Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea de Ştiinţe Catedra de Matematică - Informatică

GHID DE ELABORARE ŞI SUSŢINERE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

- Document intern, necesar studenţilor de la specializarea Informatică -

Notă: Prezentul ghid reprezintă un instrument de lucru al Catedrei de Matematică-Informatică, începând cu sesiunea de licenţă iulie 2009 (vizează anul III aflat în curs), cu precizarea că anumite date se referă doar la pregătirea examenului de licenţă, sesiunea iulie 2010 (vizează anul II aflat în curs). Ghidul va fi publicat pe site-ul Catedrei de Matematică-Informatică (http://www.uab.ro/catedre/) şi va fi diseminat studenţilor de către cadrele didactice coordonatoare şi de către tutorii de an. 1

................ 15 PARTEA I: CADRUL ORGANIZATORIC Demersul privind alegerea............. 14 Partea V: Indicatori de evaluare a unei lucrări de licenţă . Până la această dată studenţii anului III sunt obligaţi să depună la catedră.................... 3 Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă ...................... precum şi de existenţa perspectivelor de a continua cercetarea.... din anul terminal.. de nivelul de cunoştinţe.......................... cu menţiunea că schimbarea 2 ................CUPRINS Partea I: Cadrul organizatoric .................. se poate schimba cel mult o dată......... elaborarea şi prezentarea lucrării de licenţă se va desfăşura ţinând cont de următoarele reguli şi recomandări : • Anunţarea temelor propuse de către cadrele didactice cu drept de coordonare se va face la Catedra de Matematică–Informatică (pe site.... http://www................. ţinând cont de temele de cercetare din facultate............. la nivel de masterat şi doctorat.... pentru anul II de studiu...... Lista centralizatoare........uab. se realizează până la data de 1 noiembrie....................... o cerere tip....... mai mult de 10 lucrări de licenţă ...... cu repartizarea studenţilor pe teme şi profesori coordonatori devine definitivă în momentul aprobării în catedră şi mai apoi în Consiliul Facultăţii...... până la finalul celui de-al doilea semestru al anului universitar........... sub îndrumarea tutorelui de an............................. de către studenţi anului III...... • Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă.................... de aptitudinile individuale....... 2 Partea II: Conţinutul şi structura unei lucrări de licenţă .ro/catedre)................ unde se va ţine cont de recomandarea ca un cadru didactic să nu coordoneze..... 6 Partea IV: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă ...................... • Titlul lucrării de licenţă menţionat în cererea semnată de către candidat şi avizată de coordonator.................. în care se menţionează titlul lucrării şi care este semnată de candidat şi avizată prin semnătură de coordonatorul lucrării............ cu avizul coordonatorului...................

Partea aplicativă se bazează pe 3 . al anului III de studiu. coordonatorului (împreună cu un CD conţinând aplicaţia). nu mai târziu de 1 martie. întreg demersul de proiectare a lucrării de licenţă. printr-o nouă cerere. nu mai târziu de 1 iunie. prin sugestii. cu cel puţin 15 zile înaintea perioadei de examen. cadrul didactic coordonator va preda la secretariat un referat de apreciere a lucrării. lucrarea în formă finală. Studenţii aflaţi în anul III au obligaţia de a prezenta în prealabil. PARTEA II: CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA UNEI LUCRĂRI DE LICENŢĂ Conţinutul Activitatea de cercetare-proiectare finalizată prin elaborarea lucrării de licenţă. În ce priveşte conţinutul lucrării. pentru anul III de studiu. • De asemenea. fixat de coordonator. trebuie să se distingă două componente şi anume: componenta teoretică (se referă la stadiul actual al cunoaşterii. lucrarea trebuie să reflecte în mod evident contribuţia autorului la cercetarea ştiinţifică privind tema abordată. cu nota pe care o propune pentru lucrare. din semestrul II. ştiinţifică şi organizatorică a unei probleme reale.trebuie anunţată catedrei. obligă cadrul didactic să supravegheze procesul de realizare a lucrării. critici şi sfaturi profesionale iar pe student să fie receptiv la toate recomandările de specialitate primite şi să respecte graficul întâlnirilor de lucru. Mai mult. în semestrul al II-lea al anului III de studiu. Se recomandă ca studenţii să prezinte profesorului coordonator un plan orientativ al lucrării. reflectă nivelul de pregătire teoretică şi practică a absolventului. pentru sesiunea de licenţă din iulie. la secretariat şi înscrierea pentru examenul de licenţă se face de către student. care răspund obiectivelor lucrării). cu cel puţin 15 zile înaintea perioadei de examen. supervizat în întâlnirile de lucru dintre student şi coordonator. • Elaborarea respectiv coordonarea lucrării de licenţă a unui student. va fi evaluat de către coordonator. desprinsă din activitatea cotidiană. acordată nu mai târziu de ultima zi din perioada de sesiune de examene. în conformitate cu termenul afişat de secretariat şi catedră. • Predarea lucrării (împreună cu un CD conţinând aplicaţia). Pentru fiecare lucrare coordonată. respectiv. de la alegerea temei şi până la prezentarea lucrării. prin posibilitatea de rezolvare tehnică. până la începutul celui de-al doilea semestru al anului III. prin intermediul unei note la disciplina “Practică de elaborare a lucrării de licenţă”. componenta practică/aplicativă (conţine una sau mai multe aplicaţii realizate de autor. prezentând aspecte necesare pentru fundamentarea teoretică a problemei abordate în lucrare).

un exemplu de organizare conceptuală a conţinutului lucrării: Fundamentarea teoretică (circumscrierea temei într-un domeniu de interes general. prezentăm mai jos. structuri de baze de date. documentaţie şi coduri sursă în anexe). Plecând de la specificul unei lucrări de licenţă pe domeniul Informatică.un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe care le integrează în scopul atingerii obiectivului lucrării. Proiectarea de detaliu . stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referinţă în domeniu. arhitectura generală). construirea planului lucrării. În elaborarea lucrării de licenţă. formularea problemelor obiectivelor vizate de tema lucrării. accesibile absolventului (în biblioteci.. partea aplicativă (60-70%) se poate regăsi. prezentat în sinteză şi de o manieră coerentă. Lucrarea de absolvire trebuie sa demonstreze capacitatea absolventului de a aplica în mod creativ cunoştinţele sale teoretice. corectura. Astfel. dincolo de capitolele care îi revin şi în cadrul anexelor. 4 şi . descrierea stadiului actual al cunoaşterii.pentru programe (structura programului. Ca şi formă. să parcurgă următoarele etape : încadrarea temei alese într-un domeniu mai larg de cercetare. conţinutul lucrării trebuie să prezinte echilibrat cele două componente. funcţiile sistemului.pentru programe şi hardware (schema bloc a sistemului. adică pe contribuţia propriu zisă a autorului la tema abordată. metodele utilizate. interfaţa cu utilizatorul. asistat de coordonator. care oferă modelele teoretice apelate. funcţii utilizate. criteriile adoptate. componentă aplicativă sau practică necesită un grad de originalitate ridicat. redactarea lucrării. este necesar ca autorul. se constituie în fundamentarea teoretică a lucrării. comunicarea cu alte sisteme. Acest ansamblu. În timp ce componenta teoretică demonstrează gradul de informare deţinut de autor. Având în vedere specificul specializării (Informatică). tehnologiile folosite etc. Specificaţiile şi arhitectura sistemului . iar soluţia propusă la problemele vizate în lucrare trebuie să aibă aplicabilitate. tipărirea. lecturarea şi selectarea informaţiilor relevante din materialul documentar adunat. este recomandat ca partea teoretică să ocupe o pondere în jur de 30-40 % iar partea practică o pondere în jur de 60-70%. punând însă accent pe partea aplicativă. pe site-uri INTERNET). precizarea metodelor utilizate în lucrare). importanţa temei abordate. revizuirea finală.

motivaţia alegerii temei./ Lector univ. precum şi eventualele limite ale lucrării. concluziile. dr. probleme întâmpinate şi modul de rezolvare. În linii mari. prenume. date despre absolvent (nume. regulile de redactare ale acestora fiind prezentate în Partea III. bibliografia şi anexele. univ. evitându-se alăturarea de texte disparate. univ.în concluzii (sublinierea realizărilor obţinute. paragrafele şi subparagrafele care alcătuiesc lucrarea. Un exemplu de copertă este prezentat la Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă. În această parte a lucrării se vor prezenta pe scurt. Numărul de unităţi (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat. comparaţia cu sisteme similare. introducerea. conţinutul temei abordate. iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie întâmplătoare./ Conf.Utilizarea sistemului şi rezultate experimentale . date despre coordonator (nume. proiectare. menţiunea “Lucrare de licenţă”. etc. Coperta trebuie să conţină denumirea ministerului. anexele (opţional) şi bibliografia. metodologia de cercetare folosită. nivelurile de conţinut (capitole. Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul lucrării.). 5 . Introducerea are rolul de a informa pe cititor/evaluator despre conţinutul şi obiectivele lucrării. Analiza rezultatelor obţinute . univ. prenume). direcţii de dezvoltare). dr. după caz. structura lucrării – descrierea succintă a capitolelor şi a legăturii dintre ele. Structura În lucrarea de licenţă trebuie să se regăsească următoarele elemente de structură: coperta. dr. conţinutul. ci să reflecte în mod unitar. paragrafe. dr. Un exemplu de cuprins este prezentat la Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă. locul (Alba Iulia) şi anul de susţinere a examenului de licenţă. cuprinsul. implementare. a instituţiei şi a facultăţii organizatoare de licenţă. rezultate experimentale). cu evidenţierea clară a paginii la care se găsesc introducerea. orice lucrare ar trebui să urmeze parcursul : analiză.)./ Asist. grad didactic şi ştiinţific. obiectivele generale ale lucrării.pentru programe şi hardware (tehnologia folosită. următoarele aspecte: încadrarea lucrării într-un domeniu tematic. gradul de noutate a temei. Conţinutul lucrării se referă la capitolele. pagina de titlu. Pagina de titlu conţine informaţii similare cu cele de pe copertă. testare. Un exemplu de pagină de titlu este prezentat la Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă. Pagina de titlu este prima pagină scrisă din interiorul lucrării şi este urmată de pagina care conţine cuprinsul. cu deosebirea că în loc de “Lucrare de licenţă” este trecut titlul lucrării. concluziile. Prof. În această parte a ghidului sunt menţionate aspecte privind conţinutul acestor elemente de structură. structurate într-o înlănţuire logică.

a avantajelor şi limitelor soluţiilor oferite. partea aplicativă existentă în cadrul capitolelor. putând fi menţionate şi eventuale probleme rămase deschise. acesta fiind însă stabilit de către candidat împreună cu coordonatorul. Se recomandă punctarea aspectelor originale. . care vine să completeze. se recomandă aplicarea unor reguli generale de redactare şi tehnoredactare. Este recomandat ca ponderea paginilor cu caracter teoretic să nu depăşească 40% din totalul paginilor. Formularul pentru fişă este cel de mai jos. coduri sursă. doar pe prima pagină (faţă) a fiecărei foi. imediat după copertă. de obicei. Anexele reprezintă o parte opţională a lucrării.Tipărirea se va face pe format A4. 6 . Lucrarea se va lega prin compactare-copertare sau spiralare. PARTEA III: REGULI DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ Pentru a respecta o formă unitară a tuturor lucrărilor de licenţă de la specializarea “Informatică”. în 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva instituţiei. Bibliografia conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autor pentru elaborarea lucrării de licenţă. imagini. între 50-100 pagini. 1 exemplar pentru coordonatorul ştiinţific şi 1 exemplar pentru candidat. precum şi propuneri privind potenţialele direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordata. înaintea paginii de titlu. Credibilitatea unei lucrări este strâns legată de aceste referinţe bibliografice. etc. care arată cât este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea şi necesitatea lucrării pe care o prezintă. O foaie conţinând Fişa de apreciere a lucrării (necompletată) se leagă împreună cu celelalte părţi ale lucrării. reguli prezentate mai jos : -Numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine. conţinând tabele.Concluziile conţin prezentarea succintă a principalelor rezultate obţinute în lucrare.

