TERAPIA PENTRU PĂRINȚI (trening de stabilire și consolidare a relației părintecopil

)
EXECUTAT: LUDMILA CIOBANU, MASTER, ANUL I, PSIHOLOGIE

PLAN: • • • • • • • • Scurt istoric Avantaje ale utilizării terapiei parentale Scopurile terapiei parentale Tipuri de persoane potrivite pentru terapia parentală (studiu) Condiții pentru eficiența terapiei Mărimea grupului și avantajele lucrului în grup Structura și conținutul trening-ului Schema aproximativă a ședințelor de trening parental și regulile pentru ședințele de joc acasă (scurtă descriere a ședințelor) .

Dorothy Baruch milita pentru terapie prin joc petrecută acasă pentru consolidarea relațiilor părinți-copii. fiica lui C. Rogers. a folosit elemente din terapia prin joc (bazate pe procedurile descrise de către Axline) cu scopul de a obișnui fiica să folosească olița de noapte (au trecut cu succes peste trăirile emoționale ale fiicei legate de acest proces) . • Nataly Fuchs. Freud a lucrat cu un băiețel prin intermediul tatălui acestuia. ultimul inițial fiind instruit cu privire la tehnicile terapiei prin joc • 1949 .SCURT ISTORIC • 1909 – S.

utilizată cu scopul de a ajuta copii (3-10 ani) cu probleme emoționale • Structura acestui program terapeutic reprezintă ședințe regulate de joc acasă a unui din părinți cu copilul. prin care copilul se deschide pentru expunerea emoțiilor sale și în acest proces el se eliberează de încordare și refulare a emoțiilor”. Guerney este autorul terapiei pentru părinți. vede că este prețuit. iubit și înțelege că este de neînlocuit ca membru al familiei. • B. în care copilul se descoperă ca o personalitate importantă. …reprezintă structurarea relațiilor dintre copil și tatăl sau mama sa. . în condiții casnice. în care părintele joacă rolul agentului terapeutic și nu terapeut profesional. Este acea cale.SCURT ISTORIC • Moustakas spunea: ”Terapia prin joc.

activitatea. deoarece părintele încearcă să-i înțeleagă emoțiile. precum și alte relaționări cu părinții • Maniera de joc a părintelui cu copilul pe parcursul ședințelor este la același nivel de empatie de fiecare dată (astfel copilul începe să vadă în părinți aliați. punctul lui de vedere). cu înțelegerea acestuia • Copilul se simte în suficientă siguranță pentru studia alte aspecte ale personalității sale. fără evaluarea copilului.AVANTAJE ALE UTILIZĂRII TERAPIEI PARENTALE • Părinții devin mai senzitivi față de copiii lor • Se creează o atmosferă de acceptare. . expresia.

lichidarea anxietății care apar din cauza conflictelor interioare • Creșterea încrederii în sine la copil. a sentimentului de auto-eficacitate. necesitățile (anterior ascunse părinților sau chiar sie însuși) • Scăderea tensiunii în relaționare. siguranței față de sine la copil • Terapia prin joc în nici un caz nu cere ca părintele să adopte în viața cotidiană același tip de comportament pe care îl are pe parcursul terapiei prin joc cu copilul!!! . convingerilor pe care le au părinții față de el • Posibilitatea copilului de a-și exprima emoțiile.SCOPURILE TERAPIEI PARENTALE • Schimbarea perceperii de către copil (aceasta poate fi corectă sau nu) a emoțiilor.

cu retard mintal. • Mame însărcinate (pentru a ști cum să se comporte cu copilul pe viitor) sau chiar părinți deținuți (pentru stabilirea. cei care au atentat la viața personală sau a altcuiva . bunici. EXCEPȚIE: nu pot participa părinți psihotici. dădace etc. îmbunătățirea relațiilor pe parcursul aflării la penitenciar). consolidarea.TIPURI DE PERSOANE POTRIVITE PENTRU TERAPIA PARENTALĂ • Părinți. rude.

STUDIU – consolidarea relației părintele deținut-copil prin terapia prin joc Folosirea terapiei prin joc de către părinții-deținuți (pe parcurs li s-a acceptat frecventarea trening-ului respectiv) a dat următoarele rezultate: LA COPIL: • Creșterea EU-concepției • Scăderea stresului din cauza aflării părintelui la închisoare • Consilidarea și îmbunătățirea relațiilor cu părintele deținut LA PĂRINTELE DEȚINUT: • Scăderea stresului parental • Creșterea dragostei necondiționate față de copil • Acceptarea emoțiilor copilului • Acceptarea unicității copilului • Găseau mai puține neajunsuri la copii decît cei din grupul de control .

CONDIȚII PENTRU EFICIENȚA TERAPIEI • Deprinderi și experiență în terapia de grup • Cunoaștere la nivel profesional a metodelor terapiei prin joc • Stabilirea legăturii de încredere și colaborare face ca grupul după ședința 2 să devină grup închis • Lucrul cu un singur copil (”copilul special”) cu unul și același părinte. pentru a nu pierde legătura de încredere .

precum și observarea lor între ședințe) AVANTAJE: • Îmbunătățirea perceperii de sine a părintelui (самовосприятие) • Creșterea valorii personale • Încrederea în capacitățile personale • Posibilitate de a colabora • Posibilitate de a împărtăși propria experiență • Posibilitatea de a învăța pe greșelile altora .MĂRIMEA GRUPULUI ȘI AVANTAJELE LUCRULUI ÎN GRUP De obicei 6-8 părinți sau perechi matrimoniale (10 persoane este numărul maxim pentru ședințe – poate scade eficiența lucrului la ședințe.

astfel informația se asimilează mult mai repede pe exemple practice • Părinții primesc teme pentru acasă. de colaborare cu grupul între ședințe . care alternează cu problemele povestite de către părinți.STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL TRENING-ULUI • Forma de bază = discuție vie între membrii grupului (6-7 persoane) și terapeut • Pe parcursul terapiei se introduce informația didactică. care creează efectul de participare în grup.

