IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC IN RECUPERAREA COPIILOR CU DISLALIE

MOTTO: Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocu!” Tânărul cântă: „Jocul şi înţelepciunea mea-i iubirea!” Bătrânul tace: „Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
LUCIAN BLAGA - TREI IPOSTAZE

CUPRINS
CAPITOLUL I. IMPORTANȚA TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ A JOCULUI DIDACTIC ÎN RECUPERAREA COPIILOR CU DISLALIE ............... 2 CAPITOLUL II. DISLALIA - ASPECTE GENERALE .......................................................... 5
II.1. Definiţie ........................................................................................................................................... 5 II.2. Etiologia dislaliei ............................................................................................................................. 7 II.3. Clasificarea dislaliei ........................................................................................................................ 9 II.4. Diagnosticul diferenţial ................................................................................................................ 15 II.5. Caracteristicile psihopedagogice ale personalităţii copiilor cu dislalie .................................. 21

CAPITOLUL III. JOCUL - ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ A COPILULUI CU DISLALIE .......................................................................................................... 25
III.1. Jocul în cadrul procesului de recuperare .................................................................................. 25 III.2. Jocul didactic şl terapia educaţională ........................................................................................ 29 III.3. Valenţele formativ - educative ale jocului didactic................................................................... 31

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA CERCETĂRII .............................................................. 33
IV.1. Scopul cercetării .......................................................................................................................... 33 IV.2. Obiectivele cercetării ................................................................................................................... 33 IV.3. Ipoteza cercetării ......................................................................................................................... 34 IV.4. Metodologia.................................................................................................................................. 34 IV.5. Lotul de subiecți ......................................................................................................................... 35 IV.6. Desfăşurarea cercetării ............................................................................................................... 38 IV.7. Rezultatele cercetării ................................................................................................................... 41 IV.8. Instrumente de lucru ................................................................................................................... 45

V. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE.............................................................. 78 VI. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 81 ............................................................................................................................... 84

VII. ANEXE

Capitolul I. Importanta teoretică şi practică a jocului didactic în recuperarea copiilor cu dislalie
Pornind de la cele „Trei ipostaze” ale lui Lucian Blaga constatăm că bătrânul se joacă şi iubeşte înţelept, tânărul îşi cântă înţelepciunea jocului prin iubire, iar copilul iubeşte şi devine înţelept prin joc. Jocul, care pentru copii este „şi muncă, şi artă, şi realitate, şi fantezie” (S. Iliov) se aplică în diverse domenii: medicină - psihodrama, sociologie - sociodrama, tehnică - simulare, psihopedagogie - ludoterapia. Jocul, de orice fel, reprezintă o metodă eficientă, plăcută şi uşor de aplicat tuturor copiilor, indiferent de vârstă, sex, mediul de provenienţă, nivel intelectual, nivel cultural, cu sau fără un tip de deficienţă (mintală; senzorială - auz, văz; motrică; de limbaj sau comportamentală). Este o metodă eficientă pentru că prin joc: se formează şi se dezvoltă senzaţii, percepţii, reprezentări; se stimulează atenţia, memoria, gândirea, inteligenţa şi prin acestea limbajul; se structurează comportamente, caractere, atitudini faţă de sine, faţă de alţii, faţă de muncă; se dezvoltă trăsături caracteriale ca: devotament, onestitate, fermitate, curaj, iniţiativă, hotărâre, stăpânire de sine, combatitivitate, perseverenţă; se modelează temperamente; se educă voinţa, prin respectarea regulilor de joc; se stimulează creativitatea, spiritul de observaţie, spiritul critic, spiritul de orientare; se formează şi se perfecţionează cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi calităţi motrice; se descoperă aptitudini; se recuperează întârzierile în dezvoltarea fizică şi psihică; se compensează personalităţile dizarmonice; se răspunde nevoilor specifice ale copilului: o fizice; o de afecţiune şi ataşament;

-2-

o contact fizic, încurajare, aprobare; o de securitate - mediu securizant, protecţia în faţa pericolelor, reguli sau limite simple şi clare; o de roluri şi modele sociale prin învăţarea de comportamente sociale; o de independenţă în a lua decizii; o de responsabilitate pentru lucruri simple la început şi apoi din ce în ce mai complexe, pe măsură ce copilul se maturizează; o respectarea individualităţii, a caracteristicilor de temperament, a ritmului propriu de dezvoltare; o stimularea potenţialului său înnăscut prin încurajarea curiozităţii şi a comportamentului său explorator. Este o metodă plăcută deoarece în timpul activităţilor desfăşurate prin joc copilul se manifestă spontan, liber, îşi exprimă emoţiile, atât pe cele pozitive cât şi pe cele negative, în timpul jocului se sparg zidurile, se depăşesc barierele care altfel par de netrecut, se decreţesc frunţile, sclipesc ochii, se luminează feţele, se deschid sufletele, se descătuşează energiile care duc la creşterea stimei de sine, la autoapreciere şi încredere în forţele proprii prin dezvoltarea unor manifestări comportamentale, precum: asumarea responsabilităţii; angajarea activă în luarea deciziilor; comportament independent; aprecierea realizărilor personale; disponibilitatea pentru rezolvarea de sarcini noi; oferirea de ajutor celorlalţi.

De asemenea, prin joc se realizează o mai bună relaţionare interpersonală, o cunoaştere adecvată a celuilalt, dar şi o bună cunoaştere de sine şi prin aceasta ajungându­se la o integrare şcolară şi socială în grupul de joacă, de prieteni şi de învăţare, mai rapidă şi mai eficientă, ceea ce conduce la o valorizare mai bună. După cum se observă, jocul contribuie la formarea, dezvoltarea şi devenirea personalităţii în toate aspectele sale bio-psiho-sociale, prin implicaţii în domeniul motor (organizarea motorie generală, a conduitelor şi structurilor perceptiv-motrice şi organizarea acţiunilor), domeniul cognitiv (formarea şi/sau dezvoltarea abilităţilor de receptare a mesajului oral, de exprimare orală şi comunicare independentă, de citire şi de scriere), domeniul de comunicare şi limbaj şi în cel socio-afectiv (adaptare şi integrare şcolară şi socială). Este de remarcat, în primul rând, că jocul fortifică copilul din punct de vedere fizic, îi imprimă gustul

-3-

pentru performanţe, precum şi mijloacele de a le obţine. În al doilea rând, jocul creează deprinderi pentru munca în echipă, pentru sincronizarea acţiunilor proprii cu ale altora în vederea atingerii unui scop comun, stabilindu-se, între participanţi, raporturi de colaborare, cooperare, ajutor reciproc care facilitează dezvoltarea spiritului de echipă. În al treilea rând, jocul determină o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i copilului posibilitatea de a uita pentru o vreme de toate celelalte şi de a se distra, dându-i parcă mai multă poftă de viaţă. În procesul jocului, copilul dobândeşte numeroase şi variate cunoştinţe despre mediul înconjurător, care conduc la dezvoltarea proceselor psihice de reflectare directă şi mijlocită a realităţii. Mânuind diferite obiecte şi materiale, prin palparea, manipularea şi deplasarea lor, copilului i se dezvoltă percepţiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanţă, precum şi conduitele perceptiv-motrice de schemă corporală, lateralitate, orientare-organizare-structurare spaţio-temporală. În strânsă legătură cu procesele de cunoaştere, prin joc, se dezvoltă şi limbajul copilului. Un joc colectiv nu este conceput fără comunicare verbală între copii. Mai mult, copilul vorbeşte chiar şi atunci când se joacă singur, deoarece acţiunile pe care le efectuează ridică numeroase probleme, copilul gândind cu voce tare. Jucându-se, copilul exersează înţelegerea prin comunicare, îşi dezvoltă capacitatea de discriminare auditivă, vizuală şi motrică, imaginează şi formulează atât realul, cât şi imaginarul. Jocul didactic este o metodă care se utilizează, cu o frecvenţă mai mare sau mai mică, în toate tipurile de învăţare, pe parcursul tuturor activităţilor didactice şi mai ales în activităţile educaţionale din cadrul programelor terapeutic-recuperatorii aplicate copiilor cu cerinţe educative speciale, şi implicit celor cu tulburări de limbaj. Rolul jocului didactic în recuperarea copiilor cu dislalie se evidenţiază în implicaţiile ce le are asupra tuturor componentelor incluse în realizarea comunicării şi limbajului (psihomotricitate, cogniţie, adaptare şi integrare socio-afectivă). Deci, se poate afirma că jocul, în general, şi cel didactic în special contribuie la dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a copiilor cu dislalie, facilitând transformarea personalităţii acestora din una decompensată într-o personalitate integrată în mediul socio-integrator.

-4-

Cea mai completă clasificare a tulburărilor de limbaj este făcută de Emil Verza (1982). bradilalia. rinolalia. alalia. alexia-dislexia. agrafia-disgrafia.fiziologic. lingvistic. este necesară încadrarea dislaliei în sfera tulburărilor de limbaj. aftongia. fonastenia. logonevroza. afonia.Capitolul II. mutismul psihogen. disfonia. : b) Tulburări de ritm şi fluen ță c) Tulburări de voce: d) Tulburări de scris-citit: e) Tulburări complexe de limbaj: Tulburări de dezvoltare a limbajului: -5- . Definiţie Înainte de a o defini. electiv sau voluntar.1. tahilalia. întârziere în dezvoltarea generală a limbajului. Dislalia . tulburări pe bază de coree. disartria. etiologic şi psihologic). rezultând şase categorii: a) Tulburări de pronunţie: f) dislalia. bâlbâiala. afazia. care îmbină mai multe criterii în acelaşi timp (anatomo .Aspecte generale II.

gen. sindroame intrinseci limbajului şi vorbirii: cauzate de leziuni la nivelul structurilor cortico-subcorticale ale elaborării ideaţionale a limbajului. Din perspectiva dezvoltării limbajului există următoarele tulburări: limbaj întârziat. ecolalii. cu model normal. jargonofazii. C. 1999) diferenţiază trei categorii de sindroame: sindromul dismaturativ: determinat de factori somatici. număr. sindroame extrinseci limbajului şi vorbirii: dislalia. dislexia-disgrafia de evoluţie).vocabular. A. timp etc. Bloom (apud.. în ceea ce priveşte ordinea cuvintelor în propoziţii şi fraze. Gherguţ. tahilalia.persoana nu pronunţă sunetele conform cu regulile lingvistice ale comunicării. silabelor şi prozodiei. caz. bradifazii. limbaj calitativ diferit de limbajul normal. Luând drept criteriu forma (se referă la aspectele fonologice – însuşirea fonemelor. întreruperea dezvoltării limbajului. disartria. malformaţii periferice structurale). fond lexical al limbii) şi utilizarea limbajului. -6- . bâlbâială. ierarhizării şi raporturilor convenţionale consacrate de logica lingvistică în limbă). conţinutul (se referă la aspectele semantice ale limbii . mod. afectivi sau sociali. manifestat prin întârzierea simplă în apariţia şi dezvoltarea vorbirii (dislalia de evoluţie. Păunescu (apud. grupând disfazia (sindromul disintegrativ) şi afazia (sindromul dezintegrativ).g) Tulburări ale limbajului bazat pe disfuncţii psihice. morfologice – însuşirea de cuvinte şi sintactice – însuşirea ordinii. limbaj întârziat. criteriul aplicat de către L. codificarea şi decodificarea cuvintelor şi frazelor. bradilalia (este afectată rostirea prin interesarea laturii instrumentale a limbajului leziuni periferice motorii sau senzoriale. cu model patologic (limbaj nedezvoltat). 2005) tulburările de limbaj se pot clasifica în: o tulburări fonologice . o tulburări semantice . Anucuţa. o tulburări morfologice . o tulburări sintactice .presupun încălcări ale regulilor de codificare a mesajelor. bâlbâială fiziologică.privesc simbolistica. dislogii. P.privesc construcţia cuvintelor ca formă.

„s” cu „ş”. spaimă. iar în formele grave se produc şi la nivelul silabelor şi chiar al cuvintelor. toxoplasmoza. omiterea (mai des consoanele „r” . ce impune intervenţia terapeutică. cât şi la cei cu deficienţe de intelect şi senzoriale. psihopedagogice şi psihosociale. în funcţie de perioada de acţiune. ce afectează fizic organismul fătului sau psihice: stres. intoxicaţiile grave. Ea poate să existe atât la copiii normali din punct de vedere psihic. „m” cu „n”. dar mai ales a unei intervenţii eficiente în vederea corectării dislaliilor presupune cunoaşterea factorilor care provoacă aceste tulburări. în general favorabil. rubeola. „r” cu „l”. emoţii intense resimţite de mamă. Până la 3-4 ani. după această vârstă. funcţionale. Din cele prezentate se observă că dislalia. o incompatibilitatea Rh-ului între mamă şi făt. aceste criterii se pot descrie următoarele categorii etiologice ale dislaliilor: cauze ce acţionează în perioada intrauterină: o infecţii virale. „t” cu „d” sau invers) şi inversarea sunetelor. în vederea corectării acesteia. simultan. glas.„t”). Deci.2. alături de disartrie şi rinolalie este inclusă în categoria tulburărilor de articulaţie sau de pronunţie. substituirea. voce. Prognosticul dislaliei este.constau în neconcordanţa dintre limbajul verbal şi cel nonverbal. pentru că nu s-a consolidat pronunţia defectuoasă. deficienţă şi lalie-vorbire. tulburările de pronunţie sunt de natură fiziologică. Este cea mai răspândită formă a tulburărilor de vorbire şi poate să apară la aceeaşi persoană în combinaţie cu alte tulburări de limbaj. dislalia este o tulburare de pronunţie sau de articulaţie provocată de afecţiuni organice sau funcţionale ale organelor periferice ale vorbirii şi se manifestă prin deformarea. mai ales cu disgrafia şi bâlbâială.o tulburări pragmatice .„l” . mai ales dacă se intervine mai de timpuriu. Astfel. se poate aprecia existenţa unei etiologii specifice dislaliei. deoarece aparatul fono-articulator şi sistemele cerebrale implicate în actul vorbirii nu sunt suficient de dezvoltate. II. Cuvântul dislalie vine de la dis-lipsă. o traumele mecanice. iar după forma lor pot fi organice. Etiologia dislaliei Realizarea unei prevenţii a apariţiei tulburărilor de vorbire. Luând în considerare. Dar. înlocuirea („l” cu „n”. pot fi cauze care acţionează în timpul sarcinii. în momentul naşterii şi/sau după naştere. -7- .

macroglosia. cauze ce acţionează în timpul naşterii: o traumatismele obstetricale prin aplicarea forcepsului la extragerea fătului sau operaţia cezariană. paralizii faciale. o naşterea prelungită. afecţiuni pe traiectul -8- . care poate duce la asfixii şi leziuni ale sistemului nervos central. edeme ale tecii nervului acustic netratate pot provoca hipoacuzie. anomalii dento-maxilare: prognatism. o leziuni ale nervilor motori ai musculaturii organelor periferice. inervaţia deficitară etc.o iradierea cu substanţe radioactive. prelungă şi flască). determinând o dereglare a coordonărilor rapide şi complexe ale muşchilor implicaţi în vorbire. anomalii ale palatului dur (despicături duble sau simple. progenie. palat plat). palat gotic. cauze care acţionează în perioada postnatală: o cauze organice de natură centrală sau periferică: • leziuni ale sistemului nervos central provocate de unele traumatisme mecanice. anchiloglosia. care produc paralizii totale sau parţiale ale muşchilor care participă la fonaţie şi articulaţie. anomalii ale vălului palatin (paralizii. insuficienţă velo-palatină). o carenţe nutritive. insuficienţe motorii la nivelul aparatului fonoarticulator . malformaţii ale buzelor şi limbii (buza de iepure. surditate. cauze funcţionale care pot determina apariţia tulburărilor de vorbire fără a exista leziuni organice şi privesc sfera senzorială (receptoare) şi motorie tulburări neurodinamice ale proceselor de excitaţie şi inhibiţie: insuficienţe polifuncţionale ale sistemului nervos central. aglosia.).spasticitate sau tonus scăzut al musculaturii. o boli infecţioase la nivelul urechilor ca otite. anomalii ale luetei: (bifidă. o afecţiuni ale aparatului auditiv şi fonoarticulator care împiedică recepţia şi emiterea sunetelor: • • • • • • perforarea timpanului. chisturi linguale.

supraaprecierea imaginii de sine etc.motor: .nervului motor. C. deficienţe ale auzului fonematic . cauze psihosociopedagogice care cuprind: o greşelile educative: • • • • • slaba stimulare a vorbirii copilului. cauze psihopedagogice. bilingvismul .obligarea copilului de a învăţa o limbă străină înainte de a-şi însuşi deprinderile necesare în limba maternă. tulburări ale memoriei. datorată funcţionării defectuoasă a aparatului verbo-articulator (în cazul atrofiei sau neexersării muşchilor limbii. Vrăşmaş. reprezentărilor acustice şi vizuale. tulburări în sfera personalităţii (neîncredere în sine. II. purtare brutală a părinţilor între ei sau faţă de copil. timiditate.3. atenţiei. După modul de afectare a aparatului verbo . B. al anomaliilor de maxilare. buzelor. determinată de anomaliile organelor periferice ale vorbirii (în cazul surzeniei periferice. discriminare senzorială redusă etc. numită şi dislogie. dinţi. imitarea unor modele cu vorbire deficitară. 1997). vălului palatin. alintare. Şi anume: A.). dislalie funcţională. -9- . Stanică.hipoacuzii. relaţii afective necorespunzătoare în familie: răsfăţ exagerat. Clasificarea dislaliei Clasificarea dislaliei se face ţinând cont de mai multe criterii (E. când este afectat un singur sunet. limbă şi boltă palatină). deficienţe mintale. al traseului greşit pe care-l ia curentul de aer expirat şi al neîndemânării sau insuficienţei în dezvoltarea atenţiei auditive). o educaţia forţată exagerată care determină suprasolicitarea copilului atât fizică cât şi psihică..dislalie organică. stimularea deformată a vorbirii (pronunţarea peltică pentru amuzament). După gradul de extindere a dislaliei (numărul de sunete alterate): dislalie simplă sau parţială.

- dislalie generală sau complexă. când este afectat un singur fonem sau o grupă de articulare. dislalia guturalelor etc. o rotacism şi pararotacism (afectarea sunetului „r”). o pitacism şi parapitacism (afectarea sunetului „p”). dislalia sunetelor cuprinde: o dislalia prin omisiune de sunete . o deltacism şi paradeltacism (afectarea sunetului „d”). o gamacism şi paragamacism (afectarea sunetului „g”). când sunt afectate mai multe grupe de foneme. o tetacism şi paratetacism (alterarea sunetului „t”).10 - . în funcţie de sunetele afectate există (după Emil Verza): o betacism şi parabetacism (afectarea sunetului „b”).la pronunţare. E. o lamdacism şi paralamdacism (afectarea sunetului „l”). „ce”. „ş”. o hapacism şi parahapacism (afectarea sunetului „h”). o mutacism şi paramutacism (afectarea sunetului „m”). dislalia lingualelor. o sigmatism şi parasigmatism (afectarea sunetelor „s”. După întinderea şi modul de structurare a fonemului afectat: - - D. C. o dislalia prin alterare . dislalia dentalelor. „j”. o dislalia prin înlocuire de sunete (paralalia) . sunetul afectat lipseşte (moghilalie). După numărul fonemelor afectate: monomorfe. polimorfe.la pronunţare sunetul deficitar e alterat. care cuprinde tulburări ale pronunţiei unor cuvinte. dislalia silabelor. o nutacism şi paranutacism (afectarea sunetului „n”). După locul de formare a fonemelor: dislalia labialelor. când sunt afectate mai multe sunete. o capacism şi paracapacisrn (afectarea sunetului „c”). o fitacism şi parafitacism (afectarea sunetului „f”). o vitacism şi paravitacism (alterarea sunetului „v”). „ci”).în locul sunetului corect se pronunţă alt sunet. „ţ”. „z”. .

în sigmatism şi rotacism se disting următoarele forme (după Emil Verza): sigmatismul interdental. nutacismul. sigmatismele: o datorate locului greşit de articulare. deltacismul. Ecaterina Vrăşmaş (1994) prezintă următoarele forme clinice ale dislaliei: A. sigmatismul lateral. sigmatismul strident. După modul de producere. când sunetul este pronunţat cu una din laturile limbii. . când labio-dentalele sunt pronunţate sforăitor. În funcţie de cete trei zone de articulare. Tulburări de pronunţie în prima regiune de articulare: pitacismul. rotacismul bilateral lingual prin vibraţia ambelor părţi ale limbii. rotacismul uvular. Cele mai multe deformări de pronunţie le suferă „s” şi „z”. Tulburări de pronunţie în a doua regiune de articulare reprezentată prin arcada dentară şi regiunea mediopalatală: tetacismul. sigmatismul nazal (dislalia nazală). mutacismul: cauzate de insuficienta închidere a buzelor în timpul pronunţiei. rotacismul velar. betacismul. când sunetele sunt pronunţate nazal (aerul iese prin nas. când aerul se scurge pe părţile laterale: pe ambele părţi (sigmatismul bilateral) sau pe o singură parte (sigmatismul lateral drept sau stâng). dislalia sforăitoare labio-dentală. rotacismul lingual lateral. ale incisivilor superiori (rari sau lipsuri) sau a prognaţiei (muşcătură deschisă). când sunetul este pronunţat prin vibraţii ale luetei. B. când vibrează peretele faringian. rotacismul lingual dorsal. rotacismul faringian. când sunetul este pronunţat prin vibraţii ale vălului. când pronunţia se face cu limba între dinţi şi coloana de aer emisă prin spaţiul dintre vârful limbii şi incisivi. Categorii: • sigmatismul addental produs prin apăsarea vârfului limbii pe arcada dentară. rotacismul bilabial obţinut prin vibraţia buzelor. recunoscut după aspectul sonor strident al sigmaticelor. parţial sau total).F. când vibraţiile sunt produse de apropierea dorsului lingual de palatul dur.11 - . fitacismul şi vitacismul determinate de malformaţiile buzei superioare (scurtă).

„d”. când limba pătrunde între buze. alterarea prepalatelor „ş” şi „j” (deosebirea este dată de aspectul sonor: „ş” e surdă. iar „j” sonoră) . jgheabului median prea mic sau distanţei prea mari între incisivi. sigmatismul laringian. parasigmatismele. deformările africatelor. sigmatismul interlabial. când sunetele se formează pe peretele posterior al faringelui. Diferenţa dintre „s” şi „ş” apare la temperatura aerului emis: la „s” este rece şi la „ş” este cald. aceasta fiind prea ridicată. „f” etc. sigmatismul lateral se realizează prin aplicarea vârfului limbii pe incisivii superiori. deformarea lui „ţ” format din „t” şi „s”. manifestate prin înlocuirea lui „s” cu altă consoană („h”. „ş”. Sigmatismele lui „j” sunt la fel ca la „ş”. sunetul devenind slab sau dacă nu se realizează ocluzia din cauza lipsei şanţului mijlociu al limbii. iar sunetul „ce” (combinaţie între „t” şi „ş”) şi perechea sa sonoră „ge” (combinaţie între „d” şi „j”) .• • • • • • • • sigmatismul interdental. „t”. sigmatismul sforăit.). sigmatismul lateroflex este intermediar între cel interdental şi cel addental.apare dacă distanţa dintre dinţi este prea mică. Când se ridică buza superioară sunetul iese ca un „t". din care fac parte: • • • • • sigmatismul nazal. sigmatismul labio-dental apare când incisivii superiori ating buza inferioară. o cauzate de funcţionarea defectuoasă a vălului palatin.12 - . realizându-se prin devierea laterală a vârfului limbii. când la pronunţie participă mai mult epiglota. deşi limba este într-o poziţie corectă. sigmatismul palatal se produce prin ridicarea vârfului limbii către palat. sunetul fiind uşor pufăit. • • zitacismul. sigmatismul cacuminalis când limba atinge cu vârful partea mediană a palatului. sigmatismul şuierat când sunetul iese ascuţit datorită suflului prea tare a aerului. se datorează ocluziei care nu-i destul de puternică şi aerul nu are forţa de a o închide.

iar sunetul îşi pierde sonoritatea. lamdacismul bilabial. rotacism interdental. • • paralamdacismele sunt cele mai dese. când sunetul este omis. • • rotacism monovibrant realizat printr-o vibraţie prea scurtă.retropalatal. • • • • • • • rotacism dorsal. scârţâit. când limba vibrează între dinţi. lamdacismul fricativ . care se manifestă prin producerea unui „r” vibrant. când sunetul e deformat din cauza limbii aşezate între buze. • • rotacism velar. rotacism faringian. lamdacismul semimuiat. când partea posterioară a limbii se aproprie de cea a palatului şi se produce un sunet asemănător lui „h”. rotacism laringian. nevibrant. care se manifestă ca un bârâit (aerul iese prin nas). când fonemul este bine articulat. • rotacismul constă în tulburarea de pronunţie a prepalatalei vibrante „r” şi prezintă foarte multe forme: • rotacism palatal produs prin aplicarea vârfului limbii mult înapoi şi vibrarea vălului palatin. rotacism labial sau bilateral realizat prin vibrarea vălului palatin în canalul dintre văi şi partea posterioară ridicată a limbii. rotacism bucal. • • lamdacismul. • • • • lamdacismul nesonor (mut). constând în vibrarea obrajilor. rotacism nazal. . când aerul se scurge pe părţile laterale. dar fără sunet faringian. lamdacismul nazal. când aerul trece pe calea nazală. tulburare de pronunţie al lui „l” cuprinde: • • lamdacismul lacunar. sunetul „l” putând fi înlocuit de toate sunetele din zona sa de articulaţie. rotacism lateral sau marginal. când „r” e uvular şi lipsit de sonoritate.13 - . rotacism lingual.prezintă aceleaşi forme de sigmatism ca şi sunetele din care sunt compuse.

înlocuirea sau omiterea unor foneme sau prin inversarea locului ce îl ocupă în alcătuirea silabelor sau cuvintelor. intelect liminar. prin apariţia sunetului parazitar „h” („eh” şi „gh”). „d”. mai des sunt alterate sunetele posterioare „c” şi „g”. Tulburările sunetelor din cea de-a treia zonă de articulare cuprind: ocluzive „c” şi „g”. În hipoacuzie sau în cazul unei analize fonematice defectuoase apar dificultăţi şi în pronunţarea diftongilor sau triftongilor ca urmare a trecerii prea rapide prin poziţia sunetului omis. deficit de concentrare a atenţiei. „p”. lentoare şi fatigabilitate. întârziere în dezvoltarea motorie. iar cel mai frecvent siflantele „s”. O altă formă de tulburare a vocalelor poate fi adăugarea unei vocale sau chiar consoane între cele ale diftongului sau triftongului. Cele mai dese defecte constau în înlocuirea unora cu altele. când forţa de emisie a aerului este foarte mare. imprecizie a mişcărilor. achiziţia mersului şi controlul sfincterial. „ţ” şi linguala „r”.C. „z”. Deformarea aspectului sonor al vocalelor poate fi determinată de deschiderea prea mare a maxilarelor. Dislalia centrală sau de evoluţie constă în incapacitatea de a pronunţa corect anumite sunete sau grupuri de sunete şi se manifestă prin alterarea. idiolalia. . Se datorează unei poziţii şi deschiderii intermediare ale limbii şi maxilarelor faţă de cele necesare. dislalia de silabe (sunetele pot fi pronunţate corect izolat. „b”. statica corpului. ca şi sunetele „m”. Simptomatologia dislaliei centrale se prezintă astfel: dislalia centrală e precedată de întârziere în apariţia şi dezvoltarea vorbirii. Dislaliile vocalelor sunt rare în cazul unui auz normal. dar sunt înlocuite. tetismul. „n”. capului. Vocalele sunt mai rar afectate. tulburările de motricitate generală caracterizate prin întârziere în achiziţia deprinderilor motorii şi disabilităţii motorii: proasta coordonare a mişcărilor.14 - . omise în cadrul silabei). dislalia de cuvinte (este afectată pronunţia cuvintelor. deficit de maturizare sau funcţionalitate a intelectului manifestat prin întârziere în dezvoltarea intelectului. hotentotismul (când vorbirea e neinteligibilă datorită omisiunilor şi inversărilor foarte frecvente). D.n”. sunetele şi silabele fiind pronunţate corect izolat).Acest tip de dislalie regresează spontan o dată cu vârsta şi mai ales prin asistenţa pedagogică acordată copilului dislalic. întâlnindu-se în tulburările de auz.. fricativa . „v”. tulburările de pronunţie formează tabloul principal şi se diferenţiază: dislalia de sunete.

Stanică. inapetenţă). confundarea sunetelor „c” cu „t”. în perioada 15 septembrie15 octombrie. Se diferenţiază trei forme clinice de dislalie centrală: A. coordonarea activităţii muşchilor implicaţi în vorbire şi pot fi localizate la nivelul buzelor. Forma motorie determinată de: o deficitul motor. o dislalia prin deficit auditiv nesemnificativ ce constă în dificultăţi de percepere a sunetelor cu frecvenţă înaltă („s”. vălului palatin.se face la începutul anului şcolar. „r” cu „l” şi inversiuni de sunete şi silabe.- tulburări ale afectivităţii şi comportamentului: sindrom dismaturativ (negativism.. sindrom anxios obsesiv (hiperemotivitate. o dislalia prin hipoacuzie nucleară cuprinde şi simptomatologie de tip afazic. mutism electiv. având ca efect afectarea labialelor. Diagnosticul diferenţial Diagnosticul reprezintă o etapă importantă în realizarea terapiei tulburărilor de limbaj şi presupune o examinare complexă. o tulburări afective şi de comportament sau intelectuale. o tulburări de lateralizare. ticuri. de slaba capacitate de memorare a structurilor verbale. ritualuri). de leziunile corticale fine. siflantelor. . 1997): depistarea cazului . sindrom de inhibiţie (timiditate. sindrom de excitaţie (crize coleroase). C. II. B. Vrăşmaş. C.15 - . vibrantei „r" etc. o tulburările paretice imperceptibile ce micşorează forţa musculară. pueritism). - tulburări de auz fonematic cauzate de nematurizarea zonelor de recepţie şi sinteză auditivă. dar şi prin semnalarea de către familie şi de către cadre didactice a copiilor cu probleme. anxietate. „i”).4. precizia mişcărilor. „ş” cu „s”. Forma psihogenă sau reactivă se manifestă prin persistenţa unui limbaj infantil peste vârsta cronologică sau printr-o mare variabilitate a alteraţiilor fonetice. vârfului limbii. Forma receptiv-senzorială include: o dislalia prin deficit de auz fonematic se manifestă prin dificultăţi în pronunţarea siflantelor şi explozivelor. printr-un examen sumar al copiilor din grupele mici şi mari din grădiniţe şi al elevilor din clasa I. dentalelor. care constă în (E.

t-d. malformaţii. de deplasare a limbii înainte. tulburări neuromotorii). contrarii cu sau fără imagini. în formă de lopată. atitudinea membrilor familiei faţă de vorbirea copilului.se consemnează. cunoaşterea a 6 materii. de deglutiţie. manipulare. examinarea articulării verbale: • examinarea aparatului articulator. respectiv integritatea funcţională a sistemului labio-comisural. - examinarea limbajului vorbit presupune: o examinarea nivelului de înţelegere a vorbirii (explicarea sensului verbelor. redarea unor structuri ritmice precepute auditiv. rangul naşterii). cum a decurs naşterea). • • autocontrolul auditiv în corectarea defectelor de articulare (de ex. lateralitate. • examinarea articulării propriu-zise: * vorbirea reflectată (imitaţia): sunetele alfabetului . funcţia aparatului locomotor (ortostatism. prin exerciţii de masticaţie.- anamneză .inverse . mers. . zâmbet forţat. atitudinea copilului faţă de vorbire. moale. recunoaşterea şi reproducerea sunetelor perechi opuse s-z. stingerea lumânării. a maxilarelor. antecedente personale fiziologice (boli ereditare.silabe directe .: înregistrarea pe bandă de magnetofon a rotacismului). omuşorului şi sistemului nazal. în urma convorbirii cu unul din părinţi situaţia socioculturală şi familială (nivelul de instrucţie şi statusul social al părinţilor. de la şoaptă la strigăt. palatului dur. aparatului dental. repetare de numere.16 - . denumire de culori): • examinarea auzului: • acuitatea auditivă: distanţa perceperii vocii în şoaptă. autocontrolul în circuitul fonator normal (vorbeşte gradat.cuvinte cu sunetele în poziţie iniţială. înapoi. • • • • înţelegerea vorbirii în ansamblu. prezenţa tulburării în familie. controlul auditiv al vorbirii. a cuvintelor familiare. umflarea şi sugerea obrajilor. limbii. discriminarea şi localizarea analitică a surselor sonore. suflarea în batistă. apariţia şi evoluţia limbajului. de săgeată. modul cum a evolut sarcina. istoricul tulburării. completarea lacunelor. la cerere).

mediană şi finală propoziţii. o examenul rezultatelor activităţii şcolare (gradul de integrare şcolară şi în grupul clasei) o consemnarea rezultatelor examinării în fişa logopedică. o examinarea dezvoltării mintale.R. impuse sau în vorbirea independentă.L. stomatologic. disfonia. nazonanţe sechelare. rezonanţa. Se notează dacă sunetul e omis. . citirea lor de pe caiet şi de pe carte. nuanţa. imaginea schemei corporale. examinarea structurii gramaticale: • • formarea de propoziţii simple. valoarea. * vorbirea independentă. astenia vocală. deformat sau înlocuit cu altul.. recitarea. răguşeala. propoziţii şi scurte texte. Ca procedee se utilizează: „citirea” de ilustraţii. cântecul. a motricității fine. examinarea vocabularului activ prin observarea volumului de cuvinte utilizate în povestire şi vorbirea independentă. • • utilizarea timpului verbelor. intensitatea. studierea cititului şi scrisului prin dictări şi copieri de litere. • • • examinarea formelor de limbaj verbal. tonalitatea.17 - . a substantivelor. adjectivelor şi verbelor. a lateralităţii. se folosesc alfabetul ilustrat. povestirea liberă sau după imagini. folosirea corectă a singularului şl pluralului. • examenul vocii urmăreşte: sonoritatea. tabele cu imagini a căror denumire prezintă sunetele în poziţii diferite. • • examinarea ritmului vorbirii prin recitări. a pronumelui personal şi a celui demonstrativ. cuvinte. repetarea unor propoziţii cu accente diferite. neuro-psihiatric general). silabe. audiologic. o examenul medical (O. o examenul lexic şi grafic cuprinde: o examinarea motricității. o examenul personalităţii. melodicitatea.

o stingerea lumânării. căuş. C. II. întinderea. toracelui. 1997): I. în funcţie de tipul şi gravitatea tulburării.În urma examinării complexe se stabileşte diagnosticul. Astfel. mâinilor. a aerului pe dosul mâinii. o coborârea şi ridicarea maxilarelor. Dezvoltarea respiraţiei nonverbale: exerciţii pentru expiraţie: o suflarea nasului în batistă. o mirosirea parfumului. dintre metodele şi procedeele cu caracter general amintim (E. vibrarea. săgeată. o suflarea apei cu paiul. gâtului. Stanică. înghiţitului. capului. o ţuguierea. exerciţii pentru vălul palatin: imitarea căscatului. o alternarea maxilarelor înainte . exerciţii de mobilitate a aparatului fono-articulator: exerciţii pentru maxilare: o închiderea şi deschiderea gurii. exerciţii generale: gimnastica braţelor.înapoi. 2. . Terapia dislaliei presupune utilizarea unor metode şi procedee cu caracter general. exerciţii pentru buze şi obraji: o sugerea şi umflarea obrajilor. rotunjirea. abdomenului. tusei etc. pe baza căruia se întocmeşte programul terapeutic-recuperator individualizat sau pe grupe. Vrăşmaş. o limba plată împinsă printre dinţi şi trasă apoi printre dinţii închişi. Dezvoltarea motricităţii generale şi a mişcărilor fonoarticulatorii: 1. dar şi metode şi procedee specifice acestui tip de tulburare. stânga .dreapta.18 - . Educarea respiraţiei structurată pe două coordonate: 1. o umflarea balonului. ghemuită în fundul gurii. exerciţii pentru inspiraţie: o mirosirea florilor. rictusul buzelor. exerciţii pentru limbă: o limba iese în formă de lopată.

emiterea sunetelor prin derivarea lor din alte sunete (pronunţate corect) sau care apar primele în ontogeneză (s=z-ţ:t+s.19 - . Aceste exerciţii se execută în faza iniţială a terapiei generale şi în momentul impostării sunetului. imitarea sunetelor din natură (onomatopee) 2. consoanelor. de. Dezvoltarea auzului fonematic: 1. Terapia specifică se aplică dislaliei grave. la recuperarea grupurilor de consoane şi de vocale. grupelor de vocale (au. pronunţarea de silabe opuse din cuvintele paronime 3. aei. Consolidarea sunetului: 1. t. de consoane însoţite de vocale (da. j=gi:d+j). jocuri în aer liber. diferenţierea cuvintelor paronime 5. mijloc sau sfârşit. 2. h. 4. II.2. emiterea independentă: exerciţii de pronunţare în şoaptă şi apoi cu vocea din ce în ce mai tare. III. du) în timpul unei expiraţii. c. emiterea concomitentă prin imitare sau folosind o metodă de derivare. analiză auditivă şi fonetică cu indicarea poziţiei fonemului la început. d. apoi. bri. p. deoarece capacitatea de asimilare verbală este foarte mare. ca etapă a terapiei recuperatorii specifice. iu. Dezvoltarea respiraţiei verbale: exerciţii de pronunţie a vocalelor. 3. introducerea sunetului în silabe: exerciţii cu silabe directe şi inverse exerciţii cu structuri reversibile exerciţii cu logatomi exerciţii cu structuri consonantice . eu. 5. pregătirea impostării sunetului prin folosirea onomatopeelor. g. m . ş=j-ci:t+ş. transformarea cuvintelor prin înlocuiri de puncte sau silabe 6. di. ou). bra. Se trece. Principalele etape şi subetape ale corectării sunt: I. gimnastică urmată de inspiraţii şi expiraţii prelungite. diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat 4. aui). după care f. pentru că în cazul dislaliei uşoare sunt suficiente metodele şi procedeele cu caracter general. emiterea sunetelor prin demonstraţie şi imitaţie. de consoane (bre. Apoi consoanele sonore b. Emiterea sau obţinerea sunetului: 1.

Diferenţierea sunetelor: 1. exerciţiile de articulaţie să se facă eşalonat de trecere de la simplu la complex de la uşor la greu. compuneri cu teme date sau libere. 2. un rol important îl are tratarea dislaliei încă din faza de debut.exerciţii cu silabe directe şi inverse 2. exersarea sunetului în scurte texte. sonoră + grafică) cu cuvinte paronime IV. ghicitori. respectiv exerciţiile să se desfăşoare fără exagerări.20 - . bi. cadrele didactice. precum şi adaptarea activităţilor desfăşurate cu copilul în funcţie de vârstă. pentru a nu se instala oboseala şi plictiseală (principiul exerciţiilor de scurtă durată). nivelul dezvoltării mintale şi particularităţilor personalităţii acestuia (principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale). pentru că automatismele psiholingvistice la vârstele mici nu sunt bine consolidate şi pot fi uşor înlocuite cu deprinderi corecte de vorbire (principiul intervenţiei timpurii). . care trebuie să susţină şi să continue activitatea începută în cabinetul logopedic presupune respectarea unor cerinţe specifice terapiei logopedice. diferenţierea la nivelul cuvintelor . cu o cât mai mică încordare neuro-musculară. ghicitori dialoguri. introducerea sunetului în cuvinte: exerciţii cu cuvinte mono. exersarea sunetului în propoziţii: exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple sintagme cu parte iniţială sau finală constantă povestiri şi repovestiri după imagini memorări de poezii. Automatizarea sunetului corectat: 1. adică o bună colaborare cu psihologul. munca în echipă. exersarea făcându-se timp de câteva minunte. povestiri. de mai multe ori într-o şedinţă.exerciţii şi comparaţii (sonoră. de la cuvinte familiare la cele mai puţin familiare. polisilabice în care sunetul deficitar este în poziţii diferite exerciţii cu cuvinte cu grupuri de consoane exerciţii cu cuvinte în care fonemul deficitar e constant. De asemenea.2. diferenţierea sunetelor la nivelul silabelor . de la general la specific (principiul acţiunii minime). dar prima silabă este substituită exerciţii cu structuri reversibile sau progresive prin adăugare exerciţii cu cuvinte paronime III. memorizări: Pentru obţinerea unor rezultate pozitive. medicul şi familia (principiul parteneriatului în intervenţia logopedică). grafică.

alfabetul Braille (caracteristic nevăzătorilor) sau alfabetul Morse. ceea ce determină eliminarea tensiunilor psihice. „sunt un om de nimic” etc. funcţia designativ-cognitivă cu două forme: o designarea şi obiectivarea modelelor informaţionale interne ale obiectelor şi fenomenelor externe (adică asocierea cuvintelor limbii. . de la cele senzoriale la cele ale gândirii formal-abstracte. „nu mă dau bătut” etc. „bravo” etc. modul de abordare variind semnificativ atât de la o şcoală psihologică la alta.).21 - . limbajul contribuind la exteriorizarea stărilor interne ale subiectului.). funcţia reglatoare se realizează: o în plan intern limbajul contribuie la asimilarea sistemelor de cunoştinţe.). Comunicarea are rol de liant.. în care limbajul participă ca factor de organizare şi orientare a proceselor psihice de cunoaştere. între om şi animal. autoîncurajărilor („o să reuşesc”. După spiritul comunicării şi reglării şi determinaţiile generale ale sistemului psihic uman M.. autoblamărilor („sunt un laş”. de factor de coeziune a indivizilor în viaţa socială. concretizându-se în comenzi imperative. să merg.. avertizări. de deprinderi şi pattern-uri şi la exprimarea autocomenzilor („trebuie să fac. atenţionări. Golu (2002) distinge trei funcţii principale: funcţia de comunicare care constă în schimbul de informaţii între două persoane. autorecompenselor („foarte bine”. Limbajul îndeplineşte mai multe funcţii. de etaloane şi criterii de comparaţie..II. norme şi valori.). sancţiuni. ca semne cu obiecte şi fenomene concrete).5. având rol de supapă.. recompense.” etc. „să mă învăţ minte” etc. Codurile pot fi reprezentate de semnele (cuvintele) limbii naturale sau de limbajul mimico-gesticular (specific surdo-muţilor). Caracteristicile psihopedagogice ale personalităţii copiilor cu dislalie După cum se ştie.. între om şi maşină. să încep.. o cognitivă. autosancţiunilor („aşa-mi trebuie”. ce presupune vehicularea unor semnificaţii între un „emiţător” ș i un „receptor”. de principii. prin folosirea unor „coduri” care să permită materializarea „mesajelor”.. între o persoană şi un grup. limbajul este activitatea individuală de comunicare prin intermediul limbii.). între două grupuri. instrucţiuni. cât şi de la un autor la altul. o în plan extern limbajul influenţează şi modelează atitudinile şi conduitele celor din jur în funcţie de dorinţele şi aşteptările noastre.

cu aparatul buco-facial şi cu membrele superioare. Limbajul verbal are două forme particulare de manifestare: limbajul extern (limbaj oral şi scris) şi limbajul intern. ci. componenta vizuală are legătură cu mesajele codate în formă grafică şi include nivelurile integrative: o nivelul figural elementar (constituie modelele interne ale literelor). ca formă specifică a activităţii de comunicare. o nivelul decodării semantice (legătura dintre cuvântul scris şi înţelesul său). posibil.secvenţiale caracteristice sunetelor limbii şi formei grafice a literelor alfabetului. componenta constructiv .22 - . Limbajul oral. o nivelul fonetic structural . cu următoarele niveluri de integrare: o nivelul fonetic elementar (constituirea modelelor interne ale sunetelor limbii). cuprinde trei verigi funcţionale: a) veriga aferentă (recepţia) .praxică asigură selectarea mişcărilor singular . de programare). o nivelul fonetic secvenţial (formarea modelelor interne ale cuvintelor). o nivelul integrării seriale supraordonate (conectarea într-o structură unitară a propoziţiei sau frazei). Limbajul scris apare mult mai târziu decât cel oral şi se realizează prin codarea mesajelor orale în formă grafică. o nivelul decodării semantice (înţelegerea fluxurilor orale).stă la baza formării sistemului de comunicare şi include: componenta auditivă. care să recepteze mesajul fără a replica după fiecare secvenţă. logico-simbolic. Limbajul verbal. Include: . cuprind: .Limbajul poate fi natural. o nivelul figural secvenţial (legătura între imaginile singulare ale literelor pentru formarea cuvintelor). pattern-ul obiectual-instrumentale. dobândit în procesul istoric al comunicării sociale şi artificial.supraordonat (recunoaşterea identităţii propoziţiilor). după specificul schemei de comunicare se realizează în trei variante: solilocviul (vorbirea cu voce tare cu noi înşine). b) veriga eferentă (emisia) determină producerea de răspunsuri la stimulii externi sau de mesaje. monologul (presupune existenţa unui destinatar extern. doar la sfârşit) şi dialogul (constă în alternarea poziţiei celor doi termeni ai relaţiei de comunicare-emitent şi receptor şi poate fi structurat sau liber-situaţional). realizat de om în anumite scopuri ştiinţifice specifice (matematic.componenta motrică constă în capacitatea subiectului de a efectua mişcări cu aparatul fono-articulator.

indisciplină. mişcări dezorganizate. fie excitaţii psiho-motorii manifestate prin agitaţii permanente. comparaţia.23 - . Verza. fiecare secvenţă parcursă acţionând ca semnal selector şi declanşator al secvenţei următoare. neastâmpăr. înţelegerea. fie pe tot parcursul. 1996): operaţiile gândirii (analiza. emiterea ipotezei. colegii ceea ce face ca subiectul să prezinte nesiguranţă în vorbire sau alte activităţi. rezolvarea propriu-zisă şi verificare. o seriile sintactice . învăţarea. în funcţie de vârstă. determinând modificări şi la nivelul proceselor. discursuri). surmenaj fizic şi . c) veriga de autoreglare prin: conexiune inversă (feed-back) de tip kinestezico-auditiv pentru limbajul oral şi kinestezico-vizual pentru limbajul scris. inerţie în comunicare.o sunetele (articuteme) şi literele alfabetului. educaţie. inteligenţa. rezolvarea de probleme. particularităţi temperamentale şi dezvoltare mintală. o cuvintele (unităţile de bază ale vocabularului). manifestări comportamentale anormale. declanşarea intereselor. faţă de ceilalţi şi faţă de activitate caracteristicile specifice ale personalităţii copiilor cu dislalie sunt în strânsă legătură cu tulburările care se semnalează în sfera apariţiei şi dezvoltării limbajului. izolare. fie manifestări inhibitive care duc la un comportament rigid. pasiv. fie în punerea problemei. memoria. blocaje psihice. Având în vedere că limbajul este în corelaţie reciprocă cu gândirea. care realizează cursivitatea vorbirii şi a scrierii. inhibiţie în activitate. trăirile afective. tulburările de vorbire pot determina. mai ales cel oral. atenţia. care reglează emisia mesajelor în funcţie de efectele produse. cu rudele. uniform. în rezolvarea de probleme pot fi identificate contradicţii. conflictele interne. abstractizarea şi generalizarea) se desfăşoară cu dificultate. frământările. ca urmare a neînţelegerii celor din jur a situaţiei sale pot deregla relaţiile cu familia. fragilitatea şi instabilitatea trăsăturilor de personalitate pot provoca teama de a pronunţa cuvinte. deoarece prelucrarea lor presupune intervenţia limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semnificaţiilor corespunzătoare. motivaţia. cu atitudinile faţă de sine. prietenii. sinteza.semantice (propoziţii. stare de disconfort. întocmirea planului mental. conexiune anticipativă (feed-before). trăsăturilor şi însuşirilor psihice (E. dramele trăite de persoana cu tulburări de vorbire. rigiditate.

cursivitatea logicii. corectitudinea gramaticală. limbajul. reacţii nevrotice.24 - . anxietate. al trăirilor afective prin interiorizarea sau exteriorizarea emoţiilor şi sentimentelor. flexibilităţii şi fluenţei gândirii.intelectual. . izolare de cei din jur. este un indicator cert al capacităţii intelectuale prin bogăţia vocabularului. în toate formeie sale. pe fondul cărora se pot instala complexe de inferioritate. La nivelul personalităţii.

J. după care reproduce. Astfel. distracţie cu cărţi de joc sau cu zaruri. volei etc. toate considerându-l ca fiind activitatea principală a fiinţei în curs de dezvoltare. iar după 6 ani. indiferent de sensul său. jocul îndeplineşte cerinţele învăţării. a două piese asamblate. sociologic. . baschet.activitate fundamentală a copilului cu dislalie III.Capitolul III. mai ales pentru copii. a unor imagini. Dar. Jocul . modificarea structurilor şi funcţiilor mintale şi organizarea lor după modelul activităţii intelectuale. potrivit Dicţionarului General al Limbii Române poate fi: activitate distractivă. Jocul a fost studiat din mai multe puncte de vedere: biologic. cu plăcere. Herbert Spencer ca o activitate care foloseşte surplusul de energie al copilului. urmând o etapă în care copilul imită adultul (mama. pe o direcţie dată.1.). la eliberarea de energie şi formarea de reacţii. mişcare repede şi variată a valurilor.25 - . jocul este utilizat ca mijloc de investigaţie şi ca procedeu de terapie. educatoarea). petrecere la care se dansează sau dans popular. doctorul. jocul este parte integrantă a vieţii umane. interpretarea unui rol într-o piesă de teatru. deplasarea relativă. la îmbunătăţirea contactului cu ceilalţi şi înlesnirea stabilirii unei relaţii prieteneşti. Baldwin considera jocul ca o activitate autotelică opusă muncii. reprezentat de ansamblul mişcărilor şi al aptitudinilor unui actor în timpul interpretării. elemente din ambianţa lui apropiată. psihanalitic. În psihologie. denumire dată unor manifestări sportive (fotbal. precum şi la trăirea activă a unui spirit de grup. în primele luni de viaţă copilul se joacă cu corpul său. M. Jocul în cadrul procesului de recuperare Jocul. Astfel. la stimularea capacităţii de înţelegere a legăturii dintre diferite situaţii. adică transformarea. pe tot parcursul ei şi contribuie la dobândirea bunei-dispoziţii. la exersarea capacităţii de exprimare şi dezvoltarea creativităţii. Mai multe teorii au încercat să explice rolul şi influenţele jocului asupra dezvoltării personalităţii copilului. la reproducerea şi prelucrarea realităţii. psihologic.

El susţine că jocul permite copilului să transceandă sancţiunile rigide ale realităţii. teoria catarctică. iar Karl Gross vede în joc o activitate autotelică ce pregăteşte copilul pentru muncă. psihanaliştii fiind cei care au folosit jocul ca metodă de depistare şi interpretare a complexelor şi trăsăturilor de caracter. funcţionaliste – ce subliniază esenţa şi orientarea jocurilor spre satisfacerea trebuinţelor fundamentale biologice şi psihice ale fiinţei umane. copilul încorporează în modalităţile existente ale gândirii întâmplări. încearcă să explice că practicarea unor jocuri este utilă individului. obiecte sau situaţii. fiind deci postexerciţiu. analizând activitatea copilului în jocul cu marionetele. de K.26 - . dar care în istoria umanităţii erau considerate drept muncă. ci le întreţine pe cele deja formate.Spencer Hali ca reproducere a unor acţiuni inutile în prezent. Prin asimilare. pentru Charles Buhler o activitate ce pune în joc o funcţie oarecare fără un scop intenţionat. Principalele teorii despre joc sunt: teoria exerciţiului sau a preexerciţiului fundamentată. curăţindu-l de apăsarea unor instincte ce contravin modului de viaţă uman. După aceşti autori. Carr. de construcţii. Claparede jocul este un mijloc de realizare pe sine. Gross în conformitate cu care în joc se manifestă instinctele fiinţelor în creştere. apărând şi la exponenţii freudismului. jocurile-desen. Sigmund Freud credea că jocul oferă copilului căi importante pentru exprimarea împlinirii dorinţelor şi pentru stăpânirea întâmplărilor traumatizante. Teoriile care explică esenţa şi cauzalitatea jocului copilului pot fi grupate în două mari categorii: evoluţioniste – care explică biologic ordinea jocurilor şi a rolului lor pe parcursul diferitelor etape de creştere. în 1896. . teoria postexerciţiului formulată de H. în 1902. jocul permite copilului să exploreze noi combinaţii de comportamente şi de idei într-un mediu sigur din punct de vedere psihologic. Prin joc. Pentru Ed. copiii dezvoltă „prototipuri” comportamentale care pot fi folosite apoi în contexte „mai serioase”. Jean Piaget a sugerat că jocul reprezintă cea mai pură formă de asimilare. presupune că jocul nu este un preexerciţiu care formează instinctele. aparţine lui Carr. legate de necesitatea exersării unor mişcări utile în starea adultă. iar pentru Jean Chateau un instrument de formare a eului. de compunere de poveşti etc. Teoreticienii cognitivişti au evidenţiat creativitatea şi flexibilitatea care sunt promovate de jocul copiilor.

numărul participanţilor.adaptării (Jean Piaget) care afirmă că jocul e o activitate de asimilare a realului de către copii. în conformitate cu care jocul este un mijloc de descărcare a tensiunii şi energiei nervoase în acţiuni şi mişcări din cele mai variate. - - teoria recreaţiunii (Lazarus . o intelectuale. uşoare. teoria prisosului sau surplusului de energie propusă de Schiller (1795) şi susţinută de Spencer (1890). obiective.- teoria atavismului sau a repetiţiei a lui S. unele utile. anotimpul în care se desfăşoară etc. asimilându-le şi. . prin aceasta. altele gratuite. teoria asimilării . o jocuri de combinaţii fără scop clar definit. unele ducând la formarea de deprinderi. materiale folosite. locul de desfăşurare.1883) consideră jocul ca o îndeletnicire ce reconfortează şi tonifică. ci la activităţi plăcute. jocuri simbolice sau de creaţie – apar începând cu al doilea an de viaţă şi implică reprezentări ale obiectelor absente. adaptându-se la dimensiunile lor multiple”. o jocuri de combinaţii de obiecte/acţiuni cu scop. natura activităţilor. procese psihofizice implicate. jocuri de construcţii care contribuie la dezvoltarea abilităţilor manuale şi a reprezentărilor spaţiale şi pot fi: o neproductive. Hali. jocuri cu reguli ce implică înţelegerea regulii ca o convenţie şi sunt: o senzoriale. caracterul de complexitate. altele nu.27 - . - Ursula Şchiopu şi colaboratorii consideră că jocul „e o activitate complexă a copiilor în care ei reflectă şi reproduc lumea şi societatea. o fantastice. Clasificarea tipurilor de jocuri se poate realiza în funcţie de diferite criterii: conţinut. care apar în primul an de viaţă şi nu fac apel la reprezentări. Piaget grupează jocurile în următoarele categorii: jocuri-exerciţiu. presupune că jocul copiilor reproduce în ordine cronologică activităţile ancestrale ale speciei. prin care copilul dobândeşte abilităţi motorii de bază şi pot fi: o senzoriomotorii sau de mânuire.

o jocuri de luptă. deci. funcţia de agent de manifestare socială şi cea de transmitere a ideilor şi experienţei. jocul cu reguli determinat de legităţi interne şi de reguli privitoare la modul de folosire şi. iniţiativei. domino.). o jocuri motrice (cu mingea. curajului. o jocuri de vânătoare. Dienes. funcţii secundare (funcţia de echilibrare şi tonificare şi funcţia compensatorie-catarctică) şi funcţii marginale (funcţia terapeutică). ghicitori etc. o jocuri psihice: • • • intelectuale (loto. . de restructurare a realităţii care constituie celălalt pol al învăţării integrarea. jocul reprezentativ care presupune cunoaşterea realităţii concrete. jocurile se împart în două mari categorii: jocuri care exersează funcţii generale: o jocuri senzoriale (cu trâmbiţe. care foloseşte drept criteriu funcţiile ce le îndeplinesc. relaxare (jocul oboseşte mai puţin decât învăţarea. Şchiopu jocul îndeplineşte funcţii esenţiale (funcţia de cunoaştere. desene etc. prin care copilul îşi exprimă eul şi patru funcţii secundare: funcţia de divertisment (jocul înlătură rutina şi plictiseala). limbajului. imaginaţiei. jocurile guvernează întreaga personalitate a copilului. Pentru Ed. o jocuri de imitaţie. funcţia de recreere. În ceea ce priveşte funcţiile pe care le îndeplineşte jocul. afective volitive jocuri care exersează funcţii speciale: o jocuri sociale. şi a celorlalte caracteristici psihice. stimulativă a mişcărilor).).). munca sau creaţia). stimei de sine.manipulativ stabileşte relaţia obiectuală. funcţia formativ-educativă şi funcţia de exercitare complexă. Claparede jocul are o funcţie principală sau cardinală. În concepţia U. atenţiei. voinţei. cu coarda etc. diferă de la un autor la altul. formarea spaţiului mintal şi mecanismul de comutare de la realitatea concretă la cea mintală. fluiere. Dar. distinge trei categorii de joc: jocul explorator .28 - .Din perspectiva lui Ed. în funcţie de implicarea elementelor de învăţare. contribuind la formarea şi dezvoltarea caracterului. oricare ar fi criteriile folosite în clasificarea tipurilor şi funcţiilor jocurilor sau teoriile care stau la baza explicării lor. Claparede.

).29 - . anotimpuri etc. realizându-se după cerinţele instructiv-formative curente: însuşirea unor cunoştinţe noi întregirea lor . stimularea. acţiunea de joc . având un caracter prestabilit şi obligatoriu pentru participanţi. ghicirea. copiii sunt solicitaţi să interpreteze diferite raporturi ce intervin în cadrul acestui proces şi să le redea printr-o exprimare verbală adecvată. între însuşirile acestora. de a face descrieri. jocul didactic are un rol important. serieri. clar şi precis sunetele deficitare. Un joc. animale. Acordându-i acest înţeles. acţionând asupra obiectelor vizate. clasificări după anumite criterii.verificarea celor anterioare într-un context nou. asupra imaginilor acestora. reconstituiri etc. Acţionând asupra obiectelor mediului ambiant. ca mijloc de instruire şi educare. pentru a fi didactic şi a se deosebi de celelalte jocuri şi forme ale activităţilor. limba maternă. asocieri şi disocieri felurite etc. care indică gradul în care elevul şi-a format priceperea de a găsi răspunsul potrivit. solicitându-l să caute şi să descopere progresiv legături noi între obiecte. În cadrul jocului didactic. surpriza. sarcina didactică . între idei. să se exprime corect. intervine şi procesul invers: pornind de la o situaţie descrisă verbal. aşteptarea. se reconstituie imaginea corespunzătoare. În cadrul activităţilor de terapie logopedică. comparaţii. priceperi. trebuie să includă următoarele componente: conţinutul . reconstituiri. elevii se obişnuiesc să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. Jocul didactic are ca finalitate un anumit rezultat. deprinderi.. În acest fel. care fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru elevi. deoarece creează condiţii favorabile formării şi/sau consolidării deprinderilor de a pronunţa corect.este dependent de sfera cunoştinţelor. deprinderilor. regulile jocului . Jocul didactic şl terapia educaţională Jocul. să gândească..2. .este reprezentată prin elemente specifice: descoperirea..reglementează conduita şi acţiunile elevilor.III.consolidarea . între acţiuni. el este folosit în activitatea instructiv-educativă pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe. priceperilor şi de particularităţile învăţării şi se referă la reprezentări matematice. Determinarea acestor reguli are loc în funcţie de structura particulară a jocului didactic şi indică modul de participare a elevilor în joc şi de apreciere a rezultatelor lor. este cunoscut în literatura pedagogică sub numele de joc didactic.poate să apară sub formă de probleme în rezolvarea cărora elevul se angajează (descrieri. plante. întrecerea etc.

Chiar când este vorba de repetarea sau verificarea unor cunoştinţe. culoare. jocuri didactice matematice. sistematizare. regulile jocului să fie clare. ele nu vor fi preluate în joc în forma şi în limitele în care au fost transmise anterior. stimulator şi dinamic. priceperi ori deprinderi. timp. jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii. 2005). să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze motivaţie pentru activitate. să creeze momente de relaxare. jocuri didactice muzicale etc.30 - . utilizat ca mijloc de predare. Utilizarea jocurilor didactice în recuperarea copiilor cu dislalie este avantajoasă deoarece creează premisele pentru tratarea diferenţiată a acestora în funcţie de nivelul de maturizare fizică şi psihică atinse. şi anume: jocul să se realizeze pe fondul activităţii dominante. de ritmul propriu de învăţare. jocurile să fie cu grad de dificultate mediu pentru a determina stări emoţionale care să trezească interesul şi participarea activă a elevilor. îmbogăţirea vocabularului. să antreneze toţi elevii în activitatea de joc. de interesele manifestate. dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor de formă. însuşirea sistemului fonetic al limbii materne. consolidare. Astfel. Eficienţa jocului didactic. însuşirea structurii gramaticale a limbii etc. precise. atractiv. spaţiu. să fie variat. să îmbine forma ludică cu cea de învăţare. urmărindu-se scopul şi conţinutul activităţii. asimilare. După criteriul materialului didactic folosit în jocuri acestea pot fi: jocuri didactice cu material. jocuri didactice fără material sau jocuri orale. să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă. corecte. La baza acestui criteriu stă principiul dezvoltării proceselor psihice ale elevilor. . recapitulare a cunoştinţelor sau de recuperare a tulburărilor de pronunţie presupune respectarea unor condiţii de organizare (Alois Gherguţ. după criteriul conţinutului pot fi: jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului. desfăşurarea jocurilor să se facă într-un mediu activ.Jocurile didactice se pot clasifica după conţinut şi după materialul didactic. de odihnă şi să se utilizeze mai ales atunci când elevii dau semne de oboseală. ci întotdeauna dintr-un unghi de vedere nou.

. în corectarea unor abateri observate în comportamentul unor copii. divergenţa şi convergenţa gândirii. mai încrezători în forţele proprii. jocul didactic reprezintă o metodă şi un mijloc eficient. jocul didactic are un rol important şi în socializarea copilului cu tulburări de articulaţie. în orice moment sau etapă a activităţii de terapie sau recuperare a copilului cu tulburări de pronunţie. la consolidarea acestor deprinderi. M. prin îmbinarea elementelor instructive şi educative cu elementele distractive. iar prin respectarea regulilor de joc se educă perseverenţa. muncă şi creaţie reprezintă o modalitate de cunoaştere şi familiarizare cu mediul înconjurător. Sima. activitatea devine plăcută. creşte în situaţia de joc prin activizarea şi stimularea creativităţii. prin intermediul căruia copilul explorează universul. prin iniţiativă. corectitudinea. prin libertatea de gândire şi de acţiune. la toate disciplinele şcolare.III. Jocurile didactice. interesantă şi atractivă pentru copiii cu dislalie. Sima. mai siguri. Valenţele formativ . prin încrederea în capacităţile proprii. stăpânirea de sine. „susţin efortul elevilor. prin formarea deprinderilor intelectuale la şcolarii mici. flexibilitatea şi fluiditatea. în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă. alături de învăţare. răbdarea. Jocul didactic facilitează dezvoltarea capacităţii anticipativ-predictive. de terapie şi de integrare socio-afectivă în grupul de prieteni. comunicarea verbală şi nonverbală. R. construieşte realitatea sau creează o nouă lume. disciplina. spiritul critic şi autocritic. De asemenea.31 - . Starea de joc reduce încordarea copilului şi îi oferă liniştea şi siguranţa necesară desfăşurării activităţii de învăţare. ca urmare a caracterului său formativ. Elevul trebuie să simtă că e acceptat aşa cum este.3. menţinându-le atenţia concentrată şi reduc gradul de oboseală” (I. spiritul de cooperare. că vine la şcoală pentru a desfăşura o activitate ce îi solicită efort în cooperare cu ceilalţi elevi. Petruţiu. Jocul didactic. aplicate la momente bine alese ale activităţii. de comportare civilizată. în formarea spiritului de independenţă. datorită implicării afectiv-motivaţionale a acestora. Motivaţia pentru învăţare. spiritul de observaţie. corect şi precis.educative ale jocului didactic Prin efectele sale asupra dezvoltării fizice şi psihice a copilului. 1998). Jocul didactic are influenţe şi în formarea coeziunii grupului de copii. Pe lângă educaţia intelectuală. contribuind la învăţarea deprinderilor de a pronunţa clar. aceştia devenind mai activi. bine organizate. de joacă şi de clasă. precum şi la evaluarea şi aprecierea nivelului de evoluţie a elevilor.

32 - . . prin cunoaşterea valorilor. jocurile-exerciţii. a motricității fine a degetelor şi mâinilor. cele cu reguli contribuie la dezvoltarea morală a şcolarilor mici. atât în timpul învăţării şi/sau a terapiei. a mobilităţii aparatului fono-articulator. atât de necesare în realizarea limbajului.Astfel. eficiente şi plăcute. cât şi în afara ei. jocurile de rol. devenind capabili să facă distincţia între bine şi rău. a capacităţilor perceptive de discriminare auditivă şi vizuală. iar jocurile de mişcare facilitează formarea schemei corporale. a lateralităţii. a coordonării oculo-motorie. Rolul şi importanţa jocului didactic apare din eficienţa pe care o are asupra întregii personalităţi a copilului cu dislalie. dezvoltarea motricității generale. jocul asigurând confortul fizic şi psihic necesar atingerii scopului unei activităţi de terapie. normelor şi principiilor morale.

Obiectivele cercetării Limbajul neavând un fond propriu. al relaţiilor interpersonale.2. în integrarea socială a acestuia în grupul de prieteni şi colegi este necesară îmbunătăţirea continuă a procesului de comunicare. trăsăturilor şi însuşirilor psihice ale elevilor cu dislalie. Scopul cercetării Datorită complexităţii limbajului şi rolului esenţial pe care îl joacă în formarea personalităţii copilului. . dar şi al domeniului cognitiv. noţionale. IV. în scopul cunoaşterii caracteristicilor de personalitate. motivaţionale. cu implicaţii negative în planul randamentului şcolar. Astfel.1. particularităţi psihice şi de vârstă ale copiilor.33 - . fiecare cuvânt sau propoziţie exteriorizează conţinuturi senzorial-perceptive. Se ştie că evoluţia normală a dezvoltării psihice a copilului este influenţată de întârzieri sau disfuncţii la nivelul apariţiei şi dezvoltării limbajului. este necesară găsirea unor modalităţi de intervenţie diferenţiate pe tipuri de deficienţe. pe de o parte. necesită intervenţii asupra domeniului de comunicare şi limbaj. jocurile didactice au fost utilizate. Prezentarea cercetării IV. psihomotric şi socio-afectiv. iar pe de altă parte. De aceea. în cel al intervenţiei în recuperarea copiilor cu dislalie.Capitolul IV. importanţa jocului didactic în recuperarea copiilor cu dislalie. în cazul disfuncţiilor care apar la nivelul limbajului. obiectivele urmărite regăsindu-se la nivelul fiecărui domeniu. Obiective: cunoaşterea particularităţilor proceselor. emoţionale. Astfel. care pot determina dezordini în structura personalităţii. motorii. gravitatea acestora.

în sarcina de lucru. procedeelor. de tip ameliorativ. IV. intonația vocii). Ipoteza cercetării Ipoteza de lucru în această cercetare. și a fișelor psihologice din care reiese profilul psihologic al acestuia. capacitatea mobilizării resurselor interne pentru rezolvarea sarcinilor. .3. antecedente personale fiziologice. existența unor intervenții logopedice anterioare. atitudinea copilului și a membrilor familiei față de vorbirea copilului. reacții la succes sau eșec. are în vedere următoarele aspecte: „presupunem că activităţile ludice utilizate în recuperarea copiilor cu dislalie au un efect recuperator şi terapeutic mai ridicat decât activităţile care valorifică mai puţin jocul ca metodă de lucru”. apariția și evoluția limbajului. dezvoltarea fizică și starea de sănătate. care oferă date cu privire la situația socială a elevului și a familiei lui. gradul de implicare în activitate. la terminarea grupei pregătitoare. ruta școlară. istoricul tulburării. psihologul școlar. capacitatea de concentrare. rezistența la efort. a dorin ței de afirmare. medicul. părinții – mai ales mama – pentru realizarea anamnezei din care s-au obținut informații cu privire la situația socio-culturală a familiei. performanțe în activitățile extrașcolare etc.4. pentru a consemna comportamentul copilului în cabinet. reacțiile la întrebările puse (mi șcări. învățătoarea.34 - . întocmite de către educatoare. convorbirea cu elevii. a prelucrării și interpretării rezultatelor și a intervenției în recuperarea copiilor cu dislalie. mimică. stabilitate și distributivitate a atenției. atitudinea fa ță de situația de examen. funcția aparatului locomotor.IV. Metodologia Următoarea etapă a cercetării a fost destinată selectării metodelor. Pentru colectarea datelor am folosit ca metode de lucru: observa ția atât în momentul examinării. educarea spiritului de echipă. studierea fișelor psihopedagogice. prezența tulburării în familie. tehnicilor necesare în vederea colectării informațiilor. cât și în timpul desfășurăr ii terapiei prin joc pentru a observa formarea deprinderilor de a pronun ța corect sunetele deficitare.

Descoeudres). la îmbunătățirea proceselor cognitive superioare (gândire. fiind un procedeu de stimulare care contribuie. Ca metodă de prelucrare a rezultatelor am apelat la metoda cantitativă de raportare procentuală. teste și probe pentru aflarea vârstei psihologice a limbajului (după A.clasa I. atenţie.5% Clasa I Clasa IA Clasa IB .13 ani. la ameliorarea sau chiar corectarea tulburărilor de pronunție. 34. P. IV. a dezvoltării psihomotricită ții. Dintre metodele de intervenție.IB. un loc important l-a ocupat ludoterapia. 29 elevi . 10 elevi – clasa IA și 6 elevi – clasa IB).5. la dezvoltarea psihomotricității.IB la Școala „George Coșbuc”) 24 de elevi prezentau dislalie (8 elevi – clasa I. Hașdeu”.- analiza produselor activității (desenul) în scopul depistării eventualelor tensiuni și a aspirațiilor copiilor. 29 elevi . elaborat de Florance Goodenough permite investigarea personalității și evaluarea nivelului de inteligență.5% . din care: 34.5% fără dislalie cu dislalie 34. la integrarea și adaptarea socio-afectivă.35 - . memorie. a nivelului intelectual (testul Goodenough) şi pentru diferite procese psihice: gândire. în procente situația arată astfel: din totalul elevilor 30% au dislalie. Proba se poate aplica individual sau colectiv și i se cere copilului să deseneze un om fără o altă sugestie din partea examinatorului. atenție etc. - Testul Goodenough (testul omulețului).IA.). 21% 34.5% . în cazul copiilor cu dislalie. memorie. pe intervalul de vârstă 3 . Lotul de subiecți Cercetarea a fost determinată de constatările făcute în urma depistărilor de la începutuI anului școlar 2010/2011. Şi anume: că din cei 80 de elevi înscriși în clasa I (22 elevi la Școala „B.IA ș i 21% .

jocul didactic. socio-afective. Lotul experimental cuprinde 4 elevi de la Școala „B.P. P. socio-afectiv. Dintre aceştia. modificările pozitive survenite în achiziţiile şi comportamentul copilului. nivelul dezvoltării intelectuale. structura lotului de control fiind identică. sex. a fost de a stabili: tipul şi gradul tulburării de pronunţie. folosindu-se aceleaşi instrumente în ambele faze. cognitiv.36 - . nivelul de la care se pleacă la începerea programului la nivel psihomotric. nivelul la care se ajunge la finalul programului. 22 „B.Aceasta s-a desfășurat în anul școlar 2010/2011. Hașdeu”. din punct de vedere al caracteristicilor de vârstă. ale cărui activităţi au avut la bază. Scopul evaluărilor. Examinarea complexă realizată de echipa pluridisciplinară a şcolilor a cuprins două etape pre-program şi post-program. 5 de sex masculin. iar 1 de sex feminin. din Școala nr. corespunzătoare clasei I. din care 3 sunt de sex masculin şi 1 de sex feminin şi 6 elevi de Școala la „George Coşbuc”. Hașdeu” şi Școala nr. eventualele plafonări sau schimbări negative. logopedică şi psihologică. nivelul de şcolaritate – nici unul dintre elevi neavând eşec şcolar – şi al diagnosticului logopedic. pe un număr de 20 de elevi cu vârsta cronologică cuprinsă între 6-7 ani. iar ceilalţi 10 elevi din lotul de control au urmat terapia logopedică în manieră clasică. psihomotrice. 26 „George Coşbuc” Iaşi. . 10 elevi au fost incluşi în programul terapeutic-recuperator. preponderent.

sex-M LA.Lotul experimental Nr. 5.M. iar 6 dislalie polimorfă (sigmatism. sex-M P. prognatism superior (2). 3. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. Coşbuc” Iaşi „G.P. socio-afectivă şi psihomotrică medie dezvoltare intelectuală. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. sex-M C. Coşbuc” Iaşi 2010/2011 sigmatism. prin ” Iaşi clasa I distorsionare „G. 2010 7 ani 2 luni 7 ani 6 ani 5 luni 6 ani 6 luni 6 ani 7 luni 7 ani 8 luni 6 ani 10 luni 7 ani 4 luni 7 ani 2 luni 7 ani 2 luni Clasa I I I I IA IA IA IB IB IB Şcoala Ruta şcolară Evaluare logopedică Evaluare Psihopedagogică dezvoltare intelectuală. rotacism. naşteri prelungite (4). socio-afectivă şi psihomotrică medie dezvoltare intelectuală.J. rotacism. 2. dezvoltare intelectuală. gândire. 6.P. Nume crt. socio-afective şi psihomotrice: din cei 20 de elevi cu dislalie. prin clasa I omitere 2010/2011 sigmatism. sex-M Si. dexteritate manuală. Coşbuc” Iaşi „G. socio-afectivă (iritabilitate. 8. sociabilitate scăzută şi psihomotrică (motricitate globală. sex-F TJ. sex-M M. dezvoltare intelectuală. dezvoltare intelectuală. sex-F Vârsta în sept. socio-afectivă şi psihomotrică inferioară dezvoltare intelectuală. sex-M G. imitarea unor modele greşite (4). 9. Coşbuc” Iaşi „G. prin clasa I omitere dezvoltare intelectuală. rotacism). 7.M.N. hipersensibilitate. B. Coşbuc” Iaşi „G. „B. rotacism.A. hipomnezie. prenume 1. detenta picioarelor. 2010/2011 sigmatism. socio-afectivă şi clasa I prin distorsionare psihomotrică inferioară În urma evaluărilor iniţiale s-au evidenţiat următoarele aspecte. lentoare în gândire. lipsă de concentrare a atenţiei). orientare. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. 8 dintre elevi au o dezvoltare intelectuală (inteligenţă inferioară.S. sex-M Z. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. timiditate. necooperare. socio-afectivă şi psihomotrică medie 2010/2011 sigmatism. prin " Iaşi clasa I înlocuire „B. prin clasa I înlocuire dezvoltare intelectuală. naşteri premature (4).37 - . echilibru. prin ” Iaşi clasa I disorsionare „B. prin ” Iaşi clasa I omitere „B. legate de tipul tulburărilor de articulare şi de nivelul dezvoltării intelectuale (inteligenţă. 4.P. 10. atenţie). memorie. socio-afectivă şi clasa I prin omitere psihomotrică medie 2010/2011 sigmatism. bilingvism (2). .P. Coşbuc” Iaşi „G. socio-afectivă şi psihomotrică medie-super. lipsă de toleranţă la frustrări. 14 au sigmatism. socio-afectivă şi clasa I prin omitere psihomotrică inferioară 2010/2011 sigmatism. sex-M CC. socio-afectivă şi psihomotrică inferioară dezvoltare intelectuală. cauzele care au produs tulburări sunt: slaba stimulare a vorbirii (4 cazuri). socio-afectivă şi psihomotrică medie-super. coordonarea membrelor superioare şi inferioare) scăzută.

Coşbuc” Iaşi „G. rotacism. sex-M A. Desfăşurarea cercetării Cercetarea s-a desfăşurat în anul şcolar 2010/2011. socio-afectivă şi clasa I prin distorsionare psihomotrică inferioară Întocmirea programelor terapeutic-recuperatorii şi desfăşurarea activităţilor pe grupe şi/sau individual s-a făcut în funcţie de diagnosticul logopedic şi de profilul psihologic al elevilor incluşi în terapie.C.P. 9. socio-afectivă şi psihomotrică inferioară dezvoltare intelectuală. sex-M G. 6. prin clasa I înlocuire dezvoltare intelectuală. socio-afectivă şi psihomotrică medie dezvoltare intelectuală. memorie bună. în limitele vârstei. Coşbuc” Iaşi „G.30 septembrie 2010 1 octombrie 2010 .P. socio-afectivă şi psihomotrică medie-superioară „B. socio-afectivă şi psihomotrică medie dezvoltare intelectuală. iar 4 au dezvoltare intelectuală (inteligenţă superioară. dezvoltare intelectuală.P. dezvoltare intelectuală. Lotul de control Nr. după cum urmează: Perioada 15 septembrie 2010 . rotacism. sex-M M. C. socio-afectivă şi clasa I prin omitere psihomotrică medie 2010/2011 sigmatism.C.- 8 elevi au o dezvoltare psihică medie.A. cooperare) medie-superioară. sex-M G. prin clasa I omitere dezvoltare intelectuală. sex-M C. solicitudine la cerinţele adultului. 2.C. Prenume 1. 8. prin ” Iaşi clasa I distorsionare „G.G. Nume crt. IV. 10. Coşbuc” Iaşi 2010/2011 sigmatism. capacitate de concentrare a atenţiei) psihomotrică şi socio-afectivă (stabilitate emoţională. prin " Iaşi clasa I înlocuire „B. sex-M F.P. Coşbuc” Iaşi „G. Coşbuc” Iaşi „G. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. sex-F B. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. socio-afectivă şi psihomotrică medie-superioară 2010/2011 sigmatism. dezvoltare intelectuală. sociabilitate crescută. Coşbuc” Iaşi „G.31 mai 2011 1 iunie 2011 -15 iunie 2011 Activitatea Evaluarea iniţială Terapia propriu-zisă Evaluarea finală . prin ” Iaşi clasa I omitere „B.D. prin clasa I omitere 2010/2011 sigmatism. Hașdeu 2010/2011 sigmatism.6.P. sex-M V. 5. 2010 7 ani 8 luni 7 ani 6 ani 2 luni 6 ani 4 luni 6 ani 8 luni 7 ani 2 luni 6 ani l0 luni 7 ani 2 luni 7 ani 2 luni 7 ani 7 luni Clasa I I I I IA IA IA IB IB IB Şcoala Ruta şcolară Evaluare logopedică Evaluare Psihopedagogică dezvoltare intelectuală. socio-afectivă şi psihomotrică medie 2010/2011 sigmatism. rotacism. Hașdeu 2010/2011 sigmatism. socio-afectivă şi psihomotrică inferioară dezvoltare intelectuală.R. socio-afectivă şi clasa I prin omitere psihomotrică inferioară 2010/2011 sigmatism. sex-F Vârsta în sept. prin ” Iaşi clasa I disorsionare „B. 3. sex-M P.C. 7.V. 4.38 - .

39 - .M. probe pentru atenţie. cuvintelor. silabelor. sigmatism. G. testul (Raven color.J. dezvoltare psihică inferioară. din faza pre-program. sigmatism şi rotacism. utilizând ca metode observaţia. funcţia auditivă. prin distorsionare. informaţiile fiind consemnate în „Fişa psihologică” (Anexa 2).. efectuată de psihologii şcolari din unităţile şcolare unde învaţă elevii.J. memorie).J. elevii din lotul experimental au fost împărţiţi în 3 grupe. M. Precizarea diagnosticului. prin omitere. prin distorsionare. T.A.. C. trăirilor şi însuşirilor psihice. prin înlocuire. bilanţul psiho-motor. vocea).. prin înlocuire. sigmatism.J. voinţă) şi socio-afectivă şi s-a realizat pe baza „Fişei de evaluare iniţială” (Anexa 1). capacităţi perceptive de discriminare vizuală şi auditivă). prin distorsionare. schemă corporală. al psihomotricităţii . care cuprinde teste şi probe pentru fiecare domeniu evaluat. sigmatism.. dezvoltare psihică medie . P. dezvoltare psihică inferioară. după cum urmează: G. sigmatism. psihomotricitatea (mobilitatea generală şi a aparatului fono .lateralitate. dezvoltare psihică medie.. prin omitere. s-a desfăşurat prin şedinţe de terapie.N.3: IA. etc). derulată între 1 octombrie 2010 şi 31 mai 2011. dezvoltare psihică medie. pronunţia sunetelor. sigmatism. memorie. prin omitere. convorbirea. sigmatism şi rotacism.2: CC. probe din testul „B-A” pentru diagnosticarea gândirii logice. . atenţie.. de două ori pe săptămână.superioară. a permis stabilirea tipului de activitate (individuală / pe grupe) şi selectarea tipurilor de jocuri didactice utile în recuperarea copiilor cu dislalie. Rezultatele au fost înscrise în „Fişa logopedică” (Anexa 3).M. dezvoltare psihică medie. Activitatea propriu-zisă. dezvoltare psihică medie. dezvoltare psihică inferioară. dezvoltare psihică medie . Z. cu fiecare grupă. S. a vizat stabilirea profilul psihologic (nivelul proceselor.I. pe baza evaluărilor făcute. G. G.superioară. structura gramaticală.articulator. Astfel. durata unei activităţii fiind de 40-45 minute şi a constat în aplicarea jocurilor didactice. dezvoltare psihică inferioară... a avut ca scop examinarea limbajului rostit (nivelul de înţelegere a vorbirii.S. propoziţiilor.J. prin omitere. vocabularul activ. sigmatism şi rotacism. care au fost alese în funcţie de domeniul vizat: pentru dezvoltarea psihomotricităţii (Anexa 4). sigmatism.1: B. pentru stimularea proceselor cognitive superioare (Anexa 5). dezvoltarea mintală (gândire. sigmatism. Evaluarea psihologică.Evaluarea logopedică iniţială. prin omitere.

. o jocuri pentru dezvoltarea mobilităţii aparatului fono-articulator.1: CC. atât de sinestătător. Pentru recuperarea tulburărilor de pronunţie (sigmatism şi rotacism) au fost selectate jocuri didactice pentru fiecare etapă şi subetapă a terapie logopedice. jocuri pentru dezvoltarea mobilităţii aparatului fono-articulator. sigmatism. dezvoltare psihică inferioară. dezvoltare psihică medie. jocuri didactice pentru stimularea gândirii. . o jocuri pentru educarea respiraţiei. o jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic. dezvoltare psihică inferioară. prin înlocuire.- pentru dezvoltarea socio-afectivă (Anexa 6 ). jocuri pentru dezvoltarea capacităţilor perceptive de discriminare auditivă. cât şi în timpul terapiei logopedice (generale şi specifice) şi au fost grupate în funcţie de categoriile implicate în realizarea limbajului.J. În ceea ce priveşte. Jocurile didactice pentru dezvoltarea psihomotricităţii au fost aplicate. dezvoltare psihică medie . incluşi în programul de terapie logopedică în manieră clasică. prin distorsionare.G. pentru terapia specifică : o jocuri pentru obţinerea sunetelor deficitare.superioară.C. au fost grupaţi tot în 3 grupe. G. sigmatism. prin distorsionare. astfel: pentru terapia generală : o jocuri pentru dezvoltarea mobilităţii generale. o jocuri pentru consolidarea sunetelor deficitare în silabe şi în cuvinte. astfel: G. jocuri didactice pentru stimularea atenţiei. T. jocuri didactice pentru stimularea memoriei. jocurile didactice pentru stimularea proceselor psihice au fost alese după procesele cognitive vizate . în : jocuri pentru dezvoltarea mobilităţii generale.. o jocuri pentru diferenţierea sunetelor deficitare în silabe şi în cuvinte. F. prin omitere. sigmatism. jocuri pentru dezvoltarea capacităţilor perceptive de discriminare vizuală. jocuri didactice pentru stimularea inteligenţei. sigmatism. Eievii din lotul de control.P.. o jocuri pentru automatizarea sunetelor deficitare în propoziţii şi texte.40 - . pentru recuperarea tulburărilor de pronunţie (Anexa 7).

2: M.C. A. sigmatism. respectiv..V. P. prin omitere. Evaluarea finală.3: V. preponderentă. eventualelor. dezvoltare psihică medie.. prin omitere. IV. pe lotul de control a evidenţiat următoarele rezultate : din cei 20 de elevi: 11 au fost corectaţi.. sigmatism.- G. dezvoltare psihică medie . rotacism.A. rotacism. iar 4 (36%) prin terapie logopedică în manieră clasică (toţi la sfârşitul semestrului al doilea): clasic joc didactic - dintre copii amelioraţi: 3 (33%) prin joc didactic şi 6 (67%) în manieră clasică: joc didactic clasic .7. sigmatism. Rezultatele cercetării Aplicarea jocului didactic. dintre care 3 (43%) la sfârşitul primului semestrul. dezvoltare psihică medie.C. sigmatism. sigmatism. prin omitere. dezvoltare psihică inferioară. - G. sigmatism. ca metodă de intervenţie în recuperarea copiilor cu sigmatism şi rotacism. 45% corectaţi 55% amelioraţi 45% - din cei 11 elevi corectaţi: 7 (64%) prin utilizarea. a jocului didactic. rotacism.41 - . precum şi a modificărilor pozitive şi a. prin distorsionare. din faza post-program (1-15 iunie 2011) a avut ca scop determinarea nivelului la care s-a ajus după aplicarea jocurilor didactice la lotul experimental şi a terapiei logopedice în manieră clasică la lotul de control. dezvoltare psihică medie.C. adică 55% şi 9 amelioraţi.D. prin omitere. iar 4 (57%) la sfârşitul semestrului al doilea. dezvoltare psihică inferioară. prin înlocuire. CC.C. schimbări negative în achiziţiile şi comportamentul copiilor cu dislalie. G. pe lotul experimental şi a terapiei logopedice clasice.superioară.

iar 3 s-au menţinut la o dezvoltare medie şi 2 la una medie . 1 de la o dezvoltare medie la una medie-superioară. cognitiv şi socio-afectiv. iar 4 copii din lotul experimental şi 5 din cel de control s­au menţinut la nivelul iniţial. memorie) s-a evidenţiat o superioritate în dezvoltarea elevilor din lotul experimental faţă de cei din lotul de control: . Însă. Astfel: din cei 6 elevii (din lotul experimental) 4 au o dezvoltare psihomotrică medie de la una inferioară. iar 2 au obţinut o dezvoltare medie-superioară de la una medie. la nivelul proceselor cognitive superioare (inteligenţă. gândire. orientarea. dexteritatea manuală şi coordonarea membrelor superioare şi inferioare. atenţie.superioară: pre-program post-program medie sup. În domeniul psihomotric nu apar diferenţe semnificative între cele două loturi de subiecţi: 6 copii din lotul experimental şi 5 copii din lotul de control au înregistrat progres în ceea ce priveşte motricitatea globală. - din cei 5 elevii (din lotul de control) 3 au trecut de la o dezvoltare inferioară la una medie.superioară: pre-program post-program medie sup.Simultan. în procente comparabile cu cele obţinute în domeniul de comunicare şi limbaj. în timp ce 2 s-au menţinut la o dezvoltare medie şi 2 la una medie . cu corectarea dislaliilor s-au înregistrat progrese şi în domeniul psihomotric.42 - .

.- toţi cei 4 elevi. inf. comparaţie. iar 3 elevi din lotul experimental şi 2 elevi din lotul de control au progresat de la o dezvoltare medie la una medie superioară. care aveau lentoare în gândire şi în înţelegere au înregistrat progres la nivelul operaţiilor gândirii (analiză. Metoda „Jocului didactic” - Metoda clasică procesele mnezice şi capacitatea de concentrare şi stabilitate a atenţiei s-au îmbunătăţit la 8 elevi din lotul experimental şi la 5 din lotul de control. faţă de un elev din lotul de control. pre-program post-program pre-program post-program inf. abstractizare şi generalizare) în urma aplicării jocurilor didactice. elevii din lotul experimental realizând o integrare mai bună în activităţile de învăţare şi o adaptare mai mare în mediul social. Metoda „Jocului didactic” - Metoda clasică recuperarea tulburărilor de vorbire şi progresul înregistrat la nivelul proceselor cognitive au determinat îmbunătăţiri şi în domeniul socio-afectiv. sinteză. din lotul experimental.43 - . medie sup. clasificare. pre-program post-program pre-program post-program medie sup. medie sup.

.44 - .

enunţurilor simple. . I. 3. socio-afective psihomotrice.8. pe grupe. care au avut la bază planificările anuale ale activităţilor terapeutice . silabelor. IV. Etapa terapiei Obiective de referinţă Conţinutul activităţii crt. *fişe * creioane *cărţi *desene * caiete Evaluare Teste standardizate Obs.45 - . Nr.Examinarea limbajului psihopedagogică rostit. ETAPA 1. Cunoaşterea . Planificarea activităţilor terapeutice .Precizarea diagnosticului în vederea realizării programului terapeutic Perioada 15-30 sept Metode şi procedee did.DISLALIE Anul şcolar 2010/2011 OBIECTIV CADRU: Formarea capacităţilor copilului de a pronunţa clar.8.1.recuperatorii. etc. dezvoltării intelectuale. cuvintelor. Examinarea . precis. prin articulaţia corectă a fonemelor.Diagnosticare complexă PREGĂTITOARE copilului 2. respectând în acelaşi timp accentuai şi intonaţia. După tipul de tulburare am realizat programe terapeutic .IV. ca instrumente de lucru am folosit programele terapeutic .recuperatorii pentru sigmatism şi pentru rotacism. scris-citit. Stabilirea diagnosticului . Instrumente de lucru în această cercetare. având drept criteriu de concepere tipul de tulburare şi gravitatea acesteia.dislalie şi au constituit fundamentul proiectelor de activitate. * conversaţie * observaţie * testul * produsele activităţii Mijloace şi materiale did.

Exerciţii de mers. fonematic . abdomen. ETAPA TERAPIEI GENERALE 1. Dezvoltarea motilităţii fonoarticulatorii 3-4 activităţi * conversaţia * jocul did.Jocuri cu caracter adaptativ la mediul de corectare mediul cabinetului Mijloace şi materiale did. Dezvoltarea . etc.Exerciţii de diferenţiere a consoanelor surde de cele sonore. 4. mâini. interjecții. etc. exclamaţii. * exerciţiul * demonstraţia * jocul did. Aprecieri verbale Se va ţine cont de posibilităţile copilului 2-3 activităţi . Antrenarea auzului . palat tare.Exerciţii de gimnastică generală pentru cap. buze. . Înlăturarea . 3.Onomatopee.Exerciţii de gimnastică fonopermanent articulatorie pentru limbă. crt. batistă. Familiarizarea cu . * planşe cu imagini * jocuri * jucării Evaluare Obs. . Etapa terapiei Obiective de referinţă Conţinutul activităţii Perioada 2-3 activităţi Metode şi procedee did. . 4..Jocuri de mişcare însoţite de vorbire.Jocuri de corelare a a sunetului cu obiectul ce-l produc. Educarea respiraţie .Exrciţii de transformare a cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe. palat moale. maxilare. motilităţii generale .Nr. torace. . umflarea balonului. 2.Exerciţii de gimnastică permanent verbale şi neverbale respiratorie: de suflat în lumânare. 5. etc.Exerciţii de pronunţare a unor serii de silabe opuse. Aprecieri verbale * lumânare * batistă * balon *fişe *jocuri * jucării * oglinda logopedică Aprecieri verbale Aprecieri verbale .46 - . permanent 3-4 activităţi pentru fiecare sunet * imitaţia * exerciţiul * demonstraţia * comparaţia * imitaţia * exerciţiul * demonstraţia * comparaţia * conversaţia * imitaţia * exerciţiul * demonstraţia * explicaţia * jocul did. gât.Psihoterapie individuală şi de negativismului faţă grup de vorbire II.

Nr.polisilabice în care sunetul impostat e în diferite poziţii şi e precedat sau urmat de o consoană.Impostarea sunetului .structuri cu silabe consonantice sau cuvinte mono-. fiecare sunet * demonstraţia * jocul did. Diferenţierea sunetelor la nivel de silabă şi cuvânt . materiale did.cuvânt. 1 .Exerciţii de pronunţie con analitico sintetică comitentă prin imitaţie şi derivare. inverse.logatomi. . . Consolidarea sunetului Autocorec tare 5 activităţi *metoda fonept.bi-. III. ETAPA TERAPIEI SPECIFICE Metode şi Mijloace şi procedee did. . Corectare reciprocă Aprecieri stimulative * caiete Aprecieri * planşe cu cuvinte stimulative paronime *fişe .Exerciţii de precizare a poziţiei sunetului în cuvânt 3 activităţi * exerciţiul pt.Exerciţii de stabilire a locului în care e sunetul în silabă.Exerciţii de recunoaştere auditivă 4-6 activităţi pt.Exerciţii şi comparaţii cu silabe directe şi inverse. * metoda fonetică . Se va ţine cont de posibilităţile copilului 2. * imitaţia * oglindă şi vizuală a sunetului fiecare sunet * exerciţiul logopedică . Etapa terapiei crt. adăugirea sau înlocuireasunetului învăţat.Exerciţii cu cuvinte paronime.47 - .fiecare sunet tică analiticosintetică * compunerea * înlocuirea * adăugirea * omisiunea 3-4 activităţi *metoda fonetică analitico-sintetică * exerciţiul *jocul did. . .Demonstraţia sunetelor model în * demonstraţia * spatulă faţa oglinzii.Exerciţii de analiză.Exerciţii de formare a unor cuvinte noi prin omisiune. şi sinteză Perioada . 3. *planşe * creioane * caiete *jetoane cu litere şi silabe Obiective de referinţă Conţinutul activităţii Evaluare Aprecieri verbale Obs.Exerciţii cu silabe directe.

5-6 activităţi * exerciţiul * jocul did. .Alcătuiri de compuneri. de automatizare . crt.Jocuri. . * planşe * ilustraţii Se va ţine cont de posibilităţile copilului .dialog.Discuţii libere.Exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple în care sunetul deficitar e în poziţii diferite în cadrul cuvântului. corectate.Memorarea de scurte poezii. EVALUAREA FINALĂ . a pronunţiei în vorbirea curentă 1-15 iunie * conversaţia * lectura * povestirea * jocul did. Evaluare Obs.Sintagme cu partea iniţială sau finală constantă. Automatizarea sunetului .Exersare sunetului în propoziţii Conţinutul activităţii Perioada Metode şi procedee did. . . povestiri 5-6 activităţi * povestirea * conversaţia * explicaţia * jocul did. * memorarea * cărţi * caiete * planşe IV. ghicitori. Etapa terapiei Obiective de referinţă 4.lecturi?povestiri.Dictări.48 - .Nr. a gradului .Verificarea sunetelor . .Povestiri şi repovestiri după imagini. * ilustraţii * cărţi * poveşti * caiete .Exersarea sunetului în scurte texte. Mijloace şi materiale did.

4-02-2003 9-10-2003 Str.Hasdeu (corp-C) B. 11-07-2003 Adresa Str.B. noiembrie 2010-ianuarie 2011 ECHIPA DE LUCRU: Inv. nr.P. 4.Moara de vânt.8.P.memorie şi capacitate de concentrare a atenţiei slabe.I * dezvoltare intelectuala.dezvoltare afectivă.49 Şcoala B. 2010/2011-cls.I Evaluare psihopedagogica *lentoare în gândire.Hasdeu (corp-C) B.49 I 2010/2011-cls.7 Str. 27-10-2003 Str. atenţie.nr. Program terapeutic recuperator pentru grupa G1 Diagnostic logopedic: sigmatism Nume şi prenume Data naşterii l.Hasdeu (corp-C) I I Perioada de acţiune: A.Hasdeu (corp-C) Clasa I Ruta şcolara 2010/2011-cls.A.IV.2.memorie.nr. 2. 17 B.T.P.socioafectiva si psihomotrică mediesuprioara. psihomotrică si cognitiva medie 2010/2011-cls.CJ. I * dezvoltare socio-afectiva.J.P. logoped MIHAELA RUSU Psiholog GABRIELA SCUTĂRIŢA .MARIA BRÂNZĂ B.P.Tătăraşi. februarie 2010-iunie 2011 Prof.Tătăraşi. I *lentoare în gândire.M. 3.nr. sociala şi psihomotrică infer.dezvoltare afectivă socială şi psihomotrică infer.Vantu.49 - .

* exerciţii generale de: -imitarea mersului. -ex. -limba iese în formă de lopată.Nr.50 - . * exerciţii de mobilitate pentru limbă: -limba iese şi intră repede (pisica bea lapte). Evaluare -aprecieri verbale privind mobilitatea generală -exerciţiul -demonstraţia -imitaţia -aprecieri verbale privind mobilitatea aparatului fonoarticulator -imitaţia -exerciţiul -jocul didactic . -imitarea aplaudatului şi spălatului pe mâini. 1.întărirea musculaturii toracice şi abdominale.de închidere şi dechidere a gurii. -limba mişcată de la dreapta la stângăcie-tacul ceasului). -mişcările braţelor şi rotirea lor. „Baterea palmelor”. -mişcările gâtului şi rotirea capului. -limba iese în formă de săgeată. -ex. pe dedesubt. -limba şterge buzele. -limba sub formă de căuş. crt.de coborâre şi ridicare a maxilarelor. 2. Etapa terapeutică Terapie generală Obiective operaţionale 1.pt. Dezvoltarea mobilităţii generale Conţinutul activităţii A. -ex. -muşcătura.dinţii pe deasupra. Strategii de realizare -exerciţiul -demonstraţia -imitaţia -jocul did. * jocurî didactice: „Lanţul”. Dezvoltarea mobilităţii * exerciţii de mobilitate a maxilarelor: aparatului fono-articulator -ex. -mişcări circulare ale limbii.de alternare a maxilarelor înainte înapoi.

-aburirea oglinzii. „Fa cămine!”' 3. * exerciţii pentru inspiraţie: -mirosirea florilor. -buzele în formă de pâlnie. Strategii de realizare Evaluare -imitaţia -exerciţiul -oglindă -imitaţia -batistă . Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii -limba ghemuită în fundul gurii.Nr. „Stingem lumânarea”.a apei cu paiul. * exerciţii pentru buze şi obraji: -sugerea şi umflarea obrajelor. „li” -tropăiala şi sforăitul calului.* exerciţii pentru expiraţie: verbale -suflarea nasului în batistă.rotunj irea.etc.înghiţitului -mişcări de deglutiţie. Educarea respiraţiei non. „Cubuşorul”. „le”. *exerciţii pentru vălul palatin: -imitarea căscatului9tusei. „Dărâmarea turnului”.51 - .balon -lumânare.parfumului. -ţuguierea.pai -cană cu apă -jocul didactic -aprecieri verbale privind corectitudinea respiraţiei . -stingerea lumânării.etc. -umflarea balonului. *jocuri didactice : „Comanda inversă”. -pronunţarea rapidă şi repetată a silabelor „la”.a aerului pe dosul mâinii. *jocuri didactice : „Cine a umflat mai repede balonul ?”. -câinele la vânătoare. crt.etc. vibrarea şi întinderea buzelor.

mirare(ţî.sî. a grupurilor de vocale (au. gânsacul supărat(ssîî..ău.aoi.ţî.). Strategii de realizare Evaluare 4. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii „Morişca”. .ţî). eu.52 - -exerciţiul -conversaţie -demonstraţie -imitaţia -demonstraţia -exerciţiul -explicaţia -jocul didactic -fise -aprecieri privind corectitudinea percepţiei şi reproduceri sunetului -planşe cu imagini . * pronunţarea unor serii de silabe opuse din cuvintele paronime: -sa. vântul( vâj j -vâjj). vrăbiuţa(cip-cirip).zi. Dezvoltarea auzului fonematic *ex.do. -za.si.zo.. Dezvoltarea respiraţiei verbale 5.ze.de pronunţie a vocalelor. telefonul(zurr-zurr).zu.bre.oie) pe o expiraţie * onomatopee: -„s”: şarpele(s-s-s-s).îu. porcul(guiţ-guiţ).. a unei consoane.se. morişca(vâjjj-vâjjj). a consoanelor însoţite de vocale (de. şoricelul(chiţ-chiţ). crt. musca(bâzz-bâzz)..su.iu..so.di.dî.oa)..ză.să.zî.bri. -„ş”: trenul(ş-ş-ş-ş). -„ţ”: greierele (ţârr-ţârr).Nr. -„ci”: strănutul (hapciu).da. -„z”: albina(z-z-z-z). a unor silabe în care sunt grupuri de consoane sau vocale (bra. „Baloane de săpun”.dă).

şî.şi. -ja.jî.ji.je. *transformarea cuvintelor prin înlocuiri de puncte sau silabe: -s-cot -coa-jă -gu-şă -ac -for-fa*jocuri: „Telegraful defect”.şir-jîr.şu.53 - .searnă-zearnă varsă-varză. şapcă-j apcă. Strategii de realizare Evaluare .prăşit-prăj it. *analiză fonetică cu prec. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii -şa. „Glasul animalelor şi al obiectelor”. * diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: -ţ-ce-ci: ţel-cel?aţe-ace4ine-cine? plăţi-plăci.sare-zare.jo. -ş-j: şoc-joc.şă.ju. locului sunetului afectat.Nr.”Recunoaste-1 după voce”.şale~jale. * diferenţierea consoanelor surde de cele sonore: -s-z: sac-zac.şo. crt.jă.şură-jură.şe.

*sunetul „ş”: -buzele uşor rotunjite limba ia forma unei linguriţe.vârful e liber.Nr. Conţinutul activităţii Evaluare -aprecieri privind corectitudinea emiterii sunetelor . doar eă limba e mai apropiată de cerul gurii.specifică fiind evacuare a explozivă a aerului şi închiderea pe care o face limba.doar că limba se sprijină în spatele incisivilor superiori.emiterea prin -buzele bine întinse.iar suflu de aer e cald şi puternic.emiterea concomitentă şi * exerciţii de pronunţare în şoaptă şi apoi -exerciţiul independentă cu vocea din ce în ce mai tare. iar coardele vocale nu vibrează. c).1 Etapa terapeutică Terapie specifică Obţinerea şi exersarea sunetelor deficitare Obiective operaţionale Strategii de realizare Impostarea sunetelor: *onomatopee: „În ţara jucăriilor” -demonstraţia a). aerul iese exploziv. *sunetul „j”: -la fel ca „ş”. coardele nu vibrează. *sunetul „z”: -la fel ca „s” . *sunetul „ţ”: -se articulează la fel ca „s”.iar marginile ating molari superiori.pregătirea impostării *sunetul „s”: -imitaţia b).iar coardele vocale vibrează. numai că coardele vocale vibrează*. crt.54 - . B II. se bombează formând un -spatulă canal pe care se scurge aerul. dinţii uşor depăr -exerciţiul demonstraţie şi imitaţie taţi.limba se sprijină pe incisivii -oglindă inferiori. *sunetele „ce” şi „ci”: -la fel ca „ş”.

soc.ăş.şu-uş.stro. -sandale.rază.aş.jî.oz.şă.pijama Strategii de realizare -demonstraţia -exerciţiul -jocul didactic -tabele de cuv.şu.ză. -„ţ”:ţa-aţ.sos.etc.să.şoc.tiz.suc.zambile.cojoc.pupăză.zo-oz.soa.îţ. Etapa terapeutică Consolidarea sunetelor Obiective operaţionale Conţinutul activităţii a) introducerea sunetelor în * exerciţii cu silabe directe şi inverse: silabe -„s”:sa.sia.55 - .ij.ţo-oţ. -jocul didactic -liste de cuvinte -planşe cu imagini -aprecieri privind corectitudinea pronunţiei în diferite combinaţii fonetice .ţip.ez.us.uţ.see.ţi-iţ. -sare. -„j”:ja.ze.zi-iz. -cais.aţ.ţi.je.ţar. 2.sta..ţepuşe.roz. Evaluare -aprecieri privind corecţi tudinea pronunţiei -explicaţia -exerciţiul -adăugirea -metoda F. -„ţ":ţa. crt.ţu.joc.so.soi.şir. -„z”:za.ăj.az. * exerciţii cu structuri consonantice şi cu diftongi: -stra.ăţ.stru.braţ.zo.şe.ji.cireşe.aţă. * exerciţii cu structuri reversibile: -„s”:sa-as.ţu-uţ.Nr.uş.oj.etc.arcuş.os.şo. -„ş”:şa.maimuţe. -masă.ţară.aj.zob. -„z”:zac.zu.iţ.colaj.S.so-os. b) introducerea sunetelor în * exerciţii cu cuvinte mono-. -disc. -„ş”:şa-aş.eş.ste.bi-şi poli cuvinte silabice în care sunetele deficitare sunt în poziţie iniţială.zu-uz.s”:sac.caz.vas.A. -pisici.es.zic.zac.ojă.uza.eţ.jurnal.zic.zez.zi. -„z”:za-az.iz.si-is.jă. mediană şi finală : -sac.ţo.su-us. * exerciţii cu logatomi: -.oş.su.is.şi-iş.ţe.şi.ăs.as.jo.colţar.ţî-îţ.şo-oş.ej.uz.se.ju.moş.etc.şe-eş.iş.şade.se-es.şobolan.ze-ez. -urs.stri.si.ruj.oţ.zori.uşă.talaz.ţă.joi.ţe-eţ.peşte.pătuţ.uj.

.. planşe cu silabe Evaluare .56 - . Ilustrativ -albume -cărţi -fişe. nume”. dar prima silabă este substituită (ca-sa.. * exerciţii cu cuvinte în care sunetele deficitare sunt constante. crt.. „Spune mai departe”.. „Ne jucam cu silabele”.caz-zac)sau progresive prin adăugare (z-zi-zid-zidul-zidar. Diferenţierea sunetelor * exerciţii cu cuvinte în care sunetele sunt precedate de o consoană şi urmate de o vocală. -exerciţiul silabelor -jocul didactic * exerciţii cu cuvinte paronime: b) diferenţierea la nivelul -comparaţia -„s-ş”: scoală-şcoală *dus-duş cuvintelor peste-peşte *las-laş paste-paşte *nas-naş -„s-z”: sare-zare *sac-zac seamă-zeamă *seu-zeu groasă-groază *oase-oaze -„ş-j”: şale-jale *şapcă-japcă şoc-joc *prăşit-prăjit prăşitură-prăjitură *şir-jir -„ţ-ce-ci”: aţe-ace *ţel-cel înceapă-înţeapa *ţine-cine * exerciţii de transformare a cuvintelor prin înlocuiri de silabe: Strategii de realizare -exerciţiul -comparaţia -jocul didactic -liste de cuvinte -mat. poster şi carte". „Joc cu.etc).nume.. * jocuri: „Câte sunete/silabe/cuvinte am spus?”. „Cine spune mai multe cuvinte ?”. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii 3. a) diferenţierea la nivelul * exerciţii cu silabe directe şi inverse.Nr.ma-sa). „Joc cu. * exerciţii cu structuri reversibile(sarras.

ghicitori: *dialoguri. tizare a pronunţiei în vor*jocuri cu rol. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii -ma-sa ca-sa *jocuri: „Repetă ce am spus eu”.*lecturi.57 - . dictări.Sara e acasă. Sanda stă pe scaun. Sara e elevă. crt. ilustraţi . ghicitori. Sora sa Sonia sună. povestiri. * sintagme cu partea iniţială sau finală constantă.Nr.Sandu are sanie.exersarea sunetelor în propoziţii -aprecieri privind gradul de automatizare b).* discuţii libere. birea curentă -povestirea -conversaţia -compunerea -memorarea -jocul didactice -cărţi -planşe -ilustraţii -conversaţia -lectura -jocul didactic -povestirea -cărţi. Sara e la masă. * memorarea de poezii. memorizări III. „Literele buclucaşe” Strategii de realizare Evaluare 4. „Propoziţii in lanţ”. compuneri cu teme date sau libere. Ina e cu sania. povestiri. . „A spus bine sau n-a spus” *exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple în care sunetele sunt în poziţii diferite în cadrul cuvântului: . Automatizarea a).Ana e cu sania. a gradului de automa.exesarea sunetelor în scurte texte. „Scara”. *jocuri: „Răspunde repede şi bine”. „Ce încape într-o sticlă" *povestiri şi repovestiri după imagini. Evaluare finală -verificarea sunetelor corec. tate. Ea e cu sania. dialog. *jocuri: „Ghici ghicitoarea mea”.

2010/2011-cls.I. MARIA RACU Înv. 2010/2011-cls.45 "George Cosbuc" B-dul Dacia?nr.8 George Cosbuc" I I *lentoare în gândire?memorie? atenţie. noiembrie 2010-ianuarie 2011 ECHIPA DE LUCRU: Prof.S.Z.8.A. I *lentoare în gândire. 2010/2011-cls.M. socială.memorie şi capacitate de concentrare a atenţiei slabe. Program terapeutic recuperator pentru grupa G3 Diagnostic logopedic: rotacism Nume şi prenume Data naşterii Adresa Şcoala Clasa Ruta şcolara Evaluare psihopedagogica l.M. 11-07-2003 Aleea prof.dezvoltare afectivă socială şi psihomotrică infer.3. logoped MIHAELA RUSU Înv. februarie 2011-iunie 2011 Perioada de acţiune: A. I * dezvoltare afectivă.I B. dezvoltare afectivă.VALERIA HRIMIUC Psiholog ILONA SITARU . intelectuala şi psihomotrică medie.Vitejilor. 27-10-2003 13-08-2003 Str.nr.IV. sociala şi psihomotrică infer. 3. Ion Simionescu George Cosbuc" I 2.58 - .

Dezvoltarea mobilităţii aparatului fono-articulator -exerciţiul -demonstraţia -imitaţia -jocul didactic -oglindă -aprecieri verbale privind mobilitatea aparatului fonoArticulator . Etapa terapeutică Obiective operaţionale 1. A. -exerci ții pentru întărirea musculaturii toracice şi abdominale. Dezvoltarea mobilităţii generale Conţinutul activităţii * exerciţii generale de: -imitarea mersului. -limba în formă de lopată. Terapie generală Strategii de realizare -exerciţiul -demonstraţia -imitaţia -jocul didactic Evaluare -aprecieri verbale privind mobilitatea Generală 2. cu gura deschisă. * exerciţii de mobilitate pentru limbă: -limba în formă de lopată. „rea”. sprijinită pe buza inferioară. -suflarea puterică pe limba lopată printre buze. -limba în formă de lopată. -mişcările braţelor şi rotirea lor. între buze. „Baterea palmelor”. -imitarea aplaudatului şi spălatului pe mâini. -limba în formă de lopată între din ți și până la comisurile buzelor -pronunțarea silabelor „lea”. crt.Nr. I. -mişcările gâtului şi rotirea capului. între buze.59 - . -exerciţii alternative: limba lopatălimba săgeată. * jocuri didactice: „Lanţul”.

„Cubuşorul”. *ex. -batistă. *diferenţierile între „r” apical de „r” graseiat. *diferenţierea sunetului „f”de cele cu care se confundă (r-n. „Baloane de săpun”. tractorul (trr-trr). parfumului. Etapa terapeutică Obiective operaţionale 3. pai -mirosirea florilor. a grupurilor de vocale. greierele (ţâiT-ţârr). a consoanelor însoţite de vocale. etc. * jocuri didactice: „Cine a umflat mai repede balonul?”. „Dărâmarea turnului”. -exerciţiul -conversaţie -demonstraţie -imitaţia -explicaţia -jocul didactic Evaluare 4. „Stingem lumâna rea”. etc). * onomatopee: -„r”: telefonul (zurr-zurr). „Morişca”. fusul (sfrr-sfrr). -cană cu apă -câinele la vânătoare. -oglindă -umflarea balonului. a unor pe o expiraţie.Nr. a unei consoane. r-l. Educarea respiraţiei Conţinutul activităţii Strategii de realizare * exerciţii pentru expiraţie: -imitaţia -suflarea nasului în batistă.60 - . a apei cu -exerciţiul paiul a aerului pe dosul mâinii. crt. câinele (hârr-hârr). -jocul didactic -stingerea lumânării. Dezvoltarea auzului fonematic -aprecieri privind corectitudinea percepţiei şi reproduceri sunetului . balon * exerciţii pentru inspiraţie: -lumânare. de pronunţie a vocalelor. ursul (morr-morr).

1. iar vârful se ridică spre alveole la stânga şi vibrează sub presiunea aerului. „Recunoaşte-l după voce”.locului sunetului prin bătăi de palme sau expunere verbală.61 - . propoziţii pronunţate cu voce normală şi apoi şoptit.marginile sprijinindu-se pe molarii superiori. * exerciţii cu cuvinte ce conţin combinaţii de consoane pentru obţinerea sunetului „r” apical.etc. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii *diferenţierea sunetului „r” în cuvinte. Strategii de realizare -fişe -planşe -jetoane -jocuri -jucării Evaluare B. crt. *jocuri hazlii: „Telegraful defect”.Impostarea sunetului „r”: sarea sunetului „r” a) pregătirea impostării b) emiterea prin demon straţie şi imitaţie c) emiterea prin derivare din alte sunete * onomatopee: „În ţara jucăriilor” * sunetul „r”: -buzele deschise.Nr.limba ia forma unei linguriţe. *analiză fonetică cu prec. *diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: -rac-lac car-mal -rama-lama carul-malul -rampa-lampa car-cal -rege-lege sara-sala *transformarea cuvintelor prin înlocuiri de puncte sau silabe. II. Terapie specifică Obţinerea şi exer. -jocul didactic -demonstraţia -imitaţia -exerciţiul -oglindă -spatulă -aprecieri privind corectitudinea emiterii sunetului „r” .

etc.âr.ora.rec.tru.popor. * exerciţii cu structuri reversibile: -ra-ar.crap.62 - .umăr. -ar.dar.roi.carele.car.stro.tro.introducerea sunetului în *ex.păr.car.ari.ăr.roz.ros.re.pere.râs.uer.etc. * exerciţii de scris-citit a silabelor cu sublinierea literei „r” b).ir.rus.rid. * exerciţii cu logatomi: -rac.râde. şurile.rom.raioane.tre.ri-ir.bărcile.măr.repede.rasele.ura.ur.oir.rua.re-er.ro.ri. -urcă.rece.pahar. -cor.er.tare.ere.dolar.stri. Strategii de realizare -exerciţiul -demonstraţia -exerciţiul -jocul didactic -tabele de cuv.rasa. * exerciţii cu structuri consonantice şi cu diftongi: -stra.râ. gările.cer.rea.sur.jir.roţile.ru-ur.or.mor..uar. crt. Evaluare 2. -furcile.răţoi.tra.roi.rai -arc. Consolidarea sunetului „r” -aprecieri privind corecţitudinea pronunţiei -explicaţia -exerciţiul -adăugirea -metoda F.rir.Nr.ru.dor.rade.rama.stru.A.bi-şi polisilabice cuvinte în care sunetul „r” este în poziţie iniţială. -jocul didactic -liste de cuvinte -planşe cu imagini -aprecieri privind corectitudinea pronunţiei în diferite combinaţii fonetice .brav. -amor.rata. -rade.roc. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii d) emiterea concomitentă şi * exerciţii de pronunţare în şoaptă şi independentă apoi cu vocea din ce în ce mai tare.sare.S.care.ras. iur.cu cuvinte în care sunetul „r” este asociat cu vocale: -rama.nara.ră.tri.fir.fier. a) introducerea sunetului în * exerciţii cu silabe directe şi inverse: silabe -ra.cu cuvinte mono-. -rufele.parcă. *ex.în interior şi în poziţie finală : -rac.rumene.ro-or.mare.eră.par.solar.jur.

-praf.. poster şi carte”. planşe .. Ilustrativ -albume -cărţi -fişe. *jocuri: „Repetă ce am spus eu”.. *ex. cura.cărbune..cu structuri reversibile(sar-ras.târg.braţ. *ex..grădina.cu cuvinte în care sunetul „r” e constant..precis.prin.cu cuvinte în care „r”e asociat cu. dar prima silabă este substituită (ca-re... „Cine spune mai multe cuvinte ?”...carrac) sau progresive prin adăugare (r-ro-rom-romuLetc). „Joc cu. -grasa.63 - .diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat(r-l).griş.. „Spune mai departe”.nume.prada. *exerciţii pt.groapa.. „Joc cu . *jocuri: „Câte sunete/silabe/cuvinte ani spus?”. catâr.ra-re). Strategii de realizare Evaluare 3.gras.. consoane: -drapel. sărac. Etapa terapeutică Obiective operaţionale Conţinutul activităţii -ceramică.ma-re.sârg. crt. măr.gros. „Scara”. dare... „Ne jucam cu silabele”.prins *ex.profesor. Diferenţierea sunetului „r” a) diferenţierea la nivelul silabelor b) diferenţierea la nivelul cuvintelor *exerciţii cu silabe directe şi inverse.Nr.forţă. *exerciţii de transformare a cuvintelor prin înlocuiri de silabe. „A spus bine sau n-a spus” -exerciţiul -comparaţia -jocul didactic -liste de cuvinte -mat. nume”.

64 - . *sintagme cu partea iniţială sau finală constantă.Riri. ghicitori: -conversaţia ghicitori. memorizări -Rara. -Rar găseşti mărar rar. Etapa terapeutică Automatizarea Obiective operaţionale Strategii de realizare a) exersarea sunetului „r” în *ex. Cer un fir.Nu-i croitor. *jocuri: „Ghici ghicitoarea mea” „Literele buclucaşe” Conţinutul activităţii Evaluare -aprecieri privind gradul de automatizare . *memorarea de poezii.exesarea sunetului „r” în *povestiri şi repovestiri după imagini. compuneri. (Podul) *dialoguri.Nr. „Ce încape într-o sticla” b).Ridic repede. 4.dar are ace Pentru o mie de cojoace Fii cuminte şi dă-i pace Lasă-1 singur să se joace (Ariciul) -Stă în apă pânia brâu Şi te trece peste râu. -Ridică pe Rica. „Propoziţii în lanţ”.Roro -compunerea Trec pe stop acolo -cărţi Fluierul răsună -planşe Nu-i deloc a bună. *jocuri: „Răspunde repede şi bine”.de pronunţie a unor propoziţii sim -exerciţiul propoziţii ple în care sunetul „r”e în poziţii dife.Respir prea repede. crt. -Trec peste răzor.Cară. -povestirea scurte texte.-jocul didactic rite în cadrul cuvântului: -Radu râde. Adora pe Azor.Rada e rea. -ilustraţii . povestiri.

Nr. birea curentă Strategii de realizare -conversaţia -lectura -jocul didactic -povestirea Evaluare .65 - . dictări. tat. tizare a pronunţiei în vor*jocuri cu rol. povestiri. terapeutică III. dialog. Etapa crt. Evaluare finală Obiective operaţionale Conţinutul activităţii -verificarea sunetului corec *lecturi. a gradului de automa*discuţii libere.

66 - ..

instrumente de scris. exerciţiul. brainstorming-ul.să participe activ şi cu interes la activitate O2 . tablă.IV.explicaţia.să găsească „metode de realizare” a celor mai plauzibile obiecte obiective psihomotorii: O5 .să scrie corect cerinţele pe cartonaşe O3 .4.1.8.4. cretă . conversaţia.cartonaşe (roşii.să obţină cât mai multe denumiri de „obiecte trăsnite” O4 . verzi).să folosească cu îndemânare cartonaşele Strategii didactice: Metode şi procedee: . albastre. jocul didactic Material didactic: .67 - .8. Proiect didactic Grupa: G1 Tipul activităţii: terapie de grup Subiectul activităţii: „Obiecte trăsnite” Scopul activităţii:  stimularea gândirii prin joc  îmbogăţirea vocabularului Obiective specifice: obiective afective: obiective cognitive: O1 . Proiecte de activitate IV.

de mers. echipa roşie. verzi * instrumente de scris stimulative * conversaţia . în şcoală. iar echipa verde va scrie domenii diverse în care pot fi utilizate diferite obiecte (exemplu: pentru citit. Desfăşurarea activităţii *Activitatea se va desfăşura sub formă * conversaţia O2 de joc.68 - . Şi anume. etc). *Echipa roşie va scrie pe fiecare cartonaş * explicaţia denumirea unui obiect. sp. captarea * conversaţia atenţiei. echipa albastră şi echipa verde. Pentru început copiii vor fi împărţiţi în trei echipe. Conţinutul instructiv-educativ Metode şi procedee Material didactic Evaluare O1 *Creare unui climat pozitiv. fără capac. *Pregătirea materialului necesar desfăşurării activităţii. Etapa pregătitoare O1 *Anunţarea temei: trăsnite” şi modalităţi de punere în practică a acestora.DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Etapele activităţii Moment organiza toric Ob. albastre. cea albastră va scrie diferite însuşiri ale unor obiecte (exemplu: cu rotile. *cartonaşe * aprecieri roşii. Fiecare echipă va primi câte 6 cartonaşe. colorat.Astăzi ne vom juca căutând „obiecte * explicaţia . etc).

iar coordonatorul va scrie pe tablă în ordinea: roşu albastru . Conţinutul instructiv-educativ Metode şi procedee Material didactic *tablă Evaluare *După ce copiii au scris toate cele 18 * exerciţiul pungă transparentă şi vor fi amestecate. . cât şi neconvenţionale. sp.69 - . Evaluarea activităţii *Se fac aprecieri asupra gradului de participare al copiilor la joc şi implicarea activă a fiecăruia în găsirea unei soluţii pentru rezolvarea problemelor apărute. O4 *În partea a II-a a jocului copiii vor *brainstorming încerca să găsească pe şi „metode cele metodele de realizare” a celor mai plauzibile obiecte.verde. astfel încât să rezulte denumirea unui „obiect trăsnit”. Fiecare copil va extrage 3 cartonaşe . Vor fi luate în considerare convenţionale.Etapele activităţii Ob. excluzându-le toate ideile absolut atât *aprecieri verbale asupra răspunsurilor scrise şi a originalităţii denumirilor şi metodelor de realizare O3 cartonaşe. acestea vor fi introduse într-o *jocul didactic *cretă irealizabile. ca urmare a gradului mare de diversitate al obiectelor trăsnite. câte unul din fiecare culoare.

Taiban.să denumească cuvintele care conţin sunetele „s” şi „ş” O4 .. Petre.A.4.D. foaie.IV. A. mediană sau finală a sunetelor „s" şi „ş" în cuvinte  perfecţionarea auzului fonematic Obiective specifice: obiective afective: O1 .să participe activ şi cu interes la activitate O2 . E. exerciţiul. explicaţia. Bucureşti. descoperirea dirijată.S. Nistor. Material didactic: .70 - .să precizeze poziţia sunetelor deficitare în cuvinte O5 . Berescu.planşe cu imagini. imitaţia. jetoane. M.să se înscrie corect în cooperare şi în competiţie obiective cognitive: O3 . „Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii".să identifice imaginile ce reprezintă cuvinte cu „s" şi „ş".să găsească cuvinte care conţin sunetele impostate obiective psihomotorii: O7 ..să pronunţe corect sunetele din silabe şi cuvinte O8 . în diferite poziţii O6 . întrecerea. V.. pix. M. Proiect didactic Deficienţa: sigmatism Grupa: G2 Tipul activităţii: terapie de grup Etapa terapeutică: etapa cuvântului Demers terapeutic: introducerea sunetelor („s" şi „ş") în cuvinte Subiectul activităţii: „Cine spune mai multe cuvinte” Scopul:  dezvoltarea capacităţii de a diferenţia poziţia iniţială. jocul didactic. metoda F.să folosească cu îndemânare materilul didactic Strategii didactice: Metode şi procedee: .2.8.P. 1976 . cronometru Material bibliografic: .conversaţia..

sas. şî. os. es. şă. uş. usu. ses. îs. sp. *Pregătirea materialului necesar desfăşurării activităţii. uşu. şiş. *Anunţarea temei: -Astăzi vom căuta locul sunetelor „s” şi „ş” în cuvinte. aş. şe. is. ei. ăşă. să. asa.DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Etapele activităţii Moment organiza toric Ob. * imitaţia ăs. eşe. îşî. şeş. intermediare şi * explicaţia logatomi cu sunetele impostate „s” şi „ş": * exerciţiul sa. Etapa pregătitoare O7 *Se realizează exerciţii de pronunţie cu * conversaţia silabe directe. ăş. şu. ăsă îsî. *aprecieri verbale asupra corectitudinii pronunţiei silabelor . Conţinutul instructiv-educativ Metode şi procedee Material didactic Evaluare O1 *Creare unui climat pozitiv. us. as. adică unde se află la începutul cuvântului. se. oş. îş. şo. su. inverse. iş. oso. captarea * conversaţia atenţiei. în interiorul sau la sfârşitul lui.71 - . şa. ese. şuş. eş. isi. şi. săs. oşo. sî. şoş. işi. sus. şîş. şaş. so. aşa. sîs. şăş. sis.

pisică. într-un anumit timp (1 minut timp de gândire şi 4 minute pentru răspunsuri/fiecare poziţie a sunetelor).Etapele activităţii Desfăşurarea activităţii Ob. după * explicaţia care să precizeze poziţia iniţială. masă. pisici. casă. mediană şi finală. şoarece. nasture. peşti. copii sunt împărţiţi în două * întrecerea echipe. sac. urşi. cât mai multe cuvinte care să conţină sunetele „s” şi „ş” în poziţie iniţială. şal. păpuşi.A. trebuie să găsească.S. narcise. Conţinutul instructiv-educativ Metode şi procedee Material didactic Evaluare O3 *Li se prezintă copiilor planşe cu imagini * conversaţia O4 şi li se solicită să le denumească. şopârle. semafor. broască. moş. cireşe. sanie. Evaluarea activităţii *Se prezintă scorul aprecieri asupra final. săbii. în urma conlucrării între membrii echipei. pix * aprecieri *cronometru stimulative răspunsurilor . li se împart copiilor câte 10 jetoane *descoperirea * jetoane O8 cu imagini şi li se cere să identifice dirijată O6 cuvintele care conţin sunetele „s” şi „ş” O7 în diferite poziţii. O2 *În final. coş. sp. *Coordonatorul activităţii consemnează pe o foaie răspunsurile date de fiecare membru al echipei. Şi. duş.72 - . mediană * jocul didactic sau finală a sunetelor „s” .„ş” în cuvânt: * metoda F. se fac date * aprecieri stimulative *foaie. fustă. şah. iepuraş. O5 *Apoi.

Metode şi procedee Material didactic Evaluare . Se premiază echipa câştigătoare.73 - .Etapele activităţii Ob. Conţinutul instructiv-educativ individual şi în echipă. sp.

. explicaţia. demonstraţia.M. carte de colorat.să deseneze utilizând formele geometrice O8 . Ed.să discrimineze formele unele de altele O5 .să coloreze forme geometrice. C. Ed.D. după model O7 .. „Recuperarea medico . foaie de matematică Material bibliografic: . C. Bucureşti.74 - . Gurgu. tablă magnetică. Proiect didactic Grupa: G2 Tipul activităţii: terapie de grup Subiectul activităţii: „Figuri geometrice” Scopul activităţii:  dezvoltarea capacităţii de a discrimina formele geometrice.să stabilească asociaţii simple O4 .Muşu. D.IV.conversaţia. moderată şi severă"..Vasiliu.laşi.să participe activ şi cu interes la activitate O2 .Medicală. Timpul.4.pedagogică a copilului handicapat mintal". Mocanu. creioane colorate. observaţia. I. „Evaluarea complexă a copilului cu cerinţe educaţionale speciale.să constuiească folosind figuri geometrice Strategii didactice: Metode şi procedee: . joc tip Lego II.2006 .figuri geomertice (magnetice).să recunoască formele diverselor obiecte O3 . Păunescu.G. în diferite situaţii Obiective specifice: obiective afective: obiective cognitive: O1 ..să clasifice figurile geometrice după culoare şi mărime obiective psihomotorii: O6 .3. 1990. jocul didactic. . M. Material didactic: . Dificultăţi de învăţare / Deficienţă mintală uşoară. D.8. exerciţiul. Onofrei.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Etapele activităţii Moment organiza toric Ob.. etc). *Pregătirea materialului necesar desfăşurării activităţii. Conţinutul instructiv-educativ Metode şi procedee Material didactic Evaluare O1 *Creare unui climat pozitiv. O5 *Se trece la disriminarea şi clasificarea figurilor geometrice.triunghi.* conversaţia trice şi li se solicită să le denumească * explicaţia (cerc.. captarea * conversaţia atenţiei.oval). „Ce formă are.Astăzi vom discuta despre formele * explicaţia O2 * Li se prezintă elevilor figurile geome. pătrat. lucruri care au forma recunoscută *exerciţiul şi să facă asociaţii simple (rotund ca *demonstraţia cercul..?” O3 *Li se cere să identifice în încăpere *observaţia O4 obiecte. Etapa pregătitoare Desfăşurarea activităţii O1 *Anunţarea temei: geometrice.75 - . dreptunghi. etc Joc tip Lego II * aprecieri stimulative * aprecieri stimulative Joc tip Lego II * aprecieri stimulative O6 * Urmează. sp. după culoare şi mărime: pătrate mici roşii – dreptunghiuri mari albastre. * conversaţia Joc tip Lego II . acoperişul ca triunghiul. apoi să coloreze triunghiurile *jocul didactic *creioane * aprecieri .

O8 * Elevilor li se propune să construiască o casă. model. activă în rezolvarea sarcinilor trasate pe parcursul întregii . Metode şi procedee Material didactic colorate *carte *foaie Evaluare verbale asupra răspunsurilor date și a desenului și O7 *Pe foaia de matematică dată li se solicită elevilor să deseneze. un copil şi un copac prin aşezarea figurilor geometrice pe tabla magnetică după matematică corectitudinii *figuri geometrice magnetice *tablă magnetică construcției Evaluarea activităţii *Se fac aprecieri asupra gradului de participare a elevilor la activitate şi implicarea activităţi. roboţelul. Conţinutul instructiv-educativ cu albastru şi cercurile cu galben .Etapele activităţii Ob.76 - . sp.

77 - ..

cel supus terapiei . precum şi recuperarea tulburări de articulaţie au dus la creşterea încrederii în forţele proprii şi. dar si in raport cu lotul de control. 1. determinând dezinhibarea celor timizi. tipului şi gradului de deficienţă. 4. Prima concluzie ar fi ca lotul experimental. a celor socio-afective. precum şi la importanţa jocului didactic în recuperarea dislaliei. in domeniul psihomotric. fiind necesară implicarea de resurse umane (elevii. Activităţile desfăşurate sub forma de joc au avut ca rezultat mărirea numărului de elevi corectaţi. simultan. în ceea ce priveşte pronunţia. au dus la confirmarea ipotezei de lucru şi la concluzii importante referitoare la particularităţile proceselor. memorie). a obţinut performante mai bune in faza de post-program. jocul didactic. trăsăturilor şi însuşirilor psihice ale copiilor.78 - . A doua concluzie ar fi aceea ca obţinerea de rezultate pozitive in recuperarea tulburărilor de pronunţie necesita realizarea de intervenţii. 7. 3. a unor mijloace didactice adaptate vârstei. deoarece atmosfera de joc produce bucurie. profesorul) şi resurse materiale. care a urmat terapia logopedica in maniera clasica. Îmbunătăţirile obţinute la nivelul proceselor cognitive superioare (inteligenţa. emotivi și stimularea autocontrolului la copiii instabili și a celor cu agitaţie psihomotorie.recuperatorii în care s­a folosit ca metoda de lucru. gândire. Concluzii şi recomandări generale Cercetarea realizată şi rezultatele obţinute. aceasta a interesului pentru activitatea şcolară. 6. într-un interval de timp mai scurt. . în urma interpretării datelor culese. O alta concluzie este ca folosirea jocului didactic. prin. cognitiv si socio-afectiv. De asemenea. 2. Valorificarea jocului didactic in activităţile de terapie logopedica presupune folosirea unui bogat şi variat material didactic. 5. având ca efect ameliorarea rezultatelor şcolare. atenţie.V. ca urmare a creşterii capacităţii de concentrare a atenţiei. preponderent. ca metoda de lucru în recuperarea dislaliei a condus la o imbunatatire a frecventei elevilor la activităţile de terapie logopedică (care se desfăşoară in afara orelor de scoală) si a interesului pentru acestea. plăcere şi buna dispoziţie elevilor. jocul didactic a contribuit la echilibrarea emoţională a copiilor.

2 şedinţe/săptămâna/grupa) şi. între logoped . cu efect direct asupra stării emoţionale.79 - .8. ca urmare a implicării totale a elevilor şi profesorului. spaţiul prea mic al cabinetului. priceperi. interese. este evident. cât şi la şcolarii mici. care influenţează dezvoltarea psihică. uneori. Un rol important în recuperarea tulburărilor de pronunţie îl au stimulentele.logopat . că utilizarea jocului didactic. cât şi pentru profesor. principii şi norme sociale. obţinându-se rezultate pozitive importante. convingeri. . contribuind la valorificarea întregului potenţial de care dispune acesta.recuperatorie. în vederea corectării tulburărilor de articulaţie reprezintă un element important şi hotărâtor. deoarece în timpul desfăşurării activităţilor sub forma de joc profesorul devine participant activ. specifice vârstei.familie. ca metodă de lucru în activităţile de terapie logopedică este benefică. mai ales în cazul jocurilor didactice utilizate pentru dezvoltarea psihomotricităţii şi pentru dezvoltarea socio­fectiva.învăţător . precum şi valori. în general. În lipsa acestei colaborării. Implicarea familiei în activitatea de terapie . şi a limbajului în special. Limitele folosirii jocului didactic in corectarea tulburărilor de pronunţie sunt reprezentate de intervalul de timp destinat desfăşurării şedinţelor de terapie (40 – 45 minute. Jocurile didactice pot fi folosite cu succes şi în activităţile terapeutic – recuperatorii a tulburărilor de pronunţie. având satisfacţia muncii împlinite. ativitatea terapeutică poate deveni mai anevoioasă. deprinderi. cognitive ori socio-afective de la începerea terepiei devine un elev capabil sa pronunţe corect. 9. atât pentru elevul cu dislalie. în momentul în care elevul cu probleme legate de sfera comunicării şi limbajului şi/sau de cele psihomotrice. Cu toate acestea. atât la vârsta preşcolara. dorinţe. clar şi precis cunoştinţe.

.80 - .

. II. A. Bucureşti. vol. E. Polirom. educatori. învă țători.-R.. Bucureşti. Bucureşti.curriculum adaptat. Le Roch. Ed. (2001). Păunescu. I. București. D. Sinteze de psihopedagogie specială. Excelsior. Bucureşti. lovu.P.A. București.. Burlea. Claparede.P. Iaşi. (2000). Psihologia copilului şi pedagogia experimentală. Studii şi cercetării. Program de recuperare complexă a copiilor handicapaţi. Medicală. Verza. Fundamentele psihologiei. Logopedie. Psihopedagogie specială. I. I. Iaşi. M. P.. (1973). Dumitru. (1999). Iaşi.. Sima M. (2002). Studii şi cercetări. București.D. Gherguţ. Psihopedagogie. Piteşti.. Caruselul cuvintelor. Jocuri . (1990). Ed. Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.. A.exerciţiu pentru preşcolari.P. Recuperarea medico . C.A. R. M. Timişoara.-R. (2005). Bucureşti. BIBLIOGRAFIE Anucuţa. II. I. Golu. Breban. Bucureşti.Y. Psihologia copilului. Ed.. Ed. Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar. E. vol. Material didactic pentru logopezi. Teoria şi practica compensaţiei. (1992). V. Spiru Haret.V. (1979). . E. E. M. V. Ş. Gavril. I. G.D. Cerinţe speciale în clasă .P. Petruţiu.P.. (1998). Comunicarea orală. Ed.. Dumitrana. Iaşi.. E. Defectologie... vol.D. (1979). Ed.. Ed. Vasiliu. E. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. Muşu. Dicţionarul General al Limbii Române. E. Psihopedagogie specială. Trinitas.D.Polirom. Ghid practic pentru învăţământul deschis la distanţă. Sima. (1993). Golu. E. Neamţu. C.81 - . Compania. L. G.. Zlate. Străchinaru.. Sakura. C. Ed. Lovinescu. M. P.pedagogică a copilului handicapat mintal. București. Enciclopedică. N. (1999).D.(1998). (1994).P.VI.-R.D. Ed. I. Damaschin. Iaşi. vol. A. R. Butnariu. vol. Ed. Psihopedagogie specială.A.D. Sima. Bucureşti. Paralela 45. l. (1976). Fundaţiei România de Mâine. A. Cum să facem exerciţiile senzoriale. (2005). vol. Ed. E. Gherguţ. Dumitru. Ed. Sora Lungu.P.

Verza. U. Manual pentru clasa a XIII-a. XI.. elaborată de Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice. . Stanică. Curs de psihologia copilului. Iaşi.P.. U. Onofrei. C.coord.P. Bucureşti..P. E. Gurgu..D.82 - . E. E. şcoli normale. Bucureşti. ..D.. vol. Berescu. Şchiopu. . Verza. E. Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii.D.D.. Verza. Vrăşmaş. A. (1994).-R. Intervenţii logopedice.D. V. Ce este logopedia?. E. Bucureşti.. Vascu. E. D.P.A. E. E. Piscoi.P. Ştiinţifică şi Enciclopedică. (1997). El. ***Anexe la Programa de practică pedagogică (1977).D. Taiban. Bucureşti. Bucureşti. T.. (1982).. Ed. E. Nistor. M. Timpul. M. Psihologia generală şi a copilului.(1988). Bucureşti.X licee pedagogice. G. Manual pentru clasele IX . V.Şchiopu....-R. (1989). moderată şi severă.. ***Programa . Bucureşti. M.D. E. Probleme de defectologie. (1976). Evaluarea complexă a copilului cu cerinţe educaţionale speciale. (2006).P. Petre. C. Bucureşti. Psihopedagogie specială. Vasiliu. Bucureşti. Ed.-R. Terapia tulburărilor de limbaj.P. Mocanu.. E. Dificultăţi de învăţare/Deficienţă mintală uşoară.A.A. M. Pintilie. (1993).D.. D. (1996). Jocuri didactice pentru însu șirea corectă a limbii române de către preşcolari.cadru pentru terapia tulburărilor de limbaj..

.83 - .

ANEXE .VII.84 - .

.......... Ele adună ........9 .. Înv............ Executarea unor comenzi verbale: – Vino la oglindă! – Scoate limba! – Deschide gura! – Zâmbeşte! 2.....................9 II....... B..... 5 ................contrarii cu obiecte şi imagini: *ciupercă mare-mică: .......................8 III.................. ......................................................... *bloc înalt-casă scundă: ......85 - ...........................completarea lacunelor din text vorbit: *S-a făcut frumos....4 ...................................... 4 ....... auzind cântecele frumoase ale micilor......................... pt....... *linie dreaptă-curbă: ..) ....................................... (educ.............3 .............. Clasa (grupa) ........3 V.... *Soarele este foarte ........ iar hainele lor erau complet ............................... Se acoperă de .................................................................................5 .....2 .... Școala (grădinița) ....................................... Cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului (A........ *stofă călcată-mototolită: ............. – La ce şcoală (grădiniţă) înveţi? ...............7 ................................. 6 ................. – În ce clasă (grupă) eşti? ......................că plouă puternic şi nu au .................................... *cutie goală-plină: ...... *bătrân-tânăr: .......... 2 ............................Anexa 1 Fişă de evaluare iniţială DISLALIE Numele și prenumele . ......................4 IV................... cerul este ............... C.......... .. Data nașterii ........... *Deodată cerul se întunecă................................. *foaie netedă-glaspapir zgrunţuros: .................... Descoeudres) A..... *Ele roagă să fie adăpostite într-o casă.....................................3 .. Răspunsuri la întrebări uzuale: – Cum te cheamă?........... 3............repetare de numere: I............................. 8 ......................... .................... *peniţă veche-nouă: ...................4 ............ *Ele sunt mulţumite.....6 .............................. *Fetiţele se grăbesc să se întoarcă .... – Unde locuieşti? ......................................................................................................... – Câţi ani ai?...................2 ............... *Ana şi Ema se plimbă pe câmp....................................................... *vesel-trist: ................. Domeniul de comunicare şi limbaj a) nivelul de înţelegere a vorbirii Probe de evaluare Observa ții 1............... *fîer tare-cauciuc moale: ................6 .................................. Domeniul evaluat I......

..............................................................D.................................................................................................. E...................................................................................contrarii fără obiecte sau imagini: *cald .............. *masa .............................. *fereastra ........................................... .........86 - ............................ ...................................................................................................................cunoaşterea a 6 materii: Din ce sunt făcute? *cheia ............ *neascultător ...................................................................................................................................................................................................................................................................... *mare .......... *frumos ........................................... *pantofii ..................................... *casele ........ *linguri ța ..................................... *curat ...................................................... *uscat .. ...........

......................................................... *ceapă .... a arunca.......................................................... *Ce e mărul? ........... 1.......... 2........................................ 2....... b) pronun ția de sunete...... *copil ............... ..... propozi ții 1.............cunoașterea sensurilor verbelor: *seria I: a tu și............... 3......... *............................. a câștiga.. *vesel .............. 1................... a respira *seria a II-a (imită): a scrie..... 2...... a împinge ceva ............................. ................................... *cal ......................... .............. *Ce e o masă? .................. ...... Acuitate auditivă (perceperea vorbirii în șoaptă.......................... recunoa șterea și discriminarea surselor sonore): ............... Povestește o întâmplare din viața sa: ............ 1............................... rar: *Da! *Nu! *Ia! *Vai! *Hei! *Dă-mi! *masă *cartof *Pe masă este un morcov..................................................................... *șosetă ............................................ 2.... ..................... a fricționa................................. *Ce e găina? ............ *prună ............... Proba cuvintelor paronime: lup-rup cară-gară munciGheorghe-George munți par-bar trag-drag crapă-grapă unghi-unchi cip-chip bubă-dubă ramă-rană minge-ninge filă-vilă gem-ghem prășit-prăjit varsă-varză 1........... Eu spun una..........................................87 - ................. *Ce e mama? ......................... *Ce e ploaia? ....... tu spui mai multe (singular-plural): *ziar ...................... *........................ Vorbește tare..... silabe......................................................... ............................................................................. Vorbirea independentă: *.. Formulează propoziții după imagini: *. a se apleca....... *carte .. *Ce e un cal? ..... F...................... repede... 4........................ în șoaptă..................... Probă de respirație nonverbală: c) structura gramaticală d) vocabular activ e) func ția auditivă f) vocea ................ G............................... *pui ............................. 2.......... a se ridica...................................... Cu ce sunet începe și se termină cuvântul auzit?........................................................................................................................... .... a se balansa..... *Ce e o păpușă? .. *Ce e șoferul? ...............................denumirea a 10 culori: *..............*ușor ................................................... Vorbirea reflectată: *.................................................. *Ce e furculița? ................... cuvinte................................ a sări.... *........................................................ ............................................... Povestește după imagini: ................. a spăla... Înțelegerea unor cuvinte familiare (Zazzo): *Ce e un scaun? ...........................................................................

................................................................. 2................................................. 1-2-3-4-5-6-7-8-9.. *pronunțarea alternativă „a-n” ......................................................... plânsul............................................................. zâmbetul.................................................. *Copiii așteaptă ........................ Probă pentru motricitate velo-palatină: *imitarea căscatului ............ *formează pâlnia cu buzele ........................................ 3........................................................................................................................ *aplecarea și rotirea capului ............ 2............................ Probe de gimnastică generală: *mers ritmat............. 1.......... *Mama pregătește ...........88 - ................... alternativ ............................. *înclinări ale toracelui stânga-dreapta ................................................................... *măr-pară .................................................................... mere-pere-mureprune II.......................................................................................................................... Completarea lacunelor: *Primăvara este .. Probă pentru motricitatea maxilarelor: *ridicarea și coborârea ritmică a mandibulei ..................... supărarea ................................... Probă pentru motricitate linguală: *„pisica bea lapte” .............................. *fereastră-ușă ................ *Copiii pleacă veseli la ........................................................................................................................................................... Probă de inspirație verbală: *Inspiră și pronunță: 1-2-3....... *mișcări de masticație .................... *Păsărelele se întorc ........................................ *vibrează buzele .... 4................................ 1........................................ 1-2-3-4-5......................... Probă pentru motricitate facială: *umflă obrajii....... *mișcări de deglutiție ...................... b) aparatul fonator III....................... *rotiri de bra țe ........... deosebiri: *câine-vrabie ................ *imită: râsul. *Ziua este .................................. *Razele soarelui sunt ................ *mișcări la dreapta și la stânga ale limbii .................................... *Copiii se joacă ........... 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11 *Inspiră și pronunță: sate-case-vase.................... Domeniul cognitiv a) gândirea ............ *Se aude .................. Compararea unor no țiuni: A.................. *mișcări spre dreapta și stânga ale mandibulei ....... 1-2-3-4-5-67............................................. aplaudat ......................................*Miroase floarea! *Stinge lumînarea! *Suflă în hârtiu țe! 3... Domeniul psihomotric a) mobilitate generală 1. *Țara noastră este ................. *deplasarea limbii la din ți de sus în jos ........... 5......................................... Probă pentru motricitate labială: *rotunjește buzele ...............

....................................................................................... c) voința IV................................................... ........... *dacă stabilește cu ușurință contacte sociale ....... Domeniul socio-afectiv Data examinării ................................ *mașină-căruță ......... b) atenția 1........................................................................................................................ asemănări-deosebiri: *minge-portocală .........................../ ........................................... distributivitatea aten ției:................................. asemănări: *prună-piersică .... ......................../ ...................................................................................................................................................................... B............................ *fetiță-păpușă ............./..................................... *avion-porumbel ... *dacă are reacții de agresivitate ...... 1............ *vapor-automobil ... C.......................................................................... Profesor logoped .......... sus ținerea efortului voluntar în realizarea sarcinilor date: ............. .......................................... Se observă capacitatea de concentrare...................... *scaun-masă ........ spiritul de disciplină............................... *dacă manifestă interes pentru activitate .............................................................................../ .................. Se observă puterea de stăpânire......................... .......... *dacă are reacții de nervozitate ..........................*căriță-sanie ............. *dacă are reacții liniștite ......... *pisică-șoarece ...................................................................................................................89 - ..... stabilitatea................ volumul................

............................................ ................... deprinderi.................................................... Clasa .............................. Domiciliul .................................................................................................. II.............................. ceilalți .................................. ureche ................... ............................................................ Data și locul nașterii ................................................ PROCESE PSIHICE: *IQ (coeficientul de inteligen ță/teste folosite)............................. *lateralitate: mână .............................. Psiholog .................................................................................... TRĂSĂTURI ŞI ÎNSUŞIRI PSIHICE: *temperament ................ ochi ...... ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. *orientare spa țio-temporală ....................................................................................................................................................................................................................................................... *atenția .................... *afectivitatea .............................................................................................................................................90 - .............................................................................................................................................................................. picior .................... *caracter ................................. I.........................................................................................................................Anexa 2 FIŞĂ DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ Numele și prenumele .............................................................................................................................................................................................. *memoria ........................................................ IV............................................................................................. Data completării .............. .............................................................................................................................................................................................................................. *aptitudini.......................................... ................................................................. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI: ...................................................................................................................................... ............................ *schema corporală ................... interese ....... III......................... PSIHOMOTRICITATEA: *coordonare motorie ............................................ *atitudinile fa ță de: sine.......................................................................................................................... ..................................................... *limbajul .................................................................................................................................. *atitudinile fa ță de: societate ........ *gândirea .................................... *comportamentul .......................................................................................................................................... *atitudinile fa ță de: muncă .........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

........................................ 3............................. greutatea .............Anexa 3 Institu ția: Numele logopedului: Data înregistrării: FIŞĂ LOGOPEDICĂ Numele și prenumele ...........postnatale ..........................................................................................istoricul tulburării.....................................................................atitudinea membrilor familiei fa ță de vorbirea copilului ............................................................ (educ........malformații ........................ ........) ......................nivelul de instrucție: tata .......................... Domiciliul ....................... ................................................................................... ....................................... ................................................................................ artificială ................................ Examinarea logopedică 1........................................prezența tulburării în familie ............................................................................................................... Înv..................................................... ............................................. Situa ția socio-culturală și familială: ......... .............................................................. .......................... mama .................. ...... rangul nașterii........................................................................................... Telefonul ...........apariția și evoluția limbajului . Tulburări de pronun ție: .......................... Anamneza generală 1............ ....................prenatale ....ortostatism .............................................................. .....................................................numărul de copii ................................................................. Func ția aparatului locomotor: ................................ 2............................................................... mers ...................................................................................................................................................................................... ............................................. 4.............. alimentația naturală ............................... I....................................lateralitate ............................................................................................... Anamneza logopedică: ......................................disfuncții ale aparatului ..................................intervenții logopedice anterioare .......................... evoluția sarcinii ..tip de respirație ........................................91 - ............................. Antecedente personale fiziologice: .......................................................................... 2......................................... .................. Data nașterii ....) ......................... scor Virginia APGAR ................... nașterea ............................... tulburări neuromotorii ............................................................... mixtă ........................................................................ .......statutul social: tata .................................................................. Morfologia și motricitatea aparatului fonoarticulator: ..............auz fonematic ...... mama .............................atitudinea copilului fa ță de vorbire ........................................................ II............................................................................ manipulare .....................perinatale ............................ familie mono/biparentală ................................................................................................................................ Școala (grăd..............

..................................... ................... Examene de specialitate: ................. fluență ..............................................................................N..................................................................................................... 8....................................................... ......................... 7................................................................................................................... Examene de specialitate: ........................................ ............................. copiere ............. ...................................................................................................................................................... ................................................L..................................... ................................................M................................................................................................................................................... recitare .......................... ........................................................... Evolu ția copilului pe parcursul terapiei logopedice: ................................................................................ ....................................................................O.......neurologic .............................................citire ............................................................................................................................................................................................................................. Tulburări de scris-citit: .......................................................... ................R.......................................................................... Data: Semnătura: .................... .. 6.......................................................................................................92 - .. 4............. ....................... povestire după imagini ................................................................................................... ....................... 6................. 6......... Examene de specialitate: ...................................................................................vorbire reflectată ........................................................................................................................................ ................................... Diagnostic logopedic prezumtiv: .................................................................................................................scriere .......................... coeficientul fonator (Q.......................manifestările dislexico-disgrafice din: .............................. compunere .....ritmul ......................................................................................................... ..... Bilan țul evaluărilor: Nr........................................................... ................................................povestire liberă ................... 9.................................................................. 5..................................................................................................................... dictare .....................vorbire independentă ............................................................................................... R.. Diagnostic logopedic final și prognostic: .................................................psihologic ......................... Examene de specialitate: .................................................................................................................................... Examene paraclinice: E......................................................................F..........................M...................................................) ............................................ Particularită țile vorbirii: ....G...................................................................................................................................................................................................................................neuropsihiatric .............................. .............. 3................................. ....... ............. Evaluare Fonem Ritm Fluență Elemente prozodice Construcție morfo-sintactică Corectat / ameliorat.....) .......................................................................................................................................F.................................... ..................................................................... .................. ............................ crt...............................................................................................................conștiința fonologică ............................................................................................E.... 6............................................................................................................timpul mediu fonator (T.... 6....................

„Baterea palmelor” Elevii sunt aşezaţi în perechi. apoi bate cu palma stângă. li se adresează diferite comenzi. aplecându-se. faţă în faţă. apoi le sprijină iar pe genunchi. . ia locul conducătorului de joc. cât mai sus. La comanda de începere a jocului. trebuie s-o aşeze în echilibru pe pantof. prin tragere la sorţi. după aceea unul bate palma dreaptă de palma stângă a partenerului (mişcarea 2). căscatului. elevul trebuie să ridice cu grijă piciorul. preferabil de tenis. cu toţi copiii. formând prima verigă a lanţului. Conducătorul îşi continuă drumul. De exemplu. cu mâinile sprijinite pe genunchi. Aceste mişcări se repetă într-un ritm din ce în ce mai rapid. plama dreaptă a acestuia (mişcarea 3). ca la mişcarea 1. fiecare copil bate palmele una de alta (mişcarea 1). după care revine şi atinge alt elev şi tot aşa până lanţul este complet. atinge pe unul din ei pe umăr. b) Jocuri pentru echilibru şi dexteritate manuală „Mingea în echilibru” Elevii sunt aşezaţi în cerc. în continuare bate amândouă palmele de ale partenerului (mişcarea 4) şi în final îşi bate palmele fiecare. Unul dintre ei primeşte mingea. pe neaşteptate. Cine ajunge primul la locul de întâlnire. împreună cu elevul atins. Atunci copiii trebuie să alerge cât mai repede înapoi la locul de unde au pornit. Acesta trece în spatele conducătorului. După ce echilibrul a fost obţinut. El vine alergând spre locul unde stau ceilalţi şi. conducătorul lanţului. el se opreşte şi exclamă: „Toţi la loc!". aplaudatului etc. iar ei trebuie să execute mişcarea inversă. Deodată.Anexa 4 JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITĂŢII a) Jocuri pentru mobilitatea generală „Lanţul” Elevii stau într-un colţ al cabinetului. fie că stau pe loc sau sunt în mişcare.93 - . apoi să-l lase încet fără ca mingea să cadă. Moment în care conducătorul face împreună cu ceilalţi elevi exerciţii de imitare a spălatului. „Comanda inversă” Elevilor. se comandă rotirea capului spre dreapta – copiii trebuie să îl rotească spre stânga – sau să ducă mâinile la spate – ei va trebui să le aducă în faţă. din fugă. Unul dintre ei este ales. pe care.

ieşire. de lopată. Cartonul este aşezat pe un suport. Copiii stau în linie pe un rând în faţa cartonului.Cine reuşeşte obţine un punct. „Urma alege!” Elevii sunt aşezaţi în rând pe linia de plecare marcată la 4 m de linia de sosire. Câştigă cel care a prins de cele mai multe ori mingea cu păhărelul. rotunjirea. pentru a se stabili „campionul" jocului. scoate limba sub formă de săgeată. Marchează astfel un punct. în formă de săgeată. este desenat un pătrat împărţit în 16 pătrăţele. făcând înconjurul cercului de 5 . Acesta aruncă mingea perechii sale. lopată sau căuş a limbii. elevii trebuie să imite acţiunea conducătorului jocului. sugerea ori umflarea obrajilor. alternarea înainte. mişcări de intrare.cinci au câte un punct negru în centrul lor. li se adresează diferite comenzi. înghiţitului etc. fie că stau pe loc sau sunt în mişcare. coborârea. dintre care patru . „Prinde mingea cu păhărelul” Jocul se joacă în echipe de doi elevi. se comandă închiderea sau deschiderea gurii. care trebuie să fie mică. de la elev la elev. De exemplu. însă la o distanţă destul de mare ca să nu poată . înaintând cât mai încet posibil şi aruncând în acelaşi timp mingea mai sus de înălţimea capului şi prinzând-o. Pe rând. pentru a intra uşor în pahar. care trebuie s-o prindă cu păhărelul. deschide și închide gura. în semicerc.. sunt aşezaţi la distanţa de 2 m şi primesc câte un păhărel de bachelită sau din alt material plastic. conducătorul jocului execută unele acţiuni simple: tuşeşte. Clasamentul se face în ordinea punctelor obţinute. imitarea tusei. întinderea buzelor. Ei au câte o minge în mână. Fiecare trebuie să parcurgă drumul de la linia de plecare la cea de sosire. de căuș. incasabil. Câştigătorii celor două echipe vor juca între ei. cască.6 ori. vibrarea. înghite. abureşte oglinda etc. apoi pe rând. „Fă ca mine!” Elevii sunt aşezaţi pe scaune. iar ei trebuie să execute mişcarea inversă. Unul din ei primeşte şi mingea. unul în faţa celuilalt. c) Jocuri pentru mobilitatea aparatului fono-articulator „Comanda inversă” Elevilor. Mingea trece. ţuguierea.94 - . Stând în fața lor. iar grupul de elevi trebuie să realizeze mişcarea inversă. ridicarea. suge și umflă obrajii. Aceştia. înapoi a maxilarelor. Câştigă cel ce ajunge ultimul la linia de sosire. d) Jocuri pentru discriminare vizuală „Pătratele” Pe un carton de 50 x 50.

iar dacă se apropie de acesta strigă „Cald!”. Caută şi spune: Cine s-a ascuns? După ultimul vers. Locul unde a fost ascuns obiectul e cunoscut de toţi elevii. elevul stă pe loc. Acela care este cel mai îndepărtat de carton şi are cele mai puţine greşeli câştigă. ţinându-se de mâini. Fiecare copil are desenat pe o foaie de hârtie acelaşi pătrat cu 16 pătrăţele ca cel de pe carton. comandă adunarea în cerc. După discuţii cu elevii despre culoare.formă . galbene. li se cere acestora să grupeze baloanele. La semnal. După ce a reperat toate punctele. După aceasta. apoi după mărime. „Ghici cine s-a ascuns?” Elevii stau grupaţi cu faţa la perete şi cu ochii închişi. iar dacă e şi mai aproape „Frige!”. Astfel. copiii îl urmăresc cu privirea şi. În timp ce caută. Apoi este chemat cel de afară să spună ce obiect lipseşte şi începe să-l caute.poziţie” Într-un colţ al cabinetului se aşează baloane. mărime.mărime .95 - . ori sub masă. recitând: Toţi copiii grupei Veseli ne jucăm! Cercul învârtindu-l Noi mereu săltăm! Unul când se ascunde Rându-i mai restrâns. însă la o scară mai mică şi fără puncte negre. strigă toţi „Rece!". roşii. număr. formează cercul şi. întâi după culoare. încep să se învârtească. Unul dintre ei iese din cabinet. se numeşte un copil din cerc să observe şi să spună numele copilului care s-a ascuns. elevii înaintează spre carton căutând să observe de la o distanţă cât mai mare în ce pătrăţele se găsesc punctele negre şi însemnând locul lor cu un creion pe foaia de hârtie. Copiii. În acest timp conducătorul jocului îl ascunde pe unul dintre ei. la un semn. „Caută lucrul pierdut!” Elevii sunt dispuşi în formaţie de semicerc. Apoi fiecare elev primeşte sfori de . când în stânga colegului sau deasupra capului. pentru a nu vedea unde se ascunde unul din obiectele văzute înainte de a ieşi. copilul este orientat cu ajutorul cuvintelor și caută până găseşte obiectul ascuns. „Joc de culoare . dacă se depărtează de locul ascunzătoarei. de diferite mărimi. albastre şi verzi legate laolaltă.distinge liniile şi punctele pătrăţelelor. când în dreapta sa.

sticlă. care pot fi: tavă de metal sau material plastic. foaie de carton. trompetă. La fiecare recunoaştere se acordă un punct pentru instrumentul respectiv şi un punct pentru recunoaşterea direcţiei din care a venit sunetul. să grupeze figurile geometrice după mărime și culoare. pe care îl are în mod normal în cursul funcţionării sale (de exemplu tic-tacul ceasului) sau când este lovit cu un corp tare. pe tabla magnetică. vor fi lovite de două ori fiecare. om.culori similare cu cele ale baloanelor. În final li se solicită să construiască cu ajutorul figurilor geometrice magnetice. un lanţ de chei în mişcare etc. ţeavă de fier. de exemplu răsucirea unui comutator electric. zece obiecte. numai prin ascultarea sunetului pe care acesta îl emite. muzicuţă. La distanţe diferite. După care copiii primesc beţe de diferite culori din care vor construi diverse forme cunoscute şi figuri geometrice. „Unde este ceasul?” Profesorul ascunde un ceas deşteptător. oală. Jocul este cu atât mai hazliu cu cât ceasul sună mai repede. Pot fi prezentate şi obiecte „în funcţiune”. tobă. înregistrate pe CD sau casete audio. fiind legaţi la ochi.96 - . maşină etc. „Figuri geometrice” Se prezintă elevilor figurile geometrice din jocul tip „Lego II” și ei trebuie să denumească figurile. Mai pot fi date spre recunoaştere sunetele emise de instrumente muzicale: pian. „Ce instrument cântă?” Elevul. pom. diverse fiinţe și obiecte: casă. carte. Urmează să coloreze. după culoare. iar elevii vor trebui să lege sfoara corespunzătoare fiecărui balon. o minge lovită de pământ. nai. în timp ce elevii îşi acoperă ochii cu mâinile. Ceasul trebuie găsit după zgomotul pe care îl produce. va asculta fragmente muzicale scurte. dar până când se declanşează soneria. Apoi trebuie să găsească forme asemănătoare în spaţiu. în care se aud distinct instrumentele respective. unele figuri cu o culoare și alte figuri cu altă culoare. . borcan. fluier etc. e) Jocuri pentru discriminare auditivă „Recunoaşteţi obiectul?” Elevii vor trebui să determine despre ce obiect este vorba. din faţă sau din spate. din dreapta. legat la ochi şi aşezat în mijlocul cabinetului. mototolirea unei foi de hârtie. I se solicită să recunoască instrumentul care a emis sunetul şi direcţia din care a venit acesta. pe carte. scândură etc. din stânga.

iar dacă nu ghiceşte jocul continuă în aceeaşi manieră. . jocul continuă în acelaşi fel. umăr la umăr. cu capul pe braţe și va simula că doarme.”. Elevul în cauză se va întoarce cu fața spre grupă și va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?” Dacă ghiceşte. din mână în mână. El se va aşeza cu spatele la grupă.. dacă acesta nu a ghicit. copiii îşi dezleagă ochii şi fiecare încearcă să spună ce acţiuni a executat. Conducătorul jocului dă unui copil un clopoţel pe care. la începerea jocului. trebuie să spună la cine se află clopoţelul. Copilul bănuit că are clopoţelul trebuie să ducă mâinile în faţă şi dacă are clopoţelul schimbă rolurile între ei.„Clopoţelul” Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc. întoarce un ceas etc. Cine reuşeşte să ghicească cele mai multe acţiuni este declarat câştigătorul jocului. După mai multe încercări. Profesorul va trece pe la spatele elevilor și va atinge pe unul din ei. bate din palme. În mijlocul cercului stă un elev care. de exemplu: închide o uşă. Acesta va spune: „Trezește-te Alex. trebuie să-l treacă pe la spate. răsfoieşte o carte. „Ce se aude?” Copii sunt răspândiţi prin cabinet. Profesorul produce o serie de mişcări care generează zgomote uşor de recunoscut. În fața semicercului se va aşeza la o distanță mică o masă cu un scaun. la semnal. cu braţele pe masă. „Ghici cine te-a trezit?” Elevii stau pe scaune în formaţie de semicerc.. la care va sta elevul „trimis la culcare”. legaţi la ochi. rolurile se schimbă. bate o minge. într-o anumită direcţie. cu mâinile la spate.97 - . În acest timp se va face linişte perfectă pentru a se crea condiţii de somn.

aşezaţi în jurul mesei. Jocul se poate desfăşura şi în perechi: doi elevi primesc părţile componente ale aceleiaşi flori. după care li se solicită elevilor să potrivească bucăţelele astfel încât fiecare să obţină imaginea florii. mărimi şi culori” Fiecare elev primeşte o planşă de carton împărţită în câte 6 căsuţe pătrate (3 sus. „Să construim din beţişoare şi buline!” Elevii. primeşte . Ei trebuie să construiască. din bucăţelele care o pot întregi. scaun. În prealabil se dicută despre floarea aleasă şi se enumeră părţile componente ale acesteia precizând forma. macara. numărul şi aşezarea fiecărei părţi. primesc un număr de beţişoare şi buline de diferite mărimi şi culori. ridică mâna şi spune „eu”. dulap. „Mica sirenă” . crizantemă etc. culoarea. maşină etc. Conducătorul. dar în mărimi şi culori diferite. primesc jocul tip puzzle „Mica sirenă” (sau alte jocuri de acest tip: „Albă ca zăpada” etc. culoarea şi mărimea (de exemplu: pătrat mic verde). 3 jos) în care sunt desenate forme în mărimi şi culori diferite. gard. Cel care are pe planşa sa forma strigată. lalea.) puse într-un plic. întâi după model şi apoi fără model diverse imagini plane: pat. tren. liliac.) și li se cere să reconstituie imaginea. „Loto cu forme. întorcând pe rând câte unul. strigă forma. care primeşte toate jetoanele.puzzle Elevii. le ţine cu faţa în jos şi. aşezaţi în jurul mesei. după model. Fiecare formă apare pe mai multe planşe. specifice anotimpului în care se desfăşoară jocul (de exemplu: ghiocel. prin cooperare cu celălalt. Fiecare elev primeşte un plic şi. casă. masă. om. copac. formează floarea.Anexa 5 JOCURI PENTRU STIMULAREA PROCESELOR COGNITIVE SUPERIOARE a) Jocuri pentru stimularea gândirii „Florile” Elevii primesc imagini decupate ale unor flori. Apoi se arată elevilor imaginea model.98 - . unele părţi se pun într-un plic şi celelalte părţi în alt plic.

albastre. scriindu-se pe tablă. cu articole de îmbrăcăminte etc. printre care se amestecă şi un personaj reprezentativ. culoare etc. floare. „Obiecte trăsnite” Elevii sunt împărţiţi în trei echipe și fiecare echipă primeşte câte 6 cartonașe de diferite culori (roşii.99 - . ce nu poate fi confundat. Echipa roşie va scrie pe cartonaşele roşii denumirii ale obiectelor. plantă. Câştigă primul care a completat corect planşa. Fiecare elev primeşte un număr egal de jetoane cu animaleși păsăr i domestice și sălbatice. în jurul căreia sunt aşezaţi elevii. . „Alege și grupează” Elevii sunt aşezaţi la mese. mărime şi culoare. elevii care nu au planşele complete sunt ajutaţi să le completeze şi vor fi obligaţi să denumească imaginiile de pe planşă. verzi). echipa albastră va scrie pe cartonaşele albastre însuşiri ale obiectelor. iepure. cu flori. acesta se pune deoparte ca şi în cazul în care cineva l-a solicitat greşit. precum şi conducătorul. dintr-o altă poveste. pasăre. Dacă la un jeton nu răspunde nimeni.). plante. numai animale domestice etc. Jocul poate fi reluat de mai multe ori la rând. Pe acesta elevul trebuie să-l găsească şi să-l elimine. se expun figurine (siluete decupate şi pictate) reprezentând toate personajele principale şi elementele importante (animale. lucruri) dintr-o poveste. „Cine trebuie să plece?” Pe masă. Li se solicită să grupeze jetoanele după un criteriu dat (de exemplu: toate animalele. figuri geometrice. Apoi se introduc toate cartonaşele într-o pungă transparentă și se extrag în ordinea roșu-albastru-verde. În cazul în care jetoanele nu sunt epuizate.jetonul şi acoperă imaginea corespunzătoare ca formă. pisică etc (elevii spun că profesorul s-a gândit la cuvântul „animal”). alte cuvinte care pot fi ghicite: copac. schimbându-se planşele între elevi. „Ghici la ce cuvânt m-am gândit!” Elevii trebuie să ghicească la ce cuvânt s-a gândit profesorul după ce enumeră câteva noţiuni. În final. şarpe. elevii vor căuta „metode de realizare” a acestora. iar echipa verde va scrie pe cartonaşele verzi domenii în care se pot folosi acestea. fiecare trebuind să lucreze individual. vacă. De exemplu: cal.

Materialul este decupat din carton. Acesta alege un cuvânt care reprezintă un obiect cunoscut. pe rând. „acrişor”. se alege cuvântul „măr”. de exemplu. Trecând apoi mai departe. Ana a desenat pentru concurs un peisaj foarte frumos. După câtva timp. Elevul care nu ştie ce să spună sau care dă un răspuns greşit iese din joc. la acest cerc s-a ţinut un concurs. „Cine ştie mai multe?” Elevii sunt aşezaţi în cerc în jurul profesorului. Exemplu de povestire: Ana şi Ema sunt colege de bancă. dar cu pauze pe care elevii trebuie să la completeze cu cuvinte din povestire. dar cu un cuvânt nou. Lor le place foarte mult să deseneze şi să modeleze în plastilină. profesorul citeşte din nou textul. vor trebui să indice câte o însușire a obiectului ales. sau din patru triunghiuri. „gustos” etc. construiţi o stea din cinci romburi. De exemplu: construiţi un pătrat din două dreptunghiuri orizontale sau verticale. care s-au bucurat şi au fost de acord să se înscrie la cercul de desen şi modelare. jocul continuă. pe care l-a . iar ei. toate bucăţile având aceeaşi culoare. (elevilor li se arată modele desenate pe planşe de carton). pe care le cunoaşte. După ieşirea acestuia din cerc. „roşu”. profesorul va cere să spună una din însuşirile mărului. Ana şi Ema s-au dus la Clubul elevilor şi s-au înscris la cercul de desen şi modelare. Doamna învăţătoare le-a spus că dacă vor să înveţe desenul şi modelare.b) Jocuri pentru stimularea inteligenţei „Cine ştie să facă?” Elevii primesc diferite bucăţi ale unei forme geometrice sau ale imaginii plane simple a unui obiect pe care ei trebuie să o reconstituie din acele bucăţi. c) Jocuri pentru stimularea memoriei „Joc de memorie” Profesorul citeşte elevilor o povestire. se vor primi răspunsurile: „rotund”. construiţi un triunghi din două triunghiuri dreptunghice etc. ori din două triunghiuri isoscel şi un hexagon.100 - . La 5 minute după terminarea lecturii. Adresându-se unuia dintre elevii din cerc. Elevul va răspunde. Jocul continuă până ce unul dintre elevi nu mai ştie să răspundă. De exemplu. ar fi bine să se înscrie la cercul de la Clubul elevilor. Ele au discutat cu părinţii lor. de la elev la elev.

văzut ea la Marea Neagră. Peisajul reprezenta o barcă de culoare verde cu pânze de culoare albă, care plutea pe mare. Pe cer zburau pescăruşi. Iar recitirea arată astfel: Ana şi Ema sunt .......... Ana şi Ema s-au dus la .......... şi s-au înscris la .......... După câtva timp, la acest cerc s-a ţinut un .......... Ana a desenat pentru concurs un .......... foarte frumos, pe care l-a văzut la .......... Peisajul reprezenta o .......... de culoare .......... cu pânze de culoare .......... care plutea pe .......... Pe cer zburau .......... „Să ne facem bagajele” Elevii sunt dispuşi în formaţie de cerc. Un elev, stabilit prin tragere la sorți, începe jocul spunând „Plec în călătorie, îmi fac bagajele și am pus batiste”. Elevul de lângă el repetă ultimul cuvânt și mai adaugă unul, de exemplu, batiste și bluze; următorul continuă, repetând primele obiecte, adăugând alte obiecte utile in călătorie: batiste, bluze și pantofi. Dacă un copil nu repetă toate cuvintele și nu aminteşte numele altui obiect necesar în călătorie, iese din joc. Câştigă acela care a reprodus cel mai bine numele lucrurilor din valiză ș i a completat corect denumirea unui obiect util în călătorie.

d) Jocuri pentru stimularea atenţiei „Joc de atenţie” În decurs de 5 minute elevii trebuie să deseneze planul străzii pe care se află școala sau al drumului pe care îl parcurg de acasă până la școală, specificând punctele în care se găsesc magazinele și alte detalii specifice zonei. Pentru fiecare magazin sau detaliu bine plasat primesc 2 puncte, iar pentru cele plasate cu aproximaţie 1 punct. „Salata de fructe” Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, pe scaune. Profesorul roagă pe fiecare să aleagă un nume de fruct (măr, pară, prună, piersică). Un singur elev va rămâne în picioare și va merge în interiorul cercului și va spune: „Aș mânca o salată de prune și mere”. Cei care își aud fructele strigate se ridică și, împreună cu cel care a cerut „salata”, aleargă spre cel mai apropiat scaun pentru a-l ocupa. În final, un alt elev rămâne fără scaunși jocul continuă, prin a dori o salată din unul/două/trei/toate fructele din cerc. Se stabileşte o limită de timp cât se joacă

- 101 -

jocul, iar cel care la final e prins în picioare primeşte o pedeapsă hazlie (să producă o onomatopee, să stea într­un picior etc.).

- 102 -

Anexa 6 JOCURI PENTRU DEZVOLTARE SOCIO-AFECTIVĂ „De-a librăria” Într-un colț al cabinetului, pe o masă, se amenajează librăria. Elevul desemnat să fie „vânzător” își aprovizionează magazinul cu rechizite şcolare (caiete, creioane, carioci, acuarele, pensoane, alfabetare, bețișoare etc.) și le va vinde cumpărătorilor. Ceilalţi elevi, „cumpărătorii”, trebuie să salute politicos pe vânzător, să-și aştepte rândul, să privească marfa atent din rafturi, să o aleagă pe cea care le convine, s-o ceară politicos, să îndeplinească toate formalităţile pentru obţinerea ei. Elevul „vânzător” trebuie să răspundă prompt la toate întrebările cumpărătorilor și să-i servească cu grijă. „De-a cinematograful” Jocul începe prin împărţirea rolurilor: casier, plasator, garderobier, spectatori. Elevii „spectatori” trebuie să-și cumpere bilete de la casier, să-l prezinte la control plasatorului, să lase hainele la garderobă, să caute locul corespunzător numărului de pe bilet, să aştepte semnalul de începere a filmului, să-l urmărească cu atenţie și-n linişte. În final, elevii pleacă acasă, după preluarea hainelor de la garderobă. (Se vizionează filme tematice pe suport CD). „De-a călătoria...” Se vor aşeza împreună cu elevii, scaunele imitând autobuzul. Se împart rolurile: şofer, taxator, controlor, călători, care pot fi mama, tata, copiii, bunica, bunicul etc. Elevii „călători” trebuie să se urce pe o anumită ușă (cea din spate) și să coboare pe alta, să cumpere bilete de călătorie de la taxator, să le prezinte controlorului, să se manifeste politicos și disciplinat pe durata călătoriei.

- 103 -

ei încep să-l umfle. „Stingem lumânarea" Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc. încercând să dărâme turnul. apoi expiră pe gură. fiecare înmoaie paiul în vasul cu apă săpunită. În mijlocul cercului se pune un sfeşnic. inspiră adânc.104 - . suflă să stingă lumânarea. La comanda dată. „Cubuşorul" Fiecare elev primeşte un beţişor. La comanda dată. apoi suflă uşor în pai. pe care îl ţine de amândouă capetele. . încercând să facă baloane cât mai mari sau cât mai multe. în care arde o lumânare. făcând-o să se învârtească. apoi din poziţia pe genunchi cu sprijin pe braţe suflă tare. „Dărâmarea turnului” Din cubuşoare mici din carton elevii construiesc un turn. Acela care o stinge primul este declarat câştigător. „Morişca" Fiecare elev primeşte câte o morişcă confecţionată dintr-un carton subţire. Toţi elevii primesc câte un pai. La comanda dată. confecţionat de ei. „Baloane de săpun” Într-un vas se pune apă şi săpun şi se face spumă. La comanda dată.Anexa 7 JOCURI PENTRU RECUPERAREA TULBURĂRILOR DE PRONUNȚIE A) Jocuri pentru terapie generală a) Jocuri pentru educarea respiraţiei „Cine a umflat mai repede balonul?” Fiecare elev primeşte câte un balon. suflând cu putere în cub pentru a-l face să se învârtească. Acest beţişor este trecut printr-un cub mic din carton subţire. elevii suflă în morişcă cu putere. Acela care a terminat primul umflarea balonului este declarat câştigător. La comandă. elevii inspiră adânc pe nas. pe rând. câte un elev. Acţiunea se repetă de mai multe ori.

purcel. ursuleţ. şoricel. elevii se deplasează într-o parte sau alta. z. telefon.105 - . dacă nu ghiceşte. muscă. cu o jucărie în braţe (ursuleţ. ci. morișcă. morișcă etc. În cazul în care l-a ghicit. foloseşte la întâmplare numele .). greiere. B) Jocuri pentru terapie specifică a) Jocuri pentru obţinerea sunetelor deficitare „În țara jucăriilor” Elevii sunt dispuşi în formaţie de cerc și stau pe scaune. Acesta.b) Jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic „Telegraful defect” Elevii sunt dispuşi în formaţie de semicerc și stau pe scaune. în timp ce ceilalţi elevi se opresc. ultimul rostindu-l cu voce tare. ț. Fiecare își alege numele unei jucării din cele prezentate de profesor (tren. Dacă acesta spune altceva decât ce a transmis profesorul. j. jocul continuă în aceeaşi formaţie. gânsac. schimbă rolurile între ei și jocul continuă. avion. greiere etc. tren. Cel din mijloc trebuie să recunoască și să spună numele copilului atins după timbrul vocii. pe rând. se numeşte un „telegrafist” și jocul se reia. albină. vrăbiuţă. iar cel din mijloc caută să-l atingă pe unul din ei cu jucăria. avion. elevii imită.). ș. „Recunoaște-l după voce!” Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc. specifice sunetelor deficitare (s. În mijloc stă un copil legat la ochi. Daca cuvântul a fost transmis corect. şopteşte vecinului cuvântul auzit și așa mai departe până ce cuvântul ajunge la capătul semicercului. care să nu fie auzit și de ceilalţi. la rândul său. r): şarpe. se cercetează la care elev s-a produs defecţiunea și acesta primeşte o sancţiune hazlie. În mijlocul cercului se află profesorul. Cel atins imită mormăitul ursuleţului sau bâzâitul albinei (onomatopeea jucariei-animal). albină. purcel. „Glasul animalelor și al obiectelor” Elevilor li se distribuie jetoane ce reprezintă animale sau lucruri care produc onomatopee. care povesteşte și. ținându-se de mâini. glasul animalelor și al „obiectelor”. pe parcurs. La comanda dată de profesor. Profesorul se duce la un capăt al semicercului și-i şuşoteşte la ureche un sunet sau o silabă ori un cuvânt. ursuleţ etc. La comanda de începere a jocului.

stabilindu-se de fiecare dată numărul respectiv. precizând totodată și numărul de silabe din cuvintele găsite de ei. elevii trebuie să găsească alte silabe pentru ca. bi-. la întrebarea „Câte sunete/silabe/cuvinte am spus?”. La sfârşitul jocului se precizează echipa câştigătoare. Apoi. „Cine spune mai multe cuvinte?” Elevii sunt împărțiti în două echipe. după ce le-au numărat în gând. Elevul care și-a ales numele de ursuleţ trebuie să imite cum face ursul („morrr”).jucăriilor alese. Fiecare echipă primeşte un număr egal de jetoane (20 – 25 jetoane) care reprezintă imagini ale căror nume conţin în diferite poziţii (iniţială. „Ne jucăm cu silabele” Profesorul precizează o silabă și la îndemnul „Ne jucăm cu silabele” elevii vor căuta cuvinte care încep. Apoi spun câte sunete cuprinde cuvântul. pentru a reproduce onomatopeea va primi o pedeapsă stabilită. alăturate celei date.sau polisilabic. de comun acord. Pentru fiecare răspuns corect se acordă un punct. Și jocul continuă până ce toţi elevii au imitat onomatopeea. cu pauze între sunete/silabe/cuvinte. să rezulte un cuvânt mono-. mergând pe străzile înguste și curate. finală) sunetul deficitar. Elevii trebuie să găsească jetoanele a căror imagine începe/cuprinde/se termină cu sunetul specificat. mediană. a trecut pe lângă mine un ursuleţ!”. „Spune mai departe” Profesorul precizează silaba iniţială sau finală a unui cuvânt. înainte de începerea jocului. tri. b) Jocuri pentru consolidarea sunetelor deficitare „Câte sunete/silabe/cuvinte am spus?” Elevii sunt împărțiți în două echipe. elevii din prima echipă vor adresa echipei adverse silabe/cuvinte/propoziţii simple sau dezvoltate. Cine nu este atent. La imperativul „Spune mai departe”. pe baza punctelor acumulate. elevii vor preciza numărul solicitat. pentru fiecare echipă în parte. . De exemplu: „În țara jucăriilor.106 - . Profesorul va enunţa rar. cuprind sau se sfârşesc cu silaba respectivă. silabe/cuvinte/propoziţii simple ori dezvoltate și.

zahăr. câştigător fiind acela care găseşte mai multe silabe sau cuvinte. colorate.).. nume” Se aleg prenume care încep cu un sunet deficitar (Sonia. sapă. pară etc. după care se vor alcătui cuvinte care să înceapă cu silabele respective. diferind doar printr-un singur sunet. pe fiecare. câte un obiect sau imaginea și sa -l va denumi pronunţând unele cuvinte corect. . adăugat la propriul nume de familie. iar elevul desemnat trebuie să repete și să găsească o altă silabă asemănătoare sau un alt cuvânt.„Joc cu . Ştefan. pe rând. Cecilia etc.ra etc. ziar. roşu. iar atunci când este greşit îl întrerupe pe profesor printr-un semnal convenit la începerea jocului (clopoţel. iar altele eronat. Decupează pozele și le lipesc lângă litera respectivă.. rață. c) Jocuri pentru diferenţierea sunetelor deficitare „Repetă ce spun eu” Profesorul va pronunţa o anumită silabă sau cuvânt. poster și carte” Se scriu prenume ce conţin sunetele deficitare pe hârtii mari.. Acestea pot deveni „postere” sau cărți pentru membrii familiei. şapcă. până când se transformă cu totul prenumele (POPA SANIE OPINCĂ NADIA IEPURE ARICI). ziua.za. la . nume. Elevii caută în reviste obiecte al căror nume începe cu litera de pe hârtie. Zara. iar altul va alcătui o propoziţie cu acel cuvânt (exemple de cuvinte: caşcaval.. Jocul se poate desfăşura și sub formă de concurs. sare. Se vor pronunţa silabe perechi: sa .. separat. Fiecare elev va trebui să spună un nume de ță fiinsau lucru care începe cu prima liter ă a prenumelui ales.107 - . Un elev va pronunţa forma corectă.). câte-o literă.). „A spus bine sau n-a spus bine?” Profesorul va prezenta. sa . După aceasta se continuă cu a doua literă a prenumelui și asa mai departe. fluier etc.ja. De exemplu POPA SONIA poate deveni POPA SANDA sau POPA SANIE. Grupa de elevi repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus. „Joc cu .

cred că este pe scaun” etc. „Propoziţii în lanţ” Elevii sunt aşezaţi în cerc. Se folosesc literele sunetelor deficitare (s.). Elevul care își aude numele obiectului pe care îl poartă trebuie să răspundă imediat. De exemplu. ș.108 - . spunând numele altui obiect primit de alt elev. de exemplu: „Nu ştiu unde mi-am pus şapca. exemplu: șort. cred că este pe sobă”. cred că e legată de șort”. şapcă. care dă fiecărui elev nume de obiecte sau îmbrăcăminte. pe scaune. Se stabileşte timpul de alcătuire a „scării” și cine reuşeşte să termine primul „scara” câştigă jocul. Acesta solicită elevilor să spună fiecare un singur cuvânt. Elevul care a primit numele de șort răspunde imediat: „Nu-i la șort. Elevul care întârzie cu răspunsul iese din joc. ț. . să se construiască o propoziţie.„Scara” S S S S S S S S I A C O B A O A R A B I E N A E 0 N A N D A L C 0 R P I Elevilor li se dă o scară cu un număr de trepte stabilit de profesor. r etc. ales în așa fel încât. z. prin efortul comun al tuturor. Cel care a primit numele de sobă răspunde și el: „Nu este pe sobă. care să conţină sunetul deficitar. În fa ța lor se află profesorul. care trebuie completată cu cuvinte care încep cu aceeaşi literă. scaun etc. d) Jocuri pentru automatizarea sunetelor deficitare „Răspunde repede!” Elevii stau în formaţie de semicerc pe scaune. sobă. în jurul profesorului. pentru sunetul „s”: „Sara sare peste scaunul scund”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful