Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane 1.1. Aşezarea geografică a staţiunii 1.2. Căile de acces 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane 2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice 2.2. Potenţialul turistic natural 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el 2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice 2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea 2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic 2.3. Potenţialul turistic antropic 2.3.1. Obiective turistice religioase 2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice 2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane 3.1. Baza turistică tehnico-materială 3.1.1. Unităţile de cazare turistică 3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism 3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament 3.1.4. Mijloacele de transport turistic 3.2. Circulaţia turistică 3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti 3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări 3.2.4. Durata sejurului mediu 3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice 3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane 4.1. Propuneri personale 4.2. Strategii 4.3. Planuri de dezvoltare turistică 4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane Concluzii Bibliografie

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova - Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit de spectaculos, altitudinea medie a staţiunii este de 165 m. Teritoriul administrativ al oraşului este încadrat între limitele Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei,

ceea ce constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea durabilă şi promovarea unui turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene. 1.2. Căile de acces Accesul în staţiune se realizează astfel: - rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională: • DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79; drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat); • DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti; • DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D. Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la :

Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.

• • • • •

134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6,

DN 57B, DN 58 22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6 47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6 78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6 182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6

386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN

67D - E 70/DN 6 - E 574 - E 81. - feroviar • teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti – Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu Centrul şi Vestul Europei. Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa). - aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6). - fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei. 1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta… ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea « bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul Austriei considera BaileHerculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922. 1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane, în creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259 locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai jos se poate observa că gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai pronunţat comparativ cu media judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că forţa de muncă din industria turismului este formată în mare parte din femei, segment ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de activitate lucrativă, se poate afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară derulării activităţilor specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).

656 90.559 6.4 % 51.259 1.79 %. persoane mature. 1. respectiv 16. care vor reprezenta resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării activităţilor economice prezente la nivel de localitate. Conform analizelor demografice.49 ani.7 48. cu experienţă şi putere de muncă.259 persoane       grupa de vârstă 0 .03 %. ceea ce arată că această tendinţă se manifestă. respectiv 19. respectiv 21.7 52. respectiv 11. 713 persoane.220 96.9 3.316 persoane. 1 Populaţia la 1 iulie 2005 Populaţia stabilă Judeţul Caraş Severin Mediul urban Băile Herculane % din judeţ % din mediul urban Total 331. din figura alăturată se observă o distribuţie relativ echilibrată a acesteia.261 1. când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă între 0 .3 47. grupa de vârstă 50 – 64 ani.9 3. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1.4 % din totalul populaţiei oraşului.20 ani este de 1.Tabel nr.1 Sursa datelor: INS. În cazul staţiunii Băile Herculane.14 ani.3 % din locuitorii mediului urban. . trebuie precizat că oraşul Băile Herculane dispune totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 15 ani. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă. 652 persoane.011 persoane.20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total. respectiv 16.051 persoane. De asemenea.3 % 48. 1. respectiv 24.216 persoane.9 3. grupa de vârstă 65 ani şi peste.933 3.516 persoane. grupa de vârstă 25 – 34 ani.9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi 3.42 %. 1. astfel: total populaţie: 6. respectiv 10. Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 .3 51. 9 Feminin 170. grupa de vârstă 15 – 24 ani.876 187.39 %.626 2. grupa de vârstă 35 – 49 ani.15 %. se poate afirma că populaţia respectivă are tendinţe de îmbătrânire.22 %.3 Masculin 161. 1. populaţia cu vârste cuprinse între 0 .998 1.

28 persoane erau greco-catolici. La Recensământul Populaţiei din 2002. respectiv 95 %. rromi: 67 persoane. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr.8 %.8 %. .730 persoane erau de religie ortodoxă. germani: 27 persoane.5 %. 52 persoane erau de religie baptistă. 1 Din punct de vedere etnic. respectiv 0. 47 persoane erau de alte religii.834 persoane.019 persoane:       români: 5. respectiv 0. respectiv 1. mai exact reprezenta 96.22% 25-34 ani 16. 135 persoane erau romano-catolici. respectiv 2.9 % din totalul populaţiede 6.Structura populaţiei pe grupe de vârste 65 ani si peste 10.39% 15-24 ani 16. populaţia de etnie română era majoritară. 27 persoane erau de religie penticostală.03% 0-14 ani 11.2 %. respectiv 0.5 %.42% 50-64 ani 21. structura populaţiei după religii arăta că din cele 6. maghiari: 51 persoane.15% Sursa datelor: INS. la Recensământul Populaţiei din anul 2002.79% 35-49 ani 24.019 persoane stabile:       5. cehi: 18 persoane. alte etnii: 22 persoane.

în anul 2005 acesta era de 2.0 20. 5.019 1.  populaţie ocupată: 2.9 6. unde este de doar 9.64 19.Severin.2 % ocupate în comerţ.    . 2002 În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi.189 358 369 253 % 100.32 36. 8.728 persoane.9 % ocupate în învăţământ.78 18. Recensământul Populaţiei. 6.004 persoane. pers. Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul Băile Herculane este de 18.73 %.122 1.217 511 18. mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului Caraş .2 Sursa datelor: INS. din care:  10.   8.5 % ocupate în administraţie publică. Tabel nr. procentul ridicat al salariaţilor din acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune prezenţa unor cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament.788 2. gaze şi apă).55 45. energie electrică şi 6.83 % din totalul populaţiei stabile. 2 Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002 Populaţie Populaţie stabilă Populaţie 0-18 ani Populaţie peste 18 ani Populaţie activă Populaţie ocupată Şomeri Rata şomajului % Populaţie inactivă Elevi/studenţi Pensionari Casnice Persoane întreţinute Altă situaţie Nr. respectiv 45.  rata şomajului: 18.4 % ocupate în industrie (extractivă.7 % ocupate în construcţii.2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială .75 5.8 %.291 1.49 54. respectiv 36. 4.728 2. prelucrătoare.73 %.Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului 2002 arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:  populaţie activă: 2.231 4.73 3.217 persoane. termică.83 8.32 % din totalul populaţiei stabile.1 4.45 79.

8 % ocupate în transporturi.8 4. comunicaţii Activ.0 100.energie electrică şi termică. depozitare.8 % ocupate în activităţi financiare.8 0. bancare şi de asigurare Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi TOTAL Nr. 3.8 5.Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante 1000 900 800 700 persoane 600 500 400 300 200 100 0 2000 2001 2002 2003 2004 545 647 703 820 871 Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) Graficul nr.industria extractivă . Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă disponibile. financiare. 53 % ocupate în alte activităţi. 0. Evoluţia nr. Tabel nr.5 8. comunicaţii. ocuparea forţei de muncă feminine. depozitare.2 1.1 2. agenţii de turism şi alte domenii de natură turistică. bancare şi de asigurare.7 6. gaze şi apă Construcţii Comerţ Transporturi.9 10. Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005 Sector de activitate Agricultură Industrie . activitatea turistică poate să asigure. 0.5 8.5 % ocupate în agricultură. salaraţi .0 Sursa datelor: INS. alături de cea industrială şi de comerţ.004 % 0.061 2. Totodată.5 5.2 53. .total .4 0.    1. poştă.industria prelucrătoare . mediu 10 168 2 50 116 94 125 37 17 110 178 204 1. inclusiv hoteluri şi restaurante. poştă. 2.

Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o veche tradiţie. tineri etc. Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi social întrucât. respectiv de la 545 la 871 persoane. ar putea contribui în viitor la valorificarea durabilă a acestor resurse. resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei. precum şi la susţinerea şi dezvoltarea activităţii turistice.C. .Conform datelor furnizate de O. în perioada 2000 .) are şansa dezvoltării unei cariere în domeniul de turism. ce vine din vremurile romane. în tratarea diferitelor maladii.R.N. Acest lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi structuri de cazare şi alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă nedeterminată sau determinată. o parte din ce în ce mai importante a locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai..2004 numărul de salariaţi din cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %.

considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.Capitolul II. hidrografie. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizicogeografice (relief.istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru turism. fauna. Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone. Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi resurse sau atracţii turistice. vegetaţia.  Infrastructură (generală şi turistică). Potenţialul turistic – concepte teoretice Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care. asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice. Potenţialul antropic. Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ. materia primă pentru activităţile turistice. Elementele naturale sau antropice. alte atracţii de interes ştiinţific. reprezintă . în primul rând. prin atractivitatea sa. cu caracter de unicat . Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Baile Herculane 2. staţiune) este compus din:  Potenţialul turistic (natural şi antropic).reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din punct de vedere cultural . Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate. resursele naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice. floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. să asigure integrarea unei zone. regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. create de mâna omului menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. climă.  Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului). clima.1. faună.

2. cu cele ale purtătorilor cererii turistice Infrastructura este de două feluri: . vile).Grupuri administrative gospodăreşti. cabane.Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive. Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele următoare: cazare. . alte servicii.infrastructurǎ generală. . concentrate într-o activitate specifică şi oferite pachet consumului turistic.Reţeaua comercială şi prestări servicii. energie electrică şi termică).Reţeaua de transport comunicaţii.momentul sosirii la locul de plecare.Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi. alimentaţie.Structuri pentru servirea mesei (restaurante.Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă. tratament balnear. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale. . transport. reprezentând o parte semnificativã din pachet.Reţeaua edilitar-urbană (construcţii.Structuri tratament balnear. . Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii. agrement.Structuri agrement (cluburi agrement. 3. Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă turistică materializată prin producţia turistică.Structuri de primire (hoteluri. . 4. moteluri. . pietonală). H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi intangibile.infrastructurǎ turistică.Căi de comunicaţie. . cât şi din servicii. cazinouri).Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei. Cuprind: 1. concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”. atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore. autoservire). Infrastructura turistică: . . . Infrastructura generală: .Structuri de transport turistic. 5.

văi seci şi polii. până la confluenţa cu pârâul Belareca. Munţii Cernei – Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu accesibili dinspre Valea Cernei. de culoare albă. Vârful lui Stan – 1. mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 . Motru Sec.600 m. avene. Ansamblul acestor puncte geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică. Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă. Ţăsna. Râmnuţa Mare. Padina Seacă. Piatra Cloşani – 1. fapt care se reflectă în aspectul geomorfologic. formează versantul nordvestic al culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km). crovuri.a. . un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi dinspre Podişul Mehedinţi. spectaculoasă şi impunătoare.105 m. Între Vf. Arsaşca. caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. greu accesibile. Potenţialul turistic natural 2. pentru valoarea peisagistică deosebită: Domogled – 1. lui Stan şi Vf. granitice şi cristaline).1. relief ruiniform. Pietrele Albe – 1. cu aspect masiv. dure. calcarele formează pereţi verticali.336 m. Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive. şi implicit al staţiunii. Sunt alcătuiţi dintr-o varietate de roci (sedimentare. spectaculoşi. Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de m. avînd în prelungire Munţii Godeanu. recifale. dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane. cu crestele rotunjite. fragmentat de numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina.928 m altitudine. Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic. Relieful şi obiectivele legate de el Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi. iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive. având 1. manifestată sub diverse forme: peşteri. Munţii Cernei.421 m.466 m. zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme carstice. Feregari cu chei înguste. doline. orientată NE – SV.2. fragmentaţi de pâraie care curg în cascade. Au o singură culme principală. datorită unor frecvente rupturi de pantă. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii.2. puţin fragmentate.2. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă calcaroasă din regiune. Jelărău. ponoare. câmpuri de lapiezuri. şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline. ş.

Galbena – 2. Vf.077 m.040 m.200 m altitudine. Scurtu – 2. Toamnele sunt lungi. ceea ce creează aspectul general de amfiteatru. şi Vf.291 m alt. iar verile plăcute. Vf. datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică. Gârdomanu – 2.000 m. Vf. larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu.191 m.090 m.113 m. Vf. cu media lunii ianuarie de -2 º C. În zona înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare. care adăpostesc numeroase peşteri În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. situată la peste 2. care contrastează cu versanţii abrupţi ai văilor adânci. în eruptiv şi în calcare. cu toate că staţiunea se situează în plină regiune de munte. este în medie de 19/an. morene. Paltina şi Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării.000 m: Vf. numărul de zile de iarnă. oraşul Băile Herculane se află în zona de influenţă a climatului submediteranean. . cu temparaturi sub 0 º C. Godeanu – 2. Sunt constituiţi din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic. Borăscu – 2. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului.5º C.2. Între Vf. ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă. Dobrogea Centrală sau Câmpia Crişanei. întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Primăverile sunt timpurii. Iernile sunt blânde. Gugu – 2. dezvoltată pe versantul sudic al masivului. cu o medie a lunii celei mai calde. Piatra Scărişoara – 2. cuprinsă între 1. repartizate în special în luna ianuarie. Temperatura media multianuală este de 9. datorită abundenţei vegetaţiei. iulie de 21º C. văi glaciare cu praguri glaciare. Paltina – 2149 m. cuvete lacustre.106 m. Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape. călduroase.400 şi 1. Stâna Mare – 2. favorabile practicării turismului. Vf.194 m. 2. Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice. Vf. Vf.229 m alt. şi anume: Vf.229 m. cu abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili.Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice. valori comparabile cu cele din Câmpia Română. sunt mai scurte şi cu profil transversal în trepte. Mocirliu – 2. Vf.158 m alt. Godeanu – 2.2. spectaculoase ca altitudine. în geomorfologia cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate. Şaua dintre Paltina şi Scurtu – 2..

care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi Jiului.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m. .Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ.740 m). de 110.900 ore anual. 1. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de cele două lacuri de baraj artificial.5 zecimi. Zilele cu calm atmosferic sunt frecvente. Ţarcu. care.3. deşi scurte. 760 mm/an la Băile Herculane. ca urmare a topirilor repetate din timpul iernii. conferind văii o notă sălbatică specifică. Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2. între Vf. marcată de două culmi diferenţiate ca altitudine şi aspect. Urmează un nou sector de îngustare a văii. ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de aproximativ 1. Vânturile dominante bat pe direcţia văii. Paltina (2. cu apele Cernişoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte.950 m. Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată.23 de zile.zisă începe de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii. Influenţa climatului mediteranean este destul de accentuată. după care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de Cernişoara. În lunile de vară cerul este senin între 20 . Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1. masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi pe înălţimile bazinului superior. care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului. iar cel de zile cu cer acoperit. cu intensitate redusă. Şarba (1. iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior. reunite sub forma unei înşeuări înalte de 1. valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).320 m. de până la 1200 m . sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor. nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie). numărul mediu de zile cu cer senin fiind de 60.088 mm/an la Vf.2. 2. Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5.1300 m. Cerna propriu . Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă. în Cheile Corcoaia.148 m) şi Vf. "Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova.

Bârza. de Munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Din acest lac. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a aspectelor de relief. după care apar la suprafaţă. în scopul producerii de energie electrică. separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte. Izvoarele minerale provin din apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură. apar izvoarele termominerale. în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I. unde limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi. a menţinerii . unde face un cot brusc spre vest.Până la Băile Herculane. îşi schimbă direcţia spre sud. Topleţ.433 km 2. Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime pe un culoar tectonic. unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca). cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. de-a lungul unor falii.200 m adâncime. Cerna are un curs rectiliniu. în zona cursului superior (Gârdomanul. folosite încă din antichitate în cura balneară. având temperaturi ridicate. unde sunt încălzite şi mineralizate. după care Cerna formează limita între judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin. Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea Băile Herculane. Balmezul. pe un sistem de fracturi de mare adâncime. denumit Lacul Cerna sau Iovan. rectilinii. Cărbunele. perpendiculare pe vale. La Băile Herculane. Ele apar în granite ("7 Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea). iar de la Gara Băile Herculane. În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele sistemului hidroenergetic Cerna . nici un afluent nu ajunge la Cerna. cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci". Craiova). din care mai mult de jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi. Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept. Apele se pierd în calcare şi reapar în izbucuri.500 m. cea mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului. cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 . Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi. Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1. până la confluenţa cu fluviul Dunărea.Motru – Tismana. sub aspect geomorfologic şi peisagistic. ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte. orientat pe direcţia NNE – SSV până la Pecinişca. peisaj. m3. până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei). Lacul are o suprafaţă de 678 ha. în malurile Cernei. Iovanul. până la aproximativ 1.

echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. însemnate din punct de vedere ştiinţific. dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului. existând doar în Parc. sorbul. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa Cernei cu Valea Olanului. barbarosa. ocrotite. fizico-geografice şi climatice. inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare).de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei. Olanul şi Cărbunele). Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane. în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare specială ale Parcului Naţional.320 ha. pădurile deţin un procent important. cum ar fi: liliacul. zâzanie. Restul suprafeţelor sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite. scumpia. reprezentate prin molid .2. 66 specii sunt taxoni periclitaţi. rare. pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori. cele mai multe sunt endemice. carpenul. în care. sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. ulmul. pieptănăriţa şi diferite graminee. liliacul. se remarcă abundenţa vegetaţiei. Din totalul acestora. scumpia. . Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova. Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil.544 ha. teiul. în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. plopul. mojdreanul. Diseminate printre fagi sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul.4. de 10. Principalele componente ale învelişului biogeografic La nivelul staţiunii. 2. Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei. Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş roşu. ţăpoşică. fapt care favorizează dezvoltarea turismului ştinţific. Datorită complexităţii aspectelor staţionale. suprafaţa împădurită reprezintă 3. ca: stejarul pufos. rari şi în parte endemici. cărpiniţa. Din studiul Harta vegetaţiei Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi quernicee. Alături de acesta se dezvoltă numeroase specii sudice. adică o treime din total. Aceste pajişti constituie locuri pentru popas turistic. adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec aparte prin peisaje deosebit de atractive. Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt alcătuite din asociaţii de păiuşină. m3. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă. cărpiniţa.

Pe pereţii calcaroşi. sturzul. dintre care amintim: codobatura de munte. căpriorul. venit din Piatra Stănuleţilor. monumentele istorice şi de artă. din cele 1600 de specii cunoscute aici. şopârla de munte. cucuveaua. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute. brotăcelul. unde cuibăreşte. alcătuind un important fond cultural-istoric. Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate. râsul (este o apariţie tot mai rară). unele dintre ele unicate. şarpele lui Esculap (pe Domogled). prin crăpăturile şi găurile acestora. lupul. cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului acestuia. Dintre amfibieni se remarcă salamandra. creaţia spirituală modernă. Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar. Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele. arta şi tradiţia populară.Fauna este numeroasă şi variată. Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii. cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii Cernei). cucul. pisica sălbatică. apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi internaţional. între care se remarcă lepidopterele. Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare specială cuprinse în Planul de management al Parcului. scorpionul. şopârla cenuşie. ciocănitoarea neagră. Potenţialul turistic antropic Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic. uliul găinilor. instituţiile şi evenimentele cultural-artistice. se adăpostesc păsări ca bufniţa. Sunt şi numeroase păsări comune. zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul României. mai rar acvila de munte (zăganul). Ursus spelaeus). Sunt frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea. bursucul.3. jderul. etc. 2. capra neagră. rezultat al istorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. ariciul. şarpele de sticlă. gaia. realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri. unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu corn (care este tot mai rară). zona lipanului (în cursul mijlociu al Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior). Dintre mamiferele mari. mistreţul. pentru valoarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice. diferite columbite. bogăţia tradiţiilor populare. şopârla de ziduri. Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior). construcţiile . broasca ţestoasă de uscat. veveriţa.

Obiective turistice cultural-istorice . str. Hotel Ferdinand (1861). al XIX-lea .Biserica ortodoxă (sec.Vestigii şi situri arheologice: . .Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules.2.Situl arheologic din Peştera Hoţilor.Biserica catolică (1838) 2. parc Central (apeducte.Vila "Elisabeta" (1875) .Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869). al XIX-lea . P-ţa Hercules . str. 2314 / 2004. al XVIII-lea. cu valoare de patrimoniu naţional.Vila Pavilion 12. Doderer). 6-18 . băi. este prezentată ca anexă ( Anexa nr.Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. sec. construit peste Valea Cernei în anul 1864 . str. stil baroc.funcţionează în incinta clădirii Cazinoului.Podul de piatră. Hotel Decebal (1862). sec. Cerna nr. 2. realizată în stil baroc.1 . . str. nr. tabule votive) . str. Cerna nr.Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane .tehnico-economice. Obiective turistice religioase .Gara feroviară cu clădirea anexă (1886).Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862. cu modificări în 1926).Muzee: . 1).2 . construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun.Situl roman. al XIX-lea) . Lista completă a obiectivelor cultural – istorice.Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu. str. construită în anul 1886. arh. Cerna nr. 20 .Podul din fontă. Hotel Traian (1869). P-ţa 1 Mai.3. Cerna nr.3. cu fresce arabe . sec.Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni): .Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Hotel Cerna (1936).Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871).1.Băile Romane (în hotelul Roman) . punct Zona Cazino. XVIII – al XIX-lea . stabilită prin Ord. Cerna. Cerna. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai. 20. sec al XX-lea .

"Nedeia Bailor" Festivalul Ţuicii Congresul Spiritualităţii româneşti. Romană . Cerna nr. str.Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. str.Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929). str. P-ţa Hercules . sec. Cele deja consacrate. 2. sunt următoarele: • • • • • • • • Festivalul Internaţional de folclor Hercules Targului International de Turism Balnear Zilele orasului Baile Herculane Festivalul Pinului negru de Banat Festivalul Răchitei din Banat Zilele statiunii Baile-Herculane . str. 1 .3. . cu tradiţie. Izvorului nr. P-ţa Hercules. 6-8. al XX-lea).Baia Neptun (1886).Clădirea administraţiei băilor (1811). care au darul de a atrage numeroşi vizitatori şi turişti.. la parteul Hotelului Roman . în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse manifestări culturale şi turistice. Castanilor 35 . în faţa Cazinoului . cu caracter permanent. Arta populară şi manifestările etnofolclorice De-a lungul unui an calendaristic.3. al XVIII-lea).Chioşcul pentru fanfară (încep. Izvorului 3-5 . str.Băile Venera (1838).Statuia lui Hercules (1874). al XVIII-lea).Clădirea Izvorului Hygeea (sec.

creşterea numărului de pensiuni turistice. în primul rând. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin *Hoteluri pentru tineret. impreuna cu serviciile aferente. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Baile Herculane. numita generic si structuri de primire turistice.2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %. pensiuni. apartinand altor ramuri. în perioada 2002 . Tabel nr. cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata. . în perioada 2004-2008 3. Ordonanta Guvernului nr. Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Hoteluri Campinguri Vile turistice Tabere Altele* 2002 17 8 1 1 1 6 2003 21 9 1 2 1 8 2004 25 10 1 2 1 11 2005 27 11 1 2 1 12 2006 31 12 2 1 16 Sursa datelor: INS. agrementului.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.1. tratamentului balnear pentru turisti. numărul acestora crescând de la 8 unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . 4. cat si cele comune. prin proiectare si executie.Capitolul III. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului. Baza turistică tehnico-materială Baza tehnico-materiala a turismului. popasuri Această evoluţie are la bază. servirii mesei pentru turisti. O evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor. cazarii turistilor. transportului special destinat turistilor. respectiv de la 17 la 31 unităţi.Severin.

997 89.5 372 8.608 locuri în 2006. 3.789 4.9 132 2.608 61.3 2003 6. 5. situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel: Tabel nr.7 67 1. structurilor de ca za re din sta ţiune a Bă ile He rcula ne 31 25 21 17 27 2002 2003 2004 2005 2006 Sursa datelor: INS.7 0.5 132 3.0 4.583 4. Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare Anul Tip unitate Total Caraş Severin Total Băile Herculane % din judeţ Hoteluri % din total Campinguri % din total Vile turistice % din total Tabere % din total Altele* % din total 2002 6.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002 la 4.622 66.089 88.628 65.5 132 2.0 143 3. respectiv de la 4.0 34 0.35 30 25 număr 20 15 10 5 0 Evoluţia nr.068 87.000 4.8 85 1.9 34 0. popasuri Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare a crescut cu 6.8 2004 7.Severin *Hoteluri pentru tineret.912 90. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin Graficul nr.113 4.7 67 1.8 85 1.8 3.135 89.7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %).0 36 0.1 Sursa datelor: INS.8 280 6.466 67. Analizând în structură.341 63.1 4.1 132 3.2006.9 36 0.478 4.0 24 0. Pentru perioada analizată 2002 .6 130 3.9 3.2 %. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . se poate observă că ponderea locurilor de cazare .1 2006 7.4 327 7. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri (cu 5.1 2005 7. pensiuni.9 216 4.6 4.

5 %). ponderea cea mai mare o deţin hotelurile – 3. 6.1 %. Tabel nr.639 62 34 76 240 240 134 56 3.30% de 4 stele şi 1. cu 134 locuri (3. cât era la nivelul anului 2002.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere balneare.21 % de 3 stele. Această distribuţie este caracteristică staţiunilor balneare din România.45 % neclasificate. de la 3. în hoteluri pentru tineret.60 8 4. 2.50 8 4* 106 106 106 Nr. La nivelul anului 2006. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin La nivelul anului 2006.Severin. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele.3 %. Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi.639 locuri (95 %). Băile Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor. vile.94 % de 1 stea. respectiv tabere. dominate de unităţi de cazare de 2 stele. pensiuni. toate amplasate întrun cadru natural agreabil.09 % de 2 stele. reprezentând 89. Acestea totalizau 4. la 8. pensiuni turistice. 2006 Tip unitate Hotel Hotel pentru tineret Vilă turistică Pensiune urbană Tabere şcolare Popasuri turistice TOTAL TOTAL fără popasuri Total 12 2 2 12 1 2 31 29 4* 1 1 1 Nr.7 % din locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin.9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş . unităţi 3* 2* 1* 1 9 1 2 2 3 8 8 9 1 19 18 1 2 1 neclasif. Staţiunea dispune de peste 4..82 9 3. locuri 3* 2* 68 3.aparţinând altor tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret. popasuri) a crescut simţitor. 5. Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului. urmate la o distanţă semnificativă de pensiunile urbane.608 locuri de cazare. . procent înregistrat în anul 2006. în staţiunea Băile Herculane se găsesc aproximativ 64.77 3 1* 322 44 366 322 neclasif 67 67 67 Sursa datelor: INS.135 62 34 210 67 100 4. în interiorul sau spre marginea oraşului. distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se prezenta în felul următor: 83. dintre care 2 popasuri turistice. 1 1 1 Total 4. 7. în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi.

în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă.74% Hoteluri pentru tineret 1.35% Pensiuni urbane 4.74 %. hotelurile pentru tineret – 1. în timp ce pensiunile urbane deţin 4. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr.09% Sursa datelor: INS. . 5.35 %. iar vilele turistice – 0.21% 2 stele 83.56% Tabere 1. vilele.Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort. de aproape 91 %.45 %. Pensiunile. Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile. taberele – 1.74 %.74% Sursa datelor: INS.30% 1 stea 7. taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul locurilor de cazare din Băile Herculane.94% 3 stele 5. o deţin acestea din urmă. popasurile – 2. 4.17% Hoteluri 89. 2006 necls 1. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi.45% 4 stele 2.17 %. Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi.56 % din totalul locurilor.45% Popasuri 2. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr. 2006 Vile turistice 0. predomină cele din cadrul hotelurilor – 89.

dotată corespunzător cu retroproiector. Minerva. poate fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe.986 camere şi 3.1. la 22 iulie 2006 existau 28 de unităţi clasificate. televizor color.În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . Diana.Severin au putut fi extrase următoarele concluzii: • • • total unităţi de cazare: 31. . staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată. 0.35 % în hoteluri pentru tineret. workshopuri etc. rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare. cu o capacitate de minim 100 de locuri. 1. cu foişor.45 % în tabere. mansardă.17 % în popasuri. cât şi celor peste medie şi chiar ridicate. total locuri de cazare: 4. 2.1.608 locuri din care 100 în popasuri turistice. bar.74% în vile turistice. saună. centru de fitness. Prin modul în care este amenajat şi dotat precum şi prin amplasament. Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din bucătăria internaţională şi tradiţională. instalaţie de sonorizare. halate de baie.828 locuri de cazare. putând oferi servicii de calitate diverselor categorii de turişti.terasă în stil românesc. jacuzzi. din care 2 popasuri turistice. Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi apartamente. cablu TV. etc. gradină . care ofereau 1. climatizare. telefon cu acces direct la liniile internaţionale. Din cele prezentate mai sus. hotelul oferă condiţii optime turiştilor. Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita..74 % în hoteluri. structura locurilor de cazare: 89. acces internet. 1. Agrement: piscină. uscător de par. flip-chart. cât şi grupurilor organizate sosite cu scop de afaceri.56 % în pensiuni urbane. Sala de conferinţe a hotelului. 3. 4. solariu. training-uri. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism. braserie. ecran de proiecţie. atât celor cu venituri medii. Unităţile de cazare turistică Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar. băi proprii cu cabine de duş.

bar de zi. Hotel Minerva 2*. bar. sală de conferinţe. telefon. bază de tratament. parcare. Dotări generale: baza de tratament. pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled. biliard. bowling. parcare. telefon. Servicii oferite: restaurant. piscină.32 de locuri. croaziere pe Dunăre cu vaporul. piscină interioară. terasă (capacitate 50 de locuri). telefon. situat pe malul drept al Cernei. Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei. televizor şi cablu TV. lift. Servicii oferite: restaurant. bază de tratament. parcare. situat pe malul stâng al Cernei. room service. bază de tratament. Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente). adiacent Parcului Vicol. lângă Hotel Minerva. piscină. cameră cu baie şi duş. Servicii oferite: restaurant. Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi 301 locuri. camerele fiind dotate cu TV cablu. restaurant terasă. bowling. în 6 camere duble. discotecă. are o capacitate de 133 camere şi 232 locuri. situat pe malul stâng al Cernei. Servicii: restaurant.20 de locuri. restaurant. parcare. televizor şi cablu TV. Servicii oferite: restaurant. baie. piscina.Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională. Dotări generale: baza de tratament. bar de zi. sală de gimnastică. sală de conferinţe. televizor şi cablu TV. telefon. Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble. Capacitatea de cazare . pe versantul nord-vestic al Masivului Domogled. seif. Capacitate de cazare: 535 camere cu 1. frizerie & coafură. sală de gimnastică. bar de zi şi noapte. Pensiune Claudia 3*. bar. Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei. 4 apartamente. bar de noapte. agenţie de turism. camere cu telefon. magazin. farmacie. bar de zi şi de noapte. adiacent Parcului Vicol. restaurant terasă. saună. lift. bază de tratament. saună. parcare. cameră cu baie şi duş. lift. sală de conferinţe.070 locuri. 2 apartamente dotate. restaurant terasă. Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri. frigider. piscina in aer . sală de gimnastică. restaurant . excursii în împrejurimi. frizerie & coafură. sală de conferinţe. televizor şi cablu TV. farmacie. bagaje. restaurant terasă. Hotel Hercules 2*. frizerie & coafură. sala de fitnes. lift. bar de zi şi de noapte. bază de tratament. 25 single. saună. Servicii oferite: piscina. discotecă. grădiniţa. bar de zi.

 3. 3.4 %). distribuite astfel:  136 de 1 stea (2. servicii ce depăşesc sfera cazării. tratament acupunctură la cameră Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. croaziere pe Dunăre cu vaporul. o piscină cu apă termală (circuit închis). Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust. Servicii oferite în cadrul pensiunii: salon pentru servirea mesei. bufete. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai. drumeţii cu ghid autorizat. TV Color şi TV Cablu.956 de 2 stele (78. Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii de atracţie a acesteia. Unităţile de alimentaţie pentru turism Alături de structurile de primire turistică. ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde.1 %). la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi unităţi de alimentaţie pentru turism. grill. 3. Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2 camere cu pat matrimonial). precum: restaurante clasice. balansoar.7 %). dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de către turişti. Agrement: loc de joacă pentru copii. piscină în aer liber. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism. baruri.  574 de 3 stele (11.2. Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice oferite în cadrul acestora. De asemenea. disco-bar sau restaurant berărie. Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi. acordându-se o importanţă deosebită şi serviciilor de agrement şi tratament. în luna februarie 2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie. are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de locuri. electroterapie şi acupunctură. 1 stele. în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.  354 de 4 stele (7. bar de noapte. disco baruri etc.8 %).1. Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5. 2. clasificate la 4. bufet-bar. de tip restaurant clasic. bar de zi. masaj la cameră.liber. săli de masaj. parcare supravegheată video. cu baie proprie şi TV. .020 locuri la mese.

7. Băile Herculane. 13. 9. 4. 1.Tabelul nr. 11. 9.622 224 66 64 50 232 350 40 157 480 350 125 272 374 410 300 128 810 50 24 20 28 40 180 30 260 120 58 80 80 260 124 64 32 40 110 110 138 138 5. 3. 6. 1. 3. 4. 15. 1. 10. 1. 2. . 2006 Nr. 3.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism.622. 6. 8. 5. Structuri turistice de alimentaţie. 1. crt. 2. 2. 14. 16. locuri 3. februarie 2006 Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3. 7. 10. 5. 8. 4. 12. Denumire Restaurante clasice Ferdinand Ambasador Belvedere Elite Grota Haiducilor Afrodita Casa Lorabela Cerna Dacia Diana Domogled Hercules Minerva Orizont Roman Trandafirul Galben Baruri de zi Ferdinand Belvedere Ada Kaleh Afrodita Cerna Dacia Diana Domogled Minerva Roman Bar de noapte Minerva Bufet bar Cezar Coronin Flora Ştrand 7 Izvoare Disco bar Dacia Restaurant berărie Hercules Beer Tipul unităţii Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de zi Bar de noapte Bufet bar Bufet bar Bufet bar Bufet bar Disco bar Restaurant berărie TOTAL Categoria de clasificare 4* 3* 3* 3* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 4* 3* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 2* 4* 2* 1* 1* 1* 2* 3* Nr. 1. 7.

pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi structurii. respectiv 2. urmate de baruri de zi cu 810 locuri. respectiv 5.09 / 1.diadinamici – 10 bucăţi . cultură fizică medicală. SC Hercules SA. bufet baruri cu 260 locuri. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt următoarele: hidroterapie. Baza de tratament SC SIND ROMANIA a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: . care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. disco baruri cu 100 locuri.solux -1 bucată .băi galvanice -4 bucăţi b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale: .sunet – 3 bucăţi . acupunctură etc. respectiv hoteluri şi vile turistice.1 %. 3.BTL – 2 bucăţi .2 % şi baruri de noapte cu 80 locuri. este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. pentru începutul anului 2007. Din acest punct de vedere.1.6 %.2 %). Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen.galvanizări – 2 bucăţi . structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare.0 ceea ce indică faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament. Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB. Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM SRL. Unităţile de agrement şi tratament Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici. în staţiunea Băile Herculane există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii: 1. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare. masaj. recuperare funcţională. respectiv 2. În majoritatea cazurilor.magneto -3 bucăţi . determinat de specificitatea afecţiunilor şi profilul staţiunii. la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1.7 %. În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie. o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. electroterapie. respectiv 16.(72.2 %.diadinamici – 3 bucăţi .magneto – 1 bucată . respectiv 1. ci şi de prezenţa structurilor specifice tratamentului. aparţinând SC SIND România. În cazul staţiunii Băile Herculane. restaurantele berărie cu 138 locuri.3.

BTL 21 – 2 bucăţi . ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi .ap. aerosoli OMRON. microunde – 2 bucăţi .ap. Hammer – 5 bucăţi .ap. ultrasunete – 2 bucăţi . TRABERT – 2 bucăţi .ap.BTL 09 – 1 bucată . impulsuri – 2 bucăţi .magnetodiaflux – 2 bucăţi .ap.ap.magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată . .solux – 4 bucăţi .ap.ap.duş subacval – 1 bucată . vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi . unde scurte – 2 bucăţi . ultrasunete – 2 bucăţi .4 buc.C.galvanizări – 4 bucăţi .ap.ap. interferenţiali–1 bucată .saună – 1 bucată 2.ap.diadinamici – 10 bucăţi . interferenţiali – 1 bucată .ap. aerosoli OMRON.ap. ROWEN .subagval tip BTL 3000 – 1 bucată d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .Galvanizări – 2 bucăţi .BTL 5000 – 1 bucată . ultrasunete – 2 bucăţi diadinamici – 2 bucăţi lux BTL 09 – 1 bucată bucată solux – 1 magnetodiaf ap.ap.ap.4 bucăţi . diadinamici – 2 bucăţi .unde scurte – 2 bucăţi .bicicletă ergonomică – 2 bucăţi .ap.bicicletă ergometrică –1 bucată .solux – 2 bucăţi .subagval tip TRAUWEIN .sunet – 4 bucăţi . impulsuri tip TUR 10-1 buc.ap. unde scurte – 1 bucată . vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale: . b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale: . diadinamici – 3 bucăţi .BTL – 5 bucăţi . microunde tip SIEMENS – 1 bucată . .BTL 07 – 2 bucăţi .magnetodiaflux – 2 bucăţi .ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale: . ROWEN .BTL 5000 – 5 bucăţi .ap. .ap. Hammer – 6 bucăţi . interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi .ap.ap.ap.ap..2 bucăţi .BTL 5000 – 1 bucată .EKG tip 3 ENK – 1 bucată . baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.CDD – 1 bucată . subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi .ap.solux – 2 bucăţi c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale: . impulsuri tip TUR–1 bucată . Interferenţiali – 1 bucată Baie 4 celulară – 2 bucăţi Solux – 2 bucăţi.aerosoli – 1 bucată .MDF – 1 bucată ultrasunet – 3 bucăţi C. Baza de tratament SC HERCULES SA a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .BTL 20 – 2 bucăţi . .

Totodată. aerosoli – 1 bucată Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:  electroterapie:  masaje. acupunctură etc. aparat magnetoterapie.aromoterapie . ultrasunete – 1 bucată . săli de fitness. 3. baie termominerală.peeling corporal cu nisip de râu . magnetodiaflux.masaj corporal .laser – 1 bucată . saună. aparat aerosoli. aparat INTERDIN. aerosoli  hidroterapie: kinetoterapie.).ap ultrascurte – 1 bucată . sudaţie) .baie imperială romană (include:masaj corporal. nemectron. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine următoarele tipuri de aparate medicale: .magnetodiaflux – 1 bucată .saună . . combină geriatrică.masaj pentru drenajul limfei .bicicletă medicală – 1 bucată . . Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete.SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani. curenţi diadinamici. cure cu produse apicole. interferenţiali + Diadin. precum: . aparat multifuncţional MUSCLE. – 1 bucată .nemectron – 1 bucată . bicicletă computerizată.reflexoterapie . băi cu sulf.impulsuri TRABRT – 1 bucată . cadă duş subacval.gimnastică aerobică ultrasunete. baie galvanică.gimnastică aerobică . aparat ERGOCYCLE. aparat diadinamic.masaj aromatic . băi termo-saline.presopunctură . duo subacval etc.jacuzzi .  acupunctură.tratament cosmetic clasic . aparat terapie laser.ap.aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial) . interferenţiali. aparat covor pistă alergare. băi cu plante. aparat magnetodiaflux. aparat electrostimulare.C.ap. băi de plante. hidroterapie – 1 bucată . la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură pentru fizioterapie.tratament cosmetic geriatric. ceai sudorific. băi galvanice. aparat terapie cu ultrasunete. aparat unde scurte. ultrascurte. aparat curenţi interferenţiali. saună.săli de gimnastică medicală . aparat masaj cu electrozi.ap.

000 vizitatori/zi.000 .986.1 bazin 25 mc 25.000 .000 .000 . prin tratamente cu Gerovital H3.000 .200 .1 bazin 18.32 bazine×800 l×16 proc/zi 409. Capacităţile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie) din staţiunea Herculane se compun din: Locaţie bază de tratament Hotel Roman Hotel Hercules Hotel Diana Hotel Neptun Hotel Hebe Hotel Apollo Cură externă Capacitate (litri/zi) .4 mc 20.2 bazine×30mc 60.5 căzi×400×16 proc/zi 32. reface şi revigorează organismul.7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.800 .8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.200 . Luând în calcul piscinele şi ştrandurile.000 .Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu aparatură performantă.2 bazine×10.500 .000 .1 bazin 23.5 mc 18.1 bazin 15 mc 15. apele termominerale sunt utilizate pentru tratament balneoterapeutic sau pentru agrement.2 bazine × 25 mc 50.1 bazin 15 mc 15.2 mc 22.600 .000 . În funcţie de caracteristicile calitative.730 .1 bazin 34 mc 34.000 .000 .1 bazin 15 mc 15.230 Hotel Diana Hotel Afrodita Hotel Minerva Hotel Cerna Vila Belvedere Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.800 TOTAL 1.890. Cosmetica geriatrică stopează procesul de îmbătrânire.9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.000 .bazin 30 mc 30.000 .000 .000 .bazin 21 mc 21.3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.600 . .000 . având personal competent în tratamente geriatrice.1 bazin 21 mc 21.1 bazin 6.000 .402 litri/zi .400 .bazin 17 mc 170.400 .9 căzi×400 l×16 proc/zi 57. capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile Herculane este de 2.10 bazine×800l×16 proc/zi 128.1 bazin 22.

5. 2. Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turişti. constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune balneară Băile Herculane. Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt reprezentate de:    locuri     Sala de bowling.. Grădină de vară Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri Cinematograful.500 1. Complex hotelier Complex ROMSIND Complex Hercules Complex Minerva Complex Roman Complex Diana Complex Afrodita Baia Apolo Număr proceduri 4. întrucât presupune realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă. De aceea. recreere şi distracţie. biliard etc. cu o capacitate de 350 locuri Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia. 4. acupunctură etc. la un confort de înaltă ţinută şi bogata diversificare a metodelor de tratament. de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio.Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de: Nr. Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant.700 1.000 1. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe valea Cernei. 7. crt. terase de vară.200 1. 3. 6.300 Unitate de timp proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore proceduri/zi în 8 ore Dotarea tehnico-edilitară de prim rang.300 2. structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism. 1.şi electroterapie. biliard şi jocuri mecanice Muzeul de istorie. au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate. masaje. Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea într-o staţiune. saună. baruri. bazine de înot cu apă termală. cu o capacitate de 300 existente în cadrul mai multor structuri de cazare  .700 1. evadarea din cotidian. găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului Terenul de fotbal din zona Pecinişca Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă. masaj.

Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii. Cheile Pecinişcăi. Grota Haiducilor. în cadrul unităţilor: Hotel Roman Hotel Diana Hotel Afrodita Hotel Minerva Hotel Hercules Hotel Sara’s Sons Piscina Hercules. Crucea Albă. din care unul situat la circa 5. Peştera lui Adam. piscine sau ştranduri cu apă termală. se pot face drumeţii montane la: Cascada Cernei. Cheile Domogledului. Orşova. care formează infrastructura rutieră. pe Trasee turistice marcate. sunt:  drumuri naţionale: . cea mai importantă cale de acces pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto.5 km de staţiune.1. speologiei. Şapte Izvoare. Drobeta Turnu Severin. 3. Hercules  liber • • • • • • • • • Piscine acoperite. De asemenea. Cascada Codiu etc.4. Categoriile de drumuri de pe teritoriul administrativ al localităţii. Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3) „7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3). în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei Parcuri şi Parcul scuaruri Vicol şi Scuarul în aer Valea Cernei   amenajate: Parcul Central în faţa Cazinoului. Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. Grota cu Aburi. Vârful Domogled (1106 m).  Scenă în aer liber în Parcul Central Ştranduri termale. Mijloacele de transport turistic Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D. În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier.

durata medie a sejurului. conform datelor din PUG. Forme de turism specifice regiunii considerate Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. 3. o ramificaţie desprinsă din DJ 608D. 3.2005.  DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D. electrificată. De asemenea. Gara Băile Herculane.vest de calea ferată cu ecartament normal. înnoptările în structurile de cazare. Circulaţia turistică Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de turişti. Pe teritoriul administrativ al oraşului.39 km lungime.2. 2314 / 2004. pentru a face legătura cu DN 67D. din care 26 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică. de 108.2006. este o clădire cu valoare culturală deosebită.2. care deserveşte staţiunea. vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă. iar pitoreasca aşezare. biletele de tratament acordate prin asigurările de stat. fiind aşadar cel mai utilizat de turişti. lungimea căii ferate este de aproximativ 2. declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice. din care circa 18.75 km.  reţeaua stradală. aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara .1. Oraşul este traversat în partea de sud . drumurile judeţene:   DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D.  drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului). iar în ceea ce priveşte biletele de tratament datele sunt disponibile pentru perioada 1993 .40 km lungime.150 km sunt pe teritoriul administratival oraşului.800 km lungime. măsoară 5. DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70. Izvoarele termale cu proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear. într-o vale adăpostită de munţi de o rară . însumează 29 km.Jimbolia. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada 2002 . iar 3 km cu macadam. este drumul de legătură între gara oraşului şi staţiune. are 0. actualizată / Ordinul nr.

inflamatorii şi abarticulare afecţiuni posttraumantice afecţiuni neurologice periferice afecţiuni metabolice şi de nutriţie afecţiuni asociate (ginecologice. între 38 . ce răspunzând cerinţelor variate ale acestora. cu nuanţe de stimulare. mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază prezenţei factorilor naturali de cură.74. bromurate. b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru iubitorii muntelui. au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism.frumuseţe. respiratorii. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei montane. c)  Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei. • bioclimat relaxant sedativ. bicarbonatate. boli profesionale). datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă. cu o mineralizare totală situată între 0. pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf. formă de turism preponderentă. Dintre acestea pot fi menţionate: a) Turismul balnear. Indicaţii terapeutice: • • • • • afecţiuni reumatismale degenerative.5 g/l. afecţiuni ale tubului digestiv. cardiovasculare. tonice şi cu aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s). sulfuroase şi slab sulfatate. calcice. iodurate. dezvoltată ca urmare a Factori naturali de cură: • ape minerale hipo.180 m). varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică. Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a Cernei.60º C) clorurosodice.97 – 0. otorinolaringologice. susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei. respectiv: se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1. traseele Băile Herculane. Astfel. turiştii pot practica o multitudine de forme de turism. cu un coeficient de unipolaritate de 0. Baza de . dermatologice.2 – 8.

Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi coborârea ei în rapel (70 m). durata 1 oră).(marcaj: banda albastră.  alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel. vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore). . durata 2-3 ore). cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului.Valea Feregari .Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj (marcaj punct roşu. Clima. • Valea Cernei .traseu de o zi: urcare pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi coborârea pe Drastanic (6 cascade).Vârful Domogled (1106 m) Izvorul Munk .Cheile Peciniscai .Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben. 3 1/2 .  raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. • (marcaj: cruce galbenă. • Cascada Cernei . Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme. acesta aşteptând să fie valorificat. • . In ultima vreme. tiroliana se poate practica peste canionul Tasnei. zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice. 8-10 ore).Grota cu aburi .Crucea Alba .Cheile Şoimului Cheile Domogledului . • (169 m lungime) .  Mountain – bike.Peştera lui Adam termală.Cerna Sat . • punct roşu. alături de traseele alpine. de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate.4 ore).Cheile Corcoaiei .Şapte izvoare . se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de dificultate. durata 2 ore).Piscina olimpică cu apă Pecinisca . în special a zborului cu parapanta şi deltaplanul. Există • următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme: Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic .Izvorul Cernei Stânca Ghizelei .plecare pentru toate traseele este staţiunea. au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă.  zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de Munţii Cernei.Piscul Roşu .

• turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni.de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările membre. Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune. • turismul ştiinţific. comunicare. • turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ. iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la atenuarea sezonalităţii din staţiune. Peştera de la Despicătură. Peştera Hoţilor. foişoare). vestigii arheologice. monumente de for public. o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei. mai ales după aderarea României la UE . astfel de manifestări sunt: • Festivalul Internaţional de folclor Hercules . mediul nepoluat. din ce în ce mai mare. e) Alte forme de turism: • turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri (Peştera lui Şerban. de cadrul natural deosebit. pentru cură de aer şi repunere în formă. de arhitectură. peisajul de excepţie. îmbogăţire spirituală. dornici de cunoaştere. • turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de evenimente culturale. distracţie sau relaxare. Această formă de turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile. • turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de vânătoare. cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere. precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi lacurile de acumulare. relaxare. atât pe raza localităţii. memoriale. Peştera lui Adam. Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime).d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase monumente istorice. Peştera cu Aburi ş. care se acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald.) şi a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură.a. muzee. turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori şi turişti.

0 9.176 16.000 50.0 4. sportivi.250 1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sursa datelor: date prelucrate.1 7.000 300. numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările sociale în staţiunea Băile Herculane s-a dublat: de la 13.244 14.388 19.030 334.519 9.5 8. .4 11.2 9.961 162. Evoluţia nr.031 192.• • • • • • • Targului International de Turism Balnear Zilele orasului Baile Herculane Festivalul Pinului negru de Banat Festivalul Răchitei din Banat Zilele statiunii Baile-Herculane . spa.571 41.5 239.765 19.000 0 148. wellness.2005.441 10.342 9. Ministerul Muncii. persoanele interesate de tratamente alternative.000 150.0 % 330.138 33.817 9. în staţiune au venit 9.2005 au avut un bilet de tratament balnear. Solidarităţii Sociale şi Familiei. VIP.377 bilete în anul 2005.0 8.6 % din totalul persoanelor care au primit bilet de tratament acordat de Ministerul Muncii.0 276. 13.624 bilete la 26.0 10.000 100. Turismul social În staţiunea Băile Herculane.377 2."Nedeia Bailor" Festivalul Ţuicii Congresul Spiritualităţii româneşti.000 număr 210.143 193.000 250. prin oferirea de produse turistice cu un raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism.280 41.0 12.5 291. turişti străini).7 338.2 9. agenţii economici din Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. Astfel.000 350.595 26.0 0.0 6.233 13.699 200.4 12.624 17.0 23.426 142. tineri.4 7. în perioada 1993 .333 30. Familiei şi Egalităţii de Şanse. Graficul nr.260 12. în perioada 2002 . de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane 400. turismul are un pronunţat caracter social.060 210. În perioada analizată.5 12. Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale.108 Nivel naţional Băile Herculane % 9. La o analiză mai profundă se poate observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din turiştii sosiţi în Băile Herculane.

În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %. iar cel al străinilor cu 60 %. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada analizată cu 10 %. care includ staţiunea în pachetele de turism balnear. De asemenea.Severin. în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4.Severin. importanţa deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism.2. Staţiunea deţine 61. se mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze.028 turişti în anul 2006 numărul acestora era de doar 67. de problemele existente la nivelul celor mai importante companii de turism prezente în Herculane etc. În ceea ce priveşte turismul social.6 % din totalul biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor sociale de stat. ponderea mare a turiştilor români a marcat o tendinţă generală de . numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii. Privind tot în structură.4 %.6 % din sosirile totale. Evoluţia numărului de turişti În intervalul 2002 .Severin.În concluzie. staţiunea atrage 9.0 % în 2006. iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a intrat pe o curbă ascendentă. 3. Practic. de la 6. ajungând la 2. cu o medie anuală de 3 %. dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77. În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti.35 % în anul 2002 la 3. după care s-a înregistrat o revigorare a staţiunii. respectiv o medie pentru perioada analizată de 95. Astfel.2006. de reducerea numărului de bilete de tratament subvenţionate de stat.2. fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi circulaţie turistică din România. Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele înregistrate de sosirile totale. se poate observa din graficul de mai jos că în marea lor majoritate sunt români.6 % din locurile de cazare existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş . Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări din judeţul Caraş . dacă mai e necesar. Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005. după Băile Felix. se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare activitate turistică din judeţul Caraş .010 persoane în anul 2006.007 turişti.

65 95. 6. ca şi celelalte staţiuni balneare din România. Băile Herculane.Severin Graficul nr. Prin urmare.00 Sursa datelor: INS. Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2002 2003 2004 2005 2006 Turişti români Turişti străini 6.10 95.35 4.61 97.39 3. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr. 7.90 4. .30 4.00 93.creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de primire din staţiune. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş .70 95. are încă un turism bazat în mare parte pe sosirile interne. Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane Total turişti Turişti români Turişti străini 90000 80000 70000 60000 persoane 50000 40000 30000 20000 10000 0 2002 2003 2004 2005 2006 4893 3708 3055 2650 2010 77028 72135 75677 71969 71026 67971 60317 57667 67007 64997 Sursa datelor: INS.

8.5% Ucraina 5. ponderea sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane. Siria.2% Germania 24. 4.Severin Graficul nr.7 %).5% Israel 3. Serbia. Belgia. Canada. Franţa (3. Olanda. Suedia.6% Franta 3. SUA (4. raportat la nivel judeţean. din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti. Egipt etc. China.7 %). Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş .7% Ungaria 18.7% S. sub 20 %. Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă.2 %). Republica Cehă. a scăzut de la 76..5 %. În categoria alte ţări. Federaţia Rusă. Cu ponderi mai mici. Ucraina (5. Croaţia.Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini. Valori mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor străini.6 %. Danemarca.5 % din totalul sosirilor. Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş Severin şi a doua staţiune balneară din România. . 2006 Alte tari 19.2 %). se situează Ungaria (18. Austria (4.U. Italia (9.7 %).5 %. Spania.61 % la 62. intră Regatul Unit al Marii Britanii. Republica Moldova (6. Grecia. Israel (3.A. cu un procent de 19. după ţara de origine.2% Sursa datelor: INS. după Băile Felix.6 %).5 %). 24. în timp ce pentru turiştii români aceasta este de 69. Japonia. atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. Africa de Sud.02 %.7% Republica Moldova 6. Australia. ca număr de sosiri. Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania.4 %). În perioada 2000 – 2006. Elveţia.4% Austria 4.6% Italia 9. media intervalului analizat fiind de 50.

00 70.66 69.00 2002 2003 2004 2005 2006 76.71 63. scăderea numărului de înnoptări este mai pronunţată decât cea a sosirilor.77 34. cu profil de tratament.3.40 57. 9.57 Sursa datelor: date prelucrate. cu creşteri şi descreşteri repetate. Scăderea numărului de înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a turiştilor români (-7.02 63.2.00 80. INS.00 10.8 %). pe termen lung.01 Total turişti Turişti români Turişti străini 64.9 %).33 71.95 71. 3. în cazul înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă. Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing. eficientă şi coerentă. . dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7.88 62. media anilor 2002 .Severin.00 20.13 68.07 38. ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul Caraş . Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului.Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin 90. Evoluţia numărului de înnoptări În ceea ce priveşte numărul de înnoptări.00 30.8 %.81 72. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş . conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică.00 % 40.Severin Graficul nr.00 50.61 76.00 60. Per total.2006 fiind de .4. lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare.00 0.55 50.

Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului 1.09 89.00 40.34 90.79 86.86 88. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin Graficul nr.050 645.00 70. .2 10.0 2006 Sursa datelor: date prelucrate. INS. ponderea înnoptărilor străinilor este de circa 0.307 Total turişti Dsej medie 11.7 11.1 %.0 10.000 500.590 6.14 90.000 0 2002 2003 2004 2005 31.88 88.00 10.6 4.52 37.0 zile / turist 12.Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean 100.000 900.000 700.00 30. în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99.750 686.3 11.0 11.000 400.0 0.00 60.00 20. 10.turist 600. din punct de vedere al structurii.009 14.00 0.160 6.763 861.20 93.1 3.11 86.00 2002 2003 2004 2005 93.961 6.00 2006 Sursa datelor: date prelucrate.5 11.813 767.000 100.754 Turişti români Dsej români 11.3 10.0 12.000 800.0 8.6 10. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş .000 300.Severin Graficul nr.2 881.02 68.259 829.000 200.4 5.00 80.298 692.00 90.9 % din numărul total.9 10.80 Total turişti Turişti români Turişti străini 92.3 Turişti străini Dsej străini 14.00 50.85 52.257 20.000.4 4.0 2. În anul 2006.0 4.125 860.000 zile . INS. 11.0 781.50 93.23 77.688 656.

de 11. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane .3.085 0.026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2005 faţă de anul 2002.3. ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere: Zăvoi si Pecinişca.011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2006 faţă de anul 2005. De remarcat. 3.4 zile / turist-străin).5.079 0. că 2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului. turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice. şi o scădere de 0.2. durata medie a sejurului în perioada 2002 . ceea ce indică faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare.078 0.104 0. recreere etc. 3.093 Se evidenţiază o creştere cu 0.7 zile / turist. An 2002 2003 2004 2005 2006 Total turisti 6019 6019 6019 6259 6259 Populatia 77 028 75 677 71 026 60 317 67 007 Dens.turistice 0. ceva mai ridicată în cazul turiştilor români. respectiv la 3. aceasta reducându-se practic la jumătate în perioada analizată. ci au alte motive (circuite culturale.3 zile / turist şi de doar 4. Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini. circ. de 11.) 3. (12 zile / turist-român şi respectiv 5.4.0 zile / turist. Densitatea circulaţiei turistice Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei destinaţii turistice. de interes international.7 Funcţia turistică a staţiunii Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si turistica permanenta. afaceri.2.8 zile / turist pentru străini.2006 a fost de 11.3 zile/turist.2. Durata sejurului mediu Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii.

Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV" Elementele ofertei turistice Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi) 2 40 3 5 2 4 1 1 4 3 3 3 3 3 3 3 3 Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci) 3 20 3 15 2 20 16 2 2 28 4 3 3 3 3 3 3 3 3 37 6 8 2 8 4 3 6 4 2 Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale 5 Indicele de atractivitate al statiunii reale (I) Abaterea 1 I Mediul natural -Relief 5 Diversitate 1 Accesibilitate 3 Originalitate -Clima Temperatura medie Precipitatii Curentii de are -Hidrografie Ape minerale Ape termominerale Ape mezotermale Ape sodice Ape clorurate Ape bicarbonatate Ape (lacuri) sulfuroase Lacuri iodurate Lacuri sarate -factori cu potential terapeutic Emanatii diverse (mofete) Namoluri sapropelice si de turba Nisipul (talazoterapia) (bai de) aer (bai de) soare Namoluri minerale de izvor Saline -Flora Diversitate 1 8 4 2 2 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 2 2 1 1 1 1 2 2 1 4 127 7 8 5 6 3 1 9 5 3 5 5 5 5 2 3 6 190 36 7 24 5 32 24 6 2 42 9 5 3 5 5 5 5 2 3 26 10 4 2 3 2 1 4 15 8 7 63 16 4 9 3 12 8 4 0 14 5 2 0 2 2 2 2 -1 0 -11 4 -4 0 -5 -2 -2 -2 11 6 3 4 2 4 4 3 3 2 5 2 2 3 2 1 2 8 .

Originalitate -Fauna Diversitate Originalitate -Puritate Aer Apa Sol II Structuri materiale -De cazare Cantitativ Diversitate Capacitate Amplasare Estetica Calitativ -De alimentatie Cantitativ Diversitate Capacitate Amplasare Specific Calitativ -De transport Diversitate Capacitate -De agrement De zi De noapte -De tratament Diversitate Capacitate Amplasare III Infrastructura -De acces Feroviar Rutier Aerian Naval -De alimentatie Apa Energie electrica Combustibil IV Suprastructura -Generala 1 2 1 1 3 1 1 1 30 8 5 1 1 2 1 3 6 4 1 1 1 1 2 4 2 2 3 2 1 9 3 3 3 10 5 1 2 1 1 5 1 2 2 5 2 2 1 2 5 5 5 2 3 1 2 15 5 5 5 102 28 16 3 3 8 2 12 21 11 3 2 3 3 10 12 6 6 8 6 2 33 12 9 12 40 20 5 10 3 2 20 4 8 8 15 6 7 8 6 9 9 7 7 14 8 6 25 9 9 7 206 55 37 7 9 16 5 18 39 27 4 9 7 7 12 18 8 10 16 12 4 78 27 27 24 54 20 6 14 0 0 34 6 14 14 22 9 5 11 7 4 10 4 4 2 104 27 21 4 6 8 3 6 18 16 1 7 4 4 2 6 2 4 8 6 2 45 15 18 12 14 3 3 4 2 4 7 9 8 5 6 3 2 3 3 5 3 3 3 2 4 3 4 4 9 7 7 6 4 5 6 4 9 9 8 5 5 3 2 4 4 4 6 7 0 0 6 7 7 1 4 -3 -2 2 6 6 7 .

Baile Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon. redarii unui aspect mai ingrijit si mai luminos. insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor. festivaluri) Patrimoniu construit (monumente. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de capacitate mare si cu un aspect placut. remarcandu-se prin clima favorabila practicarii turismului in tot timpul anului.0 - 338 - 564 226 Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune solida. . cu o atractivitate turistica dezvolatata. peisajul deosebit si o retea hidrografica bogata in rauri si izvoare de ape minerale. De asemenea. Acest lucru nu exclude. complexa si eficienta.De organizare De paza -Turistica De organizare De paza V. Oferta este valabila pe durata intregului an calendaristic. din punct de vedere al tarifelor. muzee. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua statiuni (etalon si reala). Mediul cultural Manifestari culturale (expozitii. spectacole. tuturor categoriilor de turisti. Astfel. Abaterile negative apar in cazul mediului economic. Baile Herculane dispune de un potential natural superior etalonului. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile. Mediul economic Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar VI. s-au constatat atat abateri pozitive. biserici. abateri pozitive se inregistreaza si in cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si diversitate. cetati) Patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL 1 1 3 2 1 5 2 1 2 10 4 3 3 3 3 3 3 9 6 3 17 8 1 8 37 4 5 4 5 4 5 13 8 5 15 6 1 8 77 1 2 2 2 -2 -2 0 0 40 16 4 1 4 3 1 4 4 16 8 32 3 3 9 8 24 15 3 4 12 7 21 9 100. cat si negative.

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane 4. fiind si cea mai veche statiune balneoclimaterica. suficient exploatat.1.In concluzie. Propuneri personale . inzestrata cu un potential natural si antropic valoros. statiunea Baile Herculane este o statiune solida. dotata cu echipamente turistice complexe ce a devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni balneoclimaterice din Romania.

tratament balnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort. • • tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor urbanistice existente. existenţa de structuri de primire turistice (cazare. Timişoara-Arad. practic inepuizabile. ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică. prezenţa Parcului Naţional Domogled . pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele navale-fluviale. Haţeg-Retezat. apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice internaţionale: Porţile de Fier. cadrul natural de mare valoare peisagistică.Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de următoarele elemente: • Existenţa de zăcăminte de apă termominerală. • • • accesibilitatea facilă. de mare complexitate fizico-chimică. 4. mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim recunoscută. Strategii Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune. cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă. care permite o diversificare a ofertei turistice. Oltenia de Nord. ecosisteme floristice şi faunistice de mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială. de ţară membră a Uniunii Europene. pe Dunăre. ştiinţifică şi de recreere.Valea Cernei care concentrează între limitele sale peisaje. alimentaţie. se propun câteva . pe principiile dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României.2. benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman. forme de relief spectaculoase. SemenicMuntele Mic. • potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională. • bioclimatul sedativ de cruţare. obligată să facă faţă concurenţei în domeniu.

Prin aceste amenajări . la nivelul capacităţii optime de suport ecologic. Aceste propuneri de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte amplasamente pe Valea Cernei. semnalizare şi circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate. dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN 67 D spre Baia de Aramă (motel) şi Cerna . privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:  realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului prin PUG. de modernizare a bazei de tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare din staţiune ridicate înainte de anii 1990 .    diversificarea ofertei turistice de servicii. amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei. ştrandul termal Crucea Ghizelei (bungalow-uri). malul lacului Herculane (case de vacanţă). de principiu.   modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D. stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional. km 14 . dar şi ca ofertă de weekend. km 14.  dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare.) pentru contrabalansarea concentrării de dotări turistice şi de turişti din staţiune. dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv.Sat (sat de vacanţă). şi cantonul silvic (loc de campare).   îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare de servicii turistice.Valea Ţăşna (motel). ştrandul termal Crucea Ghizelei". a dotărilor pentru divertisment cultural.elemente – cadru. inclusiv de agrement la nivelul întregii staţiuni. dar şi pentru siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane. Cerna-sat etc. pentru a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival. atât pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă. în amonte de staţiune. monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau bungalow-uri). pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică. dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde".

aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C). se poate amenaja ca un "complex balnear subteran". Planuri de dezvoltare turistică În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme de turism. pe podea) şi trei portaluri. fiind dezvoltată pe o fisură. caldă (20 .53°C. de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime. Are două galerii: principală. la 160 m altitudine. are o lungime de 143 m. peşteră umedă. pe cât posibil în apropierea complexelor balneare  amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber  reabilitarea Cazinoului din Parcul Central.7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50 m lungime şi 10 . astfel : dotări de agrement. prin valorificarea potenţialului local.30 ° C). amenajarea unor peşteri pentru vizitare  Peştera "La Despicătură".13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase. cu sala iscăliturilor (3 . Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat.  "Grota cu Aburi" (14 m lungime.economie - mediul natural şi construit.turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate campările dezorganizate. sport şi cultură  amenajarea de terenuri de sport (volei. minigolf). de lângă Hotelul Roman. iar apa termală are o temperatură de 50 . locuită din paleoliticul . 4.   dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării.  Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici. cu 2 bazine (10/4/1 m) şi o saună (4/3 m).3. având valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice. evitarea disfuncţionalităţilor între turism . prin: consolidare. obiectiv de patrimoniu cultural. care ies de-a lungul unei fracturi. tenis. făcând un zgomot înfundat. Peştera. 400 m altitudine sub vf. restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia.comunitate locală . 1-2 m înălţime. Ciorici).

peştera poate fi vizitată de speologii amatori. pantă de înclinare şi grade de dificultate. următoarele: • reamenajarea a 12 trasee de cură de teren. se impun în acest sens. măsuţe. pe care se va instala o platformă de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare. bornare. cuier pentru haine). cu două staţii (de plecare şi sosire). se amenajează un bazin pentru apă termală. fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca marcată şi amenajarea potecii de acces . iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină rece . amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare  eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. din DN 67D . următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea accesului spre izvor. Şoimului (775 m). o suprafaţă amenajată pentru plajă. . de urcare spre Vf. un zid de protecţie înspre albia Cernei. de diverse lungimi. care presupun: marcare. de-a lungul aleilor pietonale tradiţionale. amenajarea scării de acces. prezintă o importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic . amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii. cafea şi din care se va putea admira peisajul. Fără a fi amenajată. semnalizare. ca şi electrificarea acesteia. are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului staţiunii. aici se poate amenaja un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră". amplasarea unor chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice.105 m alt. Domogled (1. Se impun în acest sens.mijlociu. pentru practicarea jocurilor sportive dirijate. care să fie unic în România.).  amenajarea unui ascensor pe plan înclinat. • amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare.  Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană. confecţionate din lemn (bănci pentru odihnă. după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră. cu valoare de unicat  piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul Hercules (F2) . la exteriorul galeriei. montarea de obiecte de mobilier specific.

Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane.Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare Baza Tehnico Materiala a --localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã. agricolă. Puncte slabe --lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local Oportunitati imediata vecinătate cu UE Amenintari administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive internaţional strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional dezvoltarea industrială. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane Puncte tari Valori folclorice si etnografice: Manifestari folclorice . silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii. surse de apă reduse.O.T. -Obiective economice de interes turistic: . Analiza S. inundaţii) --lipsa reclamei curiozitatea unor categorii de turişti pentru România implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale -Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale -Monumente de arta plastica si conservativa .4. canal) --inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor --companiile mari nu sunt dotate cu . care să restricţioneze practicarea turismului activ --existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren.4.Sarbatoarea Liliacului .Valea Cernei -apele termo minerale din statiunea Baile Herculane.W.Statuia lui Hercule din Baile Herculane --lipsa colaborării cu operatorii de turism implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia --locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare -Muzee: Muzeul judetean de istorie .organizata la Carasova Obiective de mare interes turistic: Parcul National Domogled . sectia Baile Herculane.

echipament pentru protecţia mediului --calitatea proastã a serviciilor --dezvolaterea haotică a infrastructurii --administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului . Bogata mostenire isotorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.turismului din zona. monumente memoriale si funerare. ansambluri urbanistice. monumente de arta plastica. monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara. care se impart in: monumente si ansambluri de arheologie. ansambluri industriale monumentale.

renumită pentru rezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică. • O mare bogăţie faunistică. Prima mentiune datează din anul 153 e. la care se asociază o originală conformaţie geografică. • Existenţa arealului pinului negru de Banat. • Zonă cu optim de răspândire a fagului. al bolilor sistemului nervos periferic. tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii. În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. dermatologice. Se reglează hipertensiunea. al bolilor inflamatorii sau subarticulare. • O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme. obezitate etc. 56 . excelând prin lepidoptere (fluturi). În prezent. Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane. • Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative. ORL. • Extinderea mare a calcarelor.n. în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerala. precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie: • Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic. falia Cernei. respiratorii.Concluzii Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). specie endemică. realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi din Europa.). care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri specifice de conservare şi de protecţie. insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km.

turismul de odihnă şi recreere. . editată de Direcţia Topografică Militară 57 . de drumeţii montane şi sporturi extreme.roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale.gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase. • Funcţiile turistice sunt variate.• Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului: . nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de chei. . formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear. HARTA DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU Sc.apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi.000 Hartă prelucrată după „România – Atlas rutier”.prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică. cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică. 1: 350. .

Bucuresti. . 1986. Sport – Turism. V. Neacşu N. Teleki N. Uranus. Cândea. 1984. Munteanu L. Economica.. Voiculescu Camelia. Ludovic Gr. Ed. Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România. Gh. S. 2001.. . Berlescu Elena . Teodorescu Elena.Ghid . I.Bibliografie 1. Bucureşti.. 2000. Bucureşti. 1972. Vlasceanu. – Enciclopedia geografică a României. 1997. 2001. 12. Bucureşti. Grigore L. P. . Minciu – Economia Turismului.Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România. Bucureşti. Ştefan M. Bucureşti. G. Bucureşti. Sport . Bonifaciu – Romania. Universitatii din Bucuresti. Ed. Ed. 16. 2. Pliante statiuni si hoteluri. Bucuresti. (coord) – Marketing. 10. Snack. I. Ed. Cucu V. Ghinea D. Teodoreanu Elena. 17. Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin. INCDT Bucureşti. 1996. 11. 5. Şimon – Romania – Potentialul turistic si turism. 14.Atlas al monumentelor istorice. Tehnică. . 58 Herculane. Stoicescu C. 2008 Florescu C. Bucureşti.. Editura Enciclopedică.Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României. Pro Universitaria. Editura Uranus. Iordan. 13. Ed.. Garamond. Ghid Turistic. 1979.Apele minerale şi termale din România.Economia Turismului. Ed. R. Erdeli. 1984. – Economia turismului. Enache L.Turism. Băltăreţu A. Bucuresti. Glăvan – Turismul in Romania. ALL. Ed. N. 1992. reviste de turism. balneoclimatică în România. 2002. Ed. 2003. 4. 8. T. Dacos – Svoboda Mariana. Bucuresti. Editura Sport-Turism. Bucureşti. 9. Munteanu L. 6.“Orasele Romaniei” Casa Editoriala ODEON. 18. 7. Ed. O. 19. Studiu pentru atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a oraşului Băile Date preluate de la Primăria Băile Herculane şi de la agenţii de turism din localitate. M. Baron . 2000. 15. Sport ..Cura Bucureşti. Stoicescu C.Ed. . Editura Marketer. 3. Neacsu. 1998. Ianos .Turism Pricăjan A..

com www.tourismguide. 27.ro 59 .carpaţi-valea-cernei. 22.ro www.domogled-cerna.alpinet. Primăria Băile Herculane. Strategia de dezvoltare locală a oraşului Băile Herculane. 21. 30.ici. 28.baileherculane. 24.insse.ro www.20. www.ro www.baile-herculane.org www.ro www.ro www. 29. 25. 2006.wikipedia. 26.org www.ro www. 31.funtour.statiunea-baile-herculane. 23.com www.