7 . Şef de catedră.Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Facultatea / Colegiul Specializarea Sesiunea FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DIPLOMĂ / ABSOLVIRE / DISERTAŢIE Absolvent Tema lucrării Conducător ştiinţific Aprecierea conducătorului ştiinţific : Respectarea indicaţiilor primite Conţinutul ştiinţific al lucrării Tehnoredactare Conştiinciozitate Elemente originale Aplicabilitate practică Bibliografie 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 10 10 10 10 Se propune admiterea / respingerea lucrării de licenţă / diplomă / absolvire / disertaţie în sesiunea Nota propusă de conducătorul ştiinţific Conducătorul ştiinţific confirmă faptul că lucrarea este rezultatul propriilor activităţi ale studentului. Conducător ştiinţific.

Tehnoredactarea se realizează în Microsoft Word. pe de o parte segmentarea excesivă a materialului elaborat. modul de utilizare a programului. Capitolele vor începe toate de la începutul paginii (pe pagină nouă) paragrafele/subparagrafele pot însă începe oriunde în cadrul paginii. cu oglinda paginii de 2. la începutul celeilalte pagini. realizarea unor capitole supradimensionate. boldarea sau scrierea cu caractere italice. În corpul textelor nu trebuie să abunde sublinierea. la subiect şi corectă gramatical. 14 pentru paragrafe şi 12 pentru subparagrafe. se precizează semnificaţia lor doar la prima apariţie în text). cu utilizarea diacriticelor caracteristice. prezentat în acest ghid). iar alineatul se marchează spre interior.25 cm. expunerea din lucrare trebuie să fie clară. Paragraful se aliniază prin justified (alineat stânga-dreapta). atât pe parcursul lucrării. Între titluri şi corpul textului. în funcţie de locul în care se termină secţiunea anterioară. iar primele rânduri din unitatea descrisă de titlu. obţinem” sau “prin urmare. la 1. pe format A4.5 linii între rânduri şi va fi redactat cu Times New Roman. se lasă un spaţiu (nu se lasă spaţiu înaintea semnului de punctuaţie). detalii asupra implementării. nu se vor lăsa titlurile pe finalul unei pagini. Eventualele note de subsol se scriu cu caractere de 8. de tip portret.) vor avea titlu şi număr. etc. -Formatarea trebuie să se păstreze pe tot parcursul lucrării. produsele-program trebuie sa conţină specificarea obligatorie a mediului de lucru. Excepţie fac titlurile capitolelor precum şi titlurile figurilor şi tabelelor. Figurile şi tabelele trebuie inserate în text aliniate centrat. iar pe de altă parte. Se recomandă o dimensionare optimă a structurii unei lucrări astfel încât sa se evite. se utilizează caractere de următoarele dimensiuni : 16 pentru capitole. în plus titlurile capitolelor (mai puţin ale paragrafelor şi subparagrafelor). Textul va respecta o spaţiere de 1. concisă. De exemplu. După fiecare semn de punctuaţie. -Tabelele şi figurile (diagrame. font de 12. se scriu cu litere mari. capturi de ecran.-În ce priveşte modul de prezentare a informaţiilor. De asemenea. etc. să nu se abuzeze de utilizarea abrevierilor (atunci când sunt necesare. Pentru titluri. rezultate sub forma unor studii de caz. care se aliniază centrat. care îngreunează înţelegerea textului. se obţine”). Este recomandabil ca în exprimare să se utilizeze persoana I plural sau forma impersonală (“prin urmare.0 cm în dreapta. Trebuie evitată informaţia de prisos. proiectarea aplicaţiei. se lasă câte un rând liber. grafice. Toate aceste titluri se scriu cu bold. sus şi jos.5 cm stânga (pentru compactare) şi câte 2. mai puţin cele ale paragrafelor/subparagrafelor care rămân alineate la stânga. Se recomandă evitarea plasării figurilor sau a 8 . Modul de numerotare a capitolelor/paragrafelor/subparagrafelor trebuie să fie acelaşi. să nu se utilizeze argoul. a facilităţilor folosite în acest mediu. Modul de prezentare a informaţiilor depinde de specificul lucrării. prezentarea unor soluţii de programare care pot constitui contribuţii originale sau prezentarea unei metodologii asociate unor soluţii deja cunoscute. cât şi la cuprins (se recomandă numerotarea din exemplul de cuprins.

) sau figura 1. cât şi formulele se pot numerota continuu pe toata lucrarea.1. Prima pagină pe care apare numerotarea este pagina care conţine cuprinsul. Titlul tabelului Figura 2. se referă la prima formulă respectiv prima figură din capitolul al doilea). Numerotarea lor se face simplu în paranteze: (1).) sau figura 2.1. Exemplu y = 27. până la ultima pagină.12. sau pe capitole (de exemplu formula (1. Formulele se introduc cu Microsoft Equation şi trebuie tipărite cu un rând gol deasupra şi dedesubt. centrat. care este considerată pagina 1 (dar pe care nu apare numărul paginii) şi se continuă.3.. înainte de prima lor menţionare în text. (2). Atât tabelele şi imaginile. se referă la prima formulă respectiv.1. prima figură din capitolul 1. etc. (3) …. iar formula (2. sau se pot pune fără numerotare. (2).tabelelor. caz în care se numerotează doar pagina de gardă pentru anexe. Titlul figurii nota s tudentilor la exam enul de s tatis tica 3% 10% 10% 10% 3% 10% 2 3 4 5 17% 6 7 8 17% 20% 9 10 -Numerotarea paginilor începe cu pagina de titlu.3 x 2 + 0.5 x − 12 + ε (1. se poate opta pentru numerotarea lor. Pentru paginile care conţin anexe. alineate faţă de marginea dreaptă.1. -Pe copertă şi în pagina de titlu se vor utiliza caracterele şi formatul precizat în exemplele de mai jos: 9 .5. Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii.) Tabelul 1. sub forma (1).

dr. Arial 16. Arial 16 centrat) (bold. Arial 28. univ. Arial 16. Arial 16 centrat) LUCRARE DE LICENŢĂ (bold. centrat) Coordonator ştiinţific: (Arial 16) Prof. centrat) (bold. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII (Bold.MINISTERUL EDUCAŢIEI. Ioan Popescu Absolvent: Student Popa Ioan ALBA IULIA 2009 (bold. centrat) UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918 “ ALBA IULIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SPECIALIZAREA INFORMATICĂ (bold. Arial 16) 10 .

centrat) Coordonator ştiinţific: (Arial 16) Prof. centrat) UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918 “ ALBA IULIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SPECIALIZAREA INFORMATICĂ (bold. Arial 16.dr.bold. Arial 24.MINISTERUL EDUCAŢIEI. Arial 16 centrat) (bold. Arial 16.univ. Arial 16 centrat) PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU EVIDENŢA POPULAŢIEI (titlul lucrării. CERCETĂRII ŞI INOVĂRII (Bold. Ioan Popescu Absolvent: Student Popa Ioan ALBA IULIA 2009 (bold. centrat) (bold. Arial 16) 11 .

................1. Titlul celui de-al doilea subparagraf .......................2.......................... 40 2..................... Titlul primului subparagraf ................ ...........2......................... 16 1.... 16 1................................................................................... 7 1................................................. Titlul primului paragraf ...................................................2............1................2..........................................................................-În ce priveşte cuprinsul lucrării se recomandă redactarea lui....................2.......................1...........................2............. 29 M M 2..................................1.................... ordinea părţilor componente şi modul de tehnoredactare recomandate fiind cele utilizate în exemplul de mai jos: CUPRINS INTRODUCERE ....2.........................2....................................................... Titlul celui de-al doilea subparagraf .... .. 40 2...................................................................................... 44 M M M M 12 ........1.... Titlul celui de-al doilea paragraf ....... Titlul primului paragraf ... ................... Titlul celui de-al doilea capitol ............ 7 1...........................1................... cel mult două.... 20 M M M M CAPITOLUL II.............. ...1.................................1............ 3 CAPITOLUL I....1......... Titlul primului subparagraf .. Titlul celui de-al doilea paragraf ... Titlul primului capitol ........................ Titlul primului subparagraf ..................... Titlul celui de-al doilea subparagraf ....... 7 1.....................................2..................................................................... 25 2.................................................................................................... pe o pagină............... 12 M M 1................................ Titlul celui de-al doilea subparagraf .................. 25 2........1........ Titlul primului subparagraf .............................. 25 2.2.....................

. titlu.................... Anexa 2..... informaţii...........................) şi este de dorit să aibă un titlu descriptiv. nici la cuprins............. De asemenea este recomandabil ca cel puţin 80% din titluri să fie din ultimii 10 ani....... 60 BIBLIOGRAFIE .......... Este de asemenea obligatoriu ca fiecare referinţă din bibliografie să apară citată cel puţin o dată pe parcursul lucrării... rezultate. Din cadrul referinţelor pot face parte cărţi apărute în editură.................. Anexele se numerotează crescător pentru toată lucrarea (Anexa 1. Redactarea bibliografiei se face ca în exemplul de mai jos..... 20-35) sau (a se vedea [12]........... Referinţele bibliografice se numerotează consecutiv în forma [1]........ revista şi numărul revistei.. după numărul din lista bibliografică.... 20-35))..... editura sau atunci când este cazul.M M M CONCLUZII . care nu se numerotează ca şi capitol nici în structura lucrării.......... Înaintea setului de anexe....... teze de doctorat...... pag......... 63 -Introducerea... [3]… Preluarea unor idei. cursuri în Seria Didactică... În cazul în care referinţa citată este elaborată de un colectiv neprecizat de autori................. 62 ANEXE ......... care conţine doar menţiunea ANEXE............ Este recomandabil ca lista bibliografică să cuprindă cel puţin 10 titluri semnificative şi de actualitate în domeniu............ este de dorit citarea paginilor care conţin acele pasaje ([12]......... La cuprins........................ -Referitor la redactarea bibliografiei. etc.... 20... [2]. când autorul face referire doar la anumite pasaje dintr-o carte. date din diferite surse se va face obligatoriu cu menţionarea exactă a sursei citate... se pune o pagină de gardă a anexelor. în secţiuni separate... în loc de numele şi prenumele autorilor se trece 13 ..... articole în reviste de specialitate sau în volumele (proceedings) unor conferinţe.................... În anumite cazuri.. concluziile................... cu atât mai gravă este „nemărturisirea” surselor. respectând ordinea referinţelor (după ordinea alfabetică a numelui primului autor) şi ordinea elementelor care definesc referinţa bibliografică (nume. în limba engleză.. documente emanate de diferite organisme.............. pag. la finalul informaţiei citate se trece [12] sau (a se vedea [12]).... prenume autori.............. locul şi anul apariţiei şi eventual paginile citate). la mijlocul paginii................................ De exemplu... resurse în format electronic.......... La fiecare anexă se va face apel cel puţin o dată pe parcursul lucrării......... se precizează doar această pagină de gardă....... în cazul în care dorim să cităm referinţa cu numărul 12 din lista bibliografică.. anexele şi bibliografia apar în ordinea menţionată în cuprins. bold. centrată.. de regulă.................... trebuie reţinut că lipsa unor titluri de referinţă sau de actualitate într-o lucrare aparţinând unui anumit domeniu „trădează” inconsistenţa informaţiei oferite cititorilor..... De asemenea... dintre care este binevenit ca o parte să fie referinţe de circulaţie internaţională.......... scrisă cu fontul Arial..