2 ore per săptămînă (în grupurile lui L.SCHEMA APROXIMATIVĂ A ȘEDINȚELOR DE TRENING PARENTAL Termen minim pentru terapie este de 10 săptămîni. Guerney terapia avea durata de 6 luni – 1 an) .

descrierea copilului și problemei acestuia • Stabilirea ”copilului special”. anumit subiect) • Se stabilește scopul și sarcinile învățării terapiei prin joc • Principalul scop = dezvoltarea sensitivității față de copii și reacției empatice a părintelui • TEMA PENTRU ACASĂ: depistarea emoțiilor de frică. cu care se va lucra pe parcursul terapiei • Explicarea utilității ”ducerii” ședinței de către un părinte cu ”copilul special” (dacă părinții se schimbă. bucurie. tristețe. copilul nu poate stabili o relație de încredere și prelucrarea unei anumite teme. mirare la copil și reacționarea la ele.ȘEDINȚA 1 • Prezentarea părintelui. Metodele de reacție la emoții trebuiesc înregistrate pentru ca mai apoi să fie discutate în grup .

etc.ȘEDINȚA 2 • Discutarea temei pentru acasă • Elaborarea metodelor pentru dezvoltarea reacției empatice (Terapeutul + voluntar arată feluri de reacție empatică. stabilirea timpului potrivit pentru ședință. foarfece neascuțit. hîrtie. găsirea unui loc potrivit în casă pentru petrecerea ședinței . pe rînd.) și explicarea de către terapeut a sensului lor • TEMA PENTRU ACASĂ: completarea setului de jucării necesare. creioane. soldăței. sticluță cu biberon. în pereche. unde. mașinuță. o familie de păpuși. apoi părinții privesc video a ședinței terapeutice) • Părinții intră în camera de joc. joacă rol de copil și părinte • Primirea listei de jucării de procurat (plastilină.

care este agățată pe ușă în timpul ședinței • Stabilirea regulilor pentru ședințele de joc • Curățenia în camera de joc – obligația părintelui (dacă copilul dorește să ajute. se acceptă) .ȘEDINȚA 3 • Predarea metodicii de terapie prin joc • Folosirea jocului de rol în camera de joc • TEMA PENTRUT ACASĂ: ajutarea copilului la confecționarea inscripției ”Ședința de joc – nu deranjați”.

REGULI PE PARCURSUL ȘEDINȚELOR DE JOC SE POATE: • Oformarea interiorului camerei • Acceptarea inițiativei copilului • Observarea comportamentului copilului • Stabilirea limitelor NU SE POATE: • • • • • • • • Să critici Să lauzi Să dai întrebări ajutătoare Să întrerupi ședința Să fii indiferent sau pasiv Să propui alte activități Să instruiești copilul Să continue jocul la expirarea timpului de ședință • Jucăriile date sunt numai pentru ședință • Susținerea eforturilor copilului • Participarea la joc .

ȘEDINȚA 4 • Fiecare dintre părinți povestește despre prima ședință și dificultățile întîlnite • Terapeutul împreună cu părinții caută soluții • Se oferă atenție deosebită emoțiilor părinților • Se vizionează video ale părinților care au filmat ședințele (nu este obligatoriu. dar este util ca exemplu practic) • Vizionarea are loc cu comentariile părintelui care a petrecut ședința .

ȘEDINȚA 5-9 • Dare de seamă scurtă din partea părinților • Vizionarea ședințelor înregistrate • Schimb de experiență în grup • Se discută temele pentru acasă. care ajută să facă față situației (sarcină pentru asta: a elabora 3 reacții pentru cazul de oprire a ședinței de joc în situații tipice cu copilul) • REGULĂ: se evită discuții. care nu au legătură cu problema copilului . se atrage atenția asupra apariției noilor deprinderi. se stabilesc situațiile tipice • Pentru a ajuta părinții.

ȘEDINȚA 10 • Părinții povestesc despre ședințele lor • Ultima ședință este pentru ca părinții să conștientizeze cum s-au schimbat ei pe parcursul acestor ședințe. ce schimbări au văzut la ceilalți membri ai grupului (toți sunt de obicei satisfăcuți) • Părinții cu copii care mai au nevoie de ajutor sunt înscriși la următoarea ședință .

.

Мошинской. гл. Хоумер. . Д. ред.: Л. Игровая терапия: Искусство отношений [монография] / Г. Д. с англ. Л.: Д. Гловер. Фельдштейн. Лэндрет. – 320 с.: Л. 1998. Л. Р. – Москва: Московский психолого-социальный институт. пер. Московский психологосоциальный институт. И. – 368 с. Л. – Москва: Институт практической психологии.BIBLIOGRAFIE: • Лэндрет Г. пер. 2001. Р. Российская Академия Образования. • Игровая терапия как способ решения проблем ребенка [монография] / Г. Мошинской. Лэндрет. Свини. с англ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful