P. 1
Rezervaţia Cheile Tătarului

Rezervaţia Cheile Tătarului

|Views: 4|Likes:
Published by Catalin Neculoiu
Rezervaţia Cheile Tătarului MOROIENI
Rezervaţia Cheile Tătarului MOROIENI

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Catalin Neculoiu on Mar 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

Colegiul National “Ienachita Vacarescu” Targoviste

TEMA: REZERVATIA NATURALA CHEILE TATARULUI (DAMBOVITA – MOROIENI)

Profesor indrumator: Belu Marinela

Realizat de: Neculoiu Marius-Catalin

la baza calcarelor albe – cenusii. imbracand ramura de nord a lacului Bolboci (lac de acumulare pe Ialomita). In calcarul callovian se mai gasesc si formele de: Choffatia sp. printre care se gasesc si speciile de talie mare (Procerites clausiprocerus. Iris dacica (endemism . Aspecte pedologice: Solurile sunt brune podzolite feriiluviale si podzoluri. Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3o C. Totodata se intalnesc numerosi reprezentanti ai familiei Macrocephalitidae (Macrocephalites sp. Sowerbiceras subtortisulcatus. directia predominanta a vanturilor: sud . doline. vest. Stratele doggerului superior. Specii de fauna: Stratele de calcar ce apartin bathonianului si callovianului superior contin o bogata si diversa fauna fosila. nord . apar pe ambii pereti ai cheilor.Rezervaţia naturală Cheile Tătarului Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia cuprinde un relief dezvoltat pe calcare jurasice. apar atat bathonianul. inaltimea de 1548m. si Pleurocephalites sp. Aspecte hidrologice: Rezervatia cheile Tatarului este strabatuta de o parte si de alta de raul Ialomita.vest. Specii de flora: Se intalneste un arboret virgin de molid (Picea abies). Procerites imitator) si unele forme noi de Choffatia. Pe versantul drept al Ialomitei. Pestera Ursilor – cea mai inalta statiune paleolitica de la noi din tara – este excavata in calcarul tictonic al muntelui Tataru. 1100 mm. etc. El se iveste si in malul stang al Ialomitei.vest. Calcarul callovianului inferior contine o interesanta fauna de amoniti.nopticoasa). In calcarele ce apartin bathonianului superior de pe versantii Ialomitei se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae.stanjenelul de munte). fiind dezvoltat un sistem carstic alcatuit din lapiezuri. . Sunt abundente si speciile de Procerites. ocrotite: Hesperis moniliformis (specie endemica . limita sudica a rezervatiei. cat si callovianul inferior. fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta.. viteza medie anuala: 8-10 m/s. chei (Tatarului) si grote. precum si o vegetatie termofila cu elemente sud – mediteraneene si balcanice. dintre care cea mai importanta este Pestera Ursilor. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun – roscate cu multe fosile. iar la partea superioaraa a stratului se gaseste specia Proplanulites. Loboplanulites sp. ). la partea superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei Macrocephalites. Calcarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei prezinta si concretiuni de limonit.. precipitatii medii anuale: cca. Lonicera caerulea.

nopticoasa). Specifice pentru muntii Bucegi sunt endemismele locale. pe platouri. Padina Crucii. glacialis Beldie. Iris dacica (endemism pentru Carpatii sudici – stanjenelul de munte). Iris dacica (stanjenelul de munte). Element oligoterm.350 m. Vf. Astragalus australis ssp. rara si periclitata. Phylloceratidae sp. pe soluri scheletice si pe bolovanisuri. Poamolinerii ssp. glacialis. Moraru pe creasta. Pleurocephalites sp. Litoceratidae sp. Costila pe Barna de Sus 2.  Specii protejate: Nevertebrate: Macrocephalites sp. Specii endemice: Hesperis moniliformis (endemism relictar . Obarsiei. prin pajisti. cu deosebire in etajul alpin superior. Caraiman pe platou. Lonicera caerulea (caprifoi). bucsecsi Jáv. Choffatia sp. locuri pietroase sau pe stancarii. V. Bucsoiu. Plante: Hesperis moniliformis (nopticoasa)... coame.. Babele. frecventa in zona alpina. acestea fiind in numar de doua: Astragalus australis ssp.330 m “La Cerdac”. Doamnele. Coltii Obarsiei 2. Scara. Procerites imitator. exclusive ale Bucegilor. bucsecsi si Poa molinerii ssp. Galbinarile Gaurei. Buscoui pe coama. Procerites clausiprocerus.. Flora endemica. specie sporadica in zona alpina.020 m.. Loboplanulites sp. Cocora pe creasta 2. brane. A fost semnalata la Babele. . Tiganesti. prin pajisti din statiuni vantuite si in tundra alpina.. adesea pionier in eroziuni eoliene. varfuri. Secale montanum.. Omu. Costila. in V. Malinului si pe Brana Mare. Omu. V. Sowerbiceras subtortisulcatus. A fost semnalata in Caraiman. Vf.430m si Barna de Mijloc 2.

prin caracterele morfologice constante. Daphne blagayana Freyer (Iedera alba). sporadica in etajul alpin inferior. prin ecologia ei. prava. cat si pe versantii abrupti. Rhododendron myrtifolium Auct. exceptional pana in etajul montan mijlociu. rara localizata pe grohotisuri de calcare semiumbrite. in tot cuprinsul masivului. Specii ocrotite prin lege: Taxus baccata L. plantele se incadereaza insa la Poamolinerii. in palcuri.    Larix decidua Mill. frecventa in etajul montan superior si subalpin. frecventa in zona alpina si etajul subalpin. a fost semnalata pentru prima data in Bucegi de E. in locuri stancoase sau pe grohotisuri de calcare. (Tisa).  Aceasta unitate. Gentiana lutea L. adapostiti. cat si prin raspandirea limitata la masivul Bucegi. Prin caracterele anatomice ale frunzelor si ligula frunzei bazale. A fost trecuta cu rang de subspecie datorita atat diferentelor evidente de specie tipica. raristi. cu deosebire pe versantul praovean al masivului. prin buruienisuri de coasta si pe stancarii inierbate. (Larice). in arborete de amestec de fag cu brad sau bradete. (Ghintura galbena). Nyárády.I. prin raristi de padure de pe versantii nordici sau prin chei. atat pe coastele usor inclinate de pe platoul Bucegilor. . prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti. in etajele montan mijlociu si superior. Masivul Bucegi reprezinta una dintre cele cinci statiuni cu larice natural din tara. sporadica in etajul alpin inferior si etajul subalpin. (Smirdarul). rara prin padurile din etajul montan mijlociu. fiind descrisa de acest autor ca fiind Poaalpina f. arborete mici sau exemplare izolate. in exemplare izolate sau mici palcuri. in etajul alpin superior pe versanti insoriti.

prin buruienisurile de sub jnepenisuri. prin pajistile de pe branele si coastele versantilor abrupti insoriti si caracteristica pentru grupa asociatiilor respective. (Floare de colt).) Cass. 1956) Leontopodium alpinum (L.  Salix myrtilloides L. frecventa in zona alpina. pe langa paraie si in chei. in turbarie.500 si 2. tufarisuri.  Trollius europaeus L.350 m altitudine. sporadica in etajele montan superior si subalpin. (Bulbucii de munte). (Salcia de turba). specie endemica. (Angelica). observata intre 1. prin fanete. intr-un singur palc. sporadica din etajul montan mijlociu pana in etajul alpin inferior. semnalata in Rezervatia Naturala Laptici. Rara in etajul alpin . pe stratul gros de Sphagnum (Beldie. inferior. rara in etajul subalpin. pajisti de pe coaste si brane insorite. pe soluri reavan-jilave sau jilave. la margini de paduri. . buruienisuri.  Angelica archangelica L. Sporadica pe stancariile insorite. in locuri stancoase si umede. cu deosebire in etajul alpin inferior.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->