Miller J. În cazul când se citează şi informaţii preluate de pe anumite site-uri INTERNET. 2004. 88-94 [2] Logofătu D...simbolul *** şi aceste referinţe se vor trece la finalul listei bibliografice... în ordinea cronologică a consultării site-ului. Abrinica M. la final. Ediţia 1. 15/2008 [3] [4] [5] *** Statistics Toolbox User’s Guide. Susţinerea lucrării de către candidat durează în jur de 10 minute şi cuprinde principalele idei din conţinutul lucrării. Algoritmi fundamentali în Java.. Editura Polirom. 1993. Integrating a Commercial Industrial Control System to the Accelerator Control System. http://java. 464 Truţă T. Sollander P. 2008) PARTEA IV: REGULI DE PREZENTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ Modul de prezentare a lucrării de licenţă în faţa comisiei este la fel de important ca şi elaborarea acesteia. pentru verificarea utilităţii 14 . Berlin. 2003 [6] *** JDK Documentation. înaintea site-urilor consultate. Iaşi.. M. Exemplu de bibliografie: BIBLIOGRAFIE [1] Breaz N. referinţele conţin adresa site-ului şi data consultării acestuia şi se trec în lista bibliografică. 2007 Momal R. Saban R. pag. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Metode numerice în statistică. cu accent pe prezentarea aplicaţiilor şi a elementelelor de contribuţie personală obţinute în cercetarea temei abordate.. etc. Version 4. pag..sun. bazate pe funcţii spline. no. pentru verificarea modului în care s-a făcut valorificarea bibliografiei citate. Câmpan A.. Proceedings of ICALEPCS. Math Works. membrii comisiei adresează întrebări pentru verificarea modului în care candidatul cunoaşte problematica abordată în lucrare. în ordinea cronologică a anului de apariţie. Acta Universitatis Apulensis Journal. Aplicaţii. După terminarea prezentării. A Comparison between Local and Global Recoding Algorithms for Achieving Microdata p-Sensitive k-Anonymity. Series Mathematics-Informatics. Teză de doctorat.com (3 august.

în vederea susţinerii şi acordă de asemenea o notă. avantaje ale soluţiilor oferite. În prima etapă. de către coordonator şi de către comisie. scheme. Este de dorit ca expunerea părţii de contribuţie proprie a autorului să respecte traseul conceptual analiză . figuri. Se recomandă prezentarea în PowerPoint pe video proiector a 10-15 slide-uri (incluzând text. nume autor şi coordonator. 15 . nota finală fiind media notelor acordate de membrii comisiei. direcţii de dezvoltare). precum şi citirea informaţiei de pe slide. pe baza lucrării absolventului. formularea problemelor •Plasarea temei în contextul general (domeniu. abordări generale etc) •Prezentarea soluţiei (plecând de la general spre particular) •Prezentarea câtorva soluţii tehnice •Sublinierea originalităţii/gradului de dificultate •Menţionarea unor aspecte specifice relevante •Probleme legate de realizare/implementare/experimentare •Rezultate •Concluzii (aspecte originale. Se va evita utilizarea exagerată de text. limitări. a informaţiilor cu un grad mai mic de relevanţă pentru tema abordată. care să fie comentate prin susţinere). 1 slide-cuprinsul sau schema lucrării. o frază cu conţinutul temei) •Obiectivele propuse. etc. a referatului de apreciere şi a notei propuse de coordonator. stadiul actual al cunoaşterii. al conducătorului. Ca şi conţinut. coordonatorul propune aprobarea/respingerea lucrării de licenţă. Cea de-a doua evaluare este cea în care. astfel încât acestea să faciliteze o prezentare estetică. prezentarea poate cuprinde următoarele elemente : •Introducere (titlul. prin completarea unei fişe de apreciere. PARTEA V: INDICATORI DE EVALUARE A UNEI LUCRĂRI DE LICENŢĂ Evaluarea lucrării de licenţă se realizează în două etape. în mod automatic. Se recomandă atenţie la utilizarea elementelor de grafică şi a rezoluţiei de proiectare. 5-8 slide-uri vizând contribuţia autorului şi rezultatele obţinute. 1 slide – concluzii şi 1 slide . în special din aplicaţie. fără susţinere. numele absolventului.bibliografie selectivă. Ca repartizare a informaţiei pe slideuri. focalizată pe aspectele principale din slide-uri. precum şi pe baza susţinerii lucrării de către absolvent (inclusiv pe baza răspunsurilor la întrebări).şi a calităţii aplicaţiilor. se pot utiliza : 1 slide cu titlul lucrării. capturi de ecran.proiectare – implementare – testare. probleme formulate. fiecare membru al comisiei acordă o notă. 1-3 slide-uri cu obiective.

capacitatea de raportare critică la sursele teoretice şi de promovare a unei viziuni proprii. formatarea unitară a lucrării. aplicabilitatea. următoarele aspecte: respectarea indicaţiilor primite. redactarea îngrijită a lucrării. adică sistematizarea şi relevanţa informaţiei. capacitatea de transpunere a teoriei într-o realizare practică. utilizarea riguroasă a conceptelor. alinierea la standarde şi norme din tehnică şi informatică. ponderea semnificativă a părţii aplicative. problemelor. înscrierea temei abordate în domeniul Informaticii sau într-un domeniu interdisciplinar. actualitatea şi citarea corectă a surselor bibliografice. fundamentarea teoretică a temei propuse. relevanţa. estetică în modul de prezentare. sistematizarea informaţiilor teoretice relevante pentru lucrare. eficienţa şi corectitudinea rezultatelor obţinute. Elemente de evaluare a cunoştinţelor de bază în domeniul abordat: prezentarea clară a conceptelor teoretice care au stat la baza aplicaţiei. aspectul lucrării. răspunsurile date la întrebările puse de comisie. finalizarea lucrării. în cadrul susţinerii lucrării în faţa comisiei. În concluzie. soluţiilor şi rezultatelor obţinute. precum şi comparaţia cu alte rezultate cunoscute.În fişa de apreciere a lucrării. fragmentarea echilibrată a lucrării pe capitole. legat de domeniul Informaticii. sesizarea de noi direcţii de cercetare. cu caracter inovativ. succintă. bine argumentate. definirea clară a obiectivelor. ponderea semnificativă a contribuţiei proprii. transpunerea suportului teoretic într-un rezultat practic. În evaluarea realizată de comisia de licenţă. tehnoredactare. ~ SUCCES! ~ 16 . însuşirea stadiului actual al cunoaşterii din domeniu. consistenţa lucrării. înşiruirea logică şi coerentă a secţiunilor şi a ideilor. precum şi adaptarea strictă a domeniului studiat exact la necesităţile temei abordate. tehnicitate. existenţa elementelor de originalitate. cu accent pe partea practică şi pe contribuţiile proprii. estetică a aspectelor relevante din lucrare. conştiinciozitate. aplicabilitate practică. elemente originale. se regăsesc următorii indicatori generali: Elemente de evaluare a expunerii şi lucrării scrise: claritatea şi coerenţa expunerii. coordonatorul va evalua prin note de la 1 la 10. conţinutul ştiinţific al lucrării. prezentarea logică. fără greşeli de redactare şi tehnoredactare. Elemente de evaluare a realizărilor practice: funcţionalitate. bibliografie. absolventul trebuie să fie atent la următoarele chei de autoevaluare: respectarea graficului de întâlniri şi a recomandărilor stabilite de coordonatorul lucrării şi de prezentul ghid. utilizând un limbaj academic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful