala si economica); mediul de afaceri (personal calificat disponibil la momentul potrivit); societatea la nivel local, national, global (cresterea veniturilor, cunoasterea ca instrument democratic).

Orientarea are trei directii de abordare: 1. 2. 3. Orientarea scolara privind optiunile scolare si sprijinirea elevilor pe termen scurt sau chiar si lung; Orientarea profesionala privind optiunile si plasarea in rolurile ocupationale si locurile de munca; Orientarea/consilierea individuala pentru fiecare individ in parte in functie de optiunile fiecaruia.

Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa se dezvolte si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate, presupune testarea conceptiilor si transformarea lor in conformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si sa desfasoare o activitate benefica societatii. Orientarea in cariera consta in acele activitati si programe prin care indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor, a experientei in corelatie cu: autointelegerea, care include cunoasterea propriei personalitati si raportarea acesteia la personalitatea altora; intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si a acelor factori care contribuie la schimbarea permanenta a acestora, incluzand aici si atitudinea fata de munca; constientizarea rolului pe care il poate juca timpul liber in viata personala; intelegerea necesitatii existentei unei multimi de factori cu rol activ in planificarea carierei; intelegerea necesitatii informatiilor si abilitatilor in obtinerea succesului si a satisfactiei in activitatile de munca, dar si in activitatile desfasurate in timpul liber; invatarea este procesul continuu de luare a deciziilor in alegerea si dezvoltarea carierei atat pe termen scurt dar si pe termen lung. Consilierea pentru orientarea scolara - acest tip de consiliere consta in indrumarea clientului in vederea alegerii unei forme de invatamant potrivit nivelului de pregatire atins anterior si, mai ales, potrivit aptitudinilor, intereselor profesionale si personalitatii lui si in concordanta cu competentele acestuia pentru a avea un rezultat pozitiv in urma consilierii si orientarii scolare. Orientarea scolara are o componenta importanta pentru fiecare individ in parte, indiferent de nivelul cunostintelor si deprinderilor poate fi cunoscut prin examene si probe profesionale. La acestea se adauga diagnosticul psihologic stabilit de specialist prin aplicarea unor baterii de teste psihologice: teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste si chestionare de personalitate, teste de atentie, teste de memorie. In urma evaluarii, clientului i se fac recomandari privind continuarea educatiei, i se ofera informatii despre unitatile scolare care corespund cerintelor sale educationale/vocationale, despre conditiile de acces la aceste unitati si despre formalitatile ce trebuie indeplinite in acest scop. Apoi se alcatuieste un plan individualizat pentru fiecare client in parte. Orientarea scolara este o etapa premergatoare orientarii profesionale si este important ca inca din aceasta etapa sa se tina seama de criteriul integrarii ulterioare a actualului elev in viata activa. In concluzie, putem spune ca o informare asupra principiilor care guverneaza piata muncii, despre situatia privind perspectivele reale de angajare, despre posibilitatile profesionale oferite de un anumit nivel de educatie reprezinta un

demers util inca din perioada scolarizarii. Prin consilierea scolara si profesionala acordata elevilor se urmareste cresterea increderii acestora in fortele proprii si in capacitatea lor de a alege. Consilierea pentru orientarea scolara este un serviciu care se ofera atat clientilor individuali, cat si unor grupuri de clienti. Orientarea scolara presupune si o serie de activitati dedicate parintilor si profesorilor. Influenta acestora asupra deciziei copilului poate fi mai mare sau mai mica, in functie de mentalitate, de pozitia sociala, de nivelul lor cultural. Colaborarea cu parintii se poate face prin intrevederi, reuniuni, seminarii, conferinte, mese rotunde. Profesorilor li se pot propune stagii de formare prin activitatea de orientare si li se pot furniza materiale informative, scopul este acelasi: transformarea parintilor si profesorilor in aliati in procesul de orientare constienta si realista a copiilor pe un drum profesional care sa corespunda aptitudinilor, dar si posibilitatilor concrete oferite pe piata muncii. Parintii pot participa la sedintele de consiliere sau pot fi informati ulterior asupra mersului acestora. Ei pot sa-si prezinte propria experienta de munca daca aceasta ofera informatii interesante pentru elevi. Consilierea pentru orientarea profesionala - acesta este strans legata de alegerea, schimbarea sau evolutia profesiei. Ea se imbina cu orientarea scolara atunci cand se acorda elevilor care se indreapta spre o scoala profesionala, o scoala de specialitate (liceu tehnologic, liceu de muzica, liceu sportiv) sau care doresc sa urmeze o facultate. Consilierea pentru orientare profesionala se acorda si adultilor care doresc sa actioneze pe plan profesional din diferite motive: sunt someri si se afla in cautarea unui loc de munca; nu sunt someri, dar doresc un loc de munca mai bun; au un loc de munca si vor sa il pastreze; intentioneaza sa-si schimbe profesia, deoarece aceasta nu le mai ofera satisfactii profesionale sau materiale, le creeaza probleme familiale, nu intentioneaza sa-si schimbe profesia, dar doresc sa evolueze profesional prin specializari, calificari suplimentare, perfectionari. Teoriile privind dezvoltarea carierei vizeaza modul in care oamenii invata sa-si administreze propriile cariere. Ele ofera descrieri privind modul de alegere a ocupatiei, explicatii privind cauzele si avanseaza predictii despre ceea ce se poate intampla in anumite conditii. Consilierul poate fi util clientului in probleme precum alegerea sau gasirea unui loc de munca sau adaptarea la cerintele postului sau climatului din organizatia din care face parte. El poate ajuta clientii sa ajunga la o mai buna intelegere a propriei persoane si a pietei muncii si sa se adapteze, sa coreleze propriile interese si talente cu solicitarile asociate diferitelor oportunitati ocupationale si pe termen lung sa aiba rezultate pozitive. Consilierea devine o componenta semnificativa a serviciilor furnizate in domeniul muncii si al relatiilor de munca, precum si o conditie pentru o plasare adecvata a candidatului, consilierea ii da increderea in sine, il ajuta sa se adapteze usor la locul de munca, sa se integreze in colectiv si sa aiba rezultate pozitive. Consilierea are un rol important pentru candidat mai ales atunci cand acesta se afla in dificultate si nu are capacitatea de a lua decizie in alegerea locului de munca. Orientarea carierei presupune acele activitati si programe flexibile si individualizate prin care indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor, a experientei, in corelatie cu o serie de procese cognitive, cum ar fi: autointelegerea care include cunoasterea propriei personalitati, a individului si raportarea acesteia la personalitatile altora; intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si, prin urmare, a acelor factori care contribuie la schimbarea permanenta a acesteia, incluzand aici si atitudinea fata de munca, constientizarea rolului pe care il poate juca timpul liber in viata personala si intelegerea acestora pentru a avea o succesiune; intelegerea necesitatii informatiilor si a abilitatilor in obtinerea succesului si a satisfactiei si motivatiei atat la locul de munca, cat si in timpul liber; invatarea procesului de luare a deciziilor este un proces continu pentru fiecare individ, care il ajuta permanent in intelegerea si dezvoltarea carierei. Intr-o piata a fortei de munca aflata in continua miscare exista o presiune asupra valorilor salariatilor care pot trece mereu prin transformari generale care pot afecta individul si personalitatea acestuia. In mediul competitiv al economiei de piata actuala, managerii ii determina pe angajati sa adere la valorile circumscrise carierei si in special la

cele ale intreprinzatorilor. In economia de piata tot mai multe regului, roluri si valori ale salariatilor sunt puse sub semnul intrebarii de celelalte seturi de valori.

Surse bibliografice:

Iosif, Ghe.. - Managementul resurselor umane- Editura Victor, Bucuresti, 2001; Paunescu, I.. - Managementul resurselor umane- Editura Eficient, Bucuresti, 2000; Dumitru, I, Al.. - Consiliere psihopedagogica- Editura Polirom, Iasi, 2008; Peretti, A., Legrand, J.A., Boniface, J.. - Tehnici de comunicare-, Editura Polirom, Iasi, 2000; Minulescu, M., Stupcanu, A.. - Testarea psihologica si implinirea aspiratiilor profesionale-, Centrul de Studii si cercetari pentru probleme de tineret, Bucuresti, 1992; Tomsa, G., Dragan, I., Ozunu D.. - Dictionar de consiliere si orientare-, Editura. Ceres, Bucuresti, 2003; Notiuni: anamneza, asertivitate, asistenta psiho-pedagogica, cabinet de consiliere, capacitate, competenta, consiliere scolara, consiliere, deontologia consilierii, deprindere, dexteritate, dotatie, esec scolar/profesional, fisa psiho-pedagogica, inadaptare, integrare sociala, integrare scolara, integrare psihologica, sfatuire, sfat de orientare, success profesional, vocatie; Bocsa, E.. - Consiliere si orientare in carieraSilvas, A.. - Consiliere si orientare- universitatea Petru Maior Departamantul de Pregatire a Personalului DidacticPopescu Sanda - Consiliere si orientare scolara si profesionalaConsilierea carierei adultilor Institutul de Stiinte ale Educatiei, Labolatorul de Orientare Scolara si profesionala, Bucuresti, 2003; www.regielive.ro; www.cariereonline.